Cuprins

:

1.Notiuni generale 1.1. Infiintarea Organizatiei Comertului 1.2. Scop OMC 1.3. Obiective principale OMC 1.4. Functii OMC 2. Principiile OMC 2.1. Comerţul fără discriminări 2.2. Un comerţ mai liber, de formă graduală şi prin intermediul negocierilor 2.3. Posibilitate prin intermediul consolidărilor 2.4. Dezvoltarea unei concurente loiale 2.5. Creşterea dezvoltării şi reforma economică 3. Structura institutionala Anexa 1 – Structura institutionala OMC Bibliografie Mondiale a

1

după îndelungate şi complexe negocieri.1) ► să asigure un forum de negocieri viitoare între ţările membre. OMC număra 137 de ţări. Infiintarea OMC La 1 ianuarie 1995.1. reguli şi discipline care urmează a asigura comerţului internaţional un cadru îmbunătăţit de desfăşurare.2) ► să fie responsabilă pentru reglementarea neînţelegerilor şi diferendelor între ţări (art. Scopul OMC Conform primelor patru articole din Acordul OMC. la 14 iunie 2000. adaptat cerinţelor actuale şi de perspectivă. Veniturile bugetului sunt constituite prin cotizaţii anuale plătite de membri. ca şi a oricăror noi acorduri ce vor fi negociate în viitor (art. în direcţia promovării reconstrucţiei şi creşterii economice. III. III. administrarea şi operabilitatea instrumentelor legale ale Rundei Uruguay. 1. fiind unica organizaţie internaţională care tratează regulile globale ale comerţului dintre ţări. exponenta noului set de principii. Notiuni generale 1. această organizaţie are ca scop: ► să faciliteze punerea în aplicare.4) 2 . OMC reprezintă astăzi cadrul instituţional în care se negociază acordurile de liberalizare a comerţului internaţional.2. prin intermediul unor relaţii comerciale multilaterale.III. III.1. atât pentru problemele cuprinse în acorduri cât şi pentru alte noi domenii (art. fiind Georgia. a luat fiinţă Organizaţia Mondială a Comerţului.3) ► să organizeze periodic examinări ale politicilor comerciale ale ţărilor membre (art. ultima ţară care a devenit membru. OMC reprezintă baza instituţional-juridică a sistemului comercial multilateral. Sediul OMC este la Geneva. La 15 iunie 2000. cotizaţiile fiind stabilite în funcţie de ponderea în comerţul internaţional.

ea indeplineste urmatoarele functii: ● facilitarea implementarii. nu este deloc uşor. toate deciziile importante sunt luate de ansamblul ţărilor membre. utilizarea optima a resurselor mondiale. au fost încheiate acorduri importante. utilizarea deplina a fortei de munca. în ciuda dificultăţilor. ● examinarea politicilor comerciale nationale. Pe linga aceasta. fie la nivelul înalţilor funcţionari (care se întâlnesc regulat la Geneva). ● cooperarea cu alte institutii internationale in formularea politicilor economice la scara mondiala.3. ● solutionarea diferendelor comerciale. 3 . 1. De regulă. Functiile OMC Organizatia Mondiala a Comertului serveste drept forum pentru continuarea negocierilor privind liberalizarea comertului cu servicii prin desfiintarea barierelor si elaborarea de reguli in noi domenii legate de comert. necesitatea protectiei si conservarii mediului inconjurator. expansiunea productiei si a comertului. 1. Desigur că a adopta decizii prin consens.4. în cazul a 137 de membri. corespunzator diferitelor niveluri de dezvoltare economica ale tarilor. deciziile sunt luate pe bază de consens.În cadrul OMC. fie la nivelul Miniştrilor (care se reunesc o dată la 2 ani).Principalele obiective adoptate la infiintarea OMC sunt: ► ► ► ► ridicarea standardelor de viata si a veniturilor. Dar principalul avantaj al consensului este că deciziile luate au mai multe şanse de a fi acceptate de toţi membrii şi astfel. administrarii si aplicarii instrumentelor juridice ale Rundei Uruguay si ale oricaror noi acorduri ce vor fi negociate in viitor.

reguli despre sănătatea alimentelor. ţările care fac parte dintr-o regiune pot stabili un acord de liber comerţ. Acest principiu este cunoscut drept clauza naţiunii celei mai favorizate (NMF). telecomunicaţii. de exemplu). Aceste principii sunt: 2. Toate aceste documente sunt inspirate din diferite principii simple si fundamentale. Comerţul fără discriminări a.2. servicii bancare. Principiile OMC Acordurile OMC sunt întinse şi complexe pentru că se referă la texte juridice care abordează o mare varietate de activităţi. Aceste principii sunt baza sistemului multilateral de comerţ. ţările nu pot prin regula generala să stabilească discriminări între diverşii săi interlocutori comerciali. textile şi îmbrăcăminte. norme industriale. Sunt permise anumite excepţii. În virtutea acordurilor OMC. contracte publice. De exemplu.1. Este vorba despre: agricultură. Naţiunea cea mai favorizata (NMF): tratarea celorlalţi în mod egal. care nu se aplică mărfurilor ce provin din 4 . proprietate intelectuala si multe alte teme. Dacă i se acordă unei ţări un avantaj special (reducerea tarifului aplicabil la unul din produsele sale. trebuie să se facă acelaşi lucru cu toţi ceilalţi membri ai OMC.

Şi în cazul serviciilor. pentru că doar puţine ţări se bucurau de acest privilegiu. In general. în anumite circumstanţe restrânse. trebuie să acorde acest "cel mai bun" tratament tuturor celorlalţi membri ai OMC astfel încât toţi să continue să fie "cei mai favorizaţi". Expresia "cea mai favorizată" sună ca o contradicţie. să aplice anumite discriminări. includerea în grupul de interlocutori comerciali "cei mai favorizaţi" ai unei ţări însemnă că fac parte dintr-un club exclusivist. cel puţin după ce mărfurile străine au intrat pe piaţă. chiar daca produsele fabricate in ţară nu sunt supuse unui impozit echivalent. Tratatul naţional: tratatul de egalitate pentru naţiuni şi străini Mărfurile importate şi cele produse în ţară trebuie să primească un tratament egal. când s-au semnat primele tratate bilaterale NMF. Dacă o ţară creşte beneficiile pe care le dă altui partener de afaceri. dar în OMC înseamnă în termeni reali nediscriminarea. Tratatul naţional se aplică doar când produsul. serviciul sau lucrarea au intrat pe piaţă. Totuşi. clauza naţiunii celei mai favorizate înseamnă că de fiecare dată când o ţară înlătură un obstacol din faţa comerţului sau deschide o piaţă. Condiţia de naţiunea cea mai favorizată (NMF) nu înseamnă întotdeauna egalitate în modul de tratare. articolul 17 din AGCS şi articolul 3 din Acordul asupra ADPIC). În secolul XIX. se permite ca ţările. Pare să sugereze că este vorba de vreun tip special de clauză pentru o ţară determinată. acordurile permit doar aceste excepţii cu referire la condiţii stricte. bogaţi sau săraci. b. Acelaşi lucru se aplică serviciilor străine şi celor naţionale şi mărcilor de fabrică sau de comerţ. aplicarea taxelor vamale asupra importurilor nu constituie o violare a tratatului naţional. clubul NMF nu mai este exclusivist. chiar daca în acest caz principiul se abordează pentru fiecare dintre ei intr-o maniera diferită. Acest principiu de "tratat naţional" (a-i trata pe ceilalţi la fel ca pe conaţionali) figurează în cele trei principale Acorduri ale OMC (Articolul III din GATT. slabi sau puternici. Ceea ce se întâmplă în OMC este: fiecare membru îi tratează pe ceilalţi membri în mod egal ca interlocutori comerciali "cei mai favorizaţi". dreptul de autor şi patentele străine şi naţionale.exteriorul grupului. 5 . Astăzi când marea majoritate a ţărilor sunt membre ale OMC. Principiul NMF asigură ca fiecare ţară îi tratează egal pe toţi cei 100 de membri. adică tratament egal pentru toţi. trebuie să facă acelaşi lucru pentru aceleaşi produse sau servicii ale tuturor partenerilor comerciali. ce sunt considerate obiect al unui comerţ neloial. Astfel. O ţară poate pune obstacole produselor ce provin din anumite ţări.

3. guvernele încearcă să dea stabilitate şi să previzioneze activităţile economice. s-au realizat opt runde de negocieri comerciale. Deschiderea pieţelor poate fi benefică. În mod ocazional s-au dezbătut şi alte probleme. În unele cazuri. aceste consolidări depind de tipul taxelor. Un comerţ mai liber. De la crearea GATT. drepturile de import aplicate sunt inferioare tipurilor consolidate.2. acum că promisiunea permite intreprinderilor să aibă o panoramă mai clară asupra oportunităţilor sale viitoare. în anii '80. La început. O ţară îşi poate modifica consolidările dar numai după ce le negociază cu partenerii săi comerciali. Acordurile OMC permit ca ţările să introducă schimbări graduale. Ca o consecinţă a negocierilor. ajungând la aproximativ 6. Aceasta obişnuieşte să se întâmple în ţările în dezvoltare. negocierile s-au amplificat pentru a include obstacolele netarifare asupra mărfurilor. În ţările dezvoltate tipurile efectiv aplicate şi cele consolidate obişnuiesc să fie identice. se creează locuri de muncă şi consumatorii pot profita de beneficiile concurenţei: posibilitatea de a alege şi preturi mai joase. îşi "consolidează" obligaţiunile. când ţările se hotărăsc să-şi deschidă pieţele de mărfuri şi servicii. Prin intermediul sistemului multilateral de comerţ. promisiunea de a nu ridica un obstacol in faţa comerţului poate fi atât de important ca şi reducerea lui. se încurajează investiţiile.2. dar cere şi o adaptare. în 1947-1948. cum ar fi rolul administrativ şi politicile de schimb. In OMC. Pe de altă parte. Aceste obstacole includ taxele vamale (sau impozite) şi anumite instrumente cum ar fi interzicerile de importuri sau contingentele care restrâng selectiv cantităţile importate. aceste negocieri se centrau pe reducerea taxelor (taxele vamale) aplicabile mărfurilor importate. de formă graduală şi prin intermediul negocierilor Reducerea obstacolelor către comerţ este unul din mijloacele cele mai evidente de a însufleţi comerţul. la sfârşitul lui 1980 tarifele aplicate ţărilor dezvoltate pentru produsele industriale au scăzut neîntrerupt. ceea ce poate însemna că trebuie să-şi compenseze pierderile comerciale. şi anumite domenii noi. prin intermediul "liberalizării progresive". Pentru mărfuri. Una dintre reuşitele negocierilor comerciale multilaterale ale Rundei Uruguay a constat în 6 .3%. Prin intermediul stabilităţii şi previziunii. 2. În general se acordă ţărilor în dezvoltare termene mai îndelungate pentru a-şi îndeplini obligaţiile. Posibilitate prin intermediul consolidărilor În unele cazuri. cum ar fi serviciile şi proprietatea intelectuală.

Creşterea dezvoltării şi reforma economică Economiştii şi experţii în probleme comerciale recunosc în mare că sistemul OMC contribuie la dezvoltare. În realitate sistemul autorizează aplicarea de tarife şi.incrementarea unei proporţii a comerţului referitor la obligaţiile consolidate. astăzi aproximativ 100% din produse au tarife consolidate. Este mai corect să se spună că un sistem de norme destinat dobândirii unei concurenţe libere. în particular prin intermediul aplicării drepturilor de import adiţionale calculate pentru a compensa prejudiciul ocazionat de comerţul neloial. Unul dintre ele constă în a descuraja utilizarea de contingente şi alte mijloace angajate pentru a fixa limite cantităţilor ce se pot importa (administrarea contingentelor poate crea o creştere a rolului administrativ şi la acuzaţii într-o maniera neloială). Rezultatul este un grad mare de securitate a pieţelor pentru comercianţi şi investitori. În agricultură.5. Multe din Acordurile OMC cer ca guvernele sa facă publice politicile şi practicile lor în ţară şi să le aducă la cunoştinţă OMC. Multe din celelalte acorduri ale OMC sunt destinate să sprijine concurenţa loiala.4. Controlul periodic al politicilor comerciale naţionale prin intermediul Mecanismului de Examinare al Politicilor Comerciale constituie alt mijloc de incurajare a transparenţei. de exemplu în ceea ce priveşte agricultura. 2. Acesta este şi el obiectivul normelor referitoare la dumping (exporturi la preturi inferioare costului pentru a câştiga piaţa) şi subvenţiile. proprietatea intelectuală şi serviciile. Dezvoltarea unei concurente loiale Câteodată OMC este descrisă ca o instituţie de "comerţ liber ". dar asta nu este exact. Normele asupra nediscriminării . atât la nivel naţional cât şi multilateral. Problemele sunt complexe şi normele încearcă să determine ce este leal sau nu şi cum pot răspunde guvernele. alte forme de protecţie.NMF şi tratatul naţional . Acordul asupra Contractării Publice (care este un acord "plurilateral" pentru că a fost semnat doar de unii din membrii OMC) extinde normele în materie de competenta în ceea ce priveşte cumpărăturile realizate de mii de entităţi "publice" ale multor ţări. Sistemul încearcă să îmbunătăţească previziunea şi stabilitatea prin alte mijloace. leale şi fără distorsiuni. Se recunoaşte de asemenea că ţările mai puţin avansate au nevoie de flexibilitate în momentul în 7 . 2.au ca obiectiv îndeplinirea condiţiilor echitabile de comerţ. în circumstanţe restrânse. Alt mijloc constă în a face ca normele comerciale ale ţărilor să fie atât de clare şi publice ("transparente") pe cât posibil. Şi tot aşa în mod succesiv.

3. responsabil pentru luarea deciziilor este Conferinta Ministeriala. În virtutea unei decizii ministeriale adoptate în finalizarea Rundei. li s-au acordat perioade de tranziţie pentru a se adapta la dispoziţiile . ţările în curs de dezvoltare erau dispuse să-şi asume majoritatea obligaţiilor ce se impuneau ţărilor dezvoltate. Nu întâmplător. Şi propriile texte ale acordurilor încorporează dispoziţiile anterioare ale GATT. Această tendinţă a distrus în practică ideea că sistemul de comerţ există doar pentru ţările industrializate. În această decizie se stabileşte ca ţările cele mai bogate trebuie sa accelereze aplicarea obligaţiunilor în materie de acces la pieţe care afectează mărfurile exportate de către ţările mai puţin avansate şi se cere să li se dea o mai mare asistenţă tehnică. Structura institutionala Organul suprem din cadrul OMC.care aplica Acordurile. în special în cazul celor mai săraci. ţările în dezvoltare şi economiile in tranziţie au fost mult mai active şi influente în negocierile din Runda Uruguay ca în nici o altă rundă anterioara.mai puţin familiare şi poate mai dificile .OMC. care prevăd o asistenţă specială şi concesiuni comerciale pentru ţările în curs de dezvoltare. mai mult de 60 din aceste ţări au aplicat în mod autonom programe de liberalizare a comerţului. De-a lungul a şapte ani şi jumătate cât a durat Runda Uruguay. Mai mult de trei sferturi din membrii OMC sunt ţări în curs de dezvoltare şi în tranziţie spre o economie de piaţă. În acelaşi timp. La sfârşitul Rundei Uruguay. care se reuneste la fiecare 8 . se dă acestor ţări o mai mare flexibilitate pentru aplicarea Acordurilor OMC. tarile "mai puţin dezvoltate".

OMC poate constitui un instrument util in rezolvarea acestor probleme. transparenta. 9 .comertul electronic. Grupul de Lucru creat.pertinenta pentru politica concurentiala la principiile fundamentale ale OMC ( tratamentul national. . clauza natiunii cele mai favorizate ). Singapore (1996) – in cadrul acestei Conferinte au fost examinate evolutiile in cadrul comertului international precum si problemele si aspectele de implementare a diverselor Acorduri OMC.prevederile agendei incorporate in diferite Acorduri.transparenta achizitiilor guvernamentale. investitiile au fost permanent in atentia OMC. Astfel. Geneva (1998) – Conferinta Ministeriala de la Geneva a autorizat Consiliul General al OMC sa stabileasca un program de activitati si negocieri ulterioare in cadrul OMC luind in consideratie si alte citeva aspecte importante: . Ea va exercita functiile OMC si va lua masuri necesare in acest scop.contributia politicii concurentiale la realizarea obiectivelor OMC.comertul si investitiile. Ea va fi abilitata sa ia decizii cu privire la toate aspectele tinind de orice Acord comercial multilateral daca un Membru solicita aceasta.cooperarea intre tarile membre in domeniul cooperarii tehnice. La Geneva a fost instituit un Grup de Lucru pentru studierea problemei ce tine de interactiunea dintre comert si politica concurentiala in cadrul OMC.problemele aparute in urma implimentarii Acordurilor OMC. Acest ansamblu de masuri se dovedeste a fi nesatisfacator in ceea ce priveste realizarea si protejarea investitiilor straine. De la infiintarea OMC au avut loc patru Conferinte Ministeriale : 1. precum si prin relatia indisolubila existenta intre comertul mondial si fluxurile de investitii straine. prin faptul ca este o institutie cu vocatie universala.de a face o retrospectiva a evolutiei comertului international. .comertul si politica concurentei.facilitarea comertului. . iar acordul TRIPS abordeaza aspecte legate de conditiile ce se pot impune unui investitor de tara gazda. si anume: . . . . incepind din anul 1999. 2. Ministrii tarilor participante au decis includerea in programul de lucru al OMC sase noi subiecte care au impact asupra dezvoltarii comertului international. GATS a stabilit o serie de standarde privind prezenta unui furnizor de servicii in alta tara membra GATS. Referitor la ultimul domeniu mentionat.comertul si mediul inconjurator. . .doi ani. examineaza in special trei probleme relevante: . .

Taiwan-ul. 23. tara rivala Chinei. cit si de tara gazda. Prima intrunire a Comitetului a avut loc in perioada 28 ianuarie – 1 februarie la care sau luat decizii de ordin organizational.4 al TRIPS etc). . reducerea sprijinului intern ce afecteaza negativ comertul. acoperind diferite domenii care vor viza comertul international. In acest sens trebuie sa retinem trei evenimente importante care s-au derulat la Doha: . pe 14 noiembrie. in conf.au fost obtinute rezultate excelente in cea ce tine de Acordul TRIPS (s-au dus negocieri in vederea crearii unui sistem multilateral de notificari si inregistrare a indicatiilor geografice a pentru vin si bauturi spirtoase.s-au obtinut rezultate semnificative in domeniul agriculturii (principalul subiect in acest domeniu a fost sprijinul producatorilor interni si promovarea exportului. comertul electronic. domeniul investitiilor.3.aderarea Chinei si a Taiwanului la OMC (China a devenit cea de-a 143 tara membra a OMC dupa 15 ani de negocieri. ministrii au aprobat o Declaratie privind lansarea noilor negocieri comerciale multilaterale. La Conferinta Ministeriala de la Doha s-au dus dezbateri si negocieri si-n alte domenii ca: securitatea alimentara si protectia sanatatii. fiind sub autoritatea si supravegherea Consiliului General. Cu art. investitiile. tarifele industriale. tot aici au fost propuse negocieri de extindere a accesului pe piata. 10 . serviciile. din pacate aceasta nu s-a soldat cu succes. a devenit formal cea de-a 144-a membra a OMC). . etc. 4. Declaratia Ministeriala de la Doha prevede infiintarea de catre membrii OMC a Comitetului de Negocieri Comerciale (CNC) pina la data de 31 ianuarie 2002. Dupa sase zile de negocieri. in special agricultura. S-a depus o munca enorma atit de Secretariatul OMC. 2001. etc). Cu toate ca Consiliul General al OMC a stabilit programul de lucru cu mult inainte de inceperea Conferintei. CNC este condus ex officio de Directorul General al OMC. Pe 12 noiembrie . Programul stabileste trei ani de negocieri care vor fi finalizate in 2005. comertul cu servicii. Se reuneste o data in fiecare 2-3 luni. etc. problemele cu care se confrunta tarile in curs de dezvoltare in implementarea acordurilor curente ale OMC. Doha (2001) – Conferinta Ministeriala de la Doha poate fi considerata un succes atit pentru tarile membre cit si pentru OMC. cu o zi dupa semnarea Protocolului de Aderare a Chinei la OMC. reducerea tuturor formelor de subventionare a exportului. Seattle (1999) – la Seattle ministrii si-au propus ca scop lansarea unei noi runde de negocieri dedicata reducerii de mai departe a barierelor in calea comertului.

responsabil pentru examinarea politicilor comerciale ale tarilor membre. sediul sau aflindu-se la Geneva. Comitetul de Negocieri Comerciale si Grupurile de Lucru nu sunt structuri paralele. trimitindu-le in mod direct rapoarte. Comitetul pentru Buget. precum si de a decide care Grupuri de Lucru din cadrul OMC se vor ocupa cu implementarea prevederilor paragrafului 12 al Declaratiei de la Doha. care supravegheaza implementarea si functionarea GATS. Este. pe baza rapoartelor pregatite de Secretariatul OMC. El este compus din reprezentantii ai tuturor guvernelor membre si are autoritatea de a actiona in numele Conferintei Ministeriale a OMC in perioadele dintre reuniunile acesteia. precum si pentru pregatirile pentru Conferintele Minesteriale care vor avea loc in viitor.CNC a fost creat cu scopul de a monitoriza toate intilnirile de negociere a conditiilor de aderare la OMC a statelor candidate. .Consiliul pentru comertul cu Servicii. In prezent. . asa cum este prevazut in Mecanismele de Revizuire a Politicilor Comerciale. Consiliul General se mai poate intruni si pentru a examina politicile si practicile comerciale ale membrilor in calitate de Organ de Examinare a Politicilor Comerciale. de asemenea. care supravegheaza implementarea si functionarea GATT 1994 si a acordurilor conexe. Consiliul General este condus de Stuart Harbinson. Comitete si alte organe subsidiare: Prin Acordul OMC au fost constituite: Comitetul pentru Comert si Dezvoltare .Consiliul pentru TRIPS. Consiliul General al OMC a constituit alte doua comitete care se raporteaza la el: Comitetul pentru Comert si Mediu si Comitetul pentru Acordurile Comerciale Regionale. pentru a exercita functiile stabilite in Memorandumul de Acord privind Reglementarea diferendelor.Consiliul pentru Comertul cu bunuri. condus de un director general. Consiliul General ramine a fi responsabil pentru intregul program negociat in cadrul Conferintei Ministeriale de la Doha. Finante si Aderare. De asemenea. Comitetul pentru restrictii din motive de balanta de plati. Consiliul General se intruneste ca Organ de Reglementare a Diferendelor (DSB). care este asistat de trei directori generali adjuncti. Conferinta 11 . care supravegheaza functionarea acordului TRIPS. Consiliul General este asistat in activitatea sa de: . OMC dispune de un Secretariat. Consiliul General este cel mai inalt organ de luare a deciziilor din cadrul OMC.

Uniunea Europeana sprijina activitatea unui grup de lucru al OMC in domeniul comertului si investitiilor. conform căreia este necesară o „stare de veghe” permanentă din partea tuturor membrilor. În al doilea rînd. Director General este Mike Moore. Totuşi. mentinindu-se astfel caracterul international al Secretariatului. atributiile. solicitind si corelarea cu activitatile care se desfasoara in cadrul altor institutii. Finalizarea Rundei Uruguay şi crearea OMC constituie o victorie incontestabilă a miltilateralismului comercial. toate angajamentele acestui sistem. dar nu suficient pentru asigurarea eficienţei noului sistem comercial conturează opinia. Intrarea în funcţiune a OMC reprezintă un moment foarte important. în ritmul cerut. In prezent. larg împărtăşită de specialişti. Mulţi critici ai OMC cred că aceasta organizaţie trebuie închisă deoarece ea nu este decît un vehicul care dirijează corporativ 12 . Globalizarea şi liberalizarea au determinat transformarea comerţului internaţional într-un motor puternic al creşterii şi într-un mecanism important de integrare a ţărilor în economia globală.Există şi un risc real ca aceste ţări să fie marginalizate în continuare. In indeplinirea sarcinilor lor. Liberalizarea şi ordonarea comerţului internaţional ca urmare a transpunerii în practică a rezultatelor rundei prin intermediul Organizaţiei Mondiale a Comerţului sunt de natură să stimuleze expansiunea economică globală. in special UNCTAD. este unanim recunoscut că integrarea şi participarea deplină a acestora şi a altor ţări în curs de dezvoltare şi în tranziţie la economia globală ar contribui substanţial la expansiunea comerţului mondial. Secretariatul OMC are un personal de 500 de angajati. atit Directorul General. În acelaşi timp. Un număr mare de ţări în curs de dezvoltare au profitat de oportunităţi obţinînd o creştere rapidă a economiilor lor. cit si personalului OMC li se solicita ”sa nu ceara sau sa accepte nici un fel de instructiuni de la vre-un Guvern sau de la vre-o Autoritate din afara OMC”. de nationalitati diferite. nu toate ţările au fost în măsură să beneficieze de aceste oportunităţi. conditiile de lucru si durata mandatului.Ministeriala numeste Directorul General pe o perioada de 4 ani si adopta regulile referitoare la puterile. de natură să menţină în funcţiune. trebuie continuate eforturile pentru consacrarea multilateralismului comercial şi calmarea tentaţiilor de rezolvare a problemelor majore în cercuri restrînse.

În prezent. Acestea stabilesc principalele obligaţiuni contractuale ale guvernelor respective. 13 . Această părere sa dovedit a fi greşită şi învechită. deoarece pe parcursul activităţii sale au fost realizate o serie de îmbunătăţiri în activitatea organizaţiei. în materie de legislaţie comercială internă faţă de instituţia nominalizată şi fiecare membru al ei în parte. OMC constituie o organizaţie ce dispune de un cadru legal şi instituţional comercial multilateral.procesul de globalizare şi o astfel de maşină conduce la creşterea sărăciei în lume.

Ion Dona .Bibliografie .2004 . Bucureşti. 2006 14 . Editura Ceres.Fundamentele comertului international. Bucuresti: Editura ASE.Dragan. Gabriela .Politici agricole.

15 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful