Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1

2/24/2007

ZIDĂRIA

ZIDĂRIA
Tehnica zidăriei e simplă: presupune juxtapunerea şi suprapunerea elementelor, dar cere o anumită abilitate, aşa încât apareiajul să

Tehnica zidăriei se caracterizează prin dispunerea ordonată (‘apareiaj’) a unor elemente de dimensiuni mai mult sau mai puŃin mici şi în general uniforme astfel încât să formeze o alcătuire constructivă CONTINUĂ, aptă să funcŃioneze ca structură de rezistenŃă, oferind totodată răspuns şi altor exigenŃe, cum ar fi cele de închidere şi compartimentare a spaŃiilor.

rezulte

ordonat

şi

omogen,

garantând

astfel

rezistenŃa

şi

stabilitatea în timp. Suprapunându-se, elementele zidite formează un perete stabil la compresiunea exercitată de însăşi greutatea elementelor care îl compun; peretele este capabil a se susŃine pe sine (perete autoportant) şi a suporta încărcări din structurile orizontale (perete portant) în măsura în care rosturile dintre elemente sunt astfel dispuse încât să nu se formeze plane de lunecare şi separare (rosturi decalate).
DA! NU!
2

1

ZIDĂRIA: probleme specifice
Alegerea MATERIALULUI DE BAZĂ (elementele “legate”): − PIETRE NATURALE − PIETRE ARTIFICIALE – de la cărămizile tradiŃionale, la blocurile moderne din material ceramic sau beton ASOCIEREA elementelor de bază ale zidăriei Realizarea STRUCTURILOR ORIZONTALE de acoperire a spaŃiilor Realizarea GOLURILOR de uşi şi ferestre Preluarea ACłIUNILOR ORIZONTALE – în plus faŃă de cele din încărcări gravitaŃionale – în zone seismice Necesitatea de a îndeplini şi ALTE FUNCłII decât cea portantă – cum ar fi protecŃia contra factorilor climatici, dar şi cerinŃe estetice

ZIDĂRIA: probleme specifice

In rezolvarea acestor probleme, principala dificultate a reprezentat-o SLABA REZISTENłĂ LA ÎNTINDERE A ZIDĂRIILOR – ceea ce, pe de o parte, a impus limite în ceea ce priveşte înălŃimea, deschiderile, dimensiunile golurilor şi, pe de altă parte, a determinat în timp soluŃii constructive particulare, folosind mijloacele tehnice disponibile în diverse epoci istorice.

3

4

ZIDĂRIA: probleme specifice

ZIDĂRIA: forme ale spaŃiului şi forme ale construcŃiei
CONSTRUCłII “NEDIFERENłIATE”
ConstrucŃia e un tot unitar: nu se evidenŃiază elemente cu funcŃii diverse. ConstrucŃia prin “acumulare”. SpaŃiul este “scobit” în interiorul masei de zidărie.

In ceea ce priveşte delimitarea spaŃiului, au existat încă de la începuturile construcŃiilor din zidărie două variante: A) In prima variantă, volumul arhitectural se naşte din acumularea de pietre sau cărămizi; spaŃiul interior gol este uneori obŃinut prin săpătură, alteori acoperit cu un acoperiş din pietre de mari dimensiuni sau blocuri în consolă, capabil să reziste la greutatea maselor purtate. B) In cea de-a doua variantă, spaŃiul interior este delimitat de zidăriile verticale care susŃin o structură orizontală - iniŃial din lespezi de piatră sau alte materiale tradiŃionale (lemn, trestie + lut), ulterior din materiale moderne (beton armat ş.a.)
5

1

XV-XIV a. Constructii din zidarie si beton. P. Adam) “Crotti” – arhitectură vernaculară.Rodica Crisan. Puglia. Italia “Trulli” – arhitectură vernaculară. trestie şi pământ 2 . Sudul Italiei ZIDĂRIA: forme ale spaŃiului şi forme ale construcŃiei CONSTRUCłII “NEDIFERENłIATE” ZIDĂRIA: forme ale spaŃiului şi forme ale construcŃiei FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE BOLTA: element constructiv de acoperire rezemat pe PEREł I VERTICALI PORTANł I ArhitecŃii epocii romane republicane târzii au avut meritul “de a fi îndrăznit să elibereze bolta. pentru a face din ea un volum liber în spaŃiu” (J. 1567-1085 î.H SecŃiune printr-o casă tipică de muncitori la necropola de la Teba. 2006-2007_Curs 1 2/24/2007 ZIDĂRIA: forme ale spaŃiului şi forme ale construcŃiei CONSTRUCłII “NEDIFERENłIATE” Zidul dă formă spaŃiului pe care îl delimitează. Isili-Nu. SpaŃiului interior este amplificat prin crearea de pseudo-cupole.C) Nuraghe Is Paras. care nu era decât un gol întro masă. Bruscio. ZIDĂRIA: forme ale spaŃiului şi forme ale construcŃiei CONSTRUCłII “NEDIFERENłIATE” Pseudocupolă – “nuraghe” – construcŃii antice de tip ‘tolos’ (sec. Egipt. PereŃii din cărămidă de argilă nearsă susŃin un planşeu din lemn. Sardinia. realizate din materiale rezistente la întindere Deir el-Medina. ElveŃia ZIDĂRIA: forme ale spaŃiului şi forme ale construcŃiei FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE BOLT Ă + PEREł I VERTICALI PORTANł I ZIDĂRIA: forme ale spaŃiului şi forme ale construcŃiei FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE PEREł I PORTANł I DIN ZIDĂRIE + STRUCTURI ORIZONTALE DIN ALTE MATERIALE Pe pereŃii verticali reazemă elemente solicitate la încovoiere.

arcul. continuitate. Apare problema NODULUI constructiv şi abilitatea rezolvărilor de detaliu ZIDĂRIA: permanenŃă. să crească înălŃimea pereŃilor. ConcepŃia construcŃilor din zidărie a introdus pe parcursul secolelor elemente de continuă inovare. 2006-2007_Curs 1 2/24/2007 ZIDĂRIA: forme ale spaŃiului şi forme ale construcŃiei FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE ZIDĂRIA: forme ale spaŃiului şi forme ale construcŃiei FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE SpaŃiul este generat de modalitatea de asociere dintre ELEMENTE VERTICALE şi ORIZONTALE. de dimensiunile limitate ale elementelor ce formează structura orizontală şi de slaba rezistenŃă la întindere a pereŃilor. constituind un principiu ordonator al proiectului ce derivă din însuşi respectul tehnicii constructive. găsind deseori soluŃii specifice care exprimă capacitatea de INOVARE. continuitate. inovaŃie ZIDĂRIA: permanenŃă. a unor geometrii adecvate şi elemente constructive detaşate (peretele. continuitate. Stabilitatea la solicitări . condiŃionările lor reciproce.. conform unui criteriu ordonator al spaŃiului puternic legat de ordinea structurală. orizontale. stâlpul) distribuŃia încărcărilor a fost organizată conform unor criterii de mai mare eficienŃă structurală: de la arhitectura catedralelor gotice.verticale.fie ea manifestare spontană a unui meşteşug transmis de-a lungul secolelor sau rezultatul unei “reinterpretări” moderne. colaborarea lor structurală şi constructivă. 16 ZIDĂRIA: permanenŃă. să lase lumina să intre în volumele delimitate de pereŃi. ştiinŃifice. inovaŃie. Wright 18 “Cutia” formată de ziduri este totodată ÎNCHIDERE şi STRUCTURĂ. Prin experimentarea unor apareiaje diverse.include elemente de continuitate milenară pe care inovaŃia în materie de produse şi evoluŃia cunoştinŃelor nu le anulează. ConstrucŃia este organizată din celule. permanenŃă.impune organizări spaŃiale pe cât posibil simetrice şi care să ofere trasee continui pentru transportul încărcărilor către terenul de fundare. inovaŃie Arhitectura din zidărie . să amplifice distanŃele între reazeme. L. continuitate. Constructii din zidarie si beton. a acestei tehnici . 17 3 .Rodica Crisan.. înclinate . la volumele complexe ale lui Gaudi şi configuraŃiile spaŃiale deschise ale vilelor lui F. tinzând să “deschidă” cutia zidită. inovaŃie Ceea ce nu înseamnă că tradiŃia construcŃiilor din zidărie portantă nu a fost capabilă să “interpreteze” aceste limite. la forma ondulată a zidăriilor baroce. Simetria şi controlul raportului plin–gol influenŃează organizarea spaŃială a clădirilor din zidărie.

acolo unde materialul oferă rezistenŃă corespunzătoare.Rodica Crisan. Acest fenomen apare evident atunci când în pereŃi se manifestă fracturi. 2006-2007_Curs 1 2/24/2007 ZIDĂRIA: permanenŃă. inovaŃie FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI Slaba rezistenŃă la întindere a zidăriei impune ca solicitările induse de greutatea proprie şi încărcările exterioare să se distribuie în interiorul apareiajului zidăriei în aşa fel încât să implice volumul maxim de material. continuitate. Traseul de descărcare către şpaleŃi valorifică relaŃia dintre centrele de greutate ale elementelor apareiajului. ele apar acolo unde materialul ce constituie structura portantă se separă de cel inactiv.astfel încât fiecare element să fie capabil să-şi îndeplinească rolul fără a se avaria. Deasupra golului descarcă doar o porŃiune redusă de zidărie. continuitate. ferestre). 24 4 . Constructii din zidarie si beton. fără să genereze eforturi de întindere. 23 FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI Continuitatea zidăriei Acest fenomen de ‘adaptare’ a apareiajului zidăriei se manifestă şi în cazul unor cedări la baza zidului. In astfel de cazuri. distribuŃia eforturilor făcându-se după un fals arc obŃinut prin console succesive între elemente. Masa zidăriei nu este deci permanent şi în totalitate implicată în funcŃia structurală: construcŃia zidăriei nu coincide cu alcătuirea rezistentă a clădirii. Această continuitate poate fi întreruptă de prezenŃa unor goluri (uşi. Proiectarea unei construcŃii din zidărie (şi a oricărui element constructiv din zidărie) presupune înŃelegerea acestui comportament . ce trebuie suportată de un element adecvat: arhitrava. inovaŃie ZIDĂRIA: permanenŃă. continuitate. 22 FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI Continuitatea zidăriei Continuitatea zidăriei (asigurată prin apareiaj) face ca fiecare rând (asiză) să descarce pe cel de dedesupt. zidăria se comportă ca o placă şi deviază eforturile interioare din dreptul golului după trasee care le conduc către şpaleŃi. inovaŃie ZIDĂRIA: permanenŃă. iar ansamblul elementelor să poată garanta stabilitatea construcŃiei.

pe aderenŃa mortarului. XIX zidăria a constituit PRINCIPALUL ELEMENT DE CONTROL ŞI REGLARE A MICRO-CLIMATULUI INTERIOR al clădirilor.transmiterea şi repartizarea solicitărilor către elementele legate a confortului interior în raport cu clima şi 30 performanŃele închiderilor. Incărcările se repartizează în toată masa peretelui. ea exprimă vizibil “trama” după care este ordonat decalajul rosturilor. ranforsările de la capetele libere şi goluri. Numai prin schema tridimensională se explică funcŃionarea structurii catedralelor gotice. Ca expresie a unor culturi constructive locale. a fost însoŃită de introducerea instalaŃiilor de încălzire şi climatizare care au făcut posibilă o mai mare autonomie 29 Ca “material de legătură” în zidării. pe ancoraje mecanice. Incărcarea este concentrată pe o singură ‘coloană’. MORTARUL ASIGURĂ: . La sfârşitul sec. ciment. respectiv planurile paralele cu feŃele zidului şi în secŃiunile transversale. etc) + agregate (nisip. 25 26 a b FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI RaŃiunea structurală a apareiajului Tehnica de realizare a zidăriei este lizibilă pe paramentul peretelui ca textură. unde lipseşte contribuŃia planşeelor. continuitatea peretelui este asigurată de sistemele de conexiune din rosturi ce se pot baza pe frecarea între elemente. APAREIAJ PORTANT 28 ZIDĂRIA: probleme specifice Rolul mortarului Mortarul: Amestec de liant (var aerian. var hidraulic. In plus. 2006-2007_Curs 1 2/24/2007 FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI FuncŃionarea clădirii din zidărie Schema structurală a unei construcŃii din zidărie se bazează pe conlucrarea elementelor componente atunci când concepe ansamblul ca un SISTEM TRIDIMENSIONAL ÎNCHIS (“cutia” din pereŃi). 5 . praf de cărămidă. ca şi în clima caldă şi uscată a Asiei. în Ńările industrializate.conlucrarea elementelor legate prin aderenŃă . Decalajul rosturilor trebuie să aibă în vedere toate posibilele planuri verticale de lunecare. Acesta se bazează pe zidării Ńesute între ele la colŃuri şi planşee legate rigid de pereŃi (a) La turnuri. în direcŃie longitudinală şi transversală a zidăriei. praf de piatră. rigiditatea este obŃinută prin grosimea mare a zidăriilor perimetrale (b) FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI FuncŃionarea clădirii din zidărie FuncŃionarea tridimensională permite atingerea unor înălŃimi ale zidurilor ce nu ar fi posibile pentru pereŃi izolaŃi. XX. ipsos. până la sfârşitul sec. amploarea deschiderilor. etc) + apă FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI In diverse regiuni ale Europei. capabile să “medieze” raportul cu clima naturală. Ńeserile la intersecŃii.Rodica Crisan. Constructii din zidarie si beton. în condiŃii de stabilitate a ansamblului. discontinuităŃile în planul pereŃilor. unde colaborarea între elementele structurale a permis să fie împinsă la extrem zvelteŃea coloanelor şi stâlpilor. s-au născut diverse rezolvări ale închiderilor. XIX şi începutul sec. APAREIAJ NEPORTANT DistribuŃia încărcărilor într-un perete cu rosturi verticale decalate. regularitatea paturilor de mortar. progresiva “dematerializare” a închiderilor odată cu extinderea sistemelor cu schelet. 27 FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI RaŃiunea structurală a apareiajului DistribuŃia încărcărilor într-un perete cu rosturi verticale continui.

zidăriile se “deschid” în logii şi portice care devin spaŃii locuibile umbroase.Rodica Crisan. diferenŃa de temperatură care se creează între zonele înalte şi nivelul terenului permite efecte naturale de activare a ventilării. atât în ceea ce priveşte protecŃia la cald (în regiuni cu climă toridă). a) Efectul de “volan termic” zinoapte în perioada de IARNĂ b) Efectul de “volan termic” zinoapte în perioada de VARĂ FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie La „trulli” (Puglia). dar şi protecŃii solare pentru interior. pe mai multe nivele.şi el din piatră . ca şi de amplasarea adosată terenului. care scad la vârful cupolei. Grosimea şi forma permit vara un efect de aspirare a aerului interior care se ridică spre vârful mai cald al cupolei şi este evacuat prin gol. FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie In regiunile cu climă blândă. In climele calde. faŃadele expuse la soare rămân complet blindate. în timp ce porticele sunt deschise spre curŃi interioare. ci şi la primirea radiaŃiilor soarelui în poziŃie joasă pe linia orizontului şi la limitarea pierderilor prin radiaŃie în nopŃile reci. dar unde soarele estival este intens şi impune umbrirea faŃadelor clădirii. pseudo-cupola din piatră are grosimi din ce în ce mai mici în sus. forma sa modifică viteza şi presiunea vântului. 31 32 Zidăria tradiŃională masivă permite controlul micro-climatului interior în relaŃia cu clima exterioară îndeosebi prin capacitatea sa de a acumula căldură. ConstrucŃiile tradiŃionale din zidărie au goluri mici încât să nu reducă masa închiderilor în raport cu volumul interior. întărindu-i funcŃia conservativă.înclinat până aproape de pamânt. prin forma lor şi dispunerea golurilor. Acoperişul primeşte conformaŃii diverse în raport cu funcŃia care este mai importantă: cea de conservare a căldurii la interior în nopŃile reci. 6 . cu pantele orientate spre expunerile însorite. sau cea de răcire în nopŃile calde de vară. 2006-2007_Curs 1 2/24/2007 FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie In îndeplinirea funcŃiei de „volan termic” zidăria poate fi ajutată de forme compacte ale clădirilor. acoperişul . Acoperişele boltite activează în spaŃiul interior circulaŃia aerului. Când curŃile sunt înalte. unde soarele nu poate intra. La construcŃiile din piatră din zonele montane. nu serveşte doar la îndepărtarea rapidă a apei de ploaie. cât şi în ceea ce priveşte protecŃia la frig (în regiuni montane). Constructii din zidarie si beton.

în raport cu folosirea de storuri sau parasolare. pot funcŃiona ca dispozitive apte să capteze energia solară şi să valorifice capacitatea de acumulare a pereŃilor interiori în spaŃiile locuibile. FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie F. Jacobs House. dacă sunt bine orientate. Casa utilizează aportul solar într-o climă rece continentală captând razele joase ale soarelui de iarnă prin ferestre şi acumulând căldura în peretele masiv din spate 7 . Casele tradiŃionale din Baghdad au închideri din zidărie dublă care captează vânturile dinspre NV. L. eficienŃa sa stă în MASA PERETELUI şi diferenŃele de temperatură ce se creează între exterior şi interior. Ahmedabad. Middleton. Second Jacobs House. 1944. 2006-2007_Curs 1 2/24/2007 FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie Louis Kahn.Rodica Crisan. Indian Institute of Management. the Solar Hemicycle. Wright. 1944. Ferestrele ample. India. 1962 – 1974. le răcesc şi le utilizează pentru ameliorarea climatului interior. Peretele care devine el însuşi „ecran” şi spaŃiu „filtru” este un mod foarte diferit de a concepe protecŃia solară a unei clădiri. Constructii din zidarie si beton. FaŃada cu portic şi logii adânci în dreptul dormitoarelor este gândită ca “filtru” de umbră între interior şi exterior. Wisconsin. uneori sub formă de bowindow. Wright. Middleton. încălzite astfel de radiaŃia solară. pentru a se bucura de lumina naturală. peretele se deschide în suprafeŃe vitrate mari. FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie In climele mai reci. Wisconsin. The Solar Hemicycle. Casa utilizează aportul solar pasiv într-o climă rece continentală captând razele joase ale soarelui de iarnă prin ferestre şi acumulând căldura în peretele masiv din spate F. L. Pierderile de căldură sunt controlate prin crearea de spaŃii-tampon în dreptul ferestrelor şi folosirea de pereŃi dubli din materiale termoizolante: ceramică şi lemn. Comportamentul clădirii se bazează pe capacitatea de izolare termică obŃinută prin interpunerea unor spaŃii de aer între pereŃi dubli.

47 8 . de aceste aspecte a fost legată calitatea concepŃiei zidului şi sub aspectul valorii semantice şi al calităŃii estetice. Criza energetică din 1973 a readus în discuŃie problema funcŃiei termice a închiderilor. tradiŃizia zidăriei include şi pietre sau cărămizi ce îmbracă nuclee din beton. 45 46 VALOAREA SEMANTICĂ A ZIDĂRIEI Dar fascinaŃia zidăriei aparente rămâne. care să nu polueze. precum şi în raport cu condiŃiile de expunere la soarele şi la vânturile amplasamentului. a termoizolaŃiilor şi a straturilor portante. CalităŃile texturii unei zidării aparente nu rezultă neapărat din masivitatea zidului. 44 FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI PerformanŃele higrotermice Astăzi. şi noi moduri de alcătuire a pereŃilor. preocupările privind REDUCEREA CONSUMURILOR ENERGETICE în utilizarea clădirilor se asociază cu folosirea de TEHNOLOGII ECO-COMPATIBILE. Incep să fie produse şi utilizate cărămizile cu goluri. 2006-2007_Curs 1 2/24/2007 FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie Problema confortului ambiental a influenŃat tehnica zidăriei în ceea ce priveşte realizarea închiderilor. rezistenŃa nu mai decurge din decalajul rosturilor. De aici au derivat caracteristici regionale ce valorifică arhitectura din zidărie şi care astăzi sunt privite ca răspunsuri “inteligente” în faŃa problemelor create de folosirea nediferenŃiată a sistemelor de climatizare şi a materialelor izolante. EvoluŃia tehnicilor constructive şi a produselor a acŃionat însă în sensul uşurării zidului. 43 FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI PerformanŃele higrotermice De la jumătatea sec. să nu distrugă. greutatea şi grosimea zidăriei au reprezentat adevărul său tehnic-constructiv cu rol determinant pentru performanŃele sale de rezistenŃă şi stabilitate. funcŃia termică nu mai constă în masivitate. reducerii dimensiunilor sale şi simplificării apareiajelor. în raport cu condiŃii specifice legate de zona geografică şi climatică. sau doar îl simulează.Rodica Crisan. dar deja zidăria portantă nu mai era soluŃia constructivă cea mai răspândită. iar grosimea redusă a peretelui nu mai permite utilizarea cărămizilor în diverse moduri de dispunere. In aceste condiŃii. VALOAREA SEMANTICĂ A ZIDĂRIEI Atâta timp cât apareiajul. tencuieli care imită piatra. să nu irosească resursele. indiferent dacă aceasta corespunde unui adevăr tehnologic şi constructiv. Constructii din zidarie si beton. Preocupările privind limitarea consumului de energie şi o mai bună izolare termică. mai performante. au adăugat tendinŃa de stratificare a pereŃilor: diferenŃierea paramentului “cortină". ca atare atenŃia s-a îndreaptat cu precădere către AMELIORAREA CAPACIT ĂłII DE IZOLARE TERMICĂ A PEREłILOR DE ÎNCHIDERE prin dezvoltarea de noi produse. Din această perspectivă. ele pot fi asumate de limbajul arhitectural ca transpunere a funcŃiunii rezistente originare a închiderii sau ca o compoziŃie decorativă autonomă.XIX căutările privind un comportament mai bun sub aspectul confortului ambiental au implicat şi tehnologia materialelor pentru zidării. pentru a promova în schimb căutarea unor soluŃii arhitectural-tehnologice “durabile”. Dar introducerea instalaŃiilor de încălzire a deplasat atenŃia către performanŃele acestora. folosind materiale cu impact ambiental redus şi consum energetic mic la producerea lor. cărămizi care compun decoraŃii geometrice sau zoomorfe. De altfel. sunt din nou aduse în atenŃie soluŃiile „masive” şi „conservative” ale peretelui din zidărie. de protecŃie şi de durată.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful