UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

DETALII DE LABORATOR. OBTINEREA PARAMETRILOR REZISTENTEI LA FORFECARE

Geotehnica mediului

Ing. Anghel Alexandra

Master Inginerie Geotehnica, Anul 1

-2011-

“Detalii de laborator. Obtinerea parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor”

Cuprins
1. 2. Conditia de cedare la pamanturi .............................................................................................. 3 Metodica determinarii rezistentei la forfecare ......................................................................... 6

3. Aparaturi utilizate pentru determinarea caracteristicilor rezistentei la forfecare a pamanturilor .................................................................................................................................... 7 4. 5. 6. 7. 8. Incercarea de forfecare directa ................................................................................................ 8 Incercarea de compresiune monoaxiala ................................................................................. 12 Incercarea de compresiune triaxiala ...................................................................................... 14 Incercarea de forfecare prin torsiune ..................................................................................... 21 Bibliografie ............................................................................................................................ 22

2

Unei alte stari de solicitare ii corespunde alt plan de rupere care trece prin acelasi punct.tensiunea normala pe planul de rupere. Conditia de cedare la pamanturi Conditia de cedare sau de rupere a unui material poate fi exprimata in diferite moduri. de exemplu in functie de tensiuni sau deformatii specifice. ߪଶ . 1. intre tensiunea normala si cea tangentiala exista o relatie functionala: ߬௙ = ݂ሺߪሻ ሺ1ሻ Unde: ߬௙ .“Detalii de laborator. ߪሻ. Valabilitatea unei teorii de rupere pentru un material supus unui anumit tip de solicitari se stabileste prin verificari experimentale.3). numita “infasuratoarea Mohr”. numit plan de rupere sau de alunecare. La pamanturi. In sistemul de coordonate ሺ߬.tensiunea tangentiala pe planul de rupere. Unei alte stari de solicitare ii corespunde 3 .1: Fortele ce actioneaza intr-un punct in interiorul masivului Fig. Fie un masiv supus unei anumite incarcari si un punct in interiorul masivului: Fig. criteriul de rupere cu cea mai larga aplicabilitate il constituie “criteriul Mohr – Coulomb”.2: Infasuratoarea lui Mohr Admitem ca prin acest punct trece un plan pentru care se indeplineste conditia (1). Obtinerea parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor” 1. Locul geometric al extremitatilor vectorilor ‫ ݌‬reprezinta o curba simetrica fata de axa ܱߪ. cu care se pot construi 3 cercuri ale eforturilor (Fig 1. tensiunilor ߬ si ߪ le corespunde un punct care unit cu originea determina efortul unitar total ‫ ݌‬pe planul de rupere (Fig. ߪଵ . Teoria de rezistenta a lui Mohr arata ca ruperea se produce atunci cand pe un anumit plan. datorate lui Mohr si lui Coulomb. ߪଷ . 1. alt vector ‫ ݌‬etc.2). Fiecare stare de solicitare este caracterizata in momnetul ruperii prin 3 tensiunii principale. 1. rezultat din asocierea a doua teorii clasice de rezistenta. ߪ . in termeni energetic etc. Se reprezinta cercul corespunzator tensiunilor principale extreme ߪଵ si ߪଷ .

Obtinerea parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor” un alt cerc. se reprezinta punctul M(ߪ. Daca punctul se gaseste sub dreapta intrinseca. 1. iar ordonata la origine reprezinta “coeziunea materialului” – ܿ . corespunzatoare ruperii a fost definita de Coulomb sub forma: ߬௙ = ߪ ∙ ‫ ߮݃ݐ‬+ ܿ ሺ2ሻ Relatia (2) reprezinta o dreapta a carei inclinare fata de orizontala reprezinta “unghiul de frecare interioara” – ߮. Aceasta dreapta este numita “dreapta lui Coulomb” sau “derapta intrinseca” sau “dreapta caracteristica”. Este posibil sa existe un alt plan care sa treaca prin acelasi punct si pentru care conditia de rupere sa fie indeplinita. Infasuratoarea lui Mohr poate fi definita si drept infasuratoarea cercurilor tensiunilor corespunzatoare starii de rupere. se calculeaza tensiunile normale (ߪ) si tangentiale (߬) pe un plan care trece prin punctul considerat.“Detalii de laborator. Pentru starea data de solicitare se calculeaza directiile principale si tensiunile principale corespunzatoare punctului considerat din masiv si se construieste cercul lui Mohr. 4 .3: Cercuri ale eforturilor O relatie intre ߬ si ߪ. deoarece permite verificarea conditiei de rupere. Este avantajoasa utilizarea cercului lui Mohr. Criteriul Mohr – Coulomb inseamna adoptarea dreptei Coulomb ca infasuratoare a cercului lui Mohr. planul pe care actioneaza ߪ si ߬ nu este plan de rupere. Ea apare ca o proprietate a materialului independenta de tensiunile aplicate acestuia. Fig. deci trebuie sa se considere succesiv alte planuri trecand prin acelasi punct. Pentru a vedea daca este indeplinita conditia de rupere intr-un punct dintr-un masiv de pamant se reprezinta dreapta lui Coulomb. ߬).

7 Conditia de rupere poate fi formulata in doua moduri: .4:Dreapta lui Coulomb Fig. ߬) apartine dreptei intrinseci sau daca cercul lui Mohr este tangent la dreapta intrinseca (Fig. ce reprezinta “ecuatia dreptei lui Coulomb”. ߪଷ si parametrii ߮ ‫ ܿ ݅ݏ‬. situatiile in care efectul unitar total se gaseste deasupra dreptei intrinseci sau in care cercul tensiunilor este secant cu dreapta intrinseca. ߬ si parametrii dreptei intrinseci ߮ ‫ ܿ ݅ݏ‬.5: Cercul tensiunilor (Mohr) Conditia de rupere este indeplinita daca punctul M(ߪ. Fig. 1.“Detalii de laborator. 1.6: Conditia de rupere este indeplinita Intrucat dreapta intrinseca exprima conditia de rupere. 1. 1. ce fac parte din conditia de tangenta a cercului tensiunilor la dreapta intrinseca 5 . 1. Fig. 1. 1. Obtinerea parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor” Fig.Cu relatia intre tensiunile ߪ. nu au suport fizic (Fig.6). Fig.7).8: Forme de reprezentare ale dreptei lui Coulomb - Cu relatii intre tensiunile principale ߪଵ .

Incercari cu efort impus si deformatii masurate.) sau inceracri lente pe probe consolidate.“Detalii de laborator. .) sau incercari rapide pe probe neconsolidate.Incercari consolidate – drenate (C. Metodicile determinarii rezistentei la forfecare se diferentiaza dupa mai multe criterii.incercari neconsilidate – nedrenate (U.U. cu masurarea deformatiilor sub fiecare treapta. b) Criteriul timpului de solicitare Incercari cu solicitari statice.). Inceracri cu solicitari ciclice. Dar cresterea tensorului deviatoric apare dupa ce pamantul a fost indesat sub actiunea tensorului sferic al tensiunii. deci determinarea rezistentei al forfecare a pamanturilor inseamna determinarea parametrilor ߮ ‫ ܿ ݅ݏ‬ai dreptei intrinseci. Incercari cu solicitari dinamice. producandu-se consolidarea probei sub tensiunile aplicate.Incercari consolidate – drenate (C. In faza a doua. Metodica determinarii rezistentei la forfecare Rezistenta la forfecare a pamanturilor este exprimata prin dreapta lui Coulomb.trebuie aleasa acea metodica de determinare a dreptei lui Coulomb care sa apropie cat mai mult conditiile de solicitare din laborator cu cele din teren. a solicitarii deviatorice. apoi al celui deviatoric. Rezistenta la forfecare guverneaza comportarea pamanturilor in stadiile de deformare sub solicitare in care domina tensorul deviatoric al tensiunilor. apa este permisa. Conditiile de solicitare a probei de pamant in cursul incercarii pentru obtinerea dreptrei intrinseci influenteaza in masura insemnata valorile ߮ ‫ ܿ ݅ݏ‬. drenarea apei este impiedicata (ritmul de solicitare este atat de rapid incat apa nu are timpul necesar pentru a se drena). Prin metodica se intelege ansamblul de reguli si procedee folosite intr-o anumita determinare. Atat in prima cat si in a – doua faza a incaracrii. Obtinerea parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor” 2. sau incercari rapide pe probe consolidate. adica aplicarea solicitarii deviatorice se face in trepte. Fiecare din ele cuprind cate doua faze care corespund actiunii tensorului feric si. c) Criteriul raportului intre eforturi si deformatii . Principalele metode de laborator pentru determinarea rezistentei la forfecare sunt: forfecarea directa si comprimarea triaxiala. deci: . In faza solicitarii deviatorice ritmul de solicitare este atat de lent inact este posibila drenarea apei din pori.D.U. 6 .߮ ‫ ܿ ݅ݏ‬nu trebuie privite ca niste constante fizice ale pamantului si trebuie intotdeauna corelate cu modul in care au fost obtinute. In prima faza a incarcarii. . . dintre cele mai importante sunt: a) Criteriul posibilitatilor de drenare a apei din porii pamantului in diferitele faze ale incarcarii: . drenarea apei este impiedicata.

Exista si alte modele de aparate triaxiale. La acest tip de aparat este eliminata frecarea cu peretii in momentul aplicarii efortului vertical. respectiv 10-4 %). Incercarile pot fi cu eforturi sau deformatii impuse. In acest sens un factor important il constituie timpul de incarcare si respectiv viteza orizontala care trebuie aplicata aparatului pentru ca in momentul ruperii sa se obtina gradul dorit de disipare a presiunilor interstitiale. distincta . Proba fiind introdusa intr-o membrana de cauciuc foarte deformabila si ranforsata cu inele metalice separate intre ele. -aparatele de forfecare simpla (pura) – create in ideea de a depasi limitarile forfecarii directe. -aparate de forfecare rotationale – au principiul asemanator celor de forfecare directa. Principalele tipuri de aparaturi uttilizate in lume pentru determinarea caracteristicilor rezistentei la forfecare in laborator sunt: -aparate de forfecare directa (pe plan obligat) – forfecarea probei prismatice producandu-se prin deplasarea celor doua parti ale casetei. adica impunerea unui anumit ritm de deformare sub solicitare deviatorica si masurarea in mod continuu a efortului care se aplica. in lungul axei probei. permitand totodata un bun cotrol al presiunii apei din pori. in timp ce efortul principal intermediar ia valoarea precisa 7 . Unul din ele este triaxialul real care permite aplicarea a trei eforturi distincte pe cele trei directii principale. Singurele rezultate certe sunt cele privind rezistenta reziduala.“Detalii de laborator. obtinandu-se de asemenea mobilizarea rezistentei la forfecare pentru deplasari teoretic nelimitate. dand astfel posibilitatea cunoasterii intregii mobilizari a rezistentei la forfecare. -aparate de forfecare reversibila – sunt dotate cu un dispozitiv de inversare a sensului de deplasare cand se ajunge la limita cursei. de la primele aparate de forfecare cu caseta (un model utilizat pe scara larga si astazi) pana la aparate triaxiale controlate si comandate de calculatoare ce permit impunerea unor eforturi sau deformatii cu o precizie extraordinara( 1 Pa. Aparaturi utilizate pentru determinarea caracteristicilor rezistentei la forfecare a pamanturilor Perfectionarea aparaturii de laborator a parcurs un drum lung. Un alt model este apartul de deformatie plana la care se pot varia eforturile principale. -aparatele triaxiale – prezinta particularitatea comuna ca probei i se aplica numai eforturi principale. maxim si minim. Este cunoscut sub numele de aparat triaxial cel care in realitate este un aparat de compresiune cilindrica care permite aplicarea unei stari de eforturi pe tot conturul probei si o alta. neexistand totusi un control al drenarii. Obtinerea parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor” - Incercari cu deformatii impuse si eforturi masurate. 3. consolidat – nedrenate si drenate. Cu acest tip de aparat se pot efectua incercari nedrenate (rapide). urmaresc mobilizarea rezistentei la forfecare cu deformatia unghiulara.

Daca prin prelevarea directa se produce deranjarea structurii pamantului se foloseste o stanta cilindrica. Incercarea de forfecare directa Obiectul incercarii il constituie determinarea parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor: unghiul de frecare interna ߮ si coeziunea ܿ . Triaxialul inelar este un aparat clasic. 4. 4. Desi prezinta cateva deficiente (doua eforturi egale intotdeauna. Obtinerea parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor” necesara pentru a nu apare deformatia pe directia corespunzatoare. Fig. Probele se vor preleva astfel: Daca prin prelevare nu se produce o deranjare a structurii pamantului se folosesc stante de sectiune patrata. in care o proba cilindrica avand un gol interior este supusa unei stari de eforturi complexe. prin compactare la densitatea si umiditatea la care urmeaza a se face incercarea. 1962] este cel mai utilizat pentru studiul influentei parametrilor asupra comportarii mecanice a pamanturilor. probele se introduc in caseta aparatului de forfecare prin impingere cu pistonul. In acest caz. se extrage mai intai proba in stanta suplimentara cilindrica. eforturi afectate de rugozitatea platanelor. cu diametrul cel putin egal cu diagonala stantei patrate cu latura de 6 cm. dupa care se fazoneaza proba prin taiere cu un cutit bine ascutit. In mod obisnuit.1 Caseta de forfecare directa 8 . sprijinind stanta pe rama superioara a aparatului.“Detalii de laborator. In acest caz. aparatul triaxial clasic [Bishop & Henkel. Probele cu structura naturala s eobtin numai din pamanturi coezive. Incercarea se aplica probelor de pamant avand structura naturala sau probelor preparate la o anumita porozitate si umiditate. distributii neuniforme in proba). recoltate in tuburi carotice sau sub forma de monoliti. probele se prepara direct in caseta aparatului de forfecare. Probele cu structura tulburata pot fi preparate atat din pamanturi coezive cat si din cele necoezive.

12 – etansare cu mastic de bitum-cauciuc. 7 – placi striate perforate.“Detalii de laborator. 6 – placi striate de alama.7 daN intre 80 – 300 daN masoara forta de forfecare (egala cu rezistenta pe care proba de pamant o opune la deplasarea ramei inferioare fata de cea superioara). 5 – placi poroase. iar solicitarea transversala de forfecare se realizeaza cu ajutorul unui dispozitiv care determina deplasarea cu viteza constanta a ramei inferioare a casetei. care impiedica alunecarea probei pe fundul casetei la deplasarea ramei inferioare. Obtinerea parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor” Incercarea se efectueaza in aparatul de forfecare directa (Fig. In functie de caracterul solicitarii de forfecare (rapida sau lenta) si de starea pamantului sub actiunea incarcarilor normale aplicate (umiditate. Incarcarea normala asupra probei se exercita printr-un piston de minimum 2cm inaltime. 10 – inele dinamometrice. 14 – proba de pamant. 9 . 9 – dispozitiv pentru realizarea deplasarii ramei inferioare a casetei 1. 2 – suruburi. 4. Proba de pamant plasata in caseta este incadrata pe placi poroase care permit drenarea apei si de placi striate perfirate de alama. Inelele dinamometrice cu o precizie de 0. Fig.2 Aparatul de forfecare directa: 1 – caseta de alama. grad de consolidare. 8 – dispozitive de aplicare a incarcarii normale. 11 – micrometru comparator. incercarile de forfecare directa se pot executa prin: forfecare consolidata drenata. 4.3 daN pana la 80 daN si de 0. solidarizata prin suruburi ce trebuie scoase la inceputul determinarii.2) a carui piesa caracteristica o constituie o caseta de alama cu latura de 6 cm si inaltimea de 4cm. porizitate). 4 – piston de alama. compusa dintr-o rama superioara si una inferioara. 13 – sasiu. forfecare consolidata nedrenata. 3 – cutie de alama.

Pamanturi argiloase: 0. 150 kPa pentru pamanturi argiloase in stare de consistenta plastic moale si pentru nisipuri in stare afanata.La argile grase la ½ h. 3. proba este lasata sa se consolideze. astfel incat procesul de consolidare in timp a pamantului se desavarseste pe masura incarcarii si exista conditii naturale de drenare a apei din porii pamantului. se inunda proba turnand apa distilata in cutia paralelipipedica. . 1 h. 10. forfecarea probei. pana i momentul forfecarii probei. dupa care se stabilesc presiunilor normale la care se supun probele respective. 10 . 2. 1 ½ h pana in momentul forfecarii probei.) Aceasta incercare se executa cand incarcarea terenului se face intr-un ritm lent. 50 min. 15. 4. Incercarea de forfecare consolidata – drenata (C. 300 kPa pentru pamanturi argiloase in stare plastic – consistenta si plastic – vartoasa. Indicatia comparatorului inelului dinamometric (forta de frecare). In acest scop. mijlocii.Nisipuri mari si mijlocii: 1 – 1.01 mm/min. . . 25. 20. Etapele incarcarii sunt: introducerea probei in aparat. fara socuri.Argile garse: 0. 300. Consolidarea se urmareste prin inregistrarea deformatiilor verticale ale probei pana in momentul in care trei citiri sucesive. pana in momentul forfecarii probei.La pamanturi argiloase la 10. dupa cum urmeaza: . dupa cum urmeaza: . Obtinerea parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor” A.Prafuri: 0. respectandu-se urmatoarele valori: . consolidarea probei sub incarcare verticala. . Forfecarea probei se considera realizata in momentul cand are loc o scadere evidenta a fortei de forfecare sau cand acasta ramane constanta la o depasire a casetei de circa 5 mm. 100.200. Pentru o determinare se supun incarcarii cel putin 3 probe de pamant.5 mm/min.La nisipuri mari. . 200. precum si pentru nisipuri in stare indesata medie. Sub incarcarea verticala aplicata. astfel incat viteza de forfecare sa fie adaptata la tipul de pamant. 6. in interval de 20 minute nu difera cu mai mult de 0.“Detalii de laborator. 400 kPa pentru pamanturi argiloase in stare tare si pentru nisipuri in stare indesata.05 mm/min. Daca probele sunt prelevate de sub nivelul hidrostatic sau cand este de asteptat o ridicare a nivelului apelor subterane in timpul exploatarii constructiilor. . 30.D. . 40. fine si prafuri la 1.1 mm/min.5 mm/min.Nisipuri fine: 0. 8.01 mm. Forfecarea se incepe dupa terminarea consolidarii sub incarcare verticala. pana la un nivel ce corespunde fetei superioare a probei. 30 min.100. prin intermediul unui dispozitiv de incarcare. ca si deformatia verticala a probei se inregistreaza intr-un formular standardizat. 20. se regleaza dispozitivul de forfecare. . aplicarea incarcarii verticale. Incarcarea verticala se aplica perpendicular pe planul de forfecare.50.

Coordonatele fiecarui punct reprezinta efortul unitar normal ߪ.D. parametrii rezistentei la forfecare a pamantului supus incercarii se pot stabili pe cale grafica sau analitica. indicatiile comparatorului inelului dinamometric se inregistreaza la intervale de 15 secunde. Incercarea de forfecare propriu – zisa se efectueaza rapid. de aplicare a incarcarii verticale. Obtinerea parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor” B. cu urmatoarele deosebiri: .In locul placilor striate perforate se monteaza placi striate neperforate.. obtinut prin impartirea incarcarii normale la sectiunea probei si efortul unitar tangential ߬௠௔௫ . constructii executate prin glisare. Operatiile de introducere a probei in aparat si de aplicare a incarcarii verticale se executa la fel ca in cazul incercarii C. Ca si la incercarea C. Operatiile de introducere a probei in aparat. C. solicitari seismice etc. Indicatiile comparatorului ca si deformarea verticala a probei se inregistreaza la intervale de 15 sec. obtinut prin 11 .) si nu exista conditii naturale de drenare a apei din pori.. suprainaltarea rambleelor. trecandu-se la executarea incercarii de forfecare propriu – zisa imediat dupa aplicarea incarcarii verticale. de inundare a probei (daca este cazul) si de consolidare a acesteia se executa la fel ca in aczul incercarii C. atingand valoarea maxima cu mult inainte de terminarea procesului de consolidare in timp a pamantului (cazul constructiilor din panouri mari sau alte elemente prefabricate. intr-un sistem de axe de coordonate (ߪ.5 mm/min.“Detalii de laborator. operatia de forfecare se efectueaza rapid. fara a da apei din pori posibilitatea sa se dreneze. pentru a nu permite drenarea apei din pori in timpul incercarii.Nu se executa operatiile de inundare si de consolidare.U. montarea de noi poduri rulante. Incercarea de forfecare consolidata – nedrenata (C. Incercarea de forfecare neconsolidata – nedrenata (U.5 mm/min.) Aceasta incercare se executa cand este de asteptat sa intervina noi solicitari dupa terminarea procesului de consolidare in timp a pamantului sub actiunea incarcarilor initiale (supraetajari.U.U.D.) Aceasta incercare se executa cand este de asteptat ca incarcarile pe teren sa creasca in ritm rapid. Interpretarea rezultatelor Pe baza rezultatelor incercarilor de forfecare directa. Metoda grafica consta in trasarea dreptei intrinseci prin puncte. ߬௙ ሻ. D. prin punerea in functiune a dispozitivului de forfecare reglat in prealabil pentru o viteza de 1 – 1. . saturate).) si nu exista conditii naturale de drenare a apei din pori (cazul pamanturilor argiloase in special al argilelor grase. Forfecarea propriu – zisa se incepe dupa consolidarea sub actiunea verticala perpendiculara pe planul de forfecare. ramblee execute mecanizat etc. cu o viteza de forfecare de 1 – 1.

Cand se aplica epruvetelor de material tulburat. pastrandu-se un raport egal cu aproximativ 2 intre inaltime si latura bazei. parametrii rezistentei la forfecare se determina cu metoda celor mai mici patrate. 5. avand latura bazei cuprinsa intre 40 si 100 mm.deformatia axiala specifica ߝ corespunzatoare atingerii rezistentei la compresiune monoaxiala. Numarul de puncte cu care se construieste dreapta este egal cu incarcarile efectuate pe diferitele probe din pamant dat (min3). Dupa indepartarea cutitului si a gulerului se niveleaza cele doua baze si se scoate epruveta din stanta.1). Fig. iar inaltimea de minimum 70 mm. 5. Diametrul epruvetelor cilindrice este de minimum 35 mm. . de regula. Incercarea la compresiune monoaxiala se poate efectua in doua variante: . se pot fasona epruvete prismatice cu baza patrata. Pentru pamanturile care se preteaza la luarea de epruvete cilindrice (de exemplu marne).cu eforturi unitare normale impuse si masurarea deformatiilor axiale care rezulta. Metoda consta in aplicarea in mod continuu asupra epruvetei de pamant a unei incercari axiale. incercarea poate servi la stabilirea sensitivitatii pamantului. . Obtinerea parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor” impratirea fortei de forfecare maxime aplicate la sectiunea probei. pe epruvete netulburate. indepartandu-se cele doua bucati ale stantei prin alunecare pe directia generatoarei. Incercarea de compresiune monoaxiala Incercarea la compresiune monoaxiala se utilizeaza pentru determinarea rezistentei la forfecare a pamanturilor argiloase. cu exceptia celor neomogenizate acacentuata (prezentand concretiuni.cu viteza de deformare axiala constanta impusa si masurarea eforturilor unitare normale care rezulta. pentru a se stabili: . 5. separatiuni nisipoase etc. Incercarea se efectueaza. daca acestea au practic porozitate si umiditate cu cele naturale. Din materialul care urmeaza a fi supus incercarii se extrage o epruveta cu stanta metalica prevazuta cu cutit si guler si unsa in prealabil cu ulei sau vaselina (fig. uniform crescatoare. Se prefera prima varianta.1 Stanta pentru prepararea probei supuse la compresiune monoaxiala 12 .“Detalii de laborator. Analitic.rezistenta la compresiune monoaxiala ‫݌‬௖ .).

A – aria transversala a epruvetei. cu viteza de incarcare impusa. ‫ܣ‬௢ ଶ ‫=ܣ‬ ߝ [݉݉ ] 1 − 100 In care: ‫ܣ‬௢ . Fig.2.este aria transversala initiala. ℎ௢ . 13 . Aparatul trebuie sa permita o deformatie specifica de cel putin 20%.deformatia axiala specifica a epruvetei corespunzatoare ruperii. ߝ .2 Aparat pentru compresiune monoaxiala: 1 – micrometru comparator. 5.01 mm pentru deformatii. In lipsa acestuia poate fi utilizat si aparatul triaxial. Obtinerea parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor” In vederea aplicarii incarcarii axiale se pot folosi diferitele tipuri de aparate.este tasarea epruvetei supuse compresiunii monoaxiale. 2 – proba de pamant Rezistenta la compresiune monoaxiala reprezinta efortul unitar normal total corespunzator ruperii epruvetei prismatice sau cilindrice solicitata in conditiile deformatiei laterale libere si se calculeaza cu relatia: ܲ௖௥ ‫݌‬௖ = ‫ܣ‬ In care: ܲ௖௥ – este incarcarea de rupere.“Detalii de laborator. Sensibilitatea trebuie sa fie de minimum 10ˉ² N/mm² pentru eforturi si de 0.inaltimea initiala a epruvetei. ∆ℎ ߝ= ∙ 100 [%] ℎ௢ In care: ∆ℎ . Un tip de aparat pentru incarcarea la compresiune monoaxiala frecvent intalnit in laboratoarele geotehnice este aratat in figura 5.

fiind utilate cu traductori de presiune si deplasare. . A urmat introducerea servovalvelor. Instalatia triaxiala instrumentata electronic este alcatuita de fapt pe scheletul instalatiei manuale la care se adauga urmatoarele: . Astfel a aparut instalatia triaxiala complet electronica a carei schema generala este prezentata în Fig.“Detalii de laborator. pentru o mai mare acuratete a controlului eforturilor impuse si a masurarii deformatiilor probelor de pamânt. -traductorul pentru masurarea fortei axiale. -piese bloc. acest traductor este montat pe -pistonul ce asigura încarcarea axiala si poate fi amplasat fie în exteriorul celulei triaxiale fie în interiorul acesteia. Incercarea de compresiune triaxiala Dupa 1980. 14 . Valoarea rezistentei la compresiune monoaxiala este media aritmetica a valorilor obtinute pe cel putin 3 epruvete. presiunea în celula si contrapresiunea). Obtinerea parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor” Pentru fiecare determinare se efectueaza incercari paralele pe cel putin trei epruvete. . aceste piese sunt montate pe circuite independente de presiune (presiunea apei din pori. pentru realizarea starii de eforturi alese.calculatorul. a inceput inglobarea in instalatiile triaxiale existente a unor elemente electronice. respectiv pentru achizitia masuratorilor electronice ale deformatiilor corespunzatoare. 1985). Pe baza rezistentei la compresiune se poate considera ca se efectueaza in regim nedrenat. care sub controlul calculatorului introduc aer comprimat în celula triaxiala unde se gaseste proba înconjurata de apa. astfel incat. in cazul pamanturilor argiloase saturate sau aproape saturate se admite relatia: ‫݌‬௖ = 2ܿ௨ [ In care ܿ௨ este coeziunea nedrenata a pamantului. de regula cât mai aproape de celula triaxiala. cu conditia ca aceste valori sa nu difere cu mai mult de 20% fata de medie.servovalvele sau regulatorii electro-pneumatici de presiune. ܰ ] ݉݉ଶ 6. celulele hidraulice de tip Bishop . 6.traductorii de presiune pentru masurarea presiunii apei din pori.Wesley au fost într-o prima etapa perfectionate. Astfel. iar apoi au fost legate la un microcomputer pentru controlul respectarii drumului de efort impus. -traductori pentru masurarea deformatiilor laterale. -traductori pentru masurarea deformatiilor axiale. suport pentru traductorii de presiune.1 (Atkinson si altii. a presiunii în celula si a contrapresiunii (în domeniul 0÷1000kPa).

Obtinerea parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor” Fig. 6.Hurtado si altii (1980) si Praham si altii (1989) si a fost în mod deosebit recomandata de Ladd si Dutko (1985) si Tatsuoka (1987). 6.2. cu dubla cursa (actiune). Inelele circulare se afla pe partea laterala a placilor pozitionate la extremitati (baze). O celula similara a fost adoptata de catre Alva .1 Schema generalizata a instalatiei triaxiale complet automatizata 6.1. Aspectele majore ale celulei utilizate în încercarile cu efort impus sunt aratate în Fig. În Fig. 6. Descrierea aparaturii Descriere celula. canale ce pot deservi 16 traductori) conectat la un computer.“Detalii de laborator. Datele sunt stocate în memoria calculatorului la intervale de timp prestabilite. Încarcarea axiala este aplicata prin partea superioara a celulei prin intermediul unui piston cu aer. Este folosit un convertor analog / digital (A/D) pe 16 biti (16 canale accesibile în mod independent. Corpul transparent al celulei se afla în exteriorul montantilor. Bazele celulei sunt fixate cu trei montanti metalici.2 se prezinta locul calculatorului în schema generala de functionare a instalatiei triaxiale din Laboratorul Centrului de Inginerie Geotehnica din Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti. 15 .

astfel ca maxim-ul masurabil cu acest sistem este ea~20%. folosind un cuplu de traductori de înalta rezolutie. 1984) [J1] si anume: a) masuratori privind deformatia specifica axiala. Pentru determinarea parametrilor de comportare 16 . rezolutia. prevazute cu un dispozitiv de prindere de corpul epruvetei. ea. 6.5cm si o rezolutie de 0. tip LVDT (Linear Variable Differential Transformer) model RDP-5005.3) cu scopul de a elimina influenta posibililor factori de eroare (Jardine si altii. atasate membranei la o distanta de 2.“Detalii de laborator.1÷1%.3µm.2 Schema generala de functionare a instalatiei triaxialecoordonata de calculator Pot fi efectuate trei tipuri de masuratori diferite ale deformatiei specifice ea. principala limitare a acestui sistem este aceea ca suportii LVDT-lui se pot roti odata cu umflarea probei. (Fig. este folosit drept element de proximitate o foita subtire de aluminiu. aceasta masurare nu este afectata de erori datorate nealinierii sistemului de aplicare a încarcarii. elementele de sustinere ale traductorilor LVDT sunt placute circulare din aluminiu. clasa de acuratete are o gama cuprinsa între 0. compresibilitatii celulei de încarcare si asa numitelor erori de montaj si erori intrinseci. rezolutia si capacitatea acestui tip de LVDT sunt respectiv 5µ si ±100mm. c) masuratori privind deformatiile radiale care sunt efectuate local si direct cu ajutorul unui cuplu de traductori de proximitate tip MULTI-VIT model KD-2300-2S. submersibili. în mod obisnuit cursa acestui traductor LVDT este de ±3. 1µm si 25mm. b) masuratori privind deformatia axiala specifica externa ea folosind un LVDT conventional tip Schlumberger ACR-25. acuratetea si capacitatea de înregistrare a traductorilor sunt respectiv 0. atasata de membrana de pe proba cu ajutorul unei vaseline siliconice.5cm fata de extremitatile probei.01mm. 6. acestia se monteaza în interiorul celulei triaxiale imediat lânga proba de pamânt. Obtinerea parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor” Fig.

Încercarile triaxiale asupra geomaterialelor saturate sunt facilitate de faptul ca echipamentele si procedurile aferente masurarii presiunii apei din pori sunt bine cunoscute si utilizate în mod curent. Presupunem ca scheletul se comporta ca un solid elastic si izotrop. însa. Obtinerea parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor” mecanica a pamânturilor saturate este foarte importanta înregistrarea deformatiilor volumice ale probei de pamânt. Aceste impedimente pot fi depasite prin saturarea epruvetelor în prima faza a încercarii triaxiale.2. Calibrarea componentelor sistemului triaxial Pregatirea instalatiei triaxiale în vederea efectuarii încercarilor implica o faza preliminara ce consta în calibrarea aparaturii si verificarea ansamblului instalatiei. b) pentru celelalte aparate calibrarea reprezinta determinarea efectului pe care îl are variatia unei anumite marimi fizice asupra unor alte marimi fizice masurate (cum ar fi de exemplu variatia volumului celulei triaxiale datorita variatiei presiunii în celula). Descrierea fazelor de lucru efectuate cu aparatura triaxiala – faza de saturare În cele ce urmeaza se va defini prin termenul de saturatie starea geomaterialului pentru care porii sunt plini cu apa. complexitatea acestora depaseste cadrul încercarilor triaxiale de uz curent. Desi în cadrul unor proiecte de cercetare s-au elaborat proceduri pentru masurarea presiunii aerului din pori. Cresterea presiunii apei din pori (cresterea contrapresiunii) este însotita de cresterea presiunii în celula astfel încât. de cele mai multe ori. la starea de saturatie. 6. Încercarile triaxiale asupra geomaterialelor partial saturate prezinta dificultati suplimentare datorate în primul rând masurarii presiunii aerului din pori. sau a analizei rezultatelor obtinute. sa fie aplicat un efort efectiv pozitiv de valoare mica asupra epruvetei de pamânt. Cresterea presiunii apei din pori se poate realiza fie prin cresterea presiunii aplicate în celula fie prin cresterea contrapresiunii si conduce la trecerea în solutie a aerului din porii epruvetei prin dizolvare în apa.“Detalii de laborator.3. iar prin termenul de saturare procesul de trecere a geomaterialului de la starea de partial saturat. prezent ca o a treia faza (alaturi de scheletul solid si apa). 6. în permanenta. sa fie eliminat. Urmare a 17 . cu porii umpluti partial cu apa. Faza de saturare implica cresterea presiunii apei din porii epruvetei astfel încât aerul. O privire completa asupra proprietatilor mecanice ale pamânturilor se face asimilând masa de pamânt cu un schelet compresibil continând goluri care. astfel încât sa se poata tine cont de aceasta influenta. c) pentru anumite accesorii calibrarea reprezinta determinarea proprietatilor fizice ale unei componente a sistemului care are o anumita influenta asupra masuratorilor efectuate pe parcursul unei încercari. Notiunea de calibrare are urmatoarele semnificatii functie de subiectul caruia i se aplica: a) în cazul instrumentelor de masura calibrarea reprezinta determinarea relatiei dintre citirea efectuata (sau semnalul electric transmis) si cantitatea fizica masurata. pentru pamânturile saturate sunt pline cu apa. sau sa elimine multe dintre efectele erorilor care pot aparea în timpul încercarilor de laborator. Pentru atingerea acestui scop se folosesc aparate de masura denumite volumetre. urmate de prepararea si instalarea epruvetei de geomaterial pe postamentul celulei aparatului. Operatiunea de calibrare este menita sa reduca.

Aceasta poate conduce la cresteri ale presiunii apei din pori mai mari decât cresterile datorate variatiei presiunii apei din celula. functie 18 . Obtinerea parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor” variatiei eforturilor principale ∆ߪଵ. 6. functie de valoarea gradului de saturatie initial.“Detalii de laborator. ∆ߪଶ. În Fig. Eforturile principale efective sunt: ∆ߪ′ଵ = ∆ߪଵ − ∆‫ݑ‬ ∆ߪ ᇱ ଶ = ∆ߪଶ − ∆‫ݑ‬ ∆ߪ′ଷ = ∆ߪଷ − ∆‫ݑ‬ Unde: ∆‫ݑ∆ = ݑ‬஼ + ∆‫ݑ‬஽ Variatia presiunii apei din pori. 99. fara posibilitatea realizarii drenajului. urmeaza fazelor de calibrare a componentelor si verificare a sistemului triaxial. ∆‫ݑ‬. este datorata variatiei izotrope a presiunii în celula. ∆ߪଷ.1 sunt redate valorile teoretice ale timpului de saturare necesar pentru atingerea gradelor de saturatie de 99%. Faza de saturare nu trebuie prelungita în mod excesiv deoarece pentru unele pamânturi este posibil ca epruveta încercata sa sufere deformatii de tip curgere daca este lasata sub presiune cu drenajul închis.5% si 100%. 6. volumul total ܸ variaza cu ∆ܸ si în consecinta presiunea interstitiala creste cu valoarea ∆‫ݑ‬. precum si variatiei efortului deviator ( ∆ߪଵ − ∆ߪଷ). de preparare a epruvetei de pamânt si de instalare a acesteia pe piedestalul celulei. prin termenul ∆‫ݑ‬஽ . Faza de saturare poate fi facuta aplicând una din metodele de mai jos. din punct de vedere cronologic.3 Timpul necesar pentru saturare in functie de gardul de saturatie necesar Proceduri privind aplicarea fazei de saturare Faza de saturare. ∆ߪଷ. Fig. prin termenul ∆‫ݑ‬஼ .

Descrierea fazelor de lucru in incercarile efectuate cu aparatura triaxiala – faza de forfecare Schimbarea starii de eforturi conduce la modificari ale volumului.5. efortul efectiv este crescut fie prin cresterea presiunii în celula fie prin scaderea contrapresiunii. 6. la care epruveta de pamânt este supusa la sfârsitul fazei de saturare. în mai multe trepte sau în mod continuu în cazul în care controlul aplicarii eforturilor se face automat. În mod normal. ߪଷ . Determinarea valorii coeficientului B (Testul B) se face la intervale de timp stabilite prin programul de calcul utilizat. este de obicei. De asemenea consolidarea poate fi facuta atât prin aplicarea unei stari izotrope de eforturi cât si prin aplicarea unei stari anizotrope de eforturi. de tipul acestuia si de instrumentarea epruvetei cu drenuri de hârtie de filtru. mai mic decât efortul efectiv radial necesar la începutul fazei de forfecare. Descrierea fazelor de lucru in incercarile efectuate cu aparatura triaxiala – faza de consolidare Efortul efectiv. Timpul necesar migratiei apei poate varia cu un factor de 105 functie de permeabilitatea pamântului analizat. Între presiunea în celula si contrapresiune trebuie mentinuta permanent o diferenta de cca.4. se procedeaza prin cresterea presiunii în celula. ߪଷ௠௔௫ . Obtinerea parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor” de tipul pamântului investigat si de modul cum vor decurge ulterior fazele de consolidare si forfecare: a) Metoda cresterii incrementale a contrapresiunii si presiunii în celula b) Metoda cresterii într-o singura treapta a contrapresiunii si presiunii în celula c) Metoda aplicari unei stari initiale de eforturi efective d) Metoda saturarii la umiditate constanta e) Metoda saturarii prin control automat Timpul necesar procesului de saturare poate varia între 2 si 10 zile. Daca notam cu uS presiunea apei din pori la sfârsitul fazei de saturare si cu ߪ′ଷ efortul efectiv radial necesar atunci presiunea necesara în celula. care implica migratia apei catre sau în afara probei de pamânt. 10kPa. atunci contrapresiunea trebuie ajustata la valoarea: ‫ݑ‬௕ = ߪଷ௠௔௫ − ‫ݑ‬ Aplicarea starii de eforturi totale se poate face într-o singura treapta. De asemenea. depinzând de gradul de saturatie initial al pamântului. 6. De aceea. din punct de vedere al 19 . este data de relatia: ߪଷ = ߪ′ଷ + ‫ݑ‬௦ În cazul în care ߪଷ depaseste valoarea maxima a presiunii care poate fi aplicata în celula. dar în cazul când presiunea necesara maxima nu poate fi atinsa în acest fel se aplica si scaderea contrapresiunii. Valorile presiunilor cât si cele ale variatiilor de volum sunt înregistrate automat la intervale corespunzatoare de timp.“Detalii de laborator.

în doua variante: a) Forfecare nedrenata si b) Forfecare drenata. În timpul actiunii unui cutremur. cât si nedrenate. de genul unui baraj sau a unui rambleu. În Fig. iar valorile masuratorilor efectuate sa fie semnificative pentru determinarea eforturilor efective. ca de exemplu în cazul unui cutremur de pamânt.“Detalii de laborator. În încercarile de laborator se pot aplica atât conditii de solicitare drenate. la câtiva ani. indicând conditii de solicitare nedrenate. pe parcursul unei perioade de mai multi ani. a) si b). astfel încât presiunea în exces a apei din pori sa se poata egaliza în corpul epruvetei. ‫ݏ‬ௗ este mai mare decât ‫ݏ‬௨ . 6. Rezistenta la compresiune drenata pentru o argila normal consolidata în conditiile unei disipari de 100% a presiunii în exces a apei din pori se noteaza cu ‫ݏ‬ௗ . Sintetizând cele spuse mai sus.4 Reprezentarea fazei de forfecare in instalatia triaxiala În timpul fazei de forfecare a încercarii triaxiale. în porii unei epruvete saturate de pamânt se dezvolta o presiune în exces a apei din pori. Fig. functie de viteza de aplicare a încarcarilor si de tipul de pamânt încercat. Pentru epruvete din acelasi material. Obtinerea parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor” timpului în care sunt aplicate încarcarile. O încercare de forfecare drenata asupra unei epruvete de argila saturata trebuie sa fie condusa cu o viteza suficient de mica. din punct de vedere al conditiilor de drenaj. faza de forfecare poate fi condusa controlând: rata cresterii eforturilor (efort impus) sau rata cresterii deformatiilor axiale (deformatie impusa). acesta poate varia de la câteva secunde. în cazul constructiei unui baraj. Din punct de vedere al modului de aplicare al încarcarilor. presiunea în exces a apei din pori care se genereaza nu are timp sa se disipe nici macar în cazul nisipurilor. un strat gros de argila se poate consolida în urma aplicarii unei încarcari. sunt reprezentate schematizat cele doua variante de realizare a fazei de forfecare în instalatia triaxiala. La cealalta extrema. consolidate la aceiasi stare de eforturi. 6. Rezistenta la compresiune nedrenata pentru o argila normal consolidata în conditiile unei disipari de 0% a presiunii în exces a apei din pori se noteaza cu ‫ݏ‬௨ .1. 20 . faza de forfecare se poate desfasura.

datorita tendintei de aliniere si realiniere a particulelor argiloase de o parte si de alta a suprafetei de forfecare in momentul sensului de forfecare. permitand totodata determinarea cat mai veridic al a rezistentei reziduale a argilelor.Comparatie intre rezultatele obtinute in urma unei incercari de forfecare directa si a unei incercari rotationale In ambele cazuri se obtin parametri reziduali. Rezultatele obtinute. interpretarea rezultatelor.1. inclusa in doua semicasete. prin forfecare alternativa. 21 . Obtinerea parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor” 7. Este aproape imposibil sa elimin acesti factori cand faci o comparatie. viteza de aplicare a momentului de torsiune respective a tensiunii tangentiale este redusa pentru a permite drenarea apei din proba pe parcursul forfecarii. De regula. totusi curbele tensiune-deformatie rezultate nu pot da o imagine veridica asupra comportarii probei. abilitatile tehnicianului care realizeaza testul. Fiecare test are limitari in ceea ce priveste rezultatele teoretice considerate. incercarea consta in supunerea unei probe de pamant cilindrice. cu sectiune plina sau inelara. pana la cedarea probei. pentru rezistenta reziduala sunt mai mici decat cele furnizate de caseta de forfecare . A facut teste in caseta de forfecare directa si in aparatul de forfecare triaxiala pe probe prelevate de pe suprafata de alunecare. la o sarcina axiala normala – printr-un piston – constanta pe parcursul incercarii probei si actionarea acesteia cu un moment de torsiune ‫ܯ‬௧ . Incercarea de forfecare prin torsiune Incercarea de forfecare prin torsiune elimina o mare parte din criticile referitoare la caseta de forfecare directa. In principiu. Bishop a comparat rezultatele testului de incercare rotationala cu alte metode de masurare a unghiului de frecare interna rezidual al argilei brune de Londra. forma aparatului. datorita variatiei tensiunilor de la punct la punct si chiar evolutia acestora pe timpul incercarii. 7. Rezultatele testelor au aratat ca valoarile unghiului de frecare interna rezidual au fost mai mari cu (2 – 6) ᶱ decat valoarile obtinute cu in urma incercari de forfecare rotationala. Cu toate perfectionarile aduse aparatului. prin intermediul unei mese rotative care actioneaza semicaseta mobila.“Detalii de laborator.

Bibliografie - Manea. S. Radulescu. “Fundatii si procedee de fundare” Manoliu. “Geotehnica mediului inconjurator” Manoliu. N. Obtinerea parametrilor rezistentei la forfecare a pamanturilor” 8. I.“Detalii de laborator. I. “Geotehnica” Cornforth. D. “Landslides in practice” 22 .