You are on page 1of 55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

1. Ce este profesia contabila? Profesia contabila este in mod curent definita ca totalitatea activitilor (serviciilor) care presupun cunotine in domeniul contabilitii, a specialitilor care le efectueaz (le presteaz), precum si organismele lor profesionale. Profesia de EC si CA se exercita de catre persoane care au aceasta calitate,in conditiile prevazute de O.G.65/1994 republicata,modificarile fiind aprobate prin L.42/1995, L.186/1999, Legea nr.269/2007. Profesia contabila poate fi exercitata de persoane angajate cu contract de munca (economisti si contabili) si de persoane autorizate ca EC sau CA conform reglementarilor legale;diferenta dintre persoane angajate neautorizate si persoane autorizate care profeseaza,se releva astfel: - EC si CA sint: independenti, apartin organismului profesiei,nu fac parte din structurile entitatii,au responsabilitatea si confidentialitatea lucrarilor, EC certifica lucrarile, - economistul si contabilul salariat:este in slujba angajatorului, are subordonare ierarhica, face parte din structura entitatii,are raspundere limitata. 2. Care sunt principalele activitati componente ale profesiei contabile? In toate statele deja UE, in pofida diferentelor istorice, economice, juridice si cultural, poate fi regasit un cumul de care sunt legate mai mult sau mai putin de procesul de elaborare si validare a informatiilor financiare, contabile sau fiscale. Lista principalelor activiti/servicii care compun profesia contabila este urmatoarea: 1. Tinerea contabilitatii 2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor fianciare 3. Audit statutar 4. Alte lucrari de audit financiar contabil 5. Mamagement financiar contabil 6. Servicii fiscale 7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor 8. Evaluari de intreprinderi si titluri 9. Alte servicii contabile si paracontabile. Sfera de activitate a profesionistului contabil acopera auditul statutar, auditul in sectorul public, contabilitatea, auditul fuziunilor si achizitiilor, auditul elementelor nemonetare, lichidari, insolvabilitate, expertiza contabila, consultant, consiliere si reprezentanta fiscala, consiliere in investitii etc. Numai motive intemeiate de competenta, integritate, independenta si obiectivitate pot limita aria de practica profesionala a profesionistilor contabili. Activitile componente ale profesiei contabile se pot organiza si exercita prin compartimente proprii sau prin externalizare. 3. Cum se clasifica profesionistii contabili? Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic: dependenti, cu statut de angajati; independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor component ale profesiei contabile. Din punct de vedere al modului de organizare a activitii, liber-profesionistilor contabili , acestia pot sa-si desfasoare activitatea: individual; in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii. O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau ca furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activiti importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor. 4. Ce ntelegeti prin audit n general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar? Prin audit in general se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate. Obiectivul oricarui tip de audit il constituie imbunatatirea utilizarii informatiei.

1/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


Elemente fundamentale: Examinarea trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala; Obiectul examinarii il poate constitui orice informatie, din orice domeniu; Scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; Calitatea opiniei exprimate: trebuie sa fie motivata si responsabila, ceea ce presupune ca persoana care face aceasta examinare are anumite repsonsabilitati pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persoana independenta. Examinarea trebuie sa sa faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intr-un standard sau intr-o norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate Denumirea de audit financiar poate fi folosita pentru a desemna numeroase misiuni ca: - auditul financiar al proceselor, tranzactiilor si situatiilor financiare; - auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii; - auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentara a acestora in situatiile financiare; - auditul financiar al contabilizarii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectare legislatiei sociale; - auditul financiar asupra situatie fiscale; - auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor indoielnice s-a facut de o maniera purdenta; altfel spus, orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei societati poate fi calificat drept audit financiar. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clar si complete a pozitiei si situatiei financiare, precum si a rezultatelor obtinute de aceasta, prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit. Elemente fundamentale: - profesionistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil, care poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica; - examinarea este exclusiva profesionala; - obiectul examinarii efectuate de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare, in functie de referentialul contabil aplicabil; - scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente; - obiectul opiniei: imagine fidela, clara si completa a pozitiei financiare, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata; - criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele nationale sau internationale. 5. Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar? Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri. Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la: acurateea declaraiilor financiare; continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei; existena unor fraude; respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale; comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale. 6. Ce este auditul intern?

2/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitii). Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea eficacitii sistemelor contabile i de control intern. Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul asupra situaiilor financiare ale acestei entiti. 7. Care sunt deosebirile fundamentale ntre auditul intern si auditul statutar? Audit intern (respectarea procedurilor interne stabilite de conducerea entitii si alte comenzi sau solicitri ale conducerii). Face parte din controlul intern al entitii. Se realizeaz de regul prin angajai (servicii, birouri etc.) independeni de celelalte structuriexecutive. Nu are obligaii extra entitate (de regul). Independena e limitat la nivelul nelegerii conducerii executive. Auditul statutar (auditarea situaiilor financiare si alte sarcini sau obiective stabilite de lege) Se realizeaz prin persoane fizice sau juridice stabilite de acionari. Se respect normele unui organism profesional. Asigur credibilitatea necesar pentru teri asupra situaiilor financiare ale entitii. Independena - principiul de baz pentru credibilitate. Auditul intern si auditul statutar sunt doua activitatii complementare in care sunt antrenati profesionistii contabili. Conceptual, exista deosebiri esentiale intre cele doua tipuri de audit, cum ar fi : Statutul : Auditorul intern face parte din structurile intreprinderii, auditorul statutar este un prestator de servicii independent juridic de intreprindere. Beneficiarii auditului: Auditorul intern lucreaza in folosul responsabililor intreprinderii, auditorul statutar face certificarea situatiilor financiare in folosul tuturor utilizatorilor situatiilor financiare. Obiectivele auditului:Obiectivul auditorului intern este sa aprecieze bunul control asupra activitatilor intreprinderii si as recomande masuri pentru imbunatatirea acestuia; obiectivul auditorului statutar il constituie certificarea regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele a conturilor, situatiei financiare si rezultatelor intreprinderii.Pentru atingerea acestor obiective auditul statutar va trebui sa aprecieze si el disozitivele de control intern ale intreprinderii; deci controlul intern este pt auditul statutatr un mijloc in timp ce pentru auditul intern este un obiectiv. Domeniul de aplicare al auditului: Auditul statutar inglobeaza tot ceea ce participa la inglobarea rezultatelor si la elaborarea situatiilor financiare, insa in toate functiile intreprinderii;auditul intern are un domeniu de aplicare mai vast : cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii, ci si toate dimensiunile acestor functii. Prevenirea fraudei: deosebit de obligatiile legale de divulgare, auditul statutar se preocupa de orice frauda de indat ace aceasta are sau se presupune ca are o influenta asupra situatiilor financiare; auditul intern , desi nu are drept scop descoperirea fraudelor, avand o arie mult mai larga de lucru, are o mai mare posibilitate de prevenire a fraudelor, suspectand si adancind controlul pentru orice nerespectare a procedurilor de control intern. Independenta : independenta auditorului statutar este cea a titularului unei profesii liberale, este juridica si statutara, este una absoluta; indepententa auditorului intern este restrictiva; el este independent fata de structurile auditate, dar nu si fata de conducerea entitatii. Periodicitatea auditurilor:auditorii statutari nu sunt prezenti in intreprindere, ei actioneaza in perioada propice elaborarii situatiilor finaciare si au de regukla aceiasi interlocutori; auditorul intern lucreaza tot timpul in intreprinderea sa si schimba frecvent interlocutorii.Din punct de vedere al prezentei in intreprindere auditul statutar este periodic, iar auditul intern este permanent, iar din punct de vedere relational auditul intern este periodic, iar auditul statutar este permanent. Metoda : auditorii statutari isi efectueaza lucrarile dupa metode verificate, pe baza de comparatii, analize, inventare etc;metoda auditorilor interni este specifica si originala, adaptata la cultura intreprinderii. 8. n ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea? Profesia contabila inca de la inceputurile mediului de afaceri modern a lucrat cu impozitarea clientilor ca fiind unul dintre

3/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


serviciile sale fundamentale. In prezent profesia contabila este principalul furnizor de servicii fiscale pentru toate sectoarele de afaceri Serviciile fiscale constituie o parte componenta a profesiei contabile in ansamblul ei si sunt oferite in interesul public. Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile.la inceputurile profesiei contabilelegislatia fiscala era destul de directa, reflectand mediul de afaceri si sectorul public, legislatia fiscala devine tot mai sofisticata si se exprima printr-un set complex de reguli care implica o varietate de impozite directe si indirecte. Deasemenea, internationalizarea afacerilor si miscarile mai mult sau mai putin libere de capital au impus guvernelor sa isi protejeze baza fiscala cu reguli din ce in ce mai complexe. Activitatea fiscala ca parte componenta a profesiei contabile, acopera la randul ei o arie larga de servicii: conformarea la regulile fiscale, planificare si consultanta fiscala, reprezentarea in fata instantelor juridicesi servicii legate de impozitarea corporatiilor. Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la cerintele de raportare si completare a returnarilor de impozite in tarile in care detin active si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare si o consultanta corespunzatoare. Serviciile de consiliere fiscala au o arie larga de aplicabilitate deoarece orice operatiune angajata de o intreprindere sau de o persoanava avea implicatii fiscale; Consiliera fiscala inseamna furnizarea unei opinii ,formularea unui sfat sau asistarea clientilor in orice problema fiscala,in special cu privire la impozitarea personala,impozitarea corporativa,TVA,impozitul pe castiguri de capital etc. Cele mai frecvente sarcini sunt: intocmirea declaratiilor de impozitare; evaluarea implicatiilor fiscale ale unei operatii sau tranzactii; sugerarea acordurilor sau planurilor eficinta in domenil fiscal; asistenta la negocieri cu autoritatile fiscale si cu completele de judecata; Planificarea fiscala,in scopul gestionarii optime a obligatiilor fiscale in conformitate cu legislatia aplicabila; 9. Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile? In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc in cele 3 obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume: Educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor; Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor; Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor. Pentru a atinge aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze practicile profesionale la nivel inalt, inclusiv prin reglementari Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de: a) profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii; b) conditiile de piata in care activeaza profesia; c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica: - adoptarea de standard profesionale, tehnice; - adoptarea de reguli etice; - nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii etc. Organismul profesional trebuie sa reglementeze activitatile si conduita membrilor sai pentru a se asigura ca responsabilitatea sa fata de interesul public este indeplinita chiar daca exista o reglementare externa a profesiei. Reglementarea unei profesii este un raspuns prcis la nevoia de standarde sigure, care sa fie indeplinite de membrii acelei profesii. Este un mijloc eficace de asigurare a calitatii. Reglementarea este importanta dar nu este suficienta si eficienta decat insotita de un comportament etic al profesionistului contabil. 10. Aria de acoperire a reglementarii profesiei. De obicei reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii: 1.Cerintele de acces si certificarea sau autorizarea; 2.Cerintele referitoare la educatia continua; 3.Monitorizarea comportamentului profesionistilor contabili;

4/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


4.Standardele profesionale si etice pe care profesionistii contabili trebuie sa le respecte; 5.Sistemele si procedurile disciplinare in cazul in care profesionistii contabili nu indeplinesc cerintele de mai sus.

11. Care sunt conditiile de calitate a reglementarii profesiei contabile? Standardele de inalta calitate sunt importante deoarece acestea ofera o baza de referinta pentru membrii profesiei, utilizatorii serviciilor contabile si organe de reglementare, pentru a evalua conformitatea membrilor cu cele mai bune practici. Pentru ca reglementarea sa asigure servicii de calitate utilizatorilor ei, trebuie: Sa fie proportionala Sa fie transparenta Sa nu fie impotriva competitiei Sa fie nediscriminatorie Sa fie precisa Sa fie segmentata in functie de tinta sa Sa fie implementata consecvent si just Sa fie supusa unei examinari periodice. sa asigure faptul ca serviciile contabile sunt de calitate. 12. Modalitati de implementare a reglementarii profesiei. Sunt trei modalitati de implementare a reglementarii: 1. Auto-reglementarea, specifica economiilor liberale: organismul profesional este recunoscut de guvern, care ii deleaga responsabilitatea de a reglementa profesia; 2. Reglementarea externa: profesia este reglementata de guvern, fie prin intermediul unei agentii guvernamentale, fie prin intermediul unei agentii independente, careia guvernul i-a delegate sarcini de reglementare; 3. Co-reglementarea: reprezinta o combinare intre auto-reglementare si reglementarea externa. Auto-reglementarea si reglementarea externa trebuie sa se comporte in asa fel incat sa fie complementare si sa nu concureze. Modalitati de combinare a auto-reglementarii cu reglementarea externa: 1. Auto-reglementarea impreuna cu supravegherea intreprinsa de o agentie independenta; in acest caz supravegherea este complementara reglementarii si o intareste; 2. O combinatie in care organismul profesional este responsabil pentru anumite aspecte ale reglementarii, iar guvernul sau o agentie independent, pentru alte aspecte. 13. Reglementarea profesiei contabile la nivel european. Reglementarea generala Profesia contabila este reglementata de Directiva 89/48/CEE inlocuita prin Directiva 2005/36/CEE cu privire la recunoasterea calificarilor profesionale. Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit intr-un stat membru cel mai inalt nivel de pregatire si formare cerut in acea tara pentru activitatea de profesionist contabil si care are acces fara restrictii la toate serviciile si activitile component ale profesiei contabile incluiv, odata autorizat, la activitatea de audit statutar. Acesti profesionisti au studii universitare, un stagiu practice de cel putin 3 ani si au sustinut si promovat un test de aptitudini. Reglementarea speciala Reglementarea speciala se refera la reglementarea activitii de audit statutar. Serviciile de audit statutar sunt reglementate de Directiva 84/253/CEE, cunoscuta sub denumirea de a 8-a Directiva, inlocuita cu Directiva 2006/43/CF, cunoscuta ca fiind noua Directiva a 8-a. Principalele prevederi sunt: Condiile de autorizare si de retragere a autorizarii unui profesionist contabil de a efectua audit statutar. Conditiile de autorizare sunt: - sa aiba studii universitare relevante sau un nivel echivalent;

5/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


- sa fi sustinut un examen de acces la calitatea de profesionist contabil; sa fi efectuat un stagiu de pregatire practica de cel putin 3 ani; - sa fi promovat un examen de competenta profesionala. Conditiile speciale privind independenta auditorului, calitatea prestatiilor de audit statutar si standardele aplicabile. Crearea unui sistem de supraveghere publica asupra activitii de audit statutar si a auditorilor statutari. 14. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Profesionistul contabil este platit de intreprinderea respectiva, dar utilizatorii informatiilor, sunt partile interesate, cele care formeaza publicul si ale caror interese trebuiesc aparate. Pietele nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili, deci ei satisfac un interes general. Dezvoltarea intreprinderii depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistului contabil. Profesionistii contabili (PC) au un rol social prin faptul ca determinarea si plata tuturor veniturilor in societate este o lucrare importanta a acestora; de calitatea muncii lor depinde bunastarea salariatilor si a cetatenilor unei tari. PC sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale, rolurile pe care le joaca in orice sector din economie ar lucra, fiind foarte diverse (contabilitate, management, fiscalitate, sisteme informatice, auditori interni sau externi, consultanta). Profesia contabila este o profesie liberala (consumatorii pot alege in mod liber furnizorii acestor servicii), iar organismele profesionale au fost organisme de reglementare garantie a servirii interesului public. Supravegherea publica a fost preluata din SUA la nivelul UE prin noua Directiva a 8-a. 15. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta peste 80% din economia europeana. Dezvoltarea lor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili. Pofesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale: ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industrial, fianciare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc. Fiind implicate in atatea structuri ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale, contribuie la performantele pietelor fianciare etc. 16. Necesitatea existentei unor organisme profesionale puternice. Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel national rezulta din responsabilitatea pe care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public, cel putin din punctul de vedere a trei domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale unui organism profesional: educatia, etica si control de calitate. Atat publicul cat si entitatea beneficiara a serviciilor profesionale trebuie potejate de o eventuala incompetenta a profesionistilor contabili; aceasta protective este asigurata atunci cand organismul profesional stabileste masuri eficiente in ceea ce priveste educatia profesionistilor contabili si in ceea ce priveste calitatea serviciilor furnizate de profesionistii contabili, masuri eficiente de etica si deontologie profesionala. 17. Modalitati de organizare a profesiei contabile. Asociatiile sau organismele profesionale se infiinteaza prin consimtamantul membrilor profesionisti contabili sau print-o lege. Intr-o tara se pot constitui unul sau mai multe organisme ale profesiei contabile.la nivel european exista 2 moduri de abordare a calificarii profesionale:-sistemul de calificare a pregatirii si sistemul de calificare functionala. 18. Criteriile de recunoastere a unui organism profesional. Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele internationale, un organism national al profesiei contabile trebuie: Sa fie un organism necomercial si neguvernamental;

6/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


Sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai; Membrii sa fie profesionisti contabili, autorizai sa desfasoare la nivel inalt activitatile specifice; Sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului; Sa aiba capaciatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si contabile (etica, disciplina, practica profesionala, controlul calitatii); Sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si obiectivele sale. 19. Despre IFAC. IFAC = Federatia internationala a contabililor. S-a infiintat in 1977 cu 63 de membri fondatori din 51 de state ca raspuns la provocarile perioadei: sustinerea contabililor in rezolvarea unor probleme tehnice si de afaceri mai complexe, furnizarea unei directii si unui mecanism institutional care sa orienteze contabilii din intreaga lume pe calea dreapta si etica. In prezent, IFAC este o organizatie globala care cuprinde 155 de organisme deja si asociate din 118 state reprezentand 2.5 milione de contabili care lucreaza in practica publica sau angajati in industrie si comert, educatie, institutii publice etc. IFAC este o organizatie globala pentru profesia contabila care acopera toate sectoarele si specializarile profesiei: contabilitate de afaceri, consultant fiscal, audit, tehnologia informatiei, insolvabilitate etc. Misiunea IFAC o constituie intarirea profesiei contabile capabile sa contribuie la dezvoltarea economiilor international prin promovarea aderarii la standardele profesionale de inalta calitate. Pentru a deveni membru IFAC organismul profesional solicitant trebuie: Sa fie recunoscut fie printr-o lege fie prin consens general ca fiind un organism national profesional major care isi desfasoara activitatea in jurisdictie; Sa participe sau sa contribuie la procesul de normalizare profesionala;. Sa demonstreze ca acorda deosebita atentie atunci cand isi selecteaza membrii; Sa fie solvabile financiar si operational; Sa aiba structura operational interna care furnizeaza sprijin si reglementari pentru membrii sai. Profesia contabila in Romania este reprezentata la IFAC prin CECCAR membru plin din 1996 si CAFR membru asociat din 2005. 20. Despre FEE. Federatia Expertilor Contabili Europeni (FEE) este organizatia - recunoscuta de IFAC - care gestioneaza profesia contabila la nivelul Uniunii Europene; cuprinde organisme profesionale, admise conform principiului de tara, din toate cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, CECCAR este membru FEE din anul 1996. FEE are ca obiectiv intarirea profesiei contabile la nivelul Uniunii Europene si aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului. Pentru ca un organism profesional dintr-o tara sa devina membru FEE este necesar: - sa nu fie organism guvernamental; - sa fie un organism stabil in cadrul profesiei contabile; - sa fie recunoscut prin lege sau prin consens general; - sa provina dintr-o tara europeana. Cand dintr-o tara exista o a doua candidatura pentru calitatea de membru este necesara consultarea membrului existent; 21. Despre organizatiile si gruparile regionale. Organizatiile regionale sunt acele organizatii care reprezinta profesia contabila dintr-o regiune in fata organismelor guvernamentale si de dezvoltare din acea regiune si in anumite cazuri in fata organizatiilor internationale. Scopul final al organizatiilor regionale il constituie facilitarea dezvoltarii relatiilor economice in regiunile respective. Pentru a fi recunoscuta de IFAC organizatia regionala trebuie sa demonstreze ca: Se va subscrie obiectivelor IFAC si va fi de acord sa promoveze aceste obiective si se va asigura ca sunt promovate in regiune prin intermediul propriilor organisme deja; are ca obiectiv dezvoltarea si intarirea profesiei contabile in regiune;

7/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


este infiintata corespunzator atat din punct de vedere financiar cat si tehnic, a functionat pe o perioada rezonabila de timp si dispune de infrastructura si resursele organizationale si fianciare necesare indeplinirii eficiente a responsabilitatilor si participarii la activitile IFAC; contine deja un numar suficient de organisme contabile care sunt deja deja ale IFAC. Gruparile regionale reprezinta asocierea mai multor organisme profesionale din tarile aceleasi regiuni, care insa nu indeplineste toate criteriile mentionate pentru o organizatie regionala. Pentru a fi recunoscuta de IFAC o grupare regionala trebuie sa demonstreze ca: exista o grupare sau o organizatie infiintata si sustinuta; gruparea sustine obiectivele si reglementarile IFAC si IASC; zona de acoperire de grupare are o marime suficienta cu potential pentru un numar semnificativ de organisme profesionale; gruparea are potential sa indeplinesca eventual criteriile pentru recunosterea oficiala de catre IFAC, are o intentie si un plan evident in vederea obtinerii acestei recunosteri. Gruparile regionale recunoscute nu au drept de a participa la intalnirile Consiliului de Administratie al IFAC, doar cu invitatie speciala si intr-un anumit scop. Organisme i grupri regionale profesionale: - FEE (Federaia Experilor Europeni) gestioneaza profesia contabila la nivelul UE. Are ca scop intarirea profesiei contabile la nivelul UE si aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului. - FIDEF Federatia Expertilor Contabili Francofoni - FCM - Federatia Expertilor Contabili Mediteraneeni - CILEA Comitetul de Integrare Latina Europa America - SEEPAD Parteneriatul Sud Est European pentru Dezvoltarea Contabilitatii 22. Structura legala si organizationala a unui organism profesional. In elaborarea structurii legale si organizationale a unui organism profesional nou de contabilitate, este important sa se convina in principiu asupra scopurilor, obiectivelor si activitatilor cheie ale organizatiei si asupra unui termen general de implementare. Factorii de decizie ai organizatiei trebuie, de asemenea, sa aiba in vedere si diferentele intre necesitatile tehnice si schema de reglementare dorita pentru persoanel sin practica publica, precum si pt membri cu diverse roluri. Cativa dintre factorii care trebuie analizati sunt : scopul infintarii organismului profesional; cadrul legal existent; numarul de contabili calificati din tara si natura generala a calificarilor acestora; protectia legala; natura sarciniilor; care va fi interactiunea dintre profesie si guvern; standardele de contabilitate si audit; necesitatea in cadrul profesiei a unor programe de formare continua; cererea viitoare estimata de profesionisti contabili in toate sectoarele din tara; extinderea si calitatea sistenului educational pentru pregatirea profesionistilor contabili; activitatile si programele specifice care for vi derulate de organismul profesional de contabilitate si cele care vor fi asumate de organisme guvernamentale sau alte organizatii; resursele care vor fi disponibile pentru finantarea organismului profesional de contabilitate; numarul de contabili din tara care tin de un organism profesional de contabilitate din afara tarii. Deciziile iniiale cu privire la structur vor implica cel puin urmtoarele aspecte: Categorii i cerine pentru a fi membru (ex. cu drepturi depline, asociat, stagiar,etc.) Prevederea de meninere a drepturilor dobndite pentru calitatea de membru; Componena, utoritatea i responsabilitatea organismului suprem de conducere i a altui comitet executiv sau grup mputernicit s acioneze n numele Consiliului; Autoritatea i responsabilitatea directorului executiv; Autoritatea i responsabilitatea Comitetelor Permanente; Desemnarea ca membru. Dupa ce s-a ajuns la un consens cu privire la activitatile organizatiei propuse si asupra aspectelor structurale

8/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


mentionate mai sus, poate incepe activitatea de elaborare a documentelor oficiale de organizare(statutul, actul constitutiv si regulamentele). 23. Colaborarea organismului profesional cu Guvernul. O colaborare eficient cu administraia i alte pri interesate poate duce la dezvoltarea unui organism profesional care respect necesitile administraiei, ale profesiei i ale interesului public n general. Organismele profesionale au responsabilitatea de a ramane implicate in zone care afecteaza profesia.Organismul profesional trebuie sa adica o contributie la efortul altor parti in elaborarea standardelor si legislatiei care vor avea impact asupra profesiei Pentru ca profesia sa se dezvolte si sa obtina o recunoastere publica, trebuie sa existe un cadru legal si de reglementare corespunzaror care sa guverneze profesia. Acest cadru trebuie sa respecte filozifiile guvernamentale de baza. De asemenea, trebuie luate toate masurile pentru evitarea impunerii de obligatii de reglementare excesiva asupra contabililor sau pentru evitarea limitarilor care nu sunt necesare sau care sunt inadecavte ale autoritatii organismului profesional de contabilitate. Pentru realizarea diverselor obiective ale membrilor profesiei, individual i ca grup, organismul profesional de contabilitate trebuie s poat aciona n mod eficient n calitate de purttor de cuvnt al profesiei cu privire la aspectele contabile, fiscale i financiare n faa administraiei, publicului, precum i n faa altor grupuri interesate. Un organism profesional de ocntabilitate castigarespectul publicului atunci cand isi demonstreaza angajamentul de mentinere si imbunatatire a calitatii serviciilor furnizate de membri sai si cand declaratiile si pozitia publica sunt percepute ca fiind de interes public. Un organism profesional de contabilitate nu trebuie doar s fac ceea ce se cuvine, ci trebuie s aib un plan oficial care: o S promoveze cunotinele, abilitile i competena membrilor; o S fac declaraii publice cu privire la politica public, cu implicaiile contabile, de audit sau fiscale; o S fac dovada unor procese transparente pentru acordarea calitii de membru, calificri i regulamente. 24. Organele de conducere si de executie ale unui organism profesional. Organul principal de conducere este Consiliul (n anumite ri este numit Consiliu) Consiliul este condus de un Preedinte ales de ceilali membri ai Consiliului sau de masa de membri. Personalul angajat poate: s influeneze i s maximizeze contribuia voluntarilor; S asigure respectarea directivelor organului de conducere; S execute funcii importante administrative, de relaiipublice i de legtur; S asigure o contiuitate i o perspectiv istoric; S ndeplineasc activiti operaionale pentru realizarea obiectivelor Consiliului; S i asume un rol consultant, inclusiv s ofere voluntarilor ndrumri cu privire la aspecte statutare; s acioneze ca punct de contact pentru membri Responsabilitile Consiliului: Conducerea organismului pentru realizarea obiectivelor i pentru asigurarea ca organismul s funcioneze efectiv i eficient; Responsabil de strategia oranismului i de politicile generale de monitorizare a activitilor n primii ani de funcionare va avea probabil un rol direct n abordarea problemelor operaionale i tehnice. Sarcinile i funciile Consiliului includ: aprobarea planului strategic i ainiiativelor cheie ale organismului profesional de contabilitate; Aprobarea bugetului i raportului anual ale organismului; Aprobarea eventualelor modificri ale statutului organismului; Aprobarea politicii n domeniile de importanmajor. Presedintele Presedintele este liderul organismului profesional de contabilitate ales de Consiliu sau de membri, in genral pe termenlimitat. Rolul presedintelui implica reprezentarea, conducerea, comnuncarea si promovarea organismului profesional de contabilitate

9/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


Presedintele pastreaza legatura cu menbrii organsimului, stagiarii, potentialii membri, publicul, guvernul si organele dereglementare. Presedintele colaboreaza strans cu directorul executiv si cu personalul organismului profesional de contabilitate Comitetele Comitetele sunt structuri ale Consiliului care genereaza o judecata logica de grup, asigura continuitatea gandirii si ajuta la consolidarea cunostiintelor si experientei membrilor. Comitetele pot fi infintate pentru a asigura faptul ca viziunile voluntarilor care sunt membri sunt luate in considerare in mod coresunzator. In cadrul unei organizatii mici comitetele pot executa sarcini care in cadrul unei organizatii mai mari sunt delegate personalului executiv. O buna structura a comitetului permite organizatiei sa fie la curent cu mediul in care profesionistii contabili isi desfasoara activitatea. Structura managementului Consiliul trebuie s numeasc o persoan cu norm ntreagpentru responsabilitatea de management al organizaiei- director executiv. Directorul executiv va trebui s fie: Un manager cu experien; Capabil de a gndi i planifica n mod strategic; Creativ i plin de energie, avnd dorina de a dezvolta organizaia; persoan cu abiliti excelente de comunicare; Sociabil i capabil de a stabili i crea contacte-cheie n afaceri, guvern i nvmant Rolul directorului executiv: De a dezvolta o strategie comprehensiv detaliat i un plan de lucru care s includ date-int specifice; De a dezvolta i conduce structura de personal pentru executarea activitilor; De a acorda asisten i consiliere preedintelui, memebrilor Consiliului i altor voluntari; De a crea i pstra relaii eficiente cu guvernul, comunitile de afaceri i profesinale i instituiile de nvmnt; De a asigura c procedurile de autorizare i disciplinare sunt realizate imparial i eficient conform statutului sau regulilor organismului profesional; De a asigura c Consiliul, membrii i alte persoane relevante sunt inute la curent cu evoluiile internaionale, religioase i naionale care afecteaz profesia de contabil; De a administra resursele i personalul organizaiei conform bugetelor i politicilor aprobate de Consiliu; De a raporta Consiliului cu privire la progresul spre obiectivele organizaiei 25. Finantarea unui organism profesional. Finantarea organismului se realizeaza din surse externe si/sau din surse interne. Astfel finantrea interna se realizeaza prin fondurile colectate de la membri prin dou modaliti: - Sub form de cotizaii, cu plat pentru drepturile i privilegiile n calitate de membru; - Recompens pentru serviciile primite cum ar fi cursurile, examinrile, activitile de dezvoltare profesional i participarea la manifestrile promoionale. Sursele externe de venit sunt: Subvenii de la guvern (n mod limitativ i numai n cazuri izolate); Sponsorizarea iniiativelor specifice; Donaii; Agenii de ajutorare din strintate; Surse caritabile; Spaiu publicitar; firme 26. Marketingul si promovarea profesiei. Componentele-cheie ale mediului de marketing sunt * macromediul factori sociali, legali,economici, politici i tehnologici; *micromediul studeni i membri, pri interesate (lideri industriali, angajatori, organe de reglementare, instituii de nvmnt), furnizori (de pregtire) i concureni (la nivel naionali global); * mediul intern oameni, finane, resurse i infrastructur.

10/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


Marca este un instrument puternic n comunicarea ctre studeni, stagiari i comunitatea de afaceri a valorilor i poziiei pe pia a organizaiei. O imagine puternic de marc ajut la identificarea organizaiei i percepia de calitate i profesionalism. Componentele de marc uor de implementat includ: - Un nume care transmite ceea ce face i reprezint organizaia; - Valorile de marc aliniate la obiectiveleorganizaiei; - Un logo uor de reinut care va fi folosit n toate comunicrile; - Un design i un stil consecvent care se folosesc la coresponden, documente i referin i website; - Recrutarea i formarea oamenilor care se ncadreaz n valorile de marc ale organizaiei. Revistele i buletinele informative sunt un mediu eficient de comunicare ctre membri a ultimelor nouti cu privire la organizaie i problemele curente care afecteaz profesia. Internetul este un mecanism foarte important de comunicare a informaiilor i de ncurajare a interaciunii cu clienii i prile interesate. Proiectarea unui website trebuie s in cont att de structur, ct i de coninut pentru a asigura faptul c informaiile relevante pot fi obinute de ctre toi potenialii clieni i toate prile interesate. Promovarea ctre potenialii membri i studeni trebuie s fie planificat i coordonat pentru a furniza un exerciiu de recrutare de succes i pentru formarea durabil a studenilor i membrilor. O campanie de promovare eficient va include o combinaie a urmtoarelor activiti: -saloane, congrese, seminarii i mese rotunde; - prezentri, ntlniri biunivoce; - Publicitate; - Crearea de relaii cu angajatorii potenialilor membri sau studeni. Introducerea de iniiative, cum ar fi obiective cu privire la nivelul serviciilor, analiza gradului de satisfacie, proceduri conforme i scheme de sugestii, poate asista satisfacerea ateptrilor clienilor,comunicarea obiectivelor de servicii pentru clieni i facilitarea unei culturi bazate pe inovaie i mbuntire. Publicitatea i oferta sunt permise exclusiv pentru profesionitii contabili membri activi ai CECCAR Sunt interzise: Inserrile personale fcute n pres, n publicaiile profesionale sau altele, prin scrisori, afie, circulare, reclame, cinema, TV, radiodifuziune i, n general, toate procedeele publicitare, atunci cnd acestea folosesc comparaii cu ali membri sau, prin modul de prezentare i coninut, aduc prejudicii n vreun fel altor membri; Oferta atunci cnd prin ea se atribuie remize din onorariu, comisioane, tarife, reduse sau alte avantaje. Anunurile sunt permise: Anunurile n pres, cu condiia s nu contravin regulilor de etic profesional, s aib un caracter sobru i informativ, s respecte un format corespunztor pentru fiecare publicaie; Inserarea n presa local a unor avize informnd publicul despre o prim deschidere de cabinet sau schimbare de adres; Inserrile n anuare, cri de telefon, cataloage de firme etc. sunt autorizate cu condiia de a fi limitate la indicarea informaiilor necesare utilizatorului pentru a contacta cabinetul. 27. Despre Standardele Internationale de Educatie. Standardele internationale de educatie pentru profesionistii contabili stabilesc elementele esentiale pe care trebuie sa le contina programele de educatie si dezvoltare astfel incat acestea sa fie recunoscute, acceptate si aplicate pe scara larga. Avand in vedere marea diversitate de culturi, limbi, sisteme educationale, juridicie si sociale din tarile din care fac parte organismele deja IFAC, este la latitudinea fiecarui organism membru sa determine cerinte detaliate ale educatiei de precalificare, de postcalificare si de dezvoltare, dar care sa aiba la baza elementele esentiale prevazute in Standardele Internationale de Educatie. IFAC emite trei tipuri de documente: 1. Standarde internationale de educatie pentru profesionistii contabili (IES); 2. Indrumarile internationale de educatie pentru profesionistii contabili (IEG); 3. Documentele internationale de educatie pentru profesionistii contabili (IEP). Standardele internationale de educatie pentru profesionistii contabili: o Stabilesc standarde de buna practica general acceptate in educatie si dezvoltare pentru profesionistii contabili; o Exprima reperele pe care organismele membre trebuie sa le atinga in pregatirea si dezvoltarea continua a profesionistilor contabili;

11/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


o Stabilesc elemente esentiale ale continutului si procesului de educatie si dezvoltare la nivelul scontat pentru castigarea recunosterii, acceptarii si aplicarii internationale; o Furnizeaza referinte autorizate pentru influentarea reglementarilor locale cu privire la buna practica in general. Principalele obligatii ale organismelor profesionale membre IFAC in legatura cu standardele internationale de educatie sunt: o Sa depuna cele mai sustinute eforturi pentru incorporarea elementelor esentiale ale continutului si procesului de educatie si dezvoltare pe care se bazeaza aceste standarde; o Sa depuna eforturi pt implementarea acestor standarde sau a cerintelor nationale de educatie si dezvoltare care incorporeaza standardele; o Sa aduca la cunostinata membrilor toate standardele internationale de educatie emise de IFAC. Ele reflecta natura autoritatii publicatiilor (gradul de autorizare). Pana in prezent IFAC a emis opt IES-uri. Organismele profesionale membre IFAC au obligatia sa depuna eforturi pt. incorporarea elementelor acestora in cerintele nationale de educatie si dezvoltare si sa aduca la cunostinta membrilor IES urilor si IEP- urilor emise de IFAC. 28. Despre Standardele Internationale de Calitate. Controlul calitatii este abordat la trei niveluri: La nivelul misiunii La nivelul firmei La nivelul organismului profesional Sistemul de control la nivelul firmei (controlul intern) trebuie sa includa politici si proceduri care sa faca referiri la: Responsabilitatea conducerii pentru calitatea din interiorul firmei; Cerintele etice - stabilirea de politici care sa asigure respectarea de catre personal a cerintelor etice relevante: integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialiatea, profesionalismul si independenta; Acceptarea si continuitatea relatiei cu clientii si misiuni specifice; Resursele umane politici care sa asigure recrutarea personalului, evaluarea performantei, capacitatile, competenta, dezvoltarea carierei, promovarea, stimulente etc; Monitorizarea asigurarea ca procedurile si politicile cu privire la sistemul de control al calitatii sunt relevante, adecvate, functionale si sunt respectate. Obligatiile membrilor IFAC cu privire la asigurarea calitatii se refera la: Existenta unui program obligatoriu de examinare si asigurare a calitatii; Depunerea celor mai sustinute eforturi pentru incurajarea celor responsabili sa implementeze prevederile standardelor internationale de calitate. 29. Despre Standardele Internationale de Etica. Consiliul pentru standardele internationale de etica pentru contabili (IESBA) din cadrul IFAC a emis Codul etic al profesionistilor contabili care curpinde standardele etice de inalta calitate, precum si alte prevederi pentru profesionistii contabili din intreaga lume. Acest cod stabileste principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesionistii contabili si creeaza un cadru conceptual si indrumari pentru aplicarea acestor principii. In Romania Codul etic al IFAC a fost adoptat din 2002 drept Codul etic national al profesionistilor contabili. 30. Despre Standardele Internationale de Contabilitate. IFAC prin Consiliul pentru standardele international de contabilitate pentru sectorul public (IESBA) emite standardele internationale de contabilitate pentru sectorul public (IPSAS), iar consiliul pentru standarde internationale de contabilitate (IASB) emite standardele internationale de raportare financiara (IFRS). Organismele membre IFAC au obligatia sa incorporeze cerintele acestora in cerintele nationale de contabilitate, sa acorde asistenta la implementarea acestora. Organismele profesionale deja IFAC trebuie sa urmareasca: Incorporarea cerintelor standardelor internationale de contabilitate pentru sectorul public in cerintele nationale de contabilitate pentru sectorul public, sau daca responsabilitatea elaborarii cerintelor nationale de contabilitate revine guvernului sau altor terti, convingerea acelor responsabili sa se conformeze acestor standarde;

12/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


Asistenta la implementarea standardelor internationale de contabilitate in sectorul public sau altor standarde care incorporeaza aceste standarde; Incorporarea cerintelor IFRS-urilor in cerintele nationale de contabilitate , sau daca responsabilitatea elaborarii cerintelor nationale de contabilitate revine guvernului sau altor terti, convingerea acelor responsabili sa se conformeze acestor standarde; Asistenta la implementarea IFRS-urilor sau altor standarde care incorporeaza aceste standarde 31. Despre Standardele Internationale de Audit. Consiliul pentru standarde internationale de audit si asigurari al IFAC (IAASB) emite urmatoarele standarde: Standarde internationale de audit (ISA); Standarde internationale pentru misiunile de examinare (ISRE); Standarde internationale pentru serviciile conexe (ISRS). IAASB emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme metodologice si indrumari pt. PC. Obligatiile organismelor profesionale deja IFAC sunt: Incorprarea cerintelor standardelor internationale si a celorlalte documente emise de consiliul pentru standarde internationale de audit si asigurari in standardele nationale, sau daca responsabilitatea elaborarii standardelor nationale revine guvernului sau altor terti, convingerea acelor responsabili sa se conformeze acestor standarde si documente; Asistenta la implementarea standardelor sau altor standarde care incorporeaza aceste standarde si documente. Implementarea unui proces care sa furnizeze membrilor la timp traducerea corecta si complete a standardelor internationale si a celorlalte documente emise de consiliul pentru standarde internationale de audit si asigurari. 32. Aspecte conceptuale privind etica. Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati. Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala. Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale. Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania, denumit in continuare Cod, stabileste norme de conduita pentru profesionistii contabili si formuleaza principiile fundamentale care trebuie respectate de catre profesionistii contabili in vederea realizarii obiectivelor comune. Profesionistii contabili din Romania actioneaza in diferite entitati si ramuri ale economiei nationale ca liber-profesionisti sau ca angajati; scopul de baza al Codului trebuie insa intotdeauna respectat. Consiliul superior al CECCAR stabileste cerintele etice detaliate, pentru ca membrii sai sa asigure cea mai inalta calitate prestarii serviciilor profesionale si sa mentina increderea publicului in profesie. Codul recunoaste ca obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite sa indeplineasca cele mai inalte standarde de profesionalism, sa atinga cele mai inalte nivele de performanta si sa raspunda cerintelor interesului public. Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerinte de baza: - Credibilitatea. In intreaga societate exista nevoia de credibilitate in informatie si in sistemele de informatii. - Profesionalism. Exista o necesitate pentru clienti, patroni si alte parti interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste in domeniul contabil. - Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obtinute din partea profesionistului contabil sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanta. - Incredere. Utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa se poata simti incredintati ca exista un cadru al eticii profesionale care guverneaza prestarea acestor servicii. Necesitatea de a asigura apararea onoarei si independentei CECCAR si de a conferi lucrarilor membrilor sai autoritate impune acestor profesionisti contabili sa aiba calitati esentiale, cum sunt: - stiinta, competenta si constiinta; - independenta de spirit si dezinteres material; - moralitate, probitate si demnitate. Se impune ca fiecare membru al CECCAR sa faca efortul necesar dezvoltarii acestor calitati si, indeosebi: a) sa isi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar si cunostintele de cultura generala, singurele capabile sa-i

13/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


intareasca discernamantul; b) sa acorde fiecarei tranzactii si situatii examinate toata atentia si timpul necesar pentru a-si fundamenta o opinie personala inainte de a face propuneri; c) sa isi exprime opinia fara nicio retinere fata de dorinta, chiar ascunsa, a celui care il consulta si sa se pronunte cu sinceritate, fara ocolisuri, exprimandu-si, daca este nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor si concluziilor formulate; d) sa nu dea niciodata ocazia de a se afla in situatia de a nu putea sa isi exercite libertatea de gandire sau de a fi supus ingradirii indatoririlor sale; e) sa considere ca independenta sa trebuie sa isi gaseasca manifestarea deplina in exercitarea profesiei si in protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si a regulilor stabilite de CECCAR. Un semn distinctiv al profesiei contabile il constituie asumarea responsabilitatii de a actiona in interes public. Asadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu consta exclusiv in a satisface nevoile unui client sau ale unui angajator individual. Actionand in interes public, un profesionist contabil ar trebui sa respecte si sa se conformeze prevederilor etice ale prezentului cod. Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de credite, guvernanti, angajatori, angajati, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor si alte persoane care se bazeaza pe obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea corespunzatoare a economiei. Aceasta incredere impune profesiunii contabile o raspundere publica. Interesul public este definit drept bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de profesionistul contabil. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu; - auditorii financiari independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; - directorii financiari au atributii in diverse domenii de management financiar si contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor entitatii economice sau publice; - auditorii interni furnizeaza asigurarea in privinta existentei unui sistem de control intern corect, care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale entitatii; - expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei, precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; - consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. Profesionistii contabili au un rol important in societate. Investitorii, creditorii, patronii si alte sectoare ale comunitatii financiare, inclusiv guvernul si publicul, conteaza pe profesionistii contabili pentru o contabilitate financiara si raportari corecte, pentru un management financiar eficient si sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri si impozite. Atitudinea si comportamentul profesionistilor contabili atunci cand presteaza astfel de servicii au un impact asupra bunastarii economice a comunitatii si tarii lor. Profesionistii contabili pot ramane in aceasta pozitie avantajoasa numai continuand sa ofere publicului aceste servicii unice la un nivel care sa demonstreze ca increderea publicului este bine fundamentata. Este in interesul profesiunii contabile din Romania de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor oferite de profesionistii contabili ca ele sunt executate la cel mai inalt nivel de performanta si in conformitate cu cerintele etice asociate acestor servicii. 33. Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile. Un cod de conduita este definit de specialisti ca un ansamblu de principii profesionale de etica ce reglementeaza exercitiul profesional al unor activiti. Profesia ctb. se distinge de alte profesii prin asumarea unei responsabilitati fata de interesul public; ca atare PC trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate si pt. aceasta relatiile dintre ei si clienti sau angajatori ( sau numai dintre ei) trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional care sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea unor informatii care pot influenta negativ deciziile acestora. Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora este una din atributiile de baza ale organismului profesional. Un cod de etica trebuie sa includa, in functie de specificul fiecarei profesiuni, modalitati de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate, cat si reguli referitoare la conditiile de exercitare a activitile profesionistilor ca reguli deontologice ce vizeaza sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional. Codul etic al profesionistilor contabili are un dublu rol:

14/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


Da autoritate serviciilor furnizate de profesionalistii contabili ; beneficiarii serviciilor furnizate de ei sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor; Protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude, coruptii. Organismele profesionale deja IFAC sunt obligate sa aplice principiile si regulile stabilite prin codul etic IFAC: Fie prin adoptarea codului etic IFAC drept cod etic national al profesionistilor contabili; Fie prin adoptarea codului etic IFAC la specificul jurisdictiei locale; Fie prin elaborarea unui cod etic propriu care sa cuprinda toate principiile si regulile stabilite prin codul etic IFAC. 34. Codul etic IFAC; rol, structura. Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol: - da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor; - protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc. Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni: Partea A destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau angajati- contine 6 sectiuni Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale Sectiunea 110 Integritatea Sectiunea 120 Obiectivitatea Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta Sectiunea 140 - Confidentialitatea Sectiunea 150 Comportamentul profesional Partea B destinat profesiionistilor contabili independenti 10sectiuni Sectiunea 200 Introducere Sectiunea 210 Acceptarea unui client Sectiunea 220 -Conflicte de interes Sectiunea 230 Opinii suplimentare Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate Sectiunea 280 Obiectivitate- toate serviciile Sectiunea 290 Independenta in misiuni de audit si certificare Partea C destinata profesionistilor contabili angajati 6 sectiuni Sectiunea 300 Introducere Sectiunea 310 Conflicte potentiale Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor ` Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea 340 - Interese financiare Sectiunea 350 Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte Codul este obligatoriu tuturor profesionistilor contabili indiferent de activitatile pe care le desfasoara (contabilitate, audit, consultanta) si indiferent cum si desfasoara activitatea: ca liber-profesionist sau ca angajat; cele 3 parti care compun Necesitatea Codului consta n: necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor; conservarea ncrederii publicului n profesie; asigurarea protectiei, att a profesionistului contabil ct si a tertilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia; confirmarea de autoritate a lucrarilor efectuate de profesionistii contabili; necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil i a organismului din care face parte.

15/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


35. Despre integritate. (a) Integritate - un profesionist contabil trebuie s fie drept si onest n toate relatiile profesionale si de afaceri si sa nu se asocieze cu raportarile sau evidentele despre care apreciaza ca contin informatii false, eronate, care induc in eroare omit sau ascund informatii; Integritatea presupune ca PC sa fie drept si onest in relatiile profesionale si de afaceri si sa nu se asocieze cu raportarile sau evidentele despre care apreciaza ca contin informatii false, eronate, care induc in eroare omit sau ascund informatii. Principiul integrittii impune ca obligatie tuturor profesionistilor contabili de a fi drepti si onesti n relatiile profesionale si de afaceri. Integritatea implic, de asemenea, tranzactii corecte si juste. Integritatea nu presupune numai cinste, dar si echitate si sinceritate. Profesionistul contabil trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor si sa ramana obiectiv in judecata si rationamentul lui. Un profesionist contabil nu trebuie s se asocieze cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cnd apreciaz c acestea: - contin o declaratie n mod semnificativ fals sau care induce n eroare - contin declaratii sau informatii eronate; - omit sau ascund informatii, atunci cnd aceste omisiuni induc n eroare. Nu se va considera c un profesionist contabil ncalc paragraful dac el furnizeaz un raport modificat pentru a respecta cerintele paragrafului. 36. Despre obiectivitate. (b) Obiectivitate - un profesionist contabil trebuie s fie impartial si nu trebuie s permit prejudectilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influentelor nedorite s intervin n rationamentele profesionale sau de afaceri. Profesionistul contabil trebuie sa nu se gaseasca in situatii de conflict de interese sau de incompatibilitate sau in alta situatie care ar determina un tert sa ii puna la indoiala cinstea si corectitudinea. PC nu trebuie sa-si compromita profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau influentei altor persoane. PC au obligatia de a se asigura ca personalul angajat si-a insusit acest principiu. PC nu trebuie sa primeasca sau sa ofere cadouri sau invitatii, care pot influenta si dauna asupra rationamentului lor. Masuri de protectie: retragerea din misiune; proceduri de supraveghere Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara prejudecati, sa nu se afle in situatii de incompatibilitate, de conflict de interese sau alte asemenea, de natura a determina un tert sa puna la indoiala cinstea si corectitudinea lui. Principiul obiectivittii impune o obligatie tuturor profesionistilor contabili de a nu si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a unor alte persoane. Relatiile care aduc un plus de confuzii sau influenteaz n mod negativ rationamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate. Profesionistii contabili si desfsoar activitatea n multe domenii diferite si trebuie sa-si demonstreze obiectivitatea n mprejurri diferite. Indiferent de pozitie sau serviciul prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale si sa mentin obiectivitatea n rationamentul profesional. n selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa n mod specific potrivit cerintelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordata atentia corespunztoare urmtorilor factori: a) profesionistii contabili sunt expusi unor situatii n care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea. b) este practic imposibil sa se defineasc si sa se descrie toate situatiile n care ar exista aceste posibile presiuni. n stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot, ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie sa domine un caracter rezonabil. c) trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute prtinirea ori influentele altora sa ncalce obiectivitatea. d) profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile siau nsusit principiul obiectivittii. Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta importanta si duntoare asupra rationamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociaz. 37. Despre competenta profesionala si prudenta.

16/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


(c) Competenta profesional si prudenta - un profesionist contabil are o datorie permanent de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura c un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii din practic, legislatie si tehnic. Un profesionist contabil ar trebui s actioneze cu prudent si n conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale. Acest principiu presupune 2 cerinte importante: obtinerea competentei si mentinerea competentei. Competenta profesionala are doua componente de baza: - obtinerea; - mentinerea. Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu competenta, grija si srguinta si este obligat sa mentina in permanenta un nivel de cunostinte si de competena profesionala care sa justifice asteptari1e unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si tehnici de lucru. Dobndirea cere: - inalt standard de pregatire generala, urmata de una specifica; - practica si examinare in subiecte profesionale semnificative; - perioada de practica in domeniu. Mentinerea cere: - cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila (la nivel national si international in contabilitate, audit si alte reglementari statutare si cerinte relevante); - adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor profesionale, in conformitate cu normele nationale si intemationale. 38. Despre confidentialitate. (d) Confidentialitate - Un profesionist contabil trebuie s respecte confidentialitatea informatiilor dobndite ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri si nu trebuie s divulge astfel de informatii unei terte prti fr o autorizatie specific, cu exceptia cazului n care exist un drept sau o obligatie legal sau profesional de a dezvlui aceste informatii. Informatiile confidentiale obtinute n cadrul unei relatii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate n avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terte prti. PC trebuie sa se asigure ca personalul din subordinea sa respecta principiul. Obligatia de confidentialitate continua si dupa incheierea relatiei dintre PC si client sau angajator. Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor obtinute in timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le divulge fara autorizatie scrisa, in afara de cazurile cnd obligatia divulgarii este prevazuta prin lege sau norme reglementare. Principiul confidentialittii impune ca obligatie profesionistilor contabili, de a se abtine de la: a) dezvluirea de informatii confidentiale n afara firmei sau organizatiei angajatoare ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri, cu exceptia cazului n care a fost autorizat n mod special s fac public o anumit informatie sau dac exist o obligatie legal sau profesional de a face publice acele informatii. (b)folosirea informatiilor confidentiale dobndite n timpul executrii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei terte prti. un profesionist contabil trebuie s respecte ntotdeauna confidentialitatea, chiar si ntr-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie s fie constient de posibilitatea unor scurgeri de informatii, n special n situatii ce implic o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin. un profesionist contabil trebuie, de asemenea, s mentin confidentialitatea n prezentarea de informatii ctre un posibil client sau angajator. un profesionist contabil trebuie, de asemenea, s ia n considerare mentinerea confidentialittii n cadrul firmei sau al organizatiei angajatoare. un profesionist contabil trebuie s fac tot posibilul pentru a se asigura c personalul aflat sub controlul su si persoanele care i furnizeaz consultant sau asistent respect principiul confidentialittii. obligatia de confidentialitate continu si dup ncheierea relatiei dintre profesionistul contabil si client sau angajator. Cnd profesionistul contabil schimb organizatia angajatoare sau obtine un nou client el are dreptul s utilizeze experienta anterioar. Profesionistul contabil nu ar trebui, totusi, s foloseasc sau s divulge informatii confidentiale primite sau obtinute dintr-o relatie profesional sau de afaceri. n urmtoarele situatii profesionistii contabili sunt sau pot fi obligati s divulge informatii confidentiale: atunci cnd divulgarea este autorizat de ctre client sau angajator;

17/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


atunci cnd divulgarea este autorizat prin lege, de exemplu: pentru a furniza documente sau alte probe n cursul unor proceduri judiciare; pentru a aduce la cunostinta autorittilor publice n msur eventuale nclcri ale legii; atunci cnd exist o obligatie profesional sau un drept de a le divulga atunci cnd nu este interzis prin lege; pentru a se conforma controlului calittii unui corp membru sau al organismului profesional; pentru a rspunde unei anchete sau unei investigatii din partea organizatiei deja sau al unui organism normalizator; pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil n cursul procedurilor judiciare; pentru a respecta standardele tehnice si cerintele etice. Atunci cnd profesionistul contabil a determinat c informatia confidential poate fi divulgat, trebuie avute n vedere urmtoarele aspecte: - dac interesele tuturor prtilor, inclusiv ale tertelor prti ale cror interese ar putea fi afectate, ar fi prejudiciate n cazul n care clientul sau angajatorul consimt ca profesionistul contabil s divulge informatii; - dac sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si dac pot fi sustinute cu dovezi, n msura n care acest lucru este posibil; cnd situatia implic fapte sau opinii nefondate, trebuie s se recurg la rationamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie fcut, dac este disponibil; ce tip de comunicare este preconizat si cui i se adreseaz; mai exact, profesionistul contabil trebuie s fie convins c prtile crora li se adreseaz comunicarea sunt destinatarii adecvati si c au responsabilitatea s reactioneze ca atare.

39. Despre profesionalism. (e) Comportament profesional - Un profesionist contabil ar trebui s se conformeze legilor si normelor relevante si ar trebui s evite orice actiune ce poate discredita aceast profesie, organismul profesional sau un membru. PC nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor. PC trebuie sa respecte standardele profesionale, de educatie si de calitate ca o garantie ca actioneaza in scopul protejarii interesului public. OP trebuie sa elaboreze standarde profesionale pt. fiecare dintre activitatile componente ale profesiei contabile, care constituie criterii de calitate in aprecierea misiunilor realizate. Profesionistul contabil trebuie sa actioneze intr-o maniera conforma cu buna reputatie a profesiei si sa se abtina de la orice comportament care ar putea discredita profesia, organimsul profesional sau un membru. Ob1igatia de a se abtine de la orice activitate care ar discredita profesia ceea ce presupune existenta unor responsabilitati ale profesionistului contabil fata de clienti, fata de terti, de alti membri ai profesiei contabile, de angajati si colaboratori, de patroni, si fata de publicul larg. Un profesionist contabil trebuie sa-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in masura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionistilor contabili, cu independenta. In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit) Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate Ministerul Finantelor Publice C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari Legislatia relevant 40. Despre respectarea standardelor si normelor profesionale. Profesionistul contabil trebuie sa-i ndeplineasc sarcinile profesionale n conformitate cu normele tehnice i profesionale relevante. Profesionitii contabili au datoria de a executa cu grija i abilitate instruciunile clientului sau patronului n msura n care sunt compatibile cu cerinele de integritate, obiectivitate i, n cazul liber-profesionitilor contabili, cu independenta (dup cum se va vedea n Seciunea 290 de mai jos). n plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale i tehnice emise de: IFAC, IASB, C.E.C.C.A.R., CAFR i legislaia relevanta. 41. Explicati conceptul si tipurile de independenta. Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.

18/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


Principiul cere PC satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale: 1. Independenta de spirit (in gndire) sau independenta de drept reflecta starea PC potrivit careia el considera ca poate indeplini o misiune in conditii de integritate si cu obiectivitate. Este independenta rationamentului profesional. 2. Independenta in aparent (in aparenta) sau independenta de fapt presupune ca o terta persoana nu gaseste niciun motiv de natura comportamentala sa puna la indoiala integritatea si obiectivitatea PC. Independenta este un concept care cunoaste trei moduri de abordare: independenta absoluta, independenta relativa si independenta restrictiva. Un PC in practica publica nu trebuie sa se angajeze intr-o activitate care i-ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau reputatia profesiei si care ar fi incompatibila cu prestarea serviciilor. 42. Amenintari la adresa independentei. n functie de natura, distingem urmatoarele tipuri de amenintari: a1) Amenintarea generata de interesul propriu apare atunci cnd profesionistul contabil sau un membru al familiei acestuia are un interes financiar[2] sau de alt gen; a2) Amenintarea generata de autoexaminare ( autocontrol ) poate aparea atunci cnd un rationament anterior trebuie sa fie reevaluat de catre profesionistul contabil responsabil de acel rationament; a3) Amenintarea generata de favorizare poate aparea atunci cnd un profesionist contabil promoveaza o pozitie sau o opinie pna la un punct n care obiectivitatea sa poata fi compromisa; a4) Amenintarea generata de familiaritate poate aparea atunci cnd, n virtutea unei relatii strnse, un profesionist contabil simpatizeaza prea mult cu interesele altor parti; a5) Amenintarea generata de intimidare poate aparea atunci cnd un profesionist contabil poate fi mpiedicat sa actioneze obiectiv prin intermediul unei amenintari, reale sau presupuse. 43. Masuri de protectie mpotriva amenintarilor la adresa independentei. Vezi 105 44. Obligatiile organismelor profesionale n legatura cu Codul etic. Obligatiile organismelor profesionale membre IFAC se refera la urmatoarele: Organismele membre nu trebuie sa aplice standard mai putin stringente decat cele stipulate in codul etic IFAC; Acolo unde responsabilitatea elaborarii codului national de etica revine tertilor, organismele membre trebuie sa urmaresca convergenta codului etic national cu codul IFAC, si sa-I convinga pe cei responsabili cu elaborarea codului national sa incorporeze codul IFAC. 45. Care sunt factorii care trebuie analizati cnd se initiaza nfiintarea unui organism profesional din domeniul contabilitatii? O parte dintre factorii care trebuie analizati sunt: - scopul infiintarii organismului profesional; - cadrul degal existent pentru reglementarea profesiei; - numarul de contabili calificati in tara si natura generala a calificarii acestora; - protectia legala pentru anumite titluri profesionale; - natura sarcinilor care sunt rezervate profesionistilor contabili; - care va fi interactiunea dintre profesie si guvern; - standardele de contabilitate si audit urmate in general de profesionistii contabili in pregatirea si auditarea declaratiilor financiare; - necesitatea in cadrul profesiei a unor programe de formare continua; - cererea viitoare estimata de profesionisti contabili in toate sectoarele din tara; - extinderea si calitatea sistemului educational pentru pregatirea profesionistilor contabili; - activitatile si programele specifice care vor fi derulate de organismul profesional de contabilitate si cele care vor fi asumate de organisme guvernamentale sau alte organizatii; - resursele care vor fi disponibile pentru finantarea organismului profesional de contabilitate; - numarul de contabili di tara ce tin de un organism profesional de contabilitate din afara tarii. 46. Necesitatea colaborarii cu Guvernul la nfiintarea unui organism profesional n domeniul contabilitatii. Realizarea cresterii economice si protejarea interesului public sunt obiective comune ale administratiilor si organismelor profesionale de contabilitate.O conducere eficienta cu administratia si alte parti interesate poate duce la dezvoltarea unui

19/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


organism profesional care respecta necesitatile administratiei, ale profesiei si ale interesului public.Un organism profesional de contabilitate trebuie sa aiba un plan oficial care: - sa promoveze cunostintele, abilitatile si competenta membrilor; - sa faca declaratii publice cu privire la politica publica, cu implicatiile contabile, de audit sau fiscale; - sa faca dovada unor procese transparente pt acordarea calitatii de membru, calificari si regulamente. 47. Care este aria de cuprindere a reglementarilor la nfiintarea unui organism profesional din domeniul contabilitatii? Reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii: - cerintele de acces si certificarea sau autorizarea; - cerintele referitoare la educatia continua; - monitorizarea comportamentului profesionistilor contabili; standarde profesionale si etice pe care profesionistii contabili trebuie sa le respecte; - sistemele si procedurile disciplinare in cazul in care profesionistii contabili nu indeplinesc cerintele de mai sus. Reglementarea trebuie sa fie de calitate pentru a raspunde interesului public, adica trebuie sa fie: - proportionala; - transparenta; - sa nu fie impotriva competitiei; - nediscriminatorie; - precisa; - segmentata in functie de tinta sa; implementata consecvent si just; - supusa unei examinari periodice. Reglementarea este importanta, dar nu este suficienta si nici nu poate fi pe deplin eficienta decat daca este insotita de un comportament etic al profesionistului contabilcare reprezinta garantia bunelor servicii si a calitatii acestora. Serviciile de inalta calitate oferite de profesie sunt in final o functie a standardelor profesionale si a sistemelor de reglementare, toate trebuind sa fie consecvente si sa se sprijine reciproc. 48. Care este structura de conducere la nfiintarea unui organism profesional din domeniul contabilitatii? Organul principal de conducere al organismului profesional de contabilitate este Consiliul. Competenta Consiliului este in general aleasa de membri, de obicei peun termen specificat, care poate fi reinoit o data sau mai multe ori. Consiliul raspunde in fata membrilor. Membrii vor fi invitati sa participe la Adunarea generala anuala si vor avea de asemenea dreptul sa solicite o Adunare generala speciala, daca este necesar.Consiliul este in mod normal condus de un presedinte care este ales de ceilalti membri ai Consiliului sau de masa de membri. Presedintele este liderul organismului profesional de contabilitate ales de Consiliu sau de membri, in general pe termen limitat. Rolul presedintelui implica reprezentarea, conducerea, comunicarea si promovarea organismului professional de contabilitate. In calitate de reprezentant principal al organismului, presedintele pastreaza legatura cu guvernul, organele de reglementare, specialistii in educatie si alte organisme si agentii la nivel national, regional si international. Presedintele colaboreaza stans cu directorul executiv si cu personalul organismului profesional de contabilitate. Comitetele Permanente sunt structuri ale Consiliului care genereaza o judecata logica de grup, asigura continuitatea gandirii si ajuta la consolidarea cunostintelor si experientei membrilor. Comitetele Permanente tin de Consiliu si sunt in general numite de acesta si insarcinate cu formularea politicii. 49. Evidenta membrilor unui organism profesional. Organul are ca obligatie evidenta membrilor, pentru care este necesar o baza de date care sa serveasca drept registru al membrilor care vor include urmatoarele informatii: numele membrului, numarul membrului. Adresa personala, adresa de serviciu, adresa postala preferata, categoriu sau sectorul de angajare, data nasterii, data de admitere ca membru, categoria de membru, informatii din autorizatie- nr.si data de emitere. Trebuie sa acorde atentie legislatiei locale cu privirela protectia datelor- confidentialitatii. Trebuie pastrate informatii similare si in cazul stagiarilor si daca organizatia este implicata activ in oferirea de cursuri sau examinari, vor fi necesare si inregistrari ale stagiarilor si alte documente legate de stagiari. 50. Sursele de finantare ale unui organism profesional.

20/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


Subventii de la guvern, sponsorizarea initiativelor specifice, donatii, agentii de ajutorare din strainatate, surse caritabile, spatiu publicitar, firme. Sursele de finantare ale CECCAR sunt formate din: Taxe de inscriere la examenul de expert contabil si, respectiv de contabil autorizat Taxa de inscriere in Tabloul Corpului Cotizatii anuale asupra veniturilor realizate de catre membrii Corpului care isi exercita profesia individual sau de catre societati comerciale recunoscute de corp Donatii, incasari din vanzarea publicatiilor proprii si alte venituri 51. Rolul marketingului si promovarii profesiei. Marketingul eficient este esential pentru succesul pe termen lung al organizatiei. Un organism profesional care isi planifica si isi coordoneaza cu atentie activitatea de marketing are mai multe sanse de a-si atinge obiective strategice. Srategia initiala de marketing a unui organism profesional nou trebuie sa se concentreze pe identificarea publicului-tinta cheie, atragerea studentilor si asigurarea furnizarii eficiente de servicii.Scopul ar trebui sa fie crearea unei mase decisive.Pentru a implementa o strategie eficienta de marketing, o organizatie trebuie mai intai sa inteleaga mediul in care lucreaza. Cele trei componente-cheie ale mediului de marketing sunt macromediul, micromediul si mediul intern.Promovarea organismului profesional va acoperi diverse etape si va necesita in mod inevitabil o combinatie de tehnici de promovare pentru a asigura faptul ca mesajele sunt comunicate in mod eficient persoanelor avizate si la timpul potrivit. n cadrul strategiei de promovare i de marketing a lor i a activitii pe care o efectueaz, profesionitii contabili nu trebuie s furnizeze informaii eronate despre profesia lor. Profesionitii contabili trebuie s fie cinstii i loiali i nu trebuie: - s fac revendicri exagerate pentru serviciile pe care le ofer, calificrile pe care le posed i experiena pe care o dein; - s ofere referine compromitoare sau comparaii lipsite de fundament privind munca desfurat de alii. Strategia initiala de marketing a unui organism profesional nou trebuie sa se concentreze pe identificarea publicului-tinta cheie, atragerea studentilor si asigurarea furnizarii eficiente de servicii. Componentele cheie ale mediului de marketing sunt: -macromediul- factori sociali, legali economici, politici si tehnologici; -micromediul- studenti si membri, parti interesate(lideri industriali,angajatori,organe de reglementare,institutii de invatamant, furnizori (de pregatire) si concurenti; -mediul intern- oameni, finante, resurse si infrastructura. Promovare: Revistele si buletinele informative; Internetul; Website. O campanie planificata si coordonata de relatii publice este foarte importanta in informarea cu privire la organismul profesional.Legaturile cu presa nationala si de afaceri si alte grupuri media trebuie sa fie stabilite inca din faza de inceput. O campanie de promovare eficienta va include o combinatie a urmatoarelor activitati: -saloane, congrese, seminarii si mese rotunde; -prezentari; -intalniri biunivoce; -publicitate; -crearea de relatii cu angajatorii potentialelor membri sau studenti. 52. Rolul sectorului public. Un sector public bine administrat si stabil, cu bugetare solida pentru susutinerea obiectivelor si controlul atent al executarii bugetului, este foarte important pentru stabilirea unei politici monetare si fiscale eficiente. Este necesara formarea adecvata a directorilor financiari din sectorul public, inclusiv contabili, auditori intern si externi, directori de buget si tehnicieni contabili, pentru a imbunatatii performanta sectorului public.Pentru dezvoltarea contabilitatii in sectorul public, necesitatea primara o constituie o schema de invatamant si training in sectorul public pentru formarea directorilor financiari din sectorul profesional public. Aceasta necesitate va determina nevoia de dezvoltare profesionala continua, de elaborare a standardelor si declaratiilor tehnice conform standardelor internationale, si de profesionisti pregatiti sa se intalneasca cu alti profesionisti. Organismul profesional trebuie sa aiba in vedere cerintele de educare si formare a directorilor financiari profesionisti sin sectorul public si sa analizeze daca are capacitatea si abilitatile pentru

21/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


elaborarea de planuri de invatamant, programme, materiale de studiu si alte componente corespunzatoare ale unei scheme de invatamant si formare. Trebuie, de asemenea, sa tina cont de: - felul in care trainingul va fi monitorizat si validat, tinand cont ca pot fi putini contabili profesionisti capabili de a supraveghea sagiarii; angajamente de evaluare si cum vor trebui adaptate pentru identificarea abilitatilor corespunzatoare ncesitatilor organizatiilor sectorului public si pentru asigurarea competentei profesionale intr-un context de sector public ; cum se vor dezvolta si sustine necesitatile la nivel,, tehnic ale sectorului public ; nivelul de sustinere din partea anhajatorilor pentru justificarea incheierii unui contract de training cu un angajator din sectorul public.Organismul profesional va trebui sa analizeze daca si cum poate administra relatiile cu membrii existenti, precum si dezvoltarea de noi relatii cu cei care lucreaza in sectorul public. 53. Cerintele pentru a deveni membru al unui organism professional din domeniul contabilitatii. Pe perioada de inceput si in primii ani de functionare a organizatiei, majoritatea membrilor vor fi persoane care si-au dezvoltat cunostintele si experienta in calitate de contabil profesionist prin alte mijloace.Acestor persoane li se permite sa se alature unui organism profesional de contabilitate pe o perioada specificata si limitata in baza unor prevederi rezonabile de mentinere a drepturilor dobandite. Prevederile de mentinere a drepturilor dobandite trebuie sa fie disponibile numai pe o perioada limitata si sa inceteze in momentul dezvoltarii unui program de acreditare. Pentru orice desemnare analizata trebuie sa se obtina informatiicu privire la: -nivelul minim de studii necesar calificarii, durata de studio,materiile studiate; -examinarile necesare, acordandu-se o atentie deosebita examinarilor competentelor profesionale; -experienta minima si tipul acesteia(inclusive orice formare practica necesara)ceruta inainte de autorizare; -cadrul general al standardelor tehnice si etice din tara in care i s-a acordat titlul persoanei respective; Dupa finalizarea acestei analize se poate lua o decizie cu privire la titlurile care vor fi acceptate pentru a fi membru cu drepturi depline in noua organizatie.Urmatoarele clasificari ca membru sunt commune multor organisme profesionale de contabilitate: -contabili autorizati sau experti contabili -contabili asociati -tehnicieni contabili -studenti Trebuie sa se analizeze daca persoanele care au atins un anumit nivel din procesul de acreditare dintr-o alta tara vot fi acceptate pentru o anumita forma de apartenenta ca membru, alta decat membru cu drepturi depline, cum ar fi membri studenti si asociati. Dupa ce persoanele cu titluri obtinute in strainatate care practica deja profesia in tara respective au fost acceptate ca membri conform prevederilor noii organizatii de mentinere a drepturilor dabandite, va mai exista o necesitate de recunoastere a titlurilor dobandite in strainatate. In acest scop trebuie sa se aiba in vedere anumite cerinte , si anume cunoasterea practica a limbii locale, dovezi ale reputatiei profesionale si cunoasterea demonstrate a legii nationale cu privire la societati si impozite. 54. Rolul cerintelor de practica pentru a deveni membru al unui organism profesional. Programele de preacreditare a profesionistilor contabili includ o cerinta, si anume candidatii sa aiba experienta practica inainte de acordarea acreditarii complete.Este important ca solicitantii sa poata aplica toate cunostintele teoretice si tehnice pentru solutionarea problemelor practice. In plus, candidatii treebuie sa isi dezvolte calitatile, in special o atitudine obiectiva, judecata profesionala, abilitati administrative etc. Acestea se invata in general in cursul unei perioade de practica. 55. Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor. Un organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru adoptarea sau revizuirea standardelor pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul economic, legal si profesional. Este recomandat sa se stabileasca doua grupuri de lucru sau grupuri operative separate: unul sa analizeze standardele internationale de contabilitate si unul sa se ocupe de standardele de auditare. Fiecare grup ar trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, sa il dezbata, sa rezolve nepotrivirile si sa sa decida asupra problemelor de tranzitie. Standardele internationale sunt publicate in limba engleza si , atai IFAC, cat si IASB au politici de asistare a traducerii acestor standarde in diverse limbi nationale. Organismele de stabilire a standardelor nationale este posibil sa nu aiba resurse financiare necesare dar sunt deseori cele mai apte sa conduca aceasta activitate. Cea mai adecvata cale de obtinere a finantarii necesare este o cerere de subventionare de la una din bancile regionale de dezvoltare sau agentiile de dezvoltare.

22/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


56. Rolul organismului profesional pentru elaborarea codurilor de etica. Elaborarea Codului etic: La nivelul IFAC: aprobarea o d Consiliul IFAC comitetele de lucru permanente care emit: SIC (IAS), Norme internaionale pentru practica Auditului,Principiile internaionale n domeniul Educaiei, Principiile de etic profesional Deontologie.n 1998 IFACavea 128 membri, cu 2 milioane de profesioniti, reprezentnd 91 de ri. n 1998 a aprobat Codul internaionalal Etciii Profesiei Contabile care stabilete: norme de conduri i principii fundamentale ce trebuie respectate detoi profesionitii contabili, n vederea realizrii obiectivelor comune. La nivelul unei ri: Organismele profesionale IFAC din fiecare ar au i responsabilitatea introducerii i mbuntirii cerinelor eticii detaliate. n Romnia: CECCAR ca membru IFAC, n 1995 a elaborat Codul privind conduita etic i profesional a EC i CA Comisia pentru elaborarea normelor profesionale Comisia pentru urmrirea aplicrii normelor profesionale Conferina Naional a CECCAR aprob Codul privind conduita etci i profesional a EC i CA CS asigur elaborarea i completarea Codului privind conduita etic i profesional a EC i CA Codul etic naional al profesionitilor contabili din Romnia, aprobat prin Hotrrea nr. 50/2002 a Conferinei Naionale, a fost revzut n cadrul prezentei ediii, reclasificat i redenumit, n conformitate cu Codul etic internaional al profesionitilor contabili ediia 2005 ca urmare a obligaiilor statutare ce decurg pentru C.E.C.C.A.R. din calitatea sa de membru al IFAC. Prezentul cod se adreseaz tuturor profesionitilor contabili definii ca atare i angajailor contabili din cadrul asociaiilor profesionale ale acestora, patronate de C.E.C.C.A.R. Acest cod a fost adoptat de Consiliul Superior al Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia n baza Hotrrii nr.70 din 21 ianuarie 2006. Codul etic naional al profesionitilor contabili din Romnia stabilete norme de conduita pentru profesionitii contabili i formuleaz principiile fundamentale care trebuie respectate de ctre profesionitii contabili n vederea realizrii obiectivelor comune. Profesionitii contabili din Romnia acioneaz n diferite entiti i ramuri ale economiei naionale ca liber-profesioniti sau ca angajai; scopul de baza al Codului, trebuie insa ntotdeauna respectat. 57. Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii serviciilor profesionale. Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. IFAC considera ca organismele member trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi basigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde. Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere. Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru cara contabilul profesionist isi desfasoara activitatea. In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist. In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-cheie a organismelor

23/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective. Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului profesional. Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:-resurse interne(inspectori angajati) -resurse externe Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control. 58. Rolul organismului profesional pentru instituire unui sistem de investigatii si disciplinar. Dupa stabilirea unui cod etic, este necesar ca membrii s ail cunoasca sis a il respecte. In tarile in care autorizarea ester o functie guvernamentala, organismele guvernamentale sa de reglementarea bau de obicei autoritatea de a impune cele mai severe actiuni disciplinare.chiar si atunci cand se practica acest lucru, un organism profesional de contabbilitate trebuie totusi sa aiba un proces disciplinar efficient pentru controlul propriilor membri si, daca este cazul,pentru asistarea organismelor guvernamentale si de reglementare. Prin urmare, un organism profesional de contabilitate trebuie sa analizeze felul in care trebuie conduse investigatiile disciplinare, ce proces trebuie urmat, ce standarde de demonstrare si dovedire sunt necesare, ce sanctiuni sunt recomandate si ce apeluri sunt premise. Structura de baza comuna proceselor disciplinare ale multor organisme profesionale contabile este: o metoda de a decide, conform regulamentului intern corespunzator, prin care plangerile inaintate organismului profesional cu privire la conduita unui membru vor fi supuse unei investigatii disciplinare; o curte disciplinara care investigheaza si judeca plangerile; o curte de apel care audiaza apelurile impotriva constatarilor curtii disciplinare; Organismul profesional de contabilitate trebuie sa pastreze un registru al deciziilor si penalizarilor impuse pentru a asiguraconsecventa abordarii cazurilor. Organismele profesionale de contabilitate trebuie sa se asigure ca au acces la consiliere juridica pentru mentinerea unui proces disciplinar. Comportamentul inadecvat include cele ce urmeaza: - activitate infractionala; - actiuni sau omisiuni care pot duce la pierderea reputatiei profesiei contabile; - incalcarea standardelor profesionale; - incalcarea cerintelor etice; - neglijenta profesionala crasa; - un numar de cazuri mai putin grave de neglijenta profesionala care, cumulate, pot indica incapacitatea de a profesa; - activitate nesatisfacatoare. Gama de penalizari impuse, daca legea locala permite acest lucru, include: - avertizarea; - pierderea sau limitarea drepturilor de practica; - amenda/plata cheltuielilor; - pierderea titlului profesional; - excluderea ca membru; 58. Rolul organismului profesional pentru instituirea unui sistem de investigatii si disciplinar. Dup stabilirea unui cod etic, este necesar ca membrii s l cunoasc i s l respecte, n rile n care autorizarea este o funcie guvernamental, organismele guvernamentale sau de reglementare au de obicei autoritatea de a impune cele mai severe aciuni disciplinare. Chiar i atunci cnd se practic acest lucru, un organism profesional de contabilitate trebuie totui s aib un proces disciplinar eficient pentru controlul propriilor membri i, dac este cazul, pentru asistarea organismelor guvernamentale i de reglementare. Prin urmare, un organism profesional de contabilitate trebuie s analizeze felul n care trebuie conduse investigaiile disciplinare, ce proces trebuie urmat, ce standarde de demonstrare i dovedire sunt necesare, ce sanciuni sunt recomandate i ce apeluri sunt permise. Structura de baz comun proceselor disciplinare ale multor organisme profesionale contabile este: o metod de a decide, conform regulamentului intern corespunztor, prin care plngerile naintate organismului profesional cu privire la conduita unui membru vor fi supuse unei investigaii disciplinare; de exemplu, investigaiile pot fi ncepute atunci cnd o acuzaie, dac este adevrat, este o dovad principal a nclcrii codului sau a unui alt comportament inadecvat;

24/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


o curte disciplinar care investigheaz i judec plnge rile; o curte de apel care audiaz apelurile mpotriva consta trilor curii disciplinare Felul n care structura de baz a procesului disciplinar este stabilit i funcioneaz va diferi n funcie de muli factori, cum ar fi numrul de cazuri rezolvate, costul, rolul personalului n administrarea i desfurarea procesului disciplinar, necesarul de consilieri juridici i supravegherea exercitat de organismele guvernamentale sau de reglementare, n plus, un organism profesional de contabilitate trebuie s analizeze orice necesitate sau cerere de deschidere i rspundere mai mare n desfurarea proceselor disciplinare, precum i nevoia de procese transparente i posibila implicare a membrilor independeni nespecializai ai Curii. Pentru a-i pstra credibilitatea, un organism profesional de contabilitate trebuie s i ndeplineasc n totalitate responsabilitatea pe care i-o asum pentru conduita etic i profesional a membrilor. Orice structur i orice proces disciplinar adoptate de organism trebuie s corespund acestei sarcini. Este mai bine s nu faci promisiuni dect s faci promisiuni pe care s nu le poi respecta. Organismul profesional de contabilitate trebuie s pstreze un registru al deciziilor i penalizrilor impuse pentru a asigura consecvena abordrii cazurilor. Organismele profesionale de contabilitate trebuie s se asigure c au acces la consiliere juridic pentru meninerea unui proces disciplinar. Comportamentul inadecvat include cele ce urmeaz: - activitate infracional; - aciuni sau omisiuni care pot duce la pierderea reputaiei profesiei de contabil; - nclcarea standardelor profesionale; - nclcarea cerinelor etice; - neglijen profesional cras; - un numr de cazuri mai puin grave de neglijen profesio nal care, cumulate, pot indica incapacitatea de a profesa; - activitate nesatisfctoare. Gama de penalizri impuse, dac legea local permite acest lucru, include: avertizarea; pierderea sau limitarea drepturilor de practic; amenda/plata cheltuielilor; pierderea titlului profesional; excluderea ca membru. 59. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continua. Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelu necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale. Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot indeplini obligatiile de competenta permanenta. Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul lor profesional. Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate. Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, Dezvoltarea profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionale,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua. 60. Continutul programelor de educatie ale organismelor profesionale.

25/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


Programul de educatie trebuie sa dezvolte cunostintele si abilitatile profesionale. In ceea ce priveste baza de cunostinte necesare programul va contine contina urmatoarele domenii : Contabilitate, finante si cunostinte aferente: - Contabilitate si audit financiar; - Contabilitate si control de gestiune; - Impozitare; - Drept commercial; - Audit si asigurare; - Finante si management financiar; - Valori si etica profesionala; Cunostinte de organizare si afaceri: - Economie; - Mediul de afaceri; - Etica in afaceri; - Piete financiare; - Metode cantitative; - Comportamentul organizational; - Management si decizii strategice; - Marceting; - Afaceri internationale si globalizare; Cunostinte si competente IT (tehnologia informatiei): - Cunostinte generale IT; - Cunostinte de control IT; - Competente de control IT; - Competente de utilizator IT; Programul de educatie trebuie sa dezvolte o gama de abilitati profesionale cum ar fi: - abilitati intelectuale; - abilitati tehnice si functionale; - abilitati personle; - relatii interpersonale si comunicare; - abilitati de management de organizare si afaceri; Un alt aspect important al programului de educatie il reprezinta dezvoltarea valorilor profesionale, etice si a atitudinii in ceea ce priveste profesia 61. Care sunt caile pentru dezvoltarea capacitatii organismului profesional? Indrumarea si colaborarea cu alte organisme profesionale si organizatii sau grupari regionale constituie una dinte caile de dezvoltarea a organismului profesional. Colaborarea si invatarea de la alte personane care au experienta in acest proces pot constitui o experienta de valoare, si multe organisme existente membre IFAC isi ofera experienta pentru asistarea altor tari in indeplinirea acestei sarcini. Proiectele-cheie in care asistenta organismelor se poate dovedi de valoare pentru dezvoltare sunt: - consilierea administratiilor cu privire la infiintarea profesiei contabile, dezvoltarea de modele reglementate, cerinte de pregatire si calificare si regimurile de autorizare; - elaborarea infrastructurii organismului profesional; - statute si reguli care guverneaza organismul;structuri de conducere; - programe de educatie si calificare(inclusiv administrarea examenelor); - controlul calitatii si procesele disciplinare; - codul etic; - integrarea organismului existent intr-un nou organism - scheme comune de examinare; - politici si asigurarea dezvoltarii pregatirii continue; - stabilirea standardelor tehnice si profesionale; 62. Care sunt prioritatile unui nou organism profesional din domeniul contabilitatii?

26/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


Prioritati pe termen scurt: - adoptarea legislatiei care recunoaste un organism profesional pentru contabili si auditori, si stabileste autoritatea si functiile organismului; - incurajarea formarii si educatiei contabililor profesionisti ; - cererea de consolidare inca de la inceput pentru convergenta standardelor nationale si internationale de contabilitate, adoptarea de standarde internationale de audit si a Codului etic IFAC; - adoptarea unui statut si a regulamentelor organismului profesional de contabilitate; - formarea Consiliului organismului profesional de contabilitate; - numirea unui director executiv pentru administrarea si conducerea organismului profesional de contabilitate; - infiintarea unui registru al membrilor si stagiarilor; - colectarea de taxe anuale de la membri si stagiari; - stabilirea structurii managementului executive. Prioritati pe termen mediu: - organizarea de manifestari privind dezvoltarea pregatirii continue si crearea de oportunitati de formare pentru membri si stagiari; - stabilirea unui proces disciplinar; Prioritati pe termen lung: - reglementarea si monitorizarea membrilor din practica publica; - depunerea de cereri de membru la IFAC. 63. Ce sunt serviciile profesionale? Orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist: - Servicii de contabilitate - Audit - Fiscalitate - Consultanta manageriala - Management financiar Serviciu: - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; - indeplinirea unei indatoriri fata de cineva. 64. Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile? Caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile sunt: - detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant; - respectarea de catre membri a unui ansamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate recunoasterea unei datorii vizavi de public, in ansamblu. Uneori datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator. Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membrii lor, incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie. Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta. 65. Ce semnificatie are interesul general (interesul public)? Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale vizavi de public. Public inseamna: Clienti Guvern Investitori Angajatori Oameni de afaceri Comunitati financiare Donatori de fonduri Orice persoana Acest public da incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili, pentru buna functionare a economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. Interesul

27/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


general semnifica deci satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili. Pastrarea acestui statut privilegiat al profesionistilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului. Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: 1. auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; 2. responsabilii financiari (directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; 3. auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect, care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului; 4. expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei, precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; 5. consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii deciziilor manageriale corecte. Profesionistii contabili au un rol important in societate. Comunitatea, Publicul conteaza pe profesionistii contabili pentru o contabilitate financiara si o raportare corecta, pentru un management financiar eficient si sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri si impozite. 66. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile? Pentru realizarea obiectivului profesiei contabile, adica satisfacerea exigentelor publicului, se impun patru imperative fundamentale: 1. Credibilitatea - publicul are nevoie de informatii credibile; 2. Profesionalism - profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de cleinti, angajatori si terti interesati ca profesionisti in domeniu; 3. Calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca criterii precise de apreciere; 4. Incredere - utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca aceste servicii sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etica profesionala. 67. Cum se explica rolul social al profesionistilor contabili? Profesionistii contabili joaca un rol social important; atitudinea si comportamentul acestora in legatura cu serviciile prestate au repercursiuni asupra prosperitatii economice a colectivitatii si a intregii tari. Investitorii, donatorii de fonduri, angajatori si alte sectoare din lumea afacerilor, cit si guvernul si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba incredere in capacitatea acestora de a pune in functiune sisteme riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiune financiara eficienta si de a oferi sfaturi avizate asupra unui mare numar de probleme, asupra gestiunii afacerilor, sau de ordin fiscal. Pentru intelegerea rolului social, se poate admite ca bilanturi parazitate la profiturile ce trebuie fiscalizate, ca urmare a unor servicii contabile necorespunzatoare, pot conduce Adminstratia la concluzia stabilirii unor noi impozite si taxe in sarcina contribuabililor. 68. Explicati relatia dintre etica si calitatea n profesia contabila Profesionistii contabili nu-si pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului. Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest statut privilegiat. Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general. Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor. Protectia publicului: prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membri CECCAR, printr-o sanatoasa si libera concurenta. Calitatea lucrarilor presupune: Abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de a castiga; Selectarea lucrarilor pentru colaboratori; Programarea lucrarilor; Studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;

28/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


Constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate; Calitatea si continutul raportului; Pastrarea secretului profesional. 69. Cine poate exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat? Profesia de expert contabil i de contabil autorizat se exercit de ctre persoanele care au aceast calitate, n condiiile prevzute de Ordonana Guvernului nr. 65/1994 republicat, cu respectarea principiului independenei profesionale i a cerinelor de pregtire impuse de norme. 70. n ce consta diferenta dintre expertul contabil si economistul salariat, dintre contabilul autorizat si contabilul salariat? Diferenta dintre expertul contabil si economistul salariat, intre contabilul autorizat si cel salariat, se refera la: - contabilul autorizat pregateste lucrarile necesare intocmirii situatiilor financiare, fiind un profesionist independent; cel salariat rareori executa toate lucrarile contabile, de regula fiind specializat pe un sector al contabilitatii. Prima situatie Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate, n condiiile O.G. nr. 65/1994, avnd competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de organizare i de conducere a activitii economico-financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale i de a verifica legalitatea bilanului contabil i a contului de profit i pierdere si a celorlalte component a situatiilor financiare. Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult mai largi fa de cea a unui economist salariat; economistul este subordonat unui ef ierarhic i execut atribuiile specifice fiei postului su. De asemenea, economistul este specializat n multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil. Expertul contabil este un economist, absolvent al specializrii financiar-contabile, independent fa de societatea comercial. Expertul contabil este independent fata de societatea comerciala. El nu primete, pentru lucrrile executate, un salariu, ci un onorariu prevzut prin contractul ncheiat cu referire la misiunea sa. A doua situatie Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile O.G. nr. 65/1994 i are capacitatea de a ine contabilitatea si de a pregati lucrarile necesare intocmirii situatiilor financiare. Contabilul autorizat, ca i expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economic. Contabilul salarizat este subordonat efului ierarhic i execut sarcinile ce i revin din fia individual. Rareori, n cazul unei ntreprinderi mari, mijlocii, execut toate lucrrile contabile. De regul, este specializat pe un sector al contabilitii. Ca i economistul salariat, contabilul salariat rspunde fa de calitatea lucrrilor executate, putnd fi stimulat ori penalizat de eful ierarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dac sunt independeni, rspund civil i penal fa de ntreprindere. De asemenea, ei pot pierde ntreprinderea de client i, prin aceasta, sursa de venit. In schimb, economistul i contabilul, salariai, pierd cu greu postul sau n urma unor proceduri anevoioase. 71. Cine este expertul contabil? Art. 2 OG 65/1994 republicata Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile prezentei ordonante si are conpetenta profesionala de a organiza si conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale, de a intocmi situatiile financiare si de a efectua expertize contabile. 72. Cine este contabilul autorizat? Art. 2 alin (3) OG 65/1994 republicata Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile prezentei ordonane i are competena de a ine contabilitatea i de a pregti lucrrile n vederea ntocmirii situaiilor financiare 73. Cum se obtine calitatea de expert contabil? Art. 3 din OG 65/1994-republicata Accesul la profesia de expert contabil se face pe baza de examen de admitere, la care sa se obtina cel putin media 7 si minim nota 6 la fiecare disciplina, efectuarea unui stagiu de 3 ani si sustinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului.

29/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


Se poate prezenta la examenul de admitere prevzut la art. 3 pentru profesia de expert contabil persoana care ndeplinete urmtoarele condiii: a) are capacitate de exerciiu deplin; b) are studii economice superioare cu diplom recunoscut de Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului; c) nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice dreptul de gestiune i de administrare a societilor comerciale. (2) La cerere, persoanele care au titlul de academician, profesorii i confereniarii universitari, doctorii n economie i doctorii doceni, cu specialitatea finane sau contabilitate, au acces la profesia de expert contabil pe baza titlului de doctor, cu ndeplinirea condiiilor prevzute la alin. (1) lit. a) i c) i susinerea unui interviu privind normele de organizare i funcionare a Corpului Experilor Contabili i Contabililor Autorizai. 74. Cum se obtine calitatea de contabil autorizat? Art. 5 OG 65/1994 republicata Se poate prezenta la examenul de admitere prevzut la art. 3 pentru profesia de contabil autorizat persoana care ndeplinete urmtoarele condiii: a) are capacitate de exerciiu deplin; b) are studii medii cu diplom recunoscut de Ministerul Educaiei, Cercetrii i Tineretului; c) nu a suferit nicio condamnare, care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice dreptul de gestiune i de administrare a societilor comerciale 75. Cum se mentin calitatea de expert contabil si calitatea de contabil autorizat? Calitatea de expert contabil i cea de contabil autorizat se menin prin nscrierea n Tabloul Corpului^nscrierea se realizeaz n baza ndeplinirii condiiilor privind acordarea calitii de expert contabil sau de contabil autorizat, nscrierea n Tabloul Corpului confer dreptul exercitrii profesiunii pe ntreg teritoriul rii. Anual se obine licena de exercitare aprofesiei (viza). Lipsa licenei sau nelicenierea atrage radierea din Tablou sau suspendarea exercitrii profesiei, a dreptului de a o exercita. Acordarea vizei anuale se face dac sunt ndeplinite cumulativ condiiile: - achitarea n ntregime a obligaiilor fa de Corp; - plata la buget, la termen i n cuantumul prevzut, a impozitelor cuvenite statului; - asigurarea pentru riscul profesional; - dovada c persoana n cauz nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice dreptul de gestiune i de administrare a societilor comerciale(cazier judiciar); - persoana n cauz nu a svrit fapte care s ncalce regulamentul privind conduita profesional; - depunerea fiei individuale. 76. Care sunt lucrarile care pot fi executate de expertii contabili? Lucrarile care pot fi executate de expertii sontabili sunt: a. Tinerea sau supravegherea contabilitatii si intocmirea bilantului contabil: acordarea asistentei privind organizarea si tinerea contabilitatii, inclusiv in cazul sistemelor informatice; elaborarea si punerea in aplicare a procedeelor contabile, a planului de conturi adaptat unitatii, a contabilitatii de gestiune, a tabloului de bord, a controlului de gestiune si controlului prin buget, in baza si cu respectarea normelor generale. b.Efectuarea de analize economico-financiare: analiza structurilor financiare; analiza gestiunii fimanciare si a rentabilitatii capitalului investit; tehnici de analiza si de gestiune a fondului de rulment; sistem de credit leasing, factoring etc.; determinarea situatiilor financiare si de gestiune prin rapoarte procentuale; elaborarea de tablouri de finantare si planuri de trezorerie; elaborarea de tablouri de utilizari si resurse; asistenta in prevenirea si inlaturarea dificultatilor unitatii. c. Efectuarea de audit financiar contabil, ca: diagnostic-financiar; cresterea, rentabilitatea, echilibrul si riscurile financiare; audit intern, organizarea sau controlul regularitatii si sinceritatii sistemului;

30/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


studii, asistenta pentru realizarea de investitii financiare; audit si certificarea bilantului contabil. d.Efectuarea de evaluari patrimoniale: evaluari de bunuri si active patrimoniale; evaluari de intreprinderi si de valori mobiliare pentru vanzari, succesiuni, partaje, donatii sau la cererea celor interesati; evaluari de elemente intangibile. e. Efectuarea de expertize contabile: amiabile (la cerere); contabil-judiciare; arbitraje n cauze civile; expertize de gestiune. f. Executarea de lucrri cu caracter financiar-contabil, ca: ntocmirea de situaii periodice; consolidarea conturilor i bilanului; ntocmirea de planuri de finanare pe termen mediu i lung. g.Executarea de lucrri cu caracter fiscal, ca: studii i consultaii pe probleme de ordin fiscal; participarea la ntocmirea i depunerea declaraiilor fiscale; asisten n probleme de T.V.A. i impozite; fiscalitate imobiliar; asisten n aplicarea tarifului vamal; asistarea contribuabilului cu ocazia verificrilor. h.Efectuarea de lucrri de organizare administrativ i informatic; organigrame, structuri, definiri de funcii; legturi ntre servicii, circulaia documentelor i informaiilor; analiza i organizarea fluxului informaional; formarea profesional continu; contribuii la protecia patrimoniului unitii; mecanizarea i automatizarea prelucrrii informaiilor, alegerea echipamentelor; alegerea softurilor necesare. i. ndeplinirea mandatului de cenzor j. proceduri de reorganizare judiciara si faliment k.asistenta de specialitate pt. infiintarea si reorganizarea societatilor comerciale. 77. Care sunt lucrarile care pot fi executate de contabilii autorizati? Contabilul autorizat poate executa, pe baz de contract, persoanelor fizice i juridice lucrri legate de inerea contabilitii, operaiunile economico-financiare i pregtirea documentelor n vederea elaborrii situaiilor financiare, lucrri, declaraii i operaiuni fiscale lunare i trimestriale, lucrri pentru organizaii familiale i persoane fizice independente, precum i activiti de cenzorat la asociaii de proprietari, alte asociaii, fundaii etc. 78. Cum se exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat? OG 65/1994-republicata Art. 7 - Persoanele fizice i juridice care au calitatea de expert contabil pot efectua activitile de audit financiar i consultan fiscal, cu respectarea reglementrilor specifice acestor activiti. Art. 8. - Experii contabili pot s-i exercite profesia individual ori se pot constitui n societi comerciale potrivit legii. Art. 9. - Societile comerciale de expertiz contabil trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: a) s aib ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil; b) majoritatea acionarilor sau asociailor s fie experi contabili i s dein majoritatea aciunilor sau a prilor sociale; c) consiliul de administraie al societii comerciale s fie ales n majoritate dintre acionarii sau asociaii experi contabili; d) aciunile s fie nominative i orice nou asociat sau acionar s fie admis de adunarea general.

31/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


79. Ce se ntelege prin calitatea de persoana juridica a Corpului? Corpul este infiintat cu statut de persoana juridica si, prin urmare, indeplineste sau are atributele unei persoane juridice. Dupa Adrian Varlan, in lucrarea "Drept comercial si economic romanesc", (cartea de curs nr. 5 al cursului "Formare profesionala in domeniul comercial", Editura Mirton, Timisoara, 1998), la pagina 14, se arata, in legatura cu persoana juridica, urmatoarele: "Persoana juridica e o colectivitate de oameni, constituita in conditiile legii, care capata anumite drepturi i anumite obligafii necesare atingerii scopului lor ". Elementele constitutive ale persoanelor juridice sunt (acelasi autor): -organizarea de sine - statatoare -patrimoniul propriu; -scopul determinat. Aceste elemente le are si C.E.C.C.A.R., are, de asemeni, capacitatea de folosinta care se refera la drepturile si obligatiile care corespund scopului pentru care a fost infiintata (persoana juridica) si capacitatea de exercitiu. Are capacitatea de exercitiu din momentul constituirii organelor sale de conducere. Corpul reprezinta profesia, in raport cu alte institujii din Romania si din afara tarii. -Relatiile cu bugetul directe; -Are cont in banca; - Intocmeste b.v.c.; -Organizeaza contabilitate proprie, intocmeste bilant propriu, potrivit legii; - Gestioneaza intregul patrimoniu al Corpului, inclusiv pe cel dat in administrare operativa filialelor; -Continutul capacitatii de folosinta si de exercitiu este dat de atributiile ce le are Corpul (interne si externe). 80. Ce se ntelege prin autonomia Corpului? Autonomia este in general situatia celui care nu depinde de nimeni, care are deplina libertate in actiunile sale (DEX). Autonomia Corpului face din aceasta un organism de autoreglementare in profesie; aceasta presupune nesubordonarea vreunei autoritati. Corpul, prin regulamentul sau, prin statutul sau, nu este subordonat vreunui organism statal. Dimpotriva, prin delegatia primita din partea autoritatilor publice, acorda si retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat si are dreptul sa controleze competenta si moralitatea membrilor sai. Prin organele alese, Corpul este reprezentat in fata autoritatilor publice, precum si in raporturile cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate. Corpul colaboreaza cu organele de specialitate ale statului in elaborarea de norme legate de profesia contabila, dar normele de lucru, specifice profesiei, care sunt rezultatul activitatii Corpului. 81. Care este organizarea CECCAR? Art. 18 OG 65/1994 republicata Sectiunea 1 Se infiinteaza Corpul Expertilor Contabili si Contabilior Autorizati, persoana juridica de utilitate publica si autonoma, din care fac parte expertii contabili si contabilii autorizati, in conditiile stabilite de prezenta ordonanta, avand sediul in municipiul Bucuresti. Art. 19 Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati isi constituie filiale, fara personalitate juridica, in resedintele de judet si in municipiul Bucuresti. Sectiunea 2 Activitatile prevazute la art.6 si, respectiv, la art. 10 pot fi desfasurate numai de persoanele avand calitatea de expert contabil, respectiv de contabil autorizat, inscrise in Tabloul CECCAR si dovedita cu legitimatia de membru, vizata anual. Tabloul corpului se publica anual in Monitorul Oficial al Romaniei. In tablou sunt inscrisi toti membri, persoane fizice, experti contabili, separat de contabili autorizati, precum si persoanele juridice de profil, grupate in functie de criteriul teritorial. Organizarea CECCAR se face pe doua sectiuni: -sectiunea expertilor contabili -sectiunea contabililor autorizati Evidenta persoanelor care au promovat examenul de admitere si se afla in perioada de stagiu se organizeaza potrivit Regulamentului de Organizare si Functionare a CECCAR. Membrii care nu exercita profesia vor fi inscrisi in capitole distincte, in cadrul sectiunilor prevazute la alin.2

32/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


Organizarea si functionarea sectiunilor se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare a CECCAR 82. Care sunt atributiile Corpului? In art. 19 din 0G. 65/1995 sunt enumerate urmatoarele atributii: a) organizeaza concursul de admitere; organizeaza efectuarea stagiului; organizeaza sustinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil si de contabil autorizat; elaboreaza programele de concurs in vederea accesului la profesie, reglernentarile privind stagiul si examenul de aptitudini care se avizeaza de Ministerul de Finante, urmarindu-se armonizarea cu prevederile Directivelor Europene in domeniu. b) Organizeaza evidenta expertilor contabili, a contabililor autorizati si a societatilor comerciale de profil, prin inscrierea acestora in Tabloul Corpului. c) Asigura buna desfaurare a activitii experti1or contabili si a contabililor autorizati. d) Elaboreaza si publica normele privind activitatea profesionala si conduita expertilor contabili si a contabililor autorizati, elaboreaza ghidurile profesionale in domeniul financiar contabil. e) Elaboreaza, in colaborare cu institutiile guvernamentale, standardele privind evaluarea societatilor comerciale, precum si a unor active sau bunuri ale acestora. f) Sprijina formarea si perfectionarea profesionala a expertilor contabili si a contabililor autorizati, prin programe anuale de pregatire continua, organizate in diverse forme, astfel incat la acestea sa aiba acces toti membrii activi. g) Apara prestigiul si independenta profesionala a membrilor sai in raporturile cu autoritatile publice, organisme specializate, precum si cu alte persoane juridice si fizice din tara si din strainatate. h) Colaboreaza cu asociatiile profesionale de profil din tara si din strainatate. i) Editeaza publicatii de specialitate. 83. Ce atributii are Conferinta Nationala Ordinara? Conferinta nationala are urmatoarele atributii: - aproba Regulamentul de organizare si functionare al CECCAR, modificarile si completarile acestuia avizate de Ministerul Finantelor si Ministerul de Justitie. - aproba Codul etic al profesionistilor contabili - stabileste directiile de baza si ia masurile necesare pentru asigurarea bunei exercitari a profesiei - examineaza si aproba raportul de activitate prezentat de Consiliul Superior pentru exercitiul financiar expirat si raportul cenzorilor - aproba bilantul contabil, executia bugetului de venituri si cheltuieli pentru exercitiul financiar incheiat, precum si bugetul de venituri si cheltuieli al exercitiului financiar viitor - alege si revoca presedintele si membrii Consiliului Superior si ai comisiei de cenzori - aproba planurile anuale de activitate ale Consiliului Superior si Consiliilor filialelor - alege si revoca presedintele si 2 membri ai Comisiei Superioare de disciplina. 84. Ce atributii are Consiliul Superior? Consiliul Superior are urmtoarele atributii: a) alege dintre membrii sai 5 vicepresedinti ai Consiliului Superior: 4 dintre acetia sunt alesi dintre expertii contabili, iar unul, dintre contabilii autorizati; b) asigura elaborarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare a Corpului, solicitnd avizele Ministerului Finantelor si Ministerului Justitiei; regulamentul de organizare si functionare nu va fi inaintat pentru aprobare fara avizele favorabile ale celor doua ministere; c) asigura elaborarea si completarea Codului privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati; d) asigura administrarea si gestionarea patrimoniului Corpului; e) delibereaza asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil si de contabil autorizat; f) vegheaza ca Regulamentul privind dobndirea calittii de expert contabil si contabil autorizat s fie strict aplicat; g) asigura coordonarea activitatii consiliilor filialelor; stabilete metodologia de elaborare a bugetului de venituri si cheltuieli al Corpului; h) aproba statele de functii ale Corpului si filialelor;

33/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


i) asigura participarea membrilor sai in cadrul unor comisii de studii si cercetari destinate a face s progreseze profesia si stiinta contabila sau in diverse grupe de lucru din cadrul institutiilor guvernamentale si neguvernamentale, la solicitarea acestora; j) decide in termen de 30 de zile asupra contestatiilor facute impotriva hotarrilor luate de Comisia superioara de disciplina; k) aproba normele privind desfasurarea activitatii curente a compartimentelor si verigilor organizatorice ale Corpului; l) ia toate msurile necesare pentru desfasurarea in bune condiii a activitatii de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei si a celei de asigurare a riscului profesional de ctre toti membrii Corpulul; m) Indeplineste alte atributii prevzute de lege, regulament si hotararile Conferintei Nalionale a experilor contabili si contabililor autorizati. 85. Care sunt atributiile presedintelui Consiliului Superior al Corpului? Atribuiile preedintelui Consiliului Superior al Corpului sunt: a) Convoac i conduce edinele CS i ale BP; b) Conduce i coordoneaz dezbaterile; c) Prezint anual CS spre adoptare proiectul de buget pentru exerciiul viitor. 86. Care sunt atributiile Adunarii generale a filialei CECCAR? Art. 35 OG 65/1994 republicata Adunarea generala a filialei are urmatoarele atributii: a) aproba bugetul de venituri si cheltuieli al filialei si executia acestuia; b) asigura buna exercitare a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat pe plan local; c) alege si revoca membrii consiliului filialei CECCAR si cenzorii d) propune, dintre membrii si, candidati pentru Consiliul superior al CECCAR e) examineaza activitatea desfasurata de consiliul filialei si de comisia de discilina care functioneaza pe langa acesta si hotaraste; f) indeplineste orice alte atributii stabilite de lege si de regulament sau hotarate de Consiluil superior al CECCAR. 87. Care sunt atributiile Consiliului filialei? Atribuiile Consiliului filialei sunt: a) Supravegheaz modul de exercitare a profesiilor de expert contabil i de contabil autorizat n raza de activitate a filialei; b) Asigur aprarea intereselor filialei si administrarea bunurilor acesteia; c) Asigur prevenirea i concilierea tuturor contestaiilor sau conflictelor de ordin profesional; d) Hotrte n ceea ce privete nscrierea n Tabloul Corpului sau asupra modificrilor care se aduc acestuia, potrivit precizrilor Consiliului Superior; e) Sesizeaz Consiliul Superior cu propuneri i sugestii privind exercitarea profesiei; f) Sesizeaz Comisia de Disciplin a filialei despre abaterile profesionale constatate n sarcina membrilor Corpului; g) Efectueaz sau autorizeaz pe ntreg teritoriul filialei toate formele de publicitate colectiv considerate utile conform hotrrilor Consiliului Superior; h) Pronun radierea din Tabloul Corpului n cazurile prevzute de Regulament, precum i ncetarea provizorie a calitii de membru al Corpului, la cererea celui interesat; i) Analizeaz i adopt bugetul filialei potrivit normelor emise de Consiliul Superior; j) Urmrete realizarea programului de activitate al filialei aprobat de Conferina Naional, precum i execuia bugetului de venituri i cheltuieli al filialei, lund sau propunnd msurile corespunztoare n sarcina Biroului Permanent sau a directorului executiv al filialei; k) ndeplinete alte atribuii prevzute de lege, de Regulament, de hotrrile si deciziile organelor de conducere ale Corpului. 88. Care sunt atributiile presedintelui de filiala? Atribuiile preedintelui de filial sunt: a) ntrunete Consiliul filialei si conduce dezbaterile acestuia potrivit prevederilor Regulamentului; a) Reprezint Consiliul filialei pe lng membrii Corpului;

34/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


b) Reprezint Corpul n faa autoritilor publice ale colectivitilor diverse din jude, pe baza mputernicirilor stabilite de Consiliul Superior; c) Asigur urmrirea ncadrrii cheltuielilor n bugetul aprobat; d) Asigur organizarea alegerilor potrivit prevederilor Regulamentului; e) Arbitreaz eventualele litigii dintre membrii filialei i clienii acestora; f) Supune Adunrii generale propunerile pentru aprobarea de distincii onorifice conform Regulamentului; h) ndeplinete alte atribuii prevzute de lege, de Regulament, de hotrrile i deciziile organelor de conducere ale filialei i ale Corpului.

89. Care sunt atributiile directorului general executiv? Atribuiile directorului general executiv sunt: a) Asigur, prin structurile operative i administrative, exercitarea hotrrilor i deciziilor organelor de conducere ale Corpului; b) Pregtete, analizeaz i centralizeaz proiectele de buget ale filialelor i elaboreaz proiectul de buget al Corpului; dup nsuirea acestora de ctre Biroul Permanent prin preedintele acestuia se prezint Consiliului Superior pentru adoptare cu cel puin o lun nainte de nceperea exerciiului financiar; c) Asigur execuia bugetului de venituri i cheltuieli, prezentnd informri periodice Biroului Permanent; n acest sens, asigur i rspunde de organizarea i inerea contabilitii la nivel central i teritorial; d) Asigur exercitarea tuturor lucrrilor administrative i de secretariat; e) Organizeaz i asigur evidena centralizat a experilor contabili i a contabililor autorizai nscrii n Tabloul Corpului de ctre filiale; f) Asigur publicarea anual n Monitorul Oficial al Romniei a Tabloului Corpului; g) Organizeaz, asigur i urmrete publicitatea n legtur cu exercitarea profesiei; i propune Comisiei Superioare de Disciplin pe cei care se fac vinovai de nclcarea reglementrilor privind publicitatea; h) Asigur publicarea, potrivit legii, a situaiilor financiare anuale, dup aprobarea lor de ctre Conferina Naional; i) Asigur condiiile materiale pentru desfurarea activitilor Corpului; j) Propune preedintelui Biroului Permanent, anual, odat cu proiectul de buget, schema de funcii i de salarizare a sectoarelor administrative i a salariailor din subordine; k) Numete i revoc, cu respectarea statelor de funcii aprobate de Consiliul Superior, personalul de execuie al Corpului i i stabilete salariile; 1) Asigur publicarea hotrrilor si deciziilor organelor superioare ale Corpului potrivit reglementrilor i normelor n vigoare; m) Particip, fr drept de vot, la edinele Biroului Permanent i ale Consiliului Superior, lund cunotin de hotrrile acestora; n) Prezint bilanul contabil spre adoptare Consiliului Superior si spre aprobare Conferinei Naionale; o) Reprezint Corpul n faa autoritilor publice, a terilor sau a organizaiilor naionale i internaionale, aprnd prestigiul i independena membrilor si; p) ndeplinete orice alte atribuii stabilite de CN, CS i BP. 90. Organizarea si constituirea Comisiilor de Disciplina 1. Comisia Superioar de Disciplin - pe lng Consiliul Superior al Corpului - este o comisie de sancionare n materie disciplinar pentru abateri de la conduita etic i profesional a membrilor Consiliului Superior al Corpului, care soluioneaz contestaiile la hotrrile Comisiilor de Disciplin ale filialelor. Constituire: 7 membri titulari (dintre care un preedinte), dintre care: - preedintele i 2 membri EC alei de CN dintre membrii CECCAR; - 2 membri desemnai de MEF; - 2 membri desemnai de Ministerul Justiiei. 7 membri supleani (n aceeai structur ca membrii titulari). 2. Comisia de Disciplin a filialei - vegheaz la respectarea Codului etic i a regulamentelor i normelor Corpului. Constituire: - 5 membri titulari (dintre care un preedinte); - 5 membri supleani.

35/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


Mandatul membrilor Comisiei de Disciplin este de 4 ani. 91. Care sunt competentele Comisiei Superioare de Disciplina? Competenele Comisiei Superioare de Disciplin sunt: a) Analizeaz plngerile referitoare la abaterile de la conduita etic i profesional ale membrilor Consiliului Superior i Consiliului filialei, fcnd propuneri de sancionare a acestora Conferinei Naionale, care hotrte; b) Soluioneaz plngerile referitoare la abaterile de la conduita etic i profesional ale preedinilor Consiliului Superior i Consiliului filialei, precum i ale profesionitilor strini care au dobndit dreptul de a exercita profesia de expert contabil i de contabil autorizat n Romnia, i aplic, dup caz: - mustrare; - avertisment; - suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioad de la trei luni la un an; - interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat; - sanciunile disciplinare care se stabilesc n funcie de abateri, pronunate de Comisiile de Disciplin ale filialelor. c) Rezolv contestaiile formulate mpotriva hotrrilor disciplinare pronunate de Comisiile de Disciplin ale filialelor. d) Aplic sanciunile interzicerii dreptului de a exercita profesia de EC sau CA membrilor Corpului care au svrit abateri grave prevzute n regulament. 92. Care sunt competentele Comisiei de Disciplina a filialei? Competenele Comisiei de Disciplin a filialei sunt: Vegheaz la respectarea Codului etic i a Regulamentului si normelor Corpului. Sanciunile se aplic n funcie de abaterile disciplinare, de gravitatea nclcrii i urmrile acestora, precum i de persoana n cauz; Sancioneaz abaterile disciplinare svrite de EC, CA, membri ai filialei, cu domiciliul n raza teritorial a acesteia, chiar dac abaterile au fost svrite n raza teritorial a altei filiale; ntiineaz preedintele Consiliului filialei si pe reprezentantul Ministerului Economiei i Finanelor despre reclamaiile primite (excepie fac reclamaiile ndreptate mpotriva membrilor Biroului Permanent, ale profesionitilor societilor strine, care se adreseaz Comisiei Superioare de Disciplin). 93. Cum functioneaza Comisiile de Disciplina? Comisia funcioneaz n plenul su. Cea superioar rezolv contestaiile fcute mpotriva hotrrilor Comisiilor de Disciplin ale filialelor. Termenul de contestare este de 30 de zile, iar raportorul dispune de cel mult 30 de zile pentru a pregti raportul i pentru a-1 putea susine n faa Comisiei Superioare. 94. Care sunt locul si rolul reprezentantului Ministerului Economiei si Finantelor? Reprezentantul Ministerului Economiei i Finanelor este persoana desemnat de autoritatea public pe lng Consiliul Superior i al filialei, care sesizeaz Ministerul Economiei i Finanelor ori de cte ori hotrrile i msurile adoptate de Corp contravin reglementrilor legale, i trimite spre tiin Biroului Permanent o copie a sesizrii. Atribuiile reprezentantului Ministerului Economiei i Finanelor sunt: Reprezentantul Ministerului Economiei i Finanelor de pe lng Consiliul Superior: - particip, fr drept de vot, la lucrrile Conferinei Naionale, la edinele Consiliului Superior; - primete materialele i convocatorul cu 7 zile nainte de acestea; - sesizeaz MEF ori de cte ori hotrrile i msurile luate de Corp contravin reglementrilor legale i tri mite spre tiin copia dup sesizare. Reprezentantul Ministerului Economiei i Finanelor de pe lng Consiliul filialei: - particip, fr drept de vot, la lucrrile Adunrilor generale, Consiliilor filialelor, Biroului Permanent, Comisiei de Disciplin; - sesizeaz Biroul Permanent al Consiliului Superior al Corpului cu privire la aprobarea sau refuzul de nscriere n Tabloul Corpului de ctre Consiliul filialei pe care le consider nelegale; - sesizeaz Comisia Superioar de Disciplin cu privire la hotrrile Comisiilor de Disciplin ale filialei pe care le consider nelegale; - sesizeaz persoanele desemnate de MEF s efectueze supravegherea public ori de cte ori hotrrile i m surile luate de Consiliile filialelor contravin reglementrilor legale, i trimite spre tiin o copie dup sesizare.

36/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


95. Care sunt principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului? - Comportament necuviincios fata de membrii Corpului, de reprezentantul MF sau de alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului. - Absenta nemotivata de la intrunirea AG a filialei sau de la CN. - Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etica si profesionala a EC si CA din romania referitoare la publicitate. - Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare profesionala, reglementate prin normele emise de Corp. - Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala a celui care il incheie: EC , CA. - Nerespectarea obligatiilor de pastrare a sercertului profesional. - Nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor in scopul sustragerii de la plata cotizatiei stabilite de Regulament. - Fapta membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care apartine, fisa pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice raspunderea incuba presedintelui consiliul de administratie, sau administratorului dupa caz. - Incalcarea dispozitiilor privind exercitarea profesiei si raspunderea disciplinara, administrativa, civila sau penala, potrivit legii si Regulamentului (art.98). este interzisa efectuarea de lucrari pentru entitatile unde sunt salariati, sau sunt rude, sau afini pana la gradul IV cu administratorii, sau salariati in afara Corpului, sau activitate comerciala. - Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitatea profesionala. - Declaratiile neconforme realitatii, in relatiile cu Corpul sau cu tertii, cu producerea de consecinte juridice, precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si profesionale. 96. Cum se face alegerea n Consiliul Superior al Corpului? Alegerea n Consiliul Superior al Corpului se face prin vot secret, pe o perioad de 4 ani, cu rennoirea la 2 ani a jumtate dintre membrii alei. Preedintele Consiliului Superior este ales de Conferina Naional, iar al filialei, de Adunarea general. Declaraiile de candidatur cuprind: - numele, prenumele, adresa candidatului; - categoria profesional: EC/CA; - modul de exercitare a profesiei; - funciile deinute anterior n cadrul Corpului i perioadele respective; - funcia pentru care candideaz: membru al Consiliului Superior al Corpului sau al Consiliului filialei; - obiectivele si strategia pe care le propune candidatul dac va fi ales; - declaraie pe propria rspundere n sensul c ndeplinete cerinele de eligibilitate din Regulament. 97. Ce este si ce structura are Tabloul Corpului? Tabloul Corpului este un instrument de comunicare ntre profesionitii contabili - membri CECCAR cu drept de exercitare a profesiei ntr-un an i public. Tabloul Corpului este mprit n opt seciuni, dup cum urmeaz: 1) Seciunea nti - Experi contabili liber-profesioniti, care i desfoar activitatea n mod individual sau ca persoane fizice autorizate". 2) Seciunea a doua - Experi contabili care au statut de angajai n ntreprinderi, instituii bancare i de asigurri, educaie, cercetare, instituii centrale sau locale". 3) Seciunea a treia - Persoane fizice strine care au obinut calitatea de membru al Corpului". 4) Seciunea a patra - Experi contabili care i desfoar activitatea n cadrul unor societi, companii sau cabinete membre ale Corpului": A. cu capital strin sau mixt; B. cu capital autohton. 5) Seciunea a cincea - Contabili autorizai liber-profesio-niti care i desfoar activitatea individual sau ca persoane fizice autorizate". 6) Seciunea a asea - Contabili autorizai care au statut de angajai n ntreprinderi, instituii bancare i de asigu rri, educaie, cercetare, instituii centrale sau locale". 7) Seciunea a aptea - Contabili autorizai care i desfoar activitatea n cadrul societilor de contabilitate membre ale Corpului": A. cu capital strin sau mixt; B. cu capital autohton.

37/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


8) Seciunea a opta - Titluri onorifice": A. preedini de onoare; B. experi contabili de onoare; C. contabili autorizai de onoare.

38/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


98. Cum explicati principiul fundamental al integritatii? Integritatea presupune ca PC sa fie drept si onest in relatiile profesionale si de afaceri si sa nu se asocieze cu raportarile sau evidentele despre care apreciaza ca contin informatii false, eronate, care induc in eroare omit sau ascund informatii. Principiul integrittii impune ca obligatie tuturor profesionistilor contabili de a fi drepti si onesti n relatiile profesionale si de afaceri. Integritatea implic, de asemenea, tranzactii corecte si juste. Integritatea nu presupune numai cinste, dar si echitate si sinceritate. Profesionistul contabil trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor si sa ramana obiectiv in judecata si rationamentul lui. Un profesionist contabil nu trebuie s se asocieze cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cnd apreciaz c acestea: - contin o declaratie n mod semnificativ fals sau care induce n eroare - contin declaratii sau informatii eronate; - omit sau ascund informatii, atunci cnd aceste omisiuni induc n eroare. Nu se va considera c un profesionist contabil ncalc paragraful dac el furnizeaz un raport modificat pentru a respecta cerintele paragrafului. 99. Cum explicati principiul fundamental al obiectivitatii? Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara prejudecati, sa nu se afle in situatii de incompatibilitate, de conflict de interese sau alte asemenea, de natura a determina un tert sa puna la indoiala cinstea si corectitudinea lui. Principiul obiectivittii impune o obligatie tuturor profesionistilor contabili de a nu si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a unor alte persoane. Relatiile care aduc un plus de confuzii sau influenteaz n mod negativ rationamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate. Profesionistii contabili si desfsoar activitatea n multe domenii diferite si trebuie sa-si demonstreze obiectivitatea n mprejurri diferite. Indiferent de pozitie sau serviciul prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale si sa mentin obiectivitatea n rationamentul profesional. n selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa n mod specific potrivit cerintelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordata atentia corespunztoare urmtorilor factori: a) profesionistii contabili sunt expusi unor situatii n care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea. b) este practic imposibil sa se defineasc si sa se descrie toate situatiile n care ar exista aceste posibile presiuni. n stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot, ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie sa domine un caracter rezonabil. c) trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute prtinirea ori influentele altora sa ncalce obiectivitatea. d) profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile siau nsusit principiul obiectivittii. Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta importanta si duntoare asupra rationamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociaz. 100. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta? Competenta profesionala are doua componente de baza: - obtinerea; - mentinerea. Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu competenta, grija si srguinta si este obligat sa mentina in permanenta un nivel de cunostinte si de competena profesionala care sa justifice asteptari1e unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si tehnici de lucru. Dobndirea cere: - inalt standard de pregatire generala, urmata de una specifica; - practica si examinare in subiecte profesionale semnificative; - perioada de practica in domeniu.

39/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


Mentinerea cere: - cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila (la nivel national si international in contabilitate, audit si alte reglementari statutare si cerinte relevante); - adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor profesionale, in conformitate cu normele nationale si intemationale. Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atentie si meticulozitate, tinandu-se cont de un interval de timp. Un profesionist contabil artrebui sa se asigure treptatca cei care isi desfasoara activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiaza de instruire si supervizare adecvate. Daca este cazul, un profesionist contabil artrebui sa ii atentioneze pe client, angajatori si alti utilizatori de Servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita intelegerea eronata a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt. 101. Confidentialitatea; care sunt obligatiile profesionistului contabil? Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor obtinute in timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le divulge fara autorizatie scrisa, in afara de cazurile cnd obligatia divulgarii este prevazuta prin lege sau norme reglementare. Principiul confidentialittii impune ca obligatie profesionistilor contabili, de a se abtine de la: a) dezvluirea de informatii confidentiale n afara firmei sau organizatiei angajatoare ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri, cu exceptia cazului n care a fost autorizat n mod special s fac public o anumit informatie sau dac exist o obligatie legal sau profesional de a face publice acele informatii. (b)folosirea informatiilor confidentiale dobndite n timpul executrii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei terte prti. un profesionist contabil trebuie s respecte ntotdeauna confidentialitatea, chiar si ntr-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie s fie constient de posibilitatea unor scurgeri de informatii, n special n situatii ce implic o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin. un profesionist contabil trebuie, de asemenea, s mentin confidentialitatea n prezentarea de informatii ctre un posibil client sau angajator. un profesionist contabil trebuie, de asemenea, s ia n considerare mentinerea confidentialittii n cadrul firmei sau al organizatiei angajatoare. un profesionist contabil trebuie s fac tot posibilul pentru a se asigura c personalul aflat sub controlul su si persoanele care i furnizeaz consultant sau asistent respect principiul confidentialittii. obligatia de confidentialitate continu si dup ncheierea relatiei dintre profesionistul contabil si client sau angajator. Cnd profesionistul contabil schimb organizatia angajatoare sau obtine un nou client el are dreptul s utilizeze experienta anterioar. Profesionistul contabil nu ar trebui, totusi, s foloseasc sau s divulge informatii confidentiale primite sau obtinute dintr-o relatie profesional sau de afaceri. n urmtoarele situatii profesionistii contabili sunt sau pot fi obligati s divulge informatii confidentiale: atunci cnd divulgarea este autorizat de ctre client sau angajator; atunci cnd divulgarea este autorizat prin lege, de exemplu: pentru a furniza documente sau alte probe n cursul unor proceduri judiciare; pentru a aduce la cunostinta autorittilor publice n msur eventuale nclcri ale legii; atunci cnd exist o obligatie profesional sau un drept de a le divulga atunci cnd nu este interzis prin lege; pentru a se conforma controlului calittii unui corp membru sau al organismului profesional; pentru a rspunde unei anchete sau unei investigatii din partea organizatiei deja sau al unui organism normalizator; pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil n cursul procedurilor judiciare; pentru a respecta standardele tehnice si cerintele etice. Atunci cnd profesionistul contabil a determinat c informatia confidential poate fi divulgat, trebuie avute n vedere urmtoarele aspecte: - dac interesele tuturor prtilor, inclusiv ale tertelor prti ale cror interese ar putea fi afectate, ar fi prejudiciate n cazul n care clientul sau angajatorul consimt ca profesionistul contabil s divulge informatii; - dac sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si dac pot fi sustinute cu dovezi, n msura n care acest lucru este posibil; cnd situatia implic fapte sau opinii nefondate, trebuie s se recurg la rationamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie fcut, dac este disponibil;

40/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


- ce tip de comunicare este preconizat si cui i se adreseaz; mai exact, profesionistul contabil trebuie s fie convins c prtile crora li se adreseaz comunicarea sunt destinatarii adecvati si c au responsabilitatea s reactioneze ca atare. 102. Comportamentul professional sau profesionalismul; ce obligatii avem? Obligaiile privind comportamentul profesional sunt dup cum urmeaz: - conformarea cu legile i reglementrile relevante i evita rea oricrei aciuni care poate discredita profesia, organismul profesional sau colegii; - nefurnizarea de informaii eronate despre profesie; - profesionistul contabil trebuie s fie cinstit i loial n sensul s nu fac revendicri exagerate pentru serviciile pe care le ofer, calificrile pe care le posed i experiena pe care o deine, i s nu ofere referine compromitoare sau comparaii lipsite de fundament privind munca desfurat de ali profesioniti contabili. 103. Definirea independenei potrivit reglementrilor Corpului Independena presupune satisfacerea concomitent a celor dou componente fundamentale ale conceptului: - independena de spirit (de drept) - o stare de spirit, de judecat profesional care nu este afectat de influene exterioare, pe de o parte; - independena n aparen (de fapt) - o stare care se manifest n aciunea care permite unui ter sau be neficiarilor de lucrri s nu pun la ndoial integritatea i obiectivitatea profesionistului contabil, pe de alt parte. Din practic, rezult c majoritatea circumstanelor care afecteaz independena se datoreaz relaiilor de afaceri si financiare cu angajaii clientului aflai n poziia de a exercita o influen direct asupra profesionistului contabil. Regula de baz n cazul n care circumstanele privind ameninarea la adresa independenei sunt semnificative este: nainte de acceptarea misiunii se procedeaz astfel: - se ntreprind diligentele necesare pentru eliminarea acelor circumstane; sau, dac nu este posibil, - se refuz acceptarea sau continuarea misiunii. 104. Care sunt amenintarile la adresa independentei? Amenintari la adresa independentei Independenta este potential amenintata n urmatoarele situatii: interes propriu, slabirea autocontrolului, renuntarii la propriile convingeri, manifestari de familiarism si actiuni de intimidare. 3.2.1. Cauze datorate interesului propriu Au loc atunci cnd un cabinet, societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau daca un interes propriu al acestor cabinete ar intra n conflict cu clientul respectiv. Astfel de exemple pot fi: a participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului respectiv; un mprumut sau o garantie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaza patrimoniul clientului; onorarii totale provenind de la un singur client; preocupare cauzata de posibilitatea pierderii unui contract (misiune); relatii de afaceri cu clientul contractului de prestari de servicii profesionale; a potentiala angajare ca salariat al clientului; onorarii neprevazute n contractul de audit sau de prestari de servicii profesionale. 3.2.2. Cauze legate de slabirea autocontrolului De regula, pentru contractele (misiunile) de audit sau de non-audit este necesar sa fie reevaluata modalitatea de asigurare a independentei cabinetului/societatii sau a membrilor acesteia, pentru a fundamenta concluzia finala a nivelului de asigurare a angajamentului. Amenintarea la adresa independentei, legate de slabirea autocontrolului, apare atunci cnd unul din membrii cabinetului/societatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului si din aceasta pozitie poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de asigurare al angajamentului fata de client. Exemple n acest sens, neexhaustive, care pot crea acest gen de amenintari la adresa independentei, pot fi: un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat patrimoniul cli entului; un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent un angajat al clientului ntr-o pozitie din care poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de certitudine - asigurare - a contractului fata de client;

41/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta direct nivelul certitudinii asigurarii profesionistului contabil fata de client; - pregatirea datelor originale utilizate la generarea situatiilor financiare sau pregatirea unor nregistrari care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fata de client. 3.2.3. Cauze datorate renuntarii la propriile convingeri Apar atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaza, sau poate fi perceput a promova situatia sau opinia unui client pna la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi nteleasa ca fiind compromisa. Aceasta ar putea fi cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia si-au subordonat rationamentul lor profesional aceluia al clientului. Exemple n acest sens, fara a fi exhaustive, care pot crea a-menintari la adresa independentei de acest fel pot fi: - a se ocupa cu, a fi promotor al actiunilor sau a altor titluri de valoare ale clientului; - a actiona ca un avocat sau consilier al clientului, n litigiile sau n rezolvarea nentelegerilor cu terte parti. 3.2.4. Cauze datorate manifestarilor de familiarism Au loc atunci cnd, n virtutea unor relatii strnse cu un client cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea de profil sau un membru al acestora, devine prea ntelegator fata de interesele clientului. Exemple n acest sens, care pot crea amenintari de acest fel la adresa independentei, fara a fi exhaustive, pot fi: un membru al cabinetului/societatii care are un membru de familie (afin) sau o ruda apropiata care are o functie de raspundere n ntreprinderea clientului; un membru al cabinetului/societatii care are un afin sau o ruda apropiata care, ca angajat al clientului, este n masura a exercita o influenta directa si importanta asupra realizarii obiectului contractului ncheiat cu clientul; un fost partener al cabinetului/societatii care a devenit o persoana care gestioneaza patrimoniul clientului sau este angajat al clientului, care ar putea exercita o influenta directa si importanta asupra realizarii obiectului contractului ncheiat cu clientul; asociere de lunga durata a unui membru al cabinetului/societatii cu un client al acestora; acceptarea de daruri sau ospitalitate, n afara de cazul cnd valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membrii cabinetului/societatii, de la clientul acestora sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau sunt angajati ai clientului. 3.2.5. Cauze datorate unor actiuni de intimidare Au loc atunci cnd un membru al cabinetului sau societatii poate fi implicat sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului. Fara a exista o limitare a exemplelor amenintarilor de acest fel la adresa independentei, acestea pot fi: amenintarea cauzata de cererea din partea clientului catre cabinetul/societatea respectiva de a nlocui un membru al acesteia, n cazul unui dezacord de aplicare a unui prin cipiu de contabilitate; presiune din partea clientului, pentru a reduce necorespun zator cantitatea de munca executata de membrii cabinetu lui/societatii, n scopul reducerii onorariilor. 105. Care sunt masurile de protectie mpotriva amenintarilor la adresa independentei? Msuri de protecie generate de exercitarea profesiei (prevzute prin reglementrile profesiei): cerine educaionale, de formare i experien la intrarea n profesie: - condiii la examenul de acces la profesie; - efectuarea stagiului; - susinerea examenului de aptitudini; dezvoltarea profesional continu; reglementri privind incompatibiliti i interdicii n exercitarea profesiei: - reglementri profesionale; - reglementri de drept comercial; - reglementri procedurale; monitorizarea misiunilor (auditul de calitate); raportarea activitii desfurate. Msuri de protecie n mediul de lucru: poziia de conductor al firmei, care subliniaz importanarespectrii principiilor fundamentale i c membrii echipei acioneaz n interesul public;

42/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


politici i proceduri pentru reglementarea i monitorizarea controlului calitii misiunilor; documentarea situaiilor care pot afecta conformitatea cu principiile fundamentale i la adresa independenei; comunicarea la timp a politicilor i procedurilor, i instruirea personalului i a partenerilor; desemnarea unui membru cu experien al conducerii drept responsabil pentru supravegherea funcionrii adecvate a sistemului de control al calitii; implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru monitorizarea i consilierea misiunii; consultarea unei tere persoane (organism profesional -CECC AR, C AFR, CCF, ANEV AR, UNPRL, sau normalizator - MEF, Consiliul Concurenei etc.) sau a altui profesionist contabil membru al Corpului; prezentarea naturii serviciilor prestate i a mrimii onorariilor percepute ctre organele tutelare ale clientului; implicarea altui profesionist contabil (persoan fizic sau societate de profil) pentru a realiza din nou o parte din misiune. Msuri de protecie din partea clientului: ratificarea sau aprobarea de ctre persoane din afara clientului a alegerii profesionistului contabil pentru realizarea misiunii; alegerea profesionistului contabil i atribuirea misiunii prin licitaie; clientul are angajai competeni care pot lua decizii manageriale; clientul a implementat proceduri interne organizarea contabilitii, auditul intern, sistemul informatic etc. care asigur alegeri obiective n mandatarea misiunilor. 106. Ce presupune acceptarea unui client? Inainte de acceptarea unei noi relatii cu un client, un contabil profesionist independent trebuie sa ia in considerare daca acceptarea ar crea anumite amenintari la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. Daca amenintarile identificate sunt altfel decat nesemnificative, ar trebui luate in considerare masuri de protectie pentru a le elimina si pentru a le reduce la un nivel acceptabil Masurile de protectie corespunzatoare ar putea include obinerea cunostintelor si intelegerea clientului, a proprietarilor, a celor din conducere si a celor responsabili pentru guvernarea sa si pentru activitatile de afaceri. Un profesionist contabil independent ar trebui sa fie de acord sa ofere acele servicii pentru care are competenta de a le presta. Inainte de a accepta o misiune specifica la un client, un profesionist contabil independent ar trebui sa ia in considerare daca acceptarea ar da nastere la orice amenintari la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. Un profesionist contabil ar trebui sa evalueze semnificatia amenintarilor indentificate si sa ia masuri de protectie care ar putea sa includa: a) dobandirea unui bagaj de cunostinte corespunzatoare asupra naturii afacerilor clientului, asupra complexitatii operatiunilor sale, asupra cerintelor specifice misiunii si asupra scopului, naturii si ariei de aplicabilitate a activitatii care urmeaza a fi prestata. b) dobandirea cunostintelor cu privire la sectoarele industriale relevante c) detinerea sau obtinerea experientei in ceea ce priveste cerintele organelor de reglementere d) alocarea unui personal cu toate competentele necesare e) utilizarea unor experti acolo unde este necesar f) convenirea unui orizont de timp realist pentru realizarea misiunii g) respectarea politicilor si procedurilor de control al calitatii, elaborate pentru a asigura faptul ca misiunile specifice sunt acceptate doar atunci cand pot fi realizate cu competenta. Atunci cand un profesionist contabil independent intentioneaza sa se bazeze pe consilierea unui expert, trebuie sa evalueze daca aceasta incredere este garantata, tinand cont de factori cum ar fi: - reputatia - experienta - resursele disponibile - standardele profesionale si etice aplicabile Un profesionist contabil existent se afla sub restrictia confidentialitatii. Masura in care profesionistul contabil independent poate si trebuie s discute cu profesionistul contabil propus depinde de natura misiunii si de obtinerea permisiunii clientului de a face acest lucru, sau cerintele legale sau etice cu privire la acest tip de comunicare.

43/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


107. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili? Cele 3 pri care compun Codul se aplic dup cum urmeaz: - partea A tuturor profesionitilor contabili; - partea B numai profesionitilor contabili liber- profesioniti; - partea C numai profesionitilor contabili angajai. 108. Conflicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie sa se tina seama? Un profesionist contabil independent trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru a identifica circumstantele in care ar putea aparea un conflict de interese. Acest tip de circumstante ar putea genera amenintari la adresa respectarii principiilor fundamentale. De exemplu o amenintare la adresa obiectivitatii poate aparea atunci cand un profesionist contabil independent concureaza direct cu un client sau are o asociere in participatie sau un acord similar cu un concurent important al clientului. Un profesionist contabil independent trebuie sa evalueze importanta oricaror tipuri de amenintari. In functie de circumstantele care genereaza conflictul, masurile de protectie trebuie sa includa urmatoarele actiuni ale profesionistului contabil independent : 1. notificarea clientului cu privire la interesul de afaceri sau la activitatile firmei care ar putea reprezenta un conflict de interese si obtinerea consimtamantului clientului de a actiona in astfel de imprejurari. 2. notificarea tuturor partilor relevante cu privire la faptul ca profesionistul contabil independent actioneaza in numele a 2 sau mai multe parti, intr-un aspect in privinta caruia interesele lor sunt in conflict si obtinerea consimtamantului acestora de a actiona astfel. 3. notificarea clientului cu privire la faptul ca profesionistul contabil independent nu actioneaza in mod exclusiv pentru nici un client, pentru furnizarea serviciilor propuse si obtinerea consimtamantului clientului de a actiona astfel. Trebuie luate in considerare si urmatoarele masuri de protectie suplimentare: utilizarea unor echipe distincte ale misiunii proceduri de impiedicare a accesului la informatii (o stricta separare fizica a unor astfel de echipe sau completarea confidentiala si securizata a datelor) indrumari clare pentru membrii echipei misiunii cu privire la aspecte de siguranta si confidentialitate utilizarea acordurilor de confidentialitate semnate de catre angajatii si partenerii firmei examinarea aplicarii masurilor de protectie de catre o persoana cu experienta si care nu este implicata in misiunile relevante ale clientilor

109. Care este procedura de urmat cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional? Cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, dac politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la urmtoarele: - examinarea conflictului cu superiorul direct. Dac intervenia superiorului direct nu este suficient i profesionistul contabil decide s se adreseze nivelului superior urmtor, superiorul direct trebuie notificat n acest sens; - dac superiorul este presupus implicat n conflict, profesionistul trebuie s supun problema nivelului ierarhic cel mai ridicat; - solicitarea avizului confidenial al unui consilier independent sau al organismului profesional; - dac toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni grave, s demisioneze i s trimit o scrisoare n acest sens conducerii entitii care 1-a angajat. Orice profesionist contabil care ocup un post de conducere trebuie s se asigure c, n cadrul entitii respective, sunt stabilite reguli n materie de rezolvare a conflictelor profesionale. 110. Activitati incompatibile cu exercitarea profesiei libere. a. nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, indpendenta, buna reputatie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei liberale. b. Calitatea de expert contabil este incompatibila cu orice activitate salariata in afara Corpului sau orice activitate comerciala (v. L127 referitoare la activitatea de cenzorat).

44/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


c. in unele situatii, liber profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri ale clientilor, el trebuind: sa pastreze aceste fonduri separat de fondurile proprii; sa le utilizeze conform destinatiilor stabilite; sa aiba posibilitatea sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective. 111. Relatiile cu ceilalti membri Acceptarea de noi misiuni. Serviciile sau sfaturile unui liber profesionist contabil care poseda competente particulare pot fi solicitate in unul sau altul din cazurile urmatoare: de catre client: - dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in functie (existent); - la cererea sau recomandarea expresa a profesionistului contabil in functie (existent); - fara consultarea profesionistului contabil in functie. de catre profesionistul contabil, sub rezerva respectarii stricte a secretului profesional. Uneori clientul cere-la contactarea unui liber profesionist contabil- sa nu fie informat profesionsitul contabil in functie (existent); in astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie sa decida daca motivele clientului sunt acceptabile. Profesionistul contabil contactat trebuie: -sa se conformeze instructiunilor primite de la profesionistul contabil in functie sau de la client, in masura in care ele nu sunt contradictorii cu obligatiile legale sau profesionale; -sa garanteze, pe cat posibil, ca profesionistul contabil in functie este bine informat de natura generala a serviciilor profesionale prestate. Cand opinia unui profesionist contabil (altul decat profesionistul contabil in functie (existent) este solicitata in ce priveste aplicarea principiilor contabile, normele de audit, normele de raportare etc., profesionistul contabil in functie trebuie sa aiba grija ca opinia sa sa nu influenteze in mod exagerat si obiectivitatea profesionistului contabil contactat. 112. Relatiile cu ceilalti membri nlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil. Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a si inlocui cand doreste. Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber profesionist contabil sa poata determina daca exista motive profesionale care sa justifice neacceptarea misiunii; aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau. Factorii urmatori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionsit contactat: daca clientul a autorizat acest lucru; daca norme legale sau regului de etica referitoare la aceasta divulgare permite acest lucru. Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are ca obiective: de a impiedica un liber profesionist contabil sa accepte nominalizarea sa, daca toate elementele pertinente nu sutn cunoscute, de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionsitului contabil in functie; de a apara interesele profesionistului contabil in functie, atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza respectului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent. Inainte dea accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale, care pana atunci au fost prestate de catre un alt liber profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie: sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-l inlocui si l-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionsit contabil, sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea. Daca autorizarea este data, sa ceara profesionistului in functie: sa furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea; sa furnizeze toate informatiile necesare care sa-i permita sa ia o decizie. Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei mentionata la alineatul precedent, trebuie rapid sa: - raspunda in scris aratand daca exista motive profesionale care ar interzice profesionistului sa accepte nominalizarea sa; - sa asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat; - sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea sa decida daca accepta sau nu misiunea si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa.

45/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


113. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii. Numai pe baza de contract de prestari servicii. Contractul este cel care stabileste obiectivul, onorariul, termenele. Orice relatie financiara cu clientul in afara contractului este interzisa. Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele parti. In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client ca: participatii la capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani, etc este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa. in cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membri Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului. O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor. Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii pot antrena raspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral, pentru membri Corpului. Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu respectarea principiilor independentei si competentei. Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si incheierii contractului dupa: evaluarea riscurilor; evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei; apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu competenta si cu mijloacele societatii. Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat. Periodic se evalueaza, apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri. Evidentierea sau modificarea lucrarilor nu se poate face decat in baza unui act aditional la contract. Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul contestarii lor, scrise, vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili. In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate, din cauza clientului, contractul se rezilieaza. 114. Competenta profesionala si responsabilitatea cnd se utilizeaza lucrarile unui alt expert. Liber profesionistii contabili trebuie sa evite sa presteze servicii profesionale fara o competenta adecvata, in afara de cazul ca beneficieaza de sfaturi avizate si de o asistenta care sa le permita sa presteze servicii de calitate. Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un domeniu specific in cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la speciliasti (alti profesionisti contabili, avocati, ingineri, geologi sau alti experti). In acest caz, desi profesionistul contabil se sprijina pe competentelel tehnice ale specialistului consultant, acesta din urma nu cunoaste in mod necesar regulile de etica ale profesiunii. Intrucat profesionistului contabil ii revine, ultimul, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie sa se asigure ca regulile de etica au fost respectate de catre expertul consultant. El trebuie sa se asigure ce expertul consultant este la curent cu regulile de etica, mai ales principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplica la orice misiune la care participa acesti experti. Aceasta asigurare se poate obtine: - fie cerand expertilor respectivi sa citeasca regulile de etica; - fie cerand expertilor o confirmare scrisa asupra bunei intelegeri a regulilor de etica; - fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale. Cand profesionistul contabil nu are asigurarea ca regulile de etica sunt cunoscute si respectate, el trebuie sa refuze incredintarea misiunii sau sa o intrerupa (daca a inceput). 115. Criterii de stabilire a onorariilor. Onorariile facturate trebuie s reflecte n mod fidel valoarea serviciilor prestate, innd seama de urmtoarele elemente: - competena i cunotinele obinute pentru tipul de serviciu prestat; - nivelul de instruire i experiena persoanei care particip la lucrare; - timpul afectat de fiecare persoan efecturii lucrrii; - gradul de responsabilitate al misiunii respective. Onorariile se calculeaz n funcie de tarifele orare sau zilnice n vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecrei firme, fiecrui profesionist. Un profesionist contabil nu trebuie s propun servicii profesionale pentru onorarii subestimate. Cnd se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie s se asigure c nu este sacrificat calitatea i c se respect normele organismului profesional cu privire la calitate. Cheltuielile si diversele rambursri, deplasri, de exemplu, se nregistreaz distinct. Perceperea sau plata de comisioane de ctre un profesionist contabil ca liber-profesionist este strict interzis.

46/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


116. Onorariile si independenta. Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale proprietarului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinata cu atentie, caci independenta poate fi pusa in cauza. Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli si furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari. Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionate de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii. In cazurile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislatia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie. Onorariile fixate de tribula sau de alta autoritate publica nu sutn considerate ca intrand in aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. 117. Bunurile sau serviciile primite si independenta. Acceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati execesive pot constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de catre profesionistul contabil, de catre sotiile lor sau de catre copii aflati in intretinere. 118. Calitatea lucrarilor si autocontrolul. Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de cabinet a principiilor si procedurilor in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform principiilor de baza care guverneaza lucrarile respective. Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in actiune, in aplicare proceduri privind: calitati personale (cabinet sau societate); aptitudini si competenta; repartitia lucrarilor; instructiuni si supervizare. Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de EC sau CA care-si desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala. 119. Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor. Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de catre organul judiciar. Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje in natura, participatii sau comisioane. Nu trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatii sau care este platita pentru a acoperi anumite atitudini abuzive ale clientului sau incalcari ale legislatiei. Contractele se incheie inaintea inceperii lucrarilor (pe parcurs, acte aditionale). Nu se pot incheia contracte globale. Nu se pot incheia contracte pentru activitati incompatibile Este interzisa impartirea onorariilor intre colegi prin participarea la executarea lucrarilor. Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele obtinute. In caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei (procedura dreptului comun). 120. Pastrarea arhivelor clientului. Pastrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de predare-primire a documentelor, in vederea contabilizarii, se stabileste prin contracte si anexe la contract, fiind obligatorie: normalizarea documentelor; stabilirea termenelor. Cand clientul nu respecta termenele, se va proceda la punerea acestuia in intarziere, documentul respectiv fiind pastrat la dosarul clientului. Daca un client a disparut, se verifica Registrul Comertului daca a fost radiat, iar profesionistul este obligat sa pastreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevazuta de lege. 121. Care sunt factorii de care trebuie sa se tina seama atunci cnd se apreciaza respectarea regulilor de etica n ceea ce priveste integritatea si obiectivitatea? Principiul integritatii impune ca obligatie tuturor profesionistilor contabili de a fi drepti si onesti in relatiile profesionale si de afaceri. Integritatea implica, de asemenea, tranzactii corecte si juste. Un profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea: - contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare;

47/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


- contin declaratii sau informatii eronate; - omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare. Principiul obiectivitatii impune o obligatie tuturor profesionistilor contabili de a nu isi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a unor alte persoane. Indiferent de pozitie sau de serviciul prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale si sa mentina obiectivitatea in rationamentul profesional. In selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa in mod specific, potrivit cerintelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordata atentie corespunzatoare urmatorilor factori: a) profesionistii contabili sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea; b) este practic imposibil sa se defineasca si sa se descrie toate situatiile in care ar exista aceste posibile presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie sa domine un caracter rezonabil; c) trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute partinirea ori influentele altora sa incalce obiectivitatea; d) profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile si-a insusit principiul obiectivitatii. 122. Explicati comportamentul profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal. Contabilul profesionist care presteaz servicii profesionale n domeniul fiscalitii este ndreptit s se situeze n cea mai bun poziie n favoarea unui client sau a unui patron, cu condiia ca prestaia s fie efectuat cu competen. Integritatea i obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie s fie conform legii. Dubiile pot fi rezolvate n favoarea clientului dac exist suport rezonabil pentru poziia respectiv. CE FACE SAU CE NU FACE CONTABILUL PROFESIONIST? nu trebuie s dea asigurarea c declaraia fiscal i sfatul n materie fiscal sunt dicolo de orice ndoial; s se asigure c cei pe care i consilieaz sunt contieni de limitele legate de sfaturile i consultana fiscal i nu interpreteaz greit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt; n declaraia fiscal ntocmit de contabilul profesionist responsabilitatea pentru coninut revine n primul rnd clientului. Consultana, opiniile trebuie nregistrate sub forma unei scrisori, unui memorandum. Nu trebuie s fie asociat cu nici o declaraie sau contrariu din care s se cread: a. ar conine un fals sau o inducere n eroare; b. ar conine informaii furnizate cu nepsare sau necunoaterea real a faptului; c. ar omite sau ar ascunde informaia cerut, putnd induce n eroare fiscul. poate folosi estimrile n pregtirea declaraiilor fiscale.

123. Care sunt restrictiile n promovarea serviciilor de catre profesionistii contabili? membrii Corpului pot face uz numai de titluri sau diplome eliberate de stat sau institutii recunoscute de stat; la domiciliu: placuta 10x5 cm cu date personale; publicitatea personala este interzisa; pentru membrii Corpului, publicitatea poate fi facuta numai de organismele Corpului. Publicitate = comunicarea catre public a serviciilor oferite in scopul obtinerii de lucrari; Anunt = comunicarea catre public a unor fapte privind profesia; Oferta = demersuri facute pentru un eventual client in scopul de a-i propune servicii profesionale. Publicitatea si oferta nu sut interzise cand sunt facute pentru participarea la licitatii, organizate potrivit unor norme legale sau profesionale. Profesionistul contabil nu are voie a) s utilizeze mijloace care aduc atingere reputaiei profeiei; b) s supraevalueze serviciile pe care ei sunt n msur s le furnizeze, calificrile pe care le posed sau experiena dobndit; c) s denigreze munca, serviciile celorlali membri. 124. Marketingul serviciilor profesionale. Atunci cand un profesionist contabil independent solicita noi misiuni prin publicitate sau alte tipuri de marketing, pot exista amenintari la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. De exemplu, o amenintare de catre interesul propriu

48/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


a conformitatii cu principiul comportamentului profesional este generata daca serviciile, realizarile sau produsele sunt promovate intr-un mod care este inconsecvent cu acest principiu. Un profesionist contabil independent nu trebuie sa compromita profesia atunci cand promoveaza serviciile profesionale. Profesionistul contabil independent trebuie sa fie onest si loial si nu trebuie: 1 - sa exagereze calitatea serviciilor oferite, a calificarilor detinute sau a experientei castigate; 2 - sa faca referiri compromitatoare la comparatii nefundamentate cu activitatea altora. Daca profesionistul contabil independent are indoieli cu privire la caracterul adecvat al unei anumite forme de publicitate sau promovare, profesionistul contabil independent trebuie sa se consulte cu organismul profesional relevant. Profesionistii contabili pot face uz numai de titlurile sau diplomele eliberate de stat sau de scoli sau institutii de invatamant atestate legal. In intelesul prezentului cod, termenii specifici au urmatoarele semnificatii: 1 - prin publicitate se intelege comunicarea catre public a informatiilor asupra serviciilor oferite sau a calificarilor pe care le poseda un profesionist contabil, in scopul obtinerii de lucrari; 2 - anuntul este comunicarea catre public a unor fapte privind un profesionist contabil, care nu sunt destinate pentru promovarea acestui profesionist sau a societatii sale; 3 - oferta, directa sau indirecta, este concretizata in demersurile facute pe langa un eventual client, in scopul de a-i propune servicii profesionale. Publicitatea si oferta sunt permise exclusiv pentru liber-profesionistii contabili - membri activi ai CECCAR. Sunt interzise: - inserarile personale facute in presa, in publicatiile profesionale sau altele, prin scrisori, afise, circulare, reclame, cinema, TV, radiodifuziune si, in general, toate procedeele publicitare, atunci cand acestea folosesc comparatii cu alti membri sau, prin modul de prezentare si continut, aduc prejudicii in vreun fel altor membri; - oferta, atunci cand prin ea se atribuie remize din onorariu, comisioane, tarife reduse sau alte avantaje, precum si atunci cand face in vreun fel uz de un mandat politic sau de o misiune sau functie administrativa. Anunturile sunt permise in urmatoarele cazuri: a) anunturile in presa, cu conditia sa nu contravina regulilor de etica profesionala, trebuind, de asemenea: - sa aiba un caracter sobru si informativ; - sa respecte un format corespunzator pentru fiecare publicatie; b) inserarea in presa locala a unor avize informand publicul despre o prima deschidere de cabinet sau schimbare de adresa; c) inserarile in anuare, carti de telefon, cataloage de firme etc. sunt autorizate cu conditia de a fi limitate la indicarea informatiilor necesare utilizatorului pentru a contacta cabinetul. Se pot tipari brosuri de prezentare a cabinetului sau a societatii de expertiza, ce se vor distribui elevilor, studentilor sau candidatilor la un post oferit de acestea sau clientilor; brosura va trebui sa cuprinda, in mod obligatoriu, informatii despre istoricul, principiile de comportament, lucrarile executate, numele si prenumele clientilor, modalitatea de recrutare, formarea si evolutia in cariera a membrilor cabinetului sau societatii. Profesionistii contabili pot folosi emblema CECCAR pe hartia cu antet destinata corespondentei. Emblema CECCAR este compusa din: - o carte-registru, simbolizand insemnul profesiei; - un caduceu - toiagul de crainic al zeului Hermes, avand ca insemn divin 2 serpi incolaciti, pretuit in Grecia antica, avand valoare de simbol diplomatic; emblema CECCAR simbolizeaza rolul de crainic al profesionistului contabil, pe care il are atunci cand reda imaginea fidela, corecta si completa a patrimoniului contabilizat sau expertizat; - deviza "Stiinta, Independenta, Moralitate" - atribute esentiale ale exercitarii profesiei. 125. Ce se ntelege prin publicitate n profesia contabila? Publicitatea in profesia contabila se face in limitele stricte prevazute de etic si fara a fi afectate interesele celorlalti membri ai CECCAR. In acest sens trebuie avut in vedere: informarea obiectiva a publicului; decenta; cinstea; increderea; bunul gust. 126. Enumerati situatiile care nu raspund criteriilor de obiectivitate, ncredere, cinste, decenta si bun-gust pentru o actiune de promovare. cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile rezolvari favoirabile, implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare, declaratii bombastice;

49/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


fac comparatii cu altii; contin marturii sau aprobari scrise, care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o neintelegere sau o deceptie, care pretind, nejustificat, ca persoana respectiva este expert sau specialist intr-un anume doemniu al contabilitatii . 127. Care sunt conditiile cerute unei actiuni de promovare atunci cnd publicitatea nu este autorizata? - sa aiba ca obiect aducerea al cunostinta publicului sau a acelor sectoare ale publicului care sunt interesate, a faptelor, intr-un mod care sa nu fie fals, sa nu induca in eroare si sa nu produca deceptii; - sa fie de bun simt; - sa fie demna din punct de vedre profesional; - sa evite repetarea frecventa, ostentativa a numelui contabilului profesionist independent; - sa evite promovarea personala excesiva. 128. Continutul responsabilitatii profesionale. Responsabilitatea profesional a experilor contabili i contabililor autorizai cuprinde: - rspunderea disciplinar; - rspunderea contravenional sau administrativ; - rspunderea civil; - rspunderea penal. Reglementrile cu privire la rspunderea disciplinar, administrativ, civil i penal, dup caz, se aplic tuturor experilor contabili i contabililor autorizai nscrii n Tabloul Corpului. Limitele rspunderii civile a experilor contabili i contabililor autorizai se stabilesc prin contractele de prestri de servicii n funcie de uzanele interne i internaionale ale profesiei contabile 129. Raspunderea disciplinara. Raspunderea poate fi: Disciplinara. Conditii: - Raport de munca concretizat printr-un contract de munca; - Existenta unui regulament; - Abaterea disciplinara. Administrativa (contraventionala). Conditii: - Fapta savarsita cu vinovatie; - Sanctiune prin avertisment; - Fapta prevazuta de lege sau alt act normativ, ca fiind contraventie, se sanctioneaza, chiar daca e savarsita fara intentie. Civila. Conditii: - Contractul; - Fapta; -Prejudiciul; Cauzalitatea; Vinovatia; - Penala. Conditii: Forma raspunderii juridice; Faptele (infractiunile) pericol social, cu vinovatie, prevazute de legea penala. 130. Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului? Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in raport cu gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele a) mustrare; b) avertisment scris; c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp de la trei luni la un an; d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat. Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare. 131. Care sunt abaterile disciplinare? Comportament necuviincios fa de membrii Corpului, reprezentanii Ministerului Finanelor sau fa de ali participani la reuniunile de lucru ale organelor de conducere i control ale Corpului; Absena nemotivat de la ntrunirea adunrii, generale a filialei sau de la Conferina Naional; Nerespectarea dispoziiilor Codului etic naional al profesionitilor contabili referitoare la publicitate;

50/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


Absena nejustificat de la cursurile de pregtire i perfecionare profesioanal reglementate prin normele emise de Corp; Prestarea de servicii de contabilitate fr contract scris ncheiat cu clientul sau pe baza unui contract n care nu a fost nscris calitatea profesional a celui care l ncheie : expert contabil sau contabil autorizat; Nerespectarea obligaiei de pstrare a secretului profesional; Nedeclararea sau declararea parial a veniturilor n scopul sustragerii de la plat cotizaiei prevzut n regulament; Fapta membrului Corpului de a nu depune n termenul stabilit de filiala de care aparine, fia pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice rspunderea incumb preedintelui consiliului de administraie sau administratorului, dup caz; nclcarea dispoziiilor pct. 98 cu privire la incompatibilitile exercitrii profesiei; Refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesioanal; Declaraii neconforme realitii, n relaiile cu Corpul sau cu terii, n vederea producerii de consecine juridice, precum i orice alte nclcri ale conduitei etice i profesionale;

132. Fapte care se sanctioneaza cu suspendarea si interdictia dreptului de exercitare a profesiei. Cazurile de suspendare a dreptului de a exercita profesia contabila. - Neplata cotizatiei profesionale sau/si a celorlalte obligatii banesti, la termenele stabilite , in cursul unui an calendaristic, se sanctioneaza cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pana la plata efectiva, dar nu mai putin de 3 luni si nici mai mult de un an. Cazuri de interzicere a dreptului de a exercita profesia contabila. - absenta nemotivata de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau ale C.N.; - publicitatea fara respectarea Codului privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si a contabililor autorizati din Romania; - neplata cotizatiei anuale si/sau a celorlalte obligatii banesti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendristic; - executarea unei pedepse private de libertate pentru savarsirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comenrciale de profil; - neplata la buget, in termenul si cuantumul prevazut de lege a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor incasate de catre persoanele fizice; - incalcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei; - refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului, documentele priind activitatea profesionala; - practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fara viza anuala pentru exercitarea profesiei. 133. Radierea unui membru din Tabloul Corpului. A fost condamnat pentru o infraciune care, potrivit legislaiei n vigoare, interzice dreptul de administrare i gestiune a societilor comerciale; Nedepunerea la bugetul statului a impozitului asupra onorariilor ncasate de la persoanele fizice; Neplata cotizaiei profesionale pe o perioad de un an; Nerespectarea reglementrilor cu privire la incompatibilitate; A fost sancionat cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei cu suspendare acestui drept pe o perioad de un an. 134. Asigurarea civila. Asigurarea este o form de garantare a rspunderii civile a experilor contabil i contabililor autorizai pentru serviciie profesionale prestate clienilor. Este o form de asigurare a riscului profesional. Asigurarea civil este obligatorie att n cazul cnd activitatea profesional se desfoar n mod individual ct i n situaia cnd aceasta se realizeaz prin societi de profil.

51/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


Conform art.12 din OG nr.65/1994 privind organizarea activitii de expertiz contabil i a contabililor autorizai Experii contabili i contabilii autorizai garanteaz rspunderea civil privind activitatea desfurat, prin subscrierea unei polie de asigurri sau prin vrsarea unei contribuii la fondul de garanii. Categoriile de riscuri care pot fi asigurate: - Responsabilitatea civil fa de clieni - Reconstituirea arhivelor (cauzate de calamiti, furt, virui, etc.) - Incendiu - Pierderi din exploatare (clieni inceri, rotaia personalului, etc.) Societile de asigurare agreate de Corp pentru realizarea asigurrilor civile privind riscul profesional al membrilor : ASIGURAREA ROMNEASC ASIROM S.A.; ASIBAN S.A.; ASIGURARE REASIGURARE ARDAF S.A.; SOCIETATEA COMERCIAL DE ASIGURAREREASIGURARE ASTRA S.A.; SC OTP GARANCIA ASIGURRI S.A.; OMNIASIG S.A.; ASITRANS S.A.; SOCIETATEA DE ASIGURRI I REASIGURRI EUROASIG S.A. Principalele elemente ale asigurrii de rspundere civil a experilor contabili i contabililor autorizai prevzute n convenia nr. 012506/19.04.2001 ncheiate ntre SC OTP GARANCIA ASIGURARE S.A. (noua denumire a societii ASIGURAREA CECCAR Romas S.A.) n baza creia se emit polie de asigurare pentru membrii Corpului sunt cele prezentate n continuare: Obiectul asigurrii acoper rspunderea civil contractual ce revine asiguratului ca urmare a faptelor i/sau actelor de eroare sau omisiune datorate culpei n desfurarea activitii profesionale n baza unui contract scris de prestri servicii, legal ncheiat semnat de ambele pri. Asigurarea nu acoper rspunderea civil extracontractual ce-i poate reveni asiguratului n legtur cu pagubele cauzate terilor datorate faptelor proprii. Riscuri asigurate, respectiv despgubiri acordate, pentru: - Acoperirea prejudiciilor produse terilor urmare unor lucrri profesionale, executate acestora de ctre asigurat. - Acoperirea prejudiciilor produse clientului asiguratului ca urmare pierderii, distrugerii sau deteriorrii documentelor originale i/sau suporturilor magnetice predate de acetia asiguratului n vederea nregistrrii i prelucrrii datelor financiar contabile - Sumele cheltuite de asigurat sau clientul prejudiciat al acestuia pentru reconstituirea, refacerea sau nlocuirea documentelor anterior menionate. - Cheltuielile fcute de asigurat n procesul civil, dac a fost obligat la desdunare Nu se acord despgubiri pentru: - Pierderi cauzate de alte activiti dect cele prevzute de lege - Pagube produse cu intenie sau din neglijen grav a asiguratului - Pagube produse ca urmare a nerespectrii reglementrilor legale n vigoare referitoare la desfurarea activitii profesioanle i a conduitei etice. - Pagubele cauzate din neexecutarea sau executarea parial a angajamentelor contractuale. Perioada de acoperire a preteniilor de despgubiri solicitate de clieni (rspunderea asiguratului): - Pn la 5 ani - pentru obligaii fiscale (corelat cu termenul de prescripie prevzut de art. 89 alin (1) din Codul de procedur fiscal) - Pn la 2 ani de la data producerii pagubei (corelat cu termenul de prescripie de 2 ani prevzut de art. 3 alin (2) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripia extinctiv, n cazul raporturilor ce izvorsc din asigurare)

135. Raspunderea administrativa. Fundamentare Rspunderea administrativ sau contravenional intervine n cazul abaterilor de la reglementrile i procedurile judiciare, fiscale, contabile i alte acte normative emise de autoritile administraiei publice. Reglementri Codul de procedur civil Codul de procedur penal Codul de procedur fiscal

52/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


Legea contabilitii nr. 82/1991 Fapte sancionabile administrativ nlocuirea expertului contabil de ctre instan (art. 205, alin. (2), din Codul de procedur civil), n cazul n care acesta nu se nfieaz. Aducerea n instan a expertului contabil, cu mandat (art. 188, alin(2), din Codul de procedur civil), n caz de pricini urgente sau pentru a da lmuriri atunci cnd i se cere (art. 211 din Codul de procedur civil). Amenzi judiciare Art.108 din Codul de procedur civil Dac legea nu prevede altfel, instana potrivit dispoziiilor acestui capitol, va sanciona urmtoarele fapte svrite n legtur cu procesul...cu amenda judiciar de la 300 000 la 500 000 lei... c) refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrrii n termenul fixat, ori refuzul de a da lmuririle cerute; d) neluarea de ctre conductorul unitii n cadrul creia urmeaz a se efectua o expertiz, a msurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei; e) neprezentarea unui nscris sau a unui bun, de ctre cel care l deine, la termenul fixat n acest scop de instan; f) refuzul sau omisiunea unei autoriti sau altei persoane de a comunica la cererea instanei la termenul fixat n acest scop, datele care rezult din actele i evidenele ei; g) cauzarea amnrii judecrii sau executrii silite de ctre cel nsrcinat cu ndeplinirea actelor de procedur. Art. 198 din Codul de procedur penal Sancionarea cu amend judiciar a urmtoarelor abateri svrite de expertul contabil n cursul derulrii procesului penal: )a lipsa nejustificat a expertului de la procesul penal, atunci cnd este citat; )b tergiversarea de ctre expert a ndeplinirii nsrcinrilor primite, respectiv a efecturii i depunerii raportului de expertiz contabil judiciar. Despgubiri (art. 108 din Codul de procedur civil) Cel care, cu intenie sau din culp, a pricinuit amnarea judecrii sau a executrii silite, prin una dintre faptele prevzute n art. 108^1 sau art. 108^2, la cererea prii interesate va putea fi obligat de ctre instana de judecat ori, dup caz, de ctre preedintele instanei de executare, la plata unei despgubiri pentru paguba cauzat prin amnare. Contravenii fiscale (art. 189 din Codul de procedur fiscal) Contravenii la prevederile legii contabilitii (art. 35 i 36 din Legea contabilitii nr. 82/1991) 136. Raspunderea penala. Fundamentarea: sunt supuse dreptului penal infraciunile: - comerciale sau de afaceri - de fals intelectual sau bancruta frauduloas - fiscale - de serviciu - de splare a banilor Reglementri: - Codul penal - Codul civil - Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale - Legea nr. 26/1990 privind registrul comerului - Codul de procedur fiscal, aprobat prin OG nr. 92/2003 - Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea i combaterea evaziunii fiscale - Legea contabilitii nr. 82/1991 - Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea i sancionarea splrii banilor Infraciuni comerciale sau de afaceri (Legea nr. 31/1990)

53/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


Fondatorul, administratorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societii Administratorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societii Administratorul Cenzorul Infraciuni de fals intelectual sau bancrut frauduloas Infraciuni fiscale (art 3-12/Legea nr. 241/2005) Infraciuni de serviciu (n cursul exercitrii profesiei) Infraciuni de splare a banilor (art. 23 alin (1) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenire i sancionarea splrii banilor, precum i pentru instituirea unor msuri de prevenire i combatere a finanrii actelor de terorism (M. Of.nr. 904/12.12.2002)) 137. Depunerea juramntului. La inscrierea in Corp, orice membru este obligat sa deouna juramant prin care se obliga sa aplice in mod corect si fara partinire legile tarii si regulile din regulamentele emise de Corp. Sindicate si asociatii profesionale. Potrivit Codului, membrii Corpului se pot asocia in sindicate, cu obligatia ca, in termenul de o luna de la constituire, sa trimita Consiliului filialei un exemplar din Statut si o declaratie cuprinzand fondatorii acestei asociatii. Sindicatul sau asociatia trebuie sa respecte toate atributiile care revin filialelor, sa respecte toate drepturile si obligatiile care revin membrilor Corpului. 138. Sindicate si asociatii profesionale. Potrivit Codului, membrii Corpului se pot asocia n sindicate sau asociaii, cu obligaia ca, n termen de o lun de la constituire, s trimit Consiliului filialei un exemplar din Statut i o declaraie cuprinznd fondatorii acestei asociaii. Sindicatul sau asociaia trebuie s respecte toate atribuiile care revin filialelor, s respecte toate drepturile i obligaiile care revin membrilor Corpului. 139. Cotizatiile profesionale. Orice membru al Corpului are obligatia sa plateasca taxele de inscriere si cotizatiile convenite pentru anul respectiv. Cotizatiile difera in functie de pregatirea porfesionala. 140. Etica pentru profesionistii contabili angajati. Profesionistul contabil angajat poate fi salariat, partener, director administrativ, sau ntr-o alt funcie n cadrul entitii economice sau sociale. Ameninri la adresa respectrii principiilor fundamentale: Interes propriu Interese financiare, mprumuturi sau garanii; Convenii de compensare prin stimulente; Utilizarea inadecvat a activelor firmei. Autoexaminare ntocmirea unor documente care fac obiectul examinarii i justificrii (aprobrii) de ctre acelai profesionist contabil (exemplu, acord viza de control financiar preventiv pentru operaiuni n documente pe care tot el le aprob). Familiaritate ncheierea unui contract de prestri de consultan financiar contabil cu un profesionist contabil membru apropiat ala familiei. Indimidare Ameninarea cu concedierea sau schimbarea din funcie dac profesionsitul contabil nu este de acord cu aplicarea unui principiu contabil la prezentarea situaiei financiare a firmei. Msuri de protecie Aplicarea standardelor profesionale; Respectarea reglementrilor;

54/55

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE


Implementarea sistemului de control intern, control financiar preventiv; Monitorizarea performanei angajailor; Aplicarea de politici i proceduri proprii angajailor. n situaia n care profesionistul contabil consider c se vor continua aciuni neetice Apelarea la consiliere juridic, sau In cazuri extreme demisionare din cadrul entitii angajatoare.

Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati. Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala. Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale.

55/55