NORMATIV

PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR Indicativ C 107 – 2005 Partea 1 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL COEFICIENŢILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICĂ LA CLĂDIRILE DE LOCUIT C 107/1

Ediţie revizuită de: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA ŞI URBANISM „ION MINCU” – Bucureşti UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII – Bucureşti INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR I N C E R C – Bucureşti COORDONATOR: ASOCIAŢIA INGINERILOR DE INSTALAŢII DIN ROMÂNIA – AIIR Prof. dr. ing. Liviu DUMITRESCU

Elaboratori:

dr. ing. MIHAELA GEORGESCU

1

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prevederile prezentei reglementări tehnice stabileşte modul de calcul al coeficientului global de izolare termică (G) care exprimă pierderile totale de căldură la clădirile de locuit. Reglementarea tehnică cuprinde, de asemenea, valorile normate maxime ale coeficienţilor globali de izolare termică (GN), care se admit la clădirile de locuit. 1.2. Prezenta reglementare urmăreşte ca, atât prin concepţia complexă iniţială a clădirii (configuraţie, procent de vitrare, etc.), cât şi prin modul de alcătuire alcătuire a elementelor de construcţie perimetrale şi a detaliilor, să se limiteze pierderile de căldură în exploatare, în vederea reducerii consumului de energie pentru încălzirea clădirilor de locuit. 1.3. Prevederile prezentei reglementări se aplică la toate tipurile de clădiri de locuit şi anume: - clădiri de locuit individuale (case unifamiliale, cuplate sau înşiruite, tip duplex, ş.a.); - clădiri de locuit, cu mai multe apartamente; - cămine şi internate; - unităţi de cazare din hoteluri şi moteluri. Reglementarea se referă atât la clădirile noi, cât şi la clădirile existente care urmează a fi supuse lucrărilor de reabilitare şi de modernizare. Clădirile de locuit având magazine sau spaţii cu alte destinaţii la anumite niveluri, vor fi considerate exclusiv aceste spaţii, având în vedere şi pierderile de căldură prin suprafeţele adiacente. 1.4. Coeficienţii globali de izolare termică – G – au în vedere : - pierderile de căldură prin transfer termic, aferente tuturor suprafeţelor perimetrale, care delimitează volumul încălzit al clădirii; - pierderile de căldură aferente unor condiţii normale de reîmprospătare a aerului interior; - pierderile de căldură suplimentare datorate infiltraţiei în exces a aerului exterior, prin rosturile tâmplăriei. Coeficienţii globali nu ţin seama de aportul solar şi nici de aportul de căldură datorat ocupării locuinţelor. 1.5. Respectarea prevederilor prezentei reglementări tehnice este o condiţie obligatorie atât pentru elaboratorii proiectelor, pentru specialiştii verificatori şi experţi atestaţi, cât şi pentru investitori şi executanţi, în concordanţă cu prevederile legale în vigoare. Verificarea proiectelor sub aspectul exigenţelor de izolaţie termică şi de economie de energie este obligatorie la obţinerea autorizaţiei de construire. 1.6. Verificarea coeficientului global de izolare termică nu anulează obligativitatea efectuării tuturor celorlalte verificări termotehnice cerute de legislaţia în vigoare. 1.7. Prezenta reglementare tehnică se va utiliza împreună cu următoarele acte normative: [1] [2] [3] [4] C107/3 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor. C107/5 Normativ privind calculul termotehnic ale elementelor de construcţie în contact cu solul. C107/4 Ghid pentru calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor de locuit. SR 4839-1997 Instalaţii de încălzire. Numărul anual de grade-zile.

1.8. Pentru utilizarea prezentei reglementări tehnice se pot consulta standardele europene în domeniu: [5] [6] EN ISO 13789 Thermal performance of buildings – Transmission heat loss coeficient – Calculation method. EN ISO 7345 Thermal insulation – Physical quantities and definitions.

2

2. TERMENI, SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ Simbolurile şi unităţile de măsură ale principalilor termeni utilizaţi în prezentele reglementări tehnice sunt date în tabelul 1. Se foloseşte sistemul internaţional de unităţi de măsuri (SI), în care : 1W = 0,860 kcal/h = 1J/s 2 1 m K/W = 1,163 m2 h oC/kcal 3 1W/(m K) = 0,860 kcal/(m3 h oC) 1Wh = 3600 J = 0,860 kcal SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ TABELUL I
SIMBOLUL P A Ac V N Tu Te Ti TERMENUL Perimetrul clădirii. Aria de transfer termic. Aria anvelopei. Aria construită a clădirii. Volumul interior încălzit al clădirii. Numărul de niveluri. Temperatura spaţiilor neîncălzite. Temperatura exterioară de calcul Temperatura interioară de calcul Diferenţa între temperatura exterioară şi cea interioară de calcul. Capacitatea calorică masică la presiune constantă, a aerului. Densitatea aparentă a aerului. Rezistenţa termică corectată, medie, a unui element de construcţie, pe ansamblul clădirii. Coeficientul de transfer termic (transmitanţa termică) corectat(ă), mediu, al/(a) unui element de construcţie, pe ansamblul clădirii. Coeficientul de cuplaj termic. Flux termic Factorul de corecţie a temperaturilor exterioare. Viteza de ventilare (numărul de schimburi de aer pe oră). Coeficientul global de izolare termică a clădirii. Coeficientul global normat de izolare termică a clădirii. RELAŢIA DE DEFINIRE o

UNITĂŢI DE MĂSURĂ m m2 m2 m3 C C C

o

o

ΔT ca ρa R'm U'm L Φ τ n G GN

Ti – Te 1 -----R'm A AU'm = ---------R'm A· (Ti – Tj) --------------R'm Ti - T u --------ΔT Σ (L · τj) --------------- + 0,34n V -

K J/(kgK) kg/m3 m2K/W W/(m2K) W/K W h-1 W/(m3K) W/(m3K)

3

3. DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ (G) 3.1. Coeficientul global de izolare termică a unei clădiri (G), este un parametru termo-energetic al anvelopei clădirii pe ansamblul acesteia şi are semnificaţia unei sume a fluxurilor termice disipate (pierderilor de căldură realizate prin transmisie directă) prin suprafaţa anvelopei clădirii, pentru o diferenţă de temperatură între interior şi exterior de la 1K, raportată la volumul clădirii, la care se adaugă cele aferente reîmprospătării aerului interior, precum şi cele datorate infiltraţiilor suplimentare de aer rece. Coeficientul global de izolare termică se calculează cu relaţia : Σ( Lj . τj ) G = ---------------- + 0,34 x n [W/(m3K)] (1) V în care : L coeficientul de cuplaj termic, calculat cu relaţia : A L = --------[W/K] (2) R'm τ factorul de corecţie a temperaturilor exterioare [ - ]; V volumul interior, încălzit, al clădirii [m3]; R'm rezistenţa termică specifică corectată, medie, pe ansamblul clădirii, a unui element de construcţie [m2K/W]; A aria elementului de construcţie [m2], având rezistenţa termică R'm; n viteza de ventilare naturală a clădirii, respectiv numărul de schimburi de aer pe oră [h-1]. 3.2. Clădirea – în concepţia prezentelor reglementări – reprezintă un ansamblu de apartamente, spaţii de circulaţie şi alte spaţii comune, delimitat de o serie de suprafeţe care alcătuiesc anvelopa clădirii şi prin care au loc pierderile de căldură. Anvelopa clădirii separă volumul încălzit al clădirii de : - aerul exterior; - sol (la plăci în contact direct cu solul, amplasate fie peste cota terenului sistematizat, fie sub această cotă, precum şi la pereţii în contact cu solul); - încăperi anexă ale clădirii propriu-zise, neîncălzite sau mult mai puţin încălzite, separate de volumul clădirii prin pereţi sau/şi planşee, termoizolate în mod corespunzător (exemplu: garaje, magazii, subsoluri tehnice sau cu boxe, pivniţe, poduri, camere de pubele, verande, balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară, ş.a.); - spaţii care fac parte din volumul constructiv al clădirii, dar care au alte funcţiuni sau destinaţii (exemplu : spaţii comerciale la parterul clădirilor de locuit, birouri, ş.a.); - alte clădiri, având pereţii adiacenţi separaţi de clădirea considerată, prin rosturi. Rosturile antiseismice, de dilataţie sau de tasare, atât cele deschise (care nu au prevăzute măsuri de izolare faţă de aerul exterior), cât şi cele închise (la care se prevăd măsuri speciale de etanşare şi izolare termică pe contur), constituie - de regulă - limite ale volumului clădirii, iar suprafeţele pereţilor adiacenţi rosturilor fac parte din anvelopa clădirii. Fac excepţie situaţiile la care rosturile sunt amplasate în interiorul unui volum unitar din punct de vedere funcţional (de exemplu rosturi la cămine, internate sau, uneori, chiar la unele clădiri de locuit); în aceste cazuri rosturile sunt de tip închis, volumul clădirii se calculează fără a ţine seama de existenţa rosturilor, iar suprafaţa pereţilor adiacenţi rosturilor nu se includ în anvelopa clădirii. La clădirile compuse din mai multe secţiuni (case de scară) fără rosturi între ele, volumul şi respectiv anvelopa clădirii se calculează pentru ansamblul acestor secţiuni. În mod similar, la clădirile de locuit individuale, cuplate sau înşiruite, fără rosturi, volumul şi anvelopa se determină pentru ansamblul clădirii.
4

La clădirile fără rosturi, pereţii dintre secţiuni şi dintre locuinţele cuplate sau înşiruite, nu se consideră ca făcând parte din anvelopa clădirilor. 3.3. Aria anvelopei clădirii - A - se calculează cu relaţia : (3) în care : A aria anvelopei, reprezentând suma tuturor ariilor elementelor de construcţie perimetrale ale clădirii, prin care au loc pierderile de căldură; Aj ariile elementelor de construcţie care intră în alcătuirea anvelopei clădirii şi anume: ▪ suprafaţa opacă a pereţilor exteriori; ▪ suprafeţele adiacente rosturilor deschise şi/sau închise; ▪ suprafeţele ferestrelor şi uşilor exterioare, precum şi ale pereţilor exteriori vitraţi şi ale luminatoarelor; ▪ suprafaţa planşeelor de peste ultimul nivel, sub terase; ▪ suprafaţa planşeelor de peste ultimul nivel, sub poduri; ▪ suprafaţa planşeelor de peste pivniţe şi subsoluri neîncălzite; ▪ suprafaţa plăcilor în contact cu solul; ▪ suprafaţa pereţilor în contact cu solul; ▪ suprafaţa planşeelor care delimiteaza clădirea la partea inferioară, de exterior (la bowindouri, ganguri de trecere, etc.); ▪ suprafaţa pereţilor şi a planşeelor care separă volumul clădirii, de spaţii adiacente neîncălzite sau mult mai puţin încălzite, precum şi de spaţii având alte destinaţii etc. Ariile care alcătuiesc anvelope unei clădiri (Aj) se determină astfel: ▪ ariile pereţilor se calculează pe baza următoarelor dimensiuni: - pe orizontală, pe baza dimensiunilor interioare ale pereţilor exteriori sau ale celor de la rosturi (lungimile în plan marcate cu linie groasă în fig.1); - pe verticală, între faţa superioară a pardoselii de la primul nivel încălzit, până la tavanul ultimului nivel încălzit (înălţimea H = ΣHj în fig. 2). ▪ ariile tâmplariei exterioare se iau în calcul pe baza dimensiunilor nominale ale golurilor din pereţi (fig.1 şi 2); ▪ ariile orizontale (terase, planşee sub poduri, planşee peste subsoluri, plăci pe sol, ş.a.) se calculează pe baza dimensiunilor conturului interior al pereţilor care alcătuiesc anvelopa clădirii (fig. 1); ▪ în cazul suprafeţelor înclinate, la determinarea suprafeţelor orizontale şi verticale se va ţine seama de această înclinare. Aşa cum rezultă din fig. 3, aria anvelopei se determină având în vedere exclusiv suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie perimetrale, ignorând existenţa elementelor de construcţie interioare (pereţii interiori structurali şi nestructurali, precum şi planşeele intermediare). 3.4. Volumul clădirii – V – reprezintă volumul delimitat pe contur de suprafeţele perimetrale care alcătuiesc anvelopa clădirii, şi care sunt precizate la punctul 3.3. Volumul cladirii – V – reprezintă volumul încălzit al clădirii, cuprinzând atât încăperile încălzite direct (cu elemente de încălzire), cât şi încăperile încălzite indirect (fără elemente de încălzire), dar la care căldura pătrunde prin pereţii adiacenţi, lipsiţi de o termoizolaţie semificativă. În acest sens se consideră ca făcând parte din volumul clădirii: cămări, debarale, vestibuluri, holuri de intrare, casa scării, puţul liftului şi alte spaţii comune. Mansardele, precum şi încăperile de la subsol, încălzite la temperaturi apropiate de temperatura predominantă a clădirii, se includ în volumul clădirii. Nu se includ în volumul clădirii:
5

A = ΣAj

[m2]

de subsol şi de aerul exterior (pereţi. . La casa scării de la parter. planşee. precum şi balcoanele şi logiile. în situaţiiile în care casa scării continuă peste cota generală a planşeului podului. pereţii exteriori ai acesteia se consideră ca elemente ale anvelopei clădirii. precum şi la holurile de intrare în clădire care au planşeul inferior denivelat. spre exterior. rampe. 6 .verandele.. în cazul în care casa scării se ridică peste cota generală a planşeului terasei. chiar în situaţia în care ele sunt închise cu tâmplărie exterioară. se consideră pereţii dintre casa scării şi pod şi planşeul sau acoperişul de peste casa scării. La clădirile cu acoperiş înclinat. de exemplu camerele de pubele.încăperile cu temperaturi mult mai mici decât temperatura predominantă a clădirii. podeste). se face cu luarea în consideraţie a acestei denivelări. ca elemente delimitatoare. determinarea volumului şi a suprafeţei anvelopei precum şi a suprafeţelor tuturor elementelor de construcţie care separă aceste spaţii. La clădirile cu terasă.

7 .

▪ la planşeele de peste subsol.5.45 % ▪ la terase şi planşee sub poduri 15.5.. Rezistenţele termice ale tâmplăriei exterioare. de aerul exterior: grinzi (dacă nu sunt termoizolate).25 % ▪ la planşee peste subsoluri şi sub bowindouri 25. astfel: Zona I Zona II Zona III Zona IV Te = -12oC Te = -15oC Te = -18oC Te = -21oC 8 . ▪ la planşeele care delimitează volumul clădirii la partea inferioară.6.3. luminatoarelor şi pereţilor exteriori vitraţi se vor considera conform prevederilor din cap.20 % 3. cornişe. astfel : ▪ la pereţi exteriori 20. cu luarea în consideraţie a influenţei tuturor punţilor termice asupra rezistenţelor termice unidirecţionale.5. 3. termoizolate la partea inferioară: pereţii structurali şi nestructurali de la subsol. [2] şi [3]. influenţa punţilor termice se poate evalua printr-o reducere globală a rezistenţelor termice unidirecţionale (în câmp curent). grinzi.. în câmp curent (R).4. grinzile (dacă nu sunt termoizolate) şi zona de racordare cu soclul.1. streaşini. se determină pe baza metodei coeficienţilor specifici liniari şi punctuali de transfer termic. precum şi toate suprafeţele cu termoizolaţia întreruptă .3.. 3. plăci de balcoane. pentru perioada de iarnă. din anexa D din [1]. buiandrugi. stâlpişori. coşuri şi ventilaţii.. centuri.35 % ▪ la rosturi 10. precum şi în vederea reducerii consumului de energie în exploatare. 3. 3. 3.. centuri. ▪ la plăcile în contact cu solul: zona de racordare cu soclul. termoizolate la partea superioară: pereţii structurali şi nestructurali de la parter şi zona de racordare cu soclul...5. Factorul de corecţie a temperaturilor exterioare se calculează cu relaţia : Ti – Tj τ = ----------------[-] (4) T i .5. medii. Rezistenţele termice corectate. în conformitate cu relaţiile de calcul – cap.5. ale suprafeţelor opace ale elementelor de construcţie. Principalele punţi termice care trebuie să fie avute în vedere la determinarea valorilor R'm sunt următoarele : ▪ la pereţi: stâlpi.73 din [1] şi 1.. 3. La fazele preliminare de proiectare. precum şi zona de racordare cu pereţii adiacenţi. ale elementelor de construcţie (R'm) se determină pe baza prevederilor din [1].5. rezistenţele termice R'm determinate conform pct. care constă în determinarea mediei aritmetice a rezistenţelor termice calculate pe zone dispuse paralel pe fluxul termic şi pe straturi dispuse perpendicular pe fluxul termic. ▪ la planşeele de peste subsol. Rezistenţele termice corectate.18 din [2]. care se consideră în conformitate cu harta de zonare climatică a teritoriului României. 3.Te în care : Te temperature exterioară convenţională de calcul pentru perioada rece a anului... colţuri şi conturul tâmplăriei. medii pe ansamblul clădirii. La fazele preliminare şi intermediare de proiectare se admite utilizarea metodei simplificate din anexa H din [1]. logii şi bowindouri. 9 şi din anexa I din [1]. ▪ la planşeele de la terase şi de la poduri: atice.. Pentru mărirea gradului de confort termic la clădirile de locuit.7.2. trebuie să fie mai mari decât valorile R'min din anexa 3. 7 din [1] şi [2] şi a tabelelor 1..5.

respectiv cu apartamente având ferestre pe una sau pe două faţade. τ = 0.8 la verande. sau Tj = Tu Pentru calcule în faze preliminare de proiectare.9 la rosturi deschise şi la poduri . balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară. prin existenţa unor obstacole în calea vântului şi a curenţilor de aer. şi sunt în funcţie de următorii factori: − expunerea clădirii (simplă sau dublă) sub aspectul infiltraţiilor de aer. K) ρa = 1. 9 . precum şi de curenţii de aer interiori şi exteriori. în funcţie de modul de etanşare a tâmplăriei exterioare. care poate pătrunde prin rosturile tâmplăriei.9 la tâmplăria exterioară prevăzută cu obloane la faţa exterioară. valorile τ se pot considera: τ = 0. Aceste pierderi.23 kg/m3 1230 ca · ρa = 1230 [W · s/(m3K)] = ------. La pierderile de căldură prin transfer termic se adaugă pierderile aferente unor condiţii normale de reîmprospătare a aerului interior. raportate la volumul clădirii V şi la diferenţa de temperatură ∆T = Ti -Te. s/(kg .Ti Tu Tj temperature interioară convenţională de calcul pe timpul iernii. efectuat în conformitate cu prevederile din [1] şi [2].34 [Wh/(m3K)] 3600 Valorile n se iau din anexa 1. τ = 0. Aceste schimburi normale se realizează: − prin inerentele neetanşeităţi ale tâmplăriei. la camere de pubele. au valoarea 0. respectiv numărul de schimburi de aer pe ora [h-1] 0. − prin deschiderea ferestrelor şi uşilor exterioare. • Pierderile suplimentare de căldură datorate infiltraţiei în exces a aerului exterior sunt o consecinţă directă a modului de realizare a etanşeităţii rosturilor dintre cercevelele şi tocurile tâmplăriei exterioare. − gradul de adăpostire a clădirii. τ = 1. n [W/m3K]. Aceste pierderi sunt legate de acţiunea vântului. care la clădirile de locuit se consideră temperature predominantă a încăperilor: Ti = +20oC temperatura în spaţiile neîncălzite din exteriorul anvelopei.0.34 reprezintă produsul dintre capacitatea calorică masică şi densitatea aparentă a aerului: ca = 1000 W . precum şi la alte spaţii adiacente neîncălzite sau având alte destinaţii.5 la rosturi închise. − prin eventuale sisteme speciale de ventilare naturală (de exemplu clapete reglabile pentru priza de aer proaspăt şi alte clapete sau canale verticale de ventilaţie pentru eliminarea aerului viciat). τ = 0. aferente infiltraţiei în exces a aerului exterior.34 . temperatura în mediul din exteriorul anvelopei care poate fi: Tj = Te. − gradul de permeabilitate a clădirii. cu următoarele precizări: • Valoarea n = 0.= 0. precum şi pierderile de căldură suplimentare. la subsoluri neîncălzite şi la pivniţe.5 [h –1] reprezintă numărul minim de schimburi de aer pe oră necesar pentru reîmprospătarea aerului interior în vederea asigurării unor condiţii normale de microclimat. determinată pe baza unui calcul al bilanţului termic.8. în care : n viteza de ventilare naturală a clădirii. 3. la elementele de construcţie care separă mediul interior Tj de mediul exterior.

. valoarea n se determină prin interpolare. măsurată pe conturul exterior al pereţilor de faţadă (exclusiv logiile şi balcoanele) la fiecare nivel al clădirii [m2]. pentru numărul de niveluri N se va calcula o valoare convenţională.Valorile n din anexa 1 cuprind ambele componente ale naturii pierderilor de căldură.5 [h –1] .0. în cazul unor infiltraţii suplimentare mari. cu relaţia: ΣAc N = --------Ac max [-] (8) în care : Ac aria construită a clădirii. La clădirile având suprafeţe construite diferite de la nivel la nivel (de ex. La clădiri având mai multe feluri de tâmplării exterioare.1.5 [h –1] (fără infiltraţii în exces) la valori de 1.10. 10 . Rezistenţa termică medie a anvelopei se poate calcula cu relaţia: Σ Aj R'm = -------------[(m2K)/W] Σ (L · τj) (7) 4. încadrarea în anexa 2 urmând a se face prin interpolare.9.. DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL NORMAT DE IZOLARE TERMICĂ (GN) Coeficientul global normat de izolare termică este stabilit funcţie de : • numărul de niveluri (N) • raportul dintre aria anvelopei şi volumul clădirii (A/V). Primul termen al relaţiei de calcul (1) poate fi determinat cu: ∑(L j ⋅ τ j ) = ∑Φ j V V * ΔT în care: A · (Ti – Tj) Φj = --------------R'm [W/(m3K)] (5) [W] (6) 3. astfel încât numărul de schimburi de aer variază de la valoarea minimă de 0.. precum şi la cele cu spaţii având alte destinaţii decât aceea de locuinţe la unele niveluri sau porţiuni de niveluri. 3. Ac max cea mai mare valoare Ac din clădire [m2]. Valorile coeficienţilor globali normaţi – valabili pentru toate zonele climatice – sunt date în anexa 2. În acest caz valoarea N poate rezulta ca număr zecimal. în funcţie de ponderea ariilor diferitelor tipuri de tâmplării. la clădirile cu retrageri gabaritice).

precum şi alte variaţii ale suprafeţelor Ac de la nivel la nivel. Principalii factori geometrici. termoizolaţii la uşile de intrare în apartamente. cu cel puţin 3 rânduri de geamuri sau cu geamuri termoizolante. La alcătuirea elementelor de construcţie perimetrale: − se vor utiliza soluţii cu rezistenţe termice specifice sporite. vată minerală ş. bowindouri.. existenţa bowindourilor. În vederea reducerii infiltraţiilor de aer rece 11 . ▪ Gradul de vitrare.). − se interzice utilizarea tâmplăriilor cu tocuri şi cercevele din aluminiu fără întreruperea punţilor termice. ş. 6. când încă se mai poate interveni asupra configuraţiei în plan şi pe verticală a construcţiei. logii.a. socluri. aparate de închidere automată a uşilor de intrare în clădiri.a. deşi nu se consideră în calcule. − se vor utiliza soluţii îmbunătăţite de tâmplărie exterioară. Ac aria în plan a clădirii. limitată de perimetru (arie construită). se recomandă aplicarea următoarelor măsuri: La alcătuirea generală a clădirii: − la stabilirea poziţiilor şi dimensiunilor tâmplăriei exterioare se va avea în vedere atât orientarea cardinală. − se va urmări reducerea în cât mai mare măsură a punţilor termice de orice fel. − pentru reducerea pierderilor de căldură spre spaţiile de circulaţie comună. cornişe. ▪ Retragerile gabaritice. cu utilizarea materialelor termoizolante eficiente (polistiren. RECOMANDĂRI PRIVIND UNELE POSIBLITĂŢI DE ÎMBUNATĂŢIRE A COMPORTĂRII TERMOTEHNICE ŞI DE REDUCERE A VALORII COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ LA CLĂDIRILE DE LOCUIT Pentru îmbunătăţirea comportării termotehnice a clădirilor de locuit şi pentru reducerea valorii coeficientului global de izolare termică.a. care infuenţează asupra coeficientului global de izolare termică G. sunt următorii : ▪ Raportul P/Ac. cât şi la balcoane. atice). atunci când se face concepţia complexă a clădirii. în jurul golurilor de ferestre şi uşi de balcon. în special în zonele de intersecţii a elementelor de construcţie (colţuri. măsurat pe conturul exterior al pereţilor de faţadă. dacă se realizează condiţia : G ≤ GN [W/m3K] (9) Posibilităţile de realizare a acestei condiţii trebuie să fie atent analizate încă de la fazele preliminare ale proiectului. se vor prevedea windfanguri la intrările în clădiri. ferestrele orientate spre sud au un aport solar semnificativ. − la pereţii interiori ai cămărilor aerisite direct. ţinând seama şi de existenţa clădirilor învecinate. se vor prevedea măsuri de termoizolare.5. precum şi asupra parametrilor ei geometrici. VERIFICAREA NIVELULUI DE IZOLARE TERMICĂ GLOBALĂ Nivelul de izolare termică globală este corespunzător. încălzirea spaţiilor comune la temperaturi apropiate de temperatura din locuinţe ş. cât şi orientarea faţă de direcţia vânturilor dominante. în care : P perimetrul clădirii. exprimat prin raportul dintre aria tâmplariei exterioare şi aria totală a pereţilor exteriori (partea opacă + partea vitrată).

cât şi faţă infiltraţiile de aer . rosturile dintre panouri vor fi exclusiv de tip “închis” şi vor fi etanşate cu chituri de calitate corespunzătoare. care să confere o siguranţă deplină.− − − − − la tâmplăria exterioară se vor lua măsuri de etanşare corespunzătoare a rosturilor dintre tocuri şi conturul golurilor din pereţi. suprafeţele vitrate. luminatoarele şi tâmplăria fixă vor fi prevăzute cu soluţii de etanşare care să excludă orice infiltraţii . 12 . se va utiliza exclusiv tâmplărie de bună calitate şi prevăzută cu garnituri de etanşare. atât faţă de infiltraţiile de apă. la elementele perimetrale opace nu se vor utiliza soluţii constructive caracterizate printr-o permeabilitate la aer ridicată. la pereţii din panouri mari prefabricate.

corespunzător localităţii unde este amplasată clădirea.8).7. calculat pentru temperatura interioară medie în perioada de încălzire ( θi) 13 .clădirile prevăzute cu instalaţii de ventilare acţionate mecanic. 7.1. .4 Prevederile din prezentul capitol nu se utilizează pentru dimensionarea instalaţiilor de încălzire ci numai pentru evaluarea performanţei termo-energetice a anvelopei clădirilor în faze preliminare şi intermediare de proiectare.2 NECESARUL ANUAL DE CĂLDURĂ Necesarul anual de căldură pentru încălzire aferent unui m3 de volum interior. în perioada rece. θi N 12 numărul anual de grade-zile de calcul. G coeficientul global de izolare termică a clădirii.clădirile proiectate pentru un aport activ de căldură solară. În acest capitol se tratează următoarele aspecte: Determinarea cu o metoda simplificată a necesarului anual de căldură pentru încălzire aferent unui m3 de volum încălzit.2…7.2 Prevederile conţinute în acest capitol nu se aplică la următoarele categorii de clădiri de locuit: . [-]. C coeficient de corecţie.7. 3. internate.1. Metoda de calcul (pct. în funcţie de coeficientul global de izolare termică a clădirii (G) determinat conform cap.a. Prevederile conţinute în acest capitol se aplică la toate tipurile de clădiri de locuit. a clădirilor. pentru calcule comparative (pct.G − (Qi + Q s ) 1000 [ kWh/(m3. dar în condiţii climatice şi de exploatare a instalaţiei de încălzire -unificate. LA CLĂDIRILE DE LOCUIT 7. Prevederile acestui capitol sunt valabile atât la clădirile de locuit noi cât şi la clădirile de locuit existente pentru situaţia de dinainte sau/şi de după modernizarea termotehnică. an)] (10) în care: Q necesarul anual de caldură pe metru cub de volum încălzit.6) ţine seama de condiţiile climatice ale amplasamentului.7). ş.7. 7. [ kWh/m3.1 Necesarul anual de căldură utilizată pentru încălzirea. Idem ca mai sus. cât şi pentru cele existente (reabilitate sau nereabilitate).1 GENERALITĂŢI 7. inclusiv la cămine. se calculează cu relaţia: Q= 24 i C. an]. - 7. este un indicator important care reflectă gradul de protecţie termică în ceea ce priveşte economia de energie şi reprezintă principala caracteristică energetică a clădirilor. care se determină în conformitate cu prevederile din capitolul 3. [W/(m3K)]. 7. precum şi de aporturile de căldură internă şi solară (pasivă) şi se poate folosi la determinarea prin calcul a necesarului anual de căldură atât pentru clădirile noi. METODĂ PENTRU DETERMINAREA NECESARULUI ANUAL DE CĂLDURĂ PENTRU ÎNCĂLZIRE PE BAZA COEFICIENŢILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICĂ “G”. N θ 12 .1. cu sau fără recuperarea căldurii. Valori normate pentru necesarul anual de căldură pentru încălzire (pct.

zile]. aferent unui m3 de volum încălzit [kWh/m3. an].1 sunt valabile la clădirile la care temperatura exterioară care marchează începerea şi oprirea încălzirii este θeo = + 12 oC. aportul util de căldură provenită din radiaţia solară. [K. N θeo şi respectiv Dθeo.3. 7. aportul util de căldură rezultat din locuirea clădirii. Dacă încaperile au aceiaşi înălţime liberă.2 Pentru o serie de localităţi. având condiţii asemănătoare de temperatură exteroară şi relief. an].3.3. se poate folosi relaţia: ∑(θ j . valorile N θ 12 . pentru θi=+20oC şi pentru θeo=+12oC.1. în relaţiile (10) şi (11). Auj ) θi = [oC] (13) ∑ Auj în care: Auj aria utilă a fiecăreia din încăperile direct încălzite ale clădirii [m2].4 Pentru localităţile care nu sunt cuprinse în tabelul 7.3 NUMĂRUL ANUAL DE GRADE–ZILE DE CALCUL Numărul anual de grade–zile de calcul se determină pe baza prevederilor din standardul SR 4839 -1997. care se calculează pe baza prevederilor din standardul SR 4839-1997 [4]. 4. cu relaţia: θi 20 [K.1 Temperatura interioară medie a clădirii se calculează cu relaţia: ∑(θ j . corespunzătoare temperaturii exterioare care marchează începerea şi oprirea încălzirii θeo=+12oC. aferent unui m3 de volum încălzit [kWh/m3.θi) D12 în care: 20 N 12 numărul anual de grade-zile de calcul.Vuj ) θi = [oC] (12) V ∑ uj în care: Vuj volumul util al fiecăreia din încăperile direct încălzite (prevăzute cu corpuri de încălzire) ale clădirii [m3] θi temperatura interioară de calcul a încaperilor direct încălzite ale clădirii [oC] Volumul util al încăperilor Vuj se determină prin înmulţirea ariei utile (A uj) cu înălţimea liberă (huj) măsurată între faţa superioară a pardoselii şi tavan. 7. numărul anual de grade zile de calcul convenţională a perioadei de încălzire D12 se dau în tabelul 7. N 12 şi D12 se i 20 înlocuiesc cu valori N θ θeo . [zile] 7. i 20 Pentru clădirile la care θeo ≠ + 12 oC. parametrii N şi D se pot determina fie prin comparaţie cu valorile corespunzătoare ale unor localităţi învecinate.zile] θi temperatura interioară medie a clădirii [oC] D12 durata convenţională a perioadei de încălzire.3 Relaţiile (1) şi (2) precum şi valorile N 12 şi D12 din tabelul 7.(20 . NUMĂRUL ANUAL DE GRADE-ZILE DE CALCUL ŞI DURATA CONVENŢIONALĂ A PERIOADEI DE ÎNCĂLZIRE 14 .Qi Qs şi pentru temperatura exterioară medie zilnică care marchează începerea şi oprirea încălzirii (θeo = + 12oC). fie printr-un calcul exact. 20 N 12 şi durata 20 7.zile] (11) N 12 = N 12 . putându-se utiliza metoda din SR 4839-1997.3.1. se exprima in [K.

crt. 34. 36. 4.1 8. 18.Tabelul 7.0 8. 27. 16.7 10.variaţia în timp a temperaturii exterioare. 15.5 Braşov 7.4 9.1 8.7 3 150 Calafat 11.8 10.3 3 730 Constanţa 11. 8.9 4 960 Lugoj 10.4 COEFICIENTUL DE CORECŢIE Coeficientul de corecţie (C) ţine seama de: . 6.2 10. 3.9 3 350 Galaţi 10.1 10. 30.5 3 190 Huşi 9.1 3 030 Gura Honţ(Arad) 9.6 9. 21.6 11.6 10.6 3 300 Dorohoi 8.8 3 290 Griviţa (Ialomiţa) 10.6 8. 20. corespunzătoare unei temperaturi θeo= + 12oC 7. 10. . 2.9 10.4 2 980 Călăraşi 11. 14. 38. 1.5 2 960 temperatura medie anuală 20 N 12 D12 numărul anual de grade zile de calcul.5 11.3 9.6 10. 17.4 3 100 Mangalia 11. 12.zile 3 120 Nr.7 3 420 Iaşi 9.0 7. 35.6 3 170 Curtea de Argeş 8.7 3 930 Focşani 9.3 3. 22. 24. 26.4 3 510 Joseni 4. 32.8 9.5 3 170 Bucureşti 10.9 8. 31.5 9. .9 3 530 Câmpulung 6.9 4.6 10.8 o N 12 3 460 3 150 3 020 3 630 3 350 3 460 3 850 3 530 3 630 20 D12 zile 193 210 189 192 209 201 200 224 210 209 227 190 190 189 181 185 210 242 224 187 196 218 186 190 210 200 217 192 227 196 190 185 198 190 199 201 259 192 187 187 K . 19.2 11.5 4 030 Brăila 10.6 7.3 10.4 3 850 Drăgaşani 10.9 9.0 4. 5.3 10. calculat pentru temperatura interioară medie a clădirii în perioada de încălzire θi = + 20 oC şi pentru temperatura exterioară medie zilnică care marchează momentul începerii şi opririi încălzirii θeo = + 12oC durata convenţională a perioadei de încălzire.4 9.1 7.zile 4 250 3 940 3 150 3 000 5 170 3 960 3 560 3 420 3 390 5 290 5 090 3 170 3 120 3 130 3 700 3 370 3 470 4 140 3 660 3 640 5 650 3 200 3 150 4 080 3 000 3 390 3 390 3 540 3 410 4 370 3 390 3 180 3 070 3 560 3 010 2 810 3 170 3 570 4 580 3 300 20 D12 zile 242 227 195 187 266 227 198 199 196 284 259 190 194 196 210 201 208 235 215 216 325 190 190 230 190 196 196 210 205 237 198 190 191 198 185 181 190 205 257 201 8. 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 Localitatea Miercurea Ciuc Odorheiul Secuiesc Oradea Oraviţa Păltiniş-Sibiu Petroşani Piatra Neamţ Piteşti Ploieşti Poiana Stampei (Suceava) Predeal Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Reşiţa Roman Satu Mare Sebeş SfântuGheorghe (Covasna) Sibiu Sighişoara Sinaia(cota 1500) Slatna Slobozia Suceava Sulina Târgovişte Târgu Jiu Târgu Mureş Târgu Ocna Târgu Secuiesc Tecuci Timişoara Tulcea Turda Turnu Măgurele Turnu Severin Urziceni Vaslui Vatra Dornei Zalău θa C 6.8 3 540 Deva 9.7 11.5 4 270 Moldovenesc Câmpulung 7. 23.4 3 120 Făgăraş 7.7 10.0 9.5 3 190 Giurgiu 11. 40.6 3 170 Buzău 10.0 8. 9.3 5.5 2 840 Craiova 10. 13. 37.4 2 880 Medgidia 11. 28.8 10. crt.6 10. 11. 25.3 6.6 7.reducerea temperaturii interioare pe durata nopţii. 39.5 7.1 4.1 Nr.dotarea instalaţiei interioare de încălzire cu dispozitive de reglare termostatată a temperaturii interioare. 33.9 3 100 Caransabeş 10.8 9.5 o N 12 K .8 9.7 10. θa Localitatea Adamclisi Alba Iulia Alexandria Arad Bacău Baia Mare Bârlad Bistriţa Blaj Botoşani θa C 10. 29.7 9.2 3 010 Câmpina 8.5 8.1 3 180 Cluj 8.9 3 820 Muscel Caracal 10. 7. 15 .

Instalatii dotate cu dispozitive de reglare termostatata. în funcţie de numărul de grade-zile N 12 . .7. 7. 2.fluxul termic emis de persoanele care locuiesc. în principal prin utilizarea combustibilului gazos.1 COEFICIENTUL DE CORECTIE "C" 20 12 LEGENDA 1. FIG.utilizarea apei calde pentru spălat.. Centrala termica de cartier. a.regimul de exploatare a instalaţiei de încălzire. Punct termic cu reglaj manual. locala . muncesc sau staţionează în încăperile clădirii. 16 . Instalatii fara dispozitive de reglare termostatata. .1 Aportul util de căldură rezultată din locuirea clădirii (căldura internă) Qi.automatizata.5. Punct termic/statie termica compacta/centrala termica b.prepararea hranei. 20 Coeficientul de corecţie (C) se determină.5 APORTUL DE CĂLDURĂ INTERNĂ 7.1. etc. neautomatizata. din fig. activităţi menajere. 7. provine din: . c.

direcţiile cardinale N. Nu se ţine seama de aportul de căldură al radiaţiei solare prin suprafeţele opace. în cadrul sectoarelor care delimitează. 7.suprafeţe orizontale. gi gradul de penetrare a energiei prin geamurile “i” ale tâmplăriei exterioare.5. Pentru clădiri amplasate în localităţi care nu sunt cuprinse în tabelul 7. S.). a aparatelor de aer condiţionat. V volumul interior. ş. NE.2.1. [m3]. ITj intensitatea radiaţiei solare totale. maşină de spălat. iluminatul general şi local. pe un plan vertical cu orientarea “j”.2 Radiaţia solară globală (directă şi difuză) disponbilă se determină cu relaţia: IGj = 24 D12 ⋅ I Tj 1000 [kWh/(m2. prevăzute cu geamuri). încălzit – direct sau îndirect – al clădirii. an]. Suprafeţele având o înclinare faţă de orizontală.6.a. recepţionată de o clădire. AFij aria tâmplăriei exterioare prevăzută cu geamuri clare de tipul “i” şi dispusă după orientarea cardinală “j” [m2]. În poziţiile limită dintre sectoare. pentru 30 localităţi din România.6 APORTUL DE CĂLDURĂ PROVENIT DIN RADIAŢIILE SOLARE 7. funcţionarea ventilatoarelor.2 se dau valorile medii ale intensităţii radiaţiei solare totale (I Tj). aspirator. SV. Orientarea “j” este definită de direcţia pe care o are o dreaptă perpendiculară pe suprafaţa geamului. [kWh/m3. cu valori în funcţie de orientarea cardinală “j” şi de localitatea în care este amplasată clădirea [W/m2]. ş.a. corespunzătoare temperaturii exterioare care marchează începerea si oprirea încălzirii θeo=+12 C [zile]. TV.5o. a calculatoarelor electronice. În tabelul 7. precum şi pe un plan orizontal. valorile intensităţilor radiatiei solare totale IGj se pot determina prin medierea valorilor corespunzătoare pentru cele mai apropiate 3 localităţi.2 La clădirile de locuit aportul de căldură internă specific se va considera cu valoarea Qi = 7 kWh/(m3. frigider. iar cele cu o inclinare mai mică de 30o . IGj radiaţia solară globală disponibilă corespunzătoare unei orientări cardinale “j” [kWh/m2. pentru 80 localităţi din România. pe durata sezonului de încălzire. 7. în tabelul 7. cu o abatere de ± 22. an) 7. E. SE.- utilizarea energiei electrice pentru diferite activităţi casnice (radio.6.40 . egală sau mai mare de 30 o vor fi considerate suprafeţe verticale. 17 .an)] (15) in care: D12 durata convenţională a perioadei de încălzire. an] (14) în care: Qs cantitatea de căldură datorată radiaţiei solare. Aportul de căldură utilă specific al radiaţiei solare se calculează cu relaţia: Qs = 0. se va considera valoarea cea mai mică dintre cele 2 valori ITj adiacente. pe un m3 volum încălzit. V şi NV.1 Aportul de căldură al radiaţiei solare (Qs) se consideră că se realizează numai prin suprafeţele vitrate (ferestre şi uşi exterioare. AFij V ∑I ij Gj ⋅ gi . Duratele convenţionale ale perioadei de încălzire D12 se dau.

2 81.4 71. având o suprafaţă tratată cu un strat reflectant al razelor infraroşii……………………… g = 0.4 25. an) . an) . având 2 suprafeţe tratate cu straturi reflectante ale razelor infraroşii……………………………………….5 SV SE 74.45 .5 26.0 47.50 .orientarea spre N IG N = 100 kWh/(m2. indiferent de înclinarea faţă de orizontală şi de orientarea cardinală. considerate medii pentru teritoriul Romaniei (fig.0 46.75 .40 INTENSITATEA RADIAŢIEI SOLARE TOTALE (ITj) .2 25.5 19.9 86. an) .5 25.1 83. se va consideră: IG 2 U = IG N = 100 kWh/(m .geamuri triple (3 geamuri simple.geamuri triple (un geam simplu + un geam termoizolant dublu sau un geam termoizolant triplu). an) .suprafeţe orizontale IG O = 360 kWh/(m2. sau un geam termoizolant dublu) ……………………………………………………….orientarea spre NE sau NV IG NE = IG NV = 120 kWh/(m2.7 82. an) Dacă suprafeţele vitrate sunt puternic umbrite (pe tot parcursul zilei sau în cea mai mare parte din zi).6. an).3 Gradul de penetrare a energiei solare (g i) prin geamurile clare ale tâmplăriei exterioare se va considera astfel: . sau un geam termoizolant triplu) ……………g = 0.8 46. LOCALITATEA S Alexandria Bacău Bârlad Botoşani Bucureşti 91.0 ITj (W/m2) VERTICAL V NV E NE 46. an) .geam termoizolant dublu.2.7 N 20.0 46.VALORI MEDII ZILNICE Tabelul 7.0 20.orientarea spre S IG S = 420 kWh/(m2.0 18 . g = 0.geamuri duble (2 geamuri simple.9 70.3 ORIZONTAL 80. sau un geam simplu + un geam termoizolant dublu.65 .3 84.8 25. g = 0.orientarea spre E sau V IG E = IG V = 210 kWh/(m2. 7.8 71.8 83.2): .geam termoizolant triplu.8 92.8 82.0 76. având o suprafaţă tratată cu un strat reflectant al razelor infraroşii……………………………… g = 0.Pentru faze preliminare de proiectare şi/sau pentru calcule aproximative sau comparative se pot avea în vedere următoarele valori IGj.orientarea spre SE sau SV IG SE = IG SV = 340 kWh/(m2.9 20.2 20. 7.

5 45.3 74.4 19 .4 77.4 19.Calafat 91.7 24.

2 19.Călăraşi 95.6 25.1 20 .8 81.0 77.6 47.

8 89.7 21.5 50.3 21 .0 79.Câmpina 96.3 27.

7 44.9 78.0 19.8 22 .4 70.9 25.Caransebeş 85.

5 88.2 74.4 23 .Cluj Napoca 88.2 48.5 27.7 21.

2 24 .8 79.2 83.8 25.8 48.7 20.Constanţa 97.

Craiova 92.4 25.5 76.7 20.0 47.7 25 .3 81.

8 21.8 89.Curtea de Argeş 96.6 27.6 26 .0 50.5 80.

4 27 .0 69.3 20.8 45.6 83.7 26.Dorohoi 83.

1 20.Drăgăşani 97.8 80.1 49.8 28 .3 26.5 84.

9 19.1 87.9 46.2 80.4 19.1 52.8 78.6 20.2 46.1 24.5 21.5 85.8 80.5 72.4 75.9 74.9 47.4 76.9 78.4 47.2 91.6 45.5 84.8 19.8 47.4 29 .6 91.0 30.2 75.3 21.9 86.9 27.6 71.0 27.1 52.8 44.0 86.4 99.6 19.6 24.3 46.3 85.3 25.0 81.6 78.6 26.1 19.8 93.3 93.0 24.5 32.2 77.3 94.9 85.1 92.4 25.1 49.9 19.6 24.8 79.3 20.8 75.6 47.0 45.7 24.0 25.4 26.9 70.1 82.9 79.6 96.7 88.3 74.3 19.5 44.4 71.9 98.7 24.8 84.5 19.0 24.6 83.8 76.8 86.6 68.4 19.6 46.6 78.4 71.1 26.Galaţi Iaşi Oradea Predeal Râmnicu Sărat Roşiorii de Vede Satu Mare Sibiu Sighet Târgu Jiu Târgu Mureş Târgu Secuiesc Timişoara Turnu Măgurele Turnu Severin 92.

7.FIG.2 VALORILE MEDII  Gj IN FUNCTIE DE ORIENTAREA CARDINALA " j " N NV NE V E SV S SE 30 .

IGj = IGE = 210 kWh/(m2. relaţia de calcul (1) devine: Q = 73.6.5 Volumul interior.3 – în funcţie de raportul A/V.4. [m3]. 7. se stabilesc valori normate (QN) pentru necesarul anual de căldură pentru încălzire.6. gi gradul de penetrare a energiei prin geamurile “i” ale tâmplăriei exterioare.numărul de grade zile de calcul ……. 7. an] (17) în care: G coeficientul global de izolare termică a clădirii. La tâmplăriile cu suprafeţele înclinate. 31 . măsurate în planul lor. în care: A aria anvelopei clădirii de locuit. V volumul interior.1 Pentru clădirile de locuit noi. determinat conform pct.6. proiectate după intrarea în vigoare a prezentului Ghid.4.8. încălzit.7. AFi aria tâmplăriei exterioare prevăzută cu geamurile “i”. în calcule se vor consideră ariile lor nominale. 7. [m3]. 7.1 Pentru calcule comparative. încălzit.G – [7+ 84 ∑( g i ⋅ AFi ) ] V [kWh/m3. PENTRU ÎNCĂLZIRE.an) . V volumul interior. Valorile normate ale necesarului de căldură pe m3 de volum încălzit (QN) se dau în tabelul 7.coeficientul de corecţie ……………… C = 0.7 NECESARUL ANUAL DE CĂLDURĂ ÎN CONDIŢII COMPARABILE 7. aria tâmplăriei exterioare care se va considera în calcule. [m2].8 NECESARUL ANUAL DE CĂLDURĂ. determinat în condiţii comparabile.3. .5 Ag Dacă aria tâmplăriei exterioare (AFj) este mai mare decât dublul ariei părţii opace (A Pj) a respectivului perete. al clădirii. încălzit – direct sau indirect – al clădirii (V) se determină în conformitate cu prevederile de la pct.. se va limita la valoarea: AFj = 2 (AFj + APj) 3 [m2] (16) 7.3 şi în fig. 3. conform pct. determinată conform pct. aria acesteia se va consideră în calcule: AF = 1.7. se consideră următorii parametrii (climatici şi de exploatare a instalaţiei de încălzire) unificaţi la valori considerate medii pe ţară: θi 20 N 12 = N 12 = 3400 grade-zile .2 În aceste condiţii.6. [W/m3K].44.9 7.4 Aria tâmplăriei exterioare prevăzută cu geamuri clare se va calcula pe baza dimensiunilor nominale ale golurilor din pereţi. [m2].7.radiaţia solară globală ………………. precum şi pentru verificarea încadrării clădirilor de locuit în valorile normate. La tâmplăriile exterioare la care aria liberă a geamurilor (Ag) este mai mică decât 60 % din aria tâmplăriei respective (AF). al clădirii. NORMAT 7.7. 7.7.

CLĂDIRI DE LOCUIT PROIECTATE DUPĂ 01.2006 (QN2) 32 .01. CLĂDIRI DE LOCUIT PROIECTATE ÎNAINTE DE 01.3 NECESARUL ANUAL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE.01.FIG. NORMAT ( QN ) LA CLADIRILE DE LOCUIT NOI LEGENDA 1.2006 (QN1) 2. 7.

Au Q= QN [m3] [m2] [m3] [kWh/(m2. convenţională : hu = 2. spălatorii.50 31.2 0.2 Se va respecta condiţia obligatorie ca necesarul anual de căldură. aferent unui metru pătrat de arie utilă. astfel: Q ≤ QN1 pentru clădirile care se vor proiecta înainte de 01.125.4 Prevederile de la punctele 7.5 QN2 7.8.5 45. egală cu suma ariilor utile ale tuturor apartamentelor.5 27.1.1 …7.5 0. an)] [kWh/(m3.5 38.8. 7. se folosesc relaţiile de calcul: Vu = Au .2006.00 15.5 15.0 37.8 0. normat. valorile QN se pot determina fie prin interpolare.8.QN în care: Au aria utilă totală a clădirii. holuri de intrare în clădire.1 QN1 kWh/(m 3.).4 A/V QN 1 QN 2 A/V QN 1 QN 2 33 . an) 34.0 QN2 A/V m-1 0.7. Vu volumul util al clădirii.1.3. nu se aplică la clădirile care se modernizează şi se reabilitează din punct de vedere termotehnic.0 ≥ 1.Q = 3.V V = 3.32. Q necesarul anual de căldură aferent unui metru pătrat de arie utilă.8.0 48.5 25.5 În cazul în care se doreşte ca necesarul anual de căldură să fie raportat la metru pătrat de arie utilă. 7. [kWh/ (m2.0 22.0 41.5 30.2006.01.3 sunt orientative. an)] [kWh/(m2.3. an)]. an)]. QN necesarul anual de caldură. Q ≤ QN2 pentru clădirile care se vor proiecta după 01.50 24.2.6 QN1 kWh/(m 3. uscătorii etc. [m3]. La aceste clădiri.7. al.3 0.0 17.9 1. [kWh/(m2. precum şi cele de la pct.01.125.5 20. an)] (18) (19) cu limitele de valabilitate: 17.V Au = 0.0 32.50 m.0 ≤ QN2 ≤ 37. care se consideră cu valoarea unică. Tabelul 7.5 7. hu = 0..125. [m2].00 20. calculat cu relaţia (17) să fie mai mic decât necesarul de căldură normat.. an)] (20) (21) (22) (23) (24) 3.7 0. Rezultă următoarele valori normate exprimate în kWh/(m2.8.5 35.0 ≤ QN1 ≤ 48. la care se adaugă ariile tuturor spaţiilor şi circulaţiilor comune (casa scării.8. an) : Tabelul 7.3 Pentru valori A/V intermediare.8. hu înălţimea liberă a încăperilor. an) 17.00 27.4 0.3 A/V m-1 ≤ 0.8.8. prevederile de la pct. fie cu relaţiile: A V A QN2 = 10 + 25 V QN1 = 10 + 35 [kWh/(m3.

10 8. se pot calcula: .50 70.69 140. .75 129.n ..9 NECESARUL ANUAL DE COMBUSTIBIL ŞI EMISIA ANUALĂ DE BIOXID DE CARBON Pe baza necesarului anual de căldură.33. 7.6 x 10-4 1 x 10-3 0.emisiile anuale de CO2.10 0.7.40 ANEXA 1 NUMĂRUL SCHIMBURILOR DE AER PE ORĂ . ş.81 118.a..00 85.88 54. NO2.56 109.75 101.69 62.36 0.m-1 ≤ 0.19 0.94 93.24 0.56 85.7.5 Combustibilul Combustibil lichid Gaz natural Termoficare Lemn Cărbune UM l m3 Gcal m3 kg Consum specific UM/kWh 0.3 0.38 117.88 46.0.12 m-1 0.0 ≥ 1.4 0.8 0.31 78.12 64.19 7.6 sau conform pct..6 kWh/(m 2.necesarul anual de combustibil. SO2.63 151. În tabelul 7.( h -1 ) LA CLĂDIRI DE LOCUIT (INCERC – Bucureşti) 34 .20 Emisie de CO2 kg/kWh 0.5 se dau unele date utile pentru determinarea necesarului anual de combustibil şi pentru evaluarea emisiei anuale de bioxid de carbon.06 75.9 1.1 kWh/(m 2.2. an) 53. Tabelul 7.94 96. determinat conform pct..29 0. an) 107.5 0.2 0.7 0. CO. 7.

9 0.5 0. cu minimum 3 clădiri în apropiere. CLASA DE PERMEABILITATE : ridicatăClădiri cu tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare.7 0.0 0.6 0.5 0.5 1.5 0.CATEGORIA CLĂDIRII Clădiri individuale (case unifamiliale. clădiri la periferia oraşelor şi în pieţe.6 0. moderat adăpostite: Clădiri în interiorul oraşelor.5 0.6 0.8 0.5 0.5 1. simplă expunere CLASA DE ADĂPOSTIRE neadăpostite moderat adăpostite adăpostite neadăpostite moderat adăpostite adăpostite neadăpostite moderat adăpostite adăpostite CLASA DE PERMEABILITATE ridicată medie scăzută 1. adăpostite: Clădiri în centrul oraşelor. 35 .5 1. ş.a.5 0.5 0.5 0.7 0.7 0.5 0.a. cuplate sau înşiruite ş.5 CLASA DE ADĂPOSTIRE : neadăpostite: Clădiri foarte înalte.5 0. clădiri în păduri.2 0.5 0. dublă expunere cămine. medie Clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanşare.1 0.6 0. internate. scazută Clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioară prevăzută cu măsuri speciale de etanşare.) Clădiri cu mai multe apartamente.

70 ≥0.75 0.40 ≥0.ANEXA 2 COEFICIENŢI GLOBALI NORMAŢI DE IZOLARE TERMICĂ GN [W/(m3K)] LA CLĂDIRI DE LOCUIT NUMĂRUL DE NIVELURI N A/V [m2/m3] 0.45 0.57 0.50 0.53 0.50 0..20 0.51 0.61 0.40 0.05 ≥1. valorile din tabel au caracter de recomandare.75 0. se interpolează liniar.La clădirile existente care urmează a fi reabilitate şi modernizate.74 0.35 0.61 0.00 1.68 NUMĂRUL DE NIVELURI N A/V [m2/m3] 0.46 0.49 0.55 0.80 0.45 0.55 0.53 0. 36 .45 0.30 0.25 0.55 ≥0.85 0.60 0.43 0.01.88 0. 2 . valorile GN se reduc cu 10%.65 0.93 0.55 0.95 0.45 GN [W/m3K] 0.59 1 4 2 5 3 ≥10 NOTĂ: 1 .91 0.Pentru alte valori A/V şi N.57 0.40 0.45 ≥0.77 0.66 0. 3.59 0.54 0.41 0.35 0.25 0.61 0.15 0.20 0.47 0.56 0.49 0.58 0.30 0.25 0.50 0.45 0.81 0.72 0.60 GN [W/m3K] 0.35 0.67 0.70 0.10 0.65 0.30 0.95 1.50 ≥0.64 0.63 0.La clădirile care se vor proiecta după 1.40 0.65 0.85 0.35 0.90 0.61 0.30 0.1998.50 0.58 0.

a) Plăci pe sol (peste CTS) Plăci la partea inferioară a demisolurilor sau a subsolurilor încălzite (sub CTS) Pereţi exteriori.01.00 1. sub CTS.80 2.ANEXA 3 REZISTENŢE TERMICE MINIME R'min ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE. ş. la demisolurile sau la subsolurile încălzite R'min [m2K/W] CLĂDIRI PROIECTATE până la 1.00 4.1998 după 1.20 2. inclusiv pereţii adiacenţi rosturilor deschise) Tâmplărie exterioară Planşee peste ultimul nivel. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE Pereţi exteriori (exclusiv suprafeţele vitrate.65 1.10 4.90 3.10 0.00 1. 37 . ganguri de trecere.01.1998 1.00 3.20 0.40 NOTĂ: La clădirile existente care urmează a fi reabilitate şi modernizate. de exterior (la bowindouri.40 0.50 3.50 4.40 2.50 4. PE ANSAMBLUL CLĂDIRII Nr. valorile din tabel au caracter de recomandare. crt.00 1. sub terase sau poduri Planşee peste subsoluri neîncălzite şi pivniţe Pereţi adiacenţi rosturilor închise Planşee care delimitează clădirea la partea inferioară.

între faţa superioară a pardoselii şi tavan – este de 2. şi este amplasată într-un cartier din Bucureşti.64 183.36 = 530.55 – 33.10 · 1.EXEMPLE DE CALCUL EXEMPLUL DE CALCUL NR.55 = 468.36 530. alcătuită conform fig.282 [m3] b) Determinarea coeficientului G pe baza valorilor R'min: Se utilizează valorile minime R'm = R'min conform anexei 3.64 · 2.1998.80 · 11. 1 2 3 4 A m2 183.36 [m2] • Aria anvelopei: A = 2 · 183. 1 Să se verifice coeficientul global de izolare termică pentru o clădire de locuit individuală.00 2.213 0.20) = 64.80 · 1.20 TABELUL I 1 A· τ τ -----R'm W/K 61.00 m2K/W Cu aceste valori.80 + 17.90 · 2.80 – 2 · 1.64 + 33.800 336.40 = 33. I.84 129.A3 A4 = 64.84 [m2] • Aria pereţilor exteriori: A4 = P · H .64 m2 • Perimetrul clădirii : P = 2 · (11. se determină termenul: Σ[(A · τ)/R'm]: Nr. în tabelul I 1.60 + 2 · 0. şi anume: • pereţi exteriori R'm = 1. pentru clădiri proiectate până la 1. Clădirea se proiectează în cursul anului 1997.50 + 8 · 0.600 107.40 1. crt .00 m2K/W • placă pe sol R'm = 3.50 + 2 · 2.64 33.55 m • Aria tâmplăriei exterioare: A3 = 2 · 1.60 · 0. Clădirea are parter.01.48 [m2] • Volumul clădirii: V = A1 · H = 183.638 84.00 · 2.55 m. la o fază preliminară de proiectare.84 + 129.00 = 183. cuplată.50 + 2 · 1. a) Determinarea caracteristicilor geometrice ale clădirii: • Aria plăcii pe sol (A1) şi a planşeului sub pod (A2): A1 = A2 = 17.00 [m] • Înălţimea parterului: H = 2.251 Elementul de construcţie Placă pe sol Planşeu sub pod Tâmplărie exterioară Pereţi exteriori TOTAL 38 .40 m2K/W • planşeu pod R'm = 2.9 82.84 = 129.20 · 1.20 m2K/W • tâmplărie exterioară R'm = 0.50 + + 6 · 0.80 + 2 · 1.20 · 11.90 · 1.00 0.48 R'm m2K/W 3. Înălţimea liberă a parterului .

n. se consideră: 39 .Pentru numărul orar de schimburi de aer pentru ventilare.

1 [h-1] A = 25. cu garnituri de etanşare.1 [h-1] Rezultă : 336.16 6.509 [m2K/W] Σ( A/R' ) 66. din lemn.818 66.28 G = 1.55 m 2K/W).= ---------.84 TABELUL I 2 R' A/R' [m2K/W] [W/K] 0.95 W/(m3K) Rezultă G > GN.(84.66. se consideră: n = 1.64 [m2] 8. cu un geam termoizolant şi un geam obişnuit (R' = 0.13 m2/m3 V 468. prin interpolare între n = 0.426 Rezistenţa termică medie: ΣA 33. noua valoare n. 1 Uşa de intrare 2 3 Tâmplărie dublă obişnuită Tâmplărie dublă cu geam termoizolant TOTAL A [m2] 2. • celelalte ferestre se prevăd a se executa din tâmplărie dublă din lemn. • uşa de intrare este din lemn.39 0.251 . Conform anexei 1.• clădire individuală.55 0. fără garnituri de etanşare.374 468.070 45.43 0. crt Tipul tâmplăriei .= 0.6 [h-1] n = 1.48 ----. trebuie să se ia unele măsuri de reducere a pierderilor de căldură.= 1.48 25.64 40 . • clasa de permeabilitate ridicată (tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare). opacă.84 R'm = ----------. • moderat adăpostită (în interiorul unui oraş. În tabelul I 2 se calculează rezistenţa termică medie a tâmplăriei: Nr.600 .509 5. în consecinţă. fără garnituri de etanşare.426) = 318. cu minimum 3 clădiri în apropiere).20 [m2] A = 8.1 (clasa de permeabilitate ridicată). astfel: • ferestrele şi uşile de balcon de la camerele de zi şi de la dormitoare se prevăd a se realiza din tâmplărie dublă.+ 0. c) Determinarea coeficientului G ≤ GN: Se acţionează numai asupra tâmplăriei exterioare.43 m2K/W).13 > 1.092 W/(m3K) Se determină : A 530.= ------------.282 Conform anexei 2.34 · 1.20 33. pentru N = 1 şi A/V = 1.077 [W/K] Se determină din anexa 1.718 + 0. astfel: n = 0. având R' = 0.10 GN = 0. cu geamuri obişnuite (R' = 0.39 m2K/W.6 (clasa de permeabilitate medie) şi n = 1.1 = 0.251 G = -------------.538 15.426 Se determină noua valoare Σ [(A · τ)/R'm]: Σ[(A · τ)/R'm] = 336.

6) -------------------....= 2.100 = 22..64 + 25... λ = 0..738 m2K/W 8 12 1. 2)Mortar de ciment ρ=1800 kg/m3..6 + (1.... λ = 0. la planşeul de sub pod precum şi la placa de pe sol...1..........93 Reducere maximă posibilă : R ... 1 1 0...+ --------. d2) Planşeu sub pod 1)Beton armat ρ = 2500 kg/m3.20 Se recalculează valoarea G: 318.15 0.728 = 0.....+ ------.34 W/(mK)..+ --------.34 · 0..679 + 0..3 % R 1.....93 W/(mK) 1 1 0.....544 ... se obţine un coeficient global de izolare termică.+ ------.05 R = -----.....................34 0..248 468.1 ....12 0..93 W/(mK).... λ= 0..05 0.......05 W/(mK) 3) Mortar de ciment ρ = 1800 kg/m3. λ= 0.. în condiţiile realizării efective a valorilor R'm ≥ R'min la pereţii exteriori.+ ------.......+ -----..077 G = -------------.728 [h-1] 8......93 Reducere maximă posibilă : 41 ...74 0...+ 0.544 Este necesară o tratare foarte atentă a punţilor termice astfel încât reducerea rezistenţei termice unidirecţionale să nu depăşească 22 %.0..= 1...927 W/(m3K) Rezultă : G < GN În concluzie..74 W/(mK) 2) Plăci rigide din fibre de bazalt tip PB 160 ρ = 160 kg/m3..........R'min 1. d) Verificarea preliminară a elementelor de construcţie d1) Pereţi exteriori 1)Zidărie din blocuri BCA-GBN50 cu rosturi obişnuite ρ= 825 kg/m3.544 [m2K/W] 8 24 0.= 0.. λ = 1.04 R = ------.n = 0.45 0.282 G = 0..+ -----.......200 ------------100 = -----------------.. mai mic decât coeficientul corespunzător normat...

.100 = 27..70 W/(mK) 5) Umplutură pământ ......00 3.Te) A1 în care: 1 d dp1 dp2 R = -----....00 m λp1 = 2...128 m2K/W 6 0......00 R = -----.+ ------------· ψ 42 ...(+10)] 64....= 4.. P = 64..+ ----..Tp) ψ· P ---..... λ = 0.= ---------....93 W/(mK) 2) Polistiren celular ρ = 20 kg/m3 .00 W/(mK) Grosimea de calcul a stratului termoizolant...+ -----.15 0....25 3..2...+ -----.90 1 1 1 [20 .00 m dp2 = 4.= -----.055 0...738 d3) Placa pe sol 1)Mortar de ciment ρ = 1800 kg/m3. a) A1 = 183........= ----.... a) Rezultă: 1 0....3 mm = 45 mm.. λ = 1.0 % R 2.044 1.+ -----.....+ ----..........+ --------. rezistenţa termică specifică corectată R' se calculează cu relaţia : 1 1 (Ti ...00 m (pct....64 m2 (pct...+ -----.74 0.00 W/(mK) λp2 = 3.00 2.044 W/(mK) 3) Beton armat ρ = 2500 kg/m3 ...· -------------.R .. λ = 0...R'min 2. λ = 2..15oC (zona II climatică) Tp = +10oC (zona II climatică) dp1 = 3.. Conform [2].+ ------αi λ λp1 λp2 Ti = + 20oC Te = ...70 2.738 ..000 ------------100 = -----------------... ------------..93 0...045 0.........74 W/(mK) 4) Umplutură pietriş ρ = 1800 kg/m3 .+ ------...+ Σ ----. ţine seama de abaterea negativă admisă: d = 48 mm .......00 4..00 şi CTS. λ = 0..+ -----------R'm R (Ti ...00 ---.......10 0...90 W/(mK) αi = 6 W/(m2K) d şi λ = grosimile şi conductivităţile termice ale tuturor straturilor între cota ±0.

= 0.0.R'm 3.(-15)] 183.3485 ψ Rezultă valoarea maximă admisă pentru coeficientul liniar de transfer termic: 0.0692 + 0. Pentru a ţine seama şi de acest efect.3333 = 0.128 [20 .64 0. relativ redus.758 W/(mK) 0. trebuie realizat un detaliu al soclului care să conducă la această valoare maximă. se va adopta un detaliu de soclu având: ψ ≤ 0. 43 .70 W/(mK).3485 În consecinţă. structurali şi nestructurali. al întreruperii continuităţii stratului orizontal termoizolant în dreptul pereţilor interiori.00 4.65 .2641 ψmax = --------------. În cele de mai sus s-a neglijat efectul.

70 . A4. Verificarea se face la faza finală de proiectare. amplasată în centrul oraşului Piteşti.10 m2 • Aria tâmplăriei duble.55 + 2 ·2.05 + 0.85) .10 = 3.35 ·21.37 = 202.10 . H + Ac .05 V = 1748.3.05 (vezi fig. din prezentul normativ: • Aria pereţilor exteriori (partea opacă + tâmplăria) P = (21.05 ·0.simplă. 2 Să se verifice coeficientul global de izolare termică pentru o clădire de locuit cu P + 2E şi subsol tehnic general.18 = 457.4.375 (fig.18 + 213.213.80 ·2. precum şi cea de acces în subsol .92 m2 • Aria planşeului terasă (A3) A3 = 9. II. este T u = + 5 oC.36 ·12 A2.1) A4 = 214. • Aria totală a anvelopei A = A1 + A2 + A3 + A4 + A5 A = 457.05 şi + 1. II. aria notată cu A4.1.1 = 4.50 + (2. 1.1 şi II.60) A1 + A2 = 539.50 + 214.2 = 1.39 m2 În acestă arie se include şi uşa de acces în subsol (1.81.43 m2 Din această arie totală.43 + 12. tâmplăria nu este prevăzută cu garnituri de etanşare.05 ·6 + 2. Temperatura în subsol. 6 din [1] şi ale pct.20 + 1. 3.EXEMPLUL DE CALCUL NR. care se asimilează cu o zonă de perete interior.44 ·8 + 0.05 + 11.18 m2 • Aria părţii opace a pereţilor exteriori (A1) A1 = 539.24 . 1. încălzit.60 ·8.16 ·9 + 2. 3 A5 = 12.60 ·2 ·10. din lemn A2.85 + 2 ·3. Clădirea are 6 apartamente şi este alcătuită conform fig.1 = 77. determinată pe bază de bilanţ termic.1 = 214. iar uşa de intrare în clădire.78 = 81.26 m3 44 .42 m2 • Volumul interior.40 m2 • Aria tâmplăriei simple.60 m H = 2. 3.50 . 3.2. 8. din lemn.05 + (214.97 ·6 + 1.75) ·2 = 65.15 m La produsul P· H se adaugă aria pereţilor exteriori din zona denivelată de la intrare : A1 + A2 = 65. 3) A4 = 213. II. Tâmplăria exterioară este dublă. II.40 + 3.05(3. şi 3.92 + 81.12.43 .85 . care se elaborează în cursul anului 1997.37 m2 A4. 3 nu este prevăzută cu strat termoizolant. metalică.2 în fig.80 = 8. 3.60 A3 = 213.15 + 2.39 A = 979.43 .60 m2). al clădirii (V) V = A3 . a) Determinarea caracteristicilor geometrice ale clădirii: Se aplică prevederile cap. (1/0.06 m2 • Aria pereţilor interiori dintre volumul încălzit şi subsol (A5) Această arie se calculează în cadrul figurii II.50) = 12. metalice (uşa de intrare în clădire) A2.05 + 2 ·0.50 m2 • Aria planşeului peste subsol (A4) La aria terasei se adaugă diferenţa rezultată ca urmare a înclinării rampelor dintre cotele .40 . 3) V = 213.78 m2 • Aria totală a tâmplăriei exterioare (A2) A2 = 77.75 .15 + 1.2 = 3.

45 .

46 .

47 .

...+ -------.. λ= 0. 1) Pereţi exteriori 1) Zidărie din cărămizi cu găuri verticale.......17 m2K/W ..145 0..70 R = 3....044 0...044 0... din lemn • Tâmplărie simplă.... λ = 0.........................08 0....... metalică 3) Planşeu terasă 1) Beton armat (poziţia 6) ρ = 2500 kg/m3 ........+ ------..005 0...355 0.. tip GVP (poziţia 64) ρ = 1380 kg/m3.....12 0.. λ = 0.17 W/(mK) 6) Pietriş (poziţia 35) ρ = 1800 kg/m3 .746 m2K/W 4) Planşeu peste subsol 48 R = 0.035 0....17 0..+ ---------.43 m2K/W R = 0...93 W/(mK) Pentru stratul de polistiren celular se consideră în calcul grosimea minimă posibilă...+ ------.......04 R = ------..630 m2K/W 8 24 0...= 2...70 W/(mK) Pentru stratul de polistiren celular se consideră în calcul grosimea: d = 15 . având în vedere abaterea admisă (±5 mm) faţă de grosimea nominală de 85 mm.60 0..93 0.................. Caracteristicile termotehnice ale materialelor se iau din anexa A din [1]. λ = 1..............+ ------..... λ = 0..05 R = ------........0....+ -----..... λ = 0..+ -------...........93 W/(mK) 4) Beton simplu (poziţia 6) ρ = 2400 kg/m3 .. λ = 0.......60 W/(mK) 2) Polistiren celular (poziţia 72) ρ = 20 kg/m3 .b) Determinarea rezistenţelor termice specifice unidirecţionale (R)..62 W/(mK) 5) Hidroizolaţie bituminoasă (poziţiile 5 şi 76) ρ = 1100 kg/m3 ....62 0................. λ = 1.........74 1..+ ------........044 W/(mK) 3)Mortar de ciment (poziţia 15) ρ = 1800 kg/m3..5 = 14....+ ------..5 cm 1 1 0... d = 85 .93 2) Tâmplăria exterioară • Tâmplărie dublă...5 = 80 mm 1 1 0..74 W/(mK) 2) Polistiren celular (poziţia 72) ρ = 20 kg/m3 .. λ = 0.......15 0...044 W/(mK) 3) Mortar de ciment (poziţia 15) ρ = 1800 kg/m3 ..+ ----.........+ --------8 24 1...

= 0.055 0. în calcul...045 R = ------.+ ------.634 m K/W 4..04 R = ------...+ ------..115 0. se consideră grosimea : d = 6 .02 R = ------.+ ------.044 W/(mK) 3) Mortar de ciment (poziţia 15) ρ = 1800 kg/m3 .17 m2K/W c) Determinarea rezistenţelor termice specifice corectate ( R' ) Se utilizează metoda coeficienţilor specifici liniari şi punctuali de transfer termic.+ ------.+ ------...384 m2K/W 6 12 1..93 • Suprafeţele Ad şi Ae (5.74 0.= 0....+ ------.....60 0.+ ------.= 0.5 cm Se neglijează covorul din PVC. 1 1 0....+ -------.+ -------...... II.045 R = ------.. λ = 1...443 m2K/W 8 12 0..1 Planşeu cu strat termoizolant 1) Beton armat (poziţia 6) ρ = 2500 kg/m3 ...5 = 5. λ = 0.15 0.+ ------.74 W/(mK) 2) Polistiren celular (poziţia 72) ρ = 20 kg/m3 .93 • Suprafaţele Ab şi Ac (3.93 2 R = 1.04 m2) Zidărie de cărămizi GVP (24cm) + mortar (2x2 cm) 1 1 0.74 0.30 0..24 0.651 m2K/W 8 12 0.93 • Tâmplărie uşă (1.74 0.. λ = 0. 3) • Suprafaţa Aa (2... calculul se face pentru elementele de construcţie cu punţi termice : pereţi exteriori...93 5.044 0...+ -----..0..47 m2) Zidărie din cărămizi GVP (11...60 0...15 0....93 W/(mK) Pentru stratul de polistiren celular........5 cm) + mortar (2x2 cm) 1 1 0.60 m2) R = 0.04 R = ------.....= 0.+ -------. planşeu terasă şi planşeu peste subsol.+ ------..28 m2) Beton armat (30 cm) + mortar (2 cm) 1 1 0..+ ------. 49 .402 m2K/W 8 12 1....2 Planşeu fără strat termoizolant 1 1 0..+ ---------...+ -------6 12 1.4.. Pereţi interiori (fig.

1 . Pentru coeficienţii 6..Detaliile constructive caracteristice clădirii analizate sunt prezentate în figurile II. 28.. care au o pondere redusă..considerând lungimile desfăşurate din cadrul ariei A1. 28 . 6. în tabelul II. . 1) 7 . valorile ψ se stabilesc prin comparaţie cu alţi coeficienţi similari.considerând înălţimea H = 8. direct sau prin interpolare..secţiuni verticale ( fig.. dar la un nivel acoperitor. 10 şi 11 . 5.coeficienţii nr.92 = 1832 buc Σχ = 0..0039 · 1832 = 7.= -----. 12 . .145 W/K Se aplică relaţia (7) din [1] : 1 1 Σ(ψ · l) Σχ -----. Coeficientul punctual de transfer termic. 6 . 4 .coeficienţii nr. Valorile ψ şi lungimile l aferente se dau în tabelul II. 2 şi sunt notate astfel : 1 . aferente tâmplăriei exterioare . 1.secţiuni orizontale ( fig II. R... exclusiv golurile de uşi. . 50 . 28. Σ(ψ · l) şi Σχ determinate mai sus.15 m. Lungimile l aferente coeficienţilor ψ s-au determinat astfel : . 16 şi 21 ...restul coeficienţilor .+ --------R' R A A [W/(m2K)] Pe baza valorilor A.+ -----------.0039 W/K Numărul de agrafe s-a determinat considerând 4 buc/m2 : 4 · A1 = 4 · 457.. 2 se determină rezistenţele termice corectate R'.considerând lungimea efectivă a pereţilor interiori respectivi.considerând dimensiunile nominale ale ferestrelor şi uşilor. 7 şi 26 .coeficienţii nr.. II. 2) Coeficienţii ψ se extrag din tabelele conţinute în [1]. 1 şi II. aferent agrafelor Ø6 s-a preluat din tabelul 71 şi are valoarea: χ = 0. tabel în cadrul căruia se calculează şi valorile ψ· l şi Σ(ψ · l).

80 19.15 15 .568 21. 1 ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE Tip coef.29 56 0.20 67.43 0.80 46.20 1.776 5.92 213.403 15.24 23 0.10 46 0.20 46 0.982 .50 202.09 15 .880 0.80 65.40 19.324 11.344 11.240 6.552 12.448 2.75 50.9.75 61.48 92.20 7.180 7.20 31.780 .634 W/K 122.50 3.20 7.553 21.145 m2K/W 1.480 5.19 23 0.648 0.176 9.40 89.40 55 0.20 2.20 0.80 46.00 4.326 17.06 m2K/W 2.18 31 0.488 0.20 57.40 54 0.0.098 W/K 7.868 2.148 18.25 TOTAL l m 32.0.72 1.16 53 0.550 6.630 3.30 104.344 37.540 122. crt 1 3 4 DE CONSTRUCŢIE Pereţi exteriori Planşeu terasă Planşeu peste subsol (zona termoizolată) DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE CORECTATE R' TABELUL II.34 32 0.34 56 0.810 0.136 16.20 89.40 31.20 1.80 1. Ψ 1 2 3 4 5 6 7 9 12 13 14 15 16 17 19 20 21 22 23 25 27 28 18 24 8 10 11 26 Tabel din Ψ [1] W/mK 2 0.30 TOTAL 31 0.257 d) Determinarea rezistenţelor termice medii ( R'm ) : 51 .098 PEREŢI EXTERIORI PLANŞEU TERASĂ PLANŞEU PESTE SUBSOL Nr. 2 ELEMENTUL A R Σχ R' Σ(ψ · l) m2 457.746 1.15 0.17 55 0.553 15.20 1.500 0.36 55 0.80 1.304 0.600 1.10 32 0.01 4 0.900 37.806 1.7.51 2.48 41 0.29 TOTAL 41 0.60 199.39 0.60 Ψ· l W/K 0.11 52 0.DETERMINAREA VALORILOR Σ(ψ · l) PE ANSAMBLUL CLĂDIRII TABELUL II.45 0.948 25.13 55 0.45 57.

052 e) Determinarea coeficientului global de izolare termică ( G ) Se utilizează relaţia (1) din prezentul normativ : 1 A· τ G = -----.235 202.40 A/R W/K 180.961 Rezistenţele termice medii la tâmplăria exterioară şi la pereţii interiori adiacenţi subsolului se calculează în cadrul tabelelor II. La planşeul de peste subsol.(-15) 35 52 .170 0. 5.402 0.60 12. 5 SUPRAFAŢA Aa Ab + Ac Ac + Ae Uşa TOTAL A m2 2.257 0.39 R m2K/W 0. folosind relaţia (10) din [1]: ΣA R'm = --------------[ m2K/W] Σ ( A / R' ) DETERMINAREA REZISTENŢEI TERMICE R'm LA PLANŞEUL PESTE SUBSOL TABELUL II.34 · n V R'm [W/(m3K)] Factorul de corecţie a temperaturilor exterioare se calculează cu relaţia (4) din prezentul normativ: T i . 3 SUPRAFAŢA Cu strat termoizolant Fără strat termoizolant TOTAL A m2 202. 4 şi II.06 12.235 DETERMINAREA REZISTENŢEI TERMICE R'm LA PEREŢII INTERIORI ADIACENŢI SUBSOLULUI TABELUL II.443 0.000 22.) + 0.5 15 τ = ----------.= 0.= -----.17 0.134 8.159 12.43 0.Te 20 .213 192.18 R m2K/W 0.Rezistenţele termice corectate obţinute pentru pereţi exteriori şi pentru planşeul terasă reprezintă rezistenţele medii pe clădire ( R' = R'm ). a întregului planşeu (zona cu strat termoizolant + zona fără strat termoizolant).28 5. DETERMINAREA REZISTENŢEI TERMICE R'm LA TÂMPLĂRIA EXTERIOARĂ TABELUL II. metalică TOTAL A m2 77.47 1.43 T i .78 81.Tu 20 . 4 FELUL TÂMPLĂRIEI Dublă din lemn Simplă.43 R m2K/W 1.= ---------.257 m2K/W se foloseşte în continuare în tabelul II 3.748 32.37 214.651 0.Σ ( -----.11 A/R W/K 160. valoarea R' = 1.348 9.411 33. în care se calculează rezistenţa termică corectată medie ( R'm ).37 A/R W/K 3.384 1.04 3.40 3.

6 nr.56 V 1748. Rezultă : n = 0.= ---------.) se calculează în tabelul II. • raportul : A 979.= 0. 1998.18 213.51 0.07 14. 6 R'm TABELUL II.clasa de permeabilitate . cu dublă orientare.40 2.40 2.40 2. crt.26 G = 0. 7 se prezintă comparativ valorile R'm realizate şi valorile R'min prevăzute în anexa 3 a prezentului normativ.72 1.ridicată ( tâmplărie fără măsuri de etanşare). . deoarece : G < GN În tabelul II. REZISTENŢELE TERMICE R'm şi R'min TABELUL II.49 83.20 0.+ 0.17 G = ------------.26 202.43 (A · τ/R'm W/K 303.43 12.6 h-1 682. 1 2 3 4 5 ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE Pereţi exteriori Tâmplărie exterioară Planşeu terasă Planşeu peste subsol Pereţi interiori adiacenţi subsolului TOTAL A m2 457.11 0. 0.42 R'm 2 m K/W 1.34 . pentru clădiri de locuit proiectate până la 1.10 53 R'min .92 81.37 τ 0.clădire cu mai multe apartamente.6 = 0.40 682.43 0.72 1.00 1. crt 1 2 3 4 ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE Pereţi exteriori Tâmplărie exterioară Planşeu terasă Planşeu peste subsol R'm m2K/W 1. 01.59 W/m3K f) Comparaţie cu valorile normate GN şi R'min Coeficientul global normat de izolare termică (GN) se extrage din anexa 2 a prezentului normativ.39 979.51 0.67 W/m3K Se respectă condiţia (6) din prezentul normativ.42 ---.20 1748.95 78.39 + 0. .11 1.26 • anul elaborării proiectului: 1997. Rezultă : GN = 0. 7 Nr.17 Viteza de ventilare n se determină pe baza anexei 1 din prezentul normativ având în vedere următoarele caracteristici : . în funcţie de : • numărul de niveluri : N = 3.clădire adăpostită (în centrul oraşului).A· τ Valoarea Σ ( ------.50 214.

37 *) *) Nu se normează Rezultă că la toate elementele de construcţie se respectă condiţia (29) din [1].= 1.17 54 .6 din prezentul normativ : R'm ≥ R'min g) Rezistenţa termică medie a anvelopei R'm Rezistenţa termică medie a anvelopei se determinăcu relaţia (7) Σ Aj R'm = -------------[m2K/W] Σ (L · τj) 979. 3.42 R'm = -------------.43 m2K/W 682.5 Pereţi interiori adiacenţi subsolului 0. prescrisă şi la pct.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful