Nr.

12

2009

Preþ: 10 LEI

WINE. LIFE. STYLE

10
vinuri
la pungã Fatum – ediþie limitatã de la Murfatlar

O altã Oltenie.

Aceeaºi
Restaurantul

de acasã
Vinul servit

la pahar

VINARSURI
din «partea zeilor»

O altã Oltenie. Aceeaºi
Oltenia este misterioasã ºi neobiºnuitã. Este rusticã ºi în acelaºi timp modernã, este tulburãtoare, veselã, mândrã ºi, totodatã, umilã. Oltenia este suferinþã, poezie, blestem, blagoslovire, plãcere, tumult ºi tãcere. Oltenia este acum ºi vin. VALENTIN CEAFALÃU Am avut plãcerea sã descopãr acest amestec de elemente fascinante în noua gamã a Cramei Opriºor, producãtor de vinuri ce ºi-a propus sã surprindã în acelaºi timp tradiþionalismul ºi statornicia româneascã, precum ºi prospeþimea ºi rigoarea gândirii austriece (regiunea s-a aflat mai puþin de douã decenii sub ocupaþie austro-ungarã). La naºterea ideii de Oltenia au contribuit nebunia Rodicãi Cãpãþînã, iscusinþa oenologului Liviu Grigoricã, vigilenþa Veronicãi Gheorghiu ºi sclipirea free-lancerului Gheorghe Moisescu. Rezultatul efortului colectiv se reflectã astãzi în vinurile ce au primit nume de piaþã ca: Mãiastru, împreunã cu versiunea sa premium, Caloian, Drãgaicã roºie, Rusalcã albã, Smerenie, Passarowitz ºi Nenumitul (un vin mare, aflat momentan în cãutarea unui nume). Lansarea gamei Oltenia a avut loc la începutul lunii, în cadrul ultimei reuniuni din seria Diamond Art & Wine, eveniment desfãºurat la Hotelul Hilton din Bucureºti. Alãturi de lucrãrile de artã ale artistei Ioana Ursa, vinurile s-au dezvãluit rând pe rând invitaþilor. Caloian este o gamã de patru vinuri adaptate consumului în restaurant - prietenoase, dar în acelaºi timp uºor de asociat cu diverse preparate gastronomice. Cabernet-ul Caloian
2

MÃIASTRU
Mãiastru este noua gamã de retail a Cramei Opriºor ºi este formatã din patru soiuri pure Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteascã neagrã ºi Sauvignon Blanc, toate vinificate sec. Sunt vinuri uºoare, lejere, cu o caracteristicã aparte: mineralitate ridicatã. Cabernet Sauvignon – Uºor vegetal, cu tonuri de coacãze negre, viºine ºi ciocolatã neagrã. Este rotund, copolent, minerale ºi lipsit de agresivitate. Merlot – Senzaþiile gustative dulci ºi cãlduroase nuanþeazã gustul intens de fructe roºii confiate, ierburi uscate ºi sâmburi de migdale. Echilibrat, intens, cu o astringenþã plãcutã Feteasca Neagrã – Fin, plãcut, uºor de bãut, cu tonalitãþi fine de viºine amãrui, scorþiºoarã, cuiºoare ºi cacao. Sauvignon Blanc – Miros intens de citrice ºi flori de primãvarã, împletite cu tonuri minerale. Este intens, prietenos ºi echilibrat, cu un postgust vegetal ºi aciditate ridicatã.

FRAGMENTARIUM, LANSAT LA ARTSOCIETY
Gama limitatã Fragmentarium a fost lansatã la sfârºitul lunii februarie la Galeria ArtSociety, în cadrul celui de-al doilea eveniment din seria celor ce însoþesc expoziþia „Saga Ilfoveanu”. Potrivit reprezentanþilor Cramei Opriºor, Fragmentarium a fost produs în ediþie limitatã, în colaborare cu Sorin Ilfoveanu ºi în relaþie cu opera sa. Colecþia de patru vinuri preia numele ciclului de lucrãri „Fragmentarium“, aducând un omagiu intersecþiei dintre vin ºi spirit, reconstituind traseul parcurs de artist în creaþie. Pentru cupaj s-au folosit patru soiuri de vinuri roºii: Cabernet Sauvignon, Merlot, Shiraz, Pinot Noir, „vinificate ºi maturate utilizând diverse tehnologii (tradiþionale sau moderne) pentru a realiza o lucrare completã“.

este mai puternic, uºor vegetal cu nuanþe fine de ciocolatã neagrã, Merlot-ul îmbinã arome de coacãze negre ºi vanilie pe un corp rotund, iar Feteasca Neagrã, plãcutã ºi uºor de bãut, dezvoltã tonuri de prune uscate, cacao ºi viºine negre. Cât despre Sauvignon blanc, se poate spune cã este un vin prietenos, mineral, cu arome plãcute de flori de viþã de vie ºi soc. Cupajele pereche Drãgaicã roºie ºi Rusalcã albã îºi aduc deopotrivã contribuþia la conturarea conceptului „Oltenia, ca vin”. Drãgaica roºie, cupaj din Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir ºi Shiraz, este un vin echilibrat, ludic, cu o aromã intensã ºi plãcutã ce îmbinã tonurile de prune uscate cu cele de lemn uºor prãjit ºi

ciocolatã. La rândul ei, Rusalca albã (Chardonnay, Sauvignon blanc, Riesling Italian ºi Pinot Gris), este un cupaj ademenitor ºi uºor de bãut, cu un parfum fin de flori de primãvarã ºi o mineralitate seducãtoare. Rigurosul Passarowitz (Cabernet Sauvignon, Merlot, Shiraz, Pinot Noir, Dornfelder), evlaviosul Smerenie (Shiraz, Pinot Nior, Dornfelder) ºi tulburãtorul botezat provizoriu „Nenumitul” (Shiraz, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir), vin sã întregeascã acest alai, prin caracteristicile lor solemne. Echilibrate ºi bine structurate, aceste vinuri ispitesc simþurile ºi transpun metafizic bãutorul în spaþiul mereu aceleiaºi Oltenii.

OPINII

Masi: atât de bun încât îþi vine sã-i spui „dumneavoastrã“
Întotdeauna când am privilegiul sã prezint vinuri de excepþie mã simt onorat cã pot face asta. La începutul lunii martie, am fost din nou alãturi de vinurile de la Masi, importate în România de Cramele Recaº. Nu întâmplãtor, aceastã degustare mi-a adus aminte de cuvintele marelui actor ªtefan Iordache: „Am bãut un vin atât de bun, încât SERGIU NEDELEA, îmi venea sã-i spun dumneavoastrã“. Am somelier degustat www.winetaste.ro patru vinuri, debutul fiind fãcut de celebrul Costasera Amarone Classico din 2005, un cupaj din 70% Corvina, 25% Rondinella si 5% Molinara. Este greu de descris în cuvinte acest vin, unic prin forþa sa de expresie formatã în timp. Roºu rubiniu, cu arome de stafide ºi prune uscate, dezvãluie un gust sec, echilibrat, având arome tipice de cireºe amare cu final grandios, de vin mare. Vinul.Ro A urmat revelaþia serii: Costava oferi sera Riserva Amarone Classico din urmãtorilor 2003. Anul de productie este de 1.000 de abonaþi fapt debutul pentru Rieserva, vinul care demonstreazã cã la Masi trape perioada de diþia este sacrã, dar nu îmbãtrâ12 luni o sticlã neºte. Cupajul este din 70% Corvide Mãiastru na, 15% Rondinella, 10% Oseleta, drept cadou 5% Molinara. Strugurii au fost vispecial nificaþi dupã celebra reþetã appasde abonare simento - stafidirea strugurilor pe plase de bambus timp de 120 de zile, dublã fermentare, maturarea la butoaie mari de stejar ºi partial la baric, urmatã de învechirea la sticlã. Rezultatul este spectaculos. Vaio Amoron Amarone Classico 2003, a fost cel de-al treilea vin oferit spre degustare. Cunoscãtorii ºtiu povestea acestui vin fãcut din struguri plantaþi pe domeniul Contelui Serego Aligheri, descendent al celebrului Dante Aligheri. Obþinut tot prin metoda appassimento, dupã ce strugurii pierd aproape 70% din masa lor, vinul devine particular prin faptul cã este maturat trei ani în butoaie de stejar din Slavonia, urmând apoi patru luni în butoaie din lemn de cireº. Este un vin extraordinar de complex, cu un final lung. Seara a fost încheiatã cu un vin produs de Masi în Argentina- Corbec Appassimento 2005 - Tupungato. Vinul este un cupaj din Corvina ºi Malbec. Asocierile cu preparatele culinare ale acestor vinuri ar crea adevarate cataloage gastronomice, dar ne putem bucura de ele pur ºi simplu, de ce nu, în compania unui trabuc. Nu puteam sã nu citez în încheiere pe unul din academicienii de la Caþavencu prezent la degustare: „ Sunt vinuri cu care poþi, dar nu se cade sã te îmbeþi!“

Mãiastrul ºi Drãgaica
Totul a început ca o joacã într-o dupã amiazã de varã. Pentru România „creator de vinuri“ era doar o definiþie din Larousse. A devenit o provocare. S-a transformat în concept. S-a materializat prin game de vinuri, ediþii speciale, serii limitate. S-au stârnit controverse LIVIU GRIGORICÃ, enolog pe bloguri ºi replici acide. Cei ce le-au ge- liviu.grigorica@gmail.com nerat au uitat snoava ce definea forma rotundã a casei olteneºti ce nu ar mai permite bârfa pe la colþuri precum ºi un alt lucru evident: Crama Opriºor este în mijlocul Olteniei. Pentru prima oarã s-a realizat un vin pornind de la imaginea etichetei, a mãrcii ºi a conceptului de marketing. Au mai apãrut ºi alte lucruri în premierã pentru piaþa vinului românesc. Dar mai important, s-a format o echipã. Câþiva membri au fost trecuþi pe contraetichetã ori au fost vizibili în presã: Rodica, Veronica, George ºi Liviu. Voi încerca sã vorbesc despre ceilalþi, despre sutele de truditori ce stau în spatele acestor vinuri dar nu sunt pomeniþi nicãieri. E vorba despre Gabi, Nicu, Jderu, Toni, Fredi, Silviu ºi mulþi alþii. Sunt cei care au plantat via, au grijã de ea, nu dorm nopþile ºi îºi uitã familiile dar reuºesc, întotdeauna, sã trimitã la timp spre cramã struguri sãnãtoºi, iar aici Veronica, Dragoº, Nuþu, Marius, Ionuþ, Sebastian, Marcel încearcã sã scoatã ce-i mai bun din ei. Nu-i pot uita nici pe cei care vã aduc vinul mai aproape, oriunde în Romania: Nicu, Gabi, Boris, Florin, Eugen, Luminiþa, Ioana ori Mihai. Poate v-am plictisit cu enumerarea de mai sus (oricum incompletã) dar nu trebuie uitat niciodatã: un pianist, oricât de virtuoz ar fi, are nevoie de o mânã de oameni care sã-i transporte pianul, sã-l acordeze ºi sã-l pregãteascã pentru concert. ªi el are nevoie de o echipã. „….ªi-am cântat din coasta mea din vertebra ca o stea, de-a-ncãlecare pe-o ºa, pe o ºa de cal mãiastru, foaie verde de albastru.“
(Nichita Stãnescu, Frunzã verde de albastru, 1967)

VINUL.RO, ÎN JURIUL CONCOURS MONDIAL DE BRUXELLES 2009
În perioada 25-27 aprilie va avea loc la Valencia, Spania, cea de-a XVI-a ediþie a Concours Mondial de Bruxelles, cea mai mare competiþie internaþionalã dedicatã industriei vitivinicole. Publicaþia Vinul.Ro va fi prezentã la eveniment prin redactorul-ºef Valentin Ceafalãu, membru în juriul degustãtor al competiþiei. România va mai fi reprezentatã la aceastã ediþie de cãtre Dan Boboc, preºedinte ADAR, Georgel Costache, vicepreºedinte ADAR ºi expertul Constantin Croitoru.
3

La ce preþ va putea fi achiziþionatã aceastã gamã ºi în ce conditii se va vinde? Pretul va fi în jur de 20 euro ºi se va vinde pe doar în cateva locaþii Horeca. Oameni care au avut libertatate totalã de a povesti despre destin prin fotografie. De exemplu. Ce noutãþi mai pregãteºte Murfatlar? În afarã de Fatum ºi Trei Hectare rozé mai avem în lucru ºi alte proiecte despre care o sã aflaþi la timpul potrivit.LANSÃRI Fatum: ediþii limitate de la Murfatlar Murfatlar intrã pe piaþa ediþiilor limitate cu o gamã de vinuri destinatã pieþei de vinuri super-premium. dalitate de exprimare a trei artisti din lumi diferite: Cosmin Bumbuþ. ªi. cu aromã bogatã ºi aciditate plãcutã.ro unde orice consumator îºi poate comanda vinul. ªi pentru cã lucrurile cu adevãrat bune se gãsesc greu. magazine specializate de vinuri ºi delicaterii. De la fotografie. De ce o ediþie limitatã? Pentru cã este vorba de un vin bun. cum vrem sã fie ºi colecþia. nu oriunde ºi nu oricum.fatum. Carioca ºi tânãrul Tudor Prisacariu. ne-a ajutat mult ºi destinul de a avea podgoria aproape de Marea Neagrã. arome plãcute ºi echilibrate ºi gust de fructe roºii ºi cãpºune. dar atrage atenþia cã aceste vinuri exclusiviste vor fi putea fi gãsite doar în câteva magazine specializate. sã aibã mereu ceva nou de transmis. în ediþie limitatã. oricât ai încerca. „Fatum“. pânã în cel mai mic detaliu. de un roºu aprins. E un vin facut cu grijã. când temperatura este scãzutã. din struguri doar de pe plantaþii cu soiul Cabernet Sauvignon. pânã la muzicã. arhitecturã. Ce ne puteþi spune despre vinul din aceastã gamã? E un vin special. Asta înseamnã în primul rând un produs foarte bun. Care este conceptul gamei Fatum? Când am pornit la drum cu acest proiect am avut ca obiectiv lansarea unui vin exclusivist. Pe lângã grijã. Dorind aceste lucruri. pentru „Vãz“ am ales fotografia ca mo- ROZE 3 HECTARE Brand managerul Murfatlar anunþã un preþ de aproximativ 20 de euro / sticlã. De ce aþi ales acest nume? Pentru cã numele este mânã în mânã cu conceptul colecþiei. brand managerul Murfatlar. picturã. Murfatlar a pregãtit pentru aceastã ediþie limitatã numai 4. în câteva restaurante ºi pe website-ul www. fashion. Iar la final de drum nu va fi doar o colecþie de artã sau de vin de un exclusivism perpetuu. pentru cã este cameleonic ºi în acelaºi timp unic. Daniel Negrescu (foto). Dar despre etichete? Spaþiul de interpretare este chiar eticheta sticlei. De aici aroma bogatã. va fi comercializatã ºi pe site-ul www. De asemenea.fatum. recoltaþi manual. Mai mult decât atât. rotunjimea ºi catifelarea cu totul aparte. Vor fi etichete dedicate fiecãrei serii. . care în latinã înseamnã „destin“. „Fatum“ va oferi o experienþã nouã. de-a lungul colecþiilor vom asocia fiecãrui simþ un anumit gen de artã care sã vorbeascã despre destin prin prisma caracteristicilor ei.ro 4 Murfatlar a anunþat va lansa în curând în gama 3 Hectare vinul Cabernet Sauvignon rozé 2008. are pe final note uºor taninoase care-i dau o rotunjire ºi o catifelare cu totul aparte. pentru a pãstra toatã prospeþimea strugurelui. Vinificarea se face prin metoda clasicã. Pentru cã permite nenumãrate interpretãri.500 de sticle de vin din soiul Cabernet Sauvignon. cum destinul poate fi perceput senzorial. Gama se numeºte Fatum ºi reprezintã o combinaþie între exclusivismul unui vin de calitate ºi nonºalanþa creativ-artisticã a imaginilor ce ilustreazã etichetele acestor vinuri. cum pare a fi acum destinul ei. vorbeºte despre acest proiect îndrãzneþ ºi despre maniera de exprimare a structurii bivalente artã-vin. care sã vinã cu o poveste nouã. capabilã sã se metamorfozeze de la sine. am plecat de la numele vinului. Vinul obþinut. iar ceea ce au ei de spus este definitoriu pentru acest proiect. strãlucitoare. cantitea obþinuta este întotdeauna micã. dimineaþa. Vinul are o culoare rozé cu reflexe violacee. sã surprindã în permanenþã. De fiecare datã costumat senzorial diferit. în autovinificatoare prevãzute cu sistem de rãcire. cu fermentaþie „pe pieliþã“.

Cosmin Bumbuþ e fotograful român cu expoziþii personale ºi colective în aproape întreaga lume ºi câºtigãtor în 2006 la douã dintre secþiunile concursului International Photography Awards. Personajul central „Goldenpig“. una din cele mai importante competiþii de fotografie din lume. Tudor trãieºte în prezent la Londra. o materie primã ce poate fi prelucratã ºi modelatã dupã bunul plac al fiecãruia. vânat de femeile de moravuri uºoare. fotografia reprezentând evoluþia completã a relaþiei „bani versus sex“. sau Dl. Fotografia se numeºte „Goldessa“ ºi face parte din seria „Goldenpig & Bitches“ ce ilustreazã legãtura facilã dintre bani ºi sex. De-a lungul carierei a surprins constant prin prospeþimea modului în care capteazã imagini ºi trateazã subiecte ce pentru alþii ar putea trece drept banale. reprezintã tiparul metaforic al omului cu bani. Nãscut în 1984 la Bucureºti. În 2007 lanseazã „Entropy“. „Goldessa“ închide ciclul seriei. Puºculiþã. Iar fotografia de faþã. nu face decât sã întãreascã acest lucru.Tudor Prisãcariu este un tânãr artist român care lucreazã cu precãdere în mediul fotografic. Carioca este o casã de producþie foto care lucreazã cu agenþii de publicitate din þarã ºi strãinãtate. „Fum“. un proiect fotografic de mari dimensiuni ce reprezintã o încercare de a înþelege ce înseamnã cu adevãrat România contemporanã. Prezenta lucrare evocã o Românie aflatã într-o formã primordialã. El are aurul iar ele îl vâneazã prin sex. 5 .

ci mai degrabã o aducere aminte a dãþilor în care am închinat acest vin. Este un platou destul de înalt. ªi aici ajungem la Plô de Figues… Da. chiar la marginea pãdurii. când am vãzut programa ºi conþinutul cursurilor de oenologie. o intuiþie iniþialã. dar nu am regretat nici o clipã mai târziu. am acceptat ºi astfel am ajuns sã vãd multe dintre podgoriile lumii. ªi cum aþi ajuns în România? pentru a afla tot ce au ele Din nou. 6 TEXT: RADU RIZEA FOTO: GEORGE ªERBAN Cum începe drumul spre a deveni un oenolog de asemenea talie? Aveþi „antecedente“ în familie. în plus. cã la Domeniul Coroanei Segarcea a venit un consultant francez. format din ºisturi. deja celebrul Plô de Figues. nu este neapãrat o exagerare. pe care le multe de spus studiem acum intens. mi se pãrea ºi mai uºor. este un vin foarte bun. de ceva vreme. Zona în care este via se aflã la 30 de kilometri de mare ºi este mult ajutatã de mistral. pânã în Maroc ºi pânã în Tokaji. ºi mai frumos decât farmacia ºi. pur ºi simplu. de care mã leagã acum 30 de ani de experienþã. schimba politica ºi începea sã se orienteze cãtre calitate.GUIRAUD GHISLAINE. Mergeam sã mã înscriu la admitere la Farmacie. Iar când spunem asta. o întâmplare. Spre marea noastrã surprindere. pãrea cã va fi o meserie mai plinã de recompense decât vânzarea de medicamente.Ro de anul trecut. Via din care s-a nãscut Plô de Figues este ultima din zonã. Strugurii provin din douã generaþii de butuci. Am ajuns în Languedoc în perioada în care „Institute Technique de la Vigne et du Vin“ îºi Am gãsit la Segarcea soiuri cu un potenþial Soiurile româneºti mai au încã excelent. M-am bucurat pentru cã exprimã foarte bine locul din care provine. auster ºi magnific. a cãrui primã menire este de a coordona procesul de vinificaþie. O cunoºde spus tinþã mi-a povestit în 2005 despre „ Domeniul Coroanei ºi mi-a spus cã . CREATOAREA PLÔ DE FIGUE: „Sunt fascinatã de potenþialul de la Segarcea“ Se ºtia. ºi m-am restabilit în Languedoc. A fost. e de vinã spiritul francez sau aþi ajuns la vin din întâmplare? Trebuie sã recunosc cã am ajuns mai degrabã din întâmplare. Au fost ani în care am învãþat mult despre cum se face vinul ºi am ajuns. Am fost peste tot pe unde Pernod-Ricard avea podgorii. Nu am strãmoºi care sã se fi ocupat cu vinul. iar de vinurile din Tokaji m-am îndrãgostit. mãrginit de o pãdure. ªi dupã studii? Am avut mult ocazia sã experimentez. de director de cercetare ºi dezvoltare la Pernod-Ricard. apoi ne-am închinat la el. alta de 25-30 de ani. una de 45-50 de ani. Mi-a plãcut. mai mulþi din zonã. „consultantul“ nu este nimeni altcineva decât oenologul cu inspiraþie divinã care a creat unul dintre cele mai apreciate vinuri din degustãrile Vinul. Apoi mi s-a propus o slujbã importantã. sã facem performanþã în calitate. Rolul cel mai mare în aceastã alegere l-a avut hazardul. Din 1990 am decis sã devin independentã.

aºezat peste stratul de calcar. care deja existã ºi produc foarte bine. de exemplu Feteasca Neagrã. în funcþie de evoluþia viei. Dacã nu eram absolut convinsã cã se poate face vin bun aici. nu mã întorceam „ Dintre soiurile internaþionale. am gãsit ºi soiuri cu un potenþial excelent. Apoi se pune problema de maceraþie pelicularã sau maceraþie tradiþionalã. Mai ales cã este o întreagã nebunie acest proces de culegere. Am introdus ºi vom avea în curând ºi Marselan. De exemplu am vinificat o Tãmâioasã Româneascã . „ Domeniul Coroanei a fost pentru mine o provocare personalã chiar un pic mai mult decât în Languedoc. pentru a explora potenþialul adevãrat al soiului. ce stil de vinificaþie vom adopta. ºi asta face bine viei. În 2006 au existat niºte mici probleme de comunicare cu cei care lucrau deja vinul. care mai au încã multe de spus. pentru a ºti mai departe ce putem face cu acel soi. un strugure aflat între Cabernet ºi Grenache. am ales chiar sã facem maceraþie carbonicã „à la Languedoc“. în afarã de surpriza pe care ne-a fãcut-o Syrah-ul. ºi se ºtie ce vin se produce acolo. Am venit în acelaºi an. pe care le studiem acum intens. este cã iarna este un pic de frig. Iubesc foarte mult Crimeea.Specialista francezã spune cã existã deja rezultate bune cu Viognier. dar am hotãrât. iar filosofia francezã spune cã via ºi strugurii trebuie sã sufere. pentru a afla tot ce au ele de spus. sã mã întorc în anul urmãtor. ºi cel mai mult mã apropiasem de ea când am fost în Tokaji. Prima oarã când am venit ºi am vãzut locurile. Însã am gãsit mai mult de atât. Era ºi plinã campanie de replantare. La noi se lucreazã mult cu bolovãniº. cu Sauvignon Blanc sau Chardonnay. 7 Vinificaþie în funcþie de evoluþia viei Aveþi ºi tehnici speciale implicate în procesul de vinificaþie? “ . Aici am gãsit pãmânt negru. Iar acum sunt aici. cam prin iulie. împreunã cu doamna Anghel. dar e convinsã cã ºi soiurile roºii ca Shyraz. Acum era încã un pas mai aproape de zona pe care o iubeam. Cabernet. viile stau practic în apã. Chiar am siguranþa cã existã soiuri româneºti. Partea bunã aici. Pinot Noir sau nou-introdusul Marselan vor da rezultate deosebite ar avea nevoie de cineva. Aþi gãsit ceva atrãgãtor în România? Mãcar un potenþial care sã merite a fi bãgat în seamã? Dacã nu eram absolut convinsã cã se poate face vin bun aici. bogat. nu mã întorceam. Pentru un Syrah care a avut rezultate absolut surprinzãtoare încã din primul an în care l-am cules. cu Sauvignon Blanc. Se ºtie cã aportul solului nu e deloc neglijabil. Le vinificãm. astfel încât sã descoperim un grad maxim de tipicitate pentru fiecare soi. Pe de altã parte. însã existã posibilitatea de a ne rãzgândi în timpul culesului. sunt sigurã vã vom avea ºi cu Chardonnay. sunt convinsã cã vom avea rezultate foarte bune cu soiurile clasice – Cabernet. Sunt parcele care se culeg ºi de câte trei ori. “ Deja ºtim. La soiuri roºii. la Segarcea. dar chiar atunci s-a întâmplat sã vinã un îngheþ care a distrus mult din vie. Pentru mine era o provocare personalã. însã în 2007 a fost prea cald ºi ar trebui sã aplicãm de acum alte metode de vinificaþie. pentru a obþine de la fiecare strugure exact ceea ce vrem. ºi am început sã lucrãm.sec. cu cei mai buni struguri aleºi ºi lãsaþi la fermentat întregi. în primã instanþã. Pinot Noir ºi Merlot. aºa cã am luat-o ca pe un semn. am rãmas miratã. fãrã batonnage. în Medoc. Aici nu suferã deloc de secetã.echivalentul nostru francez viind Muscat Petit Grain Blanc . care se potrivesc cel mai bine în acest terroir? Existã rezultate bune cu Viognier. care este absolut deosebit. Merlot. se cautã terenuri cât mai sterpe. între 80 de centimetri ºi un metru de cernoziom.

alc. Dovadã a acestui fapt stau medaliile câºtigate la concursurile naþionale ºi internaþionale de profil. Portofoliul Cotnari este format din trei game: gama „Clasic“ (Frâncuºã. Cotnari a reuºit sã se impunã drept unul dintre cei mai importanþi jucãtori de pe piaþa vinurilor din România. Postgustul este caracterizat de senzaþii de cârcei de viþã de vie. 2XL ºi Vin Selecþionat). boabã de strugure ºi limete. cu o bunã evoluþie în sticlã. demisec Un vin proaspãt. iar pentru anul 2009 a anunþat cã are în plan investiþii de peste 10 milioane de euro pentru creºterea suprafeþei cultivate cu circa 275 de hectare. o gamã popularã cu mare trecere la public (Casa de Piatrã. Dealul Cãtãlina. cât ºi atenþia cu care ºi-a clãdit brandurile denotã interesul pe care reprezentanþii Cotnari îl au în promovarea nu numai a vinurilor proprii. bine structurat. cu postgust moderat. Feteascã Albã. Investiþiile majore fãcute în vie. combinate cu cele sprinþare de citrice. Un vin foarte popular datoritã aromelor sale de mere dulci. dar mai ales datoritã gustului dulceag. vioi. Grasa de Cotnari ºi Tãmâioasã Româneascã) ºi gama „de Spirit“. . Blanc de Cotnari.PROFIL Cotnari – armonia aromelor tradiþionale Aflat pe o poziþie privilegiatã. Tãmâioasã Româneascã . Culoare galben verzuie cu reflexii aurii ºi arome intense ºi proaspete de citrice ºi fructe verzi. cu o fructuozitate intensã ºi un finiº. 8 Frâncuºã 2008 DOC-CMD Cotnari 12% vol. în cramã ºi în procesul de vinificaþie. gama „Selecþie“ (Frâncuºã.alc.100 de hectare de viþã de vie. ci ºi a vinului românesc.dulce ºi demidulce. cu o aciditate ridicatã. Chateau Cotnari. susþinute ºi echilibrate de o aciditate înviorãtoare. relaxant intens ºi condimentat. Grasã de Cotnari . datoritã portofoliului format numai din soiuri româneºti. redimensionarea parcului de maºini ºi pentru mãrirea capacitãþilor de prelucrare ºi depozitare în cadrul combinatului de vinificaþie. sec Chateau Cotnari 2007 DOC-CMD Cotnari 12% vol. Gustul este bogat. Cotnari are în acest moment 1.alc.dulce ºi demidulce). Gustul este proaspãt. sec Blanc de Cotnari 2006 DOC-CMD Cotnari 12% vol. Note de citrice ºi strugure copt.

alc. lejere. a fost ales Oenologul anului la Gala Vinului Românesc. cu o bunã aciditate.5% vol. Împreunã cu tehnologia modernã. Sunteþi singurul producãtor care are în producþie numai soiuri tradiþionale româneºti. în funcþie de zona viticolã. autentice. Chiar dacã mai gãsim ºi în alte podgorii Feteascã albã sau Tãmâioasã. Un vin lejer. Fiecare soi are specificul lui. Gustul dulce aminteºte de cel al merelor coapte. a câºtigat cu vinurile de Cotnari 26 de medalii la diferitele concursuri naþionale ºi internaþionale de profil. Vinurile obþinute au arome delicate caracteristice strugurelui bine copt. cantitatea la hectar.alc Un cupaj de Frâncuºã. de la acumulãrile din strugure. climatul. Apoi. vin sã desãvârºeascã munca specialiºtilor. aroma lui. Este un vin echilibrat cu note de miere ºi nucã ºi postgust intens. Este echilibrat. De asemenea. susþinutã de aciditatea ridicatã. fãrã falsã modestie. demidulce Tãmâioasã româneascã 2005 DOC-CIB Cotnari. demisec Feteascã Albã 2006 DOC-CMD Cotnari 11. miere poliflorã ºi fân. directorul tehnic de la Cotnari. lejere. Prin ce se caracterizeazã ele? Este adevãrat: la Cotnari se cultivã numai soiuri româneºti. solul. cu arome delicate de flori de salcâm. plãcute. cu un postgust uºor acid. Arome florale. cu nuanþe particulare. intens ºi postgust de nucã. cu arome combinate de flori. foarte parfumat.5% vol. dulce 11. sprinþar. Vinurile Cotnari atrag prin aroma ºi armonia lor. De asemenea. cu gust de mãr dulce. aceste sortimente sunt unice pentru cã sunt specifice acestei pod- Dealul Cãtãlina 2006 DOC-CMD Cotnari 11. miere ºi caprifoi. Feteascã Albã ºi Tãmâioasã româneascã cu arome florale. Cum aþi descrie vinurile de Cotnari? Vinurile de Cotnari. Un vin dulce. un factor important este echipa de oenologi pe care Cotnariul o are. Gustul este onctuos.alc. ne vorbeºte despre caracteristicile unice ale vinurilor producãtorului ieºean ºi ale podgoriei unde îºi desfãºoarã activitatea. Folosiþi anumite metode sau tehnici de vinificare speciale? Totul pleacã de la strugure. Poziþionarea podgoriei.alc. sunt unice. cu impresii de petale de trandafiri. acestea nu au aceleaºi caracteristici ºi arome ca cele de la Cotnari.PROFIL „Totul pleacã de la strugure“ În 2008. adicã tot ce înseamnã terroir. o caracteristicã aparte este nota înviorãtoare. pere ºi pepene galben. cu note de prospeþime ºi fructuozitate inconfundabile. citrice.5% vol. 9 . de la soi. gorii ºi mã refer la Grasã ºi Frâncuºã. demidulce Grasa de Cotnari 2006 DOC-CMD Cotnari 11. cu senzaþii de mãr. Ioan Mãluþan. Sunt soiuri care reuºesc sã dezvolte arome fine. ia câte ceva din solul în care creºte ºi se dezvoltã. toþi aceºti factori vin sã desãvârºeascã ce a început natura. În acelaºi an.5% vol.

Adãugau. navigatorii ce faceau afaceri în zona Canalului Mânecii. Potrivit legislaþiei internaþionale. cel mai bun brandy dintre câte existã. care erau stãpâni de necontestat ai negoþului în zona balticã. Norvegia ºi Finlanda. s-ar putea spune cã nobila bãuturã atinge calitãþile propice consumului. câºtigând astfel complexitate. majoritatea englezi ºi olandezi. Marile case producãtoare. în urma contactului cu lemnul de stejar aroma ºi gustul specific. cea de-a treia etapã – „oxidarea“ – este faza în care îºi desãvârºeºte buchetul ºi culoarea aurie. Însuºi procesul de producere a cognac-ului constituie o „alchimie a stilului“: totul trebuie fãcut fãrã grabã. este perioada în care cognacul „se aºazã“. La începutul secolului al XVI-lea. adevãrate bijuterii pentru temerarii gustului rafinat. „cognac“ se pot numi doar acele vinarsuri produse în regiunea francezã cu acelaºi nume. numite în mod tradiþional „Paradise“. La vremea respectivã. 10 Ca orice produs cu adevãrat legendar. olandezii. Producãtorii renumiþi isi pãstreazã vinarsul vechi în pivniþe cu totul ºi cu totul speciale. ca sã facã mai mult loc pe navele lor. evident. A doua fazã. Suedia. echivalentul englezescului „burned wine“ („vin ars“) ºi antemergatorul cuvântului „Brandy“. l-au cumpãrat aºa. încep sã transporte cu succes mari cantitãþi de „vin ars“ cãtre Rusia. apoi. . parfum. însã.legendã nãscutã accidental Cognacul sau vinarsul a fost descris în multe feluri: apa vieþii. distilatul din vin nu mai are contact cu aerul sau cu lemnul. au hotãrât altfel. în contact cu lemnul de stejar. cu adaos de apã. dupã zona unde era produs. locuitorii provinciei Cognac încep sã facã dubla distilare a vinului. Olandezii au numit aceasta bãuturã „Brandewijn“. apã „vinului concentrat“. Care. Culoarea aurie a distilatului este datã de taninii transmiºi de lemnul de stejar. dupã care îl vindeau. Buchetul ºi aroma perfectã a cognacului ajung la perfecþiune numai dupa cincizeci de ani de maturare. au decis sã distileze vinurile ºi sã le „recompunã“ apoi. Martell. reducând ºi mai mult apa din vin. maturarea propriu-zisã. astfel cã procesul de maturare înceteazã. cã „apa vieþii“ îºi îmbunãtãþeºte calitãþile în timp. Dupã un timp. La fel ca multe alte „invenþii geniale“ ale omenirii. în timpul maturãrii în butoaie de stejar vinarsul pierde 6-8% din conþinutul alcoolic. Hennessy. Tot atunci are loc un proces. cu grijã pasionalã pentru detaliu. bãutura rezultatã pãstrând o parte din aroma ºi buchetul vinului din care provenea. poartã ºi preþuri pe masurã. aroma ºi gust. chiar dacã tehnica de producere a acestora este larg rãspânditã în mai multe þãri Oxidoreducerea face diferenþa Dupã procedura de dublã-distilare. numitã ºi hidrolizã. însã. vinarsul îºi ia. naºterea lui se datoreazã purei întâmplãri: negustorii olandezi ai secolului al XVI-lea. Dupã doi-trei ani de maturare. cel mai sofisticat produs distilat. Thomas Hine & Co. În prima fazã. Încântaþi de gustul deosebit al distilatului. vinarsul reprezintã nu doar o simplã bãuturã. Un secol mai târziu. Clienþii. O datã transferat în sticle. sau Remy Martin sunt percepute drept culmi ale perfecþiunii. Tradiþia ºi experienþa acestor producãtori sunt reflectate în produsele scoase pe piaþã. „vinul ars“ începe sã fie cãutat ºi consumat fãrã adaos de apã ºi primeste numele de „Cognac“. Însã marile vinarsuri sunt þinute mult mai mult timp la maturat. de oxidoreducere. În final. ci este expresia unui stil de viaþã în care se împletesc bunãstarea ºi bogãþia spiritualã. despre care cunoscãtorii spun cã „face diferenþa“. extrem de lent. au început sã distileze vinul. precum Camus. Din purã întâmplare se descoperã. considerând cã în acest mod pot transporta mai mult vin într-un spaþiu mult mai mic. la destinaþie. Courvoisier.DOSAR Vinarsul .

care necesitã o mare sensibilitate a simþurilor ºi o memorie exactã a senzaþiilor.. Este într-adevãr ceea ce se numeºte „partea zeilor“. În general. în momentul în Ce anume face vinarsul atât de special? Noi gândim cã vinarsurile noastre sunt. Vinarsul bãut în cantitãþi moderate este în întregime transformat în energie. Întâlnirea sa Ce anume trebuie sa caute un neiniþiat la un vinars? Care sunt caracteristicile unui vinars de calitate? Principalele calitãþi ale unui vinars de calitate sunt fineþea ºi corpolenþa. Corpolenta face distincþia dintre adevaratele vinarsuri din distilate de vin ºi cele provenite din alcool. poate stimula inspiraþia creatorilor de artã. Înainte de a face aprecierea olfactivã. De asemenea. Un vinars bun trebuie savurat. ofranda pentru consumatori. în crama Paradis. Cum se face o degustare de vinars? Existã un ritual special al savurãrii? Este o artã dificilã. distilatul respirã în timpul procesului de maturare. Un vinars armonios. pe uºi. Patru procente din stocuri se evaporã în aceºti ani în aerul cramei. de apreciazã culoarea care trebuie sã fie apropiatã de „roºu .foc“. Apoi se fac câteva rotaþii. unul dintre ele. sensibilitatea mirosului ºi gustului sunt puternic afectate. excepþie. rafinament. Vinul. pierderile depind de perioada de învechire ºi de condiþiile higroscopice. austere câteodatã. vinarsul are valoare alimentarã ºi terapeuticã. generoase. (VALENTIN CEAFALÃU) Care este poezia vinarsului? Nobleþe. degustarea vinarsurilor se face într-un pahar special „Tulipe“.DOSAR „Fineþe ºi corpolenþã“ cu degustãtorul poate deveni un moment emoþionant. Într-adevãr. Fineþea constã în puritatea buchetului ºi a gustului. director general Vincon Vrancea ºi vicepreºedinte ADAR. dar mult mai puþin într-o crama foarte uscatã. dar câºtigând puþin câte puþin din punct de vedere aromatic. Nobleþea ºi rafinamentul depind de originea ºi de vârsta sa. cât ºi o pierdere în grade alcoolice. momente de plãcere. primind din partea editorilor Vinul.nume generic dat legendarelor cramelor din regiunea Cognac) se pot obþine vinarsuri pline de onoare. Aceasta se trãieºte! 11 . se încãlzeºte paharul între palme pentru a se pune în evidenþã mai uºor componentele aromatice. Aceasta „parte a zeilor“ reprezintã atât o pierdere în volum. pierzand uºor din focul sãu arzãtor. apropiind inimile. Distilatele din vin produse de el s-au comportat foarte bine în degustarea de vinarsuri. înainte de toate. complex. pe pereþi. severe. Este un vasodilatator. ducând la creºterea secreþiilor gastrice. perfecþiune ºi vinarsul devine artã. Cel mai bun moment pentru degustarea vinarsurilor este dimineaþa. aºa încât sã concentreze mirosurile cãtre nas. înainte de a lãsa sã aparã cu eleganþã o serie de nuanþe dulci amãrui.200 de butoaie de 500 litri cu distilate vechi de pânã la 32 ani. în fond. În primul rând. dar întotdeauna ataºate de mândria celui care le produce. a fãcut o adevãratã pasiune pentru vinarsuri ºi povestea obþinerii lor. imaginaþie. din nervozitatea sa. Pentru a contura cât mai clar imaginea rafinatã a vinarsului. poate fi închinat cu ocazia oricãrui moment fericit din viaþã. o plãcere nu se descrie. Georgel Costache are în grijã peste 4. cu Poate avea vinarsul rol terapeutic? diametrul uºor mãrit la bazã. serioase. Este o „operã“ care meritã sã fie apreciatã. Poate fi servit ca aperitiv înainte de masã. La sfârºitul mesei. atunci când este absorbit în doze puþin mai ridicate decât cele normale. în 15 ani. În „Paradis“ (n. vinarsul activeazã digestia. putând substitui valoarea nutritivã a unor alimente. Jad XO. Georgel Costache. Datoritã constituenþilor non-alcoolici. Dupã-amiazã. care se dezvolta în aer. Aceºti vapori alcoolici hrãnesc o micã ciupercã neagrã.r. eliminarea sa este uºoarã ºi rapidã. nu bãut. ele variind între 2 ºi 4%. Constituenþii non-alcoolici conferã vinarsului proprietãþi digestive ºi terapeutice. precum gripa.Ro cel mai mare punctaj. La Focºani. proces ce ajutã la dezvoltarea buchetului. Distilatul pierde 6-8% alc. Poate fi savurat pe îndelete la o întâlnire între prieteni. El poate crea momente de desfãtare ºi de apropiere între oameni. În volume.Ro a apelat la unul dintre oamenii specializaþi în arta obþinerii acestei bãuturi. Ce este „partea zeilor“? Traversând lemnul. Torula. utilizat cu succes în afecþiunile coronariene ºi este eficace împotriva maladiilor febrile. care ajunge pe gât trebuie sã fie ca mierea. pentru a favoriza oxidarea. ªi. poate fi un stimulator ºi un regulator al activitãþii cardiace. dar ºi ca digestiv.

4. B1.057. Str.051.ro Furnizare de materiale ºi servicii pentru plantaþii viticole ºi pomicole . bl. Noi deschidem drumul spre calitate.411 E-mail: office@paoloconsult. scara 2. ap 28.P Paolo Consult Viziunea noastrã: „Calitatea deschide drumul spre succes.paoloconsult.095 Telefon: +40 729.039.R.023 Fax: +40 311. Alexandru Moruzzi nr.039.L. Împreunã spre excelenþã“ Paolo Consult S.ro www.024 +40 729. sector 3 Telefon: +40 311. parter.

vanilie. Cele mai multe distilate s-au situat ca punctaj peste pragul de 70 de puncte.. 0. alc. cu o vechime de 28 de ani. piaþa distilatelor din vin din România este destul de ofertantã. Gustul bãrbãtesc este foarte alcoolic. perfect echilibrat de complexitãþile vârstei. uºor amãrui. care acoperã senzaþiile alcoolice. de nucã verde. a fost ºi cel mai scump produs din degustare. care a primit 91 de puncte (bãuturã excepþionalã. ce vireazã spre brun ºi arome foarte alcoolice. de talaº umed. produse cu preþuri de raft între 14 ºi 265 lei. Principalele criterii dupã care a fost organizatã degustarea au fost preþul ºi vechimea vinarsurilor. predominând notele de nucã verde ºi bomboane. alc. cu strãluciri aurii. mai catifelate. Producãtor: Vincon Vrancea Culoare caramel mai închisã ºi arome intense. nu foarte intense. îmbucurãtor fiind faptul cã marea majoritate a brandurilor de vinarsuri cunoscute au o calitate peste medie ºi un raport calitate-preþ satisfãcãtor. uºor închise. profund.. vanilie ºi smochine.Ro.DEGUSTÃRI VALENTIN CEAFALÃU În acest moment. 0.3 Stele. popular. nucã ºi mere coapte. pare a se adresa mai degrabã bãutorilor „de forþã“. mãsline negre. cu care te întâlneºti rareori în viaþã). înþepãtor ºi afumat. Preþ: 14 lei Punctaj: 66 de puncte Producãtor: Murfatlar Un distilat cu o culoare arãmie mai deschisã. cu note afumate ºi pigmentate de senzaþii vegetale. Cel mai apreciat a fost vinarsul „Jad XO Special Reserve“. intens ºi foarte vegetal. Jidvei.. Zaraza 7 stele (atac catifelat. În acelaºi timp. În nas se simt arome de grâu germinat. uºor verzuie. Preþ: 38 lei Punctaj: 75 de puncte Brandy Alexandrion Royal 40% vol. În topul preferinþelor au mai urcat Mioriþa XO Special Reserve (un distilat cu arome intense de nucã verde. Gustul este arzãtor. desãvârºit de tonuri de nuci.. Lasã impresii de muºeþel. caramel ºi migdale). În degustare au intrat 11 vinarsuri de la Alexandrion Grup. complex ºi impunãtor. vanilie. Nici restul probelor nu au dezamãgit. unele dintre ele fiind depunctate pentru uºoare dezechilibre între alcool ºi arome sau pentru unele lipsuri la capitolul fineþe. Gustul lemnos. Vinarsuri româneºti Milcov .Zarea Distilat de vin învechit. ciocolatã ºi ierburi uscate) ºi Dorobanþ VSOP (gust catifelat. cu un gust puternic. Gustul foarte arzãtor.. uºor 13 . Preþ: 30 lei Punctaj: 70 de puncte Producãtor: Jidvei Culoare arãmie. alc. Vincon Vrancea ºi Zarea. sunt acoperite de alcool. bãuturã spirtoasã 30% vol. Aceasta este concluzia degustãrii de distilate de vin realizate de editorii Vinul. cereale. cu senzaþii dulcege. VS 40% vol. se ascund niºte tonuri uºor vulgare.75 l Producãtor: Zarea SA Culoare caramel. al bãuturilor peste medie. Producãtor: Alexandrion Grup Arome foarte vegetale. Aromele de nucã verde ºi caramel. alc. este sãrãcãcios. 0. Pe sub notele de caramel ºi condiment. vanilie ºi caramel. alc. amintind de mentã uscatã ºi cimbriºor).75 l Vinars Jidvei VSOP 42% vol. Preþ: 57 lei Punctaj: 68 de puncte Mioriþa XO 12 ani 42% vol.5 l Zaraza . Murfatlar.

Aromele amintesc de merele supracoapte. viºine amãrui. Aromele intense de mãr. 0. strãlucitoare. Complex ºi impunãtor: nuanþe catifelate de caramel. atipicã.. Preþ: 39 lei Punctaj: 73 de puncte 14 Producãtor: Vincon Vrancea Complex ºi impunãtor. energic ºi condimentat. uºor înþepãtoare fãrã sã fie deranjante.75 l Zaraza . Preþ: 50 lei Punctaj: 70 de puncte Zaraza – 5 stele 42% vol. Preþ: 72 lei Punctaj: 76 de puncte Dorobanþ VSOP Vinars vechi de 9 ani 40% vol. cimbriºor ºi cafea neagrã. alc. amãruie. vanilie. Preþ: 57 lei Punctaj: 68 de puncte Vinars Brâncoveanu XO Oak barrels aged 40% vol. Preþ: 130 lei Punctaj: 75 de puncte Producãtor: Vincon Vrancea Culoare armãmiu-închis. curmale ºi condimente. roºu-foc. cu gust dulceag ºi note de gutui coapte. cu strãluciri aurii. arzãtor.. caramel ºi migdale. caramel. cu strãluciri verzui. evoluate. În gurã este uºor cam brutal. Gustul este catifelat. Gustul este intens. flori de tei. lemn ºi mãsline. vegetal. miere ºi caramel.. Gustativ este cald. Special Reserve 28 de ani 40% vol. amintind de tarhon. cu senzaþii dulci-vegetale de smochine. cu un postgust cald. Preþ: 68 lei Punctaj: 72 de puncte O evaluare corectã a vinarsurilor trebuie sã þinã cont de categoriile de vârstã la care se încadreazã fiecare produs. Producãtor: Alexandrion Grup Culoare arãmie. mãsline negre. din cauza alcoolului.7 l Producãtor: Vincon Vrancea Acest distilat are o culoare mai închisã. ce vireazã spre brun-verzui. cu tonuri de fructe uscate ºi miere de coriandru.75 l Producãtor: Murfatlar Culoare foarte plãcutã. uºor amãrui. dupã care continuã într-o notã atipicã. mai deschisã.75 l Producãtor: Murfatlar Un vinars cu gust uºor dezechilibrat. Aromele sunt plãcute. foarte dulceag. cu o culoare chihlimbarie cu urzeli aurii ºi intensitãþi liniºtitoare de cafea. Nasul este destul de arzãtor ºi aminteºte de aromele de flori de tei. stafide ºi cafea. 0. de mãr bãtut. alc. alc. Mioriþa XO Special Reserve 18 ani 40% vol. miere. cuiºoare ºi curmale. alc. alc. cu senzaþii dulci de smochine ºi curmale. ciocolatã ºi ierburi urcate. Atacul este catifelat. amintind de menta uscatã ºi cimbriºor. intens ºi foarte vegetal.5 l Jad XO. Preþ: 265 lei Punctaj: 91 de puncte . 0. 0. de nucã verde. Atacul este catifelat. 0. Arome intense.DEGUSTÃRI afumate. cafea. alc. caramel ºi smochinã ºi senzaþiile dulci îl „îmbracã“ bine.7 stele 42% vol. fiind desãvârºit de tonuri de nuci... vanilie.

.

cu un atac catifelat. alc. Gustul este echilibrat. brusture. Un vin evoluat. Postgust fructuos ºi intens condimentat. Chardonnay 2006 Trivento Reserva 13% vol. cu note vegetale. îmbinate cu tonuri de tabac. Gustul onctuos este susþinut de aciditatea ridicatã. zvelt. catifelate de tonurile lactat-vanilate.5% vol. importatorul având din portofoliu urmãtoarele vinuri: Torrontes. Malbec 2005 Trivento Reserve 13. uºor acriºor. prune.ADVERTORIAL Vin ºi tango Vã prezentãm în acest numãr câteva vinuri din principala regiune viticolã argentinianã – Mendoza – produse de Trivento. Este elegant. Aceasta este una dintre cele mai importante crame din Argentina ºi cea mai vândutã marcã de vin din aceastã þarã în lume. flori albe ºi miere. alc. Note de degustare: Dacã gustul ar fi avut aceeaºi intensitate aromaticã ca ºi nasul. unt ºi lemn. Malbec 2007 Trivento Tribu Mendoza Argentina 13. ºi Chardonnay. încã dã dovadã de vioiciune ºi prospeþime.5% vol. proaspete care se adreseazã în special consumatorilor activi.5% vol. un fundal condimentat. mãtãsos. vinuri mai complexe. disponibile atât în retail cât ºi în HoReCa.5% vol. vinuri tinere. uºor afumate de flori. Pinot Noir ºi Malbec din gama Varietal. Note de degustare: Arome de coacãze. Note de degustare: În ciuda vârstei sale.5% vol. alc. Tonuri aromatice de cireaºã putredã. alc. ce lasã sã se perceapã pe final o atingere taninoasã. lãsând senzaþii dulci de cireºe coapte. acest vin ar fi trecut lejer de 80 de puncte. Gustul este catifelat. prietenos. dat de notele intense. cu nuanþe de prunã uscatã ºi cireaºã. nuanþate de intensitãþi de grapefruit ºi ananas. care se adreseazã exclusiv segmentului de restaurante. Pinot Noir 2007 Trivento Tribu Mendoza Argentina 13. cu o structurã bunã ºi postgust uºor condimentat. Syrah 2007 Trivento Reserve 13. fãrã structurã. alc. învechite în baric ºi sticlã. Malbec ºi Syrah din gama Reserve. . vinurile Trivento sunt reprezentate de compania Vino Sur. Torrontes 2007 Trivento Tribu Mendoza Argentina 13. alc. Gustul este uºor dezamãgitor. cu un farmec aparte. Un vin rotund. uºor prãfos. mirodenii. dar parcã prea direct. În România. cu o prezenþã în peste 100 de þãri. cu un postgust moderat de prune afumate ºi seminþe prãjite. pãmânt ºi talpã de pâine. pe 16 Note de degustare: Tonuri intense de coacãze ºi condimente. Note de degustare: Un vin proaspãt cu o culoare strãlucitoare ºi arome catifelate de pepene galben.

Mustoasa 2008 a fost vinificat demisec deoarece „soiul este caracterizat de o aciditate foarte ridicatã ºi nu este foarte corpolent. vin alb. Alãturi de vinuri din Chile. Cu toate acestea. 11 aprilie. Ungaria. Îndrumaþi sau nu. în principal datoritã amplasãrii sale în plin centru istoric al Capitalei.00. Argentina.00 ºi 21. în perioada 28 februarie .000 de sticle. un final cu nuanþe citrice deosebite. Fie cã vorbim de o întâlnire de afaceri sau o simplã ieºire. de ce nu. vinuri dulci. Africa de Sud. Bucureºti.primul local de acest gen din oraº. Mustoasa 2008 poate fi achiziþionat din magazinele specializate de vinuri ºi din HoReCa. BRUNO – SAVOARE DE VIN ÎN STIL FRANÞUZESC Poate nu o singurã datã aþi cãutat un loc unde sã beþi un vin bun. Murfatlar a fost premiat pentru Cabernet Sauvignon ºi Sauvignon Blanc din gama Sec de Murfatlar ºi pentru Lacrima lui Ovidiu 5. cu preþuri între 24 ºi 30 lei „Are un nas floral foarte fin. spun cei care au deschis recent. fãrã sã fie nevoie sã comandaþi un întreg meniu pentru asta. te poþi opri aici sã savurezi unul dintre vinurile preferate sau. Celelalte douã medalii de argint au fost câºtigate de Cramele Recaº (Chardonnay Barrique de Recaº „Sole“ 2008) ºi Cramele Halewood (Prahova Valley Reserve Chardonnay 2008). de la 11. În concurs au intrat 3500 de probe din întreaga lume. Potrivit lui Rareº Marinescu. în atmosfera boemã a anilor ‘20. Am scos acest vin pentru a întâmpina cererea care existã în piaþã pentru soiuri strãvechi“. la Chateau de Ravatys din Burgundia. este foarte sprinþar. Bruno Wine & Coffee Bar . între orele 16. Chardonnay-urile româneºti au primit o medalie de aur ºi patru de argint. O eventualã vinificare în sec îl fãcea accesibil din punct de vedere gustativ unui grup foarte restrans de cunoscatori“.Vinalies. la Concursul Internaþional de Vinuri . reprezentant Cramele Recaº. în Bucureºti (chiar în inima oraºului). Acest lucru este de acum posibil. doar o cafea. Italia ºi bineînþeles Franþa. Murfatlar a câºtigat o medalie de aur pentru vinul Chardonnay „Late Harvest“ Special Reserve 2006 ºi douã medalii de argint pentru Ferma Noua Chardonnay 2008 ºi Chardonnay „3 Hectare“ 2007. Detalii despre aceste vinuri puteþi gãsi într-unul din numerele viitoare ale revistei. aveþi posibilitatea de a alege aici unul dintre cele peste 80 de vinuri (din 12 þãri) aflate în ofertã. cel puþin pentru câteva zeci de minute. Uruguay sau Australia oferta cuprinde ºi vinuri din SUA. . competiþie ce s-a þinut între 11 ºi 14 martie. va fi gazda unor degustãri „la liber“ de vinuri din Ceptura (Dealu Mare).00 dimineaþa pânã la ora 16. spumante si distilate. într-un lot de 15. dar ºi în pagina de „Recomandãri ale editorilor Vinul. iar Cotnari a primit medaliile de argint pentru Grasa de Cotnari din recoltele 2000 ºi 2006.3 martie. Astfel. Spania.00. MUSTOASà ÎN GAMA „COCOªUL“ DE LA RECAª Cramele Recaº a lansat luna aceasta Mustoasa 2008 Limited Release. vinuri licoroase. 10 aprilie. vin rosé. produse de crama Rotenberg.ACTUALITATE PREMIAÞI LA CONCURSURILE INTERNAÞIONALE Vinurile româneºti s-au numãrat printre medaliatele concursurilor Vinalies ºi Chardonnay du Monde. Un loc cu adevãrat intim ºi care fãrã prea mult efort te poate duce. ºi vineri.Ro“ din aceastã ediþie a revistei. acestea fiind inscrise in sapte categorii: vin rosu. Murfatlar ºi Cotnari au câºtigat cinci medalii de argint. (GEORGE ªERBAN) ZILELE ROTENBERG LA GALERIA VINEXPERT Joi. La concursul Chardonnay du Monde. Galeria Vinexpert din B-dul Octavian Goga 24. eveniment desfãºurat la Paris. lista de vinuri rãmâne „dominatã“ de vinurile autohtone. cel de-al doilea vin din gama „Cocoºul“. Juriul concursului a degustat 923 de vinuri din peste 37 de þãri. mai precizeazã Rareº Marinescu.

uºor sulfuros). stropiþi-le cu sirop de arþar ºi cu piper negru proaspãt râºnit. adãugaþi ulei de susan. Fiþã mare: Beringer Napa Valley Fumée Blanc. acoperind în acelaºi timp aroma de gãlbenuº de ou (care la ouãle de prepeliþã este. Fiþã mare: Weingut Brutler & Dr. amestecaþi bine ºi lãsaþi sã se rãceascã. Merg bine cu un rosé acid sau un roºu „moale“. Când a scãzut suficient. opriþi focul. timp de 4-6 minute. aceastã improvizaþie acceptã multe asortãri cu vinul. Imediat ce a dat în clocot. Fiþã mare: Feteascã Albã DAVINO. când s-a mai rãcit un pic. Cremã de broccoli cu parmezan Clocotiþi bucãþi (nu foarte mãrunte) de broccoli. merge chiar ºi o bere. amestecând în ea doi cãþei de usturoi tãiaþi mãrunt. pentru preparatul „de încheiere“. mult mai slabã decât la ouãle de gãinã). nici mãcar pentru cei mai neiniþiaþi bucãtari. Fiþã micã: Frâncuºã de Cotnari 2008 sau un Two Oceans Fresh & Fruity. pânã când baconul este bine fript. la care sã asortaþi vinurile potrivite.. Vicol. parmezanul pentru Chardonnay. „Uscaþi“ feliile de bacon pe ºerveþele. oricum. cu nuanþe puternice de unt. care sã „spele“ senzaþia de gras a uleiului. Din nou. dar încercaþi doar sã vã imaginaþi combinaþia dintre aciditatea vinului ºi piperul negru de pe bacon. cât sã nu se înmoaie de tot. ºi lãsaþi pe foc exact pânã începe apa sã fiarbã. Fiþã micã: Masi Lavarie Soave Classico. Fiþã medie: Beringer Sparkling Rosé Zinfandel (da. pânã când obþineþi un amestec omogen. Nachbil Rosé 2007. dulce. iar dacã aþi scãpat ºi mai mult piper decât trebuie.). un strop de nucºoarã ºi piper negru. relaxat.LIFE STYLE Aþi plecat din club. Vinul. bine acoperite de apã rece. Lãsaþi cam 15 minute.. amestecaþi cu parmezan ºi un pic de suc de lãmâie. dar nu crocant. Fiþã medie: Berninger Founder’s Estate Chardonnay. o lingurã de sos de soia ºi o linguriþã de zahãr (pentru patru ouã). Recomandãrile noastre. Când amestecul a scãzut suficient. puneþi sub grilaj o tavã cu apã). totul învelit într-o vagã dulceaþã caramelizatã de sirop de arþar.. ªtie cã eºti plãcut. Fiþã medie: Penfolds Rawson’s Retreat Semillon Chardonnay. la un vin acid.. Ghidul seducþiei obicei tigãile (dacã vã deranjeazã mirosul de grãsime arsã. inteligent. riºti sã nu-i mai poþi oferi decât o pãturã ºi-o pernã. stingeþi focul. decojiþi ouãle ºi aruncaþi-le într-o tigaie cu jumãtate de canã de apã. Smântâna scãzutã îl recomandã pentru vinuri roºii. Livrãri la domiciliu nu existã la ora asta. Dupã ce scurgeþi apa. se referã doar la vinuri peste medie. Jumãtate din drumul cãtre inima ei e fãcut. de la un Chardonnay baricat. (RADU RIZEA) Ouã de prepeliþã în ulei de susan O reþetã atât de simplã încât nu ridicã nici o provocare. este vorba despre o gustare care se adapteazã bine la vinuri din orice categorie. Fiþã micã: Two Oceans Shiraz Rosé. Hot rod bacon Încãlziþi bine cuptorul ºi puneþi „la scurs“ felii de bacon pe grilajul (bine curãþat) pe care ascundeþi de 18 . e greu de imaginat spumant cu slanã la tigaie. de la concert sau de la teatru ºi aþi ajuns la tine acasã. de gãtit rapid. Puneþi într-o tigaie o canã de smântânã ºi lãsaþi sã scadã la foc mic (pânã rãmân cam douã treimi).ro vã prezintã în fiecare numãr trei paºi cãtre inima ei: gustãri delicioase. Puneþi ouãle într-o crãticioarã. apoi aruncaþi-le (fãrã sã se încalece) într-o tigaie de teflon. adãugaþi broccoliul scurs ºi frecaþi tare cu o lingurã de pasat cartofi. Dacã dragostea trece prin stomac. broccoli-ul pentru vinuri albe acide. Dar e noapte ºi oamenii au ºi alte nevoi decât cele legate de „o inimã albastrã“. amuzant. acoperiþi ºi lãsaþi vreo cinci minute. Prin bogãþia de texturi ºi gusturi (gras. Trageþi de pe foc ºi. iar dacã o laºi sã aºtepte pe canapea sã gãteºti. apoi lãsaþi-le pânã devin aurii ºi crocante.

.

vinul la carafã. odatã desfacutã. manager Casa iancului “ . Nici mãcar sticla de 375 de mililitri nu a fãcut carierã. câþiva trendsetter-i par a pune. Ceptura. de „vin bun. de la Riesling Cuvée D’Excellence. La cârciumile mai cu ºtaif ascunse prin hoteluri de patru ºi cinci stele. de diverse categorii. fabricate direct în piaþã de cãtre mici întreprinzãtori. pe timp de crizã. nici o legãturã cu standardul de calitate pe care l-ar pretinde locaþia. alãturi de un nepretenþios Mouton Cadet (nu e vreo experienþã oenologicã. unul dintre principalii vinovaþi pentru faptul cã românii au ajuns sã stingã tãria cu bere. în loc sã bea liniºtiþi. la sãrbãtori (ºi atunci e vorba. Dealu Mare. dupã o zi obositoare. însã. nu atât prin adaosul mai mic. Vinul rãmâne. mai bine informaþi ºi mai coerenþi în alegerile pe care le fac. Însã trebuie sã identificãm corect ºi fãrã înfierãri proletare. Cu bucurie. este cã un dispenser cu azot. Soiuri naþionale: rar. sau cu prietenii. La Carol Parc Hotel. Aºa cã se bea bere sau apã platã. fãcut de bunicul“). încã la stadiul de promisiune Vest. care aproape forþeazã alegerea unui vin bun) ºi restricþionarea consumlui de vin la porþii „multiplu de sticlã“. mai existã speranþã. iar unele par chiar promiþãtoare. vinul la locul pe care îl meritã. pentru cei mai mulþi. la Terra Romana ºi Cuvée Amaury de la SERVE. în sfârºit. vândut cu mândrie patrioticã. mãcar atâta vreme cât ºcolile de somelieri mai funcþioneazã. totuºi. deseori. Inutil sã mai amintim de câte ori „vinul casei“. cât prin calitatea meniului. restaurantele de lux importã bucãtari italieni ºi francezi (care îi educã pe proprietari. atins de „muza indiferenþei“ ori de câte ori e vorba despre nevoile consumatorului. Mai existã. cea mai luxoasã locaþie „boutique“ din Bucureºti. La cinã. mascat sub un nume de podgorie (nu de producãtor) de genul Tohani. despre primãvara vinului la pahar ªi totuºi. în faþa unei oferte tot mai sofisticate ºi mai diversificate. ascunde poºirci vopsite. Pe de altã parte. al unui om normal. Iar acest vinovat este acel tip de cârciumar. fãrã „ RADU RIZEA Nu e cazul sã redeschidem polemici nesfârºite despre gradul de civilizaþie a vinului din România ºi distanþa nesfârºitã pânã la þãrile din 20 Cred cã noi suntem obiºnuiþi ca butelia de vin. este un soi internaþional produs industrial. oferta de vin la pahar cuprinde câteva vinuri locale.Vinul la pahar. în weekend. sã fie ºi consumatã integral Sergiu Nedelea. Argumentul suprem. cât de cât). iar consumatorii devin. o bãuturã care se consumã în familie. iar acum nu e momentul pentru investiþii. un pahar sau o carafã de vin bun. care sã corespundã nevoilor localului. dar mãcar are un nume Unde suntem Piaþa HoReCa se distinge prin douã calitãþi esenþiale: adaosul comercial care face deseori nejustificatã achiziþionarea unui vin (cu mici ºi notabile excepþii. Încã un pic de speranþã vine din faptul cã se deschid wine-bar-uri. deºi este cel mai bun însoþitor al unui prânz normal. scump ºi nu neapãrat de la un producãtor de calitate. e prea scump. o sticlã de vin pare nesfârºitã. vinul la pahar. aºa cã se bea o tãrie. care urmeazã sã se întoarcã la birou. Sauvignon Blanc de la Vinarte sau Blanc de Transylvanie de la Halewood.

sar în ochi ºi destule mari château-uri. În cartea de vinuri. din categoria Wine4All. poeþi. poate nu sunt bugete. ªi chiar e vin „pentru toþi“. sã fie ºi consumatã integral. la preþuri rezonabile. În Franþa este firesc sã consumi un pahar de vin la prânz ºi chiar mai multe la cinã! Sunt multe cauze pentru care nu se serveºte vin la pahar ºi. Deºi nu sunt toate sticlele deschise (încã). Dar mai e timp. dar prietenos. “ 21 . nr. de fapt. Iar investiþia pentru a putea servi vinurile la pahar este departe de a fi „cocoºãtoare“. La rândul sãu.. datã fiind populaþia pestriþã a barului – de la 19 la 45 de ani. este o bãuturã rãcoritoare pentru mulþi clienþi Delia Vãduva. sã zicem. imediat ce intrã. Singurele vinuri pe care le aºteptam la Bruno. când au comandat mâncarea. Simpul fapt cã se vinde atâta vin la pahar în Blu’zz dovedeºte cã generaþia „pierdutã“. Berea este un pretext. poate contabilii spun cã nu este rentabil.SPECIAL greu. lipsa de promovare este una dintre acestea. dar s-a revenit. Poate nu a venit momentul. dar ºi Tarapaca. Restaurantele nu sunt pregãtite pentru adaptarea ºi acceptarea servirii vinului la pahar. proprietarii alegând varianta cu pompã de vin ºi dopsupapã. Agricola ªtirbey. într-o oarece mãsurã. considerã cã vinul la pahar ar putea schimba câte ceva. Dincolo de categoria de cinci stele „deluxe“. la preþ rezonabil. unul din visele mele de somelier este sã implementez consumul de vin în Fast Food-uri. manager DaDa „ mai spune este. manager al restaurantului Dada. Domeniul Coroanei. sau care este adus „de sub tejghea“. de departe. „rãtãcitã“ sau cum i s-o “ venind din partea celor puternici: mari companii producãtoare de vin. Cine încearcã sã comande un pahar de vin într-un restaurant. Greco di Tufo ºi Soave – din plin. dar cert este cã ar contribui. Bruno (Covaci. ori îi este adus la masã un pahar de „vin al casei“. în jurul mediei de 20 de lei per pahar. pictori sau ingineri. cel mai ieftin vin e 9 lei.. Clos des Colombes. Deºi pare o blasfemie gastronomicã. comandã ºi un pahar de vin. manager DaDa rea consumului de vin. cam aceasta este reþeta pentru mulþi clienþi. De ce nu. cât sã-mi aduc aminte cã destinul face deseori ca întreaga lume sã se întâlneascã pe un metru pãtrat. la 6 lei paharul. în comportamentul consumatorilor. Nu ºtiu dacã în perioada interbelicã. odatã desfacutã. cu sau fãrã slujbe. Botalcura sau Yellow Tail. de exemplu. Însã. Sunt prea mulþi oameni dispuºi sã plãteascã 150 de lei pentru mâncare. de ce da Somelier ºi manager de restaurant. la creºte- „ Berea este un pretext. se poate bea la pahar – preþul e deja fãcut . cu o selecþie de vinuri sugeratã de Laurenþiu Achim. „Servirea vinului la pahar este ca ºi inexistentã în România. cea care va rãsturna obiceiurile de consum. comandã o bere. Personal. sunt DAVINO ºi Carl Reh. conteazã ce doreºte clientul. La pahar. (singurul reper al culturii noastre pierdute) era servit vin la pahar. dar ºi Campolongo di Torbe ºi Amarone di Valpolicella. dar nu fundamental. Dar locaþiile centrale ºi selecþiile de vinuri bune nu sunt singurul fel în care se poate servi vin la pahar. „Nu cred cã oferta de vin la pahar ar schimba românii din bãutori de bere în bãutori de vin. prost ºi ieftin. legislaþia rutierã permitea consumul unui pahar de vin sau a unei beri. este o bãuturã rãcoritoare pentru mulþi clienþi. Pentru cã nu are decât o pretenþie: vin curat. SERVE. La Blu’zz. am fost întâmpinat (deºi în deplin anonimat) cu un pahar de Plô de Figues. La un moment dat. Cred cã noi suntem obiºnuiþi ca butelia de vin. La noi vin oameni care. Probabil în cultura noastrã încã nu a pãtruns acest element de cumpãtare. Mai existã încã o vagã reþinere.oricare dintre vinurile disponibile. pentru cã avem ºi vin la pahar. O bere la început. lanþuri hoteliere importante sau lanþuri de restaurante. un club – dupã cum îi spune ºi numele – de blues ºi jazz. se izbeºte de obiºnuitul rãspuns „nu avem“. în altã parte. Cramele Rotenberg. Sergiu Nedelea pune degetul pe câteva bube care provoacã lipsa vinului la pahar: lipsa de promovare. mania românilor de a mânca repede ºi prost (citeºte „fast-food“) sau lipsa de cumpãtare. Toate. Fumee Blanc de la Robert Mondavi. „irositã“. pânã la urmã. dar este vorba ºi despre lipsa de cumpãtare a românului. e vorba de vin franþuzesc. se poate savura un pahar bun de vin ºi în cel mai proaspãt wine-bar din Bucureºti. apoi un vin alb la tartarul de somon. De obicei. sunt seri în care se vând ºi zece litri de Nu cred cã oferta de vin la pahar ar schimba românii din bãutori de bere în bãutori de vin Delia Vãduva. Eu vãd rezolvarea acestei carenþe culturale ca vin din bag-in-box. Rothschild).. dar nu existã. de fapt.. Cred cã marea problemã stã. Syrah-ul ºi Mustoasa de la Recaº. Nu avem încredere în vinul care nu este debuºonat în faþa noastrã.3): un loc strâmt. Poate aºa se va forma gustul românului de a consuma ºi vin la pahar“. cel mai scump e 25. când vine vorba de vinurile ceva mai scumpe însã. Delia Vãduva. dar care se încãpãþâneazã sã cearã vinul de 37 de lei“.

demisec Blanc de Roumanie Val Duna. Preþ: aprox. demisec Feteascã Regalã Val Duna. cu o aciditate ridicatã.5% vol. rezistente la lovituri. demisec Producãtor: Carl Reh Winery Aromele ierboase. pe înþelesul tuturor. Creat special pentru astfel de evenimente bag in box-ul reprezintã o alternativã mult mai comodã la pretenþioasele sticle. Preþ: 22.5% vol. cu senzaþii de cearã ºi fagure. demidulce Producãtor: Carl Reh Winery Tonuri aromatice populare. Crama Opriºor 12. cu o aciditate moderatã ºi postgust de mere pãdureþe. Crama Opriºor 12. .. Preþ: 26 lei Riesling italianSegarcea DOC-CMD Segarcea 12.5 lei Feteascã Neagrã Val Duna. putând fi consumat pe o perioadã mai lungã. Gustul este dulce. un pic cam scurt. 20 lei Galbenã de Odobeºti Vin de petrecere IG Dealurile Vrancei 11% vol. O surprizã plãcutã a fost Riesling Italian . deoarece robinetul special nu permite intrarea aerului ºi oxidarea vinului. acest tip de ambalare a vinului nu s-a bucurat iniþial de mare succes la public. cu o intesitate medie ºi senzaþii dulcege. Cramele Recaº. Introdus de curând în România.5% vol. alc. Dar cine crede cã aceasta este singura lui utilitate se înºalã. alc. cu o aciditate moderatã. 22 Popularul „vin la pungã“ Noir de Roumanie Val Duna.Segarcea. Gustul este subþire. mic lângã costiþã. Vine sezonul petrecerilor populare: pãturã lângã pãturã. Cu toate cã nu exceleazã în complexitate.. cu mare trecere la consumatorul obiºnuit. dar cu timpul consumatorii au descoperit avantajele „vinului la pungã“: cutiile sunt uºor de manevrat ºi pãstrat.. un vin plãcut ºi echilibrat. cu intensitãþi de miere de tei ºi flori de muºeþel. cu nuanþe de miere. Crama Opriºor 13% vol. scurt. cu arome de busuioc. un pic cam scurt. miez de pâine ºi unele tonuri mai grase de unt. Vinul. Fãrã a emite mari pretenþii.. Aciditatea sprinþarã îl susþine ºi îi conferã o caracteristicã aparte: îl face suculent. probele degustate se încadreazã în categoria vinurilor populare. Postgust de mere dulci. de citrice. recomandã acest vin pentru un picnic la iarbã verde. vinul la bag in box putând fi servit la pahar în restaurante ºi cafenele. Crama Opriºor 12. fãrã pretenþii. cantitate mai mare de vin. demisec Producãtor: Carl Reh Winery Poþi descoperi în acest vin arome interesante de cireºe coapte. aceste vinuri atrag prin caracterele curate ºi aromele directe. mãr ºi strugure. cu un postgust acid. Este un vin mineral. alc. demisec Feteascã regalã Missterra IG Dealurile Munteniei 11% vol. alc. al picnicurilor la iarbã verde ºi al grãtarelor sfârâinde în amurg. ce se fac simþite ºi în postgust. alc. gãlãgie. alc. Editorii Vinul. cu o aciditate ºi postgust moderat. Preþ: 20 lei Producãtor: Vincon Vrancea Un vin pe placul multor consumatori. sec Producãtor: Domeniul Coroanei Segarcea Un vin plãcut cu arome interesante. cumpãrate direct de pe rafturile magazinelor cu preþuri cuprinse între 21 ºi 26 de lei. la preþuri rezonabile. Domeniul Coroanei Segarcea ºi Vinterra.. Preþ: 26 lei Producãtor: Vinterra Arome îmbãtrânite prematur. Gust destul de evoluat. Preþ: 26 lei Gustul este plin ºi echilibrat. cu note de miez de pâine ºi gustul sprinþar.. cu o aciditate sprinþarã ºi arome de citrice ºi flori de tei. iarbã ºi miere de tei. alc.DEGUSTÃRI VALENTIN CEAFALÃU Primãvara dã startul petrecerilor în aer liber.Ro au degustat 10 vinuri de la Carl Reh Winery. Un aspect foarte important este faptul cã vinul neconsumat nu se altereazã la scurt timp dupã desfacerea cutiei. Gustul este subþire.5% vol.Ro vã oferã câteva sugestii de vinuri la bag in box (cutii de 3 litri). muzicã ºi voie bunã. Vincon Vrancea.

. însã se mai deschide cu timpul. Preþ: 22 lei Muscat Ottonel Val Duna. Gustativ este plãcut.DEGUSTÃRI Producãtor: Carl Reh Winery Culoare plãcutã. fiind patentatã în 1967 de cãtre C. lãsând senzaþii gustative de viºine amare.5% vol. Bag in box-ul pentru vin este însã invenþia vinificatorului australian Tom Angove. alc. ce amintesc de mirosul de strugure copt ºi caise dulci. Postgust uºor amãrui. Scholle în 1955 ºi era destinat pentru îmbutelierea acidului de baterie. Gustul este uºor astringent ºi scurt. alc. care a patentat acest produs în aprilie 1965. care ies dupã aerare.H. coacãze. În gust se fac simþite notele dulci de miere ºi flori de tei.. Preþ: 26 lei Merlot. Cabernet Sauvignon – Roºu. Gustativ este destul de subþire ºi uºor astringent. pungile de polietilenã nu aveau robinet. Preþ: 25 lei Merlot Vin de petrecere 12. evoluatã ºi arome nu foarte intense de viºine ºi ciocolatã. dulci. pigmentat de niºte note uºor vulgare. Preþ: 26 lei DE LA ACID DE BATERIE. sec Producãtor: Cramele Recaº Dezvoltã arome de viºine amãrui. Malpas ºi Penfolds. consumatorii fiind rugaþi sã taie un capãt al pungii pentru a consuma vinul. 23 . dupã care aceasta era sigilatã cu un cârlig special. demisec Producãtor: Vincon Vrancea Nasul acestui vin te trimite cãtre aromele vinurilor fortifiate. drojdii ºi piele tãbãcitã. Postgust uºor astringent. demisec Producãtor: Carl Reh Winery Arome foarte intense. Valva specialã (robinetul) a apãrut mai târziu. LA VINURI Ambalajul bag in box a fost inventat de William R. Crama Opriºor 13% vol. cu un postgust moderat. alc.. Iniþial. Schwaben Wein IG Viile Timiºului 13% vol.

Zara le distribuie ºi tot Zara le vinde. vinul are o distincþie aparte. Rama. precum Kent. te întrec alþii care nu-l aºteaptã.com. ºi cincizeci de sticle îmbuteliate din soiul cel mai binecuvântat de soare. A creat ºi campanii pentru branduri de vinuri. Se cheama Zara. De ce oare? Pentru cã multe din prejudecãþile enunþate mai sus sunt chiar pãreri ale producãtorilor de vin. Vinul se vinde singur. pânã ºi iahturile care au un singur client . chiar ºi ceasurile de zeci de mii de euro.“ Publicitatea – o distracþie inutilã Am sã demolez cumva pledoaria anterioarã pentru comunicare ºi vã voi spune pe scurt un caz celebru. you obviously don’t move in the right social circles. este secretul acestei atitudini complet bulversante pentru toþi marketerii din lume? Succesul fenomenal al Zara rezidã în simplul fapt cã au controlul total pe verticalã asupra fiecãrei pãrþi din business: Zara proiecteazã modele de haine. General Electric. De ce ar sta vinul în România deoparte? ªi de ce a stat ani de zile departe de comunicare? Exceptând câteva branduri de masã. Dacã vreþi. zei ºi zâne meritã sã aibã o campanie pe mãsurã. sã O poveste despre puterea publicitãþii O altã excentricitate a lui French: a publicat în Singapore o campanie 24 . Publicitate fac berile. Sau dimpotrivã. Existã aºa ceva? Da. nici o secundã. nu îl amestecãm la TV cu toate bãuturile Vinul meu se vinde oricum. vinurile rãmân încã nu îndeajuns de mult ºi de bine promovate ºi cunoscute. una strãlucitã este cea pentru Chivas Regal în care nu a folosit deloc pack shot. Samsung. KFC.“ (Woody Allen) Vinul ºi publicitatea Întâi despre prejudecãþi Vinul nu are nevoie de publicitate. crede sincer cã publicitatea e o distracþie fãrã sens. Carrefour. Pizza Hut. you just don’t’ have the experience to appreciate it. Sã le urãm succes! O imagine despre puterea cuvântului Neil French este un extraordinar om de creaþie din Statele Unite. pentru inteligenþa ºi spiritul lui: „This is an advertisement for Chivas Regal. O paginã albã. Traian Panghe este Creative Director la „Imager The Image Creator“. Amancio Ortega. printre care cele ale producãtorilor Jidvei ºi Domeniile Tohani. Coca-Cola. Credit Europe Bank. un pahar plin cu whiskey ºi câteva rânduri. de asemenea. ªi. ªi whiskey-urile single malt de 50 de ani comunicã. Stella Artois. Mai multe detalii despre cariera lui gãsiþi pe www. Gala Hagi ºi Savana. young man. Zara le produce. Este parte din politica de marketing a fondatorilor. al celui mai mare brand din lume nepromovat niciodatã. A realizat campanii pentru zeci de branduri româneºti ºi mondiale. Printre multele campanii. Connex. costurile îºi ating pragul minim absolut ºi de asemenea sunt controlabile la modul înfiinþeze cãteva sute de restaurante ºi pub-uri în care sã-ºi vândã numai propriul vin. Fie ºi doar o simfonie compusã special pentru acest vin ºi interpretatã pentru cincizeci de oameni adunaþi pe o pajiºte. Am o veste proastã pentru toþi cei care cred aceste lucruri: nu existã produs care sã nu merite o campanie de comunicare. turn the page. Cel mai mare brand de retail de îmbrãcãminte ºi încãlþãminte din lume nu s-a promovat niciodatã. Nu le rãmâne de fãcut decât un singur lucru: sã dezvolte reþele de distribuþie naþionale. premii ºi nominalizãri la festivaluri de publicitate din România ºi din strãinãtate pentru Sprite. Fanta. Nici nu intru-n key-accounts.neilfrench. X la suta vrac. la marginea viei. Savana. pe nici un mediu de comunicare. Reproduc textul. sã construiascã o reþea uriaºã de magazine în care sã desfacã doar propriul vin. Exemplul Zara este poate încurajator pentru producãtorii de vin care nu înþeleg publicitatea.ANALIZà „Dacã aºtepþi momentul potrivit.au printuri în reviste de high-gadgets. Are peste 10 ani de experienþã în publicitate. Care Am o veste proastã pentru cei care cred cã existã produse care nu meritã o campanie de comunicare total. restul în HoReCa. If you need to taste it. Bergenbier. If you need to see the bottle. Vinul se vinde pe recomandãri. Astfel. If you need to know what it costs. doar o paginã albã cu câteva rânduri. unul dintre ei.Abramovici .

spuma de x degete sau alte cliºee hollywoodiene. poate vom savura ºi campanii pe mãsura vinurilor foarte bune fãcute în România. O inventase French ºi publicase reclamele. vinurile rãmân încã nu îndeajuns de mult ºi de bine promovate ºi cunoscute naraþiunii care-þi întretaie respiraþia ºi te face sã aºtepþi nemiºcat finalul – vor încuraja vinurile româneºti sã .meritã cumva ºi câteva vagoane de sticle de vin de cea mai bunã calitate? (În numãrul urmãtor. cu sprijinul unui trust de presã. Nu ne va durea capul. Câþiva barmani s-au plâns cã au fost insultaþi de clienþi nervoºi din cauzã cã nu le serveau XO Beer. pentru a-i convinge pe clienþi cã se pot face ºi reclame de presã pentru bere. Poate cã astfel de poveºti – în sensul originar. Dar berea nu exista. comunicaþi.ANALIZÃ de print care comunica o marcã de bere. Cincisprezece milioane de euro în plus! Ce buchet are aceastã sumã! Ce aromã de profit amestecat cu oportunitate ºi comunicare finã! Poate cã vinurile high-end mai aºteaptã invitaþii speciale sã ocupe ºi ele acest teritoriu? Poate ar trebui sã comunice deja? Poate cã targetul high-end – aproape singurul care-ºi va permite sã cheltuiascã bani anii aceºtia . la 165 milioane de euro. nu doar spoturi TV cu berea turnatã în pahare. Comunicaþi. în 2008. berea era cerutã peste tot în baruri. o analizã a comunicãrii vinurilor româneºti) 25 Exceptând câteva branduri de masã. numita XO Beer (sub mesajul „e o bere tare?“). Campania a fost un succes. comunicaþi ªi o încheiere din perspectiva recesiunii: un studiu al unei companii de consultanþã în industria produselor de lux estimeazã cã în acest an de maximã recesiune piaþa produselor de lux din România va creºte de la 150 milioane de euro. anul acesta. dimpotrivã. al facã un pas înainte ºi sã se amestece cu celelalte branduri.

unde la plecare îþi arãþi recunoºtinþa (financiar) pentru serviciile de care te-ai bucurat. celebrele „speakeasy“ (restaurantele sub acoperire. de confort în tumultul cotidian. comparativ cu un restaurant uzual. oamenii încep sã tânjeascã ºi sã caute un pic de liniºte. Dezavantajele sunt cele obiºnuite pentru o bucãtãrie de casã. eºti cãutat. unde se serveau bãuturi alcoolice în timpul prohibiþiei americane). Pentru client. mai ales în Hong Kong ºi Thailanda. unde serviciul este rigid ºi scorþos. iar clientul s-a obiºnuit sã fie «rege» de platã. Fluxul de clienþi este strict dependent de cât de încântaþi îþi sunt clienþii.SPECIAL Aflaþi într-o continuã cãutare. Acest tip de restaurante este relativ des întâlnit în istorie. concept ce s-a desãvârºit ºi a devenit celebru în sud-estul Asiei. existând doar douã-trei locaþii de acest fel. Vinul. ªi vorbind Problema restauraþiei româneºti este dependenþa de client. avantajele sunt logistice . Pasionat de gastronomie.nu are bãtaie de cap cu acte. dar foarte special. autorizaþii ºi aprobãri. Bazându-se pe aceastã stare de fapt. care nu are nici o putere aici. iar orice vacanþã este fãrã platã. unul dintre oamenii care vor sã dezvolte acest concept aici. Adrian Bucur considerã cã apariþia restaurantelor de apartament reprezintã o alternativã pentru clasicele restaurante. câþiva întreprinzãtori au importat de peste hotare un concept de restaurant mai puþin întâlnit. Dacã te recomandã. Dezavantajele sunt cele inerente unei manufacturi. (VALENTIN CEAFALÃU) Restaurantul de apartament „ Adrian Bucur vrea sã fie unul dintre pionierii conceptului „speakeasy restaurant“ în România 26 Care sunt avantajele restaurantelor „private kitchen“? Dar dezavantajele? Avantajele ºi dezavantajele sunt de douã feluri: pentru proprietar ºi pentru client. mori repede. în acelaºi timp: „private kitchen“. Ai fost într-o vizitã ºi ai mâncat. avantajele constau în ineditul experienþei ºi într-un stil de gãtit greu de gãsit în restaurantele mari. Riºti sã þi se facã rãu ºi nu te poþi duce la Protecþia consumatorului. iar mâna care þine tigaia este ºi mâna care trage linie la sfârºitul zilei.Ro a stat de vorbã cu Adrian Bucur. iar dotarea nu este atât de pretenþioasã ca pentru un local cu acte. O gripã îþi închide afacerea. este o afacere greu de replicat ºi nu foarte bãnoasã. În România. e problema ta. acest concept abia a apãrut. Alte dezavantaje obiºnuite sunt cele legate de igienã. într-o perpetuã miºcare. Dacã nu sunt aºa de încântaþi. Conceptul este destul de simplu: este ca un fel de vizitã la niºte cunoscuþi care au un bucãtar bun în familie. reprezentând un astfel de exemplu. mai mereu e o singurã toaletã pentru toa- . Pentru proprietar. Este vorba de restaurantele de apartament. Ingredientele sunt cu siguranþã proaspete. Locaþiile „private kitchen“ au luat naºtere ca o metodã de evitare a contractelor de închiriere foarte costisitoare (proprietarii spaþiilor ajungeau sã câºtige o mare parte din profitul restaurantelor) ºi de evitare a legislaþiei privind siguranþa alimentarã.

Nu rãmâne din asta decât o experienþã. Preþul mai mare ia în calcul ingredientele proaspete ºi gãtitul foarte personalizat. ce pui pe masã determinã cine intrã pe uºã. dar asta e . din însãºi natura locului. vin pentru o experienþã greu de gãsit altundeva. costurile cresc pe mãsura Suntem blocaþi într-o buclã atemporalã în care domneºte sarmaua Din punct de vedere juridic. care se strãduieºte sã facã experienþa cât mai exoticã. 27 . în primul rând. Nu se aplicã în cazul astã. dependente de clienþi scumpe decât un restaurant care oferã acelaºi lucru în condiþii de alimentaþie publicã.SPECIAL tã lumea. fiind parte a majoritãþii. Cei care intrã acolo ºtiu de la început cã e o singurã toaletã. pe care cel care þi-o creazã o concepe. este legalã o astfel de afacere? Din studiile ºi discuþiile mele de pânã acum. Apoi. iar dacã grupul nu ºtie de existenþa respectivului loc. Va fi mereu un segment de clienþi interesaþi de ceva mai mult decât felurile care merg la sigur. bazate pe bucãtãria localã. statutul social depinde de grupul în care te miºti. Ca ºi în alimentaþia uzualã. înclin sã cred cã nu. Asta pentru cã la noi «ca la mama acasã» se gãseºte în fiecare restaurant. Astfel de locaþii nu au firmã în stradã ºi nu-ºi fac publicitate în ziar. Rafinat e altã poveste“. vorba se duce ºi în puþina vreme vor veni oameni care nu mai au nici o legaturã cu bucãtarul. Capacitatea fiind totuºi micã. este mediocru. sunt cu 20-30% mai faptelor. Cu 20-30% mai scump Ce costuri presupune un astfel de proiect? Depinde de ce vrei sã oferi. Problema restauraþiei româneºti este dependenþa de client. „ renumele este de un kilogram pe porþie. depinde de ofertã. în orice formã ar fi ea. cu suita lui împãrãteascã. Bucãtãria este o artã cu viaþã foarte scurtã ºi cu impact major. da. lucruri care sunt prea rar la îndemâna oricui. pata negra. Practic. Poate doar ceva mai multe farfurii ºi vreo decorare mai interesantã. Nu prea pleacã nimeni. Nu e de mirare. Singura problemã juridicã apare când nu-þi declari veniturile la impozitul global. suficiente unei vieþi decente. linie generalã. Care client. „c-vap“ ºi sifoane cu azot. totul garnisit cu o imaginaþie dupã puterile bucãtarului. Dacã grupul ºtie. Când te-ai aºezat la masa deja þi-ai dat toate accepturile posibile. iar clientul s-a obiºnuit sã fie „rege“. crede Adrian Bucur. Mai este ºi factorul sonerie . Pentru concepte speciale. Legea alimentaþiei publice priveºte unitãþile de alimentaþie. româneºti ºi câteva schiþe bizare de feluri clasice franþuzeºti. dar o experienþã culinarã responsabilã.nu este un restaurant în care intri ºi te asezi la masã. suni la un apartament ºi ºtii cã acolo e un restaurant. ARTA PE CARE O IEI ÎN TINE „Bucãtãria e ca matematica. Ca vide“. Pe partea de de experienþã? echipament. care se înghesuie ca la orice antreprizã cu acces limitat ºi cu un minim potenþial de inovaþie. În Bucureºti. toatã lumea mãnâncã acelaºi lucru. Existã un astfel de restaurant în Japonia în care rezervãrile se fac cu luni de zile înainte ºi riºti sã dai nas în nas acolo cu nume foarte mari. în marea lor majoritate. ulei Armando Manni sau Cât îl costã pe client o astfel muguri de ferigã. de relaxatã decât în orice locaþie preamator pentru astfel de locaþii? aici pleacã totul. iar costurile rãmân relativ mici comparativ cu cele ale unui restaurant oficial. De aceea meniurile sunt pline de mereu aceleaºi feluri care plac „Regelui Client“. Cu siguranþã nu va îmbogãþi pe nimeni. De multe ori e obligatorie o rezervare telefonicã. În timp.nu e un pãcat capital ca sufrageria sã miroasã a oale în clocot. ãsta e motorul care tenþioasã. dar e deja de competenþa altcuiva. Pentru ca un pasionat sã opereze aºa ceva are nevoie de doi factori importanþi bani din altã sursã ºi timp. practic singura artã pe care o iei cu tine. proprietarul va þine un scurt cuvânt de bun-venit în care va menþiona cã localul nu are autorizaþie sanitarã ºi este o antreprizã strict privatã. Printre preparatele pe care le propune se numãrã vita wagyu. dupa care va invita pe cei care nu ºtiau ºi au probleme cu treaba asta sã mãnânce la restaurantul din colþul strãzii. A devenit celebru printr-o cinã a lui Eltîn. În coordonatele astea m-am gândit sã deschid un private kitchen. se pot trage cateva linii comune. ºi pentru cã existã o dozã de interes în toatã chestia asta. În acelaºi timp. Dacã renumele este dat de gâsca hrãnitã cu mãtasea broaºtei cu paiul. Dacã oferta nu are nici o legãturã cu mama ºi cu acasã. Aproape nu conteazã asta. Pe alte coordonate. nu mai eºti deosebit. decât pe ce ai pe masã. însã. cã nu vor primi bon de casa ºi cã OPC nu are nici o putere. Ca tip de om. dar în zonele din care a plecat genul ãsta de afacere nici nu se pune problema îmbogãþirii. pentru cã li s-a spus cã mâncarea meritã ºi cã seara va fi mult mai De ce ar fi interesaþi românii de private kitchen? Pentru cã meniurile restaurantelor sunt la fel. “ Ce fel de clienþi pot intra într-o astfel de locaþie? Selecþia iniþialã este între prietenii celui care opereazã localul. în scurt timp. MENIU RAFINAT „Gustos poate gãti aproape oricine. degeaba spui unde ai fost. iar tu o interpretezi. ºi din punct de vedere alimentar. Atmosfera este foarte familialã . Procesul este mult mai elaborat ºi în cursul lui iei cunoºtinþã de t o a t e pe care le ºtiu (vreo trei) nu duce lipsã de clienþi. se înghesuie ºi. în tine. Marcarea statutului social local se bazeazã mai mult pe parcarea ºi pe garderoba localului. dacã Sunt sigur cã existã. va veni lotul naþional de rugby. foloseºte „sous Din nou. funcþioneazã deja câteva astfel de mini-restaurante. Este o afacere profitabilã sau se adreseazã pasionaþilor? Profitabilitatea este relativã. persoane juridice. ºi sunt sigur cã n-au plãtit cu bonuri de masã. corectã ºi inovativã e inexistentã“ – Adrian Bucur Restaurantele. De multe ori. Nici una dintre locaþiile aduce oameni acolo. vor veni intelectuali rahitici târând cu greu pipele dupã ei. Private kitchen înseamnã. Aº spune cã trece puþin de statutul social sau de interesul pentru statut. Localurile de genul ãsta se adreseaza mai mult celor pasionaþi cu adevãrat de mâncare. Nu va avea nimic din casele primitoare asiatice sau din experienþa localã bogatã. Dacã oferta e asiaticã. adicã un amestec de preparate italieneºti. luând în considerare oferta în domeniul restaurantelor. dacã e „ca la mama acasã“. Ceea ce o face însã altfel e faptul cã cifrele nu sunt la fel la toatã lumea. cu venituri medii. Comparâd nivelul culiar. însã. Existã în România public ceva altfel decât în restaurant.aºa e ºi la mãtuºa în vizitã. Este doar o meserie normalã. adicã ingredientele. ªi mama acasã n-are mai mult de un aragaz ºi un frigider. „ n e ajunsurile“. preþul se poate duce destul de sus. printre altele. nu sunt necesare scule foarte profesionale. Poate fi un mijloc de marcare a statutului social? În contextul românesc. chiar ºi cel mediu european cu cel local mi-am dat seama cã suntem blocaþi într-o buclã atemporalã în care domneºte sarmaua.

explicã ªtefan. cu doi ani înainte. s-a cãzut. însã. Pentru participarea producãtorilor români la urmãtoarele trei târguri subvenþiile de la buget se ridicã la aproximativ 1. legatã de „Mecanismele de derulare a acþiunilor din Programul de promovare a exportului“. propunerile au venit din partea APEV ºi din partea Patronatului Naþional al Viei ºi Vinului (PNVV). am stat de vorbã cu Ioan ªtefan. unde se impun tendinþele internaþionale.000 lei În cea de-a doua etapã. MEC solicitã propuneri organizaþiilor reprezentative ale sectorului privind târgurile la care se doreºte participarea. APEV este singurul organism care ar trebui sã se ocupe de promovarea genericã a vinurilor româneºti.PROMOVARE Cum se decide VALENTIN CEAFALÃU Târgurile internaþionale vinuri reprezintã locurile unde te poþi conecta rapid la pulsul mondial al lumii oenologice. conform unui program elaborat anual de Ministerul Economiei ºi Comerþului.800. La insistenþele PNVV. director executiv al Asociaþiei Producãtorilor ºi Exportatorilor de Vinuri din România (APEV). APEV ar trebui sã fie singurul organism de promovare genericã. e ºtiut cã prezenþa la târguri cu produse de slabã calitate poate face mult mai mult rãu decât neparticiparea. Pentru anul 2009. Pentru a înþelege mecanismul participãrii la târgurile internaþionale. Majoritatea prezenþelor româneºti s-au bazat pe principiul „important e sã participi“. Astfel. „Dupã opinia noastrã. succesul sau insuccesul participãrilor nefiind contabilizat cert de nimeni. Propuneri de organizare pot veni din partea ori- La ce târguri merge România? De câþiva ani. Potrivit acestuia. acestea îndreptându-se în special cãtre cele trei târguri internaþionale destinate exclusiv specialiºtilor: ProWein Düsseldorf (Germania). Potrivit lui Ioan ªtefan. iar celelalte douã APEV-ului“. unde se creeazã trendul privind gusturile. London Int’l Wine Fair (Marea Britanie) ºi Vinexpo Bordeaux (Franþa). De ani buni. producãtorii beneficiazã de fonduri de la bugetul de stat pentru acoperirea totalã sau parþialã a cheltuielilor. producãtorii români de vinuri intrã cu standuri la aceste târguri. Or. În 28 . Centrul Român pentru Promovarea Comerþului (CRPC) lanseazã invitaþii cãtre societãþile organizatoare înscrise în baza de date a CRPC. însã de câþiva ani în discuþiile privind participarea imaginea României la târguri s-a implicat ºi PNVV-ul. Aici se mijloceºte contactul dintre cererea ºi oferta globalã. indiferent de nivelul calitativ al portofoliului expus. participarea la aceste târguri internaþionale este reglementatã de Hotãrârea de Guvern 296/2007. în prima fazã. baza acestui act. de acord ca responsabilitãþile în privinta participarii la târguri sã fie împãrþite. ProWein revine PNVV-ului.

APEV a fãcut o propunere pe care am agreat-o. nu putem face nici o selecþie pentru cã minunata cifrã „zece“ ne opreºte! Dacã dintre membrii agreaþi (APEV) nu se întruneºte acest numãr. Echipa executivã a PNVV primeºte mandat cu obiective pe termen scurt ºi mediu de la Adunarea Generalã. Nu vom reuºi în veci sã ne construim o carte de vizitã în acest mod. nu au avut ºanse de succes“. participarea este la liber! Încã suntem obsedaþi de cantitate ºi nu de calitate. dar situaþia existentã nu e una normalã. PNVV-ul nu are un statut structurat. Piaþa mondialã este una puternic concurenþialã. Selecþia calitativã nu existã Potrivit HG 296/2007. Chiar ºi în situaþia în care s-ar admite un numãr diferit de participanþi. Suntem încã la început de drum în ceea ce priveºte acurateþea vinurilor produse ºi suntem scumpi. Apreciez cã mandatul dat de cele douã organisme este în conformitate cu nevoile sectorului vitivinicol românesc. majoritatea având ca obiect principal de activitate organizarea de expoziþii de orice fel. chiar inacceptabile sub raport calitativ. preºedintele APEV. nu se poate realiza o selecþie calitativã a vinurilor prezentate la târgurile internaþionale. Ioan ªtefan. care sã supervizeze ºi transmiterea mostrelor la târg pentru a nu permite expedierea unor produse neavizate. recunoaºtere. din cauza unor prevederi guvernamentale. Noi. Din pãcate. Înscrierea firmelor se face „peste capul nostru“. Care este scopul participãrii la aceste târguri? Exista un beneficiu generic de imagine. ci pentru cã am fi fãcut-o degeaba. În ceea ce priveºte selecþia calitativã a producãtorilor ºi produselor ce urmeazã sã fie prezentate la târguri. nu înseamnã cã ne ºi bucurãm de aceastã Cu ce va veni nou România la târgurile de anul acesta? Încercam timid conceptul de „Food & Wine“ ºi vom veni cu trei produse româneºti care nu mai existã în altã þarã. APEV. tot sunt de pãrere cã trebuie organizatã o degustare înainte ºi aprobate exact probele ce vor fi trimise la târg. cu respectarea prevederilor caietului de sarcini. În cazul depãºirii cãrei companii. ºi de aceea APEV a solicitat în nenumãrate rânduri crearea unei comisii de selecþie a vinurilor. de a include ºi elemente de ordin calitativ în evaluarea Trei producãtori buni fac mai multã imagine decât o «adunãturã» Rodica Cãpãþînã. de selecþie a vinurilor. precizeazã ªandor Nemeº.PROMOVARE ofertelor. cât a fost membru acest producãtor nu a fãcut nici un comentariu legat de structura ºi statutul PNVV. Fiecare organizaþie ar trebui sã se ocupe de ceea ce îi este specific. CRPC ºi ai organizaþiei din cadrul sectorului. O comisie formatã din membrii CRPC. explicã Ioan ªtefan. unul comercial. „dupã criteriul «preþului cel mai scãzut». În cazul în care numãrul producãtorilor înscriºi este mai mic de zece. DGPE ºi reprezentanþi ai organizaþiilor din industrie selecteazã firma organizatoare. ar trebui sã trâmbiþãm cã suntem o þarã viticolã. Anul trecut aþi anunþat cã urmeazã sã se facã o selecþie calitativã a vinurilor care participã la târgurile internaþionale. director general al CRPC. precizând totuºi cã dupã mai multe negocieri APEV a reuºit sã impunã în Caietul de Sarcini utilizarea unui stand naþional la toate cele cele trei târguri. ºi care aduc grave prejudicii de imagine“. patronat de ramurã ºi CRPC“. fãrã experienþã în domeniul vinului. se ajunge la departajare. Face ºi se amestecã în toate. prioritari fiind producãtorii ce fac parte din PNVV ºi APEV. Legea de organizare a Departamentului de Comerþ exterior dã atribuþii de consultare patronatului sau asociaþiilor profesionale din ramurã. „APEV a dorit introducerea unei faze premergãtoare. numãrului de zece firme. Urma ca doamna Cãpãþînã sã vinã cu un material scris. Sunt mâhnit cã APEV comunicã cu PNVV prin intermediul presei. Dacã doi-trei miniºtri ºi ambasadori suferã de mândrie naþionalã crezând cã suntem cei mai tari producãtori de vin din lume. precum ºi organizarea de degustãri ºi prezentãri de produse tradiþionale asociate cu vinurile. participarea la târg nu mai este acoperitã de la buget. pentru a evita cazurile în care unele firme propun spre degustare produse de slabã calitate. dezbãtut în APEV“ . respectiv Consiliul Director. De ce nu s-a întâmplat acest lucru? Nu am reuºit sã facem aceastã selecþie nu din cauza lipsei de timp. la târgurile internaþionale nu pot participa nici mai mult. afirmã directorul executiv al APEV. dar ºi cu legislaþia. Statutul sãu este cel aprobat de Adunarea Generalã. de-a lungul timpului. este nemulþumitã cã. director general PNVV. O altã nemulþumire este legatã ºi de faptul cã decizia de selecþie nu aparþine în totalitate organizaþiilor producãtorilor. formatã din specialiºti ADAR ºi jurnaliºti din presa de vin. unde oferta e încã foarte redusã. în cadrul standului. nici mai puþin de zece producãtori de vinuri. din care ºi firma Carl Reh a fãcut parte. Existã o prevedere comunistã care spune cã un târg nu poate fi bugetat decât dacã existã zece participanþi. 29 De ce APEV ºi PNVV negociazã separat participarea la târgurile internaþionale de vinuri? Nu este vorba de o negociere. PNVV AªTEAPTà PROPUNERI „PNVV este o asociaþie din care fac parte 50 de membri din toatã filiera produsului. dacã am fi consistenþi ºi dacã statul s-ar amesteca mai puþin în organizarea participãrilor.Ovidiu Gheorghe. „Încercãrile noastre. Producãtorii sunt selectaþi de o comisie formatã din reprezentanþii DGPE. nu se realizeazã ºi o selecþie calitativã a vinurilor ce urmeazã sã fie prezentate la târguri. elaborat de DPE. Eu am colaborat bine cu ei. Trei producãtori cu o selecþie consistentã de vinuri fac mai multã imagine decât o adunãturã amestecatã. nu suferã comparaþie cu situaþia din România. Cu toate acestea. Însã în acest moment nu se ocupã nimeni de o selecþie calitativã a vinurilor. gine de pe urma fiecãrui târg. Am putea beneficia de un plus de ima- . se fac contracte la aceste târguri? În primul rând.

Marc Chagall (1970). în capacitatea acestei podgorii de a naºte vinuri de aceeaºi categorie cu cele mai bune vinuri „oficiale“ ale Bordeaux-ului. cunoscutã pânã în 1853 ca Château Brane-Mouton. i-a oferit lui Napoleon o scuzã: vinul nu avea o tradiþie de preþ care sã justifice clasarea lui ca Premiere Cru. Wassily Kandinsky (1971). era a doua oarã când lista din 1855 era modificatã. (continuarea în numãrul viitor) 30 . Georg Baselitz (1989) ºi. când neclasificatul Château Cantemerle a fost introdus „pe ºest“. Latour. clasificarea lui Napoleon a fost schimbatã. înlãturând însã desenul. prima „eratã“ fiind publicatã chiar la un an dupã apariþie. De fapt. Au semnat etichete: Jean Cocteau (1947). Château Mouton Rothschild se bucurã de o notorietate aparte. Povestea e veche.MÃRCI DE LEGENDà Mouton Rothschild nume. titlul de „Premiere Cru“. Napoleon a inclus Château Mouton Rothschild în categoria Deuxieme Cru. singurul care mai credea. Cã va fi fost adevãrat sau nu. Prinþul Charles al Marii Britanii. ar fi încãput pe mâinile englezilor. cã este singurul vin care l-a învins pe Napoleon. pentru a se recunoaºte meritele acestui vin. în vremea sa. fãcându-l pe baronul Philippes de Rothschild sã acuze actul clasificator de o „monstruoasã injustiþie“. ci ºi de cãtre cei de artã. Iar numele atrase în afacere au fost atât de mari. A doua oarã. zvonul care a explicat la acea vreme clasificarea a fost cã Napoleon ar fi fost nemulþumit de faptul cã podgoria. Joan Miró (1969). Phillipe de Rothschild a avut inspiraþia genialã de a produce în fiecare an câte o nouã etichetã. în 2004. pe care Biroul pentru Alcool. Georges Braque (1955). în primul rând. pentru a folosi ambele etichete. Redenumirea sa în Mouton Rothschild. „pentru prima datã în istorie“. ce-i drept abia în 1973. ca o suprizã. un artist“ decât de douã ori. când artistul canadian JeanPaul Riopelle a propus douã etichete atât de bune. în 1856. Considerat pânã astãzi ca fiind mentorul companiei. fãrã nici un tam-tam. la marea clasificare a vinurilor bordoleze. Tutun ºi Arme de Foc din SUA a considerat-o ca fiind prea aproape de pornografie infantilã. artisul francez Balthus a desenat o nimfetã. etichetã ºi putere (I) RADU RIZEA Printre marile vinuri din Bordeaux. la licitaþiile de vin. De când a devenit ºi promotor al artelor. Miºcarea a devenit instantaneu un mare argument de marketing. Mouton Cadet-ul nu ºi-a încãlcat regula „un an. Salvador Dali (1958). imediat dupã ce a fost cumpãratã de cãtre „aripa englezã“ a familiei de bancheri. alãturi de Lafite Rothschild. Paul Delvaux (1985). însã notorietatea sa provine mai degrabã din micile istorii þesute în jurul acestui brand. Pablo Picasso (1973). César (1967). dar meritã repovestitã: în 1855. faþã de ale Premiere Cru-uri din aceeaºi recoltã. Investiþia în artã ºi-a dovedit din plin rentabilitatea: astãzi. aºa cã ediþia exportatã cãtre SUA a pãstrat toate elementele etichetei. încât vinul nu a mai fost cumpãrat doar de cãtre colecþionarii de vin. lumea fiind înºtiinþatã cã. Artã ºi globalizare Cel care a fãcut numele Mouton Rothschild sã rãsune cu putere în întreaga lume a fost baronul Phillipe de Rothschild. sticlele de Mouton Rothschild cu etichete semnate de artiºti celebri se vând la preþuri disproporþionat de mari. încât baronul Phillippe de Rothschild a fost incapabil sã aleagã una dintre ele ºi a împãrþit producþia în douã. în Cinquieme Cru. Margaux ºi Haut-Brion. Este un nume pentru care conteazã vinul din sticlã. Andy Warhol (1975). deºi Brane – Mouton fusese prima podgorie din Bordeaux care trecuse la îmbutelierea întregii producþii de vin. al cãrei designer sã fie un mare artist în vogã. Un lobby permanent ºi extenuant a fãcut ca podgoria sã îºi câºtige. Se spune. Prima oarã a fost în 1978.

.

acest Merlot începe sã miroasã deja a “parfum de Languedoc”. cuiºoare. alc. un pic cam subþire în intensitãþi. CABERNET SAUVIGNON. greu de deschis. Pãmântos ºi chiar uºor brusturos. iar evoluþia din cei doi ani ºi mai bine confirmã cã se poate aºeza. dar minunat dupã ce începe sã fie descifrat. E de împãrþit cu prietenii. se aºeazã coerent în gurã ºi bucurã cu un finiº picant. Acest vin are tanini catifelaþi ºi un postgust bogat ºi lung. la fel de bine cum poate fi folosit la încãlzit nimfe. Îmbucurãtor este ºi faptul cã se aºeazã bine în linie cu celelalte noi vinuri produse de cãtre Crama Opriºor. Uºor sumbru. Aromele complexe ºi delicate de fructe roºii (coacãze ºi viºine) ºi notele de violete. în orice colecþie cinstitã de vinuri. cu fructe roºii supracoapte ºi niºte tanini fini perfect integraþi. culoarea robustã ºi structura echilibratã. este expresia maximã a zonei sale. cât o plãcere pur hedonistã. care nu lasã loc de interpretãri. cafea ºi coacãze negre. Producãtor: Con Sur Importator: Cramele Recaº Culoare roºu-rubiniu intens ºi concentrat. vinul care trebuia “sã miroasã a chilie de mãicuþã” are. Preþ: 25 lei Disponibil: magazine specializate. Nasul este o combinaþie interesantã de tonuri aromatice ce amintesc de alunele prãjite. Preþ: 42 lei Disponibil: magazine specializate. Preþ: 72 lei Disponibil: la producãtor. MERLOT – TOCORNAL CONO SUR. magazine specializate CABERNET SAUVIGNON. Odatã cu trecerea timpului tonurile sale evolueazã cãtre note de stejar afumat. cu note sensibile de animal. Uºoara astringenþã. restaurante SMERENIE. 2006 Producãtor: Cramele Rothenberg Fãcut cu sufletul de cãtre Miºa Rothenberg ºi ºlefuit cu multã artã de cãtre Liviu Grigoricã. 2007 Producãtor: Crama Opriºor Un vin care s-a lãsat mult aºteptat. cu un postgust condimentat. cafea ºi condimente. alc. cireºe amare. cu arome curate de prune. restaurante MERLOT 2006 – PRINCE ªTIRBEY IG Dealurile Olteniei 14% vol. ceva din liniºtea ºi serenitatea mãnãstirilor vechi. 2007 Producãtor: Domeniul Coroanei Segarcea Cabernetul din 2007 nu este atât o provocare intelectualã. E de acceptat aºa cum este ºi de savurat tolãnit. dublatã de condimentele din final.RECOMANDÃRI RADU RIZEA VALENTIN CEAFALÃU MERLOT. pentru cã aºteptãrile nu au fost înºelate. aromele sale cãpãtând în urma acestor procese o complexitate aparte. Feteasca Neagrã aduce un plus de catifelare ºi pigmentãri de piper verde. dar pentru care aºteptarea a meritat. cel puþin pânã în prezent. cu sclipiri rubinii. Trecând peste jocuri de cuvinte. magazine specializate. Este de preferat ca vinul sã fie decantat ºi aerat înainte de a fi consumat. Promite sã devinã o provocare pentru vinurile intelectuale ale Europei. retail. iar Merlotul îi conferã aromele de fructe negre. Preþ: 60 lei Disponibil: în curând la producãtor ºi în magazinele specializate FETEASCÃ NEAGRÃ. într-adevãr. Preþ: 11 lei Disponibil: magazine specializate. cu un postgust condimentat. elegante ºi un gust cu o texturã bogatã ºi arome concentrate. face savoarea oricãrei seri reci pe care nu o petreceþi singur. restaurante . intens.stirbey. la producãtor 32 Producãtor: Agricola ªtirbey Culoare plãcutã roºu-intens. Gustul este prietenos. MERLOT – LA PUTERE IG Viile Timiºului 14% vol. tabac fin ºi toval. de viºine ºi prune galbene. pentru cei fãrã chef de contemplare. mãcar cinci-ºapte ani. Preþ: 45 lei Disponibil: www. Nas de coacãze. 2006 13 % vol.ro. alc. În gurã dezvoltã o intensitãþi dulci. Producãtor: Cramele Recaº Un cupaj plãcut. îl recomandã ºi ca vin de gastronomie. se combinã armonios cu cele de condimente ºi ciocolatã. cu ochii la ceva plãcut vederii. lemn. Gustativ este mineral ºi uºor sãrat.

...... Sebastiani Vineyards & Winery 2005 (Sonoma County............ cele trei recomandãri clasice ale Wine Spectator (<15$............ Sector 5................... 2007: caracter puternic de syrah........ la preþuri rezonabile......... 13........ 38$): arome de fructe bine coapte........... Aconcagua Valley. Adresa....... 2006: fãrã „bomba de fruct“ tipicã vinurilor chiliene.......... 2007 (90 de puncte......... fãrã surprindere... de bãut imediat..... Alsace.. Africa de Sud...................... .......... St....... Benziger Family Winery 2005 (Sonoma County. însã nu existã nici o indicaþie de preþ.... 2006 (88 de puncte............. Chateau St...preþ 100 lei (plãteºti 10 numere......-Joseph alb Ro-Rée.. 9............:.....Recomandãri internaþionale ªi în acest numãr Vinul............. Nume..... Sc.. (7-8 lire sterline)... Tel.... cu note mult mai subtile de coacãze... 4.... Ravenswood „Vintners Blend“ 2006 (California............ din moment ce vinul nu a fost pus încã pe piaþã..... „Structurã ºi completitudine într-o formã aproape etericã“ este caracterizarea fãcutã acestui vin elegant ºi cu arome puternice de fructe. * Fãrã tragere la sorþi! Oferta este valabilã pentru primii 1.. la preþuri decente. conform WSJ: Charles Krug 2005 (Napa Valley.....99$)... Jane Mc Quitty descoperã... Dry Furmint..... >30$) puneau accentul pe arome tinere ºi intense. Ungaria..............ro datele pentru facturare. Viilor nr....... Doresc sã mã abonez la pentru: 6 luni........ cu un accent discret de lemn dulce. Peste 30$: Domaine Chèze. nectarinã ºi coajã de portocalã.... Washington....... 1530$. sub 20 de dolari........ Ap..000 de abonaþi..... Bl..... Ofertã specialã de abonare + Aboneazã-te pe un an la revista ºi La închiderea ediþiei noastre....99$)...... ªos..99$) ºi Simi Winery 2005 (Sonoma County........................ 18.... Spania.. Two Vines... 2006: unul dintre noile vinuri seci de Tokaji................ Blackstone Winery 2006 (California.................... Cave Vinicole de Hunawihr.......... nici mai puþin decât un Mare Bordolez: Château Latour. 2007 (14. pâine prãjitã ºi piper........ Câºtigã 96 de puncte (deocamdatã)... 5... Haut Medoc..... cupaj tipic.. Cabernet Sauvignon. Concha y Toro.. 15. astfel încât se pot bea câteva sticle excelente..... Ce i-a entuziasmat pe degustãtorii WE? Nici mai mult.......... Jean 2005 (California....... cu note de cãrbune.... 103...... 2006.... Cod poºtal..99$)....... Grand Cru Rosacker. Vinul de colecþie al sãptãmânii: Riesling.............. 54..Ro prezintã câteva din recomandãrile de vinuri fãcute de cãtre editorii publicaþiilor internaþionale de profil (Wine Spectator............. 2007 (85 de puncte. „Vinul roºu al sãptãmânii“: Vina San Esteban............ sunt....... Best buy în sãptãmâna 16-23 Martie: Comic Relief Red Nose White.... Chile...............99$)............ Aboneazã-te ºi poþi beneficia ºi de alte oferte speciale! * Nu se acordã contravaloarea în bani a cadoului oferit la abonare TALON DE ABONAMENT Prenume......... 9.......preþ 50 lei (plãteºti 5 numere...... Chenin Blanc...... Cartlidge & Browne 2005 (California.......... 78-88............ Franþa....... care se bucurã cã podgorenii au mai renunþat la preþurile ridicate.. Cont IBAN: RO33 FNNB 0001 0259 1818 RO01 Trei vinuri de excepþie recomandate de prestigioasa revistã de vin: „Alegerea Decanter“: Boekenhoutskloof. 13.... cu arome puternice de mãr......... ... 3.......... precum ºi recomandãrile redactorilor The Wall Street Journal ºi Times.....99 lire sau 3 sticle la 9... cu un echilibru viu între notele de mãr cu migdale ºi cele de miere. 2008 4. Cod poºtal 050158.. 2008.......... deschis la Credit Europe Bank . 9.. primeºti 6) 12 luni. împreunã cu dovada plãþii sau trimite pe e-mail la cezar@vinul... Porcupine Ridge Syrah... Localitatea..... Cele mai bune Merlot-uri americane. 2007.. Coastal Region...... 8$): dulce.......... Sub 15$: Columbia Crest.......... piersicã ºi condimente dulcegi............ In Situ.SMB. La Mancha. 15-30$: Château Caronne Ste G e m m e ....... „Vinul alb al sãptãmânii“: Royal Tokaji........ primeºti CADOU o sticlã de Merlot Mãiastru de la Carl Reh Winery ................. câtã vreme restul lumii reuºeºte sã furnizeze vinuri de calitate excelentã.. Pauillac... e-mail............. Et... Palacio del Marques.. Wine Ethusiast ºi Decanter)............... cu finiº mineral. 16$): arome de cireºe negre.. numãrul de telefon ºi adresa de livrare. 15.... explicã prestigiosul cotidian de afaceri...... Plata se va face în contul SC CEZAR CONNAISSEUR SRL....99 lire ºi Frontera Sauvignon Blanc.. frunze verzi ºi cu o consistenþã savuroasã......79$)... Riesling. cã avântul preþurilor pentru vinurile de Bordeaux poate fi cu uºurinþã ignorat. ..99 lire) „Merlot-ul revine“.................99 lire sterline...99$). 2.....99 lire.........99$)......... cu un atac de piersicã. primeºti 12 + o sticlã de vin Merlot Mãiastru de la Carl Reh Winery) Completeazã ºi trimite talonul de mai sus la adresa: Bucureºti..

ro Consultant ºtiinþific Liviu Grigoricã liviu.boerean@gmail.Melanzane alla parmigiana ISSN 1844-3915 „Melanzane alla parmigiana“ este un preparat gastronomic impresionant pe care l-am gãsit într-o catre excelentã.gavrila@core-target. Peste vine alt strat de vinete. Se unge un vas termorezistent cu puþin ulei de mãsline. sos ºi parmezan. Se pune vasul in cuptorul preîncãlzit la 190-200 grade C ºi se lasã pânã când deasupra se formeazã o crustã aurie.ro Redactori Dora Todea. Apoi se prãjesc vinetele fãrã ulei ºi se ung cu ulei de mãsline dupã ce sunt scoase din tigaie.ro Publisher Cezar Ioan cezar@vinul.vinul. un vin în care aromele de fragi.ro Senior editor Radu Rizea radu@vinul.ro este editatã de SC Cezar Connaisseur SRL. cireºe ºi afine se împletesc cu cele de fructe de cactus. Pentru sosul de roºii se fac urmãtorii paºi: se cãlesc cãþeii de usturoi în ulei de mãsline. peste care se pun câteva linguri de sos de roºii. sucul de roºii ºi vinul ºi se lasã la foc mic pânã când sosul devine cremos.opd. un cupaj din Nero d’Avola ºi Frappato. Apoi se lasã sosul la rãcit. sec o legãturã de busuioc oregano o ceaºcã de pesmet o linguriþã de roºii uscate ºi mãrunþite în ulei ulei de mãsline extravirgin zahãr. scrisã de o colecþionarã a reþetelor tradiþionale italiene. George ªerban. sare. parmezan ºi oregano. tãiate felii pe lungime 3 cãþei de usturoi mãrunþiþi o cutie de roºii în bulion o ceaºcã suc de roºii 125 g de brânzã mozzarella (tãiatã cubuleþe) 200 g de parmeazan ras 1 pahar de vin alb. piper ºi jumãtate din cantitatea de busuioc. dupã care se adaugã în tigaie roºiile în bulion (mãrunþite în prealabil). sare. Pentru douã persoane avem nevoie de urmãtoarele ingredient: 2 vinete frumoase.993. www.Ro se poate face numai cu acordul prealabil al editorului. înlocuind ceapa cu usturoiul. Eufemia Azolina Pupella. dupã care se aºeazã un rând de vinete. Un vin roºu sicilian este alegerea potrivitã pentru acest preparat. pânã la ultimul strat când se înlocuieºte parmezanul cu brânza mozzarella tãiatã cubuleþe. Se serveºte în farfurii plate.com Redactor-ºef Valentin Ceafalãu vali@vinul. cu câteva frunze de busuioc ºi un firicel de ulei de mãsline deasupra. Cristian Boerean este autorul blogului culinar de la Vinul. Dan Petrici. Preluarea de texte ºi imagini din aceastã publicaþie sau de pe site-ul Vinul.ro Director ediþia online Bogdan Gavrilã bogdan. aºa cã vã recomand Cerasuolo di Vittoria Planeta. Pe fiecare felie se presarã oregano. piper Se amestecã pesmetul cu douã linguri de ulei de mãsline ºi cu roºiile uscate. Sergiu Nedelea Food editor Cristian Boerean cristian.Ro. rafinat degustãtor al celor mai diverse bucãtãrii internaþionale ºi în egalã mãsurã un cunoscãtor al vinurilor de calitate. apetisantã. „cucina Siciliana“. dupã care se clãdesc una peste alta ca sã le pãtrundã bine aroma de oregano. 34 . câteva frunze de busuioc ºi parmezan din abundenþã.915 DTP Omni Press & Design www. Mi-am permis sã aduc o singurã modificare acestui preparat. caramel ºi ghimbir. Se acoperã totul cu un strat uniform de pesmet. astfel cãpãtând o aromã încântãtoare. Bucureºti.ro 0722. Responsabilitatea pentru articolele publicate revine autorilor. Acest vin a fost descris de cãtre producãtor ca fiind „cel mai teritorial“ dintre vinurile sale.com Publicitate Andrei Chica andrei@vinul. Pentru tuºa finalã de gust se drege cu puþin zahãr.grigorica@gmail.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful