2

Cuprins
1. De ce TU e!ti acela care trebuie s" se schimbe.................................3 Tu e!ti singurul c"ruia chiar îi pas" de propriul succes.....................3 Nu încerca s" schimbi realitatea, ci conformeaz"-te acesteia...........3 2. Ghid de schimbare.........................................................................5 Definirea scopurilor majore...........................................................5 Perfec#ionarea constant"..............................................................5 Efortul consistent creaza "noroc"..................................................6 3. Recunoa!terea obstacolelor...........................................................7 Sabotându-ne în privin#a succesului..............................................7 Motive comune pentru st"ri emo#ionale negative...........................8 Identificare pân" la generalizare...................................................9 Identificarea necesit" un sens.....................................................10 Sindromul “Sunt Victim"”............................................................12 4. Adoptarea unei atitudini de succes................................................14 Crearea de cicluri mentale cu feedback pozitiv.............................14 Reinterpretarea !i eliminarea e!ecului.........................................15 Influen#a celorlal#i......................................................................16 Activitate interioara !i preg"tire mental"........................................17 5. Riscuri comune.............................................................................20 A!tept"ri nerealiste.....................................................................20 Paralelismul analizei....................................................................21 Trecerea la un nivel mai inalt.......................................................21 Neevaluarea rezultatelor..............................................................22

Juan.ro

Cum s!-"i transformi personalitatea

Îns" nu a fost a!a. Juan. Nu s-a n"scut înc" nimeni care s" #i-l ofere ca pe un cadou bine împachetat de Cr"ciun. Nu încerca s" schimbi realitatea. decât la succesele lor. vei fi singurul c"ruia îi pas" ce se întâmpl" în via#a ta. a! putea spune c" lumea în general este mai entuziasmat" de e!ec. deci nu e cazul s" capitulezi. poate mamei tale.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . Se a!teptau ca pia#a s" î!i revin" brusc. ci conformeaz"-te acesteia Am citit de curând un articol despre un concurs de pe pia#a bursier". trebuie s " îti asumi toate responsabilit"#ile. ace!tia l-au #inut neconsinderând faptul c" pre#ul începuse s" scad". Dac " într-adev " r îti dore ! ti succes. nu fi atât de arogant încât s" nu renun#i la convingerile tale. Erau foarte siguri c" evaluarea lor era corect". un tat" devotat !i un apreciat businessman. doar pentru c" ai impresia c" sunt bune. Mai mult decât atât. chiar dac" pia#a indica valoarea stocului mult mai mic". decât s" insi!ti pe o direc#ie gre!it" care sperai la început s" fie cea corect". nu î#i accepta nici o scuz". care te vrea un so# des"vâr!it. Dac" nu ai norocul s" g"se!ti câ#iva oameni care s" î#i fie cu adev"rat prieteni. Dac" nu ob#ii ceea ce vrei. reac#ion"m mai pl"cut la nereu!ite ale semenilor. Fii responsabil ! Promite-#i c" vei face orice î#i st" în putin#" s" î#i atingi obiectivele !i în caz de e!ec. De ce? Când au avut stocul unei companii. De ce TU e!ti acela care trebuie s" se schimbe Tu e!ti singurul c"ruia chiar îi pas" de propriul succes Nim"nui nu îi pas" de succesul t"u cum î#i pas" #ie. care a avut un final nea!teptat: cei mai califica#i dintre concuren#i au pierdut to#i banii. S-a dovedit c" la nivel de subcon!tient. E mult mai bine s" î#i deschizi orizonturile !i s" accep#i realitatea a!a cum este.3 1. Nu vei fi primul !i nici ultimul care se izbe!te de o problem". validând concep#ia lor.

4 În Aikido se spune “Fii apa. Descoperind greut"#ile vie#ii vei putea s" înve#i s" te adaptezi.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . nu piatra. se prelinge pe lâng" acesta. dar niciodat" nu trece mai departe. Când o piatr" love!te un obstacol. Juan. se crap" sau se opre!te acolo.” Când apa love!te un obstacol. Câteodata va trebui s" te schimbi pentru a-#i atinge obiectivele.

g"sirea unei rela#ii de lung" durat". Obiectivul t"u principal.5 2. Procesul acesta te for#eaz" s" î#i formulezi gândurile !i î#i d" posibilitatea s" le evaluezi în mod obiectiv. Procesul va decurge natural din moment ce î#i vei însu!i alegerea f"cut" !i o vei recunoa!te ca fiind cea mai bun" pentru tine. aventurile de o noapte. dar odat" realizat. întrun timp mai scurt. poate fi: întâlnirea mai multor tipe sexi. te va ajuta foarte mult în a-#i ghida lucrurile în via#". Perfec#ionarea constant" Odat" ce #i-ai definit un Obiectiv principal. în via#a personala. Definirea scopurilor majore Napoleon Hill vorbe!te despre conceptul de “definire a principalelor scopuri” în cartea sa.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . po#i uni aceste obiective într-unul singur. Dac" reu!e!ti s" r"mâi la una din aceste idei. “De la idee la bani”. Trebuie s" !tii exact ceea ce î#i dore!ti.principiul lui W. Este un proces greu de îndeplinit. De exemplu. Îti po#i defini Obiectivul principal în materie de orice. Po#i chiar mai mult de atât: ia un pix !i o hârtie !i încearc" s" scrii exact ceea ce î#i dore!ti !i de ce. Teoretic. Ridic"-#i ochii !i gânde!te-te un moment la acest lucru. Edward Deming. po#i s" î#i spui “Voi începe de acum s" ies cu femei din ce în ce mai frumoase”. po#i aplica “Perfec#ionarea constant"” . Un scop bine definit î#i ofer" posibilitatea s" î#i canalizezi energia în direc#ia corect". mai bine îmbun"t"#e!te-l. e momentul s" explor"m câteva c"i în vederea acestui lucru. care s" le întruneasc" pe toate. î#i vei canaliza energia în direc#ia acesteia !i vei ajunge mult mai departe. etc. În loc s"-#i setezi un obiectiv limitat. Ghid de schimbare Acum c" ai în#eles de ce în via#" trebuie s" te schimbi. cel pu#in în materie de via#" sentimental". Juan.

Dac" un lucru nu cre!te. Perfec#ionarea constant" nu te ajut" doar s" atingi #eluri greu de imaginat. dar este posibil pentru toat" lumea. atunci se diminueaz". Efortul consistent creeaz" “noroc” Dac" vei face un efort constant în a te apropia !i a interac#iona cu femei. tu de asemenea vei avea parte de o evoluare constant". Se poate întâmpla mai repede la unii !i mai încet la al#ii. te !i fere!te de posibile c"deri din momentul în care le-ai atins.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . În final vei ajunge oricum la un nivel de m"iestrie unde te bazezi mai mult pe capacit"#ile tale.6 Yoda a spus multe lucruri în#elepte în trilogia Star Wars. Juan. Nu uita c" timpul inevitabil aduce schimb"ri.” Renun#" la sfatul mamei de a “încerca toate posibilit"#ile” !i f" tot ce î#i st" în putin#" pentru a#i vedea visul împlinit. Una dintre replicile mele preferate este urmatoarea: “There is no try. mai bune sau mai rele. decât pe noroc.

de fapt. un obicei prost nu este chiar u!or de schimbat. Ai fost vreodat" în situa#ia în care ai v"zut o femeie cu care vroiai s" te întâlne!ti. într-un fel sau altul.7 3. acelea!i gre!eli. c" totul va decurge firesc. îns" nu te-ai dus s" vorbe!ti cu ea? Bineîn#eles. cu to#ii am fost. asta fiind mai mult o predispozi#ie genetic" a noastr". Întrebarea mea este: “De ce?” De ce nu ne ducem pur !i simplu sa intr"m în vorb" cu ea? Cum de reu!im s" ne priv"m de un posibil succes.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . Nu e nici un secret: cu to#ii facem. de cele mai multe ori. implic" efortul de a te schimba !i de a trece peste iner#ia lucrurilor. Într-o carte citit" de curând era subliniat faptul c" b"rba#ii sunt complet nepricepu#i în a estima riscuri la fel cum sunt !i în a lua decizii în leg"tur" cu via#a lor. Juan. Cum probabil deja !tii.. Trebuie s" începem s" ne imagin"m c" se vor întâmpla lucruri nemaipomenite. f"r" s" îi d"m m"car o !ans"? $i nu în ultimul rând.. plin" de idei “bine gândite” de cum vei fi tu respins !i niciodat" nu vei mai avea curajul s" o prive!ti. Dac" “e!ti ajutat” !i de o gândire pesimist". Am realizat c" asta ni se întâmpl" tuturor. s" vorbe!ti cu ea. î#i va lua ceva timp s" pui lucrurile în func#iune. Aplicarea conceptelor de “Definire a scopurilor majore” !i de “Perfec#ionare constant"”. Bineîn#eles c" te sperii !i p"r"se!ti imediat incinta. Partea cea mai savuroas" este când. astfel vor disp"rea toate barierele dintre noi !i acea tip". încercarea unui lucru care nu l-ai mai f"cut. cum putem sc"pa de obiceiul acesta de autoînfrângere a gândurilor !i ac#iunilor? R"spunsul cel mai la îndemân" este c" majoritatea dintre noi ne folosim imagina#ia pentru a creea anticip"ri tâmpite care ne sperie groaznic !i ne priveaz" de a lua m"suri. Recunoa!terea obstacolelor Sabotându-ne în privin#a succesului Schimbarea înseamn". dar imediat intervine imagina#ia ta bogat". etc. Tu î#i dore!ti s" mergi la acea tip".

3. chiar !i o stare negativ". Motive comune pentru st"ri emo#ionale negative 1. Cele mai negative st"ri emo#ionale au evoluat probabil ca fiind st"ri de supravie#uire. Juan. Acest mod de gândire se poate transforma într-un nesfâr!it ciclu de declin. dar în#elegând motivul si încercând s" îl anul"m. Aceast" asociere repetat" face evenimentul în sine o “ancora” care te trage spre st"ri pesimiste. mai întâi trebuie s" înve#i s" nu te mai faci singur s" te sim#i prost !i apoi s" te autoeduci într-un spirit optimist care te va face s" te sim#i sigur pe tine. Atitudinea de victim" sau de martir sunt tipare comportamentale de care oamenii nu se mai pot desprinde. Celor c"rora le era fric" de situa#ii periculoase cel mai probabil le evitau.8 dup" aceast" decizie în#eleapt" de a renun#a. nu î#i va fi extraordinar de u!or s" î#i schimbi modul de gândire. fie c" nu-l ai.necunoscutul.care puteau duce la moarte.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . Frica de e!ec se poate s" fi fost avantajoas" la un anumit moment in istorie. St"rile emo#ionale negative. incertitudinea . fie c" ai un motiv. le cre!teau !ansele de supravie#uire !i de transmitere mai departe a genelor. întrucât este modul care îl cunosc cel mai bine de a atrage aten#ia celorlal#i. Având în vedere ca ai aplicat ceva timp ideile eronate pe care le aveai. Care e solu#ia? Pâi. putem dep"!i starea pesimist" în care am intrat. Frica ne-a f"cut s" evit"m situa#ii riscante . vei c"dea în aceea!i stare de fiecare dat" când un eveniment similar va avea loc. ne dau posibilitatea s" atragem simpatia celor din jurul nostru. Astfel. A!adar frica noastr" de e!ec poate fi tradus" ca fiind frica de necunoscut. Dac" în urma unui eveniment se întâmpl" s" intri într-o stare negativ". $tim prea bine cum s" inducem st"ri negative pentru a ob#ine aten#ie !i nimic altceva. cum ar fi frica sau triste#ea. începi s" î#i spui “De ce tot fac asta? Sunt a!a un fraier! “. Orice lucru are un motiv. 2.

mai mult ca sigur ar fi sfâr!it mânca#i. devin conecte doar pentru c" împ"rt"!esc caracteristici comune. Identificare pân" la generalizare Pentru a da un sens miilor de informa#ii care ne trec zi de zi prin minte. poate ap"rea supra-generalizarea. Iar dac" nu ar fi “generalizat” c" un tigru !i un ghepard (care seam"n" cu leii) sunt probabil la fel de periculo!i. s" presupunem c" e!ti un tip supraponderal !i c" ast"zi ai întâlnit o tip" superb" pe care ai fi vrut s" o invi#i la o cafea. identific"m fiecare parte a unei experien#e cu ceva similar tr"it în trecut. Dac" str"mo!ii no!tri nu ar fi f"cut “conexiunea” c" un leu este periculos. cel mai probabil ar fi fost mânca#i. s" presupunem c" vezi apoi o reclam" de Juan. sensuri. Ambele concepte. vei avea o stare nepl"cut".9 De exemplu. de “conexiune” !i de “supra-generalizare”. Când toate particularit"#ile care dau culoare unei experien#e lipsesc. cu siguran#" de fiecare dat" când va trebui s" revii în acel loc. Conect"m momentul tr"it în prezent cu idei similare.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . F"când conexiuni. înainte valabile pentru situa#ii care implicau risc fizic. ne limiteaz" acum în instan#e în care riscul pare s" fie mai mult psihologic. simplific"m situa#ii. Temerile noastre. pentru a fi mai u!or conectat" la p"rerile care le avem deja despre acel lucru. Acest mod de a identifica situa#ii similare înl"tur" elementele individuale fiec"rei experien#e. Cu cât momentul actual este mai puternic. aceste mecanisme particulare au creat numeroase provoc"ri în secolul 21. Acest fenomen are loc când idei care nu au o rela#ie cauz"-efect real". Acestea au f"cut diferen#a dintre o via#" lung" !i o moarte rapid". au fost foarte la îndemân" acum sute de mii de ani. îns" afli c" ea nu vrea s" î!i dea întâlniri cu b"rba#i supraponderali. iara!i. De exemplu. dac" ai avut un eveniment nefericit într-un anumit ora!. pe care le-am sim#it !i atunci. În timp ce tu te sim#i foarte dezam"git de situa#ie. !i vei asocia automat loca#ia cu o surs" de stres si probleme. cu atât conexiunea este mai intens" !i mai adânc ancorat" în experien#a din trecut. deci ne vine mai greu de distins experien#ele din moment ce sunt pu#ine tr"s"turi în mintea noastr" de diferen#iat. Oricum.

chei. acest proces nu se întâmpl" doar b"rba#ilor supraponderali care sunt respin!i de femei atractive. prea tineri. De fiecare dat" când vei vedea o tip" atractiv". orice situa#ie în care te întâlne!ti cu femei. creierul nostru înzestrat cu resurse îl va conecta cu ceva deja existent. Mai mult decât atât. Drept pentru care. Dintr-o dat". needuca#i. E posibil înc" s" nu fi realizat. Se întâmpl" !i altor b"rba#i. ai putea crea o repulsie care se declan!eaz" de fiecare dat" când te gânde!ti la acest subiect. Dac" un lucru nu face parte din convingerile noastre.”. Chiar mai r"u de atât. care pune b"rba#ii supraponderali într-o lumin" foarte proast".ro Cum s!-"i transformi personalitatea . La fel de natural ca !i urm"torul sentiment: frica de a nu fi din nou respins. care sunt scunzi. Asocierea poate da un sens gre!it lucrurilor Un alt element periculos al asocierii este faptul c" mintea noastr" încearc" s" dea o explica#ie la orice. vei sim#i nevoia s" fii cu ea.10 articole sportive. cu situa#ii actuale în care sunt implicate persoane de sex feminin. Bineîn#eles. f"cândute s" crezi c" nici o femeie nu va mai fi atras" de tine vreodat". Tot ce trebuie este m"car o experien#" emo#ional" pentru ca o persoan" normal" s" înceap" s" generalizeze !i s" î!i zic" “asta-i treaba. î#i poate crea anxietate din cauza unei convingeri subcon!tiente c" e!ecul t"u de atunci este mai degrab" rezultatul stâng"ciei tale în preajma femeilor decât a faptului c" nu !tii s" dansezi. întrucât nu g"sim cu ce anume s" îl asociem. împreun" cu discomfortul !i jena tr"ite atunci. nesiguri pe ei. Juan. c" ai asociat acel prim dans din liceu.. devine tot mai dificil s" scapi de aceast" paradigm". nefiind capabili s" aga#e femei. e perfect natural. de a intra iar"!i în depresie !i de a-#i aminti c" femeile atractive nu î!i dau întâlnire cu b"rba#i supraponderali. în vârst". sau orice alt gen care #i-ar putea trece prin minte. acest mecanism evoluat de supravie#uire se va transforma în propria ta închisoare. s"raci. Odat" ce se întâmpl" toate cele enumerate. prea slabi. Acest gen de experien#" te poate duce la “supra-generalizare”. ne vine foarte greu s" îl compil"m.

De exemplu. La al doilea pas se poate întâmpla s" omitem semnale importante. nu o vei mai suna deloc . 4. dac" ne facem o p"rere gre!it" despre ce se întâmpl" în realitate. se poate s" ac#ion"m într-un mod care ne va anula toate !ansele de succes. când trebuie s" ne decidem ce atitudine lu"m. Percepem evenimente. De exemplu. proceseaz" !i r"spund informa#iilor din lumea exterioar": 1.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . La primul pas putem rata semnale sonore sub 20 Hz sau peste 20 kHz. dac" o femeie nu î#i r"spunde la telefon. Gândurile care rezult" în mintea noastr" ca rezultat al semnalelor exterioare.) în impulsuri electrice c"tre creier. Filtrul min#ii separ" ce credem noi c" este adev"rat !i ce suntem capabili s" percem sau s" în#elegem. deci nu e cazul s" intri în depresie. nu înseamn" neap"rat c" te evit". Aici intervine “în#elesul”. de orice altceva. rela#ii. nefericit. prin toate sim#urile noastre. 2. În acest proces putem fi influen#a#i de diver!i factori externi. care transform" diversele semnale ale lumii exterioare (lumina. La al patrulea pas. bineîn#eles. sunetul. S" spunem c" la o petrecere o tip" foarte dr"gu#" face orice s" stea lâng" tine. duc la ac#iune sau la mai multe gânduri conectate pân" când primim o nou" percep#ie din afar". etc. de multe ori emo#iile pot umbri logica în interpretarea acestor semnale). drept pentru care nu îi dai absolut deloc aten#ie.11 Iat" o schi#" despre cum oamenii se întâlnesc.când de fapt o femeie poate avea atâtea motive pentru care nu #i-a r"spuns la telefon. La al treilea pas dac" facem conexiunea evenimentului din prezent cu unul nefericit din trecut. întrucât nu le percepem a fi ca atare. etc. dar cum tu nu !tii nimic despre limbajul corpului. nu o percepi a!a cum ea î!i dore!te. cum ar fi de exemplu soneria unui telefon aflat într-o geant". 3. semnalul rezultat va fi. Mintea noastr" se folose!te de memorie pentru a asocia semnalul primit cu semnale tr"ite în trecut. (La acest pas. urmând de multe ori o cale gre!it". dac" iei personal faptul c" ea nu te-a sunat !i î#i imaginezi c" nu e interesat" de tine. Dac" ai Juan.

devin exper#i în manipularea celorlal#i prin emo#ie !i vin". Nu e vina ta. cât !i st"rile interioare pe care le ai. 5. lucru care poate duce mai departe la sindromul “Sunt victim"”. !i plaseaz" vina asupra altora. st"rile negative sunt deseori folosite pentru a atrage aten#ia celor din jur. Unii inventeaz" adev"rate “telenovele” la care oamenii din jur sar în ajutor. Primii trei pa!i au loc de cele mai multe ori la nivel de subcon!tient. prejudec"#ilor. !i apuc"-te de Yoga. E mult mai u!or s" spui c" nu tu e!ti cel de vin". Acest sindrom s-ar traduce prin sentimentul c" orice factor exterior î#i cauzeaz" r"u. Sindromul “Sunt victim"” A!a cum am spus !i anterior. decât ca pe una activ" în care tu ai puterea. etc. Î#i aduce simpatia !i aten#ia celorlal#i din jur. Juan. 2. De ce nu m-ai sunat înapoi?” mai bine renun#" la telefon pentru o lun". 4. !i sunt critice pentru c" se întâmpl" la nivel de subcon!tient. care duce câteodat" la concluzii dureroase. Cei care î!i tr"iesc via#a fiind în continuu niste victime. de ce ai încerca s" îl schimbi? 3. nepotrivirilor de situa#ie. ai afla poate c" a avut de terminat un proiect. iar pasul patru numai câteodat" este f"cut în mod con!tient. Este permis" gândirea ira#ional" bazat" pe emo#ie . Îns" dac" vei suna !i îi vei spune “Te-am sunat mai devreme. Sunt numeroase motive pentru care aceast" atitudine este atractiv": 1.. f"cându-te s" vezi via#a mai mult ca pe o experien#" pasiv" care “#i se întampl"”.în care mersul lucrurilor are premiza c" via#a ar trebui s" fie dreapt" .care este mai u!or decât ra#ionamentul logic. decât s" î#i asumi ceea ce se întâmpl" r"u în via#a ta. nu e!ti nevoit s" faci nici un efort pentru a schimba un lucru r"u. Când tu e!ti victima. Asocierile în!el"toare sunt sursa perspectivelor înguste. sau abia a ie!it de la gym. atât emo#ional cât !i material.ro Cum s!-"i transformi personalitatea .. pentru a nu distorsiona realitatea. Trebuie s" fii atent cum percepi mediul exterior. luând ap"rarea presupusei victime. ceea ce e mult mai bine decât a nu avea parte deloc de aten#ie.12 putea s" ai r"bdare !i s" o suni un moment mai târziu.

Chiar !i lucrurile bune se transform" în lucruri negative sunt g"site motive ascunse. iar tu r"mâi f"r" nici o !ans" de a-#i schimba via#a în bine. automat le transferi lor puterea. Dând vina tot timpul pe lucruri din exterior atunci când ceva nu merge. Acest sindrom poate fi un model bine înr"d"cinat.13 6. astfel încât totul este interpretat ca fiind o nedreptate. Juan. este s" î#i recuno!ti partea ta de vin". Primul pas în a da trecutului o experien#" nepl"cut". riscurile sau efectele adverse sunt atent cânt"rite. f"când pe-a victima via#a ta niciodat" nu va evolua din cauza faptului c" tu ai renun#at la acest lucru. întrucât “victima” este atât de obi!nuit" s" i se întâmple numai lucruri rele. ca fiind un lucru negativ. încât nu îi vine s" cread" c" i se poate întâmpla !i un lucru bun. fra#i sau prieteni.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . s" înve#i din ea !i s" o accep#i ca pe un risc pe care #i l-ai asumat întrucât nu exista alt" alternativ". adoptat de la p"rin#i. Victimizarea este deseori întreaga perspectiv" a unei persoane. În concluzie.

Dac" te surprinzi intrând într-o stare negativ". mai degrab" încearc": “Cum a! putea s" o schimb în bine?”. Este posibil s" schimb"m sensul acestui proces !i s" folosim gânduri con!tiente pentru a ne influen#a subcon!tientul. Con!tientul !i incon!tientul sunt Incon!tientul conduce con!tientul. Mai mult decât atât. În special când ai parte de o experien#" nepl"cut". ca de exemplu “Pe tipa aia nu a! vedea-o interesat" de cineva care Juan. a!adar po#i face un efort pentru a te autoeduca în privin#a asta. g"se!te-i o conexiune pozitiv". dar asta implic" un efort sus#inut de concentrare. îl în mod con!tient s" î#i redirectezi Impulsuri subcon!tiente vin !i se instaleaz" în mintea noastr" f"r" m"car s" ne d"m seama. Privind în perspectiv".14 4. Când un impuls negativ vine din po#i l"sa s" te manipuleze sau po#i gândirea. acestea cap"t" o influen#" foarte mare în via#a noastr" con!tient".ro Cum s!-"i transformi personalitatea . Decât s" te întrebi “Cine e de vin"?”. Adoptarea unei atitudini de succes Probabil una dintre primele schimb"ri care trebuie s" le faci este s" î#i percepi experien#ele într-un mod mai pl"cut. Schimbarea modelelor tale subcon!tiente este un ciclu constant de identificare !i reprogramare a lor. dar invers. Creearea de cicluri mentale cu feedback pozitiv Emo#iile sunt adânc înr"d"cinate în subconstientul t"u. O viziune negativ" a lucrurilor aduce probleme !i e!ec. Fiind pozitiv vei avea parte de succes. mereu într-o bucl" de feedback. la fel de bine se poate întâmpla !i incon!tient !i î!i exercit" influen#a. aceast" mic" schimbare este un element crucial al unei min#i de succes. O viziune pozitiv" aduce beneficii sau solu#ii !i le g"se!te foarte u!or. prin urmare acestea le vei vedea prima oar" când vei examina toate posibilit"#ile. deci pentru a dori s" le schimbi trebuie s" explor"m foarte atent leg"turile dintre con!tient !i subcon!tient.

Chiar !i atunci când le-ai identificat. altul decât succesul. aceasta fiind o chestiune mult mai important" pentru femei decât aspectul fizic” . c" aceast" putere este mai important" decât efortul pe care îl cere. Acum î#i vei da seama cât de valoroas" este abilitatea de a-#i schimba subcon!tientul. Cea mai critic" reinterpretare care trebuie s" o faci este s" folose!ti e!ecul pentru a creea o schimbare spre succes în loc s" accep#i situa#ia ca pe o stare permanent". Recunoscând c" po#i transforma o nereu!it" în ceva pozitiv. Dac" #i-ar fi spus cineva c" multe femei se îmbrac" sexi întrucât sunt nesigure pe ele. Aceste bariere ale subcon!tientului s-au dezvoltat pe ascuns în decursul câtorva ani. este un pas înainte în a-#i dep"!i frica de e!ec. î#i ia ceva timp s" le schimbi. Reinterpretarea !i eliminarea e!ecului Odat" ce suntem programa#i s" interpret"m lucrurile pe care le vedem în jurul nostru într-un anume fel. iar !ansele de succes devin mai mari. de aceea trebuie s" urm"re!ti în continuu aceste convingeri care te limiteaz". Din moment ce înve#i din el. cu atât e!ecurile scad la num"r. înseamn" c" orice rezultat.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . este pentru tine o experien#" negativ". Juan. Gânde!te-te un moment la rolul important pe care îl joac" subcon!tientul în toate aspectele din via#a ta. se gândesc c" trebuie s" fie o tip" influent" !i de!teapt". câteodat". atunci angajeaz"-te în a-#i face con!tientul s" î#i controleze subcon!tientul. “E!ecul este un succes atâta timp cât înve#i ceva din el”. trebuie s" întrerupi con!tient asocierile gre!ite !i s" le schimbi: “Ea probabil ar fi atras" de personalitatea mea impresionant".15 arat" ca mine”. Cum a spus !i scriitorul Malcom Forbes. vei evolua. nu numai în via#a intim". Dac" e!ti de acord cu mine. nu ai mai fi gândit la modul "sta. Frica de e!ec !i sentimentele rezultate dintr-o depresie apar de cele mai multe ori din cauza unei perspective înguste. A!teptându-te la o satisfac#ie instant". Majoritatea b"rba#ilor când v"d o femeie atractiv" îmbr"cat" foarte bine.fapt demonstrat de oameni cu capul pe umeri. Privind dincolo de o satisfac#ie instant" !i înv"#ând cum s" te por#i în situa#ii critice te va face s" identifici partea bun" a unui e!ec. trebuie s" ne reprogram"m. Cu cât evoluezi mai mult.

Elimin" oamenii negativi ale caror tr"s"turi nu ai vrea s" le mo!tene!ti !i înconjur"-te de cei care au parte de succes. realizând c" tot timpul vor fi !i regrese. vei vedea schimb"ri majore în ceea ce prive!te frica de e!ec !i chiar e!ecul în sine. Privind în perspectiv". !i urm"rind s" asimilezi permanent ceva din ele. Dac" nu e!ti bun la ag"#at femei. Acesta este un mod copil"resc de a gândi . indiferent de ce au f"cut. Asta nu înseamn" c" ar trebui s" începi s" înve#i 100 de abord"ri diferite pentru fiecare caz în parte. îns" po#i înv"#a cum s" î#i îmbun"t"#e!ti abordarea. asocia#i sau colegi. v"zându-l cum e!ueaz". Ideea este c" nimic nu va merge de fiecare dat".16 Parte din acest mod de a gândi este !i convingerea c" exist" o tehnic" “de aur” care este garantat" s" mearg" tot timpul. înv"#ându-te cum s" le prime!ti. Din moment ce î#i exprimi direct aceast" dorin#". atunci ai curajul s" le ceri ajutorul în privin#a asta. Vei avea mai mult succes concentrându-te pe o singur" tehnic" decât diluându-#i eforturile pentru a le încerca pe toate în acela!i timp. Influen#a celorlal#i Trebuie s" fi auzit !i pân" acum de ideea c" ajungi s" semeni foarte mult cu oamenii cu care î#i petreci timpul. pentru c" ace!tia renun#" u!or !i nu înva#" din obstacole !i provoc"ri. Drept pentru care se a!teapt" s" le mearg" de fiecare dat". deci majoritatea femeilor mai mult ca sigur nu m" plac”. nu le vei l"sa impresia c" vrei s" profi#i de experien#a lor prin a ie!i împreun". Dac" vrei s" ai succes !i s" înve#i de la oameni care au Juan. fie c" î#i sunt prieteni.ro Cum s!-"i transformi personalitatea .lumea real" se bazeaz" pe ni!te principii mai complexe. îns" cuno!ti oameni care sunt. Începe cu un lucru care s" îl faci implicit în orice conjunctur" !i exerseaz"-l de mai multe ori pân" îl asimilezi. Întrucât mul#i dintre noi cred cu t"rie c" aceast" solu#ie exist". nu mai încearc" s" fac" ceva în nici o direc#ie. E!ecul este v"zut de majoritatea oamenilor ca fiind un lucru total negativ. În mod inco!tient vei deveni ca ei doar pentru c" stai în preajma lor. de frica insuccesului.“Ea mi-a respins avansurile. înainte s" ajungi tipul care !tie 100 de feluri de a aborda o situa#ie. Ei le atribuie un în#eles !i le generalizeaz" prea mult . deci e mai mult ca sigur c" nu m" place.

Urmatoarele exerci#ii î#i vor folosi con!tientul pentru a creea pozitivitate în subcon!tient. cu siguran#" nu vor ajunge departe. dac" vrei s" te sim#i puternic !i influent. În acest caz. F"-#i un obicei în a fi indulgent cu tine însu#i prin discu#ii pozitive. pentru fiecare stare care #i-o aminte!ti. Juan. În modul "sta. nu te întreba de ce e!ti atât de fraier tot timpul. Cum s" aplici aceast" tactic": Scrie pe o bucat" de hârtie 3 st"ri în care #i-ar face pl"cere s" po#i intra oricând ai chef. atâta timp cât te ridici la nivelul lor. Exerci#iul nr. Apoi scrie 3 d"#i din via#a ta când ai sim#it aceste st"ri. Î#i po#i aminti o conjunctur" în care te-ai sim#it foarte bine? Sau alta în care te-ai sim#it foarte puternic !i influent? Dac" po#i acest lucru. !i va fi bine atât pentru tine cât !i pentru ei.17 deja acest lucru. Acum închide ochii !i imagineaz"-te în fiecare din situa#iile care te-au f"cut s" sim#i acele st"ri.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . respir" adânc !i încruci!eaz"-#i mâinile pe lâng" corp. am ve!ti noi pentru ei: Tot timpul !i-l imagineaz" ! A!a c" m"car imagineaz"-#i-l atunci când ai nevoie de el. De exemplu. aprob"ri !i vizualiz"ri. vizualizeaz" situa#ia îmbun"t"#it" care #i-o dore!ti pentru data care vine !i nu te descuraja. nu î#i spune c" ai dat gre!. Activitate interioar" !i preg"tire mental" Am analizat cât de influent este subcon!tientul nostru !i cât de important este s" te asiguri c" reprezint" un factor pozitiv pentru tine. 1 : Controleaz"-#i emo#iile !i st"rile interioare Când zic st"ri interioare m" refer la ceea ce sim#i în"untrul t"u despre o anumit" situa#ie. Nu te critica când î#i vorbe!ti #ie însu#i. stai pe lâng" ei. ci doar !i-l imagineaz". Mul#i tipi care îi cunosc se fac singuri s" se simt" foarte prost la ideea de a se întâlni cu femei. f" un gest unic. Majoritatea oamenilor nu î!i folosesc amintirile pentru a se sim#i bine. Când ceva nu merge tocmai cum vroiai tu. în timp ce î#i aminte!ti diverse situa#ii când ai fost a!a. În acela!i timp. înseamn" c" po#i avea aceste sentimente oricând vrei. întrucât î!i spun c" nu simt cu adev"rat acel lucru.

dar din momentul în care vei st"pâni procesul. lucrurile care te-au influen#at pe parcurs. Mergi mai departe !i imagineaz"-#i ce este în"untrul acestei identit"#i ideale: convingerile pe care le ai. de influent. dar în medii diferite. Po#i face acest exerci#iu oriunde !i oricând. f"r" s" mai conteze anturajul în care e!ti.18 Dac" repe#i acest proces de a-#i aminti o stare pl"cut" !i în acela!i timp de a face un gest anume. Culege tr"s"turile care î#i lipsesc din aceast" imagine ideal". Oricât ar suna de “fantastic”. î#i va fi foarte u!or s" intri în orice stare dore!ti. cum ai reac#iona în diverse situa#ii. !i deschide ochii. s" repe#i gestul în timp ce î#i aminte!ti acele sentimente pl"cute. Du-te în alt loc unde ai mai multe chestii care î#i pot distrage aten#ia !i încearc" s" repe#i procesul.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . Construie!te-#i întreaga imagine !i f"-o s" par" cât se poate de real". ce expresie a fe#ei ai. nu-#i subestima niciodat" puterea min#ii. E posibil s" î#i fie mai greu la început. Urm"torul pas este s" intri în celelalte 2 st"ri. Juan. etc. etc. Acum ia aceast" imagine creat" !i consider" c" o po#i multiplica de cate ori vrei. În final. ( Poate acest proces s" te ajute !i în momentul în care nu te sim#i în largul t"u în prezen#a unei tipe? Vom vedea! ) Exerci#iul nr. cât e!ti de încrez"tor. Cu cât repe#i procesul mai mult. tot ce î#i va r"mâne de f"cut în viitor este s" închizi ochii. 2 : Imaginea ta ideal" Închide ochii !i imagineaz"-te a!a cum î#i dore!ti tu s" devii. astfel încât s" o vezi în toate experien#ele care le ai !i care le vei avea. în am"nunt: cum te vezi îmbr"cat. !i vei intra în starea care o dore!ti. cu atât vei deveni mai repede persoana dorit". imagineaz"-#i ce este dincolo de aceast" identitate ideal": experien#ele prin care ai trecut pentru a ajunge în postura aceasta. etc. E ca !i cum ai avea un buton pe care îl po#i ap"sa ori de câte ori vrei s" te sim#i bine. Te po#i oricând întoarce !i ad"uga sau elimina tr"s"turi.

Acum imagineaz"-#i c" începi s" plute!ti !i s" te ridici încet deasupra liniei. !i imagineaz"-#i o etern" surs" de iubire sub forma unei lumini puternice care se reflect" în mintea ta. îns" este un mod foarte la îndemân" de a-#i stimula energia pozitiv". 4 : “Îmi place de mine” Acest exerci#iu este posibil s" #i se par" prostesc. a!a c" trebuie s" crezi cu adev"rat. Juan. vizualizându-#i întâmpl"rile recente care au avut loc. cât !i peste experien#ele nefavorabile de care ai avut parte. când spui “Îmi place de mine”. Imagineaz"-#i o linie care s" reprezinte via#a ta. 3 : Scurgerea timpului Acest exerci#iu este o idee mai solicitant. S" fii împ"cat cu tine. iar viitorul în dreapta liniei. Pozi#ioneaz"-te înainte de începutul liniei. Po#i vedea !i liniile p"rin#ilor intersectându-#i linia ta. Presupunem c" trecutul este situat în stânga. De fiecare dat" când vei repeta procesul. s" nu î#i fie ru!ine cu tine însu#i nu este echivalent cu a fi narcisist. în inima ta !i pe linia vie#ii tale. trecutul t"u va deveni din ce în ce mai luminos.19 Exerci#iul nr. trebuie s" fii ferm convins de ceea ce spui. Opre!te-te în locul în care începe linia. deci vei avea nevoie de un loc confortabil unde s" îl practici. îns" în timp ce o roste!ti. chiar dac" trebuie s" o spui cu glas mai sc"zut. Plute!te u!or deasupra ei spre trecut. transformând experien#ele incomode în lucruri din care ai avut de înv"#at. Prive!te-o dintr-o alt" perspectiv". Ideea este s" nu fii foarte exigent cu tine însu#i !i s" sim#i c" meri#i s" ai succes. Po#i face orice cu timpul t"u !i cu spa#iul în care tr"ie!ti. amintindu-#i locul de unde ai v"zuto ini#ial.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . Repet"-#i de 10 ori “Îmi place de mine”. Pun pariu c" #i se pare nebunie curat". Accelereaz" ritmul !i identific" întâmpl"rile mai importante din trecut. Exerci#iul nr. f"cându-te s" nu mai ai o impresie atât de sumbr" despre ele !i s" le po#i privi cu senin"tate. folosind acest exerci#iu pentru a-#i îmbun"t"#i situa#ia. Aceast" lumin" se r"spânde!te atât peste lucrurile pl"cute din trecut.

sunt un num"r de obiceiuri !i scuze penibile pe care le inventezi cu u!urin#". mai bine folose!te-#i entuziasmul ini#ial pentru a înfrunta riscurile situa#iei reale. Când nu mai po#i de ner"bdare s" iei toate cluburile la rând. Te-ai surprins vreodat" f"când un lucru de nenum"rate ori. nu se adreseaz" numai acestor aspecte din via#a ta. mai ales dac" succesul care îl sperau la început nu se arat" atât de rapid. Folose!te-#i exaltarea ini#ial" pentru a vedea aceast" posibilitate ca doar o parte a unui proces care duce la succes. Subcon!tientul controleaz" majoritatea ac#iunilor noastre !i pân" nu asimilezi complet cele de mai sus. !i spunându-#i “Stai un pic. î#i vor fi de folos din toate punctele de vedere. mai ales din moment ce. Aceste cuno!tin#e sunt o adev"rat" investi#ie în via#a ta.20 5. Din proprie experien#" pot spune c" schimb"rile pe termen lung nu sunt tocmai u!or de realizat. te va ajuta s" ajungi la o stare permanent" de fericire. Dar când vine vremea s" ia cu adev"rat atitudine în acea direc#ie sunt imediat descuraja#i. Cred c" tipele atractive chiar prefer" un tip care !tie lucrurile acestea pentru o rela#ie de lung" durat" cât !i pentru o simpl" întâlnire. deci însu!indu-#i cum trebuie cele spuse. Exact ca o pern" care î!i reia forma ini#ial" din moment ce nu mai stai pe ea. cum ar fi începerea unei diete sau a unei rela#ii de durat".ro Cum s!-"i transformi personalitatea . Oricum. asimilând acest material. vreau s" m" opresc din f"cut asta” ? Este un sentiment ciudat. Le amintim acum pentru a le putea depista !i evita în viitor. Riscuri comune Odat" ce te-ai hot"rât s" te schimbi.. î#i va fi greu s" realizezi poten#ialul t"u maxim. În loc s" î#i spore!ti a!tept"rile. tind s" devin" foarte entuzia!ti !i s" aib" a!tept"ri mari. Juan. imediat ce presiunea dispare. noi oamenii tindem s" ne ducem înapoi de unde am plecat. A!tept"ri nerealiste Oamenii în momentul în care se hot"r"sc asupra unor schimb"ri în via#a lor. realizeaz" c" exist" !i acolo riscul de a fi respins.. pe care majoritatea îl cunoa!tem.

De multe ori succesul ajunge s" fie o mul#umire întârziat". Trecerea la un nivel mai înalt La un nivel mai înalt nici nu mai este nevoie s" !tii cu exactitate care e urm"torul pas de f"cut. E!ti mult mai convins de un lucru tr"it pe propria piele. îns" este egal" cu zero atâta timp cât nu o pui în practic". Încep"torii tot timpul vor s" înve#e mai întâi trucurile mae!trilor. mai bine vorbe!ti cu 20 de femei timp de 3 minute. nu din pove!ti ale prietenilor !i nici din c"r#i de genul “Cum s" am !i eu o fat"”. Dar înainte s" îi dai jos pe ace!tia. acest lucru dându-le sentimentul c" fac ceva în privin#a asta. trebuie s" prinzi echilibrul !i controlul situa#iilor. Acest nivel necesit" energie. În spatele acestui sentiment poate fi o scuz" care le permite frica de a se apropia de femei !i le distruge dorin#a de a avea rezultate de la acestea. decât de acela!i lucru citit undeva. Teoria î!i are rolul ei.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . încercând s" le iei num"rul de telefon sau email-ul. În loc s" vorbe!ti într-o sear" cu o femeie timp de 3 ore. Dorin#a de a-!i îmbun"t"#i lista personal" de femei îi conduce la a studia diverse practici de ag"#at. concentrare !i determinare. Vei avea nevoie de aceast" îndemânare toat" via#a. Juan. ci pur !i simplu la!i lucrurile s" curg" f"r" s" mai #ii cont de ce se întâmpl" în afar". “Paralelismul analizei” este o capcan" care împiedic" b"rba#ii s" ias" la o întâlnire cu o femeie !i s" î!i construiasc" minimul de experien#" de care au nevoie pentru a-!i dobândi succesul. Cel mai bine înve#i din experien#e tr"ite de tine personal.21 Paralelismul analizei O gre!eal" des întâlnit" a b"rba#ilor care vor s" aib" mai mult succes la femei. Mai mult decât atât. trucuri !i alte teorii !i nu apuc" s" le pun" în practic". l"sând la o parte rezultatele concrete în detrimentul înv"#"rii unui lucru de care ai nevoie. deci e terenul “b"ie#ilor mari”. cuno!tin#ele pe care le cape#i din experien#ele personale î#i m"resc încrederea în tine !i formeaz" o impresie bun" despre tine în ochii celorlal#i. este aceea c" se hazardeaz" prea mult în a înv"#a replici.

ro pentru mai multe detalii. Trebuie s" fii convins c" este destul de important pentru tine acest lucru. ai pierdut înc" dinainainte s" începi. Juan Juan. Po#i începe cu propuneri indecente. tocmai pentru ca munca ta s" fie sus#inut" !i eficient". cum ar fi cum s" se comporte la o întâlnire. Îmbun"t"#irea rezultatelor de pân" acum presupune un efort considerabil !i asumarea unor riscuri. drept pentru care nu î!i ating obiectivul final de a r"mâne cu tipa respectiv". pân" la a creea o atmosfer" intim" între voi doi în acelea!i 3 minute. analizeaz" cu aten#ie fiecare pas dintre tine !i obiectivul t"u înainte s" î#i setezi a!tept"rile. replici nepotrivite. orice crezi tu c" va prinde. Nu-#i evalua rezultatele Dac" femeile nu sunt atât de importante pentru tine. atâta timp cât e!ti con!tient de calea care trebuie s" o urmezi !i nu vrei s" sari direct la nivelul de sus. când anume s" ofere o floare. alegi prima variant". de la a face rost de num"rul ei de telefon în 3 minute. Ia-o încet. Îti multumesc ca ai citit.ro Cum s!-"i transformi personalitatea . Pentru a trece râul de pe malul pe care te afli pân" pe malul “b"ie#ilor mari”. cu siguran#" nu vei lua atitudine din momentul în care vei termina cartea. În schimb nu dau aten#ie tuturor aspectelor.22 De asemenea. înseamn" c" undeva la mijloc ne intersect"m obiectivele !i aceast" carte chiar te poate ajuta. În caz contrar. Dac" între a face orice s" te întâlne!ti cu o tip" !i a fi singur. sper ca ti-a placut acest material si nu uita sa vizitezi juan. trebuie ca fiecare piatr" pe care p"!e!ti s" fie una sigur" !i atent aleas". Unii b"rba#i poate au o tehnic" numai a lor prin care fac rost de numere de telefon !i î!i dau întâlniri cu u!urin#".

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful