P. 1
Curs de Stiinta Politica G. Pasquino

Curs de Stiinta Politica G. Pasquino

|Views: 27|Likes:
curs de stiinta politica
curs de stiinta politica

More info:

Published by: Alexandra Eleonora Enache on Oct 12, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/24/2014

pdf

text

original

LICENTA Gianfranco Pasquino

Curs de ştiinţă politică
Ştiinţa politică contemporană este un ansamblu de reflecţii şi analize ale fenomenelor politice. În observarea evolutiei stiinţei politice trebuie avut in vedere atat obiectul ei (puterea, statul) cat si metoda de strangere a informaţiilor (la inceput – istoria politică). Odată cu Machiavelli, alături de istoria politică se dezv. observarea fenomenelor politice. După revoluţia stiinţifică de la sf sec 19 în Europa (sunt experimentate noi metode de studiu), direcţia de analiză a fenom pol este centrată pe modul de formare şi schimbare a claselor politice (teoria elitelor). În noile condiţii din a 2 a jum a sec XX(analiza nazismului, comunismului, a societăţilor fără stat dar nu fără politică) , odată cu multiplicarea direcţiilor de analiză apare şi necesitatea reformulării obiectului de studiu al ştiinţei poltice. Acum apare definiţa lui D.Easton dată politicii ca activitate de „atribuire imperativă de valori pentru o societate” precum şi propunerea de analiză sistemică a politicii (analiza sist pol în ansamblu). În concepţia lui analiza pol, pt a deveni o ştiinţă, trebuie să se axeze pe obs şi analiza comportamentelor concrete ale actorilor politici cât şi pe tehnici specifice (sondaje, interviuri, etc) ⇒ comportamentismul în politică. După comportamentism Dhl sustine 5 fragmente in căutarea unitaţii: cuantificarea, cercetări empirice, apelul la istorie, teoria politica, speculatia teoretica. Participarea socială Def = ansamblul raporturilor in forme, modalitati, frecvenţe şi instansitati diferite intre indivizi, grupuri, asociaţii = ansamblul actelor şi atitudinilor care influentează(direct/indirect, legal/ilegal) deciziile guvernantilor, alegerea lor pentru a pastra/modifica structura sistemului. Daca part pol a existat dintotdeauna ea a căpatat o caracteristica specifica odata cu formarea statelor (part electorala). Rokkhan identifica 4 trepte institutionale privind legatura dintre democratizare si participare pol:- legitimarea;- încorporarea;- reprezentarea;- puterea executivă. Diferenta intre participare pol si mobilizare este ca primul e un proces spontan, autonom, porneste de jos, în timp ce al II lea este indus si heteronom. Procesul participării include 2 gfaze: politizarea înaintea participării şi receptivitatea de după participare. Participarea are 2 forme: activitatea orientată către decizie şi cea orientată către expresie. Participarea electorala este cea mai raspândita forma de participare. Oamenii voteaza datoria grijii fata de statutul sociala sau conştiinţei de clasa. Există participare ne/conventională si de aici mai multe tipuri de participanti: inactivi, conformişti, reformişti activişti, contestatari. Participarea electorală are 3 aspecte importante: - motivaţiile individuale - raportul între acţiunea individuală şi cea de grup (rolul grupurilor în participare) - natura si importanta beneficiilor individuale/colective Participarea electorală se aociază cu importanta alegerilor, cu importanta pe care alegătorul o atribuie reuşitei acestora si cu percepţia propriei influenţe asupra acestei reuşite. Pe de altă parte, dacă ne gândim că politica modernă presupune o competiţie între grupuri, e necesară o analiză a fenomenului de asociere 1

Succesul grupurilor de interes este determinat atât de gradul de adecvare la normele culturale generale ale unei societati cât şi de resursele sale [dimensiunea gr. Având în vedere că mişcările coletive atacă instituţiile si structura oportunitătilor politice se poate contura o tipologie a acestor mişcări: Tipuri de raporturi conflictual pacific Nivel de opozitie partial Miscari expresive Miscari reformiste total Miscari integriste Miscari comunitare Privind consecintele participarii. mişcări colective etc] acestea reprezentând locuri si instrumente de participare politica. secret. venitului. Votul democratic ar trebui sa fie univ. În fial. anlizarea activităţii grupurilor duce la reconstituirea proceselor decizionale iar astfel se poate determina cine executa o putere mai mare asupra cărei politici publice. indivizii mai activi vor exercita o influenta dominanta atât în comunicarea preferintelor cat si in alegerea liderilor in detrimentul majoritatii populatiei care este prea putin activa. reprezentativitatea. tinute la date stabilite. Este util pentru că oferă o viziune mai amplă a modurilor de articulare şi agregare a intereselor în sistemele politice compacte. egal. Grupuri si miscari Cercetătorii anglo-saxoni au realizat că pluralitatea grupurilor şi competiţia dintre ele sunt elemente esentiale pentru manifestarea. receptivitatea liderilor creste odata cu cresterea participarii politice dar totodată scade si egalitatea (receptivitatea generala a liderilor este mai mare si pentru cei ce nu participa). Neocorporatismul = model de raporturi intre organizaţii şi stat. resurse financiare. Modalitatea clasică de acţiune a grupurilor este presiunea. menţinerea şi transformarea democraţiei. De 2 . cresterea nivelului educatiei. Apoi. Fiecare grup caută să determine cu precizie nivelul la care este luata decizia care îl priveşte. integrarea in activitatea socială. etc]. semnificative. direct. semnificativ. proliferarea grupurilor de interese si explozia mişcarilor colectivel. Astfel. concurentiale. liber.politică [grupuri de interese. participarea politica este favorizata de : raspândirea instrumentelor de participare. Alegeri si sisteme electorale Unul din aspectele fundamentale ale democratiei sunt alegerile libere. dezv mijloacelor mass media. reuşind să ţină seamă atât de dinamismul concurenţial cât şi de înţelegerile inerţiale.

O alta metoda de a elimina bipartidismul – partidele in formarea guvernului sa fie mai mult de 2 si sa existe guverne de coalitie sau minoritare. Turul dublu cu balotaj se potriveste mai bine alegerilor in functiile executive monocratice [presedinte. Pentru partide. eventual votul alegatorilor. În cazul turului 2 se poate produce desistarea : candidatul cu sanse mici. Principiul lor comun e intentia de a garnta o corespondenta procentuala imperfecta intre voturile obtinute de diverse partide si locurile care le sunt atribuite in Parlament. Ele pot elimina bipartidismul din circumscriptie si pot face candidatul sa castige un anumit nr de mandate in circumscriptia din zonele in care e majoritara concentratia lor. fie marginalizate. numarul partidelor si candidatilor e mult mai mare. la fel cu urmatorul eliminat pana la ultimii 2 candidati. Situatia se complica cand exista minoritati concentrate din p d vd geografic. Alegerile sunt proceduri istitutionalizate care au drept scop desemnarea reprezentantilor selectionati dintre unii sau dintre toti membrii oficial recunoscuti ai unei organizatii[Rokkan]. Cand sistemul e introdus pentru prima data.sistemul votului alternativ – dupa exprimarea primelor preferinte. în acest sistem exista un prag electoral. daca nici un patid nu obtine majoritatea absoluta. nr acestora. chiar si candidati noi] sau turlui dublu inchis [intra doar primi 2 candidati]. Obs – votul unic transferabil [ Irlanda] = unul din cele mai bune tipuri de reprezentare proportionala. Sitemul proportional. Orice sistem de acest tip care a functionat o perioada a selectionat numarul candidatilor in fiecare circumscriptie. Daca nu o obtine nimeni se face un al II lea tur in care castiga cine obtine mai multe voturi. Solutia pentru ele ar fi intrarea in alianta dar fie nu vor fie nu gasesc aliati. Exista 3 categorii de sisteme electorale: Sistemul electoral majoritar cu un singur tur in circumscriptii uninominale Sistemul electoral cu 2 tururi Sistemele de reprezentare proportionala Sistemul majoritar cu un singur tur. Într-un astfel de sistem.asemenea cea mai mare parte a regimurilor democratice impun limite in cheltuielile electorale si restrictii privind timpul de acces la tv. Observatie: partidele care pot obtine singure o majoritate absoluta vor opta pentru acest tip de sistem. Acest tur favorizeaza formarea majoritatii parlamentare si a guvernului. Pentru alegerile in Parlament. turul dublu permite evaluarea fortei lor in teritoriu. ce permite totodata alegatorului sa aprecieze fiecare candidat in ordinea preferintei. Pragul are o dublă logica: încetarea fragmentarii sistemului de partide si incurajeaza formarea coalitiilor. partidele extremiste si cele mici sunt fie impiedicate sa arate ceea ce pot. Se numeste majoritar pentru ca in turul 1 castiga cine are majoritatea absoluta. partidul castigator formeaza guvernul. Privind candidatii admisi la turul 2. b)clauzele accesului la distribuirea de locuri[pragul electoal – clauza germana →intra partidele care nu depasesc pragul de 5% dar au cel putin 3 candidati alesi in circumsciptii]. cele care nu au astfel de asteptari vor opta pentru o reprezentare proportionala. cel care are cele mai putine voturi ies din cursa iar voturile lor se impart celorlalti ramasi in functie de preferintele exprimate. Efectele acestui sistem: creaza o majoritate parlamentara si de guvernare formata dintr-un singur partid. el se potriveste mai putin alegerilor reprezentative. premier] datorita legitimitatii ce deriva din obtinerea majoritatii absolute. Procedura: . Instrumentele proportionalitatii folosite pentru a impiedica fragmentarea sistemului de partide sunt: a)diminuarea circumscriptiilor. avem metoda turului dublu deschis[sunt admisi toti candidatii de la turul 1. Exista o varietate de formule proportionale. În sistemul bipartidist. Problema reprezentativitatii este rezolvata in fnctie de marimea circumscriptiei. cu cat aceasta e mai mare cu atat partidele mici au sanse sa dobandeasca locuri si invers. c)numarul parlamentarilor ce urmeaza sa fie 3 . castiga cel cu majoritatea absoluta. Doar consolidarea sistemului de partide. Sistemul majoritar cu 2 tururi. apartinand unei coalitii se poate retrage din competitie pentru a facilita orientarea voturilor catre candidatul coalitiei cu cele mai multe sanse de a invinge in ace circumscriptie.

partide de notabili[cu structura embrionara. nu urmaresc sa castige alegerile pentru a realiza propunerile politice”. Japonia = preponderent majoritare.5. interese agrare/industriale. conducere personala. Ele isi asigura o forma si o organizare specifica. Acestui criteriu Sartorii îl adaugă pe cel al relevantei care ajuta la explicarea mecanicii sistemului de partide[exista 2 4 . În general. Italia = 3 sferturi majoritar si un sfert proportional.2. Sistemele de partide ca sa existe trebuie sa existe o interactiune orizontala concurentiala intre cel putin 2 partide si o interdependenta verticala intre mai multe elemente: alegatori.4. ele trebuie sa se distinga de concurenta.Kircheimer caracterizeaza partidele confesionale de mase si pe cele de clasa drept partide catchall[s-a produs o transformare de la partide de mase la partide catch-all].3. nu se poate stabili concret un raport cauza-efect intre reprezentare proportionala si fragmentare. aceste interactiuni multiple definind natura si calitatea sistemului de partid. apelate doar in situatii electorale] . scaderea rolului membrilor.4.dotat cu o structura care sa sustina participarea membrilor sai . Weber – partide de mase[cu structuri permanente]. b)d’Hondt=la fel dar divizorii sunt 1. bipartid. influenta pt a-si impune candidatura] . de aici.3. partidele de mase se pot transforma si in partide profesional electorale caracterizate prin: diminuarea ideologiei. Tipuri de partide: . stat/biserica. partide de integrare sociala cu organizare extinsa. slab interes acordat unei anume catagorii de indivizi sau asociatii religios-confesionale pentru a atrage sustinatori din toate segmentele populatiei.alesi – nr mic duce la lipsa reprezentativitatii iar unul prea mar duce la fragmentare. scopul fiind castigarea alegerilor. sistem monopartid.Sigmund Neuman – partide cu reprezentare individuala care actioneaza in timpul alegerilor. Sisteme mixte: Ungaria. Rokkan a identificat 4 clivaje care au sta la baza crearii partidelor: centru/periferie. c) Hare=se imparte nr de voturi la nr de locuri si se atribuie atatea locuri de cate ori voturile partidului sunt cuprinse in catul impartirii. guverne. Partide si sisteme de partide Sunt organizatii relativ recente.capabil sa formuleze un program de politici publice . Noua Zeelanda = prponderent proportionale. Participarea in partide e de regula limitata si influentata de conducatori si functionari. parlamente. multipartid. deschidere catre diferite grupuri de interese.M. permanenta . partide de cadre[formate din personalitati influente care îşi vor folosi bogatia.Duverge. una genetica si una structurala. pozitie centrala a celor interesati de cariere si resprezentarea grupurilor de interese]. Duverger – partide de mase[bazate pe membrii sai pentru sustinerea finantarii].7 si ofera locul partidului cu cele mai multe voturi. majoritatea autorilor convenind ca un partid ar trebui sa fie . M.M. Tinand cont de densitatea populatiei extremele pot fi intre putin peste 200 si putin sub 500 reprezentanti alesi. Caracteristici: diluarea ideologiei.Duverger – într-o primă fază partidele se nasc in parlament iar odata cu extinderea sufragiului apar structuri de partide extra-parlamentare. Fomulele proportionale de transpunee a voturilor in locuri – 3 sunt cele mai raspandite: a) Saint Lague=se imparte nr voturilor obtinute de partid la 1. Downs „ partidele formuleaza propuneri politice pentru a castiga alegerile. partide. în analiza sistemului de partid foloseste criteriul numeric.capabil sa reziste mai mult de un ciclu electoral Exista 2 perspective asupra nasterii partidelor. sistemele proportionale sun asociate sistemelor multipartidiste. patroni/muncitori. Pe langa partide catch-all.

Parlamentele pot fi monocamerale sau bicamerale. În ceea ce proveste stilul reprezentarii.teoria repr democratico-electorale = reprez se naste din preferintele cetatenilor exprimate prin vot . pedagogica[loc de dezbateri]. b)in domeniul serviciilor [reprezentantii incerarca sa obtina avantaje pentru grupurile de alegatori din circumscriptiile proprii]. predominanta si stangismul. Nu pare posibil pt ca caracteristicile sociologice ale populatiei variaza si ar tb sa fi un parlament foarte numeros. Legat de reprezentare. De aici problema receptivitatii si a responsabilitatii. În ceea ce priveste functiile: alegerea guvernului. acestea fiind aspuru criticate. Alte roluri [ Pizzorno]: mentin consensul. Un alt rol important – indeplinesc sarcini politice pe care nu le indeplinesc nici o alta organizatie politica. mai mari de 5 partide.teoria participationista = poporul poate participa in mod diferit la formarea deciziilor care il privesc . c) in domeniul atribuirii [ scopul e interesul general al circumscriptiei]. extreme – pluralism polarizat. garanteaza coordonarea personalului politic. sisteme concurentiale – cu partid dominant. Parlamente si reprezentare Parlamentele au lua nastere atunci cand s-a pus problema limitarii puterii executive si a regelui. Camerele inferioare sunt alcatuite din reprezentanti alesi iar cele superioare au o componenta diferita. dar nu mai poate fi vorba de o disparitie a lor. bipartidiste. reduce excesul de probleme pe care administratia statului ar trebui sa le rezolve. atomizate[fluide. Parlamentul englez este considerat parintele parlamentelor. Sistemele de partide se pot transforma iar Duverger identifica 4 directii: alternanta. avand in vedere aceste 3 criterii Sartoruii clasifica sistemele de partide in: sisteme neconcurentiale – monopartidiste sau cu un partid hegemonic. Ele includ comisii[permanente sau speciale]. Astfel sensul global al 5 . multipartidiste[limitate – pluralism limitat. mai putin de 5 partide. legislativa.Evlau identifica 4 componente ale receptivitatii: a) in domeniul politicilor [reprezentantii abordeaza politicile mai importante si ofera solutii generale placute de alegatori]. Este drept ca cei mai multi cercetatori vorbesc despre o criza a partidelor.teoria asemanarii = presupune ca guvernantii sa fie o oglinda sociologica a guvernatilor. d) receptiv simbolica [incercarea de a stabili un raport general de incedere/sustinere in limita identificarii intre electorat si reprezentanti. politicianul [ vrea sa gaseasca un echilibru intre exigentele partidului si angajamentele fata de electorat. informativa[se adreseaza unor grupuri particulare]. Apoi. diversificata si puteri inferioare si sunt mai mici[exceptie Camera Lorzilor in Anglia]. Paul Karps si H. Partidele supravietuiesc pentru ca democratia nu poate exista fara ele. diviziune stabila. acorda ne/increderea guvernului functie reprezentativa. exista 3 tipuri: delegatul [ nu primeste direct ordine de la electoratul sau ci de la partidul care i-a asigurat alegerea]. Reprezentarea politica se caracterizeaza prin dorinta de a traduce in decizii programul prezentat alegatorilor si capacitatea de a o face. in formare dupa o perioada de totalitarism]. Exista mai multe conceptii asupra reprezentarii: . alternanta la guvernare. Legea e rezultatul unei activiati comune desfasurate de guverne si parlamente. sondeaza opiniile cetatenilor si le reprezinta in mod responsabil.criterii de relevanta: potentialul de coalitie si potentialul de intimidare] si pe cel al distantei de ideologie[polarizarea] = partide extremiste. Trasatura lor dominanta consta in caracterul electiv si reprezentativ. imputernicitul [ isi rezerva o mai mare autonomie]. exista o diferenta intre parlamente de parlamentari [ autonomie si libertate de vot] si cele de partide politice [ disciplina de vot] – reprezentarea parlamentara mediata de partide caracterizeaza mai toate regimurile democratice. competitie centrifuga].

mai ales intre coalitiile de guvernare fragmentate si opozitie Parlamentul-adunare = afecteaza parlamentul ca structura. Degenerarea parlamentului Transformismul = atunci cand parlamentul se comporta autonom aceasta afectand negativ si contactul cu electoratul Consciativismul = se refera la tipurile de raporturi stabilite intre grupuri organizate. candidatul pentru premier ajunge liderul partidului majoritar in coalitie dar in alte cazuri alegerea depinde de conditii si circumstante astfel incat premier ajunge un membru al aceluiasi partid majoritar sau liderul unui partid important numeric sau politic in cadrul coalitiei. Daca nu. la inceput exista monarhul apoi englezii introduc sintagma „king in Parliment” iar i final sarcina parlamentului e de a alege un guvern care sa detina puterea executiva [ W. . capacitatea reprezentantului de a explica propriul comportamnet electoral in fata alegatorilor acceptand consecintele→ nu exista reprezentare politica daca nu exista o totala responsabilitate electorala. propunerea de solutii si capacitatea de a treduce aceste solutii in politici publice. În cazul coalitiilor. În cel multipartidist poate exista aceiasi logica daca un partid obtine singur majoritatea absoluta a locurilor. perceptia diferitelor coalitii posibile ca acceptabile sau de nesustinut .Coalitii minimal castigatoare – bazate pe realizarea celei mai reduse mahoritati absolute a locurilor in parlamnet astfel incat membrii coalitiei sa obtina toate [posturile disponibile si sa aplice propriul program.Coalitii supradimensionate – membri au asteptari legate de durata si relativitatea participarii lor la guvernare iar coalitia se formeaza avand in vedere o situatie viitoare[2 partide mari sau 2 partide mici la care se aliaza unul mare pt a ramane la guvernare] 6 . Teoria coalitiilor În functie de diferente ideologice[sau lipsa acestora].Wilson introduce Congresional government astfel incat legislativul e mai puternic decat presedentia sau guvernul] Cu timpul puterea executiva obtine o pondere mai mare decat cea legislativa. experientele anterioare. Guvernele Privind evolutia guvernelor.reprezentarii consta pe de-o parte in anticiparea problemelor. Aici guvernul nu poate controla legislativul. selectarea premierului se face in interesul partidului (seful partidului ajunge premier). Un al II lea factor. desemnarea premierului se face cautand punctul de echilibru in termeni de reprezentare si raporturi de forta intre diferite partide aliate. strategii de partid.instituţională = modul in care se formeaza guvernele [ alese de popor(presidentiale) sau investite de parlament (parlamentare)]. capacitatea legislativului de a controla guvernul. . guvernele semiprezidentiale au un executiv dual: presedinte ales de popor si prim muinistrul trebuie sa mentina un raport de incredere cu parlamentul. Un factor in generarea declinului parlamentului e atribuirea acestuia conducerea sistemului politic prin productia legislativa. apar mai multe generalizari privind formarea coalitiilor: . iar pe de alta. În sistemul parlamentar bipartidist. Elementele distinctive intre sistemele politice privind modul de formare si exercitare a puterii executive depind de 2 variabile: . fixa agenda de lucru iar parlamentul tinde sa se transforme intr-un organizm guvernant facilitand instalarea guvernarii prezidentiale.conjuncturală = legata de elemente politice si de partid.

Guvernarea divizata presupune dificultati decizionale. Guvernul minimal are 2 functii: crearea/mentinerea ordinii politice si legii in interiorul satului si protectia cetatenilor in fata pericolului extern. Formele de guvernare . Pentru a determina consecintele coalitiilor trebuie sa analizam alcatuirea guvernelor si sarcinile lor. e vorba de elemente de articulatie si flexibilitate care permite premierului si guvernului sau sa functioneze cu sustinere parlamentara chiar cand majoritatea prezidentiala si cea parlamentara nu coincid. Acestea se clasifica in functie de numarul partidelor de la guvernare. tin sub tensiune aliati potentiali care nu pot sa le conteste existenta pana cand nu intra in urmatoarea coalitie de guvernare. Din diverse motive guvernele si-au marit sfera de activitate in societate si economie. Apoi. controlabili si usor de inlocuit.egeri separate pentru presedinte si parlament[presedintele e ales de o majoritate diferita de majoritatea parlamentara. 7 - . care are o dubla responsabilitate. b) preferintele electoratului – alegatorii isi impart votul intre candidatii la presedentie si cei pentru congres pentru a pastra principiul separarii puterilor. descurajeaza partidele sa produca crize de guvernare]. Sunt ceva mai operative pentru ca durata lor depinde de eficacitatea lor. Acestea din urma pot fi teoretice[sistem de partide moderat cu cooperare bipolara centripeta] sau specifice [ votul de naincredere constructiv. eliminand opozitia). Ipoteze: . dar si politico-partinic. Srcinile asumate de guverne se schimba in functie de tipul guvernului si raporturile lui cu societatea.parlamentare – sunt mai reprezentative si mai flexibile insa sunt expuse instabilitatii guvernamentale. Presedintele e ales de popor si nu poate fi inlocuit de parlamnt. atat presedintele cat si premierul vor cauta un punct de echilibru intre atributiile lor. Persistenta sa in SUA are 2 rationamente: a) corespunde viziunii institutionalizate a parintilor fondatori {institutii separate isi impart puterea). Premierul fara o majoritate parlamentara poate cere presedintelui sa dizolve parlamnetul. Tensiunile ce pot aparea pot fi aplanate printr-un element personal. Al. E vorba de guvernarea unuio singur partid. partinizarea societatii. Nici o decizie izolata/specifica luata chiar de guvern la nivel national/local nu poate fi consideat politica publica. Forta acestor guverne deriva din lipsa tensiunilor intre interese diferite. in fata presedintelui si in fata parlamentului. b) guvernarea prin decrete Politici publice Politicile sunt publice atunci cand sunt realizate de autoritatile guvernamentale. Din punct de vedere al puterilor guvernului sistemul parlamentar cunoaste 2 degenerari: a) controlul exagerat al guvernului asupra majorotatii parlamentare. El numeste premierul. Majoritatea guvernelor contemporane sunt guverne de partid[exceptie SUA].prezidentiale – presedinte ales de cetateni cu legitimitate autonoma fata de Congres. . originea sau desemnarea de partid.Coalitii subdimensionate (guverne minoritare) – nu au o majoritate parlamentara. Punctul de plecare al diferitelor ipoteze privind configuratia autorilor importanti in eleborarea politicilor publice e constatarea ca guvernantii nu pot realiza singuri politici publice. nivelul de prezenta a personalului organizatiei de partid in sistemul socio-economic.semiprezidentiale – pastreaza avantajul prezidentialismului si evita defectele parlamentarismuli. . Orice astfel de politica e rezultatul unei decizii mergand pana la implementare. mai rar 2.modelul party government – rolul decidentilor in politicile publice e atribuit actorilor cu apartenenta. Problema prezidentialismuluie existenta unui presedinte fara majoritate in cele 2 camere sau viceversa(cu majoritate solida. care il sustine pe premier] duce la o coabitare. Presedintele imparte puterea cu Congresul. avand nevoie de mecanisme de stabilizare. unitatea/disciplina lor. mai ales pe cea legislativa.

aleg cu precizie o politica publica. sindicate. O problema exprimata de societate sau produsa de autoritatile publice poate fi prezenta la inceputul unui proces decizional sau poate interveni in cadrul lui. Implementarea politicii publice e un proces complex ce arata modul de structurare si functionare al unui sistem politic institutional. Fazele realizarii unei politici publice[H. revizuindu-le. Tipuri de politici publice. sistemul de partid etc].distributive = luate de adunarile elective. Modele de implementare: . Astfe..modelul neo-corporatist – elaborarea politicii publice e rezultatul acordului intre guverne.bottom up – aplicarea politicii publice de catre operatori de la baza. de concurenta dintre difertiti actori. majoritatea sunt definite sau rezista in virtutea inertiei.policy communities – contacte intre oameni politici birocrati. . stapanesc mental toate variabilele care influenteaza aplicarea politicii publice. Sunt putine politici publice care inceteaza definitiv. Prevalenta unui model sau altul e determinata de natura resurselor institutionale[forma de guvernamant. forma de stat. agenti birocratico-administrativi. Rezultatul depinde de raportul de forta. Iluzia acestui control complet a fost inlocuita cu schema rationalitatii limitatea = decidentul se limiteaza constient la satisfacerea anumitor exiogente realist definite. . Dupa o selectie a alternativelor acceptabile si practicabile se ajunge la o decizie. prescriere. evaluare. schimburi. adaptata particularitatilor publicului de referinta si la exigentele personale. Evaluarea se mai poate face in functie de output[rezultatele in urma luarii deicziei] si de outcomes[rezultatele in urma implementarii ei. . interactioneaza ocazional cu publicul. aplicare. pe baza deciziilor deja luate. impactul. experti.reglementative – se refera la emiterea normelor ce reglementeaza comportamente 8 .triunghiurile de fier – politicile publice sunt rezultatul raportului stabilit intre grupuri de interese. de la varful politic si birocratic care a format-o pana la baza . De aici un proces decizional ce poate multumi pe toata lumea. Realizeaza politici publice instabile si schimbatoare. Th.incrementalismul fragmentar – procesele decizionale de productie a politicii publice evolueaza prin acorduri.rationalitatea suinoptica – decidentii culeg toate informatiile. . in functie de obiectul lor: . contacte cu o continuitate in timp. Cand politicile publice devin prea complxe iar asociatiile patronale si organizatiile sindicale se diversifica este imposibil de a mentine structurile neocorporatiste in integralitatea lor. examineaza totate consecintele. aceasta actiune poate duce la adecvarea/revizuirea sa de catre decidentii superiori receptivi. eficienta[urmarirea obiectivelor cu costuri reduse].. Criteriile de evaluare: eficacitatea[capacitatea de a urmari obiectivele propuse]. distributia puterii politice efective intre actorii interesati de decizie sau implicati in ea. invocare. asociatii patronale.top down – aproape linear.retele tematice(issue networks) – fata de triunghiurile de fier sunt mai structurate si mai deschise la o diversitate de participanti. Scheme decizionale . reprezentanti ai grupurilor de interese. decidentul extrage din cosul alternativelor disponibile o alternativa. promovare. Scema caracterizeaza procesele decizionale de rutina in situatii stabile. terminare. comisii parlamentare. Cand va avea alternative si informatii. . pe baza carora ia decizia.Lassvel]: informare.Lowi. politica publica va fi reformulata. aplicate de agentii se refera la diverse tipuri de servicii/distribuire resurse si sunt finantate prin taxe. . organizatii.extragerea din cos – sub presiunea luarii unei decizii.

structurilor. a liderului care pentru a mentine puterea relaxeaza regimul. exista interventia statului. e chiar impracticabila. socio-culturale. pluralismul se poate naste odata cu aparitia unei dialectice putere polittica-societate manifestata sub 3 forme: constient. inghetat si matur. În comparatie cu democratiile. multe 9 . b)ideologia partidelor si guvernelor produce o diferenta in privinta tipului. dispar odata cu moartea liderului. pluralismul limitat se transforma devenind responsabil in fata propriilor componente. sunt constructii fragile si precare. . Responsabilitatea apare rar. Regimurile nedemocratice La inceputul anilor `90 in pofida celui de-al II lea val de democratizare numarul regimurilor nedemocratice e inca net superior celor democratice. de aici criza de succesiune – liderul nu e un produs al organizatiilor care-l sustin ci al situatiilor de care profita]..sultanice – nu exista ideologie bine eleborata. nu exista o ideologie politica clar articulata ci o mentalitate specifica[cea mai raspandita mentalitate autoritara se bazeaza pe triada Dzeu-patrie-familie] astfel difera de regimurile totalitare care au ideologie rigida. În cele totalitare. distrug orice forma de pluralism. si lagarele de concentratie. a sentimentului de apartenenta. În regimurile autoritare. nu necesita mobilizarea maselor. largindu-si sfera si facand loc noilor grupuri sociale si economice. cuceririle sociale. Controlul centralizat al organizarii politice. . proceselor. Teroarea caracterizeaza mai degraba puterile totalitare la fel. Sunt poitici conflictuale. subordonarea armatei puterii politice. lipsite de mobilizare politica la baza[mobilizarea extinsa apare in unele momente. revizuire a politicii publice: complexitatea lor si spiritul democratic [ procesele sunt controlate de actori nealesi care nu au o responsabilitate in fata cetatenilor. a legaturii intre guvernati si guvernanti. clasa politica non-responsabila. aplicare. in tip ce regimurile totalitare cer angajare continua]. Linz si Stepan clasifica regimurile nedemocratice in: . decaderea componentelor totalitare. liderul isi exercita puterea in limite arbitrare dar previzibile[regimurile depind de figura liderului lor. sectorului si calitatii politicii publice precum si o diferenta intre grupurile de referinta carora li se ofera o anumita politica publica.simbolice – ajuta la intarirea/schimbarea identitatii colective. sterg diferenta intre privat si public. odata cu cresterea numarului actotilor importanti in realizarea unei politici publice. prezenta partidului unic. Expresia lui Lowi „policies determine politics” are drept consecionta fie posibilitatea interventiei policy scientist-ului fie necesitatea ca political scientist sa formuleze propuneri pentru adecvarea institutiilor. crearea sistemului planificat.constitutive – se refera la formularea normelor de creare si functionare a structurilor autoritare si a autoritatilor . Regimurile autoritare si cel totalitare au 2 elemente in comun: eliminarea pluralismlui politic si criteriile de distribuire/atribuire a puterii politice prin control si folosirea fortei politice. Regimurile autoritare[Linz] sunt sisteme cu pluralism politic limitat.redistributive – iau resurse de la anumite grupuri pentru a le da altora. Partidul unic nu caracterizeaza regimul autoritar. Privind tranzitia. Politicile publice sunt determinate de mai multi factori : a) variabilele socio-economice. Puterea liderului autoritar e limitata de pluralism politic limitat care-l inconjoara si sustine. monopolul statului asupra mijloacelor de comuicare. Exista 2 probleme legate de procesele de formulare. constructia lui semnaleaza trecerea spre totalitarism. Trasaturile totalitarismului: ideologie oficiala.posttotalitare – aici exista 3 subcategorii: initial. c) criza de guvernabilitate.

ramasa incompleta si intoarsa asupra ei insasi[cresterea puterii maselor si declinul puterii conducatoare. A. biserica]. neconcurential si responsabil al institutiilor pe care nu le-a invins si de care nu a stiut sa se elibereze[monarh. c) puci in puci – inlocuirea conducatorilor interventuionisti cu cei constitutionalisti. sa-si asume responsabilitatea pentru ce au realizat[pentru a fi realesi. ca miscare politica reprezinta reactia claselor conducatoare la o provocare nereusita a celor populare. de problemele si de provocarile sociale pe care trebuie sa le infrunte. Atunci cand are loc o dezvoltare socio-economica incep tensiuni ce vor duce la tranzitie pentru ca se creaza conditii[apar grupuri. A reusit reformarea societatii limitandu-se la a o domina. Pentru ca un regim sa fie democratic nu e suficient ca toti cetatenii sa aiba drept de vot e necesar ca toti cetatenii sa poata exercita liber dreptul la petitie. Mobilizarea sustinatorilor e limitata si sporadica. Fascismul: regim autoritar. pentru prestigiu etc) Caracteristicile democratiei. Rezistenta tine de integritatea organizatiei militare. au 3 faze: a) pretorianismul oligarhic – partici[parea la politica e limitata la camarile si clanuri pentru obtinerea privilegiilor. Pana cand sa devina o miscare el isi mentine potentialul de evolutie in sens totalitar apoi se transforma in regim pentru a-si subordona toate institutiile capatand un caracter autoritar. . Obiectivul regimurilor autoritare traditionale e controlarea/incetinirea schimbarii socio-economice.state posttotalitare se regasesc intr-o situatie de dezechilibru: inapoi nu pot merge. masele populare sunr excluse. care redau puterea poporului.Schumpeter – metoda democratica e cea de ordine institutionala prin care se ajunge la decizii politice. transformarea societatii prin alfabetizare si industrializare. militarii au un rol decisiv. Regimurile comuniste insa vor dezvolta economia. iar liderul isi exercita puterea arbitrar dar previzibil. teoretic. b) dezangajarea voluntara in fata ostilitatii societatii. asociatii care vor depasi pluralismyul limitat]. politic. dreptul la libera intrunire si exprimare. c) pretorianism de masa – puterea politica se extinde cuprinzand masele organizate in partide politice de stanga sau organizate in miscari populiste. Democratizarea = unirea procesului de liberalizare[largirea sferei oportunitatilorn de contestare] cu cel de cuprindere [largirea activitatii de participare]. armata. critici demonstratii. Iesirea institutiilor militare din politica se face sub 3 forme: a) infrangerea poitica a militarilor in urma unui conflict armat. Principiul reactiilor prevazute al lui Friedrich – marea majoritate a guvernantilor vor incerca sa tina cont de preferintele electoratului. Diferenta intre fascism si nazism tine de masura in care isi manifesta caracteristicile autoritarismului . organizarea cleselor popolare in partid unic]. guvernele militare exclud competitia electorala. Regimurile autoritare apar in urma victoriei grupurilor ce se opun democratizarii sau in urma democratizerii prea rapide. violenta are un nivel ridicat. Reusiat cansta in crearea unor regimuri poliarhice [R.regimuri birocratico-autoritare – baza sociala e formata dintr-o burghezie oligopolista transnationala. inainte spre democratie nu stiu sau nu pot sa mearga datorita vechilor structuri inca puternice. ordine in care unele persoane obtin dreptul de a decide in urma unei infruntari concurentiale pentru obtinerea votului popular. Daca sistemul politic respecta conditiile indicate de Dahl 10 . nivelul de forta creste. Regimurile democratice Tensiunea intre democratia formala bazata pe respectarea regulilor si democratia substantiala care urmareste rezultatele procedurilor formale privind egalitatea si bunastarea cetatenilor reoprezinta esenta discursului filosofic.Dahl]. b)pretorianismul radical – participarea politica cuprinde si clasele medii. empiric asupra democratiei. nivelul de violenta e scazut. nu exista institutii democratice si drepturi ale cetatenilor. Exista un pluralism limitat. Guvernele militare au o durata scurta.militare – interventia militarilor in politica.

sentimentul apartenentei la o comunitate politica .regimurile democratice tind sa devina regimuri dezvoltate socio-economic in timp ce regimurile autoritare au un grad de dezvoltare scazut . Teza a fost reformulata. În ceea ce priveste ultimul criteriu. Privind problema impactului conditiilor socio-ec asupra democratizarii trebuie mentionata teze lui Lipset: sistemele economice cele mai dezvoltate sunt cele care reusesc sa creeze si sa mentina un regim democratic. Galmod leaga stabilitatea/instabilitatea regimurilor democratice de cultura politica.pregatitoare. bicameralism asimetric. indentificate responsabilitati. Aici se ridica problema democartiei la iesire. fuziunea executivului cu legislativul. Si impactul sistemului international asupra proceselor democratice si de destramare a democratiei e dificil de apreciat. centrifuga. sistemul electoral si coalitiile de guvernare  concentrarea vs impartirea puterii 11 .democratia la intrare e dobandita efectiv. A Liphart adauga acestei clasificari criteriu comportamentului elitelor rezultand: democratia depolitizata. constitutie nescrisa.daca regimurile nedemocratice sunt slabite de unele evenimente politice. bipartidism. compromisul consta in decizia constienta de convietuire si intrare in competitie electorala .consensualiste – impartirea puterii.odata aparute regimurile economice sunt mai durabile in tarile bogate chiar daca nu nivelul dezvoltarii socio economice produce democratia . . va fi integrata si imbogatita recurgand la forme de democratie directa. Caracteristicile identificate de Dahl arata transformarea politica prin care se ajunge la democratia lui Schumpeter si se ramane acolo. sistem de guvernare unitar.regimurile democratice apar in diferite stadii de dezvoltare.majoritariste – centralizarea puterii politice. În timp ce definitia data de Schumpeter democratiei include esenta metodei democratice si conditiile politice fundamentale pentru afirmarea unui regim democratic concurential. Aceasta democratie va evolua. Cateva conditii generale: . astfel incat momentul aparitiei lor nu e legat de nivelul de dezvoltare . functionarea/randamentul lor. Tipuri de democratii. gradul de receptivitate fata de preferintele cetatenilor. artizanii compromisului trebuie sa-i convinga pe politicienii activisti si cetateni de eficienta principiilor de conciliere.preliminare. sistemul de partide. sistem de partide unidimensional. este mai usoara instalarea si mentinerea unui regim democratic daca exista un nivel ridicat de dezvoltare socio economica. centripeta. sistem electoral majoritar. bicameralism echiuluibrat. Fazele democratizarii: . constitutie scrisa+putere de veto a minoritatii. În concluzie se poate face o clasificarwe a democratiilor in functie de 2 dimensiuni: 1) variabila privind sistemul de partide. separare. Oricat de utile ar fi conditiile socio-economice in crearea regimului democratic accentul cade pe conditiile politice. Democratia consociationala=cultura politica fragmentata Liphart si-a revizuit clasificarea in functie de principiul majoritar[axact pe conflictul politic] si cautarea unor acorduri. O cultura politica omogena duce la stabilitate iar una eterogena la instabilitate. reprezentare proportionala. democratie reprezentativa .faza deciziei. federalism descentralizare. Regimurile democratice se clasifica in functie de structura institutionala. consociationala. gradul in care pot fi controlate/revizuite deciziile guvernantilor. sistem multipartid/multidimensional. Astfel democratiile majoritariste se opun celor consensualiste.obisnuirea. cand lupta dintre grupurile de elite se incheie cu un compromis .

Dahl schiteaza 3 schimbari posibile: . Privind viitorul democratiei Nbobbio pune in evidenta incapacitatea acestui regim de a-si respecta promisiunile referitoare la capacitatea sa. Vitalitatea regimurilor democratice rezida in continua.distribuirea mai echitabila a resurselor si a posibilitatilor politice intre cetateni si o largire a procesului democratic la institutii importante guvernate anterior nedemocratic. Regimurile democratice au posibilitatea de a se extinde si consolida. 12 . Teoria democratiei se bazeaza pe argumentul solid ca alegatorii sunt rationali si guvernantii responsabili. constanta si temeinica lor capacitate de invatare si transformare.cresterea semnificativa a numarului lor . Aceasta din urma poate fi apreciata prin raportarea la o pluralitate de indicatori care vizeaza mai curand raportul dintre cetateni si autoritatile publice decat productia de politici publice. Aici putem inregistra gardul de satisfactie inregistrat de cetateni in sondaje. dominarea executivului vs echilibrul puterii  sistem bipartidist vs multipartidism  sistem de partide unidimensional vs multidimensional  sisteme electorale majoritare vs proportionale 2) alte 3 variabile  organisme unitar centralizate vs federal descentralizate  monocameralism vs bicameralism  constitutii nescrise vs constitutii scrise Privind evaluarea democratiei. Liphart are 2 criterii: durata guvernelor si calitatea lor. Mai dificila este evaluarea unei democratii pe baza receptivitatii si responsabilitatii guvernantilor.alterarea profunda a limitelor si posibilitatilor procesului democratic .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->