Referat Dreptul Mediului: tehnici de protectia a mediului

Tehnici de protecTie a mediului

Luţia Adrian Facultatea: Drept Anul: 2 Grupa: 3

neorganizate. Curatarea gratarelor se poate face manual sau mecanizat. accidentale • După modul de organizare: organizate. lg prot. sezoniere.Poluarea apei Surse de poluare •După origine:naturale şi artificiale • După frecvenţă: permanente.2 mari care se depun sau plutesc) ü Reţinerea impurităţilor mari • Grătare Gratarele sunt ctruite din bare profilate asezate orizontal sau vertical la dist de 20-200 mm. hg nr 101/97 Procedee şi instalaţii pentru epurarea apei • Autoepurarea • Epurarea mecanică (eliminarea part. . Legislaţie Lg apelor nr 107/1996. Mediului nr 137/1996.

.

• Site Sita cilindrica realizeaza grade mici de purificare mecanica si produce spuma. .

.

Diferenţa dintre densităţile celor două faze 5. în care se introduce apa uzată →decantatul şi precipitatul. Separarea se realizează datorită diferenţei de densitate a fazelor. • Deznisipatoarele . v Orizontale sunt ctituite din 2 sau mai multe bazine înguste şi puţin adânci ce au la intrare un agitator pentru reţinerea impurităţilor plutitoare din apă. Forma particulelor solide 4.sunt bazine cu rol de a reţine particulele grele. • Sedimentarea – depunerea part. Cant. 2. . Panta rigolei e de 0. O particulă aflată într-un mediu lichid este supusă forţei gravitaţionale şi forţei de rezistenţă a lichidului. fazei solide din am. Deznisiparea se face înaintea decantării. forţei de greutate Poate fi infl. de: 1. part. Dimens.• Dezintegratoare ü În câmp gravitaţional Este cel mai utilizat procedeu pentru separarea fazelor unei suspensii sau emulsii. 3.5 – 2% viteza apei de 0. Natura particulelor solide Utilajele pentru separarea amestecurilor eterogene l-s prin sedimentare sunt ctituite din rezervoare de diferite forme şi dimensiuni. sub acţ.3 m/s timpul de staţionare 30-60 s.

.

v Verticale sunt cilindrice şi ocupă un spaţiu mai redus. Timpul de staţionare a apei e de 30. Apa este alimentată în tubul central. coboară şi urcă prin spaţiu inelar cu 0.05 m/s. Depunerile sunt colectate la partea inferioară. .90 s.02-0.

.

v Cu fcţionare periodica v Cu fcţ ctinua .• Decantoarele ctrucţii pt reţinerea subst solide util în toate staţiile de epurare.

.

Aceasta depinde de felul particulelor: 1. • Flotaţia prin barbotare – se utilizează la separarea grăsimilor din apele uzate (menajere. . Particule mici şi uşoare – bule mici 3. Aerul se amestecă cu apa uzată cu ajutorul unui rotor mechanic axial prin axul căruia este aspirat aerul (effect de ejecţie dat de rotor).• Flotaţia este procesul de antrenare a particulelor aflate în suspensie întrun mediu lichid. abatoare…) • Flotaţia mecanică – se utilizează la particulelor minerale şi a celor care precipită greu. la suprafaţa acestuia.2 mm. Coloizi – se face în prealabil operaţia de floculare (afânarea coloizilor prin introducerea de aer). Particule mari –bule de 2mm 2. cu ajutorul bulelor de aer. cu dimensiuni sub 0.

.

Cu aj acesteia se separă particule mai mari de 80 µm. • Centrifuga de sedimentare cu transportor elicoidal Are funcţionare continuă şi tamburul de formă cilindrică sau conică. La apele menajere.• Flotaţia sub VID – saturarea apei uzate cu aer într-o incintă închisă. pt epurarea prin flotaţie este necesar să se adauge substanţe ü În camp centrifugal coagulante. . Centrifugele pot fi de filtrare sau de sedimentare. Apa presurizată printr-un robinet de detentă eliberează cantitatea de aer dezvoltată sub formă de bule fine în camera de amestec cu apa uzată. • Centrifuga Forţa centrifugală este superioară celei gravitaţionale de aceea particulele f mici pot sedimenta în câmp centrifugal. neperforat. Cuţitul are înălţimea tamburului şi intră în acţiune atunci când sedimentul atinge o anumită grosime. după care este trecută într-o incintă în care presiunea aerului este mai mică decât presiunea atmosferică. • Centrifuga verticală cu îndepărtarea sedimentului prin raclare cu un cuţit Se utilizează în cazul particulelor grele uşor sedimentabile. • Flotaţia prin presurizare – se realizează cu o cantitate de apă epurată reciclată cu o pompă şi introdusă în la o presiune mai mare (3-6 bari) în camera de presurizare unde este adus aer de la un compresor.

.

În cazul acesta apele uzate nu sunt tratate cu substanţe de floculare (viteze mari).• Centrifuga cu talere sau discuri Utilizate la separarea nămolului activ. Avantaje: simplitate. . • Hidrociclonul Centrifuga fără elemente în mişcare. vitezele mari produc eroziunea pereţilor. nu are elemente în mişcare. Dezavantaje: consum mare de energie pt pomparea apei. Eficienţa separării se poate mări prin folosirea mai multor cicloane montate în serie. dimensiuni reduse. fcţionare ctinuă.

.

Care fcţ sub acţ presiunii hidrostatice a înălţimii stratului de suspensie 2. După modul de realizare a diferenţei de presiune necesară filtrării: 1. ctituite din recipiente cilindrice cu diametru mare la baza cărora se află un ciur/grilaj. Filtre cu vid 3. .ü Epurarea mecanică prin filtrare Filtrarea reprezintă ultima verigă din procesul de epurare. Cu fcţionare ctinuă . Orizontale .sunt deschise. 2. cu fcţ discontinuă.suportul filtrant se deplasează într-un circuit închis. aplicată la separarea elementelor coloidale utilizându-se medii de filtrare corespunzătoare. Care fcţ sub presiunea creată de acţiunea unor pompe • Filtre care fcţ la presiune hidrostatică 1. Filtrele pot fi: După modul de funcţionare: 1. Cu fcţionare periodică – filtrul fix. operaţii simultane. Filtrul reprezintă utilajul folosit pentru separarea amestecului l-s. operaţiile sunt diferite pe porţiuni ale suportului filtrant.

.

cu deosebirea că vasul în care se află amestecul pt filtrare este mult mai înalt. Pentru evacuarea rapidă a precipitatului şi recuperarea rapidă a pânzei de filtrare se pot folosi filtre celulare rotative. . Are fcţ continuă. pt a crea o presiune mai mare asupra materialului filtrant. cu detaşarea precipitatului pe role. Verticale . automată şi este cel mai utilizat la epurarea apelor uzate. • Filtre care fcţ sub VID Sunt mai eficiente datorită presiunii artificiale create de pompele de vid.2. rola de spălare şi pe rola de desfundare a porilor.au ctrucţia asemănătoare cu cea a filtrelor orizontale. Pânza este înfăşurată pe rola de detaşare. după care intră în cuva cu apă uzată pentru filtrare.

.

.

.

. O funcţionare continuă o au filtrele presă cu bandă care execută filtrarea prin presarea amestecului între două benzi transportoare.• Filtre care funcţionează sub presiune sau filtre presă Folosite la presarea nămolului → un precipitat cu umiditate redusă (50-65%). Filtrul presa cu camera are o funcţionare discontinuă şi necesită timpi mari şi manoperă mare pentru descărcarea preciitatului.

.

apă şi energie. prin transferarea de materiale dinspre apă spre celulele vii şi dinspre acestea spre apă. pneumatice şi mixte. Prezenţa inhibatorilor • Epurarea biologică cu nămol activ Unitatea de bază a nămolului activ este floconul (masă gelatinoasă secretată de microorganisme – bacterii şi substanţe inerte). Temperatură 2. . Indicele pH 3. Cu nămol activ 2. ü Epurarea biologică aerobă Oxidarea substanţelor organice prin acţiunea microorganismelor aerobe → dioxid de carbon. în produşi de degradare inofensivi şi biomasă. ca rezultat al metabolismului bacterian. Cu biofiltre Activitatea enzimelor este influenţată de: 1. Oxigenul este introdus prin operaţii mecanice.• EPURAREA BIOLOGICĂ Transformarea impurităţilor organice. 1.

.

Viteze mai mari decât viteza de depunere a nămolului activ. Circulaţia şi omogenizarea flocoanelor de nămol activ în apa uzată. materiale plastice sau ceramice). . 2. format dim materiale filtrante cu suprafaţă specifică mare (pietriş. 3.Prin aerare tre să se asigure: 1. • Epurarea biologică prin BIOFILTRE BIOMASA ESTE DEPUSĂ PE UN SUPORT SOLID. Apa uzată este alimentată pe la partea superioară a filtrului fiind distribuită uniform pe o paletă rotitoare peste materialul granular de umplutură şi este colectată la partea inferioară a filtrului. Transferul intens al oxigenului din aer în apă. cocs. zgură.

.

Rezultă biogazul 3. ü Epurarea biologică anaerobă Reacţiile în mediu anaerob produc mai puţină energie → sinteza unor cantităţi mai reduse de material celular.Biofiltrele se clasifică astfel: După nr de trepte de epurare: 1. Cu două trepte de epurare După modul de alimentare şi de realizare a contactului dintre apa uzată şi pelicula biologică: 1.5-2 rot/min. De contact cu introducerea intermitentă a apei uzate 3. ventilaţia poate fi naturală dacă filtrul e descoperit. Cu ventilaţie naturală 2. turaţia distribuitorului este de 0.5 m . Cu ventilaţie artificială (aerofiltre) Filtrele biologice au de obicei înălţimi de 1-3. Cu masă biologică sub formă de peliculă Prin acest tip de epurare se realizează un grad mai mic de îndepărtare a impurităţilor organice decât prin epurare aerobă. Uzuale cu alimentare continuă 2. Cu masă biologică în suspensie 2. viteza apei prin duze 1 m/s. însă are ţi avanta je: 1.. Nu necesită aerare (economie de energie) 2. Nămolul excedentar este în cantităţi reduse . Fermentaţia are loc în absenţa aerului în bazine etanşe la temperaturi între 20-60°C Variantele de realizare a procesului anaerob sunt: 1. Cu o treaptă de epurare 2. temperatura în interior tre să fie peste 2°C . o creştere mai mică a suspensiei bacteriene. Scufundate cu material granular menţinut în permanenţă sub apă şi aerare artificială După modul de realizare a aerării: 1. materialul filtrant are grosimi de 40100 mm.

.

piatra de var (calcar) 2. Fotocataliza Prelucrarea chimică a apelor uzate se realizează prin procedee de neutralizare. hidroxid şi carbonat de calciu v Pt apele alcaline: 1. hidroxid de calciu (var stins sau lapte de var) 3. coagulare şi floculare. • Neutralizarea apelor uzate -corectarea pH-ului aducându-l la o valoare cât mai apropiată de cea neutră. Acid clorhidric/sulfuric 2.• EPURAREA CHIMICĂ Epurarea chimică poate fi bazată pe: 1. în faza lichidă 4. oxidare şi reducere. schimb ionic sau prin folosirea catalizatorilor de accelerare a reacţiilor chimice. . pentru a favoriza dezvoltarea florei şi faunei şi a reduce coroziunea. cu aer. Schimb ionic 3. Gaze de ardere de la arderea petrolului/gazelor naturale/combustibililor solizi. • Neutralizare reciprocă (ape poluate acide + ape poluate alcaline) • Folosirea deşeurilor industriale • Folosirea substanţelor cu caracter puternic acid sau bazic v Pt apele acide: 1. Dioxid de carbon 3. Cataliza 5. Oxidare chimică în faza lichidă: Ø Cu ozon Ø Cu clor 2. Incinerare oxidare termică.

aldehide. • Coagularea – fenomenul de aglomerare a particulelor fine coloidale sub acţiunea unor substanţe chimice (coagulanţi). se obţine apă. nitraţilor. O instalaţie de coagulare-floculare cuprinde următoarele componente: 1. • Precipitarea. oxigen şi hidroxid feric. Să nu prezinte risc şi cheltuieli în manipulare 6. • Flocularea – aglomerarea flocoanelor fine rezultând flocoane mari. Agenţii de floculare sunt argilele minerale (bentonitele). sulfurile. • Clorul şi compuşii lui au un grad de epurare mai mare. Bazin de preparare a soluţiei de tratare 4. Timpul de reacţie să fie mai mic de 3 ore 5. Agenţii de coagulare: sărurile acizilor tari şi ale bazelor slabe: alaunul de aluminiu şi sodiu. rezultând flocoane fine. distruge direct proteinele şi aminoacizii. care în urma unor reacţii chimice formează săruri care se depun gravitaţional.polietilendiaminele. Bazin de egalizare a debitului 3. produşii rezultaţi pot fi toxici. Bazin de amestec 6.• Oxidarea apelor uzate Se utilizează când substanţele organice din apa uzată sunt rezistente la epurarea biologică (detergenţi. carboximetrilceluloza. coloranţi. Decantoare 8. hidrogenului sulfurat. coagularea şi flocularea aei uzate • Precipitarea – proces specific ionilor. astfel rezultă produşi finali de oxidare sau specii intermediare ce nu sunt dăunătoare. Bazin de reacţie 7. acizii silicici. Separatoare cu grătare 2. fenoli).colagenul. sulfaţii. amoniacului etc.clorhidraţiide polivinilaluminiu etc. Pompe dozatoare 5. dextranul. acţionează asupra substanţelor biorezistente. manganul. Prin oxidare se poate îndepărta fierul cianurile. Să nu modifice pH-ul Cei mai importanţi oxidanţi sunt: • Apa oxigenată folosită în prezenţa unui catalizator (săruri de fier divalent). sărurile de fier. Să nu ducă la creşterea conţinutului de săruri minerale din apă 4. Apa oxigenată poate fi produsă direct în apa uzată prin procedeul descărcării Corona. • Ozonul are costuri reduse. Sunt utilizaţi pt îndepărtarea cianurilor. De la bazinele de amestec apa este transportată la bazinele de reacţie . Un agent de oxidare trebuie să satisfacă următoarele cerinţe: 1. aluminatul de sodiu. amidonul. Instalaţii de dezhidratare a nămolului Substanţele coagulante se pot găsi în bazinele de amestec sau pot fi injectate în conducta de transport a apei uzate. Să nu producă impurităţi scundare greu de îndepărtat 2. Să acţioneze asupra unei game largi de substanţe 3.

.

(fig). eliminarea carbonaţilor. unde se formează flocoane mari care se depun la baza bazinelor de formă conică ce joacă rol de decantoare. permutiţi (cristale de dioxid de siliciu. Organici: răşini sintetice După încărcarea electrică a ionilor reţinuţi: 1. Anorganici: -naturali. Cationiţi: -puternic acizi -slab bazici 2. Schimbătorii de ioni pot fi: Duă natură: 1. deionizare. silicat de aluminiu hidratat. • Epurarea apelor uzate prin schimb ionic Înlocuirea onilor prezenţi în apă prin ioni aflaţi în structura schimbătorilor de ioni (se folosesc la prelucrarea aei rin dedurizare. zeoliţi (silicaţi de aluminiu) -sintetici. e liminarea unor substanţe organice. Na – cationiţi 2. Amioniţi: -puternic acizi -slab bazici După natura cationului care intră în reacţia de schimb: 1. H – cationiţi O instalaţie de dedurizare a aei uzate cu Na – cationiţi este prezentată în figura de mai jos: . carbonat de sodiu) 2.

Ir). Catalizatorii pot fi folosiţi ca: 1. . clorfenoli. Metale (nobile) depuse pe suport (Pt.• Epurarea catalitică Se bazează pe conversia chimică a poluanţilor organici sau anorganici în prezenţa unor catalizatori care au rolul de acceleratori ai reacţiei chimice. În funcţie de tipul reacţiei. acid formic. Eterogene 2. În timpul oxidării trebuie să se asigure un contact intim ăntre cele trei faze (oxigen. Rn. alcalin. Pd. apa. Oxizi metalici: CuO-ZnO-A2O3 –folosiţi la apele poluate cu fenoli. Omogene v Oxidarea catalitică Oxidarea compuşilor organici din aele uzate cu ajutorul unui catalizator (care să fie activ şi să fie stabili faţă de mediul agresiv în care lucrează – acid. Rh. acid maleic. nitrofenol. catalizator). alcooli. 2. Pentru transformarea substanţelor organice 2. Suspensii introduse în autoclave cu agitatoare 2. fierbinte) Catalizatorii pot fi constituiţi din: 1. Hidrogenare catalitică După natura substanţelor poluante: 1. Pentru transformarea substanţelor anorganice După tiul fazelor: 1. acid acetic. alcool butilic. metodele catalitice se împart în: 1. utilizate la apele poluate cu fenoli. Straturi fixe care sunt străbătute descendent sau ascendent de apa uzată. Oxidare catalitica 2.

v Epurarea fotocatalitică Este folosită în cazul substanţelor poluante greu degradabile: derivaţii halogenaţi, fenoli, pesticide, hidrocarburi, substanţe tensioactive, alcooli, amine, polimeri. Cei mai utilizaţi fotocatalizatori sunt: 1. Dioxidul de Titan (TiO2) – membrane fixate pe pereţii fotocatalizatorului sau sub formă de sticlă poroasă. 2. Oxidul de Zinc (ZnO) – Fotocataliza eterogenă are următoarele avantaje: 1. Acţionează asupra unei game largi de poluanţi 2. Nu foloseşte reactanţi suplimentari 3. Durată mică de degradare a poluanţilor 4. Catalizatori ieftini şi netoxici 5. Nu necesită condiţii speciale de lucru

21

interzicere 7. acoperire. . Delimitarea. De aceea ar trebui să se ia măsuri preventive de protecţie a surselor de apă: 1. Controlul substanţelor poluante deversate în sursele de apă de suprafaţă 5.Controlul continuu al calităţii apei şi luarea măsurilor coresp în cazul deteriorării 12. Întreţinerea surselor de suprafaţă prin controlul florei şi faunei 4.Igiena captărilor şi transportului apei pentru diferite folosinţe.• Protecţia surselor de apă Este mai simplu ca sursele de apă să fie protejate de factorii de poluare. Controlul autoepurării 8.Interzicerea depozitării deşeurilor în apropierea surselor de apă 11. delimitare. Puţurile să se execute în zone fără surse de poluare 2. Amplasarea puţurilor de mică adâncime la distanţă faţă de sursele de poluare 3. Exploatarea surselor de apă în funcţie de potenţial 6. izolarea şi oprirea exploatării surselor poluate şi epurarea/tratarea acestora 10. Controlul riguros al folosirii apei din anumite surse 9. Protejarea surselor prin îndiguire.

poate fi folosită de plante. pietrişul. Microfauna: protozoare şi nematode mici . chitina. • Apa: agentul principal de circulaţie a diferitelor componente din sol 1. nu poate fi folosită de plante şi microorganisme 2. cerurile. aminoacizi. glucide solubile. Pe sol şi în sol îşi desfăţoară activitatea toate vieţuitoarele terestre 6. lichid şi gaz 50%. praf. hidroxizi. fosforului (până la 3 miliarde pe gram) 2.. supus continuu transformărilor impuse de factorii climatici: vânt. Textura. acizi graşi. pulberile. denitrificarea. lignine. sulfului. săruri. De higroscopicitate: legată chimic. Solul prezintă trei faze: solid 50%. celuloza. Majoritatea activităţilor omeneşti se desfăşoară pe sol 9. hemiceluloze. eliberarea amoniacului. Transformă substanţele organice în elemente simple pe care le introduce în circuitul plantelor şi animalelor. 5. Factor important în formarea şi stabilitatea climatelor 8. Ciupercile: formează cu rădăcinile plantelor asociaţii simbiotice – micorize 4. parafina.Solul Stratul superficial al Terrei care face legătura între scoarţă şi atmosferă. Alge: verzi şi albastre eliberează oxigen favorizând dezvoltarea rădăcinilor şi activitatea microorganismelor aerobe – substanţe organice. Bacteriile: produc degradarea materiei organice.. minerale argiloase. precipitaţii. Liberă: se găseşte în porii cailari şi necapilari ai solului. circulă sub acţiunea forţei de capilaritate/gravitaţionale • Aerul: are aceeaşi compoziţie ca aerul atmosferic însă în proporţii diferite (+ de bioxid de carbon) • Microorganismele: 1. • Materiile organice: humus. praful. Poate influenţa calitatea apei şi a aerului 7. Actinomicetele: dau miros caracteristic solului. Protozoare: consumă bacteriile (10000-100000/gram) • Macroorganismele: 1. 3.... pietre pietriş. pietrele.. 4. 2. celuloze. lignina. • Compoziţia solului • Componente minerale : rezultatul acţiunilor de alterare şi dezagregare a mineralelor şi rocilor pe care s-a format solul: bolovanii. Peliculară: aşezată în jurul granulelor. Fertilitatea – capacitatea de a satisface cerinţele plantelor 3. argilă 5. care la rându-i influenţează direct dezvoltarea animalelor şi omului. calciului. • Rolul şi importanţa solului 1. nisiul. nisip. temperatură. nitrificarea. Suport şi mediu de cultivare sau dezvoltare al vegetaţiei. oxizi.. folosind ca sursă d carbon şi grăsimil. 3.partea minerală a solului – bolovani.

forfecare (Rp [daN/cm 2]. enchitreide.7 t/m3. rupere. tăiere. păianjeni. iar calitatea lucrărilor este superioară. • Proprietăţile solului • Fizice Ø Structura – mărimea. deci lucrările se execută cu cel mai redus consum de energie şi uzură. insecte. Megafauna: reptile. scade odată cu creşterea cantităţii de humus o Aparentă: masa unităţii de volum al solului uscat în aşezare naturală şi depinde de densitatea reală şi de porozitate. Ø Temperatura – influenţează autopurificarea. Macrofauna: râme. moluşte 4. caracteristic fiecărui tip de sol. rozătoare Fauna din sol asigură amestecul componentelor organice şi minerale şi afânarea solului. în care forţele de rezistenţă sunt minime.2. Mezofauna: colembole. viermi. Rezistenţa la arat: rezistenţa opusă de sol la înaintarea plugului/forţa de tracţiune necesară lugului în timpul lucrului (Ra <daN>) Rezistenţa specifică la arat: raportul între Ra şi secţiunea transversală a brazdei (K <daN/cm2>) • MATURITATEA FIZICĂ A SOLULUI Intervalul de umiditate. înglobând rezistenţa la compresiune. ü 8-30 nisipoase ü 10-28 nisipo-lutoase ü 13-26 loto-nisipoase ü 15-25 lutoase . forma şi stabilitatea elementelor structurale (agregate de sol) o Lamelară o Prismatică o Columnară o Poliedrică o Subpoliedrică o Grăunţoasă o Glomerulară Ø Porozitatea – raportul dintre volumul porilor şi volumul solului o Microporozitatea – porozitatea pt apă o Macroporozitatea – porozitatea pentru aer Proporţia optimă între cele două este de 70% micropori şi 30% macropori.(greutate volumetrică) Ø Ø Ø Ø Ø • Fizico-mecanice Consistenţa: capacitatea solului de a se prezenta ca un întreg Aderenţa: proprietatea solului umed de a se lipi de organele de lucru ale utilajelor Rezistenţa la penetrare: rezistenţa opusă de sol la pătrunderea unui obiect ascuţit. cele ridicate accelerează activitatea în sol iar cele scăzute distrug bolile şi dăunătorii. nisipode 3. Ø Densitatea: o Reală: masa unităţii de volum a fazei solide (greutatea specifică).5-2. variază între 2. acarieni.

Introducerea în circuitul agricol a suprafeţelor noi prin defrişare. construirea lacurilor de acumulare.Depozitarea deşeurilor industriale . Creşterea pH-ului.Prin deşeurile menajere manipulate şi depozitate necorespunzător Poluarea poate fi: • Fizică – rezultatul exploatării neraţionale a resurselor naturale ale Pămâ ntului minerit. Din activităţi gospodăreşti şi sociale . . cultivarea terenului în pantă.Substanţele poluante din atmosferă . apă sau direct pe sol . sărăturarea solurilor 5.Amplasarea drumurilor. solurile devenind acide 3. .Tasarea (compactarea) – reducerea porozităţii .Substanţele poluante din apă . Distrugerea structurii solurilor prin lucrări mecanice şi de irigare necorespunzătoare o Surse de poluare 1. Scăderea conţinutului de microelemente 4. dirijarea cursurilor naturale ale râurilor. drumuri şi tunele. devenind un agent de transmitere a bolilor la animale şi om prin intermediul plantelor şi apei. pesticidelor. Excesul/deficitul de umiditate 7.Infestarea cu poluanţi din apele de canalizare .Creşterea densităţii – creşterea cons de energie pt lucrări • Chimică .Activităţile desfăşurate în agricultură.Din activităţile industriale.ü 17-23 luto-argiloase ü 18-20 argiloase • Poluarea solului Ansamblul de acţiuni care produc dereglări în compoziţia solului. construcţiilor ce duc la alunecări de teren . diminuându-i capacitatea bioproductivă.Distrugerea structurii solului prin creşterea ponderii elementelor structurale fine şi foarte fine (prăfuirea solurilor) . substanţele chimice poluante sunt eliminate în aer. Diminuarea cantităţii de humus. locuinţe.Prin folosirea unor asolamente şi rotaţii de culturi neraţionale (monocultura) 2.Exploataţii miniere 3. ü Îngrăşămintele . Eroziunea sub efectul apei 6.Prin substanţele poluante rezultate din încălzirea locuinţelor . reducerea fertilităţii 2. desţelenire.Îngrăşăminte chimice/organice nefermentate. foraje. Din industrie: . Poluarea fizică reprezintă înrăutăţirea proprietăţile fizice şi fizico-mecanice prin: . Scăderea pH-ului. Din agricultură: . o Principalele efecte ale poluării: 1.

K) ü Pesticide (Un pesticid ideal trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: acţiune toxică ridicată dar de scurtă durată. eutrofizarea apelor. organizare şi amenajare a teritor iului este obligatorie pentru toţi deşinătorii. P. persistenţă redusă în mediu.afectează flora bacteriană.Radioactivă • Se realizează cu precădere în apropierea surselor radioactive (exploataţii miniere.) Ø Erbicide Ø Insecticide Ø Fungicide Ø Stimulatori de creştere În ultimul timp se încearcă combaterea integrată a dăunătorilor prin diverse metode ca: Ø Prădători naturali Ø Cultivarea paraziţilor ce distrug dăunătorii Ø Virusuri şi bacterii patogene pentru dăunători Ø Specii vegetale capcană Ø Asolamentul şi rotaţia culturilor Ø Lucrări corespunzătoare Ø Sterilizare chimică şi radiologică a dăunătorilor Ø Stimulatori hormonali şi feromoni Ø Insecticide organo-fosforice Ø Soiuri şi hibrizi rezistenţi Activităţi de transport *arderea combustibililor* . ouă şi larve de helmiţi.90 de 21 ori mai mult la plante şi de 714 ori mai mult la oi decât în sol) • Legislaţia protecţiei solului .Ø Naturale (organice) Ø Chimice (N . I-131.„Protecţia solului. U-235. virusuri. unităţi de prelucrare a minereurilor radioactive. paraziţi.Biologică • apele reziduale utizate la irigare (salmonele.depozite de deşeuri radioactive. secţiunea a 3-a „Protecţia solului. coli.” . pararickettsii. selectivitate ridicată. Pu-289.) Radionuclizi periculoşi: Sr-90. a subsolului şi a ecosistemelor terestre” .reziduuri de la abatoare . a subsolului şi a ecosistemelor terestre prin măsuri adecvate de gospodărire. rickettsii.) dejecţiile de la ferme zootehnice . Cs-137.. .leptospire. indiferent cu ce titlu. conservare. bacili. clostridii... . pasteurele.Legea protecţiei mediului nr 137/2006. acumularea în plante sub formă de nitraţi.Din sol radionuclizii sunt concentraţi în plante şi animale în cantităţi foarte mari (Sr.. Ba-140 (de la centralele atomo-electrice) .Activităţi gospodăreşti (depozitarea deşeurilor) .

N. tasare. rotaţia culturilor – eroziunea de către apă pe terenuri în pantă 6.Nitrosomonas.70 – sol puternic impurificat Autopurificarea solului se desfăşoară sub influenţa unor factori naturali: .pH-ul influenţează nr de microorganisme . glucide.Precipitaţiile care dizolvă şi mobilizează substanţele în sol . Autoepurarea se apreciază cu ajutorul indicelui Hlebnikov –raportul dintre azotul organic teluric şi azotul organic total: . Arat – compactare de suprafaţă 2. sfaerotilus Etapele procesului de purificare: 1... în sol există microorganisme specializate: .proteine. Nitrificare – combinarea elementelor simple în forme uşor asimilabile de către plante. Distrugerea agenţilor biologici poluanţi cu acţiune mică şi medie prin întărirea sistemului de autopurificare prin lucrări de afânare. prin spectrul luminos – fotosinteza. . Afânarea adâncă (40-70cm) – compactarea de adâncime 3. Refacerea structurii prin aducerea la suprafaţă a stratului de adâncime (30cm).98-1 – sol curat. Corectarea pH-ului cu amendamente acide sau alcaline 2.IH=0. • Autopurificarea solului Pentru fiecare element chimic.Radiaţia solară prin spectrul ultraviolet cu efect bactericid.IH<0. . arături de toamnă. Lucrări după curba de nivel.. prin spectrul infraroşu – temeratura de mineralizare ..oxigenul din aer – oxidare • Purificarea artificială procedee de asanare Ø În cazul poluării fizice 1. îngrăşământ organic – în cazul distrugerii agregatelor hidrostabile 4. Culturi care realizează stabilitatea particulelor de sol (pajişti de culturi perene.. sub acţiunea microorganismelor.• Procedee şi instalaţii pentru protecţia solului În cazul protecţiei solului imortanţa cea mai mare o au măsurile profilactice..Fe – sideromonas. Nitrobacter . Eliminarea poluării locale prin defrişarea solului afectat şi tratarea acestuia ex situ. orientarea culturilor erpendicular pe direcţia vântului) – eroziunea produsă de vânt Ø În cazul poluării chimice 1. Lucrări adânci de afânare şi drenare – exces de apă 5. sau tratare in situ Ø În cazul poluării biologice 1. . thriotix . lipide. benzi înerbate.S – thiobacillun. 2. Mineralizarea – descompunerea substanţelor organice în elemente simple ..

.Îngrăşăminte organice fermentate . Defrişarea şi prelucrarea termică în cazul agenţilor biologici agresivi 3.Cartarea agrochimică . lăţime.Verificarea continuă a limitei maxime a unor substanţe în sol . împiedicându-se patinarea – forfecarea solului .Executarea lucrărilor de pregătire a atului germinativ într-un nr strict necesar .Alegerea corespunzătoare a regimului de lucru a agregatelor agricole – adâncime. În cazul solurilor degradate dpdv al stării fizice: .Cultivarea culturilor recomandate pentru diferite tipuri de sol . necultivarea un anumit termen. În cazul poluării radioactive . viteză de lucru. .Circulaţia interzisă când solul e prea umed .. • Prevenirea poluării solului 1. înlocuirea substanţelor care produc agenţi poluanţi .Diminuarea carenţei de microelemente din sol .Măsuri tehnice şi organizatorice pentru utilajele agricole .Îngrăşăminte organice .Folosirea judicioasă a pesticidelor .defrişare.Rotaţia culturilor .Lucrări de afânare pentru refacerea echilibrului aer-apă . îngropare la adâncime. În cazul poluării chimice .Alicarea amendamentelor conform cartării .Aplicarea judicioasă a tehnicilor de udare 2.Apă de calitate la irigat 4.Încorporarea resturilor vegetale .Controlul surselor de poluare ..Depozite speciale pentru deşeurile ce nu pot fi distruse/recirculate .Aratul la maturitatea fizică .2.Folosirea substanţelor chimice riguros analizate . Pentru refacerea şi dezvoltarea activităţii florei şi faunei utile din sol . Măsuri generale de prevenire a poluării solului . înlocuirea proceselor/utilajelor tehnologice de la care rezultă poluanţi.Măsuri de limitare a poluării şi de combatere .Limitarea activităţilor producătoare de agenţi poluanţi.Lucrări ce menţin şi dezvoltă activitatea florei şi faunei din sol .Tehnologii cu minim de lucrări .Tehnologii de combatere integrală a bolilor şi dăunătorilor 3.Efectuarea arăturii cu pluguri echipate cu trupiţe corespunzătoare.

Amestecarea stratului arabil – plugul. 1. Îmbunătăţirea regimului substanţelor nutritive din sol prin activizarea proceselor biochimice 3.Întoarcerea sau inversarea stratului arabil .Tehnologii ecologice în agricultură Curind lucrări şi folosesc roduse care au impact mica asupra mediului.plugul (se încorporează substanţele organice şi se aduce la suprafaţă partea inferioară cu o structură mai bună) . Realizarea unui strat arabil cu proprietăţi fizice bune 2. Unul dintre obiectivele lucrării solului îl constituie optimizarea însuşirilor fizice ale acestuia. reducerea pierderilor de apă şi de substanţe nutritive necesare plantelor 6. Încorporarea în sol a resturilor organice şi a îngrăşă mintelor 5. bolilor şi dăunătorilor 4. cultivatoare. în funcţie de textură se lucrează în bune condiţii sunt prezentate în figură: . De întreţinere a ogorului 3.Zona irigată din S şi E . freza .Piemonturile sudice . De întreţinere a culturilor • Metode de lucrare a solului Rolul metodelor de lucrare a solului este: 1. Crearea unor condiţii optime pentru încorporarea seminţelor în timpul semănatului • Procese tehnologice care au loc în sol . Au apărut pentru: .Câmpia de Vest . Combaterea buruienilor.Nivelarea – reduce pierderile de apă şi uşurează lucrările agricole • Respectarea perioadei optime de executare a lucrărilor solului Limitele optime ale umidităţii la care diferite tipuri de sol. Prevenirea proceselor de eroziune. răsăririi şi creşterii plantelor.Tasarea – tăvălugul . De bază 2.Zona neirigată din S şi E .Mărunţirea şi afânarea solului – grapa cu colţi/discuri.Reducerea poluării mediului . freze .Piemonturile estice şi vestice • Lucrările solului Au drept scop crearea condiţiilor favorabile germinării. De pregătire a patului germinativ 4. cultivatorul.Moldova şi Transilvania colinară .Preţul ridicat al substanţelor chimice .Limitarea consumului de combustibil • Principalele zone agricole din România .

Cauze: .Influenţa negativă a creşterii rezistenţei specific a solului poate fi micşorată pe următoarele căi: .Deplasările inutile măresc consumul de combustibil şi produc tasarea .3 g/cm3 scade producţia vegetală .Defrişarea . cu particularităţile constructive ale agregatului şi dimensiunile terenului. reducerea vitezei de înmulţire) . profilaxie) .Agricultura biodinamică: alimentaţie sănătoasă şi echilibrată .Creşterea rezistenţei plantelor (mărirea rezistenţei pe vertical/orizontală.Terenuri în pantă (ploi şi irigaţii) Prevenirea: .Stabilirea categoriilor de folosinţă agricolă în concordanţă cu potenţialul solului . îmbunătăţirea creşterii şi refacerii ţesuturilor) . de montare a semişenilelor.Desţelenirea .Limitarea arealului de răspândire (carantină externă/internă.Creşterea densităţii solului peste 1.Măsurile de dublare a roţilor. folosirea şenilelor late fac ca presiunea specifică scade semnificativ.Energia solară Folosită ca energie termică: se folosesc captatorii solari (schimbător de căldură prin care circulă agentul termic forţat) -Energia eoliana -Biogazul .Limitarea înmulţirii natural (înrăutăţirea condiţiilor de creştere.Afânarea adâncă periodică .Executarea lucrărilor în perioada în care solul are umiditatea optimă şi rezistenţa minimă .Agricultura organică: echilibru biologic şi ridicarea fertilităţii solului prin aport de materii organice .Dezvoltarea aşezărilor umane. .Omorârea organismelor dăunătoare (eradicare.Exploatarea raţională a pădurilor .Arătura de toamnă în locul celeia de primăvară . • Eroziunea solului Desprinderea particulelor material de sol şi transportarea de la locul de origine de către apă şi vânt.Agricultura biologic: păstrarea şi creşterea conţinutului de humus prin folosirea îngrăşămintelor organice şi limitarea executării lucrăr ilor solului • Surse neconvenţionale de energie . măsuri de amplasare a culturii) .Metodele de deplasare se stabilesc în concordanţă cu felul lucrărilor executate.Decalarea în timp a fazelor de vegetaţie a culturii cu risc mare de atac faţă de prezenţa • Agricultura BIOlogică organismelor dăunătoare . căilor de comunicaţie .Sistematizarea terenurilor agricole în: • Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor .Introducerea în sol a masei vegetale mărunţite Maşini agricole cu organe de tăiere funcţionale şi cu minime •Optimizarea metodelor de deplasare a agregatelor de grosimi lucrat solul . terapie.

35 .

.

Presiuni a aerului din pneuri adaptate la teren .Utilizarea pe teren arat a roţilor cu zăbrele montate lateral .Utilizarea greutăţilor suplimentare şi a apei în pneuri . şi micşorarea intensităţii frecării la organele în mişcar e Reducerea pierderilor de putere la autodeplasare se face în condiţii de teren compact prin reducerea greutăţii tractorului.Utilizarea dispozitivului mecanic pentru mărirea aderenţei (antislip) 36 .Realizări pe plan mondial: ü Maşinile cu pneuri late de 120cm – sub 100 kPa ü Maşinile cu pneumoşenile – sub 50 kPa ü Podul tehnologic mobil – fără tasare ü Măsura trasării de drumuri tehnologice . principalele soluţii sunt: .. iar în condiţii de teren afânat prin îmbunătăţirea aderenţei tractorului Pentru lucrările care cer forţă de tracţiune mare.Pentru distrugerea stratului compact se recomandă variaţia periodic a tipului şi adâncimii arăturilor • Îmbunătăţirea aderenţei cu solul a organelor de deplasare ale tractorului Valoarea coeficientului patinării diminuează capacitatea de lucru a agregatului Reducerea pierderilor prin frecare se realizează în special prin îmbunătăţirea calităţii uleiurilor.Tractoarele mari de mare putere tasează solul şi în adâncime .

.

Reducerea timpului de lucru .• Lucrările minime ale solului Avantajele lucrărilor minime: .Conservarea solului .Economisirea forţei de muncă .Economisirea de carburant .O mai bună adaptare la condiţiile climatic .Protecţia mediului Lucrările minime în agricultura mondială: 37 .Reducerea investiţiilor pentru maşini .

.

amendamente şi îngrăşăminte.Îngrăşământul organic fermentat are avantaje ca: ü Îmbunătăţire a conţinutului de humus 38 . o parte fiind antrenată de apă. cultivarea în fâşii. culture intercalate (fasole – porumb). semănatul de-a lungul curbei de nivel. .Cantităţile mari de îngrăşăminte chimice nu pot fi folosite şi transformate în totalitate de plante.Metode curative: § Agrotehnice: asolament. hibrizi competitive faţă de buruieni PED (pragul economic de dăunare) – gradul de îmburuienare a unei culture.Organizarea păşunatului prin stabilirea încărcăturii maxime de animale pe hecta r . iar o parte se stochează ca reziduu în plante . realizarea de valuri de pământ de 60100 cm pe curbele de nivel • Combaterea integrată a buruienilor . metode de semănat.Metode preventive: condiţionarea seminţelor plantelor de cultură. distrugerea surselor de îmburuienare. lucrările să se poată efectua după curba de nivel ü Perdele forestiere de protecţie ü Organizarea unităţilor de producţie în funcţie de direcţia vântului Agrotehnica raţională şi diferenţiată în concordanţă cu specificul fiecărei suprafeţe de teren . de la care diminuarea recoltei justifică cheltuielile pentru aplicarea unei măsuri de combatere a buruienilor. lucrările solului. irigarea şi desecarea etcâ § Chimice: aplicarea erbicidelor § Fizice: tratamente termice. mulcirea (folosirea resturilor vegetale pentru acoperirea solului/încorporarea lor în sol) Măsuri hidroameliorative speciale : terasare. acţiuni de carantină pentru anumite specii de buruieni . <buruieni/m2> • Folosirea îngrăşămintelor chimice şi organice . distrugere mecanică a buruienilor § Biologice: boli şi dăunători pt buruieni.Tehnologiile agricole: aratul cu întoarcerea brazdei spre amonte pe curba de nivel/fără răsturnarea brazdei. norme de sămânţă mărite. plante păioase şi perene.î.culture în benzi tampon. sole şi tarlale ü Unităţi agricole cu reţea de drumuri antierozională ü Sole amplasate a.ü Ferme. lucrări de subsolaj şi terasare.

.

Ca. S. B. Zn. P.Energia eoliană 39 . Mg. molibden) • Surse neconvenţionale de energie .Atât excesul cât şi carenţa unor elemente nutritive în sol duc la apariţia unor stări negative în dezvoltarea plantelor (N. K.ü Cheltuieli de obţinere mai mici ü Poluare minimă ü Calitatea recoltelor excepţională. Mn. Cu.Energia solară Folosită ca energie termică: se folosesc captatorii solari (schimbător de căldură prin care circulă agentul termic forţat) Folosită ca energie electrică: fotopilele . Fe.)) .

.

Apele geotermale ü Ca agent termic de încălzire ü Ca apă industrial sau menajeră ü Ca agent termic în instalaţiile de uscare a produselor vegetale Reducerea consumului energetic în orice domeniu. 40 ..Biogazul . recuperarea fracţiunilor de energie pierdute în anumite procese tehnologice şi folosirea tuturor surselor de energie neconvenţionale sunt principiile care stau la baza unei dezvoltări raţionale dpdv ecologic şi economic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful