GRAUR, AL., STATI, S.,'WALD,,L.

(re7 r)

TRATAT DE LII\GVISTICA GENERALA.

Bucuresti: ed. Academiei

Planuri, nivele, stratificare Sistem qi structurd Limbd gi vorbire Compartimentele limbii - consideralii generale

Lexicul. Semantica

196

ll. Lingvistica sincrcnicl

--s!

B. Principiile analizei sincronrce

1l LIC !l

-:.

!,

191

Pe de ajti pat,te, fiecare din lrceste cuvinte trcbuic n)eltlol'ilt separat, lltl sr) poate sprijini pe cunoqtin{,e prealnbile din aceeuqi limbi,. Dacii, toate cu!iIttelc ar fi nea,naii:...bile, an ave& nevoie de strte cle t.rtii de r5,ddr'ini, ilr,r fririi nolisemie. de rnulte milioane, ceeil ce ar constitui o incdrcare excesivi a me;loriei. Dar, dacd, am adllrite cd, se porrte evita poliserttia, ntt vetlent cutn am putea' scipa de o masiv5, omonimie. Cuvinteie neanalizabile .sc pretcazi uqor la etirnologii populare, uneoli absultle ; de exemplu stontatologied.e-r'inc in gur'& unora stomacologie hebtlotnatlairg apsrre in franceza populari ca hebdrom.adaire, rlupra dronta'
1

Cuvintele motivate se lin minte mai uqor. Fd,rd, sd, vorbim de cele imitative, care nu sint numeroase, cu ajutorul unui numir relatiY mic de rd,ddcini qi de afixe, construim atitea cuvinte cite ne trebuie, uryor de fabricat qi ugor de lnfeles. Daci am avea nevoie sA, fabricS,m in romd,negte cuvirrte ea ord,onanfiabil sau microaehiaul,, n-ar fi necesar s[ le explicS,mt c5,ci s-ar in$elege de la sine tle cei care cunosc pd,rfile componente.Deza' vantajul cuvint,elor analizabile este cd, slnt adesea lungi, cu elemente retlundante, gi c5, analiza in pd,rfile componente ne duce uneori la sensuri striine de cele reale. Germanii, traclucind. pe oaigen prin Saterstof, pot avea impresia c5, e vorba de ,,materie acrd'", pe cind noud, on'igen nu ne niirric alt;ceva dectb definilia din manuale. sugereazd, - $i acum se pune lntrebarea: incotro merg limbile, spre lnmulfirea cuvintelor rnotivate sau a celor nemotivate ? Pdrerile specialiqtilor slnt imp6rfite. In primul rind. trebuie spus ct nu toate limbile se comporti la fel. O limb5, ca franceza, in care uzura fonetic[ este foarte mare qi compunerea joacd un rol redus, a mers desigur multi Yreme citre lnmultirea elementelor neana,lizabile. O limb5, c& germanat care pd,streaz5, cuvintele lungi qi face mult uz de compunere, astfel cd a,proape oricare cuvint poate fi impreunat cu oricare altul, merge cd,tre lnmullirea elementelor analiza-

rlaire..cdnrill".

mai mult iarrilii largi, intd,rindu-se astfel caracterul sistematic al vocabularului, cd rleci motivarea ciqtigl teren asupra nemotivd,rii, chiar dacl nu se poate ajunge niciodati la eliminarea nemotivd,rii, de vreme ce am admis cd, elementele de compunere qi derivare nu pot fi motivate tleclt intern'

ln ansamblu, trebuie s5, crealem c5, ln jurul unor cuvinte primare, Bcurte, neanalizabile, se creeazi,, prin clerivare, compunere, polisemier ,tot

bile.

iarmotivareainterninupoatemeIgepreadeparte.
2. Planuri, nivele, stratificare

rnenta,l caro catacterizeuzd" structura limbajului, raportul dintre cele doud, laturi : materiald, gi iclea,II. Distinclia dintre aceste doud laturi, ftrcutd, de

Scopul lingvisticii sbructurale este descoperirea unittrfilor inYaria,nte' descrierea qi clasificarea lor, precum qi ana.liza relafiilor tlintre unit[fiPentru a clescrie faptele de limb[, se porneryte de la raportul funda-

tnultri vrenrc in istorit filozofiei qi a lingvisticii, a fost exprimati clar de in capitolul despre natura semioticd a limbajului. nl aratir ci, exisbii, douL laturi, sigttifiant qi signifi|, legate indisoiubil I acestea si-nt privite mai ales forrnal (in special in capitolul consacrat valorii lingvistice). ^ Analiza celor doud, planuri a fost adincitd, mai ales in cadrul qcolii glossernatice. lnsi glossematicienii, mai mult d.ecit Saussure, s-au preocupat de aspectui formal al laturilor limbii. Teoria ,,clasic5," despre cele dou5, pianuri a fost elaborati de L. Iljelmslev, care numeryte latura d.e signiJiL confinut, iar cea d,e signifi.anf expresie (vezi Conlinut gi enpresie, II B I a). Trebuie sL precizh,m cd, noliunea de plan lingvistic are uneori un sens mai larg, folosinclu-se pentru nivelele limbii. De exemplu, J. Kurylowicz vorbeqte de plan fonetic qi semantic, B. Trnka, de plan fonologic, sintactic gi suprasintactic r. Planul expresiei rep:gg1n!6-decilatura sonor5, a.limbii;. el poate fi ile' vedere al substangei. Aceasta constituie obiectu,l aborclet-ilin purctul -al fonetiiii si se studiaz& au-indloiG'einerimentaJe etd. Dactr, ds-corcetarti siibrifnnia lone1ii6 e privitfi, din punCT dti- i;erierd iunctrioiiii se obfin fonemele, stucliri,td do foriitlogid; " ----STfiAGie[ pfi;iii;i"'";nginuiului este mult mai complexd,, deoareoe. existd, tli,ticultd,{i chiar in privinla definirii substanlei confi-nutului. Aceasta este socotiti de multe ori procesul gindirii ; gindirea nu existd lnsl ln stare pur5,, ea capitS, o organizare special6, ln caclrul sistemului semantic. Conlinutul limbii este reprezentat de structura semantic5,, iar unitd,lile care eonstituie'ie6ast6 sliiictriiil sitrt sonsmilc"oirviiiteloi. Cele doud, planuri ale limbii, degi alcd,tui^te din substanle tota,l opuse, au la baz6 aceleagi principii de organizare. In ambele planuri, unitdlile sint alcd,tuite din fascicule de trdsS,turi distincTiVa-.A;do$p-trffiturinintpuse in lumin5, prin raportul cle comutare, conJorm cd,ruia o modjficare dintr-un plan atrage dup6 sine o moclificare ln planul opus.-Astfel, schimbarea in planul expresiei din patlbat atrage duptr, sine schimbarea ln planul conlinutului I invers, inlocuinil pe ,,scauntt cu ,rmasd,tt, prin schimbarea din pl.r,nul continutului se produce implicit o modiJicare a expresiei. In structura limbii, unitd,file nu existS, in stare pur5, ele se combinil, pentru a putea exprima mesajul lingvistic. Aceastd, combinare nu se face stratiiicarea. La intimplare, ci conform unui principiu fundamental Conform^acesiui principiu, o unitaie de rin anumit rang este-formatd rlintr-o combinare de unittrli de rang imediat inJerior sau chia,r dintr-o singurd, unitate. Rezultfl dinudefinigie-ctr, structura limbii se prezintd sub formb de de nivele, Srganizate ln mocl ierarhic. Aceastd iera,rhie constd ln "etajg)', faptul e6 fiecare uhitite superioa,rd este diferitS din punct de ved,ere funclional de o unitate inferiol,r5. Totugi unitSlile au gi nesd,turi comune: fieca,re unitate inferioard, este minimal5, ln cidrul unitAtrl superioare sau
1i'. de S:r,ussure

r Vezi comentariul la V. HotejSi, Les plans littguisllqucs el la slruclure dc I'Cnoncl, ,,t'hiloIoSica Pragensla", lg6l, nr.4, p.13.

198

ll.

Lingvistica sincronicA

B. Principiile analizei

sincronice

19')

se poate identilica ou ea. Analizind unitdlile pe baza principiului-stratificd,rii, so constatd cd numd,rul unitdfilor diferd, de la un uivel la altul : cel

mai pulin numeroaso si[t fonemelo; pe m6surd ce trecem de la un nivel inferior'la un nivel superior, numirul unitS,filor cregte: morfeme sint mai multo decit foneme, cuvinte mai multe d.eclt morfeme, iar numSrul enuneste Dractic in-finit. turilor ' Aseastd ierarhizare a nivelelor [mbii este rezultatul unei operafii d.e analizd,, lntructt ln girul vorbirii unitifile f,u q,par_ in caclrul unei structuri etajatn', ci al unor r6talii de incluziune, unit5'tile cle un anumit rang incluzild pe celo de rang inlerior. -Dupd, manifestaroa uniti!ilor pe planuri gi nivele, ele silt monoplane sau biplane (unilaterale gi bilaterale). De exemplu, fonemuJ este unitate fundaientaid, monopland, care aparfine planului expresiei. Ea poate fi definitS, numai prin raportaro la planul opus, aclici prin corelarea cu continutului tianul ^ Niveftle do organizare B. limbii pe baza principiului stratificdrii sint
urm6toarele:
a. Nivelul trlstrturilor di.stinctive

ce fonernele sint mai mult sau mai puf,in pe acelaqi plan, ca naturl 9i crt mod de organizare a triisi,turilor, semantemele cuprind tr[situri foarto diferite, avind diverse grade cle abstractizare. Se clisting tloud, mari categorii de astfel de trd,situri semantice : lexicale .gi gramaticale.-De exemplu, sernantemul ,,bd,iat" este alc[tuit din mai mu]te trds6turi lexicale : comutind trisS,tura ,,sex masculintt, cu ,,sex feminin", ajungenr laaltsemantem,,,fat5". Sensurile gramaticale sint mult mai absiracte. Pentru a desprinde trdsdturile invariante ale acestora, este necesarl stud.ierea accepliilor realizate in diferite lmbindri' De exemplu, se pot stabili tr5,sdturile dislinctive ale cazurilor, cum este acuzativul I acesta se tlefineqte prin tr5,s5,tura de proiectare qi prin absenla trd,sS,turii de selecfie, prezentd, in nominativ, precum qi prin lipsa orientdrii existente in cadrul dativului 3.

c. Nivele inferior.

biplane

In planul expresiei esto vorba de trS,sdturile distinctive ale fonemului. fi descrise substanfial. Do exemplu,^se loate arata cd, ? este alcdtuit fun labialitate, surditate, oclusivitate. In planul con{inutului se vorbegte din ce in ce mai mult d.e trdsd,turi distinctive semantice, numite seme,-Do pild.d,, o unitate semanticS, cum este ,,scaun" poate fi analizat6' ln trded,turilo : cu spate, cu picioare, pentru o persoand,, pentru a se aqez?, f6rd brafe (vezi fnitd'li,le I'imbi'i', II C l).,Trebuie ard,tat c5 tr6sd,turi]e distinstive reprezintd, ultimul rezultat aI analizei lingvistice 2. Ele constituie nivelul cel mii de jos al structurii lingvistice, care reflecti clar paralelismul tle organizare a celor doud planuri. fn nivelul trtrsS,turilor ciistinctive se vede -saitul cle la substan!tr, la invariante lingvistice. Datoritd, funcliunii limbii ca mijloc de comunicare, substanla capl,td" statut de trd,sS,turi d.istinctive, care se stabilesc prin raportul tlintre cele doud planuri, expresio gi confinut, adictr, prin comutare.
Acestea pot b. Nivelul unitllilor monoplane : fonemul 9l semantemul

q. Nivelul morfemelor. Morfemele sint alcdtuite din unitd,fi de rang ln planul expresiei, morfemele slnt un ansamblu de fonelqe (-seca morfem al mai mull ca perfectului). Cind morfemul este alcxtuit dintr-trn singur fonem, nivelul imediat inlerior este alcd,tuit din trtrsdturi distinitive (-e ca morfem al pluraluiui). In planul confinutului, morfemele Iexioale si:rt alcd,tuite din slmantemele lexicale (lucr- din lucra lnseamnd, ,,a face o anumitd, acliunett'etc.), cele gramaticale, diP con{,inutul gramatical corespunzd,tor (-se- indic5 mai'mult ca perfectul). In planul confinutului, morfemele nu fac tlecit sd preia semantemele. Cind unitd,file sint folosite int'r-un nivel imecliat superior, ele so reahzeaz6", de obicei, sub formd, de variante. Astfel, ln cadrul morfemelor, fonemele se realizeazS, ca variante combinatoriia. De exemplu, intr-un cuvint ca lingd,, fonemul /n/ se realizeazd, sub forma varid,ntei velare [1], determinatd de vecindtatea, consoanei urmStoare, care este velard, ,,pril rratur[t'. Acest fenornen esto foarte important, pentru cd, el arattr cum, ridicindu-se de la ui nivel la altul, o unitate iqi pierde tlin intlividualitate ln ansamblul di:r care face parte. Yorbitorul acordd, atenlie complexului sonor in intregul lui qi realizeazd mai pufin alterd,rile unit5lilor componente. Existe, un model noimal de realizare a ansamblului, acela care Be foloseqte cel mai frecvent; ln el unele unitd,ti inferioare Be reat,;'zeazd' in forma lor do bazd, ca fonemul lll 1n ltngd I vocala urinltoare este lnsd, naza\izatd' ll"f, la f.el [1] eate velar,'igl qi [d,1'stnt normal apropiate de structura lor fono-

d.istinctive. In ftanuf confinutului, unitSfile, la rindul lor, sint alctrtuito din hl,gd,fiuri distinctive somantico (some). Pentru a desomna acesto^ unitlfi ca faScicule de seme, se folosegto ad.esea termenul de semanterrt. Irr tirrtp
I Benveniste,
i; .

din

a face cu fonemele, care gint unitd$i alcS,tuite elemlnte aparfinind nivelului imediat inferior, adic5, din trds5,turi

In planul expresiei &vem

lntre cele doud planuri existd, o cleosebire importantl r{in punctul - vedere de al numdrului ile nivele manifestat pind aici: pe tle o parte, ln planul expresiei existd, trei trepte distinctive, foneme, morfemo - trlsdturi ca expresie; pe de altd, parte, ln planul coulinutului nu existi declt doud,

logicS, ,,pur6".

Probllmes,

p, 119-131

-*-- '

'! Vezi P.

Diaconescu, Ie sgsllme casuel en roumain, CLTA, p. 3?. Vezi E. Vasiliu, IimDd, uirbire, slralificare, SCL X, fSSS, g.

,1

{!

I i'' r- i
200

's

t:

r,

ll. Lingvistica sincronicd

B. Principiile analizei sincronrce

7O1

d.istinctive qi semantemele care reprezintd, continutul - trS,srturi morfemelor. Aceasta este valabil in procesul vorbirii, ^in care un morfem pre-zintd, Li'singur sens. fn sistem'lni', de multe ori, un morfem are rnai multe i'r-f,elcsyri.(lrept,,fd,r{ ocol", drept ,,cinstit)t), ceea ce face ca problema stratificrrii sI fie asemd,n6,toare cu ceCdin planul expresiei. o altd b.eosebire lntre cele_ doud planuri constr fuo aceea ci,, tn plaiul expresiei, morfemul a^re o rea.Iizare lineard, e-ste o ir4iruire de foneme pronuh^fbtb succesiv, po cgr,q.h planul confinutului avem a face cu o red,lizbte:simultanE a tutriror trdsd,turilor. se vorbegte ln astfel de cazuri de o asimetrie lntre cele doud, planuri (vezi Conpinut si, eugnesie, II B I a). Mgrfenlele pot fi studiate d.in mai multe puncte de vedere. Latura - conlinut de lexic.al e studiatd cle semanticd,, iar latura cle expresie a morfemelor cu multiplele ei variafii constituie, dup5 A. Martinit 6, obiectul morfologiei. De exemplu, ln paradigma prezentului, varialii de morfem ca pot-, po|-, poat-, Ttut- slnt studiate de morfologie.

trepte

nr.diar intre cuvint Ei propozi(ic esto parter de propozitie. spre dcosebire oe srnrngrna. aceasta ar.sa_l isl'nce principiul stritificd,rii, prin aceea c6 0 p,rtc de p'opozifie este alc{,tuitd dintr-uri qir de cuvintu irr, aintr-un Elngllt cllvint. "nim ' '. Pent.r a menline discufia ln cadrul niverelor d.ebazdrputem socoti, ca nivel s'perior buvintllli, enunfur, qi, rn aceraqi timp, se |oate admite existenla unor subnivele sau niveie rntermediaru,'pr".rir'qi'a unora mai
cuprinzd,toare. fiecare limb5,

mai

gus.

stabilirea exactS, a niverelor qi a subnivelelor trebuie frcutd, pentru ln parte, cele comune majoritdlii limbilor fiind analizato

Din cele discutate, schematic astfel :

l. a.

rezultl ci ierarhia nivelelor limbii

Erprcsr'c

ae

prezintl

partea_lexicaln, neglijind morfemele gramaticale (-a-, -se-, -m). In schimb, studiaztr, partea lexicald, ln mod analitic, distingind pre- aa prefix qi l,ucr-.ca rlddcin5,, interesindu-se de conlinutul lor semaniic, atit separat

vorbit mai sus ?. Conjorm -tractifiei, cuvintul e stud.iat d.e lexicologie. Aceasta, in general, face abstracfie de morfemele gramaticale incluie tn cuvint, ln timpul vorbirii. De exemplu, ln preruirasenl, trrt lexicolog vecle numai
corecteaztr, asimetria de care s-a

. p. Nivelul euvintului. Morfemele se combinl lntre ele pentru a forma cuville_ca.unitd,fi de rang superior. Existenla cuvintuiui c-a unitate structurald de sine std,trtoare a foit mult discutaid, 6. Degi nu existt, o definilie unitar5, lingviqtii continuS, totugi s5 foloseasctr acest termen. Asa cum un morfem po.ate fi-fo-rmat dintr-un singur fonem sau din mai mulie, tot 6ga existd cuvinte alcS,tuite dintr-un singur'morf dm (hat) sau ?in mai muli;e, (preluu.asem). Morfemele, in cadrul cuvintului, se ieatffiflprin variante. T)omenlul cel mai i_mportant al realizdrii morfemelor ca va,rianie de expresie ale cuvintului e alcdtuit de numeroasele alternanle aprrute ln flex]unea nominali, gi verbald, (masd mese, port - purtdm). In cadrul cuvlntului, morfemele se prezintd, intr-o guccesiune lineard, atlt ln planul expresiei cit qi in planul'confinutului. Aceastd, succesiune

Conlinut

Trds. dist.
Fonem

Trds. dlst.
Semantm

Cuvlnt
e.

Enunf

se constatd, ctr, nivelele de sub 1 nu existd singure in ]imb6 : trd,sIturile distinctive sint ultimul rezultat al analizei, iar folnemul se folosegte izolat numai cfurd coincide cu un semnificant al morfe mului; semantemul nu

el

cit gi sintetic.

'este , T. Nivelul onunfului. -s-a Problema nivelului superior cuvintului foarte controversatI. propus ca unltate superioirI sintagma, lmbinaro cle col pufin ttoi termeni semuificativi. Dar structura binari a sintagmer contrazice principiul stratificrrii, conform ctrruia o unitate de un anumit rang poate fi format[ qi tlintr-o singuri unitate. Tradifional, nivelul inter5

I t

Vezl MartineL, Eltmenk, p. 106. lbidem, p. 115 9i urm. S. Statl, Ana.lita unitdlilor d.e conlinut, pLG ry.

unitdfilor de un nivelrsau altul (prntru aceasta vizi (Initdlilelimbii,ir irl. rmportarf este doardne canismui stratificd,r,ii, al prcducerii unitd,fiilor dint^r-u,'.nivel tiin uniieti de rang imediat inferior, i"u"u- gi pa,rticiparea ror ra alc{tuirea unor unitifi d.e rang imediat superior. acest principiu se bazeaz6 qi analiza ln constituenli imecliafi (vezi r,-,-,Pe ::root.modernc,I B 2 c), care se redd, sug e stiv printr-un arbore de la nivelul cel mai inalt plnd, la nivelul eemnificativ-minimal al morfrmelor. structural,

. In trecerea de la 1 la 2 se realizeazf, deci un salt calitativ, prin aparifia nivelelor de unitrli bilaterale. primere sint morfemele, iar iegmentarea enunlului ln astfel d.e unit6li este ceea ce A. Martinet numegte f,rima arti culare. rntr-adevd,r, vorbitorul este preocupat de acest nivel al JeEmentrrii .care_cuprinde unit[fi se mnificative. Analiza morfemului ln unitdii distinctive de expresie, ln foneme, este mai mult.o operafie de laborator; ea este ceea ce A. Martinet numeqte cea de-a doua arliculare. . .. Nu putem epuiza aici toate problemele legate de trdsd,turire proprii

existtr, niciodatd, tur stare puri. coexist5, ln aeeleaqi r:nit6fi.

r,a nivelere de sub z

."pr.Jrli

contrinutut

707

B. Principiile analizei

sincronrce

201

ll.

Lingvist-ica sincronicl

nivelelc au o organizare arborescentd, caro mcl'gc III&i deptrrto dccit analiza,

in c.or,rstituenfi

irnediali

'
S

inleieg si, facd vreo diferenfi, intre ei 2, du1li, trttltt trxisl.ii 3. si slasuri sceptice relativ la utiiitat,ea termenului strtLcturd, tlorl, csl,tr cil jn fie sl'ruclurd, sisteru, indiferent fie foloseau vechi rnai lucrh'i iu[ori care

fdrl si arate ilacl

peutrl unul

qi acelaqi fenomen,

ln lucrdrile mai noi folosesc diferenliat cci

,,---(>---/i\

cn

m
I

: cuvint

I : ts :

: morfem ( : fonem (

n cuvinte lntr-o propozifie) n morfeme intr-un cuvint) n foneme lntr-un rnorferu) semantem ( ,, n semanterne intr-un morfer[ polisemanlic) trdsdturi distinctive (existd, u trdsSturi distinctive lntr-un ionem
(existd,
,, ,,

,'doi,terrneni a. Precizarea e determinatd, nu numai de faptul c5, termenul a dat naqtere la o serie de interpretiri contradictorii, urre opln-structur:l ca *iri.itr de relatii structurii ca parte sau nucleu al obicctului dat, structura ca un cuvint al limbajului comun, obiqnuit, structurii concept tebnic specific. structura unicd, Si structura articulatd, ln unitili ireductibiler structura static6, sincronicd, qi consideratd, ln afara oricdrui ploces qi structura care lnglobeazd dinamica gi static_a, m_iqcarea gi repausul- Gravitatea constd in conc|lziile de ordin teoretic-filozofic pe care le pot trage unii (presupunincl chiar cd, ar fi de bund credinfS). Iatd un exemplu : ,,Tetmenul structurd, aqadar, examinat ln reiafie cu mr,,tivdrile care determind, folosirile qi semnifibaliile sale ln actuala perspectivd, structuralist5,, dezvd,luie falimentul lncerclrii tle a obfine, dup5, prd,buqirea sistemelor antice universale, o noutr, cunoa;tere unitard 9i globalS. a realitd,fii" Cu atit mai mult se impune deci o rezolvare a precizSrii confiautului perech ii de termeni-cheie ai lingvisticii mod ern, sistem- structurd. - b. Din punct de vedere istoric, termenul structurd' a fost folosit cu aplicare la limbd pentru prima datd, in secolul al XYIf-lea' lnsemnlnd felul de aranjlire a cuvintelor 6. A fost folosit apoi pentru a desemna : b) pSrfile unui ansantblu (sau ale respectivului ansani-uiu) ; c) relaliile acestor pd,rli lntre elo ?. Dup5, cum se poato observa, unelo acceplii coincid cu ceea ce am dennmi astizi un si,stem. Degi inlelegerea lirnbii ca un tot organizat, in care elem'entele sint corelate prin diferite tipuri cle relafii, este foarte veche, d.e la indieni qi greci, tbimenii care s5, cristalizeze felul acestei organiziri, respectiv.sistem qi structurd,, etnt relativ noi (bineinfeles, in aplicarea lor la limbd). In secolul aI XIX-lea, trebuie remarcati folosirea deosebit de interesantX a ambilor termeni, sistem qi structuri, d.e cdtre W. von Ilumbold.ts. Din diverse pasajo
2

a) un ansamblu

sau semantem).

3. Sistem ;i structuri
a. In lingvistica secolului al XX-lea gi rnai ales il ultima perioacld, se foloseqte, aldburi de termenul de sistem, cel de structurd,- Importanfa precizS,rii conlinutului celor doi termeni !u e o problemd de pur5, terminologie, ci una teoreticd,, de stabilire a doud, categorii fund.amentale pentru lnfelegerea qi stucliorea esenfei limbii. De aceea nu e de mirare cd la sfirgitul d.eceniului al 6-Iea a a'rut loc la Paris un colocviu asupra termenului structurd,L. S-a observat cu aceastS, ocazie c5, existd o mare divergenfd de pireri, nu de la o qtiinfS, la alta, ci ln caclrul aceleiaqi gtiinfe, de exemplu in lingvistici, astfel c6, dup5, o expresie, desigur ugor exageratd, a participanfilor la clis.

aawnoeoil,

nr.11.

3 Cl. articolul

Cl. A.G- Volkov, .fl.satx rax cucnteild. dnoxoa, Moscova, 1966 (cap. ffot*rmue clicmetbr u cm pynntupu) lui Enzo Golino, Usi e dbusi delld. Slrullura,,,Tempo prcsente", X, 1965,

culie, existl ,,cifi autori, atitea accepfii". Discufiile in jurul problemei au continuat qi continui, flrd sd se fi ajuns la un consens. Astfel, existd autori care folosesc arnbii termeni, dar
tngrijit de Roger Bastide, Sens el
Haga-Paris, 1902.
1 Rczultatele acestui colocviu se
usage

afli cristalizate ln volumul de articole

qi dlri de seaml du terme slruclure dans les sciences humaines el sociales,

5 Sergio Quinzio,.6lrullura dello strutluraflsmo, ,,Tempo presente", XI, 1966, nr. 2, P. 63. Vezi qi p. 59. 0 Duptr Littr6, citat de R. Bastide, Inlroduclion d I'ltude du mot ,,slructure" (v. nota 1). ? Ibidem. 8 ln lucrarea Aber die Yerschiedenheit ..., mai ales la p.81:,,Relatiilegenerale apar{in ln cec. mai mare parte chirr lormelor glndirii qi formeazA . . . sisteEe lnchise". Vezi 9i p. 96. La p. 191 vorbegte despre,,structura exteml a limbii (tn text ,,die aiisserliche Struktur der Spriche"), Aceleati idci, amplificate, la p, 193.

{ CI. Vasiliu, Fonolrigia; Stati, Sinlacd.

).04

ll.

Lingvistica sincronicl

B. Principiile analizei sincronrce

205

,rr rozlrll,ir <ri Ilrrrnbol<lt infelege prin sistolll covlr goncnll, rlc atlirrcirrro, rlc <lorrtorriul Iogicrrlrti, iar structura se refcfi ll inrliintiri, la fcnolrron rrrai (lo srrlrnlf:r,(,5,, rlrlr c rrnll din cele mai import.:lnte tr:"ls:lturi ale naturii lirnbii. Mri tirzirr, de exemplu la Whitney, teunenul de structulil, e folosit cu scnsrrl do lrnbin6r'i ale pirfilor sistemului. Ia lnceputul secolului al XX-Iea, terrnenul de structurtr, este uitat, Ir. ile Saussule nu-l folosegte nieiodatd,, ci preferS, termenul do sistem lu mod unic, pentlu desemnarea organizdrii limbii (vezi mai jos, p. 206). Pentru prima datd, apare din nou perechea de termeni, in secolul al XX-lea, ln ,,Tezelo" publicat'e la Praga pentru primul congres al filologilor slavigti din 1929 e. Se preconiza, in aceste teze, o metodd, ,,capabild sd, permitS descoperirea legilor de structurd, a sistemelor lingvistice qi de evolulie a acestora'). Nofiunea d.e structurd, era strlns legati, cle cea de relalie ln intoriorul sisternului r0. De acum inainte, termenul a ftrcut o carier[ strd,lucitd, devenind, dup.d expresia lui E. Benveniste rL, cel de-al doilea termen-cheie (aldttri de sistem) al lingvisticii, chiar dac5 definitiile

difionate rcciproc') 16, relafiile qi corelafiile din cadrul structurii sint infeleso ca relafii pe vcrticai5, iar cele din sistem ca relatii pe orizontall (foa,rt,o probabil, id.ee inspiratd, din afirmalia lui Saussure cd, sistemul ni sc dezvd,luie numai in sincronie*deci pe orizontald,, ln reprezentarea lni graficd,).

sint foarte numeroaso gi aalesea contradictorii. Astfel rle d.efinilii apar qi tn clicfionarele de oareoare circula{ie (uneori d.oud, sau mai multe definifii in acelaqi diclionar). Confinutul termenului struclurd e explicat a ti un qir cle extrageri de clase lingvistice gi interrelaliile acestora bazate pe o analizi distribufionald, exhaustivl 12 sau este echivalent cu complexul do fapte care Be reduce la relalia ,,cuvint-frazitt. Este deci organizarea totali a frazei sau organizarea gramaticali a limbii
cercetate
13.

O delinifie interesantS, a limbii prin prisma conceptelor de sistem gi structurd, este propusl de E. Benveniste: ,,De labazd pin5, in virf, rle la sunote pind, la fonnele de expresie cele mai complexe, limba este o aranjare sistematicd a pd,rfilor. Da se compune din elenrcnte formale articulate in combinalii variabile, dup5, anumite principii de structurd . .. O limbtr, nu cuprinde niciodatd decit un numdr redus de elemente de bazd,, dar aceste elemente, pufin numeroase ele insele, intr5, intr-un mare numdr de
articulind, unitdli,lo unui, enunxit nioell'r{ (subl. ns.). Alte dofinifii privesc structura ca ,,unitate de elemente eterogene ln limitele lutregului" 15, iar sistemal ,,unitate de elemente de acelagi fel con,
e Titlul era Probl|mes de mlthode dlcoulanl de la conceplion de la langue comme sgstlmc. Iar ca subtiltu: Comparaison struclurale et comparaison g(nCtique. Probleme e discutat{

combinafii . . . Se lnfeiege

prin

structurd

tiptu,ri, particulare d,e relalii

r .O definire a sistemului gi a structurii ln exclusivitato prin prisml relafiilor apare foarte clari, la qcoala lonclonezil, (in special la M.A.K. Elalliday),inlucr6,rilecdreiatelatiileparacligmatice(sau... s&u... ) alcltuiesc sistemul, iar cele sintagmatice (Si ...,?i ... ) formeazf sl.ruct1tra,. ftiiingvistica rom6,neasc5, cei doi termeni stnt definifi gi folosifi foarte clar cliferenfiat pentru prirna dat5, lntr-o lucrare de fonologie u, dar afirmafiile pot fi extinse gi la alte compartimente ale limbii : ,,Infelegem prin sistem ansamblul unitd,filor rezultate dintr-o operalie de reducere a variantelor. Descrierea sistemului fonologic se face prin definirea elementelor sale (: unit[ti rezultate din reducfia variantelor) in raport, cu relafiilc specifice pe care ele le contracteaz5, Relevant ln d.efinilia elementelor unui sistem este aleci locul pe caro aceste elemente ll ocupi in ansamblui sistemului li nu natura lor foneticd,tt18. ,,Infelegem prin d.escrierea structuri.i fonologice o operafie d.e sintezS, prin care se determintr, posibilitd,file combinat<lrii qi tipurile de combinalii posibile in limba datd pe baza cunoaqterii unitd,filor sistemuluittle. c. Termenul de sistem, folosit din antichitate, a fost aplicat la limbi, in diferite perioadc, de divcrryi filozofi. E deosebit cle interesant, de exemplu, conceptul cle sistem realizat de J. Locke (secolul al XYII-lea, lnceputul Becolului al XYIII-lea) referitor la limbi. Pentru Irocke, limba e un sistem de semne cleterminat cle un sistem d.e no{iuni, deci strins legat de cunoaDtere $i de concepfia despre lume a unei colectivitd,fi (dupd propria lui expresie, limba e unul ilin marile instrumente ale cunoaqterii, celdlalt instrument fiind ideile). E un sistem cleschis, supus evoluliei istorice, c'are are diferite funcfiuni gi care variazd" de ia o colectivitate la alta. In concepfia lui Locke, sistemul lingvistic, infeles ca o cristalizate a noliunilor qi experienfei qirurilor de generaiii, determind, la rindul lui felul de a gincli al vorbitorilor respectivei limbi. ln secolul al XIX-lea, termenul e folosit de data aceasta de lingviqti qi aplicat la limb5, in diferite accepfii. La prima genemlie de comparatigti, sistenx e folosit, uneori, ln alternantd, .ci organis?n., pentm desemnarea
16 A. A. Reformatskij, lucr. cil., p.24.Aceleagiideislnt preluate gi dezvoltate 9i de V.A. Zvegirinlev, Oueprujo o6u4eny flBb.noa|ldguro, Moscova, 1962, ln care lucrare, considerind cl tcrmenul sirlem arattr ceva sfdlic, deci ncadecvat pentru limbi, propune sil lic folo5il psr1., limba ln a'nsamblu termenul de slruclurd (p. 69). u Vasilin, Fonologia. r8 Lucr. ci/., p.39. S-ar ptrrea lns?l ci ln lond nu elementele intcrescazl, cl nrrnrni rr.lrrtiile. E adevtrrat ci, de exemplu, presiunea sistemului, decirelaliile, dctermin?1 rrnt,orl lrrrrrilirr unor elemente noi, dar nici o rela[ie nu creeaze din nimic ceva. ln tapt, relatillc tlclrin,t ,1,. trr.,rr girile, laturile elementelor care contracteazA rcspectivele relatii. v lbidcm, p. 48.

vezi nota 1). 10 ,,Un systirnc phonologique n'est pas la somme mdcanique des phondmos isolCs, mals un tout organique dont les phonCmes sont les membres et dont la structure est soumlse I deg lois" (N. 1'roubetzkoy, La pturutlogie acluelle, ln Psgchologie du langage, Paris, 1933, p. 245). 1r Bcnveniste, Probllmes, p. 21. u Eric l'. tIrmp, A Glossarg of American Technical Linguis(ic Llsage, Chicago, 1966. 13 J. Vachck, I)ictiorunire de linguislique de l'Ccole dc Prague, Utrccht-Anvers, 1966. rr Lucr. cit,, p. 21. 16 A.A. RcformzLskij, Bee}enue a &auxoaHaHtte, Moscova, 1960, p. 18.

de E. Benveniste ln articolul ,,Slructure" en linguislique (ln volumul colectiv

lngrijit de Bastide

206

ll.

Lingvistica sincronict

B. Principiile analizei sincronice

intregtlui, dar qi pentru desernnareil

Ilurnboklt il foloseqte, alituri de structurd,, Jloutru dosetulat'cl, ursiunizlrii lirrrlrii (vczi qi paginile precedente). La W. D. Whitney - fondator, ln aceeaqi rnd,surii cu flumboldl, :r,l lingvisticii generale gi precursor al lingvisticii moderne terrnenul dc Bistem e utilizat atit pentru desemnarea limbii in iatregul- ei (definitd, cl, ,ransamblu dc semn-e arbitrar !i convenlional d.e la origine',), cit qi pentr.u
temu-l vocabularului, sistemul gensurilor etc.). Pentru $hitney, sisternul se ba.zeazd' pe 3'nitdl!' car.e se opun lnt1e cle. B,elafiile stabilite lntre acestc unitdfi decurg lrr mod necesar din tnsu;irile caracteristice ale unitd,filor, deci cercetdtorul trebuie sd, porneascS, cercetarea. pr.in identificarea gi'desl crierea acestor insuqiri, pentru i) putea infelege corect relaliile lr. In secolul al XX-lea, termp^nul e ulitizit la primul iua a" saussure.
desemnarea diferitelor nivele (astfel se vorbegte pentni prima oard, he sis-

Ii. Iiask.

pd,r{,ilor' <lirr iu{r'cg:0,

rlc Iilrlri

lrr,

llrirtcipiu sllpretn. Aceilsta a dus la formularea a numeloase crit,irri, <:lri:r,r' iiirr prirtcl, liropriilor adcpfi, care arata, de pilda, c5, in djluezit fotrtrtttckt trebui definite identic, co(]rl 0(] o trr ryi ir iltrl fn exact accleCyi relafii, deci ar
ilbsurtl.

la definirea limbii (sistem d.e semn6 arbitrare, rlefinibile ld rindul l_or numli prin prisma relafiilor, unit[file fiind punctele d.e i-utret6iere ale. relaliilor). In a.ceastd defirifie so vede refrexufteoriei funcfionacare-l aplicd,

din care sd rdiasi, trS,sd,turile caraiteristice ale sistemului 9i cele -propuneri fl,le structurii, Sistem inseamnd, totalitatea jnvariS,-n!91g1 (a unit5!ilor oblinube prin

iirrrliii in'rloutr tiltrrri, c'oistante qi oariabile, pe caro lc putcrrr glsi llr, toalt-r livelclc (vgcalo, id,dicini, regente : constante, fa!5, do consoar1r: ,.de'sinenfo, subordorinte :'variabile) qi care contracteazd lntre ele relafii diferil,c : d,a interd,ependenld intre doui constante, de d,ependenld' intre o cn-n':tantd 9i o variabil'tr, \i d.e'constela!.le (raport facultativ) intre dou6 variabile (vezi t1i Relati,ile d,intre unitd'lile limbii, II C 2)d. pe baza tuturoi pd,rerilor citate, se pot formula citeva observaf_ii

I)rrpii, (:gl1 so ttie , glosscrnltica se bazeazra pe clrr,sificll'e:l cL'tltt:ltlolttt

\
I

reuuc#

lismului.(,,funclia creeazd, organul"), predominantd, ln filozofia incepirtului secolului al XX-Iea. . Unitltile, lrr_ conceplia lui Saussure, dnt opozitive, relative gi negative,.iar refeaua de ielafii poate fi dezvd,luitd, nimai printr-un sLudiu s'incronle.

structuraliste continuatoare ale lui Saussurc, parad,igmatice) qi sintagmatice. sistemul e considerat ca avfurd un caracler inclis, cerceia.ea tiebuind sd, se fl,c6 asupra limbii ,,ln sine gi pentru sine'). gcolile lilgwrstice moderne, conceptul de sistem apare lntr-o plura,. litate F aceepfii, mai apropiate sau mai-depdrtate de te-oria lui sauisure. ^de doud serii de fapte lingvistice, rnitdlile qi . ...I" gcoala_ praghezd,, _cole relatiile, sint deoqotrivd, de importante, unitdliie fac larte din sistem iir mod permanent, d.eci inclusiv schimbd,rile lor,-care se raporteazd in mod permanent Ia sistem. cronie cit qi fur diacronie. Sistemul e consiclerat a fi deschis citre realitdlile oxtralingv-istice, de aceea trebuie studiat ll1 mod constant ln corelalie cu aceste "eaiitepi. (la BiUndal), - $coala danezd,, inilial mai apropiatd, de tezele pragheze s-a lnclep{rtat d.e ele substa:rf ial, sub aspectul gtqssemdticii 1de ld, Eietmstev;. Aceasta ee aratd a fi mai consecvent s-ausuiEna-(chiar aecit rnsuii
sin!1ys.su1e

^ se funcadreazd,

Belafiile, aqa cum sint discutate ln Cours d,e linguistique g6n|,rale, ln cele doud, tipu_ri : (numite mi,i tiriiu, tir gcolilti -asoc,iatiae

fiecare'nivel al limbii22 qi care contracteaz5, intre ele relalii de un tip special, de dome+iul generalului, 23. Aceste relafii numite cu un termen mai rx,spindit relitrii-paradigmatice izvordsc din insugirile, atribulele, latu-File tliiX;l'iloil'-dar ln acelaqi timp valoarea fiecdrei unitd,fii depind.e de toate celelalte din sistem (e o corelalie d,o i"e"d o schimbare tntr-rrl punct la. un ammit nivel foarte puternicd), ^dupd, sine'un qir de schimbd,ri (o ,,reaclie tn lanf"), modiJicindu-se atrage valoarea termenilor 24. In procesul de comunicare, . elementele sistemului sint seiectatet scoase din relaliiie lor paradigmatice qi oblig;r i,e s6 apar5.simultan, ln acelaqi enun!, de exemplu, in calitate de constitueli,i ai acestuia. Do d.ata aceasta, relaliiie lncheiate se numesc sintagmatice qi depind cl,e posibilitd,file de combinaro a unitililor limbii. Totalitalea posibilitd,!ilor cle combinare-, respectiv totalitatea rehtriilor sintagmatice ale unitililor ln cadrul pnei limbi,_ formgazd, structuralirnbii '5. Ilehliile sintagmatice sint de un tip pe care l-am lcCie
t-n

tl A1
1-t

is
T

:l

\T
1

i
i
I

particularului 26. putea tI >- considera, de domeniul Attt si.t"-ot cit gi strucfura apar{,in limbii in mocl obiecfiv, dar silt / in acelaqi timp abstracte 27, cercetd,torul trebuie s5 le descopcre qi sdl le /
12 Vezi, mai sus, Benveniste, lucr. cil',,,6ldments de base"; Vasiliu, Ilcr. cit'; Stati' Sinlard, p. 8-9. 33 Vezi la Stati, lucr. cit., trimiieri bibliografice relative la termen. e Graur, Srudii, p. 19 9i urm. 15 Duptr unele acCepfii, oricc enun!, Iormat din unitAli lingvistice legate lntre ele prin rela{ii sintagmatice, formeazl o structurtr. Dar nu-i sulicient de c]ar de ce e nevoie de doi termeni penlru acelagi lucru, ln acest caz trebuie folosit - credem-numai termenul de enunl. 6-Benveniste, Iucr.,iit., p.21 (,,des t]pes particulirs de relations articulant les unitds...): Strucluralismul, Bucuregti, 7567, p.27. ''i vezi si V. Nerndianu, (,,Structura, ca gi sistemul, este cevaabstlaci); si E' Vasiliu' Stati, lucr. cit.,'p. 226 Nouuellu direclions de recherche tians ta linguislique et les probllmes du roumain, RRL X, 1965, 1-3, p.28? (,,Le systdme ainsi que la structure de la langue ne sont cepcndant pa-s des faits directement observibles, en d'autrcs termes, ils ne font pas partie du domaine des rdalits

sistemul

unitdfile cu relaliile lor-poate

fi

cunoscut,

atit ln

!), ilterpretiad sistemul ln exclusivitate prin'prisma relafiiloi, relafia (f.orma, funcli,unea ln terminologia grossematicii) la raig ctei riicliclncl
lionssyslem..., Frankfurt am Main, 1816tt Cl. Thc Life and. Grouth of Language an Oullinc of linguistic Scielce, Ncw York, 1875, ; ,

il'l^. in' \', ,.\ l

immediatement accessiblcs A nos sens- Sculs lcs actes concrets de langue tombent sous la coul)c de l'observation directe et ils sont, de rlroit, rdgis par les lois d'un systCme et par ccllcs tl'urrt:

structure,').

i'rL " 1 l;

t'r"'

\ht'tt)

'6

o\ i

ll.

Lingvistica sincronici
,irr

1.,,i.,, ' '| I

B. Principiile analizei sincrontce

:,r

i..i1.
2L9

uioai"r* , ' gi structura au, caracter abstract, do. grtd;i-de abstrac_ .,_^_ trzare ti.r"r"T'l d'lela, de aceerl ir:-am categorisit s6parat, inlrucit iocotim cd, sistemul e mai abstract decit structura logie, realizarea concietutui logic,

llgi de asemenea, cercetltorii trebuie s6 le identifice gi si,Te

la posibilit{,f,ile de relafii sintagmatice 28. Atit sistemul cit qi structura sint diriiate

I)rcsutr)rrno momentul cind se selecteazd unitd,filc imbinar,c sintagmatic, irir sisl,orrrrrl intrucit insegi unit,[[ile sisternrilui se r",rrsl,ir'ic l:.,.TI::::t|rctura, ;i srnL ln'entarle'te de cercetd,tor Dornind tot de la enunfuri reale, tleci tot dc
a.u

studieze

in strinsd legdturd,, lntrucit structrlril

sisr,crrrrrr

specifice 2r, pe care,

lor.putem identifica gi iecunoaEte fiecareiimut

attt sisternul cit

B-0.
"*

gi structura sint specifice fiecd,rei limbi. datorite,

abstractizd,rii.

r"roriri rt #il#;i;;ilrfii

Ei;;;;;rioi#, p" proo

9i al

premergltori lli sirussuro a fosL reexaminat' prin pris-m.a,ttnorr.:ry0rl ttrt 6oo.iO*iotu escn{,ille tle c'itre acesta. Pare deplin plauzibil ca.unclo tlilrt'ro ideile pe caro invd,latul genevez iqi cld,tlegte teoria sa asupra' limbajului sr"r n tiae"loi in giirdirei unor teoreticieni, contompora:ri sal predocosori. "it Scotind l-n evideirte, izvoarele multiple care au stat Ia baza distincfioi iiurie,roruir" in cu.sul lui Saussure,-E. Cosoriu insist6 esupra importanfoi iifluenl6liie care a exercitat-o Gabelentz asu-93-lg!p-g'-t11$ro '' $ste rmportanfrf#rdUfiniat insd, cd 6Zi'teotiil"Iiii Saiisiirii6-46-spie langue - parole a care A;;;"ia un punct de reper atit tn jucleearea unor.pfueri antorioarelui, pornosc care ulterioa,re teoriilo in clt_gi dihotoTie, aceastS, sla,r pot"a ldga de de la^ea, fie lentru a o clezvolta tnd-o direclie sau alta, fie pentru a se de-

fiectrrei limbi de lexicul e mai putin abstract declt fonemele sau morfemele;, ctt gi de Ia, ; iir"tt;;;;,'"fi.'t6 ii*ti gistem gi structurd, mai pulirr a6strabte_1umbi porinezi"""li;bi;t i*oroy, "o dupr cum existd, Iimbi-caio au ajuns rL un grad. de abstractizare (rimbile -flexionare) mai inalt gi de asemen6a existd irdpte intermeaiarl. atlt Blstemul cit gi struetura nu srnt categorii statice, nu reflecti o imobilitate a obiectului-limbtr, cr, oimpoirivr, dinamismut.' a"usi" poate fi eurprins chiar intr-o cercetare'sincr^onicd,, in md,sura G care-se poate face diferenfd. lntre elemente vii, care se pot dezvolta, qi cete
eare pot dispd,rea treptat
3r.

de grad de abstractizare existd, in cadrul ,- Difu..nfe .a un compartrment la altul (relativ la sistem,

""p""a"6ti"i,

4. LimbI gi vorbire

.- Dihotomia limbd oorbi,re, care este d.eseori discutatd, atlt -ca,racter ln lucr6rile do lingvisticd avlnd.- un ca"acte" teo"Llic, cit qi tn tucrd,rile 'a pracrlc..c?xe pun probleme de metodologie "u tn liniile coicetd,rii. pleacr. de la Ferdinand. de Saussure. Delimitd,ri ci,re pot ii puse tn l^t_9".11_tJ"l", regatrua cu unul sau aJtul dintre criteriilo de disociere stafilite di el au exlstat cu mult lnainte^de ap_arifia cursurui sd,u de lingristicd, genorald,, dar ele au fost scoase in eviaenil urterior, cincl gindirla unor'tingviqti
!E Benveniste, Problrmes, p. 23 (,,c'est lA ce qur rait gue la langue est un syst0me o[ rjen ne signltle en. soi t par vocation naturelle, mais orl tout iignifie enlonction de l;ensemble; ta structure confere leur rsignificationr ou leur foncilon aux parties,,). . 3f cl. vasiliu, lucr. cif. mar sus; Benveniste, ruu. cit., p. za, vJrnegte despre ,,certains principm constants";.Schaff,-semanlicd, p.1gg, vorbe;te deipre,,legi stiucturaie,,. ln,privinta disculii dac{ unittrfile din cadrul sistemului irebuie sd aibtr un nume ..- - :" dltcrtt fald de aceleafi unitAfi din cadrul structurii, credem ce nu e nccesard introducerea unui termen nou. E ca gi cum am Incerca sI denumin omu{ Intr-un fel ln cadrul economic, altfel ln cel cultural, artistic, biologic etc. 31 Graur, S/udii, paslim; Stati, Sin/crd, p. 226_221.

limita d'e ea.Pentru saussure, separarea limbii de vorbiro este o idee contral5, 9i, in acelagi timp, un prim d'emers flri de care lingvistig h:tti* oste posibil{,. Pr'ee5,tiritiu-se pentru cursul sdu de lingvistic6 genoral6,. Saussure chiar el ;;; i" ;;i; t";.fiJ rind, aceastr ittee, aqa cumTarturiseqte e. Itleile i:rlegituricu sale curs viitorului planul la i"tt-o aiscupio priii1oare oooriti"-fi"ina - vorbire n^-au ajuns si so inchego lntr-o.teorio coerentd, verslulu Side iceea unele contratlicfii pot ti observate nu numal ln duerrtere care discipolii sli au ;ft;i" in ira^nuscris, ci gi-in forma.pe ;i" ;;;hilt;, utiliZbt-o pentrrl publicarea Cursului de l'ingoitticd gensraLd' slrt tn virsiunea tipd,riti a cursului lui Saussure,.limbaii vorbirea atrege Bauggure iimbfr Defi:rind limbajului. epaxt4 care elemente opuse atenfia cd, 6a nu se co*u!'d'tr' cu limbalul t ,'ea nu este decit o parte determinaltl a acestuia, esenfial{,, e adevdrat. Da este, t:r ace9li th!:-lo produs necesa,re adoP;;;i;if"";ltatrii limbaju-tiri qi un ansaTblu de'convenfii acostei facul;;;;;;;"pul s,lcial p""lt" a permite indivizilor exercitarea cuprinde suma rf aginilor verbaJe td,ti s". $i. inai departie : ,,Daciiam putea ^atlnge tese-t9r.1' pocia{'ca'Ie constituie ilil^#;;t" ru t-o9i i"a'i"izii, -ampractica v"orbirii fur indivizii. epartinlnd limba. Este un teraur depus'de fiecar_ecreter ,*i.iugi.o-unit[!i, un sisfem gradatical ca,ro existb virtua,] ilr nu este -/ limba indivizi, c[ci de unrii ansambtu creierii in m;,i exact. s"u. {' mas[" in perfect declt conipletfi, tn nic'i unul, ea nu existd In opozilie su limfoa' vorbirea este un act individual, br care, arat5' Sauseure, se pot distinge: ---"--to-binaliiie p"io subiectul .vorbitor tttiTtzeaz1, cotlul limbii "utu pentru a exprima gindirea sa personali. ^ Meianismirl psiho-fiziic care ii permite s5 exteriorizeze aceste com- u. binalii *
I

I E. Coseriu, Grorglron der Gabelenlz et la linguislique sgnchronique"'Word" 23' 1967' nr. 1-2-3 (Linguistic Siudies presented to Andr( Mdrtinelr, mai ales ,p', 99' , - sarrssure' - de , n. Goael, Les sources manuscriles du cours de Linguistique g(nlrale de,l".
Gencva-Paris, 1957, p" 30. 3 Saussure, Cours, P' 25.
IDidem, p. 30. '6 liia'cm, p. 31.

1{

o. 1et3

t) \

,,. Lingvistica sincronicl

B. Principiile analizei

Ottrtt s-n observat, in teoria lui Saussure, definilia teunenilor langwe 4i Tta,role porrrogto do la doud, consiclerente : ra,portul socia,l - iqdivialual (,stttt, cttttr. H-:1. mu/i Bpus, vorbirea ,,colectivd," ryi vorbirea ,,individua,lltt)

sincronice

2t

la care pornegto distincfia conceptelor <Ltt linr'bd' t1i aorbire la Saussuro, cea mai criticatd, pare si fiecba carofacedin vorbiro un fenomen pur individual. Ari,tind cd .,nu existd, nimic colectiv lu vorbiro" 0, Saussure a atras'asupra Ba critici iirovenind din diferite dii rocfii. l nlp6 .-tt 8e pare, Saussur_s lnsuqi nu a afirmat intotdeauna cI,
d"e

;i rllllorlul schtlrntr, I)ittt,rr: colo

utilizarea schemei (sau forml

doui principii

utii.izarea formoi).

, r ,,
i,r

I'Jt'0' '* ,r'1,'"t 'caro au con$tituit puncte-dd ple-eard-pentru deivoltd,ri ii airecgil variate ^-..!^J vtw.'

Intr-o -prim{ rrersiuno a cursului'raportul este inversat:- ,,Dintro cole doud, sfero,. slora vorbire esto cea Tai sociald,, cealaltl este cea'mai complet intlividual5,. I-rimba este tezervorul individuil, tot ce intrd ln limbd, adic6 ln cap, esto individual" ?. Chiar d.acd aceastd, idee a fost renizuitd uiterior ea rtrilino semnificativd ryi trebuio gd, fim de acord cu R. Godel atunci cind spune : ,,Este remarcabil cd, ln momentul hr care subiectul li cerea gtr, nu 1n-fd,!igeze- vorbirea- gi limba clecit din unghiul individului, el a afirmat caracterul social al vorbirii)t8. ,,,.i,,..j -Concepfia lui Saussuro asupra raportului limb5, - vorbire nu Be roducoIa_opo-zifia social-iudividuaJ,ciconfineqialtesugestiiimportante,
ale teorieirale. Fl a atras, de pild.d,, atenfia asupra, cal4-c-Ueluluiegesentd, *-'-- - -r-al limbii : Separinrt limba de vorbire, se separd, tn acetfrltiinp : sociat, d.e ceea ce esto individual; -:991 :. este 91te esenlial il,a ceea ce este accesoriu gi m,ai mult sau mai - ceea, ce

ln opozifio

cu limba, fenomen social, yorbirea este un fenomen

pur individual.

| n

/ .

?u!,in importants.. Sau8gure a insistat, do asemenea, asupr& caracteru-lui concret (fenomenal,.am pute-a spune, ln opozifio cu caracterul de esenfd ai limbii) al vorbirii, ard,ttnd chia,r cd,, lntr-un fel, qi timfs, esto un obiect de naturi concretd,. rrlrimba nu este mai pufin decit vorbirea un obiect de naturS, concretS, ryi aceasta este unmare avantaj pentru studiu. Somnelo lingvistico, fiind ln mod e-senfial psihice, nu sfurt -abstracfii; asocialiilo ratificate de consimfd,mintul colectiv gi al cd,ror ansamblu il cirnstituie timba sint realitd,!i care lgi au sediul in creier. In afard de aceasta, gemnele limbii slnt, ca s5 zicem afla, tangibils tr ro. Saysl1rr.e_ qai atrage atenlia asupra faptului cd, limba gqtq uo prbdus pe cr,re +4iytagil_iggl$tejrz'd, pasiv, in tirnp _ yffi Fste uni;t-aA.-- Yqintg,--qH9---p:esqp une;afr pariEilTiiniecr Jrii "" Valfimili activlare de selecfte' Urm6rind ideile lui Sausgure, so poate trage'concluzia cd, ,,el
I
lucr. cil., p.38. R. Godel, lucr. cit-, o. !45. 8 lbidem, p. 147. e Saussurc, lucr. cil., p.30.
7 Saussure,
Lo

rro ulterioare, cd, ori de cito.ori se_pun probleme ae "o-sroru*u sai a"iiirrtal cer_ cetdrii, revino tn disculie prodlemd rehfiei dintre-ri^bti "irioai ;;r#e. Reprezentanfii qcolii socio_logice franceze.(mai'ares A. Meilet qf.r. v""dri".i a" accentuat caracterul socia,l al iimbii qi au discuta_t rcr"gladintreaceastagi punctul yolbge din de vedere al.evoiripiei lor : modificarile limbii sr,,t rezultatul transformirilor din vorbire rz. Dtevri l"iseri*,*a 6'#iiiraa.rnilnum.itei rycoli juncfion1{e accentuat asupra importanfei ituiiieru tl*til, 1n aincronie. In plirs, Cl. 1u tsally inh;du;;6ategoria achializdrid, po care o concepe ca mecanism de trecere a limbii ia vo-rbirels. 'I -:':-' r * orientd,rile structuraliste d.o diferite nuanle au ca trrsiturd, comuni abso.lutiza,rea primord.ial.itS,fii limfij, poulu_f"ta de Saussure la. Id.eea ca,rac_ terului de sistem al rimbii tiua hi ri,-rui" ." porneqte qi Iacaro trebuie """ trebuie sd fie rn ll :" uil"ql o ringvisticd, imanentd, -oa oL""uu," o ringvisticd, a limbii fur sens saussurian. rnsistind rasd, asupra ideii cE, se stud.iazd vorbirea pentru a so degaja rimr*, adicS sistemur, r^eprezentrotrii aio""uuto" curente structurariste au ld,sat sd, se inleleagd cd vorlirea n_ar to*titui oo
sistem.

infelege prin termenvl parole nu numai factorul inclividrur,r,ci ryr irrr,.r.,r..tarea sistemuluit, rl. probleurd, importantd p{ cgr.e o puno clelimitarea .o^..11[.r.r .. - .-q rrc qi vorbire este cea care se ieferd, Ia caiacterul combinatoril al vr.rrbirii, -lT"bi tid.ee asupra cd,reia saussure a insistat in repetato rinduri. llxistd din accst punct.de vedere o opozilie intre limbl gi vdrbire ? Nt ;;;;iiJ Oio oo"tt, sugestii aJo lui saussure,_pentru cd, existi, gi pu pra"'ut-rimnii"l se.ie do sintagmo.,,figds,', o s.erie d,6.nror.ozifii care ,ir"ipi"'-fi-nii;p";;"; indiviclul nu trebuie sd, le mai combine singur. obiectii importante a ridicat rerafia pe care saussure o stabilegte qi pertinenfd. Trdsd,turrlop*rii"eotu s-ar situa po pranur rimbii Ptl:_F!d rn tlmp ce toate variantere, inciusiv-variautere .o-uiouti.ii-i_ar rercri exclusiv la vorbire. Este evident cr m*lte probleme pe care le pune distincfia limb, vorbire au rrmas nerezolvatdin cursut d,e t;ngaisfiii;r;';;"ti';rui saus_ sure' La saussure gisiT i:rs6_,.in gerrnene, ma,i toate id.cile caro vor ti dezvortate ulterior in reg-dturd, cu d,ihoiomia ia, a cxroi i-po;;;F-giiititit"tu ,o fost aproape genEral recuaoscute. so poate constata, d.acd urm{rim diverse p,rncte do veders are repre-

zentanlilor unor tendinfo.iu lingvisticd, contdnporane

t,
.alii preriminare cu priDife ta distinclia rui F. dcsarssrrrf ,--^..ii,Ydtgi"q 11"1s$,-94'"1 rnrre ,,tangue" Si ,,parole,', LR XII, 1963,-I, p. 20. r2 Vezi Graur-Wald, Isl. tingu. p. 117. 13 Ch. Bally, Linguistique. rr Trebuie sd remarcdnt lns{ la saussure, accentuara caracterrrlui rrl t. raport cu vorbirea lnseanrnd ci, i.pri"i[ llTlii raprul ctr r" rn v.rl.rt: 'rirrr.rrriirl "."*iro, piiicipau se stabileste,",r" .o"ii,i1ti,ifiil'llr"i:''"'avr'rr

Ibidem, p. 32. Caracierul ,,tangibil,, al semnclor lingvisticc se refcrA le scrirrc

"i-"p"riii"

)1)

ll. Lingvistica sincroni<I

B. Principiile analizei sincronice

virlrrrrl, c(\e:r cc suplinrr_opozitia_social a9a'cum a lost conce- iudividual ..1rrrf,[ do saussure. Bchema, adicd, limba ca formd purd, gi uza.ittl un - alt :rnsarnblu de doprindori * sint tdzute ca nigte rea.litdii, in'weme,ce un l concopb,. nglrnqr infeleasi ca forma maferiaJd, a limbii, este vdzut ca o "ibstracfie ,,oxtras5, din uzaj printr-un artificiu de metodl" ro. o asemenea concepeie pur formald a unei dihotomii care Be inspird, din teoria lui saussure, dar-nu o copiazd, nici din punctul ae veaerl al ternrenilor-gi-nici din punctul de vedere al criteriilor iropuse pentru diviziune, putea sd, ducd la o interpretare a raportului din p^erspectiva opozifiei varij antd, - invariantd. utilizind termenii lui sauisur6, dar prirnirid. d.e la unele idei d,le.lui rljelmslev, Em. yasiliu stabileqte d rehti-e'ai*.ta mt"" ltltltv\:1t conceptul de.inaalianld gi concept:U.l de limbd,, pe de o parte, oi il1tru \/( ceptur.dgjr?ry.ay,td gi conccptul ds a;orbiibtie'de aitd parte : ',,Sistemul "ood.e t\ \.1 , !1,' ,tf. .t-l 4 rnvarrante ( . . . ) reprezrnti, scltema, adic[, Limba. Domeniul variantelor. ad.icd, lcr:'izfl,rea con-cletd, reprezintd, uzajul schemei, adicd vorbire; i..'J. S; poate sprrne cd un stlat aI_limbii.reprezrntd, domeniui uorbire in raport cu sistemul dau schemrr u-nitd{,ilor d.e }ang inferior" rt. Li;b; vorbirea au fost -raportal,e de Em. Yasiliu la categoriile d.e general qi;i parLicular, ceea ce I-a dus la concluzia cd unitdfile unui rang-dat, fiind etemente qelgrafg gi individuale in acela'gi timp, pot fi, in mdd simultan, eiemente de limbd, gi vorbire.. ca gi in schema lui rljehirslev, vorbirea cdncrete nu igi gdseqte aici nici un loc. (t, , . sugestiile lui saussure in lcgiturd cu caracterul combinatoriu al tr , vorbirii ,,.;rr ln.rapo4t cu.limba au constifuit pu.ngtq] de plecare al unor conceplii care.identificd, vorbire,a 9.u ?T.a sintagmaticr.. Din punctul de vedere ailui r''l.i1

. l)in PuncLul de vedere r.r,l lui rtjchnslt:r', vorbircr cu aot concret nici nrr irrloroso:r,z,rl lingvistica.. Distincfiei riintro linrbi, gi vorbirc i,,o prirnl .lr,Jrr,xirrur,l,iu inrportantS.{i1 rupgt, do vodcre istoric, dar irupeiiectd, din Jrrrrrc(, rlo vorlcro tcoretic") 15, Elj.olmslev ii opune distincfia dintre echem& 4r tt,zuj.Iioulizalea schomei este in mod necesar un uzai, bolectiv sau indi_

zj93_try j$f

identificd, uorbirea cu sintaxa. Concepind in felul accsta raportul, o separare infte limbd qi aorbire care sd, se suprapur:5, peste cea dinfte leaical ryi sintactic nu mai apare de o gtilitate foarte evidentd,, fapt rernarcat de J. Ir. Pierson, care cretio cd, toomai opozifia d.intre semnul lexical qi semnul eintactic este cea pe care Saussure a avut-o in minte atunci cincl vorbea despre langue ryi parole 20. Observaf,ia ci, limba este in concepfia lui Saussure d.oar un inventar de elernente apare ca o critici forurulatd la adresa acestuia de citre unii reprezentanfi ai gramaticii generative. Aspectul creator apare la Saussure localizat nu'rai rn v-o1Q!199_isgili_dualg, tn werrie_cp*pentrtl_eEorngEy

limbtr,in conceplia acestui autor, ceea ce probeaz5, inci, o datti, faptul c:i el

conceptelor de competenld, qi perJormanld, ale gramatfcii-ffirirative cu dihotomia limbd,-uorbire pare posibili numai dacd avem ln vedere unele interpretd,ri ale distinctiei propuse de Saussure. Incercind sd, se delimiteze de concepliile unor urmaqi ai lui Saussure care vbd in frazS un act de vorbire

-.;_-guverry!.4.[srssil'L;e-piaspaa{J[F6ii.-la""trricare;

'Gq. _7

prin excelenfd, qi pornind de la distincfia stabilitd, d.e gramaticile generative intre-structura.de,suprafafd, gi structura de adincime, Th. Dbneter concepe un al-treilea nive\ intermed.iar lntre cele cloud, structuri, capabil s6 gine cont d.e schemele de enunfuri care sint la dispozilia vorbitorului gi in conformitate cu cale acesta apreciazd, dacd, o construcfie este sau nu utilizabild, 22. Acest nivel ni se pare c5, poate fi apropiat de normd, in ielul in care

cn"rr,f,,l ,^*y. .yj*ailme, ururr.trte llpptl, ulitdli iiol,enfiale, slnr eiementele lexicale. unrtatus cuscurs_ulur, Truta_lr d.e efect, sint frazele 18. rn limbd, G. Guillaumo vede un sistem de pozilii, de la care discursul p_ornegte pentru a crea locuri .de.optoz'ilii, Dihotomia capdtd, o interpretare psihomecafica , aiscursui tiina utiLizarea unui sistem. d.e reprezentd,ii care 6te limba, el nu poarie, u"u"u,qi datr cu aceasta. o migcare a gindirii de la unittrlile p'otengiaie existente in ]imbn crtre. Lgitd,file_ de efect existente in vorbire, .eiarirath tntr-un anumit limp . iatd, forma de.manifertaT a-relafiei dinlre cele doui-planuri ale limbajului in cclceplia lui G. Guillaum'e. rdeea unei ,orbiri care aparfine prezentului in opozifie cu limba caro a,parfine trecutului 9st9 q idee centrald, gi in teoria lui Aian Gardiner privind ,aceasttr, dihotomie 7e. subiectul qi pred,icatul, stnt uniti,fi de vorbirei nu do --------lilTlljclnstev,
16 lDidem,

delimitdri din diverse perspective. Criteriile multiplb ca.e^ s-au propus pentru. diyiziune (individuai psihic, uniformitate - social, psiholizic acdivitate expr_esivitate, faclltate manifestare concretd, prod.us etc.) pot fi justificate fiecare in parte 2a. rmportant este ca atunci-cind. termenii sint coneepufi in calitate de contrarii, si se stabileascd opozifii intre planuri
1963

revine ln mai multe lucrdri, este cr, diviziunile introduse ln cadrul lifrbaiului sint distincfii rrtile din punct de vedcre metodologic qi cr ele nu trebuie sd fie consialerate in nici. un caz realitdfi autonome. Porniid dt la premisa cd, ln mod concret un existd d.ecit activitatea lingvistici, Coseriri adloite c6 in lag"ul realitS,fii unitare gi indivizibile care este limbajul se pbt introduce

aceasta este definitd, de E. Coseriu. Teoria lui E. Coseriu d.espre limbd gi vorbire pornegte de la o reexaminare eritic.S a concepliei lui Saussure despre aceastd, dihotomie, precum gi aunor teorii ap5,rute dupS Saussure 23. O idee esenfiald,, asupra cd,ieia OoSeriul

p.

alu ld.ngage, Paris- Qudbec, 1969, p. 2?5.

rz Ern. Vasiliu, Limbd, aorbire. stralificare, SCL r8 G. (itlillaume, Obseruolion el erplicalion tlans la

p,

Langue

80.

el parole,ln .Essais linguistiques, TCLC XII, 1959, p. g1.

nitas

2r Ruwet, Introduction, p, 57. 2r Th. Ebneter, La pltrase dans le domaine de Ia langue, ACIL X, I, p. 431. 23 Vezi, mai ales, E.."Coseriu, Slslema, Normag.IiaDta,,,Revista de la Ficultad dc Huma-

13.

J.L, Pierson, Langue-parolel Signifiant-signifii-signe2,,,Studia Linguistica', XVIt,

X,

1959, 3, p_ 409.

science

du

lan'guge,

itt

Lanllage

el

9i idem, Sislema, Norma e,,Parola", !n Sturii Linguistici inonorediVitlore Pisrrni,r'strltto,

scicnr:e

de una linguislica del hablar, ,,Romanistischcs Jahrbuch", Sonderdruck

ciencias"

vI,

Montevidco, 1952, nr.

9;

ld-:m, Delerminocilng Enlorno, Dos probrr:utos

vII

Banrl. 1955..- lgi)t;.

rr ,\. Curtlintr, 'l.he Theorg of

Speech arul Language, ed.

a II_a, Oxfor(l, lg5l. l).

:]2{}.

riilor,

Brescia, f.d. 2r Trcbuie str observ{m cd., atunci

aceste contraril pot Scneral - individual, esenfi

clnd rlefinim un obiect ca unitatc I cl)rtll li privite din dife"l[c perspective: ca exprimln(l o rcrrll(: - lenomen sau calitate - cantitatc,

ll.

Lingvtsttca srncronrcJ

B. Principiile analizei sincronice

215

r.rrrr.l;rli\'('. liAil.jrlirl, tle pild5,, nlI sc ol)tlll('tt"t'triltti sllll /'r{-r('tsului;i trit'i 8r'ht rttrt Ittl s(: o[)lltl(" uzaJuLul. l)irr lrrrrrct,ul rlc vcdere al lui coscriu, dih<lbonlia pe_oare o.^propune de s,,.,,*ni,,.i'tisl,o insuficientd,. Dacd se arloptd cril,eriu-l Srlde-loL d.iferite penfttr preferd, Limbii il Coseriu pe care (termenul :r,lrst,r.:rrrl izriltr, igLlr-ri^rlarcc
N,,r,,,,,, estc roalizarea concl'etd

;,';';,i';,; do ot,ozitii funclionaleiln catuul uhei diviziuni a limbajului care sistemul ;";;,f;;;;;.'rrire'a con"retd, norma individuald,. norma.sociala,gi, Langue. tracUltorl"'ra devemti dihotomiei f rrncfion:.r,I, sfera termenilor i"iii"a" a" tiit.tiul de separare pe care it adoptim' Dac[ opozilia -a"-6."mplu, "i"it intre concret-qi abst'ract, numai l.ot?it9? "9o:retd' se irlq este intre social Si inclividual, vorbirea, il;;'dr;;il fior'ott; tlacd opozilia \n Ttarole, iar notma sociald' qi tncaaheazd' se individuaid, ;;i;u ;";;;; 26' langue in funclional sistemul "'"'"=fr;;6t'"1 de normd,"\t interpretarea pe care i-o di E' Coseriu a fost gi foneticS,, teoria a alsc"taila-ioiin mai multe lucr6-ri. Pentru fonologie A' Awam (in vol' Omagiu lui' Iorgtl ioii refuata 9i nuanfat5, de cdtro l"oraiir,-ui"tiregti, 1958) care prezintl' urmd'toarea ierarhie' 1. Arhifonemo t\ I Sistem Limbi Abstract 2. Foneme ' ind.epenclente Yariante 3. Norm5, II 4. Yariante pozifionale Concret 5. Sunete concrete Yorbire III Vorbire Rela|iadinttenormd,qtJreeaen|dafostdiscutat5deI.Dd,niilS26 2?. gi t' P. ^ ' Micld,u care repr-ezjntS latura, ;i";;nc1ut de vedere al lui p. Micl5,u, norrna, a trd,s6burilor, Ia' cantit'ativd Ia extintlerea, referS, .ociali-i itr""i*li se Acest, aspect' poabo plan pe social. lirybii elementelor a tarpioaite au ;il;i cu mijloaco malematice 28' ii cercetat, ----A"""otuind caracterul abstract al tmpdrfirilor pr.o-puse-de saussure I. Coteanu atrage atenlia asupra pn9utut ca norma' limbajului, cadrul in gi cd d.eci nu p-oate ii pusa, pe acelagi plan cu lirnba partilularul ,"*"ri"te sistern ia ,,limitarea funcl,iunilor unui m. ;;;;;il;;.- Nor-u poaie fi definitd in parLe limbi fiec[rei pr-oirrie. qi este i"i"irr-"""aitii-pr"st^afllite" **freUuie sd,^observim c6'qi b El Co'seriu opozilia principald so stabipe care le are feste toi hir" ii"rla ryi vorbire. Aceste aloutr, categorii silt cele la operafiile do vorbire, limbii-in la trecerea *" iilff;;;;i ""l"ti tehnicii vorbirii' aparfin iletermi'nare care"i"d
9liinle ,? F. Mtclan, Limbd pi uorbire, ,,Analele universittr!ii Bucuregti", se Sociale, Fllologie, anul XIv (1965)' 18 P. Nllcldu, Iucr' cil.' P. 247. ie I. Cotcarru, Dicotomii sau lricolomie linguislicd'|, ln Omagiu lui Alerdlrdtll llosetlt'
Bucuregti, 19ti5.
26 E. Coseriu, Sislema, Normc e ,,Parola", p'251' 1. I. DtnAita, Not, iilpr" rii""ptii ae norml tinguisticd, LR XII, 1963, 4,.p. 325-33{. fia

.i,',,,.'.,",l,.,dirirrrnrI,osteunconceptistoric)w^psI!jM. a siStemuluir cale.este consrder'&tnuTal ca'

"it"o-rtr"fe, se-facoinsS,- qi-la uncontext cale poate tiul - timp al vorbirii. Raportarea h iaiomatic (raportarea unei p6rfi a limbii la limbd, in lntregul ei), verbal sau extraverjbal sau la ceea ie Coseriu nurnea rruniYersul discursului" :

unele dintre trceste operatii sint strins legate de nofiunca de situafie Yorbirea se lefe-Iai, totdeauna la anurnite Sau dc context, inbr-un sens lalg. "este acircumstanfal5 30. Sibuafia cste spaiir tirnp oe limba

literaturd, mitologie' qtiinfe' Iregh,td d.e raportul dintre aorbire qi titualie, teoria despre pronume a denveniste-ni se pare de o deosebitd importanfd, pentru furfelegerea E. lui dintre limb5, qi vorbire. relatiei ' Dupd, cum remirci, Benveniste, in vorbire raportarea se face tntotdeauna la subiectul vorbitor. Pronunrele de persoana intii, care este un lement ca oricare altul tn inventarul formelor limbii, introtluce in vorbire il Drozenta persoanei, f5,rd de care limbajul nu este posibil. Forme goale sl. ii-b6,'pr-onumele'igi capiti, realitate-qi substanfi, nunai in tliseurs Promimlele personal nu este unica formi tle aceast[ natuli : aceea$i esto qi pbntru alli indicatori, mai ales pentru seria deicticelor. situalia 'Toi ii raport cu vorbirea be caracterizeazd, qi timpul lingvistic, aratd, Benveniste. l,lmlajul nu dispune d.ecit de o elpresie tempo-rali, -- prezentul, respectiv mornentul car; coincide cu ]rorbirea. Pornind d.e la aceastl axd, se drdoneazd, timpul lingvistic in eliss limbd,. Este important s5 refinem una din concluziile hii Benieniste la analtza pe care o face' 9i anume cd rr!toldeauna expcrienla umani inscrisl in Umbaj ne trimite Ia actul vorbiriit'32. impoitanla acesteia pontru tnlelegerea problemslgl legato.de al vorbirii qi -reafta1ii ig 'limbL. Limbajuf este, prin vorbire, -confnmtat reflectarea mereu cu realitatea : ,,lnlelegind cb Iimbajul egte un proclus social, in legd'turd, geneticd, gi funcdionite cu ansamblul-activitifilor qractico ale omu-lui in sodietate, noi ne ddm seama, in acelaryi timp, cd, imaginea. lgmii iqpusd' de un anumit limbaj nu este arbitrari, 9i nu mai poato s5, Iio modiliiati lqf,r-un mod arbitrartt 33. utilitatea teoreticS a d,istincliei limbd - vorbire, intlilerent do critecu greu ar pubea fi negatd,. riile care au fost propuso pentru delimitare, Meditinci asupra timUajutui, d-iverqi teoreticieni au simfit incd inainte do Saussurs nev6ia sd, separe latura esentiald, a acesteia cle cea fenomenalS -

ln

aces[ Eens, nu m se pare de prisos accenl,uere& caracteru]ui concret

activitatea lingvisticd de produsul-aiestei activitifi. In ceea ce privegte utilitatea pracf,ici, ea d.epincle de metodologia tliverselor qcoli sau a divelgilor lingvigti. Faftul ci-dihotomia stalilitS, cle Saussure n-a fost soco.titi suficienid de unii-lingvigti, care s-au simfit lndemnali sX adauge o a treia -diferite entitate (variabild fu teorii) sau sd propund chiar o J1pS,rfire cvadripariitS, 3a este..departe do a proba inutilitatea d.istincfiei. R. Jakobson'
31

30 E. Coseriu,

3z lbid.em, p. 13. 33 Adam schaff, Iangoge el speech probabililg dnd. ldngudge,

Determinacifn...' p. 34. E. Benveniste' Le langage el I'exp$ience humaine,,,DiogCne", 1965' 51' p. 3 ;i urnt'

3{ Yezi, de

pildn, N. D. Andreev 9i L. R' Zindcr,

,,Linguistics" 4, 1965.

r4dlil(,,,Diogtnc", 1965' 51' p.

157-

On lhe nolions

of spttch, rtcl

sptaclt,

/t

ll.

Lingvistica sincroniri

B. Principiile analizei sincrorrirc

cr'Ir'Irlr.r rIiIroI,ottrii.
nirr'(';1,

rr (lil{.r'il(, lrrcljili:rs qi A. nlartinet3a au corr$i(l('rilt, <:i opozi$ia, dintre limbii, r.'ollrrlr'yrorr,l,rli ('\l)rinlatL$iprintermeniidccorllitnesaj,luafirlinteoria, rrrfolrrrr(it,i, r'r'r.:r co presupune, binein{,eles, o anumilS,interpretare datd,
rrr

tuit
'cle

s[

stea

pind, acurn

lul{)r' lrlolrlerrrr inrportante pentru lingvisticd', Una dintre aceste <reir, plivitoare la modul ln care se produce evolufia ln limbd," firr lnlc crI, irrsigi d.isocierea stabllitd, tle Spussure ar fi pornit de la necesil,ir,t,cil separlrii elementului mobil, transformator, de elementul static, (x)nservator. Concepfii individualiste pre- $i postsaussuriene absolutize^zd, rolvl individului vorbitor in evolulia limbii, evolufie care apare guvrlrnatd, fie de lntimplare, fie de sentimentul estetic al vorbitorului, fie de persona,litdii. Dacd exist5, un acord unanim asupra faptului cd, inovafiile pornesc de la un vorbitor, avind la tnceput un caracter lntimpld,tor, ideea cd, factorul social a e o importanfd, primordiald, in rd,spindirea inova,liilor esto cea care trebuie sd, fie accentuatd ln primul riud. 3?. In raportul limbd - vorbire, factorul cel mai mobil este fd,rl tndoiald, vorbirea. Limba este faatorul permanent,, care asigurd, etabilitatea raporturilor dintre membrii unei comunitl,fi ln cadrul unei anumito perioad.e de timp. Ii diviziunea tripartit{, prezentate d.e Coseriu, norma reflectd, echilibrul (instabil) al sistemului intr-un moment determinat. Schimbindu-se norma, se schimbi echilibrul. Yorbitorul con$tituie punctul de plecaro aI
lrrolrL,rrrr,t,st,c

lr,.lirrrilrrlt'rr, rlirrtro linrbd, gi vorbire prezintd, interes pentru solufio-

mijloacele qi forniele dc realizare a comuniclirii lnbrc oarrrcrri. I)r.cfrur)uno 'b accentuare a itnportan{ei vorbirii sub anumite aspccl('1lc s1|,': rls ililrlr-r, studicrca corelr{ici diutre ceetr ce s.e cxprimd qi nrotlul (,unr ^\e cxprlirrr:i, dupi expresia lui Ii. A. Budagov at. o stilistic:i mai direct legatd, de lingvistic5, ar putea fi qi ea interesati, ,d.e vorbire. n,emarcind cd, gramatica d.e pind acum se opregte, ln general, la .studiu-l frazei, Tzvotan Todorov vorbegte despre o $tiintd, l, vorbili care ar constitui un.nou lip a" retoricd,. El ili propuno sd, construiasci, o tipologie .a discursu-lui dupi, tipurile de relafii intre fraze a2. Dezvoltarea semanticii liagvistice aduce gi ea o sporire a interesului pentru vorbiro-prin.ate_nfia pe.caro o acordd relafiilor dintre semn ryi designatum. Discutind sino.nimia sintacticd,, aga cum esto lnfeleasd, do-obicei, pe-ntru.c[.se accepttr, identitatea referentului. Distincfia d.intre o sinonimie a liFbii gi o,sinonimie^a vorbirii ar evita, dupd, p6rbrea autorul.ui, unele confuzii persistento a3. In practjca corcetrrii, sd,rciiile lingvigtilor se impart in ceea^ qg-privegte studierea di-fetitelor aspecte a,le limbiiryi iorbirii. Gdrdiner congidera limba drept sarcina lexioografului gi gramalicului, iar vorbirea clropt sarcina editorului qi comentatorului 6. doseriu ved.e'gramatica strucl,urald,.cr gtiinftr. a sjstemrrluir gramatica d.espriptivd, ca gtiinfia normei ra,rlgramatrca-,,erorilor" ca qtiinfd, a vorbirii. Fonologia este gtiinla sistemului, manua,lele de pronunfie se ocupi, d"o realizareinormei,'iar ionetica

in atenlia cercctitorilor, cu atit ma,i nrult <rrr r,ir clc rr-rr,rr t,lrrsli o preocupalc constantd, a0. Pe dg altL parte, rlezvoltarea sociolingvist,icii, t'rrlc sc irrlglr,sr,rrzr-r,

s. stati

atrage atenfia cd uneori propoiitriilo slnt condid.erate sironime

d-intre cele doutr, aspecte. Incepind de la Saussure incoace, obiectul principal al atenfiei orientdrilor gtructuralist este ,@ Iangue: ,,Studiul limbii comportd, doud, pd,rfi : una, esenliald, are drept obiedt limba, c&ro este eocialI in esenfd gi independentd, de individ : acest stualiu este numai psihic; cnalaltd, secundari, are ca obiect partea individualS, a limbajului, ad.ictr, vorbirea, lnfelegind pi fonafiunea: ea, este psihofizici" 38. Degajarea sistemului presupune insi gi studierea vorbirii, a,qa cd fur practicd nu 8e poate renunfa la acest obiect ,rsecundartt. ' , i: Ca o reacfie lmpotriva tendinfelor d.e eliminare a vorbirii din sfera, de interes a lingvisticil, so poate obs6rva o incercare de accentuare a importanfei acesteia, venind din mai multe direefii. Pe de o parte, dezvoltarea, psiholingvisticii ad.uce cu Bine o accentuare a importanfei vorbirii, mai ales sub aspectul ei oral 3e. Particularitdfile comunicS,rii orale slnt cele chemate
:1

fonetic[, de pildd,, aratd, Coseriu, consti fue deplasarea normei cd,tre o realizare acustic5, a unui fonem admis de sistem. Se poate lesne observa relafia care existd intro modul de a concepo raporbul limbl - vorbire^ gi atenfia acordatd, in practicd, unuia sau altuia,

schimbd,rilor

ln

sistem, care se leagd, de necunoaqterea normei. Schimbarea

este gt,iinfa vorbirii as. , Interosul practic acordat unui aspect aJ limbajului nu trebuie transforme in postu,larea primordialtnfii sale pe plai teoretic.

sd, se

{0 Tafiana Slama-C:zacu, L'lturle du roumdine parli; ad oculo.s", ACLFR XII, I, p. b91-t-r96

tl

un

aspeclnigtigi

\rzi Ja\obson, E-ssais. :' Jrlartinct, Elcmentc, p. 45. It Vezl Graur, ln Sluriii, p. 383. rl Snrrssure, Cours, p,3?.

D Vezl TstlanR Slama-Cazacu, Limbaj gi conlcd, Bucuregtl, 1959, Psihollnguisticd. Si

Budagov. Noles sur la lupologie tle la parole, ACLFR XII, I, p. tg6. ,- ..f2 Tzvetatr Todorov, Connaissanre rle la paroie, ln I,inguislfc studies presenleri to Anrlrl trtorttn.et, ,,Word" 23. 1967. nr. 1_ 2 3, p. 509_510. fs S. Stati, Sgnonymie de ,,Ianorrc" el tle ,,parole,' , ACt,FR XII, I, p. 692 --- (;1)t). ff A. Gardlner, lucr. ci!., o. 44o. f! E. Coseriu, Sislpma, Noima e ..parola", p. 2b2.

{r R.A.

L'indicatio

C.

Comparflmenfele

lin",bii

1. Unitigile limbii
a. Tipuri dc unicigi

lunrPartirncntare* studiului limbii in fonetic[, gramaticS,, lexic duce rnai rnult,or tipuri de unitifi Jingvistice, fiecare cu specificul r:i crllihlt,iv. lingvislica gcncrali, iqi liuno in legir,turd, cu unitS,file limbii irrilcbriri rlo tclul rrrrnii,t,or: Oare sint uniti,{,ilo (rlc baz5, qi secundare) ale
(

l:r, ovirkrn{,ierea,

;i

licciilrri rrivcl'l .[riccr,r'u rrnii,lr,to funcfioncazii h, un jiingur ni.roi sau esistl rrrrit,li(i pc crr,t'c lc glisirrr in rlorLii, ovontual mai muLbo planuri? Toate litrlrilc (f unosc lr,r:clcllryi lipuri rlc rrrrit,if,i, sint rrnitlif,ile acestca ulttit-ersalii
litr,;r rsl ilrr.'
r':t,t
r

Iringvislicrr, si,r'rrrrl,rrr':Lli rlri, lrr, intlcbl'lrile dc mai sus, rLspunsuri irr,l,cr, rlovcrlirrrI porrt,r'rr ilccsl, 1;ip rlc prolllernrt un intercs mult mai mare
i

lrrc

l,

li

rr

gv

ist,icl

rlr,rl i{, iolrlr,lii,.

irr ltttrc(ic rlo tttrtuirlrtl nivelt:lor itlentificate qi tlc amrmite detalii rltr rrorrrrcp!ic, slrrdiiio u,cl.ualc propurr rlifcrite ierarhii de uniti,fi; citdm lt,ili rrrrrruli oil;cva: -- ionern/morfem/cuvint/partc tle propozitie/propozi!ic/ fraztaz; -- fonem/morfem/cuvint/irnbinare de cuvinte (sau,,sintagmii")/
lrropozif ie/enunf
B

; a ;

--. sunct/formi/scus 5;

fonem/monem/sintagmd/enunf,

r ll. E. Ilazcll, Otr the htstorical sources ol'sonrc slrttclurql uni1s, in nlisceuanea )larlinet. . ,... Icrarlliu tcrasti aparc explicit sau estc irnplicati in numeroase lucriri de oricntrre lrrrlitir)nrlisti, rlc cxcnrplu, CiLn.'O inccrcare de a o inLcgra intr_o conceplie structuralistir. t. SLrti. S|ruclura propozi{iei, SCL XIV, 19ti:1, 2, p. 161 ; itlem. La conitiuction dcs c/rairres lu tttt'ilu\tiqups {:1..1..\ ll, 1C65. D. -.:?l .272. 3IlsteI,ulrulielLrs. ata-numitul rnoclel lrloomfi,ildirn, tt. \\'. L. (lhafe, Langulge as nlntltctli:ttliorr. , "'.-rn{ut.{e" 13. l1)ri7. l. P. S7. Prccizirrr ci, in ar:easti doctrinir. un rnurrt. ltrr trcbrrir. sric0nlill 'rirrrllrrrlln <loua propozi!ii; urrii considcr:i cri cxistir ;i enun!rrri filrti structurri propozi(iorrrrlrr, ,,t r.xcntltlu -Da. t \-czi ,,,.,,, ,rr':, t,. ilBll. .\lrltirrt, l:lInrcnls, p. 372;.\. flirtirroL, AILtnctiono! nteut oflungttuqr. Ortorrl. , orrsllunz.rtoitrc se nunlesc: lonologie. morfologie, scmantici'r. (1. l., lr:r1.1cr, ,.,, ., ',-Nju"|"lc - ' 'rt rr. i.- Srf ritlr .1r.. .nrc corlcepl o! lIrc morphDphone, ,,Language" .13, 1967, l, lii)7. l).

,J.'I

lorrlr! i Illot'fcllri glosclri/elIlllII

||

t'

pri,' "irrtrorlrtt't,t'rtlI tlc t'iitr'c stttttrl'rttltlilfi it' ,,',,,,. ,,,,',.,,1,1rr lr.i, t'iri eciriialellt ilI st,utLiiitr tllltlil'ioulr'ltl:. lttltiiottcttt' I1r)t l,lrr1.1;.:r t.lritrrlt lt,ll, SeIlI, S(,tItclll,IIU('tll, siUl llglllCI)l 1r'lU,Si rltr Sittl:t'glll(r)' ',',;;,,t;.;;; r'.litiIilrr ir':trli:. l;. f,' s,.lrirrrli, siuL.cs1,irrsc., in'rrtrrlte lrrt't':i.i, ill .tlotitltllt{iil' alt'a tlo l.'e popozi.qic'' Ae Pltrtot t;i lr.rr,lrj,,r,ttl'ittl," ,,1,tit'tle iuriittteLe d.e irtttttt'itt,tttc (r'r:zi-rnrli r.[cplrt't'tl)
l,r.()lrl('rr:r,,'r,,.,rirt1rlicii
,,,,,,,,,,,,r,1 rirrit,af,ilol se dubieazd,:
r

)|

llt

II i ( lI

vilIt fit'ltzi,iettttti{,

de e-tcrupltt, stlit'lttlit'r".1tti 1"1it.ll1:11 :t i1i,,,',,ri i; .'.r.'tl')tul(lr: lolcclic:l olofort - 11tttt'ltt i uLtltlllttut lt (lol oiiIe.tent etc' lrrrrrtltr, la, uuii autori, perechea cu,rtittt rtl.'tt,se e xistltt(it' 1i gele'e, sl,rucbl*r.r,li;tii (r,,, pi lrrLtli{iou,li;lii) rlru' c-rislii' tlez:rtrot'tI rtivol'. rr,celuiii;i in.'"r.hui tlo,litlli ,,,,ui ,,iult3. tipui.i : tri'trl litrttl-r,rlri rl i,i ,,,.",i ' ' .," pt.iiery1,(] u,rt,itatca .l'utrdunt'rtulti i,ifuttuiogie : foncriitrl s:r,u trdsi't'ull distint:Livri l -- iri ttiolftllt-rgie : cuvinltll sau trlorfetrlrrl ? : t-ruvintulr sinl.ilgllutr prolrt'zil'ilr' rit'tt. t'tittlr.( rtl /. lic.rtlt: - iu siuta,xli ieralhiei jrrl nivelel,,il s., atinu!li ,t.,"",t ,t it'rlrtltitri tlitr liloblcrnu, Irilel ". lirrg!i;tiNe vorn r.efcr,i ilr cele c0 tu'rtrclrzir ]i-t, ciitsilicarca tlirr Iut'rli|iie liitli Iost' l,tr clil'e-se coritluo elupa llliucipiiic: (*; stllti.ticlir.ii, (p) arrrr'lizoi irr ruritiIi utttogcltc, (Y) izotuorfistttrt.ltri' o f'r'trtir,t;rl 7. -l,t.itr,cr1ti,uL stt:ii,t1t;;;i;, o u*iki,t^c rr, u'ui livcl ilrrrrnrit un;t ttlt*1.-;il ,iin rrii ,uuir,o irnitali a" "ii."i itrretliat inferior',.oven1'turl tlinllt\('t:ll:itttIUU] Itt lr:tza ilccsLrti lrrincipiu ttu e pertlris sl-l 5e v{rl'l'eilsclt' tlctttt ',rci (c* sensul oe,,gr'ip cte c,i"i"te sa. pirfi rle pr,p.zi{rc.,i.,raltor'[ tio *iriroiiLotr*tu"1, g[ci'-exiitd, propozilii (uuilaLerr' trivelulrri iurctlirr't' su])t)rror) crrle nu contin nici o sintagmd,. rrtr-I
r',,,f

,t,,.,,,'t,,,'l,ili;l,ikrL. cir,rr-r clisl,ing

lllll(' llllllli(l Irislti ltt:r:lrtlt5i lipru'i rlolciirt,ir.. nutn:rr'ul rrrlrrrl, rl. l.(,:rlr/.11 riitl t o t'lr i t tr stl ltrtillt'{t irt, ttttrrtttttiiLllinit rlrr ilrr':r,r'i:rrrlrrrlirr I r nr l);t,.1(..). I)r'slriclr,:r, sislr,rrrrrlrri rlrt rrrriti{,i l] rtrrrti rrir.r,l r,,i :r,;.lr.rrt.lur ilor.lot.rrr:rlr. riirr :r,r'r'slt' rrrrilri{i rlrlr,rrir sii JlLt:lj, lrJicl;i Jl r:r,1rr,r: r':nr.:r;r:rr,(rrr lrllor.lr\r,t(,; 1rl:tlttttilrr lilrrlrii lrrr stl ltrtltrlii, tlc o litrl,olrorrrio rr,lrsolrrl:i,,'lr:rr.ir:r'r.lrr rlirrl1rl.lrr r;llll. ilJ)loritltlt,li\.tl (rllr,r'i rLrt tlrirrl r'lrtzorr'i, in trrrr,lrr t.lrzrrr.i l)iun(.rrt:1.g). l:tllt ltit,t'lr crctrrJrlc tle ittt,crfclcrr{,ii : It lisiil,trIilrl l0ttr:t'ictt ..\u,pt us(;!tnctlrrlc (ae certl, plr,rrzi, il[g11,(,i6) r.irtl, Illr,llrlo(lr lrnit crr, liru,r'{:iuilrI rrir-cirrlui Iolrulogic, ,Lc,ri1li eu,'for.rnintl urr rrirt:l rL'1rrIt r'.. tl ltrosodit:l I:. ll\.ri,s:'r.Lur.ilc lLcesteil sint ca.lilicate dtept.fonul4, f f.'il){'(:1 tt'. ptrlsodt:ntc, rlllr li s-ir,. corrlclit; si rrr,iullreiu tle tnor.fent,i t} qi sini :illrsertr rlisrrrtir,t.t; si irI crelcctiililc rle sitttt.t'.t:ri, crl rnlirci sintrigmaticc ' t'tttirtluI lrttttc ltloLlclttc lo:tr'1e rliliicilc, rl.intre crlle eca tnai I gravii r.' p,:rr,r',:r( r'{';r L'grrr:r,_rl. rl.ist,irrrrl,iir, 1r'lrrli{,irrur,iii, i't_rrlologiclsint,u,xri. l"rh"ir" llr'r'\{'ltl'lrlll}rritl ttr,t:icttvitrl,rrlsel,fJillr, lirnita <tintre rrrorlologioqisinta_ri,, lrr, (irrc tlc ir,rrrl;cle rrirclcrr.tirt,rr t.li ir,par(,itrc tic trci sbrlrLtrli u,le lirnbii, rnolfoj Ittgit:, sirrtlr,trlic ;i lcxillLl r.,.
b. Varirnto si invllarrrc

principiul stratiiiciilii.) : la_ irrdiforellt cc Divel' tlitr 'scgtn()ttl'lue .orrrtriol, LcLrtrctl' "r. reiuite nurua,i uniti,{,i tle acelaqi tip, -tlonunrite r:rt acr{'r,lig'iul)it'Lrtrl"tr,,i" si, in tnor.f eyt'e ('rril,iiti descornpuuc se text un cL deci ipoo" i,,'1.,r; cuvinteiol') ro nitri (i:i N'IIu.Jet Si seinattterne (uniti,fi lexicale, rldliinile (r1r't) Irtr 'propo:ilie qi dirt t:.r'irtle 'i tli., ltdrli tle ;r1d ;;;;;;itrii tiol formate tr' pnrai do ProPozit'ie sint "'"" \i-'irirl,iin' Uohror.fisntului: toate rrivelole a,u rcelel;i l,r'risirtttt't orgauizat" 4e i"iiit1ll" sinL Iascicllc tle 1,riisd,1;trri tlisl'itrct'ivtr' sclera,le
/rrtngtrts ,'\. Dugas, EILr(les de linguislique appliqttie sur les slrtlclttrcs sqltloJiriltes )Ittnlrlii lCuna<1a1 (thise' tJniv' clc Grenotrlt;' l9ti{i' p' 10' lrr ? Vl. I{oiej!i, Les ptans lingrrisligrres el Ia slrtrcltrc tli L'lnonct,,,l'ltilologit:r", strIl' rtt" trt'iJiJlrrl'lrt"i"n," $i icr.titi:r engrcza se face (listinclia rri'rrt' icrrr^ia .,i*ttrle'cl" \'lI' l1)57 .lllirtt' p' 22ti)' /ricrcrc/ry, Lirtguistic Palnrer, 11. "l-irrgua" ..intra-lcvel'(l'-. 0 \'czi 1)lanuri, niuele, slrdlificarc (lI I] 2)' slitlrro -\ccst l)rirlcil)iu e irnplicat Irl argurnentare, Prol)usi (lc.\1. (;liltrr' -\olt trsltlttrt ltrii morfolttttice t cuuinleltr, S(i ll, 19It7' p' li--ft' rl (;l.lt I l Iltt resl)ccl i rrccsl principirt' 6
orrtl dc

). .Pr,ilt,ci\liuI

atlalizei .f d'ru t.est i,tt'. utt,itu!i o|lloge|Ie.(tttrii ir'rrttlr'i

rltt

rlt'_,,rlrlillrrtii,'; sir,rl rlc ,,irrvlllilr.rrt,ii', :r, tlivelselor unita{,i r' 11;lpoltllrrl,i initrroltlia,lil;i l, fttlrnlr,L obieCtul rnulbor ('t'l trt:ti li,trrltctlc.sc.ItczinLri si{;ruul;irr, irr pil,uul forrologic. t" fr,ir" l.l il.''1,'tlt., l'i llt('rlrluilr rzorr()r'f isnurlui, tlis{,iuc{,ril ,,r-arilrrrl,liliiivlr,r,ialtli" a Iost, extrlsa, \i--.lrr, r,'t.lt'l:,rltt..1,irLrrrr_r'i r(', trrr lozrrltu,i,c riirrlt rnai iruf.in ii;;, $i-;;.ludente. ntllt' (lt) tc(ttttll tlllrtiLlrlrtclo t:lourcrrlc Llc tnctotlcitlc r<ttlrtcele il varilutelor ut tttvi!t.llt,tt{ti : . ,.('iitt,l ltt'.r't .[rr ttt'litt ttii t:onLu.tt,it:rttit;a (ilriolrtlllca, pune t,ului ile r-et].ere t4tr( r1t)'trtrr ). lrr-\rllllril:l,f(.)ir, tttrtri r:ol.7rts lollr.to rnltrc dc enun{uri <luce Ia tibserr'1lllr (rrl, rrrr cxistri lcpeLrfio ideul,it:li : clilcrenlr:le foneiice qi semantice rlirllrrl rtnita{i ti.ntl splti iufini1,. I)rll eomunica,rca lingr.istici, tr-ilr fi posibiliu iilfiuil.rle rurilli(i; ilr r.t,lrlil;r,lt,, lirtrlr:tjrrl()l)or.,.irl.:.! eu rrn nurniir :.,''|.,'lt',r.t,,,1,i'' (,1t.(.se rcJrr,tri,;i.ir.er-iuc lilr{vislrdui ;i,'.1:.,..,.1,,.:.rl:1il('lrlt,. t*s{'ol){'l r rn slru( l rrr':r urr.lrilij. ll Ir,lrrl :rcosll!, ,rtio1,lare,l rLbliga(.irr dc rr, le Inet;dei rle rctlut ct'tt a, va.ia,'tekrr' llr itrvar.ialte se ir'1;u'e oarecrtrn-<le ia sine . ..--., -.Irtvu'r'i,,.tole si't colnr).$e tliu l,rir,sIturi distinctive, mai puf ine decit ttntta( ilc l)c crll'e le furmcl'zli,. A.csta, c Itt|-Irrtrrzllt ii lirrgvisl 'n n,spect de ba,zri al ci.,ott,rtrniei ir.r,.
,,,..-,.,,,,1i11:r,ir.:r rlll(\'ri\ltIr,
1rL0zrrrl1i,

j. )],,.11",I l:litntrtts. |r. tt ; t,orrier. t)rtscnt(rtion. /jt'olulirr nolitutii de nutr[cnt.\i s/odiul trt:!rtttl tl ttntrli:cit^orIc,rt,tt1,2 1:'1',';1"';',,l)i"t""rsttt. 'r t).tt trtnrplrr (ol(lll{llnl : \r,nlltilj{.:lliit tnorltDt.tltri,lc crz rstr. rlt. rraLrtr.li srrrloc(i(ti. l)c lrr'11111111, .I. IirlrrilsLv. I,oslrrIrni sliurt o ttl::!trntt 10;q,/.-a, SaS _\\\.lll, lg(j7, 1,. ,i;:1. r' Lirrilr'irtij rurrcriclrrrl rorlrr,:,r. rlcrll.r, .,llrr, .rtrrl :ln(l oll o_ llrirrciDlc,,.

.j))

ll.

Ling.vistica sincronicJ

C. Compartrmentele linrbri

Irrvlli:r,rrl,rrlc t,rebuie astfel conceputo ;i rlt:scr.isc, iuciL vulollrca lor lcirr,{,iiIa ie opozilie contrcctr}l,o crr t.cleJll,it,c iul.ar.ialto ale rrr r rrlrrlrrr ruilrcc{,iv. ,\ceu$ta prcsupuno uu sl,udiu paradigmatic, la care se :r'rl:r,rryirr, sl,rrtiirrl sirrl,u,grrratic al comportr,rji liccilei invarlante in structuli.

r:i, r'czrrllrr rlirr

c.

Fonemele

sunetolo care nu apar niciodatd, in acelaqi contert fonetic (care sint irr rlistrib_ufio complementard) qi sunetele care pot apdrea in acelaqi contoxt .toncLio, dar nr1 coltracteazd,^raporb-uli d.e comutard(sintinvariatrie liberi) sint variante 17 alo acelujagi fonem 18. ln nrod. obiqnuit, alofonele sint privite ca unitd,fi concrete, individuale, ale vorbilii, in contrjast cu fonemeli, care sint abstracte, generalo gi aparlin ]imbri r0. s-a ard,tat insd ci exiriu, in fonologie doui niveluri de abstractizare: sunetele care sint in variafie liberi intr-un anumit context fonetic trebuio raportate la ceea ce $aumian numegte.. un _,,tonem concrttt (de oxe'rplu, rorn. , vellr, inriinte de
consoand, velard,). tr'onemul. concret, delorminat de o anumiti, pozifie, impreuni cu fonemele concrete determinate d.c celela,lte pozilii, se raporteazi, la .fonem, unitato rnai abstractd, cieoit fonemul eoniret'r0. Eliminind acele caracteristici aie suneturui care iin de pozifia sa in cuvint qi in frazd, precum qi caracteristicile care pot fi modilicate flri a afecta identitatea cuvintului, se oblin trasd,turi fertiuente (d,istinctive) : conlinutul fonemului e un fascicul de trd,si,turi dis-tinctive.

ncmul e ansamblul trd,sd,tu,rilor pertinento conrune pentru cloui, sau mai multe fonemo 21. De exemlllu, un arhifonem T o forriat din trlsd,tur.i d.istinctivo.comune pentru ltl qi ldl, minus surclitatc/sonoritate. construirea acestor invariante o necesar5, numai penl,rlr ,,contextcle tle neutralizarerr, acoJ.o unde,.de exernplu, se suprimi, opozifid, clintle consoanele surtle gi cele sonore 22. llna din diticulti,{,ile- reducfioi sunot,elor la fonerne e o problerni, de segmentare a lanlului vorbit : ,,un ionern sau rloui, fonerne ?'". ln stadiul
17

Daci, ionemul se cleiinegte ca o sumi, d.e irisrturi pertinente, arhifo-

autorii urrr,rr studii villoro$se consacritte foncmelor suprascgmeutalo. Iu orgleza il,melicanl au fost cvidonfiate pa,tru ,,pitch'phonemes", c{ici o vocald, Iroato fi rostitd, la patru inil{,imi di-ferite cu vaJo&re distinctivri in planul semantic. Denumirile ,,fonemelor do inllfime', sint : jos, mediu, inalt, foarte inalb 2a. Mulli iingviqti refuzi sd, considere .foneme faptelc dc intonafie :5, deoarece lespectd, itieea cri fonemul e elernenb constitutiv, cu valoaro distinctivi, al nr,otfemului sau cu,aint.uLui, iar rnelodia frazei aro valoare distinctivd, in sintaxii, iu J.anfurile de cuvinte. ,,IIclodia frazoi[...], varialiiie curbei sale nu sint susceptibile de a schimba identitatea unui monem sau a unui cuvint. Chinr dacd, diferenfa dintre cele doui curbe se manifesti num*i asupra unui cuvint, e afectatS, nu valoarea acestui singur cuvint, ci a unui segment de expresie mai mare, caro poate fi fraza iritrre:lgi', 26. 3ineinfeles, observafiile accstca nu infi165 valoare& fonoiogici,, cventual calitatea de fonem, a accentului de intensitg,te, cu valo&re cii"stinctir-d, in lexic qi morfologie (in idiornuriie cu accent liber) 22.
d.
Morfemele

rir,t'lr,cl,clizclr,zii,ositrgrrltisilir,bii,;inromi,nc;Lorlrrrr:r,i :l,c(,('nl,ltl)qi rrrlcnltivr: (clt t t: ltttL c:u l,oIol'izl, tIrI Nogrllettt fonic cu o o-\t,il(]or() lnilr rrul,ro rlccil, o sittsttri silabd), lltLici. itttottulia, tlefiuitd, cu,,r'aria{,ia rte iniil{,irrro irr rrrorlrrl r.lc cutilelr: a uuei truuqo sonore))23. Liugviqtii ttcsoripiiviqti r.Liu StJA sirrl,

:l,ol,ll;tl lIl tltrzltlt'lcrii.)e l)ru'ocritrebuicsil llrlrrrilt'rrr rli,,rrr,l lirr(ur lu :rrrrrrrrilrr lrrrrlri, o l.r'lrrt;:l s()tti)ni illrulniti poate ii irrlcr'1rlct:rr:1, l,t,ll nr()nor{)n(,nr:r,t,r{r1 crl, si rlilorroltrir,l,i(j ((rI.,,tlift.ougiit' limbii lorrrlr,rrc). I)tttr,r:rtLcLt suI))'esrtlttL(lt,lule lttt fost clllsilic:r,l,rr irr i rr l, c n ri i r. c (r,lr,r'o

-l:

1n rnorfologie problerna unit,tif ilor speoilice se complici,, intrucib rntervine ttflelnsul, elemont inaccesibil observafiei ryi greu 'tle definit, iar 28..Dacd,'in }ingvisl,ica tra,rli.t9rri93u] nr,or.fem e folosit in accapfii variate l,ionald, in centrul preocupd,riior rnorfologiei se afla cuainkil, ia majoritatea structrualigtilor unitatea funclamenta,l5,-a sraniaticii devino morfemul 2e.

tice rle^fonemului s-a propus denumirca dt diufone (II. L. 3miilr Jr., ar1. cll.. p. 311,7. 18 Ern. Vasiliu, Problema [onemului ln Linguistica aclualcf, ELS. p. Af _lSO. re l'lucriri nlai rccentc, ionemur e co'sid-eratun,,construct,,(s.Ii. saurnian, Irpodrcr:.a nreopemu\ecxoii 116ouonoeuu,lfoscova,lgu2,p.:15), ciici nu poate fi definit prin observalre directit, ci recuruind la conccpte ca distributie. rehivatentd, transformarc, In liecarc idiom. t)xist:i rtn ansarnblu de reguli dc corcsl)ondcnie intre construct ti "or1ut".". rcalitatca obiectivi fonetici (vezi vasiliu. l'onorogia, p. 37); cf. si J. Iirirnskli', some rcrncr*s orr lhe probrem oJ thc p]tonenrc, it To honor Roman Jakobson, ILrga, 1967, p. 10g7. r0 Em vilsiliu. arl. cil.,1t. li8. Iionetnelt: troncrcte sint, I)rin rlefini{ie, in (iistributic complcrncnLlrii. :r \[rrlirrr.l. Elltnenls, o. 1i. !: Inlililbicttrusa\aug"an,rttr.rlirrtrrorrrcntereonsornalintlri nu fi dccitsurdal, sltr{litrter .-rrc roI f'rr,l.gic. 1n rccast:1 pozilie e r'ai cor.ct sri t..rbirrrI)oatc rlcspre arlrif'ncr'clr T' Ii cIc. tlccit rlcsprt [ottcrnelc lpi, ltl, lIl rtc., in conlinlltul crirolr trglrr:azri ca trrisitur:r !" (listincti\.i
sUrdiIatca.

\iariantcle foncrnului se Ilut)lesc alol,)ne, ntti simplu sunele. pentru r.lriantcle stilis-

,^__ j;Ll$-": 196{, p 26?. Pentru romdnd. vezi A. Roceric. S. Golopenlia, Obserrtutii asupra intonatil!lI ,-,^bo.r"!tind, SCL XII, 1961, p. 29-34,9i Vasiliu. Itonoloqia, p. 58 urm., care distinge 9i de, intensitate, reductibile la doui invariante, tccentul tire gi acccntul stab (p. 6i), ::::1,".-:.it. ir Irel.conlururi tcrntinale. desccndcnt, ncutru $i asccndent (p. ?.1). txistA rbsolut nici o utilitate in postularea unor foneme de accenL (s/res.s) sau ,," ,_..,,",-.'.-,] u( rnartrmc (pilch)" (Ilultzcn, ln vol. In Honiur of Daniet Jones, p. 92). !6 flrrtinct, E/lmenls, p.85. .-l'entru locui unitAlilordeintonalie in analiza nivelului sintactic vezi, mai dcpartc, p. .]31 232. :8 Enuntcurca si t.onrcntariul lor la I)urr la Dinconrscu, orl. cil. U.rul^uIlonralo, )Iorfologie,p.6(,,Irccindinxintelingvi;tii,utilizind conccptul (rnorI"",. i, 5uuor(lonau rrrvlntului ;;:* 'j -- rnorfcmul ura conccput ca o parte i cuvintltlui-_, rle ll rrrr ltrceltc si fie tlcfinit irrrlcpendeni de cuvlnt, devenirrrt rulitrlcr f u n rl rr, ;ii "1lt-rtil'rtrorlcnrul "'1"-l;,].i.i crlvir)tul rsl, c,,nr'rl)ut r'a (, urrtatc rlcrivattr, subordonatii, d([rnrl.\ Irrrn rrp,,ri"., ..'...,,r, (-r trr)narI rl,. rn0rft.ilI..,).
_

Ilriti* r-norosia. p. Jl -42. t.,. tt_G.I-.Trager,l'heintonalionsgstemof.lmericanEngtish,inln!lonortro[Daniel,Iones,

ll. Lingvistrcr
,\ r.r,c1r(
i ilc I clrrrcrnrlru nlor.fam : ri(!l{nrolrlr l)irfto alo cuvinl

s In,

T,rrL.l

C. ComPartimentelc lirrrlrtt

irrl,r'ri, rlcsirrorr('r:lc fi uneie rfi-rc. llot :r,rrrililrlc, lrlclrozi(,iilc, conjunoiiile, anumitrl cuvinte determinative, &dvollrchr rrl,iliztr,l,o in exprirnareL analitici a, gradelor cle comparafie. lntr-o rrrrcrrlr{,ic si nrai lu,rgri, Inorfem e orice mijloc de exprirnare a unei semnificafii

rrri

lrr

(i1l,r'r}

ru'o sernnificatie gl'amaticall : tnolfcrne sint, dup:i unii, yerbele

gramaticale (trndtl tlrlttsl,ll,l,li,ltl (jllsl,ott(lt, ttltot' ,,lurniirtt I ,rcaz", ct' lat'' tt's (lilI lttttttts), tl:tL lt-:t' pentru nrorfer{cle ltlx|':llo' '['rirsit'1'ttriltr t:rliivirrgirtoa,rc rl.,l, irr.ri lttzttll:rbo 15' riisl irrcLivtr riltl llcesttl' m'orfeme so numesc senl'e r;irrrrrli, It.ntr.rr
,,,,,r1'r,111ekl

f,r,..,'1,,i,f,,'.',,, ,,gc'1" '1-

l{nt,rnirt,iolrlo, ccea ce explic5, eripfesii ca ,,rnorfem suprasegmentaltt (accent,ul),,,rnorfcnr tactic)'(topica). t'inttjn_1'lafadigln.q_Un.qi3g1]l4-t*-t9lq-e*.9*u*

)iO

rlesirreut,i sirrt in onoziiie cu tbrire-lEiilfoaindit-Aespre,ileJieirrinuiml, ai __'

Spune CA AU rrOeSIneL)A zeTO'. .j aCeS[A eSLe UU ,,D1OIIUI;ZQ!-O-'_*. A inlelege prin mor.fem o unitate minimd de expresie dotatd, cu

qrtunatical lresupune o distincfie rreti, intre ,,sen$ gramiltical)) qi ,,sens lesical", fapt contestabil 31. - O unitate semanticd de tip gramatical (concepfiaglossematicd,) : dtl exemplu, -L d.inznnsd conline'doulmorfeme : ,,singular" li,,norninativ'1.IIorf enr. corespunde deci cu categori"ile grantaticaLe din tcrminologia tradifionalS,. 32 - Secvenfd, fonicii ruinimali, cl<ltatil cu sens sil,u ,,unitatea minimalii, a limbii pd,strind. funcliunea de semn" I un cuvinb se dcscompune fd,rd, rest in morferne. (Morfem este deci un termen generic care cuprinde qi rddi,cinile
ryi aiixele

se?as

morfeme ? -^^"-^-Iri"g"iqtii
(r

33.)

tlr'i

Jloliemele sint. din r.ruuct tic redere:- l)aradisnalic. de onoin- rel:-r,t,ic -" - i-:' * - -'*--** :-:- '. "-'+ lrDerc;r pozlfronale. vallantc --l*--:zr(rc $r au l{edu('lla - l-a,r'ranLclor lir \alonlo,"le) : ,. . .. .'... ,.-,-. . ::- i-. --.,_-...'-,'.'*-j*-*,*--.. ''idin*iltli;ii; rleosebire invariante se facb fbt-'Adpt'Difti6ip"iill de dlr, slrLc fonologie, in morfoiogie numirul v&riantelor libere este in general negiijabii (cf. iat. Laud,au-arutt : IatLdau,-ere). Dxempiu de alomorfe : pluralul
--,

In - qi de e inlocuit de funclionaliqtii gencvezi, de A. Ilartinet alfii cu 'tho?Lern.

ambiguu

r'trrl in uniti,fi omoqene.

Concoplia aceasta respecti principiile

Ei aI anaiizei prea accastd, ir,ccepf,ie. termcnui m,orJem,

stratificirii

americani vorbesc qi d'e ,,morfemo discontinue" 9i ,,de morpltenxes ) "t' I)e exemplut angl...foot qi f eet ar contine iplaciae inlocuile'? Lt. . .t] ryi un morfom gramaticll .reprezentat, prin o variafieide confinut singula,r--, plural. "i"fn"i"A'rliscontinud, _ corespu'tle care iy), ;r"i;ti, [u

subst,antiyelor neutre-,din lirnba r9p-r*a_q4jj.qdaT-pl-E___+t0l-n_o:tr8*T:mi,*

y*ria'ria'[u _ iv], considerati, ,,mortem do inlocuireli$!" inglobat6 ca de - s, -z et'c. s8' Printre morfemele .r"*""i "i -orfemulli tte piural,'alituri alo cd,ror foneme componente sint ceie num'rd se Di dir.o"tio"" acelaqi tlin enun!, de exemplu: [he... -s] la cuvinte difeiite 3e' "."*riir*tu mirfemul cle pers' III sg. din engl' he s'in'gs o unitate cle tip mixt, aparlinind simultan la dou6 nivele osteztorfo'imnreuntcn
foncm*1. unitatea rnoifofonologieiio, ale cd,rui ''f*i;';i."n;;;;;;i'r;h cucturi verl.iui ram. r)ortto este un morfofon care'
se,

.a,..tl-.

clr,ibri,te:cltibritwi). dar rnaioritatea substantivelor neutre "s i1 limba romi,nd, literari, un'$ingur ulomorf de piural. Situafii similare din englezi cu primit insl ilterpretiiri diferite: unii considerS, ci in sltoes, hontses, onen' plnrir,Iul e marca,b prin aceiagi morfem, cn alomorfele -2, -iz -m, clupd ai{,ii rlm avea aici dou[ rnorfeme: lz), cu alomorfele -: qi -ie, ryi [n]. Cele donil morfeme lin do mao'omorfemu,L -Z 3a. I}nii au incercat sd, transpun[ in mortologie analiza mor{emelor (mai exu,ct a con!,inutului lor) ca fascicule de trdsdturi distinctive. Operafia e
r0 l)t'sprc ..rnorlrln-zrro". la (ialichet, Phqsiologie de la languefranqaise, Paris, 19fi4. j l-l f)bimIii If, \\.11. llaas. Zero in linguistic descripfion, ,,Studies in Linguistic Analysis". ::s:ri s.rlua:* oi ih. Dhrlolo{rcrl 5ociet\'. Oslord- 1!)62. p. .t2-.13- lezi si, mai dcparte, nota 36. ;: \t-\lrnouq.-l!.rr'&inclrricaurrlgrammolicour.CLTAI.l962.p.39-102: E.II. Bcn{.i --\ -"-IF-it$-l$-rr--{\p l$l

In vorbire

se constati tenoriene'ae narifgfe-tltr[r?o"'iijii-6-=liisuri,

variante

numesc rnorfo'

moitoionele o a lilt , ditpoart-d,pu,rt-d,rn etc., formoazd, un morfoftcelliali .,orb o utilizat un moriofonem consonantic inparacligma fonemlol. I ql f . ln lelul acest{r se descriu alternanlele ionologice. ..,

'ooiofoo.t"

3: \'czi mai sus metorll ,lnali:a irr lrdstiluri distincliDe (I B 2 c e) 9i, mai departt' Lexiru[. S(mnnlirrr (tl C {). 16 Daci o considcranr in opozitie cu clnlal. s-ar pirca ci fornta clnl confinc dotri morfrnre-zcro, printul ca inrticatic a timpului, al rloilea ca marcl tle persoani ;i numir' in fclul acesia so pOalo ajungc ai la lan(uri rle trei (c'entual mai multe) tnorfeme-zero, ct'ert ctr conrplicri rrrult mccanismul (lcscrierii.

* $116, h5. $rrfrbr*" p ?'..';.:,.*.ftflHd*dqttrc sr icts -Lai;

ri,

mL cI- -\L l,rnrscu. ln LR

\I i'

1953'

il7D..\.Nitlr.ntorl)tloloalJ.'I'hedescriptircrtnclysisofuort|s'cd.II,l9;7'p.51-)' r8 (lulrl Ilonralo. )Iarlitloqie, p. l-r0-ir1' :,v I,. i)iaconrscrr. rrrt. l:i/., p. titi,. ln tr. Iu qrurule monldgne lkrrtcltr' scnttti(it'!trtrrl:l{'trrrlrri Itnrirrirr t'stc rliscontinttu: /r...tl. .i/ (vczi ]lrrtinet, I;unclionttl ricnr' 1l 5l)' i0 Sc sllrttresi m(|tIo||(n. ntor[,lnoI,,qi". 1)crrtrrt justificarea morfrrltt>lttAiti' rr'zi \ S I trrtt. lrrtskor'. .Sttr ia morpltonoloqit, 'fCl.P I' 11r29. Ir- ti5-88' rlll.L.Srnith.1r.,arl.cil.,p. lllJti;rnoriofoncrnclcsintrrnitilistru(ttrritltittlrr'Iortttrr''t
nroricrr- rnitirti rle brzl-l Nle morfelnelor,

rl. Lingvrstica

srncronicJ

C. ComPertimentele lirrrlrii

I'r'oJrlirrt,ttoa tormenului nlorlonologic a fo$t oontosl,atd: $-a atd,tat

,'rr, rr,ll,rrlrr:irr(,t

o slriot morfologici,r nefiind oondil,ionittd,

r2,

<le

factori fouetici

llil,ll lotlolotIi{li

e. Unitigi de

conqinut

;,0 l.'lf,r.\,','..,1.1, .tt \i, ir. ,r'r,r'l i

t

1, ) .',,., .tl

tt3

r,

" '1,,r-1 :',4'

in acelaqi raport ca gi fonologia fald' do fonetici Izomorfismul perfect intre cele dou5, planuri ale limbii are pu{ini adepfi. Se obiecteazd, tn primul rtnd' faptli c5, unitifile smantice nu sint Oiscr6te; fur pianul conlinutului nu oxisti linearitate, ci simultaneitate. Po de alti farte e greu tle dovedit existenfa ul.or paradigme a ntitd,filor somnificativo 44. Unitd,ii analogo fonemului, formate din trd,sbturi distinctive gi tn raport do opozilie, apa,r qi ln lucrd,rile do semantictr, structural[ {6. Leremil, invariantd, 1exica,15, aro drept confinut selnemulrformat din seeno, tris6turi minimale analoge trd,sdturilor distinctive fonologico. Yocabularul apare astfel ca un sistem de invariante oblinute clin combinaroa unui num5,r finit de some.
iradifionn,ld,

rl,:scoioroaceleaqirelalli ca lr. planul expresii.Acest tip de s-tudiu al consema,ntica J,inututui numit de lljelmslev pleretnicd,r so gd,seqte tal? lg^ 43.

(lloesomai,ica qi-apropus sd,feal]gezs up mod do analizd a continutului :rna,Iog tlosorierii foriologice, furcercind. s6 roducd Ya,riantele la invarianto, sd,

(jrrvirrl,rrl o\isL1i, mai intii ca invtrrilult,i ryi r';i,r'rrrttlri l, ttivt,lttltri lrrxtr':tl, trttil:il,o rlu thtrurrt,irt, oUm Se SpUne llnCori, 1i lr,it'l ltltlt.t'rr t'olr'lit,l, rrtt tlo(ittrrilt:. ( itr rr,cu:lsL{ lllirrrii, ticccpjie cuvintul:t iost; tttttttil; llt littgvisl,itrlt, ttttttltrt'ttll, Ir::r:t:rtr, (irl:,wianl,a), rcspectiy alolenem (variaul,lr,). (lottrl rlo rlo[ittttsrr rlitl(io rullclo oxlllical,ive alo unei limbi sint lexome-lo, bitlul rutui :lrt,iool do tlirr{'ioruu' juoira rolul de simbol arbitrar aI unui loxem. Yariantolo lcxioalo sittl, tltr
r.lr,

rrrai multo

fuci,Jd,bind, -(semniJicat), etc.).

f. Cuvintele
Cu exceplia unor structuraliqti, toli lingviqtii recunosc .in cuvint o unitate lingvisticd fundamentali (i se atribuie in genere insuqiroa do universalitate, ca gi fonomului qi propozifiei). Cu toato acesteai_ uatura sa atit de complexi, apartenenta sa la mai multe nivele explicd, dificultatea de

iimarna;; varir,nte pozi$ionalo:, it'. il, Itbaza definirii lexemului stau calitdfile sale de cglfim! car ies in evidenfd, din anaJ.iza r|d5cilii, a, morfemuLui ]oxical iin caiuf cuvintelor flexibile qi, in genere, aJ cuvintelor numite tradifional trd,sdtu-ri distinc,,cu sens loxical rleplin"). Artdfza lexemului ca fascicul do l'ive se coD-fund.d, cu analiza morfemului lexical ln' seme ne. [nii autori numesc lexem tocmai morfemul lexical : tt.'chambre,s se d"escompune in lexemul chambre- gi morfemul -s (ckambres ste un monem 4B). Sint vechi qi i:rcd, actualo incercd,rile de a defini cuYintul ca unitate in acelagi timp lexicald, qi gramaticali, s0. Se spune cd toate cuvintele au ssrnnifisa,!i6 giamaticaid,, li unete acea,std, valoaro e d.ominantd, (uneltele gramatica,lo sau ,,cuvintele funclionalett: engl. Junction,wortl-s), pnninfl aproape compl.et'in umbri & doua componontS, a conlinutului : sensul texicrr,i sau ,,funcfiunea, semanticd,". lntre cuvintele ,,cu sons lexical deplin-" qi uncltele g:ramaticale nu existi o limitd tranqanti,; deosebirea d.intre cele rlou:i ca,tegorii o tls gl'ad, nu clo naturd,, Iexicul formind \a contituuunx c\

..do crlitate mai slabd") , f onetice

feluri: semantice

(i'nJeriort rrsituat

mai jos)t, inJer'iorz (variante libere: ad'd'Lma.9 qi Zo qi I')o', I,ttu ryat-i c,alo (Iac,

tipuri interrnediare

51.

a formu]a o definifie satisf6cdtoare

{3
a3

{6.

}lartinet, Ellmenls, p. 10O. J. Holt, Beitriige zui sprachtichen lnhallsanalyse, ,,Innsbruckcr Beitrege zur Kulturwissenschaft", Sonderhelt 21,7964, p. 72. rr ,,Nimic nu pare s{ justifice existenfa unor uniLiti lingvistice pur semantice: nu gaslm o ierarhie semanticl corespunzlnd ierarhier lileare a aspectuiui fonii al Iimbii" (J. Popela' The funcliond.I slruclure ofiinguistic unils c.nd the sgslem o1 longuogr, TI-P II, 1966, p' 74\; ct' A sludu of glossemattcs, Haga, 1955, p. 171' Si ' B. Sicrtsema, {6 Vezi, mai sus, ,ttetode motlerne (I B 2 c) 9i, mai departe' capitolul Leticul' Semanttca (IlC{).Altelncercdri:Prieto,Noologie;5.Stuti, inatizauiitalilor4iconlinut, PLG IV, 1962' t'nittlilc de continut propuse slnt noemul, respectiv semdntemul. ro lixpuneii aetaiiate: A, Nlarty, Satz inti lVorl, Reichcnberg, 'iVt 1925; \v' Porzig' -'ic isgcrbe r'', Diisseldorf' Dinheil des lYorles, ,,Sprache, Schlussit zur Welt: Festschrift fiir
1(;I-(: V, 19.19;.\. Ilosetti, Iemot,'Copenhaga"- Bucurcgti, t9+?; tt. ifi*ttt, tl" tlefining ',"'?t'1,'l SL XII, 19:rlJ I .I. t(rfnrskg, 'IIrc lyortlos o linguislic unit, liaga, iltit). ln gencral, Iiecaro definilie brtisflcc urr rspcct particular al problcmei: ,,Chaque ddfilrition vaut I)otlr solt [)rol)rc sc('terrr" (A. Itosctti, Ilenurqucs sur Ia <l|finilion du ,,mol", CI-'f,\ I, 1ll0ir, 1r. 201)'

modornii s-a, subliniat insuiicionla concopfioi descriso tnai sus, arai,tind.u-so ci in felul,cesta nu se distilge suficient cle clar cu,aintul t7a rnorfem, (e vorba, de fapt, numai de morfemul-rd,d.5,cind,). Au tost propuso in loc criterii sintactice, cu dezayantajui lor evident de a defini cuvintul numai Ia nivelul sintactic. Iat5, citeva incerciri de acest -tip : criteriul 'inaersd,rii, morfemelor : daci un lan! de d.oui morfcme nu - inversarea, tdmite inseamnS, ci formeazS, un cuvint 52 I permutabi,litdfii critoriu-l cuvintelor in enun! duce la d.efinifii do tipul :-,,cea mai micd unitate cu serx formatS, cli-n foneme qi permutabilS, in propozifie" 63 sau ,,unitate in interiorul cd,rcia posibilitifile de inseraro
17

lu lingvistica

as

l1)lr9;l(.Svobotla, I>ojimsloua,,,Listyfilologick6"67,1940;I{.Togeby,Qu'e.sl-ce

qtt'unmol'l'

rs B. Potticr. \:ers une stmanltque moderne. TLL II, 196{, 1, p. 109. Acelasi rutor, ln Prdsentution, p. 15- 16. considcrri cri monemul e format din lcxcm + grame m, iar gramemelt: slllt (lc douil tiprrri: independentc (de excmplu, fr. 1e. el) ;i dcpendcntc (de t'xemplu, fr. -s, -ellc). '0 Il arlesoa citatli (lcfinitir (lati. (te r\. llcillct: ,,,\socicrca unui scns (iat cu un rnsonrl)ltt rit sttnt:tc, susccptibil tlc o intrcbuintare grematicali-r dati" (tn,,Rcvuc de ntdtrlrltl'siqrrc ct. rlc

Vl. Ilofejsi, Poslaueni morfologie u mlutnici Vczi. mai sus, p. 133.

jejt

obsah,

CIIF 39, 2-3, p.

77.'

tnorllr:'', 21. t9l1), p. 1 1). "t Vczi II.,\. (ilorson, Lirtquislics and Enqlish grammdr, Ntrv Yorlt, 1965, p. lfi7. r2 l)-1.. (iirrl'irr. .l slrrrlrT of in(luctiue melhod in synlar, ,,\Vord" 1S, 10(;2, I -2, I). 5r IJ- 'l'rrrlir. -l rrlorrornorrs rtrul synlagmalic tuords, SCL XI, 1960, ll, p. 1lj l.

110.

L. eomPlrtlmentelc llrlllrll

rl{\ r!riilt:n {\ rrrlrl' irr[irril,o I ,.r'rl(,r,1lt t tt.trttlrtl,tLi tninimall tlc llr,r'gir, circullr,!ic in lingviSticil, Dlllc1ri,:1r:r: r,1lt c1r,rrrl,,;icg 1;1'gment Uiiilimal dC expresie dOtat Cfr SenS $i {99i de{init , ,1,. ;,,,:rl. li losl,il, izoll,t ci. Yaloare de enunf' $lgiUtUl-e ,i'lr,{ il;rl.(':t. slr rlt l fOrma, SingUI O ComuniC0rC 56. In realite,tc. nllllliirul ;,r',,' j.,,t,ir",,,ril,,r'rlr: crrvinte care nu apar-.cu valoar6"de gnllnlt.T condifii nor,',',,1,,, ,' rltrsl,rrl rlc tnare pentlu a inlilma valoarea definifiei descriptiviste r,il,rr,1rl. Nrr iiltscqtc nici pozifia iliametral opusd,: cuvintul nu este o unitate sirrt,rrcl,icr-t, ntl itrt' nici o realitate sintactici'67' fti orice oaz, cuvintul nu este nunxai o unitate a nivelului sintactic (gi poate cL rolul sintactic nici nu este calitate& sa cea mai importantd,' spcciticd,;, clar cuvintul este gi o unitate sintacticd,, de aceea nu putem fi,ce abstrac{ie de el lntr-o analizi, gramaticald,. se irnpune distincfia intre cuvint oa invariantd lexicall cu variantele sale qi cuvint ca element al SIiud[[rilor sin1,actice58.
8. Unitili
sintactice

,',

r'lr.rrr..lr'l()r'

,trl,

lirnita,te
55)

54

(alimpot,rivii, inl,r<l tlottl"t' tlttviuttl posibilil'ir'{'iltl

)r{f gr'rtl)(':tz:1, '

cu rol r1e unitate sintacticd, minimalL au fost considelate, afar5, de cuvint, partea de propozilier nucleuls0r sintagma60 qi propozifia' o ierarhie a unitd,filor sintactice utilizatir, rclativ frecvent confine urmitoarele entitifi : cuvint, sintagmd,, propozilie, enun!, paragrafor' pentru Y. G. Admoni, unit5,file de bazd, ale siirtaxei sint propozifia, cuvintul (WortgruQtQte), dar existd, ryi alte unitd,fi sintactice : ryi lrnbinarea d.e cuvinte imbinSrile d.e propozi!,ii62. sint puline sintagmele, pSrtile tle propozifie, itoAiit" care aborcleazi d.iscufia unit5lilor sintactice ca variante qi invariante.
sr c.L. Ebcling, Linguistic unils, Haga, 1958, p. 134; J.I{. Gleenberg, Essdys in linguisfics, cd. IV, Chicago' 1963, P. 14. 56 Existi, cvident, Si exccplii, de tipul rom. mrl loudrlb0 L. Bloomfield, A sel of posiulates' for the science of language, ,,l,anguage" II' 1926' p' 153; 13. Bloch, G.L. Trager, Ouiline of linguislic analysis, Baltimore, 1942',p' 54' 6? Tesniire, Sgntaxe,'p. 48. Entitaiea sintactictr clementari, ,,celula constitutivtr" a trazci rru c cuvintul, ci nucliul, termen sub care se asctlnde binomul traditional subiect-pre-

.gl rrrrrlt lirrgi pli,r'1,i elc propozifie, fiecarc fiind rclrlizati.ltlitt ttttttl s:t'tt tttrt,t rrnril,L| cuvirrtc.^I)e exedpli, plrfile propozitiei Ir.le mal,tre pu.nil k:s lLi:ut:s qui qli rl)oltt ?&:i traaai,Il, siint'numai irei: le rna'i't're) pu'tt'it qi lcs t\Liaes rrotr,,ont ptts irauai,lli,83. Se poate face o apropiele intre ace.st'e tipar-e 9i tiuned cle invarianti, sinticticS,, clar tetmenul nu e menlionat in lucrririie care recurg la acest mod d.e analizd,. Enunlul se imparte mai furtii in propozif,ii, in.a$3 fel incit fiecare. verb la mocl personal Si, formeze cent uL unei plopo_ztfu. In rntelrolul unel plopozigii,'pn"1,ite ei se suprapun peste. pd,itile d"e vorbire ,'cg sgns lexical iteptin;'^qi peste grupuiiie prepozilie { nume, . verb copulativ * nume preOicatii. De aceEa num5,rul pi,rfilor dc- propozifie dintr-un text nu e cu inuit inlerior numi,rului pSrfilor'de volbire. Predicatul e unic' subiectul e fie unic, fie multiplu (format prin coordona,re),-da1' pSrf,iie secund.ale pot ap[rea fur nlmir n6limitat. Aceasti pr^ocecluril, de ana]izi e cea a(toptatd, ;i iie traditia gramaticalS, romi,neasci,6a. Nurneroqi structuraliqti renun{i la terminologia tratlifional5, a pi,rconlinutului lor lilor t1e ptopulitri" (subiect, complel!ent etc.),-ctin.cauza de definit in termeni pur lindacd, nu imposibil vag, foaitc'grn,,
gvisticios.

(,rrtrt'r.1rlrrl rlrr parlc de ltropozilie 1r clisit, illlcr'plcl:i,tt r:ttt:tlt" t':t'ttt irt rl(}rtit, lrrtttlipl<l principaler tlttp:r, r'ttttt ltl trl(':rzit' 'i'r,r'rrrprrii lryep11zi{,it:i sint suu (u,) cuvirrltr, slt,tt (lr) gtttlrtttitltr t'ttt'trtlt', ilr slrrrgl ,,r.l,,,,:r,t,,rir, ili,r'ii rrncori qi prOpozi{,ii sttlrottlott:t,l't'- () lrlolrozr{,it' Ir1i1il, rl1 lttltg'i Sg r'odllcc lLStfol lA un tipttl Oar'o (lOl)1,ill(r tlottii', I'lrri, lrlll't'tl,
:

Gramat,ica tr:idif,ionnli, ryi unele stutlii structuraliste incearc'i sd irllbinc o analizl formalL a propoziliei, care f,ine seama de caiiti,file morfoIogice ale cuvintclol gi de^malcar'ea prin flexiune a reiafiilor slntagmatice ttintre ele, cu o arraiizi semanticd (cf. conc,ep_te..c.a,_,,auto: al acfiunii", ,.rezultat al actiunii" etc.). Acestor doud, modaliti,ti de anaLizd $coalapra-: funclionai6" fihezd, le-a add,ugat o a treia, numiti ,,perspectiva sintacticd, enunlul se desc-ompune in doi constituenti ; tema (ceea ce este cunoscut' sau evialent ln situatria dati qi de la care pleaci vorbitorul cin<l iqi formuleaz5, mesajul) qi rema (partea care fufnizeazi informalia noud, ceea co nu este cunoscut sau evident intr-o situalie dati)68. Lingviqtii cehi obiqnuiesc s5, distingd, |n propozilie trei nivele de anaUzd: al structulii gramaticale a proporitriei, al slructurii semantice a propoziliei gi perspectiva sintacticd, funclionald,. ln studii mai vechi aceastd tripartilie eru anticipatd, prin
63 G. Galichet, Phtlsiologie rle la langue frangaise, Paris. 1964, p. 109. A. llartintt limiteazi la cinci numirul-plrli1or <le propozilie numite de e I ,,funcfiuni primarc". Toate f igtrrcnzd ln rrrmitorul text: hier/le directeur dela banquc/adict6/ unelettrc tlc quatrc Pagcs/ rill secrctflire particulierqu il avait fait vcnir (lilirncnls. p. 118). 64 (lea rnai cornpletir ilustrarc ln (il,I1. 65 L- Iljelnrslcv. lrrirrcipe.s rle qntntnaire ginirale, (jopcnhrga, l1)l|5, I. ili| il5r. i6 .\rrtorrrl lroriei (192,i) cstc Vil{nl llathcsius. O espuncrc strct:ittti Irt .1. \'rrelrr'li. 'I lrc lintluistir: s(lnot ol 1)r04ur, l1)(i0. p. 88-94.

(licat (p.4ir-.1ti).
(

58 \'ezi Stlti, Sittlatd, p.58;i tIrm., pentru propunerea de a nuni fitnclor cuvlntul t l)rrrto tlc t'ttutt(. 5o \r'zi, Itrlli stts, ttotl i)7rio Iu lt(.c(,t)tiil il(),,inrl)itrllrr tle cuVinte". PentIU nntnero;i StrrrctrrrrliSti sitlaqmd ln' '.r.:unrir littll),li rl(,rlii ttt,rtItltlr' 5:lll ttlotlenlc. 0r .1. l\. tiirl lr. .1 sf/n(,1)srs o/- linrTuislic theor!1, 1930 - 79;ii, ,,sttrrlics in Linguistic /\nn' lvstr", ()rfrrrrl, l1)112, l)- 18. ttt l)tr tIruli(lt(.!prrrrltftttr. (r(1. lI, floscova-Lcningrad, 11)tiii' 1t' 21'l'

ll. Lingvistica sincrontcir

C. Compartimentelc lirnbii )t,l

nlr.,r'rr/nr,r'ollrr,fl,cinstr,numaiincazurilcinclt,ttrrlo(x)rll,tlll)olltcavefl doutL 1nu nrrr rrrrrllrr lrlil,ir,J,i molodice, diferenf:l rlitrtrtl rrocst,cll, lrvin(l funotiuno rlrr;lrrr,lrvri. Acrr;r,rit,:r, csLo situafia, de pildL, irr sucdozd,r undo cuvintul Itrt,ttntrt lrr l,on nirrtltltt (,rrt,ccentul 1tt) inseantni,,rvirgultr,tt, iar cu t;on corrrplr.r (,,:rr'r'r'rrl,rrl !") ittsellrnn[,,a venitt. llc vollrr:ryl,rr io tonuri atunci cincl lnS,lfimea sau conturul intona{,ional r,ir,r':rr:lr.r'izlrr,zii rnr nuntai silabele accentuater ci fiecare silabd (situafie (,rr,r'c H{r irrl,ilrrcryto in mulbe limbfdin Asia-9i Africa). Irr slirryit, ln limbile cu accent obignuit, diferenlele melodico caractrizatt,ir, Irazele (enunfurile) ; frazele se mai pot caracteriza in plus prin accnt logit: (sau accent a,l" Jrazei,), care reprezinti reliefarea prin accentuarea urai puteluictr a uneia dintre unitd,file accentualo.

f. Fonologla (fonetica funcaionaltr)

Dupd, cum s-a ar5,tat tn prilrul paragraf al acestui capitol, principalul aspect al cercetd,rii fonetice ll reprezintd, studiul laturii materiale a vorbirii din punctul de vedere alJunctiei. pe caro elementele acesteia o lndoplinesc ir sistemul limbii. Punctul de vedere funcfional a fost prezent de la tncoput i.u analiza foneticd,, insd, folosirea consecventd, gi - mai alen -conqtiontd,

mediat5,6r.

tlcsemnarcll itcrlstei unitd,fi etimologice a srrlel,clrr llilir,l,c ilr :lll,6rrr:lrr(,i[ (i[tr-rrtta qi a'ceea,qi lirnbr), sau chiar iitr-un grrrp <kl lirnbi irrnrrlil,rr). lllt,rrrirr] cl rest,ringe il{.t'lorrrl I,r'rnrenului/onenr,, c ra gr\j<lrrlrl,if ilii, irr crr 1y1.iy1.r,1.rr n[r,r.il rlo aplitrtrrc crt accerrtia octualtr, ,,,H',,lliil1 ii rli.t,rtr inoua'exprical,i r 1ii, fonom gi variantelc sare este ins; psihoiSgiutd,, ionomur ".nttl csto'c,,t,iuatcr,r,r,t psihic al sunetului, reprezentarea foneticiunici rezultatr prin contopirc:r, in conqtiin!tr, a impresiilor procluso de sunet {e. Teoria fonemului a fost preluatd, cle la J. Bauclonin de Courtenay de adepfii sdi. Dintre acegtia rr. v. gcerba cel dintfi a prrd,sit concepfia psihologisti, lnlocuind.-o gu funciionar[: variantere^fonemului -lna zint6.una-gi aceeaqi unitate ringvistici, ""i""pentru cd, stuxt itlentice sub raport funcfional' tr'onemele ar avea funcfia d6 a diferenlia tnfelesJ cu-rrintelor (de expresia rug. cMbrcrropaoJruqu rerbsafl 60. Ulterior -uncle Qynrqlrn) gcerba revine a'upra,.chestiunii, a;dtind cd, fonemele^iir"il"1i*rn nu sensu'l-.er gi formele acestora, legdtura cu rnfelesul fiincl deci -ci-cuvintele

a lui este mult mai noud,. ln perioadele mai vechi problema relafiei lntre aspectele acustic Bi fiziologic Ai cel funcfional nu Bo ridicar d.eoarece singurele deosebiri acustice qi fiziologice diatre sunete prezente ln congtiinf a celor caro bltreprind.eau anahza erau, de regul[, cele care jucau un rol sau aitu] in sistemul limbii. Clnd, ca urmare a obserySrii mai atente a sunetelor qi a pronunftrrii lor, cercetd,torii au lnceput sd ia cunorytinfd, de numeroasele Yariante pe care le irrezintd, ,runul qi acelagi Bullet", ei au inceirut str, se preocupe gi de rapoiturile care exist5, intre aceste yariante qi ceea ce se inlelegea pini, atunci prin aparte" al vorbirii. - ,,sunet O serie d,e foneticieni oxplicau unitatea dintre variantele amintite prin asemdnarea foneticl: am avea d.eci a face cu familii sau tipuri d.o sunete hrud.ite din punct d.e ved.ere acustic Ai fiziologic. Primul pas Bpro crearea fonologiei il reprezinti concepfia lui J, Baudouin de Courtonay 4?. El a explicat intr-o primd, etapd, unitato& Y&riantelor prin originea comun[: tlatorit5, ,,coerenfei" (adic[ coarticulErii ln cadrul silabei sau al cuylrrtului) unul qi acelaryi sunet ge scindeaz[ in Enneto ,rclivergente", ca,lo rdmln totuqi ,,omogeno" (itlontice din punct de vod.ere genetic). Ceva mai tlrziu Baudouin foloreqte tormenul Jonem{E pentru
'7 Vezi linguislica ln secolul aI XIX-Iea (I B 1 b). r8 Baudouin de Courtcnay a loloslt acest termen (lmprumutat de la elevul slu, mort de timpurlu, N. Krugevskl) pentru prima datd tn 1881, Tot atunci el a introdus gl termcnul nrcrfcnt, cu accrplln l)c core ucesta o rrc In prczent In lingvistlcn rusd $l In cea americanl (-, lr. nonanrcr. I)rccizlrcr o loce Baudouin lnsugi tn introduccrcl la varionta gcrnrenil n lucriril srlc rltslrrc ultcrnrntelc lonetice (Yersuc/r einer Theorie der phonplischcr Allerrtolioncn. Iiln Kapilcl <tus der I'sychophonclik, Strassburg - Cracovle, 1895).

lingvistica europea:rd, ideile privitoare ra fonem gi studiul funcfio- al -In nal elementelor fonetice fur generaf au fost introd.use pe ta sfirqitur cetui de aJ rrr-lea deceniu aJ secotului nogtru de N. s. {rrubeff,oi, n.Tatonson qi p.. iingviqri d.e origine rusd,, adepfi ai tui B;;d;;; gi ai teoriei lui {ar9ev1ki, tr'. cle sau'sure, care au activat fur cadiul crr."r"i riog"oi'tic p"agner. N. s. Trubefkoi, autoru-r u:rei rucrdri fund.amentali despre aceste -52, a preconizat probleme intemeierea unei discipline a*irebiti d.e foneticS, fonologia, care_ sd, se ocupe d.e studiul "p*rt", funcfionar al su:retelor (rn sarcina foneticii ar rrmlne numai studiul proprietd,fiior fiziologico gi acustice ale acestora). senararea fonologiei aet-onelica1tnsensul,cestarentrins;, f6cuti, evident sub iifluentra teoriei *uorr*i"o" care recomandb separarea studiului limbii (,,rangue") de studiut vorbirii (,,p*oi.ii * ie justificl din punct de vedere teoretic este ae nucon""put i:r practicd,. ryi
mod..seriog f-o_nologie dectt trinrna Beama d.e proprie_ ,r_,,^ ilzrorogrce gr acustico L.lrue ale sunetelor, printre care trebuie rd descoperim pe acelea care sint nertincnte, sa.o retio;nt, aaice i"aisp"nsaiit. identif i carea d eo sebirea ou"ititeior si

I]:jl]!^l lT: ln

r;; ;;;.il-"#,

ffi:it#l ;i a rintag180e,

p.ot*

?;r":;Xr:"t*
50

'0 Foarte elar este expusd. aceasti conceplie tn articolul despre fonem redactat de Bauwictka Encsctopedia powszcclna-iiiiirii"no,t.22, valsovi4

r.v.

Fonem(r,

L'V' Pqccxue t^acr..e e ,aarccmee,Ho.x u ,colturecmoc^rto.t -po6omu ontraolrtcrrtr tr , J' Petersburg' $cerba, 1912' cr' L'v'. $-cerba' n"dp*"r"" ----r"'-'" no o**o,inorri,'J u ,poru,^,,n", r" rom. I-,_Leningrad, 1958, p. 12'g, 13{. '. I..V. Scerba. tDornmuxa tfpan4yocxoeo tuwxc Mosc.v', rr4n, p. ro. ', N.i. +;;"i;{olii'L,unoroo, phonorosie
dcr

,rl#;."r11i.".

ll.

Lingvistica srro.onr(t,r

C. Comparlimt:nlr:lc lrurl,l lrrr'lr rr' ,\..r;r' lrrcIrr r,sr,o azirecunoscut dc t,or, rrrrr,i lnull,i lirrgvilrr,i. s,u,r. l)li,l{)a .iL, rlrrrrlr{'lttv:t', lort()l,i0ainse4.sstrictsolloat,ohce

Ii:*,

cici riol;iunca d;;;;; rp;;,te, prozcula I r (,r't{rr,.r rr'(r(rl,:u.. frrrotici,, esto in escn15 d.. oiain fd;ti;;;i , 6il"r ;ir ri;"g; ,r' r){'r'('rl:r'rri rtiscret sub raa_ort, siirtagrnatic realitatea l'rrrr.l'r.rr,. rrr,rrrijkr.it,ii aontinuidecit pe iffe,sura si d;-di;;;; ce igi insuqegie lirnba res_ pr.cl,ivrir,:r. J,) irrtulcsaut de relnarcai cd, J. Raud.orfi;;i;;;ienay insuryi, (':l,r',1 l)r.ol)uur:a, siL dcriseb\!(tlopo.pniq (studiul"";Utt"];;il" nemijio.il,rr) rlrr psilt'o.fortetic{ (stucliul ton"meior), concepea, acdste doui discipline c:r nrrrruri ale aceleiagi .gtiinter Ionetica'.' Itegdffi;,t"frriiii"i"e foneticd, (irt scrts.strict) 9i fonol6gie u a'"t'eimind pe a. uartinet, dintre creatorii r,',,rgiei diacronice, sE facd *.eio*"tuiit 'nul ,,trone_ ticft structu-rar-functionald,, numitd fonoiogie, nu egte una d.intre secfiunile foneticii, ci intreaEi, fo""t'ire, .o*;;;#il'pl""ri-;";;;;;irii"r d.e azi *l dezvoltdrii tinsyistice, apare ca c^er ma, pentru progresur rapid. .lnctrcat al cunoagterii. Aceasta ie ieferd atif G-srncronie, cit qi la d.iacrods,, 6r.

:r lrr,l,rrr.rr trrrrc(,iorraLr. Jl. insd, o iluzier

giill,iiri".Loiri

cotrsiderlro

-ffi;ffrfiJ,tl;a:

iguratiud,), in sensul ruiufe.ii "per"* 9i o""r, ita.il ti"J;;iJ;."b toneric dinlan{'ulvorbirii rle cere furvecina;;: il* urm-are, atit f*ncfiuuea opozibivd, cit gi oea contrastivd, so retern ta uniiatea,liaeniiii"-;;"dm;renfierea) unitd't'ilor fonetice, una tur pl*"F pu."aig-rt'i; *rJ;IH;J pii,,ur sintagmatic. Distincfia ittre opqaf1,1,e g care rezulbd rtin lindurils d.e mai ius a fost intrdOusa A'" "iiiriit'il'sepsuf a.'Uiiffiet qt p_rglqald de B. lta,lnrtos1g acesta d'in lumd, o iustiricd, prin aceei,tl', ptr-nr I Iiagvistica euroneade, care s-a ocupat in special termen a fost forosit tn de anariza parad-igmaticd,, ia origine ,t,"*:rrpt*iijrlor americaui, ale cdror :T.3.1",1::aparpine inrerese 8-au rnd-reptat cu precddere sp"e aiaJizi rirt"g-ri*'t?#-ii Beraliile dintre unitd,lil,e ttm'bii, ff C Zr. ioilq elementele de expresie au fost clasi-ficate in d.iferito ,.----.opo?itiil" trp u rr : p r iu at t u e, d i s i u n ct i u e, c hi o p en t-r u" L;il;"*^;; Tt r en ti et c. ;",'c f iondr ii gi evolufiei Iimhii o ma,:e. i-po.i""gi"aiu"ieosenirea opozifiilo r izorate de opozifiile coreratire- Asrfel, ofozitria lntr;; o;;.;;ufti; ("iil;;td,) in ca, drul lichideior aparo ca o'op-ozitrie izorate"in sistemur, fonetic alrimbii romdne 66, ln timi ce opozigii.p-a uutulJr.rr;1"ii rr_g, t:r, !-4 i-d.. Aruiili cind in caaruimat ;rlt#;;;L"ht "g "f*iifr.{'t:_a, I::: d.e foo"mu avem aceea$i opozi{,ie, vorbim d,e o corelati nostru, corelafia d.e sonoritai" ,r'"oo'so*oelor in limba rom6,;Ji: "*"-nluJ
e

trfl1Hr"'fgffi'JiHfT; lanfuJui voibiril a fiecdriri etemeni to"uii",-ia""tuicarea acirtoi* ryr deosebirea lui de toat e celeralte care ar fipuiit in acelagi loc, gi contrastiad, (sau. conf

lqlr,tlt'rlifr'r'r'lt(.ict'r:ll urrui el:tnt'rtl. rlr'lo:tl. r't'lt'l:t1k', pl rlr';.lll;i1 v:i.i:irLti;i,ir: rr,r'r'li'iaqi lniti(i. A1r'lrr;i Irr,'r'rr iii j,,',:''1,' r,;,rrn,' st i t;;ilLiti,',iii,;r, '-fffr frrrrr'(iir cotrIigtrr':r,tivi (conlra$livh,) : pc rlt'o 1r:t,tlt irltrrl'ilir'irrr sr'11 rlispr:rr firc.rrtul (vorlrirn l.r,lunci de rspe0tul cultnin,ul'ia lt,l Itr.rrc{ ici cottl,lrHl,ivc), ;ro rlc i.r,lfil, 1xr,rl,o iI dclirnitil,rn rle cele inveci:ratc (aspccLtrl dt:rtturuilirt). In legiturii cu cele doui, funclii fonologice, unii lingviryli tlcosolrtrut; Jotr,cmati,ca salu.fonemica, infeleasd, ca studiul fonemelor, care au in princip.tl funclie opozitivd,, de studiul elementelor fonetice cu caracter prozodic, care au in special funclie contrastivd (culmi-uativd, qi demarcativd), ca dou5, discipline care se completeazi reciproc l-n cadrul fonologiei. Its5,, dupd, cum s-a ardtat fur paragraful anterior, elementele prozodice (de ex. accentul) put avea gi-funcfig diqlinctivd, pe lingd, c'ea, contrastivS. Pe de alt[ parte, unelo elemente in general distinctive pot avea qi ele, concomitent, funcfie contr6$ffe. .Dd pildd,, 'Vocala,' avfurd o funcfle'distinctivd, (in raport cu alto voilJii-cb,re piot afa,rea tur acelaqi plnc["al lanfului), aie infotd.eauna qi funclie contristivf,(culminativd,) I $gclrunea silabica.' ln limba englezi, conT6'tf,?tT*i-ridic5*indeputul cuvintului I consoanele palatalizate - respectiv prezenla lui ,,pseudo i final" in limba romALnd inaintea unei consoane - irr indici sflrqitul unui cuvint sau, orice caz, al unui element semnificativ minimal : azi, e6!,'ioa, ptomi, oricum etc.; datoritd acestei imprejurS,ri separarea fonematicii de studiul funclional al elementelor prozod-icc (sau suprasegmentale, cum mai sint numite) nu poate fi realizatS, in practic5. lq e-qSClUaie, se poate admite cd, f onologia este o d-isciplini gtiinliticd

pr,rlt'o

.llrrrrcl,ittucir,

{i;linct,ivri (,,opozilili")

:t,r't' tltttt:t,

:trlrlt'lc

ril,t ttrrr lr'1i:t,l,r'

autonomi,, insd, nu separatd, cle fonetici,, ci in cadrul acesteia. Ceea ce nu trebuie niciodatS, scdpat tlin vedere este faptul cd, funcliunea elementelor fonetice qi natura lor fiziologic-acusticd, sint strins legate, lntrucit pentru a se opune funcfional dou5, sau mai multe elemente .frebuie sd se aleosebeascd, qi material in contextul respectiv, iar pentru a fi identificate ca reprezentind" aceeaqi unitate funcfionaiS, trebuie ca brsuqirile lor fiziologic-acustice
care nu depind d.e contextul respectiv

si fie id.entice 58.

g.

Fonetica gi scrierea. Ortografia

63 Vczi L.R. Zintler-.O6uqaa 6o^xemuna, Leningrad, 1960, p. 11 9i urm. 6{ M:rrl int:t, I;conomie, i, g ZO. "op. lisainctive, l)otrivit teorici trrtsrltuiilor care a fost vorba lrrai Iuirintc, opozllia Itrtcrtl vibrallt se illcadrcrzil.l' opozilia ri"iori de inr.r.rp I - consitloratrl corrrirlult yi, urrr'rcr:, ,lul trcbuic ca fiintl izoluii66

Degi se vorbeqte adesea de limba scrisd,, de aarianta suisd, a limfii, pnnindu-se oarecum aceastd yariantS, pe acelagi plan cu cea orald,, existS, motive de ord.in principia,l care se opun introducerii stud.iu-lui scrierii printre disciplinelc lingvistiee propriu-zise. Scrierea reprezinti de fapt un sistem de semne aparte, diferit rlo sis-

temul limbii, aplrut qi dezvoJtat in strinsi leg5,turi cu acestlr,. S<;rir:rcu, nu stabilc$te o lcgd,turd <lircct5 intre unitd,file sale qi mesajul c.ilnl rrrrrtcit,zil
r0 Vtzi, prirrtrr: altrlc, Vasilirr, ftrcr. cil., p.35 $i urm.

ui fic trlrrtsnris, r'i nurrrrr,i o krg:ilurui inilirectd, prin intcrmc<titrl rrnil;il,(,ikrr rlo

'ri.

'.

ll.
f

Lingvistic.r r;irr, r lnir.1

C. Compartimentele Iimbii

r'ilr'f lf f : rtt rrlit pr'(':t,l'o :[(to$toa le reprcziltl,r"r,. liclirrrcu, et]to o semic slthstitutiaii. ('rrr(,rrrrrt,ul rrrril:r,(ilrrr' $cricrii il loprcz.inl;:i {)xJ}rcsia unittrlilor vorbi-rii. u;1

rnl,r'uoitconl,iuutulunitiifil,rraoesteiailreprezintd, literele, r':rlrr l;r lrrrrlrrl Iol srrlrsl,iLrric sunebole. Limbajut gesturilor fotosit de trapiqtij irrl,r'rr.rl, crr rjrrt,olrrl lui se inleleg membrii acestui ord.in din cliferite f6rij rr$l,rr o sorrrio rlircc(;d,. Tot cara*ter dg semii directe a,u limfzjsle speciale lolosil,o rlu :lnurnite qtiinle (formurele matematice, formuJ.ele chimice etc.) :r cliror lranspunere ln limbaj obiqnuit este uneori tot atit de dificild, ca gi l,rilrlucoreil dintr-o limbi intr-alta 67. Solierea propriu-zisd (adicd, dac5, oxceptlm sistemele de comunicare picturalr,68 directd', care nu se bazeazn pe substituirea elementelor vorbirii) poato avea caracter ideografic sa,u caracter fonetic. Scrierea id.eograficfl noteaz5, in general unitdfile din prima articulare qi de aceea aro -uneori trdsdturi c&ro o apropio d.e sisternele d.o semne picturale cu caracter d.e semio directd,. Astfel, vorbitorii unor dialecte foarte deosebite alo limbii chineze pot comrrnica ln scris datorittr, faptuiui c6 semnele corespund. ln goneral conlinutului mor.temelor, acelaqi sau similar in diferite dialecte. Tot din aceastd, cauzilrln special ln trecut, chineza tn forma ei scrisI a servit ca limbd do infelegere supranafionalb in Extremul Orient. Scrierea foneticS, la rindu-L ei, poate nnta silabele sau fonemele. Trebuie monfionat cd, cele trei principii pe care se bazetuza sistemele de scriero menlionate (ideografic, sau hieroglific, silabic qi alfabetic sau fonematic) se intrepitrund, in sensul c[ fiecare sistem, avintl la baza sa un anumit principiu, poate folosi uneori tri,sd,turi care Be bazeazd, po celel"rrlte priacipii. Xste cuaoscut faptul cd, scrierii ideografice chineie sau sistemului de hioroglife vechi egiptean nu le sint str6,ine gi unele elemente fonetice. Pe de alti, parte, sistemele bazate pe principiul fonematic se ind.epl,rteazd, uneori de la acesta in direclia celui silabic sau a celur ideografic, Astfel, in scrierea obiqnuiti, a limbii rom6,ne nu existi Bemne specialo pentru red-area africatei surde C ryi a sonorei corespunzd,toare, ci numai procodee de redare a silabelor tlin care acestea fac parte. La fel, in limba rusd,, caracterul palataliztt al consoanelor se indic5,, de regul6, in funcfie de pozilia in care se afl5, acestea fafd, de centrul silabei. alte cazur! scrierea noastr6, ca gi alte sisteme de sol!,-ele, ginila.r._e-, - ln redau deoscbrri loiicale 9i gramaTicale c-afe n-au c6.esp"oririent fonetic i 'sau, ea ia; aceea - aceia, s-au s-ai - |au eiA:;$. Comparriif":*cio,riipaiaii, ni'ffe' Combarriif':*cie,il,paiaii,-ni'ffe rler : maire, ce t :'sans : senf^etc;'Tot--ssraet6T.-ia166gi6liC-ei6"3i' -lnccperomu riaj uscul6'-a niiriielor iroprii in interiorul enunp"ului. Prin ortografio se infelege, d.in punct de ved"ere practic, scrierea corocttr. Ortogra,fia estc deci, din acest punct de vedere, un ideal spre caro trolrrrio sil l;in<lr gcriorea, curentd, a limbii. ortografia are la bazi anumite rrrit,r'rii (rirr'(', s[)r'('rlrrosr^lriro rle principiile sistemuhri insrrqi fle sr:1ierc, nu
1ir':r,rlrrl rr'l lr,rr,,

rrtrtlrtrr rlr, irrrrrutrr rlc I'olrrl codului M<lrsu rol)r'oziutil o sernie substitutivd

ll

d.e

sistem d.e scriere alfabetici, furtr-aJtui pu'bara unui sistem strict d.e corespondenfd, lntre semnele ceror dou[ artabete. spre A;;ili;;e transtiterare, l,r cazul crreia un arfabet e.!!." rn raport cu cerilalt o semie substitutivd, ,.rtranscrierea interpretativd," egte 6 t,,t"-oo utt eistem ,,traducer"r, de scriere, ca,re se o"ea iaportat direct r" f"*ti;; care il reproduce scrierea clin care Be "'6"iil;;or
'tranBcrierr6e.

(transcriere foneticd)^r";i"";ti""ji-1t arucriuro fonologicd). Prin transriterare se-trfetege rranspunerea unui text irinfu-n1

l)n v('H(: r0rl:r,r'rr:r, 8rIre{,r']rlr qi .a relafiilor tlintlr' clc fur gctrrrr.,:r,1, <ri rgrlilrr,:u rrr;['r'rri.i l'orr.l,i<r<r :L rlrror. crrvinte, forme r;i oxpr.r:sii .1,r1,,; A;,ii;;;1,:r, .r'rL.r'ii, llr rn:i,srrr:l lrr clu'c mr urmd,regc ictlaicr ir,tiiiii,,,riJi,, l,r :r.rrx(,,r f,,r,u,,,,,,i :r,rrrrrrril,rr ro:r,lit,ii,{ i foncilcc (cum este cazul cu orl;ognlfilr slr59-1roir,t,rl s1,rr (rrr (r(l:L:t Jirrrbii trl.inc), duce in mod necesar la o amilriil ,iir"ii.,i,ur{,i[ t'l,r.rr Ir'orrUlr(,rr,r'rr.1i ncricrc, rnai micd, dacd, este vorba de criterii ae naturrl, irtc,r_ gr':ulr(ril, (rrprrucipiu.l morfologi.c", ,,principiur lexicaltt), mai mare dacrl, accsto cril,crii go intemeiazd, pe tradipie ijipe et-imologie. _ sprr: deosebiro de scrierea'cirrentd, (inirusiv ortograJicd), siatemele de trantcri.ere (sau Lrans*iplie) urmd,resc sd, reproducr f:del ;;:fuhtea fo_ notiod,,.fiziologlc-acusticd

(,
U-l

4. Lexicul.

Semantica

a. Lexicologia este discip-ti1a ringvisticd, care se ocupd de stutliur , vocabularului. cercetarea vocib-trarulu"i cunoagte _o lungd, tradifie, ilus_ tratd, de o mare varietate de metocle, de procedee au aour'ira, cit gi de dif er it e n c ep ! i i aa u pra narurii cuvi ni eror' B-i ; ;;;*;"J;";ff '# ansamblu. ^co spre deosebire de arte nivere are hmiii, l";;r iiti-*i inrins; astfel, sistemul fonologic ar oricd,rei umri duprind.e "";;t limits,6 la clteva zeci de fonede, el este, ."-1" rp""e, un u:r inlenta, sistem tnchis. yocabularul, ln schimb. .ootitidu".r"gl;-.ti";;ie de mii au teoretic, numd,rul cuvinteior dst".;ot;nit,'d"p4;r; "uoio-te; rea^iitdfii udi ,sp""J;ie care trebuie desemnate. practic, vod,?b'lamli'rioit" o" i"tioiti"d"ar"L imposinii de stabilit cite cuvinte cuprind"e o n*ne to.on "riu moment dat; de aceea se spune cd, vocabularul este un sistem deschrs. Degi au existat preocupSri teoretice privitoare cercetd,ri anlicate la diferite rimbi, totugi qtiinfd, la cuvrnt, precum gi 6 ,nu a fost elaboritd, decit relativ t]rri". r-,a sfu{itut "o"rt"ii"urui secolului trecut Be poate Bpune cd, a existat o lexieorogie tnchegatd in Qorul cdreia ,-*" *i"dii,t aproapo toate-as_peetele principale aJe vo6abularurui. tit't cd,' desi tiniri,. Ieiicologia , ."n"ciaflur rmportanf ert" i"ra do arr*"-i-ri,,u t;ffi;ft" ringvis_ ticii tradit,iour,lc.
60

r7 (ll. Ilrrrssrrrs, lrter. cil., p. 4i-r s;i urm. 0N I'r'irr s.lrrrrr'pi.rrrrrrlr se ru!elcg toate semnele care st'rdrcseazri vlzulrri.

Un inrportatlt strrdiu cu,p-rivire la raporturile puLlicai timiliu Ahrcos t.lorach, sub IiUul dintre difcrlte llprrrl rk: scrirrr.:,rl lirrrbrr ,a Le rn uoru"iJI-"-;";;;;;, ..;; direc!i, rui Antr16 n,".r,.,i,f'o"i'J,".1'iiil;:J:'liiif'rr: 't.' tdn0u0t'
otalll

11.

Lingvistic.r sincr onrr,r

C. Ccmpartimcntele Iinrbii

l1(r

I'll:ulrttl'll,t'tlrt, Inetodelor strucburalc ril,r(., rrt:r,i itll,ii irr dornenjul_fonoiogici,

ilr,r'uiterior iu:r,cclir, 1ll g.r.rlp1r,l;igii.

irr sccolul

i-rost,r,lr

s-ir fiicrrl;, (jlrrrr

{,tt't rlr'. t'tlvtttltr ttoi, t'ttttt

'll:ili;l'ilt;ll'li,il;,\.,*1';:.i".u"";f,;"'iisl;T:,,1i:1\:,ilfi: ,oi,ccf,i r. r,i Ari* s. l'rr.c *,i, in prezent se dezvoltd in mod par.alel o lericologic l,r':r,rlr(,iorrllri, Hi rrrro-lo incercdri de abordare structuliid, a vocilbrLlrruiui. llrrit,:r,t,r:;r, t.le baZi, g, yqcq,pularuLu! esqg cuvinbul. In lingvisurcr L'a_ ilrIr()rriLl:u (:uvLuLul cra ruat.gq ?ta.re prilr intuifie, fd,r.i si, sc puui, clar, pro_ lrlcrnu, dotilirii qi delimitdrii lui. In cercetd,rile sfructurale nipioneu de-cu_ vjrLb,a, Iost supusi, .lor c-ritici severe, ajungindu-se pind, la urmi la con,Irrzia, pcsimisbd, a inLdturd,rii ei din preolupXrile cercitd,tor.ilor,. In aceasti privi,t]t;, este caracteristici pozi,iia lui A.-lIartinetl. Totuqi continui, sii, apa-ni lucriri,_mai ales practice, in care nofiunea de cuvint este utilizatil, cu bune rezultate. Intr-o accepfie pragrniticd, qi oareoum superfioiali,, este cuvint tot ce e se.parat plintr o pauzri fonetici, iu yorbire. s'-au puuuu in cele d-in urmd, stallili anurnite triJd,turi str.uctur,ale ale cuvintnLui (vezi Unitd,lile li'mbii,II C 1). In cursul, tle l,i,ngai,sticii,generald, al lui saussulc, cuviutlr c trefinib in moil curent, ca un semo I eL are d.oud, laburi * o latirri de e-ipresr.: nu_ mit5,. qi sem-niticant qi o latur'd, t1e-conlinut nurnitii, qi sern'itica'b lpeuuru analiza cuvirrrlu-iui ca.semn vezi conlinut;i erpresii, rr B 1a). rratura d.e expresie a cuvintu-iui e corcetatd, in cach'ul i,neticii qi at ion;togiel ql, mai_puliu fuecvent, chiar i'unere lucrd,ri rle lexicr-rlogicl ID scrrii,'ri ingLl lesu-l curilLu]ui constituie obiectul de studiu al uriei .i'ir.lf,li". J. sile st5td,toare semantica.
,',il;:;:i;'r

cxpf ima{c. pliu acela,;i semnifiiarr-t se'numc$te polisemie. In cazul in caro EeurnrIlcfl,Dlt dlterltl exprimA aproximativ aceJaqi sennifjcab avem a face cu --dlqg+_lll:; de piidi, casd, Iocuinla, c[ailirt, itnobil sav a sp,uiLe, a zicc, a aorbt, a^gryii, a se eaprinla au a,proximativ acelaqi inleles, dar complexe sonoro djfe|ite. clategorir invels.d,, a ornonimelor, cuprinde cuvinte cu sem-

lrlivcslc I:t,lrrl,ul tlitrtle cclc t.lorri, Jl,l,trli lr,lc crrr,irr{,rrlrri, cxisl,ii, ii orrt o i-r,u fost cercetal;c litolct,icr iii t'lr,r'g sirrl, ilrrsl,r':11,6 lrr rrll.j,r'illr,l,r':r, rlic{iont,r'clor. Un anumit cornplcr s(ur{).l I}(rrLl,(. r'r I'r'irrr:r, rrrnrl srr,rr rrrr,i rrrrrJl,t: il],clesLrli. De exemplu, un cuvinb ca sLraLIit i_r,ro url riurllrlr irr{,.I.s, u,ccla do,,drurn (pavat) in interiorul unui orag, de-a lungul ciriria sc in;irii,_ rlc o parte qi de alta, casele,' (DlIiII), ln timp ce cuvinte ca Tticsd, a face etc. au foalte multe lnf,elesuri; piesri inseamni, ,,1. parte clenront,abili din mecanismul unei maEini, 2. parte a unui tot foinijnd, ea lnsriEi o unitate, u:r intreg, 3. fiecare dintre actele, documentele, insemnd,rile cuprinse intr-un dosar sau intr-o colecfie, 4. obiect sau opeii de arti, expus iatr-un muzeu sau fS,clnd parte dintr-o colec{ie I exemplar, 6. oper6 liLcruri l-u carc lrrcdominri diaiojuJ, desLinati rcpterentirii fe scena unui teatru; operd dramatic5,,. [enomenul existenlei mai nu]tor inlelesuri

rIc trrrrIrtI lol rIo 'ltt.t't,

lrr ttrt lrrl t'lttrtt'ttlt't'1,

I,r'fi

s1nLln,i,c,

dezvolta,rca ryl,iirr{r'i ;ri lr,lrnicii, l)ur{,rr l)uno sutelit orti.l:ir:irt[, at;rlt\ri:tt, llir.irrrl lr,lrslr,:rc{irr

lolrrrlr,r.c-

. ttttrll,rr tttlti

t'lr,l,r'got

lexicologi ca studiu aI ansamblului vocabula'ului, a a,j*'s Ia sta,_ lexicologia, bilirea unei problematici foarte variate. 6e, care cl,re a r, fost tngl; cercetrr,tS, nelnof,r.fi. q.rnrinrrnrii arniinuntit rradifionali,. itrxisti r_rei rnari ;;;;";ii d" ;;: It^*:':#:^9."^^tl^"gIir!l.d, gf :,1, ab,:r ilsa Pt"l: 4: l:Iilgltgl9i -categoriilor de cu vinre ;i.r:;-;;.;;ri;;, 2. prlncipx,lslor,schimbdli cercetarea fe care Ie sufcrl "o.uUuiu."i,--51 studierea diferitelor stere ale vocabu-laiu-lui_ vedere al alcd,tuirii lor, existl cuvinte simple, , .. (.1).Din punctul d.emorfem rexicat .(pat, casd,), qi cuvinrc eomprexej 3l:,*lf zucaDulfe *Tt:lt ctln mar iiiql. mulbe morfeme lexicale. Acestea sint .ie doud f-eluri i d.erivate (l,u.crdtor, mullime, romd,ne;te) qi compuse (u,ntd,elemn, piirae-aara, ttri;-grd,piq). .stud.iul procecleelor de formare a cuvintelor prin imbiud,ri de morfeme constibrrie un capitol aparte, aI cdrui loc in cer-ceti,rile de rimbi, a fost do multe ori controversat-. Do fapt, anariza oremenbelor atcrtriitoare irad5,cini, afixe) lilro de studiul moriemelor, adicd de mortotogiel'ir. ,"rr"tarea cuvintelor derivate qi comp,se, ca uirri;,gi aro vocaburar"urrii,"ap."lrpi.," normal, lexicologiei. Din punctu-I d.e vedere ai scnimire,tior^il-rlu"*t otr., ele se impart, in mare, ca gi cuvintele simple. Cincl stlrlierr, *T,or,"r,,,rr.1" I EItnrc4ls, p.
110

rificant idernticr dilr cu scnsuii rliferite. Asa sint cuvinte ca cer ..firmaurcnb" qi cer ,,arbclle", Nu totdeatr'1r c u'ior tlc slabiUt limita dintre poiisemie Ei omonimie, urai aI-cS iii cnznl in crlrc ele sint lezultatul in<iepiit[rii u:ror'sensuri mai mult sau rnai |uf i.n ILI)r{rl'itrt(, llr origirrc. Dc e-xem1riu, lntre rnnsd ,,mu}{,imert, masd.,,corp_solid" $i rnasri,,mobild,'), dilercnfa e foartc ciard,'gi ele sint
nocoi,ite pe dlept cuvinte ornonime. Il scl-rimb, Ia ultimul (nz,asd ,,mobiti,") e trecu_t i_n diclionar al doilea seirs, cel cle,,mincare',, deqi difijrenla se-

gi

urrrr.

rnanticr dintre ele e foarte mare, dat fiind dd, fiecare face parte clin serii de intelesuri destul de deosebite In unele limbi fenomenul omonimiei este destul de frecvent. ca in francezd,. De exemplu, existd serii omonimice bogate: sain ,,sdnlluos,,, saimt ,,siirt"r,seiz.,,sin)), sc-lzr,g,,semniLutd, cinq,cii.cit,, (iI) rciitt,,el se incinge 1cu curcaua)", sq,u (Je-) tcr ,,riermc,', (le) rerrc,,sticla, (le) tetie ,,paharuli,, oe1l,,,verde)'r.aair ,,bland de veverifd, albd, Ei gri'', (Ie) r:ers,,veriul", r:eri ,,cd,tre)). cuvintele care au complexe sonoro diieriie qi lnfeleduri opuse $e numesc antonime : mare rdu,, drept - mic, bun -fost - n,edrept, vocabularului a amdnunlit cercetatd in cadru-l ,. .(2)..Dinamica tugvisticii tradifionale, deoarece, cum Be qtie, aceasta ava un caracter ap-roape strict diacronic. ln acest d-omeniri siirt studiate d.oud, problcmo prtncipale : aparilia cle cuv_int_o noi qi disparilia de cu'inte. yoiabu-larul o8to sectorul cel rnai mobil al limbii; ln permanenfi, apar cuvinto noi, ca urma e a modifici,rilor ap5,rut,c ln societate, in toate domcrriiio, tlo li tehnica curenti pl'ri la domeniilc cele mai abstracte alc qtiinfci. Do obicoi,

lfrll . ()u\'rur,{rro n()r ir,J)i'r c& urmare

l.

Lingvistica sincronicii

C, Compartimentele limbii

169

' ,r

dar nu ate ocaziasd, le foroseascd, pe toate. Ansambrur cuvintelor au rnaioia ili altul poart' numele de yocabutarJlr^,": "ooo*oi" un;.ft,-i#l*"op.indo cu1,"gu^"t?.,rl"i vintele folosibe efectiv de vorbitori. "p1i- se infelege.a qi..""'ii"arta di,, cade ta un oo"nlto, ra iufi, d-; i; ;;";;gorie de vor-

teoretic un nrrmdr jo-arte mare de cuvinte,

(3)' ouvintels 'rei limbi nu sint pe acelagi plan: unele sint foarte frecvent folosite, alt-ele mai prc i" t;rcfie de'dp;;r;tr'semnificafiei po care o au gi de rolrrl tor tn timbe. un vbrbiio#;tiir;ate

ifirn?:i:':";;;.to't

D_ e exdmplu,'formere !ind, au i.p".i..t qio."iiitii ale verbu]ui I latinesc a.sle ,,? fr" (eram)^rroi ti o1 uns in limble romanice la aspecte .i rrli', aproape id.entico; aga se face'cd ". in fmncezd, A" pilA*,liTiL;d:;; lor riind' p"'i""tu atte paradG*J,liJt."t" p\nd' azi
I

liill,i,,i,ll,iliji;r.rio I)isparifia cuviutelor so explicd, mai intii prin motive obiective, so.iu,lo: ,di-r,tii cu clisparifia unui dbi6ct, tenom.nl-proil:a.o""'oormal ca qi d.numirea lui sd, se piardd, mai devreme sau mai-tirziu I aqa au dispdrut ciirr .oura,n[ cuvinte ca. sqtd,tar, aornic, ititii*i.-n;;;;;i";;-$i morive de ordin lingvisLic' Asbfel, una d-in cau2e este _:rz"ura--toneiic' : cuvintul Iatrresc auris '"t" a'ub la un momerrt crat dftp'fonetic prda redus ryi d.o aceea et a fosr i'r.ocuir prin dimiuurivul '. *iitikiiixi.#i p"i"e astizi in dileritere sare forme din limbile u;;i;";tffi#ti#*, clin cauza uzurii seqlautice": d.in pricina forosirii "o'or"r*. ror^curente, eie iqi rnfelesul, sint din-de'in ce pulin sugestive .7i in rocur ror sint toJcsc preterate altere mai ptastice, mai 'i,li 'i" exprisive : dE p'at, l";;i;;;i"l;.,ioiJtiour" ,q.r,r, ,,cat", s-a folosib echivatentul luiiiopurur ,"0;t;,;;;i;;gdl,, pi,strat iu limbile romiuicc. Mai pulin t.ecuu'ur,l, aar interesantii estd disparifia cuyintelor d.in cauza,cigg$"ii omonimice. Oace aoue'"""iltu ajung sd, 1ga aibl acelagi r.pl{yit li aai, qi parte din cir.,rnenii semantice i;a};" apropiate, unul dig ele sau amind.oud o.m.a?d a fost d'o multo ori exageratd,-dr. *."prurint, d ;irp;d" ;"east6 cauzd, un factor de care trebuis sd, se seama.

a cred,rii unor obicctc, proceclee, achizifii rlrr crilr0;r'irr{,o. (.tllvinte ca' tra,ctor, aaion, cosrnono,ut, '}oi e arnerizat a (Eereniza rrr I'osr, r:r'rr:r,r/o [)o,'r;r'u a rd,sp_undo [oilor nevoi apd,ruto in domeniut tehnicii 11i :r,l;rr,iirr{,rri. Irrr,r.'ducclea^de noi cuyinte se faie ti. p.L t"i"srrea mijloa_ lirnbii (dorivarea, compunerea etc.1, fie prtn imp.,rmuiiir

65i<uti 9lislii tlo t:ttvitrLo arri,njate in ordinea deltrrtlscintlitr ll fnr<lven{,ci. Oercct,ilrilc ot[ro lt,ll clt, sool) sii irnpart?i vocabu,larul dttpll ittrltori;lr,tt{,il f rtltlvcrtt,ci crrvinlrrktr llu rlrrs lll rczultilto interesanto atit din prurct do vtltloro tcoroi,ir, t,it, rJi pllrcl,ir.. Nrrt.loul voca,bu-larului are trdsdturi proprii cilro il dtrogollcsc rlt: trt:ri:l'vot':llrttlru'ttltri: r'l t'sle loarte importani lu anumitc :iplic:-r,tii rrtrlrl

1r fi, tlo c.totnpltt,.\ccoa

:lcest; Rrtop

tu invd{Lrii unei limbi strd,ine. So stilbileqto-.lu un v.gcabuiar aqa-numit fundamental, care o Supus ulei analizo metoda Jrcda,gogico rninuf,ioase, unei programS,ri progresive, pentru ca pcdagogicri, folositd, sd fie cit mai eticientS, A,naliza calitativd, a vocabuLarului implicd, in primul rind cercetarea sl,mcturalS, a semnilicafiei, care constituie obiectul capitolului urmd,tor. b. Semantica, disciplina lingvisticd, care se ocupi, crr studirrl sensului cuvintelor, cste o d.isciplind relativ nou6 I ea s-a constituit in a doua-jgT5,tato l, secoluLui al Xlk-lea, avinil ca reprezentanli principali pe Michel Rr&il ryi A. Darmesteter. Chiar termenu] s-a general-izat. pri:r-rbspil4T-"." ortrrf,ii lni llrCal, -Essai de sdmantique. Science dei signi,ficalions (Paris, 1897), o sintezd, a felu,lui in care era conceputa semantica ln acea Yleme. La noi,

ca

a,

fost, cunosout5, prin lucrd,rile

cunoagte

In ultima \ryeme s-a derimitat ur grup de cuvinte funaamentaro peutru limbd, cunoscute qi.rolosite frecvent de tofi, care constituie tr acelagi timp baza fun-cfio"arii u-rrli li"i'credrii d.s noi cuvinte : este ceea ce se nume$re fondul.priScipar rexicar, auii-it"i ;^;tji;;; Iingvistice la noi de Al. Graur2.', o i[.-.ii.^l'importanpei cuvintelor in limb' in raporb cu frecvenla r". r ; p;;;t1t-ectua prin apricarea metodei statistice' Astfel de certetiri r u"-ii"t"p.ntru murte limbi, gi erc da' clo
2 Vezi

ffffiit,*-#d,.sim!*or

r-iiiir:irikrltle intreles. Observalii asupra schimbd,rilor do sens s-au fd'cut lrisi'r, irrr:it .li,r ,r,,tli"ititatc. Stud-iul figurilor de stil a constituit o pleocupare ilnyrorl,l,nt;li ltr rctorica antic6, inberesatd, in g5,sirea. celor ]nai. pot'rivite rrrrirlrr,lit,,it i rlo oxprirnar,e, ln scopul impresionEiii auditoriului.. tr'igura cent,r':rlir, rr, r'tit,oricii rirtl,icc, riimasd, pind azi in atenfia cercetd,torilot, este mel,:rtor.rr,. I,t,rrl.r.rr pr.irrrii st,rrrlut icicui, tropii (in primul rild. metafora, sinecrloc:1, rnol,r)tlirnilr,) ggns1;iluie rnecanismul pril care Se.ajunge la cele rloud' rrur,r.i r;r1krgorii tlo scirirrtblri tl<l sens: ldigirea qi strimtarea.SenSului (la cr,ro fl.lnl u,tlii,ugab tl.cpl:lsarea, infelesu-lui, d.egradarea ryi innobilarea Sensulrri). lrLsir, simpia obs6rvare a ld,igirii sau strimtd,rii tllelesului e pulin inl,cr.cstnt,ii, do<iarece e conceputS, schematic, ca o simpld c-onstatare a unui r.czrrlilrt; rla, se mi,rgineqteia o analizd, superficia,li_, neglijind. factorii care oxplicl iichimbtrrile <ie iirtreles, precum gi relafiile qtt." sensuri.-De exem1rlrr, lathescul Ttasser ,,1'tabie"- a ajuns in romflld, la lnfelesul-de uptl.ug iu gcneral", iniers, se,tarore avea in latin5, tnfelesu-l de ,,a despS'rlitt qi t fost moqtilnit ln francezS, sub Lorma, searer ,,a inld,rcatt. ln genera,l ins5,, semantica trad'ifionald, a continuat qi continui pinir, azi sd," d.u" rezultato pozitive prin analiza minufioasil, a faptelor qi a tlinamismului schimbS,ril6r. Printre cercetd,torii mai noi, care fac o sintezd a, achizifiilor semanticii conceputS, il acest fel, trebuie- citali H. Kronassera, K.'Bald.ingers gi mai alef S. Illlmanns. Lucrd,rile lor sint prezentate
3 L. $llincanu, Incercdre osupra semasiologiei limbii romdne, Bucuregti' 1887' I Ilandbuch tler Semasiologie, Fleidclbetg' 1951. 6 Die Smdslologie, Berlin, 1957. . iie principlei i1 Semantics, Glasgow, 1951; Pricis de stmanlique frangoise, Berna'

Principala preocupare a semanticii a fost, lainceput, Stuclierea mo''

lui L. $Iineanus.

Al. Craur,

lncercar

e dsupru fonrlului principal al llmbii

rorrrrJna, llrrt:rrrr,9ti, l9',1

,j

il. LingvlstrcJ slnLrorL{,1

C. Compartimcntclc lirrrl,rr
(1.'i[trl:t,str

rill(
r

l,) r olrr(i;r, irr{,t'lcsLrlui se expiici, pfjn tnai llllll{i {irolol,i : (a). $ensul lnrrr r.rrvrrrl, sc 1ro:l{,o schimba dcoil,recc at'o lo(i o tl'ausforr}lale in iilsu$i rrf ril.l ul rlr,nrrrrril, sl,rr ln cunoa$telca noastli asullra obiecl,uiui. Ituvila,

rr,

l'lrl, ijr ( r'il,i{r irt crlrtea cunoscutd a lrri l'. (lriililrrrl, LrL sinttttt,litl?r,
llf li.l ).

und, care inalica pan{} de giscii cu care so ricli:r ' 'r,r l,'r,2 , pr rrr i (,t e$te metalioi,. dar semnificantul a r6mas acela$i. O unogLirr{,r,lc rrolr,st,r'r-r clcspre lu,nd,, cer s-au schimbtnt, ceea ce a dus la o nrodificarr:
l:r, olr; li
r

rc, rsl t: rur rlirninutiy de la

(b) tJntie modificdri de sens pot avca loc in cadrul uDor. condi{,ion?i,ri lingvistice. IJn cuvint care face parte dintr-o familie capi,tii un tn{,cles ind.ependent detaryind.u-se de grupul ili{;irr,I. Astfel, netot, nebun anr il rornd,ni inlelesuri foarte deosebite de sensurile lui loc Ai Dzrz. Uneori un
coutext mai mult sau mai pulin stabil poate influenla asupra unor cuvinte folosite frecvent iu cadrul lui: rien,, pas, ltoint, personne elau lir, inceput substilntive, in francezi,, qi au d.evenit aetd,zi instrumente d.e negalie. Dc asemenea,, un cuvint simj,it de anumili yorbitori ca izolat poato fi incadrat lntr-o familie prin procedeul a$a-numitei etimologii populare I lemerar ,,infu'd,znef" e interpretat ca ,,tenrd,tor", fiind legal, de lamilia cuvintului leamd,. Tot aici trebuie menlionat calcul semantic : a prelucra, dupd modelu-l c,uvintului din limba ruld nepepaSlnlailLb a ci,pdtal, sensu-l de

:1,

rirlnsiultli.

elementi d.id realitatea ertralilervisticS,. si facd, aoel llr, rlale dc ordiir piiihig.' Fen . logic. E semnificatif ln aceastd, direttrie articolul foartc cunoscut al lui A. Meillet, Comment Les motrs.changent d,e sensl, in care schimbdrile sensului sirrt clasificate in trei mari categorii, determina,te d.e cauze lingvistice, istorice gi sociale. Se inlelege cd,, la diferili autori, prodominS, unul sau altu-l din punctele d-e ved.ere cle mai suB, alup5, cum la atgii sc pot lntrepS,trund.e. In gineral insd,, cu anumite nuantre, ac6ste trdsdadcsea

,,a ldmuri pe ci-laeYa'). Printre mod.ificirile semantice mai imp,rr'tante trebuie pomenit transferuL d.e sens; el se face ile cele mai multe orL prin nretafora. lnlntini,, la gurd Be spunea, os, tlar in latina tirzie vorbiti, 1ic tcritoriul fii,rii noastre s-a preforat gula ,rbot d.e animale)' ; moqterril, sub lorma gurii, eI a fost folosit J,a hceput metaforic, dovenind. ulterior un terrnen neul,ru. Un alt mecauisur prin care se explici schimbdrile de sens eBbe uetQniniii!, datorirtd, apropierilor iu spaliu Bau in timp a doud, obiecte, fenomene etc. ; in enunlul toala salu, a aplaudat, cuyintul ,,sala)' capdtd inl,elesul de ,,spectatori". Pgn!ru q g.xplica schimbdrile de 6ens, srmanbic& trebuir sa lecrugri

sirt pe acel:lqi plan. Unele sint mai irriportante decit altele, clar in ansaml;lu elo sint strins legate inbre ele s. Toatc aceste ploble.rne capd,td, o uou:i intelprctare irr catlrul semanticii structulale. StructuraLisrnul clasic s-a ocupat mai mult de alaLiza expresiei in cadlrrl lr,ruoiogiei. Diulle toute rycolile strucLu-ralc, nunai cea afl,nezi, a ajuns 1:l uuele plincipii carc acoper,i cci pulin teoretic qi planul conlinutului. Peutru structulaiigbi, aplicarea procecleelor fonologice ia aite compartinrenl,e ale limbii se baze^zL pe principiul izomorfisrnu-lui. Dar, daci, in plannl expresiei unit5,!ile nu sint se$izate clar de volbitor, in planul conl;ixubului, ele sint percepute ca ata,i'e foarte ugor. Aceasta sc datoreqte faptului c5, fieclirei uniti,ti ii coresnrrucle un complex sonor, uu cuvint. Or, cuvintul este realitatca imediati, a vorbirii. ln male, cxistii, insi, rinele analogii int,re semantici, ',si fonologie ; ele
Du deosebilile dintrc colc cloui, cornpartimente. Al;it, in fonologie, cit gi fur scnranticii, exist:i un anumrt r-rot1 de organiz re substanfei, i:r scopul alci,tuir.ii unil,5,f,ilor distinctive, pe ba,zr, cd,rora

rlc tllii,gir,lii;cuic. 1'e de altd, parte, cxisti, cuvinLc.uur,i gcrrt:r.lltr rlrrcil, rro{,irrrrilc, ;ii li,uulrc cele care expr,irni, r'aportul diutre notiuni, cunr sirrl; plclrozil,iilc ryi coujunc{,ii1e. Diferifi cerceti,tot,i lu definit scnsLrl in funo!,ig rlc ruckrdl, de celcctare ad.optatd,, precum q;i de pozi{,ia lor filozofici, s. LL genoluJ irisii, sc r.erle prcocuparea de a e\plica sensu.L'ca unitate lingvisticl, inzcsl,rltir cu un mod particula,r c1e organizarc. Sensurile unui cuvint
rr,lrrcl,ivri,

lrlr,lil:i,(,ii.'l'l'clrrrio lr,r'illlr,l, insii cir, de rnulte ori itr(r'lcsrr.i crrvilrlr:lol lul r'\ lrr.nr:r ttol,itntr':r, r'lr,:rl,:tlr', r'lc stilrliriilr,zii auumitc lir,lrrli lrlrr rro{irrrrri, llr r,:rr,c:r{l:r,ull:r, ttttrt,tr(,c lllccl,ivo t'tt,t'c rlt,1iir,lt:sc cilfu'Ul irropliu ziii. lllr crrr rrrl, t,u, lr'lilii t'r1rt'itttit tto(,ittttcrt, rtc Iit,l,ii tnicii, lir, cal'e so lr,tl:irrgl'r, o vlrlol,fo iirrplirrrrrrl,:r,r.:r,

tlt: olriccl,c rlcscttttLitl,o tlc acest cuvint. O rrr:rlc 1i:r,r'lr, l lrrvirl,r'lol rrrrlr lirrtlri srr lnr,t,t:,r,y;t;rc rro[,irrni, avind. un con{,irLrrt, rlc lr,llr,rl:r,r'r,olrrr.r'l,rr,:r, tr,

lrlic

au fost ulmirite atont dc

I!.

Coseriu 10, cale subiiniazi, esemiind,riJ.e qi

^ se asigurL iunc{ionarea

la

lirnbii : de r,rs11ip1o, in spanioli, existii un singrr , pe cind in francezd, existi e qi g ; la fel in semanticd,, celor trei cuvinte latilreqLi senefr, uetulrr,s, lretus Ie corespunde in spanioli aieho. ltt aceea$i oraline cl.e idei, poate fi pomenit exemplul d"evenit clasic pr: care il d.d, Iljelmslev cu organizarea diferiti, a uniti!ilor din francezi Dois ,,lemn", ,,piduro plantatd,", .fordt ,,pddane') qi germanS, EoIz ,,lemn,,, Vald ,,pbdure".

ctrvilrt,rrlui ,rnasri sint cuprinso intr-adevd,r tri,si,{,Lrrile cscn(,ilJc alc irttregii

tn t.i,r,Jr,. tiirt., yt.2Jo.-271.

turi sint proprii tntregii semantici istorice. Irreocupafi mai ales do schimbdrile d.e lnfeles, semanticienii au incorcat sd, Id,rnureascd, natura insSsi a sensului. lntrucit linsvistica a fosb tnultl vrr:mc subordonatd logicii gi psihologiei, a fost normil ca seDsul se, fio confuntlat cu nof,iunoa. Iiacest d", s" s;nUiriazra cd in sensul cuvintelor lint; rt'flrclu,1,c trlsiturile esenf,iale ale obiectelor qi fenomenolor. In sengul

La ambele nivele, unitdfile au tri,sdtriri comune si trisdturi deosebiloare; opozitriei p/b i-ar corespunde o opozi{ie detipul idtrinTvechi, care, pe ling5, trd,sdturile identice se deosebesc, in m&re, gi prin diferenla animat/
ilranimat.

11)64, ilr dcosebirilc ltt,f,rs slrttcltrrcs lcltlrrraligues,,,Zeitschrift Iilr franziizisr:hc f.itcratur" (ZFSL), IIeft 1, l9(i13,1r. lJ,,l0.

8 Vezi S. Stati, S. \larcus, Gh. Enescu, Al. Boboc, in LLIr, p. ? 9i rrrrl. 0 I. Cotcanu, Conlribulii {d o semasiologie sislemalicd, pLG I, p.12.10 Ascntitnlrilc sitlt (lisclltatc lrr -{)orrr une simanlique diachroniquc struclurolc,'l'|.l,, Spnrt:lrr: urrrl

-;

li.
I tI
<,ir
r

Lingvistica sincronic:'L

C. Compartimentele linrbii a cclor dou li comllarl;i-

tln,

ttrt'ttlr', rrittt, ri rlttosclliri fundamentale, rczultate din insu,5i caracterul llcliig :r,l rirl,r'lrrrrlrri forrologic gi caractcrul deschig a,l lcxjcului. Existd astfel deor;r'lrili 'ilr rl,rrcrrirrl 1'olosirii celor doud, substanfe, ce{r a expresiei gi ce:r, a lorr[,irrrr(rrlrri, rlirr lrrrrrct de vcderc cantjtl,liv. Substan{,a fonetici, estc rcdlrri, l:r, rrrr tuunir,r'linrit,tl, dc foneme: nu exisl,d, rlecit citeva zeci de lonerne Ei :r,r'r'i;llrr, sirrl, iirrlicicnte pentru a alcdtui toate complexele sonore carc seafld, irrl,r'o lirrrll'i,. lrr schimb, Bubstanta/aflat5, la bazi vocabularului este mult rrrlr,i rrrull pusii, in valoare iu cadrul unitd,fiior. Cum s-a ard,tat mai sus, p. 2(i5, lexicul unei limbi este teoretic jnfinit, iar ln nracticd netimitat. .l ):lt chiar dacd uu aspect al realitdlii nu e consacrot- ca itare intr-o unitate lcxicaltr, el.poate fi exprimat prin-tmbindri mult-ftiai pulin fixe : degi nu existii, un singur cuvln-t, p_utem exprima prin perifrazd un conli:rut prccis, ca, de exemplu, candid,at la concursul de admitere Ia nacultatea da-limba

ttscmlnlrilor de organizare strlrot,u rali

,,cirnprrli rrrorlosoltllltt,ictl)'1 aceqtia din ulntii sllrl, l)roo(tll1r:r,{,i rlrr itttlrlr iia{,iilil g{;ilisl,ico u,lo rlitcriLckrr asocieri lntrc gcrtstrrilt ctrvirrt,t'lttr. ltt trllirtt:r vrcllro Jl. (ioseriu r0, oorrpintlu-so de tipurile dc sl,r'rrr:t,ru'i ltlrllttligtttlr,l'itrc, (lcfincrsto cJrlr nol,itrnca dc ,,cimp lcxicalt) : ,run citttp ltlxica,l tl$to o gt,r'tttrturii palatligmatici, folmatd, din unitd,fi lexicalc care lqi furrpart o ztttt'J. ds semnilicafie comund, qi care se gdsesc tn opozifie imediati, unelo fa!,ll c1e celelalte". De exemplu, in latind,, seria senec-uetulus-uelus este opttsl
seriei'iu,uen'is- ttouel,Ius-1'toutl,s. Ira u:r nivel superior cimpului lexical, se vorbeqte de clas5, sau categorie lexicald,, caracterizati printr-o trd,sd,turd, mai generald', ca : obiect,
2nimi1f,, uman etc. Aceastd trd,s5,tur5 poate

scazii dc srrbst,r'a,1,rrl rnal;crial, economic, politic rtl voclt,lrrrlrt,r'rrlrri. lrr lr,('r(':url orditto ric iilci, ltot Ii ltornenite preocupd,rile lui Olr. lt:r,ll.y r't, t'rt,l'tr vrtt lrtrriltt ilo ,,cirttprrli a,socilt{,ivet', qi alo lui Pierre Gtlirritt<l lr;, tt:l'r{t lt: tttttttt'11tr

;i

unitate lexicrJd, e susceptibild, de a func{iona simultan ln mai mu-lte ansambluri, pe clnd ln fonologie aceasta se lntlmpl5, mai rar. Astfel, francezul Jra.is apare in gimpyl lexicil al adjectivelor de tipul neuJ, nouoeau, aieua rsi in lceia_al ad.jectivelor care se referi la temperaturi, (Jioid,, chaud, etc.). rntuitiv, qi ln semantica tradi{,ional6 au fost sesizaie astfel de particularitdfi. De asemenea, faptul cd, unitd,l,iio slnt alcd,tuite din trdeld,turi distinctive este oarecum presupus de dicfionarele explicative corect ftrcute. cu ajutorul nretodei structruule, acestea pot fi brsn dcfinite mai riguros, pe.baza, opozifiilor luate l:r consid.erare. Majoritatea lingviqtilor semJnticieni 11 considerd sensul cuvintelor ca fiind. alcstuit din trisd,turi pertinente, numite cel mai curent seme 1 rtnitatea constituitd, clintr-un aniambtu dri seure formeazd, un sernantem (vezi Unitdlile limbii, II CI, planuri, niaele, stratiJicare, II B 2). . ?e lingb stabilirea inventarului d.e invariante in semanticd, este necesard, determinarea structurii paradigmatice qi a celei sintagmaiiice. Pentru paradigmele Bemantice, teoria cea mai curentd, este eceea a cimpurilor lexicale, organizate pe baza anumitor trd,sd,turi d.istinctive. A.ceastd, p9r6pctivd, structurald are 7a bazl, nofiunea de ,,refea asociativl" rfin cursul lui saussure (vezi sch'ema ia p. J-?b), pe care fursd autorul n-a dezvoltat-o suficient. J. Trier e acela carl formureazi pentru prima datd, o teorie.- inchegat_d, a ,,cimpurilor lingvistic",t tr, urmd,rind echimbdrile 11!31t9tgri1g lexicologice ale grupului cle. cuvinte ain Umna reche germanl, Wishcit, Kuns\ !.!st 1n raport cu schimbd,rile vielii spirituale ryi-morale. Ilai.recent-, M. Matord13, analizind" ,,clmpurile nofioinale'), tncearcl sii, explir:c-realiti{,ilo soci?le prin prisma strueturii vocabu-larului, dar nu din punct dc vedcrc filozofic, ca primul, ci in calitate de sociolog c&re se intererr Vczi nr:rl nlcs Clrcimas, SCmanlique, 1966. t1 I)rr ltttlsche Worlschalz im SinnDezirlc des verslandes, Ileirlclbcrg, tt I.q nilllndt (n lexicologic- Domaine frangais, paris, 1950.
1g31.

literatura rom6,nd, a aniaersitdlii d,in Bucur.egti. O altb deosebire intre vocabular gi fonologie constd,

in

aceea cd, o

Dificultatea unor astfel de clasificdri nu este atit de naturd teoreticd, cit practicd,. Or, in lucrSrile concrete, fiecare autor ofer5, o anumitd, grupare dupd nevoile domeniului cercet:r,t. Slnt cunoscute dileritele ,rclmpuri semantice" de la care pornesc dialectologii, iniluenfafi mai ales de metoda lT. ,,cuvinte ryi lucruri" gi, mai nou, <le onomagiologie Ctmpurile semantice pot fi puse fur legituri cu problema expresivitS,fii. In acest seDB slnt jnteresanto cimpuri ca : nume do animale, de pdslri, denumiri legate de corpul uman, denumiri de acfiuni, atitudini ale omului, nume legate de obiecte din cas6, din jurul casei, nume d.e meserii etc. Astfel de cimpuri sernantice aratd, cum slnt tratafi termeni din aceeagi sterd, atunci cind sint folosifi trtr-o acceplie speciald,. De exemplu, din sfera
animaJelor pot

fi uumitd,

clasem lalo categorem,.

fi citafi termeni ca: dobitoc, bestie, ci,ine, maimuld,, aulpe etc., care la figurat capdtl trdsi,tura ,,umall" gi conotarea peiorativd,. Tot din gruparea cuviatelor i,n serii se vede ci un fenomen ca derivarea g11pnimic5,, mecanism d.e baz\" aJ d.ezvolttrrii sistemului de metafore, este mult mai rd,spind"it decit s-ar crede la prima vedere. De asemenea, anahza termenilor h cadrul ansamblu-lui d.in care fac parte arat'{, cd, transform5,rile sematrtice nu au caracter mecanic, ele sfurt lnsolite tn mare m5,suri d.e imprevizibiJ. Chiar in serii de tipul celor de mai sus putem htilni, la unu-l qi acelagi termen, qi nuanfd, peiorativd, gi meliorativi, dupd, context : pdptusd, poate desemna pe cineva, ln ambele acceplii. tr'apte ca acestea arati, d.inamica structurii paradigmatice a nivelului semantic ln ansamblu. Ele cer lns6 o aprofundare serioasd din partea
cercetS,torilor.

In nlanul sintaqmatic. htereseazd, relatiile d.e determinare dintre unitd,fi. Plentru a precira acbste relafii, se poate porni d.e lateoriaglosse7r
16 16

1960,
18 o.

4, D. 3-24.

cil.. o. 8. u Lucr. Pentru aceista, vczi articolul lui U. Ricken,

Le frangais moderne, VIII, 1940. Vezi bibliogralia citat?i ln La sCmanlique, Paris, 1964, p. 89.
Obseroalii crsuprd ononlosiofoqiei,

I-lt IX,

- t!18

ll.
r,,rlirlrL'ilir{ii...

Lingvistica sincronici

C. Compartimentele lirrbii

.';r'rrr'.r',,Ilr

,,1|rrrr rlrrr'" ;t l:t'l'. 'tt,ubor ,,a sc

l,t

rtril,rilr'l,rVir:r, l,rrrnr,rrullli tletct'rninal;,). I)o cxernlllu,'r:lpor.t;ul 4itrtr.e clasa nrillitatt, crintre c,rasa',,fiinl,c i.irr,ro*,r ryi 1"t,.
tIt''-

Nuanf:iri inte.es*r,rte acl*cc i' rccastr-r, Privinfli ll,,,j .: :1, . '',, r,:rr.r. tlistiuge t', ( ilr'ir'rru tr.ci tipuri r1e solirllr,t,it;tl,c: :r) ,'\lirrir:rr'r':r, : ,,clasa detcrrninunl,r.rlui Iiurrcl iont,azir, cn, t,rir,si1turii

srtrr,11r':r,lir.,

*, ll',.{.i:,:.,,:rrlriL.r, rrrrrl te'rmclrrrlui dctcrrniuanL func{,iuueazi,- an I'r irjr:r ,lll I'ru ri, rlisl,irre t,ir-r, iu telnrenul detergrinat,,. Ile excmpiir, raportnl rf irrl,r'. gt,r'rt. S,,/r,z.{/ Zu,rl ,,tren), qi .fahrctt.; ..i.'iJ,rii oo.nn .,,vaport,, lrrl)rlIinr r'r]irlc-\cnlulni,,r
rrtr volricult'.
ciricLr-i'1,

i^t:.fahren areinfelesul c1e,,A sc deplasa cu

caz (implicafia), tntllnim relal,ia rle apartenenfi,le : lns*_ ]t' rrlli'r'1.(r) -, tlc srrt', aparline unor elemente din-clasa ,,iailorr, (X), arlicd, : ,,r'oil)))

: ,,int.r'egul lexem cleterminant funclioneazii ca trisd,tulii, .,, ,. ,"].rTttlicrr,{irr, orsrrrrcrr\-A Iu lr,\(,r)rr],1. dcteIruiu;1t... Ile pildn. fr. alr:an, it. Dnio, rom. rolD sint unitlfi acljectivale care cletermini terincnn_l ..cal,i. Avem in acest caz un mocler c1e analizi care se praseazi, de fapt, iuL.e.plan.l pa.adignrntic 5i cai sintagmatir, intrucit i.r,it,iir. o. irrai sus se s[&Duesc urf|e aDumrte serii p:lradigmatice. se inlelegc cd, ele se pot mani_ s iu iagmeTor dintr-un enun! : astf el, in'srnrasma, l::r:,::::^":l _li :".,I.yI ^1,caL rolu &re .roc .rn lcl dc integr.a|e a sensu]ui adjcctivului in aceia al substan_

xeX
a explica aceste relafii, au fosl, folosite mocleiele generative, cu pusd, ln termeni noi problema interpretirii semantice prezente inlraun egunf. Se iiteazd, de obidei, acest sens, i_"..11j"19".. tnr[rcolu]

^,_-. -1lf "tu tuutorul clirora a fost

Iui J' J. Katz qi J. A. rrodor : rhe structttre Iati, oxcmplui dat tle autori:
I

in

o.f

a semanlic tlteoryzo',

acljectivului.
,.,.,^, or,c[],

l,r'ului, ob{,i:rind.u-sc un ansarnbru semantic r,nita", **".rni pit"i"i,sd,turjle

relrr,liile menlionate nrai sus pot fi in!;eiese rnai profund ,I:,I:ttalo, le lntcrpr.cttrn din punct de veilere 10gic.

bachelor
I I

-,___^11 zrunc; notind cu

lximul caz (afinitaica), am avea tre-a face c* o relrfie de i.ci*y

..'/I I

,-^\ -\
Anim?l
I I

n0un

clasa lernciior gi cu

&ceca dcscmuatii de ,n,bor., avertt

--'t_\ , (Maie) \_ .rrt"'

UrnAn

XCY
sltrr, grirfic,

fwho has ihe firsi of lowe# academic

( Male)

T... I wrll .,-' has.nev?:

n'arr:?d
I

degreel

( VOunO)
I

(Younq)

t-

[knrghi servinq under ihe sfan-dard of anoiher

ftur

alo lcxcrrrulri Zug

cazu-l aJ doilea^ (sclec{ia), este vorba d.e intersecfie: dintro trdsd- rn i n ,) cir rif,_ unele sint co*iurie cu cele ale tu'ilt lui Zug, qi ri"o-u ,.i" care Bo lefortr, 1,, faptul cL aces_tea- si't vehicuie se obfine' astfel arhilexemul ; inrersectLazd, cu texemui.fahren ,,a cilJi,:,.:._!\:,i1:. +ggst1,.111.in11l,i lui,-se t(,l'r cu rrn volricrr_l". Notind cu X trdsdturile lexemulur Schi.iS, cu y'pe cele - -,

knight

fhen withoul a mate during the lreedtng timel

seat

ryi

cv Z po cele ale lexemului /a hren, avem"

'

(xnY)nz
rr Vr.zi 'l't.1., l1)li,t, yi ZFTSL,
1008.

mici, categoriil.-e semantice,iar tn!r9 paraatezo-mari aga-nimijii diiferentria_ tori I categoriile gramaticale qi difereufiatorii sint miiloace 'prin caro se poato descompune semnificalia u:rei unitdfi lexicale -in trd;etulile salc distinctive).
Encscu-,^ I 906 )-

(fdrd, parantez_e sint reprezentato categoriile gramaticale,

lntre paranteze

le Pcntru dcscricrca acestor rcla!ii qi a proprictllilor lor, vczi, rlc excmplu, Cilrrorglro Introducere tn logica matenalicd, Bucuicgti, 1g65, p. 160-123. t0 ,,Lnngurgc" xxxIX, 1963 (tradus gi tn limba lrinceztr In,,cahicrs rrr: rrxilpregir",,

, li
'1rnNl,tlii

ll. Lingviri.a sin.ronnr

C. Compidimenrele

lmbii

)/t

.l;.';,|'.!."li.'.l...rl,d,'}i9,l'zar''n;;jurui.1t;iiiiJli'*i''r"'"pii'lili'* x|t\l,tl''i'nitji,illoliscmieisbx.that&teicidi{pmctu]dYe.I6roaIfali'iit'i.i.D$todelaBinct[iteBcd,sogIobal[uc8te znriilDtlsljufii[lusamblu.lnrcela'itiop'[ni[dli1sbbluabglnconsid".i"ii"""it*ui6tilor,ciunIcldeprodusslIpioI'Iezultatdn8i[toza r':r,r't: irr c:r,rllrrl raporturilor existente intre trdsS,turil.e lor. Aceste moclele acesl,ora. ,,lfI.lxui'nolc o iftteryrtara se:ms,Dtict ti mai puti.D o descriero a unitttilor Din punctul de vedere al graalulur ate genedlitate a selsurilor acturlirlo uerr8. 0! , - At'Mr'i ' de obicei trei fii treptc trcpte :: sb&bi'leso"de intr-rin enunf e"""t,, se sbabilesc zare rate;o't"--o'o ADrliza somanticd, 6sts prerertt qi h $amatica goDor&iivi, Iropriuurlra9'uglaU.U|@gx,D@u|u.-U.o'|U r) Sensul dr)roroti? tr 6 &lc5tuit ali|] fasciculul ale trisdturi alrstiactiv, r. r '' . / I zjsn.I]up6ce3esLBbilescindicatoriisi[LagmaLioi(sfboriidedepndeAtd)'gst,.cualLecuvjnto,tLoj1aDcai4varianLt.se$Uldemtativalcuvitd[i.,..l,' ir ' oduco compomntul Bmartic al graroaticii h scopul atdbuidi uroi 1 are valoare obiectiyd, el eiisti, hilepe leDt de intetrtia, vorbitorilor. _, / 'jc acmn|ficalii etruoturiloc genemte. lal.tr, Lo aceast8 prisinft, oxeFplul daL la Inii mrri, esre ceea ce Sauisure rnlelgea priD coocept. dc N. Ruwet't: b) Senirul ooioldlt! csto valoffea suplimerte,r, sugestiy{, afectiy?tr, atmosfcm tc. core irl3oF be un anumib cuvi-ob UDele va,lo conotetive I {+p+ ] sint consacrate ca a,ta,re de normd, qi ele sint cuprinse in anumite stiluri
I
1

}]|l|+1lllth'fnli|r[3cIIsutuiceIutdeconte{'c

n(

MNAu-xsvl. ^a-- \.,

sN

se,,;d I I f"-I
_---- \ i'r ----rrt I
|

t I

funstionale, cum sinb cel familiar sau popular : aalabil capitd o coloraturd

ip""rIf"x

"i"a

toiosit iu anumite

c.lc.,ii (vezi Stilurili llmbil, IVA

1).
!

\*

| I I derni 0ei

| [-*u.*, I I ll,^-' I l"u"*"r,1 | l--;" | | l-^",; I | l*Hurnin | l+g'r"'"et-.1 | 1.r.i.,r," | ........1 d(rni 1........ | :::.....1 Wt | | l:Ya! | C-'iti l+aaivnel tr4 l+00.;et | l-l::.. I l.l:::::l i.#:H:l """"J L """'1 L l+Lq,^nore I L;ilj I

[-^r"- I

tl

I I
|

I |
| I | | | I I

accitlentale. acciclentale.

'""'*l"ti;r
ln

tlat de raportarca c*vintuiui la realitatea I/4, un.nlarc nrtrnd,r nrtrnir $e._cuvinte plus ii concretri, la clesernnat. l/4, concret,L, $e_cuvinte el trezeqte in plus imaginea concreti, a, obiectuiui la cale se referli. ici generalul se exprimd,
su) re.ferenliai estc
,.r,

t
i

ccrceti,r'ile rle graruatici, geuelat'iv:i, scnsu-l referenlial are adesea un rol hotd,ritor in aplic:rrca regulilor de transforrnale. Em. Vasiliu inlelege prin scns retoreulial al unui etrunf (sau al unei pi,r'{;i d-intr-un enunf) ,,ra-

iudividrral' utruvv clireoL r+rs Priu

,,,.i

ts"r'!
ats

r'ensor

portarea acestuia (sau acesteia) la o stare clel,erminatd, a universului ixtralingvistic"24. lJanurnite construcfii, dc pilcLd in cele coordonate, este necesar sd, se faed, raportarea la realitatea'extialilgvisticd pentru a se'ved.ea dacd trans-

t9rpaya1tt1T.::*:1",:e:.':ll1 {!11:"p:?i?.ijrr3q"ratuazecorecte sintactic, dar ilcolecte tlin punct de vedere semantic. De exemplu, putem
avea fraze c* eletsul si,Iitor citegte laclia
qi.

I :;}|ifl"**::"*,f"ffil":'H:ip-Y,i: H,n:l I 3fela ra soma,ntemut cIut de nunr. unitrt ,1j::tr-,,i3:.-::f d_asarer.prezrrato lt[b dsro
cum ss vsiro. unitdiirg
sitrr, reDlezearat

sub rorDe uror rascicur

de

ru

ti

numai cr, fascicDlo

claselor alin cs,m fao parte-

trlsdturi. ci si cu brlsiturii plolrii ctmp

rilor

i;.t"ififfi;';;il";il;i$;;;i:'"1'ffi;;;',";i;:;';itr;:':jiH:r,;\t;; * EmLacr,c, da,r urooreci smanLic. pencrr a rdlr,'.a ii;, "*, " "orcr. fll#!"ffi#;$;#i-#ffi11,fi#fi't"'fi;-i[srizam, prhu a se
iliia
96 e

eleaul leneg citeste leclia.

Ferbleterl-

vorta de doi inaivi,

i d/'efili I elwd sititori

cet

le*a,

citesc Lac!,i.a.

i:n:**axm:T"li-::,?"?l:j:f,:';. """."'.";##ift"'i',ltH:"'"riffi"ffitll1',:f*lilY*.q""""i::lT"il: "^*l*i*-fti,tf..f soica,9:r,.luirritcri,,regutra"!""i""9i";.-uiiifi.j,i:'i;i'":1iii''"".:;:flli,::i::'f"H;ifff:.'$HiT'$'x"T[?*:l*"'t&'r,"f,'['J;i'

rntrnrib,, itrtr'grnri, analtdrnr .um s6 sporo m&i currr. ,,Amxtglmul esLe oturlf,irllrnottto o oporrl;io ca,r'e combind, semnificafiile a doi (strr rnu,i multi)

,,

ttrt^,,trt,:!iotr,

,.

t..tit.

xr N. llurvct, lnlrotluclion, P.3i3.l-

il J;lli;l'lLil':J;"?r::Xl;1":,"::,i;,;:';i';!:iX;;l)l?l?iiti'.';]ntt. "'

ll.

Lingvisticr

C. Co n,rrrtimentele

limbi

.)

l.r rlr.,.,r:rlrrrrr',r ('r,':ulrriir.ii stusut.ilor.(llt lnlii,it,(,i rljsl irrtrt,iyc qii ir, lt,rtsitrtrblttlilor r'rttrrllltr'r'rtr llrtttttl J)itrittljgnliltio ryi silrt,lr,grnlr,l,i(,. (iliullirt,igilo {grtct,ltt,ivg |lrlrrrrirrI r) il{'tr:1, 1rIr's1rcclivl,, u.cu-\oe.,.0, |,t'ail,illrl (jlll[ Su lclrlizclz;i! I]IOSlljlll r "r r{'r .1, I rr' I rr zrr, r'r,lltr I ilot gri}matioal(} st,u,bilit,e.

5.

Gramatica

logice.

. l. ifcr.rcnul gratnaticd, este folosit cu trci accepfii difcrite: prin gr.rttrtlicti so lnfelcge Btructura gramaticaki a ulei limbi. alcituiu -oil rrrotfologie qi^sintard, qi discipli:ra qtiinf,ifici carc are ca bbiect srluouur& glu,malicaii,. rufrlesul cuvintuiui este uneori mai larg, atlt in timpuriie veciri (dr.l exempru, gramati-cd, filologicd,), ctt ryi in zi-lele noastre (de exe'rnplu gramaticti .tran's.forntalionald,), ilcluzind, pe lingi morfologic qi sintza^xd,, fonetica gi lcxicul. Gramatica, ca disciplini, gtiinfitici, are o istorie foarte indelunsat:i 1. se citeazS, gramatici fiiologico (conliuild expiicaJ,ii cerute de c6nieutarea tcxtelor vedice) apdrutc in rndia inainte de anul 500 i. e. n. 2. I)intr-o opocd, ceva rnai tirzie (sccolul rY i. e. n.) dateazi, rrclebra gra,urntici, a lui l'iioini, g'rarn*l ici, cu caructcr dcscriptiv, tlcspriusrr, dc picoeulrrir.ilc filo-

I).yskolos au pus bazelo rnorfologiei (primul) Ei siutaxei (rill,irriul), p<: oare gratratica tradifionald, le-a pdstrat fd,ri, mari moclificd,r'i pinL in zilele noas-

p'rfite ei fiintl pi,rlilc ei. Sl,udiul grarnlticii ia un deosebit avlnt in secolelc al fll-lea - al lI-Ica i. c. n., Iiind dcterminat, de dezvoltarea actil'itd"fii filologice alex:lndrinc (axati pe aualiza textelor homer.ice). Dionysios Thrax ryi Apollolios
adeilea ident,ilicilte cu judecata qi

ln Greci.t u,nt,icii, filozofii sint aceia care mir,nifesli, intercs neltr.u gramlr,t'icli, rle eremplu r)la,ton, dar mai ales Aristotel qi sboicii. Iu corrce p{ia,
accstora gramat,ica este subord.onab5, logicii, propozilia qi

tre.

<'lrracterul normat,iv aJ lucrd,rilor lor. tn cursul evu-iui mediu se continuS, tradilia gramaticii greco-lu,tine, ll,Lirur, fiind ]imba literaturii qi a invd,fd,mintului. De-Cbia in epoca Renaryterii lirnbile indigeno din Duropa dobindesc dreptul rte a fi ioloslto c:i, Iimbi aJe lit,crir,trrrii scrisc qi incep a fi stud.iate. cirturarii din aceasti, liorio:r,dii, sc
I I'r'ttlltt illforllti\!ii lrlri olnl)lc asupra conccpIiilor grarnaticalc (trc s-all suc(:c(ht ln rlcr'trtsttl tirltpttltti, vczi N. l)rr\garru, lsloria sintdrci, Llucure5ti, l1)15; I'ir:rrc (irrirarrtl, l,a tlrtiltrtrurrrt, l'aris, l1)5IJ, p. ? .ll, 5l-57, 78-81 ; Iorgu Iorgan, villcrir (i{rlu lt0rurlo, Alcr;rrtltrtNictrfr':,ttt,Slrttclttrrrrtrorlrtlogicdalimbiiromdneconkrlporenc,llucrrrc;ti,il)ii?,P-21J.,11. r (:[. ( irrrrr Walrl, /s(. lirrgu., p. 9.

greceqti pe caro lc-au ailaptaf . Latinii au preluat schernelc gramaticii gramatici lntr-o oarecare md,sur'?i la llrnba

grll,mai;icale. ;\currr se cruustituie gr,ilrnlllicir, isfolicr"r, qi compa,ral,[, pe baza unei rnel,odc aclecvrr,te (nrcLotlrr, comp:lrabir.ii-istoricir,) : grainatica cievine o qtiinf,i,. Gla,lr rr,ticrr, istorioir, rriorlilicr-r, lundrrrncnt;al conccp{,ia ricsprc lirnbi, in gencral ;i dosple stluctulu, glturillica,lir, in spccill. Iia clern6nstreaztt cit, Iimbr so schirnbii, in rlcculsul Linrpnlui;,i cil eriolrrlir lirnbii are loc potrivit unor Icgi p|oplii.. rrogicr, nu pulr,Lo clctcrrnina gi orplica toatc schimbd,rile pe c2rre le suforli lirnba ; nnel: tlruslormili sc tiatorcic iltr-a4ev:ir legd,tlrii limbiirlu giridirear aiLele insL, fir,ctoli-Iol iutcrni, cxclLrsiv lingvistici., sburliul istoric qi cornpa,r'a,tiv al structru'ii grrlrnatic:llo:r, ri.us la cuuoarytorea aprof unclilbli a categoliilor 1i I legLrii_lur.sramn ticale r]iu rnai multe limbi qi, in a,ccl:r,gi lillp' lconbriiruitl.r, o infrlegcrernri,i deplinri r, etapei contern-

:-r, lirrrlrilor. Ior. lrlllir rl r,rr r,:r,l,r, I'oliilr:1i crr lr:gulrir) {r'l,nl1tl,i(jii latirie 3. l'rttttitttltt srt tlrt l:l Alrsl,otcl qi dela iclcc:r I'olrr,l,c r.li,;rlrirrriil,ii, r';i, lirrrlr:r, ilt r:lr,li{,lr,l,c rlc ilrsi,l'rrnrcrLl lr,l girLrLirii, r'efl.ectl'I J)('r'l(lcl, girrrlir:r':r,, s,:r,:rjrrrlr l:r, ri cortccp{,ic Lrgicislii, loir,r't,c lcl,ii, rnalil.eshr,1,ir, crr 1;olllli c]llli{,lr,i,,,lr,r,,,ii rr,lr,s ilr. ritcolttl lll X\rIl,-ltrrr,. l-rr fclLrl i.lcest,& ia nllqtcrc uD rroll 1,ip rLr gnlrrlll,ir,i,, grilrr.i!lica gerrolirJli smr.r'af,ioralil,. Din seliiL bosat,il, clo lucr.iiri iiliu,r.1,i1irrri qgrlui*i arlinbltr.oca mai cur.osoutd, este Granlnt('iire gtnirule et,raisotr,tr,le dr: Port-lloyul (1660). . Autorii gfarnaticjlor'.gerrclale iucearcl cir, clescopele regulile gramabici!10 cornune tutulclr iinrbilor., cilrc coincid cu cele aii gindiii, uni^roguli velsale qi cle. Abateliie tle la fundarnentul comun, arlicd, speciiicul fiecr,rei limbi, nu pleziDtd, iul,clcs dccil, in rliisuri! iu cale aral,li grariui dc lccollortnitat c t uuci anumibc lirnbi cu l^osica. _ l'artllelismul logiru-glrniuubical apal.; int,r'-o forrnii sr-r,u alta i1 foilrte rnulte lLtclil'i cliu clivelse cliooi, Iili\.itoat'e la tliverse limbia. l)in doncliul lirribii rorni,ue pot li cittte iri iCesL scns grilm:lticile lui r4iade Rilu,lescu ,;i Timotci Oipaliu 5. Plirnrr, p:r,r'l,l Ll secohdui u,l xlX-lt:a reprcziutii o etapi, r1c o deosebiti . irnportauld iu evolulia ooncep{,iilor ryi rnetbcletor tle stuitierc a structulii

.'ll,t:rrlrrir,,;r lllr, titsrr.ic i.il,t.ltc1,uI'it gril,lrrdllioirlli

polalre

lor. unii

latini ari

accenaua,b

;i . _,-'.qo-'ceqtia.istoricx in studi'l gramaticiirl.rninir, in intregirne secolul al XrX-lea. De;i rezultatele ei sint incontestnbi.le, in prima pa.ti a secolu,irli ut'md,tor se mai afirmr puncte t1e vedere logicisie, pe ling& care apar teorii
{ $i este criticat ln
3
C_f.

lirnbii studiate (mai ales i:r

ceea icr plivegte tonetica

'morfologia).

alla gloltologia, vol. I, Bologna, 1963, p. 35_42. al XIXlea gi in prima par[c a secorului nostru di numerorr cercctiitmi, de cxemplu de H. (.4.Di-iss der Sprachwissenschdft, p. ll2, xl. I_azIr ,steinthal $r,ritntre gramatic_d..fi togrcrt; Bucurcati; 1st1, p. il2),'t-ai:,r;i,rii,i,",r, (ibid.ttr. :]"il,t, *tor,lrrr,ile o. Jcspc-rsen (The philosophlt of grammar, i'ouctrrr, 192a, p. 47), it. I)cLr(:roix (/.r l,__:.*"y): tangagc el la pettste, I)aris, 192'1, p. 32)- Pcrrtr:u analiza acclor clcrnente alc grrurrrlicii r.irliql:rl. lIl.dlrldirca lingvistictr nrodernir 9i pcntru lilia!ia dc irlci criro s{.t)oirl,, iit:rt)iti l,:'l:,::_.::-6r.:::. r(Lrc grlntltlca raliollrli ;i grantlLica gcncrativ-transforrna!ionall, vczi Sorirr Sl:rli, (,rrrrrrrrlrrrlr IqtIon'rLt fr ttrrgDisli.u uclttuli, SCr' xxI, 1970, s, p. 517-s27; itrcrl, /rr jutt!r rptttritrirt,t rt rtcuperurt,.d g-rdnraliciror rtlrcnule, st-, .63 P. 5$ )i bibriografia i'dicrt.ri :rt:or,r. o (lf. Torg' I.r,lirr, Vrrlcria (itr!u llornalo, Alexandru Niculrsctr, lttr. cil., t). .,,1
sc_colu-l

Carlo 'I':rgliavini,

.Iltrgd_t1z_y2n1