59

6.Editarea desenelor în AutoCAD
6.1.A edita un desen AutoCAD
6.1.1.Semnificaţia, rolul şi avantajele operaţiilor de editare A edita un desen AutoCAD înseamnă a modifica obiectele deja create în acel desen, cu scopul diversificării lor, a schimbării poziţiei, dispunerii, formei şi mărimii lor, a creării altor obiecte noi pe baza celor existente. Termenul “a edita” semnifică în toate operaţiile asistate de calculator “a modifica”; prin urmare, aplicarea într-un desen a unei operaţii de editare este posibilă numai în prezenţa unor obiecte deja create. Editarea desenelor constituie una din facilităţile majore ale folosirii calculatorului în elaborarea documentaţiei grafice. O mutare a unor obiecte, o scalare, o rotire, o deformare, pot fi realizate comod, fără a relua manual, de la început, construcţia elementelor de modificat. Copierea, oglindirea, multiplicarea, trasarea unui obiect paralel la altul, dezvoltă desenul cu noi obiecte, pe baza unora existente deja. Noile obiecte le reproduc pe cele anterior create. Nu este necesară descrierea amănunţită, pas cu pas, a noilor construcţii, fiind suficientă evidenţierea elementelor repetitive şi a celor de referinţă. Ştergerea unui element sau a unui grup de elemente din desen nu deteriorează calitatea hârtiei şi nici nu alterează accidental obiectele învecinate. Mai mult poate decât desenarea, comoditatea modificării şi dezvoltării desenelor în mediul grafic interactiv constituie un avantaj forte al graficii asistate de calculator. Din acest punct de vedere, AutoCAD este unul din mediile CAD cu cele mai perfecţionate funcţii de editare.

6.Editarea desenelor în AutoCAD

60 6.1.2.Moduri de selectare a obiectelor supuse editării Comenzile de editare solicită specificarea obiectului sau a setului de obiecte asupra cărora utilizatorul intenţionează să opereze o anumită modificare. Cererea este formulată prin prompter-ul “Select objects”. AutoCAD demarează alcătuirea unei colecţii de obiecte selectate, într-unul sau mai mulţi paşi, iar cursorul-ecran devine un pătrăţel selector. Răspunsurile posibile sunt: răspuns nul (<↵ >): AutoCAD încheie procesul de selectare. un punct: Se selectează obiectul care trece prin punctul respectiv. Dacă mai multe obiecte trec prin punctul precizat, selecţia este în primă fază aleatoare: se selectează unul din obiecte. Apăsând tasta <Ctrl>, programul ciclează în selecţie, considerând pe rând toate obiectele care trec prin punctul specificat. Utilizatorul poate opri ciclarea la obiectul dorit. Window (W): Sunt selectate obiectele dispuse în întregime, strict în interiorul ferestrei specificate; pentru indicarea ferestrei, programul solicită două puncte diagonal opuse. Crossing (C): Sunt selectate obiectele dispuse total sau parţial în interiorul ferestrei specificate; pentru indicarea ferestrei, programul solicită două puncte diagonal opuse, ca şi în cazul selecţiei de tip “Window”. WPolygon (WP): Este similară cu “Window”, dar conturul de selecţie est un poligon neregulat, precizat prin indicarea succesivă a vârfurilor sale. AutoCAD închide automat conturul poligonal la tastarea unui răspuns nul (doar <↵>). CPolygon (CP): Este similară cu “Crossing”, dar conturul de selecţie est un poligon neregulat, precizat prin indicarea succesivă a vârfurilor sale. AutoCAD închide automat conturul poligonal la tastarea unui răspuns nul (doar <↵>). Multiple (M): Permite mai multe specificaţii de selectare, fără ca programul să caute obiectele selectabile; opţiunea măreşte viteza de lucru; se încheie printr-un răspuns nul (doar <↵>). Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

Fence (F):

Box (BOX):

Auto (AU):

All (ALL): Last (L):

Previous (P): Remove (R):

Add (A):

Single (SI):

61 Este similară cu “CPolygon”, dar nu închide automat conturul poligonal de selecţie; ca urmare, prin “fence” sunt selectate numai acele obiecte care intersectează efectiv conturul poligonal. Deschide o fereastră de selectare de tip “Window” sau “Crossing”, după cum al doilea colţ de descriere a ferestrei este la dreapta, respectiv la stânga primului colţ. Îmbină automat modurile de selecţie “punct” şi “box”; dacă prin punctul specificat trec obiecte, se aplică modul “punct”, iar în caz contrar modul “box”. Primul punct precizat crează condiţiile pentru indicarea unei ferestre de tip “Window” sau “Crossing”, după aceeaşi regulă ca şi la selecţia de tip “box”. Acest mod de selecţie se aplică automat la punctarea cu ajutorul cursorului-ecran, dacă utilizatorul nu a optat explicit pentru un alt mod. Selectează toate obiectele din desen, exceptându-le pe cele aflate în layer-e îngheţate. Selectează ultimul obiect creat, vizibil momentan şi neşters din desen. Dacă ultimul obiect create nu face parte din zona de vizibilitate curentă, sau dacă aparţine unui layer îngheţat, nu este luat în considerare în selecţie. Reselectează acelaşi set de obiecte specificat la precedenta comandă de editare, cu condiţia să nu fi fost aplicată între timp comanda UNDO. Comută prompter-ul de selectare în “Remove objects”, iar modul de alcătuire a colecţiei de obiecte selectate devine exclusiv: obiectele indicate vor fi excluse din colecţie. Are utilitate după folosirea opţiunii “Remove” în selectare, pentru a reveni la prompter-ul de selectare “Select objects” şi la modul de selecţie prin adăugare de obiecte în colecţia alcătuită. Impune programului încheierea automată a procesului de selectare după un singur pas, cu condiţia selectării cel puţin a unui obiect; în cazul în care nici un obiect

6.Editarea desenelor în AutoCAD

62 Undo (U): nu a putut fi selectat în primul pas, prompter-ul de selecţie se repetă. Anulează ultimul pas de selectare.

În comenzile de editare care admit mai multe obiecte selectate (COPY, MIRROR, ERASE, etc.), se pot combina diferitele metode de selectare. Există comenzi de editare (BREAK, TRIM, etc.) care necesită asocierea unui punct la obiectul selectat. În cazul lor, selecţiile mai multor obiecte nu sunt admise, fiind obligatorie o selecţie singulară de tip “punct”. O diversificare a procesului de selectare a obiectelor este posibilă prin comanda DDSELECT, Aceasta activează caseta de dialog “Options”, Figura 6.1 Supraluminarea cu panoul “Selection” activ, care obiectelor incluse în setul de selecţie oferă o gamă de opţiuni privind modurile de efectuare a selecţiei, reglarea mărimii cursorului de selectare şi eventuale metode de ordonare a obiectelor în cadrul colecţiei alcătuite. Obiectele selectate sunt supraluminate pe măsură ce sunt incluse în setul de selecţie (fig. 6.1). 6.1.3.Filtre de selectare a obiectelor. Comanda FILTER. Modul “Quick Select” O metodă elegantă de selectare a obiectelor este aceea a filtrării lor după o anumită proprietate, sau după un grup de proprietăţi: tip de obiect, culoare, tip de linie, layer de plasare, stil de scriere, valori de referinţă în construcţie, cum ar fi centrul unui cerc (arc), raza unui cerc (arc), poziţia unui bloc, modelul de haşurare, etc. Comanda FILTER activează caseta de dialog “Object Selection Filters”, (fig. 6.2), care permite construcţia filtrelor de selecţie. Proprietatea sau proprietăţile care definesc filtrul sunt alese dintr-o listă de opţiuni a casetei. În alcătuirea listei de proprietăţi, pot fi Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

63 folosite şi funcţii logice de tipul: AND, OR, XOR şi NOT. Un exemplu de constituire a unei liste de filtrare este prezentat în continuare:
** Begin OR Arc Center X>0.0000 Y>0.0000 Z>0.0000 Arc Radius >20.0000 ** End OR

Secvenţa selectează toate arcele de cerc având poziţia centrului într-un punct de coordonate X>0, Y>0, Z=0 sau având raza mai mare de 20 unităţi. Pentru aplicarea repetitivă a unui filtru Figura 6.2 Caseta pentru definirea şi de obiecte, acesta manipularea filtrelor de selecţie poate fi salvat sub un anumit nume şi apelat atunci când este necesar. AutoCAD 2000 introduce drept noutate modul rapid de selectare a obiectelor “Quick Select”, bazat pe definirea dinamică a unor filtre de proprietăţi. Modul “Quick Select” este accesibil şi din fereastra de proprietăţi (vezi subcapitolul 6.5). 6.1.4.Grupuri de obiecte selectate. Comanda GROUP AutoCAD admite construirea unor grupuri de obiecte în scopul efectuării operaţiilor de editare. Grupul odată definit, identificat după un nume, poate fi apelat în selectarea obiectelor ori de câte ori este nevoie. Comanda care manipulează grupuri este GROUP şi deschide o casetă de dialog, prezentată în fig. 6.3. Orice grup definit în desen poate fi “selectabil”, adică, la selectarea unui obiect membru al grupului, sunt selectate automat toate obiectele editabile din grup. Folosind combinaţia <Ctrl>+<A>, această proprietate de “selectabilitate” este activată sau dezactivată (Group On/Off). Un obiect din desen poate fi inclus simultan în mai multe grupuri. 6.Editarea desenelor în AutoCAD

64 Definiţia unui grup este oricând modificabilă, prin introducerea sau eliminarea unor obiecte din grup. Pentru a elimina definiţia unui grup din desen, grupul este explodat. Obiectele componente nu dispar; dispare doar numele grupului respectiv. Spre deosebire de blocuri, grupurile nu sunt obiecte complexe în desen, ci doar seturi de selecţie a obiectelor. Grupurile definite în desen se salvează odată cu acesta şi pot fi

Figura 6.3 Caseta de dialog “Object Grouping”, pentru manipularea grupurilor de selecţie în AutoCAD reutilizate în sesiuni viitoare sau în referinţe externe.

6.2.Editări care modifică obiectele originale
6.2.1.Schimbarea poziţiei obiectelor în desen. Comenzile MOVE, ROTATE Pentru a translata unul sau mai multe obiecte din desen, AutoCAD pune la dispoziţia utilizatorului comanda MOVE (fig. 6.4). Comanda solicită definirea setului de obiecte supus mutării, punctul de plecare şi punctul final pentru această operaţie. Ambele repere de referinţă pot fi Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

65 puncte 3D. Pentru a furniza programului o deplasare în locul punctelor de plecare şi de sosire, la cererea privind punctul final va fi dat un răspuns nul. Programul va interpreta primul răspuns ca fiind o deplasare şi nu un punct. Figura 6.4 Exemplu de aplicarea a comenzii MOVE Comanda ROTATE roteşte obiectele faţă de poziţia lor iniţială (fig. 6.5). Rotaţia se execută în planul curent de lucru, în jurul unui punct de referinţă, specificat în timpul comenzii. Unghiul de rotaţie este precizat în sistemul curent de coordonate şi conform setărilor curente de măsurare (unităţi de măsurare, sens, punct de referinţă). Dacă se doreşte definirea poziţiei de referinţă în raport cu o altă direcţie decât cea implicită, comanda oferă opţiunea “Reference”. Atât poziţia de referinţă cât şi unghiul de rotaţie pot fi indicate grafic, prin punctări corespunzătoare.

ROTAT E Figura 6.5 Exemplu de aplicare a comenzii ROTATE Comenzile MOVE şi ROTATE sunt utile atât pentru schimbarea poziţiei obiectelor în desen, ca şi în cazul în care construcţia lor într-o anumită poziţie ar fi dificilă. Obiectele vor fi construite într-o poziţie convenabilă, care va fi ulterior modificată.

MOVE :

6.Editarea desenelor în AutoCAD

66 6.2.2.Modificarea dimensiunii obiectelor din desen. Comanda SCALE Pentru a modifica dimensiunile unor obiecte din desen, AutoCAD dispune de comanda SCALE (fig. 6.6). Aceasta poate mări sau micşora cu un factor de scalare precizat de utilizator un obiect sau un set de obiecte. Scalarea cu factor supraunitar conduce la o mărire a dimensiunilor, în timp ce scalarea cu factor subunitar la diminuarea acestora. Scalarea se realizează în raport cu un punct de bază, precizat şi el de către utilizator, în timpul comenzii. Figura 6.6 Exemplu de aplicare a comenzii SCALE Dacă precizarea factorului de scalare (“scale factor”) este dificilă sau incomodă (necesită calcule, aproximări), utilizatorul poate opta pentru precizarea unei lungimi de referinţă şi apoi a lungimii corespunzătoare finale. Factorul de scalare rezultă ca raport al acestora. 6.2.3.Deformarea obiectelor. Comanda STRETCH Pentru a întinde sau a comprima un set de obiecte pe o anumită direcţie, AutoCAD dispune de comada STRETCH (fig. 6.7). Comanda necesită selectarea porţiunii de obiect supusă deformării, fie printr-o selecţie de tip “window”, fie printr-una de tip “crossing”. Setului de elemente selectat astfel i se pot adăuga altele sau pot fi îndepărtate unele obiecte din colecţia supusă deformării. Comanda necesită însă obligatoriu cel puţin o selecţie de tipul menţionat.

SCALE

1.5

Lia DOLGA

AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

67 Deformarea se precizează, indicând mai întâi un punct de referinţă din interiorul ferestrei selectate anterior. Apoi va fi indicată poziţia finală a acestui punct, în urma deformării, poziţie care trebuie să se găsească în afara ferestrei de selecţie. Este esenţială dispunerea punctului de referinţă în interiorul ferestrei de selecţie şi a celui final în afara acesteia. Figura 6.7 Exemplu de aplicare a comenzii STRETCH AutoCAD 2000 permite deformarea haşurilor, dacă acestea au fost declarate asociative (fig. 6.8).

STRETC STRETC H H Figura 6.8 Aplicarea comenzii STRETCH asupra unei haşuri asociative Deformarea cotelor duce la modificarea automată a valorii textului, dacă acestea au fost declarate asociative, adică dacă variabila de sistem DIMASO este activă (ON) (fig. 6.9).

100

150

STRETC H Figura 17.9 Asociativitatea unei cote la deformarea obiecte cotate 6.2.4.Fragmentarea unui obiect. Comanda BREAK Un obiect geometric de tip linie, cerc, arc, polilinie 2D, poate fi fragmentat prin comanda BREAK. BREAK solicită obiectul de fragmentat şi cele două puncte care delimitează porţiunea îndepărtată. Operaţia poate îndepărta un 6.Editarea desenelor în AutoCAD

68 fragment intermediar (fig. 6.10 a), unul de capăt (fig. 6.10 b) sau poate diviza obiectul în două fragmente alăturate, având un capăt comun (fig. 6.10 c). În cursul unei anumite comenzi BREAK, poate fi fragmentată un singur obiect, deoarece selectarea obiectului de fragmentat este însoţită de memorarea punctului prin care acesta a fost selectat. Punctul respectiv devine implicit primul punct de fragmentare. Utilizatorul poate modifica acest prim punct prin opţiunea “First point”. Dacă cele două puncte de fragmentare trebuie să coincidă (fig. 6.10 c), se poate răspunde prin “@” la cererea privind al doilea punct. BREA K BREA K

a)

b)

BREA K Figura 17.10 Exemple de aplicare a comenzii BREAK c) 6.2.5.Alungirea obiectelor. Comanda LENGTHEN Pentru a modifica procentual, incremental sau la o nouă valoare totală lungimea unui obiect de tip linie, arc, polilinie 2D, se poate aplica comanda LENGTHEN asupra obiectului respectiv (fig. 6.11) (numai în versiunea 2000). Modificarea este posibilă şi în ceea ce priveşte deschiderea unghiulară a unui arc.

Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi LENGTHE % N =115

69 Figura 6.11 Alungirea obiectelor prin comanda LENGTHEN

6.3.Editarea conturului obiectelor
6.3.1.Racordarea şi teşirea muchiilor. Comenzile FILLET şi CHAMFER AutoCAD poate realiza racordarea a două linii, arce, cercuri sau verigi liniare de polilinie, prin arce de cerc, de o rază precizată de utilizator (fig. 6.12).

Figura 17.12 Exemple de racordare a unor obiecte plane în AutoCAD Lungimea elementelor racordate este de obicei ajustată, astfel încât racordarea să se producă pe capete de elemente. AutoCAD 2000 introduce opţiunea utilizatorului privind ajustarea capetelor elementelor racordate sau păstrarea aspectului original al acestora, cu construirea arcului de racordare. Comanda care realizează operaţii de racordare este FILLET. Pentru a obţine racordarea dorită, este necesară setarea razei. Valoarea rămâne memorată până la o nouă modificare explicită a acesteia. Utilizând opţiunea “Polyline” a comenzii FILLET, pot fi rotunjite simultan toate muchiile liniare ale unei polilinii (fig. 6.13). Pentru a aplica corect opţiunea pe o polilinie închisă, închiderea trebuie să fi fost făcută automat (fig. 6.14). 6.Editarea desenelor în AutoCAD

70

Figura 6.13 Racordarea simultană a tuturor vârfurilor unei polilinii închise AutoCAD nu poate racorda verigi din polilinii diferite, ci numai din cadrul aceleiaşi polilinii.

a)

b)

Figura 6.14 Racordare corectă (a) şi respectiv incorectă (b) pe conturul unei polilinii închise; în cel de al doilea caz, polilinia iniţială nu a fost închisă automat, fapt pentru care AutoCAD nu rotunjeşte ultimul colţ Dacă raza este prea mare în raport cu lungimea elementelor racordate, comanda nu produce nici un rezultat, iar utilizatorul primeşte un mesaj adecvat. Racordarea cu rază zero prelungeşte elementele supuse racordării până la intersecţia lor (fig. 6.15). La racordarea a două cercuri, acest lucru nu este posibil. În cazul a două arce, posibilitatea de a prelungi arcele până la intersecţia lor depinde de poziţia lor relativă în desen. Aplicată pe o polilinie, racordarea cu rază 0 înlătură verigile de tip arc (fig. 6.16).

Figura 6.15 Prelungirea până la intersecţie prin racordarea cu rază nulă Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

71

Figura 6.16 Eliminarea verigilor de tip arc dintr-o polilinie cu ajutorul operaţiei de racordare cu rază 0 Aplicată pe două linii paralele, comanda FILLET ignoră raza curentă de racordare şi racordează cele două linii cu un arc de deschidere 180O, de rază adaptată (fig. 6.17).

Figura 6.17 Aplicarea comenzii FILLET pe două linii paralele Comanda CHAMFER realizează teşiri ale muchiilor unui contur plan

sau a două linii concurente. Uzual, lungimile muchiilor teşite sunt ajustate pentru a se adapta teşirii, dar se poate opta şi pentru păstrarea lor nealterate, cu crearea segmentului de teşire. Comanda e 6.Editarea desenelor în AutoCAD

72 aplicabilă două linii neparalele (fig. 6.18 a), sau pe două verigi adiacente liniare ale unei polilinii (fig. 6.18 b). Figura 6.18 Aplicarea comenzii CHAMFER pentru teşirea muchiilor: a) pe două linii neparalele; b) pe două verigi liniare adiacente ale unei polilinii a) Prin opţiunea “Polyline” a comenzii CHAMFER, sunt teşite

b) deodată toate colţurile unei polilinii (fig. 6.19). Figura 6.19 Aplicarea comenzii CHAMFER cu opţiunea “Polyline” Dacă cele două linii nu se intersectează, comanda CHAMFER le prelungeşte cu valoarea necesară, iar dacă se intersectează, le taie adecvat. Distanţele de teşire pot fi egale (teşire la 45O) (fig. 6.20 a), sau diferite (fig. 6.20 b).

a)

b)

Figura 6.20 Aplicarea unor distanţe de teşire: a) egale; b) diferite Teşirea cu ambele distanţe zero prelungeşte elementele respective până la intersecţie (fig. 6.21) sau elimină teşirile dintre două verigi neadiacente ale unei polilinii. Operaţia de teţire cu ambele distanţe de teşire nule este similară cu racordarea cu rază nulă.

Lia DOLGA

AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

73 Figura 6.21 Aplicarea comenzii “CHAMFER” cu ambele distanţe de teşire 0 Teşirea cu opţiunea de unghi şi distanţă stabileşte lungimea segmentului de teşire şi unghiul acestuia faţă de latura de bază. 6.3.2.Extinderea şi tăierea unor obiecte până la o graniţă. Comenzile EXTEND şi TRIM AutoCAD poate extinde una sau mai multe obiecte de tip linie, arc, polilinie deschisă până la o muchie de graniţă (fig. 6.22). Comanda EXTEND realizează această operaţie de editare. Muchii de graniţă pot fi: liniile, poliliniile, cercurile, arcele de cerc sau de elipsă. O aceeaşi comandă EXTEND admite mai multe muchii de graniţă (“Select boundary edges”) şi succesiv, oricât de multe obiecte care să fie extinse (“Select object to extend”) (fig. 6.23). Muchie de graniţă Obiect de extins Muchie de graniţă Obiect extins

Figura 6.22 Exemplu de extindere a unui obiect în AutoCAD A doua muchie de graniţă

Obiecte de extins

EXTEND

Prima muchie de Figura 6.23 Utilizarea mai multor muchii de graniţă şi extinderea mai multor obiecte din desen, într-o singură comandă EXTEND 6.Editarea desenelor în AutoCAD

74 Comanda TRIM operează complementar comenzii EXTEND, tăindretezând- un obiect de tip linie, arc, polilinie, cerc, elipsă, până la o muchie tăietoare. Ca muchii tăietoare, pot fi folosite liniile, arcele, Muchie tăietoare

Obiecte de retezat cercurile, poliliniile, elipsele (fig. 6.24).

Obiecte retezate

Figura 6.24 Exemplu de retezare a unor obiecte în AutoCAD, cu ajutorul comenzii TRIM În cursul aceleiaşi comenzi TRIM, pot fi indicate mai multe muchii tăietoare (“Select cutting edge(s)”) şi mai multe obiecte care să fie Muchii tăietoare Obiecte de retezat, selectate succesiv, în mai multe puncte

TRIM

retezate (“Select object to trim”) (fig. 6.25). Figura 6.25 Utilizarea mai multor muchii tăietoare şi retezarea mai multor obiecte, într-o singură comandă TRIM Dacă obiectul de retezat intersectează mai multe muchii tăietoare specificate într-o aceeaşi comandă TRIM, va fi înlăturată acea porţiune din obiectul indicat corespunzătoare punctului prin care s-a efectuat selecţia. În fig. 6.25 este ilustrat un exemplu. Pe fiecare din segmentele de retezat, punctele de selecţie au fost succesiv:  stânga-jos, în afara conturului exterior al dreptunghiului mare, Lia DOLGA AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

75 central, în interiorul dreptunghiului mic, dreapta-sus, în exteriorul dreptunghiului mare. Au fost păstrate porţiunile dintre cele două dreptunghiuri. În fig. 6.26 este redat cazul când selectarea obiectelor de retezat a fost   Muchii tăietoare Obiecte de retezat, selectate succesiv, în mai multe puncte

TRIM

efectuată prin puncte situate între cele două dreptunghiuri. Figura 6.26 Variantă de selectare a obiectelor de retezat pentru cazul anterior

6.4.Editări care crează obiecte noi
6.4.1.Copierea obiectelor. Comanda COPY Unul sau mai multe obiecte din desen pot fi copiate, rezultând una sau mai multe copii, cu ajutorul comenzii COPY. Comanda solicită selectarea obiectelor şi apoi poziţia copiei în raport cu originalul, definită fie prin două puncte -cel de plecare şi cel de destinaţie -, fie printr-o deplasare. Opţiunea “Multiple” a comenzii permite obţinerea mai multor copii în cursul unei singure comenzi. Crearea copiei faţă de original este similară unei translaţii, cu păstrarea originalului. 6.4.2.Oglindirea obiectelor. Comanda MIRROR Unul sau mai multe obiecte din desen pot fi oglindite faţă de o axă imaginară, definită prin două puncte, cu ajutorul comenzii MIRROR. Comanda solicită selectarea obiectelor, cele două puncte care definesc linia de oglindire şi opţiunea de ştergere/păstrare a originalului 6.Editarea desenelor în AutoCAD

76 (fig. 6.27). Axa de oglindire nu trebuie să existe ca linie efectiv creată în desen. La oglindirea textelor, se poate opta dacă literele să fie oglindite sau nu, prin setarea variabilei de sistem AutoCAD MIRRTEXT, (vezi P1 P1

P2 litera “E” în fig. 6.27, cu MIRRTEXT=1). a) b)

P2

Figura 6.27 Oglindire: a) cu păstrarea originalului; b) cu ştergerea originalului 6.4.3.Multiplicarea obiectelor. Comanda ARRAY Unul sau mai multe obiecte din desen pot fi multiplicate fie într-o reţea rectangulară (fig. 6.28 a), în linii şi coloane, fie polar, în jurul unui punct (fig. 6.28 b), cu ajutorul comenzii ARRAY. Comanda solicită selectarea obiectelor ce se vor multiplica, şi tipul de multiplicare: rectangulară (R) sau polară (P). În pasul următor, se solicită informaţiile privind intervalele liniare, sau unghiulare de dispunere a copiilor. În cazul multiplicării polare, copiile create pot fi dispuse radial (rotite faţă de poziţia originală) sau în poziţia de bază. Exemplarul original trebuie să fie cuprins în numărul total de copii indicate spre a fi obţinute prin multiplicare.

Lia DOLGA

AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

77

a)

b)

Figura 6.28 Aplicarea comenzii ARRAY cu opţiunea: a) “Rectangular”; b) “Polar” 6.4.4.Generarea unor obiecte paralele cu altele. Comanda OFFSET Cu ajutorul comenzii OFFSET, se pot crea obiecte paralele la altele existente deja în desen. Modalităţile de construcţie prevăd fie specificarea distanţei dintre obiectul original şi cel paralel (fig. 6.29 a), fie punctul prin care va trece obiectul paralel (fig. 6.29 b). În final se indică obiectul original. Într-o aceeaşi comanda OFFSET pot fi create obiect original obiect original la a)

mai multe obiecte paralele, fie la acelaşi obiect original, fie la diferite obiecte originale. Figura 6.29 Crearea unor obiecte paralele cu altele existente în desen: a) la o anumită distanţă faţă de original; b) prin diferite puncte exterioare originalului Proprietăţile obiectelor generate prin comanda OFFSET sunt identice cu ale celor originale (tip de linie, lăţime de linie, layer de

obiect 6.Editarea desenelor în AutoCAD original

obiecte paralele la original, duse prin diferite puncte b)

78 creare, culoare, grosime, etc.).

6.5.Editarea obiectelor proprietăţilor acestora

prin

modificarea

Un obiect creat într-un desen AutoCAD poate fi oricând modificat, în ceea ce priveşte caracteristicile sale constructive (puncte de definiţie, elemente de definiţie, etc.) cât şi caracteristicile generale de obiect AutoCAD (culoare, layer, tip şi lăţime de linie, etc.). Cea mai elegantă metodă de modificare a proprietăţilor, şi totodată cea mai nouă, apărută la versiunea 2000, este cea facilitată de comanda PROPERTIES. Obiectul vizat pentru editare poate fi selectat anterior comenzii, prin grips-uri, sau după declanşarea acesteia. AutoCAD deschide o fereastră similară cu fereastra de proprietăţi din Visual Basic. Liniile acesteia sunt variabile, în funcţie de obiectul selectat. În fig. 6.30 este ilustrat un exemplu corespunzător unui obiect de tip cerc. Modificarea valorii unei proprietăţi în această fereastră conduce la modificarea corespunzătoare a obiectului din desen. Schimbând de exemplu valoarea ariei, cercul se redimensionează prin modificarea razei pentru a corespunde noii valori.

Lia DOLGA

AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi

79 Quick

Figura 6.30 Fereastra de proprietăţi pentru un cerc Dacă obiectul vizat este selectat deja, comanda PROPERTIES poate fi declanşată şi din meniul flotant aferent butonului drept al mouse-ului (ultima linie). Comanda este accesibilă şi din meniul pull-down “Modify”. Fereastra de proprietăţi oferă acces spre modul de selectare rapid “Quick Select”.

6.6.Corelarea proprietăţilor diferitelor obiecte
În cursul operaţiilor de elaborare a unui desen, este posibil ca utilizatorul să dorească o corelare a proprietăţilor între anumite obiecte din desen, astfel încât unele obiecte să împrumute o parte sau toate proprietăţile unui anumit obiect. Operaţia este una clasică în mediul Windows, şi anume cea de “match properties” (în l. engl.), adică de potrivire a caracteristicilor. Comanda aferentă este MATCHPROP, apelabilă şi din a doua linie a meniului pull-down “Modify”. Comanda 6.Editarea desenelor în AutoCAD

80 necesită precizarea obiectului-sursă, de la care vor fi împrumutate una sau mai multe proprietăţi, indică proprietăţile împrumutabile şi apoi solicită setul de obiecte asupra cărora să opereze. Pentru controlul proprietăţii sau proprietăţilor care se împrumută de la obiectul-sursă, comanda are prevăzută opţiunea “Settings”. Aceasta deschide o casetă de dialog (fig. 6.31) pentru alegerea proprietăţilor împrumutabile. Caseta prezintă două zone, cea a proprietăţilor generale (“Basic properties”), adică tip de linie, culoare, etc., şi cea a proprietăţilor speciale (“Special properties”), adică stilul de cotare, stilul de scriere, modelul de haşurare.

Figura 6.31 Caseta de dialog pentru stabilirea proprieţilor împrumutabile

Lia DOLGA

AutoCAD 2000 în douăzeci de paşi