Institutii judiciare – (decembrie 2012) – Universul Juridic Viorel Mihai Ciobanu – Drept procesual civil. Arbitraj.

Drept executional si notarial – 2013 – Ed. National Justitia Se vorbeste despre justitie ca activitate, adica functia de a judeca, care inseamna aplicarea legii la o situatie concreta si pronuntarea unei hotarari obligatorii. Aceasta activitate revine doar instantelor judecatoresti - Inalta curte de casatie, tribunalele, tribunalele specializate si judecatoriile. A doua perspectiva este aceea a justitiei ca serviciu public – ansamblul institutiilor care servesc la infaptuirea justitiei. Atunci cand vorbim de justitie in acest mod, putem spune ca ministrul justitiei raspunde de organizarea justitiei. Puterea judecatoreasca Atunci cand vorbim de independenta puterii judecatoresti nu ne referim la parchete, ci la instante. (Art. 69 din legea de organiz. Judecator – controlul consta in verificarea eficientei manageriale, etc. ). Relatiile instantelor judecatoresti cu celelalte puteri

Instantele judecatoresti – Parlament (vector al puterii legislative)

Puterea legislativa se caracterizeaza prin reglementare (caracter general), pe cand judecatoriile aplica reglementarile, pentru un anumit grup (cararacter limitat, particular) . Asadar, judecatorul nu se poate pronunta pe aspecte de reglementare, altfel va face exces de putere. Uneori este necesar ca judecatorul sa recurga la interpretarea legii – deoarece pot exista goluri legislative. De asemenea, daca exista interpretari diferite ale unei anumite legi, Inalta Curte va stabili o interpretare obligatorie pentru toate instantele. Hotararile date de Inalta Curte nu reprezinta, insa, o reglementare. Exista o partiala interventie a puterii legislative prin – amnistia si avizul dat pentru urmarirea unui demnitar - nu impiedica judecata (dar nu constituie o imixtiune). Exista o influenta reala a legislativului prin stabilirea bugetului.

Puterea judecatoreasca – Puterea executiva Puterea judecatoreasca controleaza anumite aspecte ale Guvernului - actele administrative sunt supuse controlului din partea puterii judecatoresti. Hotarari de guvern pot fi anulate de instanta de judecata. Judecatorii sunt numiti de catre presedintele Romaniei, deci un membru al puterii executive. Presedintele numeste judecatorii, dar la propunerea CSM – presedintele poate refuza o propunere. Cel care gestioneaza sumele alocate justitiei este Ministrul Justitiei.

dar aceasta vointa este determinata de anumiti vectori. ) 3. fata de societate. partile pot conveni pot merge in fata unor particulari (arbitri) sa le resolve litigiul.judeca in baza legilor. dar hotararea poate fi controlata de instante. Principiile functionarii justitiei ca serviciu public 1. a unui avocet din oficiu. Instanta nu poate lua masuri discriminatorii. in primul rand. 2. – niciun judecator nu poate refuza sa judece din cauza lipsei legilor. . Egalitatea in fata legii – art. Justitia reprezinta monopol al statului – activitatea de judecata este savarsita de instantele judecatoresti. dar si prin facilitarea sprijinului judiciar – suportarea unor taxe. insa cazul de fond nu este cunoscut de intreaga societate.Justitie . Desi nu este reglementat. i se apara reputatia prin CSM. Judecatorul este inamovibil. Societatea manifesta o vointa fata de anumit teme. inseamna doua judecati in fond. a onorariului judecatoresc. Exista o partial derogare – procedura arbitrajului. dar in civil nu exista obligativitate. Statul poate atenua inegalitatile sociale – el trebuie sa staruie aflarea adevarului. insa. faptic. iar “recursul” – nu constituie judecata in fond.…… . iar in acest caz ca aplica principiile generale de drept. realizate de doua instante in grad diferit. acesta intra in componenta – legiuitorul civil poate deroga in caz. 16.societate Judecatorul trebuie sa fie independent. (“in fond” . Dublul grad de jurisdictie – in penal este obligatoriu. constitutie – regulile de procedura sunt aceleasi pentru toti. Acest principiu are si o consecinta: judecatorii nu pot refuza solutionarea unei cause aduse in fata instantelor. presupune ca judecatorul nu mai analizeaza faptele. In anumite litigii. Art 5. egalitatea nu exista.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful