PRINTED BY POINTMAX

GAMA PRESTIGE TÃMÂIOASÃ ROMÂNEASCÃ
TIPUL VINULUI: alb, sec. VARIETATE: Tãmâioasã Româneascã (soi românesc de tip Muscat) CARACTERISTICI VITICOLE: Domeniul dispune de 16 hectare de Tãmâioasã Româneascã, plantate la o densitate de 6.000 de plante la hectar. Modul de tãiere este Guyot simplu; sol – de tip cernoziom calcaros. TEHNICÃ DE VINIFICAÞIE: Strugurii, ajunºi la un nivel de maturitate de 225g zahãr/litru de must, s-au cules manual ºi s-au desciorchinat. Bogãþia de arome se gãseºte în pieliþa boabelor ºi de aceea, pentru a se extrage, s-a fãcut o macerare pe boºtinã, timp de 24 de ore, la o temperaturã de 8-10°C. A urmat o presare uºoarã, iar mustul obþinut a fermentat lent, timp de 30 de zile, în cisterne de inox, cu temperaturã controlatã între 15 ºi 18°C. DATE ANALITICE: Alcool: 13,5%; Zahãr: 1,22 g/l.; Aciditate: 5,77 g/l acid tartric. CULOARE: Galben, cu uºoare reflexe aurii. NOTE OLFACTIVE ªI GUSTATIVE: Note de trandafir, litchi, fidel aromelor de struguri Muscat. În gurã are o prospeþime frumoasã, aromele sunt cele care dau volum; puþin ca pulpa de piersicã, un bun echilibru acid. Finalul este lung, cu o mare persistenþã gusto-olfactivã. TEMPERATURÃ RECOMANDATÃ DE SERVIRE: 10-12°C. S.C. DOMENIUL COROANEI SEGARCEA S.R.L Str. Dealul Viilor nr. 108, Segarcea Dolj, România T.: + 40 251 210 516 F.: + 40 251 210 521
www.domeniulcoroanei.ro

Nr. 16

2009

WINE. LIF

20
de vinuri pentru doamne

Berile nedemocratice
Mãrgineanu,
îngerii ºi vinul

Costãchel, cronicarul de bucate Mondavi
nemuritorul
În cu rând „Ghid Vin ul ul.Ro “ Det

Ofertã specialã de abonare
Detalii în pagina 3

în p alii agin a4

Femeia din spatele vinului

.

la acelaºi degustãtor..ro ºi vei primi detalii referitoare la modalitatea de platã. a primit note diferite. un vin excelent la preþ redus sau alte asemenea. De ce sã dai. sã încercãm sã dãm valoare cât mai bunã produselor sau serviciilor pe care Aboneazã-te pe un an la revista ºi primeºti CADOU o sticlã de Merlot Mãiastru de la Crama Opriºor*. Vinuri tinere puse faþã în faþã cu toate cãzãturile de prin magazine. Preþul abonamentului pentru 12 apariþii este 100 de lei. fãcea afaceri de cafenea (culmea. de încredere. nu înseamnã neapãrat cã iubitorii vinului lui vor înceta sã-l cumpere. scandalul iscat în Marea Britanie pe marginea concursurilor de vin mi se pare o aberaþie. dacã vã sunã mai familiar).. ca sã ne împingã înainte. mai rãu. ba supuºi la tot mai multe tentative de mituire (pe principiul „articolului 2“ – „ia ºeful. aici: mulþi nu înþeleg cã a venit vremea sã dãm substanþã proiectelor noastre. în degustãrile comparative organizate de cãtre producãtori. Însã. Cu toate acestea. ca recompensã pentru o vacanþã de vis sau ca sã dea o mânã de ajutor unui vechi prieten. era un mic Dumnezeu al marketingului. fãrã sã „ne oblige”. vorba înþeleptului . Cât timp piaþa pãrea sã ºtie doar un singur drum – în sus – orice bãieþaº de la spãlãtoria auto. Acum vine vestea proastã: toate astea s-au terminat! Cel puþin pentru o vreme. Vorbim însã despre un produs excepþional – vinul – ºi despre experþii mai mult sau mai puþin calificaþi sã-ºi dea cu pãrerea despre el. Nu se spune la ce distanþã de puncte. cei care lucreazã pentru el încep sã fie ba vânaþi de concurenþã.gen „las-o. Criza. Sã fim corecþi. * Nu se acordã contravaloarea în bani a cadoului oferit la abonare încercãm sã le vindem. „mica ciupealã”. Care – al naibii ghiveci (sau mãmãligã)! – refuzã sã facã explozie exact când am avea nevoie de-un ºut în dos. Cel mai adesea. Sunt zeci de exemple despre cum cineva îºi poate „ajuta“ vinul sã câºtige mai multe puncte în presa de specialitate. De substanþã Omul. era vorba despre cazuri în care acelaºi vin. unele chiar ieºeau). Dacã un producãtor poate sã fie „pãtat“ de un asemnea scandal. se terminã înainte sã apuce piaþa sã se lãmureascã despre ce e vorba. Dacã aºteptãrile cunoscãtorilor vor fi înºelate. pentru a evita influenþia subiectivã a preferinþelor unuia sau altuia dintre membri. care „meticula” Excel-uri prin vreun birou microscopic de multinaþionalã. dacã un jurnalist de vin de talia lui Parker este suspectat de înºelãtorie. Popularitatea ºi credibilitatea lui se duc de râpã ºi. tiraje ratate comparate cu cele mai bune produse din cramã. Fãrã tragere la sorþi! Trimite datele de contact la cezar@vinul. notele cele mai mari ºi cele mai mici se taie. ci doar cã au fost RADU RIZEA note diferite. ªi. Dacã adãugãm în oala asta ºi câteva idei despre viaþã ºi muncã . sã comunicãm corect ºi eficient ºi sã pretindem aceleaºi lucruri atunci când cumpãrãm ceva. de data aceasta intenþionat. În mod normal. e înclinat mai degrabã sã caute scuze decât idei. cu un PR bun. una micã. producãtorul va suporta consecinþele în anul urmãtor. doi ani de experienþã în viaþa realã ºi fãrã curea la pantalonii de costum. Din crizã – ca ºi din viaþã. dacã-s ei aºa deºtepþi!” – avem în faþã toate ingredientele „eternului ghiveci“ românesc (sau mãmãligi. oricât clamãm „nevoia de schimbare”. Dar e ºi-o veste bunã. Cei care înþeleg sã scoatã capul din cutia în care au trãit pânã acum vor reuºi. O loviturã sub centurã. iar reconstrucþia imaginii sale va fi plãtitã cu bani grei în încã vreo câþiva ani.ro degustãri evenimente • bloguri 3 . luãm ºi noi“). dacã este vreo ediþie limitatã. dar se ºi practicã. ca sã nu mai menþionãm ceasurile de aur sau vacanþele care sunt oferite pe la unele château-uri. cu cheile de Audi „împrumutate” pentru douã ore de la un client ºi cu telefonul mobil exagerat de scump aºezat la vedere. criza ar trebui sã determine schimbãri majore în mentalul colectiv – ºi când spun asta nu mã refer la vreun farafastâc teoretic socio-filosofic. Orice junior cu diplomã.OPINII ªpagã. bãi. dineuri informale cu asortãri perfecte ale mâncãrurilor la vinurile servite. de ce sã iei? Prin presa strãinã au apãrut câteva informaþii care pun sub semnul întrebãrii capacitatea degustãtorilor ºi a jurnaliºtilor de vin de a oferi repere sigure.scapã cine poate. ci la lucruri simple: sã nu mai visãm la „tunuri”. În toate concursurile respectabile. Acest lucru nu doar cã se poate întâmpla. În mare. „învârteala”. „sã facã alþii. de fapt ne e mai confortabil cu lucrurile CEZAR IOAN „ a º a cum sunt”. Numãrul mare de membri ai juriului garanteazã o medie de bun-simþ a notelor. Eroarea unuia sau altuia dintre degustãtori va fi. În concursuri de genul „Chardonnay du monde“ sau „Syrah du monde“ poþi avea cele mai bune recomandãri ºi nu ai ce sã cauþi dacã ai dat note aiurea cu un an înainte. din fire. • ºtiri la zi www. Sã nu ne mai lãsãm seduºi de aiureli ºi „combinaþii”. cu certitudine.vinul. nici mãcar nu mai conteazã dacã el chiar a crezut cã acel vin face 96 de puncte sau a adãugat 2-3 puncte „de la el“. în ceea ce priveºte „notele“ acordate vinurilor. cã merge-aºa!”.

ro degustãri evenimente • bloguri BUDAPESTA: 4 MEDALII COTNARI. profesionale. Sistemul de recomandãri al revistei este deschis tuturor producãtorilor care realizeazã vinuri deosebite. acasã la un producãtor cu nume (Tokaji). pentru Syrah 2008. pentru Chardonnay Sole 2008 ºi una de argint. aroma. la jumãtatea lunii iunie.Ro. „Grasã de Cotnari se remarcã din nou. Editorii Vinul. „Vinificate modern. Ce vinuri sã cumperi fãrã sã-þi iei plasã”. fiind de naturã sã individualizeze o anumitã marcã în ochii grãbiþi ai consumatorului modern.RO Vinul. ce servesc adesea drept camuflaj pentru vinurile proaste. FETEASCà DE LA DOMENIILE DEALU MARE ªI ANGST Companiile Angst ºi Domeniile Dealu Mare au încheiat un contract pentru comercializarea exclusivã a vinurilor Feteascã Albã ºi Feteascã Neagrã. iar pe de altã parte furnizeazã o recomandare independentã. gândit ca un avantaj comercial în retail ºi concretizat într-un „neckhanger” (cartonaº agãþat de gâtul sticlei. importatorul Bristot în România. un instrument informativ care vine în ajutorul clienþilor care cautã un vin în magazine. pentru producãtorul român. fãrã cunoºtinþe speciale în domeniu. Feteascã Albã are o culoare galben-verzuie.Ro va lansa în curând cartea „Ghidul Vinul. Acest „ghid al vinurilor de supermarket“ se adreseazã atât pasionaþilor. O recunoaºtere pe deplin meritatã. de la raportul dintre cafea arabica ºi cafea robusta pânã la zonele de recoltare. Gustativ este savuros. precum ºi gama „LIVIA”.vinul. una dintre garanþiile suplimentare de calitate în faþa consumatorilor. Feteascã Neagrã este un vin de o culoare roºu-rubiniu intens. uºor mineralizatã. aciditatea. astfel încât.Ro fac obiectul unei analize atente din partea degustãtorilor din colectivul redacþional.I. 2009 fiind „cel mai bun an. cu personalitate distinctã ºi o fineþe a aromelor. Potrivit oficialilor Cotnari.) .R. desfãºurat sub egida Organizaþiei Internaþionale a Viei ºi Vinului la Budapesta. în care gustul acestui soi nobil de struguri interfereazã cu acela de coacãze negre ºi prune uscate. rotund ºi extrem de catifelat. cristalinã. limpede.) Recomandat de Vinul.Ro! UN NOU CONCEPT DE PROMOVARE A VINURILOR DE CALITATE „Recomandat de Vinul. unde Grasã este un concurent direct. ca rezultate recunoscute internaþional“. Este un vin vioi. potrivit unui comunicat de presã al producãtorului din Dealu Mare.Ro au fãcut toatã „munca de jos“. Se remarcã prin aroma finã. împãtimiþilor de vinuri. compania totalizeazã astfel 37 de medalii la concursurile internaþionale. Acelaºi concurs a adus producãtorului bãnãþean Cramele Recaº o medalie de aur. Produsele recomandate de Vinul. Demersul Vinul. având în vedere apariþia aceloraºi caracteristici la ambele vinuri (mucegaiul nobil)“.ro ºi Vinul. de la Crama Opriºor. un amestec pentru espresso putând proveni chiar ºi din 7-8 plantaþii de pe douã sau trei continente. o degustare de espresso ºi capuccino al cãrei maestru de ceremonii a fost chiar Nimrod Almagor. cât ºi (mai ales) clienþilor obiºnuiþi. având acest instrument la îndemânã. informaþii relevante ºi judecãþi critice imparþiale despre vinuri cu care vã veþi „confrunta“ la raft. sã înþeleagã diferenþele tehnologice dintre procesul de fabricare a unui espresso ºi a unui capuccino.ro. Conceptul „Recomandat de Vinul.ACTUALITATE ESPRESSO PENTRU MASE Degustari. strãlucitoare.ro au organizat. discretã. oameni care de prea multe ori au cãzut în plasa campaniilor de marketing ori s-au lãsat furaþi/înºelaþi de etichetele colorate. de la Crama Gârboiu – un producãtor de dimensiuni mijlocii din Vrancea. dar ºi sã înveþe noþiunile de bazã care compun ghidul de apreciere a unei cafele: „crema“. (C. Acest ghid conþine repere clare. Dincolo de datele tehnice. sunt create pentru cei ce apreciazã vinul ºi doresc sã potenþeze plãcerile unei mese rafinate. veþi fi mai feriþi de riscul de a da bani buni pe un produs prost. o certificare suplimentarã a calitãþii. pe viitor acest concept urmând sã fie extins ºi cãtre alte game. se precizeazã în comunicat. de origine controlatã. Vinurile sunt disponibile doar în reþeaua de magazine Angst. care se remarcã prin aroma finã. 2 RECAª Douã medalii de aur ºi douã de argint au obþinut vinurile Cotnari SA în Concursul „Vinagora”. din struguri culeºi la maturitate deplinã. de naturã sã-l ajute pe consumator în alegerea unui vin. inscripþionat cu recomandarea menþionatã). care îºi dau girul numai asupra acelor vinuri care se disting prin calitãþi deosebite ºi un raport preþ / calitate avantajos. cu sprijinul Bristot. (R. are un dublu scop: pe de-o parte oferã vizibilitate sporitã la raft. Identitatea vizualã a produsului ºi grafica ambalajului aduc o notã de prospeþime ºi modernitate.Ro” va fi. Grasã „Selecþie“ 2005 (ambele au obþinut aur) ºi Grasã 2005 ºi Grasã 2000 (argint). Primele sticle care vor purta aceastã semnalizare sunt cele din gama „Mãiastru”. de-acum înainte. Nimrod Almagor a explicat ºi procesul complex care conduce la crearea unui amestec potrivit pentru espresso. mirosul ºi corpolenþa. cele douã vinuri seci. Potrivit unui comunicat al companiei moldovene. subliniind forþa celor douã nume partenere: Angst ºi Domeniile Dealul Mare“. 4 • ºtiri la zi www. gradul de prãjire. ÎN CURÂND PE PIAÞÃ: GHIDUL VINUL. Invitaþii au avut ocazia sã studieze „anatomia“ aparatului de espresso. cu prospeþime ºi fructuozitate evidente.Ro” – care urmãreºte sã faciliteze accesul la public al unor produse nou lansate va fi vizibil pe piaþã începând de luna aceasta. Vinurile medaliate au fost: Grasã 1984.

„Suntem încã într-un stadiu incipient. are o esteticã deosebitã ºi permite admirarea licorii dintr-un unghi rãmas. Dopul fabricat din sticlã va avea ºi alte avantaje: va face vizibile eventualele scurgeri. Sticla utilizatã pentru dopuri trece printr-un proces de sinterizare. inaccesibil. Despre acest vin autorul sãu. care este „ajutat“ de un inel de silicon. capabilã sã permitã microoxigenarea vinului. ARÃTATÃ LUMII La începutul lunii iulie. autorul cupajului. (RADU RIZEA) . Ediþia limitatã „Nenumita 2007“ reprezintã o colecþie de patru sticle. Liviu Grigoricã afirmã: „La «Nenumita» eºti copleºit de aroma extrem de intensã în care menta. Ea se adreseazã doar celor care. au dezvãluit invitaþilor. Sistemul este complet nou. Rodica Cãpãþînã. Peter Gago.ACTUALITATE „NENUMITA“. a avut loc prezentarea în premierã a colecþiei de vinuri „Nenumita“. Dacã mai reziºti. recunoaºte Gago. afinele ºi meriºoarele se contopesc ºi se potenþeazã reciproc. spune vinificatorulsef de la Penfolds. punându-ºi speranþa în puterea noului dop de a imita transferul de oxigen pe care îl permit dopurile tradiþionale. „«Nenumita» prezentatã de noi este o himerã vrãjitã recuperatã prin strajnice înfãptuiri ºi cu multe riscuri demne de exploratorii de suflete pierdute ºi readuse la viaþã. Acesta este al doilea proiect al Cramei Opriºor (dupã emot10ns). PENFOLDS EXPERIMENTEAZÃ CU DOPURI DE STICLÃ Gigantul Penfolds a anunþat în cadrul Vinexpo 2009 cã a început sã experimenteze un nou sistem de închidere a sticlelor: dopuri de sticlã sinterizate (legate prin presare ºi încãlzire). dopul de plutã ar rãmâne cea mai bunã soluþie din lume“. Pentru a dovedi (ºi a-ºi dovedi) cã sistemul este funcþional. „Dacã ai putea evita defectele de dop. Penfolds a aruncat în teste câteva lãzi de Grange. la restaurantul Maccheroni. conceptul care a stat la baza apariþiei acestui cupaj realizat din soiurile Shiraz. directorul general al Cramei Opriºor ºi Liviu Grigoricã. au ºi o dozã de «nebunie» creativã”. poþi degusta vinul ºi vei fi uimit de atacul sãu direct ºi puternic urmat de un gust învãluitor ºi misterios“. Cabernet Sauvignon. însã primele rezultate vor putea fi vãzute în doi-trei ani“. ceea ce îi conferã o structurã de þesãturã foarte finã. care poartã pe etichete lucrãrile artistului Ciprian Paleologu (care recidiveazã astfel dupã gama Erotikon). dupã încetarea colaborãrii cu George Moisescu. informeazã Decanter. pe lângã curajul de a încerca experienþele intense. Merlot ºi Pinot Noir. un grup restrâns de pasionaþi ai vinului ºi reprezentanþi mass-media. fãrã nici o asemãnare cu VinoLok-ul utilizat de unele companii germane. Potrivit acestuia. cea mai nouã creaþie a Cramei Opriºor. cel mai scump ºi cel mai premiat vin al producãtorului. pânã astãzi.

“ Vinul preferat: „Nu am un singur vin preferat.ro degustãri evenimente • bloguri Femeia din VALENTIN CEAFALÃU Vinul nu mai este de mult un domeniu strict rezervat bãrbaþilor. afirmã Luchi Georgescu despre începutul relaþiei sale cu un domeniu care „îþi oferã satisfacþii. figuri cunoscute în lumea vinului din România. vinul atrãgândo prin „metafizicã. exceleazã în ceea ce fac. în majoritatea þãrilor civilizate. Vinul preferat: „Consum aproape exclusiv vinurile produse de Vincon. nu ºtiu dacã sunt apreciatã ºi nici nu mã gândesc des la asta. pânã la cea de promovare. Dragostea nu putea veni înainte de a înþelege frumuseþea ºi unicitatea vinului“. lucru ce a condus la necesitatea apariþiei unui segment al vinurilor care sã se adreseze femeilor. Fãrã dragoste. apoi de spumos. atât din punct de vedere gustativ. Din contrã. cât de interesate sunt femeile din România de vin ºi dacã este nevoie de o piaþã a vinului care sã se adreseze doamnelor. Cred cã sunt apreciatã pentru seriozitate. te fac sã mergi mai departe ºi sã fii mândru cã faci parte din poveste“. atenþia.. astãzi producãtorul vrâncean numãrându-se printre cei mai mari din þarã.ºi nu sexul cãruia îi aparþii“. preºedinte APEV „MÂNDRU Cà FACI PARTE DIN POVESTE“ „La început. în ultimii ani.. interesul femeilor faþã de vin a crescut considerabil. De aceeaºi pãrere este ºi Rodica Cãpãþînã. vânzare ºi imagine. de cele mai multe ori specialistele de la noi sunt privite cu interes. declarã profesorul universitare Arina Antoce. iar prezenþa femeilor în aceastã branºã nu mai este una exoticã.). am încercat sã aflãm cum sunt privite femeile în acest domeniu. Autocaracterizare: „Putere de muncã. pasiune pentru produs. începând de la faza de producþie ºi cercetare. a avut tenacitatea ºi capacitatea sã intre în segmentul de vinuri premium. cât ºi din punct de vedere al aspectului comercial. Îmi place vinul. când „aiurea. tenacitate. Competenþele profesionale respectate Faþã de alte domenii. dupã Revoluþie. foarte multe dintre femeile care activeazã în acest sector. De asemenea. ci foarte multe!“ Rodica Cãpãþînã – director general Crama Opriºor. în sectorul vitivinicol de la noi femeile sunt foarte bine reprezentate numeric. spiritul de observaþie. dezorganizare. îl apreciez. iar relaþia cu colegii este una bazatã pe respect. Mã strãduiesc sã fiu consecventã cu mine însãmi. Personal mã bucur foarte mult cã activez într-un domeniu în care mai important este ce ºtii ºi ce poþi . De pe poziþia de jucãtor mare. ºi apoi cu „Oltenia“. Împreunã cu mai multe specialiste. (. nu a fost decât dorinþa de a dezvolta o nouã afacere legatã de industria bãuturilor. de vodkã. care considerã cã. majoritatea bucurându-se de succes ºi respect. interese personale“. apoi de bere. la propriu ºi la figurat. m-am apucat de exporturi cãtre România.DOSAR ATRASà DE METAFIZICA VINULUI A reuºit sã importe în Oltenia prospeþimea ºi profesionalismul nemþesc. 6 • ºtiri la zi www. A intrat în acest domeniu.vinul. Doar pragmatism. administrator Vincon Vrancea . Dupã privatizarea Vincon. oameni neserioºi. în pofida greutãþilor ºi riscurilor asumate. dãrâmând astfel barierele discriminatoare. Este o terapie pentru inimã ºi suflet. îmi folosesc logica. sentimentul permanent cã nu eºti nimic“. creativitate. Mã strãduiesc sã fac lucrurile bine. alãturi de multã implicare la toate nivelurile. spirit organizatoric ºi o aplecare destul de mare la problemele celor cu care lucrez“. mai întâi cu gama „La Cetate“. ªi de aceea îl iubesc“. cã asta ºtiam. „Femeile din industria vinului sunt privite din punctul meu de Luchi Georgescu. director Crama Opriºor. Autocaracterizare: „În primul rând. „Eu aº zice cã este unul din domeniile în care nu (mai) avem mari probleme legate de egalitatea dintre sexe. a vut grijã sã sterilizeze compania „de datorii. ºi uite aºa am intrat eu în contact mai apropiat cu vinul si s-a desfãcut papila“.

DOSAR PARTEA SENSIBILÃ A CERCETÃRII VINULUI Arina Antoce este unul dintre cei mai mari specialiºti în oenologie din România. Volumul mare de cercetare în domeniu s-a concretizat într-un numãr mare de lucrãri de specialitate ºi teze de doctorat. finalizatã cu „stabilizarea“ profesionalã. Pasiunea pentru vin a venit. multe dintre ele apreciate la nivel internaþional. umblate. Arina Antoce. era considerat aproape o perversiune Rodica Cãpãþînã 7 . Facultatea de Horticulturã poate. ies singure la restaurant ºi consumã vin. Dragoste târzie. ies singure la restaurant ºi consumã vin. regiunea Bourgogne. ajunsã la a ºasea ediþie. deoarece ele se ocupã de obicei de cumpãrãturi. Autocaracterizare: „Seriozitatea. proprietar Domeniile Sãhãteni ºi Mariana Ochean mai introduc în ecuaþia prezenþei femeilor în sectorul vinului exotismul ºi reticenþa. dar cu atât mai profundã ºi mai statornicã“. eleganþã. „Vinul evolueazã precum femeia. în definitiv. apreciazã Rodica Cãpãþînã. distincþie. „Femeile cumpãrã vin pentru acasã. dar specificã faptul cã existã o (Continuare în pagina 8) Femeile cumpãra vin pentru acasã. odatã cu «decantarea» posibilitãþilor concrete din mulþimea de visuri ºi dorinþe. vinificator-ºef Crama Opriºor care crede cã un mare avantaj este acela cã femeile „se dove- CREATOAREA VINVEST-ULUI Dupã 25 de ani de vin. Un vin care sã stimuleze imaginaþia. lucru care. crezul sãu fiind acela cã vinul se poate conjuga ºi la feminin. transformatã în identitate: Salonul Internaþional de Vinuri Vinvest.“ A participat ca membru al juriului la mai multe concursuri naþionale ºi internaþionale ºi s-a specializat în Franþa. acum cinci ani. Aurelia Viºinescu considerã cã femeile fac în general selecþia de vinuri pentru acasã. migalã. Nu am constatat abordãri diferite în funcþie de sex“. Cerere în creºtere. cum spunem noi pe olteneºte“. acum cinci ani era considerat o perversiune. dar cu personalitate. Aurelia Viºinescu. Tot despre calitãþi aminteºte ºi Veronica Gheorghiu. un exerciþiu aducãtor de satisfacþie. Nu trebuie sã fie perfect – identificarea unei mici «probleme» poate reprezenta. Sunt foarte multe femei singure. Lucia Pîrvu are acum o nouã pasiune. sã facã odihna ºi mai odihnitoare. al Salonului Internaþional Vinvest • ºtiri la zi www. emancipate“. potrivit afirmaþiilor sale. iar visele mai frumoase!“ spatele vinului vedere doar prin prisma calitãþilor profesionale. puterea de muncã ºi de învãþare. organizator talent“. profesor universitar în oenologie la USAMVB. una dintre cele mai eminente figuri din domeniul vinului din România: “Exigenþã. mã refer la o evoluþie frumoasã: rafinament. Considerã cã pasiunea pe care o poartã vinului s-a transmis din generaþie în generaþie. petrecuþi printre altele la Zarea ºi Vinexport Bucureºti. mai ales în igiena vinului. lucru care. dorinþa continuã de perfecþionare“ Vinul preferat: „Un vin bine fãcut. independente. Viorel Stoian.vinul. dar neavizatã Aproape toate respondentele noastre au fost de acord cã în acest moment în România existã o cerere din ce în ce mai mare de vinuri din partea femeilor. «tari în gurã». din aproape orice categorie. dr. precizeazã Luchi Georgescu. administrator Vincon Vrancea. dãruire ºi infinit Lucia Pîrvu. pasiune. abnegaþie. O caracterizare a Luciei Pîrvu a fost fãcutã de prof. ambele precizând cã mult mai importante sunt rezultatele. „relativ târziu. seriozitate. una dintre cele mai importante manifestãri de profil din România.ro degustãri evenimente • bloguri „ desc bune degustãtoare.

cu multã voinþã. cu viaþã socialã. bine structurat. imaginea lui în ansamblu. Veronica Gheorghiu.Ro considerã cã nu este nevoie de aºa ceva. Aurelia Viºinescu afirmã cã sunt aproape inutile. unde a fost vinificator (vezi “Sirena Dunãrii”). rãspunsurile au fost împãrþite. informate. afirmã Mariana Ochean. ambiþioasã. Ca prezentare ºi denumire vinurile pentru femei trebuie sã fie mai aproape de sufletul. Odovitis. „Alãturi de multe asemãnãri. cooperantã ºi extrem de exigentã!” Vinul preferat: “O Feteascã regalã de Vrancea” Este nevoie de abordare diferenþiatã? În ceea ce priveºte abordarea segmentului format din femei din partea producãtorilor de vin.ro degustãri evenimente • bloguri „Prezentarea produsului. însã existã foarte multe care „preferã paharul cu vin clasicului Campari Orange“ „Segmentul de femei consumatoare de vin este întru totul semnificativ ºi nici un specialist în marketing nu-ºi poate permite. este nevoie ºi de un „ Mariana Ochean. trebuie sã þinã cont de faptul cã dorinþa de a cumpãra produsul de cãtre femeie este stimulatã puternic de mesajul emoþional pe . Odobesti Vinex. determinarea brand-ului. Distivin ºi mulþi alþii.” Vinul preferat: “Un vin roºu corpolent. În aceeaºi linie.DOSAR oarecare teamã de necunoscut în rândul acestora. „niºte strategii atente care þin cont de faptul cã femeile sunt formatoare de opinie în familie ºi nu numai. Nicoarã ºi Fiul. pasional. O parte dintre specialistele intervievate de Vinul. ªi acest lucru a fost confirmat de toate vinurile pe care le-a vinificat pânã acum. deoarece „tendinþele de consum împãrþite în funcþie de sex se suprapun de multe ori. Existã ºi o minoritate. ca fiecare înghiþiturã savuratã sã fie ca un foc de artificii: Passarowitz sau Smerenie” 8 • ºtiri la zi www. în acelaºi timp. însã trebuie realizate. în ultimii ani. Rezultatele muncii sale pot fi vãzute în calitatea vinurilor Mera Com.vinul. pãstrãtoare ale tradiþiei ºi receptive la ce e nou. mai modernã “ „VINUL ARE O LEGE. pentru a obþine ce îþi doreºti”. Mariana Ochean a reuºit sã-i readucã vinului din Vrancea. Casa De Vinuri Beciu. care se alintã ºi bea cocktail. afirmã Arina Antoce. care aduce în discuþie ºi segmentul femeilor mai tinere. unele dintre ele tulburãtoare. mult suflet ºi pasiune”. vinuri impresionante. afirmã Rodica Cãpãþînã. E o anume poezie ºi o anume nebunie sã reuºeºti sã transferi vinului toate proprietãþile strugurilor”. care „o sã disparã pe mãsurã ce vor acumula mai multe informaþii despre vinuri“. unde tot timpul faci ceva nou” ºi vinul este precum o fiinþã vie pe care „sã o înþelegi. classy“. Autocaracterizare: “În câteva cuvinte: entuziastã. Autocaracterizare: “Sunt o persoanã meticuloasã. asta o ºtiu toþi «fãcãtorii de vin». puternic. vinificator-consultant al mai multor producãtori din regiunea Vrancea SCHIMBAREA LA FAÞÃ A VINULUI DE VRANCEA Numele sãu nu este unul rãsunãtor pentru industria vinului din România dar. potrivit Loretei Budin. structurã ºi personalitate. existând ºi bãrbaþi care preferã vinuri dulci ºi femei care preferã sec“. Nu vor sã fie tratate altfel .mimozic. sensibilitatea ºi trãirile unei femei Luchi Georgescu alt tip de abordare. „Vinificaþia este ca un drog. ºi de aceea“. elemente cumva uitate în ultimele decenii. pentru ca totul sã fie bine. care conduce cãtre un alt tip de comunicare. vor sã impresioneze cu sensibilitatea“. pânã la noile creaþii de la Crama Opriºor. curãþenie. „Femeile sunt încã din pãcate în faza în care vor sã fie bãrbate. Crede cã vinificaþia este “un domeniu subiectiv. Toamna. susþine Arina Antoce. Loreta Budin considerã cã mai este mult pânã sã vedem femeile zãbovind în faþa raftului. Considerã cã „Vrancea este pe nedrept blamatã” ºi cã „ultimii doi-trei ani reprezintã începutul unei noi cariere a vinului românesc”. trãgând cu coada ochiului la vin. sã neglijeze un astfel de grup“. dar despre care crede cã nu este destul de avizat. din poziþia de vinificator-consultant pentru mai multe crame din zonã. Comunicare mai sensibilã. trendy. Legat de aceste strategii. exigentã. prospeþine. Cã sunt. dar ºtii cum e. cred. Acelaºi lucru este susþinut ºi de Luchi Georgescu. de la cele de la Vinarte. NU NORME!” “Micul-mare secret” al Veronicãi Gheorghiu este acela cã “în spatele fiecãrui vin se ascunde o cantitate de muncã foarte mare ºi. existã ºi numeroase zone în care percepþia ºi comportamentul femeilor în raport cu vinul diferã de cele ale bãrbaþilor. cu dorinþa de a obþine vinificator-ºef Crama Opriºor numai produse bune ºi de calitate.

în definitiv.” Loreta Budin. remarcã Arina Antoce. colaborator Vinul. comunicarea este de cele mai multe ori insuficientã. oneste. Din pãcate. atât oameni. „cel mai frumos pantof“ . profesionist. rãspunsul. mai feminine. Produse de calitate. se întreabã Mariana Ochean. sunt un sec cu rest de zahãr. sensibilitatea ºi trãirile unei femei. deoarece „am încercat întotdeauna sã îmi gãsesc propriul drum. etichetele de vinuri româneºti nu sunt foarte atractive pentru femei.vinul. poate nu foarte bãrbãteºti. dând personalitate proprietar Domeniile Sãhãteni vinurilor mele”.ro. nu foarte alcoolic. spune Arina Antoce. jurnalist. ambalate ºi etichetate creativ. cu mesaj clar. Cicã. Cum aratã oare.Ro.” Vinul preferat: „Cel mai bun vin pe care mi-l pot permite. Totul e bãtrân ºi prãfuit. este provocator. „E o jale la raft. Aºa a început povestea de succes a Aureliei Viºinescu. cu taninuri moi. dar ºi pentru relaxare dupã muncã. continuatã cu succesul de piaþã înregistrat de Feteasca neagrã Halewood. nu este nici pe departe suficientã informaþia despre produs. potrivit lui Luchi Georgescu. susþine Mariana Ochean. descoperi ceva. potrivirea cu bucatele de pe masã. Pe lângã acest aspect Loreta Budin sesizeazã faptul cã mai este nevoie ºi de o paletã mai largã de vinuri care sã se adreseze femeilor ºi „care sã atingã segmentul celor neiniþiate într-ale vinului. eleganþa. nu ai timp sã te plictiseºti” Cu excepþia unor mici insule însorite.degustari.“ O comunicare diferenþiatã. este creativ. aºa vrea consumatorul tradiþional“. adresatã în special femeilor. * Variantele integrale ale acestor interviuri pot fi gãsite pe www. De ce sã inventãm alte ambalaje. organism din care fac parte toþi jurnaliºtii de vin din România. Considerã cã efortul de a scrie despre un producãtor mic sau despre un vin mai puþin cunoscut este recompensat „de satisfacþia pe care o ai în momentul în care primeºte o primã medalie ºi eºti mândru cã ai contribuit ºi tu la acest succes“. sã fie vinul pentru doamne? Unele dintre respondentele noastre au declarat cã nu ar trebui sã existe vreo diferenþã. atâta timp cât publicul consumator nu este educat în materie de vin. unul dintre vinurile Aurelia Viºinescu aduce în România „Marea medalie de aur” la Concours Mondial de Bruxelles. „Oferta de vin actualã este foarte mare ºi diversificatã. cu o aromã bine conturatã de fructe sau flori ºi cu un preþ rezonabil“. dar nu þinem sã-l ºi gãsim neapãrat!“. explicã Rodica Cãpãþânã. nu se justificã. cu forþã“. simbol cu partenerul. Este o piaþã cu o ofertã generoasã însã insuficient structurata ºi organizatã“. preºedintele Clubului Presa de Vin • ºtiri la zi www. Domeniile Sãhãteni. jurnalist. „Numai imaginându-ne un astfel de vin mi se pare cã pãcãtuim în raport cu „vinul“. Autocaracterizare: „Pãi. piaþa vinului din România e varzã Loreta Budin Profilul vinului pentru femei Vorbind de vinul pentru femei apare întrebarea: totuºi cum ar trebui sã arate. „În lumea vinului românesc este nevoie de multã comunicare în baza unor vinuri corecte. uneori cu o þârã amãrui în postgust. Când îl consumã cred cã trebuie sã fie acelaºi vin cu al bãrbatului“.DOSAR care acesta îl transmite. o distincþie în- diferenþã ar trebui sã fie. ci pentru cã „vinul mã face sã visez la normalitatea de care atât ne e de dor” ºi pentru cã este fascinatã de „tot universul de senzaþii al vinului. soi pe care l-a „reinventat” cu un pic de pasiune ºi o atingere de baric. unele dintre ele mergând pe linia tradiþionalã. povestea. Cu toate acestea Arina Antoce încearcã schiþarea unui portret-robot al vinului pentru femei: „studiile par sã ne îndrepte cãtre un vin alb. dar ºi pentru ºuetã cu prietenele. legãtura. relativ tânãr. de la Crama Basilescu“ Viorela Pitulice. la nivel de prezentare: „ca prezentare ºi denumire sã fie mai aproape de sufletul. foarte trist. migala de bijutier.iatã o altã întrebare asemãnãtoare la care noi preferãm sã cãutãm. catifelate“. prietenos. bucuria de-a fi”. piaþa vinului din România e varzã“. În 2006. cãutarea.ro degustãri evenimente • bloguri 9 . mai ales dacã acesta induce o asociere. unul dintre cele mai mari concursuri din lume. mereu ºi fãrã încetare. puternic. fiecare an de recolatã este altfel. În urma contribuþiei sale în comunicarea vinului a fost numitã de curând preºedinte al Clubului Presa de Vin. Trist. conchide Luchi Georgescu. Declarã cã scrie despre vin nu ca sã fie apreciatã. Vinul nu trebuie introdus în ºabloane. iar de ceva vreme am descoperit un vin care mã lasã fãrã cuvinte. Vinul preferat: „O Feteasca neagrã de Dealul Mare sec. taninos cât trebuie. expresiv. cât ºi vinuri“. explicã Luchi Georgescu. m-am impus prin stilul pe Aurelia Viºinescu. La aceste caracteristici Aurelia Viºinescu mai adaugã „arome mai intense. tre vinul pentru bãrbaþi ºi cel pentru femei. „Sã fie la fel ca vinul pentru bãrbaþi. Loreta Budin fiind chiar mai directã: „Cu excepþia unor mici insule însorite. “ „SCRIU PENTRU CÃ VINUL MÃ FACE SÃ VISEZ LA NORMALITATE“ Loreta Budin este una dintre persoanele care participã activ la crearea imaginii vinului românesc. În acest moment. când noi nu ne cunoaºtem vinurile?“. „Ca peste tot ar fi loc de mai bine“. pentru evenimente aniversare. râsul interior. indiferent cã e vorba de femei sau bãrbaþi. familia sau momente importante din viaþa sa“. Despre vin: „Este fascinant. Vinuri pentru nuntã cu ºtaif. propria identitate. ºi-a deschis propria cramã. COMUNICARE ªI PASIUNE A început sã comunice cu vinul fiind atrasã de faptul cã în acest domeniu „tot timpul afli lucruri noi. Singura „ „REINVENTAREA“ FETEªTII NEGRE La începutul anilor 2000. veselia exuberantã. care îl adopt. membru în comitetul director Clubul Presa de Vin Vinului pentru femei în România Piaþa vinului din România nu este destul de prietenoasã în ceea ce priveºte segmentul de consumatori reprezentat de femei. cu un pic de zahãr rezidual (demisec-demidulce). la popularizarea lui ºi educarea consumatorilor.

este constrâns de niºte tanini uscaþi. cam scurt. multe dintre ele dând semne de îmbãtrânire.. sec Pinot Noir 2006 – Prahova Valley Special Reserve IG Dealurile Munteniei 13% vol. pentru caracterul curat ºi prietenos. sec LEGENDÃ Sub 50 de puncte – nu îl recomandãm în niciun caz Între 50 ºi 59. sec Producãtor: Cramele Halewood . a „vinurilor peste medie..9 de puncte – de bãut doar dacã eºti nevoit Între 70 ºi 79. alc. iar finalul condimentat este dominat de taninii uscaþi.ro degustãri evenimente • bloguri Producãtor: Crama Opriºor Elegant. alc. demisec Producãtor: Cramele Halewood Nasul. Acestea au mai fost depunctate ºi pentru unele tonuri neplãcute. pentru evoluþia la sticlã ºi concentraþia aromaticã bunã. trece pragul vinurilor peste medie. Restul vinurilor “peste medie” au fost depunctate mai ales pentru o subþirime a corpului ºi pentru unele note dezechilibrante. Pinot Noir 2007 . demidulce Pinot Noir 2008 – Domeniul Coroanei Segarcea DOC-CMD Segarcea 13% vol. astringenþã discrepantã ºi pentru lipsa de corp.9 de puncte – vin remarcabil Între 95 ºi 100 de puncte – vin excepþional. cu o bunã evoluþie la sticlã ºi o concentraþie aromaticã bunã. iar Pinot Noir 2005 Premiat Reserva a fost punctat cu 70 de puncte. Notele de viºine ºi cireºe îi conferã niºte senzaþii dulcege. Preþ: 35 lei Punctaj: 82 de puncte aratã niºte tonuri de fructe de pãdure ºi cireºe coapte. Pinot Noir 2007 – La Cetate IG Dealurile Olteniei 14% vol. cinci au trecut limita celor 70 de puncte. nuanþate de tonuri de cireºe ºi cãpºune. alc.9 de puncte – vin de calitate peste medie.DEGUSTÃRI.. dar mare atenþie la preþ Între 80 ºi 89. dar finalul. Din cele 10 vinuri Pinot Noir (dintre care unul vinificat rosé) care au intrat în degustarea Vinul. 73 de puncte.. Gustul este simplu.9 de puncte – vin pe care poþi sã-l recomanzi ºi altora Între 90 ºi 94. Gustul acestui Pinot Noir este catifelat în primã fazã.. Pinot Noir 2006 . Pinot Noir 2008 Domeniul Coroanei Segarcea (un vin cu tonuri de fructe roºii care-i conferã senzaþii dulci). Celelalte vinuri nu au reuºit sã treacã pragul celor 70 de puncte. a fost apreciat de editorii publicaþiei la 82 de puncte („vin pe care-l poþi recomanda“). Cel mai bun vin din degustare. cu o bunã evoluþie la sticlã.La Cetate.RO Pinot Noir – uºor peste medie VALENTIN CEAFALÃU Cu mici excepþii. Preþ: 12 lei Punctaj: 70 de puncte Pinot Noir 2005 – Premiat Reserva Dealu Mare 13% vol. cu arome mieroase. Arome intense de fructe de pãdure ºi viºine zaharisite. Trebuie consumat cât mai repede. cu care te întâlneºti rareori în viaþã 10 • ºtiri la zi www. Producãtor: Murfatlar România Un vin curat.vinul. alc. alc. fãrã prea mare personalitate. oferta de vinuri Pinot Noir româneºti ce poate fi gasitã pe rafturile magazinelor. cu atenþie la preþ“. Producãtor: Domeniul Coroanei Segarcea Este un pic cam scurt ºi amãrui în partea finalã a gustului. cu toate cã aciditatea este ridicatã.9 de puncte – pãrerea noastrã este sã nu-l bei Între 60 ºi 69. Destul de catifelat. Preþ: 14 lei Punctaj: 75 de puncte Preþ: 25 lei Punctaj: 73 de puncte Pinot Noir 2007 – Zestrea Murfatlar (înnobilat cu Merlot) DOC-CT Murfatlar 12% vol. corect. scurt.Ro.Prahova Valley Special Reserve (evoluþie bunã ºi tonuri de fructe de pãdure ºi cireºe coapte) a primit 75 de puncte. cu uºoare note reductive.

Deranjeazã destul de tare aromele sulfuroase. Gustul este astringent. cu niºte senzaþii dulci ºi tanini amãrui. cu note semiintense de viºine amãrui. sec Producãtor: Bachus SA Arome neplãcute. sec Producãtor: SERVE Este o ruºine! Pentru un producãtor cu pretenþii cum este SERVE.. alc. cu un dezechilibru între zahãr ºi aciditate. Este scurt.. fãrã corp.. cu senzaþii dulci. Preþ: 13 lei Punctaj: 68 de puncte Pinot Noir Rose 2007 IG Dealurile Munteniei 12% vol. Preþ: 19 lei Punctaj: 51 de puncte • ºtiri la zi www. Este un pic tern pe final.DEGUSTÃRI. acest vin nu are ce cãuta pe raft. alc. Finalul aruncã o amãrealã de sâmburi cruzi. alc. Preþ: 14 lei Punctaj: 52 de puncte Pinot Noir 2007 – Vinul Cavalerului 11. oxidate. cu tanini verzi. Aromele sale amintesc de cireºe.5% vol. poate fi bãut. un corp subþire ºi gust foarte acid.. Preþ: 9 lei Punctaj: 70 de puncte Pinot Noir 2006 – Prahova Valley Reserve IG Dealurile Munteniei 13% vol. Arome neplãcute de urzicã fiartã.vinul. nu foarte expresiv. de carton umed. Gustul acid. de fructe roºii intrate în fermentaþie. alc. demisec Producãtor: Cramele Halewood Un vin corect.ro degustãri evenimente • bloguri 11 . demisec Producãtor: Rovinex Cu toate cã este aproape trecut.5% vol. alc. dezagreabil. cu tonuri de carton umed. iar gustul dulce este dominat de o notã amãruie pe final. care acoperã tonurile de viºine supracoapte. Preþ: 7 lei Punctaj: 64 de puncte Pinot Noir – Vox Populi Pietroasa 11% vol.RO Curat ºi prietenos. de ou fiert. foarte sulfuroase. Preþ: 14 lei Punctaj: 68 de puncte Pinot Noir – Rovinex DOC-CMD Panciu 11. Producãtor: Cramele Halewood Uºor închis. dar cu arome mai sãrãcuþe. care se simt ºi în gustul destul de neplãcut.

Final plãcut. proaspete. alc.. un vin proaspãt ºi complex.5 % vol. dar mai ales pentru notele uºor îmbãtrânite. vinuri cu o bunã tipicitate. Producãtor: Cramele Halewood 12 • ºtiri la zi www. cu un postgust condimentat. unele dintre ele fiind depunctate pentru lipsã de personalitate ºi vioiciune. Preþ: 26 lei Punctaj: 84 de puncte Chardonnay 2008 – Domeniul Coroanei Segarcea DOC-CMD Segarcea 12. În ciuda. Preþ: 30 lei Punctaj: 83 de puncte Producãtor: Domeniul Coroanei Segarcea Arome intense. Gustul este interesant. Final un pic cam scurt. sec Producãtor: Vinex Murfatlar Cu toate cã anul de recoltã este 2006. sec Producãtor: Cramele Recaº Complex. În România. cu senzaþii dulci. onctuos. dulceag. dezechilibru zahãr-aciditate. florale. Arome florale. plãcute ºi onctuoase.La Cetate (onctuos. Preþ: 8 lei Punctaj: 75 de puncte Chardonnay 2006 – Noblesse DOC-CMD Murfatlar 12. are o greutate gustativã uleioasã..5% vol.Sole de Recaº. alc.5 % vol. În categoria „vinurilor peste medie. condimentat. piersici ºi minerale. proaspãt. cumpãrate direct de pe rafturile magazinelor. cu un bun echilibru între aciditate ºi corp. dar atenþie la preþ“ (7079. cu preþuri cuprinse între 8 ºi 40 de lei.vinul. Final condimentat. demisec Chardonnay 2007 – La Cetate IG Dealurile Olteniei 14% vol. floral. fin. nuanþat de arome intense de citrice.ro degustãri evenimente • bloguri . Chardonnay rãmâne totuºi un star al soiurilor de struguri de vin ºi asta mai ales datoritã capacitãþii sale impresionante de a se adapta la diferite condiþii pedoclimatice ºi de a reflecta foarte bine terroirul ºi intenþiile vinificatorului. au intrat sub lupa editorilor Vinul. Preþ: 22 lei Punctaj: 74 de puncte Chardonnay 2006 – Byzantium IG Colinele Dobrogei 12. acestor însuºiri. lejer ºi vegetal. nu existã un tipar universal valabil pentru acest soi. acest soi nu se numãrã printre cele cu mare succes la public. amintind fagure de miere. respectiv 83 de puncte. în loc sã se completeze. 10 vinuri Chardonnay. ele fiind apreciate cu punctaje cuprinse între 63 ºi 86 de puncte. existând diferenþe destul de mari între Chardonnay-urile produse în diferite colþuri ale lumii. Preþ: 15 lei Punctaj: 76 de puncte Chardonnay 2008 – Val Duna IG Dealurile Olteniei 13% vol.DEGUSTÃRI. alc. demidulce Producãtor: Crama Opriºor Este pãcat cã a fost vinificat demidulce! Cu toate cã este un vin simplu. în acelaºi timp. dar dezavantajate de uºor dezechilibru între componentele gustative. existând însã printre Chardonnay-urile româneºti reprezentanþi care se fac remarcaþi. tipice. floral. Gustul este destul de citric.5% vol. arome tipice. citrice ºi unt. sec Chardonnay 2007 – Domeniul Coroanei Segarcea DOC-CMD Segarcea 12. care au primit 84 de puncte.RO VALENTIN CEAFALÃU Iubit sau urât în acelaºi timp. alc. sec Producãtor: Domeniul Coroanei Segarcea Producãtor: Crama Opriºor Onctuos. aromele acestui vin sunt curate.5% vol. unt ºi migdale.Domeniul Coroanei Segarcea. Se simte un uºor dezechilibru între zahãr ºi aciditate. Chardonnay 2008 Val Duna ºi Chardonnay 2006 Noblesse. Aristocraticul Chardonnay Chardonnay 2008 – Sole de Recaº DOC-CMD Recaº 13. curate cu arome interesante. condimentate de tonuri de lemn ºi cireºe galbene.9) au intrat vinurile Chardonnay 2008 . Este totuºi uºor îmbãtrânit. alc.. El a fost urmat de Chardonnay 2007 Domeniul Coroanei Segarcea (apreciat pentru personalitate. vioi ºi. plãcute ºi vioaie de citrice ºi flori.Ro. cu un bun echilibru). Cel mai mare punctaj l-a primit Chardonnay 2008 . completate de niºte tonuri de unt ºi flori de salcâm. intensitate ºi tipicitate) ºi Chardonnay 2007 . Criticul de vinuri Jancis Robinson declara cã singura caracteristicã comunã ar fi aritocratica notã afumat-onctuoasã pe care o au vinurile din acest soi. Preþ: 40 lei Punctaj: 86 de puncte Un Chardonnay tipic cu arome intense. cu arome intense ºi vioaie de citrice ºi piersici. fiind încadrate în categoria „vinuri pe care le poþi recomanda“. alc. Este fin.. cu senzaþii dulci ºi final de pere ºi banane. Restul vinurilor degustate au primit note între 63 ºi 69 de puncte (categoria vinurilor de bãut dacã eºti nevoit). Este un vin cu personalitate ºi cu un gust complex de citrice. alc...

uºor sulfuroase. Este scurt.DEGUSTÃRI. dar este dezechilibrat de aciditate. Preþ: 12 lei Punctaj: 63 de puncte LEGENDÃ Sub 50 de puncte – nu îl recomandãm în niciun caz Între 50 ºi 59. Pare cã i-a trecut vremea.5 lei Punctaj: 69 de puncte Producãtor: Cramele Halewood Tonuri mieroase. alc.9 de puncte – vin pe care poþi sã-l recomanzi ºi altora Între 90 ºi 94. Producãtor: Vinterra Intl. cu note sulfuroase în nas ºi dezechilibru între zahãr-aciditate. sec Un vin tern. de coajã de grapefruit Preþ: 11 lei Punctaj: 68 de puncte Chardonnay 2007 – Bucur Villa IG Dealurile Olteniei 14% vol.RO subþire. nu mai are vioiciune.. sec Chardonnay – Zestrea Murfatlar DOC-CT Murfatlar 12 % vol. cu arome de drojdii ºi miere. Gustul etaleazã o amãrealã supãrãtoare ºi unele urme de mucegai. Preþ: 21. Preþ: 10 lei Punctaj: 69 de puncte Chardonnay 2007 – Prahova Valley IG Colinele Dobrogei 12. fãrã personalitate. alc. Postgust cu note de mãr bãtut. demidulce Producãtor: Murfatlar România Un vin comun. comercial.5% vol. scurt..9 de puncte – de bãut doar dacã eºti nevoit Între 70 ºi 79. finalul destul de scurt dezvelind niºte note foarte amãrui.9 de puncte – vin de calitate peste medie. alc. cu care te întâlneºti rareori în viaþã – Cel mai bun raport calitate/preþ .9 de puncte – vin remarcabil Între 95 ºi 100 de puncte – vin excepþional. Arome uºor sulfuroase. Are greutate ºi onctuozitate. cu arome de miere ºi fori de salcâm. dar mare atenþie la preþ Între 80 ºi 89.. cu tente de unt ºi citrice.9 de puncte – pãrerea noastrã este sã nu-l bei Între 60 ºi 69. este prea evoluat. cu unele note de citrice.

.ªi mã împrietenisem cu niºte bãieþi de liceu din Lazãr. dar ºtii cum e? Când oamenii ascultã. ºi varza. unde zic ãºtia de la BUG cã e de rãu . chiar acolo. La petreceri. mã uitam în sus la ei. punkeri ºi minoritãþi de mahala. centrale sau marginale. am fãcut-o ºi pe-asta ºi mã bucur cã pot sã fac ce-mi place. dar astãzi sunt buni prieteni. cel al mahalalei. dacã am convins mãcar un om sã aibã mai multã grijã ºi sã nu “ 14 • ºtiri la zi www. fãrã vedetisme. foarte devreme. MIHAI MÃRGINEANU: „Întotdeauna scriu cu un pahar de vin alãturi“ Cu Mãrgineanu se împacã ºi capra. Îþi dai seama. sã umbli cu o gaºcã de liceu era mare treabã. Nu mã bazez doar pe asta ca sã trãiesc. la 36 de ani. sã cântãm ºi noi dupã ce cântaserã ãia de pe scenã.Nu e chiar aºa de rãu! . pe ici.. adicã toatã trupa.vinul. na!. cu bune ºi cu rele. ªi. Oameni normali. ªi nu doar atât. unii râd de aceste personaje. cu personajele lui. cu chitara în mânã. trãiam în capãtul Pantelimonului. cã dezleagã limbile ºi te ajutã sã râzi.PAHARUL DE VORBà Te-ai apucat de muzicã târziu. în spatele capãtului lui 14. fãrã fiþe. e OK. dacã mai aveai ºi o chitarã ºi cântai ceva. poþi spune cã ai dat lovitura. cu fani din toate categoriile posibile… Mã flatezi. deºi pasiunile sale de astãzi sunt mai legate mai degrabã de soþie ºi copii. „ Când oamenii ascultã. unii râd de aceste personaje. viaþa ºi mâncarea bunã. Iubeºte vinul. alþii se recunosc în ele Ai creat ºi recreat un mic univers. Nu e. pe vremea aia. Sunt personaje pe care le iubesc ºi pe care le cânt de atâta vreme cã au devenit parte din mine.. A descoperit vinul aproape din întâmplare. însã. nu zic nu. Câtã vreme rãmâi în zona asta.. diverse ºi diverse „hapeninguri“ (dupã cum zic oamenii de publicitate ca sã se dea rotunzi cu engleza lor) ºi-n special pe unde se nimerea. dar muzica îmi ocupã cel mai mult timp. dar atât. am ºi o firmã de construcþii care încã merge. erai zeu. ªi. mecanici auto ºi profesori uniersitari.ro degustãri evenimente • bloguri .. da. dar am cântat. pânã te-ai lansat? Nu chiar. dar nu sunt genul care sã se amuze la beþivãnealã. De cântat m-am apucat devreme. e ºi multã ironie la mijloc. doar cã s-au mai schimbat câteva lucruri. nu doar el. Vorbeºte o limbã pe care care o înþelege toatã lumea. dar atât“ ªi-ai þinut-o într-o petrecere. Eram în ºcoala generalã încã. ªi mai are ceva de subliniat: Mãrgineanu sunt cinci. da. Acum. nu e neapãrat admiraþie. la un colþ. aºa am început. Eh.. alþii se recunosc în ele. Trebuia sã fac ºi io ceva. chiar dacã fiecare înþelege ce vrea. în prag de 40. Îl ascultã rockeri ºi rapperi. Poþi spune cã e ocupaþia de bazã. ºi lupul. o ocupaþie nouã. adolescenþi ºi bãtrâni nostalgici. Am ºi petrecut. când bei sã cazi sub masã. 3-4 zile pe sãptãmânã sunt plecat cu concerte prin þarã. nu mai e chiar OK. cu chef de viaþã ºi zâmbetul pe buze. Sunt oamenii de lângã noi. Bãutura e bunã. Da. pe colo. E vorba de copilãria ta? E vorba despre noi toþi. ci cu adresabilitate universalã. într-un fel. Când erai la liceu. „Bãutura te ajutã sã râzi. Noi ne mai opream dupã Cenaclu într-un parc.

ce gãseam prin restaurant. între Roman ºi Suceava. Acum nu mai. mai multe. stai doar sã te bucuri de el.400 lei. nu zic nu. La care eu am continuat: „. mai ales când este bine fãcutã. Acum mai beau ºi alte vinuri. cu turnee. Efectul pe care îl caut e acelaºi. 8 oameni ºi sã plãteºti 2. am uitat cum îi zice. Cred cã nu trece o zi fãrã sã mãnânc o tocanã. le-am spus „Adio“! “ • ºtiri la zi www. de fiecare datã când scriu. Ehehe. Când o mai comite câte unul dintre noi. ªi restaurantul de tiriºti din Miercurea Sibiului e senzaþional. mai de alint: „Vezi. gata! ªi suntem atât de des pe drum. dupã celebritatea obþinutã atât de repede. Mai e unul lângã Alba Iulia.ro degustãri evenimente • bloguri 15 . ºi titlul în sine. înseamnã cã am reuºit ceva. nu sã te îndopi. mã bucur de fiecare datã când dau peste un loc bun. avem locurile noastre. Andrei. Un vin de þarã. Iar eu merg cu maºina în deplasãrile astea. dar atât buni ºi de primitori. gustoasã. De altfel. ºi un cunoscãtor rafinat al vinului.vinul. cu mâncare tradiþionalã. încât ne mai prinde ºi dimineaþa. pur ºi simplul. Nu e uman sã mãnânci. preotul care mi-a botezat copiii ºi care a fost atât de deschis încât a acceptat sã ne cunune pe plajã la Vama Veche. E cam acelaºi lucru cu o comedie de moravuri. doar cã o cânt. cã dezleagã limbile ºi te ajutã sã râzi. evident. „ Din vinul bun nu prea ai cum sã te îmbeþi. sã cazi în excese? Sã duci o viaþã de rock-star. Când am plecat. “ ceva de oferit. dar când l-am gustat pe ãsta m-am îndrãgostit pe loc ºi am început sã-mi cumpãr mai des.. de la Vinarte.ºi îngerii beau vin. ºi creeazã dependenþã. ce onoare pentru tine! Stai în camerã cu îngerii“.. ce fac acum e nimic faþã de ce fãceam înainte. Când ne pregãteam de cãsãtorie. De exemplu. Nu poþi sã stai pânã dimineaþa când cânþi ºi în seara urmãtoare. de la Recaº. la un pahar de vorbã. sã conduci câteva sute de kilometri ºi sã mai ai pretenþia sã te sui pe scenã. Aºa s-a nãscut ºi titlul albumului. Dar nu la beþivãnealã. De aici punctele de suspensie din titlu.“. “„ Mâncarea româneascã e grea. dar nu stãteam sã-l aleg. cea cu soarele pe etichetã. n-avem vreun autobuz ºmecher de turneu sau ceva de genul ãsta. Prin þarã. Cã veni vorba. câteodatã ne întâlnim cu oameni atât de miºto. am un pahar de vin roºu lângã mine. Preferatul meu e Hanul Ancuþei. eu scriam. s-a terminat. dar tot ãla mi-a rãmas în suflet ºi iau de câte ori gãsesc. intru în sevraj de dorul sãrmãluþelor sau ciorbelor. Îþi pierzi minþile. sã sari în maºinã. dacã se poate Bãutura e bunã. era vorba despre o Feteascã Neagrã de la Cramele Halewood. E imposibil sã pleci din cârciumã când rãsare soarele. nu sã te îndopi Cum te înþelegi cu mâncarea româneascã? Sau ai trecut la restaurante mai de fiþe? PAHARUL DE VORBÃ altã þarã. pânã sã vinã copiii.. unde ne oprim ºi mâncãm bine. Când sunt în „ Iubesc mâncarea româneascã. N-o sã poþi mânca niciodatã o ciorbã de periºoare bunã pe Champs Elysees. care mã iubeºte foarte mult.se poarte ca acel personaj. prost. Restaurantele de fiþe îmi plac mult dacã au întra-devãr „Din vinul bun nu ai cum sa te îmbeþi“ Dar nu te-a tentat. Dacã nu sunt odihnit ºi am dat cu bâta în baltã pe scenã. Cum se mai zice pe la unii: se rupe smanesul. Venise Motanu’ (chitaristul formaþiei) pe la mine. ªi unul de vin. cu concerte. mi-a zis ce vin sã aduc. în turnee. cã din vinul bun nu prea ai cum sã te îmbeþi prost.. e nasol rãu. de el a intrat în camerã ºi nevastã-mea. i-a aruncat aºa. la un restaurant japonez nu mai calc nici în Japonia.. stai doar sã te bucuri de el. Peste tot prin þarã.. Un om minunat. Casa Rustik. dar nu ajung în zonã fãrã sã mã opresc pe acolo. cum ai ajuns la vin? Ai un album care se numeºte „…ºi îngerii beau vin…“ Eu nu sunt neapãrat bisericos! Dar am avut noroc cu prienenul nostru. Evident. Mã ºi miram de ce m-a pus sã aduc un anume vin… Mai bãusem vin.

se adaugã homarul. Nici un spumant rosé nu e de lepãdat. ultima recomandare este tot pentru o mâncare de vinuri albe. Jumãtate din drumul cãtre inima ei e fãcut. un Chardonnay Eileen Hardy’s sau un Pouilly Fumé de peste 50 de lei. relaxat. Mãrunþiþi o ceapã. Fiþã medie: Rusalcã Albã. în loc de homar. Se aºeazã bine lângã orice 16 • ºtiri la zi www. Fiind ceva de încheiere. riºti sã nu-i mai poþi oferi decât o pãturã ºi-o pernã. Dupã ce amestecul începe sã fiarbã. sau cu cleºti de rac (dacã vã faceþi cumpãrãturile în Bulgaria). Salatã de avocado ºi grapefruit Trei avocado curãþate. douã-trei linguriþe de oþet de mere ºi douã de zeamã de lãmâie. Vinul. (RADU RIZEA) Ghidul seducþiei vin rãcoritor.ro degustãri evenimente • bloguri de canã de miere. Se adaugã un pic de coriandru. V de Recaº. inteligent. Se curãþã homarul ºi se taie în cubuleþe. dar puteþi merge spre o Feteascã Albã Davino. linguriþã cu linguriþã. se amestecã un minut. Livrãri la domiciliu nu existã la ora asta... Se poate gãti ºi cu creveþi mari. Dacã preferaþi sã schimbaþi vinul (sau s-a terminat). Fiþã mare – nu prea existã la categoria „fresh“.Ro vã prezintã în fiecare numãr trei paºi cãtre inima ei: gustãri delicioase. Fiþã micã: Pinot Grigio. Se stropesc cu sare. patru cãþei de usturoi. nu neapãrat proaspãt (fiþã micã). iar dacã o laºi sã aºtepte pe canapea ºi dispari prea multã vreme în bucãtãrie. amuzant. Încercaþi un Fumé Blanc Robert Mondavi. Toate condimentele se lasã un pic la tigaie. un chili serrano (ar fi bine sã purtaþi mãnuºi. ulei de mãsline.vinul. Adãugaþi jumãtate de linguriþã de boabe de muºtar mãcinate. se lasã 5-6 minute la foc mic. destul de rafinat. încercaþi un Beaujolais. ar fi pãcat sã stricaþi totul cu un vin ieftin. Feta dulce-iute Una dintre cele mai simple reþete de pe faþa Pãmântului: puneþi felii subþiri de feta pe biscuiþi sãraþi ºi ungeþi cu un amestec de miere ºi piper negru zdrobit (nu mãcinat!). ulei de alune. la care sã asortaþi vinurile potrivite. se adaugã o ºalotã tãiatã mãrunt. curãþate ºi despieliþate ºi cu o mânã de frunze de salatã tãiate mãrunt (6-8 frunze).) ºi radeþi un pic de ghimbir. Dacã dragostea trece prin stomac. ªtie cã eºti plãcut. Dar e noapte ºi oamenii au ºi alte nevoi decât cele legate de „o inimã albastrã“. românesc sau de Lume Nouã. Crama Opriºor.Aþi plecat din club/de la concert/de la teatru ºi aþi ajuns la tine acasã. de gãtit rapid. pânã începe ceapa sã prindã culoare. apoi se pun frunzele de spanac ºi se mai lasã un minut. apoi se adaugã iaurtul (250 ml). Homar cu spanac ºi sos de iaurt Pentru cã tot e varã ºi totul fierbe. Când spanacul începe sã se înmoaie. Efectul este garantat ºi se pot bea în continuare vinurile din introduc- . amestecând. cam douã linguriþe ºi jumãtate la o treime ere. un rosé de la Agricola Stirbey (fiþã medie) sau unul de la Davino (fiþã mare). în ulei. tãiate în felii subþiri ºi clãtite în apã rece se amestecã cu trei grapefruit roºii. dacã nimeriþi vreunul în care aveþi încredere. Se pregãtesc cam douã cãni îndesate de frunze de spanac curãþate de nervuri ºi rupte bucãþele.

.

Eventual o puteþi amesteca într-o vinegretã cu usturoi. Dar dacã a ajuns sã fie popularizatã drept marea mâncare naþionalã o reþetã de cantinã comunistã precum ciolanul cu fasole. la cea mai simplã cercetare vezi cât de bine 18 • ºtiri la zi www. chit cã primul obiectiv a fost atins în 2003. aºezare geograficã. stropitã cu un pahar de vin aºijderea. abia mai apoi o artã. poate. când mi-a apãrut la Polirom „Caietul de reþete“. deloc în ultimul rând. cã poate vã veþi fi sãturat de clasica mixturã urdã plus mãrar (dar dacã vã place. element de culturã ºi civilizaþie. ªi. Am încercat sã strângem în interviul de mai jos reflecþiile cornicarului de bucate. dar asta e. din pãcate. însã românii nu ºtiu sã o aprecieze. Sigur cã rãmâne intotdeauna bucuria de a savura cum se cuvine o masã bunã. ªi se pare cã numi place numai mie. suficienþa ºi snobismul din mass-media. zãu cã nu folosesc cuvinte mari aiurea. 1 crenguþã de cimbru. discutând cu colegii de la „Monitorul“ ce sã mai scriem prin gazetã. Ce are gastronomia atât de special? Ce bucurii poate oferi acest domeniu? Pãi în primul rând bucuria de a o vedea ºi înþelege ca parte integrantã din fiinþa unui popor. mãsline verzi umplute cu ardei gras. O idee bunã. demersul sãu materializându-se în 2003 în „Caietul de reþete”. curãþaþi-i ºi lãsaþi-i sã se scurgã bine. cã pãpuºile de dragavei ºi chisãliþa nu-s chiar dovadã de belºug. ajutatã copios de ignoranþa. ca ºi în cazul muzicii populare. care dã o splendidã patã de culoare pe orice masã. fiindcã mã þineam de coada tigãii dinainte. adãugaþi apoi verdeaþa tocatã. ar trebui s-o punã în valoare. 2 linguri de unt. Care sunt elementele definitorii ale gastronomiei româneºti? La nivel de naþiune. (VALENTIN CEAFALÃU) se leagã obiceiurile gastronomice ale unui neam de istoria lui. le-am propus o rubricã sãptãmânalã de mâncare asortatã cu vin. dar care sã nu fie de metal. În rest. dupã pãrerea mea. dar ca s-o apreciem ºi s-o punem în valoare ar trebui mai întâi s-o cunoaºtem ºi sã nu ne batem joc de ea. cu un deloc apetisant folclor de tip nou Ce te-a determinat sã treci de la presã la tigaie? Pãi n-a fost chiar aºa. Puneþi deasupra lor urda ºi bãgaþi vasul la frigider. Poate doar Oltenia sã facã excepþie de la regula asta. Unde mai pui cã e ºi deosebitã. nu?) Amestecaþi urda cu untul moale. ºi riscãm sã ne pomenim. 1 legãturã de pãtrunjel. Pãrerea extrem de proastã pe care o are poporul român despre el însuºi se face simþitã ºi aici. peste noi la capitolul ãsta) ºi lipsa cvasitotalã a mâncãrurilor „de sãrãcie“. de realitãþile economice ºi. ªi. 1 crenguþã de busuioc. Marius Cristian declarã cã a început sã scrie bucãtãrie acum 10 ani pentru cã nu a gãsit o carte de bucate pe placul sãu. printre cele mai valorase Ce parere ai despre gastronomia româneascã? ªtii expresia aia „frumoasã þarã. ºtiu mãcar cu ce se mãnâncã bucãtãria lor naþionalã? . m-am apucat sã mi-o scriu singur. iar presa ºi cronica gastronomicã au coabitat prieteneºte vreo 10 ani.ro degustãri evenimente • bloguri Bucãtãria româneascã. pe bucãþi. aºa cã perseverez. sunt diferenþe sensibile între gastronomiile regiunilor româneºti. aºa cã e mai greu sã fac vreo generalizare. Scoateþi apoi din formã cu grijã. sociologie ºi. în fond. ca neam. 1 kg de urdã. Fin cunoscãtor al bucatelor tradiþionale româneºti. Coaceþi ardeii. Tãiaþi ardeii felii ºi aºezaþi-i într-o formã de budincã (cu gaurã la mijloc). politice. URDÃ CU ARDEI GRAS Un aperitiv foarte aspectuos ºi simplu de fãcut. Încã o loviturã datã imperialismului!). Ieftin ºi spectaculos. Dar gastronomia. despre cum aratã ºi se scrie gustul bucãtãriei ºi vinului românesc ºi despre atitudinea românului faþã de mâncare. Considerã cã bucãtãria româneascã este una dintre cele mai valoroase. implicit. apãrut la Polirom. cubuleþe de castravete etc. eliminaþi repede cimbrul ºi busuiocul ºi astfel obþineþi o reþetã de-a dreptul româneascã. oricât de festivã ar fi ea. de tradiþii. s-o mai diversificãm oleacã. (Pãcat de zeama lor minunatã. garniþi mijlocul dupã plac (cu mãsline negre fãrã sâmburi.) ºi serviþi cu pâine prãjitã. aºezaþi preparatul pe un platou. fiind dominaþi de idei preconcepute ºi generalizãri stupide. cea care. “ mâncãrurile ºi vinurile noastre. Dar ca sã rãspund direct la întrebare: avem o gastronomie care se numãrã printre cele mai valoroase din lumea asta. unde trebuie sã stea câteva ore. nu mai þin bine minte ºi nici n-am colecþia la îndemânã) când. cu care veþi condimenta o salatã de roºii ºi castraveþi. Prima reþetã semnatã Costãchel a apãrut pe la sfârºitul lui ’91 (eventual începutul lui ’92. marea putere de a prelua creator ºi de a „naþionaliza“ cele mai diverse influenþe ºi mâncãruri strãine (numai francezii sunt. e în primul rând „ Multe reþete autentice riscã sã se piardã. religie. motivul principal pentru care m-am apucat de publicat reþete n-a dispãrut nici azi: fiindcã nu gãseam (ºi nici astãzi nu gãsesc) o carte de bucate în întregime pe gustul meu.vinul. pãcat cã-i locuitã“? Cam aºa ºi cu Idei preconcepute ºi generalizãri stupide Românii.GASTROCULTURÃ Costãchel – cronicarul de bucate Lumea îl cunoaºte drept „Costãchel” ºi este autorul rubricii culinare a publicaþiei „Ziarul de Iaºi”. ce altceva vã mai puteþi dori? Pentru 6-8 persoane vã trebuie 5 ardei graºi roºii. Puteþi sã-i lãsaþi ºi o noapte întreagã într-o strecurãtoare.

care este cea mai bunã asociere vin-mâncare pur româneascã? Asta e ca ºi cum m-ai întreba care-i cea mai frumoasã femeie din lume. GASTROCULTURÃ Dar despre vinurile româneºti? Pãi ce sã zic. nevastã-mea. cred cã. va alege sigur micii. Sigur cã o dozã bunã de igno- „ “ Din punctul tãu de vedere. “ Prin ce mijloace se poate promova bucãtãria româneascã? Pãi. Plus cã prea multã lume a ajuns în zilele noastre sã creadã cã bucãtãria româneascã e cea propusã de restaurantele ºi birturile cu autoproclamat specific naþional. dar bune ºi reprezentative pentru soiul ºi regiunea din care fac parte. ca sã pun pe listã ºi-un desert ºi sã-i pot alãtura pe Ionel ºi Pãstorel Teodoreanu. Cã ºi-aºa a fãcut comunismul varzã bucãtãria româneascã. fãrã sã pot rãspunde foarte repede cã. în imensa majoritate a cazurilor. din lipsã de timp ºi din comoditate. Aºa cã. Sigur. ca ºi în cazul muzicii populare. iar în afarã de Radu Anton Roman n-a prea fãcut nimeni treaba asta cât de cât sistematic în ultima vreme. în primul rând.. un Pinot Gris de Jidvei la un pui cu mere sau cu gutui ºi o Roºioarã la o saramurã din aceeaºi orãtanie. situaþia e clar mai bunã decât acum 10 ani ºi incomparabilã faþã de acum 20. desigur. în general. tochitura se mãnâncã doar la pomana porcului. ªi sper ca importurile masive din ultima vreme sã grãbeascã procesul.vinul.Dupã cum spuneam ºi mai-nainte. nu ºtiu cum o sã mai reziste la asaltul alimentelor industrializate ºi al bucãtãriei globale.. de Ignat. pe lângã asocierile la care m-am referit deja. Problema e cã predominã ideile preconcepute ºi generalizãrile stupide. dar la bazã mai sunt multe probleme. Gastronomic de data asta. din pãcate. sã zicem. cum e ea acum dupã vreo 60 de ani de ºubrezire sistematicã. iar fenomenul e global ºi legat de alimentele industrializate. cred cã. asta e principalã problemã bucãtãriei româneºti: multe reþete autentice riscã sã se piardã. Dar mai e mult pânã departe. Au cazut victimele fast-foodului? Fast-food-ul vine din altã parte. Ori de Grasa la Cotnari la un cataif cu friºcã. dar pentru asta avem nevoie ca temelia autohtonã sã fie temeinicã. riºti sã stârneºti zâmbete. dacã românul are de ales între hamburgheri ºi mici. abia atunci vom putea spune cã stãm bine. nu profund zdruncinatã. nu prea se potriveºte cu originalul. Ca sã nu mai zic de faptul cã reþeta cârciumarului. o Feteasca Albã de Bucium la un pui moldovenesc cu smântânã. mai ales dacã are ºi-o bere la-ndemânã. ar fi pãcat sã nu amintesc de Zgiharã pentru puiul la ceaun cu mujdei. ca s-o promovãm. sã beau Aligote de Niculiþel când mãnânc o saramurã de crap în Dobrogea. Ce crezi despre asocierea vin-preparate culinare? Îmi plac la nebunie asocierile regionale. element de culturã ºi civilizaþie. „ Multã lume a ajuns sã creadã cã bucãtãria româneascã e cea propusã de restaurantele ºi birturile cu autoproclamat specific naþional “ • ºtiri la zi www. în mod tradiþional. Sigur. o Bãbeascã de Nicoreºti Gastronomia este. dacã-i spui acum cuiva cã. cu un deloc apetisant folclor de tip nou. or dacã baza e ºubredã. baza ºubredã Sã vorbim ºi despre vin. Revenind însã la întrebare. abia mai apoi o artã ranþã nu poate decât sã ajute. Altminteri. Vinuri bune la vârf. dar cauzele cam aici trebuie cãutate. cam nu.ro degustãri evenimente • bloguri 19 . Sauvignon Blanc de Recaº. iar aici nu mã refer doar la tochiturã. e îmbucurãtor cã în vârful piramidei apar mereu vinuri excelente. Dar astea sunt doar câteva exemple. Pentru cã. ziceam mai înainte cã ºtim perfect sã asi- la pârjoale. Când toate vinurile îmbuteliate vor fi nu excepþionale. ºi nu vreau sã înþeleagã cineva cã la o ºtiucã umplutã de Botoºani am sã refuz un. în cel mai bun caz. „ Pãrerea extrem de proastã pe care o are poporul român despre el însuºi se face simþitã ºi în gastronomie milãm influenþele strãine. ºi riscãm sã ne pomenim. ar trebui mai întâi s-o recuperãm.

la o licitaþie caritabilã. când Mondavi a creat primul Fumé Blanc. Totul a pornit de la o hainã de blanã. Mondavi a introdus fermentaþia la rece. când a pãrãsit aceastã lume. Succesul 20 • ºtiri la zi www. nu a fost deloc o surprizã: Mondavi organizase deja numeroase degustãri „în orb“. cum i se spunea.MÃRCI DE LEGENDÃ Mondavi. Marea recompensã a eforturilor lui Mondavi. „Patriarhul“. ºi Luce della Vite. în 1995. În 1979. Toþi ºtiau cã are sufletul ºi energia unui adolescent. iar Robert nu a privit niciodatã înapoi. din struguri de Sauvignon Blanc. toatã viaþa. În Lumea Nouã. ca simbol al unei noi ere: deveniserã vinificatori dupã multe generaþii în care familia a crescut struguri doar pentru a-i vinde mai departe. Un preþ destul de bun pentru o companie încã tânãrã. e clar cã ai fãcut ceva cum trebuie în viaþã.vinul. alãturi de care formeazã un parteneriat „limitat“. parte cauzate de sumele mari donate de Mondavi universitãþilor ºi organizaþiilor caritabile – familia Mondavi vinde integral compania cãtre Constellation Brands. Rothschild. Când ajungi sã treci de 90 de ani. Antinori. Peter Mondavi. un soi încã nepopular la acea vreme în SUA. la 90 de ani. în Toscana.3 miliarde de dolari. îl întâlneºte pe Baron Philippe de Rothschild. din cauza cãreia s-a bãtut (la propriu. În 2002. în Australia. Robert Mondavi a devenit primul mare avocat al vinului american. nãscutã din nimic. a abandonat compania familiei sale. ºi a fondat propria companie.ro degustãri evenimente • bloguri . unde lucra de aproape 30 de ani. împreunã cu familia Frescobadi. era încã atât de activ. pentru 1. Errazuriz A urmat perioada de „internaþionalizare“ a lui Mondavi. ºi au fãcut un butoi de vin. când avea 52 de ani. victoria vinurilor californiene la Paris nemaifiind decât o confirmare a rezultatelor sale anterioare. Frescobaldi. pentru suma-record de 401. ar spune unii. California era cunoscutã pentru „vin ieftin. Dacã. acuzând omniprezenþa tatãlui. Robert Mondavi a fost unul dintre puþinii care s-a putut lãuda cu aºa ceva. Cei doi au ales împreunã struguri de Cabernet. De altfel. Numele vinului spune tot despre ce dorea ºi cerea Mondavi de la viaþã: „Ancora una volta“. din care se naºte „Opus One“. lumea vinului ar fi fost. Avocatul vinului californian Imediat ce ºi-a fondat propria companie. Un preþ mic pentru o companie care a scris istorie. iar oamenii din jurul tãu sã murmure „e mai bãrbat decât orice bãrbat de 45 de ani“. în acelaºi an. cu siguranþã. deºi compania fusese achiziþionatã de cãtre tatãl sãu. Din pãcate. cunoscutã ca „The Judgment of Paris“. vinde imediat 50% cãtre familia Frescobaldi. Mondavi deschide. recipientele de inox ºi baricurile de stejar. încercând în repetate rânduri sã demonstreze cã se poate obþine o calitate comparabilã cu cea europeanã. Mondavi stabileºte parteneriate ºi colaborãri cu Vina Errazuriz. în 1966. Robert ºi Peter Mondavi au trecut printr-o o împãcare istoricã. marele public ºi cei care-l cunoscuserã „în trecere“ au rãmas înmãrmuriþi când au aflat cã Mondavi avea 94 de ani în 2008. a avut ambiþia sã facã toate lucrurile. Prima demonstraþie de forþã a venit în 1968. ºi nimic nu i-a putut sta în cale. cu pumnii) cu fratele sãu. pentru a arãta cã „se poate ºi altfel“. încât ambii sãi fii au pãrãsit compania.000 de dolari. transformând vinul californian dintr-o micã aventurã de provincie într-o industrie de 20 de miliarde de dolari pe an. vãrsat“. Fãrã Robert Mondavi. Atât de independent ºi de dur era încât. în Chile. spre Krug. mai meritã menþionat un singur lucru: în 2005. Vândut. ºi cu Rosemount. Întorcându-se spre rãdãcinile familiei. Fumé Blanc este sinonim cu Sauvignon Blanc. În 2004. „din loialitate“. în care comparase vinurile americane cu vinuri franceze de top. evident. Charles Krug Winery. un vin aclamat an de an. mult mai sãracã. pânã astãzi. câte 50% de la fiecare. pânã astãzi. Pentru iubitorii de happy-end-uri. nemuritorul a fost atât de mare încât. Cesare Mondavi. probleme financiare – parte provenite din scãderea acþiunilor. pânã atunci. Ruptura a durat aproape 40 de ani. aºa cum ºi-a dorit. când cumpãrã Tenuta dell’Ornellaia de la Ludovico Antinori.

.

Numãrul cel mai mare de probe l-a avut Franþa – 465. Canada (evident).ro degustãri evenimente • bloguri . „Selections Mondiales des Vins 2009“. Lucia Pîrvu. Franþa. cu 178 de probe de la 82 de crame. Câte medalii au fost acordate? În conformitate cu regulamentul Organizaþiei Internaþionale a Viei ºi Vinului. Shingleback Shiraz Reserva 2005.836 de vinuri. urmatã de Italia. Grecia. Anul acesta. formatã din 6 degustãtori. doar trei vinuri au primit Marea Medalie de Aur (Mayu Syrah Reserva 2006. beneficiind de asistenþa unor somelieri renumiþi.EVENIMENT Ing. Cum au fost primite vinurile producãtorilor români? În total. Luxemburg.vinul. Argentina. Bulgaria. Ungaria sau Uruguay – dar ºi din þãri mai puþin cunoscute la noi. (CEZAR IOAN) Argint pentru Cotnari ºi Murfatlar în Canada Ce vinuri apar la un astfel de concurs? Anul acesta. Fiºele de degustare însumau aspectele vizuale. Acesta era numãrul de probe degustate zilnic de fiecare comisie. în ordinea punctajelor obþinute (Mari Medalii de Aur. olfactive ºi gustative ale vinurilor. Elveþia. Zilnic. Winery 2006. precum Bolivia. Italia. în timpul sesiunilor de degustare din cadrul concursului „Selections Mondiales des Vins 2009“ 22 • ºtiri la zi www. Australia. nota finalã fiind media aritmeticã a punctajelor acordate de cãtre toþi cei ºase degustãtori. din cele 23 de probe înscrise. Medalii de Aur ºi Argint). Chile. Germania. din Chile. au funcþionat zece comisii. Pauzele dintre sesiuni erau un bun prilej de a contacta degustãtorii ºi de a comenta vinurile. Spania. Cehia. Lucia Pîrvu a fost unul dintre cei 60 de membri ai juriului . din Australia. România a obþinut ºase Medalii de Argint – cinci pentru Cotnari ºi una pentru Murfatlar. de la 43 de producãtori. Slovacia sau Tunisia. din þãri recunoscute – Africa de Sud. Polinezia Francezã. au fost 1. Columbia. Canadienii au înscris 162 de vinuri. din provincia canadianã Columbia Britanicã).836 de probe pe parcursul mai multor zile între 16 ºi 21 iunie – într-o locaþie de mare eleganþã. Liban. de la 191 de producãtori -. Portugalia. Maestoso Merlot Lastella Oenologul Lucia Pîrvu.o elitã internaþionalã a degustãtorilor din 20 de þãri chemaþi sã judece valoarea vinurilor înscrise. ºi Spania. Noua Zeelandã. vicepreºedinte al Asociaþiei Degustãtorilor Autorizaþi din România ºi organizator al Salonului de Vinuri VINVEST de la Timiºoara. cel mult 30% dintre probe pot primi medalii. Doi producãtori din România – Cotnari ºi Murfatlar – au participat cu 23 de probe la aceastã competiþie în care s-au întrecut 602 crame din 32 de þãri. Cum se desfãºoarã jurizarea la o astfel de competiþie? Juraþii au degustat cele 1. a reprezentat recent România la cel mai important concurs de profil din Canada. România. cu 277 de probe de la 81 de producãtori. În total. aveau loc trei sesiuni de degustare cu aproximativ 45-50 de probe. Au mai existat 60 de Medalii de Aur ºi 491 Medalii de Argint.

director administrativ. Pierre Paul-Hus. sau Chantal Demers. adjunctul directorului general OIV”. au reprezentat tot atâtea ocazii de a intra în contact cu o culturã culinarã ºi enologicã avansatã. Observatorul oficial din partea OIV a fost Yann Juban. un mare buget alocat întregii acþiuni ºi o echipã de organizatori implicatã în toate momentele evenimentului. Apoi. La Fenouilliere.00 dimineaþa. cu veritabile rãsfãþuri eno-gastronomice. vicepreºedinte. câte un specialist recunoscut internaþional susþinea câte o conferinþã pe o temã de interes pentru profesioniºti la nivel internaþional. director tehnic. L’Erabliere du Lac Beauport. afirmã Lucia Pîrvu. . de la ora 8. ªi în afarã de sesiunile de degustare? Zilnic. Toatã admiraþia pentru domnii Ghislain K-Laflamme. un exemplu de urmat în mãsura în care promovarea vinului la noi va prezenta acelaºi interes ca cel remarcat în America de Nord. La Cache a Maxime. de fiecare datã organizate impecabil în locaþii de top (Cafe de la Paix. un respect faþã de degustãtorii prezenþi. Francine Dione. secretara concursului. „Un Concurs pregãtit la standard mondial. timp de 30 de minute. Denys Paul-Hus. prânzurile de la Hotel Palace Royal sau dineurile.EVENIMENT UN EXEMPLU DE URMAT! „ªansa de a participa la acest concurs marcheazã un capitol de noutãþi în aceastã meserie”. vicepreºedinte tehnic. preºedintele Selections Mondiales des Vins Canada. Cu siguranþã. Chateau Bonne Entente). Brigitte Robinet. director adjunct administrativ. ºi pentru doamnele Carole Cliche.

meºteºug. Înãuntrul lor gãseºti. Aceasta nu este cuantificabilã nicicum în costuri fixe. de publicitate. mãsurabile. Kia. KFC. inovaþie. În ultimii 4 ani a condus departamentele de creaþie ºi strategie din agenþia Imager. Ele înglobeazã uriaºe eforturi ºi resurse de competentã ºi înaltã specializare. de bugete ºi de canale media modul de a transmite mesajele diferitelor tipuri de branduri.dau mãsura acestui „de lux”. Bergenbier. branduri de lux Brandurile mass market au apetenþe de comunicare demagogicã. lucreazã în parteneriat cu studioul Nanodesign. Brandurilor niºã li se potriveºte alt tip de publicitate: subtilã.într-o mãsurã mult mai mare decât a tuturor celorlalte tipuri de branduri . contabile ºi financiare în cele din urmã. Vei simþi diferenþa! Distribuþie exclusivã de cârnaþi veritabili de Pleºcoi. pe cu fiecare consumator în parte (tocmai pentru cã nu sunt foarte mulþi). planetarã. Savana. pentru cã publicitatea umple aceasta sintagmã „de lux” cu palpabil ºi concret: transmite mesaje adecvate. branduri niºã. coordonând campanii pentru Pizza Hut. pricepere. Sunt noile imperii ale secolului al XXI-lea ºi provoacã în fiecare secundã rãzboaie mondiale în hypermaketuri.ar putea fi endorsate de marile figuri ale rãzvrãtiþilor secolului trecut . Ceea ce defineºte în mod esenþial un produs de lux este chiar sintagma-atribut „de lux”. A dezvoltat campanii în Grey.915 www. Coca-Cola. Am scris mai demult în Vinul. Kent.Ro cã publicitatea e democraticã: împarte brandurilor în mod egal strãlucire. Rar suportã nuanþe ºi adaptãri locale. vinurile high-end în România îºi eliminã cumva singure componenta aspiraþionalã ofertei producãtorului . ºtiinþã. dar ºi selectivã: κi alege prin mecanisme aproape autoreglabile tipul de comunicare. Nescafe. construieº- “ . Sprite. Canalele de comunicare sunt ºi ele niºate. Stella Artois. plinã de farmec. notorietate ºi vânzãri. fãrã deosebire de naþionalitate.Te miri cã alte þãri au produse tradiþionale de calitate ºi protejate? ANALIZà Genii Traian Panghe este consultant independent de comunicare de marketing ºi creaþie publicitarã. tehnologie. tocmai cã se mãsoarã: vânzãrile determinã în ce mãsurã clienþii înþeleg cã este de lux ºi cât este de lux. Cine poate sã spunã cât înseamnã lux în costuri? Ei bine. Se simt bine în discursuri ºi abordãri globale. fabricaþi artizanal dupã metoda tradiþionalã: Universal Horeca SRL. Bucureºti Tel: 0722-993.de comunicare. sex sau religie a consumatorilor. La fel de adevãrat este însã cã brandurile au nevoi de comunicare diferite. construind ºi inventând niºe. ºi nu descopãr eu apa caldã. Pentru cã vânzãrile brandurilor high-end depind . comunicã empatic aproa- Neinvestind în comunicare. UPC.ro „ Branduri mass market. Are 10 ani de expertizã în publicitate ºi mai multe premii ºi nominalizãri la festivalurile de publicitate româneºti ºi internaþionale. Sunt noii rebeli ai marketingului .vãzute ca acceptare a ALEGE ORIGINALUL! REFUZà FÃCÃTURILE! Adevãraþii cârnaþi de Pleºcoi se fac la Pleºcoi. Connex. Preþul impus de producãtor ºi vânzãrile . Fanta.plescoi. ceea ce înseamnã cã publicitatea nu e numai democraticã. tot ceea ce au civilizaþia ºi economia globalã mai de preþ: cercetare. esenþializat. dictatorial-manipulatoare.care nu mai acþioneazã însã prin ambuscade. Pall Mall. Spotlight ºi McCann Erickson pentru Samsung. Credit Europe Bank. ci preferã sã se insinueze în subteranele pieþelor. Brandurile high-end sunt piesele rare ale marketingului.

sub ambiþiile ºi pretenþiile lor. extrem de puternicã pentru astfel de produse: am aflat de el ºi „ Vinurile high-end sunt la pãmânt cu inteligenþa emoþionalã.deloc paradoxal . Precum produsele de contrabandã ale anilor ‘80 În România. doar cã anii au trecut ºi acum nu te mai ia miliþia economicã la întrebãri cã bei un Mãiastru. cu piaþa. Vinurile de clasã au nevoie de comunicare ca sã iasã din splendida. diferenþiazã faþã de mainstream. într-un restaurant bine cotat. într-o cârciumã de fiþe ºi le descriu celorlalþi cum arãtau sticla ºi eticheta.ANALIZà VINURILE HIGH-END DIN ROMÂNIA inadaptate la piaþã te o imagine „de lux”. capacitãþilor ºi expertizei.chapeau! . trãiesc destul de greu. cu piaþa “ • ºtiri la zi www. de a relaþiona cu consumatorii. vinurile high-end în România îºi eliminã cumva singure componenta aspiraþionalã. capacitatea de a se face înþeles. ªi mai cred cã suferã de ceea ce se cheamã auto-mulþumirea de sine a producãtorilor. sã simt cã trãiesc bine. un Erotikon. lor izolare. vinurile high-end au în acest moment pe piaþã statutul unor produse de contrabandã ale anilor ‘80. plãcere intensã. într-un timp enorm. în a avansa în carierã ºi a degusta apoi. þinutã. Dar e o falsã automulþumire. deºi au 10 media de licenþã ºi absolvire. Astfel de motoare personale interne propulseazã oamenii în a câºtiga mai mult. am urcat uºor-uºor în ierarhie.adicã pentru avizaþi . pentru cã nu-i ºtie nimeni. Într-atât de “subversiv” circulã ºi se comunicã pe piaþã. de a relaþiona cu consumatorii.ro degustãri evenimente • bloguri 25 . Faptul cã au investit enorm în producþie. Pentru cã deºi au un IQ foarte mare . Ele riscã sã rãmânã ca marii premianþi din facultãþi.În packaging ºi în construirea unor canale de vânzãri ºi distribuþie speciale pare un efort egal cu rezultatul din pahare. în vinificaþie . îmi doresc sã-l pot degusta.gust. inadaptaþi la viaþã. aromã.capacitatea de a se face înþeles. sticlã .vinul. Dar încã nu „ Vinurile de clasã au nevoie de comunicare ca sã iasã din splendida dar inutila lor izolare e suficient deºi . un Da Vino sau un Rotenberg. fiecare pe mãsurã puterilor.sunt la pãmânt cu inteligenþa emoþionalã . eticheta.e risipitor de mult efort pentru a influenþa abia câteva mii de clienþi. vânzãrile ºi distribuþia nu sunt de ajuns Pot canalele de distribuþie ºi de vânzare loializate sã facã singure acest lucru? Pot eticheta ºi preþul sã susþinã efortul de comunicare al unui vin high-end (ca sã ne referim concret la un anume tip de produs)? Da.greu de gãsit ºi nimeni nu ºtie exact cum aratã. printre plãcerile vieþii pe care ºi le va putea permite. dar inutila. Packagingul. E nevoie de o strategie ºi un efort de comunicare susþinute. clasã. “ vreau ºi eu sã-l beau. un vin high-end. Le-au vãzut unii fugitiv undeva. Sunt ca aparatele video ºi jeanºii în ultimii ani sub Ceauºescu: scumpe . Neinvestind în comunicare.

Producãtor: Paulaner Brauerei Munchen Importator: Bavarom Trading Producãtor: Bavaria Holland Importator: Pretenþios ar fi cuvântul care ar descrie cel mai bine aceastã bere. pentru “berea cu care rareori te întâlneºti în viaþã”. intensã. Aromele de porumb copt ºi caramel. patru stele. Ele au fost notate de juriul Vinul.5 l Punctaj: 3.5 stele. au fost depunctate pentru oarece excentricitãþi gustativaromatice. care nu se integrau în complex. trei stele pentru “berile peste medie.Ro au analizat o serie de beri speciale. Este o bere foarte echilibratã.Ro cu stele (de la 1 la 5).5% vol. iar maximum de stele. LEGENDÃ: * ** *** **** ***** . care pot fi gãsite pe rafturile hypermarketurilor. în categoria “beri peste medie. douã stele. beri albe ºi brune de abaþie. dar atenþie la preþ”. cu preþuri cuprinse între 4.9% vol.Imported Beer). cât ºi ceva exotisme din Mexic (Sol . Gustativ dã niºte senzaþii de dulce. Ele nu sunt democratice. berea foarte bunã.vinul. Preþ: 6. Berile care au primit trei stele (La Trappe Blond.5l Punctaj: 3. Berile de pe palierul de douã stele. destul de democraticã). cu tonuri dulci de piersicã) ºi Bavaria 86. cu spumare bunã. s-a þinut cont de gradul de complexitate ºi de personalitatea acestora. miere ºi muscat.2 lei / 0. acestea au parte de un tratament special atât în faza de producþie. dar atenþie la preþ”.ro degustãri evenimente • bloguri Edelweiss Weissbier Hefetrub Austria 5. cât ºi în ceea ce priveºte comercializarea ºi imaginea. Am degustat aºa-zisele beri trapiste. de piersicã. dacã þii neapãrat”. de intensitatea aromelor ºi a gustului. cât ºi de prospeþime ºi de nivelul global de satisfacþie. o stea primind “berile de bãut. Paulaner Hefe Weissbier Dunkel. dar intense). Leffe Brune ºi Hoegaarden Witbier) s-au diferenþiat de cele de mai sus doar la capitolul personalitate. doar dacã þii neapãrat .DEGUSTÃRI.5 lei ºi 10 lei.bere cu care rareori te întâlneºti în viaþã . interesante. intens ºi gustul complex. iar multe dintre ele solicitã atenþie. cu o texturã catifelatã ºi senzaþii uºor dulcege. elitistã. 26 • ºtiri la zi www. Paulaner Hefe Weissbier Naturtrub Germania 5. supãrãtoare. nu se recomandã a fi bãute la birtul din colþul strãzii. care au fost apreciate cu 3.bere de bãut. ce pot fi simþite pe tot parcursul gustativ.3 lei/ 0. berile comune. ºi în cea a berii existã exponenþi care se diferenþiazã de restul plutonului prin complexitate ºi personalitate: berile speciale. Cele mai apreciate au fost Edelweiss Weissbier Hefetrub (rãcoritoare. alc. deschidere spre nou. fãrã intensitãþi amare. Cere atenþie ºi lipsã de prejudecãþi. alc. Special Blond Beer (o bere cu etape gustative contrastante. Preþ: 5.5 stele Bavaria 86 Red Olanda 7.bere peste medie.RO Berile nedemocratice VALENTIN CEAFALÃU Ca ºi în lumea vinului. În aprecierea berilor. China (Tsingtao Beer) ºi Japonia (Sapporo Premium Lager). Paulaner Hefe Weissbier Naturtrub (echilibratã. dar atenþie la preþ . arome intense ºi plãcute.bere comunã . fac din aceastã bere una nedemocraticã. Editorii Vinul. Bavaria 86 Red (o bere pretenþioasã. lipsã de prejudecãþi. Ca ºi în cazul vinurilor de mare calitate. cu arome savuroase de cãpºune ºi alune prãjite). elitistã. Producãtor: Brau Union Oesterreich Importator: Heineken România Este cea mai democraticã bere din degustare: este rãcoritoare.bere foarte bunã .5% vol. atacul dulce.5 stele Spumã densã ºi pufoasã în care se simt arome de cãpºune ºi alune prãjite. alc.

interesant. Producãtor: König Ludwig International GmbH Importator: Stuff Distribution Grup Efervescenþã intensã ºi spumare foarte bunã ºi arome de hamei crud. fermentatã cu drojdii selecþionate Lager – cel mai rãspândit tip de bere.7% vol.5 lei / 0. poartã niºte note dulcege de caramel. Gustativ nu este foarte intensã. ºi final amãrui. de caramel.5 stele Spumã densã ºi pufoasã.5 stele Producãtor: Tsingtao Brewery Importator: Bavarom Trading Arome de hamei.33 l Punctaj: 3. Aromele sale amintesc de miere ºi malþ prãjit. intensã. Este plãcutã. are un atac foarte dulce.Grande Biere d’Alsace Franþa 6 % vol. cimbru. care se fac simþite ºi în gust.3 lei / 0.33 l Punctaj: 3 stele Leffe Blonde Belgia 6.5% vol. Pentru un plus de culoare ºi aromã i se mai adaugã ºi caramel.5l Punctaj: 3 stele TIPURI DE BERE În funcþie de modul de preparare. alc. Paulaner Hefe Weissbier Dunkel Germania 5. cu note de miere ºi flori ºi final dulce-amãrui.9% vol.7% vol. Gustul are o texturã bunã. conþinutul de alcool fiind dat de cantitatea de zaharuri fermentate. nefiltratã Lambic – fermentatã natural. iar gustul. alc. Producãtor: Hoegaarden Importator: InBev România Are o personalitate aparte. de hamei ºi mei. cu drojdii selecþionate.2 lei / 0. cu senzaþii interesante de muscat. banane ºi seminþe de floarea soarelui neprãjite. Aromele intense te duc cãtre sirop de arþar ºi caramel..5 lei / 0. alune prãjite ºi fagure de miere. iar gustul lasã un final slab. alc. dar gustul nu se ridicã la nivelul nasului. fermentatã la temperaturi scãzute. alc. dominat de o amãrealã ce aminteºte de mãlaiul de porumb.3% vol. foarte intense. cu drojdii sãlbatice (Belgia) Stout – bere mai închisã la culoare.33 l Punctaj: 1. Preþ: 6.2 lei / 0.ro degustãri evenimente • bloguri 27 . Preþ: 5. Texturã plãcutã ºi final nuanþat de niºte tonuri de cafea. datoratã mai ales aromelor de rozmarin ºi Producãtor: Brasserie Fischer Importator: Grup Remaol • ºtiri la zi www. Koenig Ludwig Weissbier Germania 5.Imported Beer Mexic 4.6% vol. destul de comunã. Spumã densã ºi efervescenþã fermã. Preþ: 6. din cauza gradului mai mare de prãjire a malþului ºi ovãzului.33 l Punctaj: 1. O bere cu arome consistente de polen.vinul.3 lei / 0. cele mai cunoscute tipuri de bere sunt: Ale – fermentatã la temperaturi ridicate.33 l Punctaj: 3 stele Tsingtao Beer China 4. pânã la 30% vol.33 l Punctaj: 1 stea Producãtor: Abbaye de Leffe Importator: InBev România Gustul de prunã afumatã ºi aromele de porumb fiert ºi alune prãjite dau acestei beri o þinutã aparte. Preþ: 4. cu drojdii selecþionate. notã ce-ºi pune amprenta mai ales pe postgust. cu mineralitate sãlcie. La Trappe Blond Olanda 6.5% vol. cu texturã consistentã ºi finã. alc. Preþ: 4.4 lei / 0. Producãtor: Abbaye de Leffe Importator: InBev Romania O bere bunã.2 lei / 0. fãrã corp. Gustul este mai bun decât mirosul. dar care dezamãgeºte prin postgustul de fulgi de porumb. Special Blond Beer Olanda 7.33 l Punctaj: 3. filtratã Coloratã – culoarea acestui tip de bere este datã de malþul prãjit pe cocs. Producãtor: Bavaria Holland Importator: O bere cu etape gustative foarte contrastante. Aromele sale intense.33 l Punctaj: 2. alc.5 l Punctaj: 2 stele Bavaria 86. Gustul este bogat. plãcutã ºi sãþioasã.5 stele Fischer . dar pe final descoperã o uºoarã acrealã. cu un final amãrui de seminþe ºi hamei. Preþ: 10 lei / 0.7 lei / 0. Preþ: 5.5% vol. Leffe Brune Belgia 6. dar arome uºor neplãcute de drojdii. alc. Gustul ºi textura sunt plãcute. cu o texturã catifelatã. Producãtor: Sapporo Breweries Importator: Bavarom Trading Arome nu foarte intense. alc.. amintind de gustul berii fãrã alcool.5 stele Sol . alc. Producãtor: Paulaner Brauerei Munchen Importator: Bavarom Trading Arome foarte intense ºi plãcute de caramel ºi alune de pãmânt prãjite. Producãtor: Cerveceria Cuauhtemoc Moctezuma Importator: Bavarom Trading O bere simplã. fiind mult mai simplu ºi destul de neutral pe final. subþire.RO Preþ: 5. Preþ: 4.5 stele Sapporo Premium Lager Japonia 4. Puternic alcoolizatã – volumul de alcool al acestui tip poate varia de la minimum 3% vol.5 stele Producãtor: Beer Brewery de Koningshoeven Importator: Bavarom Trading Intensã. Preþ: 6.DEGUSTÃRI. malþ ºi orez. Preþ: 4 lei / 0. alc. amãruiacriºor.5% vol. alc.5l Punctaj: 2.9% vol. lãsând senzaþii de hamei. Gustul este neplãcut. uºor amãrui.33 l Punctaj: 3 stele Hoegaarden Witbier Belgia 4. alc. alc. Preþ: 5 lei / 0. cu acidulare finã.

Whisky. Vinarte. Armagnac.vinul. prin participarea la concursul de mixologie Volare In The Mix organizat de compania Rossi d’Asiago. întãresc previziunile tuturor celor prezenþi: consumul de distilate de la 2. o imagine a lumii în care trãim. Suedia. ce va conduce la un consum mai frecvent. Estimarea producþiei de vinuri în 2012 este de peste 3. poate fi faþã de scãderea consumului de vin cu 20% în acelaºi interval de timp.022 miliarde de cutii (9 litri). faci cunoºtinþã cu atmosfera provincialã. România a fost însã prezentã ºi într-un mod mai original. este ºi o platformã de schimburi de know-how ºi o vitrinã a trendurilor de consum. mai ales pe pieþele noi. Brazilia ºi Mauritius). Belarus. Belarus. Odatã ajuns în oraºul Bordeaux. cu râul Garonne ce strãbate grãbit oraºul pentru a se arunca mai târziu în Oceanul Atlantic. Domeniile Sãhãteni. inauguratã de Camera de Comerþ ºi Industrie a Regiunii Bordeaux. fructoase ºi proaspete ce reflectã mai bine aromele ºi gusturile uºor de recunoscut. sistemele de servire ale vinului la pahar ºi flacoanele de 100 ml indicã clar o preferinþã a consumatorilor de a alege sã bea vinul în cantitãþi mici. înþesatã de clãdiri vechi. Inovaþiile ca sticla de plastic.307 miliarde de cutii în 2010. peste 2. Rezultatul este unul promiþãtor pentru producãtorii de vinuri: persoanele în cauzã (din Bruxelles.000 de vizitatori ºi sã concentreze sub acelaºi acoperiº 2. Consumatorii se îndreaptã cãtre vinuri uºoare. mai puternic. Studiul a mai relevat ºi faptul cã vinul se va consuma dupã trenduri. cum ar fi Marea Britanie.035 miliarde de cutii (9L) în anul 2001 va ajunge pânã la 2. Timp de cinci zile 28 • ºtiri la zi www. ªtirbey. în care se îndreaptã consumatorii între 20-25 ani. Vodka. „ Estimarea producþiei de vinuri în 2012 este de peste 3. Pe malul lacului se aflã „Le Club du Lac“ ce aliniazã cele mai prestigioase case de vinuri. Aceasta este ºi o dovadã de trecere la maturitate.400 de expozanþi din 48 de þãri ºi peste 50. De cealaltã parte a lacului. La prima ediþie din anul 1981. Brazilia. Vinexpo aduna “doar” 524 expozanþi din 21 de þãri ºi 10. aceastã cifrã reprezentând o creºtere progresivã de 3.400 de expozanþi din 48 de þãri (din care 6 noi: Polonia. Mauritius.000 de vizitatori din 147 de þãri sunt prezenþi pe cea mai mare scenã a vinurilor: Vinexpo 2009.. tinând cont de consumul moderat de alcool.. unit printr-un pod flotant de câteva sute de metri lungime se aflã salonul pentru Marketers.ro degustãri evenimente • bloguri “ toatã industria vitivinicolã mondialã este concentratã în acest oraº cu nume consacrat: Bordeaux (care în traducere ar însemna „malul apei“). mai mult. Statele Unite ºi Japonia.EVENIMENT CORESPONDENÞÃ SPECIALÃ Vinexpo 2009: a se consuma cu moderaþie! TEXT: LAURENÞIU ACHIM. diversificat ºi de calitate.000 de vizitatori. SERVE. IULIANA NEGOESCU FOTO: LAURENÞIU ACHIM Într-un pavilion de peste un kilometru lungime ºi delimitat de alte douã imense hãli.5% într-o singurã decadã. Studiu despre consumatorii tineri La aceastã ediþie VINEXPO a comandat un studiu cãtre BVA Institute pentru a determina direcþia. Ajuns la cea de a XV-a ediþie în 2009 acesta a reuºit sã adune peste 50. Egipt. Rhum. Costin Gache este cel ce a purtat tricolorul pe tricou ºi a adus un loc 5 (din 10 concurenþi din întrega lume) pentru România la acest concurs. Murfatlar. Londra. Pe toatã lungimea salonu- „ Vinexpo este pentru profesioniºti o platformã de schimb de know-how ºi o vitrinã a trendurilor de consum lui sunt înºirate zeci de restauranteterasã ce servesc miilor de participanþi preparate gastronomice de la foie-gras-ul din Perigord pânã la faimoasele stridii din Arcachon ºi caviarul din Aquitaine. O creºtere de 13. Cramele Recaº ºi Cotnari. Cramele Halewood. Vinexpo este pentru profesioniºti mai mult decât o oglindã ce reflectã modul cum evolueazã industria mondialã a bãuturilor. Polonia sau China.83% în fiecare an de acum înainte. Egipt. pentru urmãtorii 10 ani. Paris ºi Tokyo) au menþionat obiceiul de a bea vin la ocazii conviviale. Calvados. Mai repede. New York. producãtoare de lichioruri Volare ºi Sambuca Antica (Italia).022 miliarde de cutii de 9 litri Prezenþa celor mai renumite branduri de Cognac. Japonia. Ca un paradox aceastã diversitate poate de multe ori sã fie împotriva succesului. La distanþã de câþiva metri poþi întâlni vinuri (ºi nu neapãrat obþinute din struguri) din cele mai exotice locaþii: Vietnam. Champagne ºi Cognac. ce-i reuneºte pe toþi cei din sectoarele conexe promovãrii vinurilor. România a fost prezentã anul acesta cu un stand comun în care s-au regãsit 10 producãtori de renume reprezentând toate regiunile viti-vinicole importante. De aceea vã recomand: a se consuma cu moderaþie! “ . Carl Reh Winery. Vincon. Globalizarea este efectul creat de alte þãri producãtoare de vinuri ce au standardizat gusturile. Suedia. atât din punct de vedere benefic dar ºi al siguranþei.

Feteascã Neagrã ºi Tãmâioasã Româneascã din linia Idle Rock. entry-level ºi premium. imediat dupã apariþia numãrului 15 al revistei noastre.Ro. care reuºesc sã punã vinurile în adevãrata lor luminã . pentru cei care au apucat sã o guste. Cezar Ioan ºi Valentin Ceafalãu. organizatã în timp ce acest numãr se va fi aflat deja în tipar: Agricola ªtirbey ºi Cramele Halewood. Dupã cum promite. la aceastã orã. recolta din 2008. o degustare comparativã pentru gusturi rafinate! . fie aparþin unor producãtori noi. Amfitrioni ai întâlnirilor au fost pânã acum Cãtãlin Pãduraru. Rotherfield Properties a prezentat vinurile despre care aþi citit deja în numerele trecute ale revistei – Merlot North Ridge.ro au continuat sã aducã în faþa publicului vinuri care fie nu ajung la raft din cauza numãrului mic de sticle. de unde profesorul Liviu Grigoricã a ales vinuri din linia Caloian. care încã nu au depãºit piaþa regionalã. ale cãror prezentãri s-au bucurat ºi de o mânã de ajutor din partea paharelor ºi decantoarelor Riedel. cei din urmã sunt încã foarte „proaspeþi“ pe piaþã ºi se pregãtesc de o (re)branduire generalã a celor douã linii. lucrate cu multã grijã ºi plasate responsabil în paliere de preþ care fac ca vinul „sã merite“. Rusalcã Albã. aºa cã încheiem prin a vã face poftã cu sumarul ultimei degustãri. În degustarea de la sfârºitul lunii iunie. din viþe tinere. Primii acþioneazã. succesul neaºteptat de mare ºi audienþa în creºtere ne-au convins sã continuãm seria de „Degustãri de vinuri cu care rar te întâlneºti“. instrumente de un profesionalism desãvârºit. Degustãri. însã. mai ales datoritã raportului destul de bun calitate / preþ. De la Negrini au fost degustate vinurile din 2007 – Feteascã Regalã. vinuri ceva mai mature (ºi datoritã vârstei viþei). Sauvignon blanc ºi un cupaj din cele douã soiuri. Vinexpert ºi Evinoteca. În cadrul acestor evenimente. precum ºi un Merlot. A doua degustare a fost dedicatã Cramei Opriºor.cu bune ºi cu rele. Sunt vinurile de „debut de piaþã“ ale companiei. Vinul. Negrini poate fi deja considerat un mic producãtor care va avea un cuvânt de spus pe piaþã. dar ºi Mãiastru. Cabernet Sauvignon. gãzduite de cãtre Cafeneaua de Presã. cât de curând. mai mult pe segmentul HoReCa.ro.EVENIMENT Degustãri de vinuri cu care rar te întâlneºti! RADU RIZEA Deºi proiectul era iniþial prevãzut sã se desfãºoare doar în luna iunie. deloc neglijabile în peisajul retailului românesc. fie sunt atât de „proaspete“ încât nu au ajuns încã în retail. încã aflate în cãutarea identitãþii. Despre toate aþi avut deja ocazia sã citiþi pe larg în revista noastrã. cu accente bordoleze. Drãgaicã Roºie sau super-limitatele ediþii Smerenie ºi Passarowitz. degustarea a adus în faþa iubitorilor de vin doi producãtori cu o prezenþã încã discretã pe piaþã: Negrini ºi Rotherfield Properties. Vinuri inteligente.

aº estima). la fereastrã. Preþ: 24 de lei Disponibil: în supermarketuri. câþiva ani buni de viaþã (5-6. Preþ: 35 de lei Disponoibil: supermarketuri.vinul. Preþ: neprecizat Disponibil: în curând în supermarket CHARDONNAY – CONO SUR RESERVA. Deja a ajuns la o vârstã la care tonurile cãrãmizii încep sã decoreze destul de luminos roºul de cireaºã al vinului. Poate sã facã vinuri banale. a devenit irezistibil ºi. urme de eucalipt reconfortante urmate de aproape o duzinã de arome secundare care creazã unul dintre cele mai complexe ºi mai plãcute finiºuri pe care le-am vãzut pânã acum la un Tempranillo. mai ales când au auzit cã va fi prezentat în retailul mare. combinaþie de flori albe ºi citrice. cu senzaþii dulcege. ciocolatã ºi caramel. Pot spune oficial cã este gata de bãut acum. aproape pastelate. de caise proaspete. dar nici nu poate fi considerat un Chardonnay atipic. piper ºi vanilie. ce acoperã lina amãrealã a postgustului. sau poate sã nascã asemenea bijuterii.5 % vol. Aromele de fructe nu au dispãrut de tot. dar ºi celor care îl blameazã (pe nedrept) acest soi.5% vol. multe fructe negre. intens. Destul de gliceric pentru vârsta lui. Astãzi s-a mai aºezat. ascunde-þi-le mãcar încã un an… Disponibi: la producãtor Preþ: aproximativ 60 de lei 30 • ºtiri la zi www. demisec Producãtor: Cramele Recaº Noul membru al gamei “Cocoºul” de la Cramele Recaº atrage atât prin vioiciunea ºi prospeþimea aromelor sale. ºi ceva în plus. cu un rest de zahãr. Culoare sa plãcutã are sclipiri galben-aurii. 2004 Tempranillo este un soi de Sangiovese al spaniolilor. Este vioi. Gustul este complex ºi onctuos. Este aproape un vin de gustat singur. medii.RECOMANDÃRI RADU RIZEA VALENTIN CEAFALÃU OSCAR TOBIA RESERVA. este o victimã sigurã a serilor cu prietenii. amintesc de viºinele zaharisite de dulceaþã. Este tot ce poþi aºtepta de la un Cabernet. alc. alc. Rubiniu. cu o evoluþie bunã ºi tonuri de cireºe coapte. lung. evident. În final. 2007 13. curate. Gustul este catifelat. De prin martie. Producãtor: Cono Sur Un vin care se adreseazã atât pasionaþilor de Chardonnay. EROTIKON Nici nu s-a împlinit încã anul de când s-a lansat linia Erotikon. cu un strop de prune uscate ºi ierburi.. are pe final ºi un strop de scorþiºoarã dulceagã. condimentate pe alocuri de niºte ierburi aromate. de când am deschis o sticlã. Textura este catifelatã.. pânã la condimente subtile ºi un fir de iarbã… Dacã mai aveþi sticle prin casã. grapefruit). plãcut. dar a fost deja degustat de o serie de persoane mai bãftoase. TEMPRANILLO. 2006 Degustat cu un an în urmã. în funcþie de locaþie MUSTOASà 2008 – „COCOªUL“ LIMITED RELEASED 12. Nu are nimic din gretutatea afumatã a Chardonnay-ului californian. pe întuneric. BONACOSTA VALPOLICELLA CLASSICO. La lansare spuneam cã va fi gata de bãut peste un an. sunt nuanþate de niºte tuºe de citrice (limete. Horeca Preþ: aproximativ 140 de lei. bine cuprins în tot spectrul de nuanþe de vin bãrbãtesc. Este fratele mai mic al Merlot-ului Crama Rotenberg ºi îi seamanã acestuia pe alocuri. e mai prietenos. Nasul intens expune o paletã de arome exotice. Disponibil: Bruno Wine & Coffee Bar. deºi parcã vinul a virat dinspre fructe roºii spre coacãze ºi mure. CABERNET 2006. cu o amãrealã delicatã. de bãut cu burta.ro degustãri evenimente • bloguri Producãtor: Crama Rotenberg Acest vin nu a ieºit încã pe piaþã. gustul sãu etalând tonuri prietenoase. fãrã sã fi pierdut ceva din tinereþe. Disponibil: Magazinele Cramele Recaº Preþ: 30 de lei CRAMA OPRIªOR. condimentat. cât ºi prin atitudinea directã pe care o are în faþa consumatorului. magazine specializate MERLOT 2007 – MENESTREL 12. cu o uºoarã notã afumatã (cât îi stã mai bine) iar postgustul. alc. era încã prea acid pentru un vin atât de plin de note de cireaºã bine coaptã. puternice ºi consistente. iar colecþia mea (3x3) s-a ºi dus (aproape de tot) de râpã. pepene galben ºi ananas. cu taninii perfect integraþi. sec DOC-CMD Dealu Mare Ceptura MASI.9% vol. Nu este un vin foarte complicat ºi de aceea se bea foarte uºor. de la un strop de cireaºã. pentru cã nu am pivniþã. care apoi ºi-au declarat fãþiº admiraþia. Final interesant. cu urme de magiun de prune. aproape ca o mângâiere. deºi mai are. magazinele Cramele Recaº . iar aromele sale florale. Aromele foarte frumoase.

Recomandãri internaþionale ªi în acest numãr Vinul. ferm ºi persistent. la acest preþ: ca bazã. Franþa. coacãze ºi cedru“.99 lire). în special cireºe ºi coacãze. . Peste 30$: Château Latour Martillac. mure.i Decanter). Pessac-Léognan. 11$). Vinul alb al sãptãmânii: Blason de Bourgogne. SUA). Burgundia. Pinot noir. cu arome puternice de fructe. La 24 de dolari. cu arome de cireºe negre. Este un vin saturat. precum ºi recomandãrile redactorilor The Wall Street Journal. Titlul de „vin al lunii“ i-a revenit unui Merlot Grand Reserve din 2006. Cu 3 lire în plus. Highlands. cu o texturã mãtãsoasã. Chile. Inspirat din tradiþia fumé-urilor lui Robert Mondavi. cele trei paliere de preþ definite de cãtre Wine Spectator îºi gãseau drept vedete: Sub 15$: Domaine de Mourchon. Oregon. 18$). Vinul este descris ca „un Merlot extraordinar de bogat. sec ºi bine echilibrat“. Napa-Sonoma. Pinot noir. având avantajul (etic) de a fi un vin organic. vanilie ºi condimente dulci. Vinul roºu al sãptãmânii: Paradiso. 40$). este o reinterpretare plãcutã a acestui soi. Chardonnay. 15-30$: Paraiso. lãmâie ºi minerale. 2006 (90 de puncte. Cu un corp plin ºi nuanþe picante. O afacere. 2007 (9. Cakebread. Mai senzual decât colegele de generaþie din Noua Zeelandã. cu arome persistente ºi curate. dar cu toate aromele ºi gusturile „la locul lor“.99 lire). Wine Enthusiast . cu arome de agriºe ºi smântânã. Un vin „suculent“. super-curat ºi reconfortant. Pentru doar 5. Crocant. 2007 (17. ba chiar decât unele vinuri din Burgundia. Editorii WE degustau la închiderea ediþiei un Pinot Noir Mahoney 2006 (Carneros. acest vin oferã extrem de multe. cu tanini rotunjiþi. Arome complexe ºi subtile de cremã de vanilie.Lemelson „Thea’s Selection“. bine structurat. 2007 (88 de puncte. existã ºi varianta “mai seducãtoare ºi mai concentratã“ . Un vin echilibrat. sec ºi taninos. Dacã tot a fost ziua Americii. La închiderea ediþiei. 2006 (19 lire). bogat ºi intens. vinul a primit 88 de puncte. 2008. Lemelson. cu o notã mineralã care înveleºte baza de arome citrice ºi pepene galben. Un chardonnay bine construit.99 lire. Carmenere. este un Pinot Noir de Mendocino. Parducci. Santa Lucia. Times a ales câteva dintre cele mai plãcute vinuri americane de pe piaþa englezã. Côtes du Rhône 2008 (87 de puncte. rãcoritor. cu arome puternice de cireºe. Sauvignon blanc.Ro prezintã câteva din recomandãrile de vinuri fãcute de cãtre editorii publicaþiilor internaþionale de profil (Wine Spectator. Saint-Veran. produs de Kendall-Jackson. fiind definit ca „suplu ºi rotund. Six Vineyards.

mãrunþitã.Ro. www. Când au o culoare galben . Se mai lasã câteva minute.ro este editatã de SC Cezar Connaisseur SRL.Ro se poate face numai cu acordul prealabil al editorului. o canã de supã de vitã. dupã gust. Acum. servitã cu gem de afine sau meriºoare). pe vremuri. fierte. rezultând un sos cremos. Kaiserschmarrn (în fel de omletã cu ouã. cu o lingurã de smântânã ºi un pic de maghiran presãrat deasupra. (Cabertnet Sauvignon ºi Merlot).ro Director ediþia online Bogdan Gavrilã bogdan.maronie. tãiatã în cubuleþe (antricot sau muºchiuleþ). îndrãznesc sã vã recomand tot un vin din podgoriile bãnãþene. o încântare. erau cele de Tirol: Traminer ºi Merlot (preferatele bunicului).boerean@gmail. apetisantã. tãscuþe cu carne tocatã sau varza dulce peste care se presara zahãr ºi piper ºi þ e lele de carne. Preluarea de texte ºi imagini din aceastã publicaþie sau de pe site-ul Vinul. gãluºtele cu prune ºi caise.ro degustãri evenimente • bloguri .vinul. presãrate cu zahãr pudrã ºi scorþiºoarã ºi servite cu compot de mere. Preparate nu foarte populare.paste din cartofi. 500 g tãieþei cu ouã (tagliatelle) Într-o oalã cu fundul gros. fãinã.com Publicitate Andrei Chica andrei@vinul. ca la risotto. Reþeta de faþã este.budin@gmail. dar cu un potenþial ºi gust incredibil: carne de vitã fiartã în vin ºi mirodenii servitã cu sos de viºine. rafinat degustãtor al celor mai diverse bucãtãrii internaþionale ºi în egalã mãsurã un cunoscãtor al vinurilor de calitate. Realizarea acestui preparat este uluitor de simplã. 32 • ºtiri la zi www. sare ºi piper. o realizare cu totul ºi cu totul excepþionalã.Majoran Nudeln ISSN 1844-3915 tãieþei cu maghiran ºi carne de vitã multe altele. 2-3 linguri ulei de floarea soarelui. pânã când carnea se înmoaie. zahãr. la foc mic. dedicat tot memoriei populaþiei germane din Banat – Cuvee Uberland. Dan Petrici. smântânã dulce.ro Consultant ºtiinþific Liviu Grigoricã liviu. se adaugã ceapa.ro 0722. Se completeazã din când în când cu supa.ro Loreta Budin loreta.com Redactori Dora Todea. Asta.com Redactor-ºef Ingrediente pentru 4 persoane: 750 g carne de vitã. Va dura cam o orã. Schupfnudeln .vinul. vinurile clasice din zonã. Tot procesul se face cu capacul pus ºi la foc mic. o ceapã mare. sosul cu carne de vitã ºi aroma plãcutã de mãghiran. stingeþi focul ºi adãugaþi douã-trei linguri de smântânã dulce sau panna.915 DTP Omni Press & Design www. Cristian Boerean cristian. se încinge uleiul ºi se rum e ne s c bucã- Valentin Ceafalãu vali@vinul. preferata mea: tãieþeii proaspeþi fãcuþi în casã. sãraþi ºi piperati dupã gust ºi presaraþi maghiranul. Sergiu Nedelea Food editor Cristian Boerean este autorul blogului culinar de la Vinul. de grosimea unui deget. lapte.gavrila@core-target.ro Publisher Cezar Ioan cezar@vinul. o linguriþã de maghiran. pânã când ceapa se topeºte complet.ro Seniori editori Radu Rizea radu@vinul. Acest preparat îmi aminteºte de mâncãrurile tipice ale germanilor din Banatul Montan.993. Se toarnã cam 1/3 din cantiatea de supã ºi se lasã la foc mic. Responsabilitatea pentru articolele publicate revine autorilor. Când carnea s-a înmuiat. Bucureºti. amestecaþi bine ºi lãsaþi 1-2 Se serveºte în farfurii adânci. pregãtite de bunica. minute pânã devine sticloasã. pentru ca aroma de maghiran sã cuprindã totul.opd. Pe vremuri. însã. un vin superb. George ªerban.grigorica@gmail.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful