You are on page 1of 594

~.

, 'I j

; tt GERI VIEl'II DE COTIDIENE PSIHANALIZi\: PSIHOPATOLOGIA
1\

~~- , r.'-"'.

,A,-.....@.

',.,A

.

A.._.i .••. _ '\k. .. j,..

,

\

~

,

J.

-

,

,

. I'
i
:

I
,

~

(

It
J

'd

(1856-1.939)

Control ~tiintific ~i confruntare:

prof. dr. GR. TANASESCU

Traducerea a fost facuta dupa lucmirile: Zur psychopathologie des Alltagslebens (1904) Uber psychoanalyse (1910) !?i Vorlesungen zur Einfiihrung in die Psychoanalyse (1916-17) din Gesammelte Schriften, volumele : IV, VII, 1924, Internationaler Psychoanalytischer Verlag, Leipzig, Wien, Zurich, editie ingrijita de Anna Freud, Otto Rank ~i J. A. Storfer.

Colectia "Lucrari fundamentale". initiata de Nadia Nicolescu, este coordonata de dr. Viorel Nicolescu :;;i I;)tefan Westfried

Pentru

uzul cadre lor didactice

$i al studentilor

-

viitori profesori

ISBN 973-30-1103-7

Redactor:· ~tefan Westfried Tehnoredactor: Victoria Ghimi~ Coperta colectiei: Eugen Stoian

CUPRINS

Studiu introductiv: Sigmund Freud sau dreptul (Dr. Leonard Gavriliu) INTRODUCERE IN PSIHANALIZA Partea int'ii: ACTELE RATATE I. II. III. IV. Preambul Actele ratate Actele ratate (continuare) Actele ratate (sfiri?it) ....

la" adevar 7

65 67 74
83

97

pqr..tea a dotw: VISUL V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. XIII. XIV. XV.

DificuWiti i?i abordari preliminare Ipoteze ~i tehnica interpretarii ., Continutul manifest ~i ideile latente ale visului Visele copiilor Cenzura visului Simbolistica visului Elaborarea visului Analiza unor vise . Trasaturi arhaice i?i infantilismul visu1ui Realizarea dorinte1or Incertitudini ~i critici TEORIA GENERALA A NEVROZELOR

113 124 133 141 148 157 171 180 190 200 210

Partea a treia: XVI. XVII. XVIII. XIX. XX. XXI. XXII.

Psihanaliza ~i psihiatrie Sensul simptomelor Fixarea 1a trauma psihica. Incon~tientul Rezistenta ~i refulare Viata: sexuala a omului Dezvoltarea libidoului ~i structurile sexuale Puncte de vedere cu privire la dezvoltare ~i regresiune. Etiologie " XXIII. Modalitatile de form are a simptomelor XXIV. Nervozitatea comuna XXV. Angoasa .....••

221 230 241 250 260 271 284 296 308 317

5

XXVI. Teoria libidoului ~i "narcisismul" XXVII. Transferul ..... XXVIII. Terapia psihanalitica
PRELEGERI DE PSIHANALIZA

JJO 34l

J57

Prelegerea Prelegerea Prelegerea ptelegerea Prelegerea

tntti a doua a treia a patra a cincea
VIET!I COTIDIEKE

367
315

380

J88
395

PSIHOPATOLOGI1\.

I. Uitarea de nume proprii . II. Uitarea de cuvinte striiine . III. Uitarea de nume l?i de grupuri de cuvinte IV. Amintiri din copilarie l?i "amintiri-ecran" V. Lapsusurile . VI. Erori de citire !li de scris . VII. Uitarea de impresii !li de- proiecte VIII. Confuzii l?i stlngacii . IX. Actele simptomatice l?i accidentale K. Erorile ~ . XI. Actele ratate complexe . KIl. Determinism. Credinta in hazard ~i superstitie. Puncte de vedere •..•.••..•......

40 1 408

4lJ

Hl
~J7 ~71 488 506
326 548

5H
557

I

SIGIViUND FREUD SAU DREPTUL LA ADEVAR
"IJIlortalitatea lnseamna sa fii iubii de cei multi anonimi" (Freud)*)

Cercetatorul operei lui Fr e u d este colifruntat de la bun lllceput cu abundente afirmatil ~i interpretari erollate, uReori de-a dreptul fanteziste, continute intr-o buna parte din literatura imensa consacrata psihanalizei. Chiar ~i autori absolut oliorabili llil. alte pri .••• inte ofera adesea, in a.cest domeniu, texte din cele mai. regretabile. Ceea ce pe buna dreptate a primit denumirea de "prejudeciili freudiel'le" CORstituie !?i azi 0 realitate anevoie de lnvins, pina !}i.ill alte tari in care scrierile paril1telui psihanalizei se afla demult la Indemlna publicului 1>. In aceasta privinla dificultati.le slut Inca !?i mai mari la noi, unde foarte multa lUme nu a cunoscut psihanaliza dedt din auzite, ori din dirtile de vulgarizare, de felul celor redactate d. dr. C...•. lact., Mihail Moldovan, C. Iordiinescu, Th. Loewenstein, sau de un 'I'.Corozel, ca sa nu mai Torbm de bio~urile tiparite de unil detractori allimali de interese obscure. l\fonografia elaborata de dl'; 1. Pop e s c u - Sib i u (revizuitii de la editie la edit1e, ultima purttnd titlul Conceptia psikanalitica. Expunere !ji criticii~ M. Welt her, Sibiu, 19~7), incorporata mai tIrziu fra~mentar tntr-o lucrare scrisa, de pe alte pozitii ideologice, in col.aborare Cll prof. dr. docent Vie tor Sa hIe a n u (Introducere criticil in psihanalizif, Editura Dacia, 1912), ca!?i c1b!va eseurI pe tema conceptiei despre sexualitatea lui Freud, semnate ~. dr. 10 s i f We s t fr i ed, reprezinta, credem, singurelQ ~ontributii aotabile in directia ~xploriirii obiective a freudismului. "Psilt,analiza scria la un moment dat V. Sa hIe a 11 u - a abordat domenii delicate ale vietii umane (copiliiria, sex'IJ4lit"t.ea, arttd in care imixtiunea 1ucidiUitii investigative' se izbe~te, prin traditie, de multe prejud-eciiti" 2). Reputatul psiholog G. Po Ii t z e r observas(t i?i el: "DepiIJ lon.g~mp.s dijd, depuis les premieres debuts, de l4 psychanalyse; ses adversai~s ont l~r;lame le droit de 1a juger sans 1a conntlitre- B,. Din acest PURct de vedere, .J' r e u d se ana, parca, sub puterea unul' blestem: acela d&-a fi la aesfir!?it rastiHmacit, dellaturat, autilat. 0 textura compiicatii dQ factori favorizeaza aceasta injustitie. Iar opiuiile de a doua sau a treiamtna, mo!?tenite fara osteneala, ca ~j formulele critice concepute c.a sa !?ocheze imediat cititorul, fara preocupari serioase pentru adevar, sint de 0 pers!stentii lufioriitoare. "Psiltanaliza freuditrna - observa J. P. 11a p Ii 11 ~i T. S. Kr a w e c - a tljuns sa f~ Rimp1icata lA culm~ in mintt!d. marelui public. Intocmai cum intregul evolutionism a1 lui Darwin a fost r~dus lo, expresia magici! "omul se trage din maimuta", pe care 0 auzim 'in vorbirea. de toate 1!ilt!le,.~ofLa$a pozi1;ialui Freud in

e

i

the

Paris,

197D, p. 8.. Vi Q tor' Sahl~ anu, Psiltanttliza: pro $i contra, tn"Lupta de clasll", Anut LI, li,19'ir; p. 76.. ~) G e 0 r g e 9 Pol i t z& r, Le mytke de l'o,ntips.'!Jchanalyse,in Ecrits, t. 2,. Editions Soclah~5. Paris, 1969, pp. 39-{0.
2)

*) Motto ~reluat de la I r v i n f St on e, 'l'ke' passions of the Mind, a Novd Life and Work oj Si;gmund Freud, Cassell, London, 1971. 1) Pie r reF 0 11: e y roIl a s, La revolutio.l?- freudienne, Henoel-Ganthier,

r

Iegdtura eu baza sexuaUi a nevrozeloreste supersimplifieata prin fraza: "Din punet de vedere psihologie este da'unator sa reprimi viata sexuaIa", Pe dnd, in realitate, Freud eonsidera neeesara reprimarea sexuaZitatii, daea in joe este supravietuirea 4). eulturii $i civilizatiei"

F r e U d Xnsu~i ne relateaza, in eseul Contrzbutie la istoria mi$eilrii psihanalitice, un fapt deosebitde semnificativ in legatura cu modul in care procedeaza de obicei falsificatQrii freudismului, indiferent de mobilurile careii imping la actiune'; "lntr~o 'zij un 'asistent :de Za clinica vieneza unde tineam Un curs de un. semestru, imiceru permisiunea de a audia Zectiile mele. Le-a ascuZtat cu multii atentie, in tacere, iar dupa ultima expunere se oferi sa ma ins.9teasca citiva pa$i.
In cursuZ pZimMrii, imi marturisi ca serisese, cu incuviintarea $efuZui sau de catedra, 0 carte care combiitea teoriiZe meZe, adaugind ca acum regreta ca a facut-o, din moment ee, datorita preIegeriZor meZe, i$i putuse face o. idee mai exacta asupra acestor teorii, Daca Ze-ar fi cunoscut mai. dinainte tot. a$ade bine, n-ar fi scris cartea. Inainte de a se fi apucat de lucru,intrebase Ia clinica daca n-ar face bine sa citeasca "Interpretarea viseZor" 5), insa ise raspunsese ca. nu merita osteneala ... Cu toate acestea, imi spuse' el, incheind, era prea tirziu, nimic din cartea sa nu mai putea schimbat, deoarece era gata tiparita, De altfeZ, nici n-a socotit necesar sa faca dupa aceea vreo declaratie cu privire Za schimbarea ce se produsese in spiritul sau fata de psihanaZizii" 6).

Ii

Sarcina limpezirii lucrurilor nu este deloc u~oara, data fiind, pe.de o parte, complexitatea proprie teoriei freudiene, efortul ei proteic de a'reflecta cufidelitate dialectica derutanta a fenomenelor psihice, a omuluiconcret integrat in rela~ tiile sale multiple de natura biologica :,;i sociala, iar pe de 'alta parte tenacitatea demna deo cauza mai buna cu care sirguiesc laziduL de rezistentaimpotriva psihanalizeifreudiene acei ,ideologi care nu se impaca curnaterialismul, rationalismul, .scientismul:,;i ateismul 'Jui •• F r eu d. Nu iriHtnplator regimulnazista fost cel mai. furibund adversar al psiJ1analizei, ordonind .in mai 1933 arderea pe rug a cartilor lui F r en d ~i prigoana impotriva adeptilor saL Luind cuno9tinta cleaceste acte de barbarie, F I' e u d, care calificase hitlerismul' drept un fenomen"pur medieval :;;ireactionar", nu s-a putut opri sa nu comenteze ironic '; "Am fiicut'progrese, trait sa Yaall, IlU . p~~te multi ani, cuptoarele mortii de la Auschwjtz sau Buchenwald? Butada sa amara nu prefigurase nici pe departe adevaratacruzime afasdsmului. Trebuinta prezentarii mai pe larg a lui Si g m u n <i F r eu d .decurge· la noi, intre c altele, din faptul ca pina in momentul de fat a traducerile in romane:;;te din scri~rile sale sint putine, a:;;a inclt opera sa nueste bine cunoscuta - inafara ace16r".cercuri restrinse unde eaeste citita in original sau in tiHmaciri franceze, 'engleze, italiene etc. - sau este cunoscutadoar prin intermediul unor prezentari imirent reductive, lacunare, daca nu deformatoare, al unoI' comentarii adesea lipsite de acoperire in studierea integrala a freudismului. ;,Condi~ii de psihologie sociala
$i conditii politice au facut ca multe din tezeZe psihanaZizei cuvenit sa nu Iievalorific4te noteaza Vie corespUltzator SQ:U. sa nU-$i primeasca rasp.unsuZ critic n'U glumi!': multumesc in EvuZ Mediu m-a'r fi ars pe mine in carne.$ioase, sa~mi arda cartile" 7). Dar ce ar fi spus e1 daca armai'fi pe Gind azi se'

t o.r

i e c, Systems and Theories of Psychology, p. ,61. ......• ,'. lucrare capitala a lui Freud, aparuta in anul 1900, in editura' F. Deuticke,Leipzig, Wien. '., 6) . S.. F I' e u d, Zur Geschichte der psychoanaZytischen Bewegung, in Gesam· melte Schriften, IV. Band, p. 428. , 7) Ern est Jones, The Life . and Work ()f Sigmund Freud, Anchor. Books, Doubleday & Co., New York, 1963, p. 485.
5)

4) J. P.Ch Holt, Rinehart

E?ieTraumdeutung,

& Winston, New Yorkete.196~,

a p Ii n,

T. S., K: raw

t
I!I!""

8

.

Sa h I ea'Ii u. Creaem
sectoare'importante

ca 'aceasta Bituatie a intirziat din cercetarUe asupra Omului" 8);

.)i intirzie

dezvoltarea

uno)"

Problema valorificarii aportului pozitiv al psihanalizei ·freudiene nu presupune delaco rezalvare facila, succesul ei fiind conditianat de respingerea in acela~i timpa ceca Ce este grc9it 9i impasibil de elogiat in aceasta opera -vasta 9i inegala. lntuind dificultatea intreprinderii, aca{LV a s i I e P a vel c u, observind cu mai comise de psihanaZiza sa fie multi ani in urma ca nueste echitabil ca' toateerorile atTibuite fondatoTuZui ei, scria : "Este gTeu sa- se sepaTepaTtea de ad·evaT de· partea de creaTe intT-o doctrina atit de complexa $i aUt de discutata cum este psihanaliza. eu atit mai mult OJ, dt, char $i gre$ind, un asemenea curent de gindire - in 1naSUra" '1;n care let ba.za se afla seriozitate $i intentii -$tiintifice, CU1n este, incliscutabU, cazul lui F r e u d stimuZeazii dezbateri, contrademanstratii' $i cercetari
cure- contribuie, 'uneoTi fntr-o r:'tarz masura, la depistarea p-roblemeZoT $i- liirgirea oTizontului. Din acest punct de vedel'e, 11'cudismitZ a avut mel'itul de a 1i pl'apus spre cercetaTe nO'i domenii, ignorate pina atunci, cum este motivatia incon$tienta, ce se manifesta atit in comportal'eQ nOTmalii (-uitaTe, lapsusui'i, vise) dt ;;1 in 'cea -morbic1iij TftCli ales in -nevroze" 9).

lata suficiente m'gumente care legitimeaza interesul nostru majar pentru Freud ~i freudism ea unul dintre prineipalele curente ale psihalogiei contemparane, care nu 'numai ca a desehls eu hatariredrumul interpretaril unitare, integrative ~i determinist-dinalnice a fenomenelor psihice~i a conduitei Ulnane~ ei a ~xercitat inacela;d timp a larga influenta asupra altar:;;tiinte, precum :;;i asupra 'literaturii ~i artei intregului secol XX~eL

1. C!.!l'iiculum vitae
Sigmund Freud ~-a llascut la 6 mai 1856,.in 9ra~elulFreibe:sg, aflat ashizi. p~ teritariul Cehoslovaciei. Tatal sau, evreu de,obiqie galitia,n;'i, .avind drept ocupatie principa1a ne,gotul de lina, imp linea 40 de ani. cind s-a cas.atarit cu Amali~ Nathansan, mal tinan} cu daua decenii decit dinsul 9i, la aceasta a doua casatorie, d avea deja dol copli mari, dintre care unul, Emanuel, era casatarit:;;i av",a chlar unfiu, Jahn, in viro;ta de un an. Din aceasta tesatura:nea9i~nuita de relaW de, rm;lenle, a rezultat a situatle paradoxala :. tatal lul Freud era bunic la na~terea celui de:al treilea b3igl al .sau .(Sigmund) care, asHel, venea pe lume.in calitate de Ul1chi al unui nepot mal in. \'lrsta cu. un an decit dinsul. BiQgrafii ~iexegetii Iui Freud n-au ostenit sa traga tat de cancluzii "psihanalitice". de' pe lirJ.);1a , fdul . acestei situ.atiL-l) . : ;... Comertul practicat de Jacob Freud stagnind .Ia Freiberg, el se nmta cufam,i;lia la Viena, llnde Sigmund. petrecu una din cele. mai .banale capilarii. Se paSiOl)a dcmic pentru studiu, Ia noua ani fu admis la lieeu ~itimp de 9apte ani a fast cel.dintii. din clasa, absalviJld I::u dlstinetia swm.n:w cum. l,cLUdae..; 0 clotare aparte dovedi pentru invatarea limbilar straine ~i, in afar a de german a ~i ebraica, i~i insu~i franeeza, engleza 9i spaniola, ea ~i latina 9L.greaca, Medieina, ,dupa spuse.le
-

V. Sa hIe a n U, op. cU., p. 84. Va's i: 1 e P a vel c U, DramapsihologieC·Eseu asupl'aconstiWil'ii psihologiei ca $tiinta, Editura Didaetica 9i Pedagagica, Bueure~ti, 1972, p. 188. 10) Cf. Dictional' de filozofie, Editura Politica, Bueure~ti, 1978, p. 567. 1): Vezi M.a r t he, R a he r t'. La n?vQlutiQn. psychanalitique, Tame I, Payat •. Paris, 1966, p. '38.
8)
9)

malizei. baietilar Freud dindu-Ie Rumele unor personaHtati venerate de dinsul (Jean-Martin dupa Charcot. membrilor Societiiitii Medicilor din' Vierra. filgiiduind parea sa-mi ofere Un sprijin puternie in intelegerea universului. ·doetrina pe atunci la moda a lui D a r win mil atrilgea irezistibil. care prin bunicuI ei se inrudea Cll He i n r i c h He i n e. inca nu 'descoperise valoarea observatiei ea mijloe principal de realizare.anismus Hysteriu:ker Pkanomene (1893) ~i Studien iiber Hysterie (iSM). daua carti: tyber d:en psyckiselten Mek.continuare. vie 3l~. leetura frumosului eseu al lui Go e the "Ueber die Natur". preeum ~i un curs de logica al aceluia~i. spre a ~i-o imbunatati. 09. ca~e i-a comunieat lui Freud 0 se. stapinindu-l dorinta de a infaptui lucruri grandioase. eu influente accentuate asupra evolupei sahl ~tiintifice.QP. In auii de studentie (1873-1881) sa familiarizeaza cu ~tiint~ ca fizica. Corespondenta dintre ei va dOl lla~tere. viiiz1ndu-i la luetu pe Lie b a u 1t ~i pe B ern h e i m. Cromwell.Daca mal mult de zece ani. F r e u d. eu pl'ilejul unei eonferinte populare. tl'1sa Freud va fupe apoi definitiv relatiile amicale.ca isteria nu este 0 boala fenllinina ("hysteron" 1nseamna in grece~te "uter").. eu toate neestea. peste ani. iar la intoarcerea acasa va incerea sa imparta~easca aceste descoperiri. producea la pacientii sai paralizii. anatoMia. raporturil"cm Gr. in vara anului 1889 se dUel'! la Nancy. AUt cu B r e u e r. putin inainte de terminarea studiilfJr mele secundare. insa care se indrepta mai sigur spre sfern relatiilor umane mai mult dedI spre obiectul propriu . frecven. aeest fapt 'm-a decis sa ma inscriu la Faeultatea de medieinil" 2). unde afleta marele J e a nmaestrului M a I' tin e h are 0 t. La un moment dat s-a gindit. botanica ~i zoologia. viata·sa~. a fost singurul reprezentant a1 noli orientari psihoterapeutic@ (termenul de "psilmnalizA" a aparut. de asemenea. de~i pina aCUm 0 aparasa eu ardoarea eare~i era caraeteristidi. Acela. senzationale pentru acea vreme. Ala. Sint de notat. intru totul asemanatoare simptOluelor intilnite In cazurile de isterie spontana. In afara de acestea. ci'1i. in paralel cu cele mai de sus. pina in 1906. Canstatind ea teh:aica sa hlpnotidi este deflcitara in unele privinte. 0 reala eelebritat~aepoeii.yckl1J1Plyse. I~i ia doctoratul in medieina in 1881. la episoade romantice. sa se dedice carierei militare. de altfel. cPlIris. 'chiar.ria de observatii capital@ facute in legatura eU un caz de isterie ~i eu vindecarea obpnuta ell ajutorul alianu:mitei metode ca. Incepindd61 Oleum tuainte. Napoleon. 1908. anestezii ~i contracturi isterice. fata de care Freud va cultiva 0 prieteuie fabuloasa. pentru prim'a oara.tartice. a$aindt imi amintesc di 'ascultind.teaza seminarul de filozofie al lui F ran z B r e n tan 0. chimia. Massena. p. 'mineralogia. VOl' avea ~ase copil (trei fete). 13-14. 'in acel timp 0 Mecca a neurologilor de pretutindeni.insufletit mai. In 1886 S8 easatore~te cu . ales' de 'un fel de sete de cunoa$~ 'tere. Oliver dupa ero_well ~i Ernst dupa profesorul sau de fiziologie de la Faeultatea de medicina. dar sortii alegerii profesiunii au hotarit aItfeL . Shakespeare ~i Goethe. J 0 S e p h B r e u e r.i Br e u e r i-a fiieut eunolitinta eu otoriuQlaringologul berlinez W·j 1h elm F 1i e s 5. intr~un' ~ S. nu-i trezea un interes deosehit Modelele sale de viata preferOite erau Hanni'bal. pleaca la Paris. BrUcke) 3).GalHmard. In. De ai~i ~i pina la instituirea metodei "asoeiatiei libere" nu era deeit un pas.sa confeseaza F r e u d . in colaborare. 1nsa. SOt convinge.Martha Bernays. Aiet. I~i pierde cu totul inerederea In metoda hipno· fica. cIt ~i eu FI i e s s. fiziologia. ca "privat-dacent" 'In neuropatologie. VOl' publica. la. dar fara succes. principalul sau instrument de lucru va deveni sugestia extrahipno~fca. pp. I ~ 10 . .'sale. ps. sete de cunoa$tere care.. iar dintre literati.E'f"n e s tJ iit on·1'l S. In 1885."Eram .l~plete~te indisociabil cudestiut1Lpsih. la renumitul spital de holi nervaase Salpetriere. De asemenea. prin'sugestie hipnotica.~tiintelor naturale. Aici are posibilitatea sa ~iste la demonstratiile 'care.

la 30 martie 1896) 4). Psihopatologia vietii cotidiene (1904). In afara da aceste disensiuni din interiorul marii familii de psihanali~ti.serle admirativ Mar the Ern est J'o n e s. Val' lua na-?tere asociatii :.. psihanaliza este absolut independentfi de descoperiril~ lui Pie r r e J a 11 e t.. Eul $i SiMle (1922). cii am folosit $ederea mea la Paris pentru a mii familiariza cu tezele fundamentale ale l'ui P. ca. pe care pentru prima oara n intnnise la lectiile lui C h a l' cot. apoi sii-mi iau tiilpii$ita cu prada fiicutii. 18. Au loc controverse patima:.egatura eu aeeasta 0 opinie larg rasp!ndita :.. Freud se va stradui mereu sa demonstreze ca. (1915). Ma vie et la psyckanalyse-. interuationale ~i Rationale. "La ora la care sCTiu acest~ rinduri 5) . ap. Rei c h sint cele mai importante. Angoasa in civilizatie (1930).. intre care acelea provocate de Al f red Ad 1 e 1'.. .. 25.i. 7) n . London 1965.o primire triumfala. psychology and psychiatry when it was overtaken by the more dl'amatic co. nAbia instalat . Psikologia maselor $i analiZa eului (1921).idivergentele eu ~coala lui Pie r r e .Sh-een-a-u. p.va preciza el . Daca prima carte tiparita de Freud. 4 iunie 1938.Zorile cele mai false. 8) Vie t ~ l' S a hIe a n u.orodoxa". din punet de vedere istorie. in ciuda eforturilor lui Freud de a impune 0 anumita linie .vreau sa mentionl!Jzin mod dt se poate de Uimurit ed numele lui J a net nici n-a fast pomenit in timpul $ederii mele la Salpetriere" 6). Competitia aceasta ~tiintifica "ac avut Un mare rasunet in perioada interbelicd". angoasa: (1925). sligktly antedating psyckoanalysis. Vinci (1910). pe dnd acesta din urma nu va Inceta sa-~i revendice prioritatea i).-Contemporary SChools of Psychology.simptom. 155. i-a mentionat aparitia. VOl' urma apoi. Dincolo de principiul placel'ii (1919). cea dintli carte care n lanseaza cu adevarat este Die Traumdeutung (Interpretarea viselor).. ora~ul in care traise ~i lucrase timp de aproape opt decenii. La. Metropola britaniea i-a facut. cea care dimpreuna eu Ern est Jon e s a jucat un rol decisiv in scoaterea parintelui psihanalizei din ghearele hitleri-?tilor. Noi prelegeri de psmanalizii (1932). cau depun miirturie despre 0 luptil violl!Jnta impotriva 'acceptarii psikanalizei $i careprezintii rapoTturile mele cu $coala franceza in cu. De aceea. S. Zur Auffassung del' Apkasien (1891).in diverse tari. Este yorba de autobiografia intitulata Selbs. reprezentind 0 criticft radical a a conceptiei Iui We r nick e ~i L i c h the i m en privire la a~a~numitul "del' apkasiscke Symptomenkomplex". Freud va avea de infruntat :..M: a l' y-R.articol publicat intr-un ziar francez. ataca o tema de neurologi~ pura. lntroducere in psihanalizii (1916/1917). la CU110scuta psihanalista Mar i l't B 011a par t e. C a l' I Gus t a v J u n g :. Dupa 0 scurta oprire la Paris.(1927). inregistram in l. Totem$i Tabu (1913). Moise $i monoteismul (1938).e :. de~i presa de specialitate abia dad. mi~carea diversificindu-se tot mai mult. 4) 5) 6) Die Ftag~ der S. p.. scrisa in septembrie 1925.:Q~.' ora:. F r e u d. 1900. din acest an. ca sa nu citam (1905). de exemplu.. Freud a fost sUit sa paraseasca Viana. pe rInd.iW. Trei eseuri asupra. In Rob e r t S.ulcare acum se cutremura sub ~enilele tancurilor naziste hlvadatoare ~i se infiora de urletele "rinocerilor" dezlantuiti.. cit. was begining to e:J!ert eonsideTable influence o-n both.p.Janet's work.. 31.J a net.ise produc "disidente" de tot felul.). Citesc.1 Cuvintul de duk $i raporturile sale cu incon$til!Jntut 0 amintire a lui Leonardo da.. ViitOl"ul unei iluzii.-Methuen' & Co Ltd. Woo d W 0 r t h. teoriei sexualitatii :. cU. cum remarca Vie tor Sahleanu8). J a net. Metapsikologi{J. lnhibiti~.t Dal'stellung Laienanalyse. psihanaliza incepe sa aiba adepti din ce in ce mai numero:. Freud s-a stabilit la Londra.isocietati de psihanaliza.nceptions of Freud and rat1t~r thrown into the shade" (p. decit lucrarile sale de prim rang.primesc din Franta nenumiirate articole $i tiiieruri din eiare.

ca nimeni nu are dreptui sa faca in sWnta observatii superfic'iale. S i g m u n d F l' e u d s-a stins din viata dupa numai un an 'ii citeva luni de exil. fara teama 'i1 fan'!: iluzil de~arte.'0 mare generozitate. cit" vol.. care arata in schimb 0 inclinatie aparte pentru fantazari mitologiee si constl.D.Di die r. a'ia cum nota cu subtilltate. 7. Freud a fost un neurolog de forrnatie ciasici'l.. A fost-cum bine s~a spus .vol. de$imincire.. Fl'eud a intrephns unele studii originale de histologie nerv6asa. recidiva unui cancer inoperabil. t 12 .:.uctii speculative. "Symposion ". cu atitudinea demna a unui filozof imanentist. op. c~titii. 55. ca $i cum nimic nu s-ar ii intimplat" G).'na. ca Der Traum (1901). . 261. incluse intt-un volu:rn al . efectuind unele descoperiri apre . la 26 septembrie 1939.F. 9) Mart heR 0 bert. spirit de .. antropologice. prin utilizarea clorurii de aur in colorarea tesuturilor.Locul doctrinei. S'igmun·d E2xner 'i1 Ernst von Fleischl-Marxow. date de oarnenii de stiinta ai epocii.ca $i in cazul altor valori clasice. tare ale profesorUlui sau. 12. pina in 1885.. unul dintre cei mai buni anatomopatologi ai creierului. pentru investigarea lor rodnica se recoApropiindu-si solidele' pfincipii de cercemarida 0 metodafizlcocrhatematiea31. el se $i apuca de lucru. nu demult. Wien. 1) Dr . de cele mai muIte ori scrieri ale salE: de popularizare.'.1zice'ii chimice. p. mort. intre altele. ~) .Vezi Ma. Freud. L'. Inca' din timpul studen:" tieis-a dedicat unei munci asidue de laborator.P.uto-analyse. 5. totalitatea reilc'~iilor organismelor 'ii ca. Comentatorii care cunosc numai unele lucn'iri disparate.Rob e l' t -. R o. compendiu al maslvului volum Die Traumdeutung. p.i c he 1 d e lVI' U z a n. I. '1969.m..rthe Robert. sau unele monografii de duzina" au acreditat imaginea unui Freud izolat de 'itiinta exacta 'ii de cercetarea experimentala. au insemnat '0 biruihfaa observatiei rnlcroscopice preCise 'ii a iriterpretarii genetice. 1maglnea aceasta falsa mal perslsta. Incinerarea a avut lac peste trei zile. p. Sa vedcm cum stau de-fapt lucrurile in aceasta privinta."modelul a ceea ce poate ii moarte'a unui dm luminat $i moderJi" ill).. Propagator convins al ideilor lui Helmholtz. o' specie de peste prirnitiv.C. 1877.. A murit lucid. .an e s c u.iJ. Paris. . un rr::. de la Viena. Akademie der Wissenschaft. 11. An z i e u. Freud et la.esteatit.in "L' Arc".Academieide 'itiihte 4): 'Va' rllai descoper( de asemenea. ale luiS. reputat pentrU: sigurarita diagnostlcului si trednddrept singurul specialist eurorii=an de pl'estigiu In materie de paralizii infantile :I). dt. 1968. op.doua asupra radacinilor nei'voasC'. opera lui S. a' fnvatat. II" p. 3). 4) Uber Spinalganglien und Riickenmark des Petromyzon. sociologlce si altele de acest fel. In.el dinHi. 34. Aceste lLicrari ale lui Freud. ~i a treia asupl'a ganglionilor spinaE lei Petron1Yzon. Yl M. In acest caz.. :rapus de. ' '" Ucenicia 'itiintifica 'ii-a facut-o in special in laboratorul Institutului de fiziolo~ gie din' Vl>.' soldatecU: 'trei comunicari . . 64.edic iesean.Brucke sustinea sa singure fortele £.nentatii"1). lui Freud insocietatea contemporana. pot explica fenomenele vietH. p. Dela c. pentru rise ante extrapolari filozofice. dupa cum vom avea prilejul sa constatam. Freud 11U mai . in ziua de 23 s'eptembrie 1939. cind avea Vlrsta de 29 de ani si chiarpina mult mal tirziu.sub directa indrumarea lui E r It s t B r ii eke 'ii a asistentilor acestuia. In realitate. excluzind arice iriterventie de ordin suprariatural. cotlexiunetl pedunculului inferior cucreierul mic. flind favorizate de ameliorarea tehnicii preparatelor histologice. eft mai ales cO'i.1959.. deoarece.

a intrat.acest sens in. Dupa absolvirea facultatH. Freud ramine autorul moral f?i·de netagaduit al· anesteziei locale. Avind vii in minte cercetarile sale de anatomie ~i de histologienervoasa. insa. In acest timp. 1:9i descoperi 9i propria vocatie psihologica. a faptului ca psihicul nu se reduce la procese neurofiziologice. Freud avu deodata revelatiaspecificului fenomenelor psihice.1884. 5) 6) . Freud rateaza In ultimul moment recunoa9terea sa oficiala ca descoperitor al anesteziei locale. in laboratorul de fiziologie a sistemului nervos de. farmaceutice (chimioterapie). caruia Freud fivorbise de proprietatile cocainei. microscopul etc.. cit. care dispunea spitalul Salpetrh?re. dupacum. un prieten al sau. The Life and Work of Sigmund Freud. K a r 1 K 0 11 e r. s-a grabit sa ia pe seama saexperimentarea. in special in cazurile de infectii "locale 7). in acela9i tlmp. 9i. care sa duca la un· reviriment in neurologie. a descris 0 "afazie asimbolica" (1891). i g. Jon e s). multmnindu-se cu publicarea unui articola9 intreo revista. el a stabilit capacitatea anestezica a acestuia. F r e u d. eu Nind ·cu 0 precizie la care anatomopatologuZ ceZ dintii din Viena care a trimis la disectie un caz cu diagnosticuZ de polinevritii acuta. Hnarul Freud· mai era inca pasionat de munca de labbrator. studiind in . 7) Ern est Jon e s. eu toate acestea. p. carom Ze tine am expuneri insotite de prezentarea de bolnavi din 6).sa vindec pe toti pacientii suferinzi de boli nervoase incurabile" 8). "in anii care urmeaza ~ nepovestef?te el In autobiografie ~ in timpuZ 'serviciuZui de intern Za. Fr e u d. el i9i . . 17. cZinidi. interesindu-se· de analiza gazelor. 1891) ~i al monografiei consacrate diplegiilor cerebrale la copii (Zur Kenntnis deT zerebraZen DipZegien des Kinderalter. S.1 tulburarilor de limbaj ~i ideatie. pe dnd se afla la·· C h arc 0 t. In domenIu.exprirna hotarirea de a abandona definitiv laboratorul. L~ 3 decembrie 1885. aber Coca. Faima diagnosticelor meZe confirmate de a:utopsie imi aduse 0 afZuentii de medici americani. serisa in colborare eu Dr.in acest scop. comunicind imediat rezultatele la Congresul de oftalmologie de la Heidelberg.Conc9mitE-nt. cel mai mare anatomist al creierului. July.experimentelor decisive. malta clasa ("he produced some first-class origi1iaZ works". 8) Ern est Jon e s. 0: R i e.preparatele. 13 . Din pacate. reactivii.licilucra1l'ile care-l interesau. am publicat . S. dupa expresia lui E. Freud a elaborat lucrari ~tiintifice de o. despre paraliziile cerebrale hemilaterale la copii (KZinische Studien aber die haZbreitige ZerebraZZahrnung del' Kinder. el i-a cerut maestrului ingaduinta Sa-9i continue 9i <. op. 49.. a aminat efectuarea .observatii asupra diverseZor cazuri de maladii organice ale sistemul'ui nervos. In 1885. ca "Sekundarartzt". sectorulmeu" In 1884. p. Ma vie et Za psychanaZyse. In aceasta perloacla. 1893). in "Zentralblatt fUr die gesammte Therapie". tinarul medicinist a frecventat aproximativ un an Institutul de Chimie· al ·lui L u d v'. aHt de Importanti'! in mica chirurgie. Preocupat de gaslrea un or mijloace terapeutice noi. ereieri de copil. Influentaf insa puternic' de 'cele· vazute !id auzite in c1inica. de f€lul acelei monogram. p..uferinzi de boli nervoase. fHnd ocupat cu chestiuni personale (logodna cu Martha Barnays). in favoarea unui proiect caremulfora Ii se va fi parut d aventura: "V reau iiscria el logodnicei . in clinica de psihiatrie a lui The 0 d 0 r Meynert. 46. o data cu intuirea posibilitatii de a trata· pe 0 alta cale pe cei s. C ha reo t 9i G u i g non chiar Ii procurara.din acea vreme5). mod experimental efec'tele fiziologice ale cocainei (alcaloid prea putincunoscut atunci). Treptat· m-am famiZiarizat cu acest domeniu $iputeam locaZiza un focal' in bulb nU maz avea nimic de adaugat.

iar pe 0 pagina mai iucolo adauga: "In principiu. pe care le-a rectifi. 14 1_· ~~ . urmarind 0 captare cit mai completa a adevaruIui. F l' e u d. in Gesammelte Sehriften. In acestsens.). modul de a raPiona al lui S.Editura Didactica ~i Pedagogica. F l' e u d. Sigmund Freud va apara ideea ca nu se poate lntelege psihologia fara a pkca de la anatomia ~i fiziologia sistemului nervos ~i in special acreierului. Bucureliti. in "Luerari ~tiin~ tifice ale cadrelor didactice". in primul rind de practica medical a. va aplica la viata psihica principiile· de inertie ~i de constanta 9) . Psihologi. 1924. op. provizorii ca arice ipoteza. II. Co s m 0 vie i. visul sau fiind constituirea unei bazata pe masuratori cantitative. Despre personalitate $i metodele prin care 0 cunoa$tem..sclipitoare chiar. dupa 1885 el va distinge tot mai clar specifieul fenomenelor psihice. 89-96. Jiziologia ereierului $i sociologi. de asemenea. Freud a facut-o cu toata rigoarea spiritului ~tiintific. inducpia riguroasa (pornind de la numeroase fapte) $i deduetia $tiintificii fiind rare 2). pentru a trage de aiei concluzia ca am avea de-a face cu 0 doctrina ne!ltiintifica. spuneca "S. Jenseits des Lustprinzips. *) "Dans la do~trin~ de Freud lui-meme. 191-192. el va anticipa notiunea de sinapsa. 25). ci a parcurs stadii succesive de dezvoltare. 1) A. 1972. Freud. ~i va anticipa. in raport cu faptel&' nou descoperite. On y trouve seulement des lignes de faits qui· convergent dans la meme direction" (G. . Modificarea teoriei in raport cu progresul cu"Numai fidei$tii noa~terii!)tiintifice era pentru Freud 0 problema de principiu: care eer $tiintei sa le 1ina loe de eatehismul la care au re1l'untat. in A. Band. 257. insa pc care intelegea sa Ie confrunte fara incetare cu faptele realitatii. intelegind ea aprofundarile anatomofiziologice sint demaii putin folos pentru psihologie dedt studiul interrelatiilor umane concrete 10). vor privi eu oehi rai faptul ea un savant i$i dezvolta sau chiar i$i modifiea ideile" 11). recurgerea la mitologie sau "speculatia". it aucune trace a'un systeme (s. Avea "psihologii 0 incredere exacte" 12).n. este defectuos. p. Dedicindu-se trup !Ii suflet psihologiei ~i psihoterapiei. 1971. Cosmovici (Red. 22.. pe care 0 va lega de functiile eului. legat de practica cunoa~terii !)i transformarii omului. Suceava.r Inca· multii vreme. il n'y. pe decelarea transformari- lor energiei psihice. pp.e" 1). 3. vol. formuHnd "ipoteze specliIative". 2) Op. psihanaliza freudiana nu s-a osifieat intr-o "doctrina" propriu-zisa.).pentru noi este evident Q<'i autorul nu 9) S. El se bazeazd foarte mult pe analogie. se lasa in~elati de aparente. Corp viu de cuno~tintc. concepind dl/ exemplu scheme structurale ale "aparatului psihic". Internationaler Psychoanalytiseher Verlag. 11) S. Aceasta nu inseamna ca toate ipotezele freudiene au ajuns sa fie verificate !)i nici ca ele au dobindit confirmari definitive. p. pp. Leipzig/Wien/Zuriceh. 23.cat ~i remaniat continuu. C 0 s m 0 vie i. Metode pentru CU1~Oa$tereapersonalitdpii. dar ~i pedagogica. VI. Cu toatl/ aeestea. p. in . p. F r e u d. Politzer. Coordonotele ~tiintifice ale rreudismului Cei car&' Ii repro~eaza Iui Freud metaforele.. 10) Vezi Leo n a r d G a v I' i 1i u. ciuda unor argumente citeodatd ingenioase.e $ipsihoidlogie. Cind A. Freud a fiiurit un sistem *) aproape fara legiitura (eel pupin aparent) cu date Ie anterioare obtinute de psihologie. preclzata ulterior de catre She l' r i n g ton. p. 243 ("einer riehtiger Psychologie" in textullui Freud). dupa cum yom vedea. cit.. nelimitata in !)tiinta. Jenseits des Lustprinzip~. cit. a~a cum !Ii fizicienii au recti fieat !Ii i~i rectifiea modelele referitoare la structura atomului. Le my the de l'antipsychanalyse. notiunea de inhibitie. 12) S. de exemplu.

H a v Ii 10 c k. urmeaza ca. adevarul relativ !Ii adevaruI absolut: "Ne plingem de incertitudinea §tiintei. intre care idei ale lui 1. de und •••mobilismul . "Scopul nostru . 7) Vorbind despre logica Iui A r i s to t el. C h arc 0 t. D a r win. fiziologie ~i psihologie. irtclusiv pSihologia sociala (G 0 e the. "Psihanaliza este in realitate . pe Stagyrit n interesau in mod deosebit premisele I?i raporturile termenUor. F r e u d. Gus t a veL e Bon" W u n d t et€. iar prin silogismul faptului see verifica gradul de intemeiere al ipotezei pe acele fapte" (P. 0 acuzafn ca promulga astazi 0 lege in care generatia urmatoare recunoa$te· 3) L. F r e u d. 29). B r Ii' u e r. E y.va subIinia Freud . p. sa sporim pe eft posibil puterea no astra asupra lor" 6). inca. G h. J a k son. F fit C h n e r. Masson et CieEditeurs" Paris. la Sesiunea jubiliara de comunicari ~tiintifice a Inst!tutului pedagogic de 3 ani Bacau. Introducere in pshianaliza.) ~i asirnilind toate ideile care is-au pamt compatibile cu psihanaliza. E. aceasta "ipoteza" functioneaza ea premisa majora in deductii care au in vedere etiologia nevrozelor. (de~i nu-l citeaza) 3). FIe ~ h s i g. E Y sau J. toruI deosebe~te silogisme ale cauzei Iii silogisme ale japtului. apreciata pozitiv. B r i s s ••• t. ori enuntind doar termenii ~i ordinea atribuirii (A apartine lui ~ prin B). B r li eke..a surprins. de cele mai muIte. Cum a cu-· noa~te ~tiintifie este pentru Freud a eunoa~te prin eauze ("De ce?" este 0 intrebare- cheie a psihana1izei).. psihanaliza implica masiy deduetia 7). GaT l' i I i u. p. e1 intrehindu-se daca termenul mediu poate lega termenii extremi. vezi ~i H. E II i s. Be r n a r d. examinindu-se efeetele (=simptomele) 5e cauta cauzele. In Die Zukunft despre eonditia ~tiintei in termeni foarte apropiati de gnoseologia actuaIa privind despre . sa zieem. 5) D. odata instituita. 19U. comunicare tin uta. cit ~i motivatia comportamentului normal al omului. socotind: sufieient enuntui din momentul in care se arata "cauza" (Ia el = universaIuI). ei in mod invariabil ~i neeesar treee la interpretarea lor in lumina unui principiu general. cu einer Illusion. lectie. Bot e z a t u. ~i dezvoltarea psihanalizei. Paris. R 0 U art.F. E r 1i c h. au contribuit de asemenea la geneza.este acela aI' $tintei in general: noi vrem sa intelegem fenomenele. Be r n h e i m. 446. p. Freud proeedeaza. "Prin siIogismul cauzei se deriva fapte noi din ipoteza propusa. de un H.spune Freud . . care duee de 1a variabi1ele dependente 1a variabile1e independente. B 1 fit U 1e r. 5-7 noiembrie 1971. Editura$tiintifica. Scientismul $i ateismul lui Sigmund Freud. 113. in Gesammelte SckTiften. E y. Essai d'application des principes de Jakson Ii une con-ception dynamique de la neuropsychiatTie. Die Zukunft einer Illusion. Band" ] 928. ValoaTea: BUCUI'e~ti. 1971. XI. P a v 10 v. e h e. P. R 0 u a r t4). cum remarca Dan i elL a g a -. He 1 m ho 1t z. un instrument impartial asemanator.J. de fata. La psychanalyse. Personal am avut posibilitatea sa demonstram ca opera luL Freud reliefeazao filiatie ~tiintifica eu radacini multiple. to) S. 1936. We is sma n n. ~i cum cauzele nu pot fi identifieate in afara unoI' ration amente de dedueere a anteeedentelor ~i a actiunii actuale a aeestora. dupa un model deduetiv. in acest mod. Manuel de PSYChiatTie. Pet r e Bot e z a t U observa ca-.. anatomie patologica. 4) H. Freud) este rezultatul unor· rationamente inductive seculare ~i ca. Neurologia englezului H. el insu~i recunoscindu-~i antecedente ilustre in biologie. interpretarea fiind. in "l'Encephale". desigur). Lag a e he. cu circumspectie ~tiintifica.'/i elasticitatea teoriilor sale (In general. Psihanaliza nu se limiteaza la eon-· statari de fapte. sa Ie legam unele de aUele $i" in cele din urma.0 metoda de investigatie. neuroloifie.U. P. Au. s~ poate dovedi u~or ca "ipoteza in con~tientului" (cum se exprima.'€sentialul. "actul psihanalitic prin excelentii" 5). Freud vorbe~te din nOUt caIculuI infinitezima1" 8). Me y n e r t. 1969. vol. prin care se exprima interdependenta· fapte10r conform unei conceptii deterministe in care. de predideductiei. ca ~i cercetarile psihiatrului elvetian E. 8) S. Pe de aHa parte.

descoperiti'i mai tirziu. S. "Niels Bohrcitim in acest studiu revelator . Rut her for d. Pe de o parte se presupune ca "facultatile" reproduse in computere sint analoage cu acelea ale creierului.. devine necesar sa examinam ce fel de instrumente sint acestea in cercetarea t. 1.. noi dejaavem un n:ucleu de cunO$tinte sigure $i aproape imuabile" 0). Yom avea destule ocazii sa ne convingem 0 ca Freud este adversarul sistemelor anchilozate t. il) Op. altul din. biologiei..te cu spiritul deschis logiea t. pe de aUa parte se presupune ca creierul fUnctioneazii intr-un mod analog computerului. dovedet... Dar in unele.. Uneori se petrec conexiuni inverse intr-o ma$inii cibernetica prin care ie$irile $L intra rile cresc· $i tulbura echilibrul stabil. _. La numeroasele exemple de procedee analogice analiz!'!te de Roy Dr e is tad t. in "The Journal of Psychology". invatarea adapti'irii lamediu prin conexiune inversi'i negativi'i $i motivatia ca restabilire a unei echilibriiri stabileprin intermediul . M a x well. matematicii.i ciberneticH (A r him e de.tiintei. vom adauga inca doua. 0) to) 16 I---~ . S. neurofiziologii incearci'i sa explice memoria omului $1 a animalului in termenii circuitelor reverberante inchise cu transformari chimice. intr-un studiu publicat in The Journal of Psychology.a declarat ci'i ideea complementariti'itii in fizica ci'i nu putem cunoa$te pe cineva deopotrivi'i in i-a venit intr-o formi'i metaforici'i: lumina dragostei $i in lumina justitiei. O. Kekule.i W.. extrase din domeniul astronomiei. W a t son $i F.. analogla cu televiziunea.tiintifica. C r i c k. Piaget. au construit calculatoare care joacii $ah. progres. New ton. Aceasta metafora se gase$te in Biblie" 10). Kohler. p. E.lor) $i incearca sa construiascii chiar ma$ini care sa gindeascii in mod creator. Astfel. 1956. Roy Dr e i s tad t. Opp e nhe i me r. Mai departe citim: "Maniera dubli'i de a utillza analogiile obiective este de asemenea . C. p. unul din genetica.. 1968. Comportamentul nevroticse presupune a ti analog cu conexiunea de analogiile inversii pozitiva. psihologie. pp.te nicidecum. de cerce<!$teaptaperfectionarea. 100. curind.i analogie.iexplica anumite procese cerebrale. spre a-t.te ca analogiile t. cit. vezi t. fizicii. Poincare.. chimiei.... pentru a face mai u$or de inteles functiile acizilor nucleici in orgaIbidem.. $1 nu distrugere. pe eare Freud nu Ie dispretuiet. mai minutios adaptata larealitate.conexiunii inverse negative. Analogy in Science. 11.privit-o mal intU ca seamni'i evol'utie.tiintifice.e inlege pe care am . Dreistadt it. 68. ni se reveleazi'i ca netiind decit un caz particular al unei legitati mal euprinzi'itoare. 455-466. Teoriile lui D.i ei. universal valabili'i. psihologiei t. faza in care cercetam diverse ipotezepe care.e r t.I~ - o eroare $1 0 inlocuie$te printr-o lege noui'i care nu va di'ilnuimal mult . $i care pot si'i invete din gre$elile facute (prin feed-back negativ la circuitele . pp. Einstein. Un cercetator american.i ca minuiet. de asemenea. 0 aproximare in mare a adevi'irului este inloaproximare care la rindu-i i$i . 105. An Analysis of the Use of Analogies and Metaphors in Science. 127-'-135. noi inca n-am depi'i$itfaza tare. in timp ce inglnerii au inzestrat computerele cu "memorie" (prin circuite reverberante inch is e). Roy Dr e i s tad t.). jn diferite domenii. Tolman. D a r win Mendeleev. J. Transformarea opiniilor $tiintific. vom fl nevoiti sa Ie abandoni'im ca necorespunzi'itoare.considerati'i utili'i de ciitre ciberneticieni $i neurofiziologi in cercetarile lor. Freud etc. H"e b b sint puternic influentate cu calculatoarele electronice" 11).i sustine teza prin numeroase exemple majore. Erlich. W. Nor b e1' t 'vV i en e r. Data fiind atitudinea peiorativa adoptata de unii fat a de metafora t.cuita de 0 alta. W a 1 t... G.i metaforele sint deosebit de eficiente in materie de descoperiri t. J. in "American Psychologist". W. Dar aceste acuzatii sint injuste $Lin parte false. M c Cull 0 c h utilizeaza t..iR.. McDougall. sau eOnstatam ca domeniul ei de aetiune este limitat de o alti'i lege.

a principiului de modelare a creierelor electronice etc. 40-41.agregatelor ribozomale cu circulatia fntr-o gara feroviara. aHt timp cit mintea omeneasca nu dispuno de un sistem complet de axiome native. Freud porne~te de la fapte. in definitiv. prin urmare. op. a metaforei sugestive. "sertarului" etc. "scarii". adica detiniHorul planurilor de constructie a organismului. unde Freud nu se multume~te 12) Apud 1\1 a ria n B e j a t. in "American Psychologist". bugete. este de natura sa sensibilizeze intregul aparat logic. violente. sau din domeniul financiar (banel. p. pp. Paris. Lag a c h e. a comparatiei euristice. p. a legii gravitatiei univer" sale. 0 "psihanaliza generala" 15). a~a incH in realitate este greu de spus elt dintr-o descoperire. reprezentlnd gindh~ea reala. La Pie r r e J a net abunda metodele analogice luate din fizica (mecanica. Analogy in Science. devastatoare 13). 18. cd. 129. cum spune D.nism. ARN transportor reprezinta echipa de zidari care asambleaza caramizile (= aminoacizii). nedesfigurata de analiza atomizanta a logicii sau logisticii. referitor la acela~i fenomen. fapt confirmat dupa aceea prin fotografierea in laborator a moleculei). colaboreaza cu tonto celelalte. inteligenta. 15) he i mer. restituirile putfnd lua iorme fortate. precum ~i un model propus de Bogdan Stugren.formitate cu planul adus de ARNm (~eful de ~antier) de la ADN-arhitect 12). Maloine. electricitate). judicioasa 0 sentinta de descalificare sau de minimalizare a unor astfel de rationamente care. 404 2 - 11 . Voind sa arate ca fortele psihologice. vadit sau nu. de fdul psihologiei generale sau teoretice. revine unui tip de rationament sau altuia. Se pare ca aceasta regula nu cunoa~te exceptii. 13) Pie r r e J a net. creativitate.1122.este a unealta cu adevarat indispensabiZiI $i inevitabila pentru progresul $tiintific" H). vie. 39 :. pentru a construi 0 anumita protein a. decit tot atltea analogii Cll valoare euristica ? Este cu totul hazardata insinuarea ca rationamentele analogice ar fi 0 specie de inferente inferioare. 0 ~tiinta intemeiata numai po silogismul deductiv este 0 imposibilitate. care se aduce freudismului. cel care aduce planurile ~i sub supravegherea caruia se executa constructia. Tot acest autor reproduce ~i comparatia analogica a . Ce reprezintaapoi. in con. psihologul francez apeleaza la analogia cu 0 institutie bancara plasata undeva "dans Z'esprit humain" ~i unde au loc operatii de depunere ~i de restituire. "Analogia . Lag a c he. la urma urmei. Fiecare gen de rationament este eficient in masura in care. Editura $tiintifica. H) R. a principiului de functionare a organului auditiv. 0 P pen 1958. a structurii atomului (prin analogie cu sistemul ~olar). pu~culite) ~i economic (uzine care produc in deficit. a structurii moleculei de ADN (comparata cu 0 dubla scara spiraliforma. nu rezista verifidirii. dnd ~tiut este ca acestea au adus ~tiintei beneficii de importanta descoperirii prinelpiului lui A r him e d e. a codului genetic (descris ca un alfabet compus din patru litere). in care cei care TIU citesc decit titlurile vad veleitati de ordin metafizic.. Talent. 11. La force et la faiblesse psychologiques. descrierea faimoaselor conduite ale "panerului'" "sforii". pot sa aiba doua forme (latenta ~i de mobilizare actuala).. imagineaza urmatorul model analogic: ADN este arhitectul (proiectantul). 1971. cU. Nu este. ARN mesager este· ~eful de ~antier sau de echipa. se integreaza in fluxul total de rationamente de hpuri diferite. sa-l puna in mi~care pe traiectorii fertile. falimente) etc. in general. Utilizarea analogiei. sau inventie. dar care nu este decit.serie Rob e r tOp pen h e i mer . Nici invinuirea de "teode speculativa". model nu prea diferit de acela imaginat de Watson si Crick. Bucure~ti. ca ~l fortele fizice. Acest mod de a proceda nu este absent nicidin a sa "metapsihologie". 1932. D. pp. con~tiente sau subcon~tiente. formuleaza pe baza acestora ipoteze ~i incearca apoi sa Ie controleze valabilitatea prin observatie clinica ~i prin practica terapeutica.

V. De pe pozitia sa idealist-mistica. 397. de toute Ibidem. Metahpychologie. de tame Critique moderne. filozofice foarte diferite. Cu cUeva decenii mai inainte.. cursul proceselor con$tiente. acela~i J un g incearca ~i 0 caterisin~ care insa. 3) 16) S. este intr-adevar idealist. 0 conceptie matej'ialista ~iclinamic~ despl'c psihic Psihanalizei is-au aplicat adesea in bloc. cum am mai aratat. calificativele de "idealista".citim in citatul de orice determitratat deistorie a psihologiei -. p. dualistul francez Jean ~i el teoria freudiana. el va denunta in Freud un materialist ~i un rationalist.) se dovede$te ca putem fonda pe ipoteza incon$tientului 0 practica incununata de succes. 'Contre Masson. p. ci Ie interpreteaza din punet de' vedere dinamic" conflictual (intr-o viziune dialectica a luptei contrariilor). Istoria psihologiei.idin punct de vedere topic. fara argumentatia de rigoare. psychologie 1960. in termeni foarte categorici: "Conceptia care plafrC'udiene este binecunoscutuZ neaza asupra interpretarii psihologice a psihanalizei ~i continua: materialism rationalist de la sfir$itul secoluluial XIX-lea". Pin a ~i dinastfel de lucrari pur teoretice. Band. 5) Buchet/Chastel-Correa. J u n g. 18 I . Este mai mult dedt necesar ca acest verdict sever sa fie controlat in temeiurile sale. irationalist ~i. sale mistice. a facut sa se vada adevarata sa esenta. contrapulsiuni) ~.. Freud ~i-a exprimat adesea. G. J. de l'incon:cient.eu descrierea fenomenelor psihice. Psihanaliza nu este nimic altceva decit cel mai pur idealism" 2). Problemes pp. "Eroarea fundamentala a acestei conceptii . 108 . p. F r e u d. 0 proba incontestabila Stilul sau literar ~i numeroasele corelatli ~i extrapolari pot da. p. Diferiti psihanali~ti se intemeiaza pe conceptii. nu de putine ori diametral opuse. tinind seama de aspeetul cantitativ al fortelor psihice (pulsiuni. ca sa luam un exemplu din cele mai concludente. Bod n. nu are justificare : "Prea multi oameni sint mai aproape de psihologia freudiana dedt de Evanghelie $i pentru ei boZ$evismuZ are mai mult sens decit virtutea burBod i n respingea gheza" 4). naturale esentialmente practice" 3). 4) Ibidem. C. intr-o masura oarecare. "Weltanschauung-ul psihanalizei este un materialism rational.scrie Freud . Bot e z. 106. . pe cind. din punct de vedere economic. unui spirit neavizat. Sub influenta conceptiei acela al unei $tiinte 1958. 183. noi vom avea. prin care sa influentam. rezerva fata de gindirea fantezista. J un g. considerind-o drept . cu sinceritate.. mistic. impresia de aventura speculativa. 2) . adica structural. C. C. analizind organizarea elemen tel or "aparatului psihic". 1) M. II. potrivit cu un scop dat. a validitatii ipotezei noastre" 16) datorita acestui succes. intre opera lul Freud ~i pslhanaliza in general nu se poate pune in nici un caz semnul egalWitii. instrainata de materlalul faptic ~i de practica. vezi ~i p. punetul de vedere al practlcii nu lipse~te: "Daca .0 psihologie pierdutCi in mi!jcarea materialista a secolului al XIX-lea" 5). Bucure~ti. eu 0 indignare drastica. p. 4. s-a atribuit "intregii psihanalize eu toate variantele ei" 1) negarea determinismului ijziologic in procesele psihice. G. 531.. In GesammeZte Schriften. dupa cum yom vedea in acest studiu. care este ruperea psihicului nism fiziologic $i incercarea de a explica procesele suflete$H prin 0 cauzalitate pur psihica. 481R ale a. In primul rind. I.(. Paris. 1926. 527. De asemenea. "mistica" ~i "irationalista". din contra. promotor a1 unul determinism endopslhic. i Freud. Editura Academiei.

Pay 10 v $idiscipoZii cd 0 $tiinta pozitivista a comportamentuZui uman nu putea sa existe fara aceasta" 9). de fata. Se recunoai?te in acest fel psihicului. chiar claca n-o expliciteaza intotdeauna. 1970. F re u d. vol. Suceava. 0 cu8).. in perfecta cuno~tinta de cauza. ea spera sa descopere tel"enUZ comUn care va face inteligi- 6) V. $i psihoidlogie. alta neurologia sau psihochimia. am incercat sa sustinem punctul de vedere freudian. Institutul Pedagogic Suceav. Band. a carui sursa se ana intr-un proces somatic localizat intr-un anumit organ sau parte a corpului. care-lexcita din interior: cerindu-~i satisfactia intr-un mod imperios i?i neconditionat. l'sihologie in "Lucrari ~tiintifice ale cadrelor didactice". Aceasta noa$tere mai exacta a surselor pu1siona1e nu este riguros indispensabila" este. Psihanaliza: pro $i contra. 8. 1971. 489. 11) S. Metapsychologie. care este acela al unei "psihologii psihologice" ~i care coincide. p. Editura ~tiintifica. cu toate ca Freud se va simti dator sa specifice ca "dat fiind ceea ce-$i propune cercetarea psihologica. pentru cunoa$terea psihologica a omului normal (i?i chiar bolnav psihic. in schimb 0 subintelege. cu acela al lui Vasile Pavelcu 10). "Bu1buZ sau mdduva pre1ungitd constituie un obiect de studiu foarte serios $i frumos - va scrie Freud. 1969. Intr-adevar. 0 s b 0 r n. Cuvintele acestea au cu atit mai mare greutate cu eft apartin unui om care a debutat ca anatomopatolog al creierului i?i ca autor de apreciate lucrari de neurologie ~i care. 1971.. Imi amintesc prea bine tit timp $i cita ostenea1a m-au costat' astfel de studii. p.Judecind drept. M arxisme et Psychanalyse. Freud i~i justifica pe deplin caracterizarea de materialist. cu totul altceva decit Ilegarea determinismului fiziologic. p. El pornei?te in mod consecvent de la ideea(pe care. ca de exemplu R. in "Lupta de clasa". de exemplu. proces fie de natura strict chimica. F r e u d. Bucure~ti. adica aspectul uman propriu-zis. Invitatie la cunoa$terea de sine. 7) S. pe care unii au vOit-D infamanta 6). vezi ~i Leo n a r d Gav r i I iu. eei care ii cunosc opera in profunzime. In ce ·ne prive~te. organismul omului vine pe lume prevazut cu 0 serie de "pu1siuni" (= trebuinte) montate biqlogic. 8) S. Una este psihologia. sa zicem. pp. Pulsiunea Ii apare lui Freud ca "Un concept-limita intre psihic $i somatic". Dar astazi trebuie' sa marturisesc ca din puncruZ de vedere a1 inte1egerii psiho1ogice a angoasei nimic nu-mi este mai indiferent decit cunoa$terea traiectului nervos urmat de excitatiile care emanadin buZb"l1)."vrea sa dea psihiatriei baza psihologicd. intreprinde 0 serioasa punere la punct in aceasta privinta. Sa hIe a n u. 449 9) R e u b en' 0 s b 0 r n. sint de parere ca "P a v 10 v i?i F r e u d au mai 7). Payot.scrie el in ale sale Vorlesungen zur EinfUhrung in die Psychoanalyse . binefnteles. Paris. 89-96 . Ambii sint riguros moni$ti. uneori) este otios sa se procedeze la disectii ~i analize histochimice. care cred ca Dar pe cind F re u d insistaasucomportamentu1 uman are 0 baza neurojizio1ogica. fat a de disciplinele cu care s-ar putea confuhda. in \101. Triebe und Triebschicksa1e. mutatis mutandis. p. fie putind corespunde degajarii altor forte. care ii 1ipse$te. 10) Vas i Ie P a vel c u. intelege sa delimiteze perimetrul· obiectului psihologiei. care i se repro~eaza in mod absolut gratuit. in Gesammelte Schriften. Introducere in psihanaliza. pm faptu1ui cd dezvoltareapsihoZogiei n'u putea a$fepta epuizarea descrierii neurosdi erau de parere fizio1ogice a comportamentu1ui uman. mecanice. care ii vor da adevarata sa determinare pSihologica. 19 . ca "activitatea Inainte de lenta i?i complicata sa insertie in contextul relatiilor sociale. V. F re u d. II. S.5. deosebit de clar. Psihanaliza -'. 61.a. legatura organic a ~i indisolubila cu fiziologicul. psihica este legati'i de funct{a ftind Un rezultat indiscutabil creieruluimai al cerceti'irii" mult decit a oricarui organ - acesta muZte puncte comune decit s-ar crede.

Denoel-Gonthier. Penguin Books. op. cit. Pol i tz e I' a inteles in intregime legitimitatea efortului lui Freud. p. 43.>iPie I' l' e J a net. efectele sublimarii instinctului sexual. sa nu fie a!. Analiza pur calitativii a conditiilor etiologice nu este exhaustiva.. fie in directii opuse.:?i Piaget . G. 16) Pie r I' e J a net. F l' e u d. marimile de energie psihica. Trebuie sa aratam ca conflictul intre doua tendinte nu se declan$eazii dec'it 'in momentul 'in care se ating anumite intensitiiti" 15). in vol. Spre a face inteles fenomenulde mai sus. Paris.. G. chimic sau fiziologic.>i de derutanta a aparut. 298).bilif 'intilnirea unei tulburiiri somatice cu 0 tulburare psihicii. capabile de acumulari. p. de 'l. un curent de voltaj scazut. scriind : "tocmai 0 data cu psihdnaliza. ca :. incH acest demers. essai sur Freud. absolut legitim pentru psihologie ca psihologie. aceastii energie. "Nu voim doar sa descriem $i sa clasificiim fenomenele . Ed. De l'interpretation. Paris. Spre a-$i atinge scopul. proprii nevroticului. BaHimore. p. cu intentia de a face loc propriei sale psihologii concrete.au fost mal putin dialectici. lntroducere in psihanaliza. factorul cantitativ. A~a ~i la Freud. 11. ceea ce. C. a fost luat drept 0 negare idealista a determinismului fiziologic. op. p. B l' 0 W n . cit. "Acesta este . Mai inainte de a fi pornit ofensiva polemic a impotriva tuturor directiilor psihologice existente. A.in cazul unoI' oameni de ~tiinta obiectivi. dupa parerea sa. pe cind daca facem sa treaca prin filament un curem de 100 de volti. B l' 0 W n. A C. intre altele. ci Ie concepem de asemenea ca fiind· indici ai unui .:'ta. ca manifestare a tendintelor aVLnd un scop definit $i care lucreaza fie in aceea$i directie.>3. ea trebuie sa se tina Ia distanta de orice pTesupozitie de ordin anatomic.spre a descrie procese care. tinde a se constitui 0 psihologie veritabilli. Maryland. 1970. Freud concepe activitatea psihica sub forma unui joc de energii !?i tensiuni de natura materiala. 20. va face ca ea sa apara cam ciudata Ia prima privire" 12). In mod cu totul vizibil. spre a ne exprima altfel. Ca !. dedt a fost. Pie I' I' e J a net se folosea de 0 analogie din domeniul fizicii. 12) 13) i . conceptie care reliefeaza numeroase elemente de dialectica in gindirea lui Freud 17). fie mult dincolo de omul concret" 13).un factor de care trebuie Sa tinem seama peste tot. intr-o zi VOl' fi des crise in termeni fizico-chimici" 14). F I' e u d . Sau. in lantul cauzal pe care il urmare~te in definirea comportamentului nevrotic. Inainte de psihanaliza. 17) "Wallon.a fost un materialist care a utilizat terminologia psihologica ."mitologia" sa. de altfel. 15) S. Freud and the Post-Freudians.. in demersurile lor intelectuale. Economia proceselor psihice se insote~te de 0 dinamicii particulara. 67. Un merit aparte i~i face Freud din faptul caa introdus. aUt de ciudata !. arata el. in fractiuni mai mari sau mai mici. 1965. caracterul conflictual al trairilor. Incercam astfel sa ne formam 0 conceptie dinamica asupra ·feno- 1_20 Ibidem. du Seuil. Intr-adevar. inaintea lor. Daca luam.. de dispersiuni ~i de transformari reciproce. cu care are numeroase tangente ~i chiar coincidente (ar fi de mirare. 14) J.scrieP.i de eventualele suspendiiri sau blocari pe care Ie poate suferi.>nuit.scrie in acest sens J. depind de cantitatea de energie psihica (libido) deturnata de pe canalul ei de fluentii obi!. Fougeyrollas . beeul electric nu se va aprinde. care studiaza una ~i aceea~i realitate !). sii nu se sprijine dedt pe notiunile pur psihologice. pentru prima oara. cum singur a denumit-o . se va aprinde 16). Pol t z e r. 1967.spune el . ma tem. vezi ~i P a u 1 R i c 0 e u r. p. "Freud .. psihologia s-a situat mereu fie dincoace. de exemplu. I-au imp ins pe Freud spre concepte dialectice" (La revolution freudienne.oc de forte care are loc in suflet.arat& el -. 0 conceptie pur dinamica a proceselor psihice care ne intereseaza este insuficiimtii: trebuie sa Ie consideram $i din punct de vedere economic. capitolul "Dialectique".

poatefi descris printr-un singur bloc functional. F r e u d. superego campus din imperativele sociale obtinute mai ales din mediul familial. sau sa actioneze preventiv pentru mentinerea :. schimbari ale raporturilor de forte. cit ~i 0 gama de functii particulare..i. la rolul de factor dominant (ameliorarea psihica a speciei umane).i acela~i sistem real poate fi reprezentat prin mai multe grafe diferite. Din punet de vedere abstract.iintarirea Iui (psihanaliza profilac~ tical. precum :. dupa criteriul de "elementaritate" adoptat (noi am spune dupa nivelul structural). p.. In cadrul sistemului pot aparea. provocate de cauze diverse. incerca sa repereze "sediul con:. inlocuit mai tirziu printr-un punct de vedere structural pmpriu-zis. orice sistem poate fi descris prin blocuri function ale.terii parametrilor normali ai sistemului. Intraducere in psihanalizii..18). maximalizind gratiJicatia obtinuUi de la diver$i stimuli. Ed. alcatuit din parti articulate dupa 0 formula dinamica :. Imputarea de "atomism psihologic". Unul :.tiintei". daca se au in vedere subansamblele. dar pastrind 0 relativa stabilitate :. baleiaj etc.. Psihanaliza i:. care avea fUnctia de a aptimiza campartarea. Ed.ia se descrie "componentele" structurale ale psihicului. eu caraeter ipotetic declarat.. Ia~i. Un televizor. cit :. in acela$i timp minimalizind sanctiunea socialii" 1). distorsiuni structurale~i implicit functionale :. fundamentale. B a 1ace a n u. La 0 detaliere ~i mai fina. amestec. inca nu. La aceasta se adauga punctul de vedere topic.i sunetul ce se produc. 14-15. sa gaseasca mijloace prin care sa actioneze in sensul restabilirii echilibrului.i in studiul omului. avem 0 intreaga gama de manifestari patologice. N i c 0 I a u . De fapt. in orice caz psihanaliza are in vedere 0 restructurare a sistemului. punindu-se in evidenta separat calea de sunetfata de cea de imagine.i psihicuL "Psihanaliza .. care leaga intre ele diferitele marimi caraeteristice. In fine. a eului.. ego. N ie 01 a u. cum se exprima ell.). C.Freud concepe 0 topica psihologica elastica.nuite de interactiune. Personalitatea umanii ciberneticii. in directia rididirii con~tiintei.. 12 . Fara a cauta localizari stricte ("localitati anatomice" ale proceselor psihice. desigur. Prezentarea analitica a unui sistem este :.tiintifice:.. La fel se procedeaza :. cuprinzind cerintele biologice. pe care inca i-o mai fac S. arata C.igenetica.scriu C.in acest eaz.te indreptatita. daca ~istemul este considerat in totalitatea sa. la care semnalul de intrare este semnalul ce ajunge la antena.i propune ca.. dedusa in special din fenomenologia psihicului pato- menelor psihice" logIc. se pot pune in evidenta transistoarele. vezi ~i pp. formule noi :. subsistemele. pe baza cunoa:.ia determinismului acestuia.. aUt in ce prive~te organismul. in vol. Nu vedem nimic anti~tiintific in ideea de a se cauta :..ineobi:. B a 1ace a n u ~i E d m 0 n d N i c 0 1a u. ca de altfel ~i prezentarea sa globala.iindeplinind aUt 0 functie generala. se pot pune in evidenta etajele (amplificare de radiofrecventa.iEd.ire este compus din imaginea :. in felul lui Wi 1d e I' Pen fie I d care. de fata.. demult.. respingind ideea desemnarii concrete a unoI' re:... Dar se poate trece ~i la 0 reprezentare pe subansamble.. ~i fenomene de dezechilibru. B a 1ace a n u :...impiirtea personalitatea in trei compartimente : id.. 18) 1) a interpretare 21 . 5. exemplifica autorii citati. 1972. iar semnalul de ie:.edinte structurale pentru una sau alta dintre componentele -"aparatului psihic". Junimea. Structure "aparatului psihic" Viziunea sistemica a lul Freud se exprima in conceperea psihicului ca un intreg structurat.

Precum expresiv observa Ray m 0 n d R u y e r. minutios elaborat.in Die Traumdeutung . in scopuri de diagnoza !ii tratament curativ. pe de aHa parte. edifidnd un sistem explicativ. pe de aUa parte. 3. 1925. Continutul incon!itientului. printr-o metoda original a. analoage cu instinctele animalelor.. 2) 1972. 3) G 0 r gi 0 Res t a.i expliee ee se petrece in interiorul individului. in "Journal de Psychologie normale et pathologique".. Bot e z a t u. prin a distinge in sfera psihicului doua sisteme icrarhizate : ineon~tientul (sistemul Ics) !ii con~tiinta (sistemul Cs). iar con$tiinta se informeaza despre el intr-un fel tot at'it de ineomplet. Go 1 u.spune el . punindu-le.. Incon!itientul era eonsiderat acum realitatea esentiala a psihicului. Band. treceau peste lacunele istorice!ite inerente ale histologiei. bineinteles. este el insu$i lume exterioari'i pentru organul de simt al eon$tiintei. L inconscience. in Gesammelte Schriften.. pp. in a sa "antinomie a exactitatii". era privita ca un simplu organ de perceptie interioara. la care se . Sa nu uitam ca. Con~tiinta. 529. Natura sa intima este la fel de necunoscuti'i ca $i aceea a reaZiti'itii exterioare. p.elientul psihanalistului . cit.. intre paranteze) !ii substratul material al acestor constructii. Editura $tiintifica. sistem pe care el insa a. 7) Ibidem. re~i. Freud a efectuat. Die Traumdeutung. fara eonsistenta ~i lipsit de memorie. ins a "introiectate". consta dintr-un nucleu de "formatiuni psihice mo~tenite". R u y e r. Con!itiinta . 180-184). nu pentru "atomism". absolutizat in mod abisalist. 5) R. de fapt.lui Freud unii cercetatori 2). inductiva !ii analogica. Aici ne referim la semnificatia data de P. intuitiva. IV. 532. din toate punctele de vedere.intr-un anumit sens vine la medic cu legiiturile sale famiZiale $i cu situatia sa sociaZii. pp. ipotetico-deductiva. trebuie deci privita cu rezerva. Ambitia lui Freud a fost sa deduca structura "aparatului psihic" exclusiv din studierea clinica a comportamentului omului sEmMos sau bolnav. . incarnate in "viscere psihologice". fara a' se ingriji deocamdata de izomorfism. 1967. II.) Aparatul psihie. avind totu$i 0 valoare psihica.tepta sa-l vada confirmat in viitor de datele !itiintelor care studiau sistemul nervos. a facut intr-un fel "anatomie psihologica". Introducere in psihologie. "Incon$tientul este asemanator cu un cerc mare care ar include con$tiinta ca pe un cerc mai mic. termenului idealizat (op. 258-259. LXI. 1966. deci cu mijloace proprii psihologiei. p. in Die Traumdeutung (1900) ~i in alte luerari anterioare anului 1920.. ea $i organele noastre de simt despre lumea exterioara" 6). chiar psihieul insu~i. disectii psihologice. acest din urma sistem fiind suplimentat de un preeon!itient (Pes). 45 . analogia nefadnd adesea dedt sa deschida eM de acees spre intelegerea ultraeomplexului edificiu psihie a!ia eum este acesta in realitate. care de altfel i# gi'ise$te in acest raport justificarea sa teleologica" 7). 6) S. Travaliul deductiv cerut de aceasta constructie a fost desigur enorm. la fausse conscience et l'inconscient. D i c u. fasc. p. a descris "viscere psihologice". Nu poate exista fapt de con$tiinta fara o preparatie incon$tienti'i."nu este. adica de corespondenta dintre constructiile sale idealizate 4) (care. prin urmare. F r e u d. psihologul ineearea sa-. fiziologiei !ii biochimiei. in "Rivista din Psicologia". Bucu- i 22 . 4) Trebuie facuta distinctia neceSara intre termenul "idealizat" !ii "idealist". aproape tot attt de organice $i tot atit de tipice ca $i forma stomacului $i a intestinului" 5). El a inceput. Problemi di integrazione tra teoria delZa forma e teoria psicoanalitica. dedt 'un organ de simt care permite perceperea caliti'itiZor psihiee (. in timp ce incon$tientul se poate Zipsi de stadiul con$tient. M. psihologia Gestalt-ului !ii-l revendica'3) !ii. Incon$tientul este psihicul insu$i in realitatea sa esenpiali'i. care este deschis asupra lumii exterioare prin organele de simt ale sistemului sau de perceptie. A. tinzind la eliminarea oricarei inexactitati.

pe propria sa garantie. in Papers on Psycho-Analysis. animala. Freud recurge la un adevarat mit. propulsat de incon~tientul axat pe viata biologica. folosind stratageme ~i subertfugii. s-o recunoa~tem. prelucrate ~i transform ate in sensul aratat.mai elementele perturbatoare care. absurde sau ciudate. pe calea prevenirii acumularii de energie psihica 9). 10) S. 510. F r e u d. nu numai in comportamentul patologic.ar putea ji Tezumata in formula: transjormarea oTicarui incon$tient patogenicin con$tient" 10). caruia i-am putea spune mitul individului turbulent. tipa etc. Bailliere. Spre a ne face sa intelegem mai bine raportul dintre incon~tient ~i con~tiinta. il va scoate pe individul turbulent pe coridor. Dar. promovat de con~tiinta centrata pe viata social-morala a omului. sta de yorba eu individul turbulent. Aceasta sarcina a perfectionarii psihologice ~i etice a omului este considerata dintr-o perspectiva sociala larga (vezi Das Unbehagen in del' Kultur. Freud's Psychology. la acte de comportament enigmatice. unde se poate realiza integral placerea. in vol. ponderea alarmanta a motivatiei incon~tiente.adaugau produsele d'e refulare (Verdrangung). F r e u d. 1923.sint tendintele de a cauta placerea prin descarcarea tensiunilor psihice $i evitarea in acestmod a d:urerii. Introducere in psihanalizii. dar ~i in cel cotidian. il convinge sa se calmeze ~i sa asculte ~i el conferinta. Prin analiza abisala (psihanaliza). poate fluiera. Conflictul intrapsihic dintre incon~tient ~i con~tiinta impregneaza intreaga viata a individului. 8) 9) \E. a omului sociabil. propune el. Aceste elemente respinse de con~tiinta nu se impaca insa cu exilarea in incon~tient ~i incearca in permanenta. psihanaliza freudiana i~i propune sa rastoarne situatia in favoarea suprematiei con~tiintei. fara a-I pasa ca-l deranjeaza pe conferentiar ~i pe auditori. pe care incercam sa le reprimam (refulam) aruncindu-le in bezna de unde au aparut. Inca mai demult. Atunci cineva iese afara. rastoarna scaunele. "Principiului placerii". London. de fata. coridorul unde este expulzat musafirul nepoftit reprezinta incon~tientul. conform unui principiu dupa care s-ar conduce intreaga viata pulsionala ~u derivatele ei (Lustprinzip). >au fost reduse la tacere. 23 . Publicul 'Ii conferentiarul sint la fel de incomodati. Presiunile incon~tientului asupra con~tiintei duc la manifestari marbide. este foarte putin probabil ca individul turbulent sa se astimpere. impulsurile imorale. care vrea sa asculte conferinta. Sala de conferinte simbolizeaza con~tiinta. con~tiinta recapatindu-~i cursul normal 11) • In acest mod se afirma psihanaliza S. de fata. sa revina in arena con~tiintei. ride. despre care va vorbi Can non.scrie Jon e s . i se opune "prfncipiul realitatii". adica r>eziduurile inutilizabileeliminate in cursul dezvoltarii copilului 8). a ratiunii. in vol. "Intreaga sarcina a tratamentului psihanalitic . Desigur ca publicul. Metapsychologie. s-au darificat cauzele care provocau tulburarea ~i au fost anihilate. cel putin. tinzind spre 0 reducere a temdunilor energetice.El poate sa bata cu pumnii in u~a. F r e u d. Jon e s. sustine Freud. u~a va fi baricadata ~i se va institui chiar ~i 0 paza (a~anumita cenzura). ~i chiar il reintroduce in sala. abisala. au fost aduse in lumina con~tiintei toc. 22.scrie nu 0 data Freud . Astfel. dorintele obscene. ca intr-o sala de conferinte patrunde deodata un individ artagos. adauga Freud. 1930). Sa ne imaginam. Tindall and Cox. Ernest Jones vedea in acest principiu al placerii un analog al homeostaziei.p. precum ~i finalitatea psihanalizei. "Mecanismele fundamentale de reglare a proceselor psihice . regizate de 0 motivatie ascunsa. generatoare de constringeri fire~ti. p. iar scandalagiul insu~i reprezinta starile suflete~ti incomode. 11) S. Prelegeri de psihanalizii. Evaluind cu obiectivitate. la dramatice tulburari de echilibru sau. care vocifereaza.

in cel mai bun (. direct pe un text clintr-o cartE. Symptom und Angst. Leo n tie v vorbe~te despre scoarta cerebrala ca de "un organ capabil sa formeze alte organe".tem doua categoTii de elemente implicate in ceea ce numim Psyche (saa viata mintala): in primul rind organul ei material :. intre care se instituie complexe raporturi dinamice. 14) In psihologia sovietica. Rinehart & Winston. M u n roe 13). PTima se refera la pToblema localizarii. F r e u d. ceea ce este cOnstitutional. actele noastre de con$tiinta care ne sint date imediat $i nu pot fi lamurite mai departe prin nici un fel de descriere. / / Am ajuns la cunoa$terea acestui aparat psihic prin studierea dezvoltarii $i evolutiei omului. 1923.Tot ceea ce se gase:. dat la na$tere. Putem urmari. antinomice in grade diferite (sine Ie. Hemmung. un fel de "organe functionale". _bine reliefata de Rut h L. de exemplu. 1920. R u y e r le-a spus viscere psihologice.i scena actiunii. 1955. Celei mai arhaice dintre aceste zone sau organ psikic i-am dat numele de sine. . clecompensari etc. da procesului structurarii un aspect dialectic. Daca aceasta exist a. Massenpsychologie und Ick-Analyse. in "Analele Romano-Sovietice".. seria Ped.ca intrument. in consecinta. 83. creierul (san sistemul nervos) $i.. Incepind din anul 1920 (Jenseits des Lustprinzips. sau initiale. In fond aceste "organe functionale" slnt sisteme de reflexe conditionate. A. compensari. dar mult mai complexe ~i mai elastice decit stereotipurile dinamice (Biologicul $i socialul in psihicul omului. a lui Freud (ramasa neterminata). ca metoda de cunoa~tere a cauzelor dezechilibrului ~i ca metoda de terapie psihica. care i$i au originea in organizarea somatica $i i$i gasesc aici 0 prima expresie psihica (in 12) 13) Holt. 2. In a~a fel lncit orice functie psihica reprezinta un rezultat al activitatii unOI' asemenea organe "de structura variata" ~i stabile. economice (investitii energetice. dar a carei justificare Tezida in consecintele ei. Das Ick und das Es. supraeul). 24 S. 1926 1921. eul. R. elaboraTea unei conceptii ca aceea de fata constituie 0 inovatie $tiintificii. dar nu ne-ar ajuta in intelegerea lor.dupa cum va conchide el la un moefortului de explorare a lumii exterioare ment dat ~ "s-a dezvoltat tocmaidatorita :. microscop.p. 466.Psihol. N.az ne-aT permite 0 exacta localizaTe a proceselor con$tiintei.) ~i implicit structurale. Schools of Psychoanalytic Thoughts. Cunoa:. sau ceva similar.te intre aceste doua categoTii de elemente ne este necunoscut $i date Ie $tiintei nu pot include nici 0 relatie nemijlocita intre aceste doua puncte terminale ale cunoa$terii noastre.). Fara a nega unele incercaTi anterioare in aceasta directie. De data aceasta el va descrie trei instante psihice. Abriss del' Psychoanalyse (1938). a carei discutare este rezervata filozofiei. Presupunem ca viata psihica reprezinta functia unui aparat caTuia ii atTibuim caracteristicile unei Tealitati extinse spatial $i constituite din mai multe parti asemanato are cu ale unui telescop. . R. Abordarea in acela~i timp genetica a problemei structurii psihicului. 1961). M u n roe. tabloul genezei ~i constelatia functiilor celor trei "organe" ale psihicului uman14) : "Psihanaliza face 0 supozitie. etc. instinctele inainte de toate. L. in al doilea rind. sa realizeze in structura sa un anumit grad de adaptare" 12).i care a trebuit. Acesta contine tot ce este ereditar. ale cuno$tintelor noastre. p. New York etc. Freud i~i revizuie~te inmulte privinte teoria pulsiunilor ~i teoria referitoare la structura "aparatului psihic" care . Die Zukunft einer Illusion. /1 Cele doua ipoteze ale noastre pornesc de la aceste puncte finale.

acest sine), in fonne necunoscute noua 15). / / Sub influenta lumii reale exterioare, speciala. Din a mediului inconjurator, 0 portiune a sillelui sufera a dezvoltare ceea ce initial constituia un strat cortical, prevazut cu organe de receptare a stiell dispozitive care actioneazii ca un ecran protector impotriva stimumulilor:;;i liZor, ia 1W$tere 0 structura aparte care, de -acum inainte, actioneazi'i ca un intermedial' intre sine :;;i lumea exterioara. Acestei zone a spiritului nostru i-am caracteristici ale eului. Ca urmare a dat denumirea de eu. / / lata principalele conexiunii pTeexistente dintTe simturi :;;i activitatea motTice(musculara), eul are-sub comanda sa mi:;;carile voluntare. cu rol in autoconservare. Relativ la realitatea din afarii, eul i:;;i indepline:;;te sarcina luind cuno$tinta de stimuli, inmagazinind in memorie experienta referitoare la ace$tia, evitind stimulii deasebit de putcrnici (prin fuga), prin interactiunea cu stimulii moderati (adaptare) :;;i, in final, invatind sa transformein avantajul sau lumea exterioara (prin activitate). Cit prive:;;te reaUtatea interioarii, relatia cu sinele, eul i:;;i 'indepline:;;te sarcina prin obtinerea controlului asupra cerintelor instinctuale" prin decizii in legiiturii cu de satisfacere a acestora, prin aminarea satisfacerii in conditii de permisiunea timp :;;i de mediu favorabile, sau prin suprimarea totalii a excitatiei. In activitatea legate de tensiunea stimuli/or, de faptul dacii tensa este condus de consideratii siunile Ie sint intrinseci sau introduse din afarii. Emergenta acestor tensiuni este in - general simtitii ca neplacere (Unlust), iar scaderea lor ca pIa cere (Lust). Dar probabil ca ceea ce este simtit ca placut sau nepliicut nu constituie masura absala ritmul schimbiirilor acesteia. Eul tinde spre luta a tenshmii, ci ceva referitor a:;;teptata placere :;;i cautii sa evite starea de neplacere 16) 0 cre$tere a neplacerii, $i prevazuta, este 'insotita de a stare de anxietate, ca de un semnal. 0 astfel de cre:;;tere, fie ca ea i:;;i are originea in afarii sau in interior, are semnificatia unui pericol. Din timp in timp eul se deconecteazii de lumea exterioara :;;i de visele din cursu I somnului, conditii in care au loc schimbiiri cuprinzatoare in structurasa. Din starea de somn se poate vedea ca aceastii reorganizare constii intr-o distributie particulara a energiei psihice. i i Lunga perioada a copi/ariei, in decursul careia tiintele umane in devenire riimin sub dependenta parintilor, lasa dupa ea~ ca un precipitat, inchegarea in peTimetrul eului a unei structuTi speciale, prin care se prelunge:;;te influenta paterna :;;i maternii. I-am dat numele de supraeu., (Uberich). In masura in care acest supraeu se diferentiaza de eu, sau se opune, el consttt'uie 0 a treia putere de care cuI are de tinut seama. / / Functiunea eului sM in satisfacerea simultanii a ceTintelor sinelui, supraeului:;;i realitiitii Cll alte cuvinte el trebuie sa fie in staTe sa reconcilieze intre ele cerintele acestora 17). Raportul eomplet dintTe en :;;i Sllpraeu devine pe deplin inteligibi/ daca ne referim-

i

15) In 1923, F r eu d admitea ca "ceea ce este refulat constituie pentru noi prototipul incom"tientului ", deducind in acest mod notiunea de incon~ticnt din teoria refularii (Das Ich und das Es. in Gesammelte Schriften, VI. Band, p. 357). In 1915(Triebe und Triebschicksal€; Das Unbewusste) el fusese ins a mai aproape de realitate spunind eEl "materialul refulat TIU acopera intreg incon;;tientul". (Metapsyehologie, p. 480). De fapt aceasta din urma conceptie este cea care il reprezinta cu ade-varat, in cazul celeilalte fiind vorba, probabil, de 0 inadvertenta. 16) Dupa E.. J 0 n e s ~i altii (vezi, de ex., P. F 0 u g e y r 0 11 a s, La revolution freudienne, p. 179) mentionind ca S. Freud considera principiul placerii ca un caz particular al tendlntei universale, prezenta in toata materia vie, de a-~i men tine. stabilitatea fata de perturbatiile provenite din interiorul sau exteriorul sistemului, M. G 0 1u ~i A .. Die U observa ;;i ei ca "in termeni cibernetici, am putea spune ca el (principiul placerii, n_n.) reprezinta un caz particular al reglarii homeostazice" (Introducere in psihologie, p. 36). 17) Vezi ;;i S. F I' e u-d, New Introductory Lectures on Psycho-Analysis, W. W.Norton, New York, 1933_, p. 103.

25

I

la atitudinea copilului fata de parinti, in primii ani de viata. Aceasta influenta parentala include desigur in actiunea ei nu numai personalitatea parintilor prode rasa $i nationale care priu-zi$i, ci $i pe aceea a intregii familii, a traditiilor se manifesta prin aceasta, tot a;;a de bine ca $i cerintele mediului social cel mai In acela$i fel supraeul, in cursul dezvoltarii apropiat pe care ei il reprezinta. individului, recepteaza contributia $i a celor din urma succesori $i substituti ai parintilor, cum sinteducatorii $colari $i modelele admirate din viata publica, idealurile sociale. Trebuie observat ca, cu toata diferenta lor esentialii sinele $i supraeul au ceva com un: $i unul $i celi'ilalt reprezinta influente ale trecutului'sinele influenta ereditaiii, iar supraeul, in esenta, influente venite din parte a altor determinat de propria experienta oameni -, in vreme ce eul este in principal individ'uali'i" is).

Tinind cont de textul de mai sus, ca ~i de multe altele, este greu sa se mai puna in seama lui Freud 0 conceptie biologizanta, cum fac criticii care nu-i cunosc dedt segmentar opera, sau care pur ~i simplu pierd din vedere laturile ~i aspectele sociale pe care ea Ie cuprinde ca elemente esentiale. Dupa cum s-a aratat, teoria supraeului a lui· Freud reflecta rolul protector al societatii' in viata omului ~i in special rolul acesteia in reprimarea agresivitatii primitive 19), cit 'ii un rol formativ superior, in sensul a ceea ce noi numim integrare socia1a. Inca din 1923 (Das Ich und das Es), Freud d'efine'ite. 'ii un eu ideal care. spre deosebire de eu (omul a'ia cum estel, reprezinta omul a'ia cum ar trebui sa fie, modelat de 0 cenzura morala puternica. "Eul ideal - spune Freud - satisface toate conditiile pe caretrebuie sa le satisfaca esenta superioara a omului (oo.) Sentimentele sociale se bapcpt -'cs zeaza pe identiJicarile cu ceilalti membri ai colectiIn 1932, Freud viti'itii care au acela$i eu ideal" 20). 'ii-a reprezentat grafic sistemele dinamice ale personalitatii, a'ia cum Ie vedea el atunci, in felul schemei pe care 0 reproducem a1iiturat (vezi fig. 1) 21). In aceasta schema simbolul "pcpt - cs" se refera la sistemul periferic P (= Perceptie), cuprinzind initial "precon$tientul" cladit pe "reziduuri mnezice" 22). Comentind aceasta reprezentare grafica in carte a sa Psyche, Soma, Germen, B 0 r is R y b a k atrage atentia asupra faptului ea supmeul se scufunda adinc in' sine, eu care este eonstrins sa intretina relatii inti me, in eaJitatea sa de "mo$tenitor al complexului lui Oedip". R y b a k crede ca spatiul afectat sinelui este totu'ii prea mie, pentru ea el sa corespunda proportillor date de psihanaliza freudiana diferitelor structuri. ale "aparatului psihic". Este aiei mai degraba

mconiHient r~""i
J!ml!I

~ ~

Z
Fig.

1

o proiectare a personalitiitii ideale dominata de Un eu rational. De altfel. noteazi'i B 0 r i s R Y b a k pe aeeea'ii pagina, uitam prea des 0 eoncluziefundamentala a

is) S. F r e u d, An Outline of Psychoanalysis, Standard Edition, vol. XXIII, Hogarth Press & The Institute of Psychoanalysis, London, 1939, pp. 144-148. 19) S. A bra m s, N. R 0 s s, Fundamentals of Psychoanalytic Theory, McGraw'Hill Book Co., New York, 1965, p. 32; despre persistenta agresivitatii primitive la intoarcere, Cartea Romaneasca. Dmul modern, vezi Mar i n Pre d a, Imposibila Bucur€'iti. 1972. 20) S. F r e u d, Das Ich und das Es, in Gesammelte SchTiften, VI. Band, p. 381. 21) S. F r e u d, New Introductory Lectures on Psycho-Analysis, p. 111. 22) S. F r e u d, Das Ich und das Es, p. 363.

'26

iui Freud,care
care incumbii

spune: "eUl
civilizatiei

trebuie sa expulzeze sinele. Aceasta este 0 sarcina tot G$a ca $i secarea mla$tinilor Zuydersee" 2:3).

1. Pop e s c u - Sib i u da 0 alta schema grafica (vezi fig. 2). Schita din figura 2 vrea sa reprezinte, spuneP 0 pes c u - Sib i u, faptul di prin evolutia sociala filogenetica copilul se na;;te aUt cu un eu vegetativ (instinctual), dt ;;i cu un latent eu social filogenetic (stratul arhaic al con;;tiintei moral-sociale), .care predispune copilul la socializare, ilface apt pentru "grefarea" eului social .ontogenetic (con;;tiinta morala). Supraeul ar reprezenta "traditia" pe care se. cla.de;;te eul social ontogenetic sau eul ideal (con;;tiinta morala actual a, dobindita). Antagonismul dintre eul social ;;i eul vegetativ determina numeroase conflicte intre individ ;;i societate, prin a carol' solutionare se cristalizeaza eul rational (sau critic, ·care are in vedere integrarea sociala a personalitatii umane 24). Este aici 0 varianta grafica diagramatica, rezultata dintr-o interpretare personala a textelor freudiene, Tara a Ie deforma. Comprimat intre tentatiile sinelui ;;i opreli;;tile nu intotdeauna justificate ale unui supraeu implacabil (diferit de la individ la individ ;;i de la un mediu .social la altul) , eul sufera adesea deteriorari, reversibile sau nu. In orice caz, pozitia sa este mai mult dedt dificila ;;i, de aceea, subliniaza Freud, anxietatea este modul sau obi;;nuit de existenta 2,,). Pentru a se proteja, eul l;;i structureaza 0 serie cum slnt refularea, regresiunea, £Ie mecanisme de aparare (Abwehrmechanismen),
Eul rational sau critic I ZONA

.

~.
8
filogenetic (supraeul)

deliberarii reprimarii cenzurlirii refularii sublim/irii
Fig. 2 jormatia reactionalii, izolarea, anularea retroactiva, proiectia, introiectia ;;i altele, despre care yom vorbi mai departe, adiror important a in cunoa;;tere, ca ;;i in formarea personalitatii, a fost la. noi subliniata nu demult de catre Vasile Eul vegetatlv . sou instinctual ~,~ IEul ideal) ~ Eulso~alsau con!ftii~19_morala 1- - - - - ;:;;.ontOgenetic)~ - - - j-J.

i2
w

z

o u z

r"y. Z

Pavelcu2£).

S-a obiectat lui Freud ambiguitatea conceptului de eu. Mai curind este yorba de dificultatea de a introduce claritatile amagitoare ale logicii formale clasice, Intr-un domeniu suprasaturat de dialectica reala a feno~enelor, in care unitatea contrariilor ;;i identitatea lor apar derutante. Privind tabloul general al dezvoltarii ';;i diferentierii psihicului, al genezei unor contrarii care fiinteaza In unitate ;;i nu Apud B 0 I' i s R y b a k, Psyche, Soma, Germen, Gallimard, Paris, 1968,p. 27. Ion Pop e s c u - Sib i u, Conceptia psihanalitica. Expunere $i critica, Editura H. Welther, Sibiu, 1947, pp. 72-73.
23)
24)

25)
26

S. F

I'

e u d, New Introductory
Invitatie

pp. 120-129

V.

P a vel c u,

Lectures On Psycho-Analysis, la cunoa$terea de sine, Editura

p. 103.

$tiintifica, 1970,
27

mai putin in contradictie ~i influent a reciproca, a~a cum apar toate acestea in teoria lui Freud, nu se poate sa nu obscrvam coincidenta cuceea ce Len i n (dedublare numea nucleul dialecticii, anume "dezvoltarea ca unitate a contrariilor
a unicului in contrarii acesteu)" 27). Cu toate ca

ce se exclud

reciproc

$i

raporturile

reciprocedintre

nu afi~eazapretentii in acest sens, paginile scrise de Freud. de exemplu in eseul sau Das Ich und das Es, ramin a expresiva demonstratie de analiza dialectica, fara a fi nici pe departe singurele de acest fel in opera sa. Psihologia sa dinamica este, in definitiv, 0 psihologie dialectica, iar P. Fa u g e y r a II as nu exagereaza afirmind "caracterul integral dialectic al gzndirii lui
2S).

Freud"

6. Determinismul freudian
Cu formatia sa ~tiintifica de Iaborator, Freud a fost preocupat inca de la inceput de intelegerea ~i explicarea fenomenelor. "Freud - spune Ed gar Pes c 11a fost intotdeauna animat de spiritul $tiintific cel mai riguros •. precizia observatiilor sale duse pina la cele mai marunte detalii, grija sa neabatuta de a-$i supune ipotezele verificarilor experimentale, sint dovezile cele mai bune ale exigentei spiri'tului sau critic" 1). Freud a descoperit in scurt timp ca nu intotdeauna a concluzie

intuitiva, bazata pe observatie directa, este infailibila, ~i atunci a recurs la deduc~ tie. Sub influenta lui Her man n Yon He 1mho I t z 2), care a fast unul din mentorii sai, credea ca sarcina ~tiintei in general consta in reducerea fenomenelor naturale la forme simple, a~a cum (dupa He I mho I t z) problema fizicii era reducerea fenomenelor la forte invariabile de atractie ~i repulsie, a carbr intensitate depinde de distanta. Fizica perioadei de debut ~tiintific a lui Freud era dominata de metoda de gindire determinista, care era verificata mai ales in domeniul mecanicii unde, prin experiente idealizate (conditii artificiale), se prezicea soarta unui sistem oarecare pe baza cunoa~terii sale la un moment dat, precum ~i a cunoa~terii legilor care-l guvernau. 0 adevarata frenezie a determinismului cuprinsese Iumea ~tiintifica, incercindu-se descrierea tuturor fenomenelor in lumina conceptelor acestuia. "Grice fenomen din nat'ura este guvernat de 0 lege! Cunoa$terea starii sistemului $i CU1Wa$terea legilor ne vor permite sa prezicem soarta sistemului in viitor. Cea mai mare minune este tocmai faptul (dupa cum atlt de frumos se exprimase Poi n c a I' e) ca minuni nu au loc in natura, ca natura este ci de legi" 3). Acest climat de idei I-a influentat puguvernatii nu de intZmplari,

ternic ~i pe Freud, fara insa a-I subjuga. Comentatorii cu lacune in informatie reduc determinismul freudian la determinismul mecanicist .sau n considera un determinism intrapsihic, tot de factura mecanicista. Astfel, dupa A r low ~i B r e n n e r, conceptul psihanalitic de determinism ar consta din afirmatia ca arice raspuns comportamental rezulta din sall' este in functie de un stimul anterior 4), adica pur ~i simplu formula behavio27) V. 1. Len i n, Caiete filozofice, Editura de Stat pentru Literatura Politica, Bucure~ti, 1956,p. 322. 28) P. Fa u g e y r a II a s, op. cit., p. 297. 1) Ed gar Pes c h Pour comprendre la pensee de Freud et la psychanalyse, Bordas, 1946,p. 20. ~) H. v 0 n He 1mho 1t z (1821-1894) este unul dintre primii fiziologi care incearca sa dovedeasca existenta incon~tientului, punind in evidenta 0 a~a-zisa "inferenta incon~tienta" in perceptia spatiului (Cf. Leo Postman, Perception and Learning, in S. Koch, Ed., Psychology,. A. Study of a Science, vol. 5, McGraw-Hill, New York, 1959, p. 46). 3) L. In f e 1d, Noile cai ale $tiintei, Editura $tiintifica, Bucure~ti, 1960, p. 27. 4) J. A. A I' low, C. B r e n n e r, Psychoanalytic Concepts and the Structure of Theory, International Universities Press, New York, 1964.

28

rismului lui J. B. Wa t son: (S-R) sau R = f (S), ceea ce constituie 0 simplificare excesiva, care nu corespunde intotdeauna niei macar fenomenelor mecanicii dasice. Vom avea mai departe prilejul sa vedem ca un B. F. Ski n n e r, de!?i pornit la D critica nemiloasa a psihallalizei, a gasit la Freud 0 formula mult mai complicata a determinismului. Intr-adevar, Freud a facut mult mai mult dedt sa aplice 1a individul uman ni!?te legi universale 5). J)emersul eel mai caracteristic al freudismului consta in ext in de rea determi~nismului 1a intreaga viata psihici'i, sub forma cauzalitatii absolute. Intemeiat pe rmaliza a nenumarate cazuri, patologice Eii normale, Freud afirma, pentru prima aara In acest mod categoric, ca in viata psihica nu exista nimic arbitral', nimic 'lntlmplator !?i nedeterminat, totul, pina la cele mai insignifiantegesturi, cuvinte, id·~i, emotii, avind fie 0 cauza conEjtienta, fie de cele mai multe ori 0 cauza ascunsa in structurile adinci ale incon!?tientului, ca atunci dnd este yorba de uitari de nume, pierderi de obiecte, greEieli de pronuntie, greEieli de scris, substitutii de cuvinte, intervertiri de expresii (Versprechen, VeTlesen, Verschreiben, Missverstede hen, VergTeifen etc.), fenomene pe care el Ie clasifica in clasa manifestarilor
psihopatologie cotidiana. (Psychopathologie desc1'llltagslebens). "Anumite insuficiente ale psihicului nostru ... - spune el - $i anumite ade 'in aparenta neintentionate se dovedesc, daca. Ie supunem examenul'ui lJsihanalitic, ca fiincl perfect motivate $i determinate de factori care scapa con$tiintei" 0). In aceasta prima faza a elabo7) rarH conceptiei sale deterministe el neaga, 0 data cu existenta "liberului-arbitru" I/i existenta hazardu1ui In desfaEiurarea fenomenelor psihice: "eu cred 'in hazaTdul exterior (real), dar nu cred 'in hazardul interioT (psihic)" 8). Freud denumeEite aceasta conceptie a sa deteTminism psihologic absolut. Nu trebuie sa se mai creada, cum se Intlmpla nu arareori, ca pentru Freud intregul determinism psihic este opera fortelor oculte ale inconEitientului. "Multi arata En g 1ish & En g 1ish - folosesc tennenul determinism psihanali$ti psihic numai 'in legiituTii eu motivatia ineon$tientii, dal' se paTe ca aceeptii ca posibild $i cletel'minarea comportamentului de eiitTe motive eon$tiente, eu to ate determinat di este lipsitd de interes" 9). In realitate, nota bene, comportamentul depulsiuni ~i instincte, de motive inconEitiente, Freud il considera patologic, chiar lii in cazul unor indivizi sanatoEii mintal 1ii psihanaliza, cum am vazut, pre~onizeaza un om al viitorului dominat de conEjtiinta, de ratilme. "Distinctia 'intTe spune el, subli motivatia con$tientii $i motivatia incon$tientii 0 datii stabiliti'i ninid posibilitatea actelor voluntare rationale -, convingeTea noastrii este doar cd motivatia eon$tientd nu se extinde asupTa tuturor deciziilol' motTice. De minima non CUTat pmetoT. Dar ceea ce Tam'ine nemotivat pe de 0 paTte, i$i afla motivele

R. L. M u n roe, op. cito, p. 27. S. F l' e u d, Psihopatologia vietii cotidiene, in vol. de fata. 7) "Determinism - scriu Rob e l' t S. ~ Woo d W 0 l' t h EiiMar y R. She en a n - is the belief or scientific postulate that all events in nature have their sufficient .causes. As applied to the human organism determinism means that every act or thought or emotion has its sufficient causes, though these may be very complex and difficult to disentangle because of the complexity of the organism and of the -environement. Freud believed heartly in determinism. He would not admit that any act "just happened" or that it was due to "free will" ... \Vhere there in no .conscious motive there must be an unconscious one" (ContempOTaTY Schools of Psychology, Methuen & Co Ltd, London, 1955, p. 274). 8) S. F l' e u d, op. cit. 9) Horace B. English, Ava ChampncyEnglish, A. Comploehensive Dictionary of Psychological and Psychoanalytical TeTms, David McKay Co., New
5)

6)

York,

1964, p. 417.

la alUi sur sa, in incon$tient, incit rezulta ca determinismul psihic apare fara solutie de eontinuitate" 10). Determinism-ul intrapsihie care se atribuie, pe de alta parte, conceptiei psihologice a lui Freud, este fie nascocirea unoI' detractori, fie 0 iluzie de interpretare, cind nu este pur ~i simplli preluarea necritica a nascocirii sau a iluzieL In primul rind este necesar, ~i posibil, sa clarificam faptul ca conceperea unui determinism intrapsihic nu reprezinta un fapt scanda10s pentru ~tiinta, pasihil de incriminari dezonorante, cum inca se mai considera. Pentru aceastaclarificare sa apelam la serviciile unui filozof roman contemporan, care se ocupa de mai bine de doua decenii de problema determinismului in ~tiinta ~i ale carui cercetari sint unanim apreciate. Acest £ilozof, 1. T u d 0 s e s c u, porne~te de la premisa ca definitia conceptului de cauzalitate nu se poate limita la cuprinderea relatiilor cauzale tranzitive. Cauza ~i efeetul nu se gasesc numai in raporturi de tranzitivitate, ci ~i de imanenta. Actiunea nu trebuie conceputa numai ca interactiune cu altceva, ci in primul rind ca interaetiune eu sine. "Sinteza imanentei $i tranzitivitiItii 'in determinarea fenomene1or - conchide 1. T u d 0 s e s e u - poate oferi temeiul definirii eauza1iti'itii ca raport de necesitate genetica atit intre sisteme, cd $i in sistem. Ca'uza $i efectul nu ne apar in aeest eadru numai ca extremitati ale unei relatii genetiee polare, ci ~i ca moduri eorelate de manifestare, (aetiva ~i pasiva) ale aceluia$i sistem. Daea notam cauza cu A ~i efeetul cu B, definirea caue" zalitatii va trebui sa ia in consideratie doua cazuri posibile : a) relatia cauzala de 1a A la B, cind A ~i B apartin unoI' nivele sau sisteme Sl ~i S2 diferite, ce S2 succed spatio-temporal potrivit schemel :

b) relatja schemei:

cauzala de 1a A la B, cind A' ~i B apartin

aceluia~i sistem Sl potrivit

(A ,'--;' B)::; Sl . II
Primul model semnifica 0 relatie cauzala intre doua elemente apartinind unor sisteme diferite, aflate in raporturi de coorclonare, iar al doilea model semnifica o relatie cauzala intre doua elemente sau sectiuni ale aceluia~i sistem, elemente aflate in raporturi de subordonare fata de sistem./ / Mentionam ca primul model (cel tranzitiv) al cauzalitatii S2 conserva ca un model de cauzalitate univoca,. iar eel de al doilea model (eel imanent) se struetureaza ca un model de cauzalitate biunivoca. Aceasta pentru ca termenii A ~i B sint fiecare in parte ~i cauza ~i efect" activ ~i pasiv. De un de rezulta ca modelul cauzalitatii imanente este configurat in fapt de schema : (A ~ B) ::; 51 . 1/ (tranzitivii ~i;

Intrucit clefinitia cauzalitatii implica ambele tipuri de cauzalitate imanentii), inseamna ca va fi moddata cuprinzator de schema:

[A::; Sl--to

B ~ A2J + [(A;-- B) ~ SlJ"lll.

1. T u d 0 s e s c u mai arata ca, pretutindeni !?i intotdeauna, la orice nivel dE' structurare a materiei, ambele tipuri de cauzalitate actioneaza corelativ, cu preponderenta unuia sau a celuilalt, in functie de gradul de complexitate structurala ..

S. F I' e u d, Psihopatologia vietii cotidiene, in vol de fata. 1. T u d 0 s e s c u, DeteTminismul $i $tiinta, Editura :;>tiintifiea, Bucure!?ti" 1971, pp. 79-80.
10)

11)

30

A~adar, determinismul intrapsihic (sau imanent, sau endopsihic, sau intranu reprezinta 0 aberatie din punct de vedere :;;tiintific :;;imozofic. Fenomenul exista ca atare fii inca preponderent la sisteme de .felul omul'ui, iar psihologiei, indeosebi, nu i s-ar putea interzice sa se. ocupe in mod special de acest tip de determinism (sau de cauzalitate). Numai ca Freud nu s-a limitat, totU:;;i, la aceasta forma a determinismului. Visele, arata el, intre altele, au nu doar cauze incon:;;tiente; ci intotdeauna se poate pune in evidenta :;;i 0 cauza exterioara, un eveniment diurn (exeitatie exterioara) care precede visul :;;i-i furnizeaza explicatia, fapt deosebit de qorde stabilit mai ales la copii. Darpe masura ce "aparatul psi hie" se c1ezvolta, avind a organizare complexa, ca la individul adult, pot interveni :;;i "excitatii pslhice" (interioare), neinsotite de un complement din afar a 12). Inetiologia nevrozelor, de asemenea, se disting :;;i factorii constitutionali favorizanti, dar rolul declanfiator il are invariabil, un tra'umatism de origine externa, cu radacinile in reIatii interumane. Toate cazurile morbide analizate C:2 Freud pun cauzale,' cit :;;i autoraporturi cauzale, realizind un in evidenta atit heteroraporturi model de cauzalitate biunivoca, in sensul ca uneori constitutia ereditara are primul cuvint, cauzind conflicte cu mediul (traumatizante) care la rindul lor amplifica dificultatile interiaare, pe ciud alteari startul n da un eveniment neferieit din exterior care pune in dificultate un angrenaj psi hie debil, alienabil. Bineinteles, ca uneori centrul de greutate se va depIasa de la tranzitivitatc ia imanenta, pe 0 rul,a complicata, pel1dinte de factori biolog-iei, psihologici :;;i sociali, a:;;a cum se manifesta ace:;;tia in inc1ividualitatea concreta a celui care traie~te conflictul ell mediul :;;i implicit conflictul intrapsihic, care urmeaza inexorabil primului, putindu-l depa:;;i pe toate dimensiunile, "Originea unui simptom - spune Freud sistemic!) Be reduce deci la stimuli din exterior, care au fost in mod neceSClr con~tienti la un moment clat, dar care apoi at. devenit inconfitienti ca urmare a amneziei. Scopul si'mptomului, tenclinta sa, este insa, dimpotriva, in toate cazurile, un proces endopsihic care la un moment dat a putut deveni con,)tient, dar care. tot a$a de bine' poate ramine scufundat in inconfitient. Dar put in intereseaza caamnezia pe care se intemeiaza simptomul, cum eBte a voalat originile, adica evenimentele cazul isteriei; scopul, tendinta simptomului, scop fii tendinta care inca de la' in-ceput au putut fi inconfitiente, - ele sint acelea care determina dependenta simpde inconfitient, atitin nevroza obsesionala, cit ,)i in isterie" 13). Ni se tomului of era :;;i 0 schema didactica a ceea ce Freud denume:;;te "ecuatia etiologidi a nevrozelor" H), e1aborata cu mult -mai inainte ca Kurt Lewin sa-:;;i fi facut cunoscute

"ecuatiile"

sale.

B. F. Ski n n e 1', care il critica pe Freud pentru ca nu este behaviorist suti 1a suta, face observatia, demna de luat in seama, ca Freud chiar :;;ipentru capricii caUla determinanti externi, luindu-:;;i sarcina de a explica in sens determinist chiar :;;i "comportamentul determinantului interior" ("the behavior of inner determiner"). "El a Nicut acest lucru - scrie B. F. Ski n n e l' - punind in evidenta
cauze externe pina atunci neobservate, tinind de mediu sau de geneza individu111.1... Aceasta l-a dus la reprezentarea fiecarui lant cauzal, pe care I-a descoperit, ca 0 serie de trei evenimente. Un fapt de mecli11., cel mai adesea legat de cop ilaria individului, care 1.fii are efectul sa'u asupra aparatul11.i mintal intern care, la rindu-i, produce manifestarea de comportament sau simptomul. Faptul de mediu, starea sau procesul psihic, simptomul comportamental acestea sint cele

12)
1:J)

S. F

l'

e u d, Introducere
p. ~5U.

in psihanalizi'i,

in vol. de fata.

Ibidem,

H) Ibidem,

p. 303. 31

trei verigi ale lantului cauzal la Freud 15). Privind schema lui Freud, observam ca Ski n n era simplificat, totu~i, lucrurile: el a omis 0 a patra veriga, cea care reprezinta evenimentul traumatic actual, pierdut din vedere de majoritatea critieilor sau comentatorilor grabitL . Dupa cum vedem, ne aflam In fata unui tablou complex al cauzalitatii la Freud, departe de formula behaviorista S-+ R, pe care i-o atribuiau A 1'10 W ~i B l' e n n e r. Ne vom face 0 idee inca ~i mai completa despre formula complexa a determinismului la Freud, luind cunostinta de urmatorul text cu totu1 remareabil, din mai multe puncte de vedere : "Cit despre factorul e.rtern, acesta consista in pn.:siunea e.rercitatd de educatie, care se face purtiitorul de cuvint al cerintelor mediului civilizat $i a carei influenta este dupd aceea inlocuita prin actiunea directd chiar a acestui mediu. Civilizatia n-a putut Iua na$tere $i nu s-a putut dezvolta decit gratie renuntarii la satisfacerea anumitor trebuinte, $i en cere ca toti aceia care, in flu.rul generatiilor, Val' sd profite de avantajele vietii civilizate, sa renunte la rindu-Ie la satisfacerea anumitor instincte jG). In cursul vietii individuale are loc 0 neincetata transformare a presiunii e.rterioare in presiune interioara. Datoritii .influentei permanente a mediului civilizat, din ce in ce mai multe inclinatii egoiste se transforma in inclinatii sociale, ca urmare a cumuliirii elementelor Eros-ului. In sfir$it, putem admite ca orice presiune interna a ciirei actiune se manifestd in cursul evoZutiei umane n-a fost initial, adica la inceputul istoriei umane, dedt o presiune e.rternd. Oamenii care vin astdzi pe lume aduc cu ei 0 anumita predispozitie de a-$i transforma inclinatiile egoiste in inclinatii sociale, predlspozitie care face parte din structura pe care au mO$tenit-o $i care opereazd aceasta transformare nu in virtutea unei predispozitii ereditare, ci sub presiunea factorilor e.rteriori. Astfel ca fiecare individ s·ufera nu numai influenta mediului sau civilizat actual, ci $i pe aceea a mediUm' in care au trait inainta$ii sai" F). Se desprinde din aeeste rinduri 0 conceptie determinista mult diferita de mecanicism, eu ee"te elemente de interactiune dialectica, intersistemica ~i intrasistemica, amintindu-ne de coneeptul de cauzalitate reciproca dezvoltat de F l' a n e isH a 1b wac h s 18). Totadata', i?i nu numai aici, ci in 'tntreaga sa opera, Freud carelc'aza cauzalitatea cu structura ~i structura cu interactiunea (dei?i n-o face explicit), impunlnd ideea de continuitate genetica, de conexiune a structurilar ~i a substructurilor in sens determinist-cauzal, pe un model care ni S2 sugereaza a fi spiraloid. In plus, 1. T u d 0 s e s c u semnaleaza la Freud 0 corelatie a conceptelar de structura ~i finalitate, scriind : "Orientate pe acest faga:?, cercetarile de analiza structuraia ar putea, intTe altele, oferi prilejul intemeieTii unei e.rplicatii cuprinziitoare, CClre sa deschida $i 0 peTspectiva asupra viitorului, perspectiva intrevazuta de aUfel pc temeiurile

is) B. F. Ski n n er, Critique of Psychoanalytic Concepts and Theories, in "The Scientific Monthly", 5, 1954, p. 302. iG) CInd, deci, imaginindu-~i un a$a-zis "mod de existenta nonrepresiv", Her bel' t Mar c use predica "liberarea trebuintelor instinctuale :;;i a satisfactiilor ramase pIna acum tabtl sau refulate" (Eros et Civilisation. Contribution Ii Freud, Editions du Minuit, Paris, 1963, p. 10), el nu are dreptul sa se erijeze in disci pol a1 lui Freud sau in continuator al san. A sa "reinterpretare a cQnccptiei teoretice a lui Freud" (ap. cit., pp. 16-17) nu este decit 0 vasta opera de denaturare vulgara, iar acela care pretinde a face 0 eritica a revizionismului neo-freudian, nu-i el insu~i mai putin, ~i poate nici mai mult, deeIt un revizionist situat pe pozi\iile omului preistoric al cavcrnelor. 17) S. F l' e u d, Considerations actuelles sur la gueTre et sur la mort, In Essais de psychanalyse, Payot, Paris, 1967, p.p. 244-245. 18) ]\1 a r i 0 Bun g e, F. Hal b wac h s, T h. S. K u h n, J. Pia get, L. R 0 S 2 n f e 1d, Les theories -de Ia causalite, P.U.F., Paris, 1971, pp. '71-76.

32

finalitatii inca de Freud" 19). Remarca e1ogioasa care, dupa parerea noastra, s-ar potrivi in primul rind lui Al f red Ad 1e r fii ~co1ii sale de "psiho1ogie individuala", dar care nid adresati:i freudismului nu este deplasata .. Un element esentia1 a1 conceptiei. freudiene despre determinism este notiunea de supTadeterminare, reluata mai tirziu de Louis Althusser, in studiile sale structu· raliste. Freud Insu~i a pre1uat-o, cu siguranta, de la W. W u n d t, despre al carui principiu aZ cauzeZor compZexe se vorbe~te inca in Zur Psychopathologie des AlltagsZebens 20). Wundt insista asupra faptului ca, in anumite cazuri, se intimpla mari dificultati in stabilirea categoriei in care trebuie trecuta 0 tulburare data, IncU mai conform cu adevarul ar fi sa Be atribuie aceasta tulburare actiunii simultane ;;;i combinate a mai multor cauze 21). Schema freudiana mentionata de noi este, de al1£el, construita pe principiul complexului cauzal. Nu este Insa mai putin adevarat ca Ul'lii psihanali~ti, din dorinta de a descopeti "cauze ultime", deroga des de 1a acest principiu. Charles de Montet denunta 0 astfel de derogare la psihanalista elvetiana Ray m 0 n d e de Sa u s sur e care, In l'EncephaZe (8, 1924), analiza cazul unui tinar obsedat, analiza efectuata prin prisma unei cauze unice de ordin prep onderent endogen. Socotind naive astfel de ,explicatii care ignora "complexitatea vie" a fenomenelor, de Montet se ralia la reZativismul psihologic, axat pe notiunea de "Esentialul este spune de M 0 n t e t - ca ansambl'ul conditiilor probabilitate. care determina comportamentul nU poate fi redus nici Za un. singur mobil, nici la o pluralitate de mobiluri, nici in sfir$it, la cutare tendinta sau cutare instinct, luate decurge in mod necesar din persistenta in prezent a tuturor izolat. Comportamentul

momentelor 9i a tuturor factorilor trecutului (cauzele organice 9i psihice constituind o unitate, 0 stare totala nedeductibila); aceasta interdependenta se manifesta nu numai in interiorul individului, ci 9i in afara lui, deoarece individul exercita 0 influenta, de exemplu, asupra mediului sau social, provocind aici prin comportamentul sau reactii 9i raspunsuri particulare, pline de consecinte, in continuare, pentru propria sa conduita 9i conceptie despre viata" 22). Dupa parerea noastra, Freud n-a ajuns niciodata la 0 astfel de conceptie a determinismului probabilist, care implica 0 multitudine de variahile interconexate 9i iJ:1tercurente, cu determinatii statistice, Intrudt el a fost mereu (:a 9i fascinat de ideea transmisa de 'H e 1 ill h 0 1t z, a reducerii fenomenelor naturale la forte simple 9i 1a cauze ultime. Clnd Norbert \Viener, deci,. crede a gasi la Freud elemente de indeterminare 9i de probabilitate, probabil ca are in vedere in primul rind implicatia componentei irationale in conduita 9i gindirea oamenilor, genera to are de actiuni imprevizibile 23). Desigur, in opera lui Freud exista numeroase teze care ar putea servi drept baza unoI' opinii ca aceea exprimata de Nor b e r t \V i en e r, mai ales daca se iau in consideratie 9i rationamentele probabiliste neexplicite, cuprinse in analiza cazurilor concrete. "Ar fi 0 eroare - citim, de exempZu, in Vorlesungen zur Einfiihrung in die Psychoanalyse - sa se creada ca 0 $tiinta nu se compune decit din teze
riguros demonstrate $i nu ar avea noima sa pretindem acest Zucru. 0 astfel de exigenta este apanajul acelor temperamente care alearga dupa autoritate, cautind sa substituie catehismului religios un altul, fie el $i $tiintific. Catehismul $tiintei nu cuprinde dedt putine propozitii apodictice, majoritatea afirmatiiZor sale prezentind

L T u d 0 s e s c u, op. cit., p. 189. Terminata de Freud in 1901 carte a este editata In 1904 (Kharger, Berlin). 20) W. W u n d t; Volkerpsychologie, 1900, 1. Band, pp. 371 9i urm., apud S. F r e u d, Psihopatologia vietii cotiediene, In vol. de lata. 22) C h a r 1 e s . de M 0 n t e t, Le relativisme psychologique, F. Alcan, Paris, 1926, p. 21. 23) Vezi N. Wi e n e r, Cybernetiq'ue et societe, Union Genera1e d'Editions, Paris, 1962, pp. 10-11.
19) 20)

.3 -

cd. 404

33

numai anumite grade deprobabilitate" 21,). In astfel de asertiuni este, fnsa, vorba mai curind de relativismul adevarurilor ~tiintifice, dedt de 0 viziune probabilista asupra desfa~urarii fenomenelor realitatii, de admiterea jocului dialectic dintre necesitate ~i intimplare. In mare, Freud ramine la ideea determinismului absolut.

7. Instinctul

co structura

determinanta,

dor

~i determinate

Afirmatia lui Will i a m Jam e s, ca omul poseda 0 garnitura de instincte "mal numeroase ... decit a tuturor celorlalte mamifere, inclusiv maimuta" 1), a dus In cele din urma, in jurul anului 1924, dupa cum ne raporteaza How a I' d H. Ken elleI', la intocmirea unei liste care inventaria nu mai putin de 6000 de instincte umane. Un veritabil "monstru statistic", Aceasta situatie incredibila a pus la ordinea zilei redefinirea instinctului, prin care James intelesese 0 activitate care realizeaza scopuri neprevazute dinainte, datorita unei coordonari de acte care nu "este rezultatul educatiei, precizind : "Este ca 0 functie care determina structura anatomicii a animalului" 2). Pe baza acestei definitii erau inglobate in sfera instinctului ru:;;inea, frica de intuneric, curiozitatea, jocul, instinctul matern ~i patern, dar ~i "instinctul" de proprietate, modestia, simtul igienic ~i multe altele. Definitia data mai tirziu de etologistul N. Tin b erg e n ("mecanism nervos organizat ierarhic, sensibil la oanumita pregatire, declan~are !Ii dirijare a impulsurilor de origine interna ca ~i externa, :;;i care reactioneaza la aceste impulsuri prin mi:;;carl coordonate care contribuie la conservarea individului !Ii a speciei" 3) nu este nici ea in masura sa puna ordine in acest domeniu. De aceca Ken dIe l' propune patru criterii dupa care sa se acorde calitatea de instinct unui act de comportament: 1) activitate complex a ; 2) structura rigida; 3) se manifesta inainte ;;i in afara de arice invatare ; 4) apartine intregii specii 4). Conceptul freudian de instinct (in expresie originala der Trieb = instinct, pornire, inclinatie, impuls, imbold, forta vegetativa) este unul din cele mai controversate din intreaga psihanaliza 5). Francezii n traduc adesea prin "pulsion'" englezii prin "drive" (energie, forta, imbold, stimulent), dar se fac :;;i diferentieri abstruse, se prop un modele reinterpretative, reformulari neurofiziologice ~i cauzaliste. Starea de confuzie era marita de 0 dec1aratie ambigua a lui Freud insw;;i, In Neue Folge "der Vorlesungen zur Einfilrung in die Psychoanalyse (1933) : "Teoria instinctelor este, ca sa spunem a:;;a, mitologia noastra. Instinctele slnt fiinte mitice superbe In indeterminarea lor. In munca noastra nu Ie putem neglija nici 0 clipa, ~i totu~i niciodata nu sin tern siguri ca Ie vedem !impede" 6). Intr-o etapa inca timpurie a dezvoltarii teoriei psihanalitice (Triebe und Triebschicksale, 1915), bazindu-se pe investigarea c1inica a tulburarilor psihice ca sursa principala de cuno:;;tinte, Freud definea instinctul ca pe un stimul venit din interiorul organismului, din fata caruia nu este posibila retragerea, satisfacerea sa avind

S. F I' e u d, Introducere in psihanalizii. W. Jam e s, 'Precis de psychologie, Marcel 2) Ibidem, p. 521. 3) N. Tin b erg e n, The Study of Instinct, p. 112. 4) How a l' d H. Ken dIe 1', Basic Psychology, New York, 1963, pp. 246-247. 5) 1. G. S a l' a son, Personality, J. Wiley & p. 33. 6) Apud M a u I' ice Be n ass y, Theoriede op. cit., p. 36.
24)
1)

Riviere Ed., Paris, 1932, p. 352. Clarendon Appleton Press, Oxford, 1958, Crofts, 1966,

- Century

Sons, New York, London, l'instinct,

in S. Nacht, Paris,

34

un caracter imperios. "Nu $tim - scria el, mentinindu-se in cadrele unei cercetari cu mijloace psihologice - daca acest proces este de natyra strict chimica sau daea poate sa corespunda $i unei liberiiri de aUe forte, de exemplu mecanice. Studierea forte lor pulsionale depa$e$te terenul psihologiei; cu toate ca faptul de a fi generat de 0 suna somatica este elementul absolut determinant pentru instinct, el nu ni se face cunoscut in viata psihica d(?cit prin scopurile sale"J) In afan'i de scap, care consUl intr-o satisfacere a unei trebuinte ~i duce la suprimarea starU de tensiune, a aHa caracteristica a instinctului este obiectul sau, adica mijlocul prin care i~i atinge scopul. De~i Freud admite ca legitima intrebuintarea termenilor "instinctul jocului", "instinctul de distrugere", "instinctul gregar" etc., el propune ca toate instinctele sa fie grupate deocamdata in doua categorii : instinctele eului (sau de autoconservare) ~i instinctele sexuale, motivind aceasta diviziune prin faptul ca "biologia ne invata ca sexualitatea nu poate fi a~ezata pe acela~i plan ell celelalte functiuni ale individului, deoarece tendintele sale depa~esc individul ~i au drept scop producerea de noi indivizi, adica conservarea speciei" 8). Destinul instinctelor este triplu: satisfacerea imediata (descarcarea pulsion ala), refularea (insotita de dezvoltarea unoI' formatiuni de substitutie, de simp tome morbide) ~i sublimarea (canalizarea intr-o activitate derivata, investitia de energie fiind deturnatapentru creatia artistic a, ~tiintifica sau pentru alte activitati de ordin social superior). In Jenseits des Lustprinzip (1920), instinctul este vazut ca "expresie a unei tendinte inerente oriciirui organism viu $i care il impinge sa reproduca, sa restabileasca o stare anterioara la care a fost obliga#isa renunte, sub influenta forte lor exterioare perturbatoare; expresia unui fel de elasticitate organica sau, daca preferati, a unei inertii a vietii organice" U). Pe baza un or exemple din viata animalelor (pe~ti, pasari), Freud remarca determinismul istoric al instinctelor. Instinctele "organice" nu sint dedt factori de conservare, istoriee~te dobinditi, exercitindu-se in conditii de me diu invariabile. Pin a aici nu este nimic de obiectat. Freud risca ins a 0 ipoteza speculativa, construita pe un sofism : "Dadi admit em - spune el - ca pe un fapt experimental care nu comporta nici 0 exceptie, ca tot Ceea ce este viu se intoarce la starea neorganica, moare din motive interne, atunci putem spune: scopul spre care tinde intreaga viata este moartea; $i invers: ceea ce nu este viu este anterior a ceea ce este viu" 1lif. Eroarea lui Freud este a·ici, credem, aceea de a fi atribuit finalitate unui fen omen de degradare, de destructurare ~i de cad ere, pe dnd finalitatea este caracteristica sistcmelor vii in ascensiune. Daca scopul vietii este moartea, pentru simetrie logica ar fi trebuit sa ni se arate ~i care este scopul mortii 11). Dupa parerea noastra, problema nu poate fi solutionata in termenii finalitatii, fara a se cadea intr-un cerc vieios. Vazind de asta data in instincte mai ales latura conservatoare ~i de echilibrare ~i mergind pe aceasta pista "in extremis", era ine-

7j S. F l' e u d, Triebe und Triebschicksale, in GesammeZte Schriften, V. Band, pp. 448-449. 8) Ibidem, pp. 450-451. 9) S. F l' e u d, Jenseits des Lustpr{nzips, p. 226. 10) Ibidem, p. 228. 11) ,,0 evolutie - spune J. Pia get - poate avea un caracter dirijat fara a fi citu~i de putin finalizata. Exemplu : evolutia entropiei in fizica. Cre~terea progresiva a entropiei este un model de evolutie dirijata, in care nu se gase~te nid o urma de finalitate ... Chiar in domeniul psihologic, ~i probabil ~i sociologic, un de problema se pune cu totul altfel dedt in fizica, intrucit aici putem considera con~tiinta care i~i asuma scopuri, ma intreb daca finalitatea nu este intotdeauna reductibila la 0 directie ea insa~i impusa de echilibrarea cresdnda a unei structuri" (Entretien sur les notions de "Genese et de Structure", Mouton et Co, La' Haye, Pans, HJ65). Pia get neglijeaza ~i el directia echilibrarii, de unde confuzia, tendinta respingerii finalitatii in genere.

35

gajez aici. adeT eu insumi la aceste ipoteze. Jenseits des Lustprinzips. "Eliminarea substantei sexuale 'in cursul actului sexual corespunde. caTe nu lasa in ufma lui nimic. $i totu~i. 251-252. Sintem mereu lapunctul de pornire: ce planuri? . dupa cum ~i logica are absurdul ei. MoaTtea este sau descompunerea corpului oTganic. 1952-1953). Recunosc ca cea de a tTeia etapa a teoriei instinctelor.moment dat.. se refera la largirea notiunii de sexualitate. conceputa de A. Enz. F l' e u d. ceea ce Friedrich Engels a spus. F l' e u d. fara a gasi nici un raspuns valabil.. 229. I. vietH (H e gel.ne intrebam. Teoria freudiana a dualismului instinctelor (Lebenstrieb ~i Todestrieb. care este mai . nu poate pTetinde la aceea$i certitudine ca prime Ie doua" H).. de regUla de esentii retrograda. ca intr-un joc intelectual dezinteresat. "scopul" mortii este tot moartea. in fond. F l' e u d. pp. La UTI. chiar. vitale. moartea i$i mascheaza libertatea de actiune $i nU mai inWne$te obstacole in realizarea planUlilor sale" 13). din moment ce reflecta 0 realitate care contine absurd. . urmaTindu-i deTularea pina la limita extrema. 0 reciproca fiind in acest caz inca ~i mai ilogica. despre care vom discuta mai departe. Ea nu depa~e~te nki in profunzime !ii nici in inedit. am putea in continuare sa nu mai dam nid 0 atentie unei teorH in care nici autoru1 ei nu are incredere !ii din care diferiti ideologi au biitut cu zel monedii falsa. S. Sau. nu 11umai omu- S. absurdul are logic a sa. (Prima teorie a instinctelor. aceea a plasmei germinative ncmuritoare ~i a somei muritoare. sa'll lasa in urma lui un principiu de viata. p. We ism ann. Te poti abandona unui rationament. "AI' putea fi intrebat daca. Instinctele opozitie mereu infrinta acestei "finalitati" ca "tntreaga viata instinctivi'i tinde sa sexuale. Eros ~i Thanatos.mult sau mai putin identic cu sufletul $i caTe supravietuie$te tuturor oTganismelor vii. imprimindu-i insa efigia propriei lor conceptH. vezi!ii M a U l' ice Ben ass Y.. 12) 13) 36 . Caci numai la aceasta se l'educe conceptia dialecticii vietii. cu cUeva decenH inaintea sa. Libido ~i Agresiunea) reprezinta la prima vedere 0 aventura pur specu1ativa in labirintu1 unei teorH bio1ogico-filozofice obscure. "Scopul" vietH fiind moartea. H) S. Ajun~i aid. fac 0 absolute. Aceste fiinte mol' dupa ce au procreat. p. totdeauna in raport cu rezultatul ei necesaT pe care-l contine permanent 'in gerasupra mene moaTtea.nu este consideratii iitiintifica daca nU concepe moartea ca pe dacii nU concepe cii Un moment esential al. nici in adevar !ii nici in indrazneala. mai exact: n-a$ putea spune in ce masura credo Mi se pare ca nu trebuie Sa facem sa inteTvina aid factorul afectiv. 8).vitabil readuca ca Freud fiinta sa ajunga vie la la concluzia moarte" 12). in care ma ap. astfel ca viata este inteleasa. Insa pentru cine a 'inteles aceasta s-a ispTavit cu orice vorbarie despre nemUTiTea sufletului. $i aceasta pur $i simplu din curiozitate $tlinfifica . Theorie de l'instinct. 392. in schimb. $i in ce masuTa. Voi Taspunde: nu adeT mai mult dedt a$ cauta Sa obtin pentTu ele adeziunea. nega1ia vietii este cupTinsii esential in viata 'insii$i. p. pentru ci'i dupa eliminarea Eros-ului prin satisJacfie. cum vom vedea. credinta altom. Freud incearca parca sa se scuze pentru aceasta copilarie. 'intr-o anumita masura. pe care Freud 11 citeaza copios cu 1ucrari ca Uberdie Dauer des Lebens (1882) ~i Uber Leben und Tod (1892) ~i pe care el a vrut sa-1 duca la ultima sa expresie. Tocmai de aceea stare a care urmeaza satisfactiei sexuale complete seamana cu moartea $i de aceea la animalele inferi-oare moartea urmeaza imediat procreatiei. Jenseits des L'llstprinzips. Dar teoria lui Freud se refer a la fapte pe care Ie constatam zilnic !ii ea dezvolta un cert nucleu dialectic. separi'il'ii dintre soma $i plasma germinativa. care este moartea. "Nici 0 fiziologie scrie En gel s . in afara componentelor chimice care au format substanta lui. pe tema vietH ~i a mortii. Das Ich und das Es.

insa. Se $tie cd sistemul fiziologic al organismuiui. pp. Puii expu$i aceluia9i cub mobil pentru prima oar a la vlrstade 11-12 zile nu-l mai urmaresc. Zece ·zile mai tirziu. Fara solicWiri adecvate din exterior instinctul se stinge. Socotind ca inc6n~tientul. Aceasta inseamna ca comportamentul afla sub contro1ul factorilor de mediu. sus. in istoria speciei respective.. imprimindu-i acesteia anumite efecte (cu repercusiunile lor cauzale ulterioare. Intrebarea este: se poate spera. in "Journal of Comparative PhysiOlogical Psychology". dar far a a instinctual se mai manifesta vreo reactie 16). Imprinting: The Interaction of Learned and Innate Behavior. lipsind imprejurarile. cu ajutorul cihuia a demonstrat ca puii de gaina. animalul va putea mai tirziu sa intilneasca excitanti adecvati. alaturi de altele similare (cu ciorLde. 201-206. Ken dIe r conchide ca este zadarnica incercarea de it interpreta comportamentul ca fiind determinat exclusiv de factori ereditari sau de factori de mediu. ca structura in cea mai mare parte instinctual a. cum este de a~teptat). nu ~i-a putut crea 0 deprindere complementara. Editura Politic a. cu ajutorul dialecticii. din . aici este suficient sa ne Ziimurim pur $i simplu. 269-270. care este 'in mare masura determinat genetic. daca sint expu9i acestui stimul in primele 54 de ore de 1a ie$irea din gaoace (vezi fig. care este pus in mi9careprintr-un dispozitiv mecanic.lui. 15) 16) 37 . el este dub1at de 0 deprindere care :ii supravietuie~te. 19i6. constituie principa1u1 factor de determinare endogena a comportamentului (structurd determinantd) ~i postulind :in ace1a9i timp atrofierea programatidi a vietH instinctive a individului. Development and Generalization. A trai inseamna a muri" 15). la un asemenea rezultat? Cercetari experimentale riguroase raspund afirmativ. A$adar. pp. far a indoiala. joacd un 1'01 important 'in dobindirea raspunsurilor conditionate. din rasa New Hampshire Red. Canada. evident. a inte1es prea bine ca s-a ispravit cu orice vorbarie despre "nemurirea sufletului". pentru ca apoi sa dispara. Jam e s. pp. 1956. desigur. mai departe. Analizind exeprimentul_de--mai-. Bucure~ti. fie cei ere- F. Freud ad mite a prin urmare posibilitatea actiunii determinante a unui factor exterior care. De unde consecintele: daca instinctul a putut functiona in perioada sa de energie maxima. :inainte de a se fi transformat in structura stereotipa ereclitara). ca un reflex condition at mirecare (ceea ce $i a fost. 49. punct de vedere evolutiv. Dialectica naturii. de9i mai rar $i nu aUt de staruitor. Inca Wi 11i a rn: Jam e S stabile~te doua legi de varia tie a instinctelor: (a) 0 lege a inhibarii instincte10r de catre deprinderi. :in calitatea sa de materialist ~i ateu. Intre instinct 9i invatare are deci loc un proces interactional inclinat. dar care in cele din urma trebuie sa exercite 0 presiune cauzala asupra cauzei. nu ne mai speriem de asertiunile lui Freud care. II The Critical Period. ~i (b) 0 lege a caducitatii.m. J. op. Jay n e s.sa marina etc. 3). 1957. 1. 17) J. How a r d H. cit. W. de asemenea. altadata. 531-535. 50. asupra naturii vietii $i mortii pentru a 'inZiitura 0 superstitie straveche. :in timp ce daca. Experimentul lui Jaynes demonstreaza existenta unei perioade critice in emergenta instinctului 9i. faptul ca comportamentul instinctiv sta in directa dependenta de aparitia in mediu a unor stimuli apro-pi~aff17). pui de broasca tesf(. Jay n e s a imaginat un simplu 9i ingenios aparat. pornesc in urmarirea unui cub de mucava verde. practic vorbind. Sa mergem.iavoarea invatarii. A t~intreba daca fie factorii de mediu. urma sa fie mediat. p. pre1ungindu-i reactiile. care prevede ca un numar de instincte se dezvolta pina la 0 anumita virsta. "A argumenta ca comportamentul instinctual este exclusiv Junctie de factorii ereditari ar fi tot at'it de ridical ca a atribui conditionarea exclusiv influentelor de me diu.). ei inca mai urmareau cubul. Citindu-l pe En gel s. 6~10. En gel s.

imediat procreatiei. 1~) S. in care ma a:rz. cu citeva decenii inaintea sa. vitale. p. Mi se pare ca nu trebuie sa facem sa intervina aici fUctorul afectiv. RecUnOsc ca cea de a treia etapa a teoriei instinctelor. care este mai mult sau mai putin identic cu sufletul $i care supraviepuie$te tuturor organismelor vii. 8). ceea ce Friedrich Engels a spus. astfel di viata este inteleasa totdeaunain raport cu rezultatul ei necesar pe care-l contine permanent in germene . daca nu concepe ca negatia vietii este cuprinsa esential in viata insa$i. pentru ca dupa eliminarea Eros-ului prin satisfactie. despre care vom discuta mai departe. 12) 13) 36 . care nu lasa in urma lui nimic. Sintem IDereu lapunctul de pornire: ce planuri? .. absurdul are logica sa. Ajun~i aici. 229. pe care Freud 11 citeaza copios cu lucrari ca aber die Dauer des Lebens (1882) ~i aber Leben und Tod (1892) ~i pe care el a vrut sa-l duca la ultima sa expresie. .. Freud incearca parca sa se scuze pentru aceasta copilarie: "A$ putea fi intrebat daca. vezi ~i M a u r ice Ben ass Y. din moment ce reflecta 0 realitate care contine absurd. p. Dar teoria lui Freud se refer a la fapte pe care Ie constatam zilnic ~i ea dezvolta un cert nucleu dialectic. separarii dintre soma $i plasma germinativa. in schimb.g. Eros ~i Thanatos. Instinctele sexuale.nu este considerata $tiintifica daca. pp. dupa cum ~i logica are absurdul ei. am putea in continuare sa nu mai dam nici 0 atentie unei teorii in care nici autorul ei nu are in credere ~i din care diferiti ideologi au biitut cu zel moneda falsa. credinta altoTa. "Scopul" vietii fiind moartea. asupra vietii. de regula (Ie esenta retrograda. imprimindu-i insa efigia propriei lor conceptii. Sau. Caci numai la aceasta se reduce conceptia dialectici1. F r e u d. F r e u d.>i a mortii. Moartea este sau descompunerea corpului organic. nu poate pretinde la aceea$i certitudine ca primele doua" 14)."Nici 0 fiziologie scrie En gel s . aceea a plasmei germinative ncmuritoare ~i a somei muritoare. nu numai omu- S. intr-o anumita masura. in fond. fiira a gasi nici un raspuns valabil.ne intrebam. urmal'indu-i derularea pina la limita extrema. Ea nu depa~e~te nici in profunzime ~i nici in inedit. conceputa de A. Ins a pentru cine a inteles aceasta s-a ispravit cu orice vorbarie despre nemurireasufletului. care este moartea. pe tema vietH i. nici in adevar ~i nici in indrazneala. Aceste fiinte mor dupa. 251-252.moartea.. ce au procreat. in afara componentelor chimice care au format sUbstanpa lui. $i in ce masura. mai exact: n-a$ putea spune in ce masura cred. sau lasa in urma lui un principiu de viata.vitabil ca Freud sa ajunga la concluzia ca "intreaga viata instinctiva tinde sa f'eaduca fUnta vie la moarte" 12). cum vom vedea. We ism ann. ca intr-un joc intelectual dezinteresat. "scopul" mortii este tot moartea. $i totu~i. chiar. moment dat. Voi raspunde: nu ader mai mult decit a$ cauta sa obtin pentru ele adeziunea. Te poti abandona unui rationament. Jenseits des Lustprinzips. Tocmai de aceea starea care urmeaza satisfactiei sexuale complete seamana cu moartea $i de aceea la animalele inferiuare moartea urmeaza. I. Teoria freudiana a dualismului instinctelor (Lebenstrieb ~i Todestrieb. nU concepe moartea ca pe un moment esential al vietH (H e gel. lac 0 opozitie mereu infrinta acestei "finalitati" absolute. se refera la largirea notiunii de sexualitate. Theorie de l'instinct. La un. "Eliminarea substantei sexuale 'in cursul actului sexual corespunde. Jenseits des Lustprinzips. (Prima teorie a instinctelor.. ader eu insumi la aceste ipoteze. $i aceasta pur $i simplu din curiozitate $tiintifica . F r e u d. p. Das Ich und das Es. 392.ajez aici. Enz. Libido ~i Agresiunea) reprezinta la prima vederc 0 aventura pur speculativa in labirintul unei teorii biologico-filozofice obscure. S. 0 reciproca fiiud in acest caz inca i?i mai ilogica. 1952-1953). moartea i$i mascheaza libertatea de actiune $i nu mai intilne$te obstacole in realizarea planul'ilor sale" 13).

cu ajutoruZ dialecticii. En gel s. daca sint expu~i acestui stimul in primele 54 de ore de la ie~irea din gaoace (vezi fig. Fara solicitari adecvate din exterior instinctuZ se stinge. Bucure~ti. in istoriil speciei respective. a inteles prea bine ca s-a ispravit cu arice vorbarie despre "nemurirea sufletului". cum este de a~teptat). fara indoia1a. dar care in cele din urma trebuie sa exercite 0 presiune cauzaZa asupra cauzei. mai departe.1 postulind in acela~i timp atrofierea programatica a vietH tura determinanta) instinctive a individului.asa marina etc. care este pus in mi~care printr-un dispozitiv mecanic. asupra naturii vietii $i mortH pentru a inZatura 0 superstitie straveche. 531-535. De unde consecintele : daca instinctul a putut functiona in perioada sa de energie maxima. AnaHzind exeprimentulJie-:-maisus. J. practic vorbind. 11» 16) 37 . How a r d H. 3). 1. Sa mergem. constituie principalul factor de determinare endogena a comportamentului (struc. fie cei ere- F. ca structura in cea mai mare parte instinctual a. op. 6~10. 17) J. urma sa fie mediat. intreba dacd fie factorii de medin. Jam e s. 201-206. care este in mare masura determinat genetic. la . pp. DiaZectica natnrii. Freud admitea prin urmare posibilitatea actiunii determinante a unui factor exterior care. el este dublat de 0 deprindere care ii supravietuie~te. "A argumenta cd comportamentuZ instinctual este excZusiv ereditari ar fi tot atit de ridicaZ ca a atribui conditionarea Junctie de factorii excZusiv influenteZor de me diu. imprimindu-i acesteia anuinite efecte (cu repercusiunile lor cauzale ulterioare. Jay n e s a imaginat un simplu ~i ingenios aparat.un asemenea rezultat? Cercetari experimentale riguroase raspund afirmativ. Intre instinct ~i invatare are deci loc un proces interactional inclinat. in calitatea sa de materialist !ii ateu. inainte de a se fi transformat in structura stereotipa ereditara). din punct de vedere evolutiv.. animalul va putea mai tirziu sa intilneasca excitanti adecvati. de asemenea. joacd un roZ important in dobindirea rdspunsuriZor conditionate. a1aturi de altele similare (eu eiorLde Canada. Experimentul lui Jaynes demonstreaza existenta unei perioade critice in emergenta instinctului ~i. pp. cu ajutoru1 caruia a demonstrat ca puE de gaina. Puii expu~i aceluia~i cub mobil pentru prima oara 1a virsta de 11-12 zile nu-l mai urmaresc. de~i mai rar ~i nu aUt de staruitor.P7). evident. aici este suficient sa ne lamurim pur $i simpZu. !ii (b) 0 lege a caducitatii. faptul ca comportamentul instinctiv sta in directa dependenta de aparitia in mediu a unor stimuli apro-prlal. A trai inseamnd a muri" 15).lui. insa. W.). in "Journal of Comparative PhysiOlogical Psychology". A tt. Citindu-l pe En gel s. Editura Politica. IT The Critical Period. prelungindu-i reactiile.in favoarea invatarii.. ei inca mai urmareau cubul. pentru ca apoi sa dispara. dar fara a mai manifesta vreo reactie 16). p. nu !ii-a putut crea 0 deprindere complementara. pui de broasca tes[. Aceasta inseamna ca comportamentul instinctual se ana sub controlul factorilor de mediu. 269-270. pp. Intrebarea este: se poate spera. cit. 1956. in timp ce daca. 49. 1957. desigur. Development and Generalization. Imprinting: The Interaction of Learned and Innate Behavior. ca un reflex conditionat oarecare (ceca ce ~i a fost. pornesc in urmarirea unui cub de mucava verde. A$adar. 50. Inca Will i a in Jam e s stabile~te doua legi de variatie a instinctelor: (a) 0 lege a inhibarii instinctelor de catre deprinderi. Se $tie cd sistemuZ fizioZogic aZ organismuiui. Zecezile mai tirziu. altadata. Jay n e s. din rasa New Hampshire Red. care prevede di un numar de instincte se dezvolta pina la 0 anumita virsta. 19i6. Ken dIe r eonchide ca este zadarnica incercarea de a interpreta comportamentul ca fiind determinat exclusiv de factori ereditari sau de factori de mediu. Socotind ca incon~tientul. nu ne mai speriem de asertiunile lui Freud care. lipsind imprejurarile.

cum este con$tiinta. este sifjur-ca puterea omului . Jon e s What is Psychoanalisis?. a depa$it cu mult controlul omului asupra lui insu$i. care consta in transcenderea incon$tientului. Cluj. a face tot atit de disponibil incon$tientul. dincolo de granitele pSihDlogiei. J. Scopul psihanalizei este de a face posibil acest Iucru" 29). nu este 0 intreprindere utopica.cu.urinta tendinta spre multilateralitate a lui Freud ~i a psihanalizei. pe palierele ei superioare. 20) E.spune E. Pia get. este ca $i cum te-ai intreba dacil lungimea singurii. in antropologie. International Universities Press.. ci 0 posibilitate confirmata de l?tiinta. iar tendinta vieW. ale instinctului au dispiirut $i pentru ca oridt de ereditare ar fi. 107-108. care porne$te chiar de la zero. intr~o natura cu adevarat umana.a5upra lumii matei-fuTe. op. a naturii sale ani male. p. How a r d H. Inteligenta va mOl?teni instinctul. New York. nu reprezinta doar 0 veleitate de om de l?tiinta dornic sa se afirme l?i in domeniile limitrofe. 0 epoca de incurajare fara precedent a cercetarilol. sociologie l?i etica. in "desecarea" instinctelor (ca a mlal?tinilol' Zuydersee. 250.Fig. unul dintre cei mai credincio~i discipolLai lui Freud se prezice cii dacd progresul fizicii va continua 'in ritmul actual.intel'disciplinare n-ar mai tl'ebui sa condamne cu u:. reglarea progr~mata va face loc autoprogramarii creatoare. dupa compal'atia memorabila a lui Freud). pp. este de a elimina instinctele cu "logica" lor prea putin flexibil8. Biologie $i CUlWa$tere..i au baza de plecare in programul reprezentativ al psihanalizei : transformarea fondului instinctual al omului. sistemul nervos cerebralizat $i inteligenta 'in calitate de capacitate 4e a 'inviita $i de a inventa. 3 ditari determinii caracterul comportamentului.. va insemna in istoria omului 0 era la fel de importanta cum y. fost aceea a aparitiei con$tiintei. pentru ca montajele 'inniiscute. instinctul este ininteligibil in afara interactiunii indisolubile dintre mediu l?i programarea ereditara. "In general . 1971. sau numai liitimea determina aria 'linui dreptunghi" 18) Ca arice manifestare fenotipica. 18) 19) 38 ..1 caute aliati printre celelalte i?tiinte. ornenirea va ajunge cU:Qnd in ~situatia copiilor care se joaca . Viitorul ne poate arata ca a dobindi acest control. pp."Dupa sfiirimarea instinctului .chiar at'it de inegalii cum este 'in momentul de JaW.spune J. Jon e s. Nu exista instincte pure. 1948. Ken dIe r. In orice caz. 'incepe 0 nuua evolutie cognitiva. Pia gel -. arata l?i J... pistoalele 'incarcate. Acest scop a determinat pe psihanali~ti sa-. cit. Editura Dacia. l'ealizabila 0 data cu progresul societatii l?i al civilizatiei. activitatea care trebuie desfa$uratii este de acum 'inainle fenotipicd" 19). Expeditiile teoretice ale lui Freud. ci i:.. 383-384. Atari conc1uzii ne certifica faptul ca proiectul esential al psihanalizei. Piaget.

am spune) ~i ea numai 0 societate echitabila if poate ridica pe 0 treapta mai inalta a scarii umane. Die Zuicunft einer Illusion. 252. F I' e u d. in maniera acelora fiicute de suprareali~ti ~i respinse ~u hoti't2'ire de Freud 2:. in inteligenta sa. XIII. In fat a ratiunii ~l a axperientei. 25) S. putem fi optimi~ti 27).n. 643. de fatiL S.) S.. idealizeaza societatile primitive. p. este numai pentru ca altii nu vad deloc acest aspect. sau ingradirea lor. buna. Die Zukunft einer Illusion. F l' e u d. contra revoltei oeuUa a instinctelor. II. F I' e u d. 21) 22) 39 . Aceasta nu reprezinta nicidecum 0 denigrare a speciei umane. consaera intregul numar problemelor agresivitatii umane. t. 33. pecare educatia $i mediuZ. "Dezvoltareacivilizatiei citim in Das Unbehagen in del' KUltur. 27) S. avind incredere in ratiunea omului.tile noastre civilizate . Paris. decit cu pretul unoI' mistificari grosiere. p. au obi$nuit in acest fel un mare numar de oameni sa se supuna. p . este de preferat "starii de natura".ie exercita asupra (}Tnului au drept efect sa. 25) S. Nazuintele irationale de abolire a culturii.. societatea fiind ace:ea care n eorupe ~i-l degradeaziL Freud. sa se conformeze eonditiilor lumil civilizate. pp. care cer o conduita. in vol. eclor care. Dimpctriva. au facut-o san 0 mai fac ~i astazi unii epigoni freudi~ti. care cu1tiva ipocrizia. 246-247. e1 nu Ie deplinge deloc. dezinteresindu-se de fapt de radicala ~i real a transform are a omului in directia desavir~irii umanitatli acestuia. p. care sa asigure 0 dreapta repartizare a bunurilor ~i care sa regleze in spirit justitiar raporturile sociale dintre oameni. Naturismul idilic ~i reactionar nu poate gasi nici 0 baza teoretica in freudism. Editions Denoel et Steele. ci doar 0 face de neinteles. In numele acestui idealumanist. fara ca natura lor sa participe la aceusta supunere" 23). 23) Ibidem. el Ii den1011streaza irationalitatea. Scrisoare catre Stefan Zweig. F I' e u d.Jean Jacques Rousseau eredea di omul este bun de la natura.existential. Essais de psychanalyse. w. S. "Noi am aratat spune e1 . p. n. dimpotriva. crede el. sint expresia miopiei ~i ingratitudinii unor grupuri neinsemnate 24). Freud critica vehement orinduirea burgheza. Freud Ie raspunde prin aratarea dezavantajelor vietii salbatice. 1934. In conceptia sa. ceea ee nu amelioreaza eu nimie natura omeneasea. 246. F r e u d.spune Freud . "Departe de noi . rapacitatea. v. anihilind agresivitatea 28). Aparind idealul primatului inteligentei umane.a cum. ~i nici anarhismul individualist.. Daca insistam asupra a ceea ce este rau in om.intentia de a nega tendintele nobile ale naturii 'umane .ca.. in M a I' the Ro b e r t. cali tate a de om nu se mo~tene~te.).scria el in 1932 -. Cu toate ca civilizatia are neajunsurile ei. este eonvins ea omul se prezinta eu un fond natural defieitar (in raport eu noul sau rol . Cind Freud constata reprimarea (necesarii) de catre societate a un or ins1:lncte. Int1'Oducere in psihanaliza. F r e u d.. 1. "Societa. a civilizatiei.'Ii impune (libertatii individuale. 1971. intelegind superficial lucru:rile. Javorizind trecerea de la egoism la altruism22). a~a incH. Malaise dans la civilisation. ci se dobinde~te. subliniind exactitatea vederilor Iui F r e u d. La re'volution psychanalitiqtle. hedonica "stare de natura".) restrictii $i echitatea cere ca de aceste restrictii sa nu fie scutit nimeni" 26). 28) Revue internationale des sciences sociales. Numai renuntind la aprecierea morala unilaterala avem $ansa de a gasi formula care sa exprime e:raet raporturile existente intre eeea ce este bun $i ceea ce este rau in natura umanii" 21). UNESCO. 442. Cultul libertatyi individuale arbitrare nu are asentimentul lui. 1930 . contribuie la orientarea vietii instinctive spre· bine. fara a se sinchisi de tendintele care 'ii stau la baza. 2'. pe de aW't parte. Freud se pronuntii in acela~i timp pentru construirea unei societati rationale. presiunea exterioara. 11imc nu poate pina la urma rezista.

mi se pare in afara de orice indoiala faptul cli 0 schimbare realii a pozitiei oarneniloT fata de proprietate va fi in acest sens mai eficace decit orice comandament etic.agita promisiunqa unei lumi de dincolo mai bune. Die Z'ukunft einer Illusion. Nu ne putem a$tepta sa gasim la oprimati 0 interiorizare a intersa nu recunoasca aceste dictiilor morale. civilizatia trebuie si'i. pina la dictatura democratica. 33) in procesul de socializare a psihologiei" (La revolution. De asemenea. Avind in vedere anvergura gindirii lui Freud" Ideea sa clara in privinta determinismului social-cultural al psihicului uman. 29) 30) Freud a jucat un rol capital freudienne. p. din moment ce vad inea un instrument de subjugare. faca totul pentru a stavili agresivitatea umana $i pentru a-i reduce manifestarile cu ajutorui: reactiilor psihice de ordin etic" 29). 48. sint incredintat ca etica va predica in de$ert.) Inutil sa mai spunem ca 0 civilizatie care lasa neindestulat un numiir atit de mare din membrii sai $i ii duce la revolta. Freud ne atrage astfel atentia asupra faptului ca nu este p05ibila faurirea unui om nou. cu toate ca accentul il pune pe aspectele de ordin psihologic ~i etic.spune el n-a depa$it stadiul in care satisfacerea unei parti a membrilOl' ei este conditionata altora. 419. In vederea infaptuirii unei ordini sociale rationale a armonizarii intereselor individuale cu acelea ale colectivitatii ~i a biruintei fortelor vietii simbolizate de Eros. F r e u d. care sa lupte pina la capat pentru realizarea acestui plan grandios. ration ala. se spuna 9a. ~i desigur in limitele ei. EI dovede~te o intelegere clara a raporturilor antagoniste dintre exploatatori ~i exploatati ~i arata ca este imposibil ca clasele oprimate sa adopte morala opresorilor. mascate adcsea de cc. Freud nu exclude revolutia sociala ca forta determinanta a transformarii con~tiintei.ciUm in Das Unbehagen in del' Kultur. 40 . politic.nvenientele sociale. pp. Freud pleda pentru un om demn de civilizatie. poate a majoritatii. pe care culturali~tii americani n-au facut decit sa 0 amplifice. Die Zulwnft einer Illusion. nu are nici 0 perspectivii. F r e u d. deoarece ei mai curind sint inclinati interdictii. cum este cazul oricarei civilizatii actuale. "pasiunile instinctive sint mai puternice decit interesele rationale. 415-416.rivalitatea otraviUi de du~manie ~i ura etc. siguri ~i dezinteresati. S. care reprezinta 0 veritabila diatriba la adresa societatii capitaliste . dar ~i pentru 0 civilizatie demna de om. Societatea este realmente transformabila in masura in care ~i omul: este educabil ~i real mente educat 32). daca 5e ignora natura umana autentica. mergindu-se. de a se mentine. F r e u d. Aparator dintotdeauna al fericirii umane. 102-103). In termenii psihanalizei. ei tind sa aboleasca insa$i aceasta civi]izatie. social ~i pedagogic 33). pp. posibila. vazind necesitatea unei organizatii de conducatori superiori. F r e u d. Dar aceasta conceptie justa a sociali$tilor ar fi umbrita $i facutii fara valoare practica in eazul unei noi subaprecieri idealiste a naturii umane 31). F r e u d. 31) S. Malaise dans la civilisation.. sa-i nege bazele pe care se sprijina (. "Cind 0 civilizatie . p. de la sine ca in inima oprimatilor cre$te 0 ura puternica impotrivCl' civilizatiei care se sprijina pe truda lor. sugereaza Freud. Deoarece. preocupare f0arte fireasca pentru un om de ~tiinta interesat de determinismul fenomenelor psihicului uman.legile functinnarii d. Ibidem. Malaise dans la civilisation. 32) S. dar din ale carei bunuri se imparta$esc atit de put in. "Etica bazata pe religie . de oprimarea se intelege Freud s-a apropiat mult de adevarata solutie a problemelor care-l preocupau pe plan social. cu neputinta de izolat de fenomenele sociale. $i nici nu 0 merita" 30). a acestei naturi. S. 78.. insista el. S. nu se declara impotriva revolutiei. p. Trebuie sa se ia masuri eficiente pcntru transform area. Dar atita timp cit virtutea nu va fi recompensatiir aici pe pamint. Pie r reF 0 u g e y roll a s arata ca "nu este exagerat sa.

A.. este ponderat optimista cu privire la dezvoltarea con~tiintei ornului. E. care s-ar traduce numai In forma simbolica a viselor. a actiunilor gre~ite etc. F r e u d. 26.a$a cum este ea la indemina orieui.. 36) 1. Scotind In evidenta realitatea indubitabila a conf!xiunilor aSCUnse de con$tiintii. la psihologii moderni a aparut tendinta de supralicitare a ineon~tientului. 3) S. Problema incon. PosibiZitatea de a transforma componentele narcisiee. R ale a. insii. orice meserie devine izvor de bucurii deosebite" 25). Freud. Metoda freudiana. F r e u d.. 4-5.rolul atribuit in "Candide" eultiviirii noastre . de Psychologie". chiar ~i intr-o perioada mai timpurie a dezvoltarii teoriei sale psihanalitice. care ignora total fenomenele psihice subliminale (J 0 h n S t u art Mill. dupa parerea noastra. ii dii muncii 0 valoare eu nimie mai prejos decit aceea de a-i fi indhidului indispensabilii pentru mentinerea $i justificarea existen{ei sale in societate. 61. in "Bull. Civilizatia. Introducere in psihanaliza. prefera sa vorbeasca de "ipoteza incon$tientului" ~i. H e s n a r d. a semne10r clinice. XXIII.".PSihi::mallza freudiana n-a emis niciodata pretentia de a se substitui in acest sens. Bucure~ti. care neaga con-· tradictiile prezente sau viitoare" el(i). Ibidem. noteaza M i h aiR ale a. structura psihicului nu este pur ~i simplu binara. 2) M. de exem~. in "Probleme de filozofie" (1952). 31) 35) S. p. De 10 incon~tient 10 con~tiinta Ca un soi de compensatie pentru exagerarile psihologiei starilor de con~tiinta. 1957. manifestlnd prudenta ~tiintifica. care nu pot sa contravina in nici un fel idealului de om ~i de fericire faurit de marii gJ:nditori J:n domeniul socia~ lului. politologiei. In studiul Das Unbewusste (1915). dar J:n acela~i timp este "Un m:ertisment impotriva oriciirui optimism total. numarul lor ridicJ:ndu-se. plu. pe linga con~tiinta ~i incon~tient. Bas sin considera incon~tientul freudian drept un "factor care mediaza . defectuoasa fiind "metodologia" {Contrib'utii la problema "incon$tientului". Pentru Freud. eu spiritul sau realist. V. indica drept izvor al acestuia amneziile 3). de demonstrare a "naturii ineon$tiente a intregii activitiiti psihice in general" 1). 1969-1970. poate juea . a progre~ului In general..msese la proliferarea a tot felul de form~ de ineon~tient. adversar al escatologiilor. op..L. dar ~i intreaga sa mi'tretie. "desemneaza totalitatea actiunilor $i organizatiilor a caror instituire ne indeparteaza de starea animala a stramo$ilor nO$tri $i care urmaresc doua scopuri: protectia omului contra naturii $i reglementarea relatiilor interumane" 34).ocult 1egatura dintre afectele primare de un tip obi~nuit.~tientului. I J I 41 . In aeest fel Freud. el distinge. pentru Freud. mijloc de fericire.. de clara ca incon~tientul este neant. ne dezvaluie J:ntreaga dificultate a operei de transformare a naturii umane. un precon$tient. p.. 18. agresive $i chiar erotiee ale energiei psihiee 'in munea profesionaZii $i in relatiile sociale pe care ea Ie implicii. p. de fata. in vol. ~i expresia ulterioara a acestor afecte. Scrieri din trecut.. observatie care. F.psiho1ogul sovietic concede ca problema ridicata de Freud este legitima. 1) A. ciea J:~i ofera serviciile sale speciale. Observatie care atrage J:nca 0 data atentia asupra greutatilor pe care Ie are de J:nfruntat omul J:n directia propriei sale perfectionari. Daca este libel' aleasii. cit. Car u s 0. in conceptia freudiana. pJ:na la 20 2). l\Iunca este. 219. 27. 8. p.P. Malaise dans la civilisation.S. p. Intr-o vreme se aji. ca nu exista niei un fel de activitate psihie~ In afara con~tiintei). comporta discutii}. observa cu patrundere I g ()r Car u s 0. Psychanalyse et ideo logie. pe lInga refulare. In vol. daca este libera ~i ducela J:nflorirea aptitudinilor individului.. "Simpla muncii profesionalii . a socializarii instinctelor.spune· el :. ajunse 1a con~tiinta.

serie Freud -.<-tlccst proces dEt rc'znltate.tiintei (eului) sub forma faptelor psihice incomplet refulate sau derefulate. admite Freud..). atita tirep cit se are In vedcre starea de fapt a on1ului comun. 5) 6) 7) Ibid:m. 367.tient..Gil(' 7). 42 . se intelege ca vechile conflictz care au avut loc intre eu :. nefaste.tient.Cc:. intre care se intercaleaza o "cenzura".5pune He gel . cDrespUl1zatoal'P .. care se lasa de obicei prada instinctelor 91 pornirilor irationale G). instinctE::le. dedt un fragment al sinelui (incon~tientul primordial) care a suferit al1umite modificari sub impactul lumii exterioare. HUn. ~i-o l.. preco111zlndu-se faxcl njci un cchivoc suprerr'1atia con.arii S2U chiar H1Tu'larii efectelor lor negative.. Ulterior Freud a descris. en trebuie sa cZ-evin dirt.teptat. trece prin doua faze. un fel de post de graniceri. F l' e u d.te specia. trebu'ie S:l fie eul.')tienta.. tcndintele animalice. actul psihic este incon:. Aceasta nu illseamna ca raportul acestui act psihic cu con~tiinta este univoc determinat. . 217. . Incon~tientul opereaza uneori chiar in sfera con.atea psihica.. ce hL ce maio UTt1.sl1bliniaza I gar Car u S 0 in om._-'i ele rnaTturisesc 0 i.peate fi cernparata cu un varin care roste$te aeelea$i adev(!ruri religioasc ca $iun 1. in conforn1itatc~ CD legea c1ialectica a negarii negatiei. Psihanaliza nu numai ca 11 ajut21 pe om sa descopere noi fatete ~i relatii 2. iar supmeul de legi ~i de nonne adesea ininteligibile ~i supunind eul unoI' sanctiuni severe. in sistemul P (= Perceptie) . minuind un cod lor de sim\. In conditii fav:)rabile~ 0 veritabila 111110:bilare a sa.de era sil1el~. 1. procesul poate fi reversibil. individul l. S.>l 111'0. p. 383. In seop'Lll atci1u.. "Ideca absolutii -. In caz ca cel'lzura il respinge.reincorporeaZ8!' prin filtrele cOl1.ui-'FreL~cZ. p. Aceasta situatie dramatica a con~tiintei este defin itorle p2ntru. In pofida pozitii1or ct::. realit. Daca insa con~tiinta apare initial diminuata !?i strimtorata in teoria p:. un pentru lOoi . Das leh und das Es.urate intTe eu $i mO$tenitoTul sine.tUntei. daca trece de cenzura ~i..dintr-un sine psihic. peste care se suprapune ca dintr-un nucleu" 1. necunoscut individ se compune eul ca element de supi'afata. afectele catastrofice pot £i C0119ticntizatc. Relatia dintre diferitele instante psihice este complcxa ~i dinamica.ata val' sa spuna: unde era sinelc. Impulsurile subcorticale.ihanalitica (reflectlnd 0 situatie admisa ca existlnd in realitatca cotidlcma a unei societati date). pe de alta parte.. Este insa posibila. p.iL-credere nezdrunczIl. Paleostructurile fUl1ctiono. In acest fel. In prima faza.eSSy cum spune Ern est Jon e s).. n1ai ales la adultul care a beneflciat de 0 f:ducatL. 282. intrarea in faza a doua ~i deci dobindirea dreptului de cetatenie in sistemul Cs.i obiectele de concentTotie libidinala ale sinelui se prelungesc in conflicte desfa:. in functie de 0 multitudine de factori interni ~i externi. in cazul trecerii examenului ~i "perchezitiei" cenzurii.1). in practjca psihanalitica i 5e acorda in schimb rolul viorii btli.Drice act psihic.) S..tient ~i apartine sistemului 1cs.i de a. New Introductory Lectures on Psycho-Analysis.le pot interaC"~:on3 in sens convergent ell n20structurile functional2..arata Freud .i la care aceste "flltre" pot fUllctiona. F r e u d.aceasta viziulle. "Astfel. cum am vazut. deoarece actul respectiv cste numai s'usceptibil de a deveni con:. Aceste C'UVln. eLl enl sCiu l10n .tiintei sale un:anc . trecerea la faza a doua este ratata (= refulare). Gelid supraeul ~{il).. Insu~i eul llU reprczil1ta. CU1TI este . Psychanalyse et ideo logie. Car us 0. "Dat Hind modul de formare a supraeului .tinute initial (the achieving of consCiOUS!1. p..lui.i revizuie. un "aparat psihic" in care locd incon~tientului este precizat in detaliu. emanat cUn $i incolO:.1e existeJ1tei {con~tientizare)r ci realizeaz3. prin internwdiul organenu est2 nici el dedt partial con~tient. Chiar $i incon~tientul proprlu-zis este susceptibil de iUlegrare con~ .te extraoTdinare ale z..

constata J e a'n Pia get. sesizind un fenomen profund dedesubtul aparentelor epocii -. 107-108.tatii eu viata psihicii. a fenomenului. Acest adevZir. Aceasta orientare. 43 . inviitiim'intul capatii un rol cultural de prim rang.. un om veritabil. 1. Comparatia de mai sus poate fi utila ~i pentru noi. 1907.p..tiintei. destul de expeditiv.. in care sa nu se mai recada in scinda1'ea "mctodologica".'Copil. i$i propune toemai sa liehideze cutoate socializeze in acela. t. Valoarea economicului trebuie inteleasii 'mal cu scama ca mijloc de realizare a Unei ridicari de nivel .ndu-i sii-$i ereeze el insu$i 0 existentii personali'i. Bueurcfiti. pe toate dimensiunile. StatuI 'i:. ' F r a i sse. Educatia inteligentei lace loc educatiei camcterului :. de trecere a fenomenelor din con$tiintii in incon$tient. 9) E. dar pentru el acest continut are doar sensul a cevain afara ci'imia se afli'i incii intreaga viatii $i intreaga lume" 8). 162. in capitolele introductive ale manualelo1' ~i tratatelo1'..iaplicativa. 1ntr-o perioada cind se parea ca ratiunea a suferit 0 sincopa ireversibiL3 . Paris...("La Psychologie est de plus en plus ouverte aux problemes de la conscience". rasare $i mai evident din important-a care se atribuie din <. Traite de psychologie experimentale. Opera educativii este sterilii atita timp cit $coala nu este inteleasi'i ca factor de con$tientializare" ii) . pp. noile directii ale spiritului.. 1956.?tiinta celor multi. 200. 1953.serie un eUl10seutpsihanalist -. Psychologie du conscient et de l'inconscient. ca pedagogie speciala. se fiiuresc noile scopuri ale umanitiitii.ii timp. Pina acum aeest fenomen este tratat.omene$ti care dore$te sa fie mai mult decit un sclav inciitu$at in ciiutarea conditiUor celor mai elementare ale vietii. "In 80detatea de asti'izi . A e p p 1i.?tiinta $i cunoa$terea fac din om parte a naturii do..D. Len i 11. pentru care el "exprima sensul intregii sale vieti" ~i cu totul altfel la copilul pentru care "are doar sensul a ceva in afara caruia se afla inca intreaga viata fii intreaga lume". p.). Fara a face din con~tiinta obiectul exclusiv al psihologiei. Piaget. intre -altH. cu conditia sa fitim S-(} utilizam. mai ales dintr-un punet de vedere ideologic.. P a vel c u. Este evident ca ultfel functioneaza acestea la adult. 45. . Paris. Editlira de Stat pentru Literatura Politica. Actiunea individului nu mai este liisatii la voia intimpliirii. infantilismele $i. aceasta trebuie sa intre din ce ill ce mai mult in 1'aza ee1'cetarii psihologice. noi eredem ca educatia este mai ales un fenomen de ridicare progresivii a omului pe t'f'eptelecon:.i incon$tient. temperament etc. sii-l Renuntind tot mai mult la exagerarea rolului inconfitientului.ipropune sli modeleze pe cetiitean in sensul sinergiei colective . De aceea sarcina oriciirei Hinte . eon$tientinzind omul. Psihanaliza. ci este supusa tot mai mult eontrol'ului. intr-uri tratat influent 10). "Singure con. Payot. deoareee toemai aparitia eonfitiintei reflexive eonstituie evenimentul fundamental fii ireductibil pentru -calitatea de om. In cazul nostru. trebuie sa punem inconfitientul cu continutul sau (instincte. astazi mai puternica in multe tari de veche cultura psihologica .. teoretica . Con$tiintii:. Bucure~ti. de acado Vas i 1e P a vel e u. este de a-$i li'irgi $i aprofunda con$tiinta" 9).e in ce mai mult educatiei. l1)V. dar pentru care ele exprima sensul intregii sale vieti. permit'i. "gnoseolo8» Apud V. p. a fast la noi anticipata. psihanaliza pune in lumina ponderea specifiea pentru om a confitiintei. P. . Caiete Nlozofice.scria psihologul ie~ean. in locul "adevarurilor religioase". J.. pc cind necesara este abordarea realmente psihologica. 1942.'in con. 0 nouii tehnicii politioa . eu argumente psihologice fii social-politiee. 10) P. 1. Contrar parerilol' lui Gus t a veL e Bon dupi'i care educatia ar fi un proces de automatizare..ia personalitlitii. Copilul intelege $i el continutul religios.F.

10) K. prejudecatile. Len i n. 1959. pentru ca nu-mi place sa fac concesii la$itiitii..i :. Niciodata n'u se poate $ti unde ajungi daca dpuci pe acest drum. 14) 44 . intre care aceea de "pansexualism".i incurajat orientarea psihanalizel ditre sondarea efeetiva a fenomenului eon~tiintei 14). vol. i-a at1'as mari neplaceri. Kin s e y. H 0 r n e y.coala sa. D a V i d Rap a p 0 r t. corp-psihic ~i.. E.i vedeajJuse in discutie moravurile :. 20. logy.ca S. Norton & Co.}n "Psychological Issues". Le comportement sexuel de l'homme.. Editura Politica.:. A Historical Survey of Psychoanalytic Ego Psycho. "Pansexualismul" Teoria sexualitatfi rcprezinta capitolul cel mai indraznet. mergind de la exprimarea unor naive perplexitati sau de la indreptat.1. New York.:. dar chiax: a initiat :.. atit in seopuri terapeutiee... C. incepi prin a ceda asupra cuvintelor. Paris.. continuind sa vorbeasca ~i sa trateze deschis problemele sexualitiitii umane..i cel mai spinos al psihanalizei.. 1:3) 12) v.i multiform a. Mar tin. pe baze taxonomice. Opere complete.te problematizari de ordin ~tiintific. Le Cerveau et la Pensee.i eoncentreaza investigatiile asupra eului :. Rayonnement de la Pensee.i acuzatii diverse... inclusiv amenintarea cu destituirea din invatamint (vezi A.. pina la injurii. C.i pedagogiee propriu-zise. 18. relativii 12) materie-spirit. 1) Lucru1'ile nu s-au schimbat p1'ea mult pin a in anii 50 in unele ta1'i occidentale. Cercetarile :. Pus in. prin ridicarea la rangul de categorie filozofica indefinisabila. 1948). S. Pie ron. tacit sau manifest.i boicot.gica". care i:.. 321. dupa expresia lui Hen r Pie r 0 n) 13). 1964.. o ancheta sexologica executata cu obiectivitate de biologul Al f l' e d K i rt s e y (University of Indiana.. 1923. Paris.i intemeiate pe date clinice de necontestat.. :. Eu insumi a$ fi putut de obiectii. Fara indoiala ca la aceasta au contribuit mentalitatea epocii..i-a aparat netulburat punctulde vedere.A. 1. In modul eel mai semnificativ cu putinta. p... The Neurotic Personality of Our Time. .). 148. Alcan.scrie Freud in cunoscuta sa lucrare Psihologia maselor $i analiza eului $i s-au razbunat lansind impotriva psihanalizei acuzatia de "pansexualism". H. OTicine vede in sexualitate ceva rU$inos$i umilitor pentru natura umana este liber sa se serveasca de termenii mai clistin$i eros $i erotica. scrie: "Avem de facut un pas ferm dincolo de i Freud.i asupra conflictelor actuale ale individului integrat intr-un anumit mediu. 1953. puritanismul ipocrit al unei burghezii care i:. ceea ce m-ar fi scutit de 0 multime Dar nu am fiicut-o. cit. deci. nici la decretarea con~tiinte] drept problema insolubila ("comme une donnee de fait". Karen Horney.U. D. au intimpinat 0 opozitie continua :. dec'it pe baza descoperirilor revelatoare ale 9. pas care nu este insa posibil lui Freud" 15).. "Cei mai multi dintre oamenii ("Gebildeten" in textul original) au viizut in aceasta terminologie 0 "cultivati" ofensii . p.i care nu era dispusa sa stimulezEO investigatii serioase in aceasta sfera a existentei private 1). ignorat de multa lume. face la fel de la bun inceput.i elaborarlle teoretice ale lui Freud in acest domeniu. N-a fost nicideeum nevoie sa se faca opozitie lul Freud spre a se ajunge la psihanaliza "culturalista" americana.ti. F. Bucure:. iar uneori sfir$e. de:. Freud nl} numai ca a incuviintat. 1. p.ti rrin a renunta la fondul lucrurilor. \V. dar :. anatema :. fata unor obiectii :. Mentionam in mod deosebit faptul.. 6 :. Freud :. Personal n1: p. Po m eroy. promotoare a "culturalismului" nord-american.iurm. sau spre a se ajunge la aeea tot mai influenta "psihologie a euiui" (Egopsychology) cultivata de He i n z H art man n :..i morala.

desigur.scrie H. precum ~i ai unoI' manifestari normale de arta ~i poezie. "ceea ce un om de ~tiinta poate repro~a psihanalizei. a puritatii desaviqite. Se atrage in continuare atentia asupra a numeroase manifestari de acest gen la copil. mai mult sau mai putin . 5) Ibidem. Mal i now ski. fie indirect. 3) B.j) S. chiar ~i in expresie lingvistidi comuna. 287-288. indiferent daca Ie consideram normale sau patologice. pe 0 virsta a inocentei. El a pornit de la premisa (axiomatic a) ca perversiunile (adica tot ceea ce. p. unul dintre cei care au intreprins verificarea "pe teren" a realitatii unora dintre "complexele" descrise de Freud. Gallimard. Sustinind determinismul sexual al nevrozelor ~i in buna masura al comportamentului uman de toate zilele. de care nu putem face complet abstractie aici. Or. '~i care chiar coloreaza.111treaga viata" (Etudes de psycho. la urma urmelor. facindu-se distinctie intre genital ~i sexual 'Ii tragindu-se concluzia ca. V.. In sens larg.de manifestarile sexualitatii. genitala). nu este faptul de a fi tratat despre sexualitate cu franchete. H a vel 0 c k Ell i s exclude insa din notiunea de autoerotism sexualitatea pervertita ~i feti~ismul erotic (. p. Paris. anala. 227): 7) S. prin care se pretinde ea se atenueaz!i aeest sentiment de rU$ine. dar. aeela care $tie sa a$tepte. 2) S. La sexualiU! et sa repression ves. p. originara. Freud s-a gasit la un moment dat in fata unoI' dificultati aUt de ordin teoretic. se recunoa~te a fi "aberatii sexuale") tin . 1916. 6) "inteleg prin autoerotism . nu se poate trece eu u~urinta. cit. Drei Abhandlungen zur Sexualtheorie. Spre deosebire de Freud. ibidem.t. euvintul greeese "Eros". dezvoltindu-se 0 teorie a autoerotismului (dupa americanul H a vel 0 c k Ell i s. determinismul sexual intilnea 0 bariera care parea de netrecut ~i Freud a recurs la ceea ce singur denume~te "lurgirea notiunii de sexualitate" "). Aspect peste care.!]iisese eii este.c0pilul traie~te 0 viata sexuala sui generis. 1966. rar lipsesc din viata sexuali'i a oamenilor normali. eel putin cind este vorba de eazurile mai putin grave. 12.logie sexuelle. "Experienta eotidiana ne-a aratat . . Actul suptului. decit tiilmacirea euvintului nostru. F l' e u d.. ci numai faptul de a nu fi tratat totdeauna intr-o mauiera corecta astfel de probleme 3). 0 emanatie naturala a instinctului sexual (Sexualtriebe). 1. pp.iften. VI. Paris. 1895 6) ~i a zonelor erogene. Mercure de France. cit ~i practic.scrie Freud . 33. BanQ. dans les soeit!tes primitiin Gesammelte Schriften. retrospectivele psihanalitice ducind lntotdeauna la identificarea unoI' evenimente traumatice (traumatisme psihice. trairi ~ocante) care se localizau in copilarie ~i se legitimau ca factori determinanti primari ai tulburarilor conduitei omului. Hind guvernate in mod vadit de ceea ce Freud a nUmit "principiul plaeerii". din moment ce este un adevarat "pervers polimorf" 7). in Gesammelte Sch. in aceste conditii. i. Asemenea manifestari sint socotite 0 dispozitie generala.""'". 45 . Toata lumea privea insa copilaria <c8. 228).. nu este. A~a cum bine arata sociologul !Ii antropologul B l' 0 n i s 1a w Mal i I10 W ski. fie direct. p.ei'i majoritatea acestor deviatii. "iubire" (Liebe) •. considerind-o straina de arice ~oloratura sexuala. autoerotismul cuprinde acelea <lintre modificarile activitatii sexuale reprimate care actioneaza ca factori ai anumitor conditii morbide. <carele privesc ea pe simple partieularitiiti alevietii lor intime" 5). Band. un merit sa-ti fie rU$ine de sexualitate •. in <conformitate cu zona erogena de predilectie (orala. Massenpsychologie und Ich-Analyse. dindu-i imp 01'tanta pe care 0 merita". nu are de ee sa facei eoneesii" 2). 65. p.op.fenomenele de emotie ~exuala spontana produse in absenta oricarui stimul extern. de fapt. divizata in stadii caracteristice. F I' e u d. Ell i s . F l' e u d.. 6. p.

De aici au pornit. intr-un vis de groaza avut de pacient pe dnd era copiI de 3-5 ani (dtiva lupi cattirati intr-un nuc. va $ti sa Ie faca acceptate de toata lumea. cu to ate rezervele. in Gesammelte SChriften.cii satisfactia sexuala este cel mai bun remediu impotriva insornniei $i ca rnajoritatea cazurilor de insomnie nervoasa se datoreaza unei insatisfactii sexuaIe. In efortul de a scoate in relief "activitatea sexuala a copilului".noteaza el eu amaraciune Bewegung. sa mii instalez cit mai comod posi. Supralicitarea determinismului sexual a viciat intrucitva psihanaliza. voi incerca. Banel. VIII. singurele argumente veritabile sint eazurile vindeeate (fara ele psihanaIiza nu s-ar fi putut Impune deloc)". dupa pilda lui Robinson. recazind in bratele mamei sale . se $tie ca bonele prea putin pe copiii care Ie sint incredintati. Cele cind cazuri psihice expuse de Freud in amanunt ("Dora".scrie el . $i ii adorm '-. in esenta. 46 . Krankengesehichten. Sibiu. nici in laturile ei sumbre. ~i mariIe divergente din sinul mi~carii psihanalitice. Aceasta imagine deconcertanta a sugarului. Par h 0 n considera ca "opera lui Freud nu ramine mai putin insemnatii". albi. Par h 0 n -. I. 11) S. (Prefata la 1. ibidem. A:}teptind. $i mil va ridica la demnitatea 'unui precursor nejericit. teoria sexualitatii infantile provodnd adevarate scandaluri publice.bil in insula mea singuratic(i" 11). mi se pare eel putin 0 larga exagerare". "oxtodoxiei" freudiene. p. 55. ce aduce satisfactiuni de naturasexuala. vis la rindul sau determinat de un "traumatism sexual" trait de bolnav eu mult mai inainte. nu se poate sa nu-ti spui d! aceasta imagine ramine modelul $i expresia satisfactiei sexuale pe care 0 va CU1wa$te mai tirziu" 8). 1. Freud gase~te cauza imbolnavirii de nevroza a unui tinar in virsta de 22 de ani. la virsta de 18 luni. selectate din unghiul sau de vedere in sprijinul' tezei sale din care nu lipsesc nici practicile ilicite ale unor doici lip site de scrupule). "omul cu lupii" 12) fac din etiologia sexuala piatra de incercare a. inca. stind nemi~cati intre erengi. "Cunoscind . astazi inactuaIe. priveau cu atentie la ceva. IV. La citeva zeci de ani dupa moartea mea. 12) S. 427. mergind pina la lupte de' opinli fractioniste ~i disidenie oficializate. Freud a adoptat atitudini de profet neinteles. op. pe fereastra camerei unde dormea copilUI). Doctrina Iui Freud (PsihanaIiza). 1914 . "Voi reu$i in Zur Geschichte del' psychoanalytischer probabil . F l' e u d. ci s-a referit ~i la erectiile precoce. pp. 56. "A considera actul sugerii laptelui ca un fen omen erotic . cu cozi mari ca de vulpe.. care inca de la pieptul mamei sale lncearca satisfactii "sexuale". este echivalent ell actul sexual propriu-zis al adultului: "Cind vezi un copil satul abandonind sinul. adormind. Dar aceasta profetie nu s-a adeverit. XI-XII). Gasindu-se la un moment dat izolat. Band.de pilda. nota 1 din subsolul paginii. F r e u d. Dar. p. observa A. mingiindu-le con:}tiincioase ii lini$tesc organele genitale" 9). suspicionat chiar ~i de unli dintre d~scipolii cei mai apropiati. cu obrajii rO$ii. In cazul "omului cu lupli". iO) "Dupa opinia noastra. nici in acelea privitoare la consacrarea de catre posteritate a teoriei sexualitatii in ansamblulei. altcineva va redescoperi in mod inevitabil aceIea$i Iucruri. p. cit. p. "Pre~edintele Schreber". la exhibitionismul infantil etc" mobilizind un lntreg arsenal de date (desigur. F l' e u d. cu 'un zimbet fericit pe fata. la "masturbatiile" sugarului. a fast imediat abhorata. F r e u d. Freud nu S-3 Jimitat la descrierile de felui aceleia de mai sus. C. de exemplu. ibidem. 9) S. in Gesammelte Schriften.scrie Freud -.S i bi u. Zur Geschichte der psychoanalytischen BetL'egung.serie C. 24. "mleul Hans". Popes c u . Co s m 0 v i c i. 1936. "omul cu ~obolanii".sa rna mentin gratie rezultatelor terapeutice ale metodei mele 10)._ dur voi ramine ignorat de $tiinta tot restul vietii. punindu-~i totu~i speranta intr-o reabilitare postuma. dnd ar fi surprins un act sexual intre parinti (a~a-zisa "seen a 8) S.

l'. J u n g. in ce prive~te mecanismul de producere al nevrozelar ~i. de ordin social. sint privite ca rezultat al "sublimarii" instinctului sexual care.msurile sale perceptive. Ski n n e r. 13) 14) 15) 16) Op. p.primitiva". 303. 1945. au pus in mare dificultate. cU. cultura In general. prim aprecierea laturilor izbitoare a se intimplii $i prin gindurile legate de ceea ce face el insu$i. traumaFrica se< cu eft sec. Vezi S.. Simpla contemplare a acelui act incomprehensibil ar fi zguduit structurile incon~tiente alepsihicului infantil. ci copilului. ca ~i altele. Civiliza\ia. cum se poate vedea din Abriss del' Psychoanalyse (1938)" carte care constituie un veritabil testament teoretic al psihanalizei 15). Conditiile tice ale luptei determinii 0 fricii de nedescris fata de toti ace$ti stimuli.. educativ. a serie de cazuri mai recente de nevroze de razboi. Freud nu se limiteaza insa la "largirea" notiunii de sexualitate. interpretarile pansexualiste. Problemes de l'ame moderne. cimai curind ca dob'indire de idei. generalizeazii $i la aZti stimuli asemilniitori. Aceastii idee de sublimare . care 'ulterior se exprima sau se manifestii prin comportament" 16). spre procesesecundare.i0 mare extensiune proceselorinviitiirii. sentimente $i emotii. determinllid aparitia nevrozei. R.in care nu intervine nici urma de sexualitate. pe front. de conditionare de tip pavlovist ~i chiar refularea este un reflex dobindit. luate din lucrarile lui R. F r e u d. Freud dJ. F. adica absenta cozilor. politica sau artistica. litate a ramas aceea~i. Ski nn e l' este £oarte evidenta apropierea £reudismului de pavlovism. Primele semne de intrebare adresate etiologieI exclusiv sexuale a nevrozelor au venit din partea unor noi fapte. a canalizeaza in aIte directii. 107-108. Interpretarea freudiana a visului. B. pp. 'in termenii transformiirii in comportament. P. fiind cu atit mai puternica. executata dupa a logica particular a. p. F. G. New York. Urszene). reale ~i de necontestat. Mill e l' analizeaza. aclica acea mi~care tulbura. Cll simptomatologia ei complicata ~i bizara. Doll a l' d ~i N e alE. devine uluitoare: lupii visati aveau cozi lungi ceea ce inseanma exact invers. Acestea nu s'int niciodatii tratate operational. sau de civilii care asi§iau la grozaviile macelului. p. transformind-o in acest fel ~i obtinind satisfactii substitutive in domenii care nu mai tin de fapt de "principiul pliicerii".nu este decit 0 performantii de alchimist care transforma vulgaritatea in noblete 14). in loc de a-~i cheltui energia de care dispune (libido) in felul in care-I este propriu. "Punind accentul pe geneza comportamentului . conceptia lui Freud despre sexua-. Blakiston. Blakinston. New York.va nota Cll malitiozitate C. 011 comportamentului. An Outline of Psychoanalysis. in general.. ci invaca determinismul sexual ~i in legatura Cll intreaga activitate umana.spune Ski n n e r -. C. Carti ca Troubles mentaux de guerre de L e pin e. op. Evidelltiind un astfel de proces de invatare in geneza nevrozelor de razboi. $i pentru B. in sensul extinderii acesteia pina la sugar. privirea fixa ~i atenta a lupilor nu apartine in realitate fiarelor. ci de "principiul realitatii". Mecanismul genezei nevrozei este un mecanism. In linii mari. J u n g . . interiori ceea ce. 1945). Nu toate tezele determinismului sexual au rezistat examenului ~tiintei. de felul nevrozelor traumatice contractate de soldati ~i ofiteri in razboi. De asemenea. G. din. G r ink e l' ~i J. in vreme ce nemi~carea lupilor inseamna tocmai mi~care. S pie gel (War Neurosis. fie ea econ'omica. cit. ~tiintifica. toare la care a asistat copilul in dormitorul parintilor 13). Doll a r d ~i ]\1 i 11e r nu gasesc nici a componenta sexuala in mecanismul pe care ei il descompun ~i-l descriu in amanunt: "In timpul luptei soldatul este de multi stimuli exteriori. sau Emotions et commotions de guerre a lui LeI' i. J. pUllct de vedere determinist. el produce stimuli impresionat prin riisjJ"'l. mobilitate. 129 ~i urm. in urma unor constringeri exterioare. 401. deci castrare.[en Under Stress.

eu cit eul este mai puternic. 48 . dar pe care Freud declara ca 1-a pre1uat de la P. F r e u d. a$ fi intilnit mai. in formele obisnuite ale nevrozelor zise "momentane". p. cind soldatul incepe sa se qindeasca Ia cele 'intimplate. bolnavu1 invatind sa evite nu numai gindurile legate de faptele producatoare de frica. 1a sfiqi- i I ii 17) J. 22) Ibidem. ~i care sustine investirea libidou1ui in iubirea de sine (libido narcisic). Procesul poate merge ~i mai departe. F r e u d. serie el. ca sa fim mai exacti. 21) Ibidem. apoi in alte 1ucrari. amintirile sale sau. capituleaza : "Nu mi-a mai sciipat atunci ca etiologia starii morbide nu putea fi totdeauna redusa Za viata sexuaZ6" 21). multe dificuZtCiti in stabiZirea etioZogiei sexuale a nevrozelor. spre· a ajunge Za aceasta conceptie. N. Freud incearca sa faca 0 jonctiune en sexualitatea. Doll a r d. urmind 0 ordine inversa. 319-320. p. utiZitar. stimulii care produc trica sint indepi'irtati $i frica scade. sa se inceapa printr-o buna dirijare a interpretarii simptomelor.~eneralizeaza mai mult. N ii eke (S. Tocmai de aceea aceste ginduri $i imagini ii produc ° frica nemaipomeniti'i. citeva aliniate mai incolo.) 0 persoana nu devine nevroticii dedt cind eul sau "i-a pierdut aptitudinea de a-$i reprima ZibidouZ intr-un feZ sau altuZ. este urmatii de acela$i efect ca $i cre$terea cerintelor libidoului Si desehide in consecintii calea spre afectiunea nevrotica" 22). in toamna an'u1ui 1918. Acest mobil cauM sa protejeze eul impotriva pericoleZor a carol' amenintare a constituit cauza ocazionaZa a bolii" 19).. gindurile $i imaginile pe le suscita. Mill e r. mai ales in aceZea provocate de ororiZe razboiului. Mai tirziu. p. este incapabiZ sa declan$eze boaZa. New York ~tc. descoperim un mobU personaZ. roZul etiologic al vietii sexuale constituie un fapt brut. ca Si la mentinerea ei in perioada de -stare. "In nevrozeZe tmumatice . defensiv. Band. orice sliibire a eului. mobil care daca. in Gesammelte Schriften. prin intermediu1 conceptului de narcisism 18). 155). se incearca 0 revenire la . pe cai deturnate. Astfe1. . 202. Introducere in psihanalizii. in volumu1 de fata. teorie dezvoltata mai inm in Zur Einfiihrung des Narzissmus (1914). Cu to ate acestea. Freud conchide foarte semnificativ: "Poate credeti ca daca am .a~a iucH reactia de interdictie. ne-o demonstreaza convocarea de urgenta. 319. a fost pentru ca. egoist. singur. IV. in cazurile U$oare aceasta duce Ia 0 dezobi$nuinta de a se mai gindi-. Aceasta scadere a intensitatii fricii intare$te $i mai mult reactia de interdictie a reamin'tzrii. McGrawHill Book Co. Zur Einfiihrung des Narzissmus.sau de a vorbi despre Iupta.determinismul sexu al. In fata acestor noi fapte. 20) Ibidem.procedat aSa. 1950.. pp. Freud nu reu~e~te sa iasa cu adevarat din impas ~i. E. 19) S.va spune Freud -. cu atit este mai usor sa se achite de aceasta sarcina. 1a Budapesta. 18) Termen creat tot de H a v e 10 ekE 11 i s. Atita timp cit soldatul i$i interzice sa se mai gindeasca la cele petrecute in lupta. oricare ar fi cauza. ~i imediat adauga : "Daca cut are bolnav a fost direct afectat de ° tuZbumre sexuaZa. Dupa citeva pagini de consideratii in legatura cu fenomenul prezumtiv al refugiului in boala ~i in care se analizeaza cazuri de alta natura. in cazurile grave duce la completa incapacitate de a gindi sau de a vorbi despre intimplarile traite" 17).asociatiile care ar putea sa 1e sugereze. sint stimuli asemanatori cu aceia pe care a trebuit sa-i care acestea infrunte in lupta.. care se of era de Za sine observatiei" 20) •. Personality and Psychotherapy. Va in$elati. in nevrozeZe de transfer trebuie. ci ~i· . Ca Freud n-a putut ramine niciodata indiferent in fata fapte10r reale. Za altuZ aceasta tuZburare n-a survenit dedt ca urmare a un or pierderi pecuniare importante sau a unei grave maladii organice (. sa devina anticipativa. i$i are contributia sa la aceasta. la care ne-am referit.

au stabilit in acest fel ca faimosul "complex al Iui Oedip".determinismului de natura sexuala a comportamentului uman. mama. a mlUi congrcs psihanalitic consacrat in mod special dezbaterii plOblernei nevrozelor de razboi (Kriegsneurosen). Pol i t z e r -. al metamorfozei in del un gate . angenital.. in vol. in Budapest. este departe de a ii un fen omen universal. B. Rut h Ben e d i c t. facind intinse cercetari privitoare la sacietatile primitive de pe mai multe continente (M a r g a I' e t Mea d. n-a facut insa dedt sa valideze. tinzInd la excluclerea rivalului (posibile fUnd ~i unele intervertiri de tip perversional) 2"). pp. credem. Heidelberg. 1\1 a Ii 1:10 W ski). sexualitatii. Cll tramvaiul. Ruprecht-Karl-UniversiUit. XI. Este yorba de Intoarcerea de la mo~i a unei familii (tata. de particularitati restrinse. in orice caz.). considerat ~eFreud drept "un triumf personal" 2'). Einleitung zu Zur Psychoanalyse der Kriegsneurosen. de altfel. F I' e u d. manifestarile exterioare ale instinctului la copii par sa fie rezultatul imitatiei celor mari. "Sa adaugam neintirziat . influenta decisiva in aparitia la copi! a complexului Iui Oedip.. Cere eta rile sale au relevat. din motive obscure (insatisfactii erotice. 97.scrie el . ci este rezultatul unci maturizari treptate. "antrenamente" sterile ale instinctului sexual incomplet consumat etc. September 1918. 25) lata un exemplu eoncret de manifestare a "complexului lui Oedip". da' daca el moale eu dolm cu tine in pat. Diskussion auf den V. incontestabile Jaturi pozitive. sau fiid-mama. De ce sa dormi cu mine? . Insistind mai ales asupra mai putut da" (In domeniul incon$tientului. ex nihilo. 'copiii insu~indu-~i un fel de . tatal sa prefere in tiei sexuale. nu ti-i drag tat a ? il intreabi'i ar fi sa-l calce pe tata tlamvaiul ! -Dar mama-sa surprinsa. baietelul). in timp ee toata duio$ia mamei . antropologii ~i sociologii au fast aceia care. p. V 1a d.. 26) S. C. ori in generalizarea . a trecut pe linga supozitia (din pacate imediat. acolo unde paternitatea ramine prin definitie 0 necunoscuta. Eine Untersuchung uber die Beziehung yon medizinischer Theorie und g'esellschaftlicher Praxis del' Psychoanalyse. cind imitatia reprezinta 0 forta incalculabila. prima notiune fiind mult mai cuprinzatoare dedt cea de-a doua. in lumina ~onceptiei despre "narcisism". in familiile spre biiieti" 26). ea oriee "manifestare psihologicii". ceea ce face ca. Introducere in psihanaliza. Dupa nevrozele de razboi invocate de clinicieni. copilul converseaza cu mama: "ee bine de ce mai. ~i asta mai ales la virsta antepre~colara. de fatii. intre altele. psihanali~tii neintelegind ca viabilitatea freudismului este departe ·de·a rezida in absolutizarea etiologiei sexualiste a nevrozelor. Tatal coborind eu cUeva statii mai inainte. ~i c1eosebirea facutii intre sexualitate :'ii genitalitate.i complexe a unui element ereditar.A~a. Existii desigur (?) utilizarea sistemului 23) Pet e l' B li t t n e r. "refulata" !) ca la bazaacestui fenomen ar putea sta initiativa incOl1~tienta a adultilor care.spune G. "forme fara fond" (ca in oadmirabila compa'ratie a lui He gel. indeosebi familiale. 49 .ca parintZi in$i$i exercitCi a. notiunea de sexualitate in acceptiunea sa cea mai cuprinzatoare 2». este absurd sa se vorbeasca de 0 rivalitate fiu-tata.. Band.. . vulgarizatorii freudismului au impus Ia 110i 0 imagine unilaterala :'ii <desfigurati'i a operei lui Freud. Freud und der erste Weltkrieg. faptul ca sexualitateanu <2ste un fen omen care apare subit la virsta pubertatii. 252-255. F r e u d. cu toate acestea. "Sexualitatea .. Studierea sexualiti'itii de catre Freud a avut. eu vIeau sa dolm cu tine! Alte explicatii n-a p. 1975. cedind din parte-le atraceu' mai multi copii. conform 'Caruia copiii ar simti 0 pretimpurie atractie sexuaL'! pentru parintele de sex opus.in vegajeaza totalitatea fiintei. Internationalen Kongres. mod viidit fetitele.'tul primului razboi mondial. in Gesammelte Schriften.se indreaptii A~adar. Este yorba. Freud insu~i. Intr-adevar. pe care am vazut-o). cauta un fel de surogate erotice. 2'» S. ~i nu de 0 situatie generata spontan in cadrul dezvoltarii ontogenetice ~i valabila la scara umanWitii. Congresul. 135). Valabila este.Ba mi-i dlag. pe care-l reproducem dintr-o carte de vulgarizare a Dr.

1928. surprinzatoare prin disparlpia simptomelor pe care ajunge sa Ie vindece. pe care anumite eu/turi anistorice 0 cunosc dintotdeauna" 2). 34.p. obsesiile.p. Dorim numai sa consemnam in treacat faptul ca.la respectabila virsta de 92 de ani . pervcrsiunile sexuale. H 0 r n e y. scotind in evident a puternica influenta exercitata de teoria. in expunerea lui Freud insu~i. nu de mult . Cat her i n e B.. Admitind ca terapia psihanalitica nu este . Editura Didactica ~i Pedagogica. cititorul poate parcurge capitolul Terapia psihanalitica. inhibitiile. K are n H 0 r n e y. in termenii lui Freud) l?i altele. p. este 0 prapastie. subliniaza ca pozitiv faptul ca acesta i~a facut pe parinti con~tienti de pericolul reprezentat de un comportament necontrolat in fata copiilor 28). atitudine atit de deosebita de eelelalte indt s-ar putea spune eu siguranta unde ineepe $i unde se sj'ir$e$te. 27) 28) 1966. altfel anevoie de abordat. bazata pe cunoa~terea in profunzime a structurii l?i modului de function are a "aparatului psihic" . Tera pia psihclnalitica Referindu-se la termenul "psihanaliza". 2) Cat her i neB. Band. "complexului lui Oedip" asupra educatiei contemporane. New Ways in Psychoanalysis. Studiile freudiene asupra sexualiHitii au fundamentat.. "Psychoanalyse" und "Libidotheorie". Bucure~ti. complicatiile vietH erotice ("Schwierigkeiten des Liebeslebens". neputindu-i-sepretinde sa "faca minuni" 1). Sexualitatea (. tavorabila dezvoltarii unei discipline ·l?tiintificecomline pentru acest domeniu. nu este aici locul sa expunem metodica curei psihanalitice. chiar in volumul de fata. Desigur. a~a incH ea nu este ignorata de nici un manual sau tratat modern de psihopatologie sau psihiatrie Examinind mai indeaproape virtu tile "regulii fundamentale" a psihanalizei (obligatia de a spune totul. in Gesammelte Schriften. nevrozele anxioase.-C1e men t subliniaza ca "efieacdatea sa. de a se confesa integral.C 1e men t. New York. indeosebi in ceca ce prive~te istcria. 2) metoda detratament a tulburarilor nevrotice. F l' e u d. 36. traducere de Leonard Gavriliu. tobiile. 215. Freud define~te trei acceptiuni ~i destinatii ale acesteia: 1) procedeu de cercetare a proceselor psihice.: iata intregul sens al teoriei freudiene a sexualitatii" 27). presa nu pierde ocaziade a evidentia din nou eficienta curativa a metodei terapeutice freudiene: "Fara psihanaliza . . Pie r r e B l' uno.derea obtinerii pUieerii. XI. Norton & Co. 50 . Pentru o critica marxista a teoriei psihanalitice. dar de aici $i pina la a spune ca actul· sexual nu comporta dedt 0 atitudine unica. a~a-numitul "Om eu lupii". 85.) comportli mii de atitudini care pot intra in textura tuturor celorlaUe atitudini ale noastre. este de netagilduit in adaptarile succesive pe care Ie obtine. K. Le my the de l'antipsychanalyse. p. este in afara de orice indoiala taptul ca psihoterapia pusa la punct de Freud ~i discipolii sai da rezultate din cele mai bunc.Ii plaeea lui (adica Iui Serghei PanG.cum cu toata inodestia recunoal?te parintele ei . de a nu tainui nimic. din moment ce. de asemenea. scotind in relief eficienta specifica interventiei limbajului.a unuia dintre faimo~ii paeienti ai lui Freud. necesitatea unei pedagogii sexuale ~i a edudlrii timpurii ~i calificate a copiilor sub acest raport. L u c i enS eve. de a da friu liber vorbirii). 1975..un soi de panaceu. 1) S. 10. 3) cale de fundamentare a intuitiilor psihologilor. imuntind decesul. Pol i t z e r.

Aceste simptome nervoase $i distorsiunile de caracter incipiente pat fi suprimate printr-un tratament in care influenta analitica sa se conjuge cu masurile ed'ucationale. dec'it in cazul ca reflecta legitatea real a a fenomenelor de care se ocupa. Band. Ma vieet la psychanalyse.nu a~ fi putut suporta niciodata vicisitudinile vietii" 3). insomnie. alias "Omul cu lupii") sa repete . La mort de l'"Homme aux'loups". c'it ~i in cunoscuta sa autobiografie.N eve a n u. P a u 1 Pop e s c u . atunci nici medicul pediatru $i nici medicul $colar nu . 0 teorie neputind duce la aplicatii practice valabile. Os car P f is t e r. aceea$i amploare ca acela al psihologiei. 382-383. Am in vedere aplicarea ei in pedagogie. voma. de fapt. . 11. Dictionar de psihologie. 1926). Concluzie perfect rezonabila. Una dintre ccle mai remarcabile lucrari de sinteza in acest domeniu este Psychanalyse et education a lui G eo rg e sMa u c 0. cum sint proasta dispozitie. XI. 4) Pa u 1 Pop Bucure'iti. 23 juin 1979. p. Leipzig/Wien/Zurich. Freud are convingerea ca "domeniul de aplicare a psihanalizei prezinta. 1928. care mL cade sub incidenta legii privind exercitarea ilegala a medicinei $i pe care cu greul-ar putea revendica medicii. 564. fata de care reprezinta un complement de 0 mare importanta" 2) La "transplantarea" psihanalizei in pedagogie 0 contributie de primamarime au avut initial A If red Ad 1e r. incapatinarea $i incapacitate a de a fi atent.vor putea face nimic pentru dinsul.psihanaliza fac'ind posibila elaborarea ~i aplicarea in practica a unor procedee eficace de educatie afectiva. Pe de alta parte. Paris. menita sa corecteze de timpuriu anumite devieri in comportament. incununate de rezultate pozitive.kiev. 1) S i g m u n d Psychoanalytischer 2) S i g m un d e s c u . 1978. In eseul Die Frage der Laienanalyse (Problema psihanalizei practicate de nespeciali$ti. atit in textul citat. Oimensiunea peaagogica a psihanaiizei S i g m u n d F r e u d a fundamentat din punct de vedere psihologic nu doar o terapeutica originala a nevrozelor. scriind: "exista inca un domeniu de aplicatie a phihanalizei. H a n s Z u IIi g e r.. cu implicatii benefice asupra dezvoltarii ansamblului trasaturilor de caracter ale copilului ~i adultulul. Referindu-se la tratamentul psihanalitic. Albatros. Freud definea clar dim ensiunea pedagogica a psihanalizei. 18. Ann a F r e u d ~i multi aWl. Gesammelte Schriften. anorexie. 86.?i doctrina nu este straina de succesele metodei" ">. Cind un copil in cepe sa exteriorizeze semne ale unei evolutii de nedorit. multii vreme director la Centre psycho-pedagogique "Claude Bernard" de l'Academie de Paris 3) R {)11 and J ace a r d. pricepindu-se in acela$i timp sa-$i faca drum spre viata sufleteasca a copilul'ui" f). Internationaler Verlag. identifidnd in ea virtuti de "educatie preventiva". Editura F r e u d. Gallimard. F r e u d prescrie psihanalizei ~i un rol "profilactic". in "Le Monde". chiar daca copilul prezinta manifestari nervoase clare: anxietate. p.N e v ea n u remarca pe drept cuvint ca "insa. 51 . Pe scurt. p. tratament care nu ar putea fi finalizat dedt de persoane care consimt sa se ocupe de conditiile existente 'in mediul unde traie$te copilul. F r e u d. Fire~te. pp. nu este de conceput elogiu mai convingator dec'it acela venit din partea beneficiarilor directi ai terapiei psihanalitice. ci ~i 0 pedagogie axata pe decriptarea modalitatilor de exprimare ale incon~tientului in comportamentul copiilor.

. deci ordjnea sociala consimtiUi de ceta0 educatie bazata pe eonstringerea dictatorial a lasa teanul libel''' 4). intrucit aceasti'i $tiinti'i nu va face altceva decit si'i-i liimureasci'i $i sa-i sistematizeze ceea ce el totdeauna a simtit $i . 1928).i chiar in promovarea cortceptiei demoeratice fata de "organizarea sociali'i dictatoridlii". Psychanalyse et education. patr'u mari educatori: John Locke. G.a intentionat ObSCUT. pe ling a faptul ca a dedicat dimensiunii pedagogice a psihanalizei o lucrare distincta (Psihanalizi'i $i educatie. 1928 1968. prin faptul cii ne pune la dispozitie mijloace de a transforma in mod eon:'ltient ~i metodic 3) 4) G e 0 r g e sMa G. Ed. desigur.i la fiecare din noi "rezidu:uriZe copili'iriei". ci indeosebi prin ceea ce este..0 conceptie democratica . unde In Romania psihanaliza a fost asimilata. "Editura Ibidem. relevind accent pe analiza "sensibilitatli faptul ci'i educatorul actioneaza nu nu. a carol' energie afectivii se va manifesta mai curind sau mai tirziu. 0 masca pe care el $i-o impune. Avem aici una din cele mai plauzibile explicatii a ridiciirii in masii a tineretului :'Ii copiilor impotriva dictaturii ceau~iste.. p. doar impresia "ca elevul este a$a cum it dOTim noi. N a r 1 y. $i unde profesorul caTe vine ifi' cOntact intim cu elevul se poate pronunta" 6). implicit educationala a acesteia. Ant 0 u c 0.mai prin ceea ce spune. Bucure~ti.se va C. Aubier-Montaigne.. boaie mondiale. 54. ci pentru cazurile zilnice.i tratamentul psihanalitic ca atare reprezintii 0 educatie progresivii in scopul de a depa. mai bine zis. Nu pentru cazuri intr-adeviir grele. Aceastii impresiune triideaza. 1930) expune pe larg prineipiile fundament ale ale psihanalizei . G. in tratatul sau de Pedagogie generala (Institutul Pedagogic Roman. de unii din cei mai prestigio:'li pedagogi. G.ti granite intre normal $i anormal. 5) 6) n e sc u. M a u c 0 -. Psihanaliza $i educatie. se agiti'i elementeZe refulate. de patologie avansati'i.td" ~i cii insu. G. noi credem ca orice profesor trebuie sa fie psihanalist.scrie el . mai intii profesor la Un ivers ita tea din Cernauti. intre anii 1910-1947. fie prin izbucniri vioZente.. in· care e atit de -greu sa stabile.serie y in studiul Doctrina l'ui Freud $i aplicatiile ei in educatie . poate fi dominata eu ajutorul cuvintului" necontrolata. N a d simti in domeniul psihanalizei la el acasa. un adeviirat profesor . p. spre a' evita multe nepZaceri. in planul con$tient. Freud. Ant 0 n e s c u. Vasile Canta. insa. Editura Casei $eoalelor. Sigmund 52 . spre a Ie transpune intr-un limbaj accesibil dialogului uman.. disciplina face posibilii supunerea prin convingere. libera. Potrivit opiniei acestui pedagog. numai 0 aparenti'i. spre a ne com place $i a obtine astfel avantaje sau.ire esentiala pentru orice pedagog fiind maturitatea afectiva.va alege.. Un aIt important pedagog roman. insi'i.scrie G. 1938. Con s tan tin N a l' 1y. 53. 200. profesor "ii "ief al catedrei de pedagogie de la Universitatea din Bucure"iti. Ant 0 n e s c u releva ca psihanaliza 5e dovede:'lte extrem de utila in sofutionarea problemelor educatie( morale . fie prin' apatie. Dimpotriva. apoi -la cea din Bucure"iti. p. observii ca "tendinta educativi'i a sti'ipinit intotdeauna gindiTea lui Frel. fie chiar prin simptome patologice" 5). PTecum F r e u d ~i Ad 1e r cer orici'irui medic si'i fie educator. "Cu alte cuvinte . In adincul sufletului si'iu. "Cartea Romaneasca". 34. Paris. in perioada dintre cele dou!:\ raz-. 0 insu.i metoda terapeutica. Dupa parerea sa intreaga valoare a tehnicii psihanalitice consta in deseatu"iarea dorintelor de forta lor pulsionara oarba. Autorul pune relationale incon$tiente" in cducatie. sa facem sa treaci! dorinta din planut incon$tient unde ramine 3). fie prin deghiziiri. "Un adevi'irateducator.~i secretar general al Haut Comite de la Population et de la Famille. Georg Kerschensteiner. p. C. G. Casei $coalelor.. care .

$icu toate ca F I' e u d este departe de a-i Ii substitutul.scrie el . "Data fUnd prabu$irea a numeroase din sperantele $i invalidarea multora din predictiile sale. Nicaieri in scrierile lui Freud nu-~i afla acoperire invinuiri de aceasta factura. t e fan 0 d 0 b 1e j a. pornografia $i trivialitatea. comunismul $i bestialitatea. eticheteaza freudismul cu u~urinta drept 0 "teorie subversiva care. I Sa ne dispensam insa de consideratiile politologului american ~i sa ne adresam direct textelor freudiene. sub egida $i aparenta $tiintei.avind -in vedere imperativele actualitatii . el a ajutat la umplerea acestui vid. p.sub tacere. 7) 1) :.cem . p. morala eterna.ug. in Gesammelte Schriften. 11. aceasta. 1939. vol. Daca in Viitorul unei iluzii (1927) F l' e u d era inca destul de rezervat cu privire la critica "marelui experiment social care se desfi'i$oari'i in prezent in vasta tara ce se intinde pe continentele european $i asiatic" 4). impudicitatea $i dezmiitul. Sintem de acordcu P a u R oa zen. R 0 a zen . F I' e u d nu mai ezita acum sa atace frontal carentele conceptiei lui Mar x ~i ale orinduirii intemeiate pe. 3) Ibidem. pe dnd argumentele pentru respingerea unoI' asemenea acuzatii se gasesc din bel~.maginaazi·ur. 4) S i g m u n d F r e u d. declinul vadit al marxismului.jtolog.. spatiul intregului volum aici de fata ne-ar fi de departe insuficient. fie ~i mai mult sau mai putin rezumativ. Adevarul il gasim exact in contrariul termenilor in!?irati mai sus. in momentul de fata putem aborda deschis tot ceea ce in studiul introductiv laeditia din anul 1980 am fost siliti sa tre. I 53 . incH orientarea pe nisipul mereu spulberat de furtuna polemicilor devine act de temeritate. singur teoretician in $tiintele socia~interese autentic constructive.p. rsihanaiizCI in universul socia-politic Daca ar fi sa urmarim indeaproape tema formulata in titlul acestui paragraf. L. Chiar dacii ideile sale par.energia celor mai puternice instincte in manifestari cu psihanaliza inseamna pentru educatie un mare pas inainte valoare 7). exhibitionismul $i nudismul.G. propaga imoralitatea $i -viciul. Paris. care sa nu se afle sub influenpa lut Freud" 2). _"Lucri'irile lui K a I' I Ma I' x .. 202. 12. care arata ca "anevoie iti _E0. conceptiile sociale ~i politice ale parintelui psihanalizei. II. cu privire la problema care ne intereseaza.:AU~'.nu mai este astiizi. Presses Universitaires de France. personajul care era in urmi'i cu treizeci de ani. in an'umite privinte ele sint la fel de atragi'itoare" 3).sa examinam dt de cit atitudinea lui Freud fata de marxism ~i comunism.t e fan 0 d 0 b I e j a al nostru.scrie P. J2-Q). 416. Psychologie consonantiste. 833. de diverse !?i nu de putine ori chiar inventive. XI. 2) P a u R 0 a zen. 1968. M a r:+ . .. se impune totu~i . in schimb in Angoasa $i civilizatie (1930) ~i in Noi prelegeri de psihanalizi'i (1932)ctitica sa referitoare la marxism este dcosebit de ascutita ~i "la obiect". Cauza acestui "val de interes" fata de psihanaliza este. in viata intelectuaZii a Occidentului (~i nu numai a Occidentul~i. :.).tL!:.La pensee politique et sociale de Freud. de exemplu. Din fericire.care trateaza despre structuTa economici'i a socie- Ibidem. Leipzig/Wien/Zurich. Band. la 0 primi'i ochir-e. anarhia $i iresponsabilitat'?a" J). Controversele sint pc acest plan aUt de numeroase. mai putin pertinente pe plan social. Libraitie Maloine. Dar neavind posibilitatea de a expune aiel.'Clrd University. p. Die Zukunft einer IUusion. 1928. crede autorul mentionat. trad. din engleza.

Gallimard. in afara' de aceasta. Am auzit ca unii. mai bine documentati decit mine. in legaturacu fie care din punctele luate in considerare.. a trebuintei de a cauta pli1cerea $i de. aceea referitoare asculta de legile naturale. este de asemenea capabila sa exercite 0 actiune asupra tuturor celorlalti factori. lucru de netaggduit. In ceea ce ma prive!jte. ci constituie mai degraba reziduul obscur'ei filozofii hegeliene. 54 . este de netagaduit faptul ca &iferite persoane. cgea ce este suficient ca sa invalideze ideea unei pretinse tiranii exclusive a factorilor economici.titoare.tiItii $i despre influenta diferitelor.. Nu sint absolut sigur ca am inteles aceste asertiuni. care nu par "materialiste". intre diferitele grupuri umane . dar este imposibil sa admitem ca factorti economici aT fi singurii care determina compoTtamentul oamenilorin societate. Ea deplaseaza scopurile spre care tindeau instinctele $i face ca oamenii sa se razvrateaSGa impotriva a ceea ce a pina atunci li s-a parut S'uportabil. nici previzi'unilor pe c.continua !ji ca. Mar x pretinde ca transformiirile ce au loc in paturile sociale decurg unele din altele ca urmare a unui p1'oces dialectic. iar submarinele germane au impinzit marile 9i oceanele.. "Evident . a agresivitatii. iar invin!jii sclavi. nu izbutesc nici chiar ei sa ajunga la 0 concluzie.i 0 multitudine de alti factori. Ci ingenioasei sale demonsl1iiILa-inJluentei pe care situatia economicii-o exercita asupra activitatii intelectuale. deoarece endogamia familiilor domnitoare din Europa dusese la degenerarea tarilor.. Traind pe acela!jisol. lntr-un studiu precedent. procesul evolutiei culturale . a evita nepli1cerea.vare. Pentru F I' e u d evolutia istorica are la baza noile cuceriri ale . in sfir$it.tiintelor in lupta pentru dominarea naturii. cunosc. Anumite idei m-au la evolutia societatilor umane care ar deconcertat.serie apoi F 1'e u d -. nu Ie datoreaza nicidecum originea. Tot a. unii dintre ace. Evolutia aceasta este comparabila cu un proces organic $i.area primului razboi mondial. Este 'de neadmis sa neglijam rolul factorilor psihologici cind avem de-a face cU'reactiile unor fiinte umane vii... pina atunci aproape ignorate.. morale !ji artistice a oamenilor. am scos in evidentaexigentele considerabile ale supraeului. a instincde conser. Nimic din care Sa deceUim aici leg't naturale sau evolutia conceptelor" 5). Au fost astfel descopeTite 0 serie de relatii$i 'de determinari. care este ' gradul de justete sau de eroare. Acela care ar nilor. Sa nu uitam. marxismul nU-!ji datoreaza forta nici conceptiei despTe istorie.tia implicind .i mecanismele genetice: despotismul rusesc ar fi fost in felul acesta condamnat chiar mai inainte de declan. Nouvelles Paris. ci ei determina in continuare toate actele oamecare nu pot reactiona dee'lt in virtute a pulsiunilor lor primordiale. nu reu!jesc sa ma despart de opinia mea de p1'Ofan. Intr-adevar.. dar . tului 5) S i g m un d F r e u d.. incapahili sa mai reziste in epoca dinamitei. in ceea ce 0 prive$te. 241~242. 1936. rase. De asemenea. de indata ce avionul lui Bleriot a putut zbura peste CaMiui Minecii. de$i sufera influent a tut-urar . ca pe deasupra colectivitatii umanesubjugate necesitatilor economice. Nu numai ca ace-$ti factori participa la stabilirea condltiilor economice. popoare puse in conditii economice similare nu se comportCi: in acela$i fel.a ceea ce eu numesc civilizatie celorlalti factori. obi!jn:uit fiind sa socot formarea diverselor clase ale societatii drept rezultatul luptelor angajate. invingatorii devinstapini. va rezista impulsuriZor deteTminate de noua situatie economica. un anumit timp. dintotdeauna. conferences sur la psychanalyse. a setei lor de dragoste.. intariTea progresiva spiritului $tiintific pare a fi Una din operele esentiale ale civilizatiei.a. Anglia .i-a vazut amenintata izolarea ei insulara. lini. Se intelege ca personal nu·. autoritate in epoca noastra..~~e Ie formuleazi'i pe baza acestei conceptii. care Teprezinta traditia $i idealurile trecutului· $i care. Mar x suferind de altfel influenta acestei !jcoli. pp. de exemplu. forme de economie politica asupra tuturor activitatilor umane au.

cum era odinioara erezia in ochii bisericii catolice. Posibile sint. p. Acest paradis este. bol$evismul Ie face credincio$ilar sai. ceea ce este indispensabil intr-o societate oTganizata. 244-245. spre a-I despiigubi de suferintele lor. nici mai putin indemonstrabile decit cele vechi. ceea ce pe F 1'e u. Ibidem. a caror religie nu cunoa$te· 0 viata viitoare. ci de a 0 provoca pe cale revolutionara. in cUeva generatii.a gindi tot at'it de inexorabila pe dt a fast. 7) S) Ibidem. lui Mar x. in cele din urma bizuindu-se pe -agresive ce ameninta orice colectivitate ostilitatea saracilar impotriva celar bogati. el ar trebui sa studieze dispozitia constitutionalil generala a omului.variatiile dupa rasa ale acestuia.eu atit mai virtos cu cit ne oferii tot atiteacontradictii $i obscuritiiti ca iji stravechile carti sfinte" 7). modificarile pe care Ie sufera ca urmare a conditiilor sociale." 'in vreme ce aceasta noua or'induire socialii este inca nedesav'ir$ita $i este amenintatii din afara. F r e u d se indoie~te ca natura schimbata. aceea a religiei. care nu sint nici mai putin indoielnice.. a existat tentatia de a nn se abandona evolutiei naturale transformarea -acestora. pina umana va putea fi vreodata aUt de radical cind mutatiile fericite in natura umana vor G) Ibidem. el Ie deplaseaza. Dar F r e u d nu filtreaza critic doar ideile marxismului. entuziasmul pe care il suscita actualmente in mase miijcarea bol$evici1. situat chiar pe pamint $i oamenii VOl' putea intra in elintr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat. marxismul ignora de fapt natura umana. a creat el 'insuiji noi himere. a stranie asemanaTe cuceea . redus adesea de catre protagoni~tii sai inculti . marx'ismul. J\Iai presus de toate. de privatiunile lor -actuale. el. a interdictie care s-a cliidit pe ijtiinta iji pe tehnica generatii de aceasta. exclusivismul iji.d nu-l poate lasa indiferent. "De$i proscrie nemilos toate sistemele idealiste $i toMe iluziile . pp.scrie el -. 'in care nici a trebuintii nu va ram'ine ne~atisfiicutii. de asemenea. pus 'in practicii. El spera ca. Pentru a reprima instincteIe. Operele Biblia iji Coranul. coerenta. iar a te 'indoi de temeiul ei este a crima pasibila de pedeapsa. in calitatea lor de surse de revelatie. 71mnca necesaTii. ar trebui sa fie in state sa arate in detaliu rolul fiecaruia din aceijti diveriji factori. a instituit de . neconstrin$i. pTecum iji pe ostilitatea oamenilor miirunti de . Pus 'in practica de catre bol$evieii TUiji.ee e! combate. marxismul teoretic a capiitat caracteristicile unei.aItadati1. conceptii despre lume: -are energia. 245. dar Sa ne (!mintim ca em'eii in. la timpul sau.. fiigiiduinta unui timp mai bun.~ncerca sa faca din marxism 0 doctrina sociala veritabila. impotriva vechilor detini1.0 datil ce s-a recunoscut important a enormil a conditiilor economice. sa poata transforma natura umana in aija fel indt oamenii sa triiiascii in comUn in sinul unei noi orinduiri. care iji-a datorat $tiintei originea iji afirmarea sa. 55 . Intocmai ca religia. Este interzis sa se critice teoria marxista. Marxismul.in materie de cunoa~tere a offiului la faimoasele Teze asupra lui Feuerbach -. ale activitatii profede clijtig $i sa observe cum se inhibii sau se stimuleaza sionale. fara a intra 'in conflicte $i efectu'ind. . ale posibilitatilor Teciproe toti aceijti factori" 6). pp.e trista memorie. e drept. ci examineaza ~i modul in care se incerca sa fie acestea transpuse in practica in epoca stalinista d. au a$teptat venirea lui Mesia pe pam'int iji ca Evul me diu cre$tin a crezut mereu ca 'impaTapia lui Dumnezeu este apraape" 8). insa. au inlocuit . Este Tealmente irealizabilii sarcina de a modifica astfel natura umana. dirijeazii spre exterior tendintele umana. nu ne permite sa prevedem momentul in care va fi finisata iji stabila. 245-246.toTi ai puterii.~i$i.

Presses Uni versi taires de France. influent a structurilor institutionale etc. trad. Paris. La mission de Sigmund Freud. "complexul lui Oedip" nu constituie. n preocupa in special calamitatea reprezentata de omul funciarmenteagresiv. o atentie cu totul deosebiti'i. ne simtim 'datori.te lumea secolului XX : "Problema destinului speciei umane . poate.. intre care un loc esential il ocupa factorii sociali (relatiile interumane. 1975. le-a devenit u$or sa. sit facit Un efort adversarului si'iu nu mai putin spre a se afirma in lupta pe care 0 duce impotriva etern. el ne:.scrie el mi se pare a se pune in felul 'urmi'itor: va putea progresul civilizatiei. 1969'. avem motive sit a$teptam ca una din cele doua. care ia in considerare :. in sensul "politicii" Iui Freud. din nefericirea $i angoasa lor. -$i poate fi a:. sa atragem cititorului atentia asupra ultimului alineat din Angoasa in civiZizatie..i psihanaliza sa se prabu:.. "cheia de bolta" a edificiului psihanalizei freudiene. cu ajutorul lor.i utopiile care-i sint proprii. nu am mentiona ca F r e u d nu accepta neconditior. in primul rind agresivitatea. E r i c h Fro m m. biruindu-ne instinctele primare. intuindfaptul de capitala important a ca societatea este mai degraba a:.. Nu avem totu:.. iluziile :. cautind sa discearna caracterul "cvasipolitic" al mi:. lansat in jungla concuren1. Cert este ca F r e u d a tins intotdeauna catre ameliorarea naturii umane.. "remanierea orinduirii sodale".. 1976.'ologice".i in aceste' rinduri dedt 0 speculatie exegetica. Fischer Taschenbuch Verlag.carii psihanalitice. cum s-a afirmat. De asemeneap factorul sexual nu constituie dedt 0 latura a determinismului psihologic freudian. yom miza in mod responsabil pe ratiune. Editions sociales. Eros-ul etern. 56 . reciproC' pini'i la eel din urmit. spre binele omului insu:.a cur" <este omul. aspectele "pa. dedt omul cum' este societatea.easca.i doboare semenii Cll' singele rece eu care dobori copacii intr-o padure. cu respectarea concomitenta a cerintelor culturale ale individului. "puteri cosmice".. avertiza asupra celui mili mare pericoT ce pinde:. Nu am dovedi insa respect fata de adevar daca. 13.. In incheierea acestui paragraf. lar acum. p. Das Unbehagen in del' Kultur.. M u c chi e 11 i.80 . 1) R.a daca. fara ca totu:. Frankfurt am Main. 10) S i g m u n d F r e u d. Sa speram ca "deznodamintul" va fi unul fast.ovaind sa-i analizeze iridelung metehnele. suprimarea mizeriei materiale @ maselor.i. sau.. in acest context.ei.i fundamentat notiunea de supradeterminare. se extermine.). . mit einer Rede yon Thomas Mann als' Nachwort. Oamenii de azi au impins atit de departe dominarea forte lor naturii incit.. Ei 0 $tiu bine $i aceasta este ceea ce explici'i 0 buna.i alti factorl. parte din nelini$tea lor actuali'i. in lumina celor aratate mai sus. "la grande affaire de Freud" 1). si'i domine perturbi'irile aduse vietii in comun de pulsiunile umane de agresiune $i de distrugere ? Din acest punct de vedere epoca actuali'i merita.deveni realitate. inca acum 60 de ani. In aceasta 9) E r i c h Fro m m. Dovada ca il putem inlatura. Freud fiind eel care a introdus :... din engleza. Repere Oridt de paradoxal ar parea faptul. $i in ce mi'isuri'i. p. 95. Cine va pu'tea insi'i sit prevadit' deznodi'imintul ?" 10). in care Freud. acesta este gata sa-:. crede a fi descoperit ca "scopul l'ui Freud era acela de a crea c· mi$care de eliberare morala a omului.t societatea burgheza. 0 mi$care mire ana $i bazata pe $tiintap pentru 0 elita care trebuia sa ghideze umanitatea" 9). cum se exprima R 0 g e r M u c chi ell i. La personnalite de l'enfant.

situatie. P. f) A adus 0 contributie de prim ordin la progresulpslhologiei ca 9tiinta. Wiley & Sons. s-o a$eziim pe baza sa organica. Acest: d) A introdus. e) A corelat in mod dialectic conceptele de structura 9i determinism. . In vol. Sa r a son. eit. de sistem 9i funqie.nueste tn realitate' al psihanalizei. desigur. "Edificiul teoretic precizeaza Freud . op. c) A insistat asupra necesitatii de a privi monistic psihicul.. IV. 21. 421. in Gesammelte. "No man . inaintea gestalti9tilor. 0 conceptie structuralaln psihologie.'fara a Ie reduce insa la acesta. New York. incH nu este de mirare ca astazi configurationi9tii Incearca 0 "integrare" a psi-· hanalizei. arata Ern est Jon e s. "psihicul este un complex sau sistem reflex" cu intrare la 0 extrema $i descarcare (ie$ire) la cealalta: extremitatea senzoriala.. izgonind din acest domeniu conceptiu mistiea a "liberului arbitru". F r e u d. ne faca sa simtim valoiO\reacontradictiilor propulsive . b) A contribuit roasiv la dezvoltarea unei viziuni materialiste..rdriingungslehre ist nUn del' GrundpfeiZer. lnsa.p. 3) 4) 5) 6) . dat fiind faptul ca "la Freud reprezentiirile con$tiintei se raporteaza la pulsiunile· incon$tientului. auf dem das Gebaude der Psychoanalyse ruht" (= "Teo-. 9i ceea ce se petrece Intre indivizi 9iducind astfel la cercetarea personalitatii In lntregime. ci printr-o serie de descoperiri 9i elaborari de cea mai mare Insenmi'ttate. Z'ur Geschichte del' psychoanalytischen Bewegung. E. S. a9a. vazlnd in metabolism expresia ultima a proceselor psihice. prima este. Introducere in psihanalizd. ria refularii este principalul sUlp' pe care sesprijina ediflciul psihanalizei") 2). 1. intre care procesul refularii (9i implicit al defularii) despre care Freud insu9i precizeaza ca reprezirita elementul care sustine structura de rezistenta a conceptiei sale: "Die Ve.Fougeyrollas. atestata 9i de G. cit. pe care a descris-o in complexa ei manifestare antinomica. pe care l-am creatdecit 0 suprastructura pe care noi trebuie lucru. 51. implicit. psihanali9tii cautind sa afle nu numai ceea ce se· petrece in interiorul individului d. nu ne sta lncatn putintd" 4). London. Insa. prine postularea cauzalitatii riguroase a fenomenelor psihice 9i prin incercarea de a stabili determinismul multlplu al acestora. mitice ca acelea din Totem und Tabu (1913) etc.. daca ea rezista pina 9i in urma extirparii unoI' elemente socotite de unii ca fiind baza psihanalizei? Adevarul este ca freudisroul se impune in primul rind nu prin "artefacte" de felul "complexului lui OedipK (care are totu9i justificare de la caz la caz!) 9i nici prin hazardate reconstituiri. Dupa Freud. in vol. in relatie indisolubila cu baza structurala anatomo~fiziologica. 1966. de fata. p. a doua cea motorie" 5). 29. care constituie dinamica psihicului" 3). Incerclnd sa. anticipind chiar unele modele cibernetice in aceasta privinta. Freud's PsychOlogy. S.2) Schriften.p.. Jon e s. Band. dinamice 9i dialectice asupra vietii psihice. sa intocmim 0 lista care sa puncteze important a psihanalizeL freudiene. Personality. ne-am opri la urmatoarele : a) A deschis noi orizonturi de intelegere a comportamentului normal 9i patologic al oamenilor. Sa r a son exerted an impact equal to Freud's on the scientific human behavior" G). ne putem pune urmatoarea intrebare :ce da viabilitate operei teoretice 9i practice a lui Freud. p.subliniaza I I'win G. study of the determinants of g) A dat studiului proceselor 9i trasaturilor psihicului o directie concretii. G. Daca ar fi. printr-o investigare adecvata a motivatiei incon9tiente. F r e u ct. Pol i t z e r.

sa faca abstractie de raporturile care exista intre individ $i semenii sai. I 0 s i f l' e u d...de a fi initiat un nou mod psihologic de investigatie a pacientuluiin elaborarea diagnosticului.i a relatiilor dintre frati. proeesul este departe de a fi terminat. n) A determinat fecunda orientare psihosomatica in medieina. F 8) . -eu toate ea personal a intreprins numeroase eereetari laterale.tiintele invecinate...ti . in aceasta cercetare ea nu reu$e$te decit arareori. decl.. International Universities Press.. Massenpsychologie und Ich-Analyse.. in) A rafinat metoda clink a de cercetare .. posibil de eunoseut. W 0 1 f f.Psychoanalysis. 1967. Limitlndu-se initial la domeniul nevrozelor. Desigur.ca .. care . Paris.i terestre" 10). d bolnavi". intin.. psihologid" 9).i de stapinit eu mijloacele .F.a contribuit din plin 1a . a$a incit psihologia individuala ni se prezinta inca de la 'inceput ca fiind in acela$i timp.a asigurat unificarea fenomenelor cere.copii. VI. absorbind informatli din toate . "Opazitiaspune Freud in Massenpsychologie psihologia individuala $i psihologia socialil sau undu Ich-Analyse (1921) -dintre colectivacare la prima vedere. j) A stimulat. 45. The Developmental Psychologies of Jean Piaget and . dar el este intru totul comparabil cu acela din fizicamoderna.. P. In acest sens I-a preeedat pe J.. psihologia trebuie sa-~i pastreze statutul de . p.tiinta autonoma. s) A indreptat atentia educatorHor asupra conditiilor familiale de formare 'l)i dezvoltare a persona1itatii copilului. Mal in 0 VIski. op. 7) S. poate sa para foarte profunda. p..i evolutiei. 9) V.i detaliata a sexualitatii umane "Teoriile sexualitatii ale lui Freud scria dr. 1') "Ne-a invatat sa ne concentram atentia asupra psihologiei copilului . dob'inde$te 0 noua acceptie. i) A inteles e2.serie acado Vas i 1e P a vel e u . in spiritul a ceea ee numim astazi cercetare in terdisciplinara. Noua Iozinca. "nu existi'i boli.. ·al unui obiect.h) A socializat psihologia.tergerea granitei dintre normal iii patologic.. 17. Pia get.. Pet e l' J.. P a vel c u.. Soma $i Psyche. 1) Ne-a dat despre psihic imaginea unui domeniu natural de fenomene.. fapt reeunoseut azi 8). 1a colaboratorii sai. inh~-un mod nou. de transformat . Psychologie dynamique. 0 psihologie socialii. Desigur.e cereetari d_e ordin antropologic .. . 'in cazuri cu totul exceptinnaIe. k) A promovat eoneeptia genetica in psihologie. 11.nuit . psihanaliza $i-a extins dmpul de cercetare asupra intregii semiologii medicaIe . privind fenomenele psihice din punctul de vedereal genezei ..i a folosit. p. 1960. cea dintii are drept obiect· individul $i cercetarea mijIoacelor de care acesta se serve$te. p) "Doctrina lui Freud .. cit.. Aceasta tocmai pentru ca celalalt joaca intotdeauna 'in viata individului rolul 'unui model.U. 11) B. privitii dintr-un £lnumit unghi.. p. a favorizat omogenizarea diferite10r domenii ale psihologiei. in "Cronica".i asupra '.. 10. scrie K ur t LeVI i n .tiintei. 261.i psihosociologie. . in sensul laTg $i pe deplin justificat al cuvintul'ui" 7).biografiei individului" 11). 1971. New York. insa.) In ciuda unoI' exagerari. a intreprins exploatarea indrazneata .i de urma.ii aeestuia. dintre obi.. al unui asociat sau al unui adversar. metoda psihopato1ogica impusa de Ribot . reliefind importanta relatiilor parinti . ca $i a diiIor pe care Ie urmeaza spre a~$i satisface dorintele $i trebuintele. 0) "Psihanaliza are meritul .i acesta este unul din cele mai mari merite ale sale -. 10) K u r t LeVI i n. pierde mult din logica sa de indata ce 0 privim mai indeaproape.i exceptional 9i.

observa cu probitate. t) "Freud a demonstfat cii afectivitatea.T.. 1. supran aturaIa. 168.care pareau sa nu aiba nimie comun Cll· viata. Jecker15). 2.1983. 'incercind sa-i defineasdi coordonatele psihologice etc. de discernam'int psihologic. Paris.W est f ri e d . multpr activmiti psiho-fiziologice .'in "Noblesse de l'esprit". spre consolidarea con~tiintei in lupta cu instinctele. Herbert Marcuse.). 19) Vezi $i Leo n a r d G a v ri 1i u. S-ar putea cita. v) "A pregatit intr-o masura intelegerea ~i valorificarea ill psihologie a Ullor descoperiri ulterioare din domeniul fiziologiei" 17). p. 59 . se situeaza la antipodul lui Freud.. in general testele proiective).. n. pentru 0 viata civilizata $i pa~llica. Vingt ler.dintre cei mai ilu~tri beneficiari ai psihanalizei 'in aeest sens. 188. ca . 17) V. x) A stiinulat gasirea de noi metode de eunoa$tere a personalitatii umane {Rorschach. 19n. In acela~i timp. Drama psihologiei.au in special meritul de a··descoperi· caracteristicile sexuale ale . Paris.producind confuzie in masa publicului. 1936. prefata 1a Mar t h a Rob e r t. fact01'ul esential al vietii noastre cotidiene" 14) •. alte ~i alte merite de prima important a ale psihanalizei freudiene (de exemplu. 22-23..ons de psychologie medicale.'in {:eea ce prive~te rezultatelemetodei psihanalitice 'in domeniul sexualitatii evident {:a multe din ele vor trebuisa ineerce 0 minutioasa reviZuire tara a ~tirbinimic din meritul metodei freudiene" (Ibidem. este u) A tins eu eonseeventa spre Elepa~ireaomului instinctual. p.1973. in "Amfiteatru".a eredintei intr-o lume. P. 13) N. Flammarion. He u y e r. mai mult decit inteligenta. z) A dat un· impuls fara precedent prozei de analiza.. iar unul . 1957.1970. 3. eu toata critica sa valabila la adresa societatilor. 134. New York. S. pp.p. F r e u d. sexuala . "Freud believed in the ultimate triumph of reason in the individual and in mankind". "In cautarea surselor profunde ale povestirii". industriale avansate de tip capi·tallst 16). irational. contribuind la propulsarea unei viziuni rationale despre lume ~i viata. Paris. Szondi etc.). Romanul inceputurilor $i inceputuriZe romanului. I 0 s if·· We s t f r i e d. Sexualitatea in psihiatrie capata 0 valoare dintre cele mai desearna l(>iaceasta constituie unul din meritele cele mai mari ale doctrinei freudiene" 12)..A. T e r t u Ii a n. 'in "Romania literara". 16) N. faptul de a fi oferit noi criterii de apreciere criticii literare 20) ~i de arta. 20) An g e la Ion.alaturi de acelea ale lui Maury reprezinta ansamblul eel scrie cercetatorul roman N i e 0 I a e Vas chi d e mar complet ~imai bine sistematizat asupra psihologiei visului" 13). 'in continuare. Freud et l'avenir. dar ~i cele de mai sus justifica cu prisosinta interesul 12) Dr. Freud $i Marx. Bucuref?ti. 193. 1966. Bucure~ti: 1928.Le Sommeil et les Reves. 15) Ben jam inN e 1son (Ed. Instinctul sexual. Freud and the 20-th Century. p. pp. eonsidera necesara ~i posibila eontributia freudismului 1a dezintoxiearea ~i pacificarea umanitatii 18). Tho mas Man n. 18-19. Nr..F. Cartea Romaneasca. 193-194) . Faimosul brainstorming reprezinta aplicarea in domeniul creativitatii a "regulii fUl1dampntale" a psihanalizei (asociatii libere sustrase oricarei autocritici). Anul III. pp. Freud s-a pronuntat eu judiciozitate 'impotriva lirieH de elucubratie suprarealista 19).. T. P a:vel c u.. 175. Editura Univers. t) "Lucrarile lui Freud asupra visului. p. Meridian Books. cu un "Cuv'int introductiv" de Prof. Sigmund Freud $i mitulsuprarealismului. releva eu pregnanta Frederik J. eritica P?trunzatoare a marxismului ~i a r'induielii socio-economice generate de acesta. H) G. 18) Tho m a·s Man n.D. Inc. de a fi militat pentru stavilirea agresivitatii 11iviolentei. impulsiv. Acela~i autor (diruia Freud 'iimultume$te pentru invitatia de a vizita Romania ~i pentru straauinta sa de a face cunoscuta psihanaliza 'in tara noastra). anul VIII. Din acest punct de vedere un Herbert Marcuse. Vas chi d e. y) A demonstrat inconsistenta superstitiei.

din fericire pentru Newton. 1966. H i 1gar d. Baltimore.. prin teste. 1970. Sea r s. K ubi e. care sustine ca tranzitia de la psihologia prefreudiana la cea freudiana este de ordinul marilor mutatii geologice ("The transition from Pre-Freudian to Freudian psychology is as abrupt as any transition in the history of the subject") 1). Mac e. C. L. cu 0 grijii mai putin pronuntatii pentru amanunte. H. Ben ass y sau CIa r k L. Vezi Wi 1f rid Hub e Y. Mas s c r man. de "revolutie inedita". A. deoarece au 0 forma ipotetica. el a demonstrat In chip magistral ca autoguvernarea con~tienta a omului nu este un lueru simplu ~i de la sine Inteles.F. A. London. Paris. toate acestea poate cacontin 0 anumita doza de exagerare. preconiza la fel eliminarea con~tiintei din sfera de preocupari a psihologiei 23).. Penguin Books. care calculeazii matematic raporturile dintre un mic numar de date in interiorul" unui canal ingust de informatie. De fapt.J. science de l'homme. P. 21) 22) 23) T. insii Freud i$i mai a$teapta un Einstein al siiu" 21). op. Editorial Foreword In J. rara eco!] serios. K. 1) C. p. K a p I a n. pe cind aceasta este 0 ipotezii ce acopera un domeniu intins de fapte. Ideea de "rasturnare copernicana". t. Her man Pie ron. lucrarile R. Bruxelles. A. Dessayt...nU reprezinta 0 teorie limitata. nou s-a giisit nimeni atit de smintit sa-i reprO$eZe cii nu $i-a verificat experimental ipotezele asupra nebuloaselor extragalactice. de pe cunoscuta pozitie paleobehaviorista care. unii dintre ace. J. J. dar este indiscutabil faptul ca parintele psihanalizei are partea sa de genialitate. Me Hun t. p. 14.tia negasinducse decit in relatii tangentiale cu psihanaliza (propsihanali. Jam e s V. In primul rind. $i de aceea nu poate fi comparata cu legile lui Boyle $i Charles. In acest sens ea este de comparat cu ipotezele lui Newton care. a facut un salt imaginal' in" cosmos. unii propunindu-~i chiar sa lichideze definitiv . Maryland. p.). afirmatia lui K u r t T u c h 01 sky ca fiecare volum din opera lui Freud a zguduit lumea 2). cit. R. A. Propozitiile lui Newton $i Freud nu sint desigur in miisurii sa explice arice fenomen. Mac e. 1. B row n. ea omul. W 0 I P e. de tipul celor indriigite de experimentali$ti.i irevocabil ell "problema incon~tientului" ~i cu psihanaliza. filee parte dintr-o retea eomplexa de relatii determinate biologic ~i social (sa nu uitam ca pentru Freud oriee psihologie este integral sociala). S pit z. La revolution psychanalytique. Rob R. Don aId M. I.D.ti) 22). Ern s t K r i s. inca acum mai bine de jumatate de secoi. Pergamon. E y s e n c k. Ant 0 i n eVe r got e. A.permanent de care se bucura opera lui Freud In lumea contemporana. 1966. i In notita introductiva. nu sint absente nici pozitiile de respingere (H.a-zisului "liber arbitru"... Me C 0 Ii nell. 200. La psychanalyse.M. 1967. 60 . dar. probe de laborator. statistici sau prin formalizari de tip logico-matematic. S a r a son. Pe de alta part~. ale lui Ohm sau ale lui Weber $i Fechner. masuratori. problema "validarii" psihanalizei pe cale experimentala. J. ale cawr legi structural-cauzale J. Freud and the PostFreudians. Hull. Atitudine extremista. Co I b y etc. "Opera luii Freud . departe de a aetiona in virtutea prerogativelor divine ale a. ]VI 1 e s. 2) Mar the Rob e r t. Eliminating the Unconscious: A Behaviorist View of Psychoanalysis. C. Ccmsidera~ii finale Este hiperbolica afirmatia lui C. M.subliniaza pe buna dreptate J. este luata azi tot mai in serios. VII. Press. B row n. pe baza citorva observatii fiicute asupra comportarii ciiderii obiectelor pe pamint. B row n" . dar care trebuie tratata cu circumspectia de rigoare.. 268 ~i urm. C. E. fiind de citat in acest sens.

"j\fetoda. Pol i t z e r. dincolo de orice "experiment social" totalitarist. ci $i 0 fundamentare solida pentru orice program realist de perfectionare psihologica $i' etica a omului. de la individualismul feroce. daca vrea sa fie cn adevarat libel'. la. 2 oUobre 1979. daca reformatorul social cunoa$te motivatia incon$tienta a comportamentu~ui timan. actioneze rational. prin mijloacele de care d~spunea in domeniul sau de activitate.) ]\-1 Anno LVI. p. in conceptia freudiana. 0 s b 0 l' n. element care prezinta doua aspecte esentiale: pe. 412. Dimpotrivii. psihologul fraucez G e 0 r g e s Pol i t z e r 3). con$tiinta. lVI a r i 0 S pin e 11 a va opina $i el ca psihana1iza freudiana constituie un aport ftmdamental la edificarea oferindu-ne nu pur $i simplu 0 metodologie a cunoa$terii unei noi rationalitati. omului ca atare. echilibru $i ponderatie. 7) Ibidem. daea se lasiI spemnte de a se Conferi comportamentului tara. prin cunoa~terea ~i dirijarea instinctelor pe caile admise de convietuirea intr-o societate civilizati'i. in vederea "TegliiTii TapoTtuTiloT dintTe oameni. In felul acesta psihanaliza freudiana constituie nu numai 0 conceptie ~tiintifica despre psihicul uman ~i phihoterapia corespunzatoare. favorizeaza in mod practic ina1tarea de la abisal la apical. In al doilea rind. sustine Freud. Optlnd pentru (l exegeza obiectiva a operei lui Freud. 413. Dr. este de a face tn a$a fel incit oamenii sa gindeasca $i sa. in vederea satisfacerii tot mai depline a trebuintelor umanitatii.). de la impulsul obscur $i patima. 5) R. reprezinta elementul prin care omul se ridicii deasupra· conditiei animale. Analizind rolul umanist al psihanalizei freudiene $i subliniind importanta cardinala a cunoa§terii adecv"ate a realitatilor psihologice de catre cei care conduc marile procese de transformare sociala. esentialmente pedagogica". Identificam in aceste rinduri incon$tiente tocmai "ideea-forta" dezvoltata de Freud in intreaga sa opera. al eticii superioare. p. la claritate. intr-un scurt eseu publicat in ziarul L'Unita.. cit. in concordanta eu civilizatia con creta a epocii. p. Civilizatia. daruindu-se cu 0 rara tenacitate ~i pasiune urn aTIista realizarii acestui scop. Die Zukunft einer Illusion. R e u b e nOs b 0 r n scrie: "Ceea ce il preoeupa pe reformator. el este tnarmat spre a da acestor forte 0 directie obiectivii $i mtionalii" 5). 33. in care con damna pe cei care in loc sa int21eaga rastalmacesc. de consoli dare a saltului omenirii de la pitecantrop la Homo sapiens. la 1'atiune. la autocontrol ~i' obiectivitate. de la starile confuz'O ~i anxiogene.trebuie sa Ie cunoasca ~i sa tina efectiv seama de ele. 3) 1. a fixat practicii psihanalitice un scop elevat. de 1a instinct. Psihanaliza a generat astfel nu numai 0 psihoterapie. in L'Unita. in special in ceea ce prive$te repartitia bunurilor accesibile" 6). Cultura. intelegind prin acea. op. pe drept cuviut. LEONARD GAVRlLlU G. agresiv. 1a empatie $i altruism. incon$tient. 6) S. pe de alta parte luarea in stiipinirc a naturii uma1ie.sta 0 opozitie socialmente organizata impotriva individului incapabil sa se ridice la orizontul ratiunii. Le my the de l'antipsychanalyse. la integra rea sociala. 115. p. a r i 0 S pin e 11 a. 61 . ci $i 0 pedagogie. intr-un cuvint. F l' e u d. punind intr-un mod nou problema eduearii $i reeducarii omului. de 0 parte luarea in stiipinire a fortelor naturii. demn de altitudinea rolului istoric al omului. a cElJ:acterizat-o. Stnt insa putine lor un seop mtional. N. raspunsintrebarile fundamentale cu privire la sursa unci parti insemnate a imtionalitatii omene$ti. Frelfd piu frainteso che capito. ci ~i una de interventiepentru transform area sa 1. in sensul tntelegerii realitatilor vietii sociale. trebuie aparata impotriva individului 7).. 227.

IN1'ROD UC:ERE IN PSIHAN ALIZA .

404 .Partea 'Intii ACTELE RATATE 5 - cd.

Fire:. ae rabaarea sa. ar dod sa intre in contact permanent cu ea.~punern un bolner". Dar daca exista cumva printl'e dumneavoastra cineva care. care ne c1icteaz& aceasti'i conduita neobi~nuita.. In acest caz 11 punen1 la cureIlt eu dificult£itile rnetodei. Acestea mnd spuse. Va voi demonstra ca intreaga orientare a culturii dumneavoastra anterioare 9i toate deprinderile de gin~ dire au fa cut din dumneavoastra. .tV" l' d a1 e merd· lcmn. rn~l1l~r.:t~~ va CielJ:llae ct~~. nu va sfatuiesc sa mai veniti sa ma ascultati 9i altadata. cit despre rezultat.In :ar~se 'va COIYl~orta -0 11. nemultumindu-se Cll 0 cunoa9tere superficiala a psihanalizei. dar in mod sigur va pot afirma ca faptul de" afi asistat 1a aceste prel~geri nu va va face capabili sa intreprindeti 0 cercetare sau sa conduceti un tratament psihanalitic..a eu coru.ansele de reu.. ci l-a~ pune direct in garda impotriva unei asemenea tentative.te. Tl'ebuie totu~i sa presupun ea aveti cuno:?tinta de faptul ca pSlhanaliza este un proeedeu de tratament medical al persoanelor care surera de boli nervoase. Cred ca sintem' indreptatiti s-o facenl. acela care ar alege aceasta cariera s-ar priva de arice posibi-I• 67 . nu va pot spune dinainte ceea ce veti dobindi prin prelegerile ill21e din punctul de vedel'e a1 intelegerii psihanalizei. va pot arata cu ajutorul unui exemplu ca In acest domeniu lucrurile nu se petrec ca in alte l'amuri . In aceasta situatie. spre a domina aceasta ostilitate instinctiva. Procedarn insa eu totul altfel atunci cind supunem unnevrotic tratalnentulLli psihanalitic.. a car or irnportanta 0 \Teti sesiza poate mai ti1'ziu.. ma obliga sa procedez ca 9i cum nu ati :?ti nimic in pl'ivinta acestei terne ~i ati simti nevoia de a fi intiati in e1ementele ei de baza. v +' l' ' . ne dam toata sllmta sa mlnimalizam in ochii' s21 inconvenientele :?i si'H dam toate asigurarile posibile in ceea ce prive:. de m~elegerea. de docllltmeCl. menite Sa constituie 0 Introducere in psihanuliza. .g~ne~~. ell efot'turile ~i sacrificiile pc care Ie cere.te succesul tratamentului.. Cl In~r-o.:1stamaterie. nu numai di l-a~ sfatui Sa-9i schimbe intentia.. Ii spunem Cd nu-i putem pro:. neOSHJl_a.lite nirnic • v' •• . emv Sl..ita. In situatia acfuala. va voi infati9a toate neajunsurile care sint in mod l1ecesar legate de didactica psihanalizei 9i toate dificultatile care se opun formarii unei opinii personale in aee.l. in chip inevitabil adversari ai psihanalizei 'ii va voi arata' ee anumeaveti de 111vinsin dumneavoastra in~iva. une LenmcI terapeutIce. l~lU .l\'enl TI1oti\T2serioase. Dal' insu~i rostul acestor prelegeri. pel1tl'u ea procedind asHel ne sparim in chipefec~ tiv . Ca atare. Se mtelege de 1a sine Cd .aV~1 msu~l. eu cl1xrata sa..m . PREAMBUL l\U ~tiu dti dintl'e dLlmneavoastra cunosc psihanaliza din lectura san din auzite. '<'l~ 'bll ~lgur~ ca a. Va rog sa nu mi-o luati in nume de rau daca voi lncepe prin a va trata pentru moment ca pe ace9ti bolnavi nevrotici.e..

fara a se lasa descut"ajati de avertismentele mele. ei VOl' fi bineveniti. Pacientul vo1'be.oara pe ecranul einematografic.te dificultatile psihanalizei.tri. de preferinta de acte ea aeelea care se desfa:. In chirurgie asistati la interventiile £acute pe bolnav si chiar trebuie sa incercati sa Ie executati dumneavoastra insiva.i a se comporta. directa cu obiectele .totu:.) 2) In textul original: "wie man clurch blosse Reclen etw'-s gegen die Krankheit ausrichten kann".i inca in zilele noastre cuvintul .>ioameni . Cea dintii... dreptul dE:a cunoa.idurabila.. vi se pune sub ochi. Ii da explicatii :.tiu sigur ca bolnavii doar "i. (Nota trad.i. Vedeti 'preparatul anatomic. i.i didactidi psihanalizei.i ilogica. In invatamintul medical este utilizat in mod obisnuit simtul vazului. Tratamentul psihanalitic nu comporta dedt un schimb de cuvinte intre pacient..i inchipuie" ca au cutare sau cutare simp tome ? Initial cuvintele fiiceau parte din magie . Exista . Daca unii dintre dumneavoastra apartin acestei categorii . contractia mu:.to~ al fizionomiei sale.te intr-un muzeu. in multe cazuri. il indeamna sa-:.i numai gindindu-va la faptele pe care ni Ie ofera razboiul.i. izolat.. ~i in psihiatrie 1) " prezenta~ea bolnavului..i impresii din prezent.i medic.te. profesorul in invatamintul medical indepline.. Medicul il asculta... nu pier de niciodata oeazia de a-. Dumneavoastra toti aveti ins8. va pune la dispozitie 0 multime de date de observatie care va lasa 0 impresie profunda :..i-a pastrat mult din puterea sa 111agic2l de odinioara. Aeeasta critic a este inconsecventa .i ostilitate :.i al unui interpret care va in80te:. se straduie9te sa dirijeze cursul ideilor pacientului. cu simptomele afectiunii sale.i persoane pentru care arice cuno. Pina.. Mai tirziu se prezinta simturilor dllmneavoastra bolnavul. chiar microbul care a provocat boala. sa se vadii capitolul introduetiv din partea a treia a eartH.e nu se lasa convins dedt de ceea ce estevizibil9i palpabil.i s1nteti incredintati ca yeti dobindi.i. i9i confeseaza dorintele pornirile sale afective..... dificultate este inerenta insa...te rolul unui ghid .. VOl' 1'eveni aid data viitoare.iva fi gata sa dezlantule impotriva lui toate spirite1e re1e care stau lapinda in ea. car..iitate de succes universitar . probabil va yeti face 0 idee suman'! asupra multitudinii acestor spirite' rele fie . precipitatul care se 'formeaza' in eprubeta ca rezultat alunei reactii chimice.chiulul ca efect al excitariinervilor acestuia.l manifesta indoiala eu privire la efieacitatea pe care 0 pot avea. se plinge. produsele procesu1ui sau morbid .. "simplele eonvorbiri" 2). Anturajul neinformat al pacientilor no.i aminteasca. Cu ajutorulcuvintelor un om 1) In eeea ce prive~te delimitarea pe care Freud 0 opereaza intre psihanaliza $i psihiatrie. convingerea despre existenta unor fapte noi. ca mijloc de tratament. eonsaeratii teariei psihanalHice a nevrozelor. }')oveste:. printr-o perceptie nemijlocita.n pofida inconvenientelor la care am fikutaluzie. Oare nu aceia:. 'cu jocul schimb3.. lucrurile se petree eu totnl diferit in psihanaliza... Din nefericire. neintelegindu-i aspiratiile.i s-ar afla in calitatede practician in mijlocul unei societati care....) .i observa reactiile de comprehensiune sau de respingere pe care Ie provoaca in acest fel la bolnay..teevenirriente din viata sa anterioara .. ii orienteaza atentia in anumite directii. Astfel. in timp ce va puneti in relatie. il va privi cu nein""..tinta nouaeste atragatoare. (Nota had.. cu felul sau de a vorbi . credere .

contemporani cu evenimentele in cauza sau destul de apropiati de e1e. trebuie sa ascunda fata de ceilalti.i faptele de anTIe ale lui Alexandru eel Mare.tienta de unitatea sa.it. adica lei cartile lui Plutarh. ceea ce el. Aceasti:i imagine poate fi explicaUi prin convingerea galilor ca forta fiziea nU inseamna nimic in comparatie eu puterea euvintu1ui" (Introducere in semantica. Despre aceasta puteti fi doar informat :. caci profesorul de istorie n-a luat parte nicidecum la expeditiile l~i Alexandru. de indata ce va sesiza prezenta fie :. serie Lucian. el va poate pune sub 3) Acest adevar este adesea subllniat ~i de protagoni~tii psiholingvisticii ~i semioticii din zi1ele noastre ..1. de gradul de incredere pe care vi-l inspira aeela care va informeaza despre psihanalizii Imaginati-va pentru 0 clipa Ca asistati nu 10. co.i a unui singur martor indiferent. Deci nu puteti asista. ar fi permis vizionarea ~i .scrierile vechilor istorid. il reprezentau pe Hercule . 0 lectie de istorie ~ica vorbitorul va. Dar nici acest lucru nu ne sta in putinti'L Conversatia care constituie tratamentul psihanalitic nu ingaduie auditori . cu ajut5ru1 cuvintu1ui profesoru1 transmite ~tiinta so. va creeaza conditii neobi9nuite in ceea ce prive~te forinarea unei opinii.(Nota trad. 10. Cuvintele declan~eaza afecte ~i constituie pentfu oameni mijlocul general de influentare reciproca. Ce motive ati avea sa credeti in veridicitatea expunerii sale? La prima vedere situafia pare inca .. poveste9te despre viata ::.audierea nestinghcrita a ~edintelor de cura psihanalitica. in cursul unei Jectii de psihiatrie poate fi prezentat studentilor un neurastenic sau un isteric care sa-~i exprime necazurile ~i sa-~i descrie simptomele.i.) {) Telmica "pereti1or unitransparenti". pusa 1a pUnet mai tirziu. (Nota !rad.isi poate face semenu1 fericit sau iI poate impinge 10. Dar aici intervine a circumstanta care 11 face pe istoric· demn de crezare.p. de exemplu. bolnavul va tacea'). de a doua mina. Diodo!'. elevilor.eu ajutoru1 metode1or de inregistrare fonica .ipinire pe auditoriu ~i Ii determina judecatile ~i deciziile 3). Sa nu cautam deci sa diminuam valoarea pe care 0 poate prezenta utilizarea cuvintelor In psihoterapie ~i sa ne multumim sa asistam ca auditod la schimbul de cuvinte care are IDe intre psihanalist ~i pacient. co. sa zicern a~a. Totul depinde. nu vrea sa-~i marturiseasca nici sie. co. Bueure~ti.ll. il mmeazaeu placere ~i.un tratament psihanalitic. ca persoana com.) 69 . 129). Faptul de a nu putea obtine decit informatii. ea nu se preteaza la demonstratie..poveste~te di galii. "Lucian din Samosata .i mai defavorabila deciti:n cazul psihanalizei. in sensul -cel mai riguros 0..simbo1u1 puterii ca pe un -barbat batrin care trage dupa sine oameni ale CarOl'urechi slnt legate eu lanturi de aur de limba eroului Gamenii ace~tia.bolnavul nu Ie va transmite decit daca are pentru medic 0 inclil1c:tie afectiva deosebita.scrie de pilda A dam S c h a f f .despre informatiile de care are nevoie psihanalist'. Aceasta se datorc:.. in sfir. persoana sociala autonoma. 1966. . Editura $tiintifica. ceea ce el. nu aveti posibilitatea sa cunow?teti psihanaliza dedt din auzlte.1 tetmenului. iar un orator pune st. ci 10.. se refera 10. auditori. de~i 1e-ar fi u~or sa se elibereze. 0 lectie de psihiatde. pe cind psihanalistul va vorbe9te eel putin de fapte in care el insu9i a indeplinit un 1'01. sa va trimita 10.te faptulul ca informatiile privesc ceea ce este mai intii11 in viata bolnavului..disperare. In mare masura.cu bucurie pe eel ce i-a sUbjugat. Firc'?te. EI paate. Dar aceasta va fi totuI. Arrian etc. Cit.

rnai rnuJt lasinCll1alizat de Ull psihanalist i:ncerclrld pe prol-Jriul eu efectele psiha11alizei 91 profiti1:1d d2 aC2st spre a afla mecanisn1ele l)tocedtlrii in toate nllantele sale.er1T~lnat Intreaga sa evolu~le.pop~rului. toate documentele prezentate nu dovedesc decit ca generatiile trecute au crezut in existenta lui Alexandru si in realitatea faptelor sale de vitejie ~i in acest considerent puteti gasi un nou punet de plecare pentru critica dumneavoastra...t2 Y!1}. In eazul lui Alexandru. care va conchide ca nu tot ceea ee s-a spus despre Alexandru este demn de crezare sau poate fi stabilit eu certitucUne in toate . cum S8 poate preda psihanaliza . nLl trebuie sa 112 a~tept3.i~m fast uin1it sa constat -'..11t.te 0 eale de acces la acea. dElI' pOE~te1a nevol. (Nota tract) .i-au insu. caruia Tn ultin1ii ani ai existentei sale i-a consacrat un \lE~ststudiu (i1.amanuntele . Se de lit . S. Faclnd acest lueru. Fischel' Verlag. tlrrnirld aceasta ca. La drept vorbind..veti tine seama de aceia~j factori. s2n:. .l la ceea ce numim alJtoobsel'\latie. Briefe 1873-1939.. ca un veTitabil traumatism al celei dintfi copilarii In biografia unui individ nevrotic" (S. veti avea in continuare destule prilejuri de a Ie aprecia valoarea. pot constitui obiecte de autoanaliza.iclarHice nu numai originile religiei evreilor.eaza evenimentele intr-o maniera aproape identici'i. toate cE'trtile de istorie de care dispunem in'fati. Aceasta nn se reduce intru se.1 aise $1 monoteismul).1 in general cunoscute. rezultatul examenului va fi cu siguranta lini.1n la T2Edizarea "llnor -·progrese n(~li:mjta. Frankfurt a. capeti convingerea atitde canfata eu rea]jltaltea procese1m des crise de psihana1iza ~i la ustete:'Cl conceptiilor Este cazul sa spllnem totLl~i ca...a _fo~t preocupat toa~a vlata de personalitatea fondatDrului cultull1i nlozaic..expe~ienta 70 .ci 9i originile antisemitisrnului.sta ucenicie. M.titor.. eft despre il1doielile pe care Ie puteti concepe in legatura cu gradul de incredere medtat de relatarile unui psihanalist. prin studierea propriei personaliti'iti..sine ca acest i G) S.1 dad nu avem nid 0 posibilitate de a face din aceasta obiect de demonstratie. 193"7-ca sa embrionara: ea sa spun a~a :a det. gratie cJ:torva indicatE referitoare la mecanismul lor.2 sa ordoneze.le.i concordantamarturinor lor.ochi re:eroduceri de monedesau de statui ale regelui ~i 0 fotografie a D. a1 qoilea. Freud .sul~totv. 1960. Daci'i abordati apoi examenu1 izvoarelor mai vechi. care. p.i nu considera a fi real.. insa exista fire.it psihanaliza inty-un mod sistematic. conferentiarul nu are nid un niotiv plauzibil de a Va face sa admiteti drept real ceea ce el iDSu.Psihanaliza se Invata mal intH pe tine lllSuti. Decizia dumneavoastra va fi determinata de doua considerente principale: primul. 111Iluenta OlllUIUl lVIOlse ~l Ie~lI'ea dlIl Eglpt- :x?erien'~a prir. totu~i eu reruz sa admit ca ati putea pari'isi sala de conferinte Indoindu-va de existenta in realitate a 1ui Alexandru cel Mare.scrie ellntr-o scrlsoare datata 14 dee.. anmrle mobilurile care i-au putut cali'iuzi pe autori . aceastEi ucenicIe nu este facWI Ojiputini sint· eel care :.Existao Intreaga categorh::~ de fenorllene "psihice~ foarte -frecvente . plnZt In ziiele noastre. Acum aveti dreptul sa ma IntrebE4i: daci'i nu exista un criteriu obiediv in judecarea veridicitatii psihanalizei .i cum ne putem convinge de adevarul afirmatiilor sale? Intr-adevar. dar va Ii f. F r e u d..1Ozaicului pompeian care reprezinta batalia de la Issos.n~r~~ala a . ".>ialtminteri dadi este vorba de personaliti'iti' ca Moise 5) sau Nimrod. printre altele. 431). 111 care Ineearea.

. Aceste tulburari' psihicenu sintaccesibi1e unei >actiuni _terapeutice decit in masura in care eleconstituie efecte secundare ale J~mei afectiuni organke oarecare.••••••.invocatespre •.tem tare multsanufitiobligati.zen~a:ile lor. sa Ie . aici. Cli?a cum sint ele predate in ~coli. r:ur desc:'ip~i. psihiatriise intreaMei in~i~idadi p:e. illfluent~ terapellticapecar~ .••.sa Ie eon~ cepeti din punet de vedere biologic. pecare s-o puteti utilizaln atillgerea scopurilor eerute deactivitatea medicali'!. a~a cum este regula in to CIterelatiileumane. orientare care va indeparteaza. >< . Beacon Bouse Inc. .acestea nudau. 0.l1burare psihica. nm legatunlereclproce. AceastE1este 0 lacuna pe earepsihanaliza Ea·' vrea sa olare· psihiatriei bazapsihologica ·caI'@'n lipse$te. invocate. 0) ]Vlai 'tLcziu. cad. .i'0 t1. pe care-i lncerpati dispretuiti'atit..lui ~i tulburari10r acestora cauze anatomice. niei psihologiadenumita experimentala ~i care se alatura fiziologieisimturilor nn sint capabile. Nu.. nostruorganism. Aceastainseamna sigur 0 limitarepentru activitatea dumneavoastra medicala.). Ta. se ocupa dedescriereatulburarilorpsihicepecare Ie observai?i de reunirealorin tablouri elinice ..•. nicla .. (Nota trad) . vra~ilor. este adevarat. ramas strEtini de modul dea gindi PSillOlogic $i de aceea v-ati obi$nuit. refuzlndu-i arice earacter $tiintific i?i abandonindu-l.En T1U n~socotescmotivele .Chiar in cadru1medicinii.. culmineaza function area admirabilului $1 complicatului.Incane lipse~te acea ~tiintafilozofica auxiliarS.sociodrama.• >i< •..•.portul dintre cOrp $i suflet $i sa va oiere mijlocul dea intelegeotulburare psihica posibila.. Pregatirea pecare atiprimit-o pina in prezent a imprimatgindirii dumneavoastra 0 anumita.1sufletului nu . mo mecamsmul.. .·o·bqnfiparfe·· cii11. Tocmaide aceea ati.scuza. psihica$imai . <t.. mult de psihanaliza. L. Editia j'ntii a apa['ut In 1934. din eauzastudiilor dumneavoastra medicale anterioare.extelentmijloc nu poate ffutilizat dedt individual i?i nu se apliccl niciodata untii grup l3) • .i?i mistkilor..S:orespuJ:'lde.•••••. sperind sa deseopere te1'enu1 comun care sa faca inteleas... Ati fost.expIicati plasindu-va din punctul de vedere}l chimiei $1fizicii. sestraduie~te 8-0 inla!ure.intilnirea dintre p tulburare somatica .... explicatie Teferitoar.sa ..morbide" dar. GrQup Psychptherapy and {vezi Who shall survive ? Foundations . bolnavul incepe>lntotdeaunaprina"i?i prezenta fateta sa·. i?irnisticilor.1e..••.•• s~oexercitati. tea..d '. sa va furnizeze date utile en privire 10.::en:~rita~:ltur~elede. 1978. a fost orientat niciodata spre viata psihica prin care. pe dnd interesul dumneavoastya nu.•.e ~a simptome. Nici filozofia speculativa. eunoa~tem me1 ongll1ea. psihiatria.Acces1. ell toate aces-. prQfanilor. NeVI York. Third Edition.ACe~s. filozofilor naturE ... sa •priviti cu. nid omodificare demonstnbilc'i a organului anatomic. ....·d •."... tablouri nosologice.psihanaliza trebuiesase tin a 1a distanta de orIce presup~zitie de ordin anatomic. neincredere acesf< mod· de a gindi. eit despremodificarile. poetHor.l1uidumneavoastra la upsihanaliza" se mai opune9i 0 aWi difkultate careinsa nu mai este inerentapsihanalizei caatare:tQcrnai dumneavbastra sinteti. alesnnptomelor din care se compun acestfj. J. deprini?Lsa. Mo r e nova pUne totw~i 1a punet 0 psihoterapie de grup of Sociornetry.talacunadin pregatixeadumneavoastra. responsabilide aeeasta. in momentele lorcele mai bune.atribuiti fUnc~ ~iilor organisffil. nid psihologia desciiptiva. spre p~guba dumneqvoastra. i '% ·. i?tiinta. 1e l<'isatiprofanilor. Bpre a ajunge.

llarii psihicului Cll con.i fantastica. dupa cum nu voi acuza nici pregatirea dumneavoastra anterioara.i i.. va fi tocmai motivul pentru care eo. i.iilor nervoase ~i psihice. firec. poate sa apara van a logomahie.i activitatii sociale. artei .ponsabil nici pe dumneavoastra.tiinta drept 0 caracteristica definitorie a psihicului .1 cereetarii psihanalitice constituie -sursa cea mai importanta a rezis72 . 10. Psihanaliza trebuie de altminteri sa afirme caexista 0 gindire incon.i decisiva..1'fi prin ele fnsele incon. in sensul restrins sau larg .. care pina in prezent nu a fost apreciat la valoarea so.i 0 vointa incon.. ele reprezinta elemente viguroase. aeestea nu 0.tiintei.tiente inaugureaza in lume $i in ....1'fi decit acte izolate.i Ii atrag 0 dezaprobare generala: una dintre ele se love~te de b . dimpotriva.Ele s-au mentinut datorita fortei vietH afective ..tiente. un rol extraordinar de important.stra inca nu puteti pricepe cu ce drept consider eu co. indeplinesc. contine in special afirmatia ca pulsiunile pe care Ie putem ealifica doar drept sexuale. .. mai mica obiectie care i s-a1' opune. Conform experientei mele.tiintei.ereatiile eele mai inalte ale spiritului uman in domeniile culturii.edt pe notiuni pur psihologice. Definitia pe care 0 da eo.firmo. 0 dificultate. dumneavoo.. in ceea ce prive~te cele eom. ma tem...tie eo..tientul".. tio. negarea incon. fractiuni aie vietii psihiee totale. Mai mult dedt atit: psihanaliza afirma ca unele .conceptiei care a putut duce 10. gindirii ~i vointei. psihanaliza sa nu obiecteze impotriva echiv<.te. Aceasta identificare a psihismului cu con. al termenului. Sa nu desconsideram pre a mult aceste prejudecati. procesele psihice 0. seama de evolu-.. de care. Dar. ale unoI' faze din dezyoltarea umanitatii.tienta . aceea care afirma ca "psihicuI este con.chimie sau fiziologic.>it. intr-:-o masura care este departe de a fi neglijabila. nu va voi face res.i sa pescuiasca inapa tulbure. dupa cum Inca nu va puteti do. pI'ejudecata 0 propozitie atit de abstro.. Tot a~a de putin puteti Mnui legatura intima care exista intre aeeasta prima indrazneala a psihanalizei . in etiologia mala9.. in legatura cu aceasta..tientul. sanu se sprijine 9..' " Potrivit celei dintli dintre aceste premise neagreate alepsihanalizei.. ca noi sintem. Dar prin aceo.ocheaza pe toata lumea .nuiti sa identificam psihicul cu con~tientul.tiinta 0 orientare noua . de altfel.tiente. Cu toate acestea..i lupta impotriva lor' este dificila.. obi.cti'i co.i care ar vol sa opereze in tenebre .. rama. ceea ee.tienta.i indeparteaza de 10.i prin aceasta o. Dintre premisele psihimalizei.i acelea~i emotii sexu~le partiCipa.tiinta esoterica .tiinta ni se pare chiar atit de fireasca incH vedem 0 absurditate manifesta in ceo. aversiunea suscitata de acest rezu1tal 0.sta definitie .ite utile.ta pentru noi in studiul continutului com. dona . A doua propozitie pe care psihanaliza 0 proclama ca pe una din descoperirile sale. dar va pot asigura ca admiterea proceselor psihice incon. 'psihicului arata ca acesta se compune din procese care apartin dorneniilor sentimentului.. chiar necesare..tientul sau a extinderii acestuia dincolo de limitele con.>i ca psihologia com.i de avantajele unei o... eealalta de 0 prejudecata estetico-morala.prejudecata intelectuala..tientului (presupunj'nd ca acesta exista) .. Mai este in sflr. va va aparea 1a inceput ciudata. nu se poate co.. A discuta despre legitimitatea echivalarii psihicului eu 'con..semenea negatii. Amintiti-va..i con.. ca socotim tocrrw. inceput odce simpatie din partea adepJilor unei ~tiinte reci .i atrage banuiala de' a nu fi decit 0 .i aceea pe care 0 voi mentiona mai departe.

societatea nu ar adn. Singurul nostru scop a fost sa expunem 0 stare de fapt pe eare credem ea am constatat-o ca urmare a unei munci perseverente. mentinindu-~i obieetiile. 176) . 1969.ou individ component al societatii umane repetlnd. recreata' in acela~i fel.dupa cum remarca P. societatea transformadezagreabilul in just ~i combate adevarurile psihanalizei cu argumente logiee 9i faptice din domeniul afectivit. in mare p~te. Privat. revendicarile de ordin sexual ocupind primul plan. spre deosebire de Her e :c t 1\1arc use in ale carui mIlni. Or. S2crificarea propriilor instincte. freudismul va degenera intr-o doctrina a eliberarii cvasianarhice a omului.·ualregungen" in textul original (Nota tracl. E. Gravele insuficiente ale modelului de om proiectat de Mar c use ne dau dreptul .) Freud insu~i se raliaza acestei atitudini sociale.tentelor de care se love~te aceasta cercetare. sub forma de prejudecati impotriva tuturor tentativelor de respingere. (:-Jota trad. natura umana este astfel eonstruita incH sintem inclinati sa consideram drept injust ceea ce nu ne este pe plac .) 7) 8) 73 . instinetele sexuale sint greu de infrinat ~i fiecare individ care are a participa lao activit ate culturala se expune pericolului de a-~i. Printre fortele instinctive refulate in acest mod. pulsiunile sexuale indeplinesc un rol considerabil. Astfel."itii. Tocmai de aceea ea nu se impaca eu aeest rezultat ~tiintifie alpsihanalizei de care ne ocupam noi : ea l-ar ve~teji bucuroasa ea Hind contrariu punctului de vedere estetie. 7) Dar ne referim aici la 0 structura instabila. vedea instinctele rezistlnd acestei refulari. pu~em continua. ele sufera (> sublimare. fiecare n. obiectia trebuie sa se transpum\ pe plan intelectual. ea nu are nici un interes ca forta instinctelor sexuale sa I'ecunoscuta ~i ca importanta vietH sexuale sa fie I'elevata fiecaruia. Societatea nu· vede 0 D1ai grava amenintare pentru cultura sa declt aceea pe care ar prezenta-o libertatea instinctelor sexuale ~i revenirea lor la scopurile primitive 8). noi nu am vrut sa manifestam nici 0 tendinta. adiea sint deturnate de la scopul lor sexual ~i orientate spre seopuri socialmente superioare ~i care nu mai au in ele nimie sexual. condamnabil din punet de vedere moral. in acest eaz este u~or de gasit argumente pentru justificari. Credem ca avem dreptul sa respingem ~i de data aceasta interventia unor eonsiderente utili tare In mlmca 9tiintifica ~i aceasta chiar inainte de a examina daci'i teme:riJe in numele carora ni se impun aceste eonsiderente sint sau nu justiflcate. Dar nu eu repro~uri de acest gen se poate suprima un rezultat obiectiv al muncH ~tiintifice. Pentru ineeput este p:rea multo Daca aceasta perspectiva n~ va inspiHminta. De asemenea. Vreti sa ~titi cumne explleam noi faptul? Sintem de pareni ca cultura a fost creata sub presiunea necesitatilor vitale si in dauna satisfacerH instinetelor si ea ea este. Se euvine insa sa observam ea in formularea fiecarei teze critice. in ciuda criticii valabile pe care 0 face "societatii de consum". ea a adoptat mai degraba 0 metoda de educatie care consta in deturnarea atentiei de la acest domeniu. Acestea ar fi numai citeva din difieultatile eu care va yeti confrunta in alternativa ca va yeti ocupa de psihanaliza.ite sa i se reaminteasca aceasta parte obscura a fundamentului pe care S8 sprijina. p. *" * "Se:l. Toulouse. in benefieiul ansamblului colectivitatii. IV1 ass e t (a se vedea La pensee de Herbert Marcuse.sa vorbim mai degrabii de subumanismul dedt de umanismul accstui filozof. Daca vrea sa se ~faca auzita. periculos in toate privintele.

?'asi un obiet:t DUS de-o carte) etc.. de eunoseute ~ide insuficient apredate ~ieare n-au nici () legatura.alt .pluatllnci cIJldcin2"\ra nu izbtlt.t11niY'. sau' cind aude altccvad\?clt ceca ee ev .inlportal1ta practiciL JJQ a. versprcchen· (lapsus).rce ti-rZILl Ii SU.Jun:cd arareori dirltre aceste fapte.i seama saunu. in lac de a Ie ~i anumite erori. deoarece ele potfi observate la orice am· sanatos.de:-nirl3.tie ~i IJe care 1:1re.·caj'e vorn curn 111 le~arn ncjJ!rEcZelltslt. capata 0 anumitil . D:lr ~a 9" aud oblectm.e granca ~.~_.D cLlnOSCtrte acestea sint incide11te a caror ternlf~nii ·care Ie un mare au ca ele 1111 sint asCiadauga 0 rnuldiverse deT1. dindu-:. (Nota trad. ca de pilda in cazLIl In carecin. ci -n10nientana.ca un obiec:t care pllS.e~te sa ga.11 audltlV·. verlesen (falsa lcctura) . ·obie(te. Tuturor acestora aser:n.II ACTELE RATATE avYnd ea obiect anumite fenomene. tV f 7 ~ "' • v t· v d t I' . -sau sa pun:a In· aplicare un proiect de care totLl~i i~i all1jn. rlestr'lI1S~i a vietii psillice atitea enigrn. nn este uitat deelt pe moment. eEl cC']TiPre~hen Se mOJllJerlt:meiLlte l'ucruri c. ci eu 0 cercetare i 7 • "' • ~ ~i ne ce'ITtrari2czil. in eVleste IJlrtea drtrata :r. ca clnd creder:n mai ID.) ~ ..1-se insa eEl nu"este vorba de b de du:tata. verlagen (imposibilitatea de a .2 . extrem de frecvente.cuv1nt dedt eel pe care vreasa-l rosteasea san .: ~hl cazurile de pieTderi.~tc.v . Intr-o a trc'iJ. nu datl']oc laafecte sllperficiale .e\la T1Llpoategasi llnIlu~Dc pe care -i~ s.• 74 .5. in consednf:a. ·~a~a ea aceas . _u alt£l serle de r2110Tnene de acegen are la baza uitt1reaJ Inteleginu1. in care pregnant. In ·leg~tUl~aeu aceste' fen~)l~~ne ~a v~i retine ~C:LnT)atentJa. eu starea morbida.sea~:.na. J Cic8Ci.wasa "1ma e 0 "u OU-. veThoren (falsa auditie).~i a aparatLll}. tlndeva la ID. un .· unalt cuvint dedi cel realmente tiparit sau seris (falsa lectura).ceea ele -n_tl trez'2SC TI1are· inJeres. 81nt £eno111ene pe care Ie desemnifm cu termenul generic de act~ ratate ~i care se produc cind 0 perso:ma pronunta sau serie.c1 eu 0 mcl1spusa: "In neeuprmsa lume extenoara. cind cite~te. ell to ate acest'2a.toai"e. ca {:I~~e~zem. Be spune.l ~n lurneanlai 1) De exemplu. Intr"Ll totul analoage. I'areorganlc. tO~lnai conditia lTIOmentanllllli este aceea care lipse.ainte si· despre .1!erc~"J~ze vaUO-h. btr-un text· imprimat sau manuscris. scrie. Este vorba de tratate in rood difeTit de celelalte cazuri de Llitar"c Vall 1ncepe nu ell supozitii.cunoa~te regLllat.fe~te_lD2i ~i care.s2-1 a~tearnape hYrtie(lapsus).

Dimpotriva. in domeniul tl.ale a lu. nate? E~. 'in anumite conditii 'ii in anumite momente. Sa1J.desc d1. Dacane-ati putea explica de ce cutare individ· eu vazul Eiiauzul integre ajunge sa vada ziua inamiaza mare lu~ -crud..l!niti.Dar 'conflUldati illiPQrt~lllta IJl'of}lenlelor eu excentricitatea silnptolnelor. n1erl:il nicl 0 explicdtie~ sint intirnpla.dentitatii fapta~ului. persecutat de eei care p'ina atunci ii erau cei mai dragi sau urmarit de him ere pe care un copil le-ar gasi absurde. ca ati ci~tigat inima cutarei sau cutarei fete ? A~teptati. de C3~1ocrnHinlLiY'ile probleTne ale~i :.a~teptati ca uciga~ul sa-~i fi lasat la locul faptei fotografia~i acb:'esa. singura situatie cie gen. incH este adevarata neseriozitate sa te oenpi de asHel de bagatele.mll'CcElVOolstri'i. deGit o.t'iin..111 gest i111percelJtibil.. 0 declaratie explicita san ~a tbal'a sa vi se arunce la piept eu inflacarare ? Nu va multurn}ti. Ot IUIJtele acesteanu IYlarunte. UIler h.u' T~Tolect de a Ie consacra cuti\rei lritotdeau:na Incotro trebuie cl \'0. 111 rnod 11(~CCSaT. \ra ITlult:l. psihanaliza nu se poate laudo. Adevarat.. ca nu s-. pentru ce cutare altul se crede deodata.. sau aIte nimicuri de aeest fel.. nu se maniiesta dedt prin semne Inconsistente? Mi-ar £i u'!or sa va cli:2Z mEci .. sale este constituit in general de aceste fapte putin remarcabile..ri aceasta? "\Ta preti:nde ca e~~ista evenirnerlte Ce fntelege el. eLl 0 striIlgere de. ea sa spunem a~a nu CllmV8.Oare nu prin semne imperceptibile ghiciti.? Oare nu exist a lucruri importante care. In_ critica dU111neavoastra. eu 1.ICI'tlri.'fulDa abia rJr~:=lu·ngitEt? ~i -In. aflate·in afara inla. Dar daca psihanaliza nueste in stare de altceva decit sa -cerceteze de ee un orator participant la un banchet a pronuntilt 1'nt1'-o zi un cuvint 'in loe de altul sau.a ocupat nidodata de bagatele. rasturnaD1 intreaga -coIlcepfte ~tiint-lfica asupra lU111ii. fie 9i irltr-un singur punct. calitate de Crir(linalist~ Intri2pi'il1de~:i 0 a:nclletalegata deo omucidel'e. dimpotriv~~.mii ~i care a1" £1 IJUtlltJ tot atit de sa nLl se fi IJrodus? Rtlplnd Insa· deterDli:nisrrrul V'2fscll. resturi ale lUD1ii feIlomenale. spre a ajunge 1a des coperlrea 1. pe carealte ~tiinte Ie inlatura considerindu-le pre a putin semnificativQ. eu indicii_ adesea foarte slabe ~i rlelnseni::.3. prin l1egljjabile.. atitea 'fenomene uimitoare care eel' Eii care merita 0 explicatie.d~sea. dumneavoastra tinerii. foarte il11portante~ Gln.11bura1'i1or psihice exista.t'c:i trebuje sa ne frideosebi atentia.l1. spre a 0 ~ti. La acestea voi raspunde: Rabdare! Critica dumneavoastra nu nimere~te la tinta.rrtuirli fello1Tlen. v.de ce stapina easel Eii-a rataeit chene. sirnpi.naliza meritc'i a fi Iuata 'in seama. lIlsa~ DU. am spune atunci eEl psiho.' m3terialul •observatiilor.inexistente.§' TlU :dispretui:r~'i~ ~ semne7_'9 ele IJune pe Urrl18. ll~cep? prin a \1.dioase. atunci Intr-adevar exista aIte probleme ·care lIe solicita timplll ~i atelltia". \Ta .

trebui sa-i demonstram omului nostru ca conceptia religioasa asupra lumii este mai consecventa cu ea Insa9i dnd afirma. la.murit ca. 0 vrabie nu cade de pe acoperi9 fara interventia expresa. a vointei divine. Presupun ca amicul nostru, In loc de a trage conclu4ia care decurge din primul sau raspuns, se va razgIndi 9i va spune ca el gase9te intotdeauna explicatia fenomenelo1' pe care Ie studiaza. AI' fi vorba de mici devieri functionale, de impreciziuni ale functiei psihice 9i ale carol' conditii ar fi lesne de determinat. Un om care de obicei se exprima corect, se poate ca in vofbire sa cornita gregeli: l)atunci dnd este u90r indispus sali obosit; 2) dnd este iritat; 3) dnd este peste masura de absorbit de aIte lucruri. Aceste asertiuni pot fi U90r confirmate: Lapsusurile se produc adesea lndeosebi atunei dnd e9ti obosit, dnd suferi de dureri de cap sau in perioada de debut a unei migrene. In acelea9i imprejurari se produce cu u9urinta uitarea numelor proprii. Multe persoane recun0!3c apropierea iminenta a uneimigrene exclusiv printr-o astfel de amnezieo La fel, in stare de iritare confundam adesea atitcuvintele, dt 9i luerurEe, ne "ingelam", iar uitarea proiectelor, ca 9i a multoI' alte actiuni neintentionale devine deosebit de frecventa dnd sintem distrati, adica atund dnd atentia ne este concentrata in eu totul alta directie. Un exemplu cunoscut privind asemenea distragere a atentiei ne este oferit de acel profesor din "Fliegende Blatter" 2) care i9i uita umbrela 9i ia 0 aWi palarie In loc de a sa, pentru ca se gInde9tela temele pe care Ie are de tratat in viitoarea sa carte. Cit despre proiecte concepute 9i promisiuni fi'icute 9i uitate, pentru ca alte evenimente au survenit 9i au orientat cu violenta atentia in aW'i parte, fiecare va gasi exemple In propria sa experient20 Toate acestea par de inteles 9i la adapost de orice obiectie. Faptele poate ca nu sint pre a interesante, nu atlt de interesante cit ne-am fi a9teptat. Sa examinam mai indeaproape aceste explicatii date actelor 1'atate. CondiWle considerate determinante pentru ca ele sa se produca nu sint toate de aceea9i natura. Indispozitia 9i tulburarea de eirculatie sanguina inte1'vin in eazul perturbarii unei functii normale, cu titlu de cauze fiziologice; iritarea, oboseala, distractia sint factori de un orcHn diferit: Ii putem numi psihofiziologici.Aee9ti din llrma factOl'i se lasa u90r interpretati, aUt prin oboseala, distractie, poate ~i prin excitatie generala se produce 0 dispersare a atentieI, eeea ceare ca dect faptul ca activitiitii respective nu i se mai acorda atentie suficienta. Aceasta activitate poate fi u,?or tulburata sau se incdepline;;te eu 0 precizie nesatjs~ facatoare. 0 indispozitie, modificarile circulatorii care survin in sistenml , nervos central pot avea aeela;;i efect, influentind in acela9i fel factorul eel mai important, adica distributia atentiei. In toate cazurile, deci, a1' fi vorba de fenomene consecutive. tulburarilor de atentie, fie ca aceste tulburarisint produse de cauze organiee, fie de cauze psihice. Toate acestea nuau da1'ulsa ne stimuleze interesul pentru psihanaliza 91noi In9ine am putea Ii inca 9i mai ispititi sa renuntam la tema nqastra. Totu9i, examinind 1ntr-o maniera mai riguroasa observatiile fiicute. remarciim ca, in ceea ee prive9te actele ratate nu toate eoncorda ell aceasta teorie a atentiei sau, eel putin, nu se lasa deduse in mod fires::: din aceasta. Yom constata, Int1'e altele, ca acte rat ate 9i amnezii se produc de asemenea la 'persoane care, departe de a fi obosite, distrate
2)

Titlul unei publicatii

care cultiva umorul vulgar. (Nota tracL)

76

sau iritate,sint normale din toate punctele de vedere ~i numai mai Hrziu, tocmai ca 0 urmare a actului ratat, se atribuie acestor persoane {) iritare pe care ele refuza s-o admita. Este cam simplista afirmatia care .pretinde ca 0 concentrare a atentiei asigura executia adecvata a unei activitati, pe dnd diminuarea atentiei ar avea un efect contrar. Exista 0 lTmltime de actiuni pe care Ie executam in chip automat sau cu atentia scazuta, ceea ce nu dauneaza cu nimie gradului lor de precizie. Individul care, plimbindu-se, abia daca ~tie unde se duce, cu toate acestea nu ratace~te drumul :;;iajunge la destinatie fara a bijbii. Pianistu1 exersat lasa 5~1-icad.§. degetele, fara a reflecta, pe clapele potrivite. Fire~te ca i S8 poate intimpla sa gre:;;easca, dar daca actul automat ar fi de natura sa sporeasca ~ansele de eroare, atunci tocmai virtuozul a1 carui act, ca urmare a unui exercitiu indelungat, a devenit pur automat, ar trebui sa fie :;;i cel mai expus gre~elii. Dimpotriva, insa, vedem ca multe actiuni reu:;;esc indeosebi atunci cind nu constituie obiectul unei atentii spedale, iar gre:;;eala se poate produce tocmai atunci cind tinem in mod deosebit sa reu:;;im 0 executie perfecta, adica atunci dnd nu are loc 0 abatere a atentieL In acest caz putem spune ca gre~eala este efectul "emotiei". Dar de ce emotia nu ar mari mai curind atentia indreptata spre 0 actiune careia i se acorda maximum de interes? Cind, intr-un discurs important sau in cursul unoI' tratative, cineva comite un lapsus ~i afirma contrariul a ceea ce voia sa spuna, el comite 0 eroare care cu dificultate poate fi explicata prin teoria psihofiziologica sau prin teoria atentiei. Adele ratate insele sint insotite de 0 multime de mid fenomene 58cundare pe care nu Ie intelegem~i pe care explicatiile propuse pin a in prezent nu Ie-au facut mai inteligibile. Cind, de exemplu, am uitat pe moment un cuvint, ne impacientam, cautam sa ni-l reamintim :;;inu avem Ddihna pina cind nu-l regiJ.sim. De ce omul, contrariat la culme, in ciuda dorintei pe care :;;i-omanifestiJ., reu~e:;;te atit de rar sa-~i indrepte atentia asupra cuvintu1ui care, cum insu:;;i ne-o spune, Ii "sUi pe linlba" :;;ipe care il recunoa:?te de indata ce il prommta cineva in fata lui? Exista, apoi, cazuri in care actele ratate se multip1ica, se in1antuiesc intre e1e, 32 in10cuiesc reciproc. 0 data uiti de un rendez-vous; data urmatoare €'?ti hotarit sa nu-l mai uiti, dar reiese ca din gregea la ai notat 0 aHa ora. In timp ce cauti, prin tot fe1ul de artificii, sa-ti reaminte~ti un <:uvint uitat, iti scapa din memorie un a1 doilea, care te-ar £i putut ajiJta sa ti-l aminte9ti pe primul ; :;;ipecind porne~ti in cautarea acestui a1 cIoEea cuvint, uiti un 0.1treilea, :;;ia~a mal departe. Acela~l lucru, se S;tie, se poate produce ~i in cazul erorilar tipografice, 'pe care Ie putem considers. acte ratate ale culegatorilor de litere. 0 eroo.1'e de. acest gen. s-a strecurat intr-o zi intr-o publicatie social-democrat!l. In reportajul eu pdvire 10. 0 anumlta solemnitate, se putea eiti: "Am remarcat, printre cei prezenti, pe Alteta·· sa Kornprinz-u[" (in loc de Kronprinz, printul Tno~tenitor). 1\ doua zi ziarul a incercat sa dea 0 rectificare ; scuzlndu-se pentru eroarea sa, serio.: "fire~te, am volt sa spunem Knorprinz-u[" (de asemenea in loc de Kronprinz). Vorbim, in aceste cazuri, de un geniu rau care trage sforile gre:;;elilor de tipar, de spiridu:;;ul din caseta tipografica, expresii care depa:;;escsemnificatia unei simple teorH psihofizio1ogice a erorilor de tipar .. Probabil ~titi, de asemenea, ca se pot provoca fapsusuri de limbaj, a,?a zicind prin sugt?stie. Exista, in legatura eu aceasta, 0 anecdota : un actor novice este intr-o zi distribuit, in piesa "Fecioara din Orleans", in
77

importantulrol care consta in a-i anunta regelui ca conet.abilul i;;i preda sabia (Schwert). Or, in timpul repetitiei, unul dintre figuranti s-a amuzat suflindu-i actorului timid, in locul textului exact, l1rmatoarele: Confortabilul i;;i preda calul (Pferd) 3). $i s-a intimplat ca aceasta gluma proasta sa-;;i atinga tinta: nefericitul actor a debutat realmente, in cursul unei reprezentatii, prin fraza astfel modificata, ;;i aceasta in ciuda avertizarilor pe care Ie-a primit in legatura cu aceasta sau poate tocmai din cauza acestor avertizari. Or, toate aceste mici particularitati ale actelor ratate nu se explica in mod satisfacator prin teoria atentiei deturnate. fi falsa. Ca sa fie intruc Ceea ce nu vrea sa spuna Cd aceasta teorie totul satisfi'icatoare, ea are nevoie de completari. Pe de aHa parte, adevarul este ca numeroase acte ratate Dot fi examinate si dintr-un alt pune\: L, de vedere.
13.1'

Sa analizam, dintre actele ratate, pe acelea care se preteaza cel mai biue intentiilor noastre : gre~elile de Iimbaj (lapsusurile). De altiel, tot atlt de bine am putea sa alegem erorile descris sau de cHit. In legatura eu aceasta, trebuie sa tinemseama de faptul ca singura intrebare pe' care ne-am pus-o pina in prezent a fast de a :;;ti cind ;;1 in ce eonclitii se com it lapsusuri, precum ~i de faptul ca nu am. obtinut raspuns decit 18 aceasta si11gura Intrebare. 111sa, de aselnellea, put ern lua il~ consicleI~are fonna pe care 0 ia l~psusul, ea ;;i efectuLcare rezulta. Ati ~i ghicit ca aUt a timp eit nu s-a eluddat aceasta ultima chestiune, atita timp cit nu s-a explicat ereetul produs de lapsus, din punet de vedere psihologlc fenomenul ran1in.-2 tEl accident~ chiar ~i atLU1ci cind s-a gasit explicatia sa fiziologica. Este evident ('a~ atu:ncl ,cincl savlr~esc Ull lapsus, accst.a poate imbrllca rtenumarate forme; in locul cuvintului potrivit, pot sa pronunt nenumarate cuvinte nepotrivite, sa-i imprim cuvintului adecvat o Inie dedeforTI1-ari. $i CiI1d, Intr-tlIl caz p::trt~cular, din toate posibile eLl nu corl1it decitu11 an11:rrdt lap_sus determin.at~ exista perltTlI aceasta motive decisive, san esto yorba doar de un fclpt accidental, arbitral', de 0 ehestiune care nu comporta nid un raspuns rational? Doi alJtori, Ivleril1ger $i ]V[ayer (prirl1ul~ filolog, eel de-al doilea-, psilliatru), au incercat in anul 1895 sa abordeze din aceastil perspectiv2 problema erodloF de Ei au adunat exemple pe eaI'8 1a inceput Ie-au expus plaslndu-se unghi de vedere pur descriptiv. Faclnd acest lueI'u, evident ca oi nn au dat niei a explicatie, dar au indlcat drumul in stare sa duca 1a aeeas!a. Deformarile pe carelapsusurile Ie imprima discursului intentional e1 Ie distribuiein urmatoarele categorii : a) interversiuni ; b) impietari ale unul euvint sau parti de cuvint asupra cuvintulul precedent (Vorklang),. c) iufluenta a unui cuvint asupra eelor care Ii urmeaza (Nachlclang),. d) contaminari; e) substitutii. Va voi dta exemple apartinind fieeareia din' aceste categorlL Avem interversiune cind cineva spune 1'vIilo din Venus In loc de Venus din Milo (interversiune de ordln lexical). Avem impietare asupra cuvintului precedent, eind cineva spune: "Es war mil' auf del' Schwest ... auf del' Brust so schwer" (Subieetul vola sa spuna: "avem 0 greutate atlt de mare pe piept" ; in aeeasta fraza, cuvintul schwer [greu] a impietat in parte asupra
3) In limba germana frazele cu pncma slnt: a) "der Connetable sein Schwert zuriickshickt" 1/i b) "der Komfortabel schickt sein Pferd zuruck", in care confuzia se face, pe de 0 parte, intre cuvintele Connetable 1/i Komfortabel, iar pe de aW'iparte intre cuvintele Schwert $i pferd. (Nota trad.)

78

cuvintuluipreeedent Brust [piept]. Avem prelungire sau repetitie superflua a unui cuvlnt in fraze ea acest nefericit toast: "leh ford ere sie auj, auf das \Vohl unseres Chefs cwfzustossen" ("Va invit sarigiiti pentru prosperitatea :;;efului nostru", in loc de "sa beti - anstossen - pentru prosperitatea :;;efului nostru"). Aceste trei forme de lapsusuri nu sint pre a frecvente. Veti gasi mult mai multe observatii referitoare la lapsusurile care rezulta· dint1'-o contmctie sau dintr-o. asociatie, ca in cazul in care un domn abordeaza pe strada pe 0 doamna, spunindu-i: ,,\;Venn sie' gestatten, Frauleiri, mochte ich sie gerne begleit-digen" ("Daca imi permiteti, domni:;001ra, v-a:;; insoti bucuros" - cel putin asta voise tinarul sa Sptma, dar el a comis un lapsus prin contraqie, combinind cuvintul begleden, a insoti, cu beleidigen, a ofens a, a fi Epsit de respect), Voi spune in treacat ca tinarul p1'obabil nu s-a bucurat de prea muIt succes pe Enga tinara, fata, Voi cita, in sflqit, ca exemplu de- substitufie, aceasta fraza imprumutata dintr-unul din studiile Iui Meringer :;oi Mayer: "Pun prepal'atelein cutia po:;;tala" (Briefkasten), pe cind voise sa spuna "in incubator" (BriiBcasten). Incercarea de explicatiepe care cei doi autori mai sus amintiti au. crezut ca 0 pOt deduce din eolectia lor de exemple imi pare eu tOlul nesatisfacatoare, Ei socot Cel sunetele .;;i silabele unui cuvint au valeri diferite S1 ea 1nervatia~) unui element (sunet sau silabe.) eu 0 valoare supcrioal:a poate ex~rcit:.,- 0 infJuenta perturbatoare asupra inervatiei e1en12'1.te101'eu 0 va10,,11'emai seazuta. Aceasta explicatie nu corespunde dedt cClzurilor, de altIel putin frecvente, din a doua ~i a treia In celelalte l~~jJsusuri predominare a anllmitor SUYlete Clsupra altora, admitincl ca eo. exista, 11U joaca niei un ro1. Cu toate aC'2~;tt;a, lapsustlrile cele Dlai freCv2nte slnt ae:elea'in care u~n ClIVIYlt ,este inlocuIt pdn a1tul asemanator, iar aceasta asemElnare Ii S2 pare multora suficienta eel. S2 e:~IJlice fen0111eli.ul. Un profesor~ bunaoara~ afirn1a in lectia sa inall-gurala: "l'Ju sint dispus (geneigt) sa apreciez cum se cuvine meritele prc:d.2cesorullli D1eu", pe Ciild el '.roise sa spuna: "I\Ju r11a COllsider 0 2~ltoritate destul de r:lare (geeignet) ca sa apreciez etc." Sau UI'l alt exenlpl-u; "Irl ceea ce priv·e~te aparatul genital al Iemeii, In. ciuda 11U"" Tneroaselor teTl,tatii (1lersuchllngen) ... scuzati~ 111ciuda nllmeroaselor tentative (V ersuche ) ...". Dar laI}susuJ eel mai freC\l.erlt ~i cellnai fral=r8.rlt este acela care C011sta 'in a spnne exact contrariul a ceea ce voiai sa spui. Este evident ca in acest caz relatiile tonale si erectele de similitudine nu joaca dedt un rol minim; ca 0' substituire' a acestor factod se poate invoca faptul ca exista intre cantrarii 0 strinsa afinitate conceptua1a ::;;i ca ele sint extrem de apropiate in asociatia psihologica. A vem ex em pIe istorice de acest gen: un pre::;;edinte 0.1 camerei deputatilor din Austria a deschis intr-o zi gedinta eu cuvintele; "Domnilor, constat prezenta unui numar de ... mernbri :;;i,'in consecinta, declar :;;edinta inchisa". Grice aWi asociatie racila, susceptibila, in anumite circumstante, de interpretari deplasate, poate produce aceIa:;;i efect. Se poveste:;;te, de exemplu, ca in cursul unui banchet dat cu prilejul casatoriei unuia dintre copiii lui Helmholtz Cll fiica marelui 9i cuhoscutului industria::;; 'V. Siemens, ilustrul fiziolog Dubois-Reyrnond a pronuntat un discurs
~) "die Inne1'vation" In textul original. (Nota trad.) 79

festiv ~i ~i-a term inat toastul, desigur stralucit, cu urmatoarele cuvinte : "Traiasca, aeci, noua firma Siemens & Halske". Spunind acestea, fire~te d, el se gindea la vechea firma, asocierea celor doua cuvinte fiind familiara berlinezilor, cam a~a cum Ie este vienezilor asocierea numelor Riedel si Bentel. In acest fel, pe linga relatiile tonale ~i similitudinea cuvintelor, trebuie sa. admitem ~i influenta asociatiilor de cuvinte. Dar nici aceasta nu ajunge. Exista 0 intreaga serie de cazuri in care explicatia unui lapsus observat nu reu~e~te dedt daca se tine seama de propozitia care a fost enuntata sau macaI' gindita anterior. Sint ~i acestea cazuri de actiune la distanta, .de felul acelora citate de Meringer, dar de 0 amploare mal mare. Ajun:;;i .aid, trebuie sa va marturisesc ca, luind totul in consider are, mi se pare ca in acest caz sintern mai putin dedt oricind in stare sa intelegem adeva rata natura a erorilor de limbaj. Cu toate acestea, nu cred ca ma in~el spunind ca exemplele de lapsus citate in cursul cercetarii precedente lasa 0 impresie proaspata, care merita osteneala de a ne opri asupra e1. Am examinat mai intii conditiile in care se produce in-general un lapsus, apoi influentele pe CEll'e Ie determina categoria de deformare a cuvintului; dai' inca nu am examinat efectul lapsusului in sine, independent de modul sau de producere. Daca ne hotarim sa' 0 facem, trebuie in sfir~it sa avem curajul saafirmam : in unele din exemplele citate, deformarea care constituie lapsusul are un sens.Ce intelegem prin aceste cuvinte: are un sens? Ca efectul 1apsusului are pO§lte 9reptul de a fi considerat un act psihic complet, eu scopul, sau propriu, 0 manifestare cu continutul ~i semnificatia sa intrinseca. Pina 'acum nu am vorbit declt despre acte ratatl2, dar ni se pare Ca actul ratat ar putea fi adesea 0 actiune absolut corecta, care nu face decit sa se substituie unei actiuni a9teptate sau planuite. Acest sens propriu al actului ratat apare in anumite cazuri de 0 maniera impresionanta "Ii irecuzabiHi. Daca, inca de la primele cuvinte prol1untate, pregedintele declari'i ci'i 121 inchide gedinta, in lac s-o declare deschisa, noi, care cunoa:;;tem imprejurarile in care s-a produs lapsusul, sintem inclinati sa eautam un sens aeestui act ratat. Presedintele nu se a9teapta la ni~ic bun de 10.:;;edinta 9i ar fi bucuros s-o poata suspenda. Putem sa descoperim fara niei d dificultate sensul, sa intelegem semnifieatia lapsusului respectiv. Cind 0 doamna, lasind impresia ca-i face eomplimente alteia, spune: "Sint sigura ca tu te-ai impopotonat eu aceasta palarie ihcintatoare", in loc de "tu ai cusut...", nici 0 teorie :;;tiintifiea din lumenu ne poate impiedico. sa nu descoperim in spatele acestei seap'ari gindul ca palaria eu pTicina este opera unei amatoare. Sau cind o doamna eunoscuta pentru caracterul ei e11ergie spune: "Sotul meu a consultat un medic in legatura cu regimul pe care-l are de urmat; medicul i-a spus ca nu are nevoie de regim, ca poate minca :;;ibea tot ce VTeau eu" - avem de-a face cu un lapsus, fara indoiala, dar care ne apare ca expresia irecuzabila a unui program nestramutat. Daca reu:;;im sa stabilim faptul ca lapsusurile care au un sens, departe de a fi 0 exceptie, dimpotriva sint foarte frecvente, aeest sens, de care inca nu s-a vorbit in legatura cu actele ratate, va aparea pentru noi in mod necesar ca lucrul eel mai important :;;i vom avea dreptul sa imping em pe ultimul plan toate celelalte puncte de vedere. Vom lasa de-o parte in special toate rhomentele fiziologice :;;i psihofiziologice, limitindu-ne Ia cercetari pur psihologice asupra sensului, asupra semnificatiei
130

adeler ratate, asupra intentiilor pe care acestea Ie reveleaza.ln consednt.a, vom examina fara intlrziere, din acest punct de vedere, un numar rnai important de date de observatie. Totu~i, avind de realizat acest proiect, va invit sa parcurgem Impre una 0 aWl. cale. Multor poeti li s-a intfmpiat sa se slujeasca de lapSilS sau de aIte acte rat ate drept mijloc de reprezentare poetica. Prin el insu~i, faptul o.eesta este indeo.juns pentru a dovedi ca poetul soeotei/te actal rato.t, de exemplu lapsusul, co.nefiind lipsit de sens, cu o.tHmai rnult en dt el 11 produce in mod intentionat. Nimeni nu va adrnite ea poetul a gre~it scriind ~i ca a lasat sa subziste gregeo.la sa, ca un Iapsus in gura per,>onajului. Prinlapsus poetul vrea sa sublinieze ceva ~i nu ne este greu sa constatam ca el dore~te sa ne avertizeze asupra persoanei respective care este distrata, obosita sau amenintata de un aeces de migrena. Dar dacii. poetul se sluje~te de lapsusui eu sens,fire~te ca noi nu trebuie sa-i exageram importanta. Un lapsus poate fi in realitate totalmente lipsit de sens, poate sa nu fie dedt un accident psihic sau sa nu aiba sens dedt in chip exceptional, fara a-I putea refuza poetului dreptul de a-I spiritualiza prin inzestrarea cu un sens, spre a-I pune astfei in serviciul intentiilor pe care Ie urmare~te. Nu va mirati deci daca va spun ca in . leg3.tura cu acest subiect va puteti instrui mai bine citindu-i pe poeti dedt studiind lucrarile filologilor ~i psihiatrilor. Gasim un asemenea exemplu de lapsus in "Wallenstein" (Piccoiomini, actui I, scena a V-a). In scena precedenta, Piccoiomini a Iuat cu infIacarare partea ducelui, glorificind binefacerile pacH, binefaceri care :'i-au dezvaluit in cursul caIatoriei pe care a facut-o il1sotind-o pe fHca lui Wallenstein in tabara de razboi. El Ii lasa pe tatiU acesteia ~i pe trimhul curtii in ceo. mai profunda consternare. Si scena continua. QUESTENBERG. Vai noua! Unde am ajuns, 'prieteni ? aare 11 vom Iasa, sa pIece cu rnintea stapiniti'i de aceasta himera, fara a-I chema inapoi ca sa-i deschidem numaidecit ochii ? aCTA VIa (tulburat dintr-o profunda reflectie). - Pe aimei mi i-a deschis el acum ~i ceea ee vad este departe de it ma bucura. QUESTENBERG. La ce te reieri, prietene ? aCTA VIa. Fie blestemata aceasta caIatorie ! QUESTENBERG. De ce ? Ce s-a intimpiat ? OCTAVIa. Vino t Trebuie sa merg neintlrziat pe nenorocita urma, pe car;j 0 vad cu oehii mei... Vina ! (Vrea sa-l duca cu sine). QUESTENBERG. Ce ai ? Unde vrei sa mergi ? aCTA VIa (grabH). La ea 1 QUESTENBERG. La ... , OCTAVIa (revenindu-~i). La duce ! Sa mergem etc. Octavio voise sa spuna: "La el, la duce !". Dar ei saV.ir~ise un ~i prin cuvintele La ea ne reveIeaza (eel putin noua)faptul ca a ghicit sub ce influenta exalta tinarul razboinic binefacerile pacii. O. Rank a descoperit in opera lui Shakespeare un exemplu de acela~i gen, i.nca ~i mai frapant. ExempIuI este extras din Negustorul din Venetia, mai precis din celebra seena in care iericitul indragostit are de ales intre tre\. Eldite. Nu a~ avea nimie mai bun de facut dedt sa va citesc scurtu! in care Rank se refera 10. acest detaliu. Negustorul din Venetia de Shakespeare (actul III, scena a II-a) un caz de lapsus foarte subtil motivat din punet de vedere poetic striHucit pus in valoare din punct de vedere tehnic; ca 91 exempiul

i

6 -

cd. 404

81

desC01)erit de Freud

111

n\~)"allenstein", acesta

dovedeste

capoetli

c-:"~::l~;:;C

bine mecanismul ~i sensul actului ratat :;i presupun .vi' auditor i~telegere3 sensului sau .. Constrinsa de tatal ei' sa-~i aleaga un sot prin tragere 1a sorti, Portia a reu~it,. printr-o fericita intimplare, sa scape de toti pretendentii care-i erau dezagreabili. Gaslhd in sflqit in Bass~mio 0 persoa::ia pe plac, ea se teme ca nu cumva ~i 81 sa aleaga sortul neci~tigator. AI' dad, a~adar, sa-i sugerezein modul eel mai dellcat ca 9i-n acest caz el poate fi sigur de dragostea ei, dar legamintul fi'lcut a impiedlca s2-1 incul1o~tinteze·· cic acest fapt. Pe cind ea este prada acestei lupte j!jterioare, poetul 0 face sa-1 spuna pretendentului drag; "Ramii, te rog ; mai ramii 0 zi sau doua mal ina1nte de a te lnCTedinta hazardulu1, cad daca alegerea durnitale va fi neizbutita, voi pierde compania. Deci a~teapta. Ceva imi spune (insa nudrBgostea) ca nu doresc pierderea dumitale ... A~ putea sa te ciilauzesc, in a~c: fel incH. sa te fac sa alegi ceea ce trebuie, dar a~ deveni sperjura ~i ji-a~ \1Oi-0. Astfel s-a1' putea sa nu ma obtii ~iatunci m-ai face sa regre: ca n-am saviqit pacatul de a fi sperjura. Ah, .ochii ace~tia care m-au :ulburat si m-au impartitin doua ; una care iti apartine, cealaltii can? €2te a dumltale ... care est'e a mea, voiam sa zic.' Dar chiar daca ea imi ecc;rtine, ea. este tot a dumita1e, a9a ca rrdi ai intreaga". fi) "Acest lueru, in legatura ell care ea dorise sa faea numai a aluzie, cad in fondaI' fi trebuit sa-1 pastreze sub taeere, ~i :::nurne ea chiar inainte de alegere, autorul ni-1 c3ezeste intreaga a lui 91-1iube.<;;te valuie cu 0 admirabila finete psihologica cu ajutorul lapsusului ~i prin acest artifidu, sa atenueze into1erabila incertitudine a indrago':;titului, precum ~i pe aeeea a spectatorilor, cu privire la rezu1tatul aleger]i" . .Sa mai remarcam eu dta finete impaca Portia cele doua martmislri cuprinse in lapsusu1 ei, prin suprimarea contradictiei care exista intre ele, dind curs libel' fagaduintei: "dar chiar dacaea imi apartine, ea este tot a dumitale, a9a di ma ai intreaga" .. Un ginditorstrain de medicina, printr-o observatie intimplato3re, a descoperit sensul unui act rat at, scutindu-ne astfel de osteneala de a cauta noi explicatii. !l cunoa.'?teti eu toW pe genialul satiric Lichte;iJ:x;I'g (1742-179g),despre care Goethe spunea ca fiecare din vorbele sale :le duh continca 0 problema. Tocmai unci vorbede spirit Ii datoram ades2H rezolvarea unei probleme. Lichtenberg noteaza undcva ea, citindu-l pe Homer, el a sflr~it prin a cHi "Agamemnon" pretutindeni unde er2,·SC:C:;'; cuvintul "angenornmen" (aeceptat). In aceasta rezida cu adevarat teDTi3 lapsusului. . In viitoarea prelegere vom examinafaptu1 daca putcm fj de aCQrd eu poetii in ceea ce prive~te conceptia despre actele ratate.
*

5) Fragmentul selectat de O. Ran k este extras dintr-o foarte buna ve':'sL"ne germana a piesei, datorata lui S chI e ge 1 9i Tie c k. (Nota trad.}
8-2

III
ACTELERATATE
(Co-Iltinllare)

In ultima no::'_str8. prelcgere am aV<lnsClt ideca de a examina aCtul ratat nu in 1egatura cu 2ctiunea intentio1121a pe -care 0 tulbura, ci ~i pentru e1 insu:;;i i). 1\i s-a pamt ca in anumite cazuri actul ratat trada un sens propriu :;;ine-am spus ca dad ar Ii posibil sa ne confirmEun aceasta priri1a impresie pe 0 scara mai 1ar-ga,atunci sensul propriu actelor ratate ar fi de natura sa ne intereseze mai indeaproape declt circumstantele in care se produce actul. Sa ne punem inca 0 data de acord asupra_a ceea ce intelegem noi clnd vorbim despre "sensul" unui act psihic. In ce ne. prive:;;te, "sensul" nu este altceva decii finalitatea pe care 0 serve:;;te :;;i locul pe care actul il ocupalntr-o procesualitate psihidi. Am putea chiar ca, inmajoritatea cercetarilor noastre, sa inlocuim termenul"sens" prin termenii "finalitate" sau "tendinta". Ei bine, aceasta finalitate pe care noi credem a 0 discerne in actul ratat, sa nu fie dedt 0 aparenta in:;;eliHoaresauo exagerare poetica ? Avind in vedereexemplele de lapsus reproduse· mai sus, sa trecem in revista un numar mai rnare sau mai putin important de observatii in legatura cuacestea. Vom gasi in acestfel intregi categorii de cazuri in Cdre sensul lapsusului reiese in mod evident. Este vorba,. in primu1 rind, de cazuri in care se spune contrariul a ceea ce cineva VOla sa spuna. Pre:;;edintele spune in cuvintul sau de de;schidere : "Declar :;;edinta inchisa". Aid echivocul nu este posibiL Sensul :;;i intentia tradate de dlscursul sau este ca e1 dorea sa inchida :;;edinta. De alttel 0 spune e1 insu:;;i, am putea adi'lliga noi fn privinta aceasta :;;i nu avem decit sa-1 credem pe cuvint. Nu· ma tu1burati deocamdata eu obiectiile dumneavoastra, spunindu-mi bunaoara ca lucrul nu este cu. putinta, de vrel11e ce ;;;tim ca e1 voia nu Sa inchida ~edinta, ci s-o desehida, :;;ica e1 insu:;;i, in care am recunoscut instanta suprema, ne conflrma· faptul ca voia s-o desehida. Nu uitati ca am convenit sa nu consideram 1a inceputactul ratat decit in sine; cit despre raporturile sale Cll intentia care-l tulbura, va fi yorba mai tirziu.Dacii am proceda altfel, am camite 0 eroare de logica care ne-ar determinasa escamotam problema pe care 0 avem de tratd (begging th,e question, spun englezii). In celelalte cazuri, in care nu s-a spus exact contrariul a ceea ce individul voise Sa faca, lapsusul izbute:;;te la fel de bine sa exprime un· sens opus. Nu s'int dispus (geneigt) sa apreciez cum se cuvine meritele predecesorului meu. Cuvintul geneigt (dispus) nu este antonimul lui
1}

"sondern an wid fUr sich", (Nota tract.) 83

geeignet (autorizat) ; dar este yorba de 0 marturisire publica, opozitie cu situatia vorbitorului. $i in alte cazuri~lapsusul adauga pur ~i simplu un alt inteles sensului intentional. Propozitia apare astfel ca un soi de concentrare. de abreviere, de condensare a mai multoI' propozitii.Acesta e cazul doamnei energice despre care am discutat In capitolul precedent. "EI poate minca cum :;;1bea - spunea despre sotul ei - ceea ce vreau eu". Este ca ;;i__ ar Ii zis: "El poate mlnca ;;i bea ce vrea. Dar ce este dupa vrerea -sa ? En slnt aceea care voie~te iniocul sau". Lapsusurile lasa adesea impresia sint prescurHiri de acest gen. Exemplu: un profesor de anatomie, dupa ce-9i termina lectia _asupra cavitatii nazale, i9i intreaba auditorii daca au inteles. Ace;;tia n'ispunzlnd afirmativ, profesorul continua: "Nu-mi vine- a crede, pentru ca oamenii care inteleg structura anatomica a cavitatii nazale pot fi, chiar intr-un ora~ de un milion de locuitori, nurnarati pe un deget ... pardon, pe degetele unei singure miini". Fraza abreviata avea, in fapt, sensul ei : profesorul voia sa spuna ca nu exist<'i dedt un om care intelege structura cavitatii navale. Al<'ituri de acest grup de cazuri, in care sensul actului ratat apare de la sine, -exista altele in care lapsusul nu reveleaza nimic semnificativ ~L care, prin urmare, sint cu totul contrare fata de tot ceea ce ne putem a~tepta. Cind cineva stilce'7te un nurne propriu sau juxtapune ;;iruri de sunete insolite, ceea ce se lntlmpla destul de frecvent, problema sen5ului actelor ratate nu implidi in mod hotarlt un raspuns negativ. Examinind insa aceste exemple mai indeaproape, gasim' ca deformarile cuvintelor sau frazelor 5e explica cu U'7urinta, ba chiar ca diferenta dintreaceste cazuri mai obscure '7i cazurile mai limpezi citate anterior nu este aUt de mare pe cit am avut impresia initial. Un domn caruia i se cer ve~ti despre caIul sau bolnav, raspunde: "Ja, das draut ... das dauert viellefcht noch einen Monat". El voia sa zka : ast.a Va dura (das dauert) poate inca 0 luna. lntrebat asupra sensului pe care 11dadea cuvintului draut (pe care 11folosise in loe de dauert), el a raspuns ca gindindu-se ca boaia calului sau era pentru dinsul un eveniment trist (traurig), operase fara voie fuziunea cuvintelor traurig ~i dauert, ceea ce a prod us lapsusul draut (Meringer ~i Mayer). Altcineva, vorbind de anumite procedee care il revoltau, a adaugat : "Dann aber sind Tatsachen zum Forschwe1.n gekgommen ..." Or, e1 voia sa spuna: "Dann aber sind Tatsachen zum Vorschein gekgommen" (,,Au ie:;;itla iveaHi atunci fapte ..."). Dar, cum in sinea sa el califica procedeele a operat in mod involuntar respective drept porcarii (Schweinereien) asocierea cuvintelor Forschein (zum Forschein kommen = a ie$i la iveala) ;;i Schweinereien, de un de a rezultat lapsusul V orschwein (Meringer '7i Mayer). Reamintiti-va cazul tinarului care se ofedse sa acompanieze 0 doamna pe care n-o cuno~tea, prin cuvintul begLeitdigen. Ne-am luat permisiunea de adescompune expresia in begleiten (a acompania) ~i beleidigen (a insulta, a ofensa) ~i am fost aUt de sigud de aceasta interpretare indt nid n-am mai socotit utila cautarea _confirmarii. Vedeti dupa aceste exemple ca pina ~i aceste cazuri de lapsus, mai obscure, se lasa explicate iJrin ciocnirea, prin interferenfa a doua intentii verbale. Singura deosebire care exista intre diversele categorii de cazuri cansta Infaptul ca in unele din ele, cum ar fi lapsusurile prin opozitie, 0 intentie este in intregime inlocuita de alta (substitutie), pe dnd in alte cazuri are loc 0
0

deformare sau 0 modificarea unei intentH de ci'itre alta, cupioducerea de cuvinte hibride mai mult sau mai putin incarcate de sens .. Credem a fi patruns asUel misterul unui mare numar de lapsusUJri. persistind in aceasta viziune, vom' fi capabili sa intelegem 9i alte grupe care· inca par enigmatice. Astfel,in ceea ce prive:;;te deformarea numelor, nu putem admite ca ar fi lntotdeauna yorba de 0 concurenta inire doua nume, in acela:;;i timp a~emanatoare :;;idiferite. Chiar :;;iin absenta acestei concurente, cea de-a doua intentie nu estegreu de descopedt. Deformarea unui nume are ade.sea loc in afara oridlrui lapsus. Prin deformare se incearca transformarea unui nume in ceva ce suna udt sau in ceva care aminte:;;te un obiect vulgar. Este un gen de insulta foarte raspindit, la care omu! cultivat sfir:;;e:;;teprina renunta, dar adesea fara convingere. De muIte od el Ii da forma unei "vorbe de duh", de 0 calitate eu totul inferioara. Pare dcci indicat sa admitem ca lapsusul rezulta adesea· dintr-o intentie injurioasa care se manifesta prin deform area numelui. Extinzind conceptia noastra, gasim ca explicatii analoage sint valabile pentru unele cazuri de lapsus cu efect comic san absurd: "Va invit sa rigiiti (aufstossen) pentru prosperitatea :;;cfului nostru" (in loc de : sa beti - anstossen). Aici 0 atmosfera solemna este tulburata, contrar oridirei a~teptari,de iruptiaunui cuvint care treze~te 0 reprezentare dezagreabila; amintindu-ne de unele cnvinte :;;i discursuri injurioase, sintem autorizati sa admitem ca, in cazul d~ fata, oanumita tendinta cauta sa se manifeste, in contradictie flagranta eu atitudinea aparent respectuoasa a vorbitoruluf. In fond,este ea :;;icum acesta ar fi voit sa spuna : nu credeti in ceea ee spun, nu vorbese serios, imi bat joc de .mo~uliea etc. Fara indoiala ca la fel se petree lucrurile in eazul lapsusurilor in care cuvinte anodine se vad transform ate in cuvinte inoportune :;;iobscene, cum ar ii, de exemplu "apopo" pentru "apropo" (JVIeringel' ~i Mayer) 2). Be observa la multi oameni tendinta ca din placere sa inlocuiasca cuvinte aeeente eu expresii vulgare, de dragul "vorbei de duh". $i, lntr-adevar, de fieeare data dnd sesizam 0 asemenea deform are, trebuie sa ~tim daca ;mtorul ei a vrut doar sa se arate spiritual sau. a lasat sa-i scape un lapsus veritabil. Am dezlegat astfel, relativ w~or, enigma aetelor ratate! Acestea nu sint aecid€nte, ci aete psihice determinate, avind semnificatia lor ~i fiind produse de coneyrsul sau, mai degraba, de opozitia a doua intentii diferite. Dar prevad toate lntrebarile ~i toate dubiile pe care le-atiputea avea in legatura eu aceasta, intrebiiri ~i dubii care trebuie sa-:;;i primeasca raspunsurile :;;i solutiile inainte ca sa avem dreptul de a ne bucura de acest prim rezuItat obtinut. Nu sUi citu:;;i deputin in intentia mea sa va imping la decizii pripite. Sa discutam toate chestiunile in ordinea lor, cu calm, una dupa alta. Ce intrebiiri mi-ati putea pune ? Daca socot ca explicatia propusa este valabila pentru· toate cazurile sau numai pentru unele· din ele? Daea aceea~i conceptie 5e extinde asupra tuturor celorlalte varietati de acte ratate: erori de leetura, de scris, uitare, neindeminare, imposibilitatea de a gasi un obiect pus de-o parte etc. ? Ce 1'01 pot avea oboseala, starea de excitatie, distractia, tulburarile de atentie, avind in vedere natura
2)

"oder

Eischeissweibchen

filr

Eiweissscheibchen".

continua Freud eu un 85

'I

exemplu intraductibil. (Nota tract.)

I'
f\

~i

p.sihica aactelor ratate ? Se constata, in plus, ca din cele doua tendinte concurente ale unu1 act ratat, una este. intotdeauna evidenta, cea1alta nu. Ce este de faeut spre a 0 pune in evident;':\ pc aceasta dinurma 9ijclnd se pare ca am izbutit, cum dovedim ea aceastci tendinta, departe dea fi doar verosimila, este slngura reala? Mal aveti alte intrebari? Daca nu, voi continua eu insumi sale. pun. Va vol reaminti ca, la drept vorblnd, actele ratate ea atare ne lnterese1za prea putin, cD.intentionam doar ca din studierea lor si'\ obtlnem rezultRte aplieabile 1a psihanaliza. De aceea ne punemurmaroarea intrebare: c:'<1'oslnt aeele intentii 9i tendinte susceptibile sa tulbure in fe1ul acesta aIte Intentii 9i tendinte 9i ce raporturi exist~i Intre tendlntele pertu:>bate ~i ten.di~ntele perturbatoare ? Astfel, dupa ce am gasit solutla problenlei, reluam munca noastra de 1a capat. Deci: este explicatia noastra valabila pentru toate cazurile de lapsus? Sint foarte inclinat sa ered aeest lucru, deoareee regasim aceasta explicatie ori de cite ori examinanl un lapsus.· Dar nlrrdc nu dovede9te ca nu exista lapsLlsuri produse 9i prin alte mecanisme. Din punet de vedere teoretic, aceasta posibilitate neintereseaza pre a putin, deoarece conclupe care intelegem sa Ie formulam, privinc1 introclucerea in psihanaliza, ramin ca atare, chiar daca lapsusurile care se incaclreaza in conceptianoastra n-a1' constitui deeit un num;'ir extrem de mk, ceea ce desigu1' ea nu esto cazul. eft despre intrebarea daca trebuie sa extindem 91 la aIte genuri de aete ratate rezultatele pe care'le-am obtinut in legatura cu laDSusurile, voi da in mod anticinat un rasnuns afil'mativ. Yeti vedea, de" altfel, ca am d1'eptul s-o fac, atunci cind 'vom fi abordat cerceta1'ea exemnlelor referitoare 1a erayHe de scris, de neindemiriare etc. Va p1'opun totu;i, din motive tehnice, sa amlnam aeeasta dupa ce 'lorn Ii aprofundat 9i maimult problema lapsusurllor. $i acum, dat fiind mecanismul psihic pe care I-am descris, sa vedem ce 1'01 revine £actorilor pe care unii au tori ii considera de 0 importanta primordiala: tu1burari circulatorii, obosea1a, excitatie, distragere, tu1burarl de atentie. Aceasta problema. merita 0 cercetare atenta. Remarca'~i ca nu contestam niddecum actiunea acestor factorL $i, de altminteri, nu se intimp1a des psihanaIizei sa conteste ceea ce au afirmat altii; in general, ea' nu face dedt sii adauge lucruri noi 91, inanumite ca2uri, S2 dovede9te ca ceea ce afost omis de catre altH 9i adaugat de psihanaliza con~,tltule tocmai esentialul. Influenta starilor' fiziologicf,;, rezultind din indispozitii, tulburari circulatorii, stari de epulzare asupra producerii lapsusurilor trebuie recunoscuta fara rezerva. Experienta dumneavoastra personala 9i cotidiana ajunge ca sa va faca evidenta aceasta 1nfluenta. Dar aceasta explicatle lamureste nres. nutln! S1; inainte de toate, starile pecare Ie-am enu~erat nu si~lt ~onc1itii ~eces'are ale actului ratat. Lapsusul se produce tot atit de bine in deplina stare de sanatate, in stare perfect normala. Ace9ti faetori somalid nu au val03re decit in masura in care faciliteaza 9i favorizeaza mecanlsmul psihic particular al 1apsu-: suluL Spre a ilustra acest raport, m-am servit int1'-o zi de 0 compa1'atie pecare 0 voi relua astazi, intrucit n-a~ putea-o inlocui cu una maibuna. $a presupunem ca, trecindintr-o noapte intunecoasa printr-un loc pustiu, a~ fi atacat de un vagabond care mi-ar luB. ceasul 9ipunga 9i ca, dupa ce am fost pradat astfel de raufi'icator, caruia nu i-am putut vedea fata, m-a9duce sa depun 0 plingere 1a cel mai apropiat comisariat de politie, spunind: "singuratatea ~i intunericul mi-au furat lucrurile mele de

i

86

am putea spune. declt sa favorizeze lapsusul. in mareR majoritate a ca:wrilor. Sint moduri de a vorbi. In ceea ce prive9te una din tendinte. " .tere decit :in legatu~'a c'u ceala1ta tendinta. doved~'?te va?sent~ iactorilor c?rpora1i. dar nu este mai putin evident ca ar fi bucuros s-o poata inchide. cauza emotiei. ace~a perturb atoare. similitudinile verbale. existao intreaga serie de cazuri 'in care ~i aceastil din urma tendinta este manifesta. Pre. da'~a' nu 0. fara a-I do.nteresan ~ m reoareav aum:"eav?as ra reI en to are la mOGUl In care stablhm care smt cele doua tendmte mterferente. nid 0 :indoiala nu este eu putinta in legaturaeu aceasta : persoana care siivll'seste un act ratat 0 cunoaste si 0 revendica. l. gai bine ne-a:01 putea intreba: care este. distragerea. 'tV 3) Citarealui Wilhelm \V u n d tnu pare a fi intlmplatoare. . iar dunmeavoastra eu slguranta ca n-ati uitat. tendinta de asociatiedepaseste to ate celelalte intentii ale discursului.n. in unele da.-enii pe care ii intrebuinJez cheama prin asonanta lor altii.uite pe care Ie prezinta cuvintele au ~i e1e.am ~i aratat.. sau sint :inti:'l legati de antOnime1e lor.edintele spune contrariu1 a ceeace trebuia sa spuna : este evident ca e1 voia sa deschida gedinta. Pretuirea pentru un alt promotor al pSihologiei experimentale germane. (Nota trad. de a avea curaju1 sa examinam acest efect irisine insu~i.) 8'7 . din pacate mereu scapata din vedere. impreuna eu filozoful VI u n d t eJ). intereseaza cel mai mult in cazul dumneavoastra. Probabll ca nu va indoiti de importantele consecinte ale rasp unsului care va fi dat. treouie recunoseut. Dar 2StC de ajuns sa am in fata un drum.' " tV' t .1 g2se~c. eu singur~ conditie. incit am putea vorbi de 0 filiatie. dupa parerea mea. Toti ace9ti factori faciliteaza 1apsusul.c dcci. 1925). 'indrum'indu-l pe a cale posibUa de unn:.pret". in masura in care "filozoful" abdica in favoarea psihologului experimentalist. Indoieli si ezitari nu pot l~~ nao. Or. tulburariIe de ater-ctie. Daca sinteti de acord. ori ca provoaca asoeii4ii uzuale. este evident eEl nu ne sint de prea mare ajutor in explicarea act'C'lor rati:lte. In cel mai rau caz. este deschis marturisWi de Freud in a sa Selbstdarstellung . paravane indaratul carora nu ne interziee sa privim . cutare caz particular..I'lO'. Gus t a v T h:e 0 do r Fee h n e r.)'J.. 0 ancImita importanta.i. 0 forta care sa ma impinga 'in ace a directie.i ca ~i starile corporale.eoseOh ue. giridltl-·va di.die Fruge der LaienanaZys. aeeea tulburata.ca lapsusulse produce atunci dnd.. dupa cum y. 11e 'lorn reprezenta mai degraba situatia in felul urmator: protejat de bez::a. 'intocn:::.pentru a mE" decide. Aceste raporturi ionale ~J aceste similitudini verbale nu f3. adevie1"ii exceptionale a atentiei ? Pe de aHa parte. Leipzig. un hot necunoscut v-a furat lucrurEe de valoare. influentele tona1e.. ~rson3./-.easta explicatie ultramecanicista. Explicatia ax £i perf~cta. iar :in altele absenta asociatElOI' capablle sa ±avonzeze lapsusun1e. Ea ne este reve1ata de efectu1 lansu3ului. co. Faptu1 e aUt de limpede 'incH oriee aWl inter- D • v d 1'. prcpriu-zis 0 explicatie. pedru a fi dela sine inteles ca II voi urma? Mai trebuie un mobil int:. favorizat de locul singuratic. discursul meu nu este dtu~i deputin tulburat de faptul ca tei'l~'. Fadod psihofiziologici cum sint emotia. 0 consecinta a epuizarii fizice. A~adar.e(autobiografie aparuta in Die Medizin der Gegenwart in SelbstdarstelZungen. comisarul mi-ar putea raspunde : "Mi se pare ca nu aveti dreptate sustinind ae. Ceca ce.1' ii contrazisa de ~xperienta cart~. asociatiile obl. numai atunci vom avea intrucltva ~ansa de a intra -in posesia obiectelor pe care vi Ie-a furat".. est2 de a-I gasi pe hot.

dar ca s-a retinut :. Taate acestea nu dovedesc. das dauert vielleicht. Este de remarcat Cd aceasta persoane ar Ii trecut . pe care o· yom institui in cele ee urmeaza.>i a ajuns 121 cO fo1'mulare gre9ita. a carol' comunicare $i analiza nu-mi apa:rti~'l nici mie.. nid vreunuia dintre adeptii mei. Intrebate. Dar in acele cazuri in care tendinta perturbatoare nu face dedt doar sa deformeze tendinta initiala. dumneavoastra fata de ea? Nu aveti oare dorinta sa-mi obiectati. II poate avea. dupa parerea dumneavoastra. ee au ele de spus in legatura cu aceasta.. concluziile ulterioare. Nu-i mai putin adevarat ca . iara sa vrea. nein. in acela9i mod in care stabilim tendinta tulburata. idei care aceste Ie-a venit 'in minte. In fond.. de exemplu atitea miligrame dintr-unul din element~le sale constitutive. :. i 88 . Acela:. se inHire9te 9i rezistenta. Gasesc eu adevarat uimitor putinul respect pe care. Inchipuiti-va ca cineva. atund eind neaflaill" in prezenta unui fapt psihic reprezentat de 0 idee determinata aparuta in mintea unei persoane interogate. Din aceasta cantitate mica pot fi scoase concluzii determina~e. noch einen Monat".banuind ca exact in clipa in care psihana]iza 19i face aparitia in fata dumneavoastra. ceea ce a produs lapsusul draut. fiind prototipul investigatiei psihanalitice. dedt ca lapsusul are 1'ealmente sensul care se atribuie. poate chiar mai potrivita dea servi drept explicatie.in aceste doua cazuri a fost necesara 0 anumita interventie pentru a £a-. explicatia cautata. Oare slnt eu prea suspicios. 9i iata tendinta perturbatoare revelata de ins8. A trebuit sa intrebam persoanele in cauza de au lapsus. l:.i l:. persoana interogata raspunzind ca a VJrut sa spuna Schweinereien (porcarii). nu se mai apliea aceew. mica interventie 9i rezultatul ei constituie de-acum un demel's psihanalitie. ca in exemplul citat mai sus : "Das dmut . cum 0 putem 110idesprinde din respectiva deform are ? Intr-o prima serie de" cazuri 0 putem face foarte simplu ~i foarte sigur. intreprinzind analiza chimica a unei anumite substante.>iregula :. La intrebarea : de ce ati inceput prin a folosi cuvintul draut:' persoana :raspunde ca a vrut sa spuni'! : "E 0 intimplare trista" (traurige). in capitolul II). a extras a cantitate determinata. dupa ce a COJJrJis lapsusul.te cuvintul potrivit. .irevine :. faraa se expriT. interventia celei dinm .pretare devine inutila..iaceea a tendintei perturbate. sint in mod firesc 1nelinate sa dea curs invitatiei care li se adreseaza de aexplica lapsusul 9i spun primul lueru care Ie treee prin minte.1a.i traurig. In mintea persoanei interogate ar fi putut veni 0 alta idee. Or..e9te la fel de bine ca :. a operat asocierea cuvintelor dauert :. sub pretextul ca substanta izolata ar fi putut avea aWl greutate? Oricine se Inc1ina in fata faptului ca tocmai greutatea gasita constituie greutatea reala ~.. Fara fara a-9i da osteneala sa-l explice. Credeti ca se va gasi un chimist care sa conteste aceste concl~zii.$i persoana in chestiune..poate pe ee lingii cilita solutia. daca acesta Ie pare indicat sa furnizeze. Am citat nu fa1'a intentie aceste cazuri. fara ezitare.. dar de asemenea poate avea aU sens..i se sutine ca persoana respectiva ar fi putut avea 0 I .. 9i in acest caz determinarea tendintei perturbatoare rew..i lueru in eazul lapsusului V orschwein (a se vedea mai sus. cutare sau cutare lapsus. ca informatiile furnizate de persoanele care au comis lapsusurile nu sint rntru totul edificatoare? Aceste persoane. socotiti dumneavoastra. dar ca....amintita..iintemeiaza pe acest fapt. ele I-au explicat cu ajutorul .irestabile:. In aceste cazuri o aflam chiar din gura persoanei care vorbe9te $i care. il aveti pentru faptele psihice.

in 1885.i fraza folosisem deja de doua ad prefixul auf. functionind dtva timp intr-un azil de psihiatrie de 1a periferi51Vienei. Poate veti gindi ea nu are dreptate sa 5e arate aUt de grosolan in privinta unei cercetari pur teoretice. n vad sub infati~area unui tim'll' al carui vUtor este plinde promisiuni. pretindeti numaideclt. M-ati inteles? 9i eu asta basta!" Hm! Reactia estefoarte violent. t :. Imi imag1nez ca sint in pielea oratorului nostru. Pot insa sa va prezint un caz analog.. judeeatorul erede in martu:ria sa. in fata acestui protest imposibil de combi'itut? Da. dar atuncf dnd 0 neaga. (Nota trad. ca n'U 111aieste demna de incredere. Cind un detinut aflat 'in preventie 19i marturise9te fapta.}. lUCTurilese petree de 0 maniera eu totu1 extraordinara. Or..) 89 .. Daca 1ucrurile a:r sia 4) Titlu ~tiintific ~i grad universitar. pe care insu!]i Freud I-a obtinut temporar. dar' nu imparta~esc opi~ia dumn~avoast~a privitoare la' acest lueru. dupa care a fast nevoit sa pilraseasca invatamintul superior. n voi intrebaeu insistenta n-E[ incercat vreo' 1'ezerva in legatu1'a cu exprimarea sentimentelor de respect fata de ~eful sau. . niciodata ea nu va marturisi 0 intentie injurioasa. eEl explicatia sa nu are nici 0 valoare. "Va rag sa incetati eu intrebarlle dumneavoa::. spuneti ca eaeste autoritatea suprema ~i decisiva : . iU domeniul neuropatologiei. sa reluam exemplul in care oratorul' de la banchet invita adunarea sa "rigHe" (aufstossen) in sanatatea $efului. dar in definitiv. ca altfel ma SUpaI'. in care. "Pricepem eEl tehnica speeiala a psihanalizei canst? in a obtine chiar din gura subieetului analizat solutia problemelor de care ea se oeupa. Veti spune in continuare . 5e impacienteaza 9i se infurie. fire9te. ati gasit de data aceasta un argument care rezista. Vad eElnu se mai poate obtine nimic de la tinar. De ce sa nu abandonati interpreta:rea dunmeavoastra nedemonstrabila. Intrebati persoana respectiva. 9tie e1 mai bine ce a VI'ut sau ce n-a v1'ut sa spuna. Regret. insa pentru a va IntMi rezistenta in legatura cu 0 aHa.. poate ca el este asistentul $efului sarbatorit. yeti adauga dumneavoastra. Poate ca yeti eeda asupra aeestei chestiuni. Parca va aud ripostind : 'lata care va este tehnica r Cind 0 persoana care a eomis un lapsus dedara in legiHura cu acest fapt eeva care va eonvine. pent1'u ca in aceea. Da1' iata-ma prim it cum se cuvine.eu banuielile dumneavoastra sinteti in stare sa-mi periclitati int1'eaga ea1'iera. Am zis pur 91 simplu aufstossen (a rigH). daca nu cumva privat-doeent 4). bazata pe date de observatie exterioare lapsusului. eehivalent eu aeela de lector. Dar aceasta nu este deeit interpret area dumneavoastra personala. Oare ? Asta 1'amine de vazut. negarea este prea din cale afara de energiea.0 spune persoana inSa9i 1" Dar daca ceea ee dec1ara persoana interogata nu va convine. Ne' spuneti ea in eazulacesta intentia perturbatoare este 0 intentie injurioasa care se opune intentiei respeciuaase. De data aceasta credeti ca m-ati prins.l1ar personal socot ea el este cit se poate de interesat sa 5e atribuie nici un sens actu1ui sau ratat.tra. ci :mai qegraba 0 va nega din rasputeri. in lac de anstassen (a bea). Este ceea ce Meringer nume$te Nachklang (ecou) 9i nu aveti de cautat alta ihterpretare. judecatorul nu-l crede. alta idee! Ayeti iluzia unei libertati psihice si nu ati voi sarenuntati la ea.Este exact.

comparat1a analogidi eu fenomene care nu sint legate de adele ratate. Din ratiuni practice. in schimb. acceptanl acest sisten1. importantele deosebiri care ni se dezviiluie de in data ce aprofundam de putin problemele in aparenti'i atH de anodine pe car-e Ie rididi ratate. in. ca act ratat. lucrurile se petrec in sensul eft noi formulam mai intii 0 interpretare a adului ratat pornind de laprincipii generale.are. chiar dad nu poseda probe prezumtive.rea unui nmne. Ceea ce obtinem in acest fel nu este decito prezumtie. iar eel care a savirsit laps:xml apar:e eumva in fata dumneavo2stra ca un detinut in stare de preventie? Poate di nu ar trebui sa respingem aceasta comparatie. ins2. Este tocmai a caracteristica proprie spiritului ~tiintific faptul de a se multumi cu aproximari ale realiti'itii 91 de a putea continua activitatea eonstruCtiva. un proiect ermeneutic caruia Ii cautam confirmarea in examenul contextului psihic. ~a propun un eOmprOnllS prm!lzonu. Diferel?-te pe . Ele ne sint furnizate in primul r'indde.car~. Dar puncte de sprijin ~i indicii ne mai sint fUTnizate ~i de eontextul psihici. putut avea inainte de act ~i impotriva carom . Trebuie sa fiti de Beard eu mine <. Voi fi.11. ~>slnten1_ 5) "psychische altfel. spre a obtine confirmarea presupunerii noastre. fie el eel stiirltific.ite nici cea. Observati. ca. obligati S8. in cazul in care constatam ca defornuc!. 1nsa. Pentl'u n01 aceasta neeesitate nu exista.en poate ca reaetioneazEl prin acesta. de impresiile pe care aceastapersoana Ie-a. tribunalul trebuie sa dec1are vinovat un detinut in stare de preventie. mai mica l~do~iala 2t~nci dnel este evidentiat de insa~i persoana analizata.) in care se produce actnl ratat. Dar dumneavoastra sintet1 cumva judecator. nu detinem chiar de la eel analizat lamur1r1 asupra sensului actului ratat.sul lIn11i a~t ~ratat TIll ~dn.existenta justitiei nu ar fi posibila ~i.. Situation" in textul original. In cazul in <. dar nu hebuie sa renunti'im la utilizarea unor asemenea indicii. Sintem in aceasta situatie obligati. ciuda eventualelor erori. cautind sa inlocuiasca catell1silll-llreligios prin 'alt1. sintem obHgati sa a~teptam anumite evenimente care ne slnt.) 90 . In general. totu~i. are acela:i>i sens injurios ca ~i acela pe care l-ar avea 0 deforlllare intentionata. nu le~am putea ~suprima.a: se.sa ne multumim eu acele indicii care Val' face decizia noastra mal mult sau mai putin plauziin raport cu imprejurarile. de temperamentele care simt nevoia autoritatii. bazat tocnlm pe aeeasta eomparatw intre nsihanaliza si Pl'ocedura iudidara. ca sa· spun em a~a. de acord eu dumneavoastra asupra faptului di dovada clara a sensului presupus este imposibil de obtinut atunci cind cel analizat refuza ariee lamurire sau cind el nu este prezent spre a ne edifiea. unde yom gasi puncte de sprijin pentru interpretarile noastre ~i indicii pentru dernonstratia noastra ?Aceste puncte de sprijin 91 imUcH provin din sUl'se multiple. l~ajoritatea afinTl~tiilo~ sale prezentind doar ilnumite grade de probabilitate. Uneori. de exernplu. co. Ar fi 0 eroare S2 creada ca 0 ~tiinta nu e alcatuita decit din teze riguros demonstrate ~i ntl ar avea 110hna sa pretLndern acest lllcru. ~i In cazul unei anchete judiciare. (Nota trad.. 'CatehismLll stiintei l1U cuprinde decit putlne propozitii apodicti~e. in ciuda lipsL'l de probe defJnitive. anuntate de actul ratat. de cuno~tintele pecare Ie avem in legaturi'l ell caracterul personnei care savir~e~te acest act.. 0 aselnenea ex5genta tine .

in a~:3. combinind.s3-1 ~tergen1 din 1") 7).e.. sintemin drept sa presupunem ca respectivul incearca vreun resentiment cu privire la piJrt3. !ntrebata in legatura eu acest fapt. eu tC2.i ca nu-l poate suferi pe sotul acesteia 8) • Vom avea inca multe de spus eu privire la uitarea de nume.: a1 face bine sa fii moderat in opozitia ta.i relatii de afac~d.. putem deci sa identificam cauza intentiei perturbatoare in ideea u1'mat02P:. fara a-:. neimparta:..ibeleidigen T2SDeet) este en siguranta un timid.or sa aduc dovezi cu privire la anticiparile pe care vi Ie fac atita vreme cit voi ramine eantonat in domeniul lapsusului. un exemplu. 0 doamna cere medicului ei informatii eu privire la 0 alta doamna pe care. decit Cll mare greutate un nume care' Ii este totu:. nu n1ai vrea sa :.. numind-o 1n5a 'CU numele ei de fata.. nu retine. caci teadresezi unor o3. am aflat ca vorbitorul nostru avea n:e1'eu nevoie de bani :. Gind cineva uiti'i sau.. Intr-adevar. Est. do rind sa insoteasca 0 doamna.:. l-auitat eu desavl1'E. este foarte nemultumita de casatoria prietenei sale .1are CLl el chiar:.. un.. j] cupc domnul X.tie nimie despre fericitul sau rl\~al : "I\Jic11tgedacht soIL seiner werden!" (". 6) 7) 13) Dupa C. 1i12lhorianoastra Inca.ire. B ri 11. Jung... nutrea odragoste CI. evident ci'i domnul' Y. tinaI' membru pronrmta un violent discurs de opozitie. el Ii uita.torul ace1ui nume. Ceea ce ne intereseaza indeosebi in aceasta privinta este eontextul psihic in care 5e produce aceasta. uitare .a Insoti. begleitdigen a fi lipsit de (asodatie a cuvintelor begleiten .re pert sa-ti acordc sau sa-ti refuze imprumutul pe care i1 \Toi putea sa va prezint o bogata selectie deastfel de probe-indidu atunci dnd voi aborda vastul domeniu al ce10rlalte acte ratate. legate de eontextul· psiin care s-a produs unul dinaceste acte ratate. mereu numele.d. de multa vleme :.rreni c. 91 .i. Sau sa mai luarn UITtlatorul exemplu : eu oeazia reuniunii generale a asociatiei "Concordia". in ciuda efortmilor sale. fel incit se vede sUit sa intrebe alte persoaI12 ori de cIte ori trebuie sa-i scrie" 6). sflrsit prin 2 S2 casatori cu domnul X. Tir:arul care. G..ipersonal o canose Cel atare) care ~tiu sa coman de in casa lor. in cursul = c2~ruia el interpeleaza directiaasocia~iei.. Cutoateca domnul Y.i bea: ce vrea ea este fara indoiala una din aeele femei energiee (:. ei doi 0 cunosc.0~u-mi va fi u:. A. ea declara . Dupa A. Cit des pre numele pe care aceasta ilpoarta dupa c~satorie. ceea ce il determina sa nu se gindeasca bucuros la el.ita pentru 0 doamna care "Doml11Jl y. In aceasta privinta putem gasi citeva exemple potrivite. Se poate presupune eaopozitia sa se eonfnmta eu 0 tendinta perturbatoare avind 0 posibila legaturi'i eu 0 chesfiu::e de irnprumut. se ofera sa 0 .. Reflectati la destainuirile care urmeaza. Deci el a format un cuvint sui-generis Vorschuss. adresi:ndu-se I11e::nbrllor "COD1i-- tetului de imprumut" (Vorschuss).i familiar..i AUS-schuss.te eEl :..1ea toom2i facuse 0 noua cetere de imprumut.. Vers din Heinrich Heine.. doamna al earei sot poate minca :. -:. cuvinte1e Vor-stand :..in loc de a spune membrii "eonsiliului dC? directie" (Forstcmd) sau ai "eomitetului" (Ausschuss).i da seama..

Exista.te: nu-i nid 0 iota de adevar in eeea ce spune tutorele meu....iniei dorinta dea incuraja u9uratatea 92 l 1 .. Intelegem in final ca proiectul consta in a-~i Iua aaio de la Cleopatra.. dupa care a fugit din ora. scriitorii utilizeaza acest act ratat in acela$i scop. 'insa. este obsedat de ideea unui proiect pe care il concepuse. In viata militcua scuza de a fi uitat ceva nu este luata in consider are ~i nu fere~te de pedeapsa : este un fapt pe care il cunoa9tem en totH ~i pe care il gash:!!. I-au pus 9i in irnposlbilitatea de a-I da de ~tire. ci toata lumea este de aceea. Este opinia la ca:re fiecare adera in viata de taate zilele. De ce sa nu fin). Este nu numai oph:da psihanali~tilar. accident pe care adesea 11 resimtim 'in mod dureros. in majoritateC! cazurilor. care imediat ginde. Din surse. 1a felde 10gici 9i sa nu extindem aceea~i optiea ~i asupra ce10rlalte aete rataie.. pe deplin justificat.veti £i cu atH mai putin surprin~i sa constatati ca. in ajun el primise de 1a cumnatul sau 0 scrisoare care se termina cu cuvinte1e: "Nu am de altminteri nici timp.i tina promisiunea facuta. istorice puteti afla ca Cezar a adus-o pe Cleopatra 1a Roma 9i ca ea a ramas acolo cu mieul ei Cezarin pina la asasinarea Imparatu1ui. 9tim care este acest sens. urmind a ne referi Ie ? Fire$teca exista un raspuns ~i in 1eacestea deschis ~i fara gatura cu aceasta. vi se va parea fapt neverosimil. numeroase date de observatie In genul acelora care urmeaza: un tinar pierde un creion 1a care tinea mult. in general. in care Cezar. :. Daca sensu1 uitarii de proiecte este ne1ndoielnic chiar $i pentru profani. ne vom referi la un act prin excelenta lipsit de claritate. dar a neaga in tearie. Aceia dintre dumneavoastra care au vazut sau au citit piesa Cezar $i Cleopatra de B.. echivac: pierderea de obiecte . dar de care nu-~i mai putea aminti. eu cfctiunea tmuj proees psihie cantrar care 56 opune infaptuirii lor.i parere. iar diferenta dintre eonceptia populaT2 . dupa ce I-au impiedicat sa fie punctual la intilnire.i. Inchipuiti-va pe stapina unei case care i9i intimpina invitatul eu euvintele: "CU111! A9adar astazi trebuia sa veniti ? Am uitat eu desaviqire ea v-am invitat pentru astazi".. pur ~i simplu e1 nu vrea s&-. Tutorele care se scuza in fata copilului sau ca a uitat sa-i indeplineasdi darinta. el va nascoci obstacolele cele mai neverosimile care. deoarece recunoa~tem ea in conditiile vietH mHitare anumite aete rat ate au un sens ~i. nu este deloe absalvit in ochii acestuia.i hnposibilitatea de a gasi obiectele puse bine. Sau imaginaTi-va cazul tinarului obligat sa l)1arturiseasca fetei pe care 0 iube~te ca a uitat sa vina la ultima intilnire fixata : dedt sa faca asemenea marturisire. S haw 19i a111intese fara indoJala ultima scena.m 'in vederea scopului pe care il urmarim ~i care consta In a deduce din contextul psihic indiciile referitoare la semnificatia actului rataL' In consecinti. or.i conceptia psihanalitica despre actele ratate este anulata. Prin acest mice artificiu scriitorul vrea sa-i atribuiie marelui Cezar 0 superioritate pe care el n-o avea 9i pe care nici nu pretindea s-o aiba. Cazurile de uitare de praiecte sint in general aUt de clare incH niLl putem cltu~i de putin sa Ie utiliz8. Tocmai de aceea uitarea este interzisa in anumite imprejurari ale vietH.Uitarea unar praiecte· paate fi carelata. pe punctu1 de a pleca. Ca intentia noastra ar putea sa jaace un· anumit rol In pierderea de obiecte.

. eu toate acestea. Fara aceasta coincidenta.i I-a pus undeva de-Q parte. ea mi-a adus 0 carte pe CBxe 0 cumparase. elementele unei intt'oduceri in psihanaliza. mama.cnl caremi-a cazut sub ochi a fast cartea I'a!acita. engleza). Cazurile de acest gen sint foarte frecvente. Au trecut luni de zile. Gaseam ca sotia mea era prea rece 9i triHm unul linga altul lipsiti de tandrete. Dar s-a intlmplat sa uit imediat locul unde am pus-o. Din toate aceste exempIe se degajeaza una ~i aceea~iconcluzie: actele ratate au un sens iji indka mijloacele de a desprinde acest sens in conformitate cu circumstantele care insotesc aetuL Astazi VOl £i mai laconic. distruge. !ntr-o seara. dar nu 0 voi face. fire'lte. Oare este 0 sirnpla intimplare atunci cind un ijcola1' pierde. ramasa de negasit vrerne aUt de indelungata". 13r ( II (in L engleza). timp in care.. fire~te nu am putea sa afirmam ca inte. ceea ce de altfel nu ma impiedica sa-i recunosc calitatile sale ex. in limba germana. Drept urman~. am deschis fara nici 0 intentie def[nit<'i. 93. . intorc'indu-se de la 0 plimbar~.{ a e d e r 011 e s (1. Citez unul din aeele eaiuri care poate C3. In luerarea mea Psihopatologia vietii cotidiene (a carei prima editie.ta spre a va servi in studiul actelor ratate 10). Dupa vreo ~ase luni.casl incintat de sotia mea 9i plin de recuno~tinta fata de tot ceea ce facnse. l11-amin tOrs O. strica obiectele sale de uz curent. dateaza din 1904) yeti gasi 0 cazuistica abundel1. Se pierd obiecte atunci c'iG. Se mai pierd obiecte 9i atunci dnd nu mai tii la de "i vrei sa Ie inlocuiesti eu altele. am incercat s-o descop::i.J.du-mi in mai multe rinduri de cartea disparuta. jI. aminthJ..lenevia ta" 9)..te: "Antm dtiva ani. Creionul era tocmai un cadou provenit de la acest cumnat. faptul de a le'lasa sa cadi'l._D at t n er. A A S tar k e (1. obiedul a incetat sa mai fie de negasit.-d te-ai certat cu cei care le-audaruit ~i dnd nu mai vrei sa te mai ginde~ti la ace~tia. in menajul men au intervenit neintelegeri. M-am apropiat de biroul meu. pe care am pus-o de-o parte. iar sotia mea a dat fuga S~G Ingrijeasca. a cazut bolnava. caci nu avem de gLad'dedt sa ext~agem din studiul acestor fenomene. nu sint race cazurile in care imprejurarile care insotese 0 uitare de acest gen de'EyaJuie 0 tendinta de a indeparta in mod provizoriu sau pe 0 durata mal lunga obiectul cu pricina. chiar in ajunul zilei sale de aniversare? Acela care s-a ailat adesea in situatia penibila de a nu regasi un DDiect pe care el insm. nn va voi vorbi dedt de doua ''11 ::J Dupa B. Stare a bolnavei a devenit grava. II. o data ce a disparut motivul.r. DJ i (111 limba franceza). un anumit 'sertar 9i primul lu. pe care 0 iubeam mult. prilej pentru sotia mea de a-iji dezvi'ilui cele mai bune caliti'iti ale sale.celente. A~ putea multipliea la infinit exemplele de acest fel.ntia de a se debarasa de obiect a jucat vreun 1'01 In pierderea acesttHa. fara a reuiji.. E. I-am multumit pentru "atentie"9i i-am fagaduit sa citesc cartea. tntr-o zi. de a Ie degrada. cum oX fi ghiozdanul sau ceaso1'nicul sau. Aeeleiasi atitudini cu privire la un obiect ii co~espunde. de a Ie sparge.?i care locuia separat de noi. maibune. crezind ca ma intereseaza. este cel mai frumos din toate cele cunoscute sau public ate pina astazi : _ Un barbat inca tinar imi poveste. olandeza) etc. dar eu 0 siguranta de somnambul. nu va recunoa~te ca intentie oarecare i-a dictat acest accident. De asemenea In colectiile lui A.

m-am rU.tiinta .edinte. Dar dupa ce am cltit ceca ce ati seris despre astfel de 1ucruri..t :. Daca 0.ta.i totadata de literatura. Actele ratatecumulate :. amintitele . .i de putin sa e:x:pedieze scrisoarea cu pricina. eu citeva luni in urma a.roul sau. inlocuirea: unoI' acte rat ate prin altele ne arata ca ceea ce este importcC1..z intru totul analog din propria sa viata. dar care se acorda pe deplin cu ipoteza unui plan.i plime.. Sora so. In firle. valoare acc2.i timp inteligentei celei mai obtuze .. inceput sa nu 118 ocupam dedt de acestea. Reitler. 0 doamna face 0 torie la Rama impreuna cu cumnatul ei.Roma $-0 in10cuiasca. medalia era aUt de bine pus a de-o parte incH era de negasit. eu amaraciune ca ctImnatul ei nu apreciaza 10..i citat mai sus un exemplu de combinare a unei amnezii . 94 . In fiecare 'lined asistarl1..i-a infarmat numaidecit cumnatul in anuntindu-I ca-i va trimite medalia 1a Roma chiar a doua z1. ci in intentia pe care ele insele a servesc si care se po::tte realiza prin mijloacele cele mai . niei in mijloace2e de care se servesc ele.edintele comitetului..i combinate reprezinta eu siguranta ceo. de aItfel £ara mare interes'cla . s-a prezentat tatu~i }a a doua intilnire 10. Acumularea manifestarilor ne releva 0 perseverenta greu de atri1:mit hazardului..da seama. Doamna constat~. ne-am fi propus de 10.Inu1 din prietenii c.t nici in forma.sti'i piesa exceptionala. 1Yi2i deplina ilustrare a speciei lor. Ea .i ferm hotarit sa n-o uite data urmatoare. Va voi clta un caz'de uitare iterativa: E.dar de data aceasta a pus-o netimbrata.0 functiein comitetul unei anumite asociatii literare. actele ratate cumulate . acum dtiva emi . l.>inatde proce11) Dupa R. Observatii referitoare 10. 0 combinatie intre insu. din m0tive pe care Ie Iasase odata pe bi.irea din gre~e2la a unui obiect $1 imposibilitatea de a-I regasi..te ca. mi-a povestit un CB. am uitat cu regu1aritate sa ma due 10. el .grupe de observatii.CLra eroare : a fast vorba de cineva care.. imposibil de expediat. anume dorinta de a pastra pentru sine roasa piesa 11)..te.tate pot avea sens.. intre alte cadaud. o' medalie antica de aur. pentru ca uitase sa scrie adresa. venind 10.1'fi fost vorba doar sa aratam ca actele ro.are seocupa de . 0 scrisoare pe care () redactase. dar i-a fast returnatcl "deadletter office" (serviciul descrisori neexpediate)..doamna intors acasa ~i. 0 aHa ora dedt cea fixata.i cu privire 10.iesentiaI in acestea nutrebuie cauto. a dus din nou scrisoarea 1a po. desfacindu-.. Jones poveste.adevarata so. V-am ...variate.. a constatat ca luase cu sine. Numai atunci doamna a· avut intuitia a ceea' ce semnifica "distractia" sa. Roma :.i combinate . a-:.imi spun eo. in fond.confirm area interpretarilor noastre prin ev~nimente petrecute ulterior. sensul lor fiind atit de evident incit se inlp1cu18 in acela.i.. pictor celebru..i spirituhii celui mai critic. A· doua insa.. Oaspetele este sarbatorit in mod stralucit de germanii care locuiesc 10. din aceI moment.Ir primit asigurarea ca voi fi jucat 1a teatruI din F.i bagajel~. nu tinea cftu. "Am acceptat. Intr-un alt caz intilnim. gindindu-ma ca asociatia m-ar p1itea ajuta intr-o zi sa fie tata una din draIYlele scrise de mine. ~i... timp de citeva zile. Intr-o zi s-a decis s-o expedieze. uitind prima data de 0 intilnlT€ . Abia atunci a fast sa-~i marturiseasca ca.. Reparind aceasta seapare. medalia...

eu multa vreme inainte de despartire. Istorioara mi-a revenit in minte dupa scurgerea mai multor ani. pentru ca . Cuvlntul circula semn prevestitor.. Deodata e£1zari de ceal£1lta parte a strazii un damn . Se intelege de la sine eEl trasatura esentiala a acestor cazuri consta in faptul ca contextul psihic actual ne este necunoscut sau este in Clcce-sibil investigatiei noastre. proaspata casatoriti1 mi-a povestit riz1nd ca a doua zi dupa intoarcerea din calatoria de nunta se dusese sa-~i vada 0 sora care nu e maritata. Interpretarea noastra ~tre in acest caz claar valbarea unei simple prezumtii c. casatoria tinerilor mei a· avut 0 Incheiere dintre cele mai neferieite. Dar abia va imaginati cit de gl'eu este sa deosebiti dHca un eveniment dat apar12JIn limb a latina Omen (-in:is).j fi dat seama ca domnul nu era altul dedt barb£1tul eu care S2 casatorise in urma cu cUeva saptamini. sensul original' de prevestire. Cunosc ~i cazurI privind alte femei care.?i. ]VI-amgindit tot timpulla 'aceasta. in to£1te aceste cazuri. El a fost destul de chibzuit c£1sa se limlteze la aceClstiiunica tentativa si a mU1:itla adinci batrinete. dar nu voiam sa cred in concluzia care mi se parea ca rezulta. Mai tirziu survlne insa un fapt care arata ca prima noastra intcrpretare era . intr-adevar. 'pina in ziua in care am ajuns in fat a u.deul meu ~i mi-am spus eu reprooi' ea n-ar . Se citeaza cnul unui vestit chimist german a casatorie n-a putut avea lac pentru ca el uitase ora 1£1 care fusese fixata ceremonia .fi frumos din parte-illi sa absentez de 1a .i£1catie fara echivoc.?edinte din dipa in Cqre nU mai aveam nevoi~ de ajutorul pe care contasem. a uitat sa mearga la proba rochiei sale de mireasa ~i nu ~i-a c1'11intit. sa ao. Intr-adevar.11. . Mai degraba va voi prezenta citeva cazuri apartinind aItei categorii. celibatar. astazi divortata. in cursul vizitei. Am fost invitat intr-o zi de 0 tinarafami1ie . Person<. domnul L.tepteevenimente ulterioare .l]cunosc 0 doamna.igen. dar renunt.. careia i se intimpla adesea. . (Nota trad. ma in~elasem in ceea ce prive~te ziua : era deja simbata!". putin surprinsa.. ~i in limb a germani:.in ajunul' cas'itoriei. Ar fi extrem de ispititor de a adi1uga ~i aIte fapte de observatiedeacela. ca s-o ia. in loc sa se duca 1£1 biseridi.?edinte. Altcle aveau totu~i caracteristieile. Povestirea mi-a lasat 0 impresie penibila. 9i nu m·ica· mi-a fost mirarea gasind-o inchisa. Am luat ded hotarirea ca vinerea urmiHoare sa nu mai lipsesc.'ireia nu-i acordi'im pre a mare tanta.i. Ii spuse surorii sale: "Ia uite. ca ~i altadata. faraa-:. spre a-. ~i-au pierdut 've1'igheta.nu pe aeelea ale unui act subieetiv. actele rat ate inlocuiesc acele omina 12) sau premonitiuni ale antici]oL 9i. ca in cazul cind cineva 82 impiedica sau cadea. spre rnarea disperare a croitoresei. intr-:-adevar.justificata.?edinta avusese loc in ajun.. la eumparaturi. se dusese 1£1 l£1borator.. unele omina nu erau dedt acte ratate. ' Fara indoiala ca sinteti tentati sa credeti ca.?i. accident caruia evenimentele ulterioare i-au conferit 0 s2111.". sa senmeze cu numele ei de rata actele care se ref ere au la administrarea bunurilor sale.tura intre aceasta amnezie ~i divortul petrecut putin' dupa cummie.) en 95. anume aceleia in care interpretarea noastra tre~ buie. A. dedt sear a tirziu. Mae del' relateaza cazul unei doamne e-?Te. in cursu 1 calatoriei de nunta.?ii salii de ..unui eveniment obiectiv. dnd am afIat ca. El vede a legs. sotul ei fiind ocupat cu afaceriie sale.?igasi corifirmarea. picrza.

Adesea actul l~i pune masca unei intlmplari pasive. din team a de a nu avea aerul unei intoarceri la superstitie. Toti aceia dintre dumneavoastra care au in spatele lor 0 experienta suficient de bogata i:.i de a Ie utiliza ca indicii ale unor intentii inca tainke.. veti intelege ca nici nu este necesar ca ele sa se realizeze in totalitate. peste capul . De altfel nu toate prevestirile se realizeaza ~.i.meia sau alteia din aceste categorii.tine l. ar £i avut curajul ~i hbtarirea de a interpreta actele rat ate care se produc in relatiile interumanedrept semne premonitorii :.tiintei.Cel mai adesea nu iridraznim sa facem acest lu~ru. * * * .isurprize dureroase dad.i VOl' spune poate ca ar fi fost scutiti de multe decep~ii :. cunoscind mai bine teoriile noastre....

aceste acte sint destul de nedefinite §i greu de inteles. el are un sens. Sa ne opeim inca 0 clipa asupra afirmatiei ca actele ratate sint "acte psihice". lipsit de importanta ~i mai ales superfluu. Ele au de asemenea caracteristicile unul act nemotivat. Dar ceea ce Ie deosebe~te de actele rat ate propriu-zise este absentaunei intentii contrare ~i perturbatoare venind sa contrazica 0 intentie pri7 cd. neputinta de a regasi obiectele prealabil puse de-o parte etc.. Tocmai la aceasta ultima everitualitate ne gin dim atunci dnd c§llificam un fenomen drept proces psihic ~i de aceea este mai rational sa dam propozitiei noastre urmatoarea forma: fenomenul este semnificativ. anexind psihologiei fenomene care anterior TIu-i apartineau . dar carora aceasta denumire nu Ii 5e potrive~te.). Retineti bine aeeste limite. Prin aceasti'i afirmatie noi postulam doar faptul ca actele -psihice au un sem. erorile de scri. adica ne dezvaluie 0 intentie. 0 asemenea afirmatie nu este necesara) ca arice act ratat aT fi semnificativ.. pot avea 0 baza pur fiziologica. $i ered ca pot adauga ca gre~elile care se saviqesc in viata nu pot fi interpretate de~it intr-o anumita masura in lumina conceptiei noastre. Nu este de ajuns sa constatam existenta relativ frecvent<'i a sensului in ctiferitc forme de acte ratate. arganice. fizice. Noi am extins considerabil domeniul psihicului. 4-04 97 . Psihologia n-'a bi'muit_ nicicind aceste interferente ~i nici fenomenele care decurg. sau ea implica ceva in plus? Nu ered .numele de fenomen psihic. Lapsusurile. deosebiri de la 0 forma la aIta. pe dnd exist a cazlIri de pierderi in care probabil ca nu intervine nici 0 intentie. in ce caz scapa ea cel'cetarii psihologice sau' daca are ca antecedente imediate aIte procese psihice dincolo de care incepe undeva -seria influentelor organice. Repetam : noi nu pretindem (Siidat fiind SCOpillpe care :il urmarim. Va trebui numaisa ~tim dadi cut are manifestare psihica data este eteetul direct al influentelor somatice... in aceasta privinta. Exista de altfel.tendinta ~iocupa un anumit -loc intr-o serie de raporturi psihice.. punctul nostru de plecare in cele ce urmeaza mnd ca acfele ratate sint acte psihice care rezu1ta din interferenta a doua intentii. cu toate ca acest lucru il socotim probabil. Acesta este primul rezu1tat al psihanalizei. Tot ceea ce poate fi observat in viata psihica va fi eventual desemnat sub . Exista multe alte fenomene care se apropie de actele ratate. ceea ce mi se pare putin probabil in c1i-verselevarietati de amnezie (uitarea de nume ~i de proiecte. Noi Ie numim acte accidentale sau simptomatice. etc. 0 . insignifiant.IV ACTELE HATATE (sf1r~it) " Adele ratate au un sens : aceasta este concluzia care trebuie sa admitem ca se degaja din analiza efectuata pin a aici ~i s-o punem la baza ccrcetarilor noastre uIterioare.

ii mi~carile care servese drept expresie emotinor.at. in a1 doHea rind. dareu . care pun in fata noa?tra cu toam claritatea problemele importante ale psihana[izei.. acuzat de eoruptie. "Declar deschisa ~edinta. Chestiunile ce1e 1no. intentia perturbatoare exprima 0 opozitie fata de intentia tulburata. Sau.acU1111e-am declan::. caracterizate in general de faptul ca Ie suspendam... 98 . Aproape in toate cazurile 'in care cineva spune contrariul a ceea ce vrea sii spuna. ci prefer sa reiau analiza actelor ratate. pede alta parte. Dupa parerea mea expresia expri:ma gindul sau 'intim: "Sint obligat sa serin eft e alba..· Dar redactorul insa.. preeum ::.. Poate exista intre cele doua intentii un raport de eontinut. ca ele constituie mid semne revelatoare ale altoI' proccse osihic8. cu obiecte care ne stau 1a indemina . percepe deodata 0 voce interioara care il pune in garda impotriva indraznelii sale ::. in aparenta fara seop. Fac parte.rdnat s[~'redacteze aceasta aparare scrie "in modul eel mal intcTcsat".tri n8 sint martori ca intotdeauna am aparat binele ~~eneral in modul eel mal dezinteresat"..edinte.ifel ea toate actele ratate.• . cuve::. nu exista nid un raport intre continutul celor doua tendbte 9i atunci cazul devine mai obscur 9i mal interesant. Ele 5e eonfunda. Or. eu gesturile :. iar cealalta pr:)ca perturbatoare.ipot fi interpret ate in aeela::. caz in care intentia perturbatoare contrazice intentia perturbata. Or. prefera s-o inchid".sint 11rl1:2toarele : ari1 aratat ca actele r2ttate rezulta din inter£erenta a doua intentH dUcTite.. acesta ~ste sensu1 lapsusului comis de pre:. Undeputat care i~i propune sa declare ca trebuie spus'imparatului adevarul jara rnenajarnente ("riickhaltIos"). melodiile pc care Ie fredonam 'ilpartin aceleia~i categorii de acte. S8 apara intr-un articol care trebuia sa cu1mineze in cuvinteJe: "CititorE no::.. Un ziar politic. 1) $edinta Reichstag-uluigerman.minte1e noastre.menajamente" (ruckhaItLos) sint inlocuite prin cuvintele "indoindu-ne spinarea" (riickgratIos)1>. ea ::. mai importante. intentiile perturbate' 9i cele perturbatoare .tiu sigur ca e neagra". eu EU ezit sa afirm ca toate aceste fenomene sint Se1'l1nificative ::. ee raDorturi s~ stabilesc intre. ne perrnit sa intelegem rara difieultate primul din aeeste raporturi. fara ~11otive aparente.i il face sa comita un lapsus in care cuvintele .ialtele analoage. daca intentiile tulburate nu ridica nid 0 blema in ceca ce prive9te intentiile perturbatoare. din noiembrie 1908. ca sint acte psihice in deplinul inteles 'ell cuvintului.icum ne-am juca. Nu intentionez insa sa mai intlrzii asupra acestei amplifieari a domeniului fenomenelor psir. pe eare Ie exccptam.mara. din aceasta categorie de acte ratate toate manipu1arile.fara . tot a::. iar aetul ratat reprezinta conflictul intre aceste doua tendinte inconciliabile. Cazurile pe care de-aeum Ie eunoa9terH.. din care una poate £i ea1ifieata ca perturbata. cu vreo parte a eorpu1ui nostru.. 0 rectifica sau o completeaza.i intel'esante pe care Ie-am formulat eu privire la actele ratate 9i ciirora noi inca nu Ie-am dat 0 dezlE:!gare... ne intereseaza in nrimul rind sa stabllim care sint aceJe intentii canabile s[t Ie tulbure IJe altele si. dar a. dimpotriva.Jce. Permiteti-mi sa ma refer din non la lapsusea reprezent~nit al inttegii spedi 9i sa raspund mai intii 1a cea de-a doua chestiune.

.) 99 .a.:i dima$a pUne de sudoare . in loc sa rezide in continut.1111nat indelung.. Facem dtva Hmp drumul impreuna :. costumate in turiste.. in sfiqit. ea s-a abtinut de a mai mentiona aceasta ultima piesa vestimentara. Celalalt gen de raporturi intre cele doua intentii intel'ferente pare bhar.i inconvenientele vietH de turist.. Cei care inteleg acest lueru pot fi numarati pe degetele 'unei singure miini.. apo. dar carora vrem sa Ie desprindem caracteristicile C0111une..dar.me vieneze.momentul oportun. 0 . caina. "Adevarat .. Este un veritabil ecou. indiferent daca l.. Din ratiuni de buna nlviinta.~te expresia sau nu in discurs.i ai . doamna avusese intentia sa faca 0 enumerare mai completa: bluza. La ultimele cuvinte eo. dar nid nu ered eEl este necesar. dar in fraza care a urmat. "S-au petrecut lucruri (zum VORSCHEIN gekommeJ1). In toate aceste eazuri.teti . nu exista decit 0 singurii persoana care intelege acest lueru. lapsusul decurge din insu. Intilnesc intr-o zi in frumosul nostru tinut a1 Doiomitelor doua doan. (Nota trad. apoi reio.1 care lasa impresia unoI' contrageri .i pOli..i continutul intentiei tulburate sau se ata$eazi'i la aceasta. dar aceastil Iegatura.ne permite sa constatam ca tulburarea provine dintr~o suita de ginduri care preocupase persoana respectivi'i ell put. la drept vorbind. sa te schimbi... este vorba de intentii foa1'te diferite. nu suport ca el sa aiba vrerea lui. Sau: "Sotul meu poate sa manince ... singura in stare sa ne furnizeze un raspuns la aceasta intrebare. care insEt nu este intotdeauna 9i in mod neeesar produs de cuvintele pronuntate.i vin sa Ie tulbure pe celelalte ? Evident. Mai exista aici 0 legatura asociativa intre e1ementul tu1burat 91 e1ementul perturbator.i abrevieri. precumvedem.In cazurile pe care Ie cunoa. a. cuvintu1 Hose.. este ·vorba de rectificari. Putem acum sa abordam principa1a problema a1 carei exam en I-am o.i sa bea ce vreau eu". Inca nu am· analizat acest lapsus. Rezultatul: "zum VORSCHWEIN gekommen". Din primagrupa fae parte cazurile in care tendinta perturbatoare este cunoscuta de eel 2) "Hose" 111s... anume : care s1nt intentiile ce se manifesta de 0 maniera atit de ie9ita din comun .spune ea .". trebuie sa manince . Dadi nu exista nid 0 legatura intre continuturile lor... spune pe buna dreptate ca erau porcarii (SCHWElNEREIEN)".i cum se face ea ea i$i manifesta actiunea sa tulburatoare in cutare punct precis? Ob:servatia.titi prea bine.Daca examinam sub acest raport 0 serie de exemp1e. pe care I-am observat eu insumi.in inainte ~i care se manifest a in acest mod.". In prima sa fr2z2. de unde provine intentia perturbatoare .?i gase. germana pantaZoni.ca nu este nicidecum agreabil cind ai mers toata ziua in soare . dar. absolut independenta prin continutu1 ei de cea dinti]. acestea se lasa lesne orinduite in trei grupe.:1 vorbim despre placerile .=amna in 1. pantaloni (Hose). deformare a cuvintuIui Hause. are 0 mica ~ovaiala. adausuri ..: "Dar cind te Intorci apoi nach Hose 2) (in loc de nach· Hause === acasa) .i continuari prin care 0 a doua tendinta l$i face aparitia alaturi de prima.bluza :.. este pur artificialil 9i forma rea sa este rezultatul unoI'· asociatii fortate. Una dintre doamne reeunoa$te ca nid 0 Z1 m~ este pentru turist lipsita de neplacer1.re co.. lata un exemplu foarte simplu.i sa bea ce vrea el. ded persoanele care 11 inteleg pot fi numarate pe "un singur deget". care nu fusese pronuntat la . ded.

insa~i Ie ignora. luindu-i pur$i simplu locul.ii apartine. dar ea afirma ca aceastii inten~ie ii este absolut str8ina. acesta este mecanismul lapsusului. fie modificind intentia marturisita. s-a dezviHuit acestuia inainte de lap~us. asupra a ceea ce este comun celor trei mecanisme ale lapsusului. in plu~. in prima grupa tendinta perturbatoare se reveleaza chiar inaintea lapsusului. A~adar.care vorbe~te ~i. cind am pus sub ochii autorului acelui toast intentia perturbatoare. Dar. Pundul meu de vedere imi permite sa explic prin acela~i mecanism cazurile din a treia grupa. ceea ce poate ca nu este cazul dumneavoastra: impresionati de negarea sa. Sa ne oprim un moment asupra a ceea ce une~te cele trei grllpe pe care Ie-am stabilit. fie confundindu-se cu ea. fie. adieu tendinta refulata se manifesta in pofida persoanei respective. actele ratate. In a doua grupa refularea este mai accentuata ~i intentia nu este sesizata 1:no. nu '9tie ca aceasta tendin~a era activa in propria sa fiin~a inainte de lap:. $titi ca inca nu am reu~it sa ne punem de acord cu privire la modul de a concepe aceste cazuri.re 0 tendinta care . intelegerea actelor ratate.. autorul toastului. lar dumneavoastra ezitati sa acceptati aceasta ipoteza aUt de originala ~i de bogata in consecinte. oriclt de deconcertanta vi s-ar parea. ba mai mult. Pot sa inteleg ceea ce va retine. Voi admite numai ca singura deosebire care exista intre cele trei grupe consta in gradul de refulare a intentiei perturbatoare. daca ati vol sa ramineti consecventi in conceptiadumneavoastra cu privire 10.intede inceputul discursului. . In prima grupa. tendinta ~cu pricina este refulata. iiltemeiata pe 0 multitudine de fapte. tocmai atunci se produce refularea pentru care intentia perturbatoare se razbuna prin lapsus. in privinta aceasta. lnterpretarea mea implica faptul ca persoana care vorbe~te poate manifesta intentH -pe care eo. fara indoiala ca va intrebati daca nu am face mal bine sa remmtam fa interpretarea cazurilor de acest gen ~i sa Ie consideram drept acte pur fiziologice. inainte de manifestarea sa . Ceea ce este uimitor este 100 i l ~ . riu ne ramine dedt renuntam 10. ca ~i de raspunsul lipsit de amabilitate care mi-a fost dat. Exemple referitoare 1a aceasta atitudine ne sint poate mai u~or furnizate de alte acte ratate dedt de lapsusuri. din fericire. Ne gasim. aceasta intentie exista ~i este sesizata de persoana care vorbe~te. Amintiti-va de toastul tinarului asistent care propune sa se "rigiie" in sanatatea ~efului. dobind. Cu toate acestea. in sensul prepsihanalitic al cuvintului. nu ar trebui sa ezitati in acceptarea acestei ultime ipoteze. Cum persoana care vorbe$te s-a hotarit sa nu 0 faca sa apan'i: in discurs. A treia grupa cuprinde cazud in care persoana interesata respinge energic interpret area care i se sugereaza : nu se mu1turne~te numai cu negarea existentei intentiei perturbatoare inainte de 1apsus. ea comite un lapsus. care vorbe~te. In ceea ce ma prive~tt\protestul asistentului. In cazul primelor· doua grupe. A doua grupa cuprinde cazurile in care persoana care vorbe~te. Ea accepta deci interprctarea data de n01 lapsusului.ita cu aUta dificultate . in prezenta unui faptcare estemai presus de orice contestatie. de-a doua. aLit in prima grupa eft ~i in ceo. nu ma stinghere~te nicidecum ~i nu ma impiedica sa-mi mentin interpretarea.us. Daca acest lucru nu va este cu putinta. dar nu poate sa nn se arate intr-o anumita masura mirata. in sfir$it. cu toate ca recunoa~te in tendin~a pcrturbatoc. dar pe care eu sint capabil sa Ie pun in evidenta cu ajutorul anumitor indicii. tendinta perturbatoare este recunoscuta de insa~i persoana.

Dal' mai e 0 ehestiune: ehiar ~i atunci cind operezi eu indicii . mod. nu . bunaoara. Exista 0 mala die psihica. Situatia aceastane faeiliteaza eonsiderabil exp1iemea a ceea ce se petrece in. aIte ZOne obscure ale vietii psihice. ba chiar de foarte multa vrerhe. intrebi'iri VOl'fi mai nume1'oase.'in general. in prealabil. Vedem aparind de indata. prin urmare. ca pe un model. 1-\ctele ratate rezulta insa dintr-un comprom is ..fe1 sint exacte. din cele mai difel'ite domenii ale vietH psihice explorate de noi. Ca sa ajungem la.a impotriva acestor pericQIedecit conferind observatiilor noastre 0 baza cit mai lafga cu putinta. ar trebui sa explu. Voi merge ehiar pina 1a a admite eElputem sesiza in aetul ratat manifestarea unei tendinte refulate de nmlta vreme. te expui la anumite pericole.'. ci s1 ci'i una din aceste intentii trebuiesa fi marcat. Cfnd dneva are intentia sa refuleze 0 anumita tendinta in locs-o lase sa se exprime.acest rezultat.?i p~rturbata. . Vreau numai sa va recomand un lueru :sa retineti in memorie.. Dar chiar lasind cle-o parte problema referitoare la a treia grupa. 1-\viud in vedere acest.care este scopul psiho-· 101 . eu atit ocaziiJe de a pune noi. Nu se putem apa. -Sintem in arept sa presupunem ca produeerea acestor efeete de interferenta sau de compromis cere anumite eonditii particulal'e. ele arata ca fieeare din cele doui'i tendinte este pe jumatate ratata ~i pe jumatate izbutita. cum faceDl noi aid. m'ai simplu. numita paranoia combinatorie. Vom abandona.marunte.-intentia -nu este nici complet suprimata. anume ca refuLcu'eo intentiei de a expriJrvCf ceva constituie conditia indispensabi!cl jJ::ntru {i]X/Titia unui Iapsus. a treia grupa. ~ anumita refulare. la aeest punet. ar trebui sa ne gasim in prezenta a unuia din urnlatoarele doua cazuri: ori refularea este obtinuta :. nu impiedica intentia perturbatoare sa parti<.il1al~te de discurs. ea ele rezulta din confruntarea a doua intentii difer1te. nu se petree mult. . eel.-Putem sa intrebam. Se intelege de la sine ca prin aceasta noi inca nu vorn dobindi 0 explicatie compIeta a fenomenelor pe caw Ie numim aete ratate. ~i faclnd abstractie de unele eazuri izolate . Nu ered ea un studiu mai aprofundat al aetelor ratate ne-ar ajuta sa deseoperim aeeste conditii necunoscute. in a~a fel incH persoana care vorbe~te nu-~i mai da citu~i de putin seama deea ~i estc foarte sineerc'i negindu-i existenta. analiza actelor ratate. presimt1m ca cu cit avansam in studiul nostru. destul de profunda.de ce lucrurUe. intemeiata pe repetarea acelora~i eemstatari. numai analogiile pe care Ie vom gasi aid ne VOl'da curajul sa formuliim ipotezele capabile sa ne conduca la 0 explicare mai eompleta aactE:lor ratate.)timnu numai ca aceste acte sint acte psihice care au un sens ~i sUIt mareate de 0 intentie.<. Intentia trebuie sa fie ea ins3.ram mai degraba. in care indiciilemaruntc sint utilizate intr-un mod abuziv si nu as putea sustineea toate concJuziile deduse ast. putet1 evalua inca de pc acum . inainte de a putea -sa devina pel'turbatoare.ipe 1a producerca 1apsusu1ui.i <lLuncinimic nu trebuie sa apara din tendinta perturbatoare. ea sa ~e ma~ 1'lifeste astfel prin perturbarea ce1eilalte. dar nu avenl nid cea mat mica idee despre natura acestor conditii. alte semne de intrebare ~i.e poate sa nu adcrati la concluzia care dccurge din examinarea eelorlalte cazuri. ori refularea nu este obtinuta ~i atunci tendinta eu' pricina trebuie sa se exprime franc ~i complet. Putem afirma aCLu:n ca all1 realizat noi progrese in ceea ce prive~te intelegerea actelor ratate .faptul ca aceastii refu~a)'e. modul in care am tratat aceste fenomene.nici cu totul intacta.

Nimeni nu recunoa9te bucuros ca a comis un lapsus: adesea se intlmpla sa nu Intelegi propriul ~au lapsus. contaminant. ci intentionam sa le~i concepem ca pe ni~te indicii ale unui joc de forte care se desfa~oara In viata psihica. Am vorbit destulde mult despre lapsus. 1ntr-"0 fraza ceva mai lunga.i nu scopul pe care 11urmare9te ea insa~i. elnu pregetd sa a1ungeasca vocal a scurta care urmeaza imediat dupa aceea. de exemplu.. cuvLnte. Ajungem In acest fel Ii:! cazurile lImita in care deosebirile Intre conceptia psihana1itica desnre lansus si conceptia fiziologica obisnuita se sterg.i $implu fata de insu. pierderea. cu subdiviziunile sale In erod de scris. e1 cautB.l~i 0 tendinta care'tulbura il. vom tine cont de diviziunea in cele trei g1'upe a acestor fenomene. Aceasta da inmresia nnei anumite nerabdari de a termina fraza.i actul de a vorbi. cele mai frecvente ~i cele mai insignifiante constau in cOl1trageri ~i anicipari care se manifesta In partileprea putin clare ale discursului. cineva emite la repezeala 0 vocala lunga.i 102 1••. Nu vom avansa in studiul actelor 1'atat8.logiei noast1'e. Lapsusurile cele mai insignifiante. inainte de a IntreprLTlde in acest domeniu 0 incursiune. Incerci'im sa elaboram 0 conceptie dinamica cu privire 1a fenomenele psihice. 5e exprima in cliscurs . dar aceasta teri.-- . acelea care nu furnizeaza nici 0 informatie deosebita cu privire la procesele psihice ascunse. mai avem ceva de adaugat. Noi sustinem ca·exista 'In ac~ste cazl. st1'aine. fie in directii opuse. sa se corecteze pronuntind vocala dubEi care urmeaza intr-un fel ll}enit sa reaminteasca pronuntarea exacta a celei dintli: s-ar spune eElpersoana respectivE! tine sa demonstreze auditorlului sau ca cunoa~te Hrnba materna ~i nu S8 dezintereseaza de pronuntarea coreeta.pe care am stabilit-o la inceputul cercetarii noastre: a) lapsusul.1n comunicarea acestel fraze sau pur . se comite lapsusul care consta In pronuntarea prih anticipatie a ultimului cilvint al comunicarii. savlqind astfel un non lapsus clestinat sa-l compenseze pe primul. cu toate acestea. Facfnd aceasta. intr-o anumita masura. De asemenea. nn este U90r sa vorbe$ti despre lapsusuri. fara a comite tu insuti unul. Cea de-a doua deformare. in timp ce Intotdeauna II intelegi pe a1 altuia. pc care am putea s-o numim compensatoare.este. falsaauditie. ca urmare a unei tulburari oarecare. b) uitarea. Tulbura1'ea pe care ea ° provoaca insote~te anumite raporturi sau afinitati asociative . ca manifestari ale unoI' tendinte cu scop definit '~i care actioneaza fie in aceea$i dire~tie.i poate f. Cind. De 1apsus se 1eaga mid fenomene afective care nu sint lipsite de interes. an totu~i 0 motivatie care nu este greu de sesizat. dar.. lapsusul . La fel se petree lucrurile atunci cind cineva pronuntli intr-un mod impropriu sau neglijent 0 vocala dubla. Erorile nu ne intereseaza dedt In masura In care decurg din tiitare. eu s'ubdiviziunile salecorespunzatoare obiectului uitat (nume proprii. atesta In general 0 an~mita rezerv8.dinta ne anunta doar existenta sa ::. are ea scap tocmai saatraga atentia auditoriului asupra celei dintli ~i de a-I dovedi ea vorbitorul Insu~i a luat aminte la gre~eala sa. fenomenele coneret sesizate trebuie sa faea loc tendintelor abia recunoscute ca valabile. Nu dorim doar sa descriem ~i sa clasificam fenomenele. Pot1'ivit conceptiei noast1'e. Lapsusurile cele mal simple. pe parcursul careia vom regasi fapte cunoscute ~i vom descoperi citeva noutati. de lectura.. imposibilitatea de a 1'egasi un oblect pus de-o parte. c) confuzia. stiryenita in clipa pronuntarii unui cuvint dat. impresii) ..•. confuzie etc.tentia care are ~.

atunci cinct gasim 0 seapare de condei intr-o serisoare. Erorile de seris pe care Ie abordez aeum seamana aUt de mult eu lapsusurile exprimarii verbale ineltele nu' ne pot furniza nici un punet de vedere inedit. Altiiriu au aeest obicei.i infeeta se1'. Erorilede scris. (Nota trad. trasarea Ell1ticipata a unor cuvinte care trebuia'. niei aeeste afinitati asociative nu sint suficiente spre a earacteriza Ins8.ve9t<::. contractiile. in a9a fel IncH in locul cuvintelor "in testele me1e executate .au saviri?it un lapsus.fi luat aeeasta e1'oare drept 0 marturisire ~i ar initiat 0 aneheta care sa curme Ja timp ispravile acestui asasin? Oan~ nu gasitf ea in acest coz necunoa9terea conceptiei noastre e1. sint rareo1'i remarcate de autorii lor. toate aeeste aecidente dovedesc in mod m::nifest ea cineva nu prea dore$te s.?elilor de scris' se .1 sa urmeze mai tlrziu.i procura din institutele ~tiintifice culturi de microbi patogeni extrem de virulenti 9i' utiliza aceste culturi spre a suprima prin aceasta metoda ultramodern a persoane care erau pe urmele luL Intr-o zi individul a ad1'esat direetorului unuia dintl'e aceste institute o sctisoa1'e in care se pHngea de ineficacitatea cultu1'ilorcare ii fusesera trimise.re. dar nu totdeauna putem stabili ce Intimpl~t.caraeter de martunSlr2 S2 1'idied obstaeole fOii-1'te serioasc. dar serUnd a comis a eroare.. cindu-se drept baeteriolog. Cum sa ne explicam acest fapt? 8-a1' spun8 ca aee9ti oameni pardi ar 9ti totu~i ca. ca persoana care' a scris s-a 11'. se putea citi clal': "in testele mele exeeutate pe oameni". dar dnd 0 fae cite 0 data.) calamus In103 ."linatura procesului. aeeasta eToare de scris eu sigural).. In general 9tim. ca 9i lapsusurile exprimarii verbale.ti'i ca mi s-a1' fi suspecta.1 p1'ivire 1a actele ratate a fast eauza unei intirzieri nespus de regretabile? ce ma pri. l~.?l pana sau toe de se1'is.luie destule fapte despre existenta unei intentii perturbatoare. care. n-au has totu9i nid 0 concluzie din aceasta. medicii n-ar fi fast bine Inspirati daea ar.i' sa spicuim cite ceva din acest domenill. efecte mal pmnuntate ale e1'o1'ilor de seris 1asa sa se recunoasea natura S1 intentia tendintei perturbatoare. fara ca noi sa ne putem forma 0 idee despre natura sa. substantivul 52mn1no. a"lu cum este eu putintii in cazurile Treat accentuate.inte1easa ea servind 1a deturnarea atentiei de. Luate 1a un loc. Dar niei aeeasta tulburare de atentie.teutili. Lucrul nu este atit de simplu eit pare.pe 90areci 9i pe cobai". De altfel aceasti'"'leroare a frapat pc rnedicii institutu1ui in cauz8. ei au totdeauna prilejul de a gasi 91 coreda: 0 eroare izbitoCl. Va amintiti. insa. 121 singur nu e5te de ajuns ea sa justifice deschiderea unei anchete Desigur acest laps us de grafie atesta ea individul respectiv este preocupat de ideea de a-. L8psusul de grafie3) constituie un indiciu incontestabil. dar in ce priv2. desigur..<. Putem admite faptul ca real? De importantapl~actica a categoriei gre.leaga 0 interesanta problema. Dunmeavoastra credeti e8. scriind. care. Intre altele.zarea e1 eu. Gre$elile. pe cit ~tiu. serisorile pe care Ie-au scris. Semna1am interesantul fapt de observatie care urmeaza : sint oameni care au obiceiul de a cHi. inainte de expediere.1eni1.darnn ne permite sa deddem daca este vorba in acest caz de un proiect maleficbine definit i ii 3) Lapsus caZami. Sa incerdim totu~.1 era tocmai in apele sale.1a ceea ee se intentiona sa se spuna. potrivit eu efectele sale. cazul asasinului H.''t serie ~i ea este nerabdatorsa sfir:7easea. din intlmplare. ele ne dezv8. ell untc:nnen latinesc 111cetatenit.

In erorile de lectura.terea situatiei este suficienta pentru explicarea eroril.ari~l sau.:lle ~i de grafie. Aceasta nu ne impiedica sa vedem in acest caz un act ratat care a dobindit ulterior 0 importanta nebi'muita.. este mult mai u:.:. text care astfel S2 tran. Cel mai 3cics12a. substitutia facindu-se in general in virtutea nnei simple asemanari intre cele doua cuvinte . :. cauza erorii.sim In prezenta l. care incearea oanumita trebuinta naturala. :. tocmai pcntru ca.e:. eei doi factor]. intr-o substitutie completa..C).i ai incredere in ea.. de comandanti de. de c'orsete). inainte de . ca in cazulcelor ce ne propunem sa scriem noi in~ine. ceea ce poate ca o. Veti intelege mai bine posibilitatue legate de acest gen de lapsus. El are tot timpul sa se mire ca firma. rataee$te intr-un ora$ stri'iip $i zare:. de a evita 0 c!l1umita lectura este responsabila de deform area In erorile de lecturacele mai frecvente.sau de 0 fantezie/ fara niei 0 importanta practica.ubiective ca sa nege aceasta fantezie ~i s-o respinga ca fiindu-i absolut straina..i in ce situatie a fast ea· comisa? Uneori euno:1:. Ca in exempJul Lichtenberg (Agamemnon in lac de angenornmen) substituit ne dezvaJuie fara dificultate suita de idei care constituie SUI'sa tulburaril.i la refularea uneia din e1e. carora Ie-am atdbuit un 1'01 important in actele rat ate nu indeplinesc decit un 1'01 eu totul secundar: ne P2:ferim la confJictul eelar doua tendinte :.te la inal!imea primului etaj al unei case 0 fir-ma mare cu inscriptia "CLOSETlicius(I ( . face mai putin rezistenta. atunci cind yom examina deosebirea care exista ihtre realitatea psihica ~i realitatea materiala. De aceea eror11ede lectura co-nstau in cea mai mare parte a cazurilor. gratie analizei. Erorile de lectura ne ofera de asemen~a numeroase cazuri in care insusi textul citit trezestc tendinta Derturbatoare..d 9are se apropie eel mai mult de aceasta eroare..trebuia cHit "CORSEThaus(I '(= easa. W.armata.e.. este cel mai ilustrativ pentru aceasta categorie. de exempIu. In aIte cazuri eroarea. ori de cite ori ne aflam in prezenta unoI' euvinte care au 0 oarecare asemanare eu aceste cuvirite si eXDresli. este independenta de continutuJ 'textului. este plasaia.E:2i lecturi indezirabile 9i. Daca vrem sa. cere 0 analiza aprofundata care nu reu:. Exemplu: cineva.. ne dam scama Cd tocmai do:dnta intensa acesteia..forma cel mai ades~a in cont.or sa obtii explicatia unci erori de leetura. insa. vine sa iii locul a ~eea ~e este stri"lin de cuparile 'noastre :... pecare le-~im mentiODElt in primul rind.ti ~exersat in tehnica psihanalitica. Cuvintul de cititeste inlocuit printr·-un aUul... Una dincele doua tendihte concurente este aid inlocuita printr-o exc. faraa exista in mod necesar un 'raport de continut intre text ~i efectul erorii.. auzite din gura tuturor..a observa ca.ita~ie senzoriala. ne aflam in prezenta unui context psihic care difera net de acela allapsusurilor exprimarii verb. Ceea ce ne 'reseaza si nepreoeuDa. trebuie sa Eisamin intregime la 0 parte textul cHit gre~it.i sa incepem ftxamenul <:lnalitieprin a pune aeeste doua ·intrebari: care este ideea ce vine in minte prima :. atH de sm. Este chiar posibil ca omul care a comis acest lapsus sa gaseasca cele mai convingatoareargumente . Ecoul ideiJor noastre pereeptiile curente. se Intimpla saeitim adesea m)me de ora:.tededt dac\ e:. descoperim tendinta perturbato:1re.i expresii militare. 104 . :. Exemplul referitor la Lichtenberg: Agamemnon in loc de angenomlnen. Ne ga. Ceea ce citim nu maiconstituie 0 emanatie a vietH noastre psihice.iiY{ea nu De intereseaza.. Pe timp de razboi.

i care era evitat din cauza unei amintiri penibile 1egata de aceI loco AU exempIn: cind uitam sa expediem 0 scrisoare. Spre .ti factod. uitarea acestuia nu mai poate ff COnsiderata ca 'act ratat..tesa faca recomandarea necesara. analiza ar putea sa demonstreze ea tendinta perturbatoare se raporteaza .. potrivit cercetarilor nOastre.Uneori izbutim sa afl. intru nimic implicat .care duce la eroarea de lectura.. Daca.Pupilul poate S:1 nu fie. nu este contestatii nid chiar de .spingere daca s-ar prezenta ca 0 contradictiefati:.despre care ne ramine sa. schimbare incompatibila cu infaptuirea proiectu1ui.1:. pe care :. n-am putea sa procedam mai bine dedt sa citam un exemplu sau doua. neinteresindu-se pre a mult de pupilul sau. mai adesea in putina simpatie nutritil fatii de persoana cu care urmeaza sa S8 intilneasca.. ci la Ioeul unde trebuia sa aiba loc intilnirea.'im dte ceva despre motive1e care obliga la disimu1area acestei contra-vointe: disimu1indu-se. Sau. uitarea' sa poate tine de faptul ca.._refulare care. Cind tutorele uWi sa-:.i la care el insu~i este hotarit sa mearga.) 105 - .i recomande pupilul unei' terte persoane.isub doua' aspecte studiu1 acestui act ratat e~te susceptibil sa ne invete ceva nou. Uitarea de proiecte esteun fenomen a carui interpretare nu prezinti'l nid 0 dificultate :. ten dint a perturbatoare .tentie contrara.a arata ce intelegem noiprin contra-vointa indirecta.acum am vazut. (Nota trad.. cad ne dam seama bine ca executarea proiectu1ui arfi . a:.i. Dar.inedrept fata de tutorele sau. Uitarea unui proiect nu poate fi considerata act ratat dedt in c3zul in care nu avem de..aface cu 0 schimbare a acestui context. Insa. In acest eaz".i 4) "ein Nichtwollen" In textul original. Totu:. bunaoara. Aversiunea fata de realizarea planului sau poate proveni la tutore din aWi sursa ~i poate fi indreptata in aWi directie. Faptu1 r~mine adevarat. in intervaIul de timp care separa conceperea proiectului de executarea'sa. este dova'da unei contra-vointe ostile acestuia.in amnezie. eit de"dificila poate fi utilizarea practicii a conceptiei noastre. aceasta _l~i atinge intotdeauna scopul. Cazurile deuita're de proiectesint in generaL atlt deuniforme ~..da justetei interpretarii sale...care poate fi determi-..de prisos in noul context psihic. deci nonexecutia proiectului. uitare nu mai mira.o maniera mai putin disimulata.i-1rcalizeaza in actul ratat.... Acesti doi factori se reHefeaza foarte net in diversele modalitati ale actului ~atat provocat de amnezie. Cel putin in aeest fel va interpreta pupilul amnezia tutorelui. aflam pentru ce nu seexprima in alt mod :..i'intr. se manifesta tocmai prin efectu1 actu1ui rataL Nu este yorba de faptul caerorile de lectura ar prezenta caractere aflate in dezacord cu ace:. Vedeti. intr-o nonvrere 4).profanL Tendinta care perturba proiectul consta intotdeauna intr-o in.. se produce insa 0 schimbare importanta in contextul psihic. nu prea clore:. motivul cel mai verosimiI al uitarii ar trebui cautat cel. contra-vointa poate fi' directa sau indirecta. Aceastii. deci. mtii de cauze legate de terta persoana.. pupilul risca sa devina prea neincrezator :. este mult mai puternic dedt refularea pe care acest continut de idei a suferit-o anterior.. dar. atunci cind cineva uita de 0 intilnire pe care a aceeptat-o :.nu 1a persoana. Dar situatia poate fi mai compJJcata.a. dar conflictul continutului de idei. Am aratat ca uitarea.i de evidente incit nu prezinta' nici un interes pentru cercelarea noastra. in timp ce al' fi sigurade re. existenta acestei vointe contrare este incontestabila. In cill.

in ceea ·{:~ne prive~te. la scrisoarea actuala care nu 0 justifica nicidecum.i eel mai adesea nu poate fi stabilita dedt in urma unei analize minutioase.9moray Bisen: 9i analiza a dovedit ca nu era 106 . Celalalt ne va raspunde ea tocmai de aceea el nu-~i arninte~te. ca trebilie procedat cu precautie ~. dar se poate ~i ca acest continut sa fie cu totul anOdin. . nemultumindu-se sa nu confi1'me eontra-vointa 1'ede noi.Jte ca en 8re intentia de a past1'a cartile.care au avut drept efect slilbirea memoriei noast1'e in ceea ce prive9te numele proprii.risoarea precedenta.ipruchiar .ea s~ da in vileag prin efectul uitarii. ~ica amnezia sa provina din faptu1 ca e1 aminte~te in vreun fel de continutul unei aite scrisori. Fenomene ca acelea despre care v-am relatat pot sa va para extraV-ati putea intreba dad nu cumva contra-vointa "indirect!'"l" imprima proeesului un caracter patologic. poute trage £oa1'te bine obi1'~ia din continutul scrisorii. a creat asociatiile cele Tnai 131zare. de dcnumiri :. DefEnd in stare sa ne explicam prin alte motive atitudinea sa. sintem £anl doar ~i poate detersa admitem ca exista 1a om tendinte capabile sa actioneze f[ml lui.ila a aHa serle de. Ii yom sDune ea are aceasta intentIe si ea nu isi da seam a de ca. altadata.nicideeuminelinat sa admit ineertitudinea interpretarilor noastre analitiee.chiar atuDci cind aceasta persoana va nega intentia pe care i-o atrlbulm. Vedeti. intimplat recent sa nu pot reproduce Dumele inoiensivului 01'0. in "cursul caruia ne-am vazut obligati sa renuntam la atftea dintre placerile noastre de. eu stareade sEmatate. ne simtim incus. ded. Trebuie sa avem curajul sa-1 spunem pe1'soanei intrL?reS. ceea ce este echivalent din punet de vedere psihologie poate fi interpretat in multe feluri din punct de vedere practie.~:ernpile de repulsie directa eu privire la nume ~i cuvinte. aflam eu suficienta certitudine ea este yorba de 0 cont1'a-vointa direeta ~i care este. O1'i de cite ori ne angajam in analizarea persoanei interesate... venirn in contradictie CLl toate conceptiile ailate in vigoare in viata ~i in psihologie. ne este dea:jun's ci'i. Vedeti. Nu sint . a~adar. cazuri in care persoana analizata. de a nu 'pIaU d3toriile. Va pot insa asigura di acest proces este intru totul compatibil cu starea normaEi. Totu~i. Cd ajungem Ia 0 situatie in care ne-am mai gasit odata.!i in interpretarile in aparenta cele mai exacte.::! extindem aceea~i concluzie :.sursa actului Un alt aspect este urmi'lto1'ul: constatlnd ca intr-un mare numar de ·eazuri uitarea unui proiect se reduce la 0 contra-vointa.. Voind sa dam intredga dezvoltare logiea interpretarilor noastre pe cit de variate. Uitarea de nume proprii..i de cuvinte straine S8 lasa la fel explicata printr-o intentie contrara care se leag.dar d\. Posibilitatea interpretarilar multiple ale uiUirii de proiecte subzista numai atlt timp dt noi nu am intreprins inca analiza eazului ~i at'lt timp dt inte1'pretarile noastre nu 52 bazeazii decitpe supazitii de o1'dingeneral. intelegeti-ma bine.ratat.'i d'irect sau indirect de numele sau cuvintul eu pricina. Dar in aces"L gen amnezii determinarea indirecta estc cea mal frccventa :. Ginditi-va la numeroasele cazuri d\rtilor imprumutate. pe atit de' justificate ale acte10r ratate. TvIiS-8. ultimul razboi. F'ormullnd insa aceasta propozitie.. pur~i simplu 0 neaga. scrisa mai demult ~i care a generat in mod direct tendinta perturbatoare : put8m arirma in acest caz ca contra-vointa s-a extins de la sc. unde era justificata. achitarea facturilor in C':ll'8 se uitd restituirea SL1U datoriilor. V-am citat deja numeroase e:.

mereu tendinta de a refuza altuia un nU:rne care Ii se pare rezervat relatiilor lor personale. amnezia tinea maidegraba de asemanarea care exista intre nume1e sau· ~i acela al palatului Bisenzi din Orvieto 5).. Deoarece la aeest obstaeol asociativ se adauga aetiur~ea prindpiului neplacerii 9i aceea aunui mecanism indirect. unde odinioara am petrecut multe zile placute.ceasta fuga psihica din fata a tot ee este penibil trebuie sa vedem ultirna ratiune eficienta. Dar 0 analizariguroasa .i in cazuri in care nu intervine nid un element legat de vreo senzatie de neplacere. in acest eaz va yeti putea face 0 idee adecvata despre gradell de complexitate al este cauzelor uitarii momentane a unui nume. capahEa sa descurce in intregime itele aeestui seul incilcit. Avem un exemplu din cele mai tipice in numeleproprii de persoane care.frasitalian situat caIn la jtlmatatea . se intelege de la sine. Omiterea imptesiilor o... uimire.. de "exemplu.. ci 9i a multor altor acte ratate.tarH.. ea ne apare ca surprinzatoare:..iintr-un mod mai exc1usiv decit in eazul ui. yeti constata ea unele ciile mnemotehnicii9i:. Luati..re ele se afla in raporturi mai strinse. (~Jota 107 tract. Aceasta amnezie nu poate fi eonsiderata act ratat dedt in masura in care. nu numai a uitarii denume.a nimic pentru unii dintre dumneavo~stra. cum sint neglijentele.parte-1m fata de acest ora~. adica in cazul in {:G\reuitarea cuprinde. Ex:perienta analitica va dovedi caprimii nu risca sauite ca 0 anumita persoana straina poarta acest nume.bilim in mod intention at pentru a evita fenomenul uitare. distantei clilltreRo111a si Flol'enta. prenumele Teodor. pe dnd ceilalti VOl' avea. Se pare ins a ca uitarea de nume este facilitata in mod special de factori psiho-flziolagici.icum d ca ~i ~.nicidecum yorba de 0 atitudine ostiEl din . ni se va dezviHui mai tirziu ca indepHnind un 1'01 preponderent in determinarea de simptome nevrotice: este vorba. de :nume actiunea tendintei care ineearca sa indeparteze din amintire tot Ce este neplacut. eradle etc. nu estepentru ea Ii displac sau ii evoca amintiri dezagreabile. Ne gasim aid pentru prima oara in prezenta unui principiu care. In aeeasta tendinta de oeolire a neplacerii pe care 0 pot pricinui' amintirile sau alte ~cte psihice. ci pentru ea la el se includ in alte lanturi de asociatii eu ca. al unui frate. El nu semnifie. intre altele. cer{:etarea analitiea va va permite intotdeauna sa constatati ca.i nejustificata. pentru altii. Amintiti-va de artifinufaraoarecare. pentru oameni diferiti au prin forta lucrurilor 0 valoare psihica en totul diferita.. 0 putem astfel observa chiar:. in <J.) .S-ar putea afirma ea aceste numesint legate strins de gceste lanturi asociative :. este prenumele tatalui. impresiile rnai recente sau J:flai importante sau impresii a CarOl' absenta reprezinta 0 lacuna intr-un ansamblu despre care se· pastreaza 0 amintire perfecta. de refuzul memoriei de a evoca ceva asociat cu senzapi penibile legate de unele amintiri acaror evocare ar fi de natura sa reproduca aceste senzatii. examinat In lumina experientei noastre de toate zilete.i sint respinse de aUe asociatii ee se pot forma dupaimprejurilri. daca anUmite nume ii scapa. al unul prieten sau chiar prenumele lor. spre exemplu. din punctul de vedere al motivatiei tendintei care favorizeaza uitarea de nume. Cind va aflati in prezenta cuiva care are tendinta Sa uite nume. mane sint o111ise ea urmare ainse9iasociatiilor pe care Ie sta. De ce o.i aevenimentelor traite reliefeaza cu mai multa precizie o.

Analiza cii aceastil maniera de a coniura soarta este destul de rclspinditA Ii} 1101 ~i ca din acest motiv pierde~ile 'l1oastre constituie adesea ~un sscri:ficiu caracD a r \v n. Dovedind existelllta unei 1endinte determinate. S-ar putea ca obiecte10r sa aiba aceea9i explicatie ca ~i aceea a ingrijirii copiilor. In alte cazuri se pied obiecte care nu ~i-au diminuat cu nimic v. mai degraba a:l1intirile penibile se ~terg cu greu. nu voiau sa se fixeze in memoria sa 6). actiunile care en'iana aUt de la una. Ne iritereseaza sa nu pierdem din vedere faptul ca viata psihicii este un cimp de batalie ~i 0 arena unde se infrunta tendinte opuse SiTU. Pierdem un obiect atuncicind e uzat. de pEda. rareori pierd prilejul de a formula obiectia ca. Eclitu. Exista loc 'Ii pentru una. dar obieqia nu rezista. Ca ea se compunedin contradictii~i din cupluri antinomice. revenind pururea.' Acndemjei Romane. evenimente care.i 108 . cu singura intentie de a aduce un fel de sacdficiu sortJi ~i de a fi astfel crutati de 0 aHa pierdere de care ne temem. V. V.uita in general ~i. Experienta vietH sed ale arata cacopiii nedoriti ~i nascuti in afara casatoriei sint mult 1118i1ragili declt cop5ii recunoscuti ca legitimi. tract) Ii) Vezi C h a 1"1 es i tei'ulu. ca sa vorbim intr-un limbaj mai putin dinamic. atriigindin acela~i t. Faptu1 de a lasa sa cada. Dorogan. Aceia care aud pentru -prima oara vorbindu-se despre uitare ca lnl]loc de aparare contra amintirilor penibile. Pierderea ~i imposibilitatea de a giisi obiectele puse 1a pastrare' ne intereseaza in mod deosebit. umiliri. (Not2. de 1a 0 persoana cu care am incetat de' a fi in bune relatii sau cind a fost achizitionat in imprejurari la carenumai vrem sa ne gindim.. 1962. Acest rezultat nu este UTl11clrea tehnicii grosiere a facatoarelor de avorturi.te motivuJ: ~iscopul pierderii. in solutionarea careia putem foarte bine sa atribuim un anumit 1'01 apararii impotriva senzatiilor de suferinta. orice am face ca sa Ie inabu~im. ~i pentru cealaltii. din cauza multiplicitatii de interpretaride care sint susceptibile aceste doua acte ratate :'ii a diversitatii tendinteJor la care ele se supun.putem noi . ci se exp}ica printr--oomecare neglijenta in ingdjirile date acestor copii. Ceea ce este comUl1 tuturor acestor cazuri e'ite . Este un fapt incontestabil cii impresiile deza~ greabile sint uitate cu u~urinta. a~a cum Slut acelea din primii ani de copilarie. cind avem intentia sa-l inlocuim cu altul mai bun.loarea. Amintiri des]Jle dezvoltarea [lindiTi! meu. ceea ce difera de 1a. tl'ad. Dobrovici 'Ii D. cit ~i de la cealalta. Faptul este exact. cind a incetat sa ne mai cind il detinem. noi nu dovedim prin aceasta absenta unei alte 1cndin:te care actioneaza intr-un sens contrar. Bucure'iti. A'utobioCjTCIfia.. cu siguranta ca ne-au lasat 0 imprE.'8. potrivit propriei lor experiente. cum este cazul. un caz 1a altul e'. torturindu-va fara incetare. p. sa se detcrioreze sau sa se sparga un obiect poate servi acelora~iscopuri. Numero~i psihologi au sesizat aces! fapt care a fiicut asupra marelui Darwin 0 impresie atii de profunda incH el ~i-:-aimpus ca "regula de auI''' sa noteze cu deosebita grija observatiile care pareau defavorabile teoriei sale ~i care.'je din cele mai pr'ofunde? Este aici 0 problema de unordin cu tatul di-' ferit. vointa de a pierde. dupa cum el a avut ocazia s-o constate. Problema este numai sa cunoa~tem raporturile caTe se stabilesc intre termenii opu~i. intre altele. 144.irfJp atentia asupra faptului ca acest factor este departe de a explica fer'IO-menul in totalitatea sa.' cu amintirea unoI' ofense ~i.

Cind s-au distribuit sarcinile de mundi. Ca . va va permite sa Ie verificati §i sa Ie dati 0 rezolvare.i a invirtit-o cu toata puterea .e. a apucat . D.voluntar. dar care incepuse sa ne ia exagerat de mult limp...i am adaugat glumind .isa ne intoarcem aeasa. ca :. Pe scurt.. 0 vizita la care nuprea tine.fara exceptie.i celelalte erori. un faptde observatie referitor la 0 confuzie. deschizind cu precautie supapa.. dorind in cursul unei calatorii sa fad. in laboratorul de la $coala superioara. observatie eleganta .i sellin de intrebare . adica sa lase sa patrunda lent lichidul de presiune din rezervor in cilindrul presei hidraulice.. dat fiind ca avea mult de lucru acasa. "Sa speram ca ma:. "mh1tal"..i sa plecam devrerne 1".. Sau se intimpla ca. lntentia i. ceea ce in final iti permite sa·-~i oferi oprirea pe care odoreai. in imprejurimile ora.. pe cind..i de' 0 importanta practica considerabila prin aceea ca ne face sa vedem pe concret preliminariile eu privire la deteriorarile aduse unui obiect : . 0 oprire incompatibila cu anumite obligaW. am pastiat 0 amintire eerta a faptului"..ina va ramine astazi in pana. muncii la care ne angajasem benevol. trebuia sa strige cu voce tare "Stop 1". in statia de legiitura se in.. este ca prietenul meu F. in momentul in care este atinsa presiunea ceruta. Cazuri ca acesta sint de natura sa va sugereze presupunerea ca daca miinile personalului dumneavoastra se transform a atH de des in vrajma~ele obiectelor pe care Ie aveti in casa.i pune atunci masca unei intimplari fericite.. impreuna cu mai multi dintre colegit mei. Va mai pot cita cazul unuia dintre bolnavii mei caruia Ii Interzisesem s-o cherne pe amanta sa la telefon :..i care. dar care ne-a obligat sa intrerupem luerul :. pe care analiza faptelor de observatie. lata..supapa :. in ce ma prive:..ului. Presupunere :.i 11ia pe acela care se intoarce in ora~..te.. N-am putut dedt sa-l aprob .eala asupra trenului . 10~ . punindu-ne in perkol propria integritate. Va mai puteti de asemenea intreba daca intotdeauna in mod intimplator ne fa cern rau noua in. eeea ce ne va permite sa oprim luerul . Intr-o zi cind ma duceam la laborator cu colegul meu F:. "Eram ocupat de citava vreme..i. de exemplu.. pretindea a nu-. caruia am avut prilejul nu mult dupa aceea sa-i vorbesc despre acest accident. Ceea ce este curios. cu 0 serie de experiente foarte complicate asupra elasticitatii. forma "din gre.. Unul din prietenii mei.it.i aminti de el.it rezistenta eanalizarii ~I a avut ca efect ruperea unei suduri in tevarie: accident lipsit de gravitate. Auzind acest apel. confuzia este adesea utilizata in realizarea de dorinte care ar trebui refuzate. un numar eronat care era chiar acela al amantei sale.Pierderea mai poate fi expresia unei sfidari sau a unei autopedepse.. de care eventual yeti putea dispun. cel care conducea experienta statea ih apropierea manometrului :. ceea ce a' depa:.1 facind aluzie la un incident care avusese loc in saptamina precedenta . 1nt1'-o statie intermediara. pierzi ca din intimplare trenul delegatura.raporteaza un inginer.. motivele mai indepartate cale tendintei de a ne debarasa de un obiect prin pierdere sint nenumarate. care ia trenul ca sa raca.idata trecuia.. era deioiat ca trebuia sa piarda atit timp in acea zi.. se inchid prin rotatie la dreapta 1). la stinga (toate supapele. !ntreaga presiune a rezervorului a actionat in presEt. acest fapt poate ca nu se datoreaza unui inofensiv hazard.ine. pe care ni-l .. colegul meu a primit insarcinarea sa regleze supapa presei.eala". in sfir.. acesta mi-a sPl\s co. ori de dte ori voia sa-mi telefoneze.

urefer ca. pe care pina acumam li'isat-Q fara raspul1s: dat fEnd ca. Dar 'in loc de a va cia exDlicatia gat a elaborata. lipsite de sens ~i de important. cu u. prin putinul pe care vi I-am spus. cum se face ca. In incheiere. prin dezvoltarl succesive. sa zdruncinam vechile dumneavoastra idei asupra temei de care ne Ocu-'pam ~i de a va fi faeut apti de acceptarea unor idei noL In rest.?ica producere a lor nu are drept conditie necesara 0 stare morbida oarecare. SaVEl fae cap~biii 's-o gasiti singuri.?urinta . . raportindu-le numai la materialeh::l £urnizate de aceste ade.' fara a mai £i nev018 sa va vin eu 'in sprijin.Sint departe dea fi epuizat tot ce poate £i spus pe tema actelor ratate.'!.tiu Ca am reu~it. care cere oexplicatie.?i . Prindpiile noastre nu-~i intemeiaza intreaga demonstratie doar pe actele ratate $i nimic nu neobliga sane limitam ce1'cetarile.la el insu. in general. ~i ca S8 arata am de refractari fata de explicarea lor psiharla1itica? Aveti dreptate: avem aid un fapt uimitor. acelea'ii feno:rnene Ie apar de multe od ca mnd accidentale. oamenii sint adesea atlt de aproape de intelegerea actelor rat ate ~i S8 comporta adesea ca $i cum le-ar sesiza sensul.. a~ dori numai sa va real11intesc una din intrebarile dUTflneavoastra. A~ fi insa foarte satisfacut sa . Marea valoare a actelor ratate consUl pentru noi in frecventa lor. nu-mi fac nid un scrupul de a Eisa lucrurile in punctul unde Ie-am adus. potrivit numeroaselor fapte pe care Ie cunom~tem. in faptul C? fiecare Ie poate observe). :lara a avansa in continuare. Ramin inca muIte aspecte de examinat ~i de discutat.

Partea a doua VISIJL .

Un medic sa se dedice studierii viselor..i. de un obiect in legaturacu care cercetatorul nu are nici 0 certitudine. bolnavit invocau visele in chip de simptome. noiam putea. .i visele trebuie sa aibaun sens... Ca pregatire pentru studiul nevrozelor. nevrozelor. ca .. in anul 1909: "Dher Psychoanalyse" ~i ~ZUt' Geschichte del' psychoanalytisehen Bewegung". 0 idee deliranta. in plus.>i Ca. inflamatiicron. Totu. 404 . Chiar in eventualitatea ca toti oamenii ar fi sanato9i .i el nil meritEi onorurile unei investigatii ~tiintifice ! .ina sa 5e oCUP'?de ele.tiintifica ~i care denota la acela care secohsacra 0 inc1inatie spre misticism..i.lel·intele tin ute de mine in America..ice in cursul carora sepot dernonstra la microscop'modificarile tesuturilor! Nu! Visul este un subiect prea insignifiant .. hemoragii.i ca 0 distraetie· penibila: se vedea in aceastao ocupatie anti. care •comprima organul vietii psihice.. A 5e vedea In legatura eu aeeasta C(Jn..V DIFICULTATI $1 ABORDARI PRELIlVIINARE S-a filcut intr-o zi descoperirea ca simptomele morbide ale un or neyrotici au Un sem 1).. dnd· neuropatologia ~i psihiatria ne ofera cititea fenomene infin it mai serio.ase: tumori.tiinta .. prin cercetarea viselor.. de exem- i 0 5 e p h B 1'e u e r. la urma urmei. visul se prezintii investigarii noastre in conditii mai degraba defavorabile.lipsit in apa-renta de arice valoare practica. d . prezentind pentru noi avantajul inestimabil de a putea fi constatat Ia toti oamenii. Aceasta rasturnare in ordinea expunerii se justi. nimeni nu se ru. 8 cd.i prin aceea ca visul insu~i €ste un simptom nevrotic. era posibil co. de un obiect de studiu al carui earacter este in epozifie ell toate exigentele ~tiintei exacte. Dar a se consacra unor cercetari asupra viselore~a considerat nu numai· ca 0 ocupatie fara valoar:e practica ~i superflua. stca sensul viselor. inclusiv la eei sanato. dar.fenomen caruia i se da putina importanta. noi ne vom incepe expunerea invers.)J 113 .. rn acest fel visul devine un oblect de cercetare psihanalitica.i Ii s-a acordat prea putina atentie. yom demon:.sa ajungem aproape la acelea~i constatari ca acelea pe care Ie obtinem prin analiza. actele ratate sa ne ofere si ele date interesante.i.. adesea de marimea unui mar.· ci .. Actele ratate erau doar neglijate de catre .i Clcteleratate cu care are in comun faptul case produce la oameni sanato. Este vorba.. In cursu 1 acestui tratament s-a constat at ca.. in ciuda faptului di exista 9i lucruri mai importante. spunindu-!.ln anii 1880-1882.is-ar limita doar sa _ viseze. S-a presupus atunci cEi . FenQmen obi9nuit. fica nu numai prinfaptul ca studiul viselor reprezinta Cea mai buna introducere pentru studiul nevrozelor..in loc de a urma ordinea cronologica. Aceasta a constituit punctul de plecare al trata-' mentului psihanalitic.

1£1. ? Noi am 'ii avut de raspuns la 0 obiectie de acela:. puneintrebarea de u~ll. i-am fRcut vreun 2Jt ran':.. Oriclne 'itie din propria experienta dispozitialJsihica III care se trez2stecineva In1.u:}i.te vag al viselor. 0 campaniernilitara fara talmacitori de vise eTa considerati"l la fel de imposibila ca in zilele noastre 0 a:stfel de campanie fara· inijloacele de reCL. Ora~ul Tyr. t ..-rni c:~eclara: "Irlcere lU1 sentinlent ca ~i Clan a~ fi facut sall a~ fi'\/rut ~::lfac rB. ce ne dovede:.· eind cineva i:. deci. Putem remedia prejudiciul care rezulta din incertitudinea referitoare la vis..e fc~cern abstractie de tot ceea ce el a putut uita sau deform a amintiriIe sale. darputem admite fara s.. aJ} CButut in eIe prevestiri.te ca e1 l1u-:.neinse]TIl1.du.l vad in a~es~ ?jsp~:et.~-se. Ele au extras din vise indicatii cuprivlre Ia viitor. se prezinta cu contururi 112te .'~te popoarele vechi au acordat mare importanti'i ~.i Ie-au considerat utilizabile din punet de vcdt:re practic.iiHre ca stI'amos. to. acestaconshtuie desigur lin cmader ca oricare altul . rAnn aratat atunci ca lucrpri de mare S2 pot manifesta priu semne ceea ce prive:. Au visele. v ".vis ? J Pers?n~.v cae)JSll11C~ a o.o. Pe cit s.u unei flinte vii. Ivledicii cunosc cazuri in ca]~e 0 ].1. De altfel exista $i vise dare fit definite.. 0 ~eacti2 i:npo~riva imp'QI'~aTI'~ei eX2i2Crate care 1-'a fost' atnbmta ocnmoara.L de acmn trei mii de ani s1 rnaide demult au visat tot visam noi azi.iJ n03t.i meaza visul in timp ce il poveste~te. care in acel tlmp era inca situat pe o insula. d l' . nu ne este permis sa spunem ca visul estc in general un fenornen lipsit de importanta.ul..ecit c'2eaCe po·vesteE3te sllbiectul respectiv ~i ca trebtli. Este limpede ca obiectiile impotriva vlsului ca object decerc2tCixe fl1erg pi'e-adeparte.pIu. Axn !Jllpresia eft I-am aruncatde pe un pod sau di.• . Pe de cercetarea psihiatrlca. 0 minora. In sfir9it.11':nla lJnlJj ~lis se rnetitin~ pe parcursul intregli zile. Unui copil ?Nu.ate. Jmi amintesc de prezentat In -l)ractica 1112a rnedicala . avansind postulatul eft nu trebuie sa vis d. •. Eu sint ilnparatul Chinei.Ne pntern. mai degraba unul cEne. di nu adauga detalii imaginare..eriale vrem sa intemeiem 0 psihologie ~tlihtifka sau 0 metoda de tratament pentru bolnavi ? Ex:cesul 111tr-o i1. psihiatri respectabili 9i eminenti.mai renumiti interpreti de vise.Ic1ecata trebllie sa ne trezeasca totdeallnE':: nelTlcc:r-'2derea~.. La greci ~i 10.J ' . Dar visul? eel l1Wi adesea. Se relateaza· ca personcl]e lsto1'1c2 au gaslt 111 VIse a indeplini tmeIe actiunimarete. ce 11e garanteaza exactitatea naratiunii sale. opun2~ regelui 0 astfel de rezistenta incit el era hotar'it sa ridice ased. el avea in suita sa p2 cei .1 bine delimitate.tim. dnd. Bolnava aJ:Y1Ceput prhl n.n02i$tere LIrnizate de aviatie.. e1 nid nupoate fi maCaI' povestit. abordeaza adesea obiecte care sufera de determinare. proclama sus . 1101 nu putem saprescriem lucrurilor caracteristicile pe care trebuie sa Ie prezinte ele. Oare pe baza interlJretarii acestor IT:at....i expune visu1. CLlll1allzim spLlnin.i tare bolnElvul. ca nu ramin in a111intir2a decitfragm-ente. data flind incertitudinea amintirii sale? Fara a mai socoti maioritateaviselor scap[t memoriei noastre. 0 VJ~eeA ' e":rama rata de VIS. b'Om~V\' 1 p~scnnu v A. cum este cazul reprezentarilor obsedante de care tot.l gen tura en acte1e ratate.. popoarele oxientale.deville dispretul eercllrilor2?tiil1tifice fate} de . i11114 . Cind Alexandru eel Mare a intreprhis expeditia set de cucerire..eOLHa CUv UTIv ~lS. Se she ca reconsntmrea lui nu este lueru u~or.

?i a c<1zut in 'dizgratie. 11 irlterI)reta 111secrnlna a gaslll11 sen-s aSCUI1S.::.vise a degenerat treJ!tat -in sllperstitie 9i ~i-a gasit llltimul refu'giu la oarneni _iIlculti. . consta in a aila ell ajutorul viselor numerele' ci~tigatoare la loterie. Dar ce ar spune 9tiinta exactii afIlnd ca noi vrem sa Incerdlm ade:. Binz declaTa In 1876 ca visu1 este un "proces somatic.Sf.. care S-3 mel1~1nut pina in zi1ele noastre.Rtm~~ ell intentla de· a Ie aplica teoriile sale psihologice.ul natalal mamei sale.ceast/i decadc:Ilt-a ~i Ill.-tru cel care depreciaza intr-atit valoarea visului. Drept urmare. eY:IU~n. (Nota tract.ledeall 111 vis nu 1JD act psihic. alerge pe clapele i11strU111ertb. UltinlLll ·abuzal intErpretArii.operi sensul viselor? Poate ca :2) Scriitor grec din see. In schirnb~ ~tiirlta 2}Gtcta eonten1porana s-a ocupat 111 rn. 'orIgInal' GIn Efes.l11Cr e:{citatii . iar 0 \lecl12C0111paTatie asirnileaza visele ell sunetele ·pe care "le produce un om nepriceput in muzidi. favoare in tirnpul intregii perioade elenistico-romane.1J. e1 ordona asaltul si ora. in opozitie' eu -mi9carile coord onate" ale omul"Lli 110rl113.1 t" .Fr~ucr a cunoscut· probabil vers·iunea germ.)oITiatice..lte T'li\duri de totcle. . 1.a~terea\risuJui. ~eoarece sUTqbrul ev mediu a conservat ·eLl fidelitate lucrllri l1)ult. Nu put em vedea 111 2. totdeauna inutil.zi disparut.n. Gu. eu referire aproape in exclusivitate la efectele produse de 111odificarlle de pozitie a mernbrelor. Singura contributie pretioasa Ja CUD..11nCUJ-~e d~SC?mpllller~a . . '.. 1.. i\ceste cercetati slnt elogiate ca modele de eercetare exactii asupra . 'se refera 1a influenta pe care 0 exerciti'i asupra continutului vise10r excitatme corporale care S8 pl"odnc In timpul somnuluL De la un aut or norvegian asto. Cum se exolica faDtul ca arta de a interpret a visele a decazut 9i visul insu. Oneirokritika sa cuprinde. dar inT-21'pretarcCt viselor a fost cuttivata ~i s~a ·bueurat de 0 mare. al II-lea e.1. care.? pute'a-o spune. nu v-a. Etrusdi 'ii yamanii se slujeau de alte mijloace pentr(l ghicirea viitorului.) 3) Maladie neurologica. ar data din epoea imparatului l1~drian.J tr~o noapte. fu asigurat ca trebuia sa vada in acesta preziCerea victoriei impotriva ora. lVIourly-Vold. reguli ~ interpre~ar~ 9 ·viseloI'.) u 115 ..). spre a-I deosebi de geograful Artemidor ::lin Efes (sec.o.T:Crl 91 toate celelalte sernne care tlnd sa dovedeasca scazuta valoare care trebuie acordata viselor. alrea 111stare ae . nici vOTbanu poate fi deaccasta lY'l. Cit}ti 1a J adl 9i la alti filozofi rl1oderni: totI se descrierea -visul1~i la :l ll1ulturnesc sa enl... alJ ramas doua mari volume de cereetari 1910 9i experimentale asupra somnului (tradus8in limba germanaln 1912). .unere aspqctele p:rin care \lisul se ·deosebe~te de gll1. _'\/e.ll pe11tru .n. rmparta~jnd visu1 ghicitoru1ui sau. J. Sl~p~~lll1areaSplrltlllU~ crlt~c. '. el111Tinare: or!carel cunoa::. facInd S3.y ::n. Dar fapt este ca iriteresl.. a visat un· satir executind un dans triumfal.gn:~: . (Nota tract.lui cele· zece degete ale sale".somnului. Din literatura referitozTe la acestea nu ne-a ramas dedt lucrarea capitalii a lui Artemidor din Daldis 2).a~11. niedicii ~. adesea chiar morbid si care este -02ntru si ne:nurire ceea ce un teren acoperit 'de balarii~i situat Intr-o 'depresiune estepentru C2l'e il domina din eel'''. intre altele.J. aCEst disc:redit nici efectLIl progresului. pentru care sintern datori ~tiint21 e:xacte.e. darnumit ndin Daldis" dlipa ora.c t" '·tv. ci 0 111urlifestare psihic~i a 1.?ului. ana tiparita Ia Stuttgart "8Ul. D/l:aury cmnparavlsul cu convulsiile dezordonate ale darlsului .L~ny~Ol:all -. F'l:re$te..as?CICltlllor.c . rnai absllrde decft \lcchea interpretare a ·vlselor.prIn re ~llcerea In.?u1 fu cueerit. d .

Dimpotriva. a. Sa ne insu:.?ipronuntat pe aeeasta tema. Cel putin ne eream conditii eu totul analoage en acelea din aeeasti'i existenta : ealdura..i ea daca aeeasta ofera anumite similitudini eu viata psihica din stareade veghe.i in toate directiile. in aceste eonditii. }VIaifntH trebuie.i de sHmulii e1. fn interiorul cadrului care delimiteaza domeniul nostru !Esentiale VOl' fi aeele caraeteristici pe care Ie yom putea arataca fiind comune pentru toate visele. 0 atitudine asemanatoare ell aeeea pe care 0 aveau in pinteeelemamei. in existenta noastr8. fiindea vreau sa dorm.. Ar trebui sa reliefam caracteristicile esentiale ale visului. prini urmare. absenta excitatiilor. adesea visam cind ne trezim in mod spontan sau cind sintem treziti din somn in chip violent. sa treeem in revisti'L domeniul visului. ea 0 noua na<. vreau sa mai stau treaz. Prilpa dintre carac18risticile comune tuturor viselor este faptul ca S8 produc in timpul somnului. In plus.im deci prejudeeata eelor veehi . De unde sa Ie luam ? Sfnt atitea c1eosebiri. Fiecare t1'ez1re din 'somn -dimiOare nu spuneata est~ pentru noi.i lueru sa se petreaea ~i eu visele. ea este de asemenea particularizata prin deosebiri considerabile. Aeeasta definire o gasim deja 1a Aristotel. Este limpede ea visele reprezinta 0 manifestare a vietH psihice in timpul somnului . Ma seufund in somn tocrnai retragindu-ma din lumea exterioara .adar. Ii' spun lumii exterioa1'e: lasa-ma in pace. Tendinta biologica a somimlui pare deci sa eonstea in relaxare.>te1'e. in timpul somnului. !ntrucit actele ratate pot sa aiba un sens. condu3)i in domeniul somnului. Ce es18.i somn sa existe raporturi inca $i mai intime. oar socot ea trebuie sa ineercam sa caraeterizam somnu1 din punet de vedere psihologie: Somnu1 este 0 stare in care individul care doarme nu con~tientizeaza nimie despre lumea exterioara. Aceasta este 0 problema fiziologica sau biologica in carB multe 1ucrud sint inca discutabile. In raport eu aceasta 1ume in care am venit fara s-o fi dorii. iar earacteristica sa psihologica instingerea interesufui pentru lumea exterioara. copilul _spune : inca nu vreau sa dorm.i la virsta adulta nu apartinem lumii dedt eu doua treimi din existenta noastra ~i ea pentnl 0 treime inca nu ne-am naseut. obscuritate. ne aflam intr-o asemenea situatie incH nu 0 putem suporta neinirerupt.. iarin multe eazuri aeestea au in mod efectiv un sens care a scapat eercetarii exac18. stare in care interesul siu se afla eu totul detasat de aceasta lume.i a poporului .. Iat<i-ne. . nn yom ince:r:ca sa dam o definitie acola unde este de ajuns sa indidim un subiect pe care toata Imnea n cunoaste..s-a -. intrauterina.. S'-ar zice di pin a .i dau eorpului lor.. sa ne orientam eu privire la tema noastra.. ne scufundam din dnd in dnd in stal'<!a in care ne gaseam inainte de a veni pe lume. Adormind. atunei clll. Este posibil ca intre vis .to ~ 11 . nem despre starea in care ne gasim 1a trezire din SDmn: sintem ea nou-nascuti? Spunind aceasta. In consecinta. fara indoia1ii eEl ne faeem 0 idee eft se > . Nuputem decide nimie eLlprivire la aeeasta. dar noi nu ne yom Lisa descurajati de judecata sa. un vis? Este greu raspundem printr-o definitie.. insa. Sintein adesea treziti de un vis.d sint abosH de aeeasta lume . unii dintre nor se ineovriga .i sa ne angajam pe urmele talmacitorilor de vise de altadata.. In consecinta. Astfel visul ne apare ca 0 stare intermediara intre somn ~i starea de veghe. nimie nu se opune ca aeela.. de asemenea.. ee estesomnul? . Adorm.~i 1uind masuri de precautie Impotriva excitatiilor din afara.

despre faptul de a ne na9tespunem : a vedea lumina zilei. deoarece 117 .ipretutindeni domina imaginile. Noi crcdem ca sonmul lara vise este eel mai bun.lisa aiba nici 0 semnificatie. dificultatea de a povesti un vis rezulta. Th. In consecinta.I \ t poate de falsa despre senzatia generala a noului-nascut. spune adesea persoana care viseaza. De asemenea.it sa reduc total activitatea mea psihica. Procesele psihologiee ale somnului difera eu totul de aeelea ale staru de veghe. dedt de 0 excitatie care ne tulbura. cea mai mare parte a vietii :t11e1e psihice fUnd abolita. Percepem adesea imagini vizuale care £i uneori insotite de senti mente. dar aceasta exprima fidel acea impresie stranie pe care ne-o lasa cea mai mare parte a viselor. Sensul acesta nid nu a9 9ti sa-l utilizez..ca neincluzindu-se in psihanaliza.ca nid 0 activitate psihica nu a1' trebui sa aiba lac In timpu1 somnului. Sesizam aid 0 cale de acces' spre Intelegerea visului. Visele nu a1' fi altceva dedt aceste 1'esturi .e psihica 1'edusa. departe de a face obHgatoriu parte dinel. Esteun lueru pe care nu-l intelegem. de idei. Este mai cmind de presupus ca acesta se simte foarte indispus. In diferitele vise. visul. dar totdeauna :. ID timp ce nu estevorba. Daratunci cind dorm. eomuna? Cu siguranta.i ar parea ca. Inmuzica nu ne mai este aid de niei un ajutor. fata de care trebuie sa reactioneze. apare mai curind ca un accesoriu rau venit. Traim in somn multe evenimente in care eredem. Am desprins in £elul acesta prima caracteristica comuna a tuturor viselor. In parte. existenta sa nu poate £i negata 9i Doi putem incerca sa dam soeoteala de aceasta existentB. nu este nicidecum necesar ca aceste resturi sa aiba sens. dar n-a9 9ti sa vi-lpovestesc. Daca somnul este ceea ce am aratat. fara a putea spune Ince anume consta diferenta. la excitatiile eu care se confrunta. neputlnd sa stapinesc dedt citeva resturi ale acestei activitati. nu este aid yorba de 0 activitat. decit de reactii sub forma de contractU musculare. care sint activitati ale starU de veghe. Putem cerceta care sint. iar noi nu am avea nimic mai bun de lacut dedt sa abandonam acest subiect. insa este Exista ~i 0 a douacaracteristica mult mai greu s-o intelegem ~i s-o descriem.urile cu actele ratate. G. Asupra sa se exerdta excitatii. Fechner formuleaza undeva supozitia ca scena pe care se desfa90ara visele (in suflet) este diferita de aceea a 1'ep1'ezentarilor starU de veghe. transpus imaginile in cuvinte. decit de fenomene psihice provocate nemijlocit de 0 excitatie somatica. V-a9 putea desena visul meu. singurul ca1'e-9i merita nu11'1e1e.. resturi capabile daar sa tu1bure somnul . in adevar. Dar. Altfel se petreceau lucr.. Pentru ce viata psihiea nu adoarme eu totul? Filra Indoiala pentru di eeva se opune odihnei sale. La drept vorbind. Comparatia activitatii care se manifesta in vise Cll efec:tele obtinute de 0 mlila profani'\. Visele n-ar fi in felul acesta decit resturi ale activitatii psihice din starea de veghe. Visu1 ar reprezenta deci modul de reaetie al psihicului. dupa ce am reu. chiar daca visul ar fi inutil. sa suprimam p1na9i ultimele resturi ale oricarei ?ctivitati psihice. N-ar putea fi vorba. Intr-adevar. 9i despre care nu 9tim ce trebuie sa glndim. poate. este tocmai pentru ca nu am reu9it sa realizam starea de repaus foet-al. visu1 nu ar t1'ebJ. de impresii furnizate de simturi decit de vaz.. din faptul ca avem de. excitantii care tind sa tulbure S0111nu19i 1a care persoana care doarme reactioneaza prin vise. in timpul starii de somn. cum a1' fi aceea a unui debil mintal comparatacu aceea aomului de geniu : este yorba de ceva calitativ diferit.. Daca survine 0 activitate psihiea.

altele lipsite de arice preciiie. de 0 mare 1impezime.ln repertoriu· colosal. ehiar treziti din somn. spre exemplu acelea ale copiilor.. pe masura ce visul dobinde:.lor.alaturi de fragmente de vis nete .. este yorba de un vis. sa Ie intelegem mai bine. altele se repeta de mai multe ori la aceea:. unele vise.i acela:.ricit de inco111prellertsibilc. Uncle vise ne lasi'! cu torul reci. momentana. absurde. ca 0 impresie cu totul recenta. spre a incerca. $i chiar intr-unul :. atunci. Vom renunta.i 0 w.3. disp1. ar trebui sa ne dam seama din ce in ce mai limpede ca.i incercam durerea pin a la lacrimi. alatmi de altele care sint insesizabil de diafane. chiar bogate spiritual. In Ci2~~" . diverselor faze ale somnului incomplef Daca ar fi insa a~a.. persistenta etc. S-'ar putea incerca explicarea tuturor acestor varietati ale visului.i stare a de somn. tot1).. pe cind altele sint cetoase.. parnind de la caracteristicile comune tuturor viselor. SpaSITlOd~ca in1potriva' unei excitatii. roln1 jucat de emotE.1nede l. de 0 frumusete fantastidi.i vis.. presupunind ca ele corespund diverselor stariintermediare dintre somn ~i veghe. chiar extravagante. fie neschimbate. od de cite ori intlmDlarea face ea mina sa se plimbe pe Sa avem merell in rninte ~cea ce-. un eontinut mai bogat .oara ea ni:. fUnd capabHa sa recreeze tot ceea ce psihicul creeaza in timpul adivitatii sale diurne. in general.ce. nu apar dedt 0: singura data. in general. ca :. care se desfa:. am conchis ca visul este 0 reaetie la 0 e:xcitatie care tulbura somnul. Dupa opinia noastr!'t.tepta daca ar fi fost yorba doar de 0 aparare fortata. anxietatea care ne intrerupe samnul.i elaritatea. atit de clare incH.te veritabile rpmane :. 30 de ani mai tirziu.clavirul atins de aeeasta mhl[l seo&te ri-:eren ace1ea~i sunete.e\7a IH13- gini dispersate :.. absurde .i rezonabi1e.o.i 0 claritate mai mare.inu contin decit a idee. e~ista VIse foarte scurte care se conlpun 0111 cr-o llnaglne S8U chn Cl-t.i urmate de noi fragmente transparente.noctllrn. Pe scurt. fie eu u:. Exista vise tot atlt de clare ca ~i evenimentele vietH reale. daca se men tin in timpul zilei.. decltun cuvint.i persoana.terse. Majoritatea vise10r sint uitate ell repeziciune dupa ce ne-am trezit sau. ar fi sa atribuim vi~lii psihiee facultatea de a-:. Deci putem spune ca aceasta explicatie nu rezista. altele sintdeznadajduitor de slabe. ·gasiln uneori parti. avem nevoie de cltva timp spre a ne da seama ca nu este vorba dedt de un vis. Lucrurile nu sint. cael in visele de acest gen viata psihica se apropie eel 111ail11ult de ceea ce este ea in stare de veghe. sa CElutam"sensul" visului..imodifica profunzimea somnului cu 0 viteza :j.. deocamdata.1se petrece altfel decit ne-am a:. Sint vise pIine de sens san cel putin coerente.p~'lve~~e intinde:ea . stupide.. care nu sint in mod neeesar melodioase. A admite explicatia pe care am enuntat-o..i spre seara prezinta mari lacune. dar' ea nu este niciodata identica cu aceasta. $i mai ales nu ar trebui sa avem in acest c_az. :.oare variatii.. extazul etc. vagi. se COnserVE! atit de bine incit uneori Ie regasim in amintirile persoanei respective. ele palese treptat:. dimpotriva. Este. nu ~Tad decit deosebiri sub tOGte aspectele: atlt in ceea ~e prive~te clurata aparenti'i :.1 par sa dureze timp foarte indelungat. Din raporturile care exista intre vise .. Anumite vise. 0 118 . aceasta insignifianta activitate ps'ihica .... aUt de simple.ar fi cleo Mai exista si alte caractcristici comuns? Eu nu sssizez altele si. uimirea..mrinta care nu au corespondent in realitate. in timp ce in altele sint trezite toate afectele . altele au un continut foarte bogat.iindividul uman.te mai multa valoare... doua caracteristica COD1unaCl ~ o...

ceea ce numa impiedica sa urmaresc eu nelini~te servitoa. Strazile . in care psihologia €xpenmentala ne-ar putea da <.. In Sf1r$it. de' 0 importanta exceptionala. iar e1 a visat ca se . $i de data ~ceasta era vorba pur ~i simplu de zgomotul sone1'iei ceasului de'iteptatoL Al treilea exemplu l Vad 0 fata de la buditarie indreptindu--se de-a lungnl culoarului spre sufrag~rie.1\1a plimb intr-o dimineata de primavara. E 0 z1 senina de iama. trezindu-ma. impiedicindu-sechiar in pragu1 w?ii. Este vorba de trei vise comunicate de un observator agel'. pina ce haturile dau CanOl' semnalulde plecare. i s·-a apa pe frunte : a visat ca se aila in Halla.. Din nou a$teptare. EI mai sta nemi~cat clteva cllpe. in mina cu 0 stiva de citeva duzini de farfurii..afla la Cairo.. "Ia seama. Ace$tia se pun in mi~care 5i zurgalaii lnceD sa faea sa rasune r11uziealor ienicereasca bine cunos~uta. intreaga ta incarditura va cadea 1a pamint". indusiv Reelea a'le Iui· Mourlydespre care am vorbit mai inainte. Cunoastem multe cerreferitoare la aceasta problema.sunetele sale devin llrnpezi ~i patrunzatoare. in adevar.. tnmspira din belsug si vin alb de Orvieto. Tiriia ceasul-de~teptator.1rCa. in pravalia Ini Jean-]'vIarie Farina. c1uminica ~i curind trebuie sa inceapa prima slujba. ' . reactii 1a zg0l110tul modus de un ceas de!?teptator: . ~. Sau. '1ntr-adevar. rea.. Hildebrandt. Curind bag de seama insa ea este vorba de un zgomot persistent care nu este propriu-zis un zornait. ci clopote1u1 unei soneI'ii. Sau a fost ciupit u$or de ceafa ~i a visat indata ceva eu un plasture ~i un medic care 11ingrijise in copilarie.fac p'. unCle 'lad locuitorii in haine des8. toate trei. In timpul sonmului i s-a dat sa apB_de colonie.tii personale.ifieeare din noi a avut prisa confirme aceasta.'egatirile de rigoare : hni pun ~uba.. cu care era legat printr-o multime de aventuri extravagante. in sfir~it.rbatoare· indreptindu-se in numar mare spre biserica. ~i care constituie. . constatare prin observa.singur~l aspect. Vrafu1 deporte1an pe care 11poarta ea ml se pare in perieal de a-:. Indeletnicindu-ma cu citirea diverselo1' insc1'iptH martnare. instalez tava eu jaratic.irea poate cu ~i mai multa claritate intr-o alta serie de vise declansate prin exercitii. hoinaresc pe eirnppina IntlAln sat vecin. dar sint obligat sa a~tept n'lUlta vreme pin a sint anuntat ea sania e in fata u~ii/ bainte de a l. cu un zomait inspaimintator. ca sa ma odihnesc intru In cimitirul din preajma bisericii. iata-ma in sanie. cu cartea de rugaciuni in minEt.. vasele fragile cad ~i se impra~tie pe parchet in mii de cioburi.sint aeoperite de 0 patura groasa de zapada. Primesc raspunsu1 obi~nuit in asemenea imprejnrari etc.oncursul. insa cum se face foarte caId.1pierde echilibrul. . cuo viole~ta care sfi~le brusc pinza de piHanjen a visulul. La trezire constat ca este zgomotul eeasului'-de~teptator. 119 - . Este. aud c1opotarul wind in c1opotnita ~izaresc susde tot clopotulmic care trebuie sa anunte imediat inceperea rugadunii. 1at-o. o a doua corrbinatie. Voi dta experimente selectaie dintre cele mai vechL Pe unele dintre ele Maury Ie-a incercat pe sine insu~i. apoi incepe sa se mi~te ~i deodata. Ceea ce frapeaza in aceste vise provocate experimental ne va api. Ii spun.. Trebnie sa fae 0 plimbare en sania. furnizindu-ne dovada ca excitcctlilesuportate in timpul somnului trans par in vis. Mi'i hot<'irasc sa asist.

poate btervcmi 0 excitatie eenestezica. dar aflam totodatEl ceva in plus. Cind accasta caUZdnu rezida intr-o excitatie senzoriaEi venita din afara. tara ca el sa obtina rnai tlrziu· nki cea mai m[Jxunta informatie in legatura cu aceasta? Ea poate fi mare sau nu.tiindca ele nu ne pot explica dedt numai a midi fraetiune a visului ~i nu intreaga reactie constituitii de vis.i sa devina astfel nedemol1strablla. pentru ca am un somn adinc. aventurile extravagante din visul care are ca obiect odicolonul..?adar. spre a interpreta excitatia care provoaca de~teptarea. a intelege visuI ar fi toc.it 0 data. In afara de accasta. In majo. de exemplu. nici nu vom lungi discut1a asupra valorii excitatiilor exterioare.pare cea mai mare sansa de a stabUi influenta excitatiilor intrerllp~ltoare de somn. in visele lui Maury vedem adauglndu-se efectului direct al excitatiei 6 multime de efecte secundare ca. De altiel.. auzim adesea spunindu-se . pline de sens . TrasiHura lor comuna consta in aceea CElsituatia ·se rezolvc'i totdeauna printr-un zgomot care mai apoi este recunoscut ca fHnd produs de soneria ceasului-de~teptator. Dar. ee grOzav se tri'igeau clopotele la toate bisericile . Or.. nu se constatii precis de ee ea se manifesta sub cutare forma data.. Persoana care viseaza nu recunom?te soneria ceasului-de~teptator(de altfel acesta nu figureaza in vis).. nki un repro~. sa constat aposteriori 0 excitatie sonora de acest gen. Cautam sa-mi explic acest vis. a. contrar majoritatii viselor.sa neglijam bunele ~i multiplele experimente care plcdeaza in ]20 .Nu. Nu Ie adres. in consecinta..i de fiecare data interpre. M-am trezit intr-odimineata 1ntr-o statiune de altitudine din Tirol Cll convingerea ca am visat ca a murit Papa. sint deosebit de coerente.Aceste vise slnt foarte frumoase.itatea celorlalte chzuri. Dat fiind ca excitatia nu mai poate fi dovedita.l>11. Day ~i in acest· caz se poate intimpla in mod neferidt ca 0 excitntie cenestezid'i activa in timpul nortH sa nu lase nid 0 urma dimineata . care nu deeurge nicidecum din natura excitatiei. eu toate acestea. din pnnctul de vedere al tulburaxii pc care acestea 0 exercita asupra somnului. Dar acesta nueste un motiv pentru abandon area in intregime a acesCMe de aItfd este susceptibila de dczovltare. nu auzisem nimic. Vedem. nL! vrem .. este imposibil sa ne mai fctcem in privinta aceasta vreo idee. Visele vin din stomac. cum sa mai regasimexcitatia care poate ca a actionat in timpul somnului ? Am reu. .?i. cum se produce un vis. aventuri imposibil de explicat prin aeeasta . dar aceasta comunicare mi-a permis sa-mi inteleg visul.i raspunde conceptiei popubre privind producerea viselor. Aceast.i incita psihicul 1a vise. Nu ne trezim intotdeauna ca Urmal'(~ a unui vis ...mai sa putem explica de ce persoana care viseaza alege tocmai cutare zgomot ~i nu altul.l ultima ipoteza pare £oarte probabili'i 5. Care este frecvC'nta acesIor excitatH care 11 determina pe eel adormit sa· viseze. De ce? La aceasta intrebare nu avem nici un raspuns: s-ar spune Cd este vorba aici de ceva al"bitrar. provenind de la organele interne. . a~est lucn~ va fi mult mai greu. fire~te datoritd unor imprejurari speciale. Se mai paate abiecta in legatura ell visele lui Maury faptul ca daca se vede excitatia manifestindu-se in vis.i dnd ne amintirn dimineata de visul din cursul noptH. notati bine ca tocmai in visele care provoaca de~teptarea <J. dnd sotia mea m-a intrebat : "Ai auzIt. ci ea inlocuie.te zgomotul acesta prin altul ..i capelele?-. teaza diferit excitatia care intrerupe somnul. in zori. In fond" putin tei intereseaza cauza care tulbura somnul .

De la aceste cazuri evidente se trece la altele in care actiunea unei excitatii interne asupra continutului visului pare mai mult~au mai putin ver~.sa-~i extraga din maxilar undinte lung". numai unele vise permit sa se banuiasca ·participarea excitatiilor care-~i au punctul de plecare intr-un organ intern. Trebuie cieci sa admitem ca excitatiile interne sint susceptibHe sa :incleplineasca acela~i 1'01 eu excitatiile care provindin exterior. apoi separindu-se ca sa revina pe pozitiile lor initiale ~i luind de la capat lupta". blonzi ~i cu tenul delicat infruntindu-se intr-o pozitie de lupta.trecuteL'u vederea. deoarece tocmai tinind seamade aceasta vom a'ea ~ansa sa ne apropiem mai mult de ceea ee eonstituie esenta visnIn. 0 indica printr-o aIuzie.1 ~' I I favoarea legaturii dintre vise ~i excitatiile interne. atacindu-se reciproc. Dar aceasta imprejurare istorica epuizeaza oare continutul piesei. reprezentare ~i interpretare a unei excitatii de acest gen. pe de_ aW} parte. Raporturile existente intre continutul unor vise. Sa notam totu~i 0 particularitate a viselor pe care 0 reliefeaza studiul excitatiilor interne. Visul nu reproduce excitatia ca atare: e1 () prelucreaza. aceasta interpretme fiina canfirmata de faptul ca persaana care a visat a' fast nevaita. strimte. Cind intreprindem ceva sub imboldul unei stimulari. Ceialal-:aracter comun tuturor viselor singularitatea lor psihiea. intr-un mare numar de cazuri interpretarea printr-o excitatie interna este incerta sau nedemonstrabila. 0 pune intr~o relatie.' citind citeva exemple frumoase in sprijinul tezei sale. Nu mai putin plauzibila pare explicatia care atribuie unei' iritatii intestinale un vis in care autorul vedea "culoare lungi. :in sfir$it.e foarte greu de inteles. Scherl1er. excitatia unui organ intern: liu explica din vis decit ceea ee corespunde reactiei directe a excitatiei ~i ne lasa in incertitudine :in ceea ce prive$te provenienta eelorlalte parti ale visului..'xplica ea grandoarea ~i enigmele sale? Este posibil ca excitatip: exteriN~ si interne care actioneaza in fimpul somnului asupra omulm sa nu S"'I~ascadedt la declansarea visuIui.simila. ~i putem admite impreuna cu Seherner ca visul tinde inainte de toate sa reprezinte prin obiecte asemanatoare organul care genereaza excitatia. ~i acumularea urinei in vezica sau excitarea arganelor genitale. care s-a ocupat mult de vise (1861).' pe de -0 parte. "doua ~iruri de biiieti frumo~i. a reunit pe cre~tetul si'm coroanele a treitari. intocmai ca excitatia senzoriala exterioara. iar 'pe de aHa parte nu ofera nid 121 ~ I I ~.. Cind vede. nefericire interpretarea lor este expusa acelora~i obiectii. Este in general un fapt incontestabilea starea organelor interne este capabila sa exercite o influenta asupra viselor. continutul incluzind elemente ce pot fi considerate ca 0 elaborare. . fara a ne· revela nimie din esenta sa· . . singuraaceasta stilulan~ nu epuizeaza jntatdeauna continutuiactului sav:ir$it. cel dintii. scrisa eu prilejul suirii: pe trn a unui rege care. aceasta scena.dupa. Aceasta latura a· travaliului care are loc in cursul visului ~ebuie sa ne intereseze. de exemplu. precipitindu-se unii contra aItora. a insistat indeosebi asupra raportului de la eauza la efect care exist a intre excitatiile care i~i au sursa in organele interne ~i vise.te Drin altceva. 'A1acbeth de ~akespeare este 0 piesa de circumstanta. nu pot fi . 0 inlacuie:. este pe de 0 PC. prima interpretare care se prezinta este ca ~iruriledebaieti sint reprezentarea simbolica a celor dOlJa ~iraguri de dinti. sinuoase".

$tim numai ca he gasim in fata unei noi probleme.un .\tia. este drept.tepta dedt 1??leCtii dispretuitoare privind insignifianta din punet de vedere ccmt~v . Psihologia experimentala nu ne ofera deeit eitevadate. absurde.~~ aiuJ tor pentru explicarea acestora. Visul reproduce ocol1versatie pc care ea 0 avusese aproape aidoma cu sotul ei in ziua care a precedcl. se 'poatc dovedi ca.' satui sa urmariti aeest gen de 'Cercetari. semnificatia so. Ce invataminte desprindem din aceste doua vise sobre 7 Ca in ~:mumitevise putem gasi reproducerea unor e'lenimente din starea de veghe sau a unar episoade legate de aceste evenimente. 0 conversatie _sau vreun . limpezi..lui remarea in legiHura ell aceasta. Fara indoiala ca 'sinteti. Deoarece catactere1e comune tuturor vise10r rou sint de nici .t visul. pr~u1 nostru de~lers este total neputincios. al unei doamne..este clara.iconstat ca sint foarte elegcmtl".:.0.i care apartine unui tinar : "Plinlbindu-mli pe strada Karntner. In majoritatea vise101' nu intilnil11 nici un fapt in legatura CLl stared de veghe. Oare excitatiile dau vreo explicatie acestui fapt? In vis este vorba. La care ea raspunde : "E inutil. . de excitatia De 'Care am resimtit-o 7 Dar de ce este visu1 vizua1.dec1an9area viselor.azala masa mea. Doui". CLl care fae cithTa pa~i impreuni'i.. Sa DP. dal' $i de ce ~i in ce scop reproduc€ visul cutare eveniment cunoscut intimplat cu totul recent. aeeasta nu ajunge..a1t zgomot similar ne-au ajuns 10.isa vedem dad'! nu cumva acestea din urma nu ne permit S8 . cel mai recel1t vis rational ce mi-a fost povestit. ne afIi'lm deoeamds. 9i mine.i imposibil de demonstrat.d. atunci cind.. AI' fi un rezuItat apreeiabil sa putem face asemenea afirmatii despre bate visele. Autorul vLc.celoa5c.. atlta timp cit nu 9til11in ce directie tr. Astfel. -rezonabile. pentru ca tot va trebui sa-l imbracam din nou in piele". . dar sint 9i vise pline de sens. Din partea filozofiei nu ne putem a:. Sotul ei 0 intreabi'i : "N-ar trebvi sa acordam pianul 7. ea in seara precedenti'i 21 S2 aflase ell adeVc1ratpe strada Kiirntner. de 0 va10are exceptionalii.p::: ============. Dorim sa 9tim nu numai ce inseamna visu1.••_-----------~un punet de sprijin pentru cercetari ulterioare.~ Vise1e sint adesea' lipslte de sens. pc cind excitatia o~u1a~ra nu d2clan9caza vise decit in cazuri ext rem de rare? San atunci cind '11sam ceva in legatura cu 0 conversatie sau un discurs. Doate ca 'lom reusi mal mult facind ape1 1a deosebirile cm"e Ie separa. co. pe unde treee in rnod obi9nuit ~i ca S2 iritill1ise Intr-ade-var eLL dom:nul X.ti'i in ignoranta. timpul $on111ului 7 1mi permit sa resping categoric aceasta ultima ipoteza. anticipind viitor> eeea ce este greu de admis :. asupra rolu1uiexeitatiilor n . putin ::. lata un aU vis de acest gcn. Maduc apoi la restaurant. nu vrem sa imprumutn mml~ de la 9tiintele oculte. iaraceasta concluzie nn se aplica dedt 1a fOclrte putine vise..urechi in. Dar nu acesta este cazul. dar se aSea111ana intr-o anumiUima5ura cu un eveniment petreent eu citiva ani mai imJinte.1eexplicam pe celelalte. EvenllYlentele dIn care se compune visu1 au ce1 mal adesea forma vlzuaEi. 122 . Va voi imparta:. obiectului nostru de investigatie. ma intilnesc cu domnul X.. in acest scop. Celalalt fragn1ent HI visuhli nl~ C011stituie 0 reminiseenta directa.. in fond. In fine. Cl'edem CEl e zadarnie sa ne interesam numai de 0 singura Iroblema. ca in eazurile pe care Ie-am cita. iar in ceea ce prive~te factorii care deterl11ina visele absurde ~l nebune9ti.)uie cantata soh. doamne si un dO'Tm se Cl:. Istoria 9i intelepciunea popoarelor der'nstreaza ca visu1 are un sens9i prezinta importanti'l. La' ineeput sint ~ontrariat 'Ii nu vre~u si'H privesco in final ridie ochii :. oprim.

Dar adesea sesizam ~i la barbati trebuinta erotica si pe fundal1il acesta toate succesele si ispravile erotice ace~tor visato.. care nu 'lor puteo.e 5e observa la vlrsta ··care precede pubertatea. text xerografiat. 1. i Ia. e~uind in carieatura. 223-242.. visele in stare de veghe sint foarte variate au~ 0 soarta vadata. Ele constituie materia prima a produetiei poetke.tem.In ceea ~e prlve~te raporturile lor eu realitatea.. aceste vise nu au. co.. ca sa spunem a~a. Ele.i. dar ele persista uneori pina 1a adinci bEitrineti2. 1972. cunoa~te "visele in stare de veghe": acestea sint produse ale imaginatlei. pansexualism la panglosie: Jacques Lacan ". Universitatea "AI..i nu au co. ne vi~e un. iar in eeprive~te a1 doilea cal'acter conn este vorba nici de perceptii. sa spunem a~a. nu trebuie considerate ea fiind mai reale dedt visele p):'opriu-zise. Pe linga aceasta. La tineri domina visele de ambitie . asemanare de nume sa se intemeieze pe un caracter psi hie pe eareinea nu-l cunoa. niei de halucinatii. capitolul "De la. pe care il caub'im. de asemeneo. francezul Jacques l. fi elucidate dedt mai tirziu.acan hipertrofiaza una din laturile freudismului. clt ~i la bolnavl ~i pe care oricine Ie po ate cerceta pe sim? insu~i. pri'"ul lac este ocupat de visele erotice. Ceea ce distinge in mod deosebit aeeste productii imaginare este faptul ca au primit denumirea de "vise eu ochii deschi~i" ~i efectiv ele nu prezinta nici unul din ce1e doua caracteristicicomune propriu-zise. ale vietH. ci mai curind de reprezentari : ~tim ca imaginam. fenomene foarte generale care se observa atit la persoan. tin pasul eu timpul ~i poarta "marea" ce . stadiul unoristorii toan. $i determinism in psihologia abisalii. nuvele sau lJleSe dete~tru. de cenac1u psihanalitic. Sint scene ~i evenimente in care egoisambitia. Continutul acestor prod use ale imaginatiei este dominatde o motivatie foarte transparentq. ~123 . limbajul.nifesta eu altcineva. nici () legatura eu stare a de somn. pe care nu trebuie totu~i s'a-1 utilizam fadi precautie.e1'e sanatoase. A'ia cum 0 arata nume1e lor. Leo n a r d G a v r 1i u. este e1'ou1 vise101' sale in stare de veghe. situatii De care Ie plaseaza in romane. Unele din ele sint abandonate dupa 0 scurti'i perioada de timp. Limbaju14) care nu datoreaza nlmic hazc1rdului. altele sint mentinute.atesta influent a noii situatE. direct saU prin identifleare mo. scop dedt cucerirea admir~tiei 9i favorurilor femeilor. Acestea~i-au primit p1'obabil numele datorita faptului ca. AUtea 9i at'ltea probleme.Impotrlva oridirei a~teptari. Structurii. Aceste vis. sa nu fim Indreptatiti sa dam pre a mare importanta acestei asemanari de nume. pentru a fi inloeuite . p. ~i dispar la virsta adulta. care i~i eanalizeaza intreaga ambitie in succesele amoroase. canu vedern. dar sterile.. nevoia de putere sau dorintele erotice ale persoanei care astfel i~igasesc satlsfacerea. ajutor dlntr-o dlrectie pe care inca nu am luat-o in considerare. teza de doctorat. Be mai poate ea aceasta. cad tocmai imprimindu-le vise101' in stare de veghe anumite transformari. sclipitoare. * 4) Extragindu-~i teoria din investigatia lingvistica ~i reducind de regula practica la simple jocuri intelectuale. dezvoltate complicate ~i adapt ate conditiilor schimbapina 10. ci constituie. calambur sau delir subtire (Cf. un sediment 'al cuno~tintelor acumu1ate. _anumite travestiri san abrevieri autorul operelor de imaginatie creeaza. E posibil. ci gindim. adesea incepind eu a doua copilarie. Cuza". feJl1ei. Dar intotde~ur::a visiitorul in cauza.

stanta. porearii). in dezlegarea enigmelor sJ-e catre. sa proccdam asHel? Nil11ic.. pentru a putea progresa in eercetih'ile noastre asupra visulnl. ei psihic. parte-mi. visul a1' fi 0 manifestare a celui care viseaza.1er1.cazun simple. Dupa rezultatul pe care il yarn fI obtinut. \rom judeea daca trebuie sa ne mentinem ipoteza 9i s-o adoptaTYl ca pe un rezultat. Deci ne apueam de lucru pe baza postulatului ca exist. pe care nu o intelegem. I-a determinat sa inloeuiasea in fraza cuvintul Vorsehein prin cuvintul Vorschwein. 11 intreabEi ce vrea sa spuna eu aeeasta fraza neinteligibiJiL EI raspunde ea avea intentia sa spuna : "Das \varen Sehlceiner~in:" (emu. in ultima in.1leste un fenomen nu somatic. . eu totul straine de psihanaliza. In legatura eu aceasta. insa. Cirtevaa spus : "Da sind Ding€' zum V orsehwein gekommen".numai ca prima intentie. dar marc5nd eu toate aeestea aprecierea sa peio1'ativil in legatura eu' "luerurile care s-au modus". Va voi face in legatura_ eu aceasta 0 propune1'e cit se poate desimpla : sa admitel11. mai mooe1'at2 : "Da sind Dinge zum V orschein gekommen" (s-cm produs atunei Iucruri).1. gasH in fata aHora in care sublectulllltero124 . aVe'm nevoie de 0 noua cale. la ce nazuim. Ce' inseamna acest l1. nu. dupa acestea. ee ne. autorul visului trebu'ie sa n~ spuna e1 insu~i ce sen1nifica visul sau . nu-i a~a ? De ce nu amproceda in mod asemanato1' eu insul care viseaza? De ee sa nu-l intrebam ee semnifica visul sau ? ' Amintiti-va d1 ne-am gasit intr-o situatie asemanatoal. pe cit posibil. a:esA~ea. In actele ratate noi am avut de-a face 111almtll eu. Luerurile S2 prezinta in felul urmator: daca visul este un fen omen somatic. pe care nu ati intelege-o ? lVIi-ati pune intrebari.ch1a1' atn G: simple. la dndu-i..VI 1POTEZE $1 TEHNICA 1NTERPRETARII A9ada1'. cunoa9teti..?i. dar de asemenea nimie nu ne impiedica. din ferieire nu noi il intrebam. ne-am. lipsit de sens. EI nu ne poate interesa decit daca adl11item ea este un £enomen psihic. autorizeaza. refulata. in lumina aeestei ipoteze.ca noastra ? Seopul nostru este acela al 9tiintei in genere : vrem sa intelegem fenomenele. in ce seop intreprindem mm". spre a vedea ce poate sa rezulte din cercetarea noastra faeuta in aeeste eonditii. dar di a'ceasta intentie a fast refulata de alta. omanifesta1'e de la care nU avem ee invata. eu toate. insusi subiectul analizat. nn ne intcreseaza. un caz de lapsus.. ee qti faCe dumneavoast~a in fata unei manifestari din.e dnd am analizat unele acte ratate. V-am explicat atunci di aceasta analiza eonstituie prototipul int1'egii eereetari psihanalitice 9i acum intelegeti de ce psihanaIiza cultiva o tehnica ee consta. Dar.' In p1'ivihta visului luerurile nu sint. . Asa S8 face ea. unele . ci alte persoane.t posibil puterea noastra fata de ele. In fond. noi il intrebihn: . Ne continuam deci activitatea admitind ea visul este un fenomen psihic. sa Ie raportam unele la altele . in tot ceea ce va urma. Ot. sa amplifieam pe d.} re21mente un asemenea fenomen. de 0 metoda nowl. ca vis1.

olme . chiar verosimil ea. pentru ca in aeest domeniu nu yeti gasi caile precise ~i signre pe care 0 . :5} Este loeul sa relevam valoarea clidactica a prelegerilor lui Freud. de care nuare cuno~tinta etc. l\>f'utatis 1nuktnrlis~ prelegerile lui Freud pot eonstitui un obiect de studiu plin de invi\t~nninte· penttu didaC'ttC'a universitara..tiinti'icare are slntcti disDU.. adiea ~ exp~. (Nota tract. Este de altfel inutilca 1) In te'\:tul original: "Seelische Dinge im Menschen giut.). Imi yeti obiecta. Indeosebi lllceea ce priYe~te predarea disclp~il)el-or unlaniste. daca vre~i. aruncfnd un voal peste indoieli. se crede in ignoranta. ceea ee nu i1~p1iea ~ituslde Dutin din parte-mi sa va fae () e'xpunere ad usum Delphini 2). Trebuiesa renuntam din nou la lncer:" carea noastra? Autorul visului ne9tiind -nimic.simuleze mai lntii in fata studentilor aeeste dificultati si imperfectiuni. aeoperind laeunele. dar ca. ipoteza. in legatura ell aeeasta.1 :' III I f 125 . ca introdue 0 nOlla.zu wissen.) gat nU voia sa ne furnizeze nici 0 informatie ~i chiar respingea eu indig- I /. In eeea ee priveste visele. de stimulare a auclitoriull1i la participarea aetiva din punet de yedere mintal. eu inegalitatile ~i asperitatile ~ale. Va . noi im.i seama ca 0 . intre altele. nedindu-..lat d~ua ipoteze.:. Prima ipoteza : visul este un fen omen psihic.i sa Ie urmati. din ea're una. vulgare '~<Pl irl10rale (Nota trad.ln~re piaEt. va puteti dispensa de a ma urma mai departe: In acest caz cred ca ati face bine sa renuntati eu totul la problemele psihologice. Am anuntat "lectii elementare servind de introducere in nsihanaliza". Acest lueru nu este po'sibil in psihanaliza 3). Interpretarea noastra e1 nu 0 poate respinge. o inglobeaza pc eealalta.ltitl. renuntati la lncercare.dupa teate. Toemai penh'll ca sinteti ineepatori.voi_ spune.. f. ca fnvatamintul se straduie~te cel mai adesea sa di. diminuez considerabil valoarea procedeului meu.tie.) 1}_ Denulnirea data editiilor din clasicii antichitatii. ea este foarte posibil. urmati-ma. usto". Aproape 1a tot pasul lntlll1iin eflciente proceclee euristiee. N·u trebuie sa fii numaidecit specialist ca sa identifiei in acesteexpuneri elemente esentiale ale unormetocle active ca pt'ol)len1atlzareaJ irrvatarea prin descpperite etc~7 precUrl1 ~iun interes 8pa1'te pentru aplicabilitatea i11 pr?ctica terapeutica a ideilor avallsate. autorul visului Sa 9tie ce semnifica visul sau.. disimulind dificuIt:'itile. A doua ipoteza: se petree in om fapte psihice pe care e1 Ie sesizeaza.kind aceasta. 1) Imi yeti replica ca nu avem dedt sa tinem seama de neverosimilul acestor doua ipoteze pentru a ne dezinteresa complet de concluzill~ care pot fi trase din. dar. die er weiss. (Nota trad. cazurile d. Da. en pretentiile 5iiezltarile sale. de asemen"ea. Ei bine. iar daca procedeul vi separe anevoios ~i nesigul'. pentru ea nu avem nici una sa-i propunem. Dar daea tineti sa n-o abandonati. Deci a~1 'form.ine neavind nici un element de informatie ~i nici 0 terta persoana nefiind mai bine informata."ie al XIV-lea. toate aeest"a pentrn a va face sa credeti pe deplin_di ati fnvatat ceva nou.f nare raspunsul pe care i-I sugeram. Stiu ca lucrurile stan la fel In orice stiinta si ca mai ales nu pot sta altrel fntr-o ~tiinta aflata la inceputu~ile ~al~. class er sie weiss. destinate Instruirii fiului lui Luclo.in prima categorie lipsesc eu totul: autorul visului s~stine fntotdeauna ca nu 9tie nimic. amdorit sa va prezint ~tiinta noastra a~a cum este ea. Din aeestea erau epurate IJasajele considerate obscure. i. e1e. insa eu nu' v-am invitat aid nid sa Vil reve1ez ~i nid sa va ascund arice ar fi. a doua de la inceputu1 eereetarilor noastre asupravisului ~i ca. nu ne raminenici 0 speranta de a. fiindobi5inuiti cu certitudini de un nivel mai ridieat ~i en dedncW mai elegante. aHa ceva..

timplase in timpul hipnozei. de~i contraziciIl~1u-se in termeni .t facllta i ~lrlt'e:~~~. Stabilindu-se la Nancy. La invibtia direda 2.11iD..aluintea nl_ai ea prill vis.:=· .'.)~ 'no} consideratE 126 asupra isteriei.\? tct -"!~Jl de halu. Demon_stratia 'la care ne referin-l a fo.' 'JTr'nt_F'~2'-1'.ons de cliniqlw cale (1.:~<:12 a 0 Lltiliza pell.C. medic fl-ancez.LSm..tru solt. dupa cum nu cstc . ceea ce se cuse in cursu1 somnului sau hipnotic.±)..7°:~:. ca l~i .l. Est~un fapt care.) 5) H y P poI y t e Be r n h e m (1837--1919).+. cele doua ipoteze ale mele nu au 0 valoare e::>. a~a cum admitem noi ~ici in legEitura eu au':ori'. Ilo3stre .A u t e Li 2 b a u !t.s c -.mlnindu-i inaccesibiIe.ale deSlJre care el ITU stie n:nlic ~. vise? Sintem aid in prczenta unut fapt remareabil. (Nota tract.')'.l ~ Tin insa sa-i Ct\lertizez pe aceia di11tre dUl11neavoastra cc~re sa persevereZ8 ID1preuna eLl Inine ill ID.'J'2'Dl~e.contradicHo in adjecto . apoi de 0 alta. pot.nu exprima mai pEtin "calitatea. e1 nu"-si di'idea S2.1~~~~i~~ 5~e~::?bit ct? . atuI1_ci clnd i-anI atribuit subiectulLli care sese lapSl1S1. st'lTJJrincdi2. initia: la universitatea din Strasbourg.re sOlTlrlalJlbl1]lcael~2 pus S~).821-:1~D. Numai ca accstea ra. De la.q noastra daca judecatile asupra tntmor acestor probelme elaborate de persoane straine de faptele de observatie ~i hotaritoare efectuate pe aceasta tema.rivit careia "'\lisll1 ar fi Ull fen0111en psihic. Dar Berl'lheiln illSist3} ca ~tie.~t c~'.~jd(?l'nc)ns!x.rei'~~~<'1 de veilZc ~'s '. plua a fi evocate fara nici a lacuJ'l. TJsycn.~~ e:xperienta._..Deci era "Torba de unC2Z absoltlt analog acel1.'_ns ~'et([~ h'~~pn:?t-icrue.ln fayoareEl sa trebuie sa vorbeasca rezultatele si ca atare trebuie sa asteDte ca 2C's<e rezultatc sa fie convingatoare prin ~le insele. .phCa~llle prachce ale mpnohsli1ulUl ~l sugestieL dintre prolTIotorii E?colii de l~ I-Sancy..t '/'8.) .-acomunioat Intre tilTlp cu nir:neni sa conchidem ca.""". de a relata ce i se i11..eit 'Jriveste -' ~ !.[. tTn.edi_ 0 HupnOf.) de }JT'in_12 senz~ltie care I-Ll:'-::. a fast deja denl0Ilstrata in.~tiorlareaDroblemelor care 11e intereseaza &i_ci..~_~.. Sper eEl faptl11 pe care l-arn constats.lncert.~~d~i i11..Ta arnintt: srtb~ectL-ll de"\Tcnea :?o\Tajtor~ lI}cepea ideile. In ce domeniu s.s-~ i 'iTi.1.'l 0 cunoa~tere de care nu ne dam seama.1 eeva de oferit oamenilor sa umble dupa auditori :.Jia 1:>2 C'.otheTct-]Jle (189LJ).') 'm sa-'ii aminteasca. arnlIltirile de\.. subiectul 'lncE:pl.' ocupat mdeosebl de 8..actele I'atate.lna ascuns.i~~~.sa ralTi.ic. orri In.o-n et. Din principalele sale lucrari.rt ~a nll-~i nill1ic. S. l\Ju c1h1\Tina . :tara ca m~a.hipnotic. ' .rt..e\ddentia cc::<.TenE:au din ce In mai cornplete.1':e legatura ell.cin. subiectul 11.tr-Lln alt d0l11eniu ~i in1i iaLl claar }jbertE{t2:. st2.ve'ti lntreba : dar de ce liLt atl reC1JTS la aC2e. (Nota trad. Or._EC2Dtibil de a modifica eu totul felul nostru de a concepe viata psihica '" ((':'e nll aTe nevole . ::~.a este ~jeC'llnosout ~i nu S2 aoorda su-ficienta atentie. acest f3pt TIUeste 11ici(1~c1)n1sec~ret. citam : Ler.ten·~ii "ilerb. amef'. :-:'~ sugerata. sU-urJr!SLl.e..ipartizani.cercarea de a .. surprinzatol'.-'n3 eEl' lecLlnoa~te. 'l~i .". e1 cuno~tea evenimentele petrecutein . chiqr ~i Inainte de a fi impins de SOJ1'.i 4) A:m b r 0 i.~~1.ala. lrl ce2a ce prive$te a doua jpotez~~1 ea.atii: la trezire el parea sa TILl ~?tie 11i~11ic din.~77).ne propllneln's~o \!erific'. (1. echtla GIrl 1~0J ctlI)l'iIIZ"n.-a ~lemonsh:at ca exist..' s-a consacrat hipnozei ')i sugestiei.~f~l prin rezultateleacti\Tit2~tU.qcstio-n cl\.sre 11presupunem la persoanele care viseaza. faptul ca.cE/c'..

. 8. veti adauga.Intre~il1elu-l acestula cum I s-a 1ntImplat so.ire i Ie oferim pot fi comparate cu visele.e foarte verosimil ca pe1'508na care vlseaz8.. a~ fi dadt.sa ~dmit2ti. sa aiba CUl10~ti11ta"!/is:U. explicatii in aWl parte$i. cazul actelor ratate plna la.1ra eu aceasta ne-a J3murit decit. idee care i-a venit In rninte in legah. avem vIsele sugerate ale st.ll1. ell stareahJprlotica. Acest argument. ~Tl cele.din care gaseasca _o}:iginea~ deri'lC3. 111e2rg}i ITl acesta. Situatiile psil:ice s:nt. Adele ratate v-au oferit. fara nici 0 sirni1itudirle. De fapt hlpnoza Ii spunem persoanei pe care 0 hipnotizam p2 C. adica sornnul in tlmpul ci'ltuia doiea in legatura cu capilul ~i nu poat. In ceea ce prive:.t analo2ge. sa-l pastfez intr-o knprejurare care mi 5e pfu"ea mai nime1'ita...arU hipnotk2. In sOlrlrl'.l mcetan1 sa ne mteresam ele tot ce este lume extcnoara..lLli ej. Deci VOlll "tine seaD1a delocde deosebirileL • '-I-' cazuI'lle . t~ ~.otu$i in memorie.s3Jnblll1 (va _arn-intiti de special In acel.3.11 SaLt. f·Tu-f capabilil sa regaseasca ceren1 SEi ne furnizeze in1cc1L:1t SCT1SlIl vlsulL~t ci dorim daar S2... ~n nllmele unltatll fen. Deci TILIne -Ct:jll111ana rdci nIl rise extinZlIldasllpra SOlYI1TUlui n. visele '1n stare de veghe. Poate eEl aCUDl ne plltenl relntoarce la tenla :noastra ell 0 J::ncrectere sporiti'i.atural 0 particularitatc.nega? Din nlOment ce elneva erede ca nu ~tie nimie despre evenimente pc care Ie poarta t. Insa '0 cuno$tinta care pe moment. Starea in care saviqim un act ratat trebuic sa \Ti se para llormala..-ln1po Tlva. nu este ell totu-I lipsita de telT1E:j. Desigur ca aceastatehnica este foarte simpIa..e ff trezita decit.n "}rlt norm.TIuluiI-Lipll0tic.1 persoan_8. an. in plus.lltOI'UJ \Tisuluiar a\lea visului sau. ell c)~cep-~ perso2neicaI'c~ ne-2 h. era~or?a ~le lapsusul y ?rschweift. de acesta. r~eprezinta u. In ceea ce pyive~te vlsul. lase sa-1 sCSipe acest cuvmt.sem~n~r~ IoarGe Tle ae Incre SOlnn. e:xlstert"ta unorprocesepSlDlce 19norate.Ein] de intreagalalYleexterioara.I~ sovmn:rI natun. proprIe 11ipT10Z(~L 1r1fe]-ul acesta ipote-za potri'vit c8. Dealt. ~i n2-a1' fi ajutat 'sa intelegem actele 1'atate. care pOL eXlsta 111l.re crec-e 0 •• p~' acelea In care el crede . slntem obligati sa cautam. pent-eu utiliza1'ea lui. doua ~cazu~'i.atiile care inti-erup sonmuJ. contez pe faptulca in aceasta privinta veti admite mai u:.categol~ie.11 hipnotic D. daca nu.iprlotizat $i eLl carera.f€l sa notarD_ ca cdci se deschtc18 0 a treia cale de studiere a visului : dupa excit.. est.e visul vom adopta 0 tehnidi foarte calchla"ta pe pe acest ex:elTIpl_u.? 0 intrebati pe persoana care.?. A~adar.lrlerttlJ1. condltle a.\TISlILul.l 81 S0l1l. De altfel ceea ce numim somnuI doicii.sta Cllno~tinta ~:i sa ne-o C01TIllnlce. ~ a. cu siguranta ca n2-ar fi imr.te in legaturaeu visul ~i socotiti ca explicatie prima amintire care Ii strab2te 127 .t._Ul ' 1· 1 _a ~tl ' . rcJatie . ".or asimilarea sa eu hipnoza.. dar ma tem foarte mu1t ca ea sa nu provo ace din partes dumneavoastra 0 puternica opozitie.' 0'''' ii ten1 sa-i interese.ca rill ~tie ceY"a despre "\r1S1..in rest v--au' dete1'min~! . nu est2 deloe neverosimil ca el sa ignore multe altele dintre proeesele sale psihice. in parte. resbecti\Ta~C-e _B rninat-o sii viseze cutm:-e sau cutare vis 'Ii vom considers primu1 ei ras·ptU1S ca fiind 0 €3qJlicatie. explicatia 101:J?~~n ele inse1e.din timpul somnului natural.oD1enelor. cuadevara. a visat ce i$i amjnte~. \lOD1 Intrel)R 111. . 1 ·VI-5l1.. In ~ care au [OTLL.reia -a.resionat. iar problenla care se pLlne nil este declt s-o aC23.. este inaccesibili'i. Veti spune : "lata 0 noua ipoteza! Este a t1'eia ~i cea mai neverosimiIa· dintre toate! Cum. iar .e dezirltere~'.a uncle.tratiJlclLl··~~e celclalte ca faclnd parte din Ul1a ~:laceea~i. Desigur a$ fi putut 1'ecurge atunci la acest argument. d' t' ~ ~ 0 •.~·-i SLarea Inp~_~£lca_ ~1 este nUillltaSOr:"1·n : aclonni ! 1ar sugestHle L 1. ~1 1l1tre'..

inciiferent care. Cind rog pc eincva sa-mi spuna ee-i treee prin m1nte in legatura cu. fie ~i chestionat asupra fiecarui element al visului sau.. in car~ putem utiliza aeest raspuns :._nu aveti dreptate spunind c{\ aceasta am1nt11'o poate fi una oarecare ~i fara nici 0 legatura cu ceea ce caut ~i ca aceasta 211' exprima un exees de ineredere.[l de subiedul chestionat nu prezinta nimic arbitral' ~i nedeterrninat ~i ea nu este legatura eu ceea Ce eautam noL Recent am anat."H. Ne va da cu cea mai mare u~urinta anumite relaW. In general. sau: "Asta imi aminte~te un fapt intimplat recent'i" Procedind in acest mod. Ii eel' de fapt sa S8 lase in vola asociatiei libere. dupa cum l~i paate aminti clte-n luna ~i-n stele! Nu veciem pe ce se bazeaza presupunerea dumneavoastra.in~eldti crezlnd ca actionez in chip arbitral' cind admit ca prima amintire a autcrului visului trebuie sa-mi dezvaluie Ceea ce caut sa1. fae apella intreaga dumneavoastra atentie. Va . sa descompunem visul in elementele sale :::. il vom asigura ca trebuie sa-~i adudi aminte Ceva ~i yom sfin. de altfel f[ll'i1 a acarda 0 importanta exagerata faptului. Sint cazuri. in ceea ce prive~te esentialul n1.en(':} incredere este total anti:'?tiintifica ~i trebuie sa se incline in fata irnpcl'ativelor determinismului psihic. Delta fiind importanta temei.. orientare diferita ~i chiar in. Este posibil sa dovedim ce.1sa I'ni puna pe u1'mele a ceea ce caut .. Este dovada unei increderi excesive intr~o chestiune in care un dram de spirit critic ar fi mai indicat. avind intotdeauna visul ea pund de plecare. subiectul i~i va aminti de evenimente mai indep{iruneori chiar foarte indepartate. In acest caz. a reprezentarii initiale. In afara de aceasta. insa.eru. amintirea rcproduC. Va rag sa respecta~i ca Pe un fapt real ceea ce subiectul ehestionat isi aduce aminte . _aveti dreptate afirmind ca.elor la impresiile care Ie-au precedat in ultime1e 'zile este mult mai frecventa decit am erezut-o la inceput. pentru ca se -compune din elemente multiple. Totu~i. atlmci cind autorul visului ne va declara e'i nu are niei 0 idee despre yis. Spul)ind 'acest lv. la ce amintire trebuie el 'sa 52 raporteze?".1aveti dreptate.Va spune : "Asta s-a intimp1at ied" (ea in cele doua vise "prozaice" pe care Ie-am citat mai sus). yom insista.compatibilacu aceea care are loc in reflectie.r memoria? Dar nu este necesar ca ea s.aeestea sint tocmai cazurile in legatura CLlcare noi in~ine putelTl ave:l idei precise. fapt curios. nu' inteleg sa inloeule~c a crecHnte. noi il yom contraziee. ~i fa acestea ne yom referi mai tirziu. In final. ca ~i psihologia experlmentala a iurnizat dovezi de acest gen. subiectul ne poate ra.i. un vis nu se poate compara eu un lapsus unie. Un vis se deosebe~te intr-adevar de un lapsLls prin multiplicitatea :elementelor sale ~l tehnica trebuie sa tin a seama de aceasta deosebire.:i prin a aVea dreptate.r.iaminteasca ceva. eu pastrarea ferme.:lu-va cu acel prilej ca 0 a'oe. . spunin. eu aIta. De asemenea.asa cum a fost retinut de e1 'Ii nu altfel. un element determinat al visului. Deja mi-3m pennis 0 data sa VEl 1'2pro~ez inerederea dumneavoastra pro fund inradacinata in libertatea ~i sprntaneitatea psihologica. Unii· sub1ecti realizeaza 0 128 . -Acest lucru obliga 1a 0 orientare particulara a atentiei..punde ca el nu-~i aminte~te nimic. in consecinta. Aveti dreptate in privinta bturar obiectiilor dumneavoastra secundare. El ne va oferi 0 idee oarecare despre vis. yom constata ea raportarcc1 vis. Va voi propune. Pe care Ie putem numi isto1'1ce.i sa examinam fiecare element in parte: yom fi restabilit in aeest fel analogia cu lapsusul.

Or. Experimcntul odata incheiat. se refera la cazuri . in glum a. dar ee se leaga in mintea dumitale de acest nume ? Cite femei din cele pe care Ie cunoa:. in afara de aceasta. e1 nu cuno~tea niei 0 femele care sa se numeasea Albini'! 'ii nu gasea in memoria sa nid un fapt care sa se lege In realitate.asHeide orientare a atentiei cu u~urin~. in momentul in care ele actioneaza.?uase. El conveni. 5-a1' putea erede ca analiza I'!..r1a unui nume ~i nt' face sa intelegem important a pe care aeest nume poate s-o alba peniru subiectul de experienta. credeam ca invitindu-l sa se gindeasca . invitind bUnaoara subiectul sa se gindeascaliber la un nume propriu sau la un numar. di este Un albinos. Asociatiile generate de numerele libel' evocate sint ponte cele mal prohante: ele 5e desfa~oara eu 0 asemenea l'apiditate ~i tind spre un scap ascuns. i-am propus sa facem pe loc un experiment de acest gen. <€xemplu exceptional de favorabil.E uimitor.apropiate. in leg'atur<"i eu aceasta. tot a9a de putin eunoseute ea ~i tendintele perturbatoare dincazul actelor ratate san tendintele provoeatoare de acte accidentale. Eu~i multi altH dupa mine am efectuat numeroase experimente de ~lC:(°st fel in leg{lturl'l. excluzind oricare a1tul : iUbine. Ceilaiti TH1U facut dedi sa rcpete aceIea~i e:xperiInente. dovadn unei neindcminari incredibile.Cum el se indoia. in lac sa ma cople~easea eu 0 avalan!?B.. in ciuda tuturor aparentelor de arbitral'.ftsociatii. nu va fi pus in incurcatura dedt de dificultateaalegerii. $tiind Cd intretinea numeroase relatii de arice fel cn femei ~i fete.0mentana.liber la un nume de femeie. Cu toate acestea putem demonstra ca ea este in fiecare eaz riguros determinata de importante dispozitive interne care. ci se raportcaz[l unele 1a altele ca ideile evocate in 1egi'itura eu elementele viRului ~i aceasta pinel cind seepuizeazi'i impulsul de formare a acestor . err era de aeest nume. ne sint. spre a-i explica rezultatu1. uumai terminata ~i.teti poarta numele acesta ? El bine. Nu va vol. asoc1atia libera pre-zinta un nivel superior chiar 9i atunci dnd abandonez aceasta reprezentare initiaUi ".0 idee noua. ne af1ilm in prezenta explicatiei G1Tene dezvaluie motivele ~i importanta liberei evoc8.eu nume ~i numere Iuate Ia Intimplare. de particularitiiWe subiectului de experienta ~i de situatia iu! 111.extrem de numeroase ~i necesita largi explicatii de detaEu. in perioada in care a avut loc experimentul ne ocupam de stabilirea trasi'lturilor feminine care inttau 1n constitutla ~. eu 0 certitudine atit de incomprehensibila.} It . deoarece poate fi expus cn put in material ilustrativ. i-am spus. fiecare nume libel' evocat este determ inat indeapl'oape de relatiile cele mal . el ramase mut un timp ~i apoi mi-a spus ca un singur nume ii vine in minte. Vorbind intr-o zi de aceasta cl1estiuhe eu unul dintre tinedi mei padenti. ca sintem Cll adevarat descumpal'liti dnd asistam la succesiunea lor.de nume feminine. nu mai era necesara nid . cOHmnica dedt un singur exemplu de analiza eu privire la un nume. asemenea idee ar trebui sa fie inca 9i mal arbitrara Eliimprevizibila decit aceea utilizata in tehniea noastra.1nu stabilesc decIt genul 9i speda ideii. in cursul tratamentului. din care uncle au fost puY)licatc. . Ded el insm?i era acea Albine.. alW fae. Ii 'spuneani adesea. Tinarul meu era fcarte blond ~i. Experimentele dau invariabil acelea~i rezultate. Acestea nu mai sint in acest cat eu totul libere. femeia care 'in clip2 aceea n interesa eel mal multo o 12. Procedeul consta in trezirea UnOI'asociatii in lant cn privife la numele rosilt. Dar spre surprinderea mea ~i poate mai ales spre mirarea lui. amformulat id€ea ca.

Putern studia In acest fel intervalul de timp care se scurge intre excitatie '. 1978. Mulie complexe au la baza gI'e. legatura eu reprezentarea initiala.(Nota trad. la "maL\?:. lupta carese dadea in sufletul sau intre 0 "Ida" $i 0 "Elena". Paul Popescu-Neveanu noteaza: "Fiind In ccl."llLCaZa in copillirie. G. in legatura cu care nu de~in nid 0 experienta $i c2rora continutul muzical al unei melodii Ie poate oferi un motiv suficient pentru evocarea acesteia.ii atentc. adica inco119tienta. ca pc 11ngB. melodii care ne tree prill eap fara motiy aparent.) ]30 . !n acest caz este 1. ele se afla $i sub dependenta anumitor structuri de interes ~i idei pasion ale.. a ariei lui Paris din "FrumoDsa Elena".. l23). in cursu1 caruia subiectul supus experiehtei este invitat sa raspunda eft mal rapid cu putinta printr-o reac{:ie oarecare la un cuvint care Ii este' adresat in calitate de excitant. $coala lui W u n d t a propus experic.. Editura Albatro. imiveti 'putea replica: "Recunoa$tem acum C{l ideile evocate libel' slnt determinate $1 nu arbitrare. biz31'e..l1uisupus experientei 6). Daca ideilecare apar spontan.anumit algoritmcomportamental.'ii de idei generate de situatii.se deflne. Cazurile din prima categorie sint 1nsa eu sigurcmta cele L':11 frecvente.eoala dinZiirich a obtinut explicatia reactiilor ce se produc in cursul experimentului de asociatie. p. _------- ======= La fel.ii umane Cll caracter tensional ~i frustrant.'i .a lor la \'lrstele uIteriDare este alimentata de incHnatia unol' indivizi de a evita in continual'e situa{iile de tipul acelora care Ie-au generat.'ite ca 0 configurape stabila de afecte . Bucure~ti. Datorita acestea cbnstatari.i aceasta pina in ziua in care analiza i-a dezvaluit.ite In educatia practicatii In familie sau in ~eoala.. complexe a CarOl' interventie 1'amine necunoscut:~. Nu ma refer 1a adevaratii muzicienI. incintatoare de altfel. evenimente san rela1. aparitia lor poate £i pI'eIntfmpinata prin 'realizareafntre adulti ~i' copii a unoI' rela1. erau determinate in madul eel mat riguros de cQmplexele subiect1. s. mentul deilUmit de asociatie. sintem atunci in drept sa conchidem ca idei care nu au dedt 0 singm:a Iegatura. slit astfel determinate 1?ifac parte dintr-un anumit ansamblu. AsHel edificati. exprimata . cuajutorul unar asociatii suplimentare. acest term en '.iar persisten1. nh:a ca nol sa ne dam scam a de aeeastaactivitate. erorile ce se pot produce ell prilejul repetarii ulterioare a aceluia$i experiment etc. atunci cind nu era1JL suficient de clare. -de solici-· tudine l1i incredere rCclproca etc. Referindu-se 1a complexul de inferioritate descris de A. BI e u 1e r $i J u n g au aruncat prima punte de trecere de la psihalogia experlmentala 1a psihanaliza. cumcrezusem noL Reb) Introdus de C.printr-un . Adler.'1 reactie.. intr-adevar. fie la ideile de origine. Sub conclucerea Iui BIeuler $i Jung. pot sa nu fie mai putin determinate. inmomentul in care ea se produceo ldeHe care prezinta acest mod de legatura au constituit obiectul unor cercetari experimentale foarte instructive $i care au indeplinit in istoria psihanalizei un 1'01 considerabil.'ieli savlrr." (vezi Dictional' de psihologie. aceea care se ata$eaza la 0 reprezentare initiala. Cpmplexele 5e fO. fara nid 0 constringere ~i fara nlci un efort. J u n g.~ mai numeroase cazuri efectul unor" deficiente educative..1$01' cledcmonsh'a[ ca evocarea in aparenta involuntara a acestei melodii se raporteazil fie 1a textul lor. Analiza ne arata.il1 propriul sau interes.kind parte din aceasta suita care are dreptul sa ne preocupe.:L se releva ca fiind determinate de a anumita suita de idei 8i ca f. natura raspunsului dat ca reactie. Cunosc un tinar care timp indelungat a fost literalmente ohsedat de melodia. . cerind subiectului supus experientei sa-1?i manifeste mal evident reactlile. S-a descoperit cu acest prilej ca aceste reactE putin explicite.

~i~lY~:~a.tr-adevarnol Slllten1 care alegelJl Itl chip arbitral' pe unul dintre lactorE determinanti a1 reactiei : cuvintul care serve9te drept excitant. Cind unul ~ll1lr~ :ces e nume mlOcuhoa~e !r::ll apare SpO~L[:n In. In.lterpretarea unui vis ele 52 Impa~t in~re do~a persoane. 131 l' L t "'j- . A' . cunoa~terea acostaI' C19a-zlse complexe. ace~:it eXf)erin1ent.liY1l1el1V03.i~1. 1ntotdeauna ajungem. pina la numele uitat ~i eonstatam eEl aUt numele inlocuitoare aparute spontan. Iuerul acesta iundalul psihic. ~na og:a sltuatlel mcle eu aceca care eX1sta m cazul anallzcl unm VIS devme eV1denEl. Nici eleTncDtul visului nu este ceva autentic: e1 vine sa inlocuiasca ceva necunoscut mie. in.i experimentul de 2sociatie.:~~~i n~st~n[f~~~~ib. dt $i acelea p1'ovocate de n01 se leaga strins de numele uitat ~i sint determinate de acesta. sa ne conduca 1a dcscoperirea aeestuia. dupa ocoluri mai lungi san mai scurte.rt ell c.s~ se peb~~aca in eaz..str(:1~ pl'etiildeti ca ideea care ia na~tere in lcgi. dar eu rezerva ea in cazul uitarii toate operatiile se reunesc in una $i aceea$i persoana. concentrindu-ne atentia asupra numelar Inlocuitoare.nent $1 pot. ea . n-:-o puteJ. 1111 aceasL~~ 112 interescaza.:l care one Intereseaza.pIe~rele 2l1torull.i fara ezitare ca cutare nume evocat nu este dedt un in1ocuitor. Permiteti-mi sa va dovedesc. insd un beTU va scapel.ltura eu Ul1 -ClC111211t al visullli este detern1inata de Or. •. 111.1 se \Ta releva Cd flind determinata de llnnl dintre corn.' -'.. {Jltareade nurne proprll II11plica operatil care constltuie 0 excelentii ilustrare a acelora care au lac in analiza unui vis.l.i0l9d~~~~ deasca 1Tlutilitatea den1ersului.'~i~~~~~i: c~~~~~~~. apar alte idel legate de ele."ar 39a cum antidpa~:l. Aveti dreptate. iar acest "ceva" a1' putea fi el fnsu9i "produsul" unui complex. al acestuieleJ!ent. l11~nce. t ' • + l' . indicatfi de ex:perin1e:ntul lui Bern'" • -'f.cunoa~ten1 ~i deterrnhldTea ideilor cure apdr iil rapo.. ce au de dc-a face cu visu1 ?". '. eu ajutorul altui exernplu.n: pe rnOillent un nume.t visu]uL Dar care este utilitatea acest~2i constatari ? In lac de a ne ajuta sa Intelegem visul.risului nu dobYndim aceasta convingere dedt in u1'ma unoI' lungi si anevoloase eercetarL Dar si 'in eazurile de uitari de nume. I\Toi an} 1}reV8z'ut ca idc:e':1 care iana~tere ell privire 10. 11 ~tiu~ certitudine I)e carr. 1a fel. cuvmtul-exeltant este inlocuit prin ceva Cdye provine din viata psihica a autorului visului. Clnd am mt.e"'"\1oc. pc dnd inceea ee prive$te elementul ._ ~ ~ .. chim motivul pentru care eu nu am luat e::pc:rimcntul de asoclatie ca pnnet de plecarc al acestei exIJlJlleri.TI doblndi pentru autorlll unui "lis d2clt }Y~ 0 cale indirer~ta. Iaracestea. eJ daar ne faciliteaza. In consecinta.~.· in schimbu1 numelui om is unu1 sau mai multe nume inlocuitoare. nu este exagerat sa admitem eEl Eli ideile ulte1'ioare care se leaga de elemente1e unui vis nu sint determinate deeit de complexul acestui e1e. 110i .len1€:ntele vise-lor. Den'.: -. ceva ce trebuje sa-mi fie revel at de analiza visuluL Singura deosebire care exista intre cele doua situatii const§' in aeeea ea in cHzul uiUtrii unui nume recunosc imediat . Ul1 clcD1cnt al \risul"ui 11.. dispu~em de un mijloc de a ajunge de 1a numele inlocuitor la eel veritabil. prin urmare. ca lucrudIe se r::etrec Intr:ad~. Atunci dnd. i'. uitat Ei1sculundat in incon'?tient.. dintr-o sursa care ii este necunoscuta. nu am mm putm eertrtudinea c5. .str~1t. inte:crnediara Intle cuvintul-excitant si cOl1mlexele De care acest cuvint Ie declanEieaza la sublectul supus expenentel. D1. In VIS. r-:~ :cind in.1 IiI so pare dClnon. 'nccunoscut nouR. ~~~l1~f~~~r~m~fe. Reactia apan:: In acest caz ca 0 veriga. Pot totu~i de fiecare data sa .

iin eazul interpretarii unui vis: trebuie in special Sft faeem accesibile elementele ascunse :. ca sa facem mai aparenta am~logia eu eeca ce se intlmpla 'in interpretarea viselor. gratie acestei descoperiri. In aceasta serie. iar relatiile sale eu Hedwiga datau dintr-o epoca anterioara. din cauza contrastului 'intre alb-~i negru.. dar. Albania. el este incapabil sa-9i aminteasca numele vinului pe care intentiona sa mi-l ofere . dar pre a simplu. Am facut 9i experimente de acest gen. * 7) In t(~xtul original.. 0 analiza de Rcest fel: constat 'intr-o zi ca am uUat numele acelei mici tad de pe Riviera.) 132 . a reu:. nu numai ea a confirm at ea bause pentru prima data aeel vin 'in campania unei femei numite Hedwiga. deoarece pastrase 'in legatura eu el cea mai buna impresie. Ajun9i la local. ma gindesc la printul Albert..i regaseasdi numele vinului eu pricina. care.~ apare sub forma italienizantil Montenegro.eci silaba eu efect euristic "mon". Trec in revista tot ceea ce o.lata. la pasiunea sa pentru explorarea fundului marHor. de altfel..it aceastil deseoperire tovadi:.it s. am crezut sa pot conchide ca uitarea era efectul unei inhibitii exereitate de amintirea unei anumite Hedwiga. de care nU-9i amintea bucuros.tiudespre aceasta tara. c'it 9i de fund aIul sau incono. E agasant.d.. Observ atunci ca patru dintre aceste cuvinte de substitutie contin silaba mon. Montevideo. primele patru reproducind silaba sa initiala. la inca aIte multe lucruri legate de aceasta tara. Calico. incluzind d. Ceea ee este posibil c'ind este vorba de 0 uitare de nume.ului meu.. In urma unei lungi serii de nume de substitutie aparute 'in locul numelui uitat. Dadi ipoteza ·noastra este exada. tehnica noastra i~i va gasi in aceasta 0 anumitJi justificare. Renlmt deci la diutarile mele si las sa tisneasdi nume de substitutie pentru numele uitat.iignorate.7) Am putut sa deseopiir 'in acela9i timp motivul care ma facuse sa uit pentru moment numele principatului Monaco: actiunea inhibitoare fusese exercitata de cuvintul Miimchen. Un strain ma invita intr-o zi sa beau cu el vin italian. din casa Matignon-Grimaldi. trebuie sa fie :. Exemplul pe care I-am citat este desigur frumos. trebuie sa admitem ca asociatiile legate de elementul unui vis s'int determinate aUt de aeest element. dar Rfilastau lucrurile. regasesc numaidecit cuvintul uitat filistrig : Monaco! Numele de substitutie au fost deci realmente derivate din numele uitat. iar ultimul suita de silabe 9i intreaga silah'! terminala.tient. unde Monte-Carlo este orafilul eel mai cunoscut. cunoscuta provincie iugoslav. In aIte cazuri. s'intem obligati sa grupam In jurul primelor nume de substitutie 0 serie mai lunga de aIte nume.. In perioada despre care va vorbesc el era casatorit 9i fericit in easnicia sa. (::'Jota tr". dar in zadctr. la casatoriile sale. Potrivit exemplului eu privire 1a uitarea unui nume. apoi Piemont. Aceste nun~e se succ~ci rapid: mai intii J\lonte-Carlo. Am 'imparta:. cuvintul Albania se impune eel dintii atentiei mele. care nu este dedt versiunea germana a lui lHonaco. dar el este de indata inlocuit eu Muntenegru. cu ajutorul asociatiilor care se refera 1a substituti@ luata ca punet de pleeare.

am obtinut doua rezult~te: o. de aeum inairite yom folosi. nu este yorba dedt de lucn~ri momentan incon$tiente.i in ce masura aeestea ne indeparteaza de elementul visului .areareprezentarilar substitutive legate de fie care element. conceptie asupra elementului visului .VII CONTINUTUL MANIFEST $1 IDEILE ALE VISULUI LATENTE Studiul nostru privind actele ratate ne va fi util si in continuare Gratie eforturilor pe care Ie-am gcut in elaborarea a~estui studiu i~ cont'extul ipotezelor pe care Ie cunoa~teti. a ceva ce este prezent la eel care viseaza.te dedt de substitut a ceva ignorat de autorul visului (a~a cum se intimpla cu tendinte1e actelor noastre ratate). limpede sau eet. inlesnim aparitia altor structuri substitutive pentru aeeste elemente . ca aceasta regula comporta 0 limitare) .tient.. prin contrast eu acest incan. 2) munea noastra trebuie sa 5e margineasca la declan:. gasim ca acesta din urma constituie 0 substitutie deformata a unui eveniment incon~tient :. adka privit ea un ansamblu de clemente. Intelegem aeum elt de putin hltereseaza sa ~tim in ce masura.i ne servim de aceste structuri ca sa scoatem la suprafata continutul incon~tient al visului. in seopuI preciziunii descrierii: inaccesibil con.os. Daca extindem optic a noastra de la elementul separat la visul ca totalitate.. Va propun3cum sa operam 0 modificare a terminologiei noastre. mare sau mica. neautentic. Utilizarea termenului incon$tient. in sensul unci descried exacte ~i u.or de inteles... Speram sa putem extinde aceasta conceptie la vis in totalitatea sa.. fara a cauta sa ~tim daea ele cantin eeva valabil... cum s-a intlmplat in eazul euvlntuluiMonCico din experimentul descris mai sus.i 0 tehnica de interpretare a viselor. ca nu serve... este fara de cusur. 3) vom a9tepta pina cInd incan9tientul ascuns. 1n ceea ce prive~te elementul visu1ui. In loc de a spune: ascuns. 5e intelege de la sine ca inse~i elementele visului ~i reprezcntarile substitutive obtinute prin asociatie vor fi. dar care Ii ramine inaccesibil. S8 va deeanta de la sine. Tehnica noastra cbnsta in aceea ea. cautat.tiintei eelui ee viseaza sauinconstient. ~tim ca acesta este lips it de autenticitate. mai tirziu. Aeeasta terminologie TIU mai implica nici a constructie teoretica. ell ce grad de fidelitate sau de incertitudine ne amintim un 133 . deoareee el nu reprezinta in nici un fel in{:on~tientul pc care 11 cautam {vom vedea. Din aceasta canstatare deeurg t1'ei principii carora trebuie sa ne conformam in activitatea noastra de interpretare : 1) A ~ti ceea ce pare sa spuna eutare vis nu prezinfa pentru noi nici un inte1'es. ea si in cazul unui cuvint uitat sau al tendintei perturbatoare car~ provoaca' un act ratat.iea interpretarea viselor are drept sarcina sa descopcre respectivul element incon. fara a reflecta asupra lor. 1asind cimp libel' asociatiei. Inteligibil sau absurd. numite con$tiente.. f<'iraa ne preocupa sa ~tim daca . putin intereseaza.tient 111ome'11tan. inaccesibil. cu singurul scop de a da clemersurilor noastre ceva mai multa libertate.

IJTOCC~. ~j_ncon~tie11tul visul1. Ba ehiar invatam ceva In plus.2 "'\/orba de prolJria persoana. proa 2bsu1'cla. substitutive fie care Ie facern . conccDtie. a autorului visului.Ll1 de interpretare este D1ai den1bnstrc~ti"'"vT. persoana careia v-ren1 s. dezagreu1)jlfi.sam aceagta pe sean1a altllia. leg~:in:1itatea asoClatlei l1bere '$1VOl' saeat! ea treomc mceput prm a~·l cl'$tJga am punct de vedere teoret1c adcziunea dindu-i sa citeasca cart1 sau trimitind·-o s[t a'Oiste la conferinte capabile sa fedi din ea un partizan a1 conceptiilor 1102stre privh1d Clsociaticl libera. dar nu 'va trebui sa 11enecajim 111 privint·~1 rnodul'Lll necoresI)UnzatoT In care i~i tine fagaduiala.la. Dlrrmotriv<'i. cu. i~potriv<.CR nrnintjrert no?stn~t . Spunenr uneori : 11l1.:tr~.. in c!uda bluror asigw'arl101~ (-l~lt~or~tare" l:U arn .?c.:inl.]- vis.i gase9te expresia in obiectiile cdUce de care vorbim. aceastiS.i~~1atacestui substitLit G 110UJ. ~on. chlar ~i atuncl dnd ar gasi ideea respectiva ca mnd prea lipsita de irnportan~a.am prea rnult d~ .rare 1111potL'iva lor: clnd est. fara legatura eu visul sau pcnibil de cor:. de elemeniul visului.efiind decit l1l1 substitut defornlat care. ca sa ne abtinem.SUJ. aceste obiectU all1eni11tii reu~it:J noast.tient. GSLlpra aeelora priiloI'v'ise" tan1 cl1iar. Plltem observa clatoritrl acestor obiectii. i\p:J. Constatam ca accste oiJiectii critlce nu sint niciodatii iustlficate. 0 putem face luind hota.rirea fenna de a nu Ie ceda. impunind clc. d2£orn1dre care. la rlndu-.minte..j putin arJ(Lc'irld in noi. 005e1'Van1 ca rie lo'. cu atit mai importantc eu dt eram mai putin pregatiti. printr-o atitudine preconceputii ell privire 10. ru 1 se \Te9te. este pe1it.'epr~zentarea initiala. ca~'e nu 'Oint Indepartate dedt ulterior. rru se acoTda ell \1~. aeele~9i obiectii critice. in leg2~tu. el n..1Llnicat. se reveleaza "a fi totdeciliwL· $i exceptie cele mai importante ~i mai categorice pentru descoperil'ea in131 .. rI'rebuie sEr luan1 1113Sl1ri de apa. ca sa zicem a~a.u. un rnobil i11terviri€ 131 i~rvoarea &C2StE'j a.De indata ce :.foTl-:-l'-:'. pentru cleo !ntelcgem cii munca de interpreta1'e S2 face impotriva unci anurnite rezistente care se opunc la aceasta :. DjutorLll altar structuri.re. nlai propriile vise. In aceste idei SpllIlCf:l: r~. Unii i~l VOl' spune atunci ca. ea regula inviolabila.11. iar pe de alta parte tulburam prin selectie rezultatul asociatiei.st~l regula..l'a pentru lipsa de doeilitatc. anumitor idei.-Vl 011 . Aceasta rezlstenta est2 independenta de convingerea teoretica a autorului visului.S[l trebuie SEi ne perlrdta sa 112 apropieIn de irtsa~i esenta de a tran::.rtEfe ~tC~E::?~:st21 ~ .1i in con~:. ea. in eazul interpretarii visului de ditre 0 aWl pe1'soanii.i. sa nu omita comunicarea niei unei idei. idee este pi-ca...r"U ca eel a i::l:1pr.alegere. In lac de a ne interp1'eta noi 1n91ncv1s1.ra en 0 a treia: aceasta c prea inslgnLfia11ta. in a doua instanta. ideile a carol' refular~ se incearci'i. 111 leg~it:ur2 ell alta: ea c prea absllrdEi.) fost c1eci infidela. In acest Eel: pe ·de 0 parte ne ata:.l' dar TltI le 1'::lSdT11 pe tOato SEt se en U11~1 ciln afirme.. In 10c de a 11e supa. lTU vreau sau nu pot s-·o imp[trtagesc.\r!. }\cti~vitatea de interpretar2 poate fi facut. Aceasta pentru ca v1su1 de care ne amintim nu constituie ceeo.i care i:. Evident. de obstacole.n1 visul va f:?'lgacl-ui sa respectC' acea.I\?geri ilicite..!cest ltlCTU. ])-J.Faclnd acest l"LICrU~n:n1 de o e1'oa1'e :.?steia. CInd.-i int(~rpreta.1 tot atlt de bil1e aStlpra proprecurD. ideile slnt inabusite si eliminate inainte de a fiavut tin1Pul sa devln'a dare.9.. C'e 1a drcpt "\lorbind cfruu:'1m.. Le supunem lZl probe ~i la a selec'~ie. nu v:::dern m::.i~ poate S[l Tll.1fie nernGtivata. am putea sa utilizam aceste date de cxperienta spre a trage noi InvatI. va Ii deajuns sa ne gin dim Cd de~i nol 'OIntem siguri de o1'oo1'ia noa.

un asemenea cuantum de idei In6t munca noastra sa ia 0 amp10are imposibil de cuprins. Care este. nu au suferit o deform are accentuata si cel mai bun lucru a1' fi sa incepem eu ele. Poate ca putem dta9d acestui iapt un aU fapt de experienta desprins de asemehea in cursul activitatii noast1'e de interpretare a vlselor.un fenomen pe care I-am descoperit datorita ipotezelor noastre. Daca trans~ crjen1 visul $i inregistram toate ideile care lau na~tere in legatura cu el. spre a ajunge la acest l'ezultat. din care v-am 9i cHat doua exemple? Ne-am inse1a foa1'te mulL Analiza ne dovedeste ca aceste vise au suferit () deform~re nemaipomenit de mare. 0 obiectie de acestgen COllstituie. daca ele trebuie sa contribuie 1a ment}nerea tainei acestui cev<:\ascuns? Cind un copUnn vrea sa desehidi'i pnmnul ea sa ne arate ce ascunde in mina sa.<. alege primul vis care 1mi apare in minte pro~ babE ea ati £i deceptionati. distanta care separa sukstitutul d6. in legiHu1'a CL~ fieca1'e eieme~t al unui vis.Sa ai de-a face cu un 1ucru.1unade rezistenta clnd vrem sa patrun'dem de la substitutul prin care se manifest. utilitatea acestor dificultati..tutul de substratul incon9tient. Fara indoiala ca trebuie sa existe vise care. Intrevedem en inu~ca nOB-stramedta eforturile De care nile cere. sa solicitam lungi lanturi de asociatii 'Ii sa invingem numeroase obiectii critice. mea ce nupoate decit sa amplifice distanta care separa substi.clare.stc yorba aid de un factor va1'iabil din punet de vedere cantitativ. ~i probabil en indreptatire. ca sa zicem w?a. marca distinctiva a ideH pe care 0 Insote9te. Este posibil sa notam sau sa observam. Da. Pare deci absolut indicat . 1n ansamblul lor.c tocmai pentru ca el ascunde ceva cenuar trebui sa ne ascunda. pc de aWl aceste dificultati slnt poate de natura sa ne stimuleze si sa ne fad'!. Acest nou factor introduce in calculele noastre un element de surpriza neplacuta.tiaUt de mad! Dar. substratul incon9tient este mai redusa. accstea slnt suseeptibile sa depageaSca eu u~urinta de dteva ori lungimea vlsului propriu-zis. pe c1easupra. I'enuntind la ariee conditie particulara.".tientului. sprea vedea daca a9teptarile noastre se justifica..ron$tientului. Ne vbm spune. pe clnd inalte cazuri avem nevaia.uti1mpentru analiza 135 . vis sa. Paate ca este timpul sa verifici'im tehnica noastra de interpretare a vi". Rezlslenta poate fi mare sau mica9i trebuie sa ne a9t". Dal' caresint visele c~l mai putindeformate? Sa fie ac€stea visele rezonabile. dar care nu erau nicidecum implicate in acestea. ca aceste diferente tin de intensitatea variabml a rezistentei.pUimsa vedem aceste diJerente manifestlndu-se in cursul muncH noastre. insa ce.:nui. Chiar In momentul in care introducem in expunerea noastra concepdinamiea a unei l'ezistente. 1:?s1. a:.'i elementul visului pina la incon~tientul sau ascuns. Bunuim de pe acum ca e1 nu este facnt sa ne faciliteze ll)Unca.3 c8.' totu91. alegem pentru aceasta? Nici nu hanuiti cit de greu imi vihe sa iae aceste accasta alegere ~i. aificultati.lrii pI:oblemei vis~:tlui. Sintem deci indreptatiti sa gindim ca indaratul substitutului se ascunde ceva important. trebuie sa Va avertizam asupra faptului ca . atit de putin imp'ortani' eel v1sul ~i sa te izbe~ti de dificult::'J. Ne lovim totdei:. in anumite cazuri 0 si:ngura idee sau un foa1'te mic numar de idei ajung ca sa ne condudi de la elementul visului la substratul sau incon~tient. Daca. Cind rezistentaeste 111aimica.. ei esie de natura sa na1'alizeze toate efortnrile noast1'e in vederea solution.o rezistenta mai· p"LEernicase insote~te insi'! de deformal'i considerabile ale incon:. AceasLl rezistenta este ceva cu totul nOLl. a9ada1'. AsHel.. Sa va fae sa intelegeti in ce consUl.

aceasta expresie de spirit a exist at inaintede vis. in cursul caruia anumite persoane Ii vorbesc. acestui element ~i. a visului in intregime. Cum S{i intelegem ace1'. tiei. dato:rita unei noi dezvaluiri a autoarei visulu L "Cum eu am auzit spunindu-se ca bunul Dumnezeuvede :. in C€. urmare..?isurorilor ei.clteva vise scurte. despre carted. voind sa spuna prin aceasta ca e[ gase~te Franta sublima ~i Anglia ridicola.. Ni se mai ofera ~i un aIt mijloe.')5 mai putin. pe dnd era copil. l't'Uge~te fara dificultate.. Pas de Calais". a visat adesea pe bunul Dumnezeu purtind pe cap 0 boneta de hirtie. b) 0 pacientasceptica viseaza un vis cam lung.xi:. fara ajutorul autoarei ? Nu pare el complet absurd? El devine in. ea nu mai stie . poa{-. intrucit idee a respectiva cUirealmente solutia pentru acest enigmatic element al visului. ascutita. in termeni extrem de elogio.l. obiceiul sa traga cu ochiul pe furi~ 10.i ~tie visul meu nu poate sa insemne dedt un· lllcru.. ca nu erau serviti mai bine dedt e:L Boneta era deci destinata sa-I slujeasca. de duh :. canalul Minecii.) 2) In limba fral1cez[. Dar Pas de Calais este un: canal. anume ca. 1905 (Nota trad. d 1) Titlul origin. ne yom limita sj examinam doar clemente izolate ale viselor.i gasesc ele explicatia prin aplicarea tehnki: noastre. loc Sa tintim la interprctarea de vise: in intregul lor. sa ne confirme ceV3.i.. Bcriitorulraspunde : "Da. spre a se asiguro. Interp:reto. chiar ~i atunci cind cineva incearca si ma impiedice".reo.~~ ce ma prive~te. care sa ne inlesneasca munea.v un scrUtor cunoscut 5e intretine cu un englez care..:' o aWL carte 1Jnde se vorbe$te de un canaL sau avtnd vreo legatun'i oarecare cu un canaL..) . puteti admite CEl a fost nascocit dupa aceea. pen. Sigur da.. In mintea autoarei visului nu incolte9te nici 0 idee in legatura cu canalul.. absurd dnd 0 auzim pe doamna povestindu-ne di. Veti fi poate inc1inati sa c'redeti ca elementul "canal" fiind atH nedeterminat. a) 0 doamna poveste:. citeaza fraza : "Du subUmeau ridicule il n'y a qu'un pas" 2). i se punea adesea 0 boneta de acest fel. A:.a yom :.i proceda. in cursul conversa-. co. mea asupra "Cuvintului de duh"l).. . precum bunut Dumnezeu. va scapa oricarei interpretari.. adidi a doua zi. este ceVa cu totuL tulbure. Dar poate ca acest exemplu este prea simplu. Ma veti intreba dadi sesizez vreo legiHura 1nt1'e aceasta idee ~i vis. lips a de claritate a elementului ~i dificultatea interpretarii sale provin din una ~i aceea~i cauza. drept ocheL4d de caI. lata 0 informatie pur istoric8. pentru ca stindi:L masa ea aveo. Este mentionat apoi un "canaL". spre a vedea pe baza unorexemple astfel alese cum i.te ca. fUnd copil. ca sa zicem a~o...... Este yorba defapt de un calalnbur pe care 11 auzise.al: Der "Vitz und seine Beziehung zum UnbCWlIssten (CuvinVc.dar aceasta nu provine din lipsa de claritate a elementului: dimpotriva. in textul original ("De ]a sl!blim Iii'. Dadi va indbiti ca.~. Leipzig & Wien. fire~te ca nici eu nu pot spune nimic in <lceasta privintciL Ccva mai tirziu. Aveti dreptate in ceea ce prive9te dificultatea presupt. vis.care poate ca era in Jegatura eu acest element al visului sau. in afara de cazul In Cai-2: experienta ne va arata unde putemgasi visele mai putin deformate. ca substrat incon~tient a1 elementu1ui "canal". eu vad ~i 9tiu totul. Pe un vapor care facea cursa Douvres-Cal..lsa.i raporturile sale cu inColl~tientul). prima edilie apiirut&i Yn editura FranK Deuticke. farfuriile fratiloc :. furnizata fara nici 0 dificultat. ei Ii <lpare 0 idee .din care fiecare sa poata eel putin sa ne spuna sau:. riclicol lll! este dedt un pas") (Nota trad.

cit ~i caracterul nedeterminat al elementului visului. dar probabil ca nu a:. Deci .. In legatura eu masa. Vet. In exemp1ele a 'ii b eontinutul manifest face parte. de care ne":'amfi putut servi demu1t.tru nevoile cauzei? Aceasta idee dovede~te in special seepticismuJ auto.t de lOtC'uvi'ntul Tisch mac. intre cont. poate.petrec ca $i in ace a familie. in alte cazuri. . :» Nume cleriva. Mi":'ar fi fost u~or sa inlocuiesc acest exemplu cu un a1tn1. Mi se pare indicat sa introduc aid doi termeni. fapt care ne-a reu'iit in mod deosebit in cazul b. Apoi ideile saLe irump : in acea familie. tocmai prin izolarea sa de substratul incon'itient elementul visului a devenit complet de neinteles. en prilejul unei vizite pe care a facut-o 1ntr-o familie.masa a fost evocata in vis pentru a reprezenta aceastfl situatie paralela.el i~i aminte~te a fi vazut 0 mobila cu totul asemanatoare. Altcineva ar fi gasit ca este de mirare ca dintr-un detaliu am de marunt ca forma unei mese sa fad un obiect de investigatie. a. De aUfel aceste raporturi pot .teptam noi lamuririle care ne intereseaza. Trebuie sa vcdeti aid una din dificultat.zistenta care explica atH lentoarea eu care a aparut ideea. cit de indiscret e..ia pe care ocomit in legatura ell acest vis decit cu pretul altei indiscretii..ti constrins sa fii uneori. o parte a marelui ansamblu psihic alcatuit din ideile incon~tiente ale visu1ui a patruns in visu1 manifest. din ideile latente.}rei visului.'i claritate In exemple1e urmiHoare. el :. Luati in considerare aid raporturile care exista in ire elementul visului ~i substratul sau incon~tient : primul estc ca 0 miea fractiune din eel de-al doilea.i ideile latente ale viselor.\).u (Nota trad. este ca procesul care a avut loc in visul de care ne ocupam a exprim at ideea : Za noi lllcrurile se.i 1a care vrem sa ajungem prin analiza ideilor care apar in legatura visele. In afara de aeeasta. prin alegerea mesei. unei mese de 0 forma neobi$nuitii etc. ca 0 aluzie...care la ea se disimuleaza indaratul unei uimiri involuntare. de unde 0 r!. Notati totw. Ceea ce va mai mira. se love'ite selectarea exemplelor. dar intr-o foarte mica masura. atunci cind vrei sa imparta. ea 0 abreviere in stil te1egrafic.d adauga imediat ca raporturi analoage exista intretatal sau si sine. in exemplul c se poate recunoa~te circumstanta pe care 0 yom vedea reie~ind eu mal mult.ile de care. referitoare la alt vis. Vom numi continutlll manifest al visuZui ceea ce reprezinta visul eel naratiune.). Aceasta persoana era familiarizata demult cu exigente1e interpretiirH viselor.fi evitat indiscret.i avea insa ~i explicat.e~ti anumite interpretari ale viselor.i.fi foarte variate. Munca de interpret are are drept sarcina sa intregea::~ca acest fragment sau aceasta aluzie. Substituirea printr-un fragment sau printr-o aluzie constituie deei una din formele activitatii onirice..a cum v-am spus. raporturi~e dintre tata ~i fiu nu erau prea cordiale. pentru noi nu exista nici un element in vis care sa fie accidental sau indiferent ~itocmai de 1a elucidarea unoI' detalii aUt de neinsemnate 'ii de nemotivate a. ea 0 aluzie 1a acesta din urma. fie. Sa examinam deci raporturile.acum se prezintae1e incazurile ci1ate.. a:. 'ii idei Zatente ale visuZui ceea ce este ascuns ... c) Un pacient are un vis destul de lung: mai multi membri ai famiIiei sale stau in jurul.inutul manifest :.ia' acestei particularitati daca va voi spune ca familia respectivii se numea Tischler .. lntr-adevar. ca expresie simbolica. fie in calitate de fragment a1 acestulH.

V1~e~az~ eEl 11.. imaginea sa plastica o.lui visulu. ric : e1 i:.•. .mge In 0 def. (Nota trad.. Se intelege de la sine ci'i vi suI pe care il voi aIege. ceca ce Insealnna totodata privire circnZa.lDO'i' in}dgini de substid C2re folosesc intentiei de tainuire a acestora.ginii concrete care I-a generat.'"'v acca'3ta aparenta de Joe spIrltual pc care 0 gasim 1a reprezentarlJE de aU2'.i sorginteu in lumea expreslei verbale.rC(~ peu~ .c.rmare. Cv~QUt.2'. spre a vedea daca s1nte111 bine pregatiti pentru 0 asHel de sarcina.te doar la unul dintre prietenii sC\L editor al Llnei reviste care se ocupa de relatiile-11oastre ell regiLlnile cele lTlai indepartate ale globului. c .:J. Va voi vorbi de aceasta atunci cind ni S2 VD dczvi.i ell "acela care privest-e soatiul InCOI1jurator" (Rundschauer)(J) . fa.Radacina zug e:.serie de gl11d1Jri abstracte.toru.". j 1 cv U-5\. 0 prima idee fnlocuie..traord'lnal'u.<cl l!hc'blnuor ""?"'. ~) Joe de cuvinte: herVOTziehen = a tiri..) .-Z"....ielementul manifest. eEl prin aeeasta devine posibila ere area in visul manifest.dm un cuvint noi arn IJierdtlt de ITlult alni:rltirea inl. -'"'e l~ d·--' 10 .1 ce rnotiv sta la baza evocarii a~est2i reminisccnte. o irttreaga . de care nu avem a ne ocupa e.:. de aSf'Tnenea. 1 I 7" ce ~ lLi1... In rrLinte autorului visului. Gasim aici 0 modalitate noua de relatii intre.rr~::1 •• " •. !--:se Da" c1n n -10 V1y"n c..?.-.te 'cd accst '.i concreta avlndu-o.('c!erlvata din verbul ziehen.. ·r\: 1_."c.ra' a n dintre cele mai obscure.escoIJc'tao ~)C~nol~a·~na de relat1e intre elementul Voi treee sub tacere a a patm madalitate Jcitcn. a l. l'~U ascensillnile peC8I'e le·~ar fi facut Ii -\rin.Q . . 'Eroare !~82 dO"'led. continutul manifest ::..Ce v G. Ace:Jsta este tchnica r.. mai rar din idei 91 din cuvinte.a incH nu-I mai recunoa~tem dnd e1 este inlocuit deaceasta imagine. ..- ii IGJIV} . 1/orzug ==: preferinta.' n' . ci el se gindeo. cit mai pronunt:Jt pos.-infa.) Steh einschranken = a se Inchide Intr-un dulap. ct v.. (Nota trad~) f-~) I-landschau In 1.lis are totc-~titalleVoi(~ de interpreiare ca ~i corlfuz ~i illceto~at. Vedeti...riL (Neea trad. iar ideea urmatoare da numaidccit inte:rpretarca 'visului: fratele Sall S2 'restr-Znge (SCH_RJ4JVKT sic77. proprii unui vis. dar este sufie-ientil pentru denl0nstratia noastra. veti intelege irndeosebitil pe care trebuie 3-0 acordam acestei madrrlitati de rein Ceca ce prive. fata de aceastCi doamna 4) •. gerlnnn8:. in a. I) vlr:eVtl ."g~lva el:. pentru ca ahm~i cind pranuni.'ilui de la sine in te]mica. e) Un altul viseaza c11fratele sau este inchEs Intr-o lada.t gen? Aceasta este 0 alta problema.) 1'~Jlmlcn1al flresc ~l se 1:)21'2 ca aceasta nu neceslta nlCl 0 lnternretar2. YY1C· "'''1<". Ideea latenta' a visului consta deci in acest caz 111 identificarea au...Cl.bile.te mecanismul de forma1'e a viselor. si de data aceasta se ajl.i kkca latenta a vlsului.. Aveti acum curajul sa abordati interpretarea unui vis campIct? Sa incercam. ca al" fi vorba dear de a sti 1a ce remLillscent:'l.d manifesta prefe.t ~:. va prezenta toate atributele.. C~2 reJer~i "0. enumeI'2rea mea nu va fi campI eta ..cl) Cineva viseaza ca trage In spatele patuhd pe 0 cloamna cunoscutii idee care Ii trece nrirlTrdnte ofer'~l serlSlll ace_r~tLli eJernent ani.te radii cu dulap (SCHRANK). Data fiind aceastA amisiune. Primul este nu Gtlt 0 deform are cit 0 reprezenbte a celei de a 'deua.. L3~ drent vorbind. Dadi veti tine seama de faptul ca visul manifest se compLIne in princidin imagini vizuaIe. v v v 1itU-n:c. .

.1 care este 111..tna eu sot. pe care ntt Ie puteau cine $tie ce nenorocire. Ie eumparase eu muU timp inainte de spectaeol. ea. observat msa ea se grabIse aegeaba. caTe nu are nimie eomun cu preeedentul..teptat" (Graba e. v!nz.1in1. n-a gasH nimic mai bun de f<'Jcut(ce prostie !) decitsa alerge la bijuti.. Vad din eXemplul Elizei ca n-:1.i 50 de ereitari ? l:.. de creituri). sa n curnparat biletele chiar in p:rt'zentatiei.ind a sasH impre:. este ~ogodit2~ cu un barba.. accepta.a.s. ? Alltnarea visului n1. doar eu 3 Iuni mai putin vz.entele zliei care I-a preeedat s1 di autorii viseIo!' indica cu usurintaaceastA fiInformatii .-jsului aite elemente ale continutului illcmifest.> Ii pie:rdut nimic daca c!.t d~ ispra\=~.torita de mal multi ani. AI' £i fast timp. Dar de Unde provine detaliuIeuprivire la .suma de 1 flo:...?Ii a:. '7i c.rstnicZi dedt €c..forrn..teautoarea visului ne aratA ca 'pretextul acestui vis se afla deja in continutu1 manifest. Ceea ce trebuie sa atragcl atentia. Ea se gindise la bilete prea dCuieme." "Cl mult timp inainte'" leadaugam faptul care a servit de pretext visuluL ca :. de altfcl. Cumnata sa primind de la ei drept cado'll suma de 150 de £lorini..ulei.. 9i logodniwL ei aT fi vrut .~i teatn. sprE' a-I exp}iea.. De altfe! sotul ei n~a pierdut ocazia de a glumi' pc tema acestei grabe. din care continutul manifest nu estc dedt un grosolan substltut derormat " "A fost 0 prostie din p2rte-mi sa ma grabese aUt la rnarlti:.ma ci'ipierdo ocazia. So~ul ei pur i-a povestlt ca Eliza L. teatru. 'lisul constituiedeci 0 reactie Ia aceasUi veste.1ne poate spune nimic.i are originea intr-un ansamblu eu totul diferit. ca sa cumpe1'e giuvaericale. ~ 2"en ne sint furnizate de a~ltoatea v.\ .Jatoare la~adresa cU'l1natel s21e ea era 0 proshe sa se graoeasca astfol.ii..! C21'C este originea det3liului privitor la cifra 3 (3 locuri)? In eu aceasta autoarea visul1.la.:.aritEita deja de zece Hl1l. Iflorin [[ltiel.d cum i-a1' fi fost tc. 0 prietena de aceea:. dar nu gasiseri1 dedt Iocuri proaste (3 Iocuri costEnrj. o· doarnnii ine~ltinar~{. Pr~pll~insa aSlste la 0 anU'T!lta reDrezentatle. Eliza L.o/1vina . de ac~lasi . dea banii la bijutie1'.. ne-a dat in mai multe rindetalii care stabilesco eonexiune intre diferitele parti ale visuluL detalii sint toate de ordin temporal. are visul : se afUt cusotul ei la teatrn $i 0 parte a stalurilor este contplet SofId ii povestq!te co.e:. pentrucao parte a st(!Jurzlor era cproape goala.er :. arice alt cfort de mcmorie. obtmem urmc:. Prirnul lutru p8 care ni-l impartii:.un avans in zile atit de exagerat inc'it s-a vazut obligata sa plateasca o taxa de. d. cum se explica absurditatea de a lna trei bilete pentru dquil per-.0 datind din ziua care a precedat visul. Ea ginde:.-o spune '71rcfuza.?re~antici~at.1 ne. recurge 1a informatia ca logodnica.te ci'i n-Q fost. CLA .isa dea banH pe giuvaeric:lt'. C.. IncH 1US2S2 obligata sa Ie p1i'iteasea mai scump. Inal tirdira eu 3 Illni decite3. este faptuI Ci' in comunicarile fa cute in legatura cuvisu1..A"iada:r. constituind ~i e1 0 aluzle 10.sie <.. De unde provine mmtul privind absenta spectatorilor intr-o parte a stalurilor ? Este oaluzie la ~n e:reniment real l?e~recut ell ° s~ptamina m~i inair:te. $Um deja di nm1te cazuri este wlor sa gasi].l. in afar.i virsta eu ea. eumnata sa de asemenea se grabise sD. Eliza L.atia ea prietenia.} prete~dul visuluiil1 evenim. orice aIta lamurire. S8 .! faptul Ci'l.:itica ~epr0t.toarea sLuctura de idei latente ale visu1ui. Delednotiunilor aUt de accentuate "prea devreme. Putinul pe care ni I-a spus ne este insa suficient ea sa descoperim 12tcnte ale visului e1.iin.. ea cumparase bllete dmmnte.

Fara analiza....) Aeeasta a1' fi ideeci' p1'incipala . pe eind nu gasim nid 0 urm8. ceeace este de natura sa imprime 0 modificare profunda impresiei pe care ne-o lasa visul in ansamblul sau. Ea adera la interpretarea noastra.".temotivele pC'l1tI'U care trebuie sa-I desconsidere fntr-o asemenea masura. in orice caz. giuvaericalelo~i biletele de teat1'u p1'oaste ar fi in cazul acesta notiuni de substitutie pent1'u aceea de sot. aUt de departe.i50 de c1'eitari).?i de aceed a cumnatei sale 13 cumpararea giuvaericaIeIo1'.Dar intelegerea noastra nu ajung. dedt ne satisface. un element manifest putind sa inlocuiasca mai 'muHe elemente latente.i nu cunoao. PEtre deci posibil ca lucrul esentia1... .ea. Putem nega in mod categoric ca idee a o prostie ar fi reprezentata prin introducerea unui element absurd in continutul manifest? In al.. an8liza nu s-a1' mal putea sprijini pe indicatiile autoa1'ei visului : "Pentru aceia~.t6ria i~i are substitutul ei in faptul de a se fi dus eu sotul ei la teat1'u.Ea ca are atit de putina stima pentru sotul ei o. 1ucruri SUfprinzatoare. de asemen. In primul rind: este uimitor ea elementul graba este accentuat in ideile latente. AI' mai fi.ibani ao. Ne dam chiar de pe acum seama ci'i nu yom epui. rezultatulacestei prime interpretari a unui vis mai curind ne surprinde9i ne tulbura. niciodata n-am fi h'inuit ca acest element depline9te un 1'01 oarecare. inS2.tiente sa lipseasca din continuturlJe· manifeste.. tem suficient de inarmati ca sa intreprindem interpretarea visp1Dt' . toate invatamintele care se degaja din aceasta interpretare. 8int ferm convins ca inca nu sIn-. Am stabilit doar ca visul in chestiune exprima parer-ea pr-OCista a femeii 1a adresa sotu1ui ei 5iiregretu1ei de Ci se fi mCiritat aUI de devreme. iar un element latent putind fi inlocuit de mai multe elemente manifeste. dar se arata uimita. 81nt aiel inca multe aspecte incomprehensibile. am putea continua. Cas2. In al doilea rind: g:isim in acest v~s. sensul Ultill1'~t fraze a1' fi ca toem3i cu zest1'ea sa cumpa1'a un sot..sa cuprindem. in ideile visului descoperim aceasg propozitie: a fost 0 prostie (de se marita a~a devreme). mai mult dedt avem posibilitatea . Dadi inlocuim euvintul bani eu euvintul zestre. CI . nu intotdeauna se 1ntimpH\ ea un element manifest sa inlocuiasca un element latent. treilea rind: 0 privire comparativ sumari:~ ne dezvaluie ca rapo1'turile intre elementele manifeste 9i elementele latente sint departe de a fisimple. Sa ne grCibim sa extragem ceeC\ ce consideram a fi date noi ~i sigure.. din acesta in continutul rnanifest.1 de 0 pregatlre suplimentara.ca avem nevoie de indicZltii . Dupa parerea mea. dar cu mai putina eertitudine.fi putut gasi unul de 100 de ori mai bun" (150 de florini a1catuind 0 5Uma de 100 de ori mai mare decit 1 florin o. Trebuie mai curind ca intre cele doua domenii sa existe raporturi de ansamblu.'ii idee a centrala a gindurilor incono.. pentru d.3 b11ete" se rapo1'teaza tot let un bi:l1'bat.reprezentata deatitudinea sa eu prilejul cumpararii bileteIo1' . Asupra sensului vlsului 5ii asupra atitudinii persoanei care a avut acest vis eu privire 1a accstn VOl' £i de relevat.0 asociere absurda : 3 pentru 1 florin 9i 50 de creitari . de dorit sa ~tim daca elementu1 . Pre a multe' lucruri se ofera deodata atentiei nOl1stre.-.

dupa cum ne este permis sa speram. un oo. atentia ne-a fost atrElsa de existenta viselor nedeformate. in chip incontest. Ele sint scurte.risului lamuriri care. In momentul debard~rii. Exista intotdeauna un eveniment care..astre. co-erente. eu toate acestea.\ 141 . ni-l explica. Prin analiza acestor vise infantile put em foarte u. nid de aplioarea unei tehnici speciale.. neeehivoce. Aeest proeecleu este de aItfel in contradictie cu dezvoltarea cronologica a cuno~tintelor noastre. Sa citamdteva exemple care vor servi de baza pentru oonc1uziile noastre ulterioare. se VOl' dovedi decisive 9i universal valabile. ea nu vrea sa paraseasca vaporul 9i se pune re un pHns amar. Visul este reactia din timpul somnului Ia acest eveniment din starea de veghe..te ea a visat oa . J.se paruse prea scurta. Inainte de a intreprincle ultima 'incercare de depa~ire.i cu multil ccertitudine sa obtinem asupra naturii . numai dupa 0 aplicare riguroasii a tehnicii de interpretare 1a visele deform ate ~i dupa 0 analiza completa a acestora.abil. Durata dilatoriei i . 9i se cunosc vise apartinind unor copii intre 5-8 ani caTe prezil1ta deja toate caracterele viselor de la virste mai inaintate. b) 0 fetita in virsta de 3 ani ~i 3 luni face prima sa dHatorie pe mare. gasim 0 serie de vise care prezinta un caracter pe care il putem numi :infantil 9i din care putem regasi eventual mostre $i la copm mai in virsta. am afirmat di eel mai bine 31' Ii sa oeoUm aceste dfficultati. Visele pe care Ie cercetam apar la copli. in duda promisiunii di el insu. In anumite imprejurari. Nu trebuie sa ehestionam copilul care 19i poveste. dici.. Sa ne intoarcem pu~in 1a 0 ~hestiui1e despre. cUeva cirege. in realitate.. petrecIndu-se in ziua care precedeaza visuI.. care am mai discutat. ca recompensa.i va primi. A doua zi dimineata el poveste. daca ne limitam cercetarile la virstele euprinse intre inceputurile posibil de cunoscut ale activitatii psihice 9i al patrulea sau al cincilea an de viata. abordind doar vise1e in care (presupun:ind ca acestea exista) deformarea nu s-a produs sau este neinsemnata. chiar 9i la persoanele adulte putem observa vise de un tip absolut infantil. u~or inteligibi1e ~i sint totu~i. drept rasplata. clare. a) UnbiHetel in virsta de 22 de luni este 1nsarcinat sa ofere cuiva.ulet eu cire. 1) Spre a intelege aceste vise.. El 0 face in mod vadit tara nid 0 tragere de inima.te visuI. dar trebuie sa-l completam printr-o relatare pri-vind viata copilului.VIII VISELE COPIILOR Am impresia ea am avansat prea rapid. nu avem nevoie nid de analiza.e. Deformarea viselor se observa 9i Ia copii. a dificultatilor care decurg din deformarea viselor. eu ajutoru1 tehnicii no.or . chiar de timpuriu. vise."He(r)mann (a) papat toate cire$ele".

ale somnului9i produd"it~are de vise. l-::ontinl1tLl1 nl.llnanunte1e. anume ca pentru a se ajunge 1a cabana. "E muntele Dachstein ?iI.e: ~)\/o(rt)teG.. Amintiti-va acum ceea c£:am snus in leg.-.'itura en 1'02u1excitatiilor eorporale exterioare si inte~ rioar~. reflectind mai indeap1'oape asup1'a faptului. Trebuie totu~i sa va avertizez ca. 4) Visul infant. Visul znsceneaz([ rea~ LizareCL direcUi. 0 tristete.i~n 111C1elu. ar fi Ui'Y11'to1' neasca in timpul somnului actepsihice complete.da ~-. aceste vise ale capiilar nu sint lipsite de sens : ele reprezinta aete psihice inteligibiLe.o dorinta nesatisfacuta. dar nnmai un mic numar de vise pot £i explicate in acest mod . Aeeasta nu constituie insa un motiv ca sa abandonam exp1icatiaetiologica a i) Cabana Simony (Nota trad.i u. ell ce reZLlltat..doua zi dimineatc'i ea povestest.C Dachstell1 J).anifest $1 ideile latente se C011ful1. cornplete. D2Ci e1 luase parte la exeursie in vederea aeestei vizite.i-o fae medicii eu pdvire la vise ~i in special de co-rnp!1Ti'1~~i Cll degetele pe care muzicianul prieeput Ie face sii alerge pC' pLmului.ur nu 9tirn vedea .foarte bU1e n1untt~1. .Sllst1nea copiill1. sa dE1 j-\. loculrr~a. copHul intreba. nid a eroa1'e nu este posibila.in visele copiilor nimic nu ne indicilactiunea unoI' astfel de excitatii SD~ matice .i~ s~.L conclitii. spunind ca ace1 ~Oi&j rase 11111p n..1aceasta conca copilu1 sa fie capabil sa 'indepllceptie.oate· nici un cuvlntj reruzlnd. curiozitatca fHnd £oa1'te mOTe..i coincid in aceste vise. El auzise vorbindu-se ea Hallstatt se aHa la P?al~le 1:1U~t(~lui Dacl1steh1~c~u"e. ce v-am spus eu privir!i: 1a judecata pe care . I?e 10. Amintiti-va de ceca.i prin a flU rnai sc. dar i} doua zi dimineata e1 povesti vesel: "Am visat di astCi noapte am fost La SiTrwnyhiitte".. ~l. ant fast ell vUDorul nlare~': T1'ebu. raspunsuri negative ~i sfin. ell ajllt-ol"!--11 Copilu1 se straduise ade"8cl lficepuse 111tr·-o dis- sa 0 zareasc[l.ussee ocheanuIui. {!1i. 3) 'Jisele COl)iil. ~l int~resa.re.ngo..) 142 . toate IYJ_otivele sa-i _atribuilTI copiIului un . In ceea ce prive'?t~ i. Devenea tot mar taciturn pe masura ee primea.son1n lTIdi bun ~i n·1ai profund..' • Aceste trei vise slnt suficiente pentru toate lamuririle pe eare Ie-am putea dari. c) Un baiete1 de 5 ani ~i trei 1uni este elus intr-o excursie 1a Escherntea. a Gcestei dorinte. pe inim. e1 se referi 1a tmu1 despre care auzise vorbindu-se mai in2\'inte. visele mud en totul inteligibile .. eu siguranta ea nu va va scapa opozitia f1agranta care intre vlsele copUloI' .se urea timp de ~ase ore o scara intrepte. nevoctlata. asupra acestui aspect.Od de cite ori se Lar"'i:i un munte.or de cuprins dintr-o singura privire. intregill1 ac~ast~U pov~stiTe. de altfel. pe cind.il este 0 reactie la un eveniment al zi1ei Care lasa in unna sa regret. VOlli fi abligati sa. Au crezut ell totii ea este abosH.t decH~. Excllrsia pozitie de veselie. foarte~ DILllt.esLlferind llici 0 deformare. se putea distinge SinlOnyhiZUe d. TIU eel' nici un efort de inJerprett.. considerate ca perturbatoare .i in aceste vise 0 defarmare infirn:\ o anumita diferentEi intre continutul manifest ~i ideile latente. in apropiere de HClUstatt.. adnltul 8--ar multumi ell rCClctiiconvulsiformc....or D. Dejormarea nu constituie deci un caracter naturCi[ <xl visttlnL Sper c{t aceasta va va ridica a· piatra de.sa ia parte la 0 mica ascensiunc o cascada. Am facut cuno9tinta in capitole1e anterioare cu fapte absolut certe. admitem chiar . De asemenea. Avem.a.1. 2) Dupa cum vedem. in aceleH:.

Numai ca urmare a 'unoI' cercetari aprofundate ~i cUIJrin21nd un materialfaptic abundent VOJrt puteanoi demonstra ca excitantu1 visului trebuiesa fie intotdeauna 0 dorinta ~i nu opreocupare. . Daca ar £i adevarat ea apare aid una din caracteristicile cele mai generale ale. 0 epuizeaza printr-un caracteristic de traire.stingerea oricarui inte1'es pentru lumea exterloara. A$ dori sa calatoresc pe mate: aceasta este dorinta-excitant a visului.ne-m' fi trezit Cll siguran~a. in loc ·de a reproduce pur simplu excitatia.Elstafunt!tie'? Este un lueru pe care i~c8. cea de a doua are sansa cea mai" mare de afi acceDtatii fara opozitie. activitatea sa excitatie leg3til.Adultul nu adoa1'me deoarece ezita sa-5i fntreruna viata adiva. In interpretarea visului. 5) Pornind de aid. 0 aWl caracteristica. persista deosebirea· hltre ideea latenta si continutul manifest.'i. La acesta din urma distingem 0 tendinta perturbatoare~i 0 tendinta perturbata. este data de dorini. realizarea dorintei eonstituiecQntinutul visu1ui . ar trebui sa fie tradus nuprin .· Tocmai lui Ii datoram putinu1 somn de care ne bucnram.) H3 . yom ajunge pe drumu1 cel mai· seurt 1a conduzE asup1'a fUhctiei visului. 7) Avind . prin vis. (Nota trad. ndapte este obligat sa facaelinsm!i zgomot urmarindu-i pe aceicare. Din cele doua caraeteristici generale ale visului. a~a cum se repro~eaza. Prin ce minoe dinamiC so . pe care il apara impotriva a ceea ce este susceptibil si1-1tulbu:e. visul trebuie sa aiba drept functie Indeparbrea ac:esteiexcitaW. pe care Ie-am reIiefat. nu mai putin constanta. 11ignoram.trebuie Sa se restringa 2). ci prin : a$ dori ca fratele meU sa se restringa. fratele meu . fara ajutorul visu1ui nu amfi dormit deloe. EI n11 poate evita sa neprilejuiasca anumite tulburari. Deci pilla 9i In visele copiilor. In calitate de reactie 1a exeitatia psihic.Ei hiea. aeel\tS. o d~fornlare a gindirii latente a visului . visUlui. consti'i. darceea ~e put em afirma inca de pe aeum este ca.'\chitEi visnl de aee. a visultd. d reprezinta 0 dorinta realizata sub forma unei manifestari psihice halucinatorii. de lucrurlle care il· inte~eseazi'L La eopil.1 visul nu exprima simplu un gind. un pro':' feet sau un repro~. 0 indeparteaza. . iar in actul ratat e:1 i 2) A 50 vedea vi suI analizat 1a p. Gre~im erezind ca fara vise am £i dormit mai bine. 0 suprima. este transformarea ginduluiin eveniment trait in vis. Caliitoresc pe mare: aeesta este continutul visului. Intrucft ele lrnpiedica realizarea condi'tiei psihice a adormirii. ci ~i hice ? $tim totU9i eEl somnul adultului este eel mai adesea tulbllrat· prin excitatHpsihice.Ne puteI11 nUn1ai intreba cum am ornis lalncenut ca somnulpoate fi tulburat de exdtatii nu numai eorpol'uIe. perturbatoare de somn. departe de a fi un fa"eta: de bumre a somnuZui. atit de simple.visur este protector at somnului. la el reactioneaza. aceasta este una dintre caracteristicile fundamentale ale visului. Ina.a nesati. careconst<'i in aceeaca visul. atunci fragmentul de vis cHat mai sus: 'il vild pe fratele meu inchis ifttr-o Iadi"i. fratele meu se restringe. In realitate.sfaeuta. 138.?!1 fel ca somnul sa poatacontinua.ln aceea c.viscIo1' ptin ~xcita~ie. trebuie Inainte detoate.in vedere cele doua caracteristici ale visuluiputem reluct comparatia intre acesta ~i actul ratat. sa facem drumul invers al acestei mici transformari. a9a cum paznicul de.!. aceasta va lasa insa intacta cealaltaearaderistlc8. 6) Dorinta este excitantu1 visului. prin scandalul lor nodurn.

i viseaz"l ". de9iviu reprezentate.. toate zilele. Alte moduride a vorbi exprima acela9i sens. este mentinut aiel tocmai cel mai putin sigur. dar. posibile in conditiile starii de somn. vise cu eontinut penibil sau indiferent. In cazul visului tendinta perturbata nu poate fi aHa decit tendinta de a dormi. dar aeeste vise nu au stimulat limbajul de toate zilele. foarte transparente. Toata lumea cunoa:.. sa fie vorba de porcul.. a~adar eu dorinta care tinde staruitor la satisracerea sa: de fapt pinain prezent nu cunoa~tem alta excitatie psihic{l sllsceptibila sa tulbure somnul. Inregistram aid.a ca atare numai in scopul acestei satisfaceri. ale imaginatiei au primit numele de vise in stare de veghe. Nu exista proverb in care . nici eu visul n~am visat". dar visul 9i nimlcmai mult nu este pentru el dedt acela care procura dulce a implinire a unei dorinte. incercam 0 dorinta care se cere satisfacuta : satisfacindu-ne doriI. deci "vise in stare de veghe nocturne".i d(~vise "rele". cu un sens identic (Nota . $tim 1n<: :J) triad.urarea visului am ca efect suprimarea excitatiei nocturne 9i satisfacerea dorintei..atare vedem un compromis int1'e aceste doua tendinte. aproape rara ostenea1il. adiea de la eopil la anini aI. 0 inlocuim eu excitatia psihica. ea 0 cale de acces spre intelegerea problemei visului. el depinzind de starea de somn 9i nefEnd realizabil in stare a deveghe. "nid cu gindul n-am gindit. Cft despre tendinta perturbatoarc. Coborind astfel inca 9i mai jos dedt am facut-o noi. continuam sa dormim.te proverbul: "Porcul viseaza jir. 0 atitudine preconceputa evidenta.. Fara indoiala ca ar £i fost de neinteles ca autorii care 8-au ocupat de vis sa nu fi observat eLl principa1a sa funetie consta in implinirea de dorinte. deoarece epica viselor in stare de veghe implica 9i ea satisfacerea de do1'inte. "nici n-am visat asemenea lueI'u". din examinarea viselbr copiilor.Insu~i limbajul eurent pare a presupune faptul ca p1'incipala caraeteristica a viselor consta in satisfacerea unoI' dorinte.i se manifest. Refleetati la toate aceste lamuri1'i ptetioase pe care Ie-am putut ob~ine. din partea limbajului de. Sa spuncm. gisca viseaza graunte" 3) . Deci 9i visul ar rezulta dint1'-un compromis. In realitate aceste vise in stare de veghe nu sint altceva dedt impliniri ale dorintelor ambitioase 9i e1'oUce. faptul ca anumite produse. raspunsul: "Boabe de mei". Noi presupunem (asupra acestui lucru vom reveni maL departe) ce i~a putut impiedica. de a putea utiliza. ca daea evenimentele traite in vis nu sint decit reprezentad tI'ansfoI'mate.ta. 8) Amintiti-va speranta pe eare ne-am exprimat-o mai sus. ei au notat ad~sea aceasta caracteristica. Aceeasi schema se aplidi visului. AsUel. in treacat. binecunoscute noua. pe cind celalalt dispare. Existii ~i zicala romane.. In timp ce dormim.scl "vrabia mala. proverbul descifreaza 9i el in cbntiputul visului satisfaeerea unei trebuinte. Dimpotriva. Avem 0 satisface1'e partiala 9i 0 suprimare partiala a ambelor eomponente. aceste impliniri de dorinte sint numai ginduri 9i nu iau niciodaM forma de fenomene ha1ucinatorii ale vietii psihice. dar nimeni n-a avut vreodata ideea de a-I recunoa~te importanta generala 9i de a face din ea punctul de plecare al explicarii visului. Exista 9i vise care provoaca angoasa. sau de gisca ee viseaza 1a cutitul casapu1ui. Sint nenumarate expresiile care implica acela9i sens: "frumos ea in vis". Acest limbaj aminte~te :. din cele doua earacte1'istici principaI~ ale visului. . atunci intelegem ca desfa:. sau 1a 1ntrebarea: "Ce viseaza gaina ?".

al diror con{inut manifest nu prezinta nici un raport cupersistenta unei dotinte din timpul zilei. . erau foarte semnificative. in plus. Exista totu:. dovada ca visuI este un act psihic. In afara legaturii facute cu actele ratate. eu am notat la 0 fetita de 19 luni. sete. un vi. ell care hibernase: "Visele noastre. carora am inceput prin a Ie atribui 0 importan{a generala. . pe tot parcursul vietH. ~a. p..apar -aa impliniri ale unordorinte. prinaceea di ele indicau limpede' directia ideilor noastre intime..tri care nu visau decit in mod exceptional in viata normala incepusera acum sa ne povesteasca lungi istorii in fiecare dirnineata..i un grup de vise nedeformate care.it.s compus dintr-un meniu.. problema noastia ar· fi solu"tionata. Observacare se refera 1a prizonierii lipsiti de hrana sau la persoane care. semnificativ. rara a face sa intervina incoW?tientul. ceea ee nu ne permite sa ne pronun{am imediai asupra lor. Otto Nordenskj6ld vorbe9te asHel despre echipajul. afost obligati'i..psihieB.. indura aspre privatiuni dovedesc eEl in aceste conditii toate visele au ca obiect satisfacerea dorintelor care nu pot fi sati~facute in realitate.fara sa mai fie nevoie sa interogam pe autorul visului. nevoia de somn. ar fi putut conferi .tii determinate de rinichiul ei flotant.ca e1 rezulta din conjugarea a doua tendinte opuse. avem.. cu prilejul reuniunilor in care discutam experienta dobindita in Hl cd. asemenea vise au suferit 0 deform are considerabila. a ci'irei Vlrsta adEmgata la vlrsta fetitei da totalul de -70 de ani. Orice psiholog.dintre tovara:. din cauza unci indigestii atribuite dip$unilor :.tintelor noastre referitoare la visele copiEor. impliniri de dorin{e efectuate ca reactie 1a excitatii interne.. Antarctica(v~l..rleosebi ca functia visului este de a ne proteja somnuI.. 404 H5 .. Noi am constatat. din ca-re una. chiar totalmente ignorant in ceea ce prive. in mai multe rindud. prevedem ca. De asemenea.. sint provocate de imperioase trebuinte organice: foame. sarcina noastra dusa la bun sfir~.i timp bunica acestei fetite. am fost de multe ad tentati sauitam ea ne ocupfim de psihanaliza. Potrivit concep{iei noastre. din pricina nelini:. Deci este vorba de a ~ti daca caracteristicile generale pe care ni Ie ofera visele· copiEor sint mai stabile. ramlne constanta.te premise1e psihanalizei. pentru a explica aeeasta rleformare. Ele' constituie. I. In acela:. omleta. saposteasca Q z1 Intreaga: in noapiea urmatoare ea a visat di a fast invitata la dml la ni1?te prieteni care i-au oferit cele mai bune bucate. Chiar 9i acei . 336). a9adar. de care ne-am putut dispensa cu prilejul ohtinerii cuno:. nevoi sexuale. care niciodata n-au fost mai vii ~i mai numeroase ca atunci.i expeditiEor.ii no. supa): acest vis este 0 reactie la diet a la qne fusese ea SUPUSR. ca ~i visele copiilor. nu apartin in realitate dedt unei anumite categorii ~i unui anumit nUU1ar de vise. pe cindcealalta eaum sa satisfaea a excitatie ..1cunoa:.ele (Anna F. In carte a sa. demersul nostru nu continea nici un element specific.. Dobindind toate aCE'stenotiuni.tem ce1e doua caracteristici principale ale sale: satisfacerea dodntelor 9i caracterul de traire psihica halucinatorie. 19fH.vom avea nevoie de tahnica psihanalitica.'lCeasta explicatie viselor copiilor. Ianl a recurge la asocia{ia libera. data ele apartin ~i viselor mai putin transparente. ca acele caracteristici. 8int aeele vise care.i zmeurei. la care ea i9i adaugase num.p!mne.. Atunci de ce n-a facut-o nid un psiho1og? Daca nu ar exista declt vise infantile. timp de 0 zi. Astfel. znwura. . cursul cali'itoriilor :.

este mai putin evident ca ele au drept scop mentinerea somnului.anun-ta din1ine~ltfa ca 11la. nei nu afil'mam ca viselc! adultilor. insa. chinuit de foame.Tis rn\?rit~l nat: factorul aduce scrisorile ~i explica de ee intirzlase aUt de mult se in)e13se in dlstribuirea scrisorilor ~i nu izbutise sa Ie regaseascf dec1. eel mai adesea vic:. incearca in timpul o senzatie. Inca un '.. era lIlcrnt3. visa cu regularitate mese copioase.'Yf'.1S::1 tutun. provin din surse de excitatie incontestabil psihiee. este imposibil S'·: suprimi cu ajutorul visului 0 senzatie de foame sau de sete mai mutt sau mal putin intensa.. D.t ell rl'}ulta grelltate. D:lca toate aceste vise al' fi putut sa fie COll. Ina111tlnd ell toste p:illzele in largul nl~~_rli. aceste vise exercita adesea 0 aci)une elicT. Aeeasta partieularitate a emisiunilor involuntare de sperma face ca aeestea. iar un al treilea vedea in visc:. 111 sorrln ne oCllpalTI de lucrul~i ine/! :?i mai imposibile. se vedea intr-Q braserie din Magdeburg.ele noastre. "IVIungo Park. Tot a~a Trenck. care. dupa rem area lui Otto Rank.'L. sub influenta excitatiilor sexuale. in fata unei mese in dire ate cu un prinz caple): lar George Back. sub influenta anumitor situatii dominante. saracia de imaginatie ocTa absolnt uirnitoare. De altfel. se intimpla foarte adesea ca visul care insote~te satisfacerea reala sa prezinte un continut vag: sau deformat.::t2i'ioara de care. un element ce provine din surse de excitatie psihica 9i are nevoie. visul procuri'! satisfactli care prezinta.n altul \.Dluri banchet2. Din punct de vedere praetic. Aeela care. in relatia: eu obiectul. ar reprezenta doar reactii la trebuinte imperioase enumerate mai sus. care luase parte la prima expeditie a lui Franklin.obiect trebuinte.icimpiile Vei7l din tara sa natala. dar nll. Yom ins3. rnunti de tutun. lesne cit de binevenit cra somnul pentru noi toti.lU111ea fanteziei. de interpretare. dar adese~ ~i la situatin noastra actual!L .le sale CO.i\ 1111nCa~l a beat ace~tla ercru de altfel pivotii In jurul car ora gra'J"it~Ju. In eazul trebuintelor de 0 intensitate seazuta. visele de impacienta : . din aceste vise te treze~ti insetat ~i e~ti nevoit sa-ti potole~ti setea eu apa adevarata. ea poate dobindi 0 satisfactie reala gratie emisiunii involuntare de lichid spermatic. ~ . aUt de dep~rt2. includ in afara satisfacerii un element in plus. Toate aceste vise se rapo:ctau la lumea e). Mai cHez ~i dupa Du Pre~ . formate dupa modeiul viselor infantile ~i care impliea satisfaeerea dorintelor. rar ca urmare a anumitor dificultati.'· La fel. intr-o vecina eu inanitia.'5e UTi prinz con1pus din trei felllri de mlncar·e.S2tTcnate. mincind seara bucate piperate.. de exemplu. care ~u drept .' ceea ee doream eu cea mai mare ardoare". luind na~tere.t cind l1e putea . A~a sint. pe cind ca urrnare a unoI' privatiuni teribile el murea literalmente de foame". Unul dint:'e noi. in cursul unei calatorii prin Africa. Trebuinta sexuaJi"l depinzind intr-o mai mica masura de obiectul sau dedt foamea ~i setea de ale lor. des pre care va fi yorba mai tirziu. eram. dar in toate visele pe care Ie-am visat en insuml san pe care Ie-am auzit povestite de eeilalti. Toate visele adultilor. viseaza cu u~urinta ca bea. Fire~te. caei 11e orer"'. de sete. particularitati demne de notat. spre a fi inteles. care S8 specializase in: a visa . visa tot timpul vaile bogate in ape o. irr\potriva excitatiei care impinge la trezire ~i la actiune. Fire5?tc. elm avea docnmente de un mare interes psihologic. serviciul pe care ni-l aduc visele in aceste eazuri este insignifiant. sa 'fie extrem dc Dotrivite pentru studiul deformarii viselor. Cunoa~tem de asemenea vise ale adultilor.'. eazut. seurte ~i clare.

ce ai facut pregatirile in vederea unei calatorii. Ceca ce este excelent sesizat este ca evadarea trebuie sa aiba loc pe fereastra. Dorinta de a dormi care. viseaza ca s-au 9i sculat. Folosind reproducerea unui tablou al lui Schwind. continutul IDr manifest nu ne dezvi'!luie nimic in legatura cu excitatia Dsihica ce Ie sta la origine si ne este peste rmtinta'sa dovedim ca ~i eLletintesc la indepartarea sa~l la anularea acestei excitatii. va voi ari'ita aid cu ce plitere de in~uitie a redus pidorul originea unui vis la situatia dO'11incmta '\). noaptea visezi di scopul propus este atins. ca e9ti la teatru sau convel'sezi cu persoana pe care doreai s-o vezi..ie. curn sintem inclinati sa credem. in care ea constituie except. ia parte in mod fire. deform area lor trebuie inlaturata . Este "Visul detinutului" care. . chiar factarul esential. Ll9acum elm spus. aeeia care tale gratiile.inchen. sau la 0 conlerinta.'. daca nu ma inge1 ~i nu atribui pictorului intentii pe care nu Ie-a avut. far-a se rnanifesta foarte clar in visele de acest gen. nicind astfe] ceea ce prizonierul insu9i ar fi bucuros sa poata face. seamana in chip izbitor cu acesta din urma. pe cind in realitate continua sa doarma. fire9te. cu except:a visclor cepiiler 9i a acelora de tip infantil. Gnomii cocotati unul pe altul reprezinta pozitiile succesive pe care ar trebui sa Ie ia detinutul spre a ajunge pina la fereastra 9i.c la formarea vise10r. Aceste vise trebuie interpretate.i continutul lor manifest inlocuit prin contlnutul lor latent: num. marturisind prin aceasta ca Ie place sa fie active mai muIt· in vis dedt in realitate. mi se prtre ea gnomul din virful piramidei. N-am putea afirma di 9i acestea reprezinta impliniri de dorinte. sau ai luat toate masurile ca sa asi~ti la un spectacol care te intereseaza in mod deosebit. A9a sint 9i visele numite pe buna dreptate "vise de 1ene": persoane carora Ie place sa-9i prelungeasca somnul. sau ca sa faci 0 vizita. cum am vazut. Trebuinta de a dormi se situeaza De dreDt cuvint aEituri ·de celelalte 'mari trebuin'te organice. In toate celelalte vise.ai cltunci vom putea sa judecam daC2 cbtele valabile penti:u visele infantile sil1t valabile 9i pentru toate celelalte vise. deformarea. ~. pentru ca pc Cicoloa patnms l'aza de lumina care a pus capat somnului c2ptivului. nu poate avea alt continut dccii evadarea. constituie un obstacol in calea noastra. adica LHmacHe. expus la galeria Schack din JVl:l. ca i9i fac toaleta sau Cd se ana chiar la ocupatiile lor.

de exemplu. un nUnlC necunoscut (1). Deforrnarea operatel de vis este ceea ce 11 Li.{primare fcldndu-se ell oj{ltond satLsfa. ..c tulbura s07nnul.a fel cuvl~ntul servicii. Visul este un n.i'iloe de suprirnare a E<I. V1'izlnd ca' are de-a face cu 0 doamna in virsta. ca deform area operata de vis este produsu1 travaUului psihic care se desfa.. dupa ce ezita putin. nici lipsita de importanta. aeeasta este clcci sarcina noastd. lata. cuprlzind indeosc:bl r>2 acelea pe care Ie-am califlcat drept vise de tip infantil. Spunind acestcCl. Este vorba aid de 0 coincidenta c'are nu po ate fi nici aecidentala. Putern spune.. c~9spun. ea subliniaza in a.i ii "pune plantom.1 I-a condmnnat co.za ca.ilu1 ca dorei)te sa vorbeasdi ell medicul ~ef (Ji'l.ti Cd acest vis aUt de oribi1 ~i de stupid a fost visat de 0 femeic de 50 de ani. 91 cum ea ar fast capabila sa-1 interpreteze. admitem. 1st-g. dinamismul sau. incH subofiterul observa indata en cste vorba de servicii intr-ale amoruIld.~dien. intelege~n. cal'uia vrea sa-i ofere sex-vi-cine sale pentru spital. mai inti:! 'care este originea ~a. van H u g-1'[e 11 In u t h. Si iata aCl1111. in con 58cinta. in s£11'.} pronuntat ea in aceasta privinta .. apoi functia lye cm:e 0 IndepEne9te ~i. roarte cultivata 51 stilTlata. Ea se adreseaza ell 0 intelege de fa pril11ele cuvinte.trl Drlvinta . Si acum a:scultati visul ce uI'illleclZi:i.oneaz2 asupra Sd.{pa de analiza e1 nu an' nevoie de niei 0 interpretare.. treacil. ~ferta sa unul medic pl'ima. ni~ic in pI'!vinta 10:. Cind ne aflclm in prezenta unui vis de un alt gen. In ceca ce prive~te visele adultilor.risul referitor la E1sistenta an1o"oasa:':) .it. TIU aTn I)'utut explica decft lU1 singur grLlp. Dar in loc de a ajunge la medicul ~ef..el ca fEnd satisracerea halucinatol'ie a unei dorintc.oara in vis.. "Liebe.:citatiiZor (lJsih:ice) cw'. Vrem sa stim mai muIte lucruri in acea:-.: c.elege aceasta deform. aceasfCi s..sten~~ in textul original. eEl e1 constituie un substitut deform at al unui continut care ne este necunoscut 9i la care trebuie sii-1 raportam. a Int. (Nota trad.! vis nn a fost SlXOUS analizeL Referenta no as tri"l pretinde' ca pentru persoanele care se oCl... cun1 S-.:{re operata de vis. Am obt1l1ut un l'CZUltat provlzonu.ce straniu sau incomprehensibil. imediata. Autoarea visulul nu I-a interpretat. care zi ~i noapte nu are dedt grija copHului sau 1". Ie. Vom descrie acest travaliu 91 11 yom raporta 1a fortele care acp. Ace'. dar I-a judecat .~i cind te ginde:. inca nu ~tim.!) D-na dr.hiar ca nici nu. 1 . in care 0 multime de olited si 'medlci militari sLm in iurul unei mese lungl. 0 1asa si. pEa 5e du.erii ho[ucinatorii a unoI' trebuinte.) 142 .lr1 vis este absoh-lt intellgibil. dupa cum ne infonnC'c.ce la spit~lul milital' Dr.IX CENZURA \llSULUI Studiul visclor copElor ne-a clezvt'tluit gCYlQZLl1 esenta 5i functia visului.. A analiza. ea nimereste intr-o incilpere larga ~i intunecoasa. elt despre celelaltc.consemnut de 0 doamni'i din cerc:ul nostru 1) 9i apartinirld. a CdI'Ul valoare nu treDUle s-o subS~ dcr~lede-'?te estin1anl : ori de cite o:ci l..care I) :. unei dOa'11ne in virsta. caurmare a diverse lor aprecieri ~i prin analogle cu coneeptia despre actele ratate. modu1 in care aetioneaza.

arfrea J zara. ceea ce nu se poate face dedt intr-un singur sens bine determinat. Cd sa puna lucrurile 1a punet.J' A . constata C2 nu cunoCl:.' d e. """ed'" 1 . eu con9tiinta de a-:.1 fete tinere din Viena. dupa cum 9titl.••.. pe care h cunOR']te. eu unele modificari (dup<1 remarca doamnei) eu totul neinsemnate -'Ii absurde.<:t'· t 1 ' .. discursu1 doamnei fiind de fiecare data intrerupt printr-un 'murmur. 149 . Tocmai acolo unde contextul pare sa implice confesiunea.a ~n. ~l raspunae : "Dumnezeule.te ca visul prezinta anumite lacune.J. sa presupuncm Ca am aJuns la acedsta . . nu trebuie 'sa priviti prea departe. Soldatu1 aflat pe front nu este mtrebat claca vrea sau nu sa moara". nu in rememorare. Dar unde gasiti 0 asemanare eu acest fel de a pro: ceda? In zilele noastre. Deschldetl . •• " t·· .e~egprea bine ce vreaea sa nO::istra p02te sa para bispuna. . "I . Dar.. prImal' . dispozitia soldatilor 91 ofiterilol'.J. d'lca 8-ar ii aratat vreo grija pentru asemenea lamuriri. . eu soldatii" ofiterii fara deosebire . a~Cl C1Ull I-a lxcon.11brati~a. se aude un ofiter spunind: "E 0 hotarire colosala. Hi· h. sintem gata sa. "t '-' ~ -4- A •.. v . ca stnTulte a1te 1011101 . aceasta este inlocuita in continutul manifest printr-un murmur indistinct.} nu ma aflu in aceasta situatle.. Procedind 1a restituiri1e necesare. gindindu-se ca 9i el e la fel cu toti ceiJa. propriu-zis nu avem dl'eptul sa ne pronuntarn cu privire 1a sensul sau.e~".. dar in special fragmentele de discurs care preced murmurul au nev01e de completare. Acela~i vis s-a repetat de doua ori in interval de citeva saptamini. constatam ca. ar £i oribH". totu'.. ca niciodatkl s. printre ca:'e se alld unul Cd. Doanma contmiH: "..en~o!..ea lui. 11 connrma~a ?F eel. aceasta fan'tezie nu ~e exprima l~ vIs. In trei rinduri continutul este ca si epuizat.tenumele acestui medic. spre a-~i indeplini 0 indatorire cetateneasca. L S ' . 0 conditie.'e I-a facut curte m tine1'ete.. Pe de aWi p'arte .t(:..'I.". Urmeaza 0 ner10ada lunga do ta'cer" '~rn.U. ea urca 0 scara interminabila. nu s-a intimplat. Pentru noi eel mai important 9i mai interesant fapt e<. trebuie indeplinita: va trebul sa 5e t1na seama de virsta. spre marea ei mil'are. Ea S8 dqsprh.xtul disClLcsullli c~. el denota 0 rema1'cabiLl eontinuitate ~i unele detalii de continut a1' Ii putut sa fie clarifieate. ci in continut." (Murmure). ea apare"?ters sau este suprimata. fie femeia tinara sau batrina.. Desigur veti presupune di tocmai indecenta acestor pasaje este cauza sup:rimarii lor. in spiral a 9i strimta.i exprima dorinta de a fi condusa la medicul 9ef.tt1. medicu1 primal' Ii arata politicos 91 respectuos.... 0 Ia ac 1111J OC91 11 spune : " cumpa aoamna. care duce direct la etajele superioare 9i Ii recomanda sa urce la etajul doL Pe cincl urea. din i.:. Citiva afited. care apare pe fetele ofit'1 " . ..untt. ceca ce. autoarea visului este gata sa-..de.." .· Taate respectele mele !".~Eu. izbucnesc in ris si doamna 1-. nu va t1'ebu1 Cd 0 femeie in virsta 9i un tine reI . Cu toate acestea.: "V~ inteleg ~erfect". La aceste cuvinte ea aude (tot in vIs) urt'murmur: Dar expresia. cind jenata. eu sInt 0 femeie In etate si 8-a1' putea .?i puna propria persoanci 1a.iimplini 0 datorie..i. Accst vis 5e desfas.t in vis:- .. Exista totu9i aluzii" ca aceea implicata In cuvintele servicii intr-ale amorului. 1cl.oara ca 0 fantezie diuma.tm Cd not. model de inventie Indraz~et libidinoasa. l\1::?icul primar. (murmu1'e). cind rnalitioasa.. numai ca aceasta idee. pentru satisfacerea trebuintelor lor erotice. care indreptatesc unele concluzii.bl'l. Cum visul nu a fost sup-us nid unci analize.. Idee din cele mai scabroase. 0 scara de £leI'. no~ msa o~ua~n ClLS8 poate ac in serios..~ ..

iv a'n putea spune. In timpul primului razboi mondial.centrului de gretltate~ prin aceasta regrupare a elementelor continutului.tel's. ca sa spul1enl a~?a. Sa retinem aceastA analogie. pentru suma de 1 florin s1 50 de creitari"...). Cit despre modifieare ~i regrupa1'e. de visul in care era vorba de "trei 10cur1 de teatru proaste. v. acesta a suferit actiunci-l ccnzuriL Aceasta se manifesta rar. Ziarul n"Llapare In acest caz eu spatii aIbe. Va spuneti ca este pacat. VOl' dezviilui cu u~urinta efo1'tu1'ile pc care autorul Ie-a racut ca sa evite inte1'ventia cenzurii ofieiale. trebuie incriminata interventia cenzurii visului. desigur..l asupra unor pasaje incredintate tiparului. a carei examinare ne preocupa acum. nefiind agreate de autoritatile superioare ale cenzurii. efectele cenzurii ~i mijlaaceJe de derormal'e v1s'2101'. imperiaEi asu- 150 . Deplasarea centrului de greutate este unul din principalele m1jloace prin care se efectueaza deformarea viselo1'. Prin aeeasta deplasar:e a .oricare ziaI' politic ~i veti gasi ici-colo textul intrerupt de spatii albe:l). Din acest element central al ideHar visului nimie 'nu trecuse in continutul manifest. il) A1uzie transparenti!. toemai ea impdma visului acel caracter bizar care ii face sa apara pentru lnsu~i autorul sau ca nefUnd propriu1 sau produs. insfi. Omisiune. pe dnd altele au lasat amintiri clare ~i dlstincte. deci. In ideile latente ale acestui vis elementul "grabit. Cenzura este principala eauza sau una din pr1ncipalcle cauze ale deformarii operate de vise. trebuie scl 2dmitenl c{. V. pre a devreme". (Nota trad. pentru care nu exista analog-ie in domeniul cenzurii presei . intr-un mo:1 at'it de fati9' de n.:i atenuarI. 111 virful perlitei sale. Ie-a modlficat u:~or.i indoielnic. impunindu-:.i procura bilete]e. Noi sutinern ca pasajeIe din discursul doamnei noastre. "eele mal bune pasaje". insa anumite perifraze ~i obscuritati vel. avem obiceiulde a Ie eoncepe 91 ca mijloace de "aparare".'. aproximatii. acela a1 singurului vis pc care I-am analizat.. ca pasajele suprimate puteau fi foarte bine cele mai inte1'esante. aluzii 'la gindurile autentice. Ie-a atenu:xt in prealabil. Ne referim direct Ia ocenzura a visului. in care totul gravita in jurul faptului de a merge la teatru 71 de a-:. au fost "'~eIe vlctiIna unei cenzuri. modifica1'e. au trebuit sa fie suprimate. prcvazlnd ea anumite pasaje S2 Val' Iovl de obstacolul cenzurii. Od de cite od continutul manifest prezinta lacune.> tine albe trebuiau sa figureze pasaje care. ea in visul de care ne ocupam aieL Cel maiadesea aeeast-a eenzur<'ise exercita dupa eea de-a doua modalitate. :Iusese ridicol din partea CUlllnatei sa se grabeasca astfel sa-~i cheltuiasca banii pe giuvaerica1e. Autorul. Cenzura visclor se rna1 exerdta :. Uneori cenzura nn se exercit. Pe sp.' ocupa primul plan: fusese 0 prostIe sa se marite atit de curznd. nedeterminat . visul manifest devine aUt de deosebit 'de visu1 latent incH este imposibil de a-I deduce pc unul din eel<'ilalt. fusese de asemenea o p1'ostie sa-~i procure bilete de teatru cu aUt de mult timp inainte.'i amintiti.:1dupa 0 a trela modalitate. regrupa1'e de materiale : acestea sint. 1a contro1u1 sever exercitat de cenzura pra presei. sau S-R multumit sa atinga in tre'-lC'atsau sa faca pur ~i simpiu aluzie la ceea ce avea. Putern merge chia1' mal departe. $titi ca aeesta este rezultatul executarii unui ordin al eenzurii.i{pot insa iluska Reeasta mQdalitate cu un exemplu. careia trebuie si'i-i atribuim un anumit 1'01in deformarea operata de vise. omiS2 sau acoperite de murmur. afirmind ca od de cite ori ne gasim in prezenta unul elemcnt on11'icfoarte ".

Dorim 1ns8 sa ce1'cetam prin intermcdiul diror tend1nte 01 1mpotriva 'Carol' tendinte S2 exercita cenzura. Va amintiti de uimitoarea constatare pc care am facut-o cind am inceput sa aplicam tehniea asod. Ie recunoa:. obtinem eu u. aratam.. in judecata sa din stare de veghe...daca d-na dr. AeeasHi rezistenta..51 . de la un element la altul. Hug i-ar fi imparta. gindindu-va la un centru cerebral de unde ar emana influenta cenzurata. cind insa intesitatea este mare.'Sufcrit rnodificari mai mult sau' mal putin importante. Ceca ce se prezinta in munea noastra de interpretare sub c1spectul lmei tente. trebuie integrat in travaliul ee se efectueaza in vis..'1 eal:e hc ne~esara interp.i asupra . in ~cela:. de 0 importanta fundal1'1entala pentru intelegerea vlsului. ba poate chi3r mal bine reliefate.te oribH. dar ar fi fast ~i mal dezolat{l. s'rrtem obligati sa depa~im toate difieultatile care ni se prezintilsub forma de .. ca CenZllJ'cl.tient al carni substitut este. efortul nostru de interpretare nu are de strabatut decit putine verigi intermediare.. de unde .i cenzurii viselor.atiel libere.. El TIU ne impiedica nicideeum sa ne intrebam prin ce tendinte .ente latente au fost cO:llplet elimin:'lte. V. pornind de laelementul dat. Vedem astfel ea eenzura nu-~i limiteaza runctia la a determina derormarea care intervine in vis. cind eu totul insigni:l'ianta. poate varia in intensltate. mot1vele care va dicteaza refuzul sint aeeleasi ea si aeelea Drin care actioneaza C2nzura. .. ca altele au trecut in continutul manirest al visului fara a fi surerit nid 0 modificare. eu ele.a s-au petreeut luerurile. tot a~a cum varia in intensitate de 1a un element la altul rezistenta de care ne loveam in interpretare. exercitata asupra visului. ea 11gas8.te ea fiind ale sale. Filra sa-o. Nu trebuie sa vedeti in aeest cuvint decit un termen eomod spre a determina 0 relatie dinamica. De altfel.. Fiti siguri ea atunei cind refuzati a vii da inclJVlii1tarea fata de o interpret are corecta a unula din vlsele dumneavoastra..i sa aflam ea s-a . Tendintele prin care S2 exercita cenzura sint aeelea pe care autorul vlsului.. eonstatam ca anumite elel'.i vis.' In acest ultim caz.urinta raspuns daca parcurgem seria de vise care a putut fi supusa interpretarii noast1'e..i nu va reprezentati eenzorul visului sub Infati.i.i intlmplat sa fim supu. deform area prod usa de cenzura dife1'a. Ginditi-va.i ea...it citu. d se exercita intr-un mod neintrerupt..1Ii interpretat visul.ci'iror tendinte se exereita aeeasta influenta.'etarea.. numai. Am sesizat atunci 0 rezistenta opunindu-se eforturilor noasire de a trece de la elementul visului la elementul incon. trebuie sa urmarim Ul1'lung lant de asociatii care ne indeparteaza' mult de elementul respectiv . Rezistenta la interpretarea visului nu este altceva decit obiectivarea. slmtindu-se de aeard.obiectii cdtice impotriva ideilor cate apar in legatura cu visul. sa ne oeupam d~' dinamismul aeesteia.i-ar exereita functiile.. spre a conserva deformarea produscl..... nici nu dati termenului dinamism un sens pre a "localizator". La aceasta intrebare. de exemplu.. la visul doamnei in viI'sta de 50 de ani.area unui omulet sever sau ea pe un duh ee oeupi'! un eompartil1'1ent al ereieruIui..i de putin datele obtlnute din 1. care produe deformarea ''. ca unele aU. eenzurIi visului. Nu luati aeeasta expresie intr-un sens prea' ~mtropomorfie .i poate chiar a vietH LE11anein general.Dupa aceste remarei asupra efeetelor cenzurli vis~lor. Intr-adevar. ea poate Ii. cind eonsiderabila. Daca comnaram continutul manifest si ideile latente.. pe acest traseu. pe care 0 leziune sau 0 extirpare aaeestui centru ar putea s-o suprime. poate faraa ne da seama despre aceasta. 9i nu vom fi surprin. a.

fUnd in stare sa-~i indepHneasca functia fara a aduee nici ceo. considerind ca acest termen desemneaza 0 valoare energetidi comunicabila oridirui domeniu de activitate. Dar acest continut nefast nu hebuie imputat visului insu~i. plasindu-ne mai intli din pllnctul de vedere a1 instanteiins~i reprezentate de cenzun'i. 1nainte de toate. di deformarea se produce in vis in funetie direeta de doi fae-tori. i~i alege obiectele fara a 'intilni nici 0 rezistenta ~i. De altfel llU exista vis 'in care eul autorului vbulut sa nu joace roIuI principal.. Acest "sacro egoismo" al visului sigur ca uu este lipsit de legatura eu tendinta noastra din somn. Libidoul ei mnd in moet incontestabil dirijat ciitre fiul sau). interpretarile intreprinse in stare de veghe dovedese ca nici cenzura nu pare a £i destul de severa fata de aceste dorinte. care consta in a apara somnul impotriva tuturor cauzelol' de tulburare.a obiectele interzise.n1. Nu uitati ca aeest continut indeplinei?te 0 £unctie inofensiva.) .. Luati aminte. Eul eliberat de arice piedica morala cedeaza tuturor cerintelor instinctului sexual. Acceptiile sexualizante au fost dezvoltate in special de ficoala britanica a !vI e 1ani e i K 1e i n ~i de unele orienta!'i influeniate de T h.tie a se disimula foarte bine in continutul manifest.. (Nota trad. J u n g a incereat sa "desexualizeze" libidoul. ceea ce numim noi libido 4). Dorintele de razbunare. Aceste dorinte cenzurate par sa urce dintr-un adevarat infern. femeia asupra tatalui 1?ifratelui (visuI doamllei in virsta de 50 de ani era ~i el ineestuos.1~i alege de preferi. Acest eontinut urit nn este inerent naturH lnsa~i a visului. manifestari ale unui egoism rara~ mClr~ gini 9i fara serupule. Ura li?i croiei?te drum libel'. pentru ca dumneavoastra ~titi ca exista vise in care putem reeunoai?te satisfaeerea unor dorinte legitime 9i a unor trebuinte organice imperioase. tendintele impotriva carora este dirijata cenzu1'a viselo1' trebllie desclise. Ciiutarea pUicerii. totodata. parinti. In acest caz putem afirmaca aeestea sint tendinte blamabi1e. In zilele noa5tre J a c que s Lac a n. surori. este eu aUt mai pronuntata eu cit dorinta care trebuie supusa cenzurii este mai blamabila ~i eu c'it sint mal severe exigentele cenzurii 4) In concepiia Iui Freud. ele nu au nevoie de aceasta. care di1 0 interpretare intelectualista psihanalizei freudiene. Aeeste dorinte eenzurate 9i care primese in vis 0 expresie deformata sint. Oa1'e nu t1'ebuie sa vedeul tocmai un fel de condamnare a acelor detalii in faptul ca partile cele mai indecente ale visului sint inlocuite de un murmur? Dar.interpretarea care se impunea in acest caz. copii sint departe de a "£i manifestari exceptionale In vise. ehiar utHil. soti. mai mica atingere tendintelor morale i?i estetice ale eului. acelora condamnate de nmlt de educatia naastra este~i acelora care contrazic toate regulile de restrictiemora1a. libido reprezinti'i foria cu care se manifcsta 1nstinctul sau impulsul sexual. Pofte pe care Ie eredem straine naturii umane se dovedesc destul de puternice ea sa provo ace vise. ci ~i obiecte car ora aeordul unanim a1 umanitatii Ie-a conferit un caracter sacru: barbatul l~i indreapta alegerea sa asupra mamei 1?isurodi. estetic :. care consta tocmai in deta9area de orice interes fata de lumea exterioara. a dad moartea persoanelor celor mai iubite. Eo. De etltfel aceste din urma vise nu sufera nici a derormare. Rei k.i social. l~i alege nu numai femeia altuia. irati. di sint lucruri la care nu indraznim sa gin dim sau la eare llU gin dim decit ell oroare. indecente din punet de vedere etie. erede ea poate vorbi despre libido ea despre 0 "energie psihica a dorintei". eu toate cael .

nu urmeaza ca ar fi mai exacte. ei pretind a nutri dorinte diametral opuse acelora atribuite de n01 pe baza viselor lor 1. Ie resping eu cea mai mare inver~unare. bietei noastre mame". anume ca visul in general are un sens. Exista pentru aceasta..Ia un moment dat. Dar cum stau 1ucrurile daca rezultatele ni 5e prezinta a. iar moartea sa m-ar lipsi dintr-o lovitura de tot ce am eu pe lume". am fi ajuns. dar casnicia noastra este una din cele mai fericite.~. tehnica dumneavoastra are pc undeva un important defect. in fine.il normal a unor procese psihice incom?tiente analoage eu acelea care se manifesta in somnul hipnotic . pc care noi 'ii punem la curent eu tendintele degajate din interpretarea viselor lor.ele sint 9i mai simple. un. Treaea-mearga.. te1e triHte in vis. iata ceea ce intereseaza relativ putin.. Interpretarile noast1'e au fast facute sub rezerva unoI' ipoteze. dar . a9a cum am promis. sau in stare normala nu exista nil11ic incon~tient. Un altul replica: "Imi atribuiti pofte senzuale eu privire la sora mea? Dar e ridicol. Ca aceste rezultate slnt putin imbucuratoare ~i stimulatoare. problema nu este inca gata pentru 0 dezbatei'e concluziva. pe clnd acelea:. pund realitatii faptelor. nu avem nid un motiv intemeiat ea sa ne indignam eu privire 1a rezultatul mundi noastre de interpretare.a cum 1e-'am iIlfati~at? Multi VOl' fi tentati sa spuna : aceste rezultate fiind imposibile. sau.i ca toaie ideile care apar in Iegatura cu visele sint determinate cauzal. pornind de 1a aceste ipoteze. impunindu-le 0 cenzura nerniloJsi. am fiavut dreptul sa conchidem ca ipotezele respective cores-. ~i mai satisfaditoare. Aceste con. pornind de la ipotezele dumneavoastra? Intr-adevar. nu am alt interes in viata dedt indeplinlrea datoriei fata de el.. 1nSa. Inainte de a oaborda. in ipotezele de la care se po1'ne~te este ceva fals. Daca. bizuindu-se pe argumente bune. absurde sau eel putin neverosimile.>iCel ei sint in stare sa ne demonstreze predomi-153 . acelaca autorii viselor. 1a rezultate plauzibile. daca aee9ti autor! de vise S-3r multumi sa nu confirme sau sa nege tendintele pe care noi Ii Ie atribuim: am putea sustine in aeest caz ca este yorba de lucruri pc care ei Ie ignora. atunci cind ea cente ~i va fi eu zece ani mai batrina.i ispite ne apar noua medicllor eel inoVOl' aparea ea atare autoarei visului insa~i. ii In rest. in calltatea mea de prim nascut.de aiel Sa avem rabdare. vreti sa-mi demonstrati. dici slntem eertati 91 de ani de zUe n-am sehimbat 0 vorba". a~a-zidnd. pentru ca eu nu mun-· cesc dedt pentru sora 9i fratele meu. ca imi pare rau de banii cheltuiti eu zestrea surorii mele 91 eu educarea fratelui meu ? Dar e eu neputinti"i. Sau' visul nu este un fenomen psihic. ea IT:l ma intereseaza sub nici 0 forma. argument mai solid.cluzii nu sint ele mai simple ~i mai satisfacatoare dedt to ate grozaviJ1e pe care Ie-ati descoperlt. yom diuta sa intensificarn critica Indreptata impotriva interpretarilor noastre. datoria de a-I apara de anumite atacuri. Sau iata 0 femele care ne spune: "Indrazniti sa pretindeti ca doresc maartea sotului meu? Dar ·este 0 absurditate revoltatoare! Nu numai atit. Dar ceea ce devine in final uluitor pentru TIoi este fapt'lll ca.. Tocmai de aceea 0 tinara sever educata Sl deo dO:Jre neimblinzita va deform a. avem insa. Parerea mea este ca. in interpretadle n021stre. inainte de toate. dupa visul meu. inca nu intelegem cum se cuvine acest rezultat. "Cum? zice unul. ~i poate ca nu ma yeti crede. ca trebuie sa acceptilm existenta in somm. Nu este dificil sa sim puncte slabe.

nanta aeestor dorinte opuse in intreaga lor conduita de viata. n-ati luat aminte eft de necontrolat 'Ii de nesigur este omu1 cind este vorba de problemele vietH sexuale? Sau ignorati faptu1' ca toate excesele 9i toate ..turilela care visam noaptea si·nt ziua transpuse in realitate (degenerind adesea in crime) de oameni tn:?ji? Ce altceva face psihanaliza dedt sa confirme vechea maxima a lui P1aton ca buni sint cei care se mu1tumesc sa viseze ceea ce altii.toare. In ceea ce priveste simplitatea. dU$manii v-au tratat cavalere:'lte 'Ii ati constatat 1a oamenU care va inconjoara atlt de putina invidie. ale direi rezultate ne-au dus ad absurdwn ? Nu. la Paris.pe cind asistam ca tinaI' medic 1a demonstratille sale clinice. Foate ca va veti decide sa faceti abstractie de caracterul dezgustator al dorintelor cenzurate de vise. Daca un fizician ar veni sa va demonstreze ca viata organica va trebui sa inceteze pe pamint intr-un scurt rastimp. va conformati mai degi'aba mecanismului formarii viselor. Hezultatele interpretarii vi se par cumva neplacute.. pina ce. dar ~efii ~i colegii v-au cople~it oare cn bunavointa lor. daca vrem sii cunow.tem adevarul gol-golut. un alt fizician ar reu~i sa demonstreze ca concJuzia primului so bazeaza pe ipoteze false sau pe calcule cronate. [x1strindu-l 15':. ca sa credeti ca este de datoria dunmeavoastra sa protestati impotriva partii pe care noi o atribuim in natura umana egoismului malefic? A~adar. cei rai. ati cuteza oare 52-i raspundeti : nu-j posibll. acest argument.' . Propria dumne'lvo'lstra experienti'( va autorizeaza insa sa va sprijiniti pe acest argument? Nu ma refer la parerea pe care 0 puteti avea fiecare despre sine. chiar jenante :. in anii 1885-1886. in ciuda fortei sale in aparenta mai mad. voi observa ca nu aceasta va va ajuta sa rezolvati problemele referitoare la vise. este posibil ca predominanta unei tendinte con$tiente sa fie conditia refularii in ineon$tient a aceleia care Ii este COl1trara.. Ramine totu$i obiectia potrivit careia rezultatele interpretarii v1selor. Ca :'Ii celelalte. ne:. Trebuie sa avem taria de a ne inabu~i simpatiile ~i antipatiile.'ud afost elcvul lui ell arc 0 t.). nid incurajatoare. nu va rezista criticii noastre. perspectivE! aceasta este prea descurajanta"? Cred Cd mai curind atl pEish'a tucerea.ters in memoria sa. in loc sa va propuneti sa-I intelegeti :'Ii sa-1 stapiniti. (Nota tract) sa existE"').<.. va voi spune ca nu aveti dreptate sa va lasati calauziti de simpatie sau antipatie in judecatile dumneavoastra $tHntifice.:a ne les empechf: pas d'exister" . infaptuiesc in realitate ? $) In limba franceza in textul original (= "Asta TIU Ie impiedica Fh. cit despre camcterul destul de neplaeut al rezultatelor noastre.dezi11a.. dar aceasta pentru a sustine argumentul potrivit caruia al' fi neverosimi1 Cd raul sa ocupe un loc atit de mare in const1tutia omului. pentru antinomii care coexista . }'·Ju ar Ii timpul sa renuntam 0 data pentru totdeauna lamunca noastra de interpretare. inca nu. ce dovada putem aduce impotriva lor din faptul ca exista tendinte diametral opuse in viata con$tienta? Probabil ea este loc in viata psihica pentru tendinte contrare.. fiecare din aceste probleme punindu-ne de la inceput in fata un or clrcumstante complicate. Presupunlnd ea exista in viata psihica tendinte incon~tiente. I-am auzit pe maestrul Charcot spunind intr-o imprejurare asenlEmi'i. Respingind ceea ce nu va este pc plac.ifespingatoare? Ce importanta are? . nu ar £i nki simple.

Tocmai renuntind la aprecierea morala unilaterala avem 9ansa de a gasi formula care exprima mai exact raportu1'ile dint1'e ceea ce este bun 9i ceea ce este rau in natura umaniL Sa raminem deci pe aceasta pozitie. unde oratorul indignat sustinea ca el nU-9i cunoa9te 9i nu ~i-a cunoscut niciodata un sentiment lipsit de respect fata de geful sau. ne tulbura somnul.at ca neaga un Iucru pe singurul motiv psihanalizei.. 65 :. nu va trebui sa Ie abandonam.i'dupa ce interpretarea visului Ie-a pus in evidenta. Trebuie insa sa ne fie dar ca ele sint inconstiente mai mult decit in mod provizoriu. ceea ce nu poate dedt 8a-i sporeasca importanta pentru concepti a noast1'a.apropiem de intelegerea lor urmind 0 aHa cale.ttea a milioane de supu:. Pentru moment.imai nobil : . spiritul de sacrificiu. ci 0 face de nein1e1es..) 155 .. A9a cum am vazut-o in mult~ cazuI'i. ca razboiul a dat la iveala ceca ce este in om mal frumos :. sa I'etinem: deforrnarea eveni111entelor operGtil in vis este 0 consecinta a cenzurii pe care tendintele marturisite ale euLui Ie exercita impotriva tendintelor ~i dorintelor indecente care se agita in noi noaptea. AI' fi insa injust din partea noastra sa nu reliefam fara intirzie1'e un alt rezultat al cercetarilor noastre. ne sint necunoseute. nu Ie constatam existentadecit . Oa1'e credeti' ca un pumn de ambitio:. Noi am 9i pus la indoiala valoarea acestei asigurari.. pp. Dimpotriva: eu va vorbesc nu numa! despre dorintele nefaste cenzurate in vis. Aceea~i situa~ie ~e repeta de fiecare data cind interpretarn un vis cu puternice deforrnari. ehiar :.i :.i? In fata acestei situatii. in mod provizoriu. In consecinta. ci 9i despre cenzura insa9i care refuleaza aceste dorinte 9i Ie face de nerecunoscut.. in timpul :somnului.. Daca insistam asupra a ceea ce este rau in am. Do1'intele care. fara complicit. ginditi-va 1a marele ra. admitind doar ca oratorul putea sa nu fie constient de existenta durabila In sinea sa a unui asHel de sentiment.. este numai pentru ca altii neaga acest aspect.solidaritatea sociala.zboi care rlevasteaza Europa. Chiar 9i atunci cind vom gasl eel rezultatele muncii noastre de interpretare a viselor sint stranii. aparind in vise. careia ca ea afirma un alt Iucru.eroismul. in sensul curent al termenului. autorul visului Ie neaga. De ce aceste dorinte 9i tendinte apar noaptea 9i de unde provin ele? Problema aceasta ramine deschisa 9i a~teapta noi cercetari. Deci. Fara indoiala. Avem aici aeeea9i situatie cain cazul interpretarii lapsusului "Aufstossen" 6). Ulterior poate ca ne va fi posibil sa ne . 51:' vedea capitolul . ceea ce nu amelioreaza cu nindc natura umana. reflectati 1a intreaga violenta.i de instigatod fara scrupule ar Ii ajuns s~ dezlan1u1e toate aceste duhuri rele..Actele ratate". Ie putem califiea drept incon9tiente. Departe de noi intentia de a tagadui tendintele nobile ale naturii umane 9i trebuie spus ca noi nu am facut nimic spre a Ie reduce valoarea. dar TIU trebuie sa va faceti vinovati de nedreptatea comlsa adesea la adresa s-a repro:. 1a ferocitatea s1 fals1tatea pe care Ie-a abatut asup1'a lumii civmiate.iurm.. (Nota tract.Lasind acum la 0 parte individu1.ca urmare a interpretarii visului. aveti oare curajul sa mal combateti in favoarea inexistentei raului in structura psihica a omului ? Imi veti obiecta ca fac asupra razboiului un rationament unilateral. sintern eu totul dis- i fi) i\.

inn numai un renamen momentan "latent"..?Umin general nimic. Se intelege de In sine eel 'lorn reveni mai tirziu '$i mai cletaliat asupra notiunii de mai SlF. * '* *" . tendinte despre care: nu :. De aeeea ineon9tie:. despre care nu 9tim nimic de multa vrerne.tul nl se infatigeazil naua' ea avind un aIt sens. factorul "aduaiitate" sau "momentaneitate" ineeteaza de a fi una dlntre caraeteristicile sale fundamentale.pu. despre care poate ca niciodata nu am ~tiut nimie.?i sa admitem ca in viata psihica exisul procese. incon9tientul poate fi incon~t1ent intr-un mod permDnent :.

sflqim prin a descoperi ca acest accident de nedorit se produce cu reguladtate.. in rnulte cazuri facem ca ideile sa apara.tepta. tEW faptul se petrece m cursm unm tratament pSlhanahtIc. nu da . devine din ce In ce mai sigura. Am aceeptat. Ne dam atunci seama c'.>i de put in inlesnita :.. dnd ayn ajuns ]a convingerea ca arice insistenta este inutila. obtinem.X SIlVIBOLISTICA VISULUI Am stabilit ca deformarea care ne impiedica sa intelegem visu1 este e£ectu1 unei cenzuri care i:. Fata de acest fapt.i al insistentei.. nu am sustinut ca cenzura a1' fi slnguru1 factor care produce deformarea.tiente. incercarea nOdstra. inccrcam tentatia de a interpreta noi in:. atit timp cit nu ne hotarhn Si. cu pretul perseverentei:.'i cind manifestam incredere intr-o asHel de interpretare. ehiar dacaeenzura ar fi complet eliTYJlnata.te.ell in~istenta. in cazul in care lucrurile sin1: numai simplificate $i nu deformate. In asemenea c2zuri. ajungem la des. pe linga cenzura. Avem impresia ca obtinem un sens satisfacator' de flecare d"t. acest fapt este mai putin frecvent declt 0 afirma subiectH. de care nuaven1 a l1e ocupa aieL Dar e] se produce ~i in cazul interpretarii visclor unoI' pe1'soane normale :S. Desigur. Va expun toate acestea intr-un mod oarecum schematic.. pste adevarat in a~a masura incH. Aceasta. 1a producerea acestui £enomen.(fste elemel'lte "mute" ale visului.. Tocmai tinind seama de 0 lacuna ('l tehnicii noastre. de a-I talmaci prin propriile n0'-15tre mijloace. acesta 00bj'n_de~te 0 inlpoTtant:~i deosebita. la inceput timida.coperirea ce1or1a1tifactori care contribuie la obscurizarea . ea la subieetii an<1liz.]U in cazul interpretarii propriilor noastre vise. fire. cind 0 ?bt1nem . pentru 0 seric de elemente ale vLelor..?ine .i continutul manifest nu a1' coincide nici in acest caz cu ideile latpnte ale visului.te. nu este vorba de 0 insuficienta accidentala a tehnicii.ntulactmite expunerile' de acest gen. cu conditia ea ele sa asemE'matoare.ticlemcntele particulare ale unui vis nu trezesc uneori nici 0 idee.intelegerea visului de catre noi nu ar fi c1tw. intru totul asemi:lnatoare eu acelea date de ci'irnoastre de vise populare pentru toate evenimentele ce apar in vise. impreuna eu dumneavoastra. iar studiu1 mai aprofundat a1 visului ne permite intr-adevar sa constatam ca E?ia1ti factori participa. Dar nu estc mai putin adevarat ca in unele eazuri asociatia ri~I l:eUye~tesau. talmaciri sigure.. intreprindem aceastA operatie. dar invatalYL. spul'lem noi. pe cind visul ramine lipsit de sens $i de coerenta. ci de un fapt gl:/ernat de 0 noua lege. Dar.erminate ale visului.. in lcgacu anmnite elemente det.. Procedind cum am aratat. 157 .i deformarea v]selo1'. Pe masura ce aceasti'i cercetare S2 unor cazuri din ce in' ce mai numeroase.rezult~~ele a. incon:.iexercitil activitatea impotriva dorinte1or inacceptabile..

il putem talmaci.'hnica care se interneisza pe euno:''iterea simbolurilor nu 0 inlocuie. Hbera a ideilor. simbolurile realizeaza intr-o oarecare masudl idealul vechii E.=-est ren0111en. Foarte interesante discutii }Jriv2."t In general nu sinteti 1a curent cu evenimente1e Ia zi care au PU. Chiar persoane chibzuite 'ii inform ate. pe care. Ea nu face dedt s-o cO:11p1etez2 p~ a~easta din urma.Sllra cu aCeiJl<. 'in caEtate de talmacirl stabile.Llt provoea visul 'i1 ca ideHe . adesea putem interp1'eta un vis fani niei 0 dificultate. examinind mai inainte raporturile care exista intre elementele vjsului 91 substraturile 1m'. au refuzat sa 0 urmeze pe aeeastft ] ~-'. nu era nevoie sa recurgem la am:ntirile autorulLli visuhli.1~it sa reLlnin1 un nllmar destul de rnure din aceste talmaciri certe.i amintirile subiedu1ui analizat sint acelea care vii dau eunoa'iterea a ceea ce numim context psihic.r Sper. de "lltfel. conditiile in care e1 traie'ite 'ii trairi1e care au precedat visul. furnizindu-i date utile.i ca. Aeestui r(. de drum impreunii eu psihanaliza. personalitatea autoru1ui visului.In urma unor cxperiente repetate~ aTn re1. In plus. spre a Ie intelege. vis ~j tat118circa sa ii dam mrTle]e de raport simboIic.i ineon'iUent s-a lovit de 0 rezistenta din cele mai inversnnate. Nu va lasati insa sedu:.~ r. am anUDtat atunci 'ii 0 a patra categoric. .te '-lceea C(.iil impune futa de autorul visu1u1 ..st::1D_tex:lsteTlt Intxe Llnui. Vorn vedea in a daua -parte a acest0i expunc{'i cum se a. Cind cun03'item simbolurlle uzuo.~ 'itlti ea vlsel~ pe care Ie aveti de interpretat nu apartin intotdeauna unoI' persoane pe cate Ie cunod'iteti bine. nu ar Ii Glpabil s:i adauge nirnic la simb01..l facilitate. de asemenea..l de aeeast.od de int2Tpr2tare vi sc pare IDc:l ~i rnai TlesigLlr ~i rnai dernll de critica dccit acela care fa. I/om spune 1nainte de toate ca. Sarcina noastra nu consti\ in a executa tururl de forta.q. In afara acestor trei categorii de raporturi.ipopularci interpretari a viselor. Cil1d.lrc se intcrneiaza pc asociatie si nu se poate n13.) in acest n:oment. In cee:l ce oriveste insa eunoasterea contextului psihie al autorulni visului. poate fi 0 aluzie referitoare la acest substrat sau reprezentare a sa figurata. c.socier0a.. de c:~n-ene VOln ocupa If'la-' inte de a ne expune observatiile mal speC'ialeeu privire 1a slmbolisticiL Simbolistica constituie pO:lte capitolul eel mai interesant al teori'2i viselor.td. nu am numit-o.'sC a.~port COD. Irni ve~i obiecta ca aces! rl. T. treb~ie s. Era tocrnai raportul simbolic. este eu totul ciudat.ce apel la c1. ca coneeptia simbolica a raporturiloI' dintre vis .le ale viselo!'. care au mers 0 buna bueaT:J. sa interpretam un vis LiT'ii a mai chestiona pe autorul aeestuia care. acela pe care 11 introduce'. in anumlte circumstante. Dar inteI'vine aid un alt element. amintiti ea. in treacat fie zis..ociatiei nu ne ajut<~ niciodata sa obtlnem talmaciri certe ale elementelor viselor. el constituie 0 I'elaxare binefacatoare fata de efortul penibil Ia care obliga iflterogarea autorului visului. am stabilIt ca e1ementul unui vis poate Ii fata de substratul acestuia ceea ce este partea fata de Intreg .. elernentul insu'i1 fEnd un simboI al gindidi ineon'itiente a visului... liber. Un ascmenea tur ek. ideal de care tehnica noastra s-a indepartat multo Ele ne permit..jLlng-2 1a Cllnoa~terea sernnificatiei J 01". observam ea est€' yorba de interpretdri care al' fi putut Ii obtinute 'ii daca ne baZlm exclusiv pe cuno'itintele nO:lstre ca. FEu'a indoiala ea vEl.. ehiar daca avem in veclere conexiunile de care va £i yorba mai incolo. ca nu ati uitd cd tehnica a'. ca sa zicem a'ia. forta este maguEtor pentru interpret E.

moartea. ba mai mull: autorul visului sa nu se arate nicidecum dispus sa recunoasca respectiva comparatie atunci cinc1Ii este infati9ata. reprezinta femei. Parintii au ca simboluri imparatuL ~i imparCiteasa. surorile. Psihanaliza a confirm at clescooeririle lui Sherner. care au ca simboluri mid animale. Darnu ajunge o comparatie oarecare pentru ca acest rap art sa se stabileasca. A. ca insu~i autorul visului san-o cunoasca 9i sa nu se slujeasca de ea.:ti nimic in Iegatura eu ea . Poate yom gasi mai tirziu uneleindicii privitoare la aceasta necunoscu ta. acel tertium comparationis al presupusei comparatii. ca notiunea de simbal nu este :inca net delimitata. de reprezentare etc. daca simbolul este 0 comparatie. regele ~i regina sau alte persoane respeetabile : in . rara a . in aIte cazuri. frati sau surori. ca ea se apropie chiar 9i de notiunea de aluzie. Trebuie sa convenim. ar fi ciudat ca asochitia sa nu ne faca sa o descoperim. va ramine realmente ascuns. Vedeti. aduclndu-Ie de aIttel modificari esentiale. Casele cu peretii netezi reprezinta barbaV. normala a persoanei umane ca intreg. ea ea se confunda adesea cu aceea de substituire. de asemenea. acelea cu stucaturi ~i balcoane. Casa este aceea care constituie singura reprezentaretipica. Nu tot ceea ce poate fi eomparat cu un obiect sau un proees apare in vis ca simbol al acestui obiect sau proces . Dacii vrem sa pIasam cu· orice pret descoperirea simbolisticii visclor in epoca moderna. comparatia care Ie serve~te de baza este evidenta. incercind in timpul acestor descinderi cind placere. fie ea scoatcm pe cineva din apa sau ca sintem noi sco~i. trebuie 3a-1 consideram ca autor al acesteia pe filozoful K. f8:ra a putea spww care s[nt acestea.:i cu dragii ini111a ceea ce .:tiu in legatura cuaceasta. pe de aHa parte. nu alege in acest scop dedt anumite elemente aleideilor 1atente ale visului. 0 reflectie mai aprofundata ne va permite uneori sa descoperim acel factor comun care. ca raportul simbolic este a comparatie de un gen eu totul deosebit. Va. a carei ratiune ne scapa inca. In afara de aceasta. a facut· aIte de3coperiri rasunc'itocire.~i aIte citeva Iucruri..adar. a>.cale.. Exista insaaltele in legatura eu care sintem obligati sa ne intrebam unde trebuie sa cautam fadorul comun. In unele simboluri. Esenta raportului simbolic consUi intr-o comparatie . Desigur ca acum doriti sa aflati dte ceva asupra naturE simboluriJor in vise. pe nedrept dupa opinia noastra.prevenindu-va totodata ca acest fenomen inca nu ne este aEt de clar pe cit am vrea sa fie. pe baza studierii unor exemple. Obiectele care i~i gasesc in vise 0 reprezentare simbolica sint putin numeroase. Simbolistica este astfel limitata din t0ate direetiiie. de care ne putem agata. care dorea Sa-I atribuie 0 importanta de prim ordin. Corpul uman in ansamblul sau. fratH.:terea este aproape totdeauna reprezentata de a ac~iune in care apa este principalul factor: visam fie ca ne aruncam in apa sau ca ie9im din apil. parintii. Na. acest fel vlsele in care figureaza parintii se desfa~02ra intr-o atmosfera de pietate. lar aceastil atitudine este cu aUt mai ciudatii cu cit simbolismul nu esteo caracteristica proprie numai visului 9i descoperirea simbo1ului nu este opera psihanalizei care. eu alte cuvinte ea intre acca .Mai putin tandre s1nt visele in care apar ucopii. Schemer (186}). Pe de alta parte. insecte. na~terea. copHi. Acest fapt a fast reeunoscut deja de catre Scherner. visul. departe de asimboliza arice. cind angoasa. goliciunea . Presupunem ca 2ceasta comparatie cere anumite conditii.. Adesea ne vedem in: vis alunecind pe fat ada case10r. vol imparta.

1l1e . 1\0 sexuale. Dal' co putem face? Cum este pontru prima data dnd.biUi etc. care sInt foarte variate. l' t'. Cantral' reprezentarilor din vise. Este domeniul vietH sexuale. printr-o caV5torie eli trenuL. in aceste expuneri.cam insa 0 surpriza .tiintei. sau ehiar arme de foe. in intregul sau. ea gase9te corect .'.uale. Faptul e2. pentru organele sexuale ale omului.a fel ca fiecare obiect poate fl exprimat prin simboluri mil1tip1e. adidi revolvcruL In co~marurile fete lor urmarirea de c..LC gram"ele mere ee12 . N~ ~"nai .c' d' 'd v .i convenabil sa spuna lucrurilor pc nume 9i eonsidera ca acosta este 2('1 mai bun mijloc de a se fed de reticentetu1buratoare. al relatlilor sex. 1 'v. in a:. nu trebuie sa existe una pentru folosinta tinerelor fete iar doarrmele pe care Ie zaresc printre clumnec:voastra au dOTH si'i arate eElprin prezent. sinistre. prezlnta Importanta simbolic6 lndeo~)ebi numarul sacru 3. iJ'/cm de vorbit unui auditoriu eornpus din reprezentantii eelor dou{. vom aborcla prcblema vietH sexuale.. adtca: bastoane. cum ar Ii Elmpile en suspensor. avind toate nproape aceea9i valoare. creioanele.. Este un fapt ~are a displacut tuturor acelora ~are au~avut pri~ sa-1 constate. arm a care prin forma sa se preteaza In mod special aceast. In cursul interpretarii 1nce:.aua genun ae reprezentaT1 : .tiinta ad 'U. apoi in obiecte care. PsihanaJiza nu are niei un motiv sa vorbeasca prin eufern1sme sau sa se multumeasca eu a1uzli. va trebui 38. pistoale in '''fwd deosebit.. yom aborda un do.a lor aici ele doresc sa fie tratate.:nn Delphini. penisul. llu. s~' ~}lerQ .pe l:eSIJ11.. .neniu ale earui ohieete 9i cantinut sint reprezentate de 0 simbolistiea cxtr(. in mod egal eu barbatii.ern-i tate~ Moartea iminenta este inlocuiUi in vis prin pLecare.nep1acuta.a eomparatie.oare prin forma. arbori etc. izvoare tz!}nitoure. pot patrunde in interiorul unui corp.susceptibile de alungiri. ibriee. suI? . . ca 9i prin alte obieete. stiIpi. JVlajoritatea sllnboltl- ...I. sCibii.ime de reprezentari pe care le putem numi simbolice Eii in care eel mal adeS2'" este evident factoru1 comun a1 comparatiei. de 0 muli.putin intelieSle reprezentarea membrulu1 masculm prm obleCTcdm care curge un lichid : robinet.jtre un am inarmat eu un cutit sau cu 0 arma de foe joaca un 1'01esen.Abandan.. gi'lse::. umbreLe.' maartea efectivA este reprez2nta~q prin anumite prevestiri So vede aid cum obscure.. Asemcnea obiecte se intilnesc eel mar' frecvent in simbolistica viselor ~i interpretarea lor nu pl'ezinta ni~i 0 clifl~ulb~e. Ded visul dispune. producind raniri: arrne ascutite de toate felurile. simbolurile care le desemneaza sint extraordinar de numeroase.te ap. al actelor rilor din vise sfnt simboluri sexuale.incl aceastil enumerare maj dcgraba saraea. va spun cum inteleg sa tratez aceasta tema. Partea pdncipala a aparatului genital masculin 9i coa mai vrednica de interes pentru ambele sexe. internretarile simbolurilor sint cum TIU S8 Doate T1}:li monotone.m de baga~{l 9i variaUi. pfLeLe peniTu unghii. FaptuI ca tocurile de scris. ea nu incearca nid un sentirncnt de jena de a so ocupa de acest subiect important. In ceca ce privc:.pcrsoana ~i au torul visului exist~l 0 re18tie de paternitate/n18t.'ri. cum ar Ii pw}ti.c '.:te substitutele simbolicemaiintli.EnDolunJe 91 alu.in obiecte care li slnt asemi'. pwnspade. se>e nu schimba eu n1m1e lucrurile.n.\ra::111 genital al b21rbatuJui. Tot a~a cum nu existil :. al arganelor <- ge-nitc~le.i uniforme. Pc c:ind continuturile simbo1izate sint putin numeroase. creiounele ell ndn6. goliciunea prin Twine {. Dar aid ne aflam in fata unci dispraportii remareabile. cum a1' fi cutite.. ca 9i penisul.

aviocmelor 9i chiar dirijabilelor Zezrpelin. cum ar fi lemnul sau hiTtia. Dar visul cunoao. De ee parada ~i mantalw au eapatat acela9i inteles? Nu este u~or sEtghicim acest lucru. yom fi in majoritatea cazurilor obligati sa admitem aceasta semnificatie..i la virsta aduWi care precede rapor~ turile sexuale acela'ii 1'01 ea 'ii penisul barbatulu1. Nu-mi obiectati la aceasta eu faptul ca femeile pot 9i ele sa viseze ca zboara. gropi. Dintre psihana1i:. El face din organul sexual ins9. cuptoare 'ii mai ales camere S8 raporteaza mai degraba la uter dedt la aparatul genitalpropriu-zis. ale co1'pului feminin. WZl.i implineasdi aceasta dorinta eu ajutorul acelora~i senzatii ca acelea incercate de barb at. de a simbo1iza erectia. buzunare etc. 404 161 .iafla repre11 cd. ~ U$a ~i portaL devenind la r1:ndu-le simboluri care desemneaza orificiul genital. Fed ern este acela care a stabilit aceasta interpretare eu ajutorul unoI' dovezi eu neputinta de respins. dar mai ales faimosul simbol al ~arpeLui.ti. meLcd si scoicile s1nt ineontestabil simboluri' feminine.teo. mai marl. ea fiind simboliea. de asemenea. ca 'ii obiectele facute din aceste materiale ca masa si cartea. dar chiar 'ii un experimentator aUt de impartial 'it poate aUt de ignorant int1'-ale psihanalizei ca M 0 u r 1 y-V 0 I d a ajuns la aeelea. Trebuie eonsiderati ea faclnd parte din aparatul genital sinH care. a creat reprezentarea simbolica Cu ajutorul baloanelor. cufere.iun alt mijloc. lrisu::. Simbolul camera se include aid in acela de casa. De fapt poseda in aparatul ei genital . in sfir'ilt.tem eu toW 'ii in care zborurile detin un 1'01 aUt de important trebuie interpretate ca avind la baza 0 excitatie sexuaia generaHi... biserica 'ii capela. Cred ca luind in considerare ansamblul vlsului ~i tinind seama de organele corespondente ale femeii. con9ticnta sau incon'itienta. Vaporul face 'ii 81 parte din aceasta serie. vase ~i stide. peyteri.i conduzii.0. Dupa cum vedeti. estc extren~ de frecvent[l 1a femeie. ditorisul. cum ar fi mina sau pidorul. VOID cita reptiLele ~i pe~lii. Insu'iirea deosebita pc care 0 are acesta de a invinge gravitatia. nu toate aeestc simbolud sbI de fel de inteligibile.un mie membru asemanator penisului 1a barbat.. trebuie considerata. gum ca simbol al orificiului vaginal ~i.11'8 care formeaza 0 parte a fenomenului erectiei..Amintiti-va mai cur:ind ea visele noastre se VOl'realizarea unoI' dorinte si ca dOl~inta a fi· barbat. indepline'ite in eopiliirie . in timpul s0111nului.docande ~i aIte instrumente sint incontestabil reprezenUiri simbolice ale organului sexual masculin depin de de 0 coneeptie simpla in legiltura eu ncest organ... Sa nu va rnirati daea va spun ea vlsele atlt de frumoase pc care Ie eunoa:. Dintre animale. Sa mai citam. Aparatul genital al femeii este reprezentat in mod simbolic pdn toate obiectele a CarOl' caracteristica consta in aeeea ea circumseriu 0 cavitate in care poate £i introdus ceva : mine.. mult mal exprcsiv. dintre edificii.1 cscnta persoanei 'ii 0 pune sa zboare.. Ne putem 1ntreba. fenomenul de erectie.. in urma experientelor sale care eonstau in a da b1'atelor 'ii picioarelor.P. 'ii aeest membru rninuscul. Unele simboluri ea dulapuri. '1. Mai au semnificatie sirnbolica anumite materiale. Printre simbolurile sexuale masculine mai putin inteligibile.mai rnult sau mai putin versati in anatomie nu Val' gasi nimie uimitor in faptul eii femeia este in stare sa-. cutli de toate £ormele. daca substituirea organului sexual masculin printr-un a1t membru. Aceia dintre dumneavoastra care s1n1. pozltii artifidale. dintre ~rganele eorpului. eEl ~i celelalte emisfere. dar semnificatia lor simboliea este incontestabila.

ca buzunarul. 0 fetitii sau un biiietel.simbolizata prin tot felul de executii muzicale. fire~te. slnt exceptate de .dfeminina. lemnul. Sinteti Uberi sa cautati ratiunea faptului. formele corpului . dar uneori :. Inceplnd nu cu ceea ce reprezinta simbolul. pe dnd impozantul mecanism al aparatului genital al b. mai adilugam anumite activitati manuale ~i. potrivit informatiilor de care dispunem. ascensiunea. ca raportindu-se la aceastil eategorie. voi trece 'in revista domeniile din care au fast 'imnrumutate simbolurile sexuale. a1"ma.. activWltile ritmice. ca ~i actul de a urca pe 0 seara etc. Cravata. paduri.?R. rampa. Toate aeestea ramill de ne1nteles atlt timp c'it nu sintem la curent eu dezvoltarea reprezentarilor sexuale ale oamenilor. Satisfaetia sexual<'iobtinuta fara eoneursul unei persoane de sex opus este . Alteori. dulciurile servesc adesea la simbolizarea placerii sexuale. Putem cita. de aItfel simbolurile cele mai frapante. 0 reprezentare eu totul deosebita este eaderea unui dinte. uniformele sint. eu senmifieatie 'in genere masculina. eu taate ca adesea dintr-un alt punct de vedere dedt eel sexual. mantaua serveste la desemnarea unui barbat. ' Un alt simbol interesant al aparatului genital al femeii este reprezentat de lildita cu bijuterii. Meditind mai inde162 .zentarea simbolica in mere. $i una ~i alta comportil multe aspecte care contrazlc a~teptarile noastre. Sa. persoanei iubite ._ eEl ~i aceidentele violente. piersici. ci eu simbolul insu~i. Multe simboluri desemneaza un organ gei1italin g~neral . este 'in chip manifest un simbal maseulin. ell stinci. apa. Un simbal abscnT de aeest gen este palaria. simboIuri destinate sa exprime goliciunea. eoborirea bl"USCa. In anumite cazuri aceasta ambiguitate a simbolurilor poate sa nu fie dedt aparentil. Topografia complicata a aparatului genital al femeii determina adesea reprezentarea acestuia sub forma unui· peisaj. dar in mod sigur feminine. amcl1intarea eu 0 anna.iirbatului este simbolizat sub forma tuturor felurilor de masini complicate. care sint masa. care atirna pe piept ~i care nu este purtata de femei.unei ramuri sint reprezentari subtil simbolice ale onanismului. papucul desemneaza simbolicorganele genitale ale femeii. Utilizarea ~i talmacirea aeestor simboluri s'int mai putin simple declt poate ca 1e credeti. greu de descris. al unui tufi$. poate orice acoperamint de cap 'in general. Alunecarea. sTnt cu siguranta simboluri ale raporturilor sexuale. cutia. fructe in generaL Pilozitatea zone101' genitale la cele doua sexe este reprezentata in vis sub aspectul unei paduri. 'intre altele prin cintatul la pian. treptele.indiferent daca este 'masculin sau feminin: acesta este cazul simbolurilor 'in care apare Ull copil mie. ehiar ~i 'in vis. Scam. completind aceasta eercetare eu c'iteva ~onsideratii referitoare in special la simbolurile al carol' factor comun ramine abseur. extractia unei masele : simbolul acesta semnifica in mod cert castrarea. constatam faptul incredibil ea deosebirile sexuale slnt adesea abia schitate in renrezentarile simbolice. echitatia. 9i invers. pantoful. Am 9i diseutat despre aeeste simboluri enigmatice. ca dansul. Tot a. ca de exemplu faptul de a fi zdrobit de un Qutomobil. Simbolurile destinate sa reprezinte In mod special raporturile sexuale sint mai putin numeroase In vise dedt s-ar crede. Lenjeria alba. smulgerea . un simbol maseulin desel~1neaza 0 parte a aparatului genital feminin. privita ca 0 pedeapsa pentru masturbare. giuvaer ~i eomoara s'int dezmierdarile adresate. In consecinta. pinza sint in general simboluri feminine. a ~tim deja.utilizarea simbolica bisexuaUi. hainele.

. avem 0 substituire simbolica 1) Tradueerea Hterala pentru sintagma "altes Haus". Ia prima vedere. fara corespondent in limba romana. a patimilor. iar cheia este incontestabil . Muntele. Mugurii 9i florile semnaleaza organelegenitale ale femeH 9i In special virginitatea. Reprezentarea dezvoltindu-se. Cunoa9tem deja simbolul camera. am spus.i autorul visului nu ne da nid 0 lamurire in aceasta privinta sau nu ne da decIt informatii absolut nesatisfacatoare ? Raspund : aceasta clmo39te:re provine din diverse izvoare. gasim ca factor eomun ritmica ascensiunii. sa-mi spuneti : "Ascultindu-va. pe care adesea 0 intelegem fara cea mai mica dificultate. ceea ce i9i gase9te 0 paralelain b~sme. observatie valabiUi lli pentru alte expresii Intilnite mai departe. adidi din studiul moravurilor.i simbolistica S8 regase9te in limbajul nostru curent : in acest fel. poate ea 91 crescendo-ul excitatlei: jena In respiratie.. care mizeaza aid pe un idiotism stricto sensu. proverbelor ~i cintecelor diferitelor popoare. apoi a instinctelor 1'ele.un simbal masculin. Singura expresia "a tine casa" (eu cineva) se apropie oarecum de semnificatia la care se refera Freud. Aceasti. decit simboluri sexuale ~i nimic mai muit 1<> Sint de acord ea sint pe lumea aceasta lucrur.. orice ve~mint pe care-l pun em pe noi. Am mentionat deja peisajul. Toate obieetele ee ne inconjoara. pe dnd insw. iar prima intrebare care 5e pune in mod firesc este urmatoarea: cum putem noi cunoa:. Corpul uman. stinca sint simboluri ale organului sexual masculin. Ba se poate ca. intra rile 9i ie9irile din.iglume. Pare. din acest simbol fae parte de asemenea ferestrele. simbolisticii viselor. dupa opinia dumneavoastra. Camera inchisa. gri'idina. Nu credeti ca in multe basme care ineep prin formula " A fost odata un -. u.iIn profunzime. adesea este reprezentat. fatadele. exasperati. care simbolizeaza aecesul in activitatile corpului. de orificii ale corpului. prin simbolul casei. netede sau impodobite eu stucaturi :. camera dobindesc semnificatia de deschideri.aproape la acestea. De altfel ele sint deparate de a fi complete.i ba1coane care pot servi drept puncte de sprijin. Cred insa ca enumerarea facuia este mai muIt decit sufieienta. orice lucru pe care puhem mina nu ar £i deci..imituri. Regasim pretutindeni aceea9i simbolistica. (Nota trad. Examinind fiecare din aceste surse unele dupa altele.) 163 . din folclor. un simbol frecvent al organului sexual feminin. bizar ca parintii sa fie reprezentati in vis sub infatisarea unui euplu'regal sau imperial. Animalele salbatice servesc la reprezentarea in primul rind a oamenilor pasionati.. din farse :. camera deschisa fac parte din aceea9i simbolistidi. ferestrele.i uimitoare. dinbasme :. pe un vechi amie il salutam spunindu-i "easa batrina" 1). portile. or. ci sinul.te semnificatia simbolurilor onJrice. ea reprezentare a aparatului genital al femeii. Fructul deser:nneaza nti copilul. imnarat'si 0 impiirateasa".. Acestea sint materialele care intra in compozitiq.~ile. descoperim un asemenea paralelism cu simbolistica viselor incH interpretarile noastre VOl' doblndi un grad de certitudine sporit din aeest examen. Amintiti-va in legatura cu aceasta ca florile sint cuadevarat organele genitale ale plantelor. expunerea noastra putlnd Ii extinsa atit in dimensiunile sale orizontale cif :.. dupa parerea lul Seherner. am zice ea traim intr-un univers de simboluri sexuale. iar despre cite unul zlcem ca nu totul este in ordine la "etajul sau superior" . obiceiurilor. pe masura ce sulm.l. din studiul limbajului poetic 9i al limbajului comun.

Or.i a se na. In familie copiii s1nt adesea numiti. Nu afirmca toti eei ce viseaza cunose toate aceste lueruri.in general. supuse de O.i sa intelegem ratiunea care a facut dinel un simbol al maternitatii. nu avem aid 0 reminiscenta a reflectiei bine cunoseute a oamenilor . folosim stucaturile ea puncte de sprijin. Materia din care este facut un lucru este ea un fel de mama a acestuia.d. intemeietorul imperiului mesopotamian. (Nota trad. Ni S-i.teului castelului in care locuia. in balti. materie bruta. dar creel ca nid nu au nevoie sa Ie eunoasca... Na. deci tot in apa. care inseamna materie.cientii mei. Fara indoiala ca recunoasteti in cuvintul madeira cuvintu1 latin materia u~or modificat ~i care. A fost gasH pe malul ele.i despre aceste euno~tinte afirm ca ele nu au eontribuit eu nimie la formarea simbolului. .opilarie. eu capitala Ja Agado~. mama. In miturile privitoare la na9terea cronor. fiecare mamifer. auzind aceasta istorie.te inseamna pentru el a ie~i din apE\. Impilratul insu~i i~i spune tatCi a1 tarii. In ceea ee prive~te lemnul... deoareee ea era pe atunci acoperita de paduri.i ddilcina cu cuvintu1 grecesc 0"'1). Fara indoia1a eil autorul visu1ui stie 1ucruri care i-au fost povestite in <. nu uitati ca acest simbol poate fi considerat ea punind in evidenta 0 dubla legatura eu adevaru1 transformismului : pe de 0 parte (~i avem aiei un fapt din epoci foarte indepartate) toate mamiferele terestre...1 spus odinioara -ea barza este aceea care aduce copHi. in anul 2800 1. Dar adesea se intlmpla ca un cuvint generic sa sfi1'~easca prin a desemna un obiect particular. descind din animale acvatice. din Agados. . Rank unei analize comparate (cel mai veehi este acela privind na9te1'ea regelui Sargon. Deci toemai aceasta straveche conceptie s-a perpetuat in fo1osirea simbolului lemn pentru femeie. inclusiv stramo.) 3). iar n01 Ie spun em cu compasiune : bietii vienni$ori 2) • Dar sa revenim la simbo1ul casa ~i la derivatele sale. Dar unde traie9te ea? Pe malul 3pe10r.din popor la adresa unei femei eu sinii foarte dezvo1tati: ai de ce sa te apuci? In aceea~i imprejurare.a formulei "A fost odati! un tata . Tot in gluma copino. in vis.. primu1 nascut primind titlul de print mO$tenitor.i salvarea "das a1''/1"l.>i 0 mama ?\. dar ehiar .i cum a1' vol sa confirme interpretarea noastra care vede in lemn un simbol feminin. printi. disparuse 0 intreaga dupa-amiaza de acasa. spunind : "lata 0 femeie care are 0 gramadil de lemne in fat a easei"...inseamna rnaterie . nume care i-a fost dat de portughezii care au descoperit-o. adiea in lichidul amniotic din uterul mamei . 1a ~indu-i.. (Nota tn. in glumil. ca .) 2) 3) 164 . Or.. scufundarea in ap. Or. eeea ee vrea sa spuna ca te na~ti sau e~ti nascut... In limba portugheza Jl/ladeira inseamna tocmai lemn. pe atunci eopU de gn'ldinita. Cuvintu1 german Ho1z (== lemn) a1' avea .' Ii se spune viermi.n.iii omului. exista in Atlantic 0 insula numita Madera.i din apa.aceea.terea este eu regularitate exprimata in vis printr-o relatie eu apa: te seufunzi in apa sau ie. mama.e. oamenii din popor se mai exprima ~i altfel. . a1 feminitatii.) Saragon T. un simbol al ma ternitil tii.e WU1'm" in textul original. cuvintu1 materia este un derivat de la mater.ii pe care urma sEl-i aduca barza. dadi nu chemam in ajutor lingvistiea comparata. Cind.. aplecat cu fata la apa 9i incercind sa zareasca pc fund copila.i petreee prima faza a existentei sale in apa. Unu1 dintre pu. nu vom reu. fieeare om i. pe de aIta parte.

din apa joad't un 1'01 predominant. Etimologistii sint a. ea de un tJrirn ncexp1orat. claca este yorba de 0 persoana raposata. Cartile sfinte ale evreilor sint. 'a facut loc InuHar neintelegeri. Coplii estropiati se nasc din cauza ca sotul rastoarna. in c[~zul in "'caremireas:: n-a -fast virgin.. din asupra SimboHsticii se:ruule in Biblie $i Talmud. Levy. Simbolistica sexuala nu este nici ea proprie doar visu1ui. 5i in acest eaz en snstin ca simbolul nu are nirnic de:.. de unde nici un ciiWtor (no traveller) nu se mai 1ntoa1'ce. in care un ovreia~ inteligent e intrebat : "Care a fost mama lni Ivloise?" EI raspunde iara nici 0 ezitare : "Printesa. m. faru a sti Doate ca s-a folosit astfel de un simbol sexuaL In Noul Testament se' sp'une: femeia este un vas fragil. dovedind astfel ca a descoperit semnificatia exacta a mitului. 0 persoana care a salvat un copn din apa.) eu putere de cirCd- 105 .. (Nota tract. De altfel.aface cu aceasti1 explicatie pentru u~u1 copiilor. Ond. sa mearga ell impolitetea pina CleoloincH sa trateze 0 femeie drept "Ia~a batrina" 4). in stUul lor atlt de apropiat de poezie. analoage acelora care se manifesta in vis. Exista 0 anecdota bine cunoscuta. facem din aeeasta persoana mama. a conjurat umbra acesteia sa-i dea ve~ti desp"~e 1) "alte SchW:htcl" in textul original.Asta pretinde ea". 5-a intimplat fiecaruia dintre durnneavoastra. atu11ci cind un copil cere ve~ti despre 0 persoana pe care 11-a mai vazut-o de mult.c:eia care au facut verosimila presupuncrea ca vaporu1 estc' 0 reprezental'e simboliea a femeii: substantivul Schiff (. in mit.\ di a gasit 1L$a s]]a1'[({. Femeiaspune despre sotul ei : i-am pus masa. Faptul ea cuutorul este simbolu1 femeii si a1 uteru1ui ne este confirmat de legcnda g. san pur 9! simplu 0 mama. De cind 10curi1e de ingropaciune au fost separate de locuinte. care servca initial pentru a desernna un vas de argl1a. Rank a stabilit ca este yorba aid de reprezentarile simbolice ale na~terii. Tinaru1 sot se plinge. exista obiceiul de a i se raspnnde.tiu cit de importanta era reprezentarea unei ciilEitorii in imparatia morta in religia Egiptului antic. Plecarea simbolizeaza in vis moartea. ca ea a plecat intr-o calatorie. printesa doar I-a salvat de la inec. in Clntarea Clntarilor. Chiar 9i in eonversatiile noastre zilnice ni se intimp1a aclesea sa vorbim d2spre ultima calatode. IVlc~ lissa.'eceasca privitoare Ia periandru din Carint ~i consoarta sa. Cind visum ea ne-a salvat 0 persoana de la inee. marturise~te a £i chiar mama acestuia. expresii care nu au fast intotde2una intelese exact si a CarOl'interpretare. in· Dceasta literatura gasim 9i I'eprezentarea femeii prin simbolul masCi. cia)' cl 0 va T'listunu. Am Iuat ac. intesate de expresii imprumutate din simbolistica sexuala. fie ~i numai 0 singura data in via\:d. Poetul se sluje')te de acela~i simbol cind ne vorbe9te de lumea de dincolo. L. de exemplu. -'Ba nu. dupa ce ~i-a ucis din gelozle femeia iubiti:l. In literatura ebraka de mal tirziu gasim foarte frecvent simbolul care reprezinta femeia ca pc 0 easa' a dil'ei usa cor{~spundeorificiului genital. Toti cunoscatorii vechilor rituri :. .nsa. :Mai sint apoi numeroase1e exemp1are din cartea mortilor care. riposteaza ovreia~ul. de exern""' pIn. tara corespondent laFe in limba rom[ma. potrivit istoricului Herodot.vapor). i se obiectcaza.este inforrnatii dintr-o monografie a d. nu ar fi In realitate dccit 0 modHlcarc a cuvintuluiSchaff (= strachina). tiranu1. ca un Baedecker.. aceasta ultima calatorie a mortu1ui a devenit 0 realitate. insotea mumia in acest voiaj. De ~1semenea.

In masura in care Freud nu depa. In Anthrapophyteia. moarta $i-a dezviHuit prezenta. spun em "Sublima Poarta". in cursu 1 acestor ultimi ani.. care slujea sa desemneze pe suveranii Egiptului antic insernna "mare a curte" (in vechiul Orient curtile disnuse intre nortile duble ale arasului lOr au locuri de adunare.) G) 166 . S. care va VOl' spune ce 1'01 insemnat indepline9te tarina hreinitOGre in renrezentarile si in culte~'~ popoarelor vechi si in ce masura concepti a d~spre agricultura a fost determinata de acest simbol. amintindu-i lui Periandru ca e1 i$i biigase pUnea intr-un cuptar rece. Mai avem ~i aUe motive sa admitem ea raportul simbolic poate depa~ilimitele lingvistice. nu fie exprimata in limbajul curent sub 0 forma comica. Simbolul cas.i aIte reprezentari simbolice ale femeii : cetatea. cuvintul faraon. multe dintre expresiile textului lui Fred. citim ca in unele regiuni ale Germaniei se spune despre 0 femeie care a nascut : s-a surpat cuptorul. truge coincidenta de simbol. in eiuda absentei oricarei asemanari intre cele doua euvlnte in limbile lor mateTne respective. este impregnata profund de simbolistica sexuaIa. In ceea ce prive$te reprezentarile simbo1ice ale organului sexual a1. pe romane~te ar trebui sa. sub 0 forma poetica.. in ceeace prive9te aceasta interpretare..] ne este deja cunoscut sub acest raport . Daca socotiti uimitor faptul ca peisajele servesc atit de des in vise 1a reprezentarea simboliea a aparahlui genital al femeii. adresata femeilor. camera semnifica intotdeauna femeie. lipsite de corespondent functional in limba romana. Flacara simbolizeaza totdeauna organul genital al barbatului. admitem o. l'vlai curind a~ crede ca doar in masura in care desemneaza spatiul in care se aflii adapostit Elmul camera a devenit simbolul femeii. de exemplu. Veti fi tentati sa cautati in limbaj reprezent'lrea simbolica a femeii : nu se spune oare ('in limb a germana) FTCiuenzimmer (= camera femeii) in loc de Frau (= doamna. vulgara sau. (Nota trad.sine. fortareata. ca ph~tele publice in luiTlea greco-ramana). se discuvint ce se trage din ucraineanul "haska" (= vipel'a). Kraus ~i care constituie 0 mina de in£ormatii fara egal pentru tot ceea ce prive~te viata sexuala a popoarelor. nu 51nt permise decH in cazul persoanelor care nu vorbesc limba germana ~i care. nid una care S[. iar vatra. in a~a fel incH trebuie Sa las grija stabilirii acestei distinctii pc seama unor psihanali9ti care a1' avea posibilitatea sa colecteze In aIte parti observatii In legatura cu persoane care nu vorbese dedt 0 singura Bmba. desemnind prin aceasta expresie pe sultan ~i guvernul sau. 80cot totu$i ca aceasta filiatie este eam superficiala. destinata sa desemneze un act pe care nici 0 alta persoana nu-l putea eunoa$te. ea sa sune natural. fapt deja recunoscut In trecut de cercetatorul vise10r Schubert (1862). OTa:juL Dubiile. prin urmare. IllS<1. nu exista. sInt incapabile sa ne inteleaga 5). Trebuie totU91 sa spun ca nkl unul din pacientii mei nu ignora cu totul limba germani'i. barbatului. casteluZ. cu tot eeea ce tine de aceasta. caz in care. femeie). Mai ales aventurarea In de~ertul pUn de miraje al interpretiIrilor etimologice ni se pare riscanta. publicata de F. ea uneori la scriitorii antichitapi. instruiti-va de la mitologi. spunem "hoa~ca biltrlna". inlocuindu-se astfel persoana umana prin spatiul locuibil care Ii este destinat? La fel. Or. A se vedea mai sus. am avut ocazia sa tratez un mare numar de pacienti straini ~i cred ca-mi am1ntesc ca in visele lor. expresia ofensatoare "alte Scl1achteI" (= "ladii batri:lla").e~tein asHel de demersuri pe Nietzsche. suna bizar urechii noastre. sinnl femeii.. Aprinderea focului. expresie voalata. Printre aceste reprezentari figureaza nu numai i !ntr-adevar. mitologia ~i stUul poetic neautorizeaza S[l.

purcelul este un veehi simbol al fecunditatii. pe dnd alte triburi. Faptul Cd la multe animale acuplarea se face prin incalecarea femelei de catre mascul nu este. a viseIo!'. ne vine aid in ajutor. este reprezentare a ominismului. scara face parte din simbolistica sexuala. !n limba francez2. un biHrin chefliu este numit "vieux mareheur".simbolurile care se manifesta in vise.ehiar vecine eu cele dintli. dupa parerea mea. 0 scara.ide interesanta a1' fi ocolectie de acest gen fiicuta nude 167 .. antropologia ne ofera un pandant 1a aceasta reprezentare. inlocuiesc circumciziunea prin extractia unui dinte. ca de exemplu diverse uneJte ~i indeosebi plugul. ciuperca este un simbal incontestabil al penisului. limba germana.:ant pe care cred ea putini il eunosc. Nu slnt dedt exemple. ca reprezentare simbolicEi a onanisnlului. Crinul frantuzesc cu trei ramificatii ~i emb1emele triskele (trei pidoare recurbate pornind dintr-o radacina comuna). acele bizare emb1eme din doua insule atit de departate una de alto. dedt reproduceri simboliee.i in zilele noastre toate amuletele purtatoare de noroc nu sint altceva dedt simbolurl genitale sau sexuale. Inchei expunerea mea prLl1 aceste exemple.1 barbatului. Smulgerea unei ramuri. Sa lasam la 0 parte chestiunea daca cifra 3 i~i datoreaza caracterul sacru acestui raport simbolic. 0 poteoava. intr-adevar. Trifoiul eu patru foi iulocuie'ite trifoiul eu tre1 fol Intr-adevar simbolic. ered Cd nu 1113. existind ciuperci care. strain de aceasta apropiere. Sicilia 9i insula Man. desigur.ite din comun : . de-aeum ca.anumitor arme ~i emblene. potcoava reproduce contururile orificiului genital al femeii. aratindu-ne ca cuvintul "a urea" este. utilizat intr-un sens esentialmente sexual. Nu yom face dedt citeva remarci cu privire la unul singur din aceste simboluri ie. dorim sa nu ne ocupam. c. prin caderea san seoaterea unui dinte. In plus.. unde cuvintul german Stufe se traduce prin cuvintul marche. Dar ceea ce este eu totul deosehit. din motive de economie. nu corespunde numai semnificatiilor vulgare ale acestui act. 5e stiu multe in legatura cu eele aratate mai sus ~i va imaginati lesne cit de variat~l o. un hornar. In rest. nu sint. iar hornarul cn seara face parte din 'colectie pentru ca exercita una din acele profesii cu care omul $tim din popor compara raporturile sexuale (vezi Anthropophyteia). faptu1 se explici'i prin semnificatia 101' simbolica. de asemenea. 0 ciuperea.. Examinati 0 eolectie din aceste amulete ce se poaria 1a git sub forma de colier: yeti gasi un trifoi eu patm foi.simbolul trinitatii (3). un purcel. stiIizate. 9tim ca unele triburi primitive de pe continentul african practica circumciziunea ca rit a1 pubertatii (spre a celebra intrarea tinarului in virsta virilitatii). Ceea eEl putem afirma insa sigur este ca daca obiecte alcatuite din trei parti (trifoiul. ale aparatului genital' 0..rii lor frapante eu organul sexual a1 bEirbatului . de exemplu) au dat forma lor. io. reprezentarea simbolica a organului sexual masculin acopera un domeniu foarte restrins. Reprezentarile organului sexual masculin erau considerate in antichitate puternice mijloace de aparare (Apotropaea) impotriva in:fluentelor nefaste 9i poate CEt trebuie sa vedem o reminiseenta a acestei eredinte in faptul ca ". in~el vdzind in circumciziunea practicata 1a atltea popoare un eehivalent sau un suceedaneu al castrarii. In germana se spune "a urea dupa femei" ~i "un veehi urcator". sau mai curInd a eastrarii considerate ca 0 pedeapsa pentru acest paeat.i datoreaza numele aseman8. pan. cum este Phallus impudicus. ci are 9i numcroase al1alogii mitologice. ci ~i altele. foarte controversat ~>ide care.

G. In al doilea rind. afla di femeia dumneavoastra de servlciu intelege sanserita. spun em ca.ravaliul care are lee in curs:uJ \riselor. rate de autorll "I/Isclor ~l nun~lal eu grell ani rel1~lt nOI In~lne sa grtlparrl Cileva. Este un rapt care nu v~i mira mai putin decit dadi . de-aC-UnlJ ca miturile :'it basmele. l}rin C2re aceste r(:rporturi njung sli se exprirne.n1uirea unui allenat inte1'esant carQ imaginase existenta unei "Umbi fundamenI){lrerea sa~ tale~' In care toateaccste ~.or sa ne dclm sealE2 de acest fapt ell ajutorul cOl1ceptiiJor psihologice actuale. pe dumneavoastra 9tit1 absolut sigu!' ca ea se trage dintr-un sat din Boemia 9i n-a studiat niciodata aceasta limba. ii t~} Apare aiei.1. raporturi sirnbolice nu apartin . comp~u'atii in urma carara unul dintre obiecte :. lucrare in care.tin1.::e instaleaza permanent in locul celuilalt.. far{l a pretinde cli epuizeaz2 tema. $tim. ·utilizeaz~.. muJte dintre ele nu Ie regasim in aHe domcnii. se fac de fiecare data pentru nevoile cauzei d 0 data pentru totdeauna. 6) De uncle poate proveni cunoa9terea acestor raporturi simbolice ?Umbajul curent mi ne furnizeazd dedt 0 parte infirma a acesteia.i nid nu-l recunoa~te in stare de veghe.fe1'1alte domenii s~nt c:l . in gernlen.". indiferent de deosehirile de limbii.e ·incon~tiente. Dar putinul pc care I-am spus necesita anumite eonc1uzii care.at.C nll cste 111ai putirl h1c]jcat:. de comparatii incon~tiente intre diverse obiecte. insa.~~i intreaga proble:na pornind de la vIs.'CI imagini stravechi CORstJLe langage onblif.11ui ~i l1U caracter1.:eeptia citor\ra :rcstu:ci disernin.) din care C. p!.L1 TILl Ie regasim. sint de natura sa dea de gindit . CU111 ati vL"izut) declt ici-colo. Putem doar S~i. ca ea faee parte din vlata psihicc'i incon9t1enta.) 7) A sc \'edca. Nume1'oasele analo~~i ~e ?are ~e pot 0. Fro m m.tienta. o alta catcgm'ie pastrll1du-se inca sub forme u~or In mai multe dmncnii:). De data aceasta. popJ:rul in proverbele 91 dntecele 11mbajul curent ~i in1aginatia poeticS.m~i ach~sea igr:o-... Ju n 15 . admitem decit tendinte incon~tiente.inlboUce erau. 1953. llnele a1tele colc.e in diferlte dOl"l1enii... de altfd. lingvistica etnologie. E. adieii tendinte pe CDxe le ignoram moment an sau pe 0 durat~l mai mu1t sau mai putin lungi:i. dar care a disparut. fUnd odcind disponibi1e. in legf\tura cu a('('asia. Nu este u. Aceste comparatli nu. lmi amintesc.prea departe.'\:'. acestc..ti in antropologie... cu c. resturi ale accstei lirn bi.'::elor nu oste dedt un rnic sector a1 accstuia . pe care nu-I cunoa9te . Ne aflaln mai inm in rata faptului ca nutorul are In dispozitia sa modul de expresie simbolic. S2. I)olnenlul simbolicului este extrem de intins.zeazli dcar t. ninl.autorului V1S1. mitologie. Pina acum nu arn avut nevoie S~l. \reEl in1presia c£i nc aflarrl in prezcnta unui mod de expresie vechi. mai multe capitaTe naturil visului ~i "artei" de a-I interprcta. (Nota tract. Aceasta expll~ catie nu ne conduce ins<3. I'v'Iulte slmboluri folosite in c:1t mu:I nu se manifesta in vis sau nu apar astfel dedt 1'areo1'i . dc{~jt S~l llt8_. aC'eea~i stm bolistica. dt desrwe bolurile din vise. de raporturi incon~tientc intre anumite iclei.diletanti ca noi. Payot: sint cODsacrate probleme! J08 . in legAtura eu ace. Paris. Dovada 0 avem in faptul ca ele sint identice la persc2r-' nele cele rnai diferite. ci de speciali. ccnceptia u:arhetipurilo'r£~ t face pivotul a~a-zisului incon~tient colectlv. 1a acela care vis'C'aza cunoa$terea simbolisticii este incG:r:. ca fond de tui>1d tezaurul nati\' al umanjt~~ii (Nota trad. este vorba de ceva mai mult: de cuno.:lsta. iar sirnbolisUea vi.

l-au 2pl.lrea astazj In vise In cdlitatc de siD1boluri dlJl aceasta sfera . unul care exprima actul ce1alalt munca activa.ta atitea sirnboluri legate de 'viata sexuala. de 0 contributie.ai mult cIa declt prime:.te. trebuie sa fitl surprin~i eel simboJistiea in celelalte domenii nu e"te in mod necesar. Da. cu>]. 111 gerieral. etnologia.~~ILorg~_n_~n 1 ~ • .ar spunE Cd o~1Ul mlhv nu s-a resemndt sa munceasca decIt facmd elm ace~"sta echlvalentul la-nsc..e accste analogii evocate in legatura cu slmbolistica viselor Vi'l vor bgadui sa va faceti 0 idee despre psihanaliza ca cliscipIina de un interes general.'trui lucrarl independente de psihanaJizd.. Beneficiem de eur1nd.In al trellea rind. aceasta sch1111bare de destlnatie antrenind degradarea lor treptata. IVlunca era ereetuata In comun. obiectele care au purtat altcldata YlU1TI·e eEl obicc'tele legate de sfe~~a ~1 Viat3 scx1...e 0 posibHitute de a lntcJege sirnbolistica vlselor.. fondat. d. slnt mitologia. psihologia popolreIo". Trebuie ima sa retinem prlneipiul c. dupa ce au n. Raportul simbolic ar £i supravietuiwrul \r.. Un lingvlst. ~ 'I O1'n11 }' b" .1 din aceasta 'lia~8. S.tit~lti de Cllvinte. de ce... 3 ra~ta~!~l . spre a S2 fixa clefinHiv in domeniul mun~ji. ale CarOl' cercetari sint susceptibHe sa ne furnizeze datele ~ele 'mai pretioase.t de semnificatia sa sexuaL'i. Primele sunete articulate auservit 1a comunicarca idoilor ~i la chemarea partenezarea munCH In co. clar psihanaliza est.:'Ii exclusiv sexuala. -1J. care fUS2se asimilata eu acest act. l' l' 't' ~.elalte ~tiinte. . a Insc:..lscoeit un euvbt nou eu s?mnificatie sexuala. stiinb religiilor.ca ipoteza c12. In acest felcuvintul muncH in cornun aV2<1 dour] sensuri. rezultatele adesea ncin urma obi911uit.e anuntat.L~cllld. prin trecerea de Ja reprezentarea simbolica la aHa form.rt in ~i substltutuJ activitatj sexuale.1ala ar 3}-x. pc cind in vise simbolurile sel'vesc aproape in exclusivitatela exprlrnarea obiectelar ~i raporturilol' sexuale. eu privlre 1£1 aceste raporturi. Este evident ca nu putem raspunde aeestor intrebari cit timp nu ne ocupam decit de slmbolistica viseIo!'. }::":t'c-zin.icat unui gen nou de munca. ceca ce nll estc cazlll niei ell psihologia.11 se:~~lal s-a transrerat ast~fel in dO:T.snice sint simboluri feminine.a U~l erloara 1..'numtatea umana pnmltlva. in consecinta.'l de reprezentare. ru Ul sexuu-. Cd mi'lcarea psihanalitica a dus 13 crea. care pastreazii ceva din aceste y-echi conclitii de v-tat-a.1 exista raporturi deosebit de strinse intre simboluriIe veritabile 'Ii viata sexuala... H. Simbolud initial sexuale VOl' £i capatat ulterior 0 aHa utilizare. Activitatea Dsihanalitlci'i ne pune In Jegatura cu 0 multime de alte morale. Acest lucru nu este nici el u~or de explicat. pc eTnd tesatudJe 'Ii obiectcle ea.-. ale c.n1 schitat-·o estQ" cxacUi-. fUnd aco. ".a in anul 1912 'Ii condusa de Hims Sachs s1 Otto Rank. Putin cite putin cuvintul S-d detas3.<:niulAmu?~ii. ea ne ficatla se~Y~1. Desigur. arrncle :'Ii LU1'31teIe slujesc de simboluri masculine. ~lt2ZVO_~tL~Te. psihanaliza n. Se Val' fi format astfel numeroase cIni. Ace1a~i lucru's-a petl'ecut ~i 1a generatiile ultel:ioare care.1ala. a sustinut Cd trebuintele sexuale au jucat un rol din cele' mai importante in geneza ~i dezvoltarea limbii. de a de ce ·vlsul. Sperber (din Upsala). Jlici ell ps111latria. avlnd toate 0 origine sexuala ~i sfir:'lind prin a-~i abandana semnipe care D.. Toat. Nu va veti mira.'lipanlata de cuvinte 'Ii expresii ritmic r2petate: 1nto1'2S1.rea unui periodic consacrat exclusiv stuclierii acestor raDorturi : ma refer la revista Imago. lingvistica.e aceea care furnizeaza metodele tehnice ~i stablle~te punctele de vederc a CarOl' ap1icare trebuie sa se arate fccunda in ce.e de psihanalizd devin mai w?or deacceptat confirmarii lor prin ccreetari efectuate in aIte domenii. In to ate raportuTile sale eu eelelalte ~tiinte.:~(=l'i idc::!.

.. punctul de pl~care :. Sa '\lcden1 rErtiunea acestei atitudini in legattlrile pe care Ie-arn st. Simbolistica este deci un al doilea factor de deformare a1 viselor.parasirn IJI'oblc!lna s:ln1bolisticii ·visulul fara a \TEl aminti 111ca 0 data atit'udinea enignlatic3. pe care persoal18 cultivate au crezut eft trebuie s-o adopte in aceasEl privinta : 0 atitudine de rezistenta indlrjita. Dar inca nu v-am spus in ce imprejun'iri putem obtine viziunea cea mai profunda in legatura cu aceasta prezumtiva "limba fundamentaEi".1aIte manifestari ale bolnavilor nevrotici.1ra S2 acela~i seop : so. Domeniul acesta este acela al nevrozelor. visul nu ne-21r £i mal inteligibil. eel de-al natrulea punct de vedere al meu ne readuce. se slujeasca de silnbolistic8.imanifestari pentru a CarOl' explicare :.i tratament a fast creata psih2naliza. Dar nil \'reau Sri . care este domeniul care a conservat resturile ei cele mai numeroasE:'.1 in acest caz am avea de rezolvat problema t8. art~·i ~i linlbEi. pentru ca ::. simptome ::. religie. viselor b sex11ali tate ? * * * . faCEt visul bizar ~i de neinteles.. Putem ins3.) aCC:1sta urrnarind tabil pentru CenZl.i ne orienteaza in directia care ne este tra~ata. 2sadar... independent de cenzura. in timp Co2 existen~a simbolisticii este demon strata ell certitudine In rnit.Cercetarea psihanalitica descopera in viata psihica a individului Un1&n fapte care ne permit sa rezolvam sau sa punem sub" adevarata lor lumina multe enigme ale vietH colective a oamenilor.. Studiu1 ulterior a1 visului n8 poate race sa inca un factor dedeforn1are. materialele sale 3int constituite de simptome :.1madrii limbajului simbolic al visu1ui in eel a1 gincUrii noastre din starea de veghe. presupune eEl este eonfor.~~bjlit intre sinlbolistic8. Am spus di chiar 9i daca cenzura viselor nu ar exista..

certitudini. relatia simbolicil 91 reprezentarea verbal a plastica. In acestcaz este nevoie nu de interpretare. Aceea.dau?a. lar aceasta nu poate 1t supnmata declt prm achvltalea noast1'a de interpretare.. sa stabilim 1'apo1'turile care ex1sta intre elementele visclo1' si substraturile lor si am gasH ca aceste raporturi sint paLm la numar . se nume:. Procesul de interpret are Unde sa suprime aetivitatea de elaborare. veti inlocui simbolurile orin semnificatia lor. indeosebi in ce p1'1v2ste transformarea dorlntei intr-o 1'ealitate. Am incercat.ri.este. din punctul de vedere al intelegerii viselo1'. (Nota tract.i lucrare a fast publicata Limba fmncezi'i. Vom intreprinde aceea9i cerceta1'e pc 0 scara mai vasta. a carei prima editie a aparut in in 171 ceditura Deuticke din Viena.tintelor dumneavoastra pe1'sonale. ... comparind continutul I:nanifest al visului in ansamblu eLl visul latent C!9d cum ni-l 5pe1' ca nu vi se va mal intimpla sa confundati visul manifest eu vlsul latent. pina veti ajunge de 1a elementul substituit 1a substratul visului . Daca ati reu:. veti £i In stare sa intelegeti cele mai multe vise.H:~. ci de 0 simpUi ochire Indanltul acestor doua t1'ans£o1'ma1'1. fara ca totUij>i sa cunoa. sau aluzia. ~ef?rmarea Vlsuluz.?i. potrivit cuno:. D~r despre acea8ta. se ~. Va rog totu~i Sa nu t1'ageti concluzii pripite din cele ce va voi spune. Avind mereu prezenta in minte aceasta dlstinetie. cee~ ce ~oi r.'?te elaborarea visului. am nosibilita:tea sa va eXDun Int1''-o maniera sintetica ceca ce activltatea de ~laborare onirica face' cu materialele idei10r 1atente ale viselor. Visele de tip infantil. analogia. mai mult dedt majoritatea cititorilo1' luerarif mele Interpretarea viselor j). Ceea ee. au fost si ele SUDuse unei anumite elabora. mai tirziu.. ~dportul de la part~ la intreg. veti fi cl:?tigat. in care am 1'ecunoscut fara dificultate reaHzari de dorinte. intre alte1e. In cursu 1 acestor 01Jeratii va veti afla In fata unoI' i.) . Va voi prezenta doar 0 desc1'iere care se cere urmarita eu 0 atentie concentrata. 1) Se referii la lucrarea Die Traumdcutung. aceea care ne duce de la visul manifest la visul latent.'?teti in profunzime mecanismul de deforma1'e al v18e10r. ActivHatea opusa.va vetl servi intr-adevar de doua tehnici care se completeaza reciproc : veti stimula la autorul visului aparitia de amintiri. in anul 1900. in celelalte vise.5pre a intelege visele.-umim. sl~b tltlul La science des reves.. Putem relua acum 0 problema pe care am inca'cat s-o abordam anterior cu mijloce insuficiente. cel mai adesea aceea a ideilor'ln imagini vizuale. Permiteti-mi sa va amintesc ca activitatea care transforma v1s1.it sa va faceti 0 idee despre mecanismul cenzurii :. mal tirziLL' .te activitate de interpretare. Avind p1'ilejul sa compar un mare numar de inte1'p1'2ta1'ide vise.1a1 reprezentarii simbolice.11 latent in vis manifest se nume.XI ELABORAREA VISULUI dez'{aluie interpret-area. activltatii de elabori.

'.Primul efect al procesului de elaborare a unui vis cansti'.. puteti rezen'a termenul "condensare" l1umai pentru aceST de den1onstr~it~ din Llrnla prOCedeLl. aeola Ll11de aC0stea llI)SCSC. """' . Amlntiti-vd de t.}. . Este ca si .l. corespondentul snu In anumite creatH ale imaginatiei noastre care adesea tope9te impreuna elemente ce nu se gasesc reunite in rcalitate .._ . (1~ a CL. eu toaLe acec.e'~ ('0"C111"'1 "J"opn"~.. Condensarea poate uneari lipsi.). Efectele sale sint dease-bit deu~or Rememorind propriile dumncavoastra vise.~-.. ca e1 reprezinta in consecinta un fel de traducere abrevlata a acestuia.•. 0 imagine n~ corltllI'Uri vagi.':"LLY. trebuie sa subliniem C2 procedeul respectiv apare Cd fiind cu totul neobi~nuit ~i bizaro Alcatuirea de persoane C0111pozite In vise are. C persoene. face ceva care ami.._i t.clnd insaabstrac1.> te9te de C. .\ combinare.. ~_•.lrlle cor]'IP'-l'" l. din care unele pot fi indecente ~i inacceptabile.. e adevarat. eu conditia ca obiectele sau localitatile respective sa posede una sau mal multe trasaturi comune pe care visul latent s.-:--"'-..flsalrul inspir':-ite pirolilor (Ig27'-1901)~ pic-tor oe rrHto}ogie (CYn1~ui.-. 9i adesea este considerabiJa.ni'11 tInp. dar ea in general exist§..i c]i~eu. ')0'''. Vrem 53 spun em prin aceasta CCl continutu] visului manifest esie Tnai redus decit acela al visului latent. . se reliefeaza un caracter sau un atribut eornun eclor patrLl persoane..?a sint centaurii sau anima1ele legendare ale vechii mitologii saU din tablourile lui Bticklin Zi.'~ •••. ".1'' ')Cpc't gnn .A"'U u~ .t !.C COnc'l'-. ~.1 1''11 'w->. 3) elemente1e latente care au trasaturi comune se regase:':'c fuzionate in visul manifest..~'" CN~at'" "'-:- Ie."c1' \T0L"L'~ 111' sp'e. (I~ota trad. fire~te. un compus din mai multe obiecte sau localitati.~or de dernol1strat Cd tras[ltf .. Daca vreti."_l. tinuta lui B.p lapsusuri.U _ l.-~.-..•.. Darprocedeul pus in aplicare de procesul de elaborare prezinta particu1aritatea ca materialele de care dispune consti'! din idei.•.•.'..'-!C_' ..tea. ea se multume9te sa imbine elementele separate unele eu altele.•.' cum s-ar forma 0 notiune nOUi~ Gt efen1er{t. J.--tJ.•. CtU10astem dciH condensari si stflIcturl corn1 ~d_ -.L ITTv1"nl~o'1iY'ri -'-~~~'-lJ.ta cazuri de condensare a mai multor persoane in una slngura.l. . Condensarea se efectueaza printr-unul' din unniltoarele'tIei procedee : 1) uncle elemente latente sint pur ~i simplu eliminate..... . Fii. 1-. de altfel..1.ind 11:1_:J1 rnuJte fotografii pe acela::..l!e etc._l- lOntD'1ti. Procesul de elaborare oniric{l cste l)uternic angrenat 111 r}toduce~-c~:~ aces tor stl'UctLlri C01T:I)ozitE\ fUnd l.l ~...• )Ll.L .. '?tim ca este yorba de D.+u..Ie evidcntieze In rnod deo':iCbit.'-" ••... de c~{(~n1I)lu prln alegerea eXpl"CSICl vel'''' belle pentru 0 idee datil.ie de aceste cazuri. yeti identifica Cll uwrir. Se realiza.) 172 .. nlcatuitil in accst fel are aspc~ctul Iui A.l... C1\Tlnd ca DtlclCll elerncl1tu1 con1un. dar.. adicil niciodata nu se intimpla ca visul manifest sa fie mai intins decit vlsul latent si sa aiba un continut mai bogat...J •••...••. -'-. Nu 5e observi'l niciodata contrariu1. dal' care sint modelate'ii ex primate coreet. Pl'ocesul de rlat c:: ..inarul care voia sa begLeitdigen (cuvint comF~13 din begleiten a Insoti '71 beleidiuen a fi lipsit de resp':"ct) 0 doamnii. in general.. 1e.l. 111 conc/ensarea acestuia din 'urmii. sa inventeze ceva. _c. ExistJ ~i cuvinte de spirit a diror telmidi se reduce la 0 condensan:: de Deest gen.. 1n121ginatia "creatoareH este incapabila. Cct"f'" . de asemenea. analoaga ell aceea care se obtine suprapun.': 101' 5'11t . Din sllpraptlnerea unitJ-- tilor condensate intr-un tot CO'11POZit rezulta. 2) visul manifest nu contine decit fragmente din anumite ansamblUl'i ale V1sului latent..•. _ 1'1'-' = = ~I} flr-r:old H5chl[n viziuni .] 1'"or1 ~_"' >.~~.•.l.. Prin accasti.

in al doilearind.o a1uzie. cuvlntul de spirit ~i-ar rata total efectuI dadi nu am putea parcurge fara dificultate drumul de la aluzie 1a obiectul acesteia. el inlocuie~te aceasta asociatie de continut prin una exterioara putin uzitata. Deplasarea se exprima in doua feluri : in primul rind. nu aven. Am putea s[l-1atribuim mddegrabi1 cauze de ordin mecanic sau economic in proccsul onirk : totusi cenzura isi are " . mal putin important. Cu toate di condensarea obscurizeaza visul. Inacest fel un element manifest poate sa' ~orespunda simultan mai multor e1emente 1atcnte. de altfel. un cuvint eu mai multe sensuri in care sa se poata htilni cele doua idei.. cautInd. Din fericire. Procesu1 de ebborare onirica. Constatam. tara a respecta conditia asociatiei intre continuturi . omitind vocalele. nici 0 selectie calauzita de 0 anumita regula. prin ceva mai indepart at. Adesea trebuie a~teptat ca intregul vis sa-~i fi gasit interpretarea.. dupa cum un elemenflatent poate participa 1[\ mai multe elemente manifeste : este yorba. Nu trebuie sa ne gn'lbim sa tragem concluzii pc marginea acestei particularitati care. niei ceea ce s-ar putea numi 0 Inlocuire prin reprezentare.tim. ea int1'-un calambur. 0 transcriptie care nu esie nki 0 traducere cuvint cu cuvint sau semn cu semn. ca ideile care apar in legi1iura cu un element manifest nu trebuie utilizate treptat. pe ambiguitatea de sensuri pe care 0 are un cuvint etc. situatie in care reliefam un element in dauna multoI' aHara: ne aflam in fata a ceva cu totul diferit ~i mult mai complicat. avind prin aceasta ~i posibilitatea unei interpret-ari de ordinsuperior.. ded. deci printr-.te adesea de 0 aluzie. Cuvintul de spirit se serve:. Condensqrea mai are ca efeet tulburarea. ca acest fenomen este in intregime opera cenzurii viselor. Un al doilea efeet al procesului de elaborare oniricil consta din deplasare. dimpotriva. Ea face pOsibila reunirea intr-un vis manifest a doua serii de idei latonie eu totul diferite. bazata pe 0 similitudine tanaIa. complicarea raporturilor btre elementele visului latent si acelea ale visului manifest. in a~a fel ca visul apare altfel centrat ~i straniu. intre altele. ca atunci cind nu reproducem decit consoanele unui cuvint. accentul psihiceste transferat de pe un element important peun a1tul. totu9i impresia ca ea a1'fi un efcct al cenzurii. de asemenea. :aid parte a sa de contributie. :<. despre aceasta avem unele cuna~tinte prealabile. poate cleveni deosebit de senmificativEl pentru conceperea procesului de elaborare onirica. Dar deplasarea d 173 .igindirea veritabila un rap art de continut. Travaliul de elaborare onirica opereaza deci a transcriptie CLl totul neobi~nuita a ideilor viselar.daborare onirica confcra acestor idei 0 aWi forma 9i este incC!mprehensib11faptul cn In aceastii transcriptie sau traducere ca 1:nt1'-oalta scriere sau limba el se sluje~te de proccdeul fuziunii sau al combinariL 0 traducere se striiduie~te in general sa tina seama de particularitatiJe textului sa nu confunde similitudinile. in cUI'sul interpreUirii unui vis. in H$C! fel ca putem obtine 0 interpretare aparent satisfacatoarc a unn! vis. El respect-a totu~i in mod riguros conditia inteligibilitatii . 5e stra_duie~te sa condcnseze douaiclei diferite.· Efectele condensarli pot fi absolut extraordinure. un element latent este inloeuit nu printr-unul din propriile sale elemente constitutive. In gin dire a in stare de veghe aluzia trebuie sa fie u~or inteligibila ~i trebuie sa avem Int1'e aluzie :. Inlocuirea printr-o aluzie exista i?i in gindirea noastra in stare de veghe. in ordinea succesiunii lor. de un fel de Incruci~are. dar cu 0 anumita diferenta.

i a partnor de vorbire care exprima relatiile dintre idei : particule. a fost spinzurat unul din ace~tia In locul potcovarului. conjunctii etc. Nu este insa mai putin adevarat ca imaginile vizuale joaca un 1'01esentia1 in formarea vise101'. Veti cauta.lt£e1. Asado. 1. in consecinta. Al treilea eiect al procesului de e1aborare onirica este. EI consta dintr-o transformare a ideHar in imagini vizuale. prin urmare. dar continind mai multe elemente concrete 9i susceptibile de reprezentare.Ie in10cuiti prin imagini.Aceasta parte a procesului de prelucra1'e onirica este cea mai constanta.za o. indispensabil. ea este cifrata si dnd vrem sa ajungem 1a elementul v1zat. Ca sa. noi 0 eunoa~tem deja.). Cenzura vise101'nU-9i aUnge scopul decit daca izbute~te sa faca de negasit drumul ce duce de la a1uzie 1a substratul ei. Aceasta nu Inseamna ca toate elementele constitutive ale laeilor onirke a1' sufed aceasta transform are . trase de par. acHca treceti de la scrierea eu semne grafice la scrierea prin semne figurative. sa gasiti sensul lor initial concreto Veti fibunaoara incintati sa puteti reprezenta "posesiunea" (Besitzen) unui lueru prin semnificatia sa concreta care este aceea de a £i a$ezat pe (daraufsitzen) acest obiect. pe de aWl parte. Deplasarea de accent constituie un mijloc mai neobi9nuit de exprimare a gIndurilor. in ceea ce prive9te persoanele 9i obiectele concrete desp1'e can~ este vorba in articolulpropus.Ne servim adesea de acest mijloc in gindirea din stare de veghe. va va fi U90r 9i poate chiar eomod sa. spre a produce un efeet comic..r. in schimb. Va veti aminti in acest caz ca majoritatea cuvintelor abstracte sint cuvlnte care au fost altadata concrete ~i veti cauta. multe idei l1?i eonserva forma proprie . 174 .i apar ca at are sau in calitate de cun09tinte in visul manifest. va."'1. E evident ca acest rezultat nu este u~or de obtinut. Spre a va face 0 idee de dificultatile pe care Ie prezinta. 9i cum. Procesul de eiaborare nu procecleo. Tribunalul a hotarit ca aceastil crima sa fie ispa9ita . interpret area aluziei lasa impresia unui cuvint de spirit ratat sau a unei explicatii :fortate. nu veti pretinde nu stiu ce rigoare din parte a trava1iului de elabor~re onirica dada inlocuie9te' 0 notiune atIt de greu de exprimat en ajutorul imaginilor concrete cum este adulterul 3). dar va yeti lovi de mari dificultati de indata ce veti aborda reprezentarea concreta a euvintelor abstracte ~. Pentru cuvintele abstraete va veti putea servi de tot felul de artificii. imaginile vizuale nu sint singura forma pe care 0 imbraca ideile in vis.. a$a cum de altfel ne este CUl10scuta"reprezentarea verbala plastid!! a elementelor izolate ale unui vis. printr-o fractura de brat 3) 1n limba germana Ehebruch.prin aluzie care are lac i11 vis se sustrage acestor doua limiti'iri. in acela9i sat existau trei croitori. inchipuiti-va ca ati preluat sarcina inlocuirii unui articol de fond politic printr-o serie de ilustratii. dar cum potcovarul era singurul din acel sat 91. din punct de vedere psihologie. eel mai interesant. de exemplu. Pf cit va vasta in putinta. faceti 0 idee despre aces! efect. Aiei aluzia nu prezinta dedt raporturi eu totul exterioare ~i foarte indepartate de elementul pe care Jl Inlocuie9te . traducere literala "ruptura de casatorie" (Nota trad. sa transcrieti textul articolului poate sub 0 alta forma verbala putin utilizata. voi aminti urmatoarea anecdota : era intr-un sat un potcovar care s-a facut vinovat de 0 crima grava.Unei reprezentari injghebate in asemenea conditii nu trebuie sa-i cerem 0 prea mare precizie.

in tinuta mai mult dedt neglijenta.transformate in imagini.i nopti prezinta adesea aceea. depune impotriva doamnei Clementina K. de fata cu mai multi infanteri~ti. Aceste elemente ale textului nu vor putea fi. mi-a eazut intimplator sub ochi un fapt divers pe eare-l transcriu aici deoarece el aduee 0 confirmare nea'\'teptata consideratiilor noastre: "PEDEAPSA LUI DUMNEZEU" (Fractura de brat ca expiere a unui adulter). JudeciHorul constatind ea in actiunea penala datats. In timp ce reclamanta insa~i ~i copilul ei sufera de foame :.. de unde el Ii trimitea totw. pe cale sa-l imbrati. ineuipata a-beneficiat de 0 hotadre de neurmarlre. i-au raportat rec1amantei ca sotul ei a frecventat eu nevastci lui K. Ie1'1. I-a Intrebat pe sotul reclamantei. a negat la rindul sau oriee relatie ell nevasta Iui K. I-a vazut adesea pe sotul reelamantei in locuinta ibovnicei sale.ezepe barbatul reclamantei.. Forma insa~i a viselor nu estelipsita de importantB. drept amanta pIna In luna iunie a anului treeut.. 0 idee secundara care vine sa se adauge ideilor principale este inlocuita in visul manifest printI'-O schimbare de scena intercalata in decoI'u1 principal in care evolueaza evenimentele visului manifest.. .(Armbruch) 4). erI~me unde stateau pIna la ore tirzii din noapte. daca n_ar face mai bine sa-9i paraseasca "baba". Daca a negat orice relatie ell aceasta femeie. cieci. cu prilejul interogatoriului precedent. Aceste mijIoace auxiliare lipsesc insa in cazul in care ni se cere sa reprezentam partile discursu1ui care exprimare1atii intre idei : pent1"u ca. a facut-o Hindca ea H cautase si-l rugase in genunchi s-o salveze. caci rupIndl}-mi mina stlnga. Proprietareasa lui K. nevasta unui rezervist. pe 0 pedeapsa dumnezeeasca.sa-i arat tribunalului tot adevarul. Femeia Iui K.icere.a mai departe. . nemartllrisind. 17~ . a aratat insa ca ea a surprins-o pe nevasta Iui K. Martora Albertina IvI.\. I$i retrage marturia facuta anterior :.i dovedesc Pe cind eorectam ~palturile acestor pagini. Tot a$a.insa. Trebuie sa £iti mu1tumiti daca yeti uvea poslbilitatea sa traduceti eu mal multa finete a imaginilor re1atiile care nu S8 preteaza la reprezentari concrete. yeti putea intr-o oarecare masura sa corectati stingaciile acestor pictograme in cazul in care Ii se cere acestara sa in10cuiasca scrierea obi~nuita. pentru pacatul meu".i·importanta . relatii condamnabile.. Doamna Alma M. un vis scurt preliminar indepline.i a negat In consecinta :. procesul de elaborare a viselor reduce continutu1 ideilor viselor 1a materia lor bruta. $i a. primise :. Numarul de vise partiale in care se descompune un vis latent corespunde in general numaru1ui de teme principale.. de serii de idei din care se compune visuI latent . socot acest accident co.te. prLngradul mal mult sau mal pu~in riclicat de claritate sau de obscuritate pe care i-I imprima. in raport cu visuI principal subsecvent. de mai mult de un an" reclamanta ~i-a retras pllngerea..i 70 de coroane pe lUna.i de la sotul reclamantei multi bani.. filcuta din obiecte ~i din actiuni.\. Tocmai In acest fel rew?e9te procesul de elaborare onirica sa exprime unele parti ale continutului ideilor latente ale visului prin proprietatile formale ale visului manifest.itraiesc in mizerie. prin divizarea in mai multe rragmente etc. din cauzCi ca etc. nevasta lui K.. 0 plingere de adulter.i pe buna dreptate toate relatiile intime eu acesta. a intretinut cu M. judecatol'ul a p1'imit 0sCl'isoare prin care M. Multe vise care au loc in cursu1 aceleia. 0 interpretan~. M.. Ea chiar 0 data nevasta lui K.. Camarazii lui M. in calitate de martor.. pe cind propriul ei barbat se afla pe front. Ea spune In pllngerea ei ca femeia lui K.. de asemenea.' ma simt obligat . Cunoscind aceste detalii. "Ast/hi. _ .i recunoa'lte ca a avut-o pe nevasta lui K.. _ In fata unui judeditor din Leopoldstadt. se1'ia martorul. ro1ul unei introduced sau al unei motivatii. <I) Interogat in cursul unei ~edinte anterioare.. a pretins ieri ca nu-l cunoa'\'te pe IvI. nimie. ca sa traiasca cu ea....

In legatura cu accasta ave~i un bun excmplu in visuI.i radilcina ("opozitia de sens in cuvintele primitive")..ti au constatat ca in limbile cele mal vechi antonimele puternicslab.dOrtul de a stapini din ce in co mai bine 0 exdtatie de 0 intcnsitate crescfnda. de asemenea. ceca ce corcspunde indoieli1or :.i-a pierdut Ol'ice-capacitate de a formula 0 judecata critic§. contrariile Slnt tratate in acela~i fel ca . numai dupa intelesul general putem sa decidem alegerea noastra in ceea ce prive.se poute afirma Cel asupra acestei chestiuni opoz1tia dintre concepti a medicala s1 conceDtla psilnnalitica desD1'e vi~ ating~ culmea acuitahi. Judecata formulata cu acest prUej €ste . dimpotriv-iJ. Urmarind confruntarea intre ideila latente ale viscIor si visdc rnanlfeste care Ie inIocuiesc. bun{war{l. care caracterizeaza procesul de elaborare onirica. . in limbajul '101'bit 3-a recurs 121 0 intonatie ~...este posibil sa semnifice numai acest contrariu. Aceasta explica de ce nu apare in vis reprezentarea. Citeva limbi mal tin ere ~i uncle limbi lTlOderne au con- . clar-obscur. Potriv1t ceiei dintii.i la gesturi care variaza cu sensul dat cuvrntului. insotindu-se euvintul cu 0 imagine care reprezenta un om stind in picioare.teptam . n'imic din ideile latente ale.. insa. cursul activitatii de interpretare afli:lm.te 0 fericitIt analogie in dezvoltarea limbii.ste exact elementul invocat sau presupus. univoca cel putin.. aflam 0 multime de lucruri la' care nu ne a..i absurditateCl viselor are senmificatia sa deosebita.i Ken .iincertitudinilor atlt de des exprimate de autond vlsului. de "dublete". $tim deja ca elerl1cntele analoage ale materialului latent sint inlocuite in visu1 manifest pdn condensari.putemic :.'?i acela. ca insa. Multi lingvi.oare modifid'iri imprimate cuvintuIui primitiv. 1\stfel un element al visului manifest. capabil sa exprime contrariul s... Intr-unul .::-mic slnt exprimate prin aceea:..visul devine absurd de indata ce este exprinnt. de indaHi ce s-a formulat judecata "e absurd". de suprimare. insotindu-se cuvintul Cll 0 imagine care reprezenta un barbat chircit. dupa cum se scria Ken-slab.i ideile visului. iar in scriere cuvintul era insotit de un "determinativ". Acest mod eiudat de a opera. un element deoscbit de dificultuos poate Ii reprezentat de simboluri multiple. In genera]. anume daca un element dat s-a manifestat realmentc in dnca e. potrivit conceptiei noastre. nu era destinata pronuntarH. visului nu COl'l'spundc acestor indoieli ~i incertitudini . in acest fel aflam.. 1.referitor Ia intentia de a asista Ia 0 reprezentare teatrala (trei bilete ('ostlnd 1 florin . rnilrit atit de cm'ind. Se scria dcci Kentare.' visul a1' fi absurd' pentn~ ca activitatea psihiciJ. . Numai mai firzlu. partial izbutite. a fost a absurditate sa 1m. AsHel.ivis. de refulare.te interpretarea. ~1nu <lItul. Pentru a se evita neintelegerile ce pot rezulta din £olosirea unor cuvinte atft de ambivalente...l critica cuprinsii in inse.1gase.i element manifest. mar. s-a obtinut 0 desemnare speciaUi pentru fiecare din contrarlile pe care Ie ingloba.i analogiile ~i sint exprimate de preferinta prin acela.. In urma unol' u:. Or. in vechea limba egipteana Ken insemna initial tare ~i slab. sau sa exprime ambele sensuri simultan ... al carei efeet este acesta ..''tu.. Una din constatarile cele mai uimitoare este aceea referitoarc 121 modul In care procesul 'de elaborare onirica prelucreaza opozitiile care oCxistfi in cuprinsul visului latent.. S-a ajuns in acest fel la dedublarea Iui Ken (puh~rnic-slab) in Ken .slab.1 50 de creitari).. pe care il cunoa. adid de 0 imagine care. a lui "nu".. ele sint exclusiv efeetul cenzurii~i trcbuie considerate ca fUnd expresia unei tentative.

withhold = a opl'i. Abel (1884). iar unecri are sens aclversativ (In sch.-fara. pentru acela9i sens.Niere.). in a93 fel ca . 1. germana: Loch (gaura). lata citevaexemple demodifici. : lock (iDchizator. ca . seva) . adica a mo~i sau a na9te.Ruhe (odihnu) . Engleza (lacUna) . adesea se intlrnpla ca acela9i cuvint sa prezinte. Sint apol vise in care ordinea elementelor este total intervertWi.) = a retrage. CunOd9tem deja inversarea sensu1ui. unde eroul cade m. Este ca 1a teatrul de bUd.i lucru cu a ie~i din ap8. ca vocabula with a fast folosWi spre a desemna nu numai 0 adaugi1'e. intr-ascuns) . wait (a a9tepta) .. a Iua fnapoi.uithhold G)..t-antive cDmpusc. Suecesiunea evenimentelor sufera de asemenea 0 inversiun'e. ele trebuie intemretate ineepind cu finalul si sfirsind eu inceputul.tub. Va amintiti. boat (ambarcatiune) -. sau ambele sensuri deodata. Ten (rinichi) . 5) Withdraw {Nota trad. nll se 111ai f-olose9te astazi dedt eu sensul tara.pot.igase9te pandantul In dezvaltarea limbii.packen . germana : kleben (a lipi). siccus (uscat) . Lilcke Engleza : cleave (a d~spica) .?i in aIte limbi mal noi. d 9i 0 scade1'e.ortteapan.ca 9i cum totul s-a1' petrece intr-o "lume rasturnata".. clam (pe tacute.. mai inainte ca In culise sa fi rasunat focul dearma. In d9a fel inelt daca cineva vrea sa gaseasca sensul acestora. Compararea limbilor inrudite ne furnizeaza numeroase exemple de acela9i gen. vechea limbi'i egipteana. Limba latina prezinta urmatoarele cuvinte intotdeaunaambivalente : altus (inaIt.. a opri (de Ia). dupa K. in vis S2 produc inversari de situatii. aala) . 111S8. Inve1'siunile 'de acest gen se produc in vis in mal multe ieluri. succus (sue. ~l ca a te ditara pe 0 scara san a sui ni~te trepte au acela9i sens eu a cobori. acestUta. 404 177 . de obicei 0 itera1. hurry (a 52 grabi) . Ba/ken (bima) . pe furi9. Compa1'atia intre latina 9i germana ne da : capere (a apuea) .care trebuia sa urmeze in mod firesc.. fara fndolala. a Inchide) .Klaben (bu9tean).. 6) Adverbul lvieder marcheazd. verbe (Nota trad) 12 - cr!. uncle ain arat~t ca a se scufunda sau a cadea in apa 1nseamna acela. inlacuirea a ceva prin contrariul. de 1'aporturi intre doua persoane. In vis. care trebuia sa-l uelda.ie_ aparind in numeroase $i sub~. studiile noastre asup~'a simbolisticli viselor.servat numeroase urme ale acestei opozitii de sens primitive. sunete orinduite intr-o ordine rasturnata. Cuvintul englez without. lata dteva exemple extrase din comparatia intre limbile engleza 91 germana : Tapf (vas. $i in limb a germana: Stimme (voce) . In. In afar a de aeeasta. club.tiiuwen .. stumm (mut).seria antecedenta sau cauzala ia locuI aceleia.iri ale aceleia9i riidacini : clamare(a str'iga). adinc) 9i sacer (sfint.Lmb. o aHa particularitate a procesului de e1aborare onirica 1:. al dirui sens literal este cu.. blestemat). Va voi dta clteva exemple. ne-o dovedese cuvintele compuse withdraw. tocmai iepurele 11 fugareste adeseane vinator. La fel stan lucrurile eu cllvintul german wieder 6) ..

de imagini izolate. visul seamana mal curind cu un mozaic facut din fragmente de diferite pletre dmentate intre e1e.Spre a incheia.ate In visul mlli'1ifest. atH timp cit nn am efectuat interpretarea visului. 0 prelucrare secundara 7) a viselor.>i.. de preferinta de natura vizuala. evident. datorita faptului ca reproduce fara deformare sau abia deformat 0 parte constitutiva importanta a ideilor latente ale visului. Dar cum visul manifest este singurul lucru pe care noi il cuno39tem nemijlocit. mai exact. In prezenti. 9i care prezinta acelea')i dificultati de care va fi yorba mai tlrziu. ideile latente concepute verbal. 0 evolutie retrograda 9i.) 178 . de a transforma in imagini concrete. In majoritatea cazurilor. sa' formulam citeva eonsideratii suplimentare. trebuie sa ne ferim de a incerca sa explicam 0 parte a visului manifest prin alta. Existi'l.adar. 0 Indoiala asemanatoare incercam in eazul in care doua clemente ale visului. Acest fapt ne scapa totu.ra legatura intre ele. dar a~ezind materialul intr-o ordine adesea absolut incom7) "sckundiire Bearbeitug" in textul original (Nota trad. Putin ne intereseaza daca este fnchegat sau se lasa di50ciat intr-o suite. pe un plan secundaI'. fazele lor preliminare slnt constituite din impresii senzoria1e sau. ii vol mai consaera citeva remarei. care l!?i asuma sarcina transformarii intI'-un tot aproape coerent a datelor celor mai imediate ale visului. Ele sint de asemenea inerente vechilor sisteme de exprimare. dar in alte cazuri putem constata ca elementele asociate in ideile latente apar disoci. ca ~i cum visul ar. veehilor limbi 9iscrieri. materialullor primal'. Din aceasta putem trage concluzia faarte importanta CEl e1ernentele corespunzatoare visului latent trebuie sa fie ~i ele 1a fel de conectate. travaliul de elaborare a viselor. Chiar ~i atunei dnd are 0 semnificatie aparenta. se apropie in a~a fel incit par sa S2 afle in str1nsa legatura. Numaiulterior cuvintele au fost ata9ate acestor imagini 9i constituite In idei. a9a cum nu exista raport intre fatada unci biserici italiene ~i structura 71 planul acesteia. In anumite cazuri aceasta fatadi'i a visului are fli ea 0 semnificatie.. f8.Remardim eu u~urinta avantajele pe care Ie poate avea deform area viselor de la aceasta libertate de reprezentare. trebuie sa dispara tot ceea ce dezvaltarea imaginilor-amintire 9i transformarea lor in ide! au putut aduce ca achizitii noi. Acesta ar ii. . in legatura eu unele observatii edUce . 9tim ca aceasta i9i datoreaza origil1ea deformarii operate de vis 9i nu are vreun raport organic eu continutul latent al visului. interesul nostru pentru visul manifest a trecut. in general. Nimic mai firesc decit ea ViSlll manifest sa-fii piarda importanta in ochii no~tri. fi canceput ca un tot coerent 9i £11' dispune de 0 reprezentare pragmatica. Aceste particularitiiti ale procesului de e1aborare onirid.i trebuie considerate drept trasaturi arhaice. Procesul de prelucrare onirica imprima deci ideilor a tratare orientaw regresiv. in cursul acestei regresiuni. hi a9a fel ca figurile care rezultil nu corespund deloe contururilor' originare ale acestor fragmente. In procesul de elaborare este vorba. Or. toate ideile noastre au ca punct de p1ecare imaginile concrete. prin forta lucrurilor. in realitate. din imagini-amintire privind aceste impresii.t proceselor pe care ni le-a dezvaluit. care ne permite sa apreciem graduJ de deformare. m.

acest~ discursuri fUnd introduse in ideile latente in calitate de materiale sau In calitate de excitanti ai visului. Judeditile.prehensibila t. Pe de aHa pa. propozitii care nu se aplica dedt celar dintii. Acestc condensari.. Imi dau seama. Calculele scapa. discursurile auzite sau pronuntate in vise sintecouri sau juxtapuneri de discursuri auzite sau pronuntate in ziua care a precedat visul. prin analogie cu procesul de elaborare onirica.~tere constituie principal a recompensa a efortu. nu sint dedt rareori expresia unei refleetii asupra visului : eel mai adesea sint fragmente de idei latente care tree in visti. pe de aWi parte. sa nu ne mire faptul ea vedem interesul manifestat pentru procesulde elaborare onirica orienUndu-se ditre ideile latente pe care visul manifest ni Ie deseopera intr-o stare mal mu1. eoncluziile formulate in vise nu sint niciodata efectele travaliului de elaborare.tiee de alte domenii.far ideile latente ale viselor nu sint alteeva .~i asupra dr~mului nebanuit de largpe care interpretareaviselor il deschide tuturor acelora care VOl' sa dobindeasca eunoa~terea vietH psihice ineonstiente. 1a adresa acestuia din urma. putem constata raporturi care leaga studiile psihanali.l manifest. cum aT fi evolutia limbii . ca inca nu putem imbrati~a intr-o singura privire ansamblul tuturor noilor achizitii de care psiho1ogia poate beneficia de pe urma acestor eercetari. in eonsideratiile teoretice. punindu-Ie in locul visului propriu-zis . aprecierile critice. dedt de ideile latente ale visului. a depIasa. a supune apoi totul unei elabodiri secundare.ace1ea pe care Ie gasim in visul manifest sint eel mai adesea juxtapuneri de numere. e1 este deci forma pe care acest praces 0 imprima ideilor latente. Travaliul de elaborare onirica este un proees de un ordin cu totul particular. de asemenea. dupa ee au suferit anumite modificari 9i 0 oarecare adaptare reciproea. total lip site de sens sau simple copli de calcule existente in ideile latente ale visului. nid Sa-I acordam 0 'incredere fara rezerve. deplasari. . carilla nu-i cunoa$tem inca ceva analog In viata psihica. transformari regresive de idei in imagini sint noutati a CarOl' cunoa. sa exageram importanta proeesului de elaborare oniridi.~i a gindirii. "V18ul" nu este a1teeva decit rezultatul procesuIui de elaborare oniriea . Activitatea sa se epuizeaza in efectele pe care Ie-am enumerat. 179 .t sau mal putin deformati'i. uimirea.i nimie in plus. Va atrag doar atentia asupra nailer dovezipe care Ie-am obtinut in favoarea existentei aete10r psihice inconstiente . Nu veti ficapablll sa apreciati intreaga in1portanta a aeestor notiuni decit dnd yeti ~ti ca mecanismele care guverneaza proeesul de elaborare a visului sJ:nt prototipuri pentru vlOdalitatile de producere a simptomelor nevrotice. eu titlu de introducere pre~atitoaI'e.?i formulind. Dar nu sintem indreptatiti sa impingem aceasta schimbare de orientare pina 1a a nu vorbi. in fata dumneavoastra.rilor psihanalitice. eompetentei proeesului de elaborare onirica .rte. ell elemente intercalate. aparente de calcul. de asemenea. Nu trebuie. V~i analiza acum. a efectua 0 reprezentare plastica.i completlnd-o <leola unde acest lucru pare necesar..In aceste conditii. In afara dedteva rare exceptii. cUeva mid exemple de vise sprea va arata in detaliu ceea ce pina in momentul acesta nu v-am prezentat declt intr-un mod sintetic. aceasta este tot ee poate acest proees sa realizeze :. Este ciudat ca s-a pututabuza de datele psihanalizei pentru a se face aceasta confuzie. a condensa. Procesul de elaborare nu poate compune nid discursuri.

dutu mnd reu9ita interpretare a atItor mii de vise.demonstl'Cl tot ceea ee am aratat eu privire la procesul de elaboTPxe oniric~i ::. studiul visului constitute 0 pregatire pentru aeela a1 nevrozeloi'. nUllel'aase diflcultati se opun realiza~ii dorintei dumneavoastrh. Poate di aveti drcntate.sul ii. va voi prezenta 'ii di? data areas!:) doar fragmente de interpretari.i-a\tmanifestat incredere:l lor in tine. Cind avem prileju1 sa il1terpretam un vis? Ne ocupam uneori. apare celui care viseaza drept ceva straniu : eu atit mal mult trebuie 8a-i apara asHe1 acelora care nu cunose persoana respectiva.XII ANALIZA.i 1a continutul viselor. pc care inca il ignoram. tin de ceca ce este mai intim ill personalitatea noastra. de visele unul prieten. 111. Literatura noastra nu duce Jipsa de anaEz<. Aceste vise constituIe 1"'1ateriale excelente.. spre a ne antrena in tehnica psihanalitic2. de calitate :. Conmnicarea acestor vise ar necesita sa vi S8 dezvaluie toate necunoscutele unci nevroze. dar tehnica tratamentului ne obl1ga sa subordon3Tl1 interpret3rea viselor intentiilor terapeutice 9i sa abandonam pe pm'curs un mare numar de vise de indata ce am reu$it sa extragem din de datele susceptibile de 0 utUizare terapeutica. mal este un mativ care S2 opune comunic. dat fHnd continutul acestor vise. deoarcce.. Mal inainte de toate tin sa va spun di nu exista persaane care sa faca din interpret area viselor ocupatia lor prlncipala. Dupa curn 9titi. dupa cum 9titi. in loc de a va invita S{. Aceasta mnd situatia. UNOR VISE Sa nu va deceptioneze faptul ea. vi. bo1navl.1 Ie putem intelege dedt 0 data cu terrninarea curei.1complete in acest sens. rara nid 0 intentie speci21i'i. dupa atlta pregatire. superioare din toate punctele de vedere p<?rsoan210r sanatoase. Dar acest lucru nu este citusi de putin realizabil..l asistatj 1. Nu este citusi de putin 'Dosibil sa te confesezi tu insuti sau sa smulgi confeshmi aceiora care ':. in special acelea care au loc in timpul curei. acest 1ucru nu intra in intentiile noastre. Cum ele irump din ansamblul materialelor psihice. cel mai adesea avem 1n5<1de-a face eu visele nevI'oticilor supw~i tratamentului psihanalitic. dupa parerea noastra. Este vorba de doucl vise 180 .. in afara acestei dificultati de procurare a materia1elor. dar trebuie sa va nrevin eel. eu Insumi am pu.. scapa pur ~i simplu unei interpretari complete. Va ginditL Elra indoiala. interpretarea unui vis maret ~. eel mal frumos exemplu de interpretare este poate acela publicat de Otto Rank. poate ca yeti renunta CLl draga inima la aceste vise. Anumite vise.. in schimbul explicarii v1selo1' oamenilor sanat09i sau a propriilor dumneavoastra vise. sau de ale noastre proprii.blicat elteva in legatura cu evolutia un or .ifrun-os. aveti dreptul sa fiti tratati eu rnai nmltii incredere ~i ca. Cd.'idi viselo1'. am fi aduna demult 0 eoleetie de exeelente exemp1e de vise care sa poah:J. cu aeea franchete $i sineeritate pe care ar cere-o o interpretare eompleta a viselor care.

. de ani de z11e. nu-i vine in minte decit mama sa. autorul visului (care este evreu) ne spune ca unehiul sau. Cind abordam interpretarea unui vis mai lung9i mai InuIt sau maiputin deformat.unoI' mid fragmente de vise apartinind unoI' persoane nevrotice. Unchiul celui ce 0 femeie il viseaza fumeaza 0 tigara. stabilim intre cele doua imagini 0 relatie de dependenta temporala. a aprinde iocul simbata este la evrei. intr-o oarecare masura. lata un vis alcatuit din doua· succinte imagini. Ilu a comis niciodata 9i nu ar fi capabil sa comita un asemenea pacat 1).i unele particularitati ale reprezentarii regresive a viselor. potrivit prescriptiilor religioase. Am afirmat anterior.ceasta categorie face parte urmatorul vis. adka cu Comunicarea . 13 iulie 1910. cucernicia Intruchipata. un consultant ofidal in ehestiunile legate de vise9i. caci va soeot inclinati sa considerati interpretarea viselor care subliniaza importanta simbolurilor ca o interpretare ideala~i sa treceti pe planul al doilea tehnica bazata pe asociatiile care apar in legatura cu visele.1 cum m-a~ lasa dezmierdat de mama". Spre dimineataam urmatorul vis. ell toate Ca e intr-o simMta. 11 cHez spre a va demonstra cit degreu est~. Cit despre femeia care figureaza in a doua imagine. va voi seuti de 0 grava eroare.. Cel mai w. sint recunoscator tuturor acelora care imi trimitsuficiente materiale spre a face posibilii interpret area sau imi prop un eiin9i. cind un baset negruse precipita indaratul ?neu 1) A iuma ~i. (Nota trad.or se preteaza demonstratiei simbolurile . s-ar decide sa puna tigara in gura simbiHa.) I 181 .te. primesc aproape de peste tot scrisori in care mi se comunica vise sau mi se cere parerea asupra unor vise. ca in cursul procesului de elaborare toate relatiile dintre ideile visului sint suprimate. Dar care? Cum el exclude categoric realitatea actului unchiului sau. am devenit. iar dumneavoastra desigur ca va amintiti. din care puteni stlldia cutare sau cutare element izolat.. sintem tentati sa. care mi-a fost comunicat in anul 1910 de ciltre un student in medicina din Munchen. in legatura cu fieeare din visele expuse mai jos. Desigur. De asemenea. Va rog cieci sa va mu1tumiti cu ceea ce este mai lesne de obtinut. in general.i 0 interpretare. am pios. exista 0 legatura intre aeeste doua imagini sau idei. pc dnd analiza cuprinde 76 de pagini. in general. ca Inse~i aceste idei sint reduse la stadiul de materiale brute 9i ca sarcina interpretarii este sa reconstituie aeeste relatii ciisparute. nevoie de atitea elucidari. de inteles un vis atlta timp cit autorul sau nu ne-a dat toate lamuririle necesare. aVCnl. Cobor pe bicicleta o strada din Tiibingen. este ea :. Din D. trebuie Sa ne angajam in atitea digresiuni incH 0 prezentare a unei mund de acest fel ne-ar Iua foarte mult timp 9i nu ne-ar da nid 0 satisfactie.ale unei fete. "In cazul in care unchiul men. 1. Expunerea lornu ocupa dedt doua pagini de tipar. Fire. de aruma simbata pentru un evreu pios.saTuta $i il mingiie ca pe copilul ei. Mi-ar trebui aproape un semestru ca sa facem impreuna 0 munca deacestgen. 2. trebuie sa tinem seama de atitea idei 9i amintiri care apar in mi.lltea autoruluivi~Ului. motivele pentru care mi se pare ea ele merita a fi comunicate. Ca urmare a publicarii luerarilot mde asupra visului. legate unul de altul. un pacat de neiertat. In Iegatura eu prima imagine. Aceasta inseamna ca mingiierile schimbate cu mama constituie un lucru la feI de putin permis ca91 faptul.. Va voi arata..

ea sa-ti extrag leacul". dal' el a fast dezgl'opat :. mil (L$ez pe o treapta $i incep sa ma apar'impotriva animaLuLui care latra cu tur- bare. EI adauga ca adesea i s-a intimplat sa intervina.autoruL visului face tot posibiluI ea sa nu observe aeeasta. Tata a mul'it. trebuie sa ai rabdare.) Tata a murit: 0 1?tim. Dar autorul visului relateaza ca. altadata el este pe jumatate mort 1?ipe jumatate viu ~i fiecare din aceste stari se distinge prin semne particulare. cad imi plac mult animalele ~i cred ca am surprins cu pIacere acela~i sentiment ~i la dinsa". 11:12 .Dezgroparea sa nu corespunde reali. . Ceva mai departe sar de pe bicicletii. Se poate ca doamnele care rideau de el Sa fi fost evocate in locul fetei. In fata mea stau a$ezate doua doamne in virstil.taW. Cind cineva pierde 0 ruda pretuita.1ntHnind-o adesea pe strada. cea de veghe. ea sa desparta cHni inciHerati. Dar autorul visului ne aduce la cuno~tinta urmatoarele: "Eram. 3. cu multi'i Indeminare ~i spre marea uimire a spectatorilor. (Nici mu~catura. fara a fi avut vreodata ocazia sa ma aproprii de ea. scoate-l". atunci dnd s-a Intors de la inmormintarea tatalui sau. chiar in inomentul trecerii de la starea de somn lp. Faptul ca . de dtva timp. cum nu corespund realitatii nici detaliile ulterioare ale visului. in care apar compromisurile eele mai uimitoare intre certitudinea mortii 1')inevoia de a-I reinvia pe eel decedat. Dar acesta i-a spus : "Nu face sa-ti seoti dintele. "Ii s-a dus la dentist. El voise sa trateze dintele bolnav dupa preseriptia religiei mozaice : "Daca un dinte te face sa suferi. luc1'U care mi s-a intimplat de multe ori. Revino pestre trei zile. continua sa traiasca. visul imi apare in toata limpezimea. indragostit de o fata pe care n-o cuno~team dedt din vedere. Mai aflam ca fata care Ii placea era vazuta totdeauna in tovara~ia acelui cline de rasa. Numai ca in visul manifest tlnara nu apare. de pilda. 1?ia carui analiza va va dezvalui unele detalii pecare consideratiile noastre tE~oretice·au fost de natura sa va fadi sa Ie prevedeti.$ima mU$cil de cillcii. A~ fi fost foarte fericH ca aceasta ocazie sa-mi fi fost data. !n masura in care am putut sa analizez aceste vise. Este visul unui om care ~i-a pierdut de mai multi ani tatal. am gasH ca ele se pretau unei explieatii rationale. El continua sa triliaseil dupa dezgropare $i . pentru ca reinvierea nu este mai inadmisibila in vis decit in basm. Va voi cita un vis de acest gen. care pare bzar 1?iabsurd. 5e vede in vis mergind pe bicicleta constituie reprodueerea directa a situatiei de care i~i aminte~te : n-o intilnea pe tinara ~i clinele ei dedt cinq era pe bicicleta. a incereat 0 durere de dinti. Atunci ma trezesc $i. Wnd mentinut doar clinele care 0 intovara~ea. pe cind daca :ar ~ti aeest lueru el ar muri numaideclt. in aparenta foarte l:ndepartate. care mil privesc cu un ae1" batjocoritor. unde ea constituie un eveniment obi~nuit. eu toate ea este mort. nici scena care 0 urmeaza nu ma fac sa traiesc Vreo senzatie neplacuta). (Aici visul treee la alte lucruri. Citeodata disparutul. Iti voi pune in dinte eeva care va ucide nervul.i este prost dispus. de baset. Lamuririle sale ulterioare nu sint suficiente pentru clarificarea acestui aspect. are multa vreme vise ciudate. Nu am fi indreptatiti sa tratam aceste vise ea absurde. dar ca pioasa dorinta de a-I readuee pe mort la viata este satisfacuta de mijloacele eele mai extraordinare. Simbolurile ne-ar fi aid de putin ajutor. caci nu ~tie ca este mort.

Unde sa gasim. Are e1 dreptate? Nu intru totu1. Fara a i-o fi cerut. ci partea sa devitalizata. Prima inte1'ventie a acestora n-a fost in mod sigur incon'?tienta clecit putin timp. ele g-au insinuat in con:. eu inca 9imai multa certitudine putem afirma acela~i lucru eu privire la celelalte idei late~te ('are au contribuit la constituirea continutului visului. in timpul bol!i. $i totu~i el. ~i numaiin mod 'oeazional. Boala tatalui a durat mult. ar fi 0 izb<'ivire pentru bolnavul care sufera.ideghizat. El se lauda ea a dovedit intotdeauna fata de tatal sau un sentiment de pietate eonforma cu preceptele religioase. daca in visu1 manifest a rezultat ceva absurd. fiul) nu s-a pIins niciodata. aceasta inseamria ca 'lei pierde pe cineva din familie.. adica ineaHtate de butadi'l. potrivit experientei noastI'e. deoarece nu dinte1e trebuie extras .i sa aveh1 aici un raport intre tata ~i dinte. spune sa nu te pllngi de cheltuieli 9i de neeazuri. deoarece autorul visului ne marturise~te di e1 ~tie ca atund dnd visezi ca iti Gade un dinte.l de tata acelea. In consecinta. sa suporti eu rabdare incerearea ~i sa-ti interzici orice intentie de aversiune fata de obieetul care constituie cauza durerii. Nimic surprinzator.te sa-l smulga de indata ce acesta este 0 cauza de durere si de nemultumire.tiint. Autorul visului a operat in acest caz 0 condensare.3 . Fata de tata voia de asemenea sa procedeze dupa legea care. pentru ca nu tot ce tine de dinte se poate aplica tatalui. sens special. poate chiar din copilarie. in general. In situatii de acest gen dorim. Personal sint convins ca acestea au fost cu adevarat sentimentele omu1ui nostru fata de tatal sau in timpul grelei boll a acestuia Elidi zgomotoasele sale proteste de pietate filiala nu erau destinate dedt s8. spune deodata autoI'u1 visu1ui.. ·se zice.?i sentimente ca fata de dinte. corespunde d~zgroparii. dar sentimentele de ostilitate la adresa tatalui trebuie sa fi existat in stare ineonstienta inca de multa vreme. Nu va frapeaza eontradictia care exista in ideHe care se raporteaza la vis? EI a identificat dintele eu tatal. n-a manifestat nidodata nid cea mai mica nerabdare. Avem insa aid una din ace1e numeroase impreciziuni care. se constatii adesea in vise. adica pe durata formarii visului . ca ~i despre atitudinea sa fata de Rcesta. adica daca ar fi dorH ca moartea sa puna eapat existentei inutile...a. Nu descopenm· in vis nid 0 urma de sentimente ostiie fata de tata.-i indeparteze atentia de aeeste amintiri.timid :. savina moartea. in general. 'lom fi eu am mai mirati sa regasim aceastfi tema in spatele tuturor eelorlalte fragmente ale continutului visului.totu~i pastrat. dar aceasta do1'inta l~i pune masea pietatii: moartea. $tim ea aeeasta interpretare populara este inexactil sau ca nu este exada dedt intr-un. Ana10gia intre celedoua situ~tii ar fi fost insa mai deplina daca fiul ar fi dovedit fat. Fata de dinte el voia sa procedeze dupa legea mozaica. d'e aceasta data. faclnd sa fuzioneze la un loc tatal mort ~idintele ucis ~i . care porunce:. Observati totu~i ca aid noi depa~im limita ideHor latente inse~i. Dar daca c<'iutam 18.. n-R exprimat niciodata dorinta de a vedea terminate toate aeestea. tratamentul 9i ingrijirile I-au costat pe fiu 0 multime de bani.Tocmai aceasta "extractie". ca intotdeauna s-a eonformat eu stra~nicie legii mozaice. dureraase ~i eostisitoare· a aeestuia. acea tertium comparationis care a facut posibila condensarea pe care 0 constatam in visul manifest? Ttebuie totw. omul nostru incepe sa ne povesteasdi despre boala ~i moartea tatiilui sau.

Capul apare aici drept reprezentare a partii opuse a corpului. Lamuririle pe care ea ni Ie furnizeaza ne indica eu totul alta directie. din motive sociale. teorie sexuala care numara multi. prin urmare. Ar fi vorba. Slngu1'a concluzie semnificattva decurge totu9i din "complexul onanismului".in putinta spre. un nou exemplu de acest gen : trei vise legate unul de a1tul. alte lamuriri date de auto area visului ne arata ca este vorba de credinta ei potrivit careia menstruatia ar fi provocati1 de raporturile sexuale eu barbatul. ca ~i asigu1'arii dentistului ca dintele va putea Ii conservat. mi-a spus ied mama. Dar fraza : "autorul visului face tot pasibilu! ca (tatiiL) sa nu observe cce:ista".i banale care nu cantin nimic absurd sau straniu.deaza sau se teme sa nu-~i tradeze preocuparile sexuale exage1'ate. in continutul visului manifest. Copna rnea.iat~ :a s:x~ali'i. daca merge tot a~a. dar in privinta caror<:J se pune intrebarea: de ce visam lucruri atlt de indiferente? Va voi . chiar si la virsta adolescentei. visate de 0 tlnara femeie '1n cursul aeeleia~i noptt a) Ea traverseaza salonul din apartamentul sau $i se love$te eu capuI b realmente petrecut anterior.ru~~ac~ t?t ce-iostii .. Celelalte detalii ale visului manifest se explicil prin coniplexul on3nismulu. 111 legatura ell aceasta.opsa ne sugereze concluzia ca e1 este mort. 184 de lustra care aUrna de plafon. deci.. Semnificatia simbolica a lustrei este evidenta : toate obiectele alungite sint simboluri ale organului sexual masculin.radacina unei asemenea ostilitati fata de tam reintorcindu-ne in copiEirie. In acest scop au fost· puse in aplicare mai multe procedee: condens area bizara ~i ingelatoare. Nu fara 0 anumita u~urare pentru sine a transrerat autorul visului. spre a interpreta visele care au ca obiect durerea de dinti. Acum vedeti cum s-a putut forma acest vis incomprehensibil. fiind cu totul de inteles faptul ea t}na. n. crea1'ea de numeroase structuri substitutive pentru cele mai profunde 9i mai indepartate dintre aceste ideL 4. ne amintim ca ea rezidil in teama pe care ne-o inspin'i tatal care. adepti printre fetele care nu au aUns inca vIrsta maturitatii. in virtutea unei inversiuni operate de procesul de elaborare. . a as~unde tati'ilui v. "Este prost dispus": aceasta poate fi foarte bine 0 aluzie cuvintele dentistului ca nu este imbucuratoare perspectiva pierderii unui clinte din acel loco Dal' aceastEi p1'opozitie pOette ca se raportcaza ~i la proasta dispozitie prin care copilul care a atins virsta pube1'tatif i~i t1'[. Acest adevar se aplica ~i atitudinii omului nostru fata de tatal sau : dragostea sa era un amestec de respect ~. de 0 singerare a partii infe1'ioare a corpului. Nici 0 reminiscenta. proasta dispozitie pe seama tatiHui sau. deplasarea tuturor ideilo1' in afara sferoi de gindud latente. capul tau va fi miinepolmline gol en 0 poponeata". pc care deja 0 cunoa9teti. "El este 'in viatat(: aceastii idee corespunde tot aUt de bin(~ dorintei d:o> re'inviere.ide teama care izvorau din controlul pe care tatal n exercitase asupra activitatii sexuale a fiului. ca totaeauna am fost onhgatl sa ne referiTa la onanism 9i la teama de pedeapsa pentru practicile pc care el Ie comporta. avind drept sC.dta.$titiin ce hal imi cade pami.i.rruntltl-va. A1' putea fi posibile inca multe aIte sensuri. foarte timpuriu. ca u1'mare a unei vatamari pricinuite de penis. nid a aminti1'e referitoare la vreun eveniment . incepe sa infrineeemanifesUirile sexuale ale copilului ~i continua sa-i opuna obstacole. RezuLta 0 plaga singerinda. Am incercat in repetate rinduri sa ab01'dam acele vise sobre :. este deosebit de 1'afinata.

ea a 'vede a y!zat pe 0 banea. Dar de data aceasta trebuie sa expun.."i.e. ceea ce de asemenea caITstituie 0 aluzie la ejaculare. urea scam easei sale. atribu. rnisterelor viet-ti sexuale5 CEl :. 1nte1'es1.1l cuno. r.~i-a deplasat an1araC. vorbe:'?te despre aceastEl dlnurma ca despre una din acele fid mateme 1a care sentimentul dragostei se intemeiaza exclusiv pe dorinta de a procrea. In dh~jneata care a urmat Intllmrn eu pncma. provine am scoaterea unui COp:lC. alerge.lUn. conte:dul psihic. "t . Ofiterul ramine afara $i. ea ajunge la apartamentul ei. --.. Dupi'l. dar Intreaga sa fraza sluje~teexp:rlmarE unei alte idei care reveleaza semnificatia simbolica a faptuluL Acest vis se raporteaza In special la 0 aHa eoneeptiesexuala infcmtHa. setea. $tie ca urmele raporturilor sexuaJe (~i.1 de rezultatele 1a care ajunscse ~i de care era.a. reprezentare simbollca a organului sexual al femeii.ind-oo partenerului : pc acesta 11vede ea pllrrgind 'in vis. Eo. eu riisuflarea taiata..ea. visele extrem de deform ate (de altfel nu toate) servesc in speC'ial exprimarH dorintelor sexuale. ••• ' -m- 185 .:1rea actului s2xi. Dar trebuie sa considerati ~a pc un nou rezultat al cercetiirii psihanalitice faptul C2.b} Ea dil in vis peste un !jant ad1:nc care.evoia de libertate. Dar imprejurarile In care a avut loc intllnirea despre care este vorba erau de a~a natura IncH au trebuit luate masurl de precautie impotrlva eventualiUltii unei sarcini 91. ale pipaitului) slnt U90r de recunoscut ~i s~a temut l1mlta vreme de aceast5 dovada. al carei continut . pe atunci.tiTLfele de care cHi dovada antoarea viseIor: ea i~i aminte9te de perioada investigatiilor sale infa11tlle asupra.a en cheia. Inca putin simbolism.indeosebi in parerea l1. se strecoanl inc1untru $i incuie u. incepe so. ca orlce sertar. ca foamea. foartE~mindnl. $tie. Sertarul biroului este. Acum s'inteti in situatia de a va cia semna cIt de incorecta este aceasta parere.ii este aiit de familiar indt l$i danwnaidecd seama de eel mcii neinsemnat mnestec al unei miini stra:ine. Faptul di' auto area vlsu1ui se incuie spre a se pune 1a adapost de urm~rit~r estQ un exelTInlll referltor la -acelell inversiun. cutie sau caseta.vIse eg6iste. La fel. dupa cum se 9tie. 5. sexuaEi. dupa Cum crede ea.? piit!~?de in . Crede a nu £i vazut copaeul in vis. principal a masunl consta in impiecEcarea Iichidului seminal de . Cunoa~teti vise rep1'2zentind realizari ale unoI' dorinte. suscitat de aceste t1'e1 vise const. toati? visele 81' ~ avea 0 semnificatie . vise In care este vorba de satisfacerea unor trebuinte fundamentale. plfngind.i care-seproduc-atlt-de free'vent ill vi~e: de faDt este \70:r/)#(1 -de ne:realiz. care ~i-a petrecut 0 noapte in intimitatea unei doC\mne.lalde caire barbat. doamna poveste~te acest VIS: Un oftter imbriieat eLL 0 manta rO$ie 0 unnare$te pe stmclc1. privind pc fereastra. Un domn.:'-. e~-.. vise ale cupidit<:itii. prealabil. In legatura eu aeeasta ea observa ca copacul Insu~i lipse$te.. potrivit careia ictele ar avea la inceput acelea~i organe sexuale ca biiietii ~l ea numai in urma eastrarii (smulgerea copacului) organele se::male ale femeii ar Iua forma cunoscuta. Recunoasteti fara greutate in urmarirea de cat1'2 ofiterul eu rosie si in u~c~rea predpitata a scarii reprezentarea actului sexual. • ae '1 •• aserl1enea Vise pc care " 'le-ull •• ~ I"'t '"'d·F~'>t-~~ CUlioasteh nUu<l llse ale eOl ~v L<tI"H $1 neribdarii. Fara indoiala ca ati auzit spuilindu-se ea.o:-ganu} genital al femeii. potrivit psihanalizei. €I 0 nrmarc$te int:runa. pe scud. c) Ea stil in fata sertarului biroului ei.

Treptele apar easimbol al actului sexual. Acela care a inteles ~i a adoptat explicarea actelor 1'atate trebuie. cireumstanta eu totul exceptlonala. al carel barbat este agent de Roli'~ie~i care eu siguranta ca nu a auzit vorbindu-se despre despre psihanaliza.'i " . in vecinatatea Dunarii. vIs remareabil I?i eonvingator.teti eu u:. O. Agentul de politie Civea 0 cascheta $i purta grum6. sa facem dovada afirmatiilor noastre ~i sa dobindim astfel convingerea auditorilor.. Acesta. nelini$titZi. Or. este deajuns sa'-i intinzi un deget pentru ca ea sa-ti ia toata mina. i ii 2) Vestit pare situat in partea estica a Vienei. Judecati dumneavoastra in:..Cineva s-a introdus atunci in 'locui'nt(! $i. "El se plimba impreun(I_ eu tatei) sau intr-un loe care eu siqurcLnfi'f este Pmterul 2). 7. AU avut in 'continuare multiple ocazii de a va asigura ca avem dreptat~. ale earei elemente nu Ie cunoa9tem en exaetHate. Inca un vis care trebuie interpretat CLl ajutorul simbolurilor. did se vede rotonda $i inaintea acesteia 0 mica ridiCQ.iva simbo1istica vlselor dad" interpretarea aeestui vis cu ajutorul simbolurilor sexuale trebule sau n'. simbolistica viselor ne ofera un alt aspect la fel de usor accesibil. La capatul acestui $Clnt se afra 0 lunge! platforma. intra intr-o biserica unde urea mai multe trepte. deschis pentru public din annl 1766.jer $i manta. spre a £i logic.. Putem spune despre psihanaliza co. osul pubian.tuTade care este ata$Clt un balon captiv care pare destul de dezumflat.inume : muntele lui Venus.urinta simbolurile folosite. purtau in jurul ?oldurilor §orturi in forma de sac. Reeunoa:. fara sa posede nid eea mai neinsemnata cuno~tinta teoretica eu privire la interpretarea viselor. 0 CaraTe ducea de la biserica la munte.barbCi ncagra. dar prive$te in jurul sau ca sa vada daca spune atunci ca aT ii . Am un motiv deosebit sa aeumulez exemple de utilizare a simbolurilor in vise..in anatomic poarta acela:. In spatele bisericii erG un munte acoperit de 0 padUTe deasa..in vis. Organele genitale rhasculine slnt reprezentate de 0 trinitate de persoane. in fntelegere eu cei doi "punga$i".) J26 . munte ~i padure.1 sa fie considerata ea arbitrari'"t 8i fortata.G. din ordinnl imparatului Iosif al II-lea (Nota trad. dar nu do dtu$i de putin explicatia care se cere. Din eurtea aceasta. ea chemna un agent de politie. Va voi expune visul.de ajuns sa anunte paznu-l observa cineva. clesprinda 0 bucata mare. Avea . in predarea psihanallzei. insa. Inca de 1a prima noastra intilnire v-am subliniat cit este de dWeil. 0 seara duee intr-un $Clnt ai earui pereti sint eapitonati ca de exemplu un fotoriu din piele. . alba.. TataZ ar vrea so. EI nicul : va putea in acest fel so. intre diversele propozitii I?i afirmatii ale psihanaJizei exista 0 legi'itura atit de strinsa incH convingerea dobindWi cu privire 1a un aspect se poate extin de 1a 0 parte mai mult SDU mal pu~in intima a intregului.. Cei doi vagabonzi. Ceea ee este numit munte . care il insoteau in lini$te pe agent. prin faptul ca insw. dupa care incepe un alt $ant". Tatal sau il intreaba la ce servesc toate acestea. al~unei femei simple. marginitZi de-o parte . Sosesc apoi ·hilT-O curte in care se intincle 0 mare placa de iier. intrebarea it mira. de-acum publicat. Or. sa adopte tot resiul. ia cit va vol.~i de alta de ierburi $i tufi$uri caTe deveneau tot mai dese.i autorul sau a talmacit toate simbolurile.. eu capela. formind 0 adevaratil pCidure in virful muntelui". iar organele feminine de un peisaj.

a) EI pleaci'i in voiaj. "Daca i-a~ fi eerut tati'ilui meu lamuriri. Tatal voia sa desprinda o bueata din placa de metal alb: putem v. sa nu ne mire faptul ca 11vedem pe fiu atribuindu-i tatalui practici onaniste. am inlocuit cu metalul alb articolul cu care face el cornert. semnifica actul sexual. fara a schimba nimic din continutul visului. EI spune pe un ton de consoLare : astea nu merg dec'it pina Ia gara.te savi1'$iI'ea actului sexual din eaUza unor inhibitii $i spera ca. Calatore$te intr-adevar cu multe bagaje. era urmat de 0 lunga plat~ forma la capatul eareia ineepea un alt :. Fara riscul de a ilC inge1a..tim de multa vreme. Vi Ie cHez spre a va demonstra ca in vis apare totdeauna eul autorului visului. daca vrea sa ia 0 bucata de metal alb.." Vom gasi imediat in·alti'i parte continuarea :. trebuie s-o faca pe fata. autorul visului 11 interpreteaza evocind captu$eala 1110alea peretllor vaginali. in vis. Din parte-mi adaug ca coborirea. ne spunea autoI'ul vlsului.. Tatal nepunind niciodata. e1 m-ar fi in:.ant.elat. chiar 9i atunci dnd acesta este disimulat in visul manifest. 8. dar.. Valizele care figureaza in aceste vise sint simboluri feminine.tiga bani. gratie tratamentului.· Autorul visului da el insu:. a$a cum i-a atribuit intrebarea din prima seena a visului.edea foarte bine in aeeasta intentie reprezentarea necinstei comercia1e.care se gasese doua mari valize negre..i ajuta tata1 in afaceri. A$adar. Curtea in care se afla intinsa placa de fier alba nu trebuie conside:rata ca fiind esentialmente un simbol : ea face parte din localul in care 1'5iexercita tabHnegotul. care i:. putem sa intervertirn situatiile 9i sa admitem ca fiul este acela care intreaba.ant: aid este yorba de detalii biografice.. Lucrul acesta 11 :. trebuie sa consideram aceasta idee a visului ca pe 0 dorinta sau <. fi cerut tatalui r. iar baIonul captiv nu este altceva dedt penisuI meuu carui capacitate de erectie este diminuata de clUJ. Dupa ee a ~vut dtva timp raporturi sexuale normale fI'ecvente. Autorul visului. Primul:. ca in alte cazuri urcarea. insa autorul visului ne da el insu$i 0 alta explicatie: aceasta semnifidi onanismul. in viata reaIa. printre.i functia oI'ganelor genitale.i urmatoarea interpreta1'e: "Rotonda 1'eprezinta organele genitaIe.\ n-o acceptam decit in mod conditionat: "Daca a:. a9a cum i$i in$eala clientii".. Cit despre $ant.. Aeestea se eompun dintr-un mare numar de valize... a fast inca din prima zi 90cat de incorectitudinea procedeelor prin care in general se d:. Sa traducem mai exact toate acestea: rotonda este regiunea fesiera pe care copilul 0 sacoate in general ca faclnd parte din aparatulgenital. Din discretie. aceasta interpret are se aeorda eu faptul ca secretul onanismului este exprimat prin contrariul sau (fiul care ii spune tat<'ilui ca. autorul visului se afla. bagajele sale sint aduse La !Jadi eu trasura. De aceea trebuie sa dam ideii despre care am vorbit mai sus urmatoarea dezvoltare. cu aIte cuvinte care este scopu1 :. sa ajunga la vigoarea de altadatfi.vavreme".i d~zvoltarea acestei idei. in plus. cerind ingaduinta paznicului). mica ridicatura din fata acestei rotonde reprezinta testiculele. dar in cursul tratamentului ne dezvaluie multe istorii eu femeL Cele· douii valize negre corespund 187 .. Cele doua vise care urmeaza apartin unui strain eu inclinatii poligamice foarte pronuntate..... asemenea intrcbare. tatiil il intreaba ce insearnna toate acestea. de soiuL "vaIize eu nwstre". actualmente in dificultate in ceea ce prive:.:eu lamuriri cu privire la organele sexuale .

de altfel. Acest VIS nu se refera la mel un evemment cunoscut.. Dupa uniforma. b) 0 scena La vama: Unul din tovara§iii Zui de drum deschide vaZiza $i.i. in ceea ce priveste teleg1'afistul. el Ii asociaza poemul lui Uhland despre periplul regelui Carol 9i i9i aminte9te in legatura cu aceasta de 0 primejdioasa calatorie pe mare impreuna cu dol eamarazi. Autarul visului are un frate sd 0 sod.!e se raporteaza mai degrabii 1a 0 perioada in care e1 a observat pentn. Una dintre ele voia sa-I urmeze la Viena... Daca este vizitiul. In general foarte sinceI' marturisil'ile sale. 9. dar reincepe sa scotoceasca {'i gase$te ceva ell toted interzis. zice ca nu-i nimic induntru. CaUitoruZ spune atunci ell resemnare: nu-i nimic de facut.. i§li prelunge$te viSed. printre antecedentele stare nevrotica. 1Z intrcaba..i aminte9te de un gray accident petrecut in ultimuI timp si de absurdul aforism: viata este un pod susDendat. 1:. i-a telefonat sa nu intreprinda nimic in acest sens. lVu. GilEitorul este el inslv. De acest vis se le. . 10. l$i continua drumul. prietene. lata un exemplu de slmbolistica a mortii in vis: Ze eZe insele surori.. II. Persoanele despre care se spune ea nu Ie cunoa:.. inwginindu-$i ca podul de fier se prabu$e$te.ortii stinge flacara vietH. Deodata cele doue pt'rSOQ'ne dislJar §i el vede 1111 uLirbat spectral care poarta 0 boneta un costnm de pinza. El creae ca este vorba de un accident.e Ie-a uitat numele. dind curs 5f2tului meu. dad nu e tdegrafistuZ . ca trebuie sa fodi ceva spre a se salva" traverseazii toate compartimentele $i ii omoaTa pe toti eei pe eare-i intUne$te: conductoT.l prima data. ni$te $i.dar n'lf propriei s~le surori . Pe o cale. ca pieptul S8 clezvolul tirziu 1a fete. da1' lampagiii au de asemenea printre atributii 9i stingerea felinarelor. pe care el i-ar fi apucat bueuros. Ideii vizitiului.. .i pare. EI intinde ~ina acestora. Tren'!u se opre$te zn pUn dmp. vame~ul siut eu. va va interesa sub multiple aspecte. Annnhr118 sa. dol' carora la tl'ezi. putea £i 9i un lampagiu. Cl93cum geniul l11. El Z$l intUne$te sora in compcmia a dou6. facuta de un prieten. triigznd nepiisator din tigara. numai sa nu fi fast sinH surorii sale. El merge pe un pod de fier Snalt $i rigid. Nu. el remarca' ea acesti~ slnt totdeauna transmWitori de've9ti 1'ele.Dga relatarea unul fapt.' Alt exemplu de reprezenta~'e simboliea a mortE: un damn '(v. pc buna dreptate ea doamna aceca nu-m1 era necunoscuta. G EI ealatore$te cu trenul. n-a1' fi fost dedt firC3C sa traiasci:i el lnsusi 0 nellniste de moarte. calatorie in cursul care1a el juease ralul regelui din poem. el valse 52-ml ascunda relatiile pe care tocmni Ie innodase cu 0 femei'e. Vame$ul pare sa-Z' creada.:-cunoscut depune in onoarea sa 0 carte de vizitCi in ehenar negru. presupulliud. sale. mecanic etc. care joaca in prezent in viata sa un 1'01 de prima importanta. 12. lata exemplul unui slmbol pe care inca nu I-am mentionat'. in acest fel. mai traie$te in vis 0 maTe neli . anmcindu-l in abis. chiar treaz fiind. c<7mtindcauza acestui fapt. . El a transferat asupra altei persoane penibEa situatie a euiva care prime~te 0 dezmintire :.eu daua femei brunete. eu doua pet'soane pe care cunoa$te. In legatudi cu podul de fieI'. ca e1 1113U:'l1 sa nu figureze in vis. Visul urmator care are. ferata italiana era transportat un nebun Intr-un compartiment 188 . Cele doua surori reprezlnta deci sinH.tem S'lU CEl Ie-am uitat nu:nele slnt eel mal adesea persoane foarte apropiate. daea le-ar fi dorH moartea..

Nebunul I-a ucis pe ('illato1'.deoareee care 0 putea atinge la" el gelozia. trenul S2 oprise subit intre doua statii. Autorul visului se identifica deci cunebunu1 ~i l~i justified actul prin obsesia.zuse la teatru pe fata ell care trebuia sa se insoare. 0 nOUil dovada Cd a1' fj trebuit sa fie nebun ea s-o ia acum de sotie. ar Ii innebunit de-a binelea daca s-ar Ii casatorit cufata.clII'sii 1a tai. Aeeasta inseamna : el 0 socoate atH de putin sigura. care formeaza punetul de plecare a1 visulaL In ajun 0 v3. nie-~u era ~itu~i -de'putin absenta 13 e1.rezervat.021 a emis parerea eElprobabll S8 va produce 0 ciocnire cuun aU tren 9i di in acest caz prima masura de precautie care trebuie luata estc sd ridici in sus picioarele."'ii 1)2 care Ie facuse eu fata in zilele feridte ale primel 10i' dragoste. dar din nebagare de seama a fost Eisat sa intre un calaior in aeela~i compartiment. ea t1'ebuie "sa suprime pe toti martorii". 0 tlnara doamna care se afla Hngi'\. Data fiind intensitatea pe pc care 0 parasise. care 11 chinuie din dnd in dnd. eu toate aeestea. ineH ar fi fost obligat sa omoare pe tot! eei ce i-a1' fi ie~it in cale.· . dar 11 facea gelos. In legatura ell oprlrea trenului in plio clmp :. "Pidoarelein sus" au jucat de asemenea un rol in l1umeroasele plin1DEirl 0i ex...1eu fdea de Clccldeot. Apoi gase~te 0 motivatie mai buna.terf'3 situatiei Imi nermite sa afirm ea dorinta de a savirsi aeeastil nebu. e1 ne spune ea intr··o zi in care calatorea intr~adevar pe cale~l ferata. cad ar ii fost gelos re toata 1umea. $Um deja ca faptul de a travers a o serie de ineaped (aid compartimente) 2St2 sirnbolul casatorlei. cUl1oas.

0 buna memorie chiar ]a pe1'80ane al carol' nivel intelectual este foa1'te scazut. Noul mod de expresie prezinta numeroase trasiHuri neinteligibile pentlu noi. in aceasta viatJ. Preistoria Ia care: ne conduce procesul de elaborare onirica este dubli:i : mai intH preistoria individuaEi. deci mai apta sa retina faptele 9i impresiiIe. ~ase san opt ani din viatii nu lasa. da. .idei pe care noi Ie cunoa~tem. dar eazul contrar.n _. 190 . intreaga dezvo1tare a speciei umane. sub influenta G. copiHiria. Cunoa~teti eu totii. spre exemp1u la opt ani.. bemoria eopilului fUnd mai putin incarcata in primii ani decit in anii care urmeaza. poate de conditiile existente inainte de dezvoltarea limbajulul nostru abstract._ Veti putea conchide cil studiul mai aprofundat al proce-sului de eL=. IdeHe latente nu sint dedt ideile con~tiente ale vietH noastre din starea de veghe.a. de raporturile simbalke. faptul nu-mi pare imposibil.i sentimente1e prin cuvinte ~i fapte pe care i Ie reamintim mai tirziu. urme in memorie. provin din preistoriafilogenetica. cste mult mai frecvent. dar pe care el insu:. bunaoara. pe care incHviduI ca atare nu a invatat-o niciodat8. Astfe1. procesul de elaborare onirica comunica ideHor latente ale visului un alt mod de expresie. Dar acesta nu este singuru1 caracter arhaic a1 visului. aceasta cercetare nu a fast in{..a intreprinsa. de la primele sale inceputuri. ea ar trebui sa fie mai eficace ~i mai sup1a. apoi. Am aratat ca acesta dateaza din epoci de mult depa9ite ale dezvoltarH noastre Intelectuale. simboUzarea.": borare a visului ne va permite sa colectam date pretioase despre lnceputurile putin cunoscute ale dezvoltarii noastre intelectuale. dupa parerea mea sintem autorizati sa socotirn ca pe 0 mo~tenire filogenetic3. La virsta de doi ani copilul ~tie deja sa vorbeasca bine. remarcabila amnezie a eopUariei.dimpot1'ivEl. Cred eElacest fapt nu a suscitat interesu1 pe care il merita. ace1a a1 lacunelor in memorie. cmind dupa aceea 81 dovede~te ca 9tie sa se orienteze in situatii psihice complicate :. in rnasura in care individu1 reproduce pe scurt~ in cursul copilariei sale. niei un fapt nu ne autorizeaza sa consideram func~ tiC! memoriei ca pe 0 functie psihica elevata 9i dificila: gasim.'nzurii.?iIe-a uitat Cu toate acestea. pre-· istoria filogenetica.XIII TRAsATURI ARHAICE $1 INF A:I"IT[LISMUL VISULUI Sa revenim la rezultatul nostru potrivit caruia. in procesele psihice latente. Ca S8 va reusi intr-o zi sa se stabileasca DarteC! care.. 'revine preistoriei individua1e ii Elementele care. De aceea am calificat drept arhaic sau regresiv modul de expresie al procesului de elaborare onirica. ca evenimentele triiite ulterior. Mi'i refer 13 faptul e11primii clnd. tinind de limbajul figurat. din experienta. Intilnim multi indivizi care cred ca se pot lauda eu 0 continuitate mnemonica ce se intinde pe toati'i durata vietH lor.d i~i manifestii ideile . Sper sa fle <:t. Pe de aIta parte.

Am conchis. de 1a mama. izbutim sa evocam continutul anilor copi1ariei acoperit de uitare... n1mie' nu Ie justifica conservarea. care erainfatisarea exterioara a medicu1ui din orasu1 meu natal pe care il para~i~em la virsta de 3 ani si am aflat cii acesta fusese Intr-adevar ehiar mic de statura. Era un om mic de stat. aceasta produdndu-se adesea eu prilejul viselor. restul este indepartat.. 0 anumita persoans care imi facuse un serviciu ~i pe care 0 vedeam clar in fata ochilor. amintiri care corespuncl eel mai adesea unoI' impresii plastice ~i carora. Am visat intr-o noapte. ceca ce este important ~ste in10cuit in memorie prin elemente' care par mai putin importante. decl. Gasim in legatura eu acestea exemple admirabile in Eteratura :..) 191 . datorit[l proceselor pc care deja Ie cunoasteti si care sint condensarea si mai ales deolasarea. Din fericire am putut-o intreba pe mama.Acestei particularitati i se suprapune 0 a doua. anume faptul ca vidul mnemonic care se intinde asupra primilor ani ai copilariei nu este absolut: rasar uriele amintiri bine conservate. Ace. Nu la fel se petree lucrurile eu aJi'1intirileconservate din eea mai frageda copilarie. Amintirile care se raporteaza la evenimente ulterioare sufera in memorie 0 select1e: ceea ce este important se pastreaza. Am dat din aceasta cauza amintirilor din copilarie numele de amintiri-coperta i). in masura In care tratamentul da rezultate aproape satisfacatoare. la eopil singure1e care au supravietuit sint amintirile importante. Od de cite ori am interpretat un vis de acest gen. in a~a fel 1no1t au' facut neeesara instituirea unei cenzuri onirice ~i a unei deformari. Se intimpla ins8.st acc~s 1~ r. In tratamentele psihanalitice ne gasim totdeauna in fata nevoii de a umple lacune1e pe care Ie prezinta amintirile infantile ~i.Deckerinnerungen" in textul original (Nota trad. chia1' grosolan. intre altele. in ce imprejur:lre. Numai ea.ate de cdorln1:e sexuale esentialmente reprobabile 9i de 0 licentii adeseaexcesiva. ma ingrijis.tient. dupa contextul visului. Impresiilc reconstituite nu au fast in realitate niciodata uitate: ele au ramas doarinaecesibile.i eu insumi am putut Educe in sprijinul' acestui fapt 0 contributie personaJa. primii ani de copilarie constia vlsulm. ca acest om era medic. nu s-a t~ .e. Va amintiti de uimirea pe care aU incercat-o dnd v-am adus dovada ca visele sint declan:.?atevrialel~~ltat~ din. ca avea capul infundat 1:ntre umed: am mai aflat in plus. Aceste amintiri sint adesea atit de banale s1 de insignifiante incH ne intreMm cu uimire de ce aceste detalii au sdpat uitarii. ca ele &~ izbucneasca spontan din incon:. 0 aHa trasatura arhme:Cl Aceea~i explicatie este valabila 91 pentru 0 aIta dintre enigrnele de care ne-am izbit pina in prezent. refulate in zona incon~tientu1ui. ajungind la eoncluzia e8. grobian. Am incercat odinioara sa solutionez eu ajutorul analizei enigma anmeziei infantile ~i a resturilor de amintiri pastrate in ciuda acestei amnezii. avind capul adinc infundat intre umeri.. adica fnt1'-un foarte'mare numar de cazuri. latente. E1e nu eorespund in mod necesar unor evenimente importante din aceasta perioada a vietH. nici macar unoI' evenimente care ar fi putut s<1 para importante din punetul de veclere al copilului. tme. care inca traia. 0 analiza aprofundata permite sa degajam tot eeea ce a fast uitat. Se pare deci ca viata onirica 9tie gasi calea de acces 1a aceste trairi infantile 1atente. uitata de mine.de altfel.

•.. Pe dnd copilul era inca la sin1.•..: .}te chiar ell 0 tdndre-~e exugeratil decit far.L (. 'I.:l'n{'t. CD aceasta dorinta cste evocata in vis? intrebare absolut justifjeata.>r sa" semnl~fir>e l'n reaHtate ('11 ~ "'13 i--"\~' . __ ~ '-.11 mamei sale. Sint cu tatuI dispus sa recunosc Reeast.. nu mal sa existe a~um in inconstient 'declt In calitate~ de amintire indilipsiFi de arlee pute{'e . 0:1 i"h~::lr .C-l. as~dar. al carei vis inseamna en ea doreste rnoartea fEcei s'ale in' virsta de 17 ani reeunoa~te. ~ . -. este vorba in aeeste cazuri de amintiri ean:~ se refera la fante co 3D:lrtin trccutului.!!. Pe cind era 111C2 Ins-}rM~ ell fiica sa.'! conduzle..:)'-'-1 mCl<·r..-. _ ..• _-'.h ~.•.· S.<"'.. . rnult I11al serioasa.lt (12 persoe.•• ~ •• '-' •.-.1s2 sa-91 loveascEt pintecele cu pumuli. care nn inS2:nna nimic pentru el. Sint Iname care :I~.0?j'o"..-.na folosintJi liberEltii sale..na iubita declt in calitate de SL(~. Nu este necesar sa insistlim ca sa dovedim originea aeestor dorinte. '. ~ l""'n"":i " __'.•••.-1:1.. '_I 1~. care se t2rn1indse prin ruptUl'a.j"1'. Cite dini.1 2z:.:'1.·" o'o. tataI. al carui vis ne autol'izeaza S2 admitem prin interpret are ca do:re~te moartea copilulul silu pI'im nascut :. - 0..- . t..l drete. din fericire inofensiv! . Aceste dorlnte reprobabile i~i au radacinile in. Putorn demomtra aceeasi origine ber-un m'J.re ele :nu au clat dorintci lor tin inceput de realizare.'-_ _0..U sa TIll se £i sefv.1:-). ell [)pt.<'""< . ~~. ce constrlule aC2dsta ~ explicatJe? Aceu3ti dorlnta. odinio3rc1 eonstlente s1 J'uoecmC1 un I'ol 111 vlata pSlrl1ca.:.i itlbesc astazi copiji eu taJlcare ITLIi-au conceput tottl~..1cetele cele mal importante ale too1'ici viscIor. contrara ansambJului tendinte1oI' ~i sentimentelor sale. .dinea eu prlvire Ia 0 persoana._ ~ •.dinc dete:rrninata ell la unul' din aS1. care nu era mulde e~satoria S<. 1n11 vep spune ca dm rn..~:~.. din moment ce ace2sta atitudine a fast rncreu binevoltoare..:. Sint sEit Sf\ rarnin in cadrLll eXDunerH mele :.. ea urman? a unei scene ell 50tul a avut un &cces de in D9a fel incH pierzindu-9i ariee stapinire de sine iucep1. ' ~ <11' .mntrat Crt aceastJ ~ . ca intr-adevar a avut aceasiCl dorinta intr-o anumita periGadti. a a)._"."' ..t~n. Este posibil sa dovedim ea ele au rost odinioara cunascute sl comtiente. de a fi C. Copilui 50 naSCllse clintT--un nefericit..oment ce nu m. ~_•.re mana I' . - ~_.i are obir9ia chiar 1a inceputul relatiilo1' c1....-.l ex\st8t modificari in atitu.co -·CTf)1~.. ar muri..~ _". datorita indrumarU' noastI'e....I.. po. incazul eel mai favorabil.". Tatal.e9te de asemenea prin a-01 aminti ca aceasta dorinta nu i-a fost intotdeauna stra2rD.. clur va invit totodatil sa tincti searna nu de textul visului. adesea intI'-un trecut care nu eSle prea indepartat. sfir:.1aceasta._stat s1 a fast confirn1Hta de amintirea evocata.intlmp1at niciodata ea autorul visului sa nu protesteze .te..l. 81 ar redeveni libel' :.••••••. adicii chiar :'1i atunci c1nd 5e inclina in fata acestei int'21'pretari. Tentativa de a·i cIa un rQspuns ne-Elr dLtCC cleDdrte sl ne-err o-bliga sa adoptarn 0 a..er.~ .\."l tragcre de in__ ilrdi ~i Ie-au dorit udesea moartea lnuinte de a se nB.-_ toLtil aJtceva S. dodntele 91 visele ell pridn" nu trebui 511 existe.i prefel'ut. de muIt timp 1nvins3.>1 a5tfel dorInta enigmatica de a vedea murind 0 persoana iubita i~.~~?(_~1. .i sa practic 0 abtinere moment.1ar da 0 mal bU.. 192 . in nildejdca ca va pricinui asHel moa1't20.a pe care 0 simte incompatibila ell caracterul sau. de c3zu1'1 de' u1'a. ~ A __ -'-.elator pentru 0 alta p2r~o311d.. Atunci dr.... ci de sensul care ni 58 dezvIl1uie ca urr:1are a interpretdTiL Se po ate Inthnpla ca visul manifest care are ca obiect moartea unei persoane iubitc 5a-9i 1"i ("O'j·!' 0 _1_~-!./.ta pro1)lelna. copiIului l)e care-l purta.tlbJ.. i~i spunea adeseaca dad micutul._ .. trecut.de stimulare. nimic nu aceastel putere.iS'D'ull}e c~1 aceasta dorln-~ti de· l110arte a -....eni 0 asemenea dodni. !ntr-adevclT.:3titllt In:. I- •• - .. . pr1m·i:t'.~ ne I1mJtumirn.. Dar8cceasi sltuatie ridlca si 0 a1. e1 se intreaba totdeauna de unde i-a putut \.

fie acesta tato.isurorile sale ::. descoperim numaidedt perioada din trecutu1 individual in care aeest egoism ~i aceste dorinte.itiala.tie ca ac~asta atitudine se ~entine nelntrerupt timp de ani . sa-l ia barza inapoi"..1autorului visului. ma:i cU.cu privire chiar ~i la persoanele cele . Ori de cite ori cineva ne bareaza drumulin viata (~i cine -nu ~tie cit de frecvent apare acest caz in conditiile atit de complicate ale vietH noastre o. voalati mai tirziu de amnezie. Este incontestabil faotul ca pe ei Ii considera concurenti si se . mai apropiate. sa descalifice intrusul. inceput. In contini-lare.ctua1e). sorgintea aflindu-se in prima copilarie. rareori este vorba de onazuinta enigmatica.-inceput unele simpatii: e1 apare in acest caz co. Daca diferenta de virsta nu este pre a evidenta..i cinci ani. acest sentiment de dragoste nu se manifesta. Aceasta rautate a naturii umane ne-a uluit ~l nu eram dispu~i. Este usorde aratat caaceasta dorInta este cel mai frecvent creatoare de vise. Chiar sa-I iubeasca pe ceilalti .. deCi din motive egoiste. Este. Fie frate. mama.copiii btre doi ani ~i jumatate . dorinta de a vedea murind un frate sau 0 sora. iar dnd diferenta este de opt ani sau mai mult. parte din eul sau. 0 comparatie intre atitudineacopilului cu privire 10. de 0 pl'imire prea putin amicala. extrem de instructiv sa facem. cind vine pe-lume Un nou irate· sau 0 noua sora. 0 solicitudine cvasimaterna. dub1ata de 0 alto.' . copilul prQfita de orice deazie co. Dar din moment ce trebuie sa cercetam originea acestor dorinte in trecut. sa sacrificealtora persoanele pe care copilul pare a Ie iubi de 10. 13 cd. Abia mai tirziu dragostea se deta~eaza 10. 0 observam eel ma~ u90r 10. elnu invata dedt mai tirziu 0 .. din acest unghi de vedere.1interprE~tarii viselor.. -el are parte. Copilul mic nu-~i iube:.copilul seafla pus in fata concurentei Cil fapt implinit si se 'acomodeaza in "acest sens.ca sa ne exprimam frcmc.· Daca diferenla de virsta este sufident de mare. desigur.eopil de egoism.visul se arata gata sa-l suprime. ea regula generala.. mai tandra. noul venit poate trezi de 10.te in mod necesar fratH ~i surorile .ind. co. Dar. Aceasta atitudine este adesea lnlocuitil' sau. un sot sau 0 soata etc. mai ales la fetite. un soi de papu. atentatele directe nu slnt rare in asemenea eazuri. In general.manifestindu-se. nu mai -prezinta nimie deconcertant.i ani. fie sora.. sint absolut frecvente.". psihica marcheaza o intensitate mai l11.are.. Sa ne ocupam de dorintele de suprimare a unor persoane pe Care trebuie sa Ie punemin legatura eel mai adesea cu egoismu1 nemarginit 0. pina 1a pubertate si chiar si dUDa aceastil v1rsta. De fapt egoismul este acela care il invata sa iubeasca. .d atitudinea fata de parlnti. un obiect interesant. dnd descoperim. Proteste ca: "Nu-mi trebuie. dar. atitudinea ostila este cea in. elnu Ie jube~te mai -intii dedt pentru ca are nevoie de ele. Copilul se iube~te in primul rind pe sine insu~i. putem vedea .i.copilul este acela care face adesea dovada in eel mai inalt grad de acest egoism ~i care mereu va prezenta in acest sens semne sau mal degraba rama~ite accentuate.. eel mai adesea.1visului 9i sane eontinuam cercetarile in scopul de a ne da seama daca 8i ce1elalte dorinte rau famate i~i au originea in trecutul individului. !n primii ani ai sai.a vie.dorinta inabu~ita joaca rolulde excitant 0. pentru ca nu se poatelipsi de e1e.fraW :. sa admitemfara rezerve exactitatea acestui rezultat 0. iar tentativele de. un frate sau 0 sora. a-I face rau. in spatele unui vis. 404 . adesea chiar intr-o perioada mai tardiva a vietH in comun. dnd activitatea so.

i surori. in loc de a incredinta aceasta grija cinicului... ceva care ne tulbura. Motivele acestor conflicte sint: dorinta fiecaruia de a monopoliza in beneficiulsau propriu dragosteaparintilor. chiar eu un plus de acuitate.m considerat ca un lucru sflnt. pe fiiea de mama. naturii dedt absenta eiintre frati :.ifiiea...i:.Am gasi cu greu 0 camera a copiilor 2) fara conflicte violente intre locatarii ei...ifii par sineer amieale. In consecinta.. ca sa zicem a:.isurorile lor... pe fiu de tata. de 0 forta care tinde sa desparta pe membrii de familie apartinind aceluia:. cu toate acestea... lucruri sint in general cunoscute: este vorba. in cazul succesorului la tron.i relatii...in eaz de comunitate a bunurilor. dintre parinti :.i In stare a 2) "Kinderstube" In textul original (Nota tra<1.... Putem. suportata cu nelini:..i a rivalitatii intre frati :..i fiice.iare misiunea de a-I impune renuntarea la libertatea sexuala impusa de societate. la 0 altitudine ell adevarat tragica. Pentru fiu.imama. de altfel. Trebuie sa admitem ca aceasta dorinta exista :. 0 fae..icopii ? Fara indoiala. in cel mai rau caz.i sex. aceasta este cu siguranta sora sa cea mare. relatiile dintre tati:.. visul dezvaluie dorinta de suprimare a parintilor:.i a anumitor porniri afectuoase. la multe' persoane.ide a considera ca idealul social este intotdeauna :.. Cu siguranta ca va intrebati de ce va vorbesc de aceste lucruri care sint totu:.isurori.. tatal apare ca personificarea oricarei constringeri sociale..tirbirile aduse acestui ideal. a... Daca nu ma in:..) 194 .teptarii noastre : noi gasim ca lips a de dragoste intre parinti :.i fiu. copiii in:. nu' trebuie sa ne miram daca.1 copU este un fenomen mult mai contrar.el. in unele cazuri este vOrba de Un fel de rivalitate intre mama :. dintre mame :. Dar cum se pot oare strecura sentimentele de ura in relatiile dintre fiica :.' lasindu-i-se artei epice ~i dramatice intreaga libertate de a se sluji de situatiile care rezulta din :. accesulla folosinta a'cestora. de 0 veritabila concurenta. lipsita de orice consi'deratie egoista . In schimb.isurori. Sentimentele ostile sint adresate atitcelor mai in virsta eit 9i celor mai tineri dintre frati :. obiectele -~i spatiul disponibil. Este preferabil ca psihologul sa fie acela care ne comunica adevarul.i.. A:. Mama reprezinta pentru fiiea 0 autoritate care Ii limiteaza vointa :.iinvers gasim noi exemplele cele mai clare de tandrete statorniea.iurmarit. De altfel faptul este conform a:. Este..icopii ramin adesea m:ult mai prejos de idealul fixat de societate.. In primul caz noi a. tatal se opune afirmarii vointei fiului. Ie regasim intre tata :. deoarece exista 0 puternica tendinta de a nega importanta lor in viata :. sa spunem ca negarea· de care am vorbit nu se raporteaza dedt la viata: reala. Este bine.i banale:. sa intelegem existenta urii:... Aeelea:. mai inain!e de toate.iin toate cazurileindeplinit :... ceea ce am l<'isClt in stare prof ana in celalalt caz..imani. in aceasta remarca. Totu:.te. Bernard Shaw este acela care aspus: daca exista· vreO fiint<"ipe care 0 tinara englezoaica s-o urasca mai mult dedt pe mama sa. ii bareaza accesul prematur la placerile sexuale :.i in general cunoseute..teptarea mortii tataluise ridica.i sd observatiile zilnice releva ca r-elatiile afective dintre parinti :. tainuind 0 ini:micitie care nu ar pregeta sa se' manifeste fara interventia inhibitoare a pietatii :. mai ales a parintilor de acela9i sex. Cauzele acestei stari de.festa mai multa bunavointa fat<'i de parintii lor dedt fata de fratii :. Adesea toemai in relatiile mama-fiu :.

:in preferintele" lor. . sau ca tatal sa reverse asupra fiicei ~imama asupra iiului afectiunea pe care nu 0 mai gasesc iri caminul conjugal. Motivulacesta nueste altul decH rivalitatea afectiva careia se cuvine sa-i subliniem lamurit caracterul sexual. ostilitatea capatain vis proportiiexagerate.dediferenta sexuala care face ca tatal sa-~i prefere fiica~i ca mama sa-~iprefere fiul. a-~i :rede.ca sa spunem a~a. fiiea. nimic de atenuat. ocupind un 10c pe care ea.acest complex al lui Oedip. in cazurile in care viata nu-iofera punct de sprijin ~i in care ohml :in stare de veghe nu consimte niciodata s-o marturiseasca. pe de alta parte. lasat lalibera sa . neimprim:indu-le dedt 0 u~oara. De altfel dadi copiii reactioneaza printr-o atitudine care corespunde complexului lui Oedip. Nus-ar putea spune ca lumea s-a aratat recunoscatoare_ cercetarii psihanalitice pentru descoperirea complexului lui Oedip. deoarece legenda care are drept erou pe Oedip realizeazEi. Dimpotdva.e din viatcl. Ii disputa posesiunea acestui bun. complexul lui Oedip insu~i este mai mult sau mai putin accentuat. Rank a aratat ca complexul luz Oedzp afurmzat htera. existind mai degra19a riscul de a-I subestima valoarea decit de a-I exagera influent a ~i efectele care decurg din aceasta:.a mort tatal era l11ascata de mila trezita: chipurile. Sachs). tudine careia Ii dam numele de complexul lui Oedip.de veghe ~i uneori devine chiarcon~tienta. . in cazul in care Isi pune masca unui alt mobil. ca 0 consecinta a acestei izolari. este cedat poeziei.dispo~itie. Toemai pe 'calea observatiei aflam noi la ce virsta timpurie trebuie sa localizam aceasta ati. atenuare.-1 elimiI.turi! dram~tice subiecte admirabile. 9i-au rascumparat zabava dind' acestui "complex" interpretari' care il lipseau -de orice valoare. pe care legenda greacainsa~i 11 re{?unoa~te ca pe 0 fatalitate ineluctabila..a .psihice a copilului. indeosebi intrepersoanele de acela~i sex.. Aceasta dorinta. dupa ce interpretarea a facut-o sa intre :inansamblul vietii (H. sa vina visu} s-o izoleze. de sufermtele mutIle ale acestuia. putind suferi chiar ~i unele modifieari . Trebuie sa ne familiarizam cu acest fapt. Este interesant. Nu afirm ca complexuZ lui Oedip epuizeaza tot ceea ce prive~te atitudinea reciproca parinti--cOpii. ca ulterior sa se reduca din notI. s-a afirmat inca din prima copilarie.dar el ramine un factor concret ~i extrehl de important al vieW. aceasta relatie putlnd fi mult mai complicata. se lasa dilauziti adese. Intr:-un S~UdlU coristiincios O. sa constatam ca . Pe de aIta parte. ar dori sa-l tina pentru sine. trebuind sa a~tepte. niei un din vis 0 regasim chiar. cele doua dorinte extreme care decurg din situatia de fiu: dorinta de a-~i ucide tatal ~i aceea de a se casatori eu mama. Rareori ostilitatea domina singura situatia : cel mai adesea ea se ascunde :indaratul UnoI' porniri mai tandre. fiul incepe sa arate pentru mama sa 0 tandrete cu totul aparte : el 0 considera ca bunul sau propriu. faptul se petrece din cauza stimularii provenite de laparintii in~i~i care. 3 u~de dorinta de. pe care ea le-a tratat aducindu-le 195. Chiar de and el' mai este copil. tot a~a cum pentru fetita mama 'este o persoana care tulbura relatiile saleafectuoasecu tatal. iar cei care au mai intirziat sa se ralieze la respingerea acestui sentiment interzis ~i tabu. Aceasta se explica prin faptul ca motivul cel mai profund ~i mai obi~nuit al ostilitatii. Personal ram:in ferm convinsca nu Bste aid nimie de negat. care 0 refuleaza. vazind :in tata un fel de rival care . aceasta descoperire a provocat rezistenta cea mai ind:irjita a adultilor. pe care unii ar v~i s3. ca :in cazul descrisin exemplul nr.

printr-o anumita interpret are. in ultima instanta se -manifesta la el un fapt pe care-l regasim mai tirziu la apogeul relatiilor erotice. mindria eu care omul se diferentiaza . considerata ca normala. din practica in teorie. 1a studiul vieW psihice infantile.r tot felul de modifidiri. Departe de a banui deosebirile intre sexe. frati.i educatieiprogresive a umanitatii. la e1 9i alte parti ale corpului revendidi aceea~i sensibilitate. Ajungind. aceasta tine. de travestiri. la inceput el crede in identitatea organelor sexuale. cind organele genitale au atins deplina 101'. toate tendintele sexuale ale copilulul. persoane insarcinate sa-l ingrijeasea . a barierei reprezentate de incest (adica de interdictia de a cauta satisfacerea nevoilor sexuale prin intermediul unoI' persoane de care e9ti legat prin legaturi de rudenie apropiata). Ceea ce _calificam dreptpervers in viata adultului se indeparteaza de starea normala prin urmatoarele particula1'itati : ignorarea limitelor impuse speciei (a abisu1ui care desparte omul de animal). El nu manifesta 1a inceput nid un dezgust fata de excremente 3) : acest dezgl). de faptul ca educatia reprima cu hotarire.de animal nu se dobinde~te deelt mai tirziu.st nu-I capata decIt treptat. in sfir9it. evite mai tir. transferul rolului'genital altororgane 9i parti alecorpului. . anumefaptul c!1 el localizeaza sursa placerii erotice nu numai in organele genitale. care difera din maimulte puncte de vedere de viata sexuala ulterioara.. Deci copilul poate prezenta ceea ce noi am numi 0 "perversitate polimorfa" ~i daca toate aceste tendinte nu se manifesti'i 1ae1 dedt sub forma de urme. de atenuari. a barierei constituite de sentimentul dezgustului. prin cercetarile precedente. de intensitatea lor minima in comparatie cu ceea ce este ea la 0 virsta mai avansata 9i.departe de a exista de la inceput. orientarea homosexuala 9i. adultii straduindu-se sa treaca eu vederea o parte a manifestarilor sexualeale copilului ~i sa dezbrace. furnizeaza senzatii de pIacere ana10age ~i pot indeplini astfel rolul organelor genita1e. ca sa spunem a93. pe de aha parte. Indemnati in acest fel sa studiem ~i viata sexuala a copilului. Aceasta reprimare se transfera. El ignora faptul ca intre om 9ianimal exista un abis de netrecut. pe masnramanifestarii lor.te 0 mare gregeala negindu-se viata sexuala la copil ~i admitindu-se ca sexualitatea nu apare decit in momentulpubertatii. adica de deformari analoage acelora pe care Ie produce cenzura viselor. aflam din surse multiple urmatoarele fapte : mai inainte de toate. neputem a~tepta sa gasim 0 explicatie analoaga in privinta o1'iginiialtui grup de dorinte interzise care se manifesta in vise: ne referim 1a tendintele sexuale excesive. se structureaza incetul cu incetul in cursul dezvoltarii :. se savirge:. Dimpotriva. surori. eealalta parte aacestor manifestari de 3) "Keinen Ekel VOn dem Exkrementellen" (Nota trad. pe de 0 parte.ziu conflictele cu parinW lor.) 196 . copilul are de la inceput 0 viata sexual<l foarte bogata. Copilul mic nu Ie cunoa9te. primele 5a1e dorinte sexuale ~i prima sa curiozitate se' indreapta asupra persoanelor care-i sint cele mai apropiate : parinti. Toate aceste bariere. acest complex fiind strins legatde un altul pecare 11 numim complexul de castratie ~i care este 0 reactie la inhibarlle 9i limitarile pe care tatal Ie impune preocuparilor sexuale din copilarie ale fiului. Trebuie deci sa atribuim complexuI lui Oedip chiar ~i autorilor de vise care au avut fericirea sa.. sub influent a educatiei.dezvoltare.

aceasta nu inseamna mai putin cafaptele exista.natura lor sexuala: a<.jsurorilor. Astfel. Ori de cite ori copHi sint lasati de capul lor sau sufera influente imorale.. 0 afi~eazafata de incest. cu egoismul. totodata. naturale.. care ne trimite in fiecare noapte inapoi in viata infantila. Fara indoiala. infantile ale vietH psihice. nimic nu este mai u~or dedt de a . Cunoa~teti aversiunea pe care societatea 0 arata sau. cel putin. sUflravietuie~te in incon~tient. elementele primitive. cutoate particularitatile sale. in fine. Dintre aceste dorinte interzise. ca ele au importanta lor. asupra fratilor~. in nursery 4).re pentru a se explica aceasta aversiune fata de incest.~ezati la masa lor de lucru. atH ca simptome ale unei consHtutii. # persoanele adulte au dreptate sa nu ia prea in serios aceste "copilarii" ~i . odata a. altH au pretins ca viata in comun practicata din cea mai frageda copilarie deturneaza dorintele sexuale de la perso.aceste "amuzamente". copilul neavind a da socoteala de actele sale in fata tribunalului de moravuri . constatat in plus ca viata psihica a copiilor.mele cu care ne aflam in contact permanent. ~i ce putere de constring ere prezinta interdictiile referitoare la acesta. dar care la J:nceput Insemna "camera copiilbr" (Nota trad. S~au facut eforturi extraordina. viata sexuala a omului in genere. spre a se dezviHui in vis.est lucru fiind implinit. sa apere'puritatea sexuala~a copiilor. lmpresia penibila pe care ne-o lasa constatarea atHor trasaturi negative in natura umana' incepe sa se atenueze. daca indaratul viselor noastre deformate regasim toate aceste dorinte perverse. Aceasta constituie pentru noi 0 coMirmare dl incon$tientul vietii psihice nu este altceva dedt faza infantilCi a acestei vieti. care ar dovedi mai curind existenta unei inclinatii puternice pentru incest.nega totul. cUvlnt englez care setraduce prin "gradini1. "cre~ii". adica acelor dorinte sexuale indreptate asupra parintilor. fara a fi nevoie sa se recurga la prohibitE aspre. ajung Sa manifeste adesea' foarte pronuntate acte de perversitate sexuala. actioneaza in mod sever. atltde excesiv de rele sint pur ~i simplu primele elemerite. Aceste trasaturi. fara a mai vorbi de faptul ca in multe cazuri nu Ie luam in se4) Nursery In textul . 'inseamna doar ca in acest domeniu ~i visul a efectuat 0 regresiune spre starea infantila.) 197 . sint de natura sa neinlesneasca intelegerea visuluL Nu numai ca am stabilitca elementele din care se compun evenimentele uitate ale vietH infantile sint accesibile visului. incestul s-ar elimina in mod automat.original. elemente care pot fi depistate la copilul in stare de activitate. ceea ce nu-i impiedica. Ci am.impotriva sexuale ale acestora . Dar ~i intr-un caz ~i inceEilalt.cu tendintele sale incestuoase etc. 0 mentiune special a trebuie acordatir dorintelor incesJuo3se.a". Cercetarile psihanalitice au stabilit fara putinta de tagada ca iubirea incestuoasa este ce::l dintii care 5e manifesta in mod constant ~i ca numai mai tlrziu ea se love~te de 0 opozitie ale careiorigini nu pot fi gasite in psihologia individualiL Sa recapitulam acum datele care. consangvinitatea avind ca efect degenerescenta caracterelor rasiale.. dar care scapa din cauza dimensiunilor lor infime. ele ne lamuresc viata sexuala a copilului ~i. lar ace~ti negativi~ti sint "'adesea aceia~i oameni dezlantuirilor care. Unii au vazut in interdictia incestului 0 reprezentare psihica a selectiei. rezultind din studiul aprofundat al psihologiei copilului. cit ~i ca antecedente ~i factori'de orient are ai evolutiei ulterioare ~i ca.

ca sa spun em a~a. ca .i vechiul nostru bagaj intelectual.kut aid 0 demarcatie : ceva -ce provine din viata nC!astra con!')tienta ~ sa zicem "rama1'iitele evenimentelor zilei" . de judecata plinade dezamagire pe care acea doamna batrina ~i cumsecade 0 formulase>cu privire la visuI ei neinterpretat.. cu tendinte proprii. se asociaza cu ceva ce provine din domeniul incon. La capatul acestei eercetari. dnd aceste dorinte prohibite pe care Ie contill visele au reu~it sa patrunda plna la con~tiinta sub 0 forma suficient de nealterata spre q. In al doilea rind: lntreg acest infantilism stravechi.cea mai adecvata pe care ne-am putut-o contura.~ . in a$teptarea explorarii altor domenii. rios. Ea nu se multumeste sa dea ideilor noastre un mod de expre~ie primitiv.-== ~~. Sintem mult mai putin dii dedt am £i ispititi s-o credem potrivit interpretarii viselor noastre.i 0 alta apre9iere despre natura umana.1'iicare lmprpmuta caracteristicile acestei vieti con. Nu este incon~tient doarceea ce este momE. al noi-.e legaturile simbolice. Ideile latente ale visului. referitor la "serviciile erotice" ..Cum sa soluti6nam aceasta contradictie? Incepem sa banuim ca este de f. nivelul' moral pe care il cerem copilului nefiind prea ridicat.A~adar.lntan latent.._ visul pare a dezvalui eeea ce este. care odinioara a fost dominant ~i singur dominant.e incon~tient asupra rama~itelor evenimentelor zilei contine In sine conditia regresiunii. in unele cazuri ne este ru~i:t1echiar~i de visele noastre deformate. sa fim determinati sa formulam 0 aWi judecata . visul transformindu-ne. trebufe situat astazi in ineon~tient.. nu fac parte din acest domeniu: am putea avea tot aUt de bine acelea!')i idei in starea de veghe. rezultaca noi' incercam totu~i 0 jena irationala fata de visele noastre. care nu trebuie sa produea temeri. $i totu!')i ele slnt incon~tiente. Intrudt tendintele care se m~nifesta in vise nu slnt dedt reminiscente infantile. Aceasta este. tocmai din aceasta asociatie rezultlnd visul. psihice. Regreslnd pina la aceasta faza. nu avem nici un mativ plauzibil sa ne fie rusine de aceste vise. eu modul sau de expre:sie special· ~i cu mecanisme psihice care nu-~i manifesta forta dedt.. '. mai rau in natura noastra. in copiidin punet de vedere. in ceea ce priv:e~te natura visului. Drept urmare Je supunem cenzurii ~i traim sentimente de stlnjeneala !')i de contrarietate. pe care ni Ie-a dezvaluit interpret area viselor. ci reactualizeaza totodatalnsu~irile vietti noastre psihice primitive. Insa. Influenta exer. inteleetual ~i afeetiv.chiar . ceea ce' modifica ~i large~te conceptia pe care 0 avem despre acesta. Va veni insa timpul sa aplicam carac198 . ne aflam In prezenta a doua puncte de vedere care constituie totu~i punctul de plecare al noilor enigme.. daca vrem sa socotim ca atar.' ... ci ~i de continut. in acest domeniu.. Procesul de elaborare onlrica se efectueaza din aceste doua grupe de elemente.. tendintele primitive ale vietii noastre sexuale.tientului.i cum Ie-am lntelege. problema nu poate fi considerata ca fiind rezolvata ~i este posibil ca in eontinuarea studiului nostru privitor la elementele negative care. dedt 0 intoarcere la inceputurile dezvoltarii noastre morale. citata' d. se m. putea fi recunoseute. lor indoieli care ne incearci.. incon~tientul constituie un domeniu psihic deosebit.. ideea. Dar eum ratiunea nu constituie dedt un compartiment al vietii psihice care include multe alteelemente ce nu sint dtu!')i de putinrationale. Aeeasta nu este lnsa dedt 0 aparenta ln~elatoare.mifesta In vise.tiente. vechea preponderenta a eului.L In primul rind: regresiunea care caracterizeaza procesul de elaborare onirica este nu numai formala. Amintiti-va. eel putin.

. cu alte cuvinte. incomprehensibila azi. nu avem inca dreptul sa dam unasemertea raspuns. adorintelor ~i trasaturilor de caracter de mult depa~ite.terului incon~tient al ideilor latente ale visului 0 aWi calificare. la ce Ii serve~te reinvierea tendintelQr psihice. fire~te.insa. care sa ne permita sa 0 diferentiem de elementele incon~tiente provenite din acel domeniu. Putem.a' punem ~i urmatoarea intrebare: ce impune activitatii psihice aceasta regresiune care are locin timpul somnului ? Pen'iru ce nu suprima activitatea psihica excitatiile lJerturbatoare ale somnului fara . ea este obligata sa travesteasca manifestarile visului. adaugarea unei regresiuni de continut la regresiunea formala? Singurul raspuns satisfacator ar fi ca acesta este singurul mijloc de 'a se' elaboraun vis.ca din punet de vedere dinamic est~ imposibil de conceput altfel suprimarea' excitatiei care tulbura somnul. al vietii infantile. dindu-Ie.' . (j expresie arhaica. pentru a-~i exersa cenzura. In starea actuala a cuno~tintelor noastre. ' . * .sa recurga la aceasta regresiune? $i daca.

. Sint convins ca adesea v-ati pus intrebarea: "ee se intimpla.nfantile. In cons. Nu am putut spune acela~i lucru despre deform area vise10r. Prima confirmare a acestei ipotezepreliminare ne-<1fost data de constatarea ca. Dupa cum ~titi. toate vise1e sint vise de copli.ercetarile facute in cea de-a doua" directie. in esenta. este oare necesar sa va reamintesc cum.si viselor deformate. Aceasta intrebare este se::rmi. ne ramine sa cercetam daca conceptia realizarii dorintelor se apEca . intre altele.. Dar de la inceput n01 ne a~teptam sa putem raporta visele deformate la aeela~i punct de vedere ca ~i visele. am abordat direct" problema deformarii viselor. intre altele. Aceasta averslu. am avut ideea de a 0 lasa momentan de-o p~rte ~i :Ie a cere viselor infantile date decisive cu privire la natura visului? Tn sflqit. numaidecit se pune intrebarea: dar.· tocmai realizarea dorintelor reprezinta acest cli~eu. Din ambele parti am aflat ca procesul de elaborare a v1se1or consta. a~adar. condensata intr-un cli~eu. prin faptul cc'ifiecare noutate este de indata redusa la cele mai mici dimensiuni ale sale. Amintindu-9i imediat de nenumarate experiente personale in care nep1<'icerea care mergea pina la cea l1}ai profunda neli200 .c ficativa: ea a devenit. invingindu-i una dUDa aIta dificultatile? Iata-ne acum obligati sa va aratam ca cee~ ce ay{}obtinut urmind' prima cale nu corespunde intru totul cu rezultatele furnizate de c. dintr. in aplicarea tehnicii noastre de evidentiere a deformarii viselor. fara a tine seama de realizarea dorintelor.ecinta.o transform are de idei in trairi halucinatorii:' Aceasta transform are constituie un fapt enigmatic. Afirmindu-se ca visul este 0 realizare de dorinte. cu realizarea dorlntelor. despre care pretir.deti ca este scopul procesului de elaborare onirica ?". Am supus interpretarii 0 serle de vise. odata intrati in posesia rezultatelor acestor cercetari. cum stam cu aceastEi reaEzare? $i chiar in momentul in care iritrebarea respectiva este pusa.problema de psihologie generala de care noi nu ne vom oeupa. prin realizarea unei dorinte. intrebarea criticilor n09tri profani.XlV REALIZAREA DORINTELOR Trebuie sa mai amintim drumul pe care I-am pareurs? Mai trebuie sa va reamintesc cum. infantile. la drept vorbind. Deoarece consideram acum ca fiind rezolvata problema deformarii viselor. . sarcina noastra este sa conf-runtam in prezent aceste doua grupe de 'rezulbte ~i sa Ie coreli'irn unele eu altele. Visele infantile ne-au dovedit ca procesul de elaborare onirica tinte~te sa suprime. i se raspunde intr-un sens negativ. inainte de a fi inteles sa Ie interpretam. in definitiv. cu tendinte ~i mecanisme psihice i. aiei este insa vorba de 0 . oamenii manifesta 0 aversiune instinctiva pentru noutatile intelectuale. operind cu materiale infantile. 0 exeitatie care tulbura somnul. In ceea ce prive~te noua teorie a viselor.ne se manifesta.

ne aflam pentru prima oara in fata problemei sentimentelor in vis.. problema care ar merita sa fie studiatE\ pentru ea in""' sa:. Daea visul este 0 realizare de dorinte. 'astfel inclt este imposibil s-o· demoIi~ stram inainte de a fi interpretat visul.i continut. inalternativa in care proeesul de elaborare onirica a izbutit sa trans forme in realizare de dorinta continutulpenibil a1 ideilor latente" S2 intimpli'i ea sentimentul penibil care insote.i.a~e. este urmatoarea..or sa raspun-' dem ca in visele deform ate realizarea dorintelor poate sa nu fie evidenta ca ea trebuie mai 1ntli cautata... Sub acest aspect.it pe deplin sa creeze ° realizare adorIntei:..decit 0 consecinta a eenzurii viselor..it de un sentiment penibiL La aeeasta absurda observatie vom raspunde ea tocmai in astfel de vise ten dint a de realizare a dorintelor se vadeste cel mai clar.de acest genexista dcci dezaeord infre sentiment :.i un reziduu de afecte penibile sa treaca din contlnutul latent in visul mariifest.nu ~i.te ea va trebui sa gasimexplicatii pentru atHea vise eu can. tamen est lCiudanda voluntas.maruri.fel. . intentia nu ra..muIt mai importanUi ~i mai profunda. Admitem in act-asta situatie ca procesulde elaborare onirica nu :. Am e~re~tat. insa dC}cati-e intr-adevar sete. de care profanul nu tine seama. Fire. un vis c.ni:. criticii no~tri declara ca afirmatia teodei psihanalitice a viselor este absolut neveridica. visele manifeste . o aIta situatie CO.: Ut desint vires.. Ne este insa u:.te era legata de vis.1se)1tirnent exista 0 legatura indisolubila. toate acest~a. Este insa greu sa dovedim criticului profan adevarul ca nueste cazulsa cercetam realizarea dorintelor inainte de a £i interpretat visul. cadorin.:dut mmlC dm' caracterul sau de VIS pnn faptul nereahzarn donntel.i este un efect al· negarii acestor dorinte.'Dplexa. pentru ea se afla in' stare oe izo1are..:te aceste idei sa treaci'l ea atare in visul manifest..tri sint indrept sa afirme ea visul este atH deputin realizarea unei dorinte IncH ehiar :'ii un eontinut inofensiv este aici intovara:. jn fond. Eroal:ea provine din fapt1J1ca aeei care nu sint edificati asupra nl3vrozelor i:. nu ar trebui sa avem in vis senzatii penibile : in aceastii privinta criticii profani par a avea dreptate. procesul de elaborare ~mlrica l1U reu:. motivul interventiei cenzurii.. In acest caz analiza a1' t1'ebui sa demonstrete ca ideile latente s1nt mult mai penibile dedt acelea din care se compune visul manifest. Atitudinea sa negativa eu privire la realizarea dorintelor nu esie. 11'ebuie sa spune:~l. pentru eo:. tele din aceste vise deform ate sint dorinte interzise.ceea ee.:i5 v~ritabi1.e~te dedt eu areu sa Ie sehimbe serisuL Ast. iar eritieii no:.. dorinte a caror existenta constituie tocmai cauza deformarii visului. aeeastaatitudine se substituie la e1 dorintelor cenzurate din vise ... AC2st~cazuri de n2reu~ita sint departe de a £i rare.$tim. refulate de catre cenzura. tinut penibil . eu.. neintelegind ea eel dintii poate £i modifieat fara ca aceasta sa 2duea vreo atingere exteriorizarii sentimentului corespondent. intocrnai cum nu ne potolim setea' atunci cind visam ca bem.tia nu au reflect at.i-a atins scopul.. din nefericire.mine mai putin li'iudabili'i.un . Realizareaunei dorinte' 201: . de asemenea. El va uita aceasta totdeauna. Contribuiela aceasta faptul CEtafedele fiind adesea extrem de rezistente. trebuie sa te trezqtica sa bel..'-aI:ie. Prima: se poate intimpla ca procesul de elaborare sa nu· fi reu:...nu putem face aiel. Daea dorlnta nu a fast satisfacuta. Poti sa tot vlsezi biiuturi.i in special pentru vise angoasante. In.. Dar sint trei situatii complexe la care ace..iimaglneaza ea intre eontinut :.

cit ai bate din palme: are astfel loc realizarea primei dorinte.. insa sudate prin elemente comune intirpe. ca sa spunem a:.a.teti. cirnatii nu mai pot f1 desprin~i de nasul femeii :este realizCtrea celei de-a doua dorinte. aceasta realizare nu ne apare dedt ca 0 sursa de senzatii penibile ~i un prilej de a ne pun~ in garda. a treia dorinta tre'buia sa fie desprinderea cirnatilorde nasul femeii. Angoasa este un indiciu 'ca dorinta respinsa . ca ~i despre ~lte vise neplacute ale carol' senzatii penibile 5e apropie probabil. Ne yom sluji de acest basm. departe de a fibinevenita. pina la un moment 'dat. Ie cenzureaza. realizarea primelor trei dorinte. care i:. dar a unei dorinte 'care. Dar pentru cine? Fire:.i femeie.ea s-a realizat sau este pe cale sa se realizeze...i mai a~teapta inca explicatia.e:. 'barbatul dore~te Sa vada atirnind de nasul femeii ace:. Ceea ee este adevarat despre co:..marul este adesea 0 realizare ne'voalata a unei dorinte. Se -intefege ca pentru noi.zare. Zis ~i facut. in pofida cenzurii. pe care I-am putea utiliza in multe alte imprejurari. atunci dnd intre ei nu exista un deplin acord. El)e respinge.. pe cind co~marul nu poate fi definit dedt ca 0 realizare fati~a a unei dorinte respinse. In atitudinea ell privire la dorintele din visele sale.i pron10vate. Acum nu Va va fi greu sa ajungeti la 0 mai bun a intelegere a co~marurilor. pe femeie pune stapinire dorinta de a avea 0 pereche de cirnati.. pentru acela care traie:.ti cirnati. pe scurt. se exprima sub forma angoasei.. ei se straduiesc sa-~i derineasca aceste trei dorinte. nici barbatul nu depa:. a barbatului. Co:. dupa care ne yom hotari in 'favoarea unei ipoteze in sprijinul careia putem aduce multiple argu'mente. va voi aminti. eliberat de cenzura.. nai :.s-a dovedit mai puternicB.ar trebuisa fie in mod indubitabilo sursa de placere. am reu~it sa Ie reprimam . Deznodamintul il cunoa:. Angoasa care insote:... ci dimpotriva. Co~marul este in general urmat de trezire... cel mai adesea somnul ne este intrerupt inainte ca dorinta reprimata a visului sa-~i fi atins. dedt cenzura.marurile au adesea un continut lipsit de orice deform are. deplina sa reali. in care gasim exact aceea:. barb at :... impotriva cenzurii. Deci realizarea lor nu-i poate aduce placere. nu vrea sa auda de ele. mai mult sau mai putin. este una refulata. Ace:. ea sa {}ovedim ca realizarea dorintei unuia poate fi izvor de neplaceri pentru ceIala1t. 1spitita de mirosul de cirnati care emana de la 0 casuta din vecini. Vom mai face inca 0 remarca. de angoasa.. Or.nuit reprezinta realizarea deghizata a unei dorinte refulate. tema.. .tim ca atitudinea ·autorului visului fata de dorintele sale este 0 atitudine cu totul deo~sebita. In loc de a ma lansa in noi dezvoltari pe aceasta. Remarca la care ma refer se raporteaza la faptul ca co:. daca vreti. Cum. un basm cunoscut.te aceasta realizare apare in local cenzurii. care ne plasam din pUl1ctul de vedere al cenzurii. autorul de vise apare astfel ca sumarea a doua per'soane. in definitiv. Afectul de angoasa pe care :il incercam astfel in viseste. In aceste cazuri visul ~i-a ratat functia..tiai~i ~i fac aparitia. 1nutil sa va spun ca pentru femeie faptul nueste deloc agreabil.r I . Putem in acest caz afirma ca visul infantil reprezinta realizarea fati9a a unei dorinte admise :. angoasa in fata fortei acestor dorinte pe care.i situatie.marurile nedeformate trebuie sa fie ~i despre acelea care au suferit 0 deformare partiala... 1ar experienta ne arata ca. respinsa. iar visul deformat obi:. acest cantrariu.te dorinta.teo'rizontul fel11eii. CB. fara ea natura sa sa fi :202 . a zina benefic} fagaduie~te unei 'sarmane familii.te. Fericiti. un continut.. Furios.

cenzura. al celor t:rei dorinte : cirnatii de" pe farfurie constituie realizarea directa a doril'ltei primei persoane. fiecare element fiind tratat CQ 0 severitate de un grad de asemenea variabiL Putemacum sa adaugam ca aceasta variabilitate prezinta un caracter mult mai larg :::. drnatii lipiti de nas reprezinta realizarea dorintei celei de-a doua persoane.ment care trebuie reprimat. observatie care face parte din viata nocturna. este inofensiv. Sa reluarn basmul nostru.ica cenzura nu se aplica intotdeauIila cu aceea~i vigoare aceluia~i ele.veti constata lesne ca exista un alt motivpentru ca realizarea unei dorinte sa aiba un efect extrem de dezagreabil. Exista nevrotici suferind de insomnie care ne-au marturisit ca insomnia lor a fast . Ca aceasta suprimare a cenzurii nu constituie 0 g~osolana lipsa de prevedere. in loc de deformare.ata. Am comparat· visul cu pazilicul de noapte. Tocmai acestei diminw'iri a cenzurii din timpul noptii l~i datoreaza dorintele interzise posibilitatea de a se manifesta. $tim' de-acum ca inlensitatea CLl care se manifesta cenzura variaza de la un caz la altul. asemanator unei pedepse. aceste ten203 . ciar care nu apartine visului: !-. in al treilea rind. fadnd sa intervina somnul cu co~mar. avem insa impresiaca celmai adesea cenzurii Ii datoramaceasta schimbare in raporturile reciproce. Starea de somn paralizeaza intreaga noastra motilitate. cit si >Cle . intr-un caz dat. in timp ce aormim : "Nu-i decitunvis". este u~or de vazut.>isa ne continuam somnul chiar ~i atunci dnd visul incepe sa devll'la. Remarcam. ~i continuam sa dormim. dar constituie ~i pedeapsa aplicata femeii pentru dorinta ei stupida. acela care . -Be intimpla paznicuh"li sa-l trezeasca pe cel care doarme. Fiind numai un vis.dar sudate intre ele. i se ihtimpla sa se arate neputincioasa fata de o.elor care interactioneaza.la inceput voluntara. chiar in cazul in care intra in actiune. ca nu ~. la un moment dat dorin'ta poate dobindi 0 intensitate excesiva. iar ac'easta situatie 1ini~titoare i~i gase~te expresia in remarca cu totul rezonabila a celui care doafme. este suprimata sau eel putin considerabil diminuata. dorinta pe care cauta s-osuprime.Nu-i dedt un vis". practic. suspect ~i sa ne nelini~teasca. va reamintiti anal<:gia pecaream stabilit-o -lntre autorul visului luptind impotriva dorintelor sale ~i personajul fictiv alcatuit din doua individualitati distincte. In nevroze gasim motivatia celei de-a treia dorinte de care ne vorbe~te basmul.are sarcina de a ne proteja somnul impotriva factorilor de perturbare. In timpul zilei. orice manifestare exterioara. Da-ca.Dar in timpul noptii cenzura. atunci cind . nu pot realiza nimicaItceVa dedt visul care. Or. sa--l lasam deci sa-~i faca mendrele ~i sa ne continuam somnul. ca muIte alte functii ale vietH psihice.el se simte prea slab ca sa indeparteze singur factorul perturb at or sau pericoluL Ni se intimpla totw.ea se serve~te de ultimul mijloc pe care-l are la indemina. in viata psihica a omului. intentiile noasire nepermise. Cum se explica ca dorinta este destul de puternica -incH sa scape <:enzurii? Aceasta poate sa depinda tot am de bine de dorinta. in general. bin motive necunoscute. aceste dorinte sint supuse unei riguroase cenzuri care Ie interzice. Daca. adica a sotului. in favoarea singurei dorinte a -visului.in legatura cu aceasta. Frica de vise ~i frica de urmarile "acestei slabiri a cenzurii Ii imDiedicau sa adoarma. Ne spunem.fost modific.tim de ce dorintele reprimate se manifesta tocmai in cursul noptii spre a ne lulbura somnuL Nu putem solutiona aceasta problema dedt tinind seama de natura starii de somn. adica a femeii.ale for1.

sa asiste la toate spectacolele.. a aceleia care exercita cenzura.. A fast 0 vreme in care ea era mindra de a fi maritati't.tim ca elementul "prea curind". Misteriorul "trei la pretul de 1 florin ~i 50 de ereitari" ne este acun1 mai pe inteles. Casatoria este in mod vadit inlocuHa prin deplasarea la teatru.. Cifra 3 semnifica realrnenteun barbat ~i . La urma urmei. elementul . in continut~l manifest al visului. noi :. s-a logodit.i arate satisfactia in legatura eu faptul ca lor totulle este Ingaduit. Or. Sotul Ii spune ca Eliza ~i logodnieul ei a1' fi vrut :. la pretul de 1 florin :. o parte a stalurilor este aproape goala.' Trebuie sa avem curiozitatea sa cercetam modul in care au fost elaborate s1 transformate in dorinta fmplinita aceste ginduri tulburi :.'Hi cumperi. tionez aici 0 aHa interpretare posibila a cifrei 3 la 0 femeie sterila. Persoana care a avut aeest vi's n-a fost niciodat'i mai nemultumita de casatoria ei precoce dedt in ziua in care a aflat yestea logodnei prietenei. ele sint foarte puternice si raspunzatoare de 0 buna parte a viselor penibile. Se fntelege de la sine ca 9i pedeapsa este realizarea unei dorinte. toate acestea fiind admise. cu siguranta ca a fast la fneeput 0 curiozitate 1) Din lipsa materialelor pe care mi le-ar fi putut furniza analiza. costind 1 florin :. sale..i50 de ceritari. dar ca nu au putut-o face.ila nemultumirea pe care i-o pricinuia sotul. ell zestrea. s~ confunda in incon9tient. a fast eliminat din vis de catre cenZUl'a. fete Ie . Examinind insa lucrurile mai indeaproape.urinta: s.. nu mai ramine mare lucru din faimoasa conceptie despre realizarea dorintelor. ca pot merge sa vada toate piesele de teatru. eareia sotuI ii aduee intr-o zi vestea ca prietena sa Eliza. a:.te ca n-a fost cine :. Am insa datoria. de fapt..dinte autopunitive sint numeroase.i in legatura cu care am aflat atltea lueruri interesante : visuI axat pe cele trei locuride teatru proaste. concesie parerii dumheavoastra preconcepute cu privire la teoria realizarii dorintelor. veti constata ca nu aveti dreptate.este intr-adevar 0 definitie bine delimitata. fi putut sa-mi cumpar un sot de zece ad mai bun").. atunci definitia noastra ~ realizarea unei dorinte.i ei sa vina la teatru. Tocmai la aceasta fae aluzie stalurile goale.naive sint adesea mindre s.i'50 de creitari. de a va dovedi ca orice vis deformat nu este altceva dedt realizarea unei dorinte. a unei temeri. a:. viseaza ca s-a dus impreuna cu sotulei la teatru.a cum ~tim.. gratie simbolisticii pe care intre timpam invatat s-o descifram l)... nu am facut nici 0.i chiar. Am conchis ca ideile visului se raportau 1a regretul e1 de a se fi casatoritprea devreme :.. Curiozitatea de a vedea totulJ carese manifesta aici. Odata maritate.manifest se lasa talmacit eu u:.ma sustrag.dupa unii autori. a dorintei aItei persoane. doar cu trei luni mai tinaxa dedt ea. de la eare nu inteleg sa . considerindu-se superioara Elizei. Daca ne gindim la diversitatea(despre care va fi vorba mai departe) a ceea ce ar putea sa fie viml :. "de timpuriu".. Ea ginde:.i unde gasim' urmele lor. negasind dedt 1rei locuri proaste. angoasa sint cu totul opuse dorintei.'H. Amintiti-va de visul pe care deja I-am interpret at :.1. La aceasta se mai adauga faptuI ca teama.adar. ca in asocierea lor contrariile sint extrem de apropiate unul de a1tul :.tiece nenorocire. "Biletele' au fost cumparate prea qevreme" este 0 deghizare a ideii: "M-am mi'iritat pre a devreme". Imi veti spune' acum ca.. un sot ("Cu zestrea mea. realizarea dorintei. 0 doamna. a unei pedepse . nu men- 204 ... Aceasta substituire este insa. R:. a ceea ce este el in realitate.

sexuala. contrariul aeesteia ?". pe carear putea ele s-o aiba pentru noi cind se Va pune problema intelegerii nevrozelor. Regretind acum mariajul ei precoce. de ce sa nu exprime el· un proiect.DU ar corespunde 0 data realizarii unei dorinte.cum conveniti ehiar dumneavoastra . adica realizarii unei aprehensiuni. a rel11u~eaTe. 6 asemenea atitudine nu este potrivita ~i 0. iar dumneavoastra veti puteasocoti cae momentul favorabil spre a-mr smulge ~i alte eoneesii.dar dnd este vorba de probleme ~tiintifice.. lueruri care mie insumi imi par . 10.ide variate ca gindi1'ea diurna? Altfel spus. :mi S-B.. strict acest sens. 'intrebind: "Admitind ea visul' are totdeaunaun sens ~i ci'i acest sens este dezvaluit prin tehriica psihanalitica. Am' fi procedat la fel in toate cazurilede vise deform ate. In acest fel faptul de a asista la spectacol devine un substitut in 'Care intrevedem aluzia la faptul de a fi easatorita. impo . care 0 decide pe tinara fata sa :se marite devreme. ea revine la perioada in care acest mariaj a eonstituit pentru diilsa realizarea unei dorinte.. pentru ea trebuia sa-I dea posibilitatea de a-~i satisface gustul Bentru spectacole' ~i. putin intereseaza ca am delimitat pre a 0 neintelegere eu privire 10.) ? Pentruee sa exprime el intotdeauna 9i in exclusivitate odorinta sau. in consecinta. Multi din cei care m-au urmarit in interDretarea vi8e101'si au aeceptat rez~ltatele respective s-au oprit adese~ la punctul un'de sfiqe9te demol1stratia mea referitoare la faptul ca. alta data . intr-o maniera prea putin eonvingatoare. ea inlocuie~te faptul de a fi casatorita prin acela de a merge la teatru. Experienta mi-a dovedit ca a. sau chiar un repro~.1'avea gindirea nocturna sensuri tot aUt de multiple :. adica· a angoasa sau 0 pedeapsa reali~ata. nu am ales cel mai comodexerr~plu. pentru ce v1sul . sa fie turnat mereu in tiparul realizarii' unei dorinte? De ce n).0 tentativa de pregatire pentru 0 aetiune iminenta etc.evidente. indreptata spre viata sexuala. veti putea avea impresia ca mi-am retract at a parte din afirmatiile' facute.eontrariului acesteia. In afara de aceasta..urma urmei.1'13Utea fi chiar prejudiciabila . dece trehuie el.eel rllult. ca €ste de ajuns ca am descoperit sensul visului ~i mijlocul de a-I pune in €videnta 9i ea. Putem afirma ca voind sa demonstram existenta realizarii unei dorinte disimulate. Iti este permis sa fii "culant" in afacerile comerciale. visu1 este a dorinta realizata.90.l 0. mai ales spre aeeea a parintilor.cest aspect este unul din cele mai expuse atacurilor ~i ca de el se leaga cele mai multe contradietii ~i neintelegeri. adresat repro~ul de a fi expus pre a suecint ~i. dadi voi spune visul este a dorinta realizata sau confrariul acesteia. De asemenea. triva oricarei evidente. acest aspect este de natura sa dauneze tuturor cuno~tintelor pe care Ie-am dobindit despre vis ~i sa Ie diminueze valoarea. Ati putea gindi ea a divergenta eu privire laacest· aspect este· fara importanta din moment ee sintem de aeord in celelalte privinte. d 205 . devenind mai tirziu un motiv puternic. Nu a pot face in fata dumneavoastra ~i ma voi multumi sa va asigur ca cercetarea va fi intotdeauna ineununata de sucees. calauzita prin aceasta dorinta de odinioara. Dar lucrurile nu stau 0. un avertisment. rin totu~i sa mai zabovesc putin asupra acestui aspect al teoriei. a reflectie eu ale sale pentru ~i contra.

in ansamblu. dincolo de vis. publicat un vis care corespundea unei confesiuni. ca eu insumi nu sint departe de a admite ca visu1 corespunde unor forme d~ gindire . adica la procesul psihic care structureaza visul manifest eu ajutorul ideilor latente ale visului.i un or operatii inteIectuaIe multiple..i. din moment ce acesta a: fost executat. la acest travaliu insu. fapt explicabilprin aceea ca visu1 corespundea unui proiect . Prin interpretarea viselor.titi in mod cert ca va slujiti de 0 expresie abreviata .. ca intotdeauna incazuri asemanatoare: nu stiu.i mai comode despre vis.de elaborare 0 transforma in vis manifest. 0> interpretare care confunda visul cu ideile latente ale visului si atribuie acesttiia ceea ce Ie apartine numai loT. Ideile latente constituie materia prima pe care procesul . Cum a~ putea ded .ca 'lucrurile sa stea astfel..te ideile latente ale visului.. Daca Ia un moment dat pierdeti din vedere procesul de elaborare . Pentru ce vreti sa confun'dati "materia prima cu munca ce Ii da o forma ? Prin ce va distingeti in' cazul acesta de aceiacare nu cunosc dedt produsul acestei munci. reflectii.i ca. dumneavoastra luati cuno..i va indreptati intreaga atentieasupra ideatiei incon.A. atunci eliminati procesul respectiv ~i va spuneti pe drept· ca visul corespunde unul proiect... care s-a reprodus timp de trei nopti consecutive. Aeest eaz se intilrie. care s-au transform at spre a deveni vis.. visul n-a mai avut nid un motiv sa se mai repete. eel mult. al unei reflectii. pentru nu ar corespunde un vis 1a altceva dedt realiza~ea.. adica la produsul travaliului de elaborare.sa ma contrazic si sa afirm ca visul nu este dedt 0 dorinta realizata ?' . se petree in aiara con. privind lucrurile mai indeaproape.tienta a omului este preocupata de aceste proiecte. tot pe atlt de tulburator ! Revenind insa la multiplicitatea de sensuri pe -care pot s-o aiba viseIe. Este absolut exact ca visul poate . pe care procesul de elaborare Ie transforma in vise. nu avetl dreptul sa vorbiti de aceasta dedt .. Cel de-al doilea raspuns va fi. in locul ei.i. ideile latente care au generat visul.>adar. Cind vorbiti de "vis". sa introducem. nu se poate sa nu va dati seama ca acest lucru nu este exact dedt in ceea ce prive..tiintei: rezultat pe dt de magnific.tiente a omului.. unei dorinte? Primu1 meu raspuns 1a aceasta intrebare va fi. CEe '0 fac spre a inlatura 0 interpretare naiva. care ar putea sa faca.i'acesta este singurul fapt care se opune acestei conceptii mai Ia~gi . ca trebuie sa extindeti aceasta multinlicitate la insasi natura visului. . fie.pecare Ie-am numit. aflam in treacat catoate aceste aete psihice -atlt de complicate.. lara a escamota problema visului iI}daratul modului de expresie vag de care va serviti. trep'uie sa va ginditi fie la visul manifest.. Dupa 'aceea am. Nu as vedea nid un inconve-ni~mj. dar in realitate nu aceasta este situatia . 206 . Daca afirmatiile dumneaYOastra se raporteaza..i neintelegeri. AsHel. al unul avertisment.ut in legatura eu visul.reprezenta tot ceea ce am enumerat mai sus .. netinindseama dedt de ideile latente.' Orice alta intrebuihtare data acestui cuvint nu poate crEia dedt confuzie . zadarnice toate eforturile pe care Ie-am fa<.i ea nu yeti crede .te frecvent in activitatea psihanalitica: eautam sa sfarimam forma pe care a imbracat--o visul. la ideile latente. aceIa. al unor preparative~ al unei incercari de a solutiona 0 problema etc. Am relatat odata un viS.in masura in care . preparative. unui avertisment etc.i' ca poate fi substitutul unui proiect.tinta de faptul ca' gindirea incon... spuneti~o direct. Dar..

constituie o· tendinta 'ale carei radacini se adincesc iIi faza infantila a vietH. dar constituie.. Va pot asigura ca atunci cindl-am ales prini. legaturilestrinse care intereonecteaza luerurile.mai mult de vis. -realizarea dorintei. Eu inteleg foarte biI"!e toate acestea. realizata cu ajutorul linei dorinte incon~tiente. ca sa spunem a$a. eu regularitate un plus ce nu face parte din ideile la~ tente ale zilei.rte~misa ma marit aUt de devreme" nu putea da na~tere unui vis decit dupa ce a trezit vechea dorinta de a vedea. acela care are ca obiect trei locuri de teatru la pretul de 1 florin ~i 59 -de creitari.iremu~carea. forta motrice a £ormarii visului. probabil 0 derivatie a vechii ei curiozitati de a afla. Nu avem dreptul Sa ignoram acest lueru in teorie. de asemenea incon~tienta.cealalta poate varia .>1.. Aceasta din cauza ca imi vine' greu sa va demonstrez asemenea lucruri. Dorinta 207 .procesul de elaborare oniriea nu se margine~te sa Ie dea acestor idei· expresia arhaica sau regresiva pe care· 0 .fara a-~i putea explica de unde provine acest prod us ~i cumeste eI realizat? Singurul element esential al visului este eonstituit de proeesul de elaborarecare actioneaza asupra materialului reprezentat de idei.tie ca lacopii aceasta curiozitate . cum stau lucrurile dnd te mariti. Vestea: aflata in timpul zilei nu ofere a insa nici un pretext acestui gust . Observatia analitiea ne arata totodata ca . ce se intimpla cind te mariti.. ' Sa mai reluam 'inca 0 data visul de care ne-am ocupat deja in maL multe rinduri. insa nu~tiu daca am reu~it sa 1e fac la fel de inteligibile ~i pentru dumneavoastra. adidi despre' simptomele nevrotice. Aeeasta' aditiune indispensabilanu este altceva decit dorinta.pentru spectacole: ea era doar de natura sa trezeasca regretul :. caz in care visul reprezinta 0 dorinta latenta actuala. este deci 0 euriozitate infantila '. Cunoa~teti de asemenea dorintacare a Meut din toate aeeste idei un vis: gustul pentru spectacol. Cunoa~teti ideile latente ale acestui vis: regretul' d€ a se fi maritat prea devreme. fi expus intr-un mod eonvingator fara ase lega de cele ee VOl' urma. trebuie sa ne multumim deocamdata cu ceea ee am dobindit. ea· . am putea aprofunda· natura unuia fara a ne ingriji ~i de eelelalte. fara a tine seamade ea. dorinta de a merge. in masura in 'care ea persista mai tirziu. regretul incercat la vestea logodirii prietenei. care au 0 natura analoaga ? Cum inca nu ~tim nimie despre fenomenele care seapropie eel . in sfiqit. Aceasta dorinta nu facea parte initial din ideile latente alevisului ~i noi am putut. . este 0 earacteristica constanta. idee a ca ea ar fi putut avea un sot mai bun daca ar fi ~tiut sa a~tepte. a fost fara nici 0 intentie.a data ca exemplu.. DemonstrafIa cere. Sa :. eu toate ca sintem obligati sa-l neglijam in unele situatii practice. Credeti cu adevarat ea. Ideea: "a fost 0 prostie din p<3. pe de 0 parte. date mnd . iar pe de alta parte acest aspect extrem de spinos ~i de semnificativ al coneeptiei noastre despre vis nupoate. Lar c6ntinutul visului sufera 0 transform are care are ca scop realizarea acestei dorinte. 0 analiza minutioasa a unui mare numar de vise. in sfiqit. la teatru. sentimentul dedeseonsiderare fata de sot. poate fi tot 0 dorinta. Contrarietatea in sine nu putea nici ea sa: genereze visul.este in general dirijata spre viata sexuala aparintilor.cunoa~teti :e1 adauga acestora. Una dintre caracteristici. sa' plasam in cactrul analizei rezultatul interpretarii visului. Vreau numai sa elucidez impreuna eu dumneavoastn'i un exemplu ~isa va supun atentiei un' nou· considerent.

Va rog sa nu omiteti urmatoarele : in primul rind. In economia politica descompunemintotdeauna aceasta persoana unidi. ea esteaeeea care furnizeaza' energiapsihica riecesara elaborarii visului. de altfel.1ineoc11prehcnsibile. adica faptul ca ea se aflilla tea. substituind easi'itoria printr-o 'participare la un spectacol de teatru 9i dindu-i. dar reprimata. eu pot merge la teatru ea sa vad eeea ee este '1nterzis. voi desemna prin ideile latente tot ceea ce aflarn eu ajutorul interpretarii viselor. capitalistul insu9i poate avea a idee 9i cuno9tintele speciale cerute de realizarea acesteia. In felul acesta situat1a actuClla s-a transfor111at in con-trariulei. Tocmai dorinta incon~. a facut posibila formarea visului Actiunea exerdtata de aceast§' dorinta asupra resturHor diurne determina aparitia altor idei laterite care.:aceasta a constituit continutul visului. numai aceasta dorinto.nu mai pot fi considerate rationale 9i explicabile prin referirea lor 1a viata din starea de veghe. Comparatia simplifica situatia practica. Fieeare intreprindere are nevoie de un capitalist care s-o finanteze 9i de un antreprenor care sa aiha 0 idee 9i sa se priceapa ". in s£11'9it. Antreprenorul Gste reprezentat aid de restu1 diurn care decide in privinta utilizarii acestor fonduri.'. satisfacerii dorintei 9i sa reconstituie.tru. ea acest ceva este 0 dorinta intensa. 0 examina separat sub aspectul capitalistului 9i :208 . daca autotul visului recunoa~te sau nu aceste resturi. Interpretarea visului trebuie sa iaea abstractie de tot ceea ee serve9te la reprezentarea. resturilectiurne nefiind dedt 0 parte a ideilor 1atente. spre l. a acestei energii. un triumf din treeut luind locul unei deceptii recente.con'. ca ele sint perfect inteligibile ~i -coerente. In acest caz putem afirma ca ceva ce apartine de asemenea 9i zonei in.)Uentu1ui s-a ~adaugat Ja resturile diurne. Spre a ilustra raporturile care exista intre resturile diurne 9i dorinta nu pot decit s-o incon9tienta.l.a reI incit pot fi concepute ca reactii cu totul naturale la evenimenhil care a servE drept pretext visului.tienta este aceea care.)i valoan~ ca oricetendinta psihica sau operatie inte1ectuala. fariL 1egatura cu ea . pe cind tu n-o poti face. in calitate de modificari. doar cu djutorul aluziilor la care ne-am referit.)i. Tocmai aceasta satisfactie determina continutul manifest al vlsului. eEl autorul visului nu este deloc constient de aeeste idei. dind acestui termen un sens mai riguros dedt precedentulul.. in a:. forma realizaril unei 'dorinte anterioare: da.pe cind tu trebuie sa mai' a9tepti. Voi denumi aCum aceste idei "resturi diurne". Eu sint maritata. Cleele partI ale continutului visu1ui indaratu1 car ora se mal disimuleaza ideile 1atente. Pe aceasta stare de satisfactie S8 gre!f. insE". Or. indepline9te in chip constant rolul capitalistu1ui. stabilesc o distinctie intre resturile diurne 9i jdelle 1atente '.in al treilea rind. Amestee al satisfacerii gustului pentru spectacol 9i a1 satisfaetiei egoiste data de infringerea rivalei.' in anumite cazuri.aZa. in conformitate eu folosinta pe care i-am dat-o mai inainte acestui din urma tEmnen. care acum apar in prim plan. Acestea fiind spuse. penibilele idei latente ale visuluL Considerentu1 pe careimi propun sa-l supun atentiei dumneavoastra "2ste destin at sa va determine sa meditati asupra ideilor 1atente.-0 puna in aplicare. facind totodata mai oificila intelegerea sa teoretica. pe chid prietena sa nupoate avea aeces aiel. Putin intereseaza. 9ica. in formarea visului. m-am slujit de 0 comparatie pecare reprodllc aici. ca ele pot avea aceea'. a$a cum in alte eazuri chiar antreprenorul poate avea capitalurile necesare functionariioptime a J-ntreprinderii.. in al doilea rind.

tiente in aC... ale carol' modalWlti va las libertate sa Ie ~rmariti. Dorinta face parte dintr-un alt incon:. origine infantila :. Dar. va chinuie 0 intrebare care.. Punind-o.. restabilim situatia fundamentala care a servit drept punet de plecare pentru comparatia noastra. sens ca dorinta incon:...tor sa ne gin dim ca aceste cuno:. .. Acelea:. faceti dovada unei optici juste. incomplete: dar nu este oare lini:. 404 . deoarece av.i prevazut eu mecanisme speciale. deoarece este sigur caj de multa vreme.. resturile diurne nu sint incon:. Resturile diurne. va intrebati' dumneavoastra.. pent1'u aceasta este necesar sa ne familia1'izam eu fenomenologia nevrozelo1'. Ei bine. De altfel ar fi indieat sa distingem aceste doua va1'ietati de irrcon:.tient.. fie 'prin lucrarile celoT care vor veni dupa noi? lar ceea ce am a£13t deja.ez'evisul ? Fara indoia'1a. merita sa fie luata in consideratie. aceasta intrebare este intemeiata..tient.tinte sintsusceptibile de 0 dezvoltare.em aid punctul nevralgic al intregii probleme. ne-ar t1'ebuieel putin doua ? s~ ne oprim aiel. procedind astfel.i variatii. sint ele cu adevarat inconstiente in acelasi sens in care este dorinta inconstienta a carei interv~ntie este rieces~ra ca sa Ie faca apte sa declan:.tienta.ntteo1'iei noast1'e caracte1'ul fantezist.. s-a :.irep1'o:...i.Deocamdata nu putem avansa. pent1'u ca admitem un· singu1' ineon:. acela pe care noi I-am recunoscut ca fiind de.ti. in sfiqit. care va fi intr-o zi efectuata fie prin propriile noast1'e luc1'ari.tient. se produc in cazul structurarii viselor..I sub acela al antreprenorului. dind fiecaruia 0 denumi1'e speciala. nu este destul de nou :.ela:. spre a fi satisfacuti.i deuluito1'? * 14 - cd. Nu ati avut prilejul sa ascultati dedt lucr'uri. ce se va spune dnd vom marturisi ca.

a9a cum a practicam nai. 1. este un lu210 . Aceste obiectii sint fara cusur. ati sustine ca interpret area depinde de pricepere::t. in pofida aplicaxii corecte a tehnidi noastre. ci ca insuficientele interpretarii noastre decurg din inexactitatile cpnceptiilor ~i ipotezelor noastre.deoarece lucrurile falosite in calitate de simboluri nu inceteaza din acest mativ sa fie ceea ce sint. yeti invoca faptul de a fi auzit spunindu-se ca I'ar pu. fara indoiala ca au adunat ei in~i~i unele materiale cu privire la aeeasta chestiune. daca trebuie eonsideratca fUnd e1 ca atare sau ca-fiind contrariul sau: un ilou prilej pentru interpret de a actiona potrivit'vointei sale. in loc de a varbi de arbitrariul interpretului. Daca. nu a~ putea fi decit de acordcu dumneavoastra.tem aiirma cu certitudine ideea potrivit eareia interpretarea data este singura eU putinta: ne pinde~te astfel risculde a trece pe llnga intel'pretarea cea mai verosimila. 1ar eoncluzia dumneavoastra va fi ca. Sau mai puteti presupune ca eroarea nu tine de vis. nu ~tim niciodata sigur daca cutare element dat al visului trebuie sa fie inteles in sens negativ sau in senS pozitiv. ar fi expusa arbitrariului. In sprijinul opiniei dumneavoastra yeti spune ca mai inainte de toate nu 5e ~tie niciodata daca cutare element dat a1 visuluitrebuie sa fie inteles in sensuI propriu sau in sens simbalic. in timp ce deficientele pe care leprezinta rezultatele noastre ar pune sub semnul intrebarii legitimitatea metodei pe care 0 utilizam. de inteligenta acestuia. rezultatele furnizate de munca noastra de interpretare a viselor sint inci'ircate de atHea incertitudini incH a reducere ~sigura a visului manifest la ideile latente devine imposibila. In al treilea rind. $i cum asupra acestui aspectnu dispunem de nid un eriteriude decizie obiectiva. de experlenta. Se poate sa fi avut impresia' ca. a ci'irui intindere pare ineompatibila eu certitudinea obiectiva a rezultatelor. interpretarea este lasata cu totul la cheremul interpretuiuL Pe Enga aceasta. ca urmare a juxtapunerii contrariilor efectuata de procesul de elaborare. Un asemenea factor personal nu poate fi eliminat. Cfi unul manevreaza mai mult sau mai putin binedecit altul 0 anumita tehnica. Aceia dintre auditorii mei care m-au urmarit eu oarecare atentie. . dar nucred ea justifica concluziiIe dumneavoastra potrivit car ora interpretarea.xv H-JCERTITUDINI SI CRITICI Nu vreau sa parasesc domeniul visului fara a ma ocupa deprinci-' palele indoieli ~i de prindpalele incertitudini legate de noile concepti! 'expuse in paginile precedente. eel putin in cazul un or vise a carar interpret are este mai dUicila. in aceste conditii. avind in vedere frecventa inversiunilor in vis. interpretului Ii este ingaduit· sa considere ca inversiune oricare fragment al visuluL In sfir9it. arbitrariul interpretului se poate exercita intr-un spatiu exeesiv de vast.

. i~i gase~te infirm area intr-o observatie care subliniaza.' ca in cazul ierogIifei Ken cu dublu s~ns. de regula.. decit una ~i sa fie respinse toate celelalte. Ca sa poti cHi. Dar cel care. In ceea ce prive'?te vocalele omise. din toate interpreUirile posibile. scrierile in limbile cele mai veehi. pe care noi nu Ie-am tolera in limbile moderne.. in sfiniit. pe acela dintrecele doua sensuri pecaI'e vor-bitol'ul Vl'ea sa-lcomunice parteneruluJ. legatura. ne previne ca trebuie sa manifestam indoialc'i fata de ideea potdvit careia comunicarea pe care o persoana 0 face aEcia Cll ajutorul unor cuvinte ambigue ar avea. trage .em imposibil' de negat. pl'ezinta numeroase indeterminari. Dimpotriva. prin acest fapt. in unele limbi semitice s. Am aratat anterior.> Ceca ce apare ca arbitral' in interpretareaviselor se elimina prin faptul ca. Astfel. iar dumneavoastra cu siguranta ca va amintiti. fara ca noi sa avem dreptul sa punem la indoiala arice posibilitate de utilizare a lor. Se evita in acest fel neintelegerile. face ca pronuntarea din egipteana veche sa ne fie necunoscuta. seria putea sa orinduiasca semnele figurate ~i pe verticala. daca nu identic. 211 .int desemnate numai consoa11. ramine la bunul plac al celui care scrie orinduirea imaginilor de la dreapta la stinga sau de la stinga la dreapta. existenta intre. sa nu fie aleasa. ideile visuluj. tocmai ca pe 0 propdetate necesara a visului inswii. ciocurile pasarilor etc.. Cunoa~teti ca fenomenul coincidentei contrariilor in procesul de elaborare onirica este analog cu ceea te numim "opozitia de' sens" a radacinilor cuvintelor in limbile cele maiveehi. scdel'e.concluzia inexactW'itii deductiilor noastre. pornind de la imperfectiunile interpretarii. dupa ~tiinta sa ~i potrivit cu ansamblul frazei. In. un semn figurat. in serierea cuneiforma persana cuvintele sintdespaxtite printr-:un semn oblic. analog cu scrierea figurata. ca neavind nici 0 tangentacu cazul respectiv. Dealtfel lucrurile se petree astfel in toate chestiunile de tehnidi. de exemplu. cel putin intr-o maniera foarte asemanatoare. considerentele de estetica sau de simetrie puteau sa-I' determine sa adopte 0 aHa succ€'siune a semnelor.de exemplu.Ievedere. in deteI'111inareaacestuia ~i multiplicitatea de sensuI'i. Abel (1884). Faptul celmai tulburator in scrierea ieroglifica este ca ea igi1.. in ciuda multiplicitatii de sens a silabelor ~i semnelor. imaginea unul om inchircit sau a unuia vinjos. Lingvistul R.0rasepararea cuvintelor" Semnele se succeda la egala. ca procesul de elaborare onirieada ideilor latcnte un mod de expresie primitiv. unde gestul este absent. sensul este desemnat printr . care Ii poate fiatribuita. AsHel. este sarcina cititorului sa Ie plaseze.e1e cuvintelor.ci'iruia Ii datoram semnalarea acestui punct <. distanta. Vechile sisteme de exprirnare. care inseamna "slab" sau "tare". iar cind era yorba de inscriptii pe obiecte mici. nedestlnat pronuntarii. trebuie sa tii seama de regula dupa care citirea trebuie facutii urmarind sensul in care sint indreptate fetele figurilor omene~ti. Scrierea ieroglifica procedind. Tonul $i gestul intervin ca sa indice.oa1'a visul. un sens dublu. Scrierea sacra a egiptenilor cuprinde ~i aIte indeterminari. permit ca. Rationamentul care. in ansamblul discursului. Or" toate sistemele de expresie pri:'" mitive prezinta aceste indeterminari ~i sensuri dubie. aceea dint1'e visul insw?i ~i viata celui ce viseaza ~i. unele de altele ~i nu se ~tie aproape niciodata daca cutare semn face parte dirt cuvintul ca1'e-1 preceda sali constituie inceputul unui cuvint nou. intr-'o maniera indiscutabila. intregul context psihic in care se desfao.

Am notat exemplul unui proverb chinez. vazut putine. e1 este destinat sa ramina neinte1es.isa recunoa~tem ca in ceea ce prive$te sistemu1 de expresie al visului. depii$ind cifra de 1. moduL In acest fel limba se compune numai din materiale brute. iar alte1e mai putine. a carui traducere literala este: . Sau: sint multe de admirat pentru aeelacare a.in ciudaacestor ino. s-a inventato mu1time de mijloace destinate sa previna neintelegerile. destinate sa slujeasca drept illij10c de comunicare.. Acest proverb nu este greu de inteles. limbachineza constituie un excelent mijloc de exprimare de ideL Indeterminarea nu are deci ca 0 consecinta necesara imprecizia sensu1ui. in speranta de a gasi ana10gii cu indeterminarile vise1or. In consecinta.in toate cazurile de indeterminare decizia depinde de inteligenta auditoriului. mij10ace trebuie sa citam asocierea a doua silabe intr-un cuvint ~i pronuntarea aceIeia~i sHabe in patru "tonuri" diferite.sta nici un singur cuvint monosilabic despre care sa putem spune ca este substantiv. ca sa spunem a~a. nu trebuie Dici sa ne mire. El poate sa insemne : cu dt cineva a V8.. Or. nid sa ne Induea in eroa1'e faptul ca un mare numi'll' de polivalente ~i de indeterminari ale visului scapa posibilitatilor nOastre de decizie. Limba chineza este plina de aceste indeterminari. foarte vechi.. Fire~te cariu poate fivorba de decizie intre aceste doua traduceri care nu difera declt din punct de vedere gramatical. fie combinate in cup1uri. timpul. Cum ansamblul nu permite totdeauna sa se stabi1easca pe acela din cele zece intelesuri pe care persoana care pronunta o silaba data vrea sa-1 evoce in mintea ascuWitorului. In limba chinez8. nu are gramatica. Trebuie totuo. situatia este mult mai putin favorabila dedt in cazu1 limbEoI' .1 miliarde oameni. deci ca une1e au mai multe.sale brute. iar a~teptarile me1e n-au fost dezamagite. capabile sa ne faca sa ne· cutremun'im. Se ~tie ca ea se compune dintr-un mare numar de silabe care pot fi pronuntate fie izo1at. 212 . a$a cum limb a noastra abstracta se descompune prin procesul de elaborare onirica in materialele. adjectiv sa·u adverb ~i nici un cuvint nu prezintaflexiunea destinata sa desemneze genu1.i scrierilor vechi. pe care unii au voit sa Ie fo1o1) Populatia Chinei este astiizi mult· mai mare. Nu exi. 0 drcumstanta .). Dintre aceste.zut mai putine lucruri. Vocabularu1 acestui dialect dispunind de aproximativ 4000 de cuvinte.timba ~i scrierea chineza.. care se lasa calauzit de ansamblu.eterminari. Cine vede putin se minuneaza mult 2). eu ailt este mai inc1inai sa se minuneze.. a~adar de a fi intelese infr-un fel sau altul. 1a mma urmei. (Nota trad. rezulta ca fiecare silaba are in medie zece intelesuri. numarul.i mai interesanta pentru cpmparatia noastra este faptu1 ca aceasta limba. Singunl1 rezultat sigur al comparatiei noastl'e este ca indeterminarile. sint ~i astazi folosite de 400 milioane de oarnenL 1) Sa nucredeti ca eu inteleg ceva cu privire 1a acest fenomen. eliminindu-se exprimarea relatiilor. Pur ~i simp1u m-am documentat. Visu1 nu-~i propune sa transmita cuiva ceva ~ij departe de a fi un mijloc de comunicare. 2) in textul lui Freud proverbul suna in felul urmator: "Wenig was sehen viel was wunder bar" (Nota tract). tocmai acest caractel' lipse.te visului. Avem totu$i garanJia ca. Unul din principale1edialecte poseda circa 400 astfe1 de silabe. Faptul se explica prin aceea ca acestea din urma sint.

(Nota trad. se. Lor interpretarile Ii se par caubte ~i fortate. dupa ee a comparat cele patru texte. neascultlnd dedt de prima lor impresie.. deci deplasate ~i adesea chiar comice. Cu totul injust. Nici 0 clipa nu Ie trece prin minte ideea ca ar putea exista 0 ratiune ca interpretarile sa 3) Este vorba de pastorul 0 s car P f i s t e r din Zurich. A~adar. sint in mod firesc inerente tuturor sistemelor de exprimare primitive. Fox Talbot ~i Oppert ca sa-i trimita. Royal Asiatic Society a intreprins 0 proba decisiva. Ni se cere . iar rezultatele obtinute de anaii~ti avind 0 instruire buna nu pot dedt sa-mi intareasca aceasta parere. Hincks. A fost ovreme clnd opinia pul:?licda mers pina acolo incH sa taxeze drept "mistificatori" pe cei care. Dupa parerea mea. recent destituit din postul saU pentru ca s-a ocupat de psihanaliza. complace sa opuna un scepticism dispretuitor dificultatilor. artificiale. Gradul de inteligibilitate reaId a visului nu poate fi determinat dedt prin exerci~iu Eli experienta. chiar ~i unui spirit impartial.. 2. Fire~te. in plic sigilat. aceasta determinare poate fi impinsa destul de departe. care in anul 1921 a publicat cartea La psychanalyse au. credo Probabil eEl putini dintre dumneavoastra ignora faptul ca 0 situatie analoagas-a produs cuprilejul descifrarii inscriptiilor babiloniene. tipariHi de editura Bircher din Berna. anume ca multe dintre solutiile pe care sintem obIigati sa Ie acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par fortate.). patru traduceri independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocmai fusese descoperita ~i.. de aceasta. iar toata aceasta munca de interpretare nu arenici a valoare. service des educateurs. au descifrat inscriptiile cuneiforme. asupra unei probleme spinoase a psihologiei incon~tientului. chiar daca are preocupari ~tiintifice. ascultati : in Elvetia un director de seminar 3) a fost. In 1837 insa. considerind toata aceasta cercetare drept . I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti speciali~ti.. Zeflemelile profanilorcultivati au incetat atunci treptat ~idescifrarea documentelor cuneiforme a continuat cu rezultate tot mai sigure.lstifice increderea in rezultatele obtinute ~i certitudinea unoI' noi progrese. multe din exemplele din cartea citata a doctorului Pfister izbesc prin caracterul lor' cautat ~i artificios . in speranta ca putina reflectie ~i competenta nu pot sa faea rau.-. Sa examinam mai indeaproape aceste judecati. deci ele sint false. Este cu adevarat de mirare ca un director de seminar accepta fara spirit critic toate aceste afirmatii ~i toate aceste probe 'iluzorii". a putut anunta di -ele erau suflcient de asemanatoare casa jl.colare. trase de par.seasca drept argument impotriva caracterului concludent al interpretarilor noastre privind visele. Rawlinson.sa acceptam aceste propozitii ca pe 0 decizie data de un "judecator impartial". 0 alta serie de obiec~ii se leaga strins de fmpresia de care nid duIimeavoastra nu ati scapat. 213 . el a protestat impotriva acestei masuri ~i un ziar din Berna a facut publica judecata formulata pe seama sa deautoritatile . Nu extrag din aceasta dedt citeva propozitii rcferi~ toal'e la psihanaliza : "In afara. ~i incertitudinilor unei contributii ~tiintifice. Obiec~iile de acest gen sint atlt de numeroase incit nu a~ avea dedt sa stau in cumpana cu privire la exemplele de ales : iau la intlmplare pe ultimul care mi-a fast adus la cuno~tinta. Este en adevarat amuzant sa vezi graba 9i increderea de sine cu care oamenii se pronunta. Ie displac.~a:datanie". PublicLll profan. Cred ca mai degraM aceasta "impartialitate" este "artificioasa".

anume ca multe dintre solutiile pe care sintern obligati sa Ie acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par ofortate. service des educateurs.').). Zeflemelile profanilorcultivati au incetat atunci treptat ~idescifrarea documentelor cuneiforme a continuat cu rezultate tot mai siguie. el a protestat impotriva acestei masuri 1?iun ziar din Berna a facut publica judecata formulata pe seama sa deautorWitile ~colare. in plic sigilat. tiparita de editura Bircher din Berna. 213 . (Nota trad. A fost ovreme cind opinia publica a mers pina acolo incH sa taxeze drept "mistificatori" pe cei care_au descifrat inscriptiile cuneifoI'me. Gradu1 de inteligibilitatc reali'i a visului nu poate fi" determinat dedt prin exercitiu ~i experienta. ~i incertitudinilor unei contributii ~tiintifice. chiar 1?iunui spirit impartial. aceasta determin-ilre poate fi impinsa destul de departe. recent destituit din postul sau pentru ca s-a ocupat de psihanaliza. In 1837 1nsa. Ie displac. Nu extrag din aceasta decit citeva propozitii rcferitoare la psihanaIiza : "In afar a de aceasta. Publiclll profan.. iar rezultatele obtinute de anaii~ti avind 0 instruire buna nu pot decit sa-mi intareasca aceasta parere. Hinck. sint in mod firesc inerente tuturor sistemelor de exprimare primitive. ne'ascultlnd decit de prima lor impresie. se complacesa opuna un scepticism dispJ. iar toata aceasta munca de interpretare nu arenici 0 valoare. Rawlinson. Cred ca mai degraba aceasta "impartialitate" este "artificioasa".. 2.. care in anul 1921 a publicat cartea La psychanalyse au. Fire~te. A~adar. deci deplasate ~i adesea chiar cornice. I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti speciali~ti."etuitordificultatilor.)tiintifice. credo Probabil ca putini dintre dumneavoastra ignora faptul ca 0 situatie analoaga s-a produs cuprilejul descifrarii inscriptiilor babiloniene. Lor interpretarile Ii se par cautate ~i fOrtate. considerind toat.~a:datanie". Sa examinam mai indeaproape aceste judecati. a putut anunta ca °e1e erau suflcient de asemanatoare casa justifice increderea in rezultatele obtinute ~i certitudinea unoI' noi progrese.obiectii se leaga strins de :l'mpresia de care nid dumneavoastra nu ati scapat. chiar daca are" preocupari f.'! aceasta cercetare drept . " Este cu adevarat amuzant sa vezi graba ~i increderea de sine cu care oamenii se pronunta asupra unei probleme spinoase a psihologiei incon1?tientului. 0 alta serie de . Ni se cere osa acceptam aceste propozitii ca pe 0 decizie data de un "judecator impartial". aceste afirmatii ~i toate aceste probeiluzorii". multe din exemplele din cartea citata a doctorului Pfister izbesc prin caracterul 101'0 dlutat :'ii artificios . artificiale. Royal Asiatic Society a intreprins 0 proba decisiva. Dupa parerea mea. in speranta ca putina reflec:' tie 1?icompetenta nu pot sa faca rau. Obiectiile de acest gen sint atit de numeroase incH uu a~ avea dedt sa stau in cumpana cu privire la exemplele de ales: iau la intimplare pe ultimul care mi-a fost adus la cuno1?tinta. trase de par.seasca drept argument impotriva caracteru1ui concludent a1 interpreUlrilor noastreprivind visele. dupa ce a comparat cele patnl texte. Este cu adevarat de mirare ca un director de seminar accepta fara spirit critic toate. patru traduced independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocmai fusese descoperita ~i. ascultati :in Elvetia un director de seminar 3) a fost. deci ele sint false.. Cu totul injust. 0) Este vorba de pastol'ul 0 s car P f is t e r din Zurich. Fox Talbot ~i Oppert ca sa-I trimita. Nici 0 clipa nu Ie trece piin minte ideea ca ar putea exista 0 ratiune ca interpretarile sa 0 ".

i care se leaga de acest substrat prin asociatii exterioare· foarte singularizate . Ele nu se multumesc sa scotoceasca prin portofele .cola1'e elvetiene (care I-aU judecat pe Pfister)..tept~te . Comisiile de supraveghere a frontierelor.. c'ind un lucrua fost ascuns. Daca autorul visului nu ne vine in ajutor prin unul sau a1tul din aceste doua mijloace..icontrabandi:. dar :.aiba aceasta apa1'enta _. -un raport 'intre aceasta amintire $i elementul visului. s'int 'in aceasta privinta mult mai viclene dedt autoritatile . gratie unei idd care Ii vine direct in legatura cu visul (fapt posibil pentru d'insul.i ca merita sa-ti dai ostei"leala sa cercetezi care este aceasta ratiune.. cum ar fi bunaoaratalpa dupla a 'incaltamintei. Situatia de care ne ocupam caracterizeaza indeosebi rezultateIe deplasarii ca.nea:. ale cami conditii adiacente nu ne pot fi de altfel de hid un folos. in legi'Hura cu aceasta. gratie ca1'o1'asolutia.. dar refulata. spre a dejuca mai bine controlul. 'in locurile 'in care ne a. Daca obiectele cautate s'int gasite aici. nu trebuie sa ne a.. Permiteti-mi sa va prezint. Admitind ca 'intre un element latent al visului si substitutul sau manifest pot exista legaturi dintre cele mai. 'inca un caz pe care am avut prilejul sa-l observ recent. departe de a cere 0 sagacitate deosebita. cind ingenioase in aparenta.titi. -?i un sJ'ert.ica aceste cautari nu au fost 'in zada1'.. dupa cum ...i Ii spune : "Este oraunsprezece yi jumatate. elementuI manifest dat ne ramine pentru totdeauna incomprehensibil. Orice pretext Ii era binevenit spre a-I reinvia in vis. Rareori este cu putinta sa gasim prin noi in~ine interpretari de acest gen . desigur.i singulare. in aparenta din ce in ce mai departate de vis. Ea a putut sa interpreteze aceasta particularitate a visuIui. far a ca acest fapt sa permita formularea vreunei concluzii oarecare cu privire la originea visului.teptam sa-l gasjm 'in locul unde trebuia sa se afle in mod normal. pot sa ascunda aceste obiecte interzise..i buzunare dupa documente $i schite : ele presupun ca spionii :. ahizii carora este greu sa Ie gasim substratul . In toate aceste cazuri este 'insa vorba de lucruri destinate saram'ina ascunse..e. unsprezece tatal ei apare . nid un orn cu judecata nu' ar fi capabil sa descopere legatura care une:. Intr-unuldin aceste vise.. pe dnd se afla sub tratament.teptam eel mai putin sa Ie gasim. fata de tatal iubit ~i venerat. amintindu-$i ca tatalui ei Ii placea sa-~i vada copiii venind cu punctualitate la Ora prinzului. Or. nu Ie-am gasit noi 'in~ine solutia. tocmai ceea ce vrea sa obtina cenzura visului.fie ca ne furnizeaza suficiente materiale. Tocinai prin intermediul acestui mijIoc cenzura ~ onirica creeaza structuri substitutive pe care noi Ie-am desemnat ca aluzii.i adesea cu totul bizare. Autorul visului este aeela care fie ca ne furnizeaza dintr-odata talmacirea. pentru ca el este purtatorul acestei structuri substitutive). care functioneaza astazi. Una dintre pacientele mele. se impune de la sine eu un fel de necesitate. Acestea sint insa aluzii greu de recunoscut ca atare. dnd comice. 'in cursul careia una dintre rude Ie ei i-a 214 . Continu'ind sa-~i 'in~ire amintirile. $i-a pierdut tatal.te cutare element latent cu substitutul sau manifest. se poate spune di s-a depus multa osteneala pentru a Ie calita...tii. -constituie mijlocul eel mai puternic de care dispune cenzura viseIor.. nu facem dedt sa ne conformam immeroaselor experiente furnizate de exempleIe carora. 'in general. Exista. douasprezece fara un sfert'(. Mersul tratamentului autoriza 'insa banuiala ca de geneza acestui vis nu era strain a 0 anumita -atitudine critica. auto area visului poveste$te ca a asistat inajun la o conversatie despre psihologie.

). A fost pentru dinsa 0 excelenta ocazie de a-9i reinvia din nou tatiH. In aceasta privinta ne apropiem de vechea interpretare antica a viselor care. F r e u d Del' Witz und seine Beziehung zum Unbewussten. el ne lasa indiferenti.>este aid ceva care ne face sa ne gindim ]a un joc decuvinte 9i adesea s-a intimplat sa se atribuie interpretului jocuri de cuvinte al -caror autor eta eel care a visat. Alexandru se hotad sa continue asediul $1sfir$i prin a cuceri Tyrul. Jar om-orologiu del' Uhrmensch. capitolul eonsaerat analizei raporturilor euvintului de spirit. Interpretarea. Dar am eunoscut deja acelea$i indoieli cu privire la unele lapsusuri verbale. cu uneledeosebiri. 5) A se vedea. adica a aceloras. Dar de unde viDe aceasta frapanta asemanare? Aceasta intrebare m-a determinat altadata sa fac 0 luhga digresiune.1cindu-l sa anunte sferturile de ora de laamiaza.. F.uvinte. Pe dnd regele asediaora$ul Tir.n. Dealtfel el n-a intirziat sa ne dea interpretarea acestui vis.). pronuntia fiind identica.). diruia trebuie sa-i atribuim asemanarea (cind ea exista) intre jocul de cuvinte $i vis. 'Care insotea oastea. este prei'! U90r sa de>cidemdaca neaflam in fat a unui joc de cuvinte sau a umti vis.te nimic din acea delectare pe care. el a visat cuadevarat.e. Deuticke. care pare artificioasa. "Visulcalambur" este lipsit de umor.i procese pe care le~am gasit actionind in travaliul de elaborare oniridi: este singurul fapt. anume condensarea $i deplasarea. care semhifica autoerotism (termen imprumutat din teoria libido-ului $i insemnind 'Satisfacere erotica fara lips a unui obiect din afaraindividului). Evident. crezind ca astfel Ii prezice regelui eucerirea ora$ului. Un barb at poveste9te ca a visat ca unchiul sau i-a dat o sarutare pe cind se aflau a$ezati impreuna in automobilul aeestuia. De ce? Acest lucru 11yeti afla daca yeti avea ocazia' sa studiati in mod aprofundat joculde c.. de unde eareapare ulterior sub forma de joc de cuvinte. aceste idei con$tiente sufera actiunea mecanismelor care domina aid. ea rezultat al aeestei interpretari. bunaoara. obligindu-ma sa supun unui studiu aprofundat insu9i jocul de cuvinte 5). Exista $i alte exemple in. a aparut un satir dansind. 1905 (Nota trad. eu visul I?iinconl?tientul. descompuniud cuvintul "satyros" in ~(X TVpOC. a interpretat acest vis. era incontestabil exacta.it un "joc de cuvinte" pur '. de catre Plutarh$i de catre Artemidor din Daldis. Acumcredem a 0 in~elege. 215 . pe linga multe materiale inutilizabile..'i simplu. Ghicitorul Aristandru. _care se apara eu dirzenie (anul 322 1. D. (Nota trad. 4) In limba germana om primitiv (sau om-originar)se spune der Urmensch. ne~a furnizat 0 multimede exemple excelente de interpretare. care nu. transformindu~l 'in visul ei intr-un om-orologiu 4) 9i f. Wien.upa paretea mea. departe de a ne produce risul. pe care noi in$ine nu Ie-am putea depa$i. Barbatul acesta i$i va fi permis sa glumeasca $i ne va fi dat drept vis 'ceea ce nu €ra din parte-i decit un joc de cuvinte? Nu $tii ce sa crezi. care' apartine lui Alexan"dru cel Mare. 'in lucrarea luiS. Nu va voi cita dedt un singur vis de acest gen $i' 0 fac tinind seama de semnificatia sa istorica. Sub influenta incbn$tientului.ti€nte este abandonata moment an elaborarii incon$tiente.'Spus : "Omul primitiv supravietuie$te in noi toti". ale umorului in general. fenomen neintentional. Dar "visul-jDc de cuvinte". nu ne prilejuies. Acest vis. 0 incercam -cind am reus. (Tyrul este al tau). este povestit. Am ajuns la concluzia ca 0 sEirie de ideicons.. Leipzig u.

Visuri de acest gen exista. AI' fi fost de mirare ca 0 sursa atit de bogata de noi erori sa fi ramas neutilizata ~i astfel confuzia de notiuni ~i generalizarile nejustificate la care s-au pre tat unii in legatura cu aceasta au generat afirmatii care.r-a de pregatirea viitorului..3. spre a va pune in garda impotriva' lor sau cel putin spre a nu va E. profesata de filosofia idealista..). se intemeiaza aceasta obiectie sint cu totul de inteles ~i nu aduc nici un prejudiciu teoriei visului. Daca cuvintele ~i sugestiile medicului au dobindit pentru pacient 0 anumita importanta.dar in zadar veti incerca sa extindeti aceasta conceptie. altii vise legate de vointa de putere. (Nota trad.pretinsa rena!.' deoarece. dacE! ne gindim ca oamenii au visat inainte de a fi fost inventat tratamentul psihanalitic in stare sa-i ghideze $i sa Ie dirijeze visele $i ca subiectii supu~i astazi tratamentului aveau obi~. Maeder). In mod figurat. 2H~ .: interpretarea zisa psihanalitica.iterea sufletului dupa moarte. voi cita afirmatia potrivit careia fiecare vis ar fi susceptibil de doua interpretari.lsa nid un dubiu cu privire la opinia mea fata de ele. ca el urmare~te.' dar presupun ca ea decurge din confuzia care se face intre vis $i personalitatea integrala a autorului visului. Faptele pe care . veti socoti eu totul nefondata afirmatia ca taate visele ar fibisexuate $i ca ar tre. care face abstractie de pulsiuni ~i vizeaza reprezeptarea functiilor psihice superioare (H. iar altii vise de palingenezie 6) (W. Am aratat deja ca aceasta afirmatie se bazeaza pe confuzia intre vis $i ideile latente ale visului.r1uintasa viseze inainte de a fi fost tratati. invocindu-se faptul ca subiectii supu$i tratamentului psihanalitic i$i ajusteaza visele in conformitate eu teoriile preferate de medicii lor. s-au ocupat vreme indelungata de interpretarea viselor. Resturile diurne care declan~eaza visul provin din preocuparile intense ale vietH in stare de veghe. foarte impresionati aflind ca impotriva eonceptiei noastre despre vis au adus obiectii chiar ~i unele persoane care. termenul semnifica 0 regenerare morala. unii pretinzind ca auindeosebi vise sexuale. ele 6) Palingenezie. Mentionez taate aceste descoperiri de noi caractere generale . fie $i numai la majoritatea viselor. Pe 0 confuzie $i mai suparatoare se· bazeaza afirmatia ca in spatele fiecarui vis gasim "dauza mortii". $i interpretarea zisa analogica. Fire$te' ca exista unele vise izolate de acest gen. Veti fi. In masura in care ea i$i propune sacaracterizeze viata psihica 111con$tientadin care fac parte ideile latente ale visului. 0 "tendinta prospectiva" (A. lar dupa tot ce ati audiat aici. Aceasta obiectie pierde insa din valoare. nu tine cont de procesulde elaborare onirica. a$a cum am expus-o noi. in calitate de psihanali~ti. Cunoa$teti una din aceste afirmatii. Silberer).bui interpretate in sensul unei infruntari intre tendinte care ar putea fi numite masculine $i feminine (A. S t eke 1). Nu $tiu exact ce poate sa insemne aceasta formula. '4. Ad 1e 1'). in afa. aceasta afirmatie nu este nici noua. la rindu-i. iar mai tirziu veti putea afla ca ele prezinta aceea$i structura ca anumite simptome de isterie. nici completa. S-a incercat compromiterea valorii obiective a cercetarilorasupra visului. de multe aIte lucruri. fara indoiala. care pretinde ca visul consta din incercarea de adaptare la prezent $i de solutionare a sarcinilor 'viitoare. prin inexactitatea lor.ca ea. ea exemplude generalizare nejustificata operata pe baza cltorva exemple autentice.activitatea psihica incon$tienta se ocupa. in consecinta. pI'in urmare.ale viselor. se apropie muIt de conceptia medicalii a visului.

riu avem nevoie decit de efortul dtorva ore spre a obtine acela~i rezultat fata de un vis care la inceput ni se prezinta confuz $i neinteligibil. experimeBtal vise sau.(1umitepozitii determinate. Nu ~tim' care este parerea dumneavoastra. sa introducem in vis 0 parte din materialele acestuia. dobindind astfel 0 confirmare a tuturor ipotezelor psihanalizei cu privire la incon~tiei1tul proceselor psihice. am recunoscut ca particularitatea ~i autonomia vieW onirice se dezvaluie in reactia prin care visul raspunde excitatiilor corporale ~i psihice pe care Ie prime~te. ideile provocate de medic pot sa aparai'n visul manifest sau sa fie descoperite in continutul latent al visului. la mecanismele la care se supunacestea $i la tendintele ce se manifesta prin intermediul acestor procese. Aceasta e tot ce cloream sa va comunic in legatura cu problemele legate de vis. Dimpotriva. dar e imposibil sa actionam asupra secventelor visului. Dar tot a~a cum visul ne pregate~te sa intelegem 'nevrozele. Dar aceste cusururi ale expunerii mele tin de raporturile existente intre fenomenele visului ~i nevroze. Qa ~i ceilalti agenti excitatori ai viselor.capatanicertitudinea ca 1.se intercaleaza in ansamblul r(?sturilor diurne ~i pot. sa furnizeze visului excitanti psihici ~i sa actioneze asemenea celor somatici care II influenteaza in timpul somnuhii pe cel ce doarme. Fara indoiala ca va dati seama ca am omis 0 multi me de lucruri . analistul indepline~te unrol identic eu acela al experimentatorului care. * '" '" 21? . mai f?xact. consacrat studiului acestor probleme 0 parte atH de importanta din tinipul de care dispunem. procedeu mult mai corect decit daca amfi facut vieeversa. dar eu va pot asigura di nu regret ca v-am supus cu atHa insistenta atenti€i problemele visului ~. adaugam rapiditatea transformarii care face din autorul visului uh om in stare de veghe 1. In aceste influente exercitate asupra pacieDtiIor. 0 intentie ~i se explica prin datele biqgrafice ale -persoanei suferinde. brelor subiectului de €xperienta a. $tim ca esfe posibil sa provocam in mod. Am studiat visul ca 0 introducere la studiul nevrozelor. Iar daca la perfecta analogie care exista intre formarea unui vis ~i aceea a unui simptom nevrotic. ca M 0 u r 1 y Vol d.ii nevroza se bazeaza pe 0 alter are a raporturilor care exista in mod normal intre diferitele forte ale vietH psihice. Mecanismul procesuluide elaborate ~i dorinta incon~tienta a visului scapa oricarei influente din afara. Putem sugera autorului visului tema visului.ii cu judecata. In acest fel obiectia de care ne ocupam aieL ~i care ar dori sa puna la indoiala obiectivitatea cercetarilor asupra visului este intemeiata la rindu-i pe 0 confuzie care echivaleaza visul cu materialele visului.ani de munca asiduaca sa dovedim ca simptomele unui caz de maladie nevrotica posed a un sens. inca nesatisfacute. imprima mem-. Trebuie multe luni ~i chiar multi . Nu exista un alt domeniu in care studiul sa ne convinga mairepede de exactitatea t~zelor psihanalizei. Examinind excitatiilesomatiee ale visului. ~i ati luaf aminte ca nu am putut sa fiu complet din multe puncte de vedere. la rindul sau el nu poate fi inteles in toate detaliile decit daca dobindim 0 cunoa~tere exact a a fenomenelor nevrotice. slujesc.ica anl. intocmai ca ~i celelalte interese afective ale ziIei.

OR .Partea atreia TEORIA GENERALA A NEVROZEI.

Atitudinea pe care o.lizei sau sa-:.. NU-mi stR in intentie sa va impun convingeri : imi este deajuns sa exercit 0 actiune de stimulare ~i sa zdruncin prejudecati. mergind pina la a vedea in dumneavoastra.XVI PS1HANAL1ZA $1 PSIHIATRIEMa bv-cur capot relua impreuna eu dumneavoastrafirul discutiilor nOastre. aeeie conversiuni care au lac' eu iuteala fulgerului. dintr-un' motiv cit se poate de simplu.i experient. ca o urmare a unei ignorante totale.. a.. capabilide o.ide eficienta psih-: ana.neconditionata. i?i in "bunul shnt" <de care dispuneti instal1ta hotaritoare.aeele respingeri violente? Nu va este limpede ca "lovitura de trasnet". apartinind indeosebi domeniului afect1v? Noi nu Ie ee1'em pacientilor n09t1'i sa fie convin. unul scepticish1 binevoitor.. iar judeeatacea mai buna ill-aparenta este lipsita de valoare cind acela care 0 formuleaza nu este familiarizat C1. Imi impusesem atunci obligatia de a nu face nid un pas far a a maii pus in prealabil de aeord eu dumnea". La ce bun. ne-ar deveni suspecti.a cum veti vedea in eontinuare.cl ca i?i rpine. a~ dori sa va familiarizez acum eu intelegerea fenomenelor nevrotice care. despre actele ratate ~i despre vise. discutind mult impreuna 91 tinind seama de obiectiile facute. Totu~i.. nu va trebui nici sa fiti credul{ dar nici sa respingeti. pina dnd se va ivi prilejul ca aUt una cit 221 . se putea 'spline ca.i deaacleziunea la aceasta. in legatura eu ele aveati sau puteati sa avetiaceea.. judecata proprie. au numeroase trasaturi comune aUt cu unele c:it si cu celelalte.te aceste' fenomene.i surpri~zato·are despre care va voi vorbi. eind. Deci ineercati sa lasati sa se matu1'izeze in mintea dumneavoastra 'eonceptia psihanalitica. Are dreptul la convingeri numai acela care.~i ani. iar acelea la. sa nu va inchipl. nu mai putem proce<:la la fel.· Domeniul fenomenelor nevroticeva este insa strain. ani . Va . in eeea ce prive. daca nu sinteti medici. in' plan intelectual.1 'faptele supuse judecatii. Dadi ati {Tede aeest lucru.ea a. pretuim eel mai muIt la ei este ace. Nueste u~or sa dobinde~ti convingeri.alaturi de conceptia popular a sau cea psihiatrica..orevin insa ca. Daca ar face-o.. nu yeti Ii. a meditat asupra unora si acelorasi faDte si a vazut cu oehH sM repetarea aeestor .i atitudine anterioara fata de mine.lucruri noi ':. care se ajunge fara osteneala se dovedese eel i1'l. Nu yeti avea dedt sa asculati ili sa lasati sa. Astazi. inddlgostirea instantanee fac parte dint1'-un domeniu cu tatul diferit. ea fenomene.liti ca imi propun -sa va tin ni~te' conferinte dogmatiee ~i nid ea va voi cere 0 adeziune . acele convingeri facile. actele ratate i?i visele nu ya erau eu totul necunoscute. nu 'va Inai pot sugera ~ceea.aiadesea fara valoare i?ilip site de durabilitate. ar rezulta 0 neintelegere care mi-ar face cea mai mare nedreptate. voastra. nu aveti aid alta cale de aeces dedt aeeea pe care v-a pot oferi larnuririle mele. actioneze astlpra dumneayoastra ceea ce vi S2 spune.. V-am vorbH pina acull despre conceptia psihanalitica.

~i cealaIta sa intre in relatie reciproca.decit impotriva unui singur om de :.i aprofundata co..tiinta (Lov.tri nu voia1.. eu aUt mai mult eU cit totdeauna are tendinta de. co. a imbraca un caracter strict personal. 9i cum ar fi fast vorba de idei pur subiective eltora li s-a1' p1.. Nu sint convins de adevaru1 maximei care proclama ca eontradictia estc muma tuturor luerurilor 1). o "tiitacire". di in cursul prelegerilor urmatoare ma voi 1asa antrcnat cit mai putin posibil in dispute polemice.subs~ri. 8--a1' spune ca acela care iZ. nu ati fi indreptatiti sa credeti ca ceea ce va expun: drept conceptie psihanalitica. ceea ce li se spune. in cursul luerarilor mele am operat schimbari. Care a fost rezultatul sinceritatii mele? Unii nn au luat dcloc cunostinta' de coreetarile introd1.1rabila... eu acest prilej. Avem mai curl'nd de-a face fie Cll 0 experienta..axima imi pare a fi un produs al sofisticii greee~ti -$i pacatuie~te. De altfe1 tin sa adaug ca...1teaapune.. sa acumulez faptcle pe care se bazeaza conccptia mea.avind indaratul meu a viata. dupa bunul plac. eel 9i aeeasta.1ltat. di nu am uzat de armele polemicii . indeosebi eu eubre sau cutaro autor in particular.. prin a atribui. 111a pot Iua in s~rios..prin viziunea sa dialectica. (l··Jota traci. La care va voi raspunde ea atunci cind ciI1eva. Ma puteam lauda.. am modificat sau am inlocuit eu altele unele dintre 0iJiniile mcie 91 ca nu m-am sfiit nic'iodata sa fac din aceste revizuiri 0 mariurisire _publica.0 valoare exagerata dialecticU. aso·· ciindu-se. oa to ate se nasc din lupta.tri.. Ie este cu neputintasa traga din aceste comunicari invataminte pretioase . Numai 0 data cu progresul ~tiintei yom putea judeca dacaaceasta elaborare a fast suficienta :. de f8pt. cu pretul unor grele efarturi. Va fagaduiese.i sa efectueze asupra bolnRvilor lor observatii suseeptibile a ser'li drept punet deplecare pentru deduetii de or din general. pina acum citivi'l ani. fie cu 0 expresie directa a observatiei. Am avut adesea impre-c sh ca adversa1'ii no:. Rezultatul a fast ea din adversari am devenit PTideni 9i ea prietenia noastra cste d1. Accasta m.. in pri'linta a numeroase aspecte importante. m-am fedt sa mai repet aeeastii experienta.fara a voi sa ma laud. pot spune ca . a dobindit 0 convingere.. Pe de aUa parte..1sa tina seama deice de aeeasta sursa a afinuatiilor noastre. fie cu rezultatul elaborarii acesteia. sa se masoare intre' ele :. are pina la un anumit punct dreptul de a dori sa 9i-o mentina in duda tuturor.tere in final uneiconceptii decisive . ar fi un sistem speculativ.tiintific curent.i. Eo. nedind suficienta atentie 10./enfelc1. eEl sa ma servesc de 0 expresie luata din amabilul limbaj :.) _222 . la care FI~eucl. ered ca ceea co numim polemica9tiintifica este 0 intreprindere eu tatul sterilii. sa dea na:.destul de lunga ~i 0 cariera care se intinc1e pe aproximativ 25 de ani . altele: Nu izbutesc nicidec1. din MUnchcri).mi-a trebujt 0 munca intensa :.i justificata:.i modifica din timp in tim_p ideile nu ar 1) A1uzie 1a cunoscuta teza a lui Her a 0 1i t din E f e s.eprin intreaga sa opel~a. Cum_ n-am fost insa sigur ca voi ajunge mereu la acela~i rez1. Ati putea crede ea 0 asemenea repuisie fata de oriee discu~i€ literara atesta fie 0 neputinta in fata obiectiilor. tine poate de faptul ca medicilor Ie repugna sa intre in relatii p1'ea strinse cu pacientii lor atin9i de 118vroze 9i ca. ' decl~-lra cii nu.. Altii lrni rejDrOS~aza chiar' aceste revizuir-i si .i.patinar€ excesiva sau. fie 0 inea.1m Sa 'inteleg aceasta atitudinea adversarilor no:. In eeea co ma priv€$te..1se si' ma mal critiea si astazi pcntru afirmatii ~[irora 11U Ie mal dau acelasi ~ens ca altiidata.

Dimpotriva. Or. inca nu am gasit nimic de schimbat aid ~i sper ca va fi la fel. pacientii care vin sa-I consulte. nid lipsita de sens ~i chiar de importanta. Or.Aceasta neglHentaa pacientului nu are lac decit atunci cind el se afla singur in sala de a~teptare $i.ida.?i celelalte. Fatade aceste doua judecati opuse ale criticii. Poposesc asupra unui act simptomatic pe care I-am constatat 1a multe persoane venite sa ma consulte. Am ded a va expune conceptia psihanalitica asupra fenomenelor nev1'Ot1<. pentru ca cei care secomporta asHel ~i lasa deschise indaratul lor w~ile care despart sala de a9teptare a rnedicuini de cabinetul sau de consultatii sint oameni prost crescuti ~i nu . in majo-' rHatea cazurilor.. intrebat cum se comporta fa'pl de. mereu se intimpla co.merita nid 0 incredere. trece drept un indaratnic.pentru ca. oricare ar fi situatia sociala apersoanei. De indata cc observ aceasta. ca sa . parte. Poate ca el a 9i telefonat.i i. eu toate acestea. pe deasupra. ~i un ratacit. psihanalistul nu prea 9tie ce sa faca.pentru ca ar Eisa sa se presupuna eEl~i ultimele sale teze ar £i tot aUt de eronateca ~i cele precedente. merita 0 intlmpinare amicalil. care VOl' sa fie uluiti.?i'1nchipuie ca va gasi in fata casei medicului 0 coada de. rugind-o sa-.}.mi modific ~i sa-mi cor~ctez teoriile 0 data cu imbogatirea experientei mele.?i recomandindu-i 0 U90ara. date fiind aUt anal. nu este de adoptat dedt 0 hOU1rire : sa ramli ceea ce e'?ti $i sa nu-ti urmezi dedt propria judecata: Este tocmai' atitudinea pentru' care m-am deds .~i pe viitor. Unul din colegii no~tri.o. Cuno9tintele sale profunde nu-i permit sa se debaraseze de bolnav spunindu-i CamI sufera de cine ~tie ce . Dar. iata-l intrind intr-o sala dea~teptare goali'i . un onorariu de multe coroane. ea ilustreaza atitudinea sa fata de medic. Am dublat ~i am capitonat u~a care separacabineiul meu de sala de a9teptare.?or :. nu sint in general prea numcro.ogiile cit ~i 'contrastele ce exista intre unele .?i.punere de aceca a fenomenelor despre care v-am vorbit. El este deceptionat ~i. a~a cum vom vedea. a raspuns rididnd din LUTIed : Ie pretind. aveam dreptate. nuvcl pronuntati inainte de a cunoa~te restul. 223 . Nu-mi este greu sa leg aceasta ex. mare magazin de coloniala.?i repare D2glijenta: Veti spune caeste 0 pedan'terie dusa pina la extrem.tie la ce ora vafi primit mai u. In acest djn urma caz e1 intelege prea bine ca nu este in interesul sau sa pel'mita altar a sa asculte conversatia sacumedicul.?a ~i fedcite sa lase pe se3ma altora aceasta treab. In consednta. nu vaveti rniradaca va voi spune ca clientii psihanalistului.-ti in~ire intr-un sfert de ora toate mlzeriile vietii lor mai mult sau m<li putin lungi. Deseori eu irisumi mi-am repro~at 8ceasta pretentie. nu pre get sa-I atrag atentia asupra faptului.:e. clienti tot atlt de lung a ca in fata sucursalei unui. parasindc. pacientul are grija sa incl1. cad adesea era yorba depersoane incapabile sa atingao danta de u. ca.u~ile cind ran-lin dupa e1 alte persoane care au a$teptat impreuna cu e1.. Este vorba aid de 0 masura de precautie 31 carei sens nu este greu de sesizat. Clt prive~te ideile mele fundamentale.pe un ton iritat. Cu oamenii care vin s8. Pe de aIM. pedeapsa. Pacientul apartine categoriei numeroase a acelora care au pretentia sa fie VEtzutide celebritati medicale. persoanE~le pe Care Ie chemdin sala de a9teptare in cabinet sa uite sa inchida dupa ele cele doua UEii. nu lasa pe nimeni in urma lui..acela care i~i mentine ideile sale initiale ~i nu 5e lasa abatut cu u~urinta din drumul sau. neglijenta pacientului nu este nid accidentala. chiar ~i ai celui mai ocupat. foerte lllodest mobilata. insa.?i nimic' nu ma' va impiedica sa. zguduiti. cura de hidroterapie.?i. Determinata in acest fel.

Cd face parte dintr-un ansamb1u psihic definit. sint inevitabilc. ~ ..satorit din dragoste.•. Faptul la care m8..oara>". foarte amabili'i ~i simpia in comportare. () LH1cheta mal serioasa a dus 1a descoperirea ca 0 eamerista.lltati irnpo-_ tnva vechll sale colege de . urmarea eu 0 ura Iel'oce pe oaW'! tinara care. in special.sens ~i 0 intentie. C1) 0 observatie Sa comparam acum acest marunt act simptomatic faeuta in legatura eu 0 bo1nava. S-au ca. De altfel va previn ca in orice eomunicare de acest fel unele extinderi.d manifeste dispretul. Poate di unii VOl' recunoa~te ea au incercat un sentiment de dezamagire intrind in sala de a$teptare. voind sa-$i indeplineasca pina. . nu· vret! sa se retraga din afaceri. I1U freeventa decit .... chiar "domrli.3nunte.·1 ..'ano ') c'-' 'I r-~.l asum tratar. IvTi'i gasese in prezenta unei doamne in vlrsta de 53 de ani.nici oneintelegere. daca nu este pus 1a punctd~ la inceput. probabil. care conduce o mare 1.oro. - ~ • .. in timpu1 consultatiei.. de$1 traie. •. Un fapt incredibil. avea 0 amantiL Balnava noastra nu-."'?" c ~e.d condi~ie socialii eu dins a..1<:\eomerciala care Ii ingaduise sa intre 1a uzina in calit'lte de functlonClra.i sotul el.tea eaminului. Ceidei copii~i i-au casatorit in bune conditii . .l. 224 ..EL-~~Za p_ LIJ:unu u 0.1zina.'Bdomni'4 ~i toata lUll. 1a capat indatoririle de cap de farnilie. s-apetrecut eu un an in urma : 'ea nu a $ovi'iit sa dea CT€ZJ1-e unei scriso. . Ul'DHS€ 0 . Ea imi relateaz3.1ea spune:3.11erista era canabilfi sa spun a ariee l\~. De clnd aprlmlt acea_ scrlsoare~ lerlClrea e1 s~a Si~. Nu are decit vorbe de lauda pentru atentiile sotului fata de ea. anU111eea nu avem de-a face eu un fapt accidental. "n~. pc care ea 0 tolera poat€ eam prea mult in intimitCltOJ sa. in urma eu 30 de din ziua cununiei.eoJ.eo3la. refer estc inca p'oaspat in n~emoria mea $i se preteaza unei deserieri rezumative. reu$ise mult mai bine in viata: in Joe de a ajunge servitoare. ca actul are mobilul sau. '. cu 0 stare fiziea buna.. cit $r a alar sai. I11\ridioasa diTl CatlZEt acestei superioritatL.. • tlnara.lentul soacrei sale care.e>'. AnaHza aeestui marunt act simptomatie nu ne aduce nimie nou in afara de eele cunoscute dedumneavoastra. pline de 2r.H ~~ ':" . sa dea dovada deo totala lipsa de considcratie $i de respect.personalul uzinei. 1a'. niei un motIv de' gelazie n-'). ""Jizlta 1a stapin '?l S~l ~icare. invenineaza atit existenta sa..vaind sa se razbune pe medic pentru respectul exagerat pe care intentiona sa i-I arate. dar este sigur ca legatura intre aceasta impresie $1 comportarea simptomatica ce· ii urmeaza scapa con$tiintei. ~a este un mic indiciu a1 unei stari suflete~ti importante.. ea procesul a carui expresie este se desfa$oarii in afara con~tiintel eelui care n savir~e$te.te in conditE cum nuse pO'ite miJi bune. printr~o idee absurda.. __ . Acest act simptomatic ne mai arata.J_. impreuna cu sotul ::::au.cai.nu"':i in sala de a~teptare ~i daca nimeni nu va mai intra aici.' ~t "1 o' d·" .. cit timp eu voi fi In cabinetul dumitale?" 5e intimpla chiar ca. ii o . pentru ea nid unul din pacientii care lasa u~ile deschise nu va marturisi ea vrea prin aceasta sa-. ~ •• _ . fUnd de aceea:.i da seam a ce co ."iU.. . tinarasflqise prin a avE''' 0 situatie foal'te buna: ea dornicilia chi'll' la uzina.te fericita 1a tara. el pare sa-I spuna medicului : "La ce sa mai inchid u~a. mTI~ aL I .·~e'en rJ " l~ ~ . Mobilizarea reducind. tulburat Hn':. Facind aceasta. •••..' . despartit de sotia sa. daca nimeni . i~i exprimi'i starea sufleteasca neglijind sa inchidii u~ile care separa sala de a~teptare de cabinetul de consultatii. Un tInar ofiter aflat in permisie ma roaga sa-m. de neinteles pentru dins-a. rara retinere ca traie.. un . Intr-a 21 bolnava a Olseu"at eu came·rista despre un batrlIl dO'_TlJ1 c~~re~renise in._rl1n=-n.

· Adoua z1 aprirnit prin pd~ta.ctului simptomatie 0. Aceasta este istoria bravei noastre doamne. pentru ca se intimpla co. Intr-adevar.tridi spre a intelege ca. Nu se poate spune ca ideea care 0 tortureaza pe aceasta femeie este absurda In sine. barbatilor infideli. interesul· nostru cre~te ~i mai mult din punct de vedere psihiatric. adica ideile refractare argumentelor 10gice ~i rationamentelor bazate pe fapte. dar pretinsa amanta i:. care ii era anuntata.. Altcevo. contrar altar bolnave de nervi.i trimise dupa sotul ei. Dar eu toate ca paciertta a ghicit imediat intriga ~i avea destulaexperienta pentru a-~i da seama cit de putin demne de incredere sint asemenea denuntari 1a~e. Doamna cumsecade sufera deci de obse.cd.cum spunem noi. Din punet de vedere subiectiv $!cest simptom este insotit de 0 durere intensa . In afara de afirmatiile cuprinse in scrisoarea anonima. scrisoarea a110nima in. ea sa face. mai ~tie ca scrisoarea nu merita nid 0 crezare ~i ii cunoa:. ea era mal degraba inclinata sa-:.. de ce. cele mai amare repro~uri. este aid absurd ~i de neconceput. Nu trebuie sa o. A avut 0 criza de nervi teribilii ~.te provenienta. aceasta este caracteristica esentiala a cazului nostru morbid. Daca 0 obsesie rezista la dovezile realitatli. ca ~i cum ar detine dovezi indubitabHe .cu privire la infidelitatea sotului. oameni casatoritl. Deci ar trebui sa-~i spuna ca gelozia so. ameninta feridrea unei familii. Atitudinea ulterioara a sotHoI' a fost cit se poate de naturala : camerista iu concediata. El nu mal poate o.i durabil. S-a convenit sa se numeasca obsesii ideile de acest fel. sa-l disinmleze. aceea~i atitudine fata de iemeia care manifesta 0 gelozie morbida. scrisoarea nu a rascolit-o mai putin. un fapt indiferent. nesfir~it .a Impins-o ca. Eo. vazlnd in aeest act un accident lipsit de arice interes psihologie. Dar calmul ei nu a fost niciodata profund :. Sotulprimi acuzatia rizind 9i facu tot ce-i statu in putinta ca sa-9i lirti~teasca consoarta. A~adar. . din nou 0 criza de suspiciune.i 0 mare experienta psihio.. chiar in virsta.ile de 10.ipe acela al uzinei.eabinetul de consultatii. sa aiba amante fete tinere.. prezinta un interes psihiatric incontestabil. earuia Ii adresa. pentru ca tocmaitinara pe care aceasta 0 ura era acuzata de a fi amanta sotu1ui. In consecinta. 404 I I L I f I ! ~ ~: 2~5 .z? $tim deja cum s-ar comporta in privinto.i atenueze cazul sau. pacienta nu are nid un motiv sa creada ca tandrul ~i credinciosul ei sot face parte din categorio. Ca urmare a acestei prime constatari. in acuzatia formulata in scrisoarea anonima. de indata ee-1 vazu.sia geloziei. !i era de ajuns sa auda pronuntindu-se numele tinerei funetionare sau 3-0 intilneasd'i pe strada.. dar fara a suferi mai putin.1 pacientului care nn Inchide u:. ~i-o spune. Ce atitudine poate adopta psihiatrul in fata unui asemenea eo. de lacrimi ~i de repro:.vea. InsEt. 15 .i pastra postul. fatala veste.sa~i spuna cameristei ca nimic nu ar fi pFlltru ea mal ingrozitor dedt sa afle ca bunul e1 sot 0 in~eala. de unde provine? Continutul obsesiilor variaza 10. ~i ea niciodata n-a izbutit sa-~i infringa credinto. nu se justifica prin nimie. Psihiatrul incearca mai inm sa caracterizeze simptomul printr-una din insu9irile sale esentiale. Boinava sustine ell din acea zi eo.uri. eu 0 ealigrafiedeformata. dar simptomul ni se impune ca un fenomen important. de fapt eo. acea scrisoare era opera rautacioasei cameriste.auzind acestea. din punet de vedere obiectiv. s-a calmat. nemaicrezind in continutul serisorii anonime.. Actul simptomatic apare co. Ea a hanuit numaidecit ca.. este pentru ca nu-~i are oblr~ia In realitate. o. El ehema in ajutor pe medicul familiei :. in cazul nostru.

Or. insa. Psihiatrul nu detine mijloacele de a avansa in interpretarea unui asemenea caz. la capatul celor doua are. afectiunii sale erotice nu-i era greu sa-i puna masca unei tandreti inofensive. intr-o anumita masura. Pretindea eEl nu mai are nimie de spus ~i.obsesia are drept continut tocmai gelozia? In legatura eu aceasta noi I-am asculta eu draga inima pe psihiatru. bolnava declarindu-mi eEl se simte foarte bine 9i ca este sigma ca s-a deseotorosit de ideea sa morbida. El va cerceta anteeedentele ereditare ale acestei femei 9i poate ea ne va da urmatorul raspuns : obsesiUe au lac la persoane care prezinta in antecedentele lor ereditare frecvente tulburari -analoage sau alte tulburari psihice. ea sa putem patrunde fara diticultate 'in viata psihica a acestei femei oneste 9i excelente marne. Adaugati la aceasta cele cUeva fapte marunte pe care Ie-am putut stabili 'in urma a doua ore de analiza. cu alte cuvinte trebuie sa admitem ca din moment ce un individ este predispus sa devina prada unui delir. 226 . ea a lasat totu~i sa-i seape unele remarci care autorizeaza 91 ehiar impun 0 anumita interpretare. Afectiunea pe care ea 0 incerca era prea monstruoasa ~i de neconceput. Ne putem a~tepta la mai mult de la psihanaliza ? eu siguranta. am rugat-o sa-mi 'imparta~easca alte idei 9i amintiri in legatura Cll aceasta. la un prognostic nesigur eu privire la evolutia ulterioara a bom. insignifiant in aparenta. Obsesia devine astfel. de care aproape ca nu era eon9tient<1: date fiind relatiile de rudenie dintre ea 9i tlnarul barb at. dupa ce mi-a 'infati9at istoria ei. nu i-a spus ea tinerei intrigante. este pentru ea ea era predispusa ereditar la aceasta. punctul de plecare al obsesiei sale : intre altele. ca eea mai mare nenorocire pentru dinsa ar fi sa afle ea sotul sau are 0 amanta? Spunind aceasta i-a sugerat cameristei ideea de a trimite scrisoarea anonima. in ciuda bogatei sale experiente. Ea 'insa9i incerca un sentiment adinc de dragoste pentru un bc'irbat tinar. dar oare este tot ee vrem noi sa stim? Nu mai sint si alte cauze care au determinat producerea cazului n~stru morbid? Constatam ea un deliI' de gelozie s-a dezvoltat de preferinta la cineva : am avea aid de-a face cu un fapt indiferent. independenta de scrisoare . slnteti dornici sa 9titi de ce refuza psihiatria 9tiintifica sa ne spuna mai mult. eu alte cuvinte. In cursul eelor doua ore. a trebuit sa incetez investigatia. Aceasta lamurire este desigur interesanta. ea trebuie sa fi existat mai inainte la bolnava. ca la drept vorbind pacienta este aceea care a sugerat scrisoarea anonima. Se intelege de la sine ca declaratia aceasta i-a rost dictata de rezistenta 9i de teama de a ma vedea eontinuind analiza. 'in v'irsta de 53 de ani. una singura 11 intereseaza. Bolnava se arata foarte putin dispusa sa se supuna dnd. arbitral' sau inexplicabil ? lar teza care prodama atotputernicia ereditatii trebuie sa fie inteleasa 9i 'in sens negativ. EI este obligat sa se limiteze la formularea diagnostieului ~i. ea este capabila sa puna in evidenta fapte in stare sa ni-l faca inteligibil. Binevoiti a Va aminti in primul rInd de acest amanunt. proiectind 0_ lumina vie asupra genezei obsesiei sale. 'in stare de aprehensiune (sau de dorinta ?). noi avem 0 experienta destul de bogata cu privire la asemenea situatii. putin intereseaza evenimentele capabile sa actioneze asupra lui ? Fara 'indoiala. dar acesta nu are nimic de spus. pentru acel ginere la interventia caruia ea devenise pacienta mea. Ea nu-si dadea seama de acest sentiment. Din toate problemele. daca la aceasta femeie s-a dezvoltat 0 obsesie. in ajun. 9i sper ca pot sa va dovedesc ea pina 9i 'intr-un caz atit de greu aecesibil ea acela de care ne oeupam. La aeeasta voi raspunde : eel care cIa mai mult decit are este necinstit.

rlindoua am reu:. se produce sub forma. In consecinta.. in posesia unei potente sexuale pe potriva nevoilorfemeii. did la ar.a unei proiectari asupra sotului a propriei sale stari? Sa nu credeti ca este yorba de intrebari inutile ~i malitioase. Este de la sine inteles ca nu am rezolvat toate problemele care decurg din cazul nostru. deli1'ant.. de exemplu.iindezirabila a trebuintei sexuale : acest fapt ar putea. astfel. unei astfel de reflectari. Odata convinsa ca daca ea.idatoreaza ea caracterul obsedant. ea reprezinta un soi de consolare. care adesea indepline~te un rol important in geneza geloziei obsedante. ci impotriva imaginii sale reflectate. tocmai legaturii care 0 ata~eaza de acest prO'Cespsihic incon~tient 1:. face parte dintr-un eveniment afectiv· intervenit inviata bolnaveL A doua remarca: aceasta idee fix a apare ca necesari'i ~i aVlnd caraeterul de. A treia remarca: daca bolnava a filcut in ajun tinerei intrigante eonfidenta pe care 0 eunoa~teti.'Ca sa fie con~tienta. ea S0 simte desditu~ata de remu~carile pe care i le-ar fi putut pricinui propria infidelitate. pe eind altele n-au putut fi solutionate din cauza circumstantelor defavorabile legate de acest caz. mai bine conservata. dovedesc f<ita de consoartele lor 0 tandrete deosebita ~i 0 227 . Toate argumentele care puteau fi opuse ideii sale trebuiau sa ramina fara efect. este incontestabil ca ea a fost determinata de sentimentul secret pe care-l avea pentru ginerele ei ~i care constituie un fel de fundal al bolii sale. Aeeasta idee apare ca ceva dorit. Aeesta abunda in probleme care nu sYnt inca suseeptibile de rezolvare. se indragoste~te de ginerele ei ~i de ce eliberarea de aceasta stare. Bolnava noastra se afla la virsta critica care favorizeaza 0 exaltare subita ~. De ce.ea beneficia de un: mare avantaj. ca ~i raporturile eu un element incon~tient care face parte din context. $tim din experienta ci:i ace~ti soti. reactie la Un proces psihic incon~thmt. in eel mai rau caz. Dar se mai poate ca bunuI ~i credinciosul sot sa nu mai fie. pe dnd ~i sotul ei are drept amanta 0 tinara fata. aceasta femeie.it sa des-:prindem sensul sau intentia manifestarii psihice. reflex din care . atH de fericita in casnide. Simtind nevoiaeliberarii de aceasta presiune. Ideea fixa a infidelitatii sotului trebuia sa actioneze ca un balsam calmant aplicat pe 0 plaga c:1ureroasa. Ele comporta raspunsuri in vederea earora dispunem deja de numeroase elemente. care ar fi putut sa imbrace 0 alta forma oarecare. rezistenta in fata tuturor argumentelor furnizate de logica. Poate ca ele ne vor permite sa intelegem acest caz morbid. fapt pe care dumneavoastra nu-l puteti judeca atci. este indragostita de un barbat tinar. fire~te presupunind ca am procedat cored. femeie Mtrina. Propria ei dragoste a devenit incon~tienta. de dtiva ani. ea persista insa in stare incon~tienta ~i exercita in felul acesta 0 presiune psihica puternica. Prima rem area : ideea deliranta nu mai este ceva absurd ~i de neinteles . pentru ca ele e1'au indrep~ tate nu impotriva modelului. Sa recapitulam datele pe care Ie-am putut obtine prin acest scurt insa dificil efort psihanalitic. este bine motivata. acest caz prezinta analogii importante cu actul simptomatic pe care I-am analizat mai sus. inatClcabil. care cumula intreaga energie a modelului ascuns in incon~tient~i ramas. insa reflexul acesteia a clevenit con~tient ~i cu un caracter obsedant. ajunse sa-~i u~ureze suferinta prin mecanismul deplasarB.. a diror fidelitate nu are de altfel nevoie de aWi explicatie. sa fie el singur suficient ca sa ne explice tot restul. pe care I-am putut sesiza cu ajutorul altoI' semrie. ea are un sens.

A1'n facut-o spre a stabiE 0 paralela 1nt1'e pslhiatrie :. V.. sociall ~i de ambianta. va vorbesc despre lucru. 2) Vezi Totem und Tabu. Editura Medicala. Ea se contureaza astfel ca 0 discipUna cu orizont larg antropologic. cealaltii tesuturile ~i celulele din care sint facute aceste organe. In legatura eu aceasta. nevroza ei a putut Ii.in sens.'1alizei. nec-esari prevenirii bolilor ~i readaptarii bol.tere a proceselor profunde.terii functionarii intime a vietH psihice.trebuie sa pregateasca speciali~ti legati de colectivitatea umana.1ndeva vreo contradictie intre una :. dep:::rtc' de a se contraziee. (Nota trad. se contraiice eel lTIai eficace in \lederea aceluiasi rezultat? Yeti fi de acord Cl.tiin'~ifica presupune a buna cunoa:. cauzat. ca :.). putea spune care din cei trei factol'l trebuie incriminat la bolnava de care ne ocuparn . una studiaza formele exterioare ale organelol'. Predescu.. Ei bine. aeeste re.clUm intr-un tratat recent .''t de aetiunea unuia sau a doi dintre ei. atasament care in ultima analiza poate fi red~ls la constituti~ sexualaa m~mei. p. Directia psihosociala a psihiatriei contemporane este bine marcata. Un puternic atasament erotic fata de fHea. 3) 228 . a~i observat pe 1.latH depasesc adesea masura admlsa Ge cmtura SOcletatn.. in vederea cunoa~terii stl'ucturii intime a corpului. psihiatria si psihanaEza se completeaz~ mn pe a~ta. incon:.i. Curn nu nil-a fost eu putinta sa efectuez analiza acestui caz mal m~jt de doua ore. ci se muHume~te sa ne indlce ereditatea cl1'ept factor etiologic general 91 indepartat. Anatomia constituie asti'tzi baza medicinii $tiintlfice. care profeseaza 0 etiologie multifactoriala lIi 0 terapeutica orientata social..i psihanaliza . capabili sa inteleaga factorii psihogenetici.1'eindulgenta cu prlvire 1a tulburarile lor nervoase. 85). 0 contr2.. 1913. Bucurelltl. cii relatiile sexuale Intre soacrii si ginere au fost totdeauna considerate ca d~osebit de delicate si ca aiI constituit la popoarele primitive motlv de tabu-uri :.1 sinteti pregatiti sa Ie intelegeti. in timp ce factorul 'ereditar ~i' evenimentul ~i a se e:x:cltlde. tot asHel cum in zilele n03stre se considera aproape con damnabil faptul de a te consacra psiha.. cit ~i de ale altoI' ~tiil1te biologice '\ii sodale..It :.. din care una continua pe cealalta. Atit ir: sens poz~ti_v . era inte1'zisa.dlc~le intre aceste doua categmii de studE. C011111creaza III 1110dul psihic. nu v-a:.navilor psihici" (Psihiatrie. "Invatamintul psihiatri€ . mai trebuie sa va amintesc.?ipI' in a tuturor Ia un lac.~tiv.>ide interdictii severe 2). in lac sa se dedice cerce:i\rli cauzelor mai spe0 opozidfke :. Psihiatrul ~i nn psihiatria se apune psihanalizei. Remarc acum di. 1976. Totu:. in scopul eunoa:. departe de CJ. In.. dr. Nll..tiente ale vietH psihice. 2ste de neconeeput. n~g. en nu se ingrije~te sa Llporteze -"Teun element oarecare la idcea fixa.. psihiatria tinind seama aUt de cuceririle psihanalizei !Ii ale medicinii psihosomatice. nu este deIce indiferent faptul ca dragostea rnorbida a acestei doamne s-a Indreptat tocmai dHre tinarul sot al fiicei sale.i. afarcl de aceasta. Dar exista oare aid a contradietie. sub redaqie prof. doc. dar a fost 0 vreme in care disectia cadavrelor umane..hlra activitatii pslhhtrice care sa poata ~:ervi de argument impotriva eercetarii psihanalitice.1 rl1ine ca nu exisM nimic in D'J. totul ne face sa credem ca nu este departe timpul in care se va vedea ea psihiatria realmente :. gase~te adesea mijlocul de a s~ mentine cu ajutorul unei asemenea transformari.1m3i apropiate 3).1'no. Aceasta din UrlTla este pentru psihiatrie aproape ceea ce este histologia pel'ltru anatomie. tie? Nu vedeti ea.ri pe care inca n1.i cealalta? Psihiatria nu aplica metodele tehnice ale psihanalizei. Astazi nu se mal poate vorbi de 0 asemenea "paralela" pslhiatrie-psihimaliza.

i aratat ca.Aceasta psihanaliza aLit de combatuta are poate printre dumne3voastra c. In eOI1<iccinta. bolnavul. Putem. psihanaliza ne permite sa obtinem 'in aceste afectiuni greu accesibile rezultate eu nimic mai prejos dedt aeelea obtinute in oricare alta ramura a tenpeuticii care tine de medicina interna. ne-ar refuza colaborarea lor. nu ClIi1 putut merge eu analiza mai departe de primele straturi. 'in cazulpe care l-arn expus in aceastii prelegere.. V-am :. in masura s-o exercitam : Este adevarat ca in acest caz nu am mal oamenii pc seama carora '/rem sa ne instruim.i:tlva prieteni care 0 Val' vedea eu bucurie afirmindu-se S1 ea un procedeu terapeutic.. Cel putin in momentul sa 'intelegemceea ce se petreee eu de fatii.. datoritapsihanalizei.or transformata in put ere terapeutica .mo2.teti ea mijloacele din arsenalul pslhlatriei nu dispun de niei 0 puterc fati'i de idelle delirante. ea nu al' fi mal putin justificata Cd in<. 'in anumite conditii. data fiind' sterilitatea aeesteia? Nu credo Avem dreptul :. ca nu are mai mare eficienta in legatura eu aceste afectiuni decit are o1'ica1'ealt mijloc terapeutic..trument de cercetare ~tiintifica de neinlocult.. dar nu avem nid 0 posibilitate sa-1 facem :. O.nu '.i chiar datoria de a continua cercetarile.. In definitiv.1 care aU rnotive personale de a ne ajuta. va fi psihanaliza mai norocoasa din acest punet de vedere ? Nu. f<'ira a ne preoeupa de utilitatea lor imediata. Chiar daca ~i in privinta anal' afectiuni nervoase 9i psihice psihanaliza s-ar fi aratat la fel de neputincioasa ca in privlnta ideilor fixe. 5-ar cadea sa conchidem ca analiza unoI' eazuri de acest gen trebu~e abandonata. Cunoscind mecanismul aeestor simptome.. dotati eu vointa proprie . ii . nn se 9tie unde 9i dnd putina ~tiinta pe care a vom dobindi se va preface in putere terapeutica.ipc boln':lV eon~tient de aecasta.1 ca.oi incheia accasta cxpunere fara a va spune ca exlsta largi eategorH de tulburari nervoase in care 0 mai buna intelegere se Idsa u:. oLl'nenii vii..

Breuer este aeela care. Janet a faeut aceea~i descoperlre. nu este aUt de populara ca isteria. iar succesul nu este totuna eu meritul. daca ele a1' putea fi talmacite.XVII SENSUL SIlVIPTOMELOR V-am ar~itat in capitolul precedent ca pe clnd psihiatria clinica se preocupa putin de modul de manifestare . dadi ma pot exprima astfel.i de eontinutul fiecarui simptom. Este adevarat ca P.c1 VOl' s£11'9iprin a 5e convinge de adevarul afi1'matiilor me1e. pe care el Ie concepea ca fUnd expresii ale "ideilor incon9tiente" eare Ii domina pe bolnavi. in perioada colaborarii sale' eu mine. cunoscuta de toata lume3. exact ca actele ratate ~i ca visele ~i. insEt cred ca ~I-a facut lui insu~i mult rau.. Din anumite motive. mai putin inoportun zgomotoasa. Ineepind de atunci nu mai inteleg deductiile lui Janet.tientul nu era pentru dinsul dedt un "rel de a vorbi" 91 ca in conceptia sa aeest term en nu are 0 baza reala. eu 'ajutorul dtorva exemple. Janet s-a exprimat ca ~i cum ar fi vrut sa dea de inteles ca incol1:. in fond foarte apropiatfl de isterie. f0. insa. Cel care eerceteaza ei in9i~l faptele de experient. clatorita studierii ~i reconstituirii cu sueees a unui eaz de isterie devenit dupa aeeea celebru (1880-1882). ele sint legate de via~a persoanei care Ie manifesta. renun~ind aproape eomplet la semnele somatice si concentrindu-si toate simptomele in domeniul psihic. psihanaliza acorda atentie aUt unuia c1:t ~i eeluilalt. De aitiel ne intereseaza pre a putin sa stabilirn paternitatea descoperirii. numita nevroza obseslonala. a descoperit eel dintli sensul simptomelor nevrotice. faclnd dovada unei reze1've exagerate. IVlarturisese ea multa vreme am fost dispus sa-i atribui lui P.a fi in stare s-o ~i dovedesc. nu pot dedt s-o afirm. savantului francez Ii apartine chLr ~i prioritatea publicarii.. independent de Breuer. 9i despre care trebuie sa va spun dteva cuvinte introductive.eu totul remarcabile. ca ~i acestea. Simptomele nevrotice au deci sensul lor. manifestindu-se mai degraba ca 0 problema particulara a boinavului. Ea este. America n-a primit nurnele lui Columbo Inainte de Breuer ~i Janet... Ca lucrurile se petree in acest mod in toate cazurile. Dar mai tirziu. in timp ce ar fi putut avea un merit mai mare.incl sa demonstreze ca fiecare simptom are un sens~i este sh'ins legat de viata psihica a bolnavuluLJ.r3. As dori sa va familiarizez cu aceasta imDortanta maniera de a vedea. de prisos. Janet eIn merit eu totul deosebit in expliearea simptomelor nevrotice. nu voi lua exemplele mele din domeniul 1sterie1. 0 descoperire fiind intotdeauna opera mai nmltora. reu. nici una nu este facuta 0 s1ngura data. marele psihiatru Leu1'et a emis parerea ca s-ar putea gasi un sens chiar ~i in delirurile alienatilor.1(1893-95). ci din' aceia al altel n2VI'Oze. deoarece Breuer nu si-a publieat observatia sa dedt zeee ani mai tirzi1. Nevroza obs~sionala ~i isteri~ sint forme de nevroza care au fundamentat L 230 . Aceasta n2vroza.

Se cuvine sa precizam ca aceste crime ~i actiuni abominabile nu comporta niciodata un inceput de executie: fuga 9i prudenta sfiqesc intotdeauna prin a invinge. dar de la care nu se pot sustrage. in a9R fel incH el nu Ie respinge doar ca fiindu-i straine. cum a1' fi faptul de a se culea. Nevroza obsesionala S8 manifesta prin aeeea ca bolnavii sint preocupati de idei care nu-i intereseaza. nici n-am c1'ede in existenta lor. dar nu s-o 9i suprime. Bolnavul nu poatededt sa deplaseze. de a-~iface toaleta. datorita careia acestea se indeparteaza adesea de forma lor primitiva. bolnavul simtindu-se incitat sa comita crime grave. ca 9i cum ar fi vQrba de problemele sale de viata cele mai importante. el este perfect lucid. sa indeplineasca un ceremonial in locul altuia. nu sint dedt actiuni inofensive. erect ca nici fantezia cea mal extravaganta a unui psihiatru aflat in deliI' n-ar fi reu9it vreodata sa construiasca ceva asemanator 9i daca n-am avea zilnic ocazia sa vedem cazuri deacest gen. sa schimbe. traiesc impulsuri care Ii se par CarOl'exeeutare nu Ie procura ahsolut bizare l?isint imbolditi la actiuni nici 0 pl. ci se fere9te de ele ingrozit 9i se apara impotriva tentatiei prin tot feluI de interdictii. El poate deplasa constringerea. dar ele au mal totdeauna un eontinut terifiant. actele Z1se obsedante. Deplasareasimptomelol'. aproape de nerezolvat. de a se spala. impulsurile ~i actiunile morbide nu sint amestecate in proportii egale in fiecare forma ~i caz denevroza obsesional<'i: cel mal adesea tabloul clinic este dominat de unul sau a1tul din ace~ti factori care da numele sau maladiei. i:. cel mai adesea repetitii. neinsemnate. Nevroza obsesionala. constituie una din principalele earacteristici ale bolii. dar toate formele 9i cazurile au trasaturi comune. impartiige9te opinia dumneavoastra in privinta simptomelor oDsedante 9i chiar v-a exprima inainte de a 0 fi formulat dumneavoastra. Sa nu c1'edeti il1sa ca ii faceti vreun serviciu bolnavului sfatuindu-l sa se distraga. Impotriva vointei sale. ne devine mult mai clara. insa. avem de-a face cu boala bizara.liberti!tii. direia Ii lipse~te acea misterioasa trecere a psihicului in corporal.ltiintific psihanaliza~i tocmai in tratarea acestor maladii a repurtat terapeutica noastr.l cele mai frumoase succese. ele sint adesea eu totul absurde ~i declangeaza in toate cazurile o activitate de gindire incordata care epuizeaza bolnavul 9i la care el se angajeaza in sila. Impulsurile pe care Ie trilie~te bolnavul pot sa apara de asemenea cOpilare9ti ~i stupide. Reprezentc'irHe. sa inlocuiasca 0 masura de precautie sau o interdictie eu 0 aIta. eu specificarea ca actele cele mai necesare. Numai eft este cn totul neputincios fata de starea sa : ceea ce se impune ca acte in nevroza obsesionala are ca suport 0 energie pent1'u care probabH ca nu avem nici un termen de comparatie in viata normala.lcere. in plus.. Actiunile savir~ite realmente de catre bolnav. de renuntari 9i de limitari ale . Ideile (reprezenUirile' obsedante) pot fi lipsite in sine de sens sau numai indiferente pentruindivid.} 231 . ~i mai familiara prin psihanaliza dedt isteria l?i am putut constata eElea manifesta eu mai multi! limpezime anumite caractedstid extreme ale afectiunilor nevrotice. de a merge la plimbare devin probleme penibile. El insu9i ar dori sa faca ceea ce il povatuiti. bolnavul este obligat sa mediteze ~i sa faca tot felul de speculatii. infrumusetari ceremonioase ale adelor obi~nuite din viata de toate zilele. destul de evidente . sa puna in locul nnei idei absurde 0 alta. Desigur.:'. sa 'nu 5e lase in vola ideilor sale absurde ~i sa faca in locul acestor copilarii ceva I'ezonabil. poate atenuata.

Paris. Capitolul legat de aeeasta tema este destul de sarac. asupra faptului ca purtato1'ii acestor simptome sint "degenerc/. Totul se termina cu 0 stare de totmai accenLuata nehotarire. In general cunoa$terI1 putin2 It. caracteristiea invocata de psihiatrie est€ pc:ea generala.1nimic mai mult. de 0 foo. Alaturi' de constringe:rea sau obsesia cu continut negativ sau pozitiv.ti.cesti nevrotici de 0 conclitie intelectuala si 11101'a1. P(. in vederea discutiei care va ur. vreun fanatic al adevarului. 0 condamno. daca sint ei mai "degel'lerati'( dccit ceilalti bolnavi cu nervii zdruncino. acelea ale nevnzeJ obsesiono.lrl in privinta oamenilor nO$tri mari : faptul se diltore$te atlt propriei Jar discretE. care se leaga in general chiar $1 de lucrurile cele mai sigure. Se intirnpla co. Eu insumi am reu~it de 1'epetate o1'i aceasta performantiL Va voi infati~a doua exemple de analiza a un1. Ea insistc~.uadictoriu de tr<''isaturi de caraeter si de sinmtome morbide.~-nq'ilete· medico]JsychoZogiquc. cit ~i lipo:ei de sinceritate a biog1'afiilor lor. Atita Psihanaliza. Nici nu banuiti ce v01. Am intreba. din :rnomen! ce aflam Cd oameni minunati.:.1GL. Mi't 'lei rnultumi ell aeeste doua exemple deoareee cazu1'ile de aeest rel efT "a fie expuse in intregime.l ·~i -s~ interpretam unele din aceste simptome.frapeaza faptul ca contradictiile (polaritatile) care caracterizeaza"\'}ata psihica sint deosebit de pronuntate in acest caz.le trebuie sa fi primit de la natura 0 eonstitutie diferita de a celorlalti oameni. ne-:1 aratat ca este posibil sa facem sa dispara Indelungat aceste simptome obsedante singulare. bolnavul nostru a fost altadata un tarbat foaTte encrgk. sa ne fo.rte inaIta vo.menii care ies db comun pot prezento.nele la care 5e dezvolta simptome co. celiHalt este 111ai recent. Afirmatie pu~in satisfacatoare : eo. este justificat[t. fara neglijarea nici unui amanunt.ihi2~:ria distribuie denumiri diverselor obsesii :. Unuf din aeeste exemple este luat dIntr-o cereetare rnai veche.-fla. To U Iou 5 e.a situata deasup1'amediei. tot aUt de bine ca "ii la oarnenii neclegenerati.1i simptom_ obseda:nt. lE96~ 232 . nu ne yom stradui pcntru mome~t deeit ~a izbutim s~i inteleiel.ea sa aflanl dte habitudini obsedante au fast ei chinuiti 1).. lipsa de energie ~i de limit are a libertatii propriL Cu toate acestea.loare pot sa prezinte aceleo. excesiv de perseverent. se dovccl. in 'schimb. cum izbutim sa facem sa dispara ~i a1te sufe1'inte. oo. de 0 inteligent.JT:l de muncii se cere spre a ajunge sa te orientezi in acest ansamblu cor. Sinteti poate dornici sa ~titi. insa. de exemplu istericii sau eel de psihoze? Evident. cum procedeaza psihiatria aetuala in fata problemelor nevrozei obscsionale.i". in domeniul intelectual Cal:>2ta o importanta deosebWi indoiala. de 0 rara coreetitudine. nepL~tiJnd sa--l i.re. Fara indoiala. toate ciudateniile posibile ~i noi intelegem p:rea bine en pe1'soo. care suferea de fenofnene de obsesie foarte grave ~i pe care poate ea a~ fiizbutit s-o vindec daca n1.$i simptome.1ar fi intervenit un accident care a zadarnicit intreaga mea mlJDCa (poate C[l va voi vorbi int1'-o zi c1espre aceasta). co.nlocuiesc ell unul mai nimerit. J. insa.~te extrem de serupulos. Gonstituie nu 0 explicatie. doamna in virsta de aproape 30 de ani. Pent1'u o."1 1'ioa1'a. f~'nlile Zola. p5ihiat1"ja a creat categoria "clegeneratHor supel:jo1'i". ci 0 judecata de valoare. PriP urmcn'e. executa de mai multe 01'1 o !) E. Emile Z91a. Cel mal adesea e1 are un nivel de dezvolta1'e morala foarte ridieat. Putem chiar sa ne intrebam daca eo.

. faclnd aceasta. In vis de asenwnca vcdel11 adesea 0 masa care trebuie intel'nretata ca 1nchipuind un pat. dar era de natura sa excite curiozitatea. 0 repetitie a scen2i semnificative pe ccu'e am descris-o mai sus...eza intr~un anumit loc in fata mesei care ocupa mijlocul odaii. Si spunind aceasta. Dar nimk nu ne obliga sa raminem la aceasti'i aparenta.lc1eafuga din camera sa intr-o incapere vedna. ea imi dtspundea: . supunind unui examen mai aprofundat raporturile dintre scena fii actiunea obsedanta. El l~i petrecuse naaptea alergind din camera sa in aceea a satiei sale. . una se substituie Cll u~urinta celeilalte. dupe'! care zorea sa 5e into area Ia ea in camera. Ii dadea un ordin oarecare sau pur 9i simplu 0 concedia. dupa ce am lteu:. cIaI' fara nid un succes. ea $i-l l'eprezinta ded ca nefiindu-i rU9ine de camerista. N-am mid a~ut dupa aceea nid 0 indoifllil ell privire la legatnra strinsa dintre scona din noaptea nuntii ~i actiunca obsedanta actnala.icut<'idovada ca actiunea obsedanta are un sens. ea corec233 . imitindu-i cursa dintr-o incapel'e in aIta.pe Zl. J\'li-e rusine de camerista care va veni sa fadi Datul". traceraa repetata dintr-o incapere in alta ~i aparitia cameristei orau singurele fapte C0111uneintre actlunea obsedanta 9i eveninlentul real. Explicatia faptului a fost obtinuta in modul eel mai cert 9i de necontestat. Jucind rolul sotuIui.?WLDar. Inainte de toate C'ste evident ca bolnava se identifica cu sotul ei. a facut-o sa fie reu:. se a:.. Nucleul acesteia consUi in chip vizibil in chemarea adresata cameristei. suna dupacamerista. N-am inteles imediat ce legatura putea fi intre aceasta amintire fii actiunea obsedanta !1 bolnavei. "Cu zece ani in urma se c8satoris~ cu un barbat mult in virsta dedt ea.d mereu tentativa. ea joaca rolul lui. s-a dovedit impotent. alTL~Ca 0 calimara de cerneala ro~ie. ]'mi ariita pe fata de 1Y1aSa Ea m-a lamurit ca se aseza la maSElintr-o asemenea pozitie incit camerista pc care 0 chemi. fara nici 0 interventie din parte a medicului. care dil\ intimplare se afla in camera. paate c~ivom obtine informatii asupra UDOl' fapte mai indepartate.?iii varsa continutul pe cear9af. pata fEnd la locul d.i a gasit deodata explicatia ~i mi-a relatat fapte legate de aceasta d<::tiuneobsedanta. Od de cite ori 0 intrebam pe boinava de ce face toate acestea 9i daca toate acestea au un sens. asupra intentionalitatii aci. acest simptom morbid nu era gray.iunii. ducindu-ma in cea de-a doua incapere $i 0 pata mare zindu-ma in f3ta mosel. fie 9i numai sa banuiesc sensul acestei actiuni obsedante. cu totul demna de atentie. Cazul reclama. AI' fi in felul acesta n. a carei privire este atl'asa de pata. Nici nu vad cum a9 Ii putut. Ea di. 1ns2. Vedem ded ca bolnava noastra nu s-a multumit sa reproduca scena. Dal' pentru ca identificarea s~i fie completa. ea insa:. contrar observatiei sotului: "Ar trebui sa ne fie Hl9ine de camerista".it sa infring la ea un serios scrupul de con:. Intre multe alteIe. sa intrevad cea mai midi posibilitate de interpretare a sa. dar nu chiar in locul unde ar fi trcbuit sa sc gaseasca pata de singe.ipatul luate la un loc semnific~ casatoria. reinnoindu-f. Atunci bolnava. care.tiinta.Rabar n-am".. Sigur. Lucrul acesta poate sa pm'a arbitral'.. dar nu in zadar am studiat noi simbolistica viselor.. in noaptea nuntii. Dimineata e1 spuse necajit. ea a continuat-o $i a corectat-o. ea pare a fi 0 rcprczent'1l'e. In consednta. multe alte investigatii.l si nu poata zari pata. Dar intr-o zi. urmatoarea actiune obsedanta. trebuie sa admitem ca ea iniocuie~te patul 9i cearfiaful cu masa fii fata de masa. IVlasa :.

ie9te de ani :..i sflrseste prin a marturisi ca nn e in stare sa traverseze singura piete sau'strazi mai late. ea 1$i 1'eprezinta aeeastci dorinta ca fiind realizata printr-o aetiune actuala.. orice om normal are c~remo- . foarte inzestrata. Putem spune ca. deprimata. Nu ne vam opri Indelung ~asupra acestor chestiuni: singurul lueru care ne intereseazu in cazul acestei bolnave este cpremonialul ei de tulcare.' ea avusese un caracter salbatie $i orgolios. Intocma1 ca intr-un vis.i timp 0 parte insemnata a misterului nevrozei ebsesionale. ea se supune tendintei care consta in a-9i ridica sotul cleasupra e$ecului sau 'Cleoclinioara. deoarece e1 reune. e$ant1on al unei specH extrem de comune : un ceremonial insotind culcareG. Este yorba de 0 tlnara de 19 emi. e nemultumita. accident care facuse necesara recurgerea la cerneala ro~ie : impotenta sotului..ea traie~te retrasa. apare de neinteles. pe bun[l dreptate. misterul eel mai profund al bolii sale consUi in accea ea prin aceasta -ea li.lui morbid . ~1U-iadevarat. lui nu avea de ee s3.':\ a bolnavei? Ce poate fi mai intim in viata unei femei dedt povestea din noaptea nuntii ? $1 sii fie un element accidental $i minor faptul ca analiza noastra n8-a introdus in viata sexuaia a bolnavei? Fara Indoialii. copU unic laparinti. Carma ea Ie este superioara prin edueatia primita $i prin vioiciunea sa intelectuala. 1nainte de a trece la cazul care urmeaza..i sotul . Bineinteles ca nu avcm totdeauna ~ansa de a intllni asemenea cazuI'L Inca daua-trei cuvinte. CopU. Femeia aeeasta tra. ci pc dnd bolnava se afla in plina maturitate. simtindu-se constrinsa de a-I dim1ne fideIa. 111 sine. Interpretarea simptemelor a fost gasita aici dintr-odata de eatre bolnava.teaza ~i un alt accident penibil din faimoasa noapte. Este 0 stare morbida complex3. Astfel.i ani despartita de sotul ei ~i Iupta ilnpotriva intentiei de a cere {) desfaeere legala a easatodei. ca sa nu cedeze ispitei. tot ceea ce m. inclinata spre nehotarire $i indoiala :. Nu ati fost izbiti de faptul di aceasti'i actiune obsedanta prea putin aparentfl ne-a introdus in viata cea mai intim. analiza unei anodine actiuni obsedante ne ducc direct la rmc1eul eel mfli aseuns al cazu.i innobilindu-l in inehipuirea ei.i ne dezvaluie in acela. Mai mult dedt atit. care eOl:Uportiic~l putin doua diagnostice: acela de af'orafobie si acela de nevroza obsesionala.te conditii la care. justifiea despartirea lor in spatiu $i Ii face posibmi 0 existent:t separata plilcuta. scuzlndu-:. nu ne yom mai putea a:.ii protejeaza sotul impotriva unoI' alllzii rauUicioase. Dar sa nu trag em concluzii pripite ~i sa abordam eel de-ai doilea exemplu. in afar a oriciirei dirijEiri sau interventii a analizei. a devenit bolnavicios de nervoasa. actiunea obsedanta inseamna: "Nu. se poate ca inalegerea mea sa n avut noroc. evenimentul pi'istrfndu-i-se intact in memorie.-.ai $tim pe seama <:i ne impune aceast[l interpret are a actiunii sale obsedante care.tepta In toate cazurile.. care reprezinta un motiv de suferinta pentru pilrintii ei. Toate obieetiile pe care critied Ie adreseaza in general interpreti'irilor noastre de simptome. Se arata deosebit de furioasa impotriva mamei sale. iar in cursul ultimilor ani. cad 'in fata acestui singur C2Z. far a nid 0 cauza exterioara vadita. Dar nid yorba sa se poata libera de sotul ei. nu a fost impotent". de un gen cu totul diferit.. Am zabovit bueuros asupra acestuiexemplu. Cu aUe cuvinte.. A<?adar.-1 fie ru~ine.. In sprijinul eelor co v-am spus V-a$ putea cib tot ceea ce mai ~tiu despre aceasta femeie. intr-un anumit sens. iar aeeasta In Iegatura eu un eveniment predus nu Intr-o perioada indepartata a copilariei.

. lasat in cutie. tulburindu-i astfel somnul.ite de bolnava precedenta. Bolnava noastra i...mpl~. 3xputedfi evitate... dnd in legatura eu alta dintre masurile luate ~i toata aceasta munca dureaza 0 ora sau doua.ra c.i vazele. iar noi ~tim din experienta ca tic-tac-ul regulat ~i monoton al unei pendule. ea trehuje dcci sa elimine toate sursele de zgomot. de..tie perfect di nevoia de odihna nu justifica dedt in aparent~i. Cclelalte componente ale ceremonialului nu au nimic de-a Lee cn . Bolyuva lupta mereu cu teama ca n-a facut totul cu cea mai mare grijii : fiecare lucru trebuie controlat. precautie susceptibila sa generez2 zgomote care.i da prea bine seam a ca micul ei ceas..:. inainte de culcare.:ionale..?. nu face dedt sa-l favorizeze. exe.bratara. In a. afara de aceasta. el caut~l SEI se impuna cu pretul oridiror sacrificii. pre cum ~i altele care sint net ::18t'aJ.n~v{)ia de odihn~l..?i ne-ar duce prea departe de scopul pe care ni-l propunem. in a.a deschisa cu ajutorul a diverse DLtecte.lndeplinire n impiedica sa adoarma. Ed convine c5. eI se adapteaza la aceasta cu u~urinta ~i tara pierdere de timp.. fara aceasta... ale acestui ceremonial.?')r iatelese ~ dnd insa imprejurarile cxterioare Ii impun 0 schimbare.-. la un examen superficial. se lasa u.. la 0 cercetare mai atenta. e1 ~c:a insotit trecerea de la stlrea de veghe la cea de somn de anumite formalituti.a dUltre camera sa ~1 aceca a panntlior sa ran-una Intreaeschlsa .suri. bolnava nu intirzie s-o desfaci\ aplatizind ingro.. i. Cl w.?r. adesea foal'te minutioase.i sa S8 sparga. se constata ca cerem{)nialul morbid pretinde conditii p8 care nici 0 ratilme nu Ie justifica.d justifica precautiile pc care Ie ia pentC'u noapte prin aceea ca are nevoie de· lini~te pentru a dormi.1 tulbura somnul. Dar masurile cele mai importante privesc patul lL1susi.::a5-bratara din cutia de bijuterii. Dar toate eonditile pe care Ie cre~ eadomul sanatos pentru somnul sau Slnt rationale ~i. pe care Ie re8-· pectii eu sfintenie in fieeare sean'\. indoiala se manifesta cind in legatura ell una. Ani fost obligat s-o ghidez In A 235 . nu pare a se deosebi de ceremonialul normal dedt printr-o chitibu~erie exagerata.. ci dimp~t~iv~.?afel incH la picioare sa fiemaiincaxcatadedtinparteadinsprecap.~a(ea dinslJre picioarc~ Va scutesc de elIte detalii.titi CEl toatc'2 ac€stea nu se fac atit de simplu ~i de u~or pe dt s-ar putea erede.dar. repetat. ilnobilizeaza u:. Pilot a trebuie scuturata in prealabil.a fel incit nici una din ele sa un poata cadea in timpul noptH :. Trebuie insa sa .te in primul rind marea pendula care se gase.ar tulbura somnul prin tic-tac-ul sau. a carol' n.:E scoate afara toatecelelalte ceasornice.. Eo. in fiecare seara.deindata ce trcaba este iRcuta. Bo!na~.nIaIu1 sau de culcare sau tine la realizarea anumitor conditii.?l. teama privind glastrele ~i vazele nu se bazeaz& pe nid un verosimil.. In acest scop. in al doilea rind flduna pe biroul 2:i toate glastrele de fiori . Dar.i nid parintii ei nu pot dormi. de altfel ele nu ne-a1' aduce nimic nou .te in camera' sa . Cere~ m)nialul patologic este insa lipsit de suplete. c~ sa obtina aceast3. Perna de la capatli nu are voie sfl se atinga de tablia patului. nu 1.. ca atare. Pern:ita pentru caD trebuie sa fie asezata in forma de romb pc cea mare. Analiza acestor cazne n-a fost tot aUt de u~oara ca aceea a actillnii cbsedante savir... ea ia urmatoarele doua masuri de precautie : opre. fara a excepta nid mieul o. se pune la adapostul unor motive in aparenta rationale ~i. timp in care nid tinara fata :. ia1' bolnava i~i p{me capul in dire~tia diametrului longitudinal al acestut Tomb.. aC2ste rn{. departe de :.

fiil1e[ siguri ca vom fi adu~i din nou 1a aceasta dare a 'altor ansambluri de idci. intregul ceremonial e::a ~bandonat. ceca ce ar putea da na9tere in mintea sotu1ui la indoieli in ]}rivinta virg-initatii ei. tind punctul de vedere al unci orinc1uiri matrimoniale premonogamice. ca to:1t(: recipicnt~le. ea Ci'izusepc • cincl purta in brate un vas de stieH\ sau de lut. c. reconstituind situatii ~i sflqind prin a .i9ate. In fiecare clipa sintem obJigcltl sa parasim cut?.n-.motivului pentru care nu voia ca perna sa atingi'\ tablia patului: perna..\-. Pe masura ce acestproces se desfa:. in timpul noptii.. era. dispretuitoare.Q rolll1 de sinJbol ger:dtal IcrnlniTl 'din cauza periodicitatii functionarii sale. car or obFncre au trebuit saptamini altor activitati intreprinse intre !imp.i mai multe idei. evocind amintiI'i. copn fiind. ceea ce trebuie sa consideram. ca munca' anaJitid.i toemai t8ama de erectie 0 facea sa indep[lrteze din preajrn~~-i. nu are in vedore fieeare simptOlTl particular pinEl 12 definiUva elucidare. inteleaga eEi nu suporEl p:-ezenta pendulei in camera. in legatura Cll care cuno2'.. orice pendu1ii sau ceas In stare de functionare.xcepta toate interpretarile date de noi. interpretarea siJl11)tc.plex legat de virginitatc 9i de hemoragia" eonsecuti~Tilpl'inlc}or raporturi sexuale. un vas san 0 farfuric_ Fiecare din cei de fata ia un ciob. rora ea Ie subo1'dona pc cele dintii. pe tinmul nootii. aSU111. Dar aceasta prima reacticde negare .i spargerii nu cste ell totul lipsita de sens. teama de a Ie expune in timpul naptii CadeTH '. Adesea 0 fenleie S8 poate Emda spunind ca menstruatlEe sale au loc cu 0 regularitate de ceasornic.. Cunoa9teti ell toti obiceiul foarte raspindit de a sparge. rcprezcnta totdeauna 171 236 . en pri1ejul logodnei. In consecinta. jncel'cind s[\ emit<'licki legate de 2u:.:1cfl ~i alte i11tcrprptflI'i sirnbolicc. Masurile de Dreeautie lrnpotriva snargerii vaselor con'stitui.'cIcci'un fel de Drotest {mDotri~a ca1'ui con. ca 'ii un protest impotriva temerii opuse. a'ia cum 0 practicam noi astiizi.ie tema data. ca era obsedatl de teama anxioasa ci'i s-a1' putea E'El nu singereze in noaptea nuntii.\lra in mintea ei. GLstrde 91 vazeI~' pentru flod sint 9i eIe. eIe 11U avcau nimic sau &proape nimic de-a face cu acestea. care se manifesta la imervaIuri egale. Tic-tae-ul poate Ii considncTt ca 0 l'eprezentare simbolica a pulsatii10r clitorisului in cazul sexuale.. 13 tinara noastra. ea 0 renuntare Ia drepturile pc care fiecare putea sau credea ca Ie ponte avea asupra logodniceL De aceastii parte a eeremonialului se leaga. Pacienta noastra a inceput treptat . din cauza ca aCcdsta rcpr8zenta un sirnbol genital feminin. aceca n nu singera. 0 amintire ::. in plus.\:ri personale. CrescJnd 9i luincl cun09tinta de fapte eu la relatiile sexuale. Pendula.:te posibilitati.. Ca urmare. Ea 9i-a revelatsensul principal a1 ceremonialului int1'-o 21 In care a avut intelegerea subit<"ta . spunca ca. a'ia cum v-o expun acum constituie 0 sinteza a rezultatelor hmi de zile de mur.cD. Crt despre m~isurile de pr!2cautie impotriva zgomotului. insa ea urmare a unci elabor.{. sirnbo1mi feminine.. ea c1evenea tot mai putin meticu10asa in executarea actiunilor ei obseclaD1e 8i chiar mai inainte ea tratamentul sa ]a sfirsit. De fapt adesea ea era treziti'i din somn de aceasti'i senzatie Pi::'nibila :.. ranindu-se 1&un care singera din bel9ug. preocupata de urmata de 0 pcrioac1a in timpul c[\reia eit inS<19i biliUitile care ii eran infar.pe tinara ~i sa-i propun proiecte de interpretare pe care ea Ie gea intotdeauna printr-un 10'11 categoric sau pc care nu Ie primea eu 0 indoiali:. Trebnie s~(9titi.

. : "Decapltarea ca reprezentare simbolica a castrarii"). aotul care consta in scuturarea pilotei pina cind penele se ingramadesc in partea inferioara. capul simbolizind organul sexual masculin (Cf.1el un lucru cit se poate de bizar.>i aite concluzii <daca am fi tinut seama cu preciziune de toate celelalte simptome pre:zentate de bolnava.acesta analiza simptomului ne-a introdus in viata sexuala a holnavei $i faptul acesta pare tot mai putin surprin237 . va yeti spune. :Multumiti-va sa aJlati ca rata incerca 0 atractie erotica fata de tat'll ei.i tulbura daar eu aUt parintii.tie acea ingroifare.rcinata.. dar bolnava noastra nu intirzia sa impra. Sint de acord. ea venea din dnd in dnd sa se instaleze in patul lor. De ce aceasta din urma perna trebuia sa constituie un romb . parintilor sai sa nu se nasca un nou copll. Daca perna este simbol feminin. S2 straduia sa simuleze in continuare friea. in relul .i ofere a asHel posibilitatea de a-~i spiona parintii . dal' nu uitati ca toate acestea nn Ie-am scornit :2U.far tabUa vertieaIa.. Nemultumita de a-. sa dcspartii pe barbat de femeie. in caJitate de substitute.iatr~lsese 0 insomnie care a durat luni de zile la rind.i. ea dudndu-se sa doa. care sa rivalizeze eu ea. ci de un intreg ~ir de idei care.i ani traise cu team. toate.~iindeplinea ralul masculului..i ideile fanteziste pe care vi Ie c1ezvaluie interpretarea exista 0 concordanta pe care nu trebuie s-o nesocotiti.. voind sa de oeazie. perna cea mica.1oniJlul. adidi 8a-i impe Dflrintii gal sa aiba ranorturi sexuale. am putea spune.?a dintre dormitorul parintilor ~i camera ei sa ramina deschisa in noptii. este sa fi inteles dumneavoastra ea eeremonialul cn pricina este inspirat nu de 0 idee fantezista izolata. $i desigu!' ea at! observat eEl operatiile acestui ceremonial talmacesc dorintele sexuale dnd intr-un sens pozitiv. intre tata E. Dar acestea nu intra in scopul pe care ni I-am propus. printr-un soi de aetinne. Analiza acestui ceremonial ne-ar fi putut furniza E.... Ceea ce ma intereseaza insa in mod deosebit. Numai atunci "perna" :. deoarece timp de ani .>i mama. Ea voia asHel.i "tablia patului" erall realmente separate. spre a ob~ine ca mama sa-i cedeze 10cu1 Enga tata.eaeautase sa atinga aeelaf. iar intre acest ceremonial ·. fli poate ca ar trebui sa vedem In acest fapt motivul atitudinii sale pre a putin prietenoase fata de mama. punctul de plecare al. dnd intt-un sens negativ.. barbatul.. converg intr-un anumit punet.ezat in sensul liniei mediane a rombului? Pentru ca rombul repl'ezinta forma apal'atului genital al femeii dnd el este deschis. alcatuind 0 umflaturil. Aceasta situa~ie a Gonstituit. Pe de alta parte. Aceasta masura fusese mentinuta in ceremonialul ei acE'll:. dnd a crescut ~i nu mai putea sa S2 culce eu parintii fara sa-i jeneze fara a fi ea insa~i jenata.a ca din raportuidle. daca perna cea mare. ale diror Urine Ie gasim in ceremonialul ei.. Simullnd te2. unoI' nascociri. ea obtinuse ca u. nu putea s-o reprezinte dedt pe ~fiica. Deci ea insEi. a card sorginte se situa in anii copilariei. In sfin~it. 0 reprezenta pe mama. simbal feminin. au putut incolti in mintea acestei fete vil'gine. are de asemenea un sens : aceasta in8eamna a 0 Eisa pe femeie ins2. hi caJUate de mijloace de Clparare.rm~(in patul fiieei. Cu mult timp inainte de institui eere'Il. pentru cap. bineinteles. ci doar Ie-am interpretat. Indecente lucruri. l::.. Ceremonialul pe care vi I-am descris este :.d seopdeo maniera mat directa.ma sau utilizind 0 frica reala.i de ce capul bolnavei noastre trebuia a:..

Cei mai multi dintre ei au mania de a se spina. interpretarea .. ele fiind aproape acelea9i in toate cazurile. Tocmai de astfel de cercetari nu ducem lipsa. deosebirile individuale disparind san estompindu-se intr-atit ineH este greu sa legi aeeste simptome de viata individuala a bolnavilor sau sa Ie legi de situatii traite. Dar observam de aselnenea. Analiza. intocmai ca actf~"e ratate ~i visele. Bolnavii atin.porturile pe care Ie prezinta cu viata intima a bolnavilor. ca sa zicem 39a. Dar ei se 'lor izbi. ell aUt trebuie sa ne straduim mai Inuit sa-I definim aceste raporturi. de 0 dificultate. Toti ace9ti bolna'li obsedati au insa tendinta de a repeta aeelea9i aetiuni. Chiar ceremonia1ul celei de-a doua bolnave prezinta multe dintre aceste trasaturi tipice. $tim ca sensu1 unui simptom rezida in rB. Mil limitez deci Ia aceste doua dovezi in favoarea afiriili> tiei mele ~i pentru rest apelati la eomunicarile existente in literatuI'2: pe aceasta tema !?i indeosebi la clasiceic interpretari de simptome de lui J. !?ipe care 0 desemnam sub numele de isterie de angoasa. de asemenea. aeelea!?i trasaturi : frica de spatH Inchise. de strazi $i alei care se Intind plna la orizont. consUi in a regasi aeca situatie din treeut in care ideea respectiva. G. reproduc in tablourile lor nosologice. Insa.i ta1maci1'ea simptomelor ne'lrotice au aeaparat atentia psihanc:li$tilor intr-un asemenea grad incit i-a facut sa' neglijeze celelalte prcbleme I'eferitoare 1a nev1'oze. Sarcina care ne ineumba atunci ne afElm in prezenta unei idei lip site .i a unei actiuni f2:ra scap. va mai recomandtoate lucl'ari1e care. v-am demonstrat ca. Jung in perioada in care acest autol' nu era dedi psihanalist ~i nu voia sa fie profet. Ei se cred protejati cind sint insotiti de 0 persoana cunoscuta sau cind sint urmati de 0 trasura. simptome care au un ell totul ait CBracter. prototipul direct a1 acestui gen de simptome. avea justificare 91 actiunea era conforma unui scop. de atunci incoace. istoriciia acestui caz. nu va pot eere sa aderati 1a clfitmatia mea eu privire 1a autenticitatea acestor doua exemplc. de mari piete descoperite. care fae posibila interpretarea. pe masura ce ajungem sa cunoa~tem mai bine sensu1 ~i scop'L11 simptome1or nevrotiee. la impresionantele explicatii ale unor simptome foarte obscure. simptomele nevrotice au un sens ~i sc leaga strins de via~a intima a boinavilor. $1 inca destul de frecvent. cu siguran"(:dca VOl' Ii impresionati de cantitatea f?i (~E soliditatea materialelo1' adunate pe aceasta tema... in plus. Dar pe acest fond uniform fiecare bolnav 238 . mi-ar trebui un curs semestr:aI de cinci ore pc siiptamina ca sa va clucidez acest singur aspect al teorlei nevrozelo1'. Dat fiind modul amfmuntit :in care slnt obligat sa tratez fiecare caz.. Aceia dintre dumneavo2stra care VOl' voi sa-'ll imp una c:ceasta munc<'L de documentare. simptom este mai individualizat. Breuer (Isteria). frica de spatiu). dar el prezinta 9i destule trasaturi individuale. ell o monotonie adesea obositoare.de sens . Actiunea obsesicna1a a bolnavei care alerga la masa $i suna dupa eamerista reprczinta. nu-mi puteti cere sa va aduc cxemple cu nen-:iluita. In CEE:Ol ce va prive$te. afectiune care nu mai intra in cadrul ne'lrozei obsesionale.i de agorafohie (topofobie. de a Ie izola de eelelalte. Desigm. au umplut paginile revistelor . publicate de C. Trebuie sa Ie desemnam ca simptome "tipice" ale bolii. Folosind cele doua exemple.. Cu cit UD.zatoI'. pina dnd va yeti declara convin1i. de a Ie ritma.

In teoria viselor ne aflam in fata unei dificultati eu totul similare. Daca.Celelalte trasaturi pe care Ie observam cu regularitate in nevroze pot fi reactii generale pe care insaf?i natura alterarilor morbide Ie impune bolnavului.t 1a 0 serie de evenimentepersonale analoage. ne este ingaduit sa admitem ci'i simp tomeIe tipice pot fi raportate la evenimente de asemenea tipice. Este adevarat ca nu am faeut dedt primii pa~i pe calea intelegerii a ceea ce inseamna simptomele. Acesteasint visele cu continut uniform.la un caz la altuL Cutaruia ji estefrica destrazileinguste. ca sa spun em a~a. prezinta foarte numeroase caractere generale r. iar noi am ar. ca de pilda repetitia ~i indoiala in nevroza obsesionala. adica comune tuturor oamenilor. sintem cu totul dezorientati atunci dnd analiza ne dezvaluie intr-un alt caz de vomitare actiunea presupusii a unor cvenimente personale de a natura eu totul diferita. care opun interpretarii acelea~i dificultati: vise in care te 239~ . arta noastra nu ne este de ajuns ca sa gilsim sensul simptomelor tipice. capricii am putea spune. exist a altele pe care ia fel Ie-am putea numi "tipice" f?i care se producintr-o maniera identica la toti oamenii. spunindu-va ea este greu de admis existenta unei deosebiri fundamentale intre cele doua categorii de simptome. Sa nu uHEim totu~i ca tocmai dupa aeeste simptome tipice ne calauzim in stabilirea diagnosticului.. De aItfel ma voi abtine de la aceasta enumerare. Pe scurt. alaturi de aceste vise. pe care nu v-am putut-o infati9a in precedentele noastre convorbiri dedicate visului. Voi incerca deci sa va consolez. sint utilizate de aceasta necesitate interna. In afara de aceasta. care par sa faea dificila retrospectia istoridi. din acest continut.prezinta conditii individuale. ci pentru ca nu doresc sa va descurajez san sa va complic chiar de la inceputul studiilor noastre comune. Daca simptomele individuale depind incon-testabil de evenimentele tralte de boinav. slnt departe de a va fi adus la cunor. Lafel isteria. nu avem nici un motiv de descurajare inainte de a cunoa~te rezultatele pe care Ie-am putea obtine ulterior.. Continutul manifest al viselor prezinta variatii 9i diferente individuale -considerabile. care adesea slint diametral opuse de.tinta toate dificultatile de care ne lovim atunci dnd dorim sa respectam cu rigurozitate interpretarea istorica a simptomelor. Ajungem astfel la concluzia descurajanta ea daca putem obtine 0 explicatie satisfacatoare a sensului simptbmelor nevrotice individuale in lumina faptelor f?i evenimentelor traite de bolnav.'itat pe larg ce putem extrage. Sintem in acest eaz inclinati sa admitem ca vomismentele istericilor tin de cauze pe care Ie ignoram. dedt pretexte care. dar trebuie sa tinem seama deocamdata de rezultatele obtinute ~i sa nu inaintam dedt pas cu pas in directia necunoscutului. nu pentru cii a~ dori sa infrumusetez luerurile sau sa Ie disimulez pe cele dezagreabile. datele istorice revelate de analiza nefiind. unul nu poate circula pe strada dedt dacii este putina 1u111e. cutaruia de ccle largi. datorita analizei. atunci dnd se prezinta. muIt mai frecvente. altul nu se simte in apele lui decit da}'t1strada e intesata· de multime. am reu~it realmente sa raport~'im un simptom tipic 1a un eveniment personal sal. de exemplu 0 vomitare isterica la 0 serie de impresii de greata. in ciuda be19ugu1ui eide trasaturi individuale. Dar.itipice. intr-un caz dat de isterie.

in cadrul pe carel-arn conturat ca urmare a stLldierii celorlalte vise. la diverse interpretari. in care lnfnmti obstacole sau te .i sa Ie inc1udem.:iin nevrozele tipice.. zburind. Hirginc1u-ne conceptia. far a a gasi in acela::.i este probabil di.vezi gol-pmlca.sim~i cazind..ide putin. yom reu.. $i aIte vise angoasante preUndu-se.i aspectului lor tipic. dupa individ. £Eml a Ie violenta cltu~... ca fondul comun este animat de detalii individuale Elivariabile ::. Mal constatam in aceste vise. planincl. ca :. inotlnd.itimp explicatia monotonici :. .

(Nota tract.1a carei importanta practica este considerabila.i puna sel11natura undeva. 11reabiliteaza. cu 0 tras~~ tura comuna tuturor nevrozelor :. este incapabiHi sa faca dal'uri cuiva. Dar aV€l11 toate motivele sa credem ca tocl11ai spre a nu se casiltori ~i spre a dnn'ine llnga tata s-a imbolnavit. B l' e u e l' ~i S.. spre a ne continua l11. pe ce ciH 5i de ce Isi asuma cineva 0 atitudlne atitde stranie 5i aUt de dezaval~tajoasa f~ta de viata. Cea dintii bolnava de isterie tratata de Breuer 2} 5e fixase Gi ea de perioada in care IGi ingrijise tatal gray bolnav. am invatat sa distingem vodIe care pledeaza pentru el. Paris. Expunerea pe larg a cazului in Studien uber Hysterie de J.. int1'-o anumita masura. care. ci certitndinile pe care le-al11cL1ecrU.ovaie dnd este yorba si'H.H!i indeplini in mod an das Trauma" in textul Original.iispititoare. este totu~i de presupus ca ac~astii atitudine cbnstituie 0 caracteristica generalii a nevrozei ~i nu una proprie celor dawl bolflclve ale noastre.p este bolnava. Or. eu toate ca tinara :.i-a redobindit sanatatea :.. eu toate Cd :. 2) i) . In simptomele ei se exprima intregul proces pe care ea II intenteaza sotnlui. Ii depling pierderea. Am afirmat mai sus di. i. exercita aceea:.a cum. ia1' sub 0 forma rezumata in Cinq lepns sur l1'1 ]Jsychanalyse.nuin~a de a se retrage la manastire ca sa evite un destin vitreg.. instrainate de prezent ~i de viitor. ca sa spunem afla.unca.. exist a odinioara obi:. de un anumit segment al trecutului lor. mariajnl nefericit en acel barbat a fost cauza Intregii nenorociri. 1895. Din cele dona analize pe care Ie-am efectuat In expunerea precedenta rezulta doua consecinte extrem de interesante. In ciuda vindecarii. despre care inca nn v-am. Prima: amindoua bolnavele ne lasa impresia de a se fi fixat.>ament erotic fata de taral sau.iimaginare (magice) ca Sa-'ll pastreze fidelitatea. Ea nu se arata in lume..).Die Fixierung 16 - cd... vorbit. prin urmare. Ele s-au Infundat in baala lor.a~ voi sa iau ca baza de plecare nu Indoielile noastre. Payot.XVIII FIXA~EA LA TRAUMA PSIHICA INCON8TIENTUL I}.. se rididi anevoie din fotoliul pe care sta.1 influenta decisiva asupra vietH ei ulterioare. Din starea sa ea a tras conduzia ca nu se poate casatori cit tim. F r e u d. a:. la viata. Leipzig. Wien. i~i neglijeaza 1nfa~i:jm'ea exterioara. La prima noastra bolnavi'l.). care n scuza. 1966.. de a nu putea sa S2 desprinda de act:~sta~i a fi. ea a renuntat dupa aceea. ea a recurs la toate prudentele reale :.icapacitatea de . sub pretextul ca nimeni nu trebu1e sa aiba ceva de la dlns3. Deuticke. La cea de-a doua bolnavii este yorba de un ata'. infiripindu-se in ani1 anteriori pubertatii.. Nu trebu1e sa trecem cu vederea faptul de a ~ti in ce mod. noi ~tim ca avem de-a face. :104 241 . (Nota trad.

oridt de ridicol ar putea sa apara faptul. In acest fel obtinem pentru afectiunea nevrotica 0 conditie foarte simpla : nevroza ar putea fi asimilata cu 0 afectiune traumatica 9i s-ar explica prin incapacitatea 'in care se afla bo1navul de a reactiona normal la un eveniment Dsihic cu un caraeter afeetiv foarte pronuiltat. (Nota trad.te ca :. tfnara femeie despartita de sotul ei..) incH neutralizarea sau asimilarea sa pe c3.to2l'e.).i piarda orice semnificatie.) l1ieel de-al doilea.<". Chiar ~i termenul "traumatic" nu are alt sens dedt unul economic. acela al fetei ata$ata erotic de tatal sau. caz al nostru. demonstreaza ca formula noastra nu este suficient de cuprinzatoo.. se incadreaza foark bine 'in acest mod de a vedea.inormale devine 0 sarcina inlposibil de rezolvat.::'01milarea unora cu celelalte este completa intr-o privinta: ca $i nevr'ozele spontane.ceasta se mai prezinta pentru ei ca 0 problema actua1a. ceea ce are ca efeet tu1burari dura bile In utilizarea energid. studiul introductiv. S-ar spune ca bolnavii ]'nca nu au terminat cu situatia traumatizanta.ele traumatice nu pot fi in intregime asimilate neUGzelor spontane pe care Ie supunem in general examenului. in prima formula in care.~i. Fire:. 'in anii 1893-1895. bolnavii reproduc cu regularitate situatia traumatizanta. au dat cercetatorilor poa nevrozelor diferita de aceea pe care () sens.i.ta de acest traumatism. nevrozele traumatice sint fixate pe momentul accidentului traumatic. si tratameDtului analitic. (Nota trad. In majoritatca cazurilor bolnavul alege in acest scop 0 etapa foarte indep[lrtata a vietH.iinainte de razboi s-au vazut cazuri de acela$i gen. intr-un interval de timp scurt. Dar . prezinra sub acest raport 0 mare analogie cu nevrozele de care ne ocup<~m]y. din prima sa copilarie 9i. criteriile noastre 9i sper ca intr-o zi va voi putea arata motivul:n. Un caz ca acela aT primei bolnave. pe de aHa parte. Nevrozele traumatice. fiecare din ele a cantonat intr-o anumita perioada din trecut. in acest "st:arken ReizZLlWctchs" in textul 1. A se vedea. n-a ajuns la cicatrizareapHigii rnorale pricinuite de nefinalizarea disatoriei :. determina in viata psihica 0 intensa cre9tere a excitatiei 1. aUt de numeroase in anii razboiului. Numim astfel un eveniment trait care. Dar cel de-al doileo. In visele lor. Aceasta analogie ne autorizeaza sa desemnam ca traumatice ~i EV8nimente1e traite 10. In fond. Este de fapt tocmai ceea ~e am enuntat cu Breuer..tele observatiilor noastre inedite. original. Pe de 0 parte. SU!Jclnind analizei pe fiecare bolnava in parte. rezulti'i din biografia bolnavei ca 3) AUt primul razboi mondial. care par fixati bolnavii n09tri. Eo. cit sibilitatea sa stabileasea 0 etiologie profesa Freud..i a ramas ca suspendo. . se constata ca fiecare izbucnire corespunde unei transpuneri complete in aceasta situatie. chiar 9i perioada in care era sugar. am concentrat rezulto. 242. prin simptomele morbide 9i consecintele ce decurg din acestea.normal toate functiile. dragostea unei fetite pentru tatal ei este un fapt cu totu1 obi9nuit $i un sentiment aUt de u90r de 111vin5 ]'ncit determinativul "traumatic" aplicat acestui caz risca sa-~. accesibiIe analizei.. iar n01 luam aceasta conceptie foarte 'in serios ~ ea ne deschide drumu1 spre 0 conceptie a~a-zis economicii a proceselor psihice. ca o. urgent. inca nu ne-a fast cu putinta sa Ie intelegem dupe. vom putea constata ca. iar ]'n cazurile ]'nsotite de izbucniri isteriforme. ea s-a sustras destinului firesc al femeii.re. ca '3mare a unoI' catastrofe de cale ferata :.1a altoI' dezastre infrico:.). nevr07.

i regularitatea cu care se manifesta..'i intreaga noastra atentie.. Tocmai din raportul eu scena carc a urmat nefericita noapte a nuntii ..e:. de asemenea. ca n1.'iata ei S8 legau de Hceasta. 103. Dai' in timp ee ea o executa. nid 0 limitare ulterioara.. sa inteleaga $i sa so convinga ca acel inotiv putea Ii foarte bine singura CallZadetenninanta a actiunii sale obsesionale. conditiile starii mOl'bide trebuind sa fie mult mai numeroase 5i variate declt an~'presupus . intr-o zi a: avut revela~ia acestei legaturi . c1ar avcnl totodata convingcrea ca punctul de vedere traumaticnu trcbuie abandonat ca fiind gre.. lata-ne ajun:.te limitele nevrozei. S2 mai intimpHi CEl in urma unci experiente traumatizante care Ie-a zdnmdnat 1nsa.i aeum la al dailea rezultat al analizelor noastre. In primul rind. dm nu .easCa$i noua. oricare ar Ii importanta sa .i. apoi.i a devcnit in stare sa ne-o imparta.. Atit timp cit bolnava savin. de a corija 0 intimplare neplacuta din trecut $1 de a-. $i i2tEi ca.. ea spunea adevarul cind afirma ca nu cunoa$te motivele care 0 iac sa Clctioneze.. nce. Asadar. Am lc'1sat 1nsa cu totul la 0 parte un aspect e.i ridica la un nivel superior sotul pe care-l iu1:>2a. Fiecare nevroza eO:11parUi a fixatie deaeest gen. Ea percepea dar aced pl'adus en ajutorul structurE sale psihice normalo.. Dar. 243 .... toate faeultatile sufletului lor fiind fixate de· trecut. di acest fant depa. Am aratat.i din mobilurile generate in sufletul bolnavei de afectiunea ei deducem noi ceea ce anI numit "sensul" actiunii obsesiona1e. oamenii sa fie aUt de abatuti incH sa renunte la oriee interes pontru prezent .. Ea continua' totuGi sa ignore eu co intentie siivir~ea actiunea obsesionali'i: era yorba. Legatura oxistenta intre actiune :.Numai dupil a lunga $i anevoioasa straduinta a izbutit ea.o11funela Cll nevroza. in privinta primei noastre bolnavc. 103. ea nu ne ajuta sa avanSEllll .. ' totusi earacterizind nev~oza' nu yom e~agera valoarea acestei trasaturi.. In legatura cu' fixatia la 0 faza determinata a trecutului yom remarca... cit de lipsita de sens parea actiunea obsesionaEi pe care 0 indep1inea· $1 co amintiri intime din .or de fixatie afectiva la trecut ne este dat in melancolie care aduce cu sine chiar 0 deta~are completa de prezent lIi de viitor. nu se instaleaza insidios in cursu 1 nevrozei. acest sens Ii era necunoscut. am examinat apo! raporturile care pot exista intre aceasta actiune i?i amintiri si am descoperit intentia subiacenta pornind de la natura amintirilor.i pentru viitor.aceasta prim[1 fixatie erotic. nu se c."lpare saaibi'i la inceput un caracter cu tornl inofensiv. pentru care nu prevedem. Prevedem deci aici interventia unoI' complicatii.i va fi alUel subordonat. cit $i scopul acesteia.ievoni111entii scapa. Exista in schimb nevroze care pot fi considerate ca 0 forma patologiea a t1'15tetii.orice fixatie ctuce in mad necesar la nevroza.a evenimcntul cu pricina. chiar lIi In Hlidea profanului.i femeria vietH..ea aqiunea obsesionala. Un exemplu izbit. in special.H!idiidea seama ca faclnd acest lucru 5e raport. Se desfallurau cleci procese psihice a1c2ror produs era actul obscsional.atit in ceca ce privc'i?te bolnava originoa aetiunii.. niste nevrotici. datorita tratamentului.. Parasim clcci din nou calea pe care ne-am angajat. in fine. dar nid una .m::> merit.it: el va ocupa doar un alt loc in concepi)a noastra . avem inca multe de inyatcit 1naintede a putea S[1stabilim traseul ei exact. Dar acesti nefericiti nu' s1nt . tristetea se distinge net de nevroza.}qJrimindu-se dedt mult mai tlrziu prin simptonlele nevrozei obscsionale.

2 regasesc in simptomele tuturor afcctiunilor nevrotice. .re ne preocupa. potrivit ana1izei pc care am facut-o.on de parler". Ea sc simte inc1inata sa i se supuna ~i zac1arnic se 1ntreab. iar c1aea acest lucru va fi facut. in acC'ste reprezentari :.i impulsuri 1'11. odata tl'czit. premise ale acestul proces. Aceste reprezentari :.c.1impulsuri care apar nu se . dl 1$i propune.tjinta.:. izola t de tot restul.. Pinii cind faptul se va petrece. nu se poate dcscurca aItfel dedt clcclarinc1 ... fari'l a-i cunoa. la cinci minute dupa ic:. toate acestea nu au nid 0 insemnatate din punctul de vedere al execut[lrii actu1ui. Tocmai situatii de aeest gen avern in vederc atunci cind vorbim de fenomene psihiee incon$tiente. Dac[\ adaugati la aceasta faptul cr\ datele pc care Ie-am constatat 13 cele doua bolnave ale noastre '.tiente ell ajutorul analizei. a executat aeest act fara a-I putea da vreo justificare.'iri nu sint c1ecit produse <lIe degencrescentei.) Obiectic de neconceput in cazul C2. Ea 5e comporta exact ca acel individ hipnotizat diruia Bernheim Ii ordonase ca. In fond.:cpaI' bolnavului insu.i mcmlfestari ale vietii intcrioare? Aceste simptome...tientului.tient caruia vrcm Sa-I contestam orice realitate produce efecte de 0 realitate ClUt de palpabmi ~i de scsizabili.te originca..ca toatc accste manifest.din st3. sau se l'cvolt'i. nu ar £i patruns pina let con. C:l . ea analiza ne arata fara cxceptie eft G) "un lel de a vorbi". ca pretutindeni ~i intotdeauna sensul simptomelOr este neeunoseut bolnavului. deoarecc accst incon. sa n1. de toate celclalte neti viti'\ti :.In te:s:tul original (Nota tract). doua paciente. Ci ea insE''ii il considera ca indiferent. in fine. situatia este identica ~i in cazul cclei dc-. in accste simptome ale nevrGzei obsesionale.. yom renunta eu draga inhm'i la ipoteza proceselor psihlce incon:.omite ~lecit 0 psihologie a con..ticnte. reprczenti'lri ~i impulsuri ne cenduc ncgrcsit la convingerea existentci inconstientului psihic si tocmai deaceea psil~iatria clinica.) de ceo Ei bine.. sint incon. Ea ~i-a impus principiul eEl perna nu trebuie sIt atingii t£iblia patului ~i asculti'i de acest principiu. eel putin pin a in mornentul cine! Ie facem COl1:. cum sa nu recunoa$tem semnul unui domcniu psihic c1eosebit. vom ramine la ipotcza noastrtl $i \'om intimpina cu 0 ridicare din umeri resemnata obiectia potrivit carela lncon~tientul nu ar constitui nici 0 realitate in sensul $tiintific 31 termenului. impotriva 1ui.1 al' fi devenit simptome dad"..tiente. tara a !it! ce scmnifidi :.? perm is sa Ie intcgram potrivit cu interpretarea pc care Ie-am dat-o. nu atingea nivelul cunoa$terii con$tiente. Cd forte nepieritoa1'e.tie ele uncle. sau ca din contra 5e indigneazi'. reprezentarile $i impulsurile obscsionale nu sint incon~tiente.:.. tot a$a cum executarca addor obsesiGnale nu scapa percC'ptici con:jticnte. in francez~1.1-1mai respecte. care se clovedesc aUt de refractare 1'1 to ate influentcle vietii normale ~i care Ii . Am vrea sa vedem pe cineva dind socoteala intr-o 111.i structurile in care· ne cst'.i nid CarOl' motive 1::. Dar conditiile psihice camra S2 s1Jpun ele.a situatie. sa deschida 0 umbrelil in sala de demonstratie ~i care.aniera mai eorecta din punct de vedere ~tiintific despre aceast.rile sale psihice..idatoreaza forta. luate in sine..l cum este actiunca obsesionala..care nu c~m. care vin sa se amcstece in tumultul vietii muritorilor..i ca musafiri atotputemici descinzlnd dintr-o lume stranie. Cel nu Cl1'Ii decit "lme fa<.irea din starea de hipnoza. Este de 1<1sine inteles ca.

tere unui simptom nevrotic. constituie 0 dovad. 0 aWldescoperire a lui Breuer.it sa se manifeste in chip con. n-au d'iutat sensul $i finalitatea simptomelor nevrotice.i astazi baza tratamentului psihanalitic. Nu cautati sa intelegetiaceasta descoperire reducind-o la un alt fapt.tient. fEiclnd aceasta. ci acceptati-o mal degl'aba ca pe un fapt fundamental care ne permite sa explicam muIte alte fapte.. in pofida complicatiilor celor mai bizare ... mijlocul de a face sa dispara simptomele. Este aid un fel de permutatie. de indata ce proc:esele incon. daea preferQti.simpt6mele sint produse ale pro(:'cselor ineon.l de.. Aceasta nu este 1nsi& totul. cu toate aeestea.. procesele con. Teza potrivit careia simptomele dispar atunci cind conditiile lor inconstiente au fost constientizate a fost confirmata de toate cercetarile u1teri~are. Va voi cere. sa obtlna disparitia lor. datorate colaborarii cu bolnava.tienta $i posibilitatea existentei simptome1or exista 0 relatie de manifestare interdependenta. Recunoa. ci intTe aceasta incoD. simptomele dlspar.tientului ..tiente devln con:. $i poate ca de asemenea yeti intelege cit de putin competenti in aceasta problema sint toti cei care 11ucun05c incon. trebuie sa trag em concluzia cil 1a bolnav exista anumitf.. in consecinta.tiente nu genereazii simptome nevrotice. atunci veti intclege eu u$urinta d'i p5ihanalizanu 5e poate lipsi de ipoteza incol1~ . pe de aIta parte.i sirnptomele nevrotice. tulburata de 0 cauza oarecare..eu D socot 9i mai importanta decit pc prima 9i pe care el a facut-o singur.tiintil procesele incon~tiente care ascundeau sensul simptomelor .a fel incH sa ajunga la con~tiinta. Un simptom se constituie ca un substitut a ceva ce n-a reu. De fapt prin acest mijloc a obtinut Breuer vindecarea bolnavei sale isterice. cu aIte cuvinte disparitia simptomelor acesteia... in diverse conditii favorabile.tientul dedt ca pe 0 notiune abstracta. Deci acesta este pl'odusul unui proces a carui dezvoltal'e a fost intrerupta. Descoperirea lui Breuer constituie . afirm urmatoare1e: ori de cite ori ne afIiim in prezenta unui simptom. pentru a nu da na. sa retinem: singurul fapt ca.tient..teti in aceasta un acces 1a terap2utic2. Impreuna eu Breuer. ci al uneiobservatii fericite.. data eu privire la scopul nostru. Anumite pl'ocese psihice trebuie sa se dezvolte in chip normal. a necesitatii de a admite existenta acestor procese. ne da inca .tiente care contin tocmai sensu1 acestui simiJtom... Terapeutica noas~ra ac~ioneaza 245 .tiente.. pe care .. Al?adar. pot fi facute con9tiente. in a... raporturiledintre incon. pentru a ne pronunta inca o.1ptomul sa se produca.i rnai multe lamuri:ri cupdvke la.tiente sau..tiente care. iar terapeutica simptomelor nevrotice .i-a indeplinit sarcina atunci cind a reu. eei care' n-aupracticat niciodata analiza.tient ...i mai nea~teptate de care ne lovim in aplicarea sa practica. n-au interpret at un vis.. el a gasit o tehnica ce i-a permls sa aduca in con.. Aceasta descoperire a lui Breuer nu a fost rezuItatul unei speculatii logiee. deja cunoscut..it sa suprime acest raport.. procese incon. Mil yeti inte1ege numaideclt. in afara..1. permisiunea de a vi-1 expune sub 0 aIta forma. Nu numai sensul simptomelor este in genere incon:. Dul' trebuie totodata ca aces sens sa fie incon. coste posibil sa atribuim un sens simptomelor nevrotice.tient pentru ca Sil.tientul ca pe D realitate palpabila.. datorita unei interpretari analitiee. nedezmintit a existentei proeeselor' psihice incon:.i ca noi nc-am obi9nuit sa manipulam incon.

Permiteti-mi aid 0 seurta digresiune.. Or.inte. ca 1mi fnsotesc tezele de tot felul de limitari. ea urmare.r de indata ce sensul lor devine con~tient nu rarriine mai putin adevarata. Ne aflam aid in fat a unor probleme a diror sinteza ne va aparea in curind Cd 0 dinamica a' formaril simptomelor.i chiar sa ne 1amureasca Cll privire 1a evenimentele ignorate de bolnav. aeesta nu $tie totu$i mai muIt dedt ino. Daca medicul Ii comunica bolnavului datele pe care Ie-a obtinut. care nu Ie cunoa~te pe acestea din urma. comuniclndu-i tot ceea ce el . in francez3 in 246 . $tiinta medicului nu este tot una cu aceea a bolnavului $i nu poate sa aiba acelea$i re.A. 1a rezultatul dorH.. mai degraba... dar des-pre.. Aflam in felul acesta ca exista mai muIte feluri de ne-. un medic stapin pe p1'actica analizei nu va avea in general nid 0 greutate 1'n descoperirea proceselor psihice de care cutare bolnav nu este con~tient. tot astfel exista . temelie 0 schimbare interioara a bolnavului. Asta ar fi cn adevarat perfect 1 Am dobindit in aceasta privinta experiente pentru care nu eram pregatiti de la inceput.te cu p1'isosinta de tcorla socratica.. Aeeasta afirmatie ne aminte:. el ar trebui sa poata sa-$i restabileasca u:-.). Avind in vede1'e cele a1'atate pina aid. am putea -spera sa ajungem. nev1'oza ar £i eonsecinta unui fel de igno1'anta. Sint necesare cuno$tinte psihologice profunde spre a sesiza deosebirile..n6) "exista manunchiuri de nuiele !?i manunchiurii textul original. potrivit di1'eia insu:.i ea nu este eficienta dedt in masura in care este eapabila sa opereze aeeasta transfo1'mare.. ele sa.. vorba lUl Moliere.tiinta.. fire~te ca nu Ie poate ghici :. in "curta vreme ...itrebuie sa a. Dar in legatura eLl aceasta mai putem. ale carei prime manifestari sint frecvent furnizate de contradictiile exprimate de catre bolnav. care consta in aducerea in con~tiinta bolnavului a proceselor psihice incons.. "il y a fagots et fagots" 6).. Medicul ar trebui cel putin sa poata suprima in felul acesta 0 parte a sensului incon~tient al simptomelor : dt despre raporturile care existii int1'8 simptome $i evenimentele traite. medicul. suecesul obtinut consta nu in suprimarea simptomelor.tiente.transformind incon~tientul in eon~tient :. Numai ca aceasta con~tientizare trebuie sa aiba co.... exista diverse felud de cuno'?tinte care nu au toate aceea.tere ale proceselor psihice de care a1' t1'ebui sa avem cuno:. de nuiele" . schimbare ce nu poate fi provoeata dedt de un travaliu psihic desfa~urat in vederea unui scop determinat. va putea adesea recunoa\'te in evenimentele sale biografice pe aeelea care prezinta un caraeter traumatic . ci in 1nceperea desfa$urarii analizei.tiinta ~i $tiinta.i en minimum de e£ort.. sa obtinem informatii pe 0 cale ocoliti'i.mltate..a curn. de necunoa:. Sau.tepte ca bolnavul sa $i Ie rememoreze ~i sa i Ie dezvi'iluie. fiind la curent eu viata acestuia din urma. Combiproducindu-se int1'-o perioada foarte indepartatfl din nind cele doua procedee.i valoare psihologica.. destinata sa va previna impotriva aparentei facilitati a demersului te1'apeutic.. ca ma o. adresindu-ne in special anturajului bolnavului.tie. adica sensul simptomului sau.or bolnavul. e1 nu obtine nici un succes. care. Dar teza noastra ca simptomele dispo. in anumite cazuri. (Nota tract. eliberindu-l de ignoranta sa.i viciul a1' £i un efect al ignorantei.tinta. Acum va 1ntreb: nu gasiti pre a obscur $i complieat ceea ce va spun? Nu sinteti dezorientati vazindu-ma de-atHea ori ca retrag ceea ce am afirmat. Bolnavul afla atunci ceea ce anterior nu 9tio..

nevazlnd niciun inconvenient pentru ceea ce $titi in faptul ca subiectul pe care 11trat<'im prezinta laturi multiple $i 0 complexitate extraordinara. are de un de sa ramina. eu toate ea ezitind 9i nu eu draga inima. 1mi dau seamaperfect de faptul ca Hecare auditor sau eitHor orinduie~te in idei subiectul ce i se expune. un loc important in producerea simptomelor lor. Mai putin clara. V-am spus ca sarcina tratamentului psihanalitic poate fi rezumata in formula: transform area oricarui incon9tient patogenic in con~tient. pre cum ~i faptul ca nu 9i-a amintit de intimplare nid ehiar atunci dnd a fost invitata. o simplifiea ~iextragedin ea ceea ce vrea sa retina. dnd insista ca u9a de la dormitorul parintilor sa ramina deschisa noaptea sau dnd staruia ea mama sa-i cedeze locul in patul conjugal. Amneziile nevroticilor ar detine. cum am mai avut prilejul sausubliniem (Nota trad. in fata unui auditoriu diruia F I' e u d . nu g-a gindit niciodata citu9i de putin la raporturile aeestuia cu evenimentu1 petre cut in noaptea nuntii. pomind de la conditiile determinante ale nevrozei. Ii pastreaza 0 amintire extrem de vie ~i nu este yorba de nid un fel de uitare in producerea simptomului e1. Lasati-ma sa sper ca. pra altei caracteristici a eelor doua analize ale noastre. ceea ce ramine 0 problema de dinamica psihica. caracteristica a carei importanta n-o yeti sesiza in intregime dedt mai tirziu: ne re. care savir~ise totu~i actul obsesional de nenumarate od..). dar intru totul analoaga este situatia in cazul celei de a doua bolnave. prin urmare.ca eforturile noastre ulterioare se VOl' indrepta in doua directii: pe de 0 parte. poate ca v-ar mira sa aflati ca formula de mai sus poate fi inlocuita prin a1ta: acoperirea tuturor lacunelor aparute in memoria bolnavilor. Singurul lucru care ne-ar putea parea uimitor este ea prima bolnava. Nu a~ fi vrut sa mergem mal departeastazi. sa cercetam cum se dezvolta simptomele.ferim la lacunele memoriei. mai multe lucruri dedt ati putea fo10si pe moment. Ceea ce inseamna acela~i lucru. yeti gasi ca acest 1'01 atribuit amneziei nu se justifica. rezuma expunerea. Bolnava. iar in afarade aceasta cred ca nu este rau sa va spun. la incon~tient ~i la raporturile existente intre acestea. in ciuda tuturorHaccesoriilor cu care am crezut de cuviinta s-o supraincarc. reflectind asupra cazului care a constituit obiectul primei noastre analize. ca cu cit dai mai mult. de asemenea. 7) Stilul este acela de expunere cu oral' fix. adica despre ceea ce v-am spus referitor la sensuI simptomelor. in cursul examinarii psihanalitice. 9i ea i9i aminte9te limpede. Este adevarat. Or. in leg.se adreseaza direct. de conduita ei de odinioara. trebuie sa existe undeva un punet un de cele doua probleme se intilnesc. potrivit cerintelor metodei socratice. intr-o anumita masura. la amnezii. Totu9i. 247 . cum cad ei victimele unei nevroze care dureaza uneori toata viata. ati reu~it sa va faceti 0 idee clara des pre esentialul expunerii mele. profit de aceasta spre a va atrage atentia asu.gajez in cutare directie. tinara cu ceremonialul obsesional.. departe de a fi uitat scena de care se leaga aetiunea sa obsesionala. sa aflam cum se imbolnavesc oamenii. ca numaidecit s-o parasesc? A$ regret a dad ar fi U$a. De altfel. Dar nu doresc nicidecum sa sacrific adevar~l dedragul siinpHfkarilor. Fara indoiala ca ati inteles. ceea ce este 0 problema clinica: pe de alta parte. sa caute motivele· actului ei. insa cum mai dispunem de un anumit timp 7). suprimarea amneziilor acestora.'Hura c1!fiecare aspect.

Cum lucrudle se petree altfe1 in nevroza obsesionali'i. ca urmare a uitarii in care au cazut. ca putin limp inainte de sflr~itu1 analizei sa vedem aparind amintiri ale un or evenimente recente. aratat. in toate cazurile. In nid unul din aceste cazuri nu avem de-a face ClJ 0 amnezie propriu-zisa. originea unui simptom se reduce la impresiile provenite din exterior. pe de alta parte. pe de aIta parte. pe de 0 parte.stari (crize isterice) care in general nu 1asa nici 0 urma in memorie. intentia pe care a sel'vqte. acestea sintcele care. Scopul simptamului.Putem afirma acela~i lucru ~i despre fata care. adica asupra evenimentelor pe care se bazeaza simptomul. cu 0 pierdere a amintirilor: e:ste yorba numai de ruperea unei legaturi carE' ar fi trebuit sa duca la reprodueerea.i nu a trasiHura comuna tuturo1' nevrozelor. scap $i tendinta care au putut fi incon$tiente inca de la inceput. de asemenea. Importanta aeestei deosebiri este diminuata de urmatorul considerent. Aceste tulburari de memorie sint. aceasta suita se intinde pina in primii ani ai vietii. dimpotriva. ~tiinta a 248 . ea simptome. Ae€2\sta ultima nevroza se caracterizeaza eel mai adesea prin amnezii de foa:rte mare anvergura. pe care ac€asta sustine n'ispicat ea le-a uitat. dupa cum am. Ba chiar se intimp1a. Deci putin intereseaza faptul CEl amnezia s-a exercitat asupra originilor. amintiri care ·multa vreme au fast refulate. A~adar. tendinta simptomului. de altfel. determina dependenta simptomului de incon~tient. producind lacune considerabile in ansamblul mnemic respectiv. ca in cazul isteri. Cel mai adesea dispar detalii importante din ansamblul unei amintiri recente de acest gen sau ele sint in10cuite prin amintiri false. aproape intotdeauna. Analizind Hecare simptom isteric. stabilea 0 r€1a11eintre ceremonial l?i imprejurarile care 11 declanl?au. eu aIte cuvinte.ei . aVlnd in vedere pe deo parte impresiile ~i evenimentele care i--au dat na$tere ~i. care voaleaza mele faze ale vietii psihice ehiar ~i la subiectii normali. "Sensul" unui simptom poate fi conceput ~i examinat in doua moduri: din punctul de vedere a1 originilor· sale $i din punctul de vedere a1 finalitatii sale. ~i situa~ia identiea din fiecare seara. scopul. descoperim in general 0 intreaga suWi de impresii din viata bolnavei. Sa nu va mire faptu1 $i sa nu credeti ca rezistenta pe care 0 intimpinam tine de dificultatea de a concepe incon$tientul sau de caracteru1 inaccesibil a1 trairilor care se rapo1'teaza 1a acesta. a1 tendintei sale este. daea nu complet anihilate de amnezie. la l'eaparitia intimplarii in memorie. pentru a deveni apo! incan~tiente. aflam cu uimire ca ~i intimplarile cele mai recente din iviata bolnavilor pot £i uitate ~i in special imprejutarile care au favorizat declan$area maladiei sau au agravat-o sint atinse. In decursu1 secolelor. in' a~a fel incH amnezia isterica poate £i ('onsiderata ca 0 urmare directa a amneziei infantile. dar care tot atit de bine poate ramine scufundat in incon~tient. un proces endopsihie care la un moment dat a putut deveni con~tient. .. Dal' daca aceasta tulburare mnezidi este suficienta ea sa ne explice nevroza obsesionala. aveti dreptul sa conchideti ca aceste amnezii constituie a caracteristica psihologica a alterarii isterice :. Pe de aHa parte. care au fast in mod necesar con$tiente la un moment dat. caracteristice isteriei care prezinta. pe de 0 parte. sustinem 'noi. iar aceasta atit in nevroza obsesionala cit $i in isterie. Tocmai atribuind 0 atare importanta incon1?tientului in viata psihica am stirnit cele mai mu~catoare critici impotriva psihanalizei. nu la fel se petree luerurile in cazul isteriei.

acest val de proteste generale impotriva :. . lucrari care au provocat rezistenta eea mai invequnata din partea eontemporanilor. uitarea tuturor regulHor de politete academicc'i. 0 a treia dezmintire va fi adusa megalomaniei umane de catre cereetarea psihologlca eontemporana.tiintei noastre..idovedind neputinta de a nega natura sa animala. Psihanali~tii mi sint nid primE $i nid singEd.tiinta s-a petre cut in zilele noastre.fiind obligat sa se 111ultumeasca cu informatii rare :.olutie in :. mai mare ardoare acest mod de a vedea. ea urmare a lucrarilor lui Charles Darwin. " .dezlantuirea unei opozitii care sfideaza toate barierele unei logici impartiale...i fragmentare in legatura eu eeea ce se petrece in viata psihica de dincolo de limitele con~tiintei. a carui maretie abiadaci'i ne-o putem imagina... cu t03te eli ~tiinta a1exandrina enuntase deja eeva asemanator.iintr-altfel. departe de a fi centrul universului.. insi'! se pare eEl lor le-a revenit misiunea de aextinde cu ceo. stabilindu-i deseendenta din regnul animal :. . care' i~i propune sa demonstreze eului tocmai faptul ea el nu ('ste stc'ipin in propria sa easa. AceastA ultima re\. ale lui \Vallace ~i predecesorilor lor. cum yeti vedea mai departe .. Cea de-a doua dezmintire a fast adusa de cereeta rea biologica. Adaugati la toate acestea faptul ca teoriile noastre ameninta sa tulbure tihna lumii :. care au lansat acest apel 10. aducindin sprijinul sau date de experienta extrase din viata de toate zilele 9i accesibile tuturor.· Aceasta prima demonstratie este legata de numele 1ui Copernic. care a redus la zero pretentiile o111uluila un lac privilegiat in ordinea creatiei divine.modestie 9i recu1egere. nu reprezinta dedt 0 particica neinsemnat~ a sistemului cosmic. Cea dintii a avutloc atunci dnd s-a demonstrat ca pamintul. De unde.adus egoismului naiv a1 umanitatii doua puternice dezmintiri.

opun totu:... suferind de durere de dinti. $tim de acum.-1insanato:. Insu~i bolnavul manifesta taate aceste fenomene de rezisfenta fara a-~i da seam2 ~i obtinem deja un mare succes fac1ndu-1 sa-~i I'ecunoasca rezistenta :.. Se invoca neincrederea in medic ~i circumspectia fata de e1. numero~i fiind cei care. Ii prescriem in mod raspicat sa nu cedeze nici unul motiv care i-ar putea dicta vreo selectie sau excluclerc a unoI' perceptii.XIX REZISTENTA $1 REFULARE Spie a no face 0 idee mai adecvata despre nevroze. in 01'dinea ivirii lor : sentimente. rafinate. imparta~indu-ne toate perceptiile sale interne actuale. care impliea in suferinta sa :. nu avem dedt sa raspundem ca faptul afirmat de noi nu este lipsit de analogH. care se men tine' pe durata intregului tratament. n invitam pe bolnav sa adopte 0 stare de autoobservatie. de a-'1 elibera de simptomele sale morbide.i pe toti eel care 11 inconjoara.iamintirile care trezesccele mai multe indoieli ~i obiectii contin 1101 :250 .. lui ~i alor sai. de bani.>i care au facut multa vilva la vremea dnd au fast cunoscute. Primul fapt : ori de. In terapeutica psihanalitica noi utilizam aceea:.easca? CH de neverosimila trebuie sa para. cum ati putea dumneavoastra sa-l acuzati ca i~i favorizeaza boala. A~adar. fie pentru ca acestea i se par prea dezagreabile sau prea indiscrete. nimic mai adevarat.afirmatia aeeasta! eu toate acestea. Rezistenta bolnavului se manifesta in forme foarte variate. sau prea putin importante sau prea absurde' ca sa se refere la ele. deoarece s~ar Dutea ca unH sa vada in fenomenul de rezistenta un pretex din parte-ne destin at sa justifice durata sau insuccesul trata. fara nici 0 reticenta.. de exemplu. detlnem doua.i tehnidi aplicata ~i in interpretarea viselor. reflectati: bolnavul acesta care sufera atH de mult de pe urma simptomelor sale.nentului nostru. de experienta ~i. clte ori ne asumam sarcina de a vindeca' un bolnav. amintiri. Noi ne ferim sa aducem vorba despre aceasta in anturajul bolnavului. avem nevoie de fapte. de altfel. el ne opune 0 rezistenta violenta. . incapatinata.i cea mai vie rezistenta dentistului atunci dnd acesta vrea sa aplice dintelui bolnav instrumentul izbavitor. ca tocmai ideUe :. care i~i impune atitea s8crificii de timp. din rezultate1e obtinute prin aceasta tehnica in interpret area viselor. opunind rezistenta aceluia chemat s2. iar daci'i ni se vcr be~te de neverosimilitate. indreptat im'potriv~ a ~e~a ce Ii trece prin minte.i sa tina seama de aceasta. asigurindu-l ea succesul si indeosebi duratatratamentului depincr de fidelitatea cu care se va conforma acestei reguE fundamentale a analizei. idei. Faptul este eu atlt mai bizar cu elt nu ne putem a~tepta sa 1 se dea crezare. adesea greu' de recunoscut. cunoscuta de dumneavoastra.. 8ma osteneali'i ~i eforturi de sine ca sa se elibercze de simptomele sale. extrem de remarcabile :. II sfatuim sa nu fadi altceva decH sa se mentina mereu 13 suprafata constiintei indepartind ariee spirit critic oricit de slab.

tradindu-se inc1eosebi prin pauzele prelungite care Ii segmenteaza discursul.it... Am crezut ca pot acorda acest drept de exceptie unul balnav care imi paruse capabiJ sa-~i tina fagaduielile :.i. rezistenta. exagerlndu-~i scrupulele .i reu$esc chiar. De altfel e1 a fost satis·facut de rezultatu1 tratamentului. Srir~e:. dar ca este in joc 0 tertii persoana :. ca e1 cedeaza cutarei Sau cutarei obiectii edUce. eu. pe care il consider ca pe unul din oamenii ceimai inteligenti pe care i-an1 inti1nit vreodata. daca Ii se prezintil ocazia. nid un sentiment sau amintire.i ca nu-i putem cere SEl dea curs unor asemenea idei.. en pTetul multor sfortari :. Auzim atunci din gura acestuisingur bolnav toate criticile $i obiectiile eu care ne asalteaza <0 251 ~ . Mil voi margini s~ va spun ca· atunci dnd s-a reu:. incH analiza este indreptatil..In' general rnaterialele cde mai susceptibile sa ne fadliteze descoperirea incon$tientului. Ge transrera numaidecit intr-un alt domeniu. in 'fine.. Oiinu ne ramine decit sa-l facem sa inteleaga ca a spune totu1 este a spune eu adevarat totul.. sa se impuna bolnavnlui oarecare supunere fata de regula tehnica fundamentala.i Indoielile. fie ca percepe atitea incH Ii este imposibil sa Ie sesizeze ~i sa Ie priceapa. intr-un ora$ ca Viena. fara rezerve . • Am gasH cu greu un bolnav care sa nu incerce sa-:. El continua.. intr-o parte. Primul rezultat pc care il obtinem formullnd aceasta regula funda. infrint3. dar prost informati'i.. vedem aparind rezistenta intelectuala. nereferindu-se dedt la idei..din aeeasta pricina.. anxio. ca sa zicem a~a. fiind legat prin secret profesional. nu ne poate divulga nimic ..ine sa Ie martnriseasca :. Sau eELceea ce a gasit este mull prea neJ:nsemnat. in acelea.i conditii. sentimente f\'i amintiri atlt de indepartate de ceea ce cauta. Unul dintre bolnavii mei. intr-aclevar... se cramponeaza de dificuIti'itile ~i neverosimilitatile pe care gindire a normala.. insa. "Nu sta insi'! in intentia mea sa va initiez in toate detaliile acestor dificultati de tehnicil. Este de la sine inte1es ca tratamentul psihanalHic nu admite asemenea drept de azi1. prin toate mijloacele posib'ile.. Bolnavul incearca.i cu perseveTenta.i sa se incerce apoi prinderea unui raufacator oarecare.. eu 0 uimire deloc pliicuta. e1 s-a aparat declarindu-mi ca credea CEl este 'Vorba deo problema a lui intima. el asculta de acest motiv. $tefan . Bolnavii de nevroza obsesionaEi fae tot ce Ie sta in putinta ca sa impiedice aplicarea regulilor tehnicii noa'3tre. Sau ne marturise~te Cd a gasit ceva.. Constatam in acest caz.. pc care ii este rw. stupid sau absurd .contrar promisiunii facnte. nu putea comunica anumite lucruri despre terte persoane. Putem £i siguri ca e1 nu se va afla nicaieri a1tundeva decit intr-unu1 din cele doua locuri de refugiu. ca nici a ares tare nu va fi operata in locuri ca Piata Mare sau catedra1a Sf. sa se sustraga comandamentelor acesteia.i mi-am fagaduit sa nu mai fac nicioclata 0 asemenea incercare. EI pretinde fie ca nu percepe nici 0 idee. mi-a ascuns in £e1u1acesta saptamini de-a rindu1 0 l€gatura amoroasa $i cind i-am reproEiat ca a incal'Cat astfel regula sacra. multiplicindu-$i la inrinit obiectiile. Cd sa-l faca inaccesibil tratamentului.m noi. sa reduca la absurd aceasta regula. Istericii. care utilizeaza argumente. Sa se decreteze de exempIu. pe 0 pista falsa. montala a tehnicii noastre consta in declansatea rezistentei bolnavului impotriva ei. Ie descopera in teoriile psihanalitice..i pastreze pentru sine un compartiment psihic. am fost mult mai putin satisfacut .icare.te prin a recunoa$te ca $tie lucruri pc care nu Ie poate spune.i.

d'Qrinta de a ne indeparta. multa tandrete. de a triumfa asupra lui depa1?e~tecealalta intentie.?ihanalizei. bolnava nu mai este preocupata de boala sa. Daca e ceva adevarat in toaie acestea. ea rczi"tcnta S-C} refugiat In lnd0i~ila care parte din nevroza obses10na1[1~i ca tocmai de pe accasra pozitie retr.:rte dificiliL In lac de a-:')i etala amintirile autentice..sa i~i indreapta ea ascuti. clpa. Rezistentele de acest fei nu trebuie condamnate fara rezerva. boala Trle3 va ramine aceea~i". pe de alta parte gelozia. 0 data mai mult. atlta timp c1t nn cred. Dar pacientul admite sa i se vorbeasca . pIna ce izbutim sa atacam rezistenta in insa:')i vlziunea e1. Bolnavul l~i spune earn 09a: "Toate acestea s1nt extrem de frumoase ~i de interesantc ~i desigur mi-ar placea sa em. nu pot decit sa contribuie 1a inrautatirea relatiilor personale care trebuie sa existe intre ei. instruit. printr-o teh-·· nidi abila. La boinavii obsesionali eonstatam 0 tactica speciaia a rezistentei. El este absolut dispus sa devina partizanul p. ins. mai buna. Femeile se pricep de minune sa foloseasea in vederea rezistentei un "transfer" in care intra. ca eluddarL PUlem nid 0 atenuare a simptomelor nu corespundeacestei descoperi. Este insa de' notat faptul ca acest material incepe totdeauna prin a se pune in servi252 . de erotism.<dar eu cQndi{Ja ea el. pe de alta parte. un sentiment nuantat. sa i se indice bibliografia care 83-1 ajute . care nu lipse~te niciodata.ca ~i deeeptia pricinuita bolnavei de raceala pc care i-o arata medicul in aceasta privinta. Cind tendinta aeeasta a atins 0 anumita intensitate.medic. i~i uita toate obligatiile pe care ~i Ie-a asumat incepind tratamentul.eliminlnd astfel unul din cei mai puternici factori pulsionali ai analizei. ele cuprind un material foarte bogat ~i important cu privire Ia viata bolnavului ~i se exprima eu 0 asemenea convingere incit sint susceptibile sa furnizeze analizei un sprijin deosebit daca. -bolnavul se pricepe de asemenea sa organizeze rezistente a CarOl' anihilare devine fo:. comMtut. Cele mal grave nu sint rezistentele inte]ectuale. al dimi Joe este luat de catre medic : e1 transforma In rezistenta fata de actiunea acesttria aspiratiile sale eu privire 1a independenta persoanei :')ilibertatii de opinie. sa fie crutat de analiza. Luate' ca atare. amorul proprJu care I-a imboldit odlnioara sa-~i egaleze sau chiar sa-~i depa:')easca tataI.-I un intreg cor de voci in literatura ~tiintifica."i. ne prieepem sa Ie dam a orientare potrivita. el vrea sa fie informat.sa inteleaga lucrorik. eonstatam eu uimire ca nu am reaJizat nid un· progrespraetic. povara reeuno~tintei. cei din afara nu ne spun nimic in plus fata de cele auzite de-acum de noi de 1a boinavii n09tri. se lasa folosite drept mijloace de rezistenta Impotriva medicului ~i a tratamentuluL Cind este vorba de un barbat. 0 adevarata furtul1a Ink-un pahar kp. Sesizam In aceasta curiozHate o rezistentii. personal. Dar nu ered nimic din toateacestea ~i.· Bolna\Tul nu se opune sa ne continuarn analiza care arunea 0 lumina din ce ce mai vie asupra tainelor cazu1ui morbid de care ne ocuparn. In general el extr<. de a-I face sa-~i simta neputinta. Ai uneori impresia ca intentia de a-I pune in Incurcatura pe . in 2cest caz. in privinta medicului. a~a dupa cum. de 1a sarcina Domtni spedala.:.tinue. aversiunea sa de a-:')i asuma in viata. in find1. 1\b1a atunci Incepe lupta decisiva. Aceasta situatie poate dura multi'i vreme. Qces:ea sint totdeauna Infrlnte. Raminind insa in cadrul analizei.ul impotriva noastra.lgeaceste materiale din raporturile cu tatiU sau. mil VOl dccu. de a-~i vedea vindecata boala. e1 ne ofera atitudini ~i sentlmente din viata sa care. prin intermediul "transferului".

a de bolnav de sup1'imarea simptomelor sale este aeeea care a se1'vit d1'ept bazll "Conceptieinoast1'e dinamice asupra nevrozelo1'. Am inceput. sa facem loc indoielii ~i sa ne intrebam daca nu ne pripim adrnitind rezi5tent. e.. EU procedam uneori eu 0 oar~are u~urinta. adaugati toate acestea. !ntr-adevar.~i de 0 mai mic1''!duratiL RezuHatele obtinute erau ins<1 eapricioase si d. in a~a tel Incit sa facem in~eleasa de catre bolnav natura lor. iar eu n··am ezitat sa urmez acest exemplu.. dar oricumaproximativ. prin a practiea psihoterapia eu ajutorul hipnozei .un spatiuliber in care se putea exe1'cita analiza. nu ziceomplet. bolnavul mobilizea71i Studiind slujba rezistentei trasaturi de caracter. fie di este vorba chiar de 0 arrleUorare a starii sale. Ie putem deci· considera ca fiind trasaturi latente.~seurta duratii. s£l aduca vreun prejudiciu eficientei tratamentului analitic. Fot sa exbte cazuri de nevroza in care asociatiile sa nu reu. datbrita hipnozei. treouie aratat ca. in sfirfjit. de un seam de ostilitate la adresa nevrozei din partea unei persoane din anturajul sau. va spun... Daca am tratat accst intr-un mod atit de detaliat. mai pJaeuEJ. Numai eu E~cestpdlej am inteles cii. Sa nu credem totu~i Cd aparitia acestor rezistente ar fi de natur£i.te susceptihila sa ne dea eertitudinea ca am faeut un serviciu bolnavului. a1 fo1'melo1'9i mijloacelor de Tezistent<'iin mijlocul oa1'ora se desfa~oara analiza. atlta vreme cit m-aIn servit de hipnoz3. hipnoza His3. de 0 boala organica intlmplatoc!re sau venita ea 0 complieatie a nevrozei. n-2( fast tratata decIt in stare de sugestie hipnotiea.!oara. spre a combate modificArile care incerdim sa Ie obtinem ptin tratament. este pentru a va arata ca tocmai expc care am dobindit-o 1'eferHor la rezistenta opu'''. credem ca suprimarea acestor rezistente este sarcina esentiala a analistului. acea narte a actinoastre ~are.'l conditiilor nevrozei fji ca 0 reactie impotriva cerinteIor acesteia . impreuna eu Breuer. de altfel. iar dincolo de acest rezistenta era atit de bine disimulata incH devenea impenetraintocmai ~a indoiala in cazul nevrozci obsesionale. Adiiugati la Rceasta faptul Ca bolnavul profit] de cel nlai mic prilej Cd sa-~i dimlnueze efortu1. dadl am reufjit s-o ducem 1a capat.anaUst aceste rezistente nu constituie un fapt imprevizibil.'ciu1 rezistentei:. $tim ca trebuie sa se manifeste . ne dam seama eel au aparut sub influent.e ~i dac[l. ehial' in cazul in care constat area rezistentei a ajuns sa alba 0 aUt de mare important. faeind aceasta.iit sa Ie provo earn cu sufieienta elar·itate. Repl'imlnd rezist2n~a.?i prin a uu Vha sa transpara dedt fatada Iui ostila tratamentuIui. fie di estc vorbcl de un accident oareeare suxvenit in timpul tratamentu1ui. Pentru . de un eveniment exterior eapabil sa-i distraga atentia.?easca din aIte motive. atitudini ale eului s<1. Sint de acord ea in acest caz munea a fost mal u-.u. prima bolnav<l a iu! Breuer. ca 0 ma5ura de precautie. prin apliearea etiehe253 . este posibH ca argumentele care 11ise opun in legaturE'i eu acest aspect S{l met~ite a fi luate in con'Older!tre fji sa nu avemdreptate respingind critiea inteleduala a pacientilor no~tri. nu si11temmai putin obligati. ~i veti avea un tablou. in sensul ell ele niciodata nu at' fi aparut san nu s-ar fi manifestat eu aceasta intensitate in afara nevrOzei.i sintem llemultumiti doar de faptul ca nu am reu'. m-am &flat in imposibilitatea de a in~elege cUnamica aeestor afcctiuni. a~a incH cudnd am abandonat hipnoza.'"i. aceste trasaturi de caracter. 1'ezi'Osciipa obsel'vatiei rneclicului. Am elect"dreptul sa afirm ca psihanaliza propriu-zisa nu dateaza dedt din momentul in 'Care S-i:l renu11tat la serviciile hipnozeL Dal'. De asemenea..

~tins flnalitatea normalii aia incH SR. deosebit de penibila. spiritul sEm critic se ascute la culme. ca ata1'e. in atitudinea sa de opozitie eel orice pret. Cind ~int~m ce punctul de a-I aduce la cuno9tinta 0 aIta particica. dar 10. In afara deaceasta exceptind cazul unor stingacii tehniee grosolane. impotriva eforturilor de transfonnare a incon9tientului in con9tient. dar .1-0.ie totu~i sa va spun ca numai ell multi'. Drept urmare.iei facute de Breuer. poate fi indepartat.. actiunea forte} pe care 0 banuim. ceva nu-i convine. tema Doua. insa poate persista . A treouit . ea spore~te intotdeauna cind abordam :) . Cum ne explicam faptul ca bolnavul se apara cu atita energie impotriva suprimarii simptomelor 9i restabilirii cursului normal al vietii psihice? Convingerea noast1'a este dl fortele care se opun schimbarii starii morbide trebuie sa fie tot una eu aeelea care. stim ea existenta simotomului este conditionata d£ faptul ca un proces' psihic nu . mnd orientat ~i cEtliluzit de rezistenta sa. condamnat. atinge punetul eel mai inaIt in perioada culminanta elahe-radi temei 9i scade cincl aeeasta este epuizata. Spiritul sau critic nu este. lost dus pina la capat.tient.iin aceasti'! situatie a dispus de fortanecesara formarii simptomului. dimpotriva. Aceea9i opozitie se manifesta. daca mai inainte a reu9it sa inteleaga 9i sa accepte muIte lucruri. ci un expedient in slujba atitudinilor sale afective. Intensitat~a acesteia variaza nei:·ccetat in cursul tratamentului. a. din matedalele incon9tiente.. Daca. care dispune Ii este retrasa 9i impulsul devine neputincios. Simptomul se sub3tituie la ceea.cel proces. TrebL. Dadi putem insa sa-l ajutam sa-9i invinga aceasta rezistenta. respect. 0 functie independenta ~i. ccva Ii convine. in cursul trata~ mentului. avut prilejul sa observam :pe fiecare dintre ace9ti pacienti eu spirit critic atit in momentul aparitiei.urmal'e a unui proces posibil de reconstituit datorita. Simptomele au trebuit sa S8 formeze co. ce 11-0. 6steneala am.. astfel.i facem la fel. Tocmai acest fen omen 11percepem noi ca pe 0 rezistenta. daca. Vom da numele de refuLare procesului patogen care se manifesti'! prin intermediul unei rezistente..sa se manifeste in acest caz 0 violenta opozitie impotriva pi'itrunderii procesului psihic pin a 1a con9tiinta. Este acum necesar SEt ]ncerc<~msa ne reprezentam intr-un mod Inn! cIaI' acest proces a1 refularii. experientei pc care 251 dobindit-o in legatura cn disocierca simptomelor. In feluJ acesta am pututconstata ca acelasi bolnav isi abandoneaza 5i isL reia atitudinea eritica de nenumarate o~i in cursu} analizei. lucrul este aeceptat cu 0 mare credulitate. JVIultumWiobserva1.. acum toaIe aceste cl9tiguri sipt dintr-odata pierdute .de reziStenta. Poate ca n01 tG.pacientnl analizat aeeasta subordonare a intelectult:i noi il res~ fata de viata afeetiva nu apare aUt de net dedt pentrudi pingem prinintermediul analizei pina in ultimele sale refugii. el este eapabil sa se apel'E' en multa ingeniozitate ~i eu mu1t spirit critic. Am. respins. el i~i se~te ideile 9i-9j 1'ecapata facultatea de a intelege. la un moment au provocat aceasta stare. a9adar. el poate prezenta un tablou al imbecilit<:itii afective complete. Acesta constituie conditia preliminara a formarii unui simptom. eit 9i in eel al disparitiei rezistentei. energia de. Sa ne referirn bunaoara la un impuls. procesul a dimas incon9tient :.. $tim. demna de. psihic dotat cu tendinta de a se transforma in act: 9timca acest impuls. ajuns 1a aceastEIeoncluzie.. in felul aeesta unde sa situiim.tei comode.i un fapt in legatura eu care nu CU11089te:-n nimic asemaniitor. ii putut deveni con:. n-am putut provoca niciodata maxixnum de rezistenta de care era capabil bolnavul.

Dar tendintele car ora ganlianul Ie-a permis sa treaca pragul nu au devenit prin acest fapt in mod necesar constiente: ele pot insa deveni eonstiente. deosebirea nu este prea mare ~i tatu1este emn acela~L Totul depinde de gradul sau de vigilenta ~i de perspicacitate.fularii consta in aceea t} .'sistemul pi:ec07'. devine pe buna dreptate.'oces con.cam la fel cum se intimpia eu 0 imagine fotografica ce incepe prin a £i negativa. admitem ca fiecare proees psihic. Or.. trebuie sa ne decidem sa recunoastem caracterul ineonstient sau constient al unui proces psihic ca nefiind decit 0 insu~ire intre altele a ~eestuia. se manifesta mal inm intr-o faza sau ·lntr-un stadiu incon9tient. ca apoi sa treaca intr-o faza con~tienta. Avem tot dreptul sa afirmam eiLfieeare proces face mai intli parte din. A. atunci cindacela9i impuls este refulat.:tiintei care S8 afla In ineaperea vedna. un fel de salon in care stEiconstiinta.ca 0 impresie remanentJ... adiea celemai apte sa lege notiunea de refulare de 0 struetura determinata. Esenta re. psihica. Toate deciziile al diror obiect este un im01. Dar.tientului scapa privirii con:. faptul se datoreaza incapacitatE· lor de a cleveni con9tiente: in cazul acesta spunem ca au lost refu!ate.cest a1 d~ilea spatiu 11. separarea sa de con9tiinta constituie poate un indiciu al situatiei in care se afla 5i nu situatia insasi care determina aeeasta Ca s& ne faeem a idee e'xaeta desp~e aeea~ta situatie. a~a nu orice proees psihic incon9tient se tl'ansforma in mod necesar in proees con9tient... Cind un proces ramine incon9tient. daca reu. Faptul ca u~ IilJ. nedevenind imagine definitiva decit dupa ce a trecut prin faza pozitiva.iva devine in mod necesar 0 imagine pozitiva. pentru ca aceasta expunere sa fie clara. Va voi expune reprezentarile teoretice care s-au aratat celemai utile din acest punet de vedere. La intrarea in salon sUi insa de straia un gardian care cerceteaz'a fi~care tendinta 0 impiedica sa intre daca nu-i este pc plae. in anumite imprejurari..tient are deci un sens pur descriptiv. Asemuim deci Si8temul incon~tientului en 0 anticamera spatioasa. irisusi Droeesul refularii s-al' savir9i in afara con9tiintei eului. ele sint respinsede gardian. Ele trebuie. dupa ce au ajuns pina la prag. Aceeptarea acestei imagini are pentru noi avantajul ca ne permite sa perfeetionam termino1ogia noastra. Aceasta incapere se ana in vecinatatea alteia mai strfmte. Ii impune cenzura ~. sa raminii In primul rind incon~tiente. Aeestasi-ar conserva energia. 255 •• .'~iiintei 1).?esc sa vom nurni. fara a lasa insa in urma sa niei 0 amintire . Daca. atraga asupr~ lor D~ivirea constiintei. deci.115 slnt luate suh controlul eon~tient al eului. in care pulsiunile psihice S2 eomporta asemenea unol' fiinte vii. siste::mI psihic al incon9tientului 9i di.~1Lsstenal In tex'tul original.1 eea mai eomoda: este vorba de reprezentarea spatia1a.eeasta nu ne apropie nicidecum de intelegerea naturii refularii. insu~ire care nu este in mod neeesar univoca. tot a9a cum nu orice imagine negat. (Nota tracL). poate sa treaC2 in slstemul constientuluL Reprezental'ea cea mai simpia a acestui sistem este pentru noi :. Tendintele ce se gasesc in anticamera rezervata incom. cu 0 exceptie de care vom vorbi imediat. trebuie mai inainte de toate sa substituim sensuluideseriptiv al cuvintului "ineon9tient" sensul sau de sistem: eu alte cuvinte.da8 Systcrn des T:'"(jrbcv. compal'atia a.i Ca gardianul respinge 0 anume tendinta chiar din prag sau ca 0 smate afara dupa ce a patruns in salon. Dupa 'cum ~'edem. Lucrul'ile al' trebui sa 5e' Detreadi altfel.

studiului acestor ~condiW patologice..paracon$tient. propw.i yeti observa ca gardianul care 8m de straj:'i intre incon. Am mai ariHat ca.i timp cam fanteziste. Iar noi am caracteri<:at fiecare din aceste doua sisteme prin modul de lucru care are loc aid. . ~ Expunerea pe care v-am fi'icut-o eu pdvire la cele dOUR sisteme. in eonditiE2 care caracterizeaza starea de somn.. con$tient adue mult mai putine prejudicii ~i au 0 mai mare justif1care dedt multi altii. confera visului manifest forma sa definitiva.e si 'Completate.?d cum 0 postulez aiei pentru nevoile cauzei mele.e1.dotate. materialele Dreconstiente sufera a elaborare care consta intr-o condensare si o deplas. Tocmai acest gardian ne apare sub forma unei re#istente atunci dnd. in care am recunoscut excitantii visului. in ciuda tuturor aparenteIor. visuI. spre a Ii valabila. suferind in timpul noptii 1nfluenta dorin1. in curind Ie yom putea inlocui cu un substitut mal inte1'esant... a~ dori sa intelegi ca termenii nO$tri: incon{>tient.elor incon~tiente ~i refulate. cum a1' fl s-ubcon:. care este aceea a explicarii simptomelor nevrotice. acorda mult mai multi'i importantcl ar fi ac-eea pe care ati face-o sustinind ca organizarea aparatului psihic. Deoca.re pe ~are nu Ie sesizam dedt in chip exceptional in viata psihidi nonnala. Nimic mai adevarat. potrivit acestui fel de a vedea. informatii asupra devenirii psihice normale. erau in conceptia noastra materiale precon. am putea :. Ayeti dreptate 9i in ceea ce ma prive:?te ~i ~tiu pre a blue ell ele slnt. aibA 0 importanta generala $i sa ne l&mureasca in egala masura functionarea normaEl a psibicului. ele va vor parea maiputin fantastic~. precon$tient. ne faciliteaza intelegerea datelor de observatie. Farii indoiala imi yeti obiecta ca aceste reprezcntari. pe deasupra.tiinta nu va evoca 11imic? RefJectati bine . Or. inexactc.pune daca cutare fenornen dat face parte din unul san aItul din cele doua sisteme. cum am vazut. se asociaza cu aceste dorinte ~i formeaza.11data.0 an. sa. dupa raportul Cll con~tiinta.. insa jnteresul nostru pentru psihologia formaril simptomelor nu poate decits[t crcasca In proportii considerabile daca noi am putea intr-adevar spera sa obtinern. ea insa~i prelungire a precon~tientului. daca nu ma in. la raporturile lor reciproce ~i la 1egaturile pe care Ie are cu con. eu gardianul postat pe pragul dintre ele :?l eu con~tiinta 'Care joadi rolul de spect"ltoare in iundul celei de-a doua incaperi. Nu stiu daca corectat..umW'i tendinta psihica este impiedicata de ga1'dian sa pat1'unda din incon9tient inprecon9tient.<. trebuie. prin tratamentul analitic. <leoarece ele.. nu sint de disp1'etuit. o observatie eareia i-a.capat refuUirii. inca atit de necunoscuta nOlla.i. flU prezinta nimic dintr-un fen omen patologic : el poate surveni la orice om sanatos. aflaii cCaaceste reprezentari auxilia1'e. din care avem un exemplu in homunculul lui Ampere care inoata in curentul electric. visul latent. Resturile diurne. ofera '0 idee foarte apropiata de starea de lucruri reala.tient.. Pentru moment nu-i pot da aC2stei obiectii raspunsuI pe care 11merita. a. in colaborare cu ele :'ii gratie energiei eu care sint..i sau uzitati. adica in sistemul precon~tient. destul de simple '9i in acela. In eonsecint:}. infracon~tient ':$i aitH asemanatori. Va pot asigura ca ipoteza inca putin elaborata a celoI" -doua incaperi. Aceasta ipoteza asupra strue- ci . . lllH?i pot afla 10cul intr-o expunere ~tiintifica.tiente care. datorit'i.. incercam sa punem . sub dominatia sistemului incon~tient..tient ~i precon~tient nu este dedt personiflcarea cen-zurii care.

In afa1'a de aeeasta. Regret eEl. insa. Ca ~i in primul eaz. ele se substituie Rcestei satisfaceri atunci dnd bolnavul este lipsit de ea in viata normali'i. Desigur ca va arnintiti di. in primul rind importanta.. sa eontribuie la producerea ei. simptomele servesc satisfacerii sexuale a bolnavului. in cele doua eazuri di. este deci yorba de suprimarea 17 cd.turiL aparatull1i psihic. acest ceremonial bolnava noastra tindea.scutate. 5e sprijina pe afirmatia l. in care am supus simptomele unui examen amanuntit. ta"te celelalte cazu1'i pe care Ie-am supune analizei ne-ar dez-: va. Simptomul e1 obsesianal da curs nazuintei sale. CC1:'2 nu este aHa dedt satisfacerea dorintelol' sexuale.i. 404 'JA'H . n-o pot face. eel pu~in. am aflat ca ea este un produs al fortelor derivind din earacteristicile sale vizibile si Iatente. ceea ce visul nu este intotdeauna.>iintentli. Or. cum trebuieinteleasa refularea.fnanima a tutuI'oI' psihanaU9tilor. in al doilea eaz aceasta intentie sau tendinta sa fi fost mascata de ceva despre care yom avea prilejul sa vorbim mai d2parte. ati putut eel pufin sa aflati ca eeremonialul ei Unde sa se opuna relatiilor sexuale dintre parinti. spre a face imposibila venirea pe lume a altui copil. Examinind rezistenta. simptomul cste substituentul a ceva cerefularea impiedica sa se exteriorizeze. sa S8 substituie marnei sale. Nu v-am dovedit-o in legatura ell eele doua cazuri de nevroza? Da. Pe de aWl parte eonstatarea reful<'irii ridicc'inrmatoarele intrebad: care slnt tendintele psihice care sufera refularea ? Care sint acele forte care impun refularea? Care sint mobilurile acesteia? Pentru moliH?ut nu dispunem dedt de un singur element ca sa raspundem acestor Intrebari.. Restul ne este deocamdata necunoscut. $tiind in3a ce este refularea. analiza ne-a facut sa patrundem in viata sexuaE'l intima a bolnavilo1'. Amintiti-va de actul obsesional al primei noastre paciente.lui exact acelea.neavoastra experienta sau sa invoc certitudinea care. inglobind in aceea1?i explicatie formarea visului ::. pe cazuri nenumarate.. In fond aeest sirnptom nu este. dorintele sexuale ale bolnavilor :?ide fiecare data am avea de constat at ca simptomele lor sint in serviciul aeeleia:. Femeia duce Upsa sotului pe eare-l iube~te profund ~i cu care nU-9i poate imparti viata din cauza defectelor si slabiciunilor lul. Trebuie sa apelati din nou la propria dum.i a simptomelor nevrotice. Aiel ne vine lnsi'! in ajutor eealalta experienta despre care am vorbit mal sus. Ati aflat de asemenea ca prin. In legatura ell cea de-a doua bolnava a noastra.. Analiza ne permite sa' definim intr-un mod eu tot'Ll! general intentia eareia ii servesc simptomele nevrotiee. In acest sens. neaga sau corecteaza minusurile acestuia.i n8-a1' revelo. !n consecinta. 11inalta pe barbat in propri1 ei ochi. ca arice vis. in fond.iproprietatl au trebuit sa determine refularea sa'u.?l c1etalii eElacelea constatate in eele doua cazuri la care ne referiT'"' toate cazurile analiza ne-ar face sa pat1'undem in evenimentele sexuale :. dedt indeplinirea unei dorinte . Dupa cum ~tim. in primul . sintem inc~ departe de a intelege acest proces de substitui're. Aceasta nu constituie dedt o conditie prealabila a formarii simptQmelor. satisfacerea unei dorihte erotice. nimic nou pentru dumneavoastra. are toate 1?ansele sa fie la fel de valabilfi pentru vlata p'3ihica normali'i. in aeeasta privinta. sa nu eaute sa-l inlocuiasca eu nimeni. toc:mai aceste forte :.caz am reeunoscut foarte cIaI' intentia sau tendinta simptomelor examinate . este posibil co. Ea trebuie sa-i ramina credincioasa. dar ce inseamna dOUaeazuri? Aveti dreptul sa-mi ceretl sa va dovedesc afirmatia mea pe sute de cazuri. lata.

imp. circumscriu deopotriva domeniul in care se poate exercita activitatea de terapie psihanalitiea. sperind in felul acesta sa-$i pastreze virginitatea.:r:ul~. act magic prin care erede ca va fi ferita de excitatii sexuale nocturne. Sper sa am prilejul sa va arat cum $-a11 dezvoltat ipotezele :.. ostil satisfactiei sexuale. destinatli s-o inlocuiasca pe aceea refuzata de viata norm. in aceste cazuri.. Aceste trei afectiuni. formarea $1 semnifka-0ia simptome10r a fost dedus din analiza a irei forme de nevroza : isteria. resping2~ea .. simptomele par sa aiba _0 destinatie contrara. care consti'i in exduderea sau in suprimarea satisfactiei sexua1e. sau atunci dnd vrea sa impiedice caderea . Anumite parti ale ceremonialu1ui celei de-a douabolnave lasa sa se intrevada. pe care nuim sa Ie reunim in aceea$i categorie sub numele de "nevroza de transfer".cl1a. In aIte cazuri de ceremonial precedind culcarea. Celelalte nevroze au constituit obiectul unui studiu mai putin aprofundat din partea psihanalizei. Dadi ar fi simple. Nu uitati ca psihanaliza este 0 ~tiinta inca tInara. ea pentru a te califica in acest domeniu este nevoie de multi'! stradanie 9i de timp :. se mal pot aduce numer-oase obiectfi afirmatiei ca simptome1e nevrotice sint substitute de satisfacere a pulsiunilor sexuale. DUDa cum vedeti. intre cele doua rezultate acordul est~ perfect. imi permit sa reliefez valoarea sin{ptome1or. ne yom referi la ea imediat.. CIla stabIhrea uneI conceptll unnare supenoarc ~j. Desigur..ica. In ceec~ ce prive$te una din grupele acestora. poate ea nu am avea nevoie de psihanaliza ea sa Ie e1ucidam. 2) "hoheren Einheitlichkeiten ". neaplicindu-se 1'11 primu1 rind .Qecit 1a aceste trei forme. Ma vol ocupa astazi de doua din aceste obiectii. pe care am avut ocazia sa Ie analizez. de exemplu atunci dnd ea indeparteaza pendule1e ~i ceasurile. pretutindeni se manifesta un efort de patrundere 9i de inte1egere a acestor diferite de nevr:ozele de transfer.>i spargerea vaselor. isteria de conversiune $i nevtoza obsesionalii. Singura m~dalitate adec~ata de inte1egere a simptomelor consta in a Ie considera ca pe 0 satisfacere substitutiva.. 0 examinure comparata a ca11ze10rde cjEcumstanta ale acestor trei afectiuni da un rezultat care Doate fi reZUlTI2t in urmatoarea formula: respectivii bolnavi sufera de 0 privatinne.1rezultatele noastre ca urmare a aplicarii lor 1a aceste materiale . Daca dumneavoastra inE?ivA ati supus examenu1ui psihanalitic un anumit numar de bolnavi. pin a nu ea nu avea dedt un singur adept. eu toate acestea.i~ed~te. In psihanaliza lucrurile se dovedesc adesea mult mai complicate dedt s-ar crede. Spre a justifica restrietiile pe care Ie voi aduee in continuare gcneralizarii tezelor enun~ate.tulburarilor care se opun satisfactiei sexuale ~i realizarii dorintelor E'I'Otiee. intr-adevar. iI'inind seama de faptul ca cele aratate mai sus 5e aDlica eelor t1'ei ne-{roze de transfer.)_ .. Nu voi contesta exactitatea interpretarii dumneavoastra. va voi atrage atentia asupra faptului ca tot eeea ee am afirmat in legatura eu refularea. melor noast1'e cucenn.. motivu1 pentru care am lasat-o oe-o parte este imposibilitatea oricarei interventii terapeutiee. anxioasa. refuzindu-le satisfacerea dorintelor lor sexuale. noil~ ~ercetar~ ducind .rtil~!indu-va un nou amanunt. poate ca imi vetispune pe un ton de repro~ : intr-o intreaga serie de eazuri teza dumneavoastra nu se verifica. Cft prive~te complicatia lacare faceam aluzie. (Nota trad. in textul original. acest caracter ascetic.

Asupra aces tor din urma aspecte ne va fi imposibil sa ne punem de aeord atlt tin1p cit DU vom fi supus unui examen aprofunclat viata sexuala a omului 9i cit timp nu vom fi aratat ceea ce ne este permis sa consideram.i tentatiilor sexuale. fara rise de 8roare.at . clespre care inca nu am avut prilejul sa vorbiln. sexuale. !I18.. In plus.:a cum voni vedea. A:. aceSTea slnt insa lndeosebi l'ezultatul unu1 compromis care rezulta din interferenta a doua tendinte opuse. intregul ceremonial se compunea din m<'isuri de aparare impotriva amintirilor ~. Trecind in revlsta un anumit nUInar de interpretari simptome. I I .:i cauza refuIal'ii. yeti gc'isi ca pretinsa satisfactie sexuala prezlnta adesea un caracter pueril $1 clczonorant.8. . eu toate acestea. mind tot aUt de bine ceea ce a fost refulat. fi slIrprin. ia1' caracterul negativ. \Teti.S}i sa constatati ca este considera:ta satisfactie S2:X1. se COITilJune din dou.la latLlri. aceasti'i dubli'i destinatie sau aceasta bipolaritate a sirnptomelor se explica foa1'te bine prin una din piesele mecanismului lor.. daca nu chiar dorinte contra naturii. Nu yeti intirzia sa evidenfaptuI ea aceste sfmptome nu of era n1ci un element real pentru C{t se Jinliteaz8. in sensu1 satisface1'ii este predominant in 1ste1'ie. ca fEnd sexual.. care a contribuit 1a producerea lor.desea prin unu1 9i acela9i simptom. yeti fi probabil inclinati sa spuneti CEleste oarecum un ahuz sa vrem sa Ie exnlicam pe toate prin satisface~ea substitutiva a dorintelor . relevind ca simptomele au drept scop fie procurarea unei satisfactii sexuale. ca :. caracterul pozitiv. eel 111ai adesea sa relnsufleteasca 0 aceasta satisfacerE\ senzatie sau sa 0 fantezista cc tine de un complex sa:ual.1etla ceea ce nu ar treblli descris declt ca 0 satisfacere a unor dorinte salbatice sau or1b11e. in nevroza obsesionala exista 0 selJarare LItre cele doua intentii : siInpt0l11Ul. care are dOl. Substituirea se poate face mai muIt in avantajul uneia dintre aceste tendinte decit in al celeilalte. ascetic. domina nevroza obsesionala. actiulii ce se irldeplinesc llna a1ta 9i se anuleaza Ne va fi mult mal US or sil l'l:sijllrn 0 aHa Indoiala. apropiindu-se de masturbatic sau amintirld practicile indecer/ce care se illterzic copiilor ~i de care cautan1 sa-i dezobi~nuim. fie eludarea aceS-tela. In isterie cele doua intentii se ezprima eel mai 2. Am pntea sa ne extindem afirmatia.inte de to ate. psihanaliza ne-a dovedit de atitea od Cel opozitia l1U este tot una eu contradictia. in unele din ele.accst caracter negativ era nmlt mai pronunt. 1'areori fEicJndu-se In avantajul cxclusival uneia singure. Daca simptomele pot servi tot atit de bine satisfaccrii sexuale cit 9i contrariului acesteia.

. fie eludarea aceS-tela.S}i sa constatati ca este considera:ta satisfactie S2:X1. ca :.i tentatiilor sexuale. Nu yeti intirzia sa evidenfaptuI ea aceste sfmptome nu of era n1ci un element real pentru C{t se Jinliteaz8. mind tot aUt de bine ceea ce a fost refulat.accst caracter negativ era nmlt mai pronunt. yeti fi probabil inclinati sa spuneti CEleste oarecum un ahuz sa vrem sa Ie exnlicam pe toate prin satisface~ea substitutiva a dorintelor . daca nu chiar dorinte contra naturii. ia1' caracterul negativ.. \Teti. Trecind in revlsta un anumit nUInar de interpretari simptome. fara rise de 8roare. eel 111ai adesea sa relnsufleteasca 0 aceasta satisfacerE\ senzatie sau sa 0 fantezista cc tine de un complex sa:ual. A:.at . ascetic. sexuale.desea prin unu1 9i acela9i simptom. intregul ceremonial se compunea din m<'isuri de aparare impotriva amintirilor ~. I I .:i cauza refuIal'ii. psihanaliza ne-a dovedit de atitea od Cel opozitia l1U este tot una eu contradictia. 1'areori fEicJndu-se In avantajul cxclusival uneia singure. aceSTea slnt insa lndeosebi l'ezultatul unu1 compromis care rezulta din interferenta a doua tendinte opuse.1etla ceea ce nu ar treblli descris declt ca 0 satisfacere a unor dorinte salbatice sau or1b11e. in sensu1 satisface1'ii este predominant in 1ste1'ie.inte de to ate. care are dOl. Asupra aces tor din urma aspecte ne va fi imposibil sa ne punem de aeord atlt tin1p cit DU vom fi supus unui examen aprofunclat viata sexuala a omului 9i cit timp nu vom fi aratat ceea ce ne este permis sa consideram. care a contribuit 1a producerea lor. in unele din ele. . yeti gc'isi ca pretinsa satisfactie sexuala prezlnta adesea un caracter pueril $1 clczonorant. Am pntea sa ne extindem afirmatia. fi slIrprin. aceasti'i dubli'i destinatie sau aceasta bipolaritate a sirnptomelor se explica foa1'te bine prin una din piesele mecanismului lor. se COITilJune din dou. eu toate acestea. !I18.la latLlri. Daca simptomele pot servi tot atit de bine satisfaccrii sexuale cit 9i contrariului acesteia. clespre care inca nu am avut prilejul sa vorbiln. relevind ca simptomele au drept scop fie procurarea unei satisfactii sexuale.. caracterul pozitiv. ca fEnd sexual. Substituirea se poate face mai muIt in avantajul uneia dintre aceste tendinte decit in al celeilalte. domina nevroza obsesionala. apropiindu-se de masturbatic sau amintirld practicile indecer/ce care se illterzic copiilor ~i de care cautan1 sa-i dezobi~nuim. In isterie cele doua intentii se ezprima eel mai 2. In plus. in nevroza obsesionala exista 0 selJarare LItre cele doua intentii : siInpt0l11Ul. actiulii ce se irldeplinesc llna a1ta 9i se anuleaza Ne va fi mult mal US or sil l'l:sijllrn 0 aHa Indoiala.:a cum voni vedea.8.

int1'-o forma simbolica SULl real{L La alliL multe <Untre aceste tendinte ano1'male se asociaz{.'l.. cOl~ceptiei care considera toate aceste perversiuni . Ca aceste manU. dell' • 0111 parte-ne trebLlie sa adCrugan1 C[l 111aniile. estc dllS pin a 18.. ~i tatoneaza pcrsoane de sex opus. i .1trebllie sa.--. foarte raspindite. 'Cc ntitudinc trebllie sa ad01Jta111 n01 fattl do aceste n1oc1alit~11finebbi~nuite de satisfacere seXllaL:l? l\ declara eft sintern irldigllati.ne . incercind s3.'111"'" l)np()~i 0E! ~s+e "o':ba rIp s~liy+itl1i~i . cxtri.. a c8. 11or111ala . eit timp nu yom fi stabilit raporturile lor en viata sexuali'i norma1&.. subdiviziLlD2 5e multumesc cu simpla reprezentare a acestei satisfactii !?i...'.r fi prOH1pt: cit tin1p nll \'om fi inteles aceste forme morbide ale sexualitatii. ne aflam In lata unci sarcini teoretice _urgentc_l care C011stCl in a elucidcl per\'erla care ne-am referit si l'aDorturile lor cu sexualitatea cons1derata . ciudateD_iil!~ ~i ororile 111dGplinesc in viata lor exact acela. satisfactia sexuala in realitate.i cele prin care se indepftrtC'i1za.} deveI11Ild tL1I'IJitlldine.eaza..tenii ~i orari rcprezinta activitatea sexuala a indivizilor respectivi este 0 chF_'stiunc care .a. dar trebuie sa adE'cugam... de Ie: simp:a umilire pina 1a grave leziuni corporale .. in speranta secreta ca VOl' fi recompensati prin reciprodtate.._~. 1nS2amna a 110 oxpune 13 0 raplda dezmintire. ad~:sca foartcmari. __J.. l'K' va fi Ia fel de s-o intelegem pe aceasta din urma...::. nici nu ni se pretinde 0 asemenea atitudine.i. putem descoperi aspectele prin care aceste 0T1Omalii se apropie de starca no1'malA :.terDodul nostru de a can cepe viata se:. De altfel tocmai in felul accsta isi cone CD ei insi5i simpatiile si C.. '---.niale instiIlctului SC:>i::llal 111.a:nifesta trVersit1l1ea.._ ~..d dezgolescpropriile parti aseunse. 1.. in lac sa-:.) •. ~i se incruci.nl~ indecent. In cele din Ufma estc vorba de 0 catEgorie de feno111ene care ne c.. atllnci rasp11nsul rlostrll 8. care nu cunosc aHa piaccre dedt sa pricinuiasca obiectului lor dureri f?i sufcrinte. Vin la rind"'sadicii' enigmatici. - t. •••.. ca fiecare din accste doua mari grupuri de care ne-am ocupat prezinta doua mari subdiviziuni: una din acestca cuprinde indivizii care i:. ei i. sp1'e a incheia. pentru a-~i realiza satisfactia.l.te simple curioziti'iti.(Ltal~i 111 general. in viata noastra ..-1. Ei inspecteaz3. nu C011stituie dedt un act de pregatire san de introclucere.1. iar obscrvind indeaproape to ate aceste detalii ale vietH lor sexuale.. ca . constata ca in acestc anomalii caracterul de indecenta... ca. .~ Llceste devieri ~i per\rersiu. ei fac acelea:i.•.i sacrificE.•. ciudEi. ni:. la oamenii normali.i noi.5crnne de clegcnerescenti'i'" adaliga C3. incrent actisexu_ale. '- ~.. palpeaz8. Intr-un cuvint. t::}l•. ''-. fenomenele de care ne ocupi'im 8int foarte frecvente.TIU admitc nici cea mai mica indoiala. aceste indepartari de la scopul sexuaL aceste atltudini 262 .• '-' L v~.-. a da asigurari ca Tiu lrnp£irta~iJn aceste viciitnate aC2'itea nu )nseamna nimic . 1. .i cauhl. Dar dacd ni s-ar spune c::..~." .1.d procure un obiect real.>i au pandantul in masochiGti. a D.e nl.~"-.. .-i intrez31'Casdi partile ascunse ~i intime ale corpului sau i...olicita atcntia Ia fel ca orica1'e altfi categorie. -- indeDIinirea accstei sarcini ne VOlTlsprijini pe 0 remarca s1 doua fapte c1~experienti'i.iconcentreaza intregul interes asupra unui produs a1 imaginatiei. in timp ce indivizii care alcatuiesc cealaltEl.Celalalt mare grup de perVeTfil se compune din indivizi care atribuie eel scop al dorintelor lor sexuale ceea ee. indUCE! in e1'081'e in ceea ce privE':. Cea clintii apartine l~li Ivan Bloch care. Dimpotriva..ro1' unica pli'icere consEl in a primi de la obiectul iubit toatc umilintele 9i toatc suferintelc.i 1'01 ca satisfactia sexu21a norma13.--.. A ne refugia in spatele afirrnatiei ci"i faptele acestea sint rare.1. de altfel.turilD lo~ Ei isi d"L' S0. .

§. numarullor fiind roie pe linga acela al homosexualilor latenti. Cu toate ca nu aV811i de-a face cn 0 homosexualitate propriu-zisa. vorbind de "satisfactia sexuala". • . Fara imloaiala. sint satisfactii erotiee substitutive :'ii. NCl1umi"tratesenzatii ~i 8i\:citatii care.. 2133 'i 'I ..:tt din toate timpurile. un rol sexual. in cursul actului sau obsesional. deosebirile e...ne dezvaastfel natllni loradevarata: ele constituie tot atitea satisfaceri ale .cu prlVlre 1a obiectul sexual au exist.>iviata sexualii normala nl! sint suprimate prin aceasta . in schimb valoarea lor p1'aetica r<lroine intacta. ~"~ . Sintem constrJ:l1'iiS~l consideram homosexualitatea 0 exerescenta aproape regulata a vietH amoroase. subintelegem de asemenea t1'ebuintele sexuale zise perverse. daca valoarea teoretici't a acestora 5e reduce IGmod simtitor. care cauta sa substituie organelor genitale alte organe care.. t 1or seXU31eperverse.\a fel incft tulbura functia lor norma1a.. in calitatea lor de simptome ale isteriei. in acest caz. Cei care 58 numesc ei im..::Istente intre homosexualitatea manifesta :. erogen.. intrucit 0 atare inte1'p1'etare a simptomelor 11ise impune cu 0 frecventa uimitoare. In Ice de a Ie atribui. Este yorba de aceeasi constatare facuta si in 4Lgatura cu Derversiunile. pe llnga functia lor normala. . "Pe care n-o putem trece in categoria nevrozelor de transfer.. Afli"lm chiar eEl paranoia. poate fi constant fara dificultate ~i fara gre:. care uneori devine dominant..I . IT1 i11con~tiell. se localizcaza in care in aparenta nu au nid 0 legatura en sexualitateCl. atit la cele mai primitive cit ~i Ia cele mai civilizate :.. ele au fost facute in cadrulcerpsihanalitice asupra nevroticilor ~i sint de natura sa orienteze in [nod hotarltor conceptia noastra referitoare la pervcersiunile sexuale. 1 A' ~c[ormre 111 veaerea carono..~tienti.. decurge in mod riguros din tentativa de aparare impotriva inclinatiilor hQmosexuale prea violente. Aceasta nu Se justifica decit daca. dupa cum v-am fiicut saintrevedeti. Tocmai datorita simptomatologiei isteriei am ajuns noi la conoeptia potrivit careia toate organele din corp indeplinesc. tulburind in felul accsta toate funcAnaliza ne dezvaluie in aceste cazuri 0 manifestare a tutu1'or tenzise perverse. pe cind in cazul isteriei trebuie sa incepem prin a interpreta simptomele ~i a stramuta 1. am spus noi.nevroza isterica i~i poate manifesta simptome1e in toate sistemele de organe. producerea unoI' astfel de simptome care simulcaza barbatul este f1'ecventa la femeile nevrotice. Pretentia ca h01110sexualii 9i inve1'titii a1' fi fiinte exceptionale dispare in fata constatarii c<l nu exista maCaI' un singur nevrozat la care sa nu se poata dovedi exbtenta unor tendinte sexuale anormale ~i ca mare parte din simptornele nevrotice nu sint dedt expresia acestei inversiuni latente. Avem asHel prilejul sa constatam frecventa en care organele digestive ~i de excretie devin purtatoare de excitatii sexuale. in a". iar importanta ei cre9te in ochii nO$tri pe mi"l-SUT3.1. a_le organe ~l-au asumat rolul de organe sexuale.. eu deosebirea ca in cazul acestora din u~ma faptul care n~ preocup.-.i~i homosexuali nn sint dedt invertitii manife9ti 'Ii cG::J. confirmarea acestei teze al1aliza simptomelor s-ar izbi de numeroase difieuWlti. aceste cazuri pat a IJresupune multe legaturi cu 0 astfel de anomalie. se comporta ca ni~te organe genitale de substitutie..~.t teIlc1illtele sexLlale perv-erse. [oate popoarele. Simptomele nevrotice.ica uneori ele s-au bucurat de toleranta ~i de recunoa~terea generat:l. Dupa cum probabil ca Eltiti. ce aprofundi'im aceasta viata erotica. Clt prive~te cele doua experiente. i~i i~ita prosot de care traia despartita. con- ~tiir1tei ilic1ividultd. Poate ca va mai amintiti ca una din bolnavele noastre.

copiii poartii 'in ei toate 254 . la persoanele linsUe de nosibilitatea de a obtine 0 S2tjSfactie sexualc'i normaUi. 1\1i-81'£i u:..ar si1 multiplic legaturile care ata~eaza perversiunea de nevroza. pe care Ie-am putea numi scormonitCi:re. nu am facut decH S2 Ie Indlcim. sa stotoeeascc'i. devenite perverse ca urmare a acestei n':\. acompaniaza cele mai diverse £o1'n1ede deviere sexuala. apar' tendini. altele.aJe.elege ca in alte cazuri tendini.ru. satisfactia sexuala nonnala se 10v8?te de diiicultati insUl'montabUc. Totw~i.Din numeroasele configuratii de simptome pe care ni Ie o£era nevroza ohsesionala. Foote veti inccrca impresia ca. manifestindu-se de pr€ferin~a chiar impotrlva persoanei bolnavului.e' perverse care. drept urmare a unor circumstani. aceste simptome servesc drept mijloc de aparare a acestor dorintesau mai· degraba sint 0 expresie a luptei impotriva vointei de satisfacere a acest6r8 ~i a vointei de aparare. Am constatat astfel ca \oate tendiutele perverse i~i au didacinile in eopilarie.. in cazurile nOrI1. intrc. dar ceea co v-am spuseste suficient pentru seopul nost. intelege insa de pe acum ca.a analoaga 'in ceca ce pdvC'$te pe:rversiunile manifeste. violcni..nuita a vietH lor sexuale. tFndin~ele trebuic sa apara eu mai multi'.tie.. Admii. caruia Ii pricinuic. Cercetarea psihanalitica s-a vazut ob1i~'ata. Trebuinta alege in acest caz eai de satisfacere cinermale.lnd aceasta.ijle directe gente asupra copiilor. 52 leagtl cu regularitate de pdmii ani de eopilarie Qi acestora. nu sint d. vi S2 pare mai eonvenabil. aceste perversiuni exista 1" de In tenta. Ele sint provocate sau favorlzate umed de faptul ca.. Ati auzit spuDlndu-se eEl se poate eontracta 0 nevroza cind cineva este lipsit ~le·satisfactia sexualc'\ nor-mala. in loc de a 50 prodace luipcl drumul eel mai seurt.cldedt in situatia in care nid un obstacol real nu s-ar opune satisfactiei sexuale normale. ea act unie~i uniform.. Satisfacerea 1ns<1<.a masturbatiei care. admitem ci'i la aceste exista totu. Veti \'eelea 111a1 tlrziu cum sc petree lucrurilc in acest caz. sa pipaie.1 obsesia curEiteniei. 5-. ce apar la subiecti in cursul analizei simptomelor lor. So ini.lad "edat:Tale". ajungem Ia eel de-C11 doilea dintre faptele pe care vi le am anuntat. insa. Constatam de altfel 0 influeni.e pasagere sau a unal' conditii sociale durabile. fara' aceasta.ecit acte pregatitoare ale satisfaetici sexuale : bolnavii Val' sa vada. departe· de a fi elucidat raporturile care existEl int1'e sexualitatca normali'i . in conformitate cu structura unci nevroze obsesionale. deci perverse in ceea ce prive!?te scopul lor. Nici nu banuim dt de numer".i sexualitatea perversa.te tot felul de suferinte. corespund unei scxualizari excesive 2 aetelor care. Trebuie sa ne ferim inSEtde a exagera importanta simptomatidL PIezenta ill intensitatca tendintelor perverse Ia om.ii sexuale a copilului. A]te forme ale 8cestei nevroze.telor sexual~ accentuat sadice. se :. t1'obuie sr.. fiind determinata la aceasta de faptul ea amintirile :. Toate concluziile pc care Ie-am formuIat in legatura ell aC2st fapt au fost verifieate punet ell nunct nrin obselvai.ele perverse 81n1: independente de imprejur<'irile sau de conditiile favorizante I?l constitute pcntru indivizii respectivi forma obi:.i ideile. In aceastCl constii explicatia enorr:G21 importante pe care 0 au adesea la bolnavi teama de orice contact .ase sint actele naie care d~ fapt reprezinta 0 repetitie sau 0 modificare nnseaw ..)r Ii manifestat niciodata. reflect<lti la urmatoarele: dadi esic adevarat ca.i ceva care Ie predispune Ia aceste pervisiuni.. 8a-$i indrepte atentia asupra viei.i. cele mai importante sint acclea provocate de presiunea ten-'din. se poate exprima in 2titudinca bolnav::of pe caile cele mai oeolite.

.i realiza scopurile. capitolul consacrat sexuallti1tji infantil>:' in Drei Abhandlttnyen ZUi' Sexllaltheorie.iva ati fost copii ~i. spre 3->. De data aceasta yeti privi pervesiunile (Untr_o eu totui aHa perspectiva. pe scurt.$i ca aeeasta viata se treze~te la ei bruse la virsta de 12-15 ani. ea l~i are obin. care se sprijina sGcietatm cmencasca este. ca atare. F r cud.i influcntci cducatiei.1nctia . Baza p. 1a aceasta vlrsta. CEl sarcina de a mladia ExperiE." procreatie. Lucru uimitor. ar nJpe toatel:>arlercle . Din punet de vedere pedagogic..'ointa sexuala a noii generatii nu estc realizabiltt decit daca. totu~i.dpsihic deja existent. este 1a fel de neveroslmila. so se1've!?te de un aparat eorporc:l ~.i a1" ir05i toate rezultqtele atlt dy apevoie gobindit..1area instinctatea considercl Cd una din sarcinilesale tului sexual atunci dnd sc mcmiIesta cn trebuintcl ell.>iin zHele noastr'C. in S..:i Si'l Ie deturneze energia de la activitatea scxuala spre mune<'i.'\-1 limita. de a-I supune un2i vointe individualc earc sa sc incline in lata constiingerii sociale. A pretinde despre copii di nu au viata sexuala . C\fOLl tract. pc care Ie manifcsta intr-o masura eompatibilii eu imaturitatea lor.. De altfel. 265 . vol. fn legatura ell aceasta. d'i sexualitatea perversa nu estealtceva decit scxualitatea infantila amplificata :. Daca seJ:(ualitatE'3 $-&1' manifesta prea €:!E'timpuriu. :. de asemenea.de rcproducere care. V. ca dupa aceea sa va expun ansamblul observatiilor mele.chel~ \Terla'?1 1924.lmit grCld de maturitate sodala.! Jnternationaler Psychoa:nalyti::. Eroarea dumneavoc. chlar la fel de absurda eu aceea dupa care copiii s-ar na. Societatea este. facindu-se in aeest sens cind p1'ea mult. a avansa 0 afirma\ie care. pentru ca in momentul in care accst grad cste atins educatia nu mai are nid 0 priza asupra cc'pilului. persista :. aparuta a data cu omul. ati fost supu~. Dar eu pretul dtor surprize $i deceptii penibile! Mai 1ntii vetifi ispithi sa negati totul : ~i faptul ca toti copiii au ceva care merita numele de viata sexuala. sodecsentiale cste rcprin. este.tc f~lr~i orga11c gE'nitale~ acestea nefacindu-$i aparitia decit la virsta pubertatiL Ceca ee erupe la eopii. cum ar fi 0 pcrversiune. 0. din punct de vedere biolbgic.tltoasa a pubertatii.nta Ie va fi dovedit educatorilor .}. abstraetie facind de toate datele de observQtie. ~i dreptul meu de a gi:1si in atitudinea copiilor vreo afinitate cu ceea ce C011damnam 1a pcrsoanele mai in virsta.excitatii sexuale. Perrniteti-mi cleci ea in primul rind sa va explic motivele l'ezistentei dunmeavoastra. in ma anaEz2./ predispozitiile Ia ace-stc tcndinte..e prln intermediul culturii.eroa1'o tendentioasa. Gesammelte SchriJt€n. sarcin<i de a infrina trebuinta sexualii nu ('sie nicir'data u.?o:ml. fara a· mai putea trece eu vederea raporturile lor eu viata sexualii a omului.i cxactitatea observatiilor 110Flstre. a perversiunilor fJi nevrozelor. interesata ca dezvoltarea complete! a trebuintei sexuale sa fie intlrziati:i pinel dnd copilul atinge Lin ani. trebuinte sexuale. copiii sint determinati dih primii ani 1) --"~ se ved2<t. sodetatea estc obligata sa limiteze numarul membriJor sEd :. inainte de furtuna tuml.i disecatii in temhntele sale specifice 1).stra este aceea de a confunda scxualitatea cu reproducerea $i prin acc'astil eroa1'e barati accesul la intelcgcrea sexualitiWi. Aceasta estc. Ne aflam aid in prezenta eternei nevoi vitale care.:.este £1. dnd prea putin.. de nat. un fel de satisfactie sexuala .ura economIc<'i : neavind destule mijloace de subzisti?nta sprc a permite membrUm: sai sa traiasca fara a munci.ia in faptul ca dumneavoastra inr. de <.

credinta Ia care ~tiinta ~i-a adus -confirmarea. el sLlge:·. nu pentru ea ar avea nevoie.C't 0 jLldeeata asen1anatoa. Observarn InsEt ca sLIgar1.. inocenta. alimentatie.titi.i tirziu 0 vom gasi in urma satisfactiei sexuale. so leaga de aIte funetii vitale. este extrem de interesant. Prin analogie eu foamea in general.i pun in valoarea eu toata. facind aeeasta. ('.1 perfect de bine tlli D.. in sensul ca aceasta activitate este conceputa inm. Este destul de dud at faptul di aceia care neaga scxualitatea infantiJi'i nu renunta la 0 cdueatie in accst sens ~i condanma eu cea mal mare sr. cind e1 adoarme satul cu sinnl· mamei in gUTe" ne Infati~eazfi 0 expresie de fericitd satisfactie.. naivitatea drcpturilor lorbiologice ~i dovedesc in fiecare clipa ea. In general. el adoarme din nou ca 0 expresie de beatitudine. "vol cereperlTIisillnea sa introduc in acest SCOD 110tiu11E'21..aS2 ani (En ~dat8. sflr~e9te prin a nu putea sa adoarma fara sa sugB.. pura.. care au lac la sugar. ci -dnaI' pcntr1. libido desemn~~az[\ 'forta. 9i oricine 'il descrie aItfel este acuzat de a saviqi un sacrilegiu.1 a~tivltatilc sexuale ale sugarului of era interpretarii un spatiu nemu.:nuinta :. Acest fapt nn este sufkient ca S3. _acest~\~nLl ser\re$te la u:n 11101ne11t CL::lt decit ca· UI1-111. ea fiind ni~te "c1eprinderi rele". Spllnenl ln acest caz ca.~re te~retic. manifestttrile a ceca 'ce 8j neagiL Pe de alta parte.. s-a ajuns sa fie realmente consideraUi ca ata1'e.viata sexuala. ceca ce este departe de a fi doar 0 atitudine fadla. Cele dlntii manifestari ale sexualitatii. voi ariita acum ceea ce apare ell maXhl1UlJl d~? pr0cizie~ 'atlJl1ci va dnd stueliem viata sexuala a eopiluluL Pentru mul I1mItA cbritate.i daca..ia s. din Dunct de ved. A9a cum :. ei sint abatuti de la aceasta. Primul care a afinnat natura sexualEi a acestui act a fost un pediatru din Budapesta.5-0 risipeasca. se neglijeazi'i activitatea sexuaEi a copilului. dar C~-lrc a11tcrioI' s-(] $i dovedit pcrmeabilJ pentru anumite str:ucturi oniricC'.Obtinern aceste interpretari supunind simptomele 1a a analiza regresiv8.. elr. in speranta utopica de a face ca viata lor sa fie asexuala ~i. adica vlrsta la care prejudecata unei copilarii asexuale S2 aplica cd mai putin este inviHuita la majoritatea oamenilor de ceata amneziel. Persoanele care ingrijesc copiii ~i care l1U cautii nicldeC1JITl sa adopte 0 atitlldine teol'etic~i~ par sa foru1ltleze c1supra accsEle If7i da1. ei i. iar in ~tiinta arc lac pur ~i simplu 0 limitare. Copilul este consider at 0 fiints. pe care n.elati de aceste eonventii. Spre a nu veni in contradictie cu credintele profesate ~i Cll intentiil~ subsecvente. treptat. Celelalte netiuni. iar faptul ca. faptul ca primii dnei sau :. L i n d n e r.i satisfactie se::Kuala~ 11U_all 11evoie de eXDlicatie.11 oeste totctea"llna dispus sD reinceapa ingestia alimentelor. pentru dln:. \1 eti vedca~ :.. cODEnl nn vrea .:cveritate. cum slnt e}[d:talj. ealea spre puritate rEnnine 'inca de parcurs.zie.ii. ne demonstreaza ca suptul ea atare i-·a procurat satisfactie. principalul iJlteres al sLlgarului se refera la . In acest scop Ii se interzic copiilor toate acti'viti'itile sexuale infantile. lasa in:.13. oconclu.. Copiii sint singurii care nu se. eu CDTe S2 manifestr instinetul de absorbtie a 11r2no1. ceca ce nu este dedt 0 pregatire pcntru aceea a virstei de adult. de a se deda la un atentat nelegiuit impotriva sentimentelor eelor mai tandre ~i mal ·sacre ale umanitatii.od diferit.re.1 ac~i1jIlea in SiIIC:. pc care numai cercetarea psihanalitica reu~e~te .rginit. de libido.i peate ~eti seoate' de aici un argument impotriva" mea'.ijloc de seal11Cl CEi procul'a sa-~i disciplineze viicl in aceasta 266 0 "obi:.

anI degaj3. eu ajutorul psihanalizei.~ care nu-i servesc dedt la procm'area placeriL Piirerea noastra este iCil ei a 'inceput prin a tra1 pEicerea cu prilejul ingestiei hrnnei.. Aceasta se leaga indeode sat..isfcic-f~re~::j_ rnarilor trQoui:nte crgan. 0 sllrsa d. corpl~l. li111ba.r-UD lTIod Clutoerotic.:::lra.1r. fata excre267 . incearca 88. legatu. c1 face de l. altar 'Dersoa112.ra cu ingestia hranei} 3e III E?i111 ell e:xcretia_ . Spunind aceasta e1 11-a1' gre~i dtu:.n:. I se i11terzice sa se descotoros:?asca de sale chid ~i CU1U VTea el. idealul niciodata atins al o1'ic31'oi satissexual~ ulterioar~..:d intest1l1al este pentrll ..~cr-t niei Ul1 dez£:[llst 'In. Sprc a 52 obtine din ca t. r21YiarCa a Itli LOLl . Cf'2 ITlai 1113-r2 claritate In.sex~al 81 este iustificata stradui~ta mea " va da 0 idee cit mai eXClcta desim~ impo~tanta acestui prim' obiect intregii cercetclri ulterioare privind obiectele sexuale . datorita exciZOllCloT ale D1l1coaselor . laslnc1 sli S2 Intrevada ill \fiitor COI"lflictc ex:tcriocu~e :.J1egHimit<=itii acestor clesemnari. conditie.~ pl}h~ere -$1 ca..i se ir:c~lca con.i consic1eram plikerea proeurata de actul suptuLLui ca 0 pl.lcere.1 -nTult ~xdl:a~.inlocuind"Ll-l printr-o 1)l'opritI1ui sau corp. 11Ul11c.lcere sexuaUi..i a con·ti:nt-~b.. copilul inceteaza de a l11ai suge sirnd. Ceea (:8 a cu. • gfisinc1 in acest tel drtllTlul care -va sfir~i prin a-I U81a . ll1.~ adic8. l\jl1DS la acest ltJTnea exterioartl Ii aparc..t CiaUci caale sexualitatii infantile. . far a a avea nevoie pentruh aceasta de 1111 condirl aI. deoarece prin acest singur act el 19i satisface doua mari hf2buinte ale Nu Em.atern rcnrezi11ta obled al ii1sti~lctului '.. desprc 1npc care 0 exercita in toate transformarile fii substitutiile in domeniile: cele mai inclep[irtnte ale vietii noastre psihice. slIml l1'.\~inger~a fttnctlllDl este 111G2Cent $1 tre:bll18 la in.-1 dezbarc asocnndU-t impresii dezagreabile.3tt~ E1.-$1 suga degetul tn~~re. el descopel'a p2:.1/~zeindicatiilor vellite din.l1uinta. '.cO: tlD eel 0 forta cliutarii IJlacerii. Afliim 1nfe1ul acesta ca sugarul savi:rgeffte 8ct.1111mzona respectivii e1.. '1..nele de zona erogenc1 :. cit de mare este psihica a acestui act.i il1terioare. Desig1. a earui influenta persista apoi intreaga Actui co C011sta in sugerea sinului matern devine punctul de pIecare a1 intregii activitati sexuale..l uimire aflam. 1 1(1 onal11S:rll . idE'al 1a care aspirE[ imaginatia in mornentele de mare trebuinti"'.U . vom avea inca de discutat asupra . Rclportind aceasta sonde plticore la zona buco-labiali'i.rtile cfeosebit de excitabile ale gerlit3Je. Astfel. dar e[\ nu.l- :racterlstici irnpcrtant-a actului Sllpt1JJ-ui. CODill11 este obligat sa e1 rru . 1a acest~ surse de pl~ce~e.:)t ceca co S8 raporteaza la ascuns.•.ice 9L In pIllS. iar apellli la 0 a dOlla zona a corpului 111tLlreE7tc ~~d '\Sa IIl3. 3i de Dri vatiune. clesem. Va intirzia s-o izoleze de aeeast1i. . El 1110epe S8. fiind silit~sa se c011for~ .1idreas.renunte spontan la aceasta obi:. astfel pLftcerea.1Zia CR e:Lh11i:narea 1Jriru::d . Dadi sugarul a1' fi in stare sii ne impart[[~easca ceca ce s1mte el.ndata elortuTi sa-9i organizezeIn a9ct fel aC::.ctiL1l1i irlclt sf"i din elf~ n1a~{iIrlUln de l)l.i de pu~in.le dcrnrlilrlC(\':-u.. se COlriporta relief esentiale J:nt:. eu :siguranta c(\ ne-ar declara ca suptul la sinul mamei eonstituie actul eel niai important al vietii.i3 NL~I~o~~:e~~~~:~teJ~g:~~~11~:1~~11~i~~2~ ~~P7J~I~~~~n~~l~1. i\~i afl~~~ obiectele in corp . l\jungelTI la cOl~cl1. .1 l'lUi..

pl~ocreaticj. "'I:: desparte de eIe n1.. N-o vom crede in n:.t1 acti\lit:~!t~~a . Tot ceea ce am.01 }"}U . P\lfe in s~nhnb deos~bit de ·l111ndru de ispravile p)= care de acWl ur~narii.1ltatele sale". Ceca ce caracterizeaza. incepeti prin a-I intimida pe ace9ti copii. toatc perversiunile. pentru ca dad...'i. va recomand rezultatele analizei ~i observarii directe a sa fii rauwdor ca 5. deja utilizata de sugar! Ca excremcntele sint 0 substiml2.:m. Cu toate este aid vorba de 0 rel~tie' n{ totul fireasc.i afinn in f'dta dumncavoastra catrebuic vezi lucrurile il9a cum se prezinta cleo Nu vad nici un inconvenient in fCfptul Cd gasiti sllrprinzatoare afinitatea pe care 0 postulez en intre 2[:tivitatea sex1. $i de ce n-ati ~ti ell exista viz1· pentru care derecarea ramine.1 eu u~urintii 9i Ie folose'jte ca un prin "cadou" pcn1:'T!.ptul capului.~!m per versa orice activitate sexuald care.1~titi di 1a 111.Dcstulc\l aceste ororl! Sa pretinzi ea defecarea este a sursll de satisfactie s~x~ala. sexualii a copiluIui cuprinde 0 serle de tenc1inte oa1'tiale care se eXel'citil independent unelede alteIe $i care utilizeaz£. anusul inlocuie. in . dar intelegem prea bine de ce pediatrii 9i pedagogii rXlI vor ~. adid procreatia. Dati-mi voie.!$its<)1-1 dezbare de aceste inclinatii. Intelegeti in acesta Cd linia de c1emarcatie si de cotitura a dezvolt<'irii vieth sexuCile trebuie diutate in subo1'donar~a sa lata de scopurile procr~atiei.1~l\? pc care Ie .1alainfantilii si nerversiunile sexu<:rle. CWal' 9i dupa cati\l \l.:o::rtit dispretului. ceea ce se petrece inainte de aceastil ~otitura.. ca atare. n01 calific.:.· cqpilul "r'e o viara sexuala. fie obiecte e:xterioarc. prin urmare. pe c?r~ Ie socoate ca facind parte din corpul sau. tot ceea' ce S0 . org3. e1 continua sa asupra "eadoull."banilor" vaIoarea pc care a acordase telal' . CR sa va lamuriti nu aveti sa va <lcl:resaticopiilor in9i$i atunci c1nd. tot ceea ce serv0i-?tedoar ca izvo1' de placer€' prime$te nnrea prea putin recomandabil[l de "perversiune" ~i este. rernmtind la procreatie.li" :. SpL1S cu privire 13 -ceIe doua ~i&teme de organe 81' putea Ii camplE'tat tinfnd seama de c01e1a1tc. dad! v-am vorbit de faptele pe care Ie CG2T]porta viata sexuala infantilii. Printre' OrJlal1~I~:.n~12 ~r{} carora Sf? c. Iui..·atlt hompsexU\1li elt . 0 clispretui ? Cit des])re interesul Sl'i"citat de actul defedirii 9i place rea provocata de asistarea la acest atunci cil1d este savil'~it de un aUul.i lwterosexuali.. Lini~titi-vi:L PlJr ~i sirnplu ati uitat di. iar. anusul \111 fel de organ sexual. ei sint lH stare sa vii vorbeasca de acest lucru. . as"Li~ s2xuala a copilului.afara c'itorva vagi indicii.ero~i adulti. 1'e9te placerea ca pe un scap independent de acesta. 0 sun:..>i. l'e'\. Se inte1ege ca nu Vi] trebui sIi. SfHl1i conUnui suma1'a cxpunere aSljnr8 sexualitatii infantile. Ii lipse~te tot ceca ce face diJ1 sexualitate 0 funct1c de· ppcrei'\tie. !ntr-adevar. ati Qbtine nimic de la qin9ii. aceasta nu poate Ii decit de' natura pervers~l. pentru ca daccl Dti face-o njl!. perso~J.. fiind destul de mad.m~nt~l?r sal~. dat faptul ca. aceasta a fost in legatura Cll faptflc de· perversiunile sexllale. Adica dumneavoastrii n1. in vederea DltceY'iJi" fie insu~i corpltl co})ilului.a auda nimic de psihanaliza $i de rez1...este faI)tul ca lor Ie este strain esential al se~ualitatii. Intuiese cl va stfaduiti sa nu ma intrerupeti ~i sa-Ini replica~Jl: .xcrci. pentru toata viata.o1pn~ciaza in mod deosebit. pretipasa.te 1'e"lmente vaginul in raporturile sexqale '? . alta parte. Cit despre c!?lelalte lucruri in care nu sa credeti.a de voluptatl? pl2 r:are ei sint departe (12 .

ea dorinta de a fi barbat 91 ca aceastiS. l:ntrebarea pusa de maustru lui Oedip este. ]a :amiaza In daua. iar seara in trei picioare? Dezleglnd "enigma". oferindu-ne materie pentrll' considerat. Clnd un h'ilai r'i. organul care li procura satisfactia autoerotica..tc. asupra fenomenelor de rezistenta..a de joaca existenta vaginului. In ce-o prive~te pe fetita. asupra n2vrozei sale.. dorintei mcle de anl. adaUg cUeva cuvinte despre cUrlozitatea s2xuaJa a . este primit. Transformarea fetei in femeIe se caracterizeaza in special prin faptul ca aceas.Hle lor organe genita1e.i figureze actiurlca anum. adica as:'Jpra. potrivit prezicerii oracolului. pe acelea ale sexului masculin.E rCf)lriple... De altfel clitorisul indeplineste la oTice fetitA 1'011. existent a.nu fntirzie sa Genpe pri111ul lac.ici. Curiozltatea sexuala a copilului ihcepe a 52 marifesta devrernc.i 0 foarte mare importanta din punctul de vedcre a1 simptorna. ell nClllCI'c:d..til sensibilitate se deplaseaza la timpul potrivit 9i in intregime de 1a clitoris 1a orificiul vaginal.ltci' amenintari care i-au fast adresate antel'ior din cauza excesivei atentii pc.1. m"'> i L .merge diminea1.•• t" •• _ •~ ••. ca 11invidiaza pe baiat ca poseda un asemenea organ.luoscuhi Iegenda tebana privitoare la sfinK.ii ii1fantile ~. fEnd sediu1 unei excitabilitati deosebite. aceste deosebiri neexistind peniru copii.evl"ozc1or. 1<1 oll::l. iar acest interes este eel rnai adesea trezit de teama €goista provocata de venirea pe lume a unul nou copil. Ea este 0 caracteristici'i de baza a sexualitat. pe cIud sfinxul f?i-a bcheiat.. Copilul nu este in58. dodnt3.biecte u~or de expediat.1prapro- de sfinxu1 teban 2) . daCE! recurge 1a un tratament psihanaIitic. e1 incepe prin a nega marturia p1'opriilor sale sinlturi.ei originii copiilor. neputindu-:. care (mai ales baietii) atribuie celor doutl sexe organe genitale. in stare sa rezolve 1.. De altfel onanis:Dul nu face parte dintre acele sJ..cc'pllulm :. Ea nu are ea :?tlnct de plecare deosebi1'ile care separa sexele.1 copiluJui S8 indreapta in primel rind as1..1mimnbi "complexu1 de castratie". ca bebelu'~ii sint adw~i de barza.. probleJllCi de forid a intrcbarii 'pllse '(Not.Ui situat. Intere.tere 13. In cazurile de anestezie zisa sexual a a femeilor. 1) ""- 269 .nisl11ul itdlconstient a1 primei lor copiEirii S1 uina 1:1oIl<. uneori inaintea celui de-al treilea an. ca din aceasta invidie i2 na:..'23..tologiel n.•• ..di ea considera drept un seron de inferioritate absenta unui penis lung vizibiI. :. daca ramine sanatos.tim .-111i scurta cit 111al mult posibil expunevad obligat sa va mai.mismulfortat al pubetUitii l1U aU cunoscut niciodata alt~.a trad). stm5[l de plikere de6It 'pmp. S8 implicii mai tirzfu in nevroza provocata de esecurile triiite in indenlinirea misiunii sale de femeie.1 1a d2Zvoltarea indepcmdentei 5"1('. "ee animal .sul sexual 8. ~i mult limp' dupa pubertate. Oedip ~i-a salvat viata.ie 5e prelunge~te chia•.11 de penis. a carui forma influenteazii aSupra caracteruIui. care 0 acol'dase lnicului sau membru.escopera la sora sa sau la (j tovara:.i di a fiinta omeneasca a1' putea ii lipsiia de un organ c2I'uia atribuie 0 aUt de mare importanti' . Hi-aides \decit S-3T crede. de. Raspunsul 1a lndemina parintilor. l1TIDresia de • "" ".a fl pacallL Cc Cel man cm-:trbule mUlt la 1201ar23.iincepe slH. clitorisul 19i Impotri\'£j .sibilitatea sa.::Te cl1iar si de catre cODiii 111. iatla unii acea. • _ • ~ '~)lt~ll. Mai tirziu e1 se inspairninta Hl fata posibilitatii care se reveleaza :.a In patru picioare. Cade astfel InsL'ipinirea a ceca ce n1. In cea mai Cl. cxbtci persoane care. !Jastreaza intacta S211. daca se imbolnave:..

< Q . Inca $1 ll1a1 tlrzlll a banUl ea orga11ul al l)arbatului indepline$te 1111 1'01 esel1tial in copiilor: d-nI' . CODilul aHa lucrul acosta mai tlrziu 8i izgonestc ba8mo10r exDlicatia ••.i... Cn toatc acestca.aivitatea -sa init...iala.c~. 111 carc~ •.p ora. inceput di na9terea are loc 211US." .. Irl fel·tl~..:'st scop. 8JJ10lJl.a neI'veI'silor $i pe aceea a cOpIiloI'. tiel pc ~~~:'s~~ l~~~l~~~. De lum~ a copU'lor dE t...:'.':'LL ac'eca de evaCl12Ll'P Toti atunci aceastEi ered 10.•... Cu ~lte euvinte.i ll1entille teze1.. dC....: Dac. .a surprin~le . ~ '.. Acum sinteti cauabili sa judecati dadi aceasta extindere este intr-ade\'3. Crescind. .. Ceea ce S2 intelege prin sexualitate in afara psi-.1' nejustificatl Nu am extins' notiunea de sexualitate dedt exact in mc'isura necesara Dentru a uutea include aid viata sexual. Constitutia sa sexuala ineE dezvoltatii iimiteaza facultatea sa do cun~m.'~'1 e}.easta claar 0 .Let l~eCl '~. hanalizei este 0 sexualitate ell toiul restriDse" 0 sexualitate pusa exc11.. acesta a tentatJVEl de vlOlenta. scama Cd 111depline~te un al1umit 1'01 in apariti3 copii1or. ~" .~c: semnificatia 0 exti11dere sexua]2 e:x:ageratEL.nde . Numa'{ Sc' stinge interesul lor pentru acest organ. copilul 1)1 dB.l~ol. p'" S2. intre .ntimpl. cd_z~.'- ea~ pl1:1a 111 Cllp2.s. l1U stabile'7te inlediat 0 legaturi:'i.tere. psihanaliza da 110ti1J11ii de sexllal spre ..1 raraclt In 19noranta 1 . Si cniar cLlca observa pete de ~au r. "o~l.C<.' C'-~~~L~ . .a ::t la C. consumarea unei anumite 0 1l1cmerare brutala : Talsa concC'ptIe S2Q'CB a coitului. aC1Jn1 ITU a urinei.1re s.J.tlle sa~ trece pe Jlnga .. * * .. dupfl care venirea J.i.a (fcciat tatal.s:tLil 11rano...e'de ~11.lndll-se privitoare Ia cauzalitatea sexuala a nevrozelor a sin1pton1~elor.h. pe SCUl't. bereaza de n. . dar inca nU-$i defini acest.Jsiv in serviciul procreatiei. "1'O1~ "~'? S.L '--~~ . ei abandoneaz~l 9i 0 iniocuiesc prin aceea ca ei presupun cd s··a1' na9te lac~ in redescnide in .~tin~t~~\i~~iDcl intr_~~b~i~'~~t~~'~l~~~~~~~~~. St::.~. ~ C!.e ~c]:jeria ~na!:nei~ v. .- F'ara IndoiaLi ca ati auzit Splul..ator L~n ~ct sexual.. atribtii accsttli orgal1 altEi functie decit .11. ceea ee se nume~te viata sexuala normala. Ei mai situ€az:'\ lnlr-e sin1. ~ mai intii ca pelume copiii vin ca urmare a inghitirii 0 data cu alimentele a anumitor sub stante speciale )i ignora faptnl ca numai femeUe potsli fadi capii...a insuficie'nt prin propriile sale mijloace.aceast<'i lJroblem.. . 11 pi'..ll.CfS[ act si 11asterea de noi cDpii. nu am f~ctlt dedt sa-l restit: sfera caI'e-i apartine.:XL u d .t~+.~i-ar face aparitia nOlII nt~scllt.do~'ac1. Se adnilte in domenjul dCDinde .

Chiar daca nu ar fi vorbadedt de perversiuni :."rslLlDIlor anl ajuns 10. p...::: st.iunilor pentru C~)l:ceptia n~aS.. copiii mai mari.. Dar manifestarile sexualitatii oriclt de evidente 0.Ul'd cu 3. Indiferent ca.'iri aricc.litate...i mai mare..tra prirl. Studiul sexualitatii infantile a contribuit la intr-o mElsurj inca :.. Conceptia sa cu privire la etiologia a~a-numitei nevroze nazale reflexe. au exercitat 0 puternica influenta asupra Yntemeietorului psihanalizei.-egal.1' parea 10.at.1tin seama de dezvoltare ~i de relatiile analitice 'lor refuza acestor mal1ifest.tere 1a nid un Echivoe. nu cunoa!?tem in aceasta privini.a Otorinolaringolog berlinez. F 11e s s i). care nu are '" -lIt L' ~"t" pc Clt ImlV.. 10. .">111 lJrnlare. nimeni n-a avut curajul inci't sa Ie claseze in alt domeniu dedt al fenomenelo1' vietH sexuale. socotit de Freud "un Kepler al biologiei". intr-un euvint. 1) 271 .lac. p'lrtieularitatile chimice ale pro~es~lor sexual~.. moc1ificarea notiunii de sexualitate. dO.te denumirea lor general admisa.. \ \ In p'!un\il. care ne-a atras 0 aUt de violenta opozitie.. C1"}teapta sa fIe deseopente. in genul neriodicWltilor de 23 s1 de 28 de zile stabilite de W.ar Ie presupunem.a decit iunede reproclucere.ca ~i "teoria perioadelor". Dll1Jpotnva. A:.tiinta" cu "psihicul". dat fiind faptul ca oriee perversiune constituie 0 negare a scopurilor atribuite procreatiei. pe dnd noi nu putem dedt sa admitem existenta unui "sexual" care nu este "genital".itot am fi p~ deplin autoriz3'~i sa afirmam ea sexualitatea 9i procreatia nu eoincid. Cei care n1.'i va eonving. "genital~'.a cunl 0. car2der sexual :.. ele iae incontestabil parte din sexuo. In . inceput par totu9i a se pierde in vag 9i indeterminat.e8. (Nota tract.XXI DEZVOLTAREA $1 STRUCTURILE LIBIDOULUI SEXUALE Vl11Cl seXllal1t. Am impn-'sia eEl nu a111izbutit s. Nu uitati ea inca nu sintem in posesia unul cdteriu unaafirmarea en ccrtitudine a naturii nim recU{10scut C31'e ~{l he Dermita " scxuale a tiJ1ui f2nomen .ceaSla una. ceJ' ce v-an: n~ chal. ~ " ~~.1tine de con:. VOl aduce con1pletarl.. sint considerate semne de degenerescenta sau alteum.. Pe cind cei mai multi confunda "eon:.).' A :. la. La fel stau lucrurilc eu identitatea pe care unii 0 stabilesc intre "sexual" 9i "ceea ce se raporteaza la proereatie" sau. a:.. despre impo~'tanta pervers. despre care am :.".9 fi dorit s~o .i aratat di ne ofera 0 definitle Drea ingust[l... jar rezultatele convergente furnizate de ambele domenii au fost pcntru noi decisive. lntrezaresc in legatura eu aceasta 0 paralela care nu este lipsita de interes. 1 ~L . recunoscind existenta unui psihic care n1..a cum n2-0 dovede:.. 1\u trebLue credetl ea nUl1ldl pnn stucherea pel'v.. ~int in~a Ioarte cliscutabile . part~culari~ati pe care..i Ie VOl' atribui mai degraba un earadel' neclifcrentiat.tiinta. Criteriile biologice. perversmmle sexuale ale adultilor sfnt un fapt palpabil 9i nu dau na:. noi am fost obligati sa largim notiunea de "psihic".

ii sint nif. in timp ce altii. se transforma cu uE)urin1a 91 in intregime intr-un act pervers. Recunoa~tem 'mai degraba.te in cazul persoanelor adulte.. iar la indragostiti in general excitatia cea inai putemie<'i nu este totdeauna provocata de ol'ganele genitale.i 0 invidie secreta fata eei care Ie practica in feIul aceleia marturlsite de landgrafu1 justitiaI' din celebra parodie Tannhfiuser : "La Venusberg.:citatiei sexllale. dnd s'1nt l:1 apo-· ge-ule}.. 0 int2' . ca nota esentiali'i a perversiunilor consta nu in Ciceeaca ele e1udeaziI scopu1 sexual. e1 $i-a uitat onoarea 9i datoria ! . pentru ca d cansta din contopiretl celor doua zone bucale era gene. .aetului sexual. Chiar $i sarutu1 poate fi calificat drept aet pervers. Sarutul.Vai! n1.1U$ca partElleTll1. Am putea multipliea 1a inf1nit asemenea constat:'iTi. nu slntem mai putin obligati sa ne inclinam in fata observatiei potrivit carda .i. Ceea ce. sint obligati sa reprime in ei in..>i se opune studierii lor 9tiintifiee: S-ar zice ca oamenii 'lad in perversiuni ceva nu numai dezgustator. Ar fi absurd sa excludem din categoria normalilor si sa considertlm perverse persoanele care prezinta aceste inc1inatii izol~te. in locul celor dOLiaorgane sexuale opuse. Inerg pina la a-~i ciupi ~i lJ. de orgasm $i de emisiune de sperma... perver..de-a face ell procreatia. Este de artfel u$or de constatat ca El explora cu privirea si a palea obiedul constituie pentru unii 0 cOnditie indispensabila a placedi ~exuale.. doresc sa mai adaug urmatoarele.ii 0 emisiune de sperma. cum se intimpla nu raroori.>te nu este decit £o1'111a15 ::?i lipsita de ratiuni profunde. in ciuda oricarei bizarerii a obiectului . rlLSa m1 se pare ca trebu1e sa vedem cauza in faptul c:5. ci mai curind in caracterulexclusiv viatii. hi pofida oricarei disereditari $i a abisului prin care S2 inceard"i separarea 1m' de activitatea sexuala normala. nimeni Eu-l respinge ca fiind pervers. fire:.csc foarte aspru satisfactia pe care 9i-o procura cu atlta dificultate. pe seena e1 este ca 0 expresie voalata a .1 noua ill 8-ar intimpla asta !II In realitate. CU111 se explica faptui ca acest argument inca nu ~. este faptul de actul satisfaetiei sexuale comporta eel mai adesca un orgasm eompid :. perversiunile sexuale sint obiectul unei proscrieri deosebite. Dar c1ac.>tebieti damnati care ispa. In masura in care actiuIlile acestea nu inten/in in s~vin. ci 91 monstruos $i primejdios. Intre altele..i viata sexuala normalil implica cut are sau cutare trasatura de penlcrsitate.l existenta perversiunilor sexuale aduce in aceasta privinta un argument hotaritor.ocuiese organele genitale prin altele sau ca prezinta 0 diversificare a obiecS1 invariabil 21 acestor detului. Cu tocte acestea..i scopului sau. care ~ repercuteaza asupra teoriei f.? putea spune. Cll 0 chritate din ce in ce mai mare. fiind inlccuite de fenomene carora nu Ie putcm atribui totdeauna eu certituain2 un caracter sexual.>i ca problema n-a fost rezolvata demult? Nu v-a. cd ini. ci de 0 alta reghme oarecare a corpului partenerului. face din activitatea perversa un comportament incontestabil sexual.. Identitatea despre care ni s€ vorbef. de care se tem sa nu fie dU$i in ispita in fond. dimpotriva.i-a f2cUt remarcata forta f. la copE orgasmul $i emisiunea de sperma nu sint totdeauna posibile.caracter care Ie face incompatibile cu' actul sexual in caEtatca sa de conGltle a procreatiei. Spre a comp1eta ceea ce am spus ell privire 1a importanta perversiunllor sexuale.irea actului sexual dedt ca 0 pregatire saU co. dnd este aUt de intens incH se insote$te.

a. 1ntr8 scopurile lor sexuale. fiecare In 1110d il1clepencleIlt ~i f<-lr(~i a sc 273 .. toate manifestarile sale tinzind spre acela9i scop. Acestea ar fi cazuri de infantilism sexual mai dedt perversiuni. tin sa va atrag atentia asupra ul1ei importante diferente care exista intre acestea.. intre sexualitatea normal a 9i sexualitntea perversa nu exista deosebire decit aceea care corespunde deosebirii care exista intTe tendintele lor partiaie dominant8 :. (K:. Din aceste fapte rezulta in chip e\<i'~nt ca se.i.a cum sint acL~ st. nu s-a putut forma dedt dupa ce a eliminat ca inutilizabile ur:de din aceste elemente preexistente 9i a conservat aUele. scopul procreatiei..2 pur . una din tendintele sale partiale devenind in general dominanta. 404 ur. deriva din cea intantila.oordona unui nou scop. Exista de alttel cazuri de sexualitclte perversa care prezinta 0 asemsnare mult mai mare cu sexualitatea inrantili'i.'vcrsiuni. nici organiza1'e. Lipsa de cent1'are 9i existenta acesteia 58' . $i ati respinge obiectia pe care 2c$ putea-o extrage din existenta perver18 ". in sensul ca numeroasele tendinte pa1'tiale i:. Din acest punct de vedere. sexualitatea infantila.doar cu 0 descricre fiziologicd.nlILresc clici scopllrile lor. cea pc'rversa ~i cea normala. Loate tendintele partiale bucurindu-se de acelea~i drepturi. Se paate spune ca. dovedesc numai ca e1 :. in lumina lor. se manifesta excluzindu-le pe cele1alte sau subordonindu-le propriilor sale intentii. pentru a intreprinde.:-auta plikerea pc care 0 poate trai prin intermediul anumitor o1'g8. ati evita lezarea sentimentelor auditorilol' s1 cititorilor dumneavoastra prin atribuirea unei vieti scxuale copiilor ~bia la viata". spre a Ie sL'. singura deosebire privind grupul care a reufilt sa acaparcze pute1'ea. fiecare cautindu-. exist a o tiranic bine organizata. Dupa aceste preliminarii putem aborda discutal'ea unei teze care ni se va prezenta negre9it..1 simplu cd la sugar se observa aoctivltati care. aeeea pe care 0 d21acuplarea. Dar lni-a'~i putea spune cum :. Dimpot1'iva.eropriu.?tului saU acela al retinerii excrementelor. c. nu prezinta . multumindu-va .~..no? Sustinind aeeasta. Desigu~. mai ~.ide ce aceastEi pIdcere locala.x:ualitatea normala este produsul a ceva ce a existat inaint20 e1 f-liC2.i2 care desparte sexualitatea eoordolla eu celdaHe.11iC1 centralizare. Sexualitatea perversa est". considorata in ansalTlblul ei... nu est2 decit placerea care insote~te activitatea organelor sexuale.:i cauta placerea prin intermedini cutarui sau cubirui organ.cd.rl'~·.. cind sexualul $1genitaiul coincid $i se confunda. Lnainte de a utiliza cun09tintele pe care Ie-am dobindH referitor 1a m:'. Se intelege ca prano1'mala de sexualitatea perversa este 'Carte acoperita de ade de acest fel..i ir:. aUt in cadruI uneia cit ~i a celeilalte.)corda in chip firesc cu faptul ca cele doua sexualitdti. indiferenta 1a inceput. nu ati Sp~:.i care nu devin sexuale dedt Jl1ai tirziu? De Ct'. prin urmare. nu am nid 0 obicctie' impotriva posibide .tare ulterio8.. a sexualitatii infantile. 0 noua cercetare. dcest caracter sexual incontestabil din fazcle de dezvoJ.1'o? Sintorn noi mai bine .'i. in general perfect centralizata. Ni se va spune: "De ce va ineapatinati sa numi~i sexualltate aecle manifestari ale copilariei pe care Ie considerati ehiar dumneavoastra nedefinite . nu uit ca pliicerea eoa mai intensa.i mai complet informati asupra "placeril locale a organoIor" dedt asupra sexualitatii ? Imi yeti raspunde in privinta earacterului sexual ca apare toemai atunci cind organele sexuale inc2p a-'ii indeplini J'oiul.r fi injust sa Ie califidim drept pervershmi. care adesea este unic.i placerea pe contul sau .profllndat.

l..i"-_~~--' •. 1'eplicindu-mi di finalitatea majoritatii perversiunilor cOTlsta in obtinerea o1'gasmului genital... l1U yeti c1..i nu-i de mirare ca analiza noastra regresiva ajunge..r. organele ~ lv'<rir. Inca 0 remarca. A. Treceti 'in feltil acesta p1'ocreatia pe planul al doilea.ii care releva ca organele genitale.rea de "sexual" la activitai..iitii a cotiledoanelor? Este ceea ce facem noi. pur l?i simplu.ile din prima copilarie in cautarea pliicerHor locale. pe care Ie poate procura cutare sau cutare organ.tre~uie calif1cate drept sexuale sau daca. de exemplu). din punet de vedere biologic. Ineepind ell aceastii virsUi. sexuale.ica difereni.. Cit desp1'c fa:ptul de a . se intimpla adesea ca fenomenele de excitai..i nedefinite din prima copilarie. Convinl?i asHel ca nu mai raJ'TL'Je nimic de adaugat pentru a caracteriza ceea ce numiti dunmeavo2stra sexual. Dar in cazul acesta divergentele ('are ne separa 'Sint mai putin mari decit credeti: noi privim organele genitale. de asemenea.prl:i nD rn""+". ajungind la acest mod de a vedea lucrurile prin intermediul datelor de natura incontestabil sexuala pC' Care ni le-a furnjzat analiza simptomelor.la a copilului nu mai poate fi tagaduiti'i. Acestea din urma par lipsiite de importanta $i sint identice.•.ipe celelalte organe.organke . ca din aceasta nu rezuWi ci:"l activitatile CDpiilar orientate spre diutarea placerii ar fi. yeti fi obligati sa-mi unnati exemplul l?i sa extindeti denumi.. care au ca scop pla-cerea.1 0 placere de 0 natura diferita. dad veti tine seama ~i de unnatoarele doua considerente..a. Intr-adevar.. cum aT £i marul :. viata sexua.tiga mare lueru in favoa1'ea afirmatiei dumneavoastra ell privire 1a purit3tea sexua1a a copilu1ui. Dar daca' ace. Ce faceti insa cu mnTJ€roasele observai. ·'-I. .itor p> zitia.ie..siunilo1'. cu toate ca p1'intr-un aIt mijloc aeclt acuplarea organelor genitale. sa admitem ca aceasta dife1'enta exisia deja 1a embrioni. luati un caz analog.C1tea pornind de la individul vegetal complet format . in pofida aparcntei identit. Totu$i.. 5211zatiile genitale asupra altor zone ale corpului. pot Ii inlocuite de aite organe. chiardaca yeti 1'eu5i sa ma convingeti ca exista nlotive serioase spre a nu considera drept sexuale activitati1~ sugaruh1i. ca in sarutul normal. spre a acorda primul . ca :. incompatibile cu pe1'versiunile. in cursul dezvo1tarii? Nu este mai coreet...i sfiqind cu embric:nul initial care n