195 tari 6 miliarde de oameni PIB mondial 2008 > 69.000.000 $M PIB mondial 2009 > 58.000.

000 $M

ECONOMIE MONDIALA

Capitolul I Sistemul economiei mondiale

1.
     

Economia lumii vazuta ca sistem

Economia mondiala este un sistem complex, eterogen ale carui componente fundamentale sunt economiile nationale. Nu exista unanimitate in ceea ce priveste definirea economiei mondiale Orice tara oricat de dezvoltata ar fi nu se poate izola de restul lumii, fara sa ia in calcul contextul international. Economia unei tari nu este viabila decat in legatura cu celelalte economii. Statele lumii difera ca marime, populatie, grad de dezvoltare, insa agentii economici sunt supusi unor reguli comune: cerere, oferta, concurenta, preturi internationale. Celulele de baza ale economiei mondiale sunt economiile nationale, ele se caracterizeaza prin interdependenta, competitie intre tari, alternarea fazelor de expansiune cu cele de recesiune

consumului.Conceptul de economie mondiala desemneaza ansamblul economiilor nationale ale statelor lumii privite in interdependenta dintre ele. ea nu se reduce numai la sfera circulatiei. Sectoare economia nationala: I Sectorul primar: agricultura. Piata mondiala este eterogena fiind alcatuita din segemente precum: piata mondiala a pretrolului. piata mondiala a autoturismelor etc. Piata mondiala reprezinta ansamblul tranzactiilor care au loc intre agentii economici de pe glob. constructii III Sectorul tertiar: servicii . silvicultura. industrie extractiva II Sectorul secundar: industrie prelucratoare. ci si la sfera productiei. Nu exista economie mondiala fara o piata mondiala. cercetarii etc.

cel mai cunoscut fiind deflatorul  Indicele cresterii nominale a PIB = Indicele preturilor curente = PIB nominal 1 / PIB nominal 0 x 100 Indicele cresterii reale a PIB = Indicele preturilor constante = PIB real 1 / PIB real 0 x 100 Deflatorul PIB = PIB nominal / PIB real x 100 = PIB preturi curente / PIB preturi constante x 100 . indiferent de forma sub care se prezintă (cifre absolute sau indicatori de dinamică). cu ajutorul unor instrumente specifice. trebuie exprimaţi în acelaşi mod: fie ambii în termeni nominali. Indicatorii reali se obţin prin corectarea celor nominali de efectele inflaţiei.1. Masurarea performantei economice 2.2. Comparabilitatea internationala a datelor statistice A. fie ambii în termeni reali. Indicatorii supuşi comparaţiei.

9 PIB real = PIB nominal / Deflatorul PIB Deflatorul PIB măsoară creşterea preţurilor în anul pentru care se face măsurătoarea faţă de un an anterior considerat ca bază .0 6244.2 6739.2 2007 2008 6931.4 100 102.0 107.8 107.5 111 116 105.7 6244.6 94.Anul Preţuri Curente (mld.8 100 104.4 6550. $) 2005 = an de bază 6079.3 100 102.1 7245.0 105.8 6604.8 Indicele Indicele deflatorului Preţurilor de preţ curente Indicele preţurilor constante 2004 2005 2006 5916. $) Preţuri constante (mld.2 97.9 97.4 6383.

B. Indicatorii supuşi comparaţiei trebuie exprimaţi în aceeaşi monedă pe baza cursurilor de schimb ajustate în funcţie de paritatea puterilor de cumpărare (PPC).
Teoria parităţii puterilor de cumpărare (PPC), dezvoltată de Gustav Cassel în 1920 se referă la determinrea cursului de schimb de echilibru pe termen lung dintre două monede care egalizează puterea de cumpărare din ţările de emisiune, pentru un anumit coş de bunuri şi servicii.

• PPC este utilă decat PIB în compararea standardelor de viaţă dintre ţări deoarece ia în calcul costul relativ al vieţii şi ratele inflaţiei, care diferă între ţări. • PPC-urile sunt deci rate de schimb care egalizează puterea de cumpărare a diferitelor monede prin eliminarea diferenţelor dintre nivelele preţurilor între ţări • Ex. preţul unei cutii de Coca-cola în Germania este 2 euro iar în SUA este 2 dolari, atunci PPC pentru produsul Coca-cola între Germania şi SUA este 1 euro/1 dolar. • Cursul de schimb PPC (curs de schimb real) este fluctuant, întocmai ca şi cotaţiile monedelor (cursuri de piaţă). • Pot exista diferenţe notabile între PPC şi cursurile de schimb de piaţă

Ce sunt PPC-urile PPC-urile sunt preţuri relative, care arată raportul preţurilor în monedă naţională ale aceluiaşi bun sau serviciu în diferite ţări.

Utilizare PPC-uri = In efectuarea de comparaţii în ce ce priveşte PIB-ul şi componentele sale.
Cum se calculează PPC-urile ex. dacă preţul unui hamburger în Franţa este 2,84 euro iar în SUA este 2,2 dolari, atunci PPC pentru produsul hamburger între Franţa şi SUA este 2,84 euro/2,2 dolari = 1,29 euro/1 dolar În comparaţiile internaţionale, tebuie să folosim întotdeauna PPC-urile în locul cursurilor de schimb? PPC-urile nu sunt un substituent perfect al cursurilor de schimb în comparaţiile internaţionale, ci complementare. Valoarea PIB ajustată la PPC are mai mult sens economic decât cea obţinută prin convertire cu ajutorul cursului de schimb. In cazul unor importuri/exporturi – cursul de schimb

Indicele Big Mac
Paritatea puterii de cumpărare Big Mac este dată de cursul de schimb care ar face ca un sandwitch să coste în străinătate tot atât cât costă în Statele Unite. Compararea acesteia cu cursul real de schimb este un test pentru a vedea dacă moneda naţională este supra sau subevaluată. Tara Pret in moneda nationala Pret in dolari PPC Curs real de schimb dolar % moneda nationala sub- sau supraevaluata -17 -51 +14 -20 +103

SUA Australia China Japonia Thailanda Elvetia

2.36 USD 2.5 $ AUD 9.6 yuani 288 yeni 48 baht 5.9 franci

1.97 1.15 2.7 1.9 4.8

1.06 4.07 122 20.3 2.5

1.27 8.35 107 25.3 1.23

.

PIN. VN.2. datoria externă etc. exporturi.2. importuri. Potentialul economic Factorii de bază. moşteniţi resursele naturale clima poziţia geografică dotarea cu forţă de muncă • • • • Factori de productie • • • • Factorii avansaţi sau dobândiţi calitatea învăţământului şi cercetării nivelul de pregatire a fortei de munca tehnologia calitatea infrastructurii • Potenţialul unei economii este dat de natura şi calitatea factorilor de producţie de care ea dispune la un moment dat. • Poate fi măsurat şi exprimat cu ajutorul indicatorilor absoluţi: PIB. PNN. Q agricolă. Q industrială. . PNB.

de regula un an. • PIB poate fi determinat prin: a) PIB = C privat + C guvernamental + Investitii Brute + Export Net (E-I) b) PIB = salarii + rente + dobanzi + profit c) Pib = ∑ VA • PIN = PIB – CCF • PNB = expresia in bani a bunurilor economice finale produse de agentii economici nationali in decursul unui an. • PNB = PIB + productia agentilor economici care isi desfasoara activitatea in strainatate . de agentii economici care-si desfasoara activitatea in interiorul tarii.Indicatori agregati • PIB = expresia in bani a productiei de bunuri economice finale create in decursul unei perioade.productia agentilor straini care isi desfasoara activitatea in interiorul tarii. PNN = PNB – CCF PNN PF = Venitul National .

.

PIB/locuitor valoarea producţiei industriale / locuitor valoarea exportului / locuitor. ex.3. . Combinarea diferiţilor indicatori absoluţi. Se exprimă cu ajutorul indicatorilor calitativi. Nivelul de dezvoltare.2. obţinuţi în principal prin două metode: Raportarea indicatorilor absoluţi la numărul de locuitori. soldul contului curent al balanţei de plăţi / PIB datoria externă / PIB Exporturi / PIB Gradul de deschidere internationala a unei tari poate fi masurat: Calitativ – prin evaluarea controalelor de stat la granite Cantitativ – prin indicatori precum volumul exporturilor in PIB. Investitii straine / PIB.

Aceşti indicatori oferă informaţii cu privire la : a) dacă economia se află în creştere. analiza trebuie să cuprindă pe lângă aspectele calitative şi indicatori de dinamică privind ritmul de creştere a diferitelor mărimi agregate.2.4. stagnează sau este în declin b) orizontul de timp necesar pentru a atinge un anumit nivel de dezvoltare . Ritmul dezvoltarii Pentru a caracteriza starea economică a unei naţiuni.

Italia. America de Nord. Canada. Noua Zeelanda. Rusia) cele mai puternice economii industrializate. Marea Britanie. Japonia. Germania. Franta.3. detin 60% din PIB mondial .        Tari cu grad ridicat de dezvoltare: Nivel relativ ridicat al venitului pe locuitor > 10. Tipologii mondoeconomice 1. Hong Kong. Australia. Taiwan Pondere scazuta a agriculturii 3% si ridicata a serviciilor 70% Sunt tarile de origine ale celor mai puternice STN Domina economia mondiala.000 USD/loc Standard de viata ridicat Europa Occidentala. Singapore. in exporturi si investitiile straine Grupul G8 (SUA. Japonia. au ponderea cea mai mare in PIB mondial.

Kuweit.2. Romania. Tari cu grad de dezvoltare mediu:  PIB/loc cuprins intre 1. Europa de Est. Mexic. Venezuela  Au valorificat investitiile straine directe si alti factori: Asia S-E. Filipine etc. Qatar. Chile. . EAU. China.000 USD/loc  Grup de tari eterogen ce se caracterizeaza prin acumularea de capital fizic si uman  Depun eforturi pentru a elimina decalajul tehnologic de le desparte de nordul dezvoltat  Au valorificat resursele naturale: Arabia Saudita. America Latina.500-10. India.

Mozambique.PIB/loc sub 1. speranta de viata este scazuta .3. Somalia.500 SD . Tari slab dezvoltate: . foamea. Sierra Leone . Myanmar. Bangladesh.Africa.pondere mare a agriculturii in PIB -nivel ridicat al mortalitatii infantile . Asia de Sud. analfabetismul.predomina saracia.sunt folosite ca piete de desfacere .

PIB/loc .

.

Este actualizat în fiecare an de Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite şi publicat în Raportul de Dezvoltare Umană. alfabetizării. învăţământului şi nivelului de trai.Indicele Dezvoltarii Umane Human Development Index Indicele dezvoltării umane este o măsură comparativă a speranţei de viaţă. cu cat IDU se apropie de 1 cu atat tara are un grad de dezvoltare mai ridicat. numarul de calorii consumate zilnic Valoarea IDU se inscrie intre 0 si 1. IDU = este un indice compozit care inglobeaza mai multe evaluari:  longevitatea – speranta de viata la nastere  mediul de educatie – gradul de alfabetizare. numarul mediu de ani de scolarizare  standardul de viata – PIB/loc. Indicele a fost inventat de economistul pakistanez Mahbub ul Haq in 1990. .

340 . 2.960 63.960 Japan 0.1.961 Switzerland 0. 4. Niger 0.965 Netherlands 0. 178.970 Iceland 0. 10. 181.837 ………………….971 Australia 0.365. Republica Africa Centrala 0. 5.963 France 0.371 179. Romania 0. Afganistan 0.969 Canada 0. Mali 0.966 Ireland 0. 6.964 Sweden 0. 8.Sierra Leone 0.369 180. Norway 0. 7. 9..352 182. 3.

2009 .10.Human Development Index 5.

.

operaţiunile inverse.4. servicii şi alte categorii de active. de intrări de bunuri sau servicii. în decursul unui an. Principii de intocmire: -Tranzactii generatoare de plati + donatii -Calitatea de rezident -Exigibilitatea operatiunilor -Principiul contabilitatii in partida dubla Regula: operaţiunile care presupun ieşiri de bunuri în afara ţării sau prestări de servicii pentru străinătate şi care generează încasări pentru rezidenţi se înregistrează ca şi credit. se înregistrează ca şi debit. . Balanta de plati Def. Este un instrument economic in care se evidentiaza toate creanţele şi datoriile pe care le înregistrează o naţiune ca urmare a mişcărilor internaţionale de bunuri. care generează plăţi de către rezidenţi în favoarea străinilor.

= deficit) : transport.). Contul de capital. Tranzacţiile înregistrate în contul de capital al balanţei de plăţi reprezintă intrări şi ieşiri de active. Venituri 3. Tranzacţii cu rezerve oficiale – cuprind operatiunile care au ca obiect rezervele internaţionale ale statului. dobanzi 1. servicii bancare. III. Transferuri unilaterale II.Structura balanţei de plăţi I. titluri pe termen scurt. poziţii de rezervă la Fondul Monetar Internaţional ş. Marfuri si servicii (sold + = excedent . Drepturi Speciale de Tragere. Active reale (terenuri. dividende. constând în principal din: aur. imprumuturi bancare ş.a . Contul curent . construcţii etc. sold . turism. devize.) cât şi cele financiare (acţiuni. depozite.a.in contul curent al balanţei de plăţi este înregistrată valoarea monetară a tranzacţiilor cu mărfuri şi servicii precum şi transferurile unilaterale (transporturi. consultanta 2. I/E marfuri. obligaţiuni.

Capitolul II Dezvoltarea istorica a economiei mondiale moderne .

ceea ce asigură reducerea costului unitar şi implicit profitul întreprinzătorilor. Inovaţia tehnologică . şantiere etc.) în care producţia de bunuri şi servicii este organizată la scară relativ mare. fabrici. sau perfecţionarea celor existente. Industrializarea .1. . Revolutiile industriale Revoluţia industrială este procesul tehnic complex prin care munca manuală este înlocuită cu maşinismul. Factori ai revoluţiei industriale: 1.semnifică crearea de unităţi specializate (uzine. În acest proces muncitorului îi revenea rolul de supraveghere.se referă la crearea de noi maşini. 2. procedee de fabricaţie etc. dispozitive. reglare şi alimentare a maşinii.

 Masina cu aburi.I. roata de tors. 1750. Revoluţie industrială: civilizaţia maşinilor  Anglia. “avantaj al apei”  Revoluţia industrială sa extins la proporţii planetare  Producţia de cărbune şi oţel. . suveica zburatoare. industria textilă şi transporturile pe calea ferată. razboi de tesut electric.

II. . Revoluţie industrială • Germania şi Statele Unite – a început spre sfârşitul secolului al XIX-lea • dezvoltarea industriilor electro-mecanice (producţia de curent electric. industria automobilului) şi chimice.

echipamente pentru Internet.III. Revoluţie industrială  are loc în prezent  industriile de ultimă generaţie  transporturile aerospaţiale. echipamentele de birou. echipamentele antipoluare. fibre optice. sateliţi. . telecomunicaţiile.ransporturi. aparatura medicală.

 Prin intermediul comerţului. surplusul fiind destinat schimbului internaţional. Specializarea internationala  Tarile lumii tind să se specializeze în producerea acelor bunuri pe care le pot realiza mai eficient decât alte naţiuni. adică cu costuri mai mici. oamenii au posibilitatea nu doar de a consuma mai mult decât produc dar şi de a beneficia de un consum diversificat. prin schimb.  Specializarea internaţională permite fiecărei naţiuni să consume. mai multe bunuri şi servicii decât ar fi posibil în condiţiile unei producţii relativ diversificate  Comerţul conferă specializării sens şi finalitate economică. .2.

. Teoria avantajelor relative – tarile lumii sunt nemijlocit interesate sa se specializeze in domenii in care dezavantajul lor ar fi mai mic 3. adica le produce la cele mai mici costuri comparativ cu alte tari. 2. 4.1. Teroria avantajelor comparative (decalajului tehnologic) – specializarea internationala depinde de viteza de inovare a primei tari si de viteza de imitare a acestor inventii de alte tari. Teoria avantajelor absolute – o tara urmeaza sa se specializeze in confectionarea acelor bunuri la producerea carora se poseda anumite avantaje absolute. Teroria avantajelor competitive – pentru a obtine si mentine un avantaj competitiv statul este nevoit sa reinvesteasca in productie cea mai mare parte a profiturilor obtinute si sa-si perfectioneze fara incetare structurile de productie.

India .Specializare Specializare interramurala Specializare intraramurala Specializare tehnologica intersectoriala • Industrie • Agricultura • I revolutie industriala • Nordul industrializat • Sudul subdezvoltat • • • • Ind chimica Ind textila Ind auto II revolutie industriala • Specializare pe ramuri • Specializare in cadrul unei ramuri • Ind chimica (ind farmaceutica + ind petroliera) • Specializare pe anumite bunuri finite • Specializare pe parti componente ale acestora • Spania – turism • Elevetia – ceasuri. servicii bancare • Germania – auto • Brazilia .cafea • Africa de Sud – diamante • Arabia Saudita – petrol • Franta – ind nucleara • SUA.cinematografie .

ramuri. sectoare. a tendinţelor de specializare a naţiunilor sau grupurilor de naţiuni în acele domenii. la scară mondială. Diviziunea internaţională a muncii • Reprezintă aşadar expresia sintetică. conectând-o la mecanismele pieţei mondiale. rezultatul fiind o alocare eficientă a resurselor la nivel global. care prelucrează în modul cel mai eficient resursele de care ele dispun. naţiunile îşi ajustează producţia internă.3. • Participând la diviziunea internaţională a muncii. produse etc. în vederea participării lor la circuitul economic mondial. industrii. subramuri. . • Este rezultatul revolutiilor industriale si a expansiunii economice a tarilor occidentale.

Capitolul III Dezvoltarea economiei mondiale in conditiile globalizarii .

iar tu o citesti pe o clona de IBM care folosesc chipuri taivaneze.Ce este globalizarea? Globalizare = Moartea printesei Diana! O printesa engleza cu un amant egiptean are un accident intr-un tunel francez intr-o masina germana cu motor olandez. si descarcata de sicilieni in porturi. asamblate de muncitori din Bangladesh intr-o fabrica din Singapore. urmarita fiind indeaproape de paparazzi italieni pe motociclete japoneze. beat cu wiskey scotian. cu monitor corean. Asta inseamna globalizare !? . condusa de un belgian. transportata cu vapoare din India. Si chestia asta iti este trimisa de un roman care foloseste tehnologia lu' Bill Gates. Printesa era tratata de un doctor american cu medicamente braziliene. trasportata din nou in camioane conduse de soferi mexicani si in final vanduta tie de evrei.

 Globalizarea îşi are rădăcini încă din timpul marilor colonii imperiale. suntem chiar noi parte şi propulsor. de ţările industrializate  Globalizarea este un fenomen real.Globalizare ≠ Internationalizare  Internaţionalizarea se referă la răspândirea activităţilor economice şi comerciale pe tot cuprinsul globului. el are loc zi de zi. ci se desfăşoară de câteva sute de ani. oră de oră şi fără să ştim.  Globalizarea proces nu este nou. fiind întreţinut de mai întâi de puterile coloniale iar mai târziu. . putem identifica forme ale globalizarii in urma cu 2000 de ani. peste frontierele de stat. exemple fiind Imperiul Roman si Crestinismul.

Forme de manifestare a globalizarii
Plan social – chat, e-mail, retele inovatoare de comunicare la mare distanta;  Plan politic – politicienii folosesc globalizarea ca “tap ispasitor” si ca arma argumentativa; Planul mediului ambiant – probleme globale precum incalzirea atmosferei, stratul de ozon, taierea padurilor, poluare etc.  Plan cultural – productii hollywoodiene, Valentine’s Day, Mickey Mouse; Plan economic – cresterea comertului, cresterea investitiilor straine, productia transnationala, competitie intre state si regiuni etc.

Globalizarea economica
 Sub aspect economic este un proces obiectiv, este un fenomen capabil sa furnizeze un volum mare de bunuri si servicii cu resurse tot mai putine;  Globalizarea economica presupune in esenta globalizarea procesului de creare a productiei interne brute a statelor lumii si de orientare a desfacerii productiei catre piete libere;  Globalizarea este definita prin dependenta economica dintre state ca urmare a cresterii gradului de dependenta de economia mondiala;  Consta intr-un proces de transnationalizare pana la supranationalizare, in deosebi in comert, finante, tehnologii de varf;  Este conceputa ca un proces al diminuarii taxelor vamale si al renuntarii la restrictiile de circulatie a marfurilor, serviciilor si capitalurilor pe masura dezvoltarii schimburilor economice;

Globalizarea economica…
AVANTAJE
• Extinderea pietelor • Cresterea vitezei de derulare a operetiunilor comerciale si financiare • Reducerea costurilor de productie • Diversificarea productiei si consumului

DEZAVANTAJE
• Adancirea decalajelor economice • Exploatarea fortei de munca din orice colt al lumii • Controlul piet, al productiei si al profiturilor • Aparitia oligoporilor mondiale • Firmele multinationale isi pot restrange oricand activitatile dintr-o tara fara ca guvernul sa contracareze • Tendinta de reducere a puterii economice a statului

Inovaţia tehnologică este cea care actualmente propulsează firmele în competiţia globală. Progresul tehnic Un număr de industrii ”high-tech”. Factori politici . Factori tehnologici . Factori economici - . oferindu-le un „avantaj tehnologic”.Factori ai globalizarii… 1.se referă la atitudinea statelor naţionale. 3. adică a liberalizării tranzacţiilor pe plan internaţional. care în mod tradiţional erau localizate în ţări dezvoltate pot fi acum amplasate în ţări în curs de dezvoltare deoarece procesele şi operaţiunile ce folosesc intensiv munca pot fi economic separate şi administrate de la distanţe mari.inovaţia tehnologică şi implementarea noilor tehnologii. eforturile guvernelor în direcţia dereglementării. 2. din ce în ce mai deschisă şi mai favorabilă investiţiilor străine.

.

active financiare şi persoane peste frontierele de stat. (1) Dimensiunile globalizarii 2. în sfera producţiei. Cantitativă . Calitativă . prin crearea de „reţele globale de producţie”. schimbări care au afectat modul în care naţiunile şi grupurile se identifică şi se autodetermină precum şi modul în care statele naţionale. (2) în sfera comerţului. (3) în sfera finanţelor.se referă la schimbările ce au avut loc în politica internaţională. prin sporirea atât a cantităţii de bunuri şi servicii tranzacţionate cât şi a vitezei de derulare a schimburilor şi a numărului participanţilor. formate din firme şi companii multinaţionale. prin accentuarea interdependenţelor dintre pieţele financiare naţionale. firmele şi ceilalţi „actori” globali percep şi îşi urmăresc propriile interese .1.se referă la expansiunea pieţelor. materializată printr-o creştere puternică a comerţului mondial la care se adaugă intensificarea mişcărilor de capitaluri.

Adidas.  Companiile devin tot mai sensibile la problemele legate de cost  Fenomenului de offshoring  Este rezultatul expansiunii activităţii companiilor multinaţionale.  Globalizarea producţiei se reflectă printr-o dispersie tot mai accentuată a activităţilor productive pe suprafaţa globului. mai intensă. în scopul valorificării diferenţelor ce există între pieţele naţionale în ce priveşte costul şi calitatea factorilor de producţie . Sony. Microsoft.  “Produse globale” : Cocacola.Globalizarea pieţelor Globalizarea producţiei  Pieţele naţionale izolate fuziuneaza într-o uriaşă piaţă globală.  Pe marea piaţă globală competiţia capătă noi dimensiuni.

lupta împotriva sărăciei prin creştere economică. ce produc 2/3 din bunurile si serviciile mondiale si detin peste 90% din volumul ISD. inovaţie şi cooperare în scopul dezvoltării. comerţ şi investiţii. statistica economica si sociala. Estonia.  1961 Paris  s-a dezvoltat din Organizaţia Europeană pentru Cooperare Economică (OECE) . Israel. . OCDE = un club de tari bogate. Slovenia.  Este una din cele mai mari si mai de incredere surse de statistica comparata. Rusia.  Tari invitate sa adere: Chile. stabilitate economică.  OCDE ajută guvernele: creşterea prosperităţii. Globalizare institutionala  Este un forum unic unde guvernele a 30 de democraţii conlucrează pentru a răspunde provocărilor economice. sociale. tehnologie.Planul Marshall 1948. a celor ce ţin de globalizare şi de exploatare a oportunităţilor globalizării.

Tarile membre OCDE .

Secretariatul. respectarea drepturilor omului. are 192 de state membre. engleza. Consiliul Economic si Social. chineza. franceza. Consiliul de Tutela. rusa. spaniola.Organizaţia Naţiunilor Unite este cea mai importantă organizaţie internaţională din lume. 6 limbi oficiale: araba.171 billion Organizatia Natiunilor Unite . Consiliul de Securitate. Budget pt 2008-2009: USD 4. sediu New York ONU are misiunea de a asigura pacea mondială. cooperarea internaţională şi respectarea dreptului internaţional. 1955 Romania membra ONU Organisme: Adunarea Generala. Fondată în 1945. Curtea Internationala de Justitie (Haga).

Tari membre ONU .

precum şi pentru promovarea drepturilor omului. 11 tari Asia. culturale. precum şi agenţiile specializate în cauză . precum şi aspectele conexe şi poate face recomandări cu privire la astfel de aspecte. 13 tari Vestul Europei si alte tari. educaţionale. la Adunarea Generală a membrilor ONU. 6 tari Europa de Vest. sociale. Se constituie comisii în domeniile economic şi social.  Poate efectua sau iniţia studii şi rapoarte cu privire la sănătate internaţionale economice.  Se consulta cu organizatii nonguvernamentale  Presteaza servicii la cererea membrilor ONU  Poate încheia acorduri cu una dintre agenţiile specializate  obţine rapoarte periodice  ECOSOC este format din 54 membrii alesi pentru 3 ani astfel: 14 tari Africa. 10 tari America Latina.

ONU • • • • • • • • • • • • • • • Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO) International Civil Aviation Organization (ICAO) International Fund for Agricultural Development (IFAD) International Labour Organization (ILO) International Maritime Organization (IMO) International Monetary Fund (IMF) International Telecommunication Union (ITU) United Nations Educational.International Bank for Reconstruction and Development (IBRD) . Scientific and Cultural Organization (UNESCO) United Nations Industrial Development Organization (UNIDO) Universal Postal Union (UPU) World Bank Group : . – International Finance Corporation (IFC) – Multilateral Investment Guarantee Agency (MIGA) World Health Organization (WHO) World Intellectual Property Organization (WIPO) World Meteorological Organization (WMO) World Tourism Organization (UNWTO) .Agentii Specializate .

ONU • International Trade Centre (ITC) • Office of the United Nations High Commissioner for Refugees (UNHCR) • United Nations Children's Fund (UNICEF) • United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD) • United Nations Development Programme (UNDP) – United Nations Capital Development Fund (UNCDF) – United Nations Development Fund for Women (UNIFEM) – United Nations Volunteers (UNV) • United Nations Drug Control Programme (UNDCP) (2) • United Nations Environment Programme (UNEP) • United Nations Human Settlements Programme (UN-HABITAT) • United Nations Population Fund (UNFPA) • United Nations Relief and Works Agency for Palestine Refugees in the Near East (UNRWA) • United Nations World Food Programme (WFP) .Programe si Fonduri .

Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare
-Infiintata in 1964, Geneva - UNCTAD promovează dezvoltarea-favorabile ţărilor în curs de integrare în curs de dezvoltare în economia mondială. - toate statele membre ONU sunt membre UNCTAD Trei funcţii-cheie: 1. Functioneaza ca un forum pentru deliberarile interguvernamentale sustinut de discutii cu experti si schimburi de opinie, indreptate catre atingerea consensului; 2. Realizeaza cercetari, analize ale politicilor si colecteaza date statistice pentru dezbaterile cu espertii 3. Asigura asistenta tehnica, construita pe cerintele specifice ale tarilor in curs de dezvoltare si ale economiilor in tranzitie;

- 1944 s-a previzionat constituirea unui al treilea organism mondial Organizatia Internationala a Comertului - 1948 nu a fost ratificata Carta de la Havana - concesiuni tarifare au avut loc intre tari si s-au numit Acordul General asupra Tarifelor Vamale si Comert semnat in 1948. - GATT este un acord comercial multilateral prin care se stabileau regulile de conduita dintre relatiile comerciale internationale si se oferea un forum pentru negocieri privind solutionarea problemelor comerciale si eliminarea treptata a tarifelor vamale - GATT nu a avut statut de organizatie internationala - 1 ianuarie 1995 Organizaţia Mondială a Comerţului, sediul la Geneva, succesoarea GATT, peste 150 tari membre

OMC reprezintă unica organizaţie internaţională care tratează regulile globale ale comerţului dintre ţări pe baza acordurilor multilaterale negociate. OMC este un forum de negocieri intre tarile membre pentru liberalizarea comertului cu bunuri si servicii;

• • •
• •

Obiective OMC: administrarea acordurilor de comert, forum de negocieri comerciale, rezolvarea disputelor comerciale, supravegherea politicilor nationale comerciale, asistarea tarilor in curs de dezvoltare in probleme de politica comerciala, coopereaza cu alte organizatii internationale.

Tari membre OMC .

tariful mediu la produsele industriale să se reducă cu 4.concesiilor tarifare 8700 • Runda de la Geneva (Elveţia-1955-1956) .reducerea taxelor vamale în medie cu 35%.al III-lea pilon al economiei mondiale (pe lîngă FMI şi BM).crearea GATT. adoptat Cod antidumping. – Acordul referitor la Aspectele Drepturilor de Proprietate Intelectuală legate de Comerţ. . 45 000 concesii tarifare • Runda de la Annecy (Franţa-1949) . • Runda Tokyo (1973-1979) .7%. 6 noi acorduri care nu erau multilaterale.4300 de concesii tarifare • Runda Dillon-Geneva (1960-1962) .1947 – 1990 Runde de negocieri GATT • Runda de la Geneva (aprilie-octombrie 1947) .aderarea a 11 noi ţări la GATT.4400 concesii tarifare • Runda Kennedy-Geneva (1964-1967) .Acordul privind crearea Organizaţiei Mondiale a Comerţului . 5000 concesii tarifare. • Runda de la Torguay (Anglia-1950-1951) . în timp de 5 ani. – Acordul General pentru Comerţul cu Servicii. • Runda Uruguay (La Punta del Este-1986-1993) -.

5.ţările nu trebuie să manifeste discriminare faţă de partenerii lor comerciali (exceptie angajamentele preferenţiale regionale Acordarea clauzei tratamentului naţional . Utilizarea unei metodologii de evaluare vamală care să reflecte valoarea reală a mărfurilor Reducerea şi eliminarea taxelor vamale şi a altor obstacole din calea comerţului internaţional.atitudine egală faţă de bunurile de import şi cele autohtone. 4. Eliminarea restricţiilor cantitative Neadmiterea concurenţei neloiale . . 6. 2. 3. cel puţin după momentul pătrunderii bunurilor de import pe piaţă. Încurajarea reformei de dezvoltare şi reformei economice.Principiile Organizaţiei Mondiale a Comerţului 1.subvenţii şi preţuri de dumping la export. Acordarea clauzei naţiunii cele mai favorizate . 7.

Capitolul III Circulatia internationala a capitalurilor .

in general. . doua componente suplimentare: una internaţională şi una interculturală.1. Investitiile internationale Investitiile straine Def. Daewoo Romania – Coreea  nu diferă esenţial de investiţiile interne: PROFIT + RISC + TERMEN DE RECUPERARE Comertul international  investiţiile străine prezintă unele particularităţi în raport cu cele interne. la achiziţionarea de active străine în scopul obţinerii de profit. Investitiile internationale se refera.4.  Investiţiile efectuate într-o economie străină se substituie comerţului cu naţiunea respectivă ex.

Obiectul contractului poate fi străin în în evidenţă cu ajutorul unor raport cu unul dintre parteneri.  Extraneitatea se poate materializa într-o mare varietate de forme cum ar fi: Interculturalitatea  Diferenţele umane şi culturale dintre naţiuni fac ca mediul de afaceri mondial să fie extrem de eterogen. ci ea este uneori Ex. cultură. companii româneşti o rafinărie spaniolă . cumpărarea pachetului majoritar de indispensabilă pentru succesul acţiuni al companiei „Petrom” de către investiţiilor internaţionale. practicile de afaceri fiind uneori foarte diferite de la o zonă a lumii la alta.Internaţionalitatea  Derivă din prezenţa elementelor de extraneitate în contractele ce au ca obiect efectuarea de investiţii în alte ţări. firma austriacă „OMV Interculturalitatea poate fi pusă 2.  Înţelegerea culturilor din 1. individ. compania „Rafo” ar vinde unei alte naţiune. grup. concepte de esenţă sociologică: Ex. Partenerii pot fi străini unul în raport anumite regiuni sau ţări este nu cu celălalt doar utilă.

investiţiile directe (ISD) – au drept scop obţinerea controlului asupra obiectivului de investiţii. investitii de portofoliu . sau din diferenţa de curs. 2.4. b.2.urmăresc doar câştigul pe termen scurt din dobânzi. b.au ca obiect active financiare străine: achiziţionarea de titluri emise de firme sau guverne străine. . dividende etc. După obiectivul urmărit: a. După natura activelor: a. acordarea de împrumuturi unor clienţi din alte ţări etc. investiţii reale – presupun fie înfiinţarea în străinătate a unor unităţi economice noi. investitii financiare . eventual extinderea sau modernizarea lor. Clasificarea investiţiilor internaţionale 1. fie preluarea unora existente.

3. Forme ale ISD  înfiinţarea unei societăţi comerciale în străinătate: ..  achiziţionarea unei firme străine sau fuziunea cu o astfel de firmă. dortarea cu utilaje.  crearea unei societăţi cu participare de capital străin (joint venture).fie prin achiziţionarea unei unităţi autohtone (eventual echiparea şi modernizarea ei). franchising sau alte forme speciale de finanţare ş. infrastructură etc. .a.4. . ceea ce presupune ridicarea unor construcţii.  deschiderea într-o ţară străină a unei filiale a unei întreprinderi existente în propria ţară.  achiziţii de active străine prin leasing.fie „pe loc gol” (greenfield investment).

4. Factorul administrativ: birocraţie excesivă. soldul balanţei de plăţi. Factori economici: • indicatorilor macroeconomici (rata inflaţiei. 3.4. fiscalitatea.) • caracteristici ale pieţei-ţintă • resurse la costuri scăzute • forţa de muncă mai ieftină • zone de liber schimb . incompetenţă şi corupţie la nivelul funcţionarilor publici etc. formalităţi greoaie. Factorii tehnologici: accesul la tehnologiile de vârf. număr excesiv de mare de autorizări necesare funcţionării firmelor. administrativă precum şi cele referitoare la politica economică a guvernelor. deficitul bugetar. cursul de schimb. lipsă de coordonare la nivelul instituţiilor statului. 2. rata dobânzii. Orientarea geografică a ISD Factori care determină dinamica ISD 1. un regim favorabil investiţiilor străine. datoria externă etc. aspecte de natură legislativă. Factorii politici : stabilitatea politică. datoria publică.4.

5 12.7 Investitiile straine directe in Romania 2008 (Raport BNR 2.3 5.6 20. 2008 Mil.6 12. termică. din care Industrie. Euro TOTAL.2009) Repartizarea investiţiilor străine directe pe principalele activităţi economice Alte activităţi 3 136 6. din care: Industria extractivă Industria prelucratoare Energie electrică.5 . apă Intermedieri financiare şi asigurări Construcţii şi tranzacţii imobiliare Comerţ Tehnologia informaţiei şi comunicaţii 48 798 20 138 4. gaze.3 1 839 31.11.4 6.Sold ISD la 31 dec.4 15 236 2 744 10 026 6 155 6 060 3 283 % din TOTAL ISD 100.0 41.

5 NORD-EST 1 136 2.Repartizarea investiţiilor străine directe pe regiuni de dezvoltare milioane EUR % din TOTAL TOTAL.7 CENTRU 4 146 8.5 SUD-EST 3 551 7.0 BUCUREŞTI 30 594 62.0 VEST 2 626 5.3 .3 SUD 3 411 7. din care: 48 798 100.3 SUD-VEST 1 226 2.4 NORD-VEST 2 108 4.

525 miliarde euro.2 15.6 .7 3.8 1.8 1. până la 3.0 18.3 6.3 • • • Fluxul net de investiţii străine directe în anul 2008 9 496 milioane euro Soldul final de investiţii străine directe la 31 decembrie 2008 48 798 milioane euro.8 17. din care: Austria Olanda Germania Franţa Italia Grecia Elveţia Cipru Luxemburg 48 798 9 186 8 402 7 509 4 294 3 585 3 154 2 298 1 896 1 107 % din TOTAL 100. În primele nouă luni.8 7.5 4.6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.2 1. investiţiile străine directe scăzuseră cu 49.milioane euro TOTAL.5 1.2 7.4 8.9 2. Romania 2008 Repartizarea investiţiilor străine directe pe ţări de origine * ţări a căror investiţie este mai mică de 500 de milioane de euro Ungaria SUA Marea Britanie Spania Turcia Alte ţări * 878 869 727 604 578 3 711 1.

Ce tari sunt cele mai atractive pentru ISD? World Investment Prospects Survey for 2009-2011 (WIPS) .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Capitolul V SOCIETATILE TRANSNATIONALE .

Hewlett Packard Japoneze . dispunând de largi competenţe în ce priveşte conceperea produselor. încercând să conceapă şi să ofere produse standardizate la scară globală.operează prin intermediul filialelor localizate în mai multe ţări. Companiile multidomestice .NEC. tehnicile de producţie etc. pe fondul patrunderii puternice a capitalului american în economiile ţărilor din Europa occidentală. marile companii şi-au pierdut treptat identitatea naţională. Fujitsu. Motorola. • Ex. Companiile globale pleacă de la premisa că între pieţele naţionale nu mai există deosebiri..IBM. Siemens etc. Hitachi. • Multinaţionalitatea se referă deci la desfăşurarea de operaţiuni comerciale în alte ţări. Matsushita.Companiile multinationale • Ca urmare a circulaţiei internaţionale a capitalului. • 1. b. promovarea. serios afectate de război. . Companiile transnaţionale . Toshiba. General Electric. • Companiile multinaţionale s-au afirmat în anii 1960.combina avantajele viziunii multidomestice cu cele ale viziunii globale. Criteriul pieţei a. Americane .Philips. devenind multinaţionale. c. în scopul servirii consumatorilor de pe pieţele respective. Sony Europene .

producţie. înmatriculate într-o ţară şi operând prin filiale şi sucursale în alte ţări ex. Ford Motor Co.provin din fuziunea diferitelor societăţi-mamă. companiile multinaţionale naţionale -definite ca întreprinderi organizate în jurul unei societăţi-mamă. . ex. Mitsubishi b. Royal Dutch-Shell. companiile multinaţionale internaţionale .• 2. comercializare) în interiorul companiei. Unilever companii multinationale ≠ companii transnationale Deosebirile se referă cu precădere la modul cum sunt distribuite şi coordonate activităţile (cercetare. Criteriul juridic a. . Agva Gevaert.

organizarea gestiunii fondurilor are o reglementare mai puţin rigidă.managementul la nivel superior al companiei nu coincide cu cel al companiei-mamă. filialele avâd atribuţiuni mult mai largi în acest sens. STN . Gestiunea fondurilor Managementul SMN . proiectarea modelelor neintrând în atribuţiile filialelor sale.Proiectarea SMN . .anagementul la nivel superior al companiei se suprapune peste managementul companiei-mamă.proiectarea modelelor poate avea loc oriunde în cadrul sistemului STN . cel mai adesea companiei-mamă. SMN . Fiecare întreprindere din cadrul companiei dispune de largi competenţe manageriale la nivel local. STN .rolul companieimamă este de a proiecta şi de a produce pentru piaţa internă.este încredinţată unei singure companii din cadrul sistemului.

Factori care acţioneaza asupra activitatii multinaţionalelor Factorii specifici ţărilor Nivelul de dezvoltare Caracteristicile pieţei interne Distanţa geografică Factori de producţie ş.  costuri ce decurg din întreţinerea de personal în străinătate. administrative etc.).  riscuri ale mediu politic străin (riscuri legislative.  riscurile interculturale .a. transport etc.). Factorii specifici industriei Ponderea cheltuielilor destinate cercetării-dezvoltării în totalul cifrei de afaceri Ponderea specialiştilor şi tehnicienilor cu înaltă calificare în totalul personalului angajat Ponderea produselor noi sau înglobând tehnologie înaltă în totalul producţiei Mărimea cheltuielilor destinate diferenţierii produselor şi promovării relativ la totalul vânzărilor Valoarea activelor intangibile in valoarea de piaţă a firmei Riscuri  costuri suplimentare legate de desfăşurarea unei activităţi într-o ţară străină (comunicaţii.

Regatul Unit şi Japonia. Indicatori absoluţi volumul activelor străine volumul vânzărilor în străinătate numărul angajaţilor străini. . Germania. Est şi Sud-Est. Indicatorii compoziţi Indicele răspândirii geografice (IRG) Indicele de internaţionalitate (II) Indicele de transnaţionalitate (IT). Forta economica si financiara a STN poate fi masurata prin: 1. 72 provin din cinci ţări: Statele Unite. Franţa. • In medie o STN are 41 filiale în strainatate. UE şi Japonia) • Originea companiilor din ţările în curs de dezvoltare este focalizată în zona Asiei de Sud. • Dintre primele 100 cele mai mari STN.• Originea celor mai puternice STN este Triada (SUA. 2.

2. General Electric. Deutsche Post. Citigroup. Siemens. Hitachi. General Electric. Endesa. Dell Computer si DuPont. . 2. Enel.2. The Tata Power Company. British Sky Broadcasting. China National Offshore Oil Corp. Indicele de internaţionalizare (II) se calculează ca raport între numărul de filiale străine şi numărul total de filiale.1. Indicele de transnaţionalitate (IT) se determină ca medie a trei rapoarte:  active străine/total active  vânzări în străinătate/total vânzări  număr de angajaţi străini/ număr total de angajaţi. Bayer. Indicele răspândirii geografice (IRG) se calculează ca rădăcină pătrată a indicelui de internaţionalitate înmulţit cu numărul ţărilor-gazdă. Alcoa Inc. AIG. Reuters. • 46 din cele mai mari corporatii la nivel mondial propun guvernelor nationale o serie de masuri pentru combaterea schimbarilor climatice. Alcan. Lufthansa. Veolia.ON. Intel Corp. 2. • cele mai etice companii in 2008 au fost: HSBC Holdings. Vattenfall. BP. MAN. Rio Tinto. Alstom.3. E. Unilever. Marks & Spencer. CEZ Group. Xerox. Deutsche Bahn. Dow Chemical.

.

.

.

IIS face parte din Grupul Ipsos si a fost infiintata in Romania in anul 2000. In 2008. media sau advertising pentru care implementeaza studii de piata online. IIS are in prezent o echipa de peste 600 de angajati care desfasoara proiecte la nivel global. de catre Didier Truchot si a fost listata la bursa din Paris pentru prima data in anul 1999. Grupul Ipsos este numarul trei mondial in domeniul sondajelor de piata pe baza de chestionare. IT. Portofoliul IIS cuprinde corporatii prestigioase din intreaga lume din domeniile FMCG. la Paris. in tari in care rata de penetrare a acestuia este de peste 30%). dorintele. La nivel international. Grupul Ipsos a inregistrat o cifra de afaceri de peste 1 miliard USD. Serviciile oferite de companie constau in implementarea de sondaje online (studii de piata prin Internet. atitudinea sau comportamentul publicului tinta intervievat.Ipsos Interactive Services (IIS) este o companie multinationala de cercetare de piata pe baza de chestionare online. Grupul Ipsos este prezent in 45 de tari. pentru a obtine informatii despre opiniile. Compania a fost fondata in anul 1975. healthcare. . compania operand sondaje online si offline pentru clienti din peste 100 de tari si in prezent numara 6000 de angajati.

Capitolul VI Integrarea economica regionala .

monetara. Integrarea pietelor Integrarea pieţei bunurilor Integrarea pieţei factorilor Integrarea pieţei serviciilor 2. între ţările respective precum şi realizării unor proiecte comune în diferite domenii. de dimensiuni mai mari decât piaţa internă a ţărilor participante • creşterea calităţii şi diversităţii ofertei de bunuri şi servicii. Consecinţe ale eliminării frontierelor economice: • formarea unei pieţe integrate. investiţiilor. circulaţiei persoanelor etc. fiscala.) . în scopul stimulării comerţului. Integrarea politicilor economice (comerciala. bugetara etc.Integrarea regionala se referă la tendinţa eliminării frontierelor economice şi politice dintre ţările situate într-un anumit bazin geografic. • scăderea preţurilor • cresterea competitiei pe piata integrata Cai si mijloace 1.

Etapele integrării economice 1. Promovează o politică comercială unică în raporturile cu terţii. de dimensiuni mult mai mari decât pieţele componente. Uniunea vamală reprezintă înţelegerea dintre două sau mai multe ţări privind suprimarea frontierelor vamale dintre ele şi stabilirea unui teritoriu vamal unic. pe care se manifestă libera circulaţie a bunurilor. 3. sunt eliminate barierele netarifare şi alte tipuri de discriminări între pieţele naţionale ale bunurilor. serviciilor. Pieţele ţărilor membre sunt reunite astfel într-o piaţă unică. Piaţa comună reprezintă o adâncire a integrării în cadrul uniunii vamale. persoanelor şi capitalurilor. Zona de liber schimb (ZLS) reprezintă o înţelegere între două sau mai multe ţări cu privire la eliminarea barierelor vamale şi restricţiilor netarifare în relaţiile comerciale dintre ele. 2. Ţările participante îşi păstrează propria politică comercială în raport cu terţii. . Totodată. prin eliminarea restricţiilor din calea circulaţiei serviciilor şi factorilor de producţie.

a regimurilor de curs de schimb etc.4. fiscale. Tările participante la uniunea economică pot opta pentru adoptarea unei monede unice. 5. Întrucât în această fază statele naţionale cedează organismelor uniunii o mare parte din suveranitatea lor.). Are loc o integrare a economiilor ţărilor participante prin unificarea sistemelor lor monetare. bugetară etc. şi elaborarea unor politici macroeconomice unice. protecţia mediului. cercetare ştiinţifică etc.). Integrarea economică Este etapa in care are loc pe lângă unificarea politicilor economice (fiscală. . eliminarea discriminărilor şi din alte domenii (social. Uniunea economică presupune armonizarea politicilor economice naţionale în scopul eliminării discriminărilor ce rezultă din diferenţele dintre aceste politici. integrarea totală are ca principală componentă supranaţionalitatea.

12.Marfurile de import provenite din statele membre au acelasi statut ca bunurile nationale.Are la baza AUTOPACT.A aparut ca reactie de nemultumire din partea SUA fata de GATT . petrochimia. un acord intre Canada si SUA din 1965 pentru eliminarea taxelor vamale pentru autoturismele din ambele tari. ind petroliera . . electricitate.SUA.01. a intrat in vigoare 1. .Scop – liberalizarea in 10 ani acomertului cu produse si servicii prin eliminarea barierelor tarifare si netarifare intre parti si prin liberalizarea investitiilor intra-zonale.1994 .1992 .Acordul de liber-schimb nord-american (NAFTA) -Semnat in 17. Canada si Mexic . insa fiecare membru a exceptat unele activitati: Canada – domeniul publicitatii SUA – nu permite miscarea libera a persoanelor pentru a nu fi coplesita de mexicani Mexic – cai ferate.

.reducerea barierelor in ceea ce priveste investitiile companiilor americane. . .stabilitate politica si economica.Acordul de liber-schimb centralamerican Incheiat in 2005 intre SUA + 6 tari din America Centrala Obiectiv – reducerea barierelor care limiteaza accesul pe piata. -trecerea in regim duty-free a 85% din produsele exportate de SUA (creand avantaje companiilor americane comparativ cu alte state din lume).

cooperare economica. 1958 Federatia Indiilor Britanice de Vest 1968 CARIFTA – Asociatia de liber schimb careibean (Antigua.Caribbean Community Obiective – imbunatatirea standardelor de viata si lucru. Barbados si Guyana Britanica 1972 – CARICOM – • Antigua and Barbuda 15 state membre • Bahamas • • • • • • • • • • • • • Barbados Belize Dominica Grenada Guyana Haiti Jamaica Montserrat Saint Kitts and Nevis Saint Lucia Saint Vincent and the Grenadines Suriname Trinidad and Tobago . dezvoltarea economica durabila. expansiunea comertului si relatiilor economice cu alte state.

Central American Common Market (Piata Comuna Central Americana) Costa Rica El Salvador Guatemala Honduras Nicaragua .CACM .

Ecuador. Paraguay Venezuela 2005 Membri asociati – Bolivia. Uruguay.“Common Market of the South” Uniune vamala intrata in vigoare in 1995 prin introducerea unui tarif extern comun Piata comuna a sudului – a fost fondata in 1991 de Brazilia. Argentina. Columbia. Chile. Peru Obiective – cresterea randamentului si productiviitatii economiilor cu deschiderea pietelor si accelerarea dezvoltarii economice .

ANDEAN 1969 Pactul Andin a fost semnat de Bolivia. Columbia. . Chile. Ecuador si Peru 1973 Venezuela 1976 Chile se retrage 2006 Venezuela se retrage Iunie 2001 circulatia libera a persoanelor Exista pasaport andean.

Mexic.ALALC – Asociatia Latino-Americana a Liberului Schimb Se pun bazele prin Tratatul de la Montevideo 1960 Fondatori : Argentina. Paraguay. Chile. Brazilia. Uruguay 1961 Columbia. Peru. Ecuador 1966 Venezuela 1967 Bolivia .

UEMOA – Uniunea economico-monetara vest africana 15 tari membre Are la baza o conferinta a 9 tari din 1980 e tema coordonarii unei dezvoltari in Africa de Sud 1992 se transforma in comunitate regionala Obiective: crestere economica. dezvoltarea tehnologiei. a capitalurilor si serviciilor. SACU – Uniunea vamala sud-africana II. utilizarea rationala a resurselor. armonizarea politicilor socioeconomice.South Africa Development Community Africa – 2 scheme principale de integrare: I. pace si aparare. eliminarea obstacolelor pentru circulatia libera a fortei de munca. cresterea nivelului de trai. . cooperare economica regionala. reducerea saraciei. projarea mediului.

ECOWAS (Economic Community of West African States) 28 mai 1975 Abuja. Nigeria Banca de investitii Fond monetar Cec de calatorii ECOWAS Pasaport ECOWAS… .

Asociatia Natiunilor Unite din Asia de Sud-Est
Infiintata in 1967 prin Declaratia de la Bangkok, cuprinzand initial 5 state (Indonezia, Malayiazia, Filipine, Singapore, Thailanda)
Desi scopul era liberalizarea regionala a comertului, nici o forma nu era acceptata in totalitate de tarile membre.

Este o grupare aflata mereu la rascruce, mereu in cautarea identitatii sale si niciodata suficient de eficienta pentru a-si atinge obiectivele.

Cooperarea Economica Asia-Pacific
Se constituie intr-o regiune eterogena.

Numarul membrilor a crescut de la 12 initial in niembrie 1989 la 21 in prezent.
Scop – sustinerea dezvoltarii durabile si a cresterii economice in regiune. -Reducerea barierelor comeciale tarifare si de alta natura -Libera circulatie a marfurilor, persoanelor si capitalurilor etc.

Arabia Saudita a facut primul pas in 1981 alaturi de Bahrein, Kuweit, Oman, Qatar, EAU Scop – intarirea cooperarii intre cele 6 state membre pe probleme de agricultura, industrie, investitii, comert. Yemen negociaza si spera aderarea in 2016 1.01.2009 lansarea pietei comune

GCC – Gulf Cooperation Council

Greater Arab Free Trade Area (GAFTA)
Isi marcheza existenta in 1.01.2005, este similar ASEAN Toate statele membre GCC + Yemen si membre AGADIR sunt membre GAFTA AGADIR – acord pentru crearea unei zone de comert liber intre Iordania, Maroc, Egipt si Tunisia

energie. Azerbaidjan. Obiectiv – accelerarea dezvoltarii economice si sociale a statelor membre in scopul realizarii unui grad superior de integrare in economia europeana si mondiala. Romania. . Moldova. Turcia. Ucraina. dezvoltarea comertului reciproc. Grecia. protectia mediului. Membri fondatori: Albania.OCEMN – Organizatia Cooperarii Economice la Marea Neagra Cooperarea economica la M Neagra a fost lansata oficial in 1992 la Istanbul. Georgia. 1999 se transforma in OCEMN Cooperare: transporturi. transport gaze naturale si petrol. comunicatii. Armenia. Bulgaria.

cooperarea in domeniul transporturilor si tranzitului de hidrocarburi. Azerbaidjan si Moldova. crearea zonei de liber schimb. 1994 • In 2005 Uzbekistanul s-a retras • Obiectiv – dezvoltarea cu preponderenta a interactiunii economice in statele membre.GUAM – Organizatia pentru Democratie si Dezvoltare Economica • Este o structura de cooperare regionala formata din : Georgia. . Ucraina. cresterea securitatii.

Ulterior au devenit membre: Finlanda.AELS 1960 semnarea Conventiei de la Stockholm de 7 tari : Si-au propus realizarea unei zone de comert liber pentru produsele industriale. Islanda.Asociatia Europeana a Liberului Schimb . Liechtenstein. celelalte aderand la UE. Norvegia. . In prezent este formata din Elvetia. 1966 AELS au eliminat toate taxele vamale in schimburile reciproce de produse industriale si produse agricole transformate (exceptie pescuitul). Liechtenstein si Islanda.

12.1992 la Cracovia. Obiectiv – crearea unei zone de comert liber prin liberalizarea graduala a comertului reciproc cu produse industriale si agricole si prin eliminarea barierelor tarifare si netarifare din calea comertului in perioada de tranzitie.01. (1996 Slovenia.1993. a intrat in vigoare la 1. 1999 Bulgaria. 1997 Romania. 2006 Macedonia) Cel mai important acord multilateral din Europa Centrala si Sud-Estul Europei. Scopul – adaptarea economiilor statelor membre la o piata comunitara lipsita de taxe vamale si un exercitiu de preaderare. Membri fondatori: Cehia. . 2003 Croatia. Polonia. Slovacia. Ungaria. Si-a schimbat componenta dupa aderarea tarilor la UE.Acordul de Liber Schimb Central-European CEFTA Semnat la 21.

Italia. A fost fondată în 1951 de Franţa. CECO a devenit fundaţia pentru CECO a încetat să existe Comunitatea Economică Europeană la 23 iulie 2002.Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului .CECO Obiectivul declarat al CECO era de a asigura o bază instituţională pentru cooperarea ţărilor membre în domeniul extrem de important al industriilor carboniferă şi siderurgică. făcut public de ministru de externe francez Robert Schuman. preluate de CE . A reprezentat aplicarea unul plan dezvoltat de economistul francez Jean Monnet. Belgia. iar (redenumită ulterior Comunitatea Europeană şi în final Uniunea responsabilităţile şi Europeană prin Tratatul de la bunurile sale au fost Maastricht) . Germania de Vest. Luxemburg şi Olanda pentru a partaja resursele de oţel şi cărbune ale statelor membre. prevenind astfel un nou război european.

Italia. . cele 3 comunităţi. CECO şi Euratom au fuzionat întruna singură. Luxemburg. CEE. La 1 iulie 1967. sub numele de Comunitatea Europeană. Germania. Olanda) ale Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO). s-a schimbat şi denumirea CEE în „Comunitatea Europeană”. Franţa. • Odată cu constituirea Uniunii Europene (UE).Comunitatea Europeană CEE • A fost înfiinţată la Roma sub numele de Comunitatea Economică Europeană (CEE). • Constituirea CE a avut la bază Tratatul privind constituirea Comunităţii Europene. la data de 25 martie 1957. urmând ca „Tratatul CEE” să devină „Tratatul CE”. • Concomitent cu CE s-a constituit şi Comunitatea Europeană a Atomului (Euratom). numite şi Comunităţile Europene. de către cele şase state membre (Belgia. • au apărut atunci trei comunităţi.

Capitolul VII Cine domina economia mondiala? .

Populatia lumii .

Densitatea populatiei in lume .

Populatia subnutrita .

CHINAMERICA .

.

.

Fructe si legume .

Cereale .

Productia de varza .

Exportul de cartofi .

Exportul de ananas .

Capsuni .

Ulei de masline .

Exportul de fistic .

Cacao .

Productia de zahar .

Lapte .

240 374.253.122.156 .441 2.658.416.099.761 643.963 567.590 445.973 2.Top producatori de branza (lapte vaca) 2004 Valoarea in mii USD France Germany Netherlands Italy Denmark Australia 2.580 1.353 1.575 New Zealand Belgium Ireland United Kingdom 631.

Exportul de oua .

Exportul de carne .

Consumul de peste .

Exportul de ciocolata .

Consumul de alcool .

Bere .

Consumul de bere .

Vin .

Consumul de vin .

Exportul de animale in viata .

Exportul de cai .

Exportul de magari .

Productia globala de tutun .

Tutun .

Exportul de flori .

Importul de flori .

Petrol .

.

Energie nucleara .

.

.

Gaz natural .

Otel .

Aur .

Argint .

Productia de automobile .

Exportul de imbracaminte .

Hartie .

Exportul de sticla .

Export tehnologie de varf .

Top 10 tari ca destinatii pentru turisti .

Vanzari din muzica .

.

.

Obezitatea in lume .

Harta fericirii .

Lumea in urma incalzirii globale .

Multumesc pentru atentie! .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful