P. 1
BIOLOGIE Suport de Curs Clasa a XI-AFR

BIOLOGIE Suport de Curs Clasa a XI-AFR

|Views: 1|Likes:
Published by georgemihail

More info:

Published by: georgemihail on Oct 13, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/13/2013

pdf

text

original

BIOLOGIE SUPORT DE CURS CLASA a XI-a F.R.

PROF. SAGAREL MADALINA

SISTEMUL NERVOS
Sistemul nervos = totalitatea organelor nervoase. -receptioneaza, transmite si integreaza informatiile din mediul extern si intern,elaboreaza raspunsuri adecvate (regleaza homeostazia=echilibrul intern al corpului) La baza sistemului nervos sta tesutul nervos. Tesutul nervoseste format din: -neuroni = celule nervoase cu rol in generarea si conducerea impulsurilor nervoase - celule gliale = celule cu rol in sustinere,protective Corp celular Neuronul Prelungiri axon – unic, lung, se termina cu butoni terminali - la exterior prezinta 3 teci cu rol de protective Sistemul nervos se clasifica dupa urmatoarele criterii: 1. dupa localizare encefal = creier ( in cutia craniana) sistem nervos central Sistem nervos trunchi cerebral diencefal cerebel emisfere cerebrale Maduva spinarii (in canalul vertebral al coloanei vertebrale) sistem nervos periferic nervi periferici (cranieni si spinali) ganglioni nervosi dendrite – scurte si ramificate

2. dupa functie sistem nervos somatic – asigura activitatea muschilor scheletici si receptioneaza stimuli externi Sistemul nervos sistem nervos vegetativ – controleaza activitatea organelor interne sistem nervos simpatic – intervine in conditii neobisnuite sistem nervos parasimpatic – intervine in conditii obisnuite Organele nervoase sunt formate din doua tipuri de substanta: - substanta cenusie = formata din corpii celulari ai neuronilor - substanta alba =formata din fibre aferente si eferente.

Functiile sistemului nervos somatic
1. Functia reflexa – activitatea sistemului nervos se realizeaza prin actul reflex. Se realizeaza prin substanta cenusie. Actul reflex (reflexul) este procesul fiziologic de raspuns la un stimul care actioneaza asupra unui camp receptor. Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex.

Receptor - structura excitabila care raspunde la stimuli Cale aferenta –senzitiva, conduce impulsul nervos de la receptori la centri nervosi Arcul reflex Centri nervosi (reflecsi) – prelucreaza informatiile si genereaza comenzile Cale eferenta – motorie, conduce comanda la efectori Efector – executa comanda muschi striati (scheletici) muschi netezi (din peretii organelor interne ) glande exocrine glande endocrine 2. Functia de conducere – este realizata de substanta alba, formata din fibre ascendente (senzitive) si descendente (motorii).

oblic inferior.Are functii trofice si confera interiorului globului ocular calitatea de camera obscura.drept lateral.orientarea spatiala. Analizatorul visual are urmatoarea structura: a)Segmentul receptor este inclus in globul ocular.conduc impulsurile nervoase în ariile corticale corespunzătoare. Tipuri de analizatori: .bogat prin terminatii nervoase libere .cu rol protector.sclerotica.tunica vasculara.invelisuri . intermediar (de conducere) și segmentul central.analizatorul cutanat 1.analizatorul cutanat .ANALIZATORII Analizatorii .alba la exterior . . Globul ocular este constituit din : .oblic superior) .analizatorul visual . .este o formatiune conjunctiva. Ei contribuie la realizarea integrării organismului în mediu și la coordonarea funcțiilor organismului.realizează analiza și sinteza impulsurilor nervoase determinând formarea de senzații specifice.in mentinerea echilibrului si in activitatile specific uman. ce acționează asupra organismului.secretat permanent de procesele ciliare si drenat prin sistemul venos . Analizatorul vizual Cea mai mare parte a informatiilor din mediul exterior este receptionata prin vaz. modificările din mediul extern și intern. .aparatul optic -sistemul fotoreceptor Invelisurile globului ocular: .inferior si intern.sisteme care au rolul de a recepționa.tunica fibroasa.Vederea are un rol esential in adaptarea la mediu. conduce și transforma în senzații specifice excitațiile primite din mediul extern sau intern.umoarea apoasa din camera anterioara este un lichid transparent. b)Aparatul optic cuprinde mediile transparente: .analizatorul olfactiv .este pigmentata si vascularizata. Analizatorii sunt sisteme morfologice care: .coroida.sesizează prin receptori specifici.corneea transparenta este nevascularizata.analizatorul acustico – vestibular .Pe ea se insera musculatura extrinseca a globului ocular(drept-superior.Din ea se constituie in partea anterioara a globului ocular irisul si corpul ciliar (musculatura intrinseca a globului ocular)cu fibre circulare si radiare.au un plan unic de organizare. fiecare fiind alcătuit din trei segmente:periferic(receptor).

Este situat in spatele irisului si legat de corpul ciliar prin ligamentul suspensor.au prag de sensibilitate ridicat .. Stratul extern.sunt receptori pentru vederea nocturna si crepusculara . situate sub coroida .este format din celule pigmentare.contin pigmentul fotosensibil iodopsina Celulele cu bastonase . c)Sistemul fotoreceptor =retina.in numar de 125-130 milioane. Celulele pigmentare trimit prelungiri in jurul celulelor receptoare retiniene.are functii de protectie si metabolice.cristalinul este o lentila biconvexa. Al doilea strat cuprinde celulele fotosensibile cu conuri si bastonase.constituita din zece straturi celulare. formand o camera obscura in jurul lor. Nu este vascularizat si nici inervat .El umple cavitatea posterioara a globului ocular intre cristalin si retina.invelita intr-o capsula-cristaloida.sunt receptori pentru vederea diurnal si perceperea culorilor .asigurand sinteza pigmentilor fotosensibili. Celulele cu conuri .contin pigmentul rodopsina . lipsesc in fovea centralis .au prag de sensibilitate scazut .in numar de 5-7 milioane.transparenta. predomina in pata galbena (macula lutea) si sunt in exclusivitate in fovea centralis (zona cu acuitate vizuala maxima) .corpul vitros este un gel transparent.

Din chiasma optica pornesc apoi doua fascicule denumite tracturi optice pana la corpii geniculati laterali metatalamici unde fac sinapsa cu al treilea neuron.Axonii neuronilor metatalamici de releu au proiectie corticala. structura microscopica d)Segmentul deconducere Primul neuron al caii optice este reprezentat de celulele bipolare din retina.VI spre maduva cervico-dorsala. Dendritele acestora sunt conectate cu celulele fotoreceptoare.adaptare si acomodare. Din corpii geniculati se desprind colaterale spre nucleii nervilor cranieni III.Acestea constituie caile reflexelor optice de orientare. e)Segmentul central este localizat in lobii occipitali ai emisferelor cerebrale.In jurul acesteia.unde se afla aria optica primara. exista zona de asociatia vizuala care determina realizarea notiunii de spatiu necesara in orientare si recunoastere si asigura memoria vizuala .de o parte si de alta a scizurii calcarine.Axonii lor formeaza nervii optici. La nivelul chiasmei optice se incruciseaza axonii care provin din jumatatile nazale ale celor doua retine.spre coliculii cvadrigemeni superiori si spre SAA. Al doilea neuron al caii il constituie celulele multipolare retiniene.Retina.IV.

Analizatorul acustico-vestibular Analizatorul acustico-vestibular cuprinde doua aparate receptoare: . Urechea este constituita din urmatoarele componente: a) Urechea externaeste formata din pavilionul urechii si conductul auditiv extern. Pavilionul urechii prezinta un schelet fibrocartilaginos ale carui ridicaturi si depresiuni servesc la captarea si dirijarea undelor sonore spre conductul auditiv extern si la determinarea directiei din care vin. Conductul auditivextern continua pavilionul pana la membrana timpanica. iar caile de conducere sunt ramuri ale aceluiasi nerv cranian VIII.aparatul vestibular sau al echilibrului . Tegumentul conductului auditiv extern este prevazut cu peri si glande sebacee modificate (glande ceruminoase).Caile optice 2. ambele acoperite cu membrane.aparatul acustic pentru auz . Receptorii ambilor analizatori se afla in urechea interna. b) Urechea medieeste situata intr-o cavitate a osului temporal. iar spre partea interna prezinta fereastra ovala si fereastra rotunda.Contine aer la presiune atmosferica. Fiecare din aceste aparate prezinta un nerv special pentru conducerea excitatiilor: nervul cohlear pentru analizatorul auditiv si nervul vestibular pentru analizatorul echilibrului. Spre partea exterioara prezinta membrana timpanica. cu rol de a proteja membrana timpanica de patrunderea corpilor straini.pentru pozitia spatiala a corpului in repaus si in miscare. care secreta cerumenul.intre membrana timpanica si .

sapat in osul temporal. nicovala si scarita si muschii anexati lor. . in utricula si sacula se afla receptorii analizatorului vestibular. Urechea medie comunica cu nasofaringele prin trompa lui Eustachio.utricula si sacula (vezicule situate in vestibulul osos). In canalul cohlear se afla receptorul analizatorului acustic (organul Corti) . c) Urechea internaeste formata din labirintul osos. lichid cu compozitie chimica asemanatoare lichidului cefalorahidian. La baza canalelor semicirculare (in ampulele acustice). In interiorul labirintului membranos se afla endolimfa. Labirintul membranos este constituit din: . Intre labirintului osos si cel membranos se afla un lichid numit perilimfa.canale semicirculare osoase .melcul membranos sau canalul cohlear (in cohleea osoasa).membrana ferestrei ovale se afla un lant articulat de trei oscioare: ciocanul. Labirintul osos cuprinde: .melcul osos sau cohleea osoasa.vestibulul osos.canalele semicirculare membranoase (situate in canalele semicirculare osoase) . in interiorul caruia se afla labirintul membranos. .

a carei vibratie o determina. Oscilatiile perilimfei determina oscilatiile endolimfei. se gaseste in cohleea osoasa si este delimitat de membrana bazilara. Baza celulelor senzoriale este conectata cu dendrite ale neuronilor din ganglionul spiral Corti . atat de la cel din partea stanga. Din columela se desprinde spre canalul spiral lama spirala osoasa. unde are loc analiza excitatiilor si realizarea senzatiei de auz. deoarece membrane vestibulara este foarte subtire. peretele extern al melcului osos si membrana Reissner . c) Segmentul central este localizat in girusul temporal superior. numita columela. Deasupra organului Corti se afla o membrana subtire si elastica. Ele sunt insotite de celule de sustinere. Axonii acestor neuroni se incruciseaza partial formand doua fascicule ascendente. Fiecare organ Corti proiecteaza bilateral. numita membrane bazilara. impart canalul spiral in doua rampe: vestibulara (care comunica cu vestibulul) si timpanica (ce comunica cu fereastra rotunda). In canalul cohlear se afla organul Corti. Cele doua rampe comunica intre ele prin helicotrema.000 de vibratii/secunda. care se rasuceste in jurul columelei pe toata lungimea canalului spiral. Urechea umana percepe sunete intre 16-20. Sistemul de oscioare din urechea medie transmite vibratiile la fereastra ovala de unde sunt preluate de perilimfa din rampa vestibulara si timpanica. Celulele senzoriale ciliate aflate in constitutia epiteliuluisenzorial sunt dispuse de o parte si de alta a tunelului Corti. la nucleul oculomotorului. Analizatorul acustic capteaza. orificiul situat la nivelul cupolei melcului.membrana tectoria in care sunt inclavate cilii celulelor receptoare. lemniscuri laterale. Undele sonore sunt captate de pavilion. receptioneaza undele sonore si creeaza senzatia auditiva. b) Segmentul de conducere are primul neuron in ganglionul spiral Corti din columela. Analizatorul auditiv a) Segmentul receptor Cohleea osoasaeste un canal osos spiral rasucit de doua ori si jumatate in jurul unui ax. care inerveaza muschii scaritei. Melcul membranos( canalul cohlear) are forma triunghiulara. in nucleul facialului. cat si de la cel din dreapta. Lama spirala osoasa si membrana bazilara.Deutoneuronii (al doilea neuron) caii se afla in nucleii cohleari din bulb. Proiectia corticala a diferitelor zone ale organului Corti se face distinct Fiziologia analizatorului auditiv Excitantul fiziologic al analizatorului acustic este sunetul. Cilii celulelor auditive se indoaie fata de membrane . Din lemniscurile laterale se desprind colaterale la coliculii cvadrigemeni inferiori. dupa ce strabat membrana reticulate. receptor auditiv. Oscilatiile perilimfei determina deformarea membrane bazilare pe care se gaseste organul Corti. Pe toata lungimea canalului cohlear. concentrate in conductul auditiv extern si conduse spre membrana timpanica. la substanta reticulata si la cerebel. Lama osoasa se continua cu o membrana elastic.1. Axonii deutoneuronilor fac sinapsa cu cel de-al treilea neuron in corpii geniculafi mediali din metatalamus.2. Epiteliul senzorial din structura sa se afla situat pe membrana bazilara. Axonii acestuia formeaza ramura cohleara a nervului cranian VIII (vestibulocohlear). Cilii celulelor senzoriale. lateral pe doua-patru randuri. median pe un singur rand. cu fibre provenite de la organele lui Corti.

Maculele constituie aparatul otolitic.Crestele ampulare deservesc echilibrul dinamic. b) Segmentul de conducere al analizatorului vestibular are proteneuronii in ganglionii Scarpa. IV. c) Segmentul central nu este bine precizat. prin arhicerebel spre nucleul rosu si formatiunea reticulata. numita ampula. otolitele apasa asupra receptorilor maculari care trimit impulsuri nervoase spre segmental central. In ochiurile membrane gelatinoasese afla granule calcaroase. care determina deplasarea centrului de greutate.2. la 45° unul fata de celelalte si se deschid in utricula. calea motorie extrapiramidala. La baza melcului se percep sunetele inalte. Caile colaterale sunt: fasciculul vestibulospinal. produce modificari reflexe ale tonusului muscular. iar la varful acestuia sunetele joase. sacula si in dilatatiile canalelor semicirculare (ampule). VI . numita cupula care se deplaseaza sub miscarile endolimfei. numite otolite. Stimulii care determina excitarea receptorilor analizatorului vestibular sunt accelerarea sau incetinirea miscarii intregului corps au doar a capului. care are acelasi tip de epiteliu senzorial. Diferiti autori il plaseaza in girusul temporal superior sau in girusul parietal ascendent.Celulele receptoare ale ambelor formatiuni sunt conectate cu dendrite ale neuronilor din ganglionii Scarpa.Al treilea neuron al caii se afla in talamus. Cand capul sta nemiscat. Axonii neuronilor din ganglionii Scarpa formeaza ramura vestibulara a nervului vestibulocohlear (VIII) si fac sinapsa cu deutoneuronii in nucleii vestibulari in cai directe si colaterale. Crestele ampulare si maculele sunt receptorii analizatorului vestibular. spre maduva.Deschiderile sunt in numar de cinci. iar maculele deservesc echilibrul static si acceleratia liniara. Actiunea unei forte. Analizatorul vestibular a) Segmentul receptor este situat in utricula. spre nucleii nervilor cranieni III.tectoria si se declanseaza un impuls nervos care se transmite prin nervii auditivi la segmental central unde se formeaza senzatia de auz. Utricula si sacula contin aparatul otolitic sau macula. Crestele ampulare sunt constituite din celule receptoare ciliate si celule de sustinere. fasciculul vestibulonuclear. Fiziologia analizatorului vestibular Mentinerea echilibrului organismului este asigurata prin modificari ale tonusului muscular. iar axonii acestuia se proiecteaza in cortex. Calea directa constituie fasciculul principal al sensibilitatii. care determina pastrarea proiectiei centrului de greutate al corpului in poligonul de sprijin. alcatuit din celule receptoare ciliate (ai caror cili proemina intr-o membrane reticulara gelatinoasa) si celule de sustinere. . informandu-l asupra pozitiei corpului.Cilii celulelor receptoare sunt inglobati intr-o masa gelatinoasa. Canalele semicirculare membranoase sunt dispuse in trei planuri ale spatiului. fasciculul vestibulocerebelos. Fiecare canal are la unul dintre capete o dilatare. deoarece doua dintre canalele semicirculare se unesc. In cele trei ampule se afla crestele ampulare. 2.

otolitele sunt impinse in directia opusa miscarii. b) Segmentul de conducere Calea olfactiva este formata numai din doi neuroni. c) Segmentul centraleste reprezentat de paleocor texul olfactiv. dar este dovedit ca nu se datoreaza unor receptori specifici. Axonii acestora se despart: o parte trec în bulbul contralateral. aria de proiectie primara a aferentelor olfactive. protoneuronul fiind celula receptoare. Olfactia este un simt chimic depinzand de actiunea directa a moleculelor substantelor odorante volatilizate asupra unor receptori specializati. Mucoasa olfactiva are o suprafata de 2-3 cm2 si este dispusa în regiunea cornetului nazal superior si a lamei ciuruite a etmoidului. care reprezinta deutoneuronii caii olfactive. Aici fac sinapsa cu celulele mitrale. Canalele semicirculare orizontale si laterale informeaza asupra miscarilor in jurul axului vertical (rasuciri. strabat în manunchiuri lama ciuruita a etmoidului si patrund în cutia craniana. Mecanismul discriminarii olfactive nu este cunoscult. formând nervii olfactivi cu traseu pâna la bulbii olfactivi. Se declanseaza impulsuri nervoase care ajung la segmentul central si se declanseaza reactii motorii pentru corectarea pozitiei corpului si capului. aceste substante trebuie sa aiba o concentratie egala sau superioara pragului de excitabilitate. inapoi sau lateral). fusiformi. Pragul de excitabilitate reprezinta cantitatea minima de substanta odoranta capabila sa provoace senzatia de miros.Analizatorul olfactiv are rol în aprecierea calitatii aerului. Pentru a putea fi receptionate. Miscarile de rotatie antreneaza rotatia simultana a canalelor semicirculare aflate in planul rotatiei respective. care se proiecteaza în cortex. care constituie protoneuronul caii. Omul poate diferentia intre 2000 – 4000 de mirosuri diferite. Axonii neuronilor olfactivi. iar cealalta parte formeaza tracturile olfactive. Canalele semicirculare vertical informeaza asupra miscarilor in jurul axelor orizontale (sarituri. Impreuna cu analizatorul gustativ. care depasesc celulele de sustinere si patrund în mucusul secretat de celulele glandulare ale mucoasei olfactive. aflate la o anumita distanta fata de organism. La nivelul receptorilor iau nastere potentiale de actiune care sunt transmise prin nervul vestibular pana la segmentul central. prevenind patrunderea în organism a unor substante nocive. Fiziologia analizatorului olfactiv Substantele odorante sunt receptionate numai dupa dizolvarea lor în stratul de mucusde la suprafata mucoasei.Cand capul si corpul sufera accelerari liniare (inainte. Inflamarea mucoasei nazale în afectiuni respiratorii scade sensibilitatea olfactiva. Segmentele analizatorului olfactiv: a)Segmentulreceptoreste format din epiteliul olfactiv. analizatorul olfactiv intervine în aprecierea calitatii alimentelor si în declansarea secretiei salivare. 3.intoarceri).caderi). Dendritele acestora sunt scurte si groase si se termina cu butoni olfactivi de la care pleaca 10-20ciliiolfactivi receptori (care maresc suprafata de contact cu substantele odorante). Analizatorul olfactiv Analizatorul olfactiv receptioneaza si prelucreaza informatiile referitoare la proprietafile chimice ale unor substante odorante. . Celulele receptoare sunt neuroni bipolari senzitivi. constituit din celule receptoare (chemoreceptori de distanta) si din celule de sustinere incluse în mucoasa olfactiva.

Segmentele analizatorului gustativ: a) Segmentul receptoreste reprezentat de mugurii gustativi. raspânditi în întreaga mucoasa bucofaringiana si în mucoasa linguala. Analizatorul gustativ Analizatorul gustativ receptioneaza si prelucreaza excitatiile determinate de proprietatile chimice ale substantelor sapide solubile care intra în contact cu mucoasa bucala. .4.

sarat. Axonii acestora.Cilii proiecteaza prin porul gustative la suprafata limbii unde vin in contact cu substantele sapide dizolvate in saliva. unde se integreaza sensibilitatea gustativa cu cea tac tila. cu polul bazal asezat pe membrana bazala a epiteliului lingual. care reprezinta formatiunile receptoare.Mugurii gustativi au forma ovoida. Pragul de excitabilitate gustativa este diferit pentru fiecare substanta. transmisa prin fibrele trigemenului. situata la baza girusului parietal ascendent. Fiziologia analizatorului gustativ Gustul contribuie la aprecierea calitatii alimentelor. Nervul facial inerveaza primele 2/3 ale limbii. nervilor cranieni VII. glosofaringianul treimea posterioara. Deosebim patru tipuri de senzatii gustative: acru. dulce si amar. restul mugurilor gustativi pâna la epiglota.Intensitatea senzatiei depinde de concentratia substantei dizolvate. c) Segmentul centraleste reprezentat de aria gustativa. fac sinapsa cu cel de-al treilea neuron în talamus. Intr-un mugure gustativ exista 5-20 celule senzoriale cu cili. Protoneuronii cailor sunt situati în ganglionii nervilor cranieni VII. cele fungiforme sunt raspândite pe vârful si marginile anterioare ale limbii. la fel ca si cel olfactiv. iar vagul. Ariile linguale ale diferitelor gusturi au localizare specifica. iar cele foliate pe marginile posterioare ale limbii. IX si X. mugurii gustativi pot fi grupati în papile gustative. prevenind patrunderea în organism a alimentelor alterate. In mucoasa linguala. de numarul receptorilor excitati si de temperatura solutiei. unde converg fibrele senzitive ale celor trei nervi cranieni. Papilele circumvalate formeaza la baza limbii V-ul lingual. Deutoneuronii se afla în nucleul solitar din bulb. dupa încrucisare. si la declansarea secretiilor digestive. Cea mai mare sensibilitate se manifesta pentru substantele amare. deci mugurii gustativi dobândesc o anumita specializare.Analizatorul gustativ. IX si X. termica si dureroasa a limbii. se adapteaza la actiunea îndelungata a unui excitant. . b) Segmentul de conducere De la polul bazal al celulelor receptoare pornesc fibrele senzitive ale . La polul apical prezinta un por gustativ. Dendritele acestora sunt conectate cu celulele receptoare.

Hormonul somatotrop: este hormonul de creştere. De asemenea. activează transportul aminoacizilor în celule şi stimulează secreţia glandelor mamare. anterior.Hipersecreţia (secretie in exces) acestui hormon înainte de pubertate determină gigantismul.Hormonul tireotrop sau tireotropina stimulează: . pe cale umorală (şi nu pe cale nervoasă. suprarenalele. ultimul fiind conectat la hipotalamus. paratiroidele. Este formată din trei lobi.iar produsii de secretie sunt eliminate direct in sange sau limfa.5 grame. c. pancreasul endocrin. Hormonii sunt produşi de glandele endocrine şi de alte organe ne-endocrine ale organismului. Hormonii secretaţi de hipofiză sunt: a. reproducerea şi stabilesc reacţia organismului la factorii de stres fizici ori emoţionali. cum acţionează creierul) în dezvoltarea şi menţinerea structurii normale şi în reglarea funcţiilor organismului. ci doar celule ţintă specifice care au anumiţi receptori de care hormonii se pot cupla.secretia de hormone tiroidieni. epifiza. timusul. Hipofiza Hipofiza (glanda pituitară) are greutatea de 0. tiroida.Nu toate celulele intră în interacţiune cu hormonii. b. intervine în dezvoltarea celulelor.cresterea si dezvoltarea glandei tiroide .Hormonii influenţează celulele prin cuplarea lor la receptori specifici ai celulelor.GLANDE ENDOCRINE Sistemul endocrineste constituit din glande care nu au canal excretor. d. hipotalamusul. iar hiposecretia (secreţia insuficientă) cauzează nanismul hipofizar(piticismul). Glandele endocrine sunt: hipofiza.Aceştia intervin. Hormonii gonadotropi controlează: . dar stimuleaza si secretia lor.Hormonii controlează creşterea. mijlociu şi posterior. ovarele şi testiculele 1.Între sistemele de coordonare nervoasă şi umorală există o strânsă interdependenţă. Are rol de comunicare şi coordonare şi se bazează în exercitarea funcţiilor sale pe hormoni (substanţe chimice ce sunt eliberate în sânge pentru a trimite mesaje celulelor organismului). Hormonul adenocorticotrop sau corticotropina stimulează:creşterea si dezvoltarea glandelor corticosuprarenale.

edem mucos.ejectia laptelui.controlează creşterea şi diferenţierea celulară .creste tensiunea arterial atunci cand se afla in cantitati mari (de aici si numele de vasopresina). Hiposecretia la adult determina mixedemul: crestere in greutate. creşterea volumului glandei tiroide. deformari osoase. determinând hiperglicemia . gusa. e.hiperfagie (foame exagerata). O hiposecretie tiroidiana ( diminuare a funcţiei) la copil determina cretinismul: inaltime redusa. Hormonul luteotrop sau prolactina stimulează la femeie: . Acţiunea acestora cuprinde: .secreţialactate .naşterea prin stimularea contracţiilor musculaturii uterului .. defecte ale dintilor.stimulează activitatea glandelor sexuale. Tiroida Tiroida se găseşte lângă laringe şi trahee şi are o greutate de aproximativ 30 de grame. piele uscata si ingrosata.funcţia glandelor femeişti şi bărbăteşti. scaderea capacitatii de concentrare si invatare. apare guşa endemică. La populaţiile din zone muntoase.dezvoltarea glandelor mamare. Hormonii tiroidei sunt tiroxina şi triiodotironina.Hormonul antidiuretic sau vasopresina: -contribuiela menţinerea volumului normal al lichidelor extracelulare în organism prin stimularea absorbţiei de apă la nivel renal . hipertensiune. dezvoltare fizica si psihica redusa. caderea parului. ochi exoftalmici (iesiti din orbite). 2. Hiperfuncţia acestor glande determină . neliniste. Paratiroidele Paratiroidele sunt patru glande mici aflate în partea posterioară a tiroidei şi care secretă hormonii: parathormonul şi calcitonina care au rol în menţinerea echilibrului (absorbţia şi fixarea) fosforului şi a calciului organismului. f. Hipersecretia la adultdetermina boala Basedow – Graves (gusa exoftalmica): slabire accentuate. iritabilitate.reduc depozitele de lipide .intensifică absorbţia intestinală de glucoză. 3.senzatie de frig. cu ape sărace în iod (lipsa iodului). g. Ocitocina favorizează: .are efect antidiuretic prin micsorarea cantitatii de urina eliminate .

6. Epifiza Epifiza are formă conică şi are ca principal hormon secretat melatonina. când se atrofiază şi este înlocuit cu o grăsime.decalcifierea osoasă. Glandele suprarenale . 4. după care rămâne staţionar până la 14 ani. Limfocitele T. Timusul Timusul este un organ care se dezvoltă până în al doilea an de viaţă. iar hipofuncţia lor conduce le dezvoltarea defectuoasă a dinţilor şi întârzieri mintale. care îşi au originea în măduva hematogenă sunt diferenţiate în timus . 5. care acţionează inhibator asupra glandelor sexuale şi are efect hipoglicemiant.

pilozitatea etc. Hiposecreţia de insulină produce diabetul zaharat. Zonă exterioară a acestora (corticosuprarenalele) secretă trei categorii de hormoni steroizi: . Există două tipuri de celule: .celule alfa.glucocorticoizi (sunt reprezentaţi de cortizol.sexosteroizi (contribuie la diferenţierea dintre sexe: timbrul vocii. 8.).Glandele suprarenale se găsesc în partea de sus a fiecărui rinichi. care intervine în special în metabolismul glucidelor) . reabsorbţia natriului şi eliminarea potasiului). care secretă glucagonul . .mineralocorticoizi (reglarea metabolismului mineral. În stări de stres cu care organismul este obişnuit creşte nivelul noradrenalinei. Ea creşte gradul de utilizare a glucozei în celule şi ajută la transformarea glucidelor în lipide.celule beta care secretă insulina. 7. Insulina este principalul hormon care scade nivelul glicemiei din organism. Glandele sexuale . iar în condiţii de stres neobişnuit creşte secreţia adrenalinei.Stresul şi suprasolicitările stimulează secreţia medulosuprarenalei. Pancreasul endocrine Pancreasul endocrin este format din celule răspândite în interiorul pancreasului exocrin. Zona interioară a suprarenalelor (medulosuprarenalele) secretă adrenalina şi noradrenalina. Glucagonul are efecte opuse insulinei. determinând hiperglicemie.

acela de a preveni ovulaţia. Estrogenul şi progesteronul reglează funcţiile ovariene şi dezvoltarea sânilor la pubertate. Testiculele Testiculele produc testosteronul şi inhibina. În primele 2 săptămâni ale menstruaţiei. ceea ce ar însemna că există un ovul fertilizat.Estrogenul ajută la dezvoltarea ovulelor. ovarele produc estrogen.2. La administrarea pilulelor. stimulând ovarele să producă hormonii sexuali: estrogenul şi progesteronul. mucusul cervical se îngroaşă. incluzând hormonii steroizi: estrogenul şi progesteronul. stimuleaza proliferarea mucoasei si musculaturii uterine. stimuleaza dezvoltarea caracterelor sexuale secundare la femei. Ca urmare. informaţia primită de hipofiză este că nivelul progesteronul este ridicat. devenind mai vâscos şi impenetrabil pentru spermatozoizi.1. Totodată. dezvoltarea caracteristicilor secundare bărbăteşti şi la creşterea dorinţei sexuale. Ovarele Ovarele produc hormonii sexuali ai femeii.8. hipofiza blochează eliberarea de alte ovule. 8. aşadar. SISTEMUL LOCOMOTOR .Testosteronul ajută la cresterea si dezvoltarea organelor genital masculine. Rolul pastilei contraceptive este. Cum previne pilula contraceptivă sarcina?Ciclul menstrual şi sarcina sunt controlate de la nivelul creierului de hipofiză. Pilula contraceptivă este cea care mimează nivelul crescut de progesteron. Progesteronul este necesar în menţinerea şi dezvoltarea sarcinii. care pregăteşte organismul pentru eliberarea unui ovul. Aceasta eliberează lunar substanţe. dacă acesta s-a produs. crearea spermei. precum şi inhibina.

Sistemul locomotor = sistem osos + sistem muscular . Scheletul memebrelor = scheletul centurilor + scheletul membrului propriu zis c. os lat .toracala = 12 vertebre . 1.prezinta 4 curburi fiziologice: 2 lordoze (cervicala si lombara cu convexitatea dispusa posterior) si 2 cifoze (toracala si sacrala cu convexitatea anterior) Coastele = 12 perechi (oase late se prind cu un capat de vertebre si cu un capat de stern): .ultimele3 perechi (8 .8 oase late: perechi si neperechi sudate intre ele 4 oase neperechi: frontal (osul fruntii).10)se articuleaza cu sternul prin intermediul celei de a 7-a pereche (se articuleaza de ea) = COASTE FALSE . palatinele. coaste si stern Coloana vertebrala = 33-34 vertebre suprapuse si articulate intre ele prin discuri intervertebrale .se articuleaza cu claviculele si coastele sternul + coastele+ vertebrele toracale = cutia toracica c.perechile 1 -10 se articuleaza cu sternul – primele 7 perechi (1-7) se articuleaza direct cu sternul prin intermediul cartilajelor costale proprii = COASTE ADEVARATE .VISCEROCRANIU Neurocraniu – formeaza cutia craniana . sunt libere = COASTE FLOTANTE Sternul – osul pieptului.lombara = 5 vertebre . Scheletul membrului superior = centura scapulara + scheletul membrului propriu zis centura scapulara – leaga membrul superior de trunchi -clavicula + omoplat . cornetele nazale inferioare b.cervicala = 7 vertebre . nazalele. si legata intre ele prin articulatii. SISTEMUL OSOS – SCHELETUL Scheletul – scheletul capului scheletul trunchiului scheletul memebrelor a.perechile 11-12 nu se articuleaza cu sternul. lacrimale.realizeaza locomotia Scheletul = totalitatea oaselor din organism asezate in pozitia lor anatomica corecta.prezinta 5 regiuni: . Scheletul capului (22 oase) prezinta 2 parti: .coccigiana = 4-5 vertebre . occipital (osul cefei).1. Scheletul trunchiului= coloana vertebrala.NEUROCRANIU .sacrala = 5 vertebre . etmoid si sfenoid (formeaza baza cutiei craniene) 2 oase perechi: temporalele (oasele tamplei) si parietalele (oasele boltii craniene) Viscerocraniu (14 oase) – formeaza fata 2 oase neperechi: mandibula si vomerul 6 oase perechi: maxilarele. zigomatice.

canalul vertebral. .scheltul bratului: humerus .scheletul gambei: tibie + peroneu .2 oase coxale(+ osul sacrum + coccisul = bazinul) scheletul membrului inferior propriu zis: . nefunctional= os primar .humerus.prin maduva rosie formeaza elementele figurate ale sangelui . Aceste discuri permit mișcări limitate ale celor două oase. Articulațiile fixe nu permit mișcarea oaselor. tibie.o etapa secundara cand rezulta osul secundar . semimobile și mobile.scheletul piciorului: 7 tarsiene.dau forma caracteristica corpului . 14 falange . brut.asigura statiunea bipeda .caracteristica oaselor lungi (ex. 14 falange (cu exceptia policelui care are 2 falange.se formeaza tesut osos nou care se depune peste cel vechi Oasele se leagă între ele prin articulații fixe. incepe in saptamana a 4-a de viata intrauterine totalitatea transformarilor = osteogeneza Osteogeneza prezinta 2 etape: . 5 metacarpiene . cutia toracica.se formeaza tesut osos nou spre diafiza 2. Cresterea in lungime: .se realizeaza cu ajutorul cartilajelor de crestere situate la limitile dintre diafiza (corpul osului) si epifiza (capetele osului) .scheletul coapsei: femur .scheletul mainii: 8 carpiene .scheltul antebratului: radius + cubitus . unde se află discul cartilaginos. Articulațiile semimobile se întâlnesc între corpul a două vertebre. 5 metatarsiene. functional 1. femur) . Cresterea in grosime: .se realizeaza prin activitatea periostului (membrane conjunctiva la exteriorul osului) .pargii cu rol in miscare Cresterea in lungime si grosime a oaselor: transformarea scheletului cartilaginos a embrionului si fatului in scheletul osos al adultului. bazinul . De exemplu.o etapa primara cand rezulta osul primar.reprezinta locuri d einsertie pentru muschi .caracteristica atat oaselor lungi cat si celor late si scurte . celelalte degete au cate 3 falange) c.patela (rotula) – osul genunchiului Rolul sistemului osos: . oasele cutiei craniene au marginea alcătuită din niște dințișori ce se îmbină strâns între ei.Scheletul membrului inferior = centura pelviana + scheletul membrului propriu zis centura pelviana – leaga membrul inferior de trunchi .constituie deposit pentru saruri minerale: Ca si P .formeaza cavitati de protectie: cutia craniana.scheletul membrului superior propriu zis: .2.

auditive b. oblici externi.muschii antebratului. pronatori si supinatori ai antebratului .oblic superior si inferior Muschii gatului: .muschii fesieri: in jurul articulatiilor coxo-femurale . flexori si extensori ai degetelor. SISTEMUL MUSCULAR Muschii capului: a.sternocleidomastoidian . extensori ai degetelor. oblici interni Muschii membrelor: 1. cvadriceps femoral.pielosul gatului .occipital . Muschii membrelor inferioare: .hioidienii Muschii trunchiului: Muschii spatelui si ai cefei: trapez. orbitale. Muschii extrinseci ai globului ocular: . Muschii membrelor superioare.muschii mainii 2.drept superior si drept inferior .muschii coapsei: croitor. bucale. pronatori si supinatori ai piciorului .frontal . diafragmul Muschii abdomenului: drepti abdominali.drept extern si drept intern . Muschii limbii d.muschii umarului: deltoid . dorsal. biceps femoral. Muschii mimicii – cutanati: .muschi grupati in jurul orificiilor: nazale.muschii gambei: triceps sural (gastrocnemian si solear). ai santurilor intervertebrale Muschii toracelui: pectoralii. adductori ai coapsei . flexori ai degetelor. dintatii. Muschii masticatori: maseteri si temporali c.muschii palntei: flexori si extensori ai degetelor SISTEMUL DIGESTIV Sistemul digestiv . intercostalii.2. .muschii bratului: biceps si triceps brachial .

deglutitie). anus .jejun. triturare. solubile.sub bolta diafragmatica.glande anexe: glande salivare. Digestia si absorbtia Digestia = totalitatea transformarilor pe care le sufera alimentele.Se descriu mai multe portiuni:cecul. Pancreasului i se descriu un cap. prin care substantele organice complexe din alimente sunt transformate in substante organice simple.Pe fata superioara se observa doi lobi:drept si stang.posterior. La acest nivel mucoasa prezinta un numar de vilozitati intestinale.fiind segmentul cel mai dilatat segment al tubului digestiv.situat in potcoava duodenala. Vascularizatia pancreasului este asigurata de ramuri din arterele gastroduodenale iar sangele venos este drenat in final de vena porta. numite nutrimente. absorbabile. Reprezinta o raspantie a cailor respiratorii si digestive realizeaza legatura dintre cavitatea bucala si esofag. Pancreasul. Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv .portiunea orizontala-format din antrul si canalul piloric care se termina la orificiul piloric . Celulele acinilor pancreatici secreta sucul pancreatic care .In peretele gastric exista doua plexuri vegetative.stang. pancreas Faringele este un conduct muscolofibros. Stomacul Este situat in abdomen in loja gastrica.totalitatea organelor care participa la digestie . intestine gros. Esofagul este un segment tubular de 25-30 cm la adult.Santurile de pe fata inferioara delimiteaza 4 lobi: drept. care maresc mult suprafata favorizand procesul de absortie..prezinta 2 parti: . esofag. Transformarile pot fi: mecanice (masticatie. Stomacul are 2 portiuni : 1.are o lungime de 1. ficat.Glanda mixta.portiunea verticala-care nu se umple cu alimente 2.realizeaza legatura dintre faringe si stomac. este cea mai mare glanda din corpul uman. Ficatul este situat in cavitatea abdominala .Este diferentiat in 3 segmente:duoden. Intestinul subtire segmentul cel mai lung al tubului digestiv (peste 4m) se intinde de la pilor la valvula ileo-cecala prin care se deschide in intestinul gros. . faringe.ileon.are o secretie externa bila care se elimina in perioadele digestive in duoden. Musculatura faringelui constituite din fibre musculare striate cu dispozitie circulara si longitudinala .Mucoasa intestinului nu mai prezinta vilozitati.colon.tub digestiv: cavitate bucala.este colectat in doua canale mari:canalul principal care se deschide in duoden si un canal accesor care se deschide in canalul wirsung sau in duoden. Inervatia stomacului este constituita din fibre parasimpatice provenite din nervii vagi si fibre simpatice din plexul celiac.estesituat retroperitoneal avand o pozitie transversala. intestine subtire.rectul ce se termina cu canalul anal.detine un rol important in deglutitie.7m si un calibru superior fata de cel subtire.La partea anterioara a santului longitudinal drept se afla vezica biliara iar in partea posterioara vena cava inferioara .in loja hepatica.un corp si o coada. stomac.anterior.

dizolvarea substantelor. emulsionarea grasimilor). triturare a alimentelor Saliva – produsul de secretie a glandelor salivare roluri: inmuierea alimentelor. Digestia gastrica – este rezultatul activitatii motorii si secretorii a stomacului Activitatea motorie – contractile stomacului care pot fi: tonice (de umplere cu alimente) si peristaltice (bolul alimentar se amesteca cu sucul gastric si formeaza chimul gastric) Activitatea secretorie – secretia de suc gastric Sucul gastric – produs de glandele gastrice bol alimentar activitate secretorie si motorie chim gastric c. chimice (transfromarea substantelor organice complexe in substante organice simple sub actiunea enzimelor) a. protectie antibacteriana. copt) transformandu-l in maltoza Deglutitia = procesul prin care bolul alimentar strabate faringele. zdrobire. esofagul si ajunge in stomac. de-a lungul intestinului.contine o enzima glicolitica: amilaza salivara (ptialina) care hidrolizeaza amidonul preparat termic (fiert. formarea bolului alimentar.cuprinde 3 timpi: bucal. apoi se relaxeaza si apar altele noi in mijlocul segmentelor dintre . deglutitie . Digestia intestinala – este rezultatul activitatii secretorii si motorii a intestinului subtire Activitatea motorize – 3 tipuri de contractie: tonice: de umplere cu alimente digerate peristaltice: unde de contractie circulara care se propaga de-a lungul intestinului subtire segmetare: contractii inelare care apar la intervale regulate. faringian si esofagian . solubilizarea unos constituienti alimentary. - - masticatie alimente impregnare cu saliva bol alimentar b. Digestia bucala Masticatia = procesul de taiere.fizice (inmuierea alimentelor.

contractiiile precedente.produs de mucoasa duodenala chim gastric activitate motoire si secretorie chil intestinal  d. pancreatica si intestinala. Absorbtia intestinala – procesul prin care produsii simpli rezultati din digestie strabata peretii intestinului subtire si ajung in sange si limfa e.secretia biliara. se varsa in duoden in timpul digestiei si se acumulea in vezica biliara intre digestii  Secretia pancreatica – sucul pancreatic: . de absorbtie.secretata de ficat. Defecatia – procesul de eliminare a materiilor fecale - act reflex involuntar la nou nascut pana la 15 luni si voluntar la copilul mic si adult coordonat de centri reflecsi medulari si controlat de scoarta cerebrala SISTEMUL CIRCULATOR Sistemul circulator .produs de pancreasul exocrine se varsa in duoden  Secretia intestinala – sucul intestinal: . de fermentatie si putrefactie in urma carora se formeaza materiile fecale.totalitatea organelor care participa la circulatia sangelui cu substante . au rolul de a a mestea chimul gastric cu secretiile digestive Activitatea secretorie: . Fiziologia intestinului gros In intestinul gros se desdasoare activitati motorii. Secretia biliara = bila (fierea) .

ioni de Fe.contribuie la mentinera homeostaziei corpului .in stare adulta sunt anucleate . mobile.durata de viata de la cateva ore la cativa ani  Trombocitele (plachetele sangvine): . cloruri. vene .primeste de la O si A B III: -doneaza la B si AB . Mg. glucide.primitor universal Sistemul Rh: .au rol in coagularea sangelui. apoi sunt distruse de splina. produsi finali si intermediari ai metabolismului) si 9% .( contin factorii coagularii).300000/mm³sange .sange Sangele.donator universal .inima . capilare. enzime) Elementele figurate  Eritrocite (hematii.fragmente celulare care se formeaza din fragmentarea megacariocitelor in maduva rosie . ganglioni limfatici  Leucocitele (globule albe): . cu rol in imunitate . combinatii ale acestora.lichid de culoare rosie. prin aderarea la peretele vasului de sange lezat si formarea dopului plachetar   Grupele de sange Sunt 4 grupe de sange: O I: .contin un pigment rosu numit hemoglobina (Hb) cu rol in transportul gazelor respiratorii .primeste doar de la grupa O A II: .este format din plasma (55 – 60%) si elemente figurate (40 – 45 %) Plasma – contine 90% apa si 10 % substante chimice: 1% . ficat.5milioane/mm³sange circulant .in numar de 4000 – 8000/mm³sange .celule nucleate.5milioane/mm³sange circulant. iar la ♂ .substante organice( proteine. care formeaza mediul intern al organismului impreuna cu lichidele interstitiale .este format din : .reprezinta 8% din greutatea corpului .doneaza la AB .substante anorganice (bicarbonati. lipide. globule rosii): .. K.4.vase de sange: artere.durata de viata 120 zile. Ca.la ♀ .doneaza la A si AB .primeste de la O si B AB IV: .

in cazul femeilor cu Rh negative. numite anticorpi. grefe si transplanturi) care patrunsa in mediul intern determina producerea de substante specifice.) Imunitatea Reprezinta capacitatea organismului de a recunoaste si a neutraliza particule sau cellule straine organismului. virusuri. care sunt modificate si care nu mai sunt recunoscute ca fiind proprii. Antigenul = substanta sau particula straina (bacterii. Imunitatea specifica (dobandita): . Imunitatea nespecifica (innascuta): . anomalii.prezenta factorului D in sange determina formarea de anticorpi anti-D . dar si cellule si substante proprii organismului. Imunitatea este: nespecifica si specifica 1.prezenta la toti oamenii 2. in schimb o persoana cu Rh negativ poate primi o singura data sange cu Rh pozitiv. malformatii.tipuri de imunitate specifica:   imunitate dobandita natural: pasiv: mostenita prin transfer transplacentar de anticorpi sau din laptele matern activ: in urma unor boli imunitate dobandita artificial: activ: prin vaccinare – introducerea in organism a unor agenti patogeni atenuati sau omorati care determina producerea de anticorpi specifici. la a 2-a pot aparea accidente de incompatibilitate: avort. care neutralizeaza si si distrug antigenul. etc. deoarece la a 2-a transfuzie se sintetizeaza anticorpi anti-D care duc la hemoliza . deoarece datorita sangelui fetal care ajunge in cel al mamei se sintetizeaza anticorpi anti –D(prima sarcina decurge normal. de aceea in cazul transfuziilor se tine cont si de factorul D: o persoana cu Rh pozitiv poate primi de n-ori sange cu Rh negative. dureaza 1-7 ani . cu o sarcina Rh pozitiv (mostenit de la tata)sarcina trebuie urmarita .in functie de prezenta/ absenta factorului D oamenii pot avea: Rh pozitiv daca au factorul D (85%) si Rh negative daca nu au factorul D (15%) .apare in urma contactului cu agenti patogeni ..pe suprafata hematiilor poate exista si antigenul D (factorul D) care se mosteneste de la tata .

Majoritatea venelor transportă sânge dezoxigenat. arterele sunt cu mai mulţi muşchi. cu varful orientat spre plamanul stang formata din 4 camere: 2 atrii (A) la baza si 2 ventricule (V) spre varf care comunica intre ele prin orificiile atrioventriculare. Cai respiratorii: fose nazale. cavitar situata intre plamani. iar ventriculele sunt separate intre ele prin septul interventricular . excepţie sunt venele pulmonare şi vena ombilicală. miocard. Arterele sunt tuburi flexibile cu pereti grosi. Diametrul lor se micsoreaza pe masura ce ele se departeaza de inima si se subdivid. ansamblul constituie arborele arterial. Venele sunt vasele sangvine care transportă sângele spre inimă.Ele diferă de artere şi prin structură şi prin funcţii. in special in V stang format din 2 tipuri de cellule: cellule miocardice contractile si cellule miocardice modificate care intra in alcatuirea sistemului excitoconductor sau nodal - Artere •Vase sangvine ce duc sangele de la inima la organe si tesuturi. Capilare •Capilarele sunt cele mai mici vase sangvine din sistemul circulator. Contactul dintre capilare și vene sau artere nu se face di rect. decat in A. bronhii principale Sistemul respirator . faringe. care alimenteaza vasele capilare. endocard Miocardul = muschiul inimii este mai gros in V.organ musculos. trahee. atriile sunt separate intre ele prin septul interatrial .În diametru au circa 5-10 μm. Ultimele lor ramificatii sunt arteriolele. dureaza 2-3 saptamani Inima: . SISTEMUL RESPIRATOR Sistemul respirator = totalitatea organelor prin care se face schimbul de gaze dintre aerul atmosferic si organism. ele realizează schimbul de substanțe dintre sânge și țesuturi.- pasiv: prin administrare de seruri care contin anticorpi gata formati. Venele posedă valve ce împiedică întoarcerea sângelui. laringe. de exemplu. Având grosimea de o singură celulă.peretele inimii prezinta 3 straturi: epicard. ci prin intermediul venulelor (între vene și capilare) și aarteriolelor (între artere și capilare).

care se ramifică în tuburi din ce în ce mai mici. între cei doi plămâni aflându-se inima. care.Între sacii pulmonari se află un ţesut conjunctiv elastic. Traheeaeste un tub lung de aproximativ 12cm. fiind puternic vascularizată. ţesutul cartilaginos este înlocuit cu ţesut moale. numite alveole pulmonare. numită “mărul lui Adam”. menţinut deschis datorită inelelor cartilaginoase din care este alcătuit. Cilii se mişcă de jos în sus. Plămânii nu au muşchi.Plămânul drept este alcătuit din trei lobi. • Alveola pulmonară este unitatea structurală şi funcţională a plămânului. de culoare roz.Plamani Fosele nazale. în număr de două. trei în plămânul drept. celule ciliate. Prin vibrarea coardelor inferioare se produc sunetele. sunt ramificaţii ale traheii care pătrund în plămâni. iar plămânul stâng are doar doi lobi. de asemenea. antrnănd astfel impurităţile spre exterior. deasupra diafragmei. iar mucoasa lor conţine. Plămânii sunt două organe buretoase elastice. Interiorul foselor nazale este căptuşit cu o mucoasă ale cărei secreţii menţin locul mereu umed. astupă cavitatea laringelui numită glotă. Mucoasa. alcătuiţi din mici umflături cu pereţii foarte subţiri. Laringeleeste alcătuit din mai multe cartilaje. spre esofag. încălzeşte aerul inspirat. cât şi firele de păr din fosele nazale opresc înaintarea prafului şi a altor impurităţi care se pot afla în aerul inspirat. se deschid la exterior prin nări. Cele mai fine bronhiole se termină cu saci pulmonari. ce uşurează trecerea alimentelor prin aceast. Bronhiile. ale cărei celule sunt ciliate. numite bronhiole.Inelele cartilaginoase ale acestora sunt complecte. Bronhiile se ramifică în bronhii secundare: două în plămânul stâng. deoarece în interiorul său se află două perechi de pliuri numite coarde vocale. la nevoie. care alcătuiesc cavitatea nazală. iar în faringe prin două orificii.Suprafaţa lor este acoperită de două foiţe. Mucusul. . Laringele este şi organul vorbirii. • În fiecare lob pătrunde câte o bronhie secundară. dintre care cel situat anterior prezintă o proeminenţă. La intrarea în laringe se află un căpăcel numit epiglotă. aşezate în cutia toracică. Faringele are forma unei palnii cu peretii musculo-membranosi si este organul în care se încrucişează calea respiratorie cu calea digestivă. Peretele intern al traheii este căptuşit cu o mucoasă umedă.

În momentul expiraţiei. Acest ritm este mai mare la femeie. respiraţia pulmonară şi respiraţia celulară. în cazul bolilor reumatice. în special sub forma bronşitelor acute. • Un om adult aflat în repaus execută 16 mişcări respiratorii pe minut (ritmul respirator). Respiraţia pulmonară • Această etapă a respiraţiei cuprinde două faze: pătrunderea aerului în plămâni (inspiraţia). el creşte în timpul activităţii musculare. Pneumonia lobară atacăuna. urmează pasiv mişcările cutiei toracice. Fiziologia sistemului respirator Funcţionarea sistemului respirator. o boală secundă. la fundamentul căreia stau spasmele bronhiolelor mici. • Inspiraţia este. boală infecţios-alergică. echinococoza) se întîlnesc rar. Mişcarea coastelor împinge sternul înainte. uneori plămînul întreg şi chiar pe ambii. al exerciţiilor fizice etc. • Astma bronşică . muşchii intercostali trag coastele şi le ridică. industriei săpunului) în cazul nerespectării regulilor igienei muncii şi tehnicii securităţii. Boala decurge uneori sub masca diferitor boli ale sistemului de respiraţie. în urma traumelor.Acestea pot creşte prin antrenament. iar plămânii îşi micşorează volumul o dată cu cel al cutiei toracice. prin care se asigură respiraţia. volumul cutiei toracice creşte datorită contracţiei muşchilor respiratori: diafragma se contractă şi coboară. SISTEMUL EXCRETOR . Una este lipită de plămân. Plămânii sunt foarte bine vascularizaţi de arterele şi venele pulmonare. deci. gripei ş. iar plămânii se umplu cu aer. • Respiraţiile normale sunt acte reflexe involuntare. cealaltă de peretele intern al cavităţii toracice. care durează mai mult decât inspiraţia. Intrările şi ieşirile de aer din sistemul respirator prezintă ventilaţia pulmonară. cancerului pulmonar. de regulă. care de regulă. Este caracterizată de crize de sufocare cu tusă ulterioară şi secreţie a flegmei vîscoase. în mod obişnuit se dezvoltă pefonul contagiunii de tuberculoză. Decurg. pneumoniilor. muşchii se relaxează. apar spontan. •Pleurezia este. în principal.a. cuprinde. faza activă a respiraţiei. Pleureziile se împart în uscate şi exsudative. • Bolile profesionale se observă la lucrătorii diferitelor profesii (din domeniul chimiei. două părţi. Plămânii. care depinde de frecvenţa şi profunzimea mişcărilor respiratorii.numite pleure. În timpul inspiraţiei. eliminând aerul. Bolile respiratorii •Aprinderea de plîmîni (pneumonia) poate fi lobară sau bronhocumonie. • Parazitozele pulmonare (actinomicoza. eliminarea aerului din plămâni (expiraţia). iar expiraţia este faza pasivă. •Bronşitele (acute şi cronice) sînt boli ale trunchiului bronhial sau căilor aerifere ale plămînilor apărute ca urmare a suprarăcirii. răcelii. tulburînd capacitatea de muncă. Principala măsură de profilaxie constă în înlăturarea cauzelor bolilor. gimnastică etc. neavând muşchi.

in sectiune.Sistemul urinar este alcatuit din doi rinichi si cai urinare intrarenale(calice mici. –Ureterele sunt organe tubulare care fac legatura intre bazinet si vezica urinara. de-o parte si de alta a coloanei vertebrale.care se unesc.care este o plasma filtrata. –Pelvisul renal rezulta din unirea celor 3 calice mari.datorita marimii spatiului ocupat de ficat. -pH-ul plasmei. Rinichi Sistemul excretor Cai urinare: pelvis renal. .calice mari.extern.O piramida Malpighi. •Rinichiul drept este situat putin mai jos decat cel stang.cu substanta corticala din jurul sau formeaza un lob renal.doua zone: a)Zona corticala este formata din glomeruli.Aceasta se continua cu ureterul.Calicele mari se deschid in pelvisul renal. indeplineste toate procesele complexe care au ca rezultat formarea urinii.varful constituind papila renala.situate retroperitoneal.uretra.Peretele ureterelor este alcatuit din 3 straturi: intern.descendenta si ascendenta) si tub contort distal.mijlociu. •In procesul formarii urinii.alcatuit din tesutul adipos si extern. Este situate in regiunea cea mai profunda a cavitatii abdominale. Nefronul reprezinta unitatea morfologica si functionala a rinichiului.Fiecare piramida renala este orientata cu baza spre periferie.care se insera pe papilele renale. RINICHII •Sunt organe pereche.formand calicele mari. Caile urinare –Sunt formatiuni membranoase tubulare.fibros.pelvis renal)si extrarenale:uretere.Este un conduct prin care urina este eliminata din vezica urinara la exterior. -concentratia deseurilor din sange. -concentratia electrolitilor.ansa Henle(cu 2 ramuri. 2 uretere.in loja renala. . in care se acumuleaza urina.care suspenda rinichiul de peritoneu si de peretele abdominal .median.separate prin septuri renale.Uretra .rinichi regleaza: -volumul plasmei sangvine.de o parte si de alta a coloanei vertebrale lombare.Prezinta 2 portiuni:intrarenala si extrarenala. Nefronuleste alcatuit din capsula glomerulara. –Vezica urinara organ cavitar. vezica urinara. uretra Rinichii au ca functie principala mentinerea homeostaziei extracelulare.este situata posterior simfizei pubiene si anterior rectorului. Parenchimul renal prezinta. •Fiecare rinichi prezinta un invelis alcatuit din trei straturi: intern.tubi uriniferi si vase de sange.tub contort proximal.vezica urinara.Aceasta se realizeaza prin formarea urinii. Papilele renale se deschid in calicele mici. b)Zona medulara este alcatuita din 8-15 piramide renale(Malpighi).

1.urina este eliminata in jeturi in vezica urinara si datorita sfincterelor uretrale este impiedicata eliminarea continua a urinei la exterior. situat superior.Se efectueaza in mod reflex.prin miscari peristaltice.Urina finala ajunge prin tubii colectori la nivelul papilelor. Mictiunea •Este actul fiziologic de eliminare a urinei din vezica urinara.inferior.este transportata in lungul ureterului pana la vezica urinara.controlate voluntar.Uretra prezinta doua sfinctere: -intern.Nu este controlat voluntar. •Din uretere. •Factorii favorizanti ai mictiunii sunt:contractiile musculare abdominale si ale diafragmei care produc cresterea presiunii intraabdominala si comprimarea vezicii.iar de aici .format din fibre musculare netede. SISTEMUL REPRODUCATOR Reproducereaeste o caracteristica fundamental a oricarei finite vii si se realizeaza cu participarea a doua organisme de sex diferit.ce alcatuiesc si musculatura vezicii urinare. •Reflexul medular al mictiunii se afla sub controlul unor centri nervosi superoi din diencefal si din scoarta cerebrala. SISTEMUL REPRODUCATOR MASCULIN testicule cai excretoare Aparatul genital masculin .cu rol excitator sau inhibitor.alcatuit din fibre striate. -extern.se aduna in calice si pelvis.

situate posterior de vezica urinara .sub vezica urinara .organe pereche .situate in regiunea inghinala. intgr-o punga de piele numita scrot . .Glande anexe Organ copulator (penis) Testiculul organ pereche.glande pereche . cu functie exocrine si endocrina.organ genital si urinar 2.formate din lobuli cu tubi seminiferi contorti in care se formeaza spermatozoizii (gamete masculini.secreta un lichid cu rol de transport si hranire a spermatozoizilor Organul copulator (penisul).secreta un lichid cu rol de transport si hranire a spermatozoizilor Prostata: . reteaua testiculara Canale eferente Caile spermatice Canalul epedidimar Cai extratesticulare: Canal deferent Canal ejaculator Uretra Glande anexe: Vezicule seminale: . SISTEMUL REPRODUCATOR FEMEIESC Ovare Trompe uterine Aparatul genital feminine Cai genitale Uterul Vagin Ovarele: .situate in pelvis .secretia exocrina) si celule interstitiale Leydig care secreta hormonii androgeni Cai intratesticulare: tubii drepti.

Faza proliferativa – intre a 4-a si a 14-a zi.medulara cu tesut conjunctiv.Faza menstruala.schimburile nutritive dintre mama si fat se realizeaza prin intermediul placentei si al vaselor ombilicale. -din zigot se formeaza embrionul care din luna a treia devine fat ce creste si se dezvolta pana la sfarsitul lunii a noua de sarcina . Nasterea: . modificari ciclice care se desfasoara in cursul a 28 de zile ( ciclul menstrual ).consta in aplicarea unor metode de impiedicare a conceptiei Metodele contraceptive sunt: .nepereche situate intre vezica urinara si rect Vaginul: .organ cavitar. Acesta se desfasoara in 3 faze: 1. Conceptia se realizeaza in perioada de maturitate sexuala a celor doua sexe. Sarcina: .au functe mixta: exocrina (produc ovulele) si endocrina (produc hormonii estrogeni si progesteron) Trompele uterine: . sterilet. dupa care se fixeaza in mucoasa uterine. vase.formate din doua zone: .consta in expulzia fatului la sfarsitul celor noua luni de dezvoltare intrauterine.organ caviar situat in continuarea uterului In perioada de fertilitate a femeii mucoasa uterine sufera modificari sub influenta hormonilor ovarieni. rezultand celula-ou (zigotul).cu durata de 2-3 zile. in care stratul superficial al mucoasei uterine distruse se elimina in vagin impreuna cu o cantitate mica de sange 2. metoda calendarului . histerectomie. Fecundatia consta in unirea spermatozoidului cu ovulul. Faza secretorie – care dureaza din a 15-a zi pana la o noua menstruatie. Contraceptia: . preservative. diafragma. vasectomie .definitive: ligaturarea trompelor uterine. caracterizata prin ingrosarea mucoasei uterine 3.in uter zigotul isi continua segmentarea inca trei zile. spermicide. in cazul in care nu a avut loc fecundatia.nervi .temporare: contraceptive orale (anticonceptionale)..corticala cu foliculi ovarieni din care se formeaza ovulele .Are loc in trompa uterina.conducte perche situate intre ovare si uter .capteaza ovulul expulzat si-l conduc spre uter Uterul: . process numit nidatie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->