Morometii Conţinut : Volumul IPrima parte :- romanul debutează cu sosirea familiei Moromete de la camp, când băieţii fug săse

odihnească, fetele se duc să se scalde, Moromete rămânând singur să descarce căruţa şi să o tragă la umbra celor doi mari salcâmi din curtea lor. -imediat ce termină cu căruţa, iese la drum pentru a vedea dacă este cineva pe acolo,dar nu-l întâlneşte decât pe Tudor Bălosu, a cărui companie nu-l încântă deloc peMoromete. -Bălosu aduce din nou în discuţie dorinţa sa de a cumpăra unul dintre salcâmii luiMoromete, dar acesta îl tratează cu dezinteres, fiind întrerupţi de nevasta lui Moromete,Catrina, care era indignată că au dispărut toţi şi că ea a rămas să muncească singură. -Moromete nervos, îl strigă pe Niculae pentru a o ajuta pe mama sa să mulgă oile.-în timp ce mulgeau oile, Niculae vrea să-i spună mamei sale să-l convingă peMoromete să dea oile la cioban, pentru ca el să se oată duce din nou la şcoală. -odată cu venirea serii, Catrina începe să-şi strige familia pentru a veni la masă, iarcâinele a intrat pe lângă ea şi le-a furat brânza.-în timpul mesei, Achim a adus vorba despre plecarea lui la Bucureşti cu oile pentrua face rost de bani, dar Moromete nu i-a dat nici un răspuns clar. -Birică hotărăşte să se ducă la Polina pentru a sta de vorbă cu ea şi pentru a vedeadacă fata se gândeşte măcar puţin la el, dar în locul fetei la poartă iese Bălosu pus pe scandal, fiind gata să se ia la bătaie cu acesta. -Birică află de la Moromete, în timp ce-l aştepta pe Nilă, că Polina urma să secăsătorească cu Stan Cotelici, iar Birică, nervos, începe să injure la poarta lui Bălosu şi să-istrige Polinei că poate să se mărite cu cine vrea. -împreună cu Nilă, Moromete hotărăşte să-l lase pe Achim să se ducă la Bucureşticu oile. -auzind discuţia şi hotărârea celor doi, Niculae se bucura că nu o să mai se scoale cu noaptea în cap să plece cu oile şi că în sfârşit o să scape de Bisisica. -îşi face apariţia şi Maria Moromete, sau Guica cum era numită prin sat, care era sora lui Moromete şi cei trei fraţi se duseseră la ea în acea seară pentru a-i spune vesteacea mare. -era numită Guica deoarece de câte ori trecea câte un negustor cu fructe ea lua din ele, mânca şi apoi întreba cât costă, iar când i se răspundea spunea că sunt stricate şi acre şi începea să ţipe ca o “purcea”, după cum spunea un negustor mocan.
1

şi au băut ceva.dar şi pentru a-şi ascuţi secerile din când în când . din grădină auzindu-se bocetele unei femei din cimitir care îl plângea pe băiatul ei care murise. instrucţia întrerupându-se. -faptul că Moromete a tăiat salcâmul a ajuns repede şi la urechile Guicii. este atacat de paznicul care nu vroia să lase pe nimeni cu caii sau cu oile lapăscut. ce se ţineau de către oamenii mai răsăriţi ai satului şi la care lua parte şi Bălosu. -norocul lui Nicolae a fost că în preaajmă era şi Achim care l-a salvat de la moarte şicare l-a bătut pe paznic cât să zacă câteva luni bune . -Ţugurlan se ia la ceartă cu toţi oamenii prezenţi la “dezbateri”. -în timp ce Niculae era cu oile pe o moşie mare care aparţine unei bătrâne foarte bogată.şi băieţii lui Moromete s-au văzut siliţi să se ducă. i-a dat banii lui Moromete pentru că acesta se grăbea să plece din casa cumpărătorului spunând că are treabă. dar care este în administrarea unui maior care dadea bătrânei bani numai cât sănu moară. acesta din urmă. care. 2 . începând să fie recunoscut după ce i-a făcut unui bătrân o căruţă foarte frumoasă şi pe bani puţini. au izbutit şi cei doi să doboare salcâmul a cărui cădere a răsunat în tot satul. -după ce a stat de vorbă cu Bălosu. Moromete îl trezeşte pe Nilă pentru a-l lua cu el în grădină pentru a tăia salcâmul mult dorit de Bălosu.-neplăcându-i instrucţia şi felul în care urla comandantul la el. în opinia lui erau inutile. -odată cu venirea dimineţii. careimediat a şi apărut la faţa locului pentru a face scandal şi pentru a-l trage la răspundere pe Ilie. deoarece a spuscuvinte jignitoare la adresa lor şi la adresa a ceea ce discutau. pe el plictisindu-l aceste dezbateri politice.-pe uliţa din apropierea fierăriei se încinge o discuţie aprinsă despre politică întreMoromete şi ceilalţi săteni .-deoarce statul dăduse ordin care spunea că toţi feciorii trebuie să meargă la armată. dar fără să dea în el. învăţătorul Gheorghe Toderici. în acest moment. un meşter renumit în sat datorită priceperii sale.-este prezentat Ţugurlan cu obişnuita sa pornire duşmănoasă pe viaţă şi pe cei din jurul lui. fiind numit commandant .-într-o seară. -Moromete se ducea pe acolo deoarece era din ce în ce mai interesat de dezbaterile politice. Nilă l-a luat pe acestade guler.-Moromete a plecat la firerăria lui Iocan.

deoarece Polina fuge împreună cu Birică. Moromete le răspundea mereu că nu are de unde să le dea. iar Victor şi tatăl său pleacă în căutarea ei. -văzându-l la ananghie. -ceva mai târziu. -odată ce Stan Cotelici era hotărât să se căsătorească cu Polina. -cei trei veniseră împreună cu paznicul bandajat pe care Achim şi Nicolae l-au bătutcu câteva zile în urmă. -deşi perceptorii insistau. şi de aceea el le alunga de la muncă sau se ridica de la masă prefăcându-se supărat. cei doi sosesc acăsă la Birică spunând că se vor căsători. până îîn momentul în care Bălosu renunţă spunând că va veni ea acasă şi că va vedea atunci ce va păţi.erau perceptorii şi că au venit după impozite.-apoi este prezentat Ţugurlan împreună cu familia sa. -Birică şi Polina erau ascunşi la Dumitru lui Nae şi că vor sta acolo pâna a doua zidimineaţă. dar cei doi agenţi s-au enervate şi au vrut să ia ceva din casă sau din grajd dar nu aufost lăsaţi de Tita şi de Paraschiv.-când Moromete se întoarce acasă el găseşte în curte doi oameni care. -acum Bălosu se gândea numai la locul lui Moromete şi nu ştia cum să facă să punămâna cât mai repede pe el.-Birică discută despre Polina cu surorile lui la care ţinea foarte mult şi pentru care suferea că nu au haine şi că orice bucată de mătase era rezervată lui. care se rugau să nu plouă cu piatră pentru a nu le strica recoltele. a doua zi dimineaţă. Moromete vede pe drum pe şeful secţiei de jandarmi şi doi bărbaţi înarmaţi cu puşi care. Bălosu îl întreabă daacă nu vinde locul despre caree mai vorbiseră şi care era potrivit pentru a-i face casă lui Victor. -dar planurile lui Bălosu se destramă. astfel rămânându-le lor mai mult. 3 . dar după o jumătate de oră ploaia se opreşte şi Achim scoate oile din obor pentru a pleca. acesta se enervează şi îl ameninţă pe Moromete. -între Bălosu şi soţia sa se iscă o ceartă pe tema banilor. spre mirarea lui se opresec pe drum şi intră tocmai la el în bătătură. faptul că a avut mai mulţi copii dar că a trăit doar unul şi că acum câţiva ani de Paşti s-a certat cu vecinii lui din cauza unui vas cu lapte pe care aceştia l-au cerut înapoi pe un ton care pe Ţugurlan l-aderanjat . iar când Moromete se preface că nu ştie nimic despre cele spuse deşeful de post. Tudor Bălosu s-agândit să o dea pe Polina fără zestre deoarece Stan era bogat şi avea douăzeci de pogoanede pământ. spuneau ei. veste la care familia lui Birică îi felicită şi îi binecuvântează Partea a doua : -în ziua în care Achim era gata să plece la Bucureşti începe o furtună ce îi sperie peMoromeţi.

-după câteva zile. -Moromete plăteşte fonciirea da rnu dă toţi banii. iar acesta acceptă cu plăcere. din nou subiect de bârfă prin sat deoarece se spunea că ar fi sărit la bătaie cu Cocoşilă. -auzind aceste vorbe. Deşi vroia să pară că s-a obişnuit cu sărăcia. -după plecarea jandarmilor. -el hotărăşte împreună cu femeile să se ducă să se împrumute de la Aristide. dar Bălosu a aflat şi a ameninţat-o pe soţia sa cu bătaia. a spus că cine vrea să-lajute să meargă cu el la văgăuni să facă nişte cărămizi. deaceea îi spune soţului ei că ea rămâne cu părinţii. de această dată promiţându-le că nu-i va mai ierta. -Aristide se pune de acord cu Moromete să-i dea acestuia patru mii de franci. ea mai avea uneori scăpări. a vrut să-i trimită ceva prin Rafira.Polina ajutându-l pe el. fiindu-i dor de aceasta. pentru a putea plăti impozitele. -Ţugurlan se duce să se împrumute la Moromete. ceea ce nu era adevărat. dar Bălosu de cum i-a văzut i-a dat afară din casă. -Ţugurlan devine. el îşi cheamă soţia şi pe cele două fete pentru a se sfătui cu ele ce să în privinţa fonciirii pentru că mai erau câteva zile şi Jupuitu venea din nou după bani. care nu era cămătar dar avea bani din politică deoarece era primar. Polina s-a speriat că o să rămână săracă pe tot restul vieţii. manifestându-se revoltată că nu i se pot îndeplini anumite dorinţe . Intr-o zi Birică se hotărăşte să se ducă împreună cu Polina la părinţii acesteia pentru a încerca să-i înduplece şi să-i facă sa se mai gândească în privinţa căsătoriei lor. pleacă pe cai spre Bucureştim. Moromete amărturisit paznicului că fiul său a plecat la Bucureşti şi l-a sfătuit să se apuce de o muncă adevărată. pentru a se întâlni cu Achim. de frică să nu rămână fără casă. 4 . iar cu restul cumpără uluci pentrua-şi construi un gard nou înspre drum. dar şi pe ceilalţi.-mama Polinei.-după ce jandarmii au plecat prin ogradă să-l caute pe Achim. urmând ca Moromete să-i restituie de îndată ce Achim îi va trimite bani de la Bucureşti.fără a-i spune tatălui lor.dându-i un sac cu grâu . -Boţoghină se duce la medic unde află că este grav bolnav şi că trebuie să s interneze într-un sanatoriu la munte. sora ei mai mică. Birică. îndemnaţi de Guica.-Nilă şi Paraschiv. -Birică şi Polina continuă să se poarte unul cu celălalt ca şi când ar fi fost căsătoriţi.

-Boţoghină ieşise şi el la seceriş împreună cu copii lui Vătică de paisprezece ani şi Irina care avea doar şapte ani. -Cocoşilă îl invită pe Moromete la o ţuică la Aristide. -cei doi în drumul lor au trecut mai întâi pe la şcoală pentru a vedea ce se întâmplăla serbare. -deodată. 5 . Moromete era la fel de nepăsător ca şi în alţi ani. Moromete se bucură şi se emoţionează. a venit şi vremea oamenilor să iasă cu căruţele şi secerile la câmp pentru a strânge recoltele. când trebuia să spună poezia.-a doua zi după plecarea lui Nilă şi a lui Paraschiv. Guica se duce la Moromete acasă pentrua vedea cum reacţionează acesta la observarea plecării celor doi. Partea a treia :-odată cu venirea verii şi a căldurilor greu de suportat. nu au mai înaintat spre Bucureşti şi că au fost nevoiţi să se întoarcă. minţindu-l pe tatăl lor că i-au gonit nişte paznici. pe drum discutând din nou despre politică şi depre doi oameni deştepţi pe care-i văzuse Cocoşilă în faţa unei cârciumi. -Nicolae. să ia bursă. -Polina se gândeşte într-o dimineaţă să meargă cu toată familia lui Birică pe pământurile tatălui său şi să adune grâul ce i se cuvenea pentru a-l vinde şi a face rost de bani cu care să-şi ridice casă. -Niculae începe iar să o roage pe mama sa să vorbească cu Moromete pentru a-l lăsa să se ducă la o şcoală mai mare unde să înveţe. pe Irina a lui Boţoghin. unde tocmai se prezenta situaţia claselor. neştiind că Paraschiv considera că acesta este ultimul seceriş la care lua parte. -după ce au secerat câtva timp. este cuprins din nou de friguri. -în acest an la seceriş. văzându-l pe fiul săupremiant. unde trebuia să spună o poezie şi unde vede o fată foarte frumoasă. -spre disperarea Guicii. se ducea acum la serbarea de la şcoală. şi că de aceea caii erau aşa deobosiţi .-Paraschiv îi explică mătuşii sale că din pricina lui Nilă care se simţea vinovat. Paraschiv şi Nilă au apărut la poartă cu caii obosiţi pestemăsură. familia Moromete s-a aşezat la masă pentru a mâncaşi a se odihni puţin. iar la premiere. foarte fericit. iar după trecerea a opt ani el sădevină învăţător. el plecând depe scenă şi fiind dus acasă de tatăl său cât mai repede pentru a nu i se întâmpla cevarău.

îşi pregătea şi el în acest zile maşinile de treierat. Ţugurlan îl întreabă pe Tache de ce a dat în Ion. deoarece acesta s-a ferit. spunea el. 6 . -Scămosu mai spune că Achim l-a rugat să stea cu el la un pahar. chiar dacă aceştia veniseră cu gând de împăcare . dar nu şi de Aristide care cheamă legiunea de jandarmi. apoi se înfurie şi mai rău când i se spunecă toată lumea ştia de ceea ce făcea Tache în afară de el şi de Ion al lui Miai. şi că era foarte frumos îmbrăcat. fiul lui Aristide.spunând că se grăbeşte -Moromete este vizitat de către învăţator şi de către preot. şi vrea să să facă tot posibilul pentru a-l schimba pe şeful de post. unchiul lui Tache. între cei doi iscându-se o ceartă la care asculta toată familia Birică. -la câmp. împreună cu doi soldaţi pentru a-l lua lasecţie. -şeful de post soseşte acasă la Ţugurlan. că era însoţit de o femeie. fură din făina oamenilor se înfurie vrândsă-l găsească pe Tache pentru a-i cere socoteală. -Ţugurlan devine din ce în ce mai fericit. dar că el nu avrut. iar cei doi. stătea la coada maşinii ca să adune praful şi pleava ce ieşeaudin spicele de grâu. -găsindu-l. pentru că. Tache enervându-se a vrut să-l lovească pe Ţugurlan dar nu a reuşit. iar fiul său. -Ţugurlan se încaieră apoi şi cu şeful de post . -văzând că este bătut. Năstase. -Scămosu. s-a dus imediat la şeful de jandarmerie. şi pe la jumătatea lui iulie le scoate pe islaz. cei doi se întâlnesc cu Bălosu care nici nu-i băga în seama. nu are bani să-l trimită laşcoală. un negustor de găini venit de curând de la Bucureşti. -spre seară.-Ţugurlan este iertat de şeful de post. Ţugurlan şi Ion.-Aristide. -Niculae se gândea tot mai des cum să-l facă pe tatăl său să înţeleagă că şcoala este un lucru foarte important pentru el. dar fără să ştie de ce . Mărin. vine pe la Moromete pe acăsă şi îi spune acestuia că l-a văzut pe Achim în târg la o cârciumă. chiar după ce acesta aavut o discuţie cu Niculae despre şcoală. -Ţugurlan ia şi el parte la treierat. apoi hotărându-se să riposteze.-apoi când află că Tache. Moromete află de la Cocoşilă că Ţugulan a fost condamnat la doi ani de închisoare. au fost duşi la secţie.-dar Birică şi tatăl său găsesc această idee inutilă şi pornesc cu căruţa spre locurilelor nebăgând-o în seamă pe Polina. urcându-se pe utilaj pentru a băga baloţii în dinţii maşinii.

banca înştiinţându-l că dacă nu plăteşte se va folosi de puterea legii pentru a intra în posesia banilor.pentru şcoală. căruia îi spun că trebuie să-l dea neapărat la şcoală. să le ia caii. -Paraschiv şi Nilă se sfătuiesc din nou să plece după vânzarea grâului. -ca şi cum nu ar fi fost de ajuns. -Moromete cuprins de furie. iar Jupuitu venise să ceară fonciirea. -Moromete se vede nevoit să plece cu grâul la Piteşti pentru a-l vinde. -Jupuitu vine după taxe dar Moromete spune din nou că nu are. şi pământul. oile şi dacă se poate. Perceptorul începe să caute cu privirea prin casă ceva ce putea fi confiscate. ci ţine drumul până la munte.-Ilie se hotărăşte să nu se mai oprească la Piteşti. plănuiesc şă fugă de acasă cu oile şi caii tatălui lor. dar nu găseşte nimic. şi îi întinde perceptorului. ameninţându-l că îi confiscă vita din grajd. -Moromete devine neliniştit deoarece Achim nu mai trimetea bani. -Moromete află de la Scămosu. apoi îi spun să-i lase singuri cu tatăl lui. mai avea de restituit băncii cinci mii de lei. -timpul trece şi Niculae se pregăteşte să plece la Câmpulung pentru a da primul său examen pentru o şcoală superioară.-şi Birică primeşte o scrisoare de la judecătoria de la ocol care-i cerea să se prezintela judecată în două săptămâni. examenul de admitere. desface o hârtie în care se aflau banii lui Niculae. fiind acuzat de furt din averea lui Tudor Bălosu şi din recoltele ce i se cuveneau acestuia. deoarece se apropia data plecării lui Niculae şi avea nevoie de bani.-cei doi musafiri. -Paraschiv se bucura la auzirea necazurilor familiei sale. la auzirea acestuirăspuns. pe umerii lui Moromete se abate o altă veste înspăimântătoare. fiind printer primii din cei peste o sută decandidaţi. 7 . învăţat de Guica. şi că împreună cu Nilă şi Paraschiv. dar nu ştiau încă ce aveau să facă la Bucureşti. -Niculae reuşeşte să ia cu brio examenul. întreabă de Niculae. că Achim s-a despărţit de băiatul lui Cătănoiu. pe drum se întâlnesc cu un şir decăruţe pline cu grâu care se întorceau de la Piteşti deoarece grâul nu se cumpără datorită cantităţilor mari de grâu care erau pe piaţă . ca dezastrul să fiemai mare. vroia să-i vadă ruinaţi pe părinţii lui. deoarece. -soţia lui Boţoghină primeşte o scrisoare din cae află de la soţul ei că în curând o să vină acasă şi că îi e dor de copii .

aceştia implorându-l să nu mai dea. ROMANUL OBIECTIV / REALIST Romanul este opera epică. şi bucata de pământ pe care acesta şi-o dorea cu disperare pentru a-i face casă fiului său. nervos că îl respinsese fata cu care el segândea să se căsătoreacă . -trei ani mai târziu începe al doilea război mondial. plăteşte fonciirea. MOROMEŢII de MARIN PREDA 1.-după o ceartă cu Moromete. de mare întindere.-dimineaţa când s-au trezit. -cu banii luaţi cumpără doi cai. cu o acţiune desfăşurată pe mai multe planuri şi la care participă un număr mare de personaje. simţindu-se acum stăpân peste toţi. Paraschiv a început să urle şi să facă scandal.cu caii şi cu bani şi covoare din lada fetelor. seară. datoria la Aristide şi taxele de şcolarizare ale lui Niculae. Moromete întors de prin sat află de la Catrina că cei doi au fugit. -Paraschiv se întoarce acasă spre dimineaţă. că el şi Nilă vor pleca a douazi dis-dedimineaţă. spre satisfacţia vecinului său. Paraschiv se duce la Guica spunând că s-a hotărât. care îi întărise acestuia bănuiala pe care i-o spusese Scămosu. s-a dus acasă la Bălosu pentru a-i vinde pământ din spatele casei şi. 8 . -a doua zi. rata la bancă. Trăsăturile romanului obiectiv: o îşi propune să reflecte existenţa obişnuită. Nilă fără să zică nimic aproba prin zâmbete purtarea fratelui său . în proză. punând mâna pe un par începe să dea în Paraschiv şi Nilă. -Moromete hotărât să treacă peste nenorocire ce se abătuse asupra lor.-Moromete îşi pierde calmul care-l stăpânea de câteva zile şi.

reuneşte cele mai importante personaje din roman.o universul fictiv al operei literare este construit după principiul verosimilităţii. finalul este închis. construcţia subiectului respectă ordinea cronologică. alături de această problemă. apoi este reluat în anul 1955. naratorul este omiscient. relatând la persoana a III-a. a timpului „care nu mai avea răbdare”. MOROMEŢII Romanul Moromeţii ia naştere în urma unui îndelung proces de elaborare. fără apariţia unor situaţii neprevăzute. rezolvând conflictele şi nepermiţându-i cititorului alte interpretări. fiind deseori vorba de tipuri. Volumul întâi cunoaşte o primă elaborare în 1949. Dar. care trece fără a ţine cont de dorinţa oamenilor şi care aduce cu el schimbări radicale şi neaşteptate. autorul tratează şi tema istoriei. fixează timpul. când va vedea şi lumina tiparului. personajul este reprezentativ pentru o categorie socială sau umană. 9 . personajul este surprins într-un proces de transformare. o o o o o o o o 2. să comenteze faptele sau să explice situaţiile. însă evoluţia şi criza familiei sunt simbolice pentru transformările din satul românesc. fără să emită judecăţi de valoare. Titlul Moromeţii aşează tema familie în centrul romanului. evoluţia ei putând fi anticipată. Cea mai importantă temă a prozei lui Marin Preda este dispariţia ţărănimii tradiţionale. Volumul al doilea apare doar în 1967 deşi fusese început în 1953. incipitul prezintă cadrul acţiunii. neutru şi impersoanl. acţiunea se desfăşoară coerent. incipitul se află într-o strânsă legătură cu finalul.

de sâmbătă seara până duminică noaptea. Scenei de început. lucru de care va profita Guica. care devine necruţător şi intolerant şi „nu mai avea răbdare. tăierea salcâmului.Partea a treia. începând cu plecarea lui Achim cu oile. Catrina. pentru ca în final să se modifice imaginea timpului. hora. Relaţiile familiale sunt tensionate. aparent îngăduitor. Simetria compoziţională este dată de legătura dintre incipit şifinal la nivelul primului volum care subliniază tema timpului. De asemenea. care este însă o deghizare a problemelor sociale generale. Romanul este alcătuit din două părţi. la Bucureşti.Perspectiva naratorului obiectiv se ompletează prin aceea a reflectorilor: în primul volum rolul de personaj-reflector îi aparţine lui Ilie Moromete. „timpul era foarte răbdător cu oamenii. Paraschiv. Volumul este structurat în trei părţi. Prima parte. trei băieţi din prima căsătorie a lui Ilie. conţine scene care ilustrează monografic viaţa rurală: cina. Primul volum utilizează tehnica decupajului şi accelerarea gradată a timpului naraţiunii şi poate fi considerat o monografie a familiei ţărăneşti şi a satului românesc din Câmpia Dunării într-o perioadă de frământări social-istorice. Partea a doua se derulează pe parcursul a două săptămâni. când se 10 . Ilinca şi Niculae. întâlnirea duminicală din fierăria lui Iocan. soţia sa. în satul Siliştea-Gumeşti. iar în al doilea volum lui Niculae. cum ar fi de exemplu Parizianu care le povesteşte celorlalţi săteni de vizita lui Moromete la băieţi. viaţa se scurgea aici fără conflicte mari”. şi doi copii din a doua căsătorie. Fiecare parte începe cu o prezentare de ansamblu: masa. Tita. Nilă şi Achim. care se desfăşoară pe parcursul verii. cu trei ani înaintea celui de-al doilea război mondial când „se pare că timpul era foarte răbdător cu oamenii”.” În centrul primului volum se află figura lui Ilie Moromete şi problema paternităţii. care îi instigă împotriva familiei şi îi convinge să fugă de acasă. la Bucureşti. cu o acţiune concentrată. de la seceriş până la sfârşitul verii. a raporturiolor acestuia cu fiii lui. La început. o fată a Catrinei. îi corespunde contrapunctic scena din final. se încheie cu fuga băieţilor. prispa şi secerişul. sora lui Moromete. Cele trei părţi conferă echilibrul compoziţiei. corespunzătoare celor două volume. există şi personaje-informatori. Familia Moromete este formată din Ilie Moromete. când familia se întoarce de la câmp.

pentru a-şi 11 . Băieţii îşi dispreţuiesc tatăl fiindcă nu ştie să transforme în bani produsele agricole. care şi-ar fi dorit ca fratele văduv să nu se mai căsătorească şi a doua oară. pământul familiei pentru a-l transmite apoi băieţilor. Moromete amână îndeplinirea promisiunii. Familia Moromete se destramă ca urmare a producerii mai multor conflicte exterioare. ea ar fi rămas în casa fratelui. Din acestă cauză. În felul acesta.produce ruptura în familia Moromete. Moromete vându-se în timpul secetei un pogon din lotul soţiei. găsindu-şi iniţial refugiul în biserică. cum nu poate să înţeleagă nici pătrunderea valorilor civilizaţiei urbane în lumea satului. să se ocupe de gospodărie şi de creşterea copiilor.Îndemnaţi de Guica. aşa cum face vecinul lor. pentru a nu rămâne singură la bătrâneţe. De teama fiilor celor mari care îşi urau mama vitregă. soţia lui. Această rupură va fi definitivă. după ce află de vizita lui la Bucureşti şi de propunerea făcută celor trei fii mai mari. În al doilea volum acest conflict determină decizia Catrinei de a-şi părăsi soţul. Cel mai importantconflict exterior este cel dintre tată şi cei trei fii ai săi din prima căsătorie. Ilie Moromete nu poate să înţeleagă dorinţa de îmbogăţire a celor trei fii. În prim plan se află destinul familiei Moromeţii. în schimb. Acţiunea primului volum este structurată pe mai multe planuri narative. pe care o transmite celor trei fii mai mari. Acest conflict va duce pînă la urmă la dezmembrarea familiei deoarece pleacă de acasă. cu preţul unui trai modest. promiţându-i. Ilie Moromete încearcă să păstreze întreg. fără ştirea familiei. Faptul că Moromete se recăsătorise şi să îşi construise o casă departe de gospodăria ei îi aprinsese ura împotriva lui. femeia simte „cum i se strecoară în inimă nepăsarea şi sila de bărbat şi de copii”. Al doilea conflict exterior izbucneşte între Moromete şi Catrina. Moromete s-a însurat cu altă femeie şi că are încă trei copii. cei trei băieţi pun la cale un plan care va amplifica problemele econimice ale familiei. Fiii cei mari nu împărtăşesc idealul tatălui deoarece ei îşi doresc independenţa economică. după moartea mamei lor. Ilie Moromete găsea mijlocul să le depăşească. Ei se simt neîndreptăţiţi pentru că. Guica. trecerea casei pe numele ei. Paraschiv şi Nilă. dar fuga băieţilor îl dezechilibrează total. Oricare ar fi fost problemele materiale. Catrina refuzând să se mai întoarcă acasă. Achim. Al treilea conflict se desfăşoară între Moromete şi sora lui. Ei intenţionează să plece la Bucureşti. Tudor Bălosu.

dragostea dintre Polina şi Birică. mama vitregă a celor trei fraţi. În acest scop. Planurile secundare completează acţiunea romanului. Însă Achim vinde oile la Bucureşti şi aşteaptă venirea fraţilor. stătea totdeauna Catrina Moromete.” 12 . Paraschiv. ca şi când ar fi fost gata în orice clipă să se scoale de la masă şi să plece afară. Era tot fata ei. Toţi ceilalţi stăteau umăr lângă umăr. învrăjbiţi din cauza averii. iar lângă ea îi avea pe Niculae şi pe Ilinca.face un rost. Prin vânzarea oilor şi a cailor. dar şi de a sugera relaţiile tensionate dintre membrii acesteia. conferindu-i caracterul de frescă socială: boala lui Boţoghină. lângă vatră. rata la bancă şi taxele de şcolarizare ale lui Niculae. vor să ia oile cumpărate printr-un împrumut la bancă şi al căror lapte constituie principala sursă de hrană a familiei şi caii. copii făcuţi cu Moromete. ar obţine un capital pentru a începe viaţa la oraş. Scena cinei are rolul de a prezenta familia. de pe care el stăpânea cu privirea la fiecare. indispensabili pentru munca la câmp. De cealaltă parte a mesei. Câteva secvenţe narative sunt esenţiale pentru destinul familiei Moromete şi pentru conturarea conflictelor. Ilie Moromete pare a domina o familie formată din copii proveniţi din două căsătorii. După amânările generate de refuzul lui Nilă de a-şi lăsa tatăl singur în preajma secerişului. Moromete se lasă convins de utilitatea acestui plan. destrămarea familiei: „Cei trei fraţi vitregi. rolul instituţiilor şi al autorităţilor în satul interbelic. amână achitarea datoriei la bancă şi vinde o parte din lotul familiei pentru a-şi putea plăti impozitul pe pământ. pentru a plăti foncierea. Tita stătea între cei trei şi maică-sa. înghesuiţi. planul celor trei băieţi urmează a da o grea lovitură familiei. Aşezarea în jurul mesei sugerează evoluţia ulterioară a conflictului. deşi numărul crescuse. masa fiind prea mică. Moromete este nevoit să vândă din nou o parte din pământ pentru a-şi reface gospodăria. Locul lui era pragul celei de-a doua odăi. stăteau spre partea din afară a tindei. Numai Moromete stătea parcă deasupra tuturor. să la pască la marginea oraşului şi să vândă laptele şi brânza la un preţ mai bun în capitală. Nilă şi Achim. Moromete n-o mai schimbase de pe vremea primei lui căsătorii. cei doi fug cu caii şi cu o parte din zestrea surorilor. Achim îi propune tatălui să-l lase să plece cu oile la Bucureşti. Datoria la bancă nefiind achitată. din căsătoria dintâi. discuţiile din fierăria lui Iocan. revolta ţăranului sărac Ţugurlan.

dar îşi apără cu tărie ideile. poate si din prejudecata ca un volum de nuvele nu poate consacra un mare scriitor. salcâmul trebuia tăiat. iluzia.exista o 13 . I 1955) a atras atentia asupra dimensiunii talentului sau si a noutatilor pe care o reprezenta formula sa epica. Personajul principal al operei este Ilie Moromete.pe care mari bucurii sau mari nenorociri il pot schimba". Lumea tradiţională aşa cum şi-o imaginează personajul principal va începe procesul de destrămare.” Tăierea salcâmului anticipează destrămarea familiei şi a satului tradiţional. fără a vinde pământ sau oi: Se pare că nimeni nu înţelegea că hotărându-se în sfârşit plecarea lui Achim la Bucureşti însemna că trebuie să li se facă celor trei pe plac până la capăt. Romanul a fost intampinat favorabil si nici mai tarziu interesul criticii nu a scazut.deoarece involueaza. salcâmul din grădina Moromeţilor era un punct de reper. S-a pronuntat destul de repede cuvantul "capodopera" si de aici inainte toate scrierile prozatorului au avut de infruntat comparatia cu acest model.Caracterizare personaj principal-Ilie Moromete Debutul extraordinar al lui Marin Preda nu l-a impus. Odată cu tăierea acestuia. Este caracterizat de catre narator. Ilie Moromete taie sacâmul pentru a plăti o parte din datoriile familie. astfel încât modificările din familia Moromete şi cele din plan social se succed rapid. el având valoarea unui arbore sacru. Moromete analizează schimbările din societate. demnitatea.O altă secvenţă narativă cu valoare simbolică este aceea a tăierii salcâmului. nici timpul nu mai are nici el răbdare. Abia aparitia "Morometilor" (vol. al unui axis mundi.fiind personaj eponim.ca fiind:"Om intre doua varste. Mai ciudat era că nici cei trei în cauză nu înţelegeau. dar până la un moment dat nu crede că ele pot înlocui mentalitatea ţărănească. încât răspunsul lui Moromete că a tăiat salcâmul «să se mire proştii» nu era o batjocură întâmplătoare la adresa fiilor. Este luat prin surprindere de istorie şi de trecerea timpului. Morometii-Marin Preda. pe cat era de asteptat. Pentru sătenii din Siliştea-Gumeşti. să nu se mai atingă nimeni de oi şi cum altceva n-aveau ce vinde. ca prozator. Are o personalitate puternica si bine conturata.iar dupa cum se observa. Ilie Moromete este un apărător al ordinii vechi pe care o consideră a fi cea mai bună dintre toate şi pentru care statul reprezintă o supraindividualitate abstractă.dinamic si in acelasi timp regresiv.

Este o fire reflexiva.pe de alta parte si cu Niculae. Incearca sa nu vanda din pamant. Personajul principal al romanului „Morometii” de Marin Preda .unde citeste ziarul. Tine la valorile satului.va fi tacut.Este o autoritate pe care copiii i-o vor reprosa si sub influenta Mariei Moromete i-o vor submina. iubind linistea si mai ales iubind libertatea .pentru ca acesta ii asigura traiul si un statut in societate.inchis in sine.lucru pe care Catrina i-l reproseaza tot timpul. „trei ani mai tarziu izbucnea cel de-al doilea razboi mondial . La inceput este vorbaret.deoarece este in stare sa mediteze atat asupra unor probleme personale. Intra in conflicte puternice cu cei trei baieti.are o familie numeroasa pe care incearca sa o tina unita.pentru ca desi este pus in situatia de a plati impozitul.cat si asupra unor probleme generale. Un tata autoritar. Casatorit a doua oara. O personalitate bine conturata.Intra intr-o relatie de conflict cu sora sa. Este tipul taranului roman din Campia Dunarii din perioada interbelica. Ilie Moromete este un contemplativ inteligent . Este tipul taranului filozof si demonstreaza acest lucru in Poiana lui Iocan.asa se explica vizita lui duminicala in Poiana lui Iocan.iar mai tarziu revine drept zestre copiilor. 14 .cea care alimenteaza conflictul cu cei trei baieti. un taran filozof. Pe cand la final.modernitate citadina.dar este in stare sa si comenteze anumite evenimente. independenta de gandire si exprimare a opiniilor.mare deosebire intre Moromete de la inceputul romanului si Moromete de la finalul romanului.fiind refractar la tot ce inseamna civilizatie. Timpul nu mai avea rabdare”.este dornic de comunicare.din incercarea de a-si tine unita familia.pe care nu vroia sa-l lase la scoala.are pareri. temperat . Schimbarile profunde produse asupra lui Moromete aveau sa se extinda in curand asupra intregului sat .este un om calculat. Poseda arta disimularii.incearca sa amane.chiar daca nu are o cultura si o educatie deosebita.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful