Specificul cunoasterii sociologice: • Cercetatorul sau sociologul cunoaste o realitate de acelasi gen cu el=>consecinte pozitive si negative.

Exista pericolul subiectivismului dar si posibilitatea de a evita acest lucru. Sociologul trrebuie sa studieze oamenii ca fiinte active, fiinte creatoare. • In viata sociala actioneaza o cauzalitate eficienta(un fenomen din afara genereaza alt fenomen) si o cauzalitate finala(oamenii intreprind actiuni pt ca au aspiratii, scopuri) • Societatea exista in actualitate, dar ea are si un trecut. Sociologia studiaza societatea actuala reala, dar si societatea in evolutia ei istorica. Analizati functiile sociologiei ca stiinta: Cunoasterea sociologica indeplineste mai multe functii: • Descriptiva: descrie si expune fenomenele si structurile sociale • Explicativa: patrunde in esenta societatii • Critica si aplicativa: examineaza critic viata sociala, propunand alternative, cai de dezvoltare. Definiti urmatoarele doua tipuri de categorii sociologice: rel primare si secundare. Relatiile primare sunt relatii directe, personale, implica personalitatea integrala a persoanei. Ex:relatia sot-sotie, mama-copil. Relatiile secundare sunt relatii fragmentare ce ne angajeaza intreaga personalitate. Ex:rel vanzator-cumparator. Definiti urmatoarele categorii sociologice:status social si rol social. Status social= desemneaza pozitia pe care o ocupa o persoana in societate: • status atribuit • status dobandit • status fundamental Rol social= desemneaza totalitatea asteptarilor care definesc comportamentul oamenilor, exprimate in drepturi si responsabilitati. Analiza statistica si cea cauzala Relatia statistica permite explicarea faptelor. Aceasta dobandeste valoare cognitiva daca este interpretata in termenii unei relatii cauzale.Este necesara introducerea unor variabile variabile-test pt a vedea daca legatura dintrevariabilele x si y (dependenta si independenta) este reala,aparenta sau insuficienta. Dupa adunarea materialului de observatie se trece la prelucrarea lui.Aflarea cauzelor se face prin metode din logica,dintre care cea ma iimportanta este metoda variatiilor concomitente , iar generalizarile se obtin prin metoda inductiva (trecere de la singular la particular si general). Ancheta de opinie In investigarea opiniilor oamenilor despre faptele sociale sunt utiliztae diferite tehnici: interviul sociologic si chestionarul sociologic. Interviul sociologic : subiectii investigati participa voluntar la ancheta,iar intrebarile sunt adresate subiectului ca individ in calitatea sa de membru al colectivitatii investigate. Se disting 2 tipuri de interviu: -interviul directiv(ordinea,formularea si nr-ul intrebarilor sunt riguros stabilite) ; - interviul nedirectiv(nestructurat si neformal;grupul de probleme nu este anterior stabilit,acesta putandu-se modifica pe parcurs).

-gradul de instructie al subiectilor. • -structuri sociale si demografice.religia.familia. . • dupa forma-chestionarul „inchis”. • -aparitia si dezvoltarea oraselor. • -planificarea urbana. Teme si probleme ale cercetarii sociologice Teme: • -mobilitatea sociala si teritoriala a populatiei • -consumul de timp social functie de particularitatile cadrului construit si ale retelei de servicii. vizand opiniile unui esantion reprezentativ pentru o populatie. • -trasaturile vietii urbane-urbanismul ca mod de viata.gruparea unitatilor teritoriale cu profiluri socio-economice si culturale asemanatoare • -participarea locala. care permite a formula orice fel de raspunsuri in termeni proprii si chestionarul mixt.chestionarul cu „ïntrebari deschise”.institutii urbane.gradul de interes manifestat de subiecti pentru problema studiata. pentru cercetarea la care iau parte etc. • -problemele urbane si solutionarea lor. Adesea ancheta de opinie se realizeaza prin sondaje de opinie. • -procesul de urbanizare cu specificul sau pe etape si zone geografice.fenomene si procese demografice • -satisfactia comunitara Probleme: • -orasul ca aglomeratie si ca societate.ce imbina cele doua tipuri • dupa modul de aplicare-chestionare administrative si autoadministrate. • -politica urbana. -genul de ancheta-intensiva sau extensive. -particularitatile lor psihosociale. culturale. • -educatia. • -clasificarea acestora si a arealelor lor sociale(zone sociale).Chestionarul sociologic reprezinta “o succesiune logica si psihologica de intrebari scrise sau de imagini grafice care determina din partea celui anchetat un comportament verbal ce urmeaza a fi inregistrat in scris. • -rolul centrului ca focar al vietii sociale urbane • -functiile sociale ale cartierelor • -integrarea noilor cartiere si ansambluri in unitatea orasului ca intreg • -relatiile dintre partile orasului Problematica sociologiei urbane • -definirea urbanului prin desprinderea unor trasaturi-cheie ale spatiului. • -discontinuitatea spatiala si segregatia sociala. • -marimea orasului si omogenitatea societatii urbane. Clasificarea chestionarelor se face dupa diverse criterii: • dupa continut-chestionare de date formale si chestionare de opinie. . sau ale grupului studiat. • -configuratia retelei de localitati construite in sisteme de localitati. ce ofera o gama limitata de variante de raspunsuri anterior stabilite.socioprofesionale. • -fenomene si procese urbane.functia grupurilor primare in contextul orasului.” Alcatuirea chestionarului se face dupa mai multe criterii: -precizia cu care este formulate ipoteza.

Ecosistemul este mecanismul adaptativ. nevoia de suport. Aceste grupuri au functie compensatorie in raport cu anonimatul. impartirea deciziilor dupa cum s-au impartit responsabilitatile. autonomie • Tendinta de interdependenta: mentinerea unei forme absolute de autoritate. Spatiul urban si relatiile interfamiliale Rel interfamiliale: sunt determinate de nevoia noastra de afectiune. asistenta.• • • • • • -modele sociale necesare pentru integrarea acestuia. Mediul pune problema adaptarii. primare sub forma de comunitati integrate: -rezervatii minoritare \ centre de familiarizare a emigrantilor. Un oras ecologic este un oras organizat dupa cele 5 principii: • Princ interdependentelor sociale • Princ functiei cheie • Princ diferentierii • Princ dominantei • Princ izomorfismului Spatiul urban si relatiile intrafamiliale Rel intrafamiliale: • Tendinta de independenta. Cum se str complexul ecologic in viziunea ecologieii sociologice umane? Populatia. -tipuri de comportament urban. Populatia este elementul vital. • De rudenie • de apropiere • de indiferenta • conflictuale • De vecinatate Dezvoltari aduse de Morris • In oras persista relatii primare si ele au rol funtional. -sociologia locuirii si a mediului construit. mediul si organizarea sociala aflate in interdependenta alcatuiesc “complexul ecologic”. In oras regasim gr. Procese ecologice care determina azi dinamica structurarii spatiului urban: • Invazia:noi oameni sau noi activitati • Simbioza:traiesc in acelasi spatiu oameni care nu au relatii de rudenie si nici de etnie • Segregatia:diferentierea-in aceeasi zona apar grupuri diferentiate ca segregatie • Succesiunea:noile populatii si noile activitati au venit si au inlocuit vechile populatii si vechile activitati. -conditiile pentru coeziune in societatea urban-industriala. . nevoia de dominare. care sunt implicatiile lor in coeziunea sociala. firesc si logic. -participarea sociala in urban. Relatiile dintre populatie si mediu sunt mediate de organizarea sociala. -ce anume determina formele de actiune si organizarea sociala in urban.consecintele lor asupra vietii sociale. Un echilibru intre cele doua ar fi ideal.

Orasul ar trebui definit si in alti termeni decat MDE.(marime. care are capacitatea de a-si satisface nevoile într-un mod relativ autonom. caracterizat printr-o anumita omogenitate dupa venit. Daca vecinii se aseamana si se simt a fi compatibili. Daca vecinii sunt diferiti. traiul laolalta încurajeaza vecinii sa se asigure ca relatia dintre ei ramâne pozitiva. relatia poate sa nu fie puternica. Apropierea conduce la contact vizual între vecini si la contact social potential. identificarea indivizilor cu zona respectiva. Acesta din urma apare doar daca distanta între vecini este destul de mica. Se observa. str sociala. raceala si. Distanta fizica redusa nu poate determina intensitatea relatiilor. Apropiere si omogenitate Distanta fizica între vecini este importanta pentru stabilirea diferitelor tipuri de relatii între acestia. la biserica. Prin aceasta se întelege un grup de indivizi dintr-un oras. factori tehnologici.oficial sau spontan. se pot dezvolta comportamente. Intensitatea legaturii sociale initiale poate fi variata. ea desemneaza un grup uman local. eterogenitate) pt a intelege modul de viata urban este rezultatul unei complexitati de factori cand economici. lipseste. preponderent în zona în care locuiesc. rasa s. indiferent de gradul de apropiere. chiar. analiza caracteristicilor indivizilor ne va arata ca omogenitatea si eterogenitatea explica existenta sau absenta unor legaturi sociale mai bine decât planul asezarii sau design-ul arhitectural. concentrati într-un anumit spatiu. Individul poate gasi intr. în cursul de “Sociologie urbana”. conflictul ar putea crea o tensiune permanenta si ar determina pe unul sau pe altul sa se mute (Heberle.o zona si alti indivizi care impartasesc aceleasi valori si se pot forma vecinatati.. Daca vecinii sunt prea diferiti. astfel încât sa-i încurajeze pe unul sau pe celalalt sa transforme contactul vizual într-unul social. in mod formal. probabil. ca nasterea relatiilor sociale nu este explicata doar de apropiere. din principiu. Dorel Abraham.• • • • Eterogenitatea din viata urbana nu e doar sursa de conflic si proasta integrare. Apropierea. Ea poate fi o baza pt a constitui vecinatati integrate. religioase) divergente. Vecinatatea urbana este un spatiu cu interactiune sociala puternica. Vecinatatea cere omogenitate tocmai pentru a mentine contactele primare pe baze pozitive. 2. de la câteva cuvinte de politete pâna la prietenie adevarata (sunt posibile si relatii negative variind de la evitare pâna la dusmanie deschisa). exista posibilitatea ca relatia sa fie mai intensa decât simplul schimb de salut.: politice. astfel. contactul social cu vecinii apropiati spatial pentru a preveni diferendele posibile ce pot sa apara si care genereaza neîntelegeri. 3. considerarea avantajelor si dezavantajelor spatiului. evidentia patru caracteristici specifice ale vecinatatii urbane: 1. densitate. trasaturi culturale.m. 4. 1970 : 289). Caracteristicile vecinatatii urbane Vecinatatea urbana este definita ca un grup local. individul poate gasi si alti indivizi ce impartasesc aceleasi valori. merg la medic. De multe ori. anumiti indivizi minimalizeaza. etnie. Vecinatatea este o unitate ecologica. De vreme ce astfel de vecini traiesc în apropiere involuntara si omogenitatea. De exemplu. Vecinatatea urbana presupune angajare simbolica. care sa determine raceala sau chiar conflict. Vecinatatea urbana este o arie naturala. geografici Orasul trebuie abordat in context socio-economic cunoasterea modului de viata urban presupune integrarea orasului in societatea in care exista.d. îsi petrec împreuna timpul liber. Pot aparea grupuri neoficiale intr-o institutie in care indivizii comunica direct si care se inchid pe mai multe niveluri. atitudini si opinii (ex. sunt fata în fata sau daca locatarii au drum comun. politica. adica un grup local. atunci contactul vizual este inevitabil. dar în interiorul orasului. aceasta este în functie de persoanele implicate.a. sustinut la Universitatea Bucuresti. Comunicarea prin mass media nu e singura alternativa/sursa de comunicare. daca usile locuintelor sunt apropriate. Functii ale vecinatatii urbane . Desi sunt asa diferiti. care fac cumparaturi.

si nu în ultimul rând. Reteaua de sustinere informala Locul de rezidenta este o sursa potentiala de produse si servicii de sustinere pentru grupul de indivizi relationati informal care traiesc în zona respectiva. “o experienta împartasita a unei aglomeratii de avantaje complementare”. ci si împartasirea de informatii. dar îi înlesneste accesul la mijloacele de transport. .m. Exista “ochi ai strazii”. Uneori spatiul vecinatatii se transforma într-o piata informala pe care se opereaza în acord cu un sistem de troc. Exemplu în acest sens sunt cei. indivizi si institutii ce genereaza dependenta si atasament. sase factori. cercuri de prieteni. Vecinatatile ofera loc pentru efectuarea cumparaturilor (alimente si bunuri esentiale).a. VI. Regula reciprocitatii guverneaza împrumutul diferitelor obiecte. III. produse si servicii. Securitate si încredere. dar si demarcare sociala. vecinatatea are o semnificatie speciala. care sa o deosebeasca de celelalte. II. care înlesneste. Ea ofera unui rezident nu doar demarcare spatiala. în special în sensul nevoilor acestora. securitate pentru copiii lor. Aceasta trebuie sa ofere educatie. sunt parte a sistemului de încredere. În multe cazuri vecinatatile au ca trasatura principala apartenenta etnica. pentru altii este un punct de separare de acesta. este. care constituie baza comunitatii de tip vecinatate urbana. care se datoreaza mediului familiar ce caracterizeaza viata într-o astfel de comunitate. construirea unor întelegeri mutuale si a unor granite morale. Aglomeratia urbana. O vecinatate ofera. pentru îngrijirea sanatatii. sa aiba anumite trasaturi particulare. Concentrarea unui numar mare de persoane similare genereaza aglomeratie. un sentiment al securitatii fizice si psihice. pentru supravegherea copiilor. pentru educatie. Retelele umane. îi fac apti sa se relationeze. relatiilor din interiorul ei. Acestea alaturi de alte caracteristici ale vecinatatii genereaza legaturile între indivizi. Apartenenta etnica. mai degraba. legaturile cu institutiile ce contureaza vecinatatile. Este vorba despre sase valori. au grija de casa cât timp acestia sunt plecati s.. vecinatatea cuprinde si locul de munca. Activitatea de zi cu zi Locul de rezidenta este foarte important pentru satisfacerea nevoilor cotidiene. Fiecare vecinatate trebuie sa fie recunoscuta. Pentru femeile mame. nevoi similare în viata de zi cu zi. nu doar dezvoltarea unor activitati obisnuite. ajuta în gospodaria prietenilor si vecinilor lor. Pentru unii. IV. care desfasoara activitati de baby-sitting. I.Fiecare vecinatate are amestecul ei de valori rasarite din dezvoltarea istorica a structurii fizice. oameni cu preocupari similare. perceptia unor granite fizice si sociale pentru furnizarea de servicii. spectatori prietenosi si dusmani si o varietate de “semne sociale”.d. pentru viata spirituala. legaturilor cu institutiile din afara ei.. Aceasta caracteristica poate reprezenta o caracterizare sumara a tuturor avantajelor vietii în comunitatea respectiva: stil de viata comun. O vecinatate este mai mult decât o colectie de case. Vecinatatea ofera locuitorilor sai o importanta sursa de identitate. V. Identitate. de asemenea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful