Secţiunea I

CURSURI
Facultatea De Stiinte Departamentul de Ingineria Mediului si Stiinte Ingineresti Aplicate Specializarea: Ingineria Mediului Anul de studiu: III Disciplina: Alimentari cu apa si canalizari Titular de curs: lect.univ.dr. Marinescu Cicerone Nicolaie

UNITATEA DE INVATARE II ALIMENTĂRI ŞI CONSUM DE APĂ

Cuprins: 1.1 Introducere 1.2 Competenţele Unităţii de Învăţare 1.3 Conţinutul Unităţii de Învăţare 1.3.1 Proprietăţile apei 1.3.2 Calitatea apei 1.3.3 Apa potabilă 1.3.4 Apa industrială 1.3.5 Necesar şi cerinţă de apă (determinări) 1.4 Îndrumar pentru Autoverificare

1.1 Introducere ELEMENTE GENERALE Apa are proprietati fizico – chimice neobisnuite fata de alte lichide. Comparativ cu lichidele obisnuite care devin mai dense cand se racesc, apa isi atinge densitatea maxima la temperatura de 4 grade Celsius. Sub, dar si peste aceasta temperatura, apa are o densitate mai redusa. Acesta este cauza pentru care, de exemplu, marile si lacurile ingheata de la suprafata in jos, iar gheata pluteste pe apa. Deoarece gheata este mai putin densa decat apa lichida, iar apa ingheata de la suprafata in jos, a fost posibil ca si in perioada glaciara viata sa persiste in adancurile oceanelor, acesta fiind izolata de frig.Daca acest comportament al apei ni se pare banal pentru ca ne-am obisnuit cu el, merita mentionat faptul ca aproape toate celelate substante chimice sunt mai dense in stare solida si ingheata de la fund spre suprafata. Formarea solurilor se leaga tot de densitatea apei si reactia acesteia la variatiile de temperatura. Stim cu totii ca apa isi mareste volumul la inghet. Atunci cand apa din interiorul unei roci ingheata, creeaza o presiune uriasa in interiorul acesteia si, in cele din urma o sparge, sfarmand-o in bucati. Astfel, isi aduce apa “contributia “ la formarea solurilor.

1

1.2 Competenţele Unităţii de Învăţare Sunt subsumate următoarele obiective: - cunoaşterea proprietăţilor fizice şi chimice ale apei. - cunoaşterea calităţilor apei. - clasificarea tipurilor de necesar şi cerinţă de apă. 1.3 Conţinutul Unităţii de Învăţare 1.3.1 Proprietăţile apei

Apa are capacitate termica ridicata, cu impact crucial asupra vietii. Datorita acestei proprietati, organismele vii, compuse in cea mai mare parte din apa, pot sa isi regleze temperatura corpului. Oamenii trebuie sa isi mentina temperatura intre 36,1 si 37,8 grade C. Si acest lucru este posibil intrucat aproape 70% din masa corpului uman este apa. De vreme ce capacitatea apei de a acumula caldura este neobisnuit de mare, chiar si in conditiile in care temperatura exterioara se modifica, schimbul de caldura intre corp si mediu nu duce la diferente majore in temperatura organismului. Acestei calitati i se datoreaza si stabilizarea temperaturii apei oceanelor. Capacitatea termica a pamantului este mult mai mica decat cea a apei. Astfel , temperatura apei in oceane variaza mai putin decat cea a suprafetei uscate.Temperatura in oceane poate fi intre -2 si 35 grade C, in timp ce pe continente se inregistreaza variatii de temperatura intre -70 si +57 grade C. Apa reuseste sa transporte caldura mai usor decat oricare alt lichid cu exceptia mercurului, ceea ce face ca temperatura sa fie aproximativ aceeasi in diferitele parti ale organismului. Aceeasi proprietate a apei este responsabila si de metinerea relativ uniforma a temperaturii pe verticala, in oceane si lacuri. Apa are tensiune superficiala ridicata care explica de ce insectele pot merge pe apa sau cum se formeaza picaturile si de ce apa se poate ridica prin trunchiurile copacilor, sfidand legea gravitatiei. In stare naturala, apa nu este un bun conductor al electricitatii, dar mai bun decat alte lichide datorita ionizarii proprii si anume abilitatea de a reactiona si a forma ioni de hidroxid OH- si hidroniu H3O+. 2

Din suprafata totala a pamantului.. Apa este o resursa naturala esentiala cu rol multiplu in viata economica. cu un atom de oxigen la baza si doi de hidrogen la cele doua varfuri.. Valoarea productivitatii marilor si oceanelor se apreciaza ca fiind intre 0. apa de mare. km2. Ca si aerul.000 km3. adica 70. Asta explica totodata si capacitatea ridicata de acumulare a caldurii. Aceasta asa-numita “legatura de hidrogen” este cauza pentru care apa are o temperatura de fierbere inalta si un punct de evaporare ridicat.5 gr/mc/zi. deoarece ruperea legaturilor de hidrogen necesita energie in plus. Astfel. de solidificare respectiv de fierbere la presiune normala. ceea ce inseamna circa 0. Consumul de apa ce revine pe om/zi variaza intre 3 litri.002% din total. apa Oceanului Planetar ocupa 361.07 mil. care formeaza Oceanul Planetar. ½ H H2O Se formeaza doua legaturi covalente polare O-H. dar circa 97. H:O:. ea constituie factorul principal al mentinerii vietii pe pamant. Apa are o molecula unica.. Peste 2/3 din supafata terestra este ocupata de mari si oceane.2% este constituita din apa marilor si oceanelor. H¾O:. apa raurilor si izvoarelor. atomii de hidrogen incarcati pozitiv vor atrage atomii de oxigen incarcati negativ. Molecula de apa este polara.37 mild. 3 . H . Omul dispune numai de apele de la suprafata solului – adica de aproximativ 30. Apa este cea mai raspandita substanta compusa si reprezinta trei sferturi din suprafata globului terestru. in doua molecule de apa apropiate.km2. Molecula de apa este covalenta polara.Multe din aceste proprietati neobisnuite ale apei pot fi explicate prin felul in care moleculele de apa interactioneza intre ele.8%. este un dipol. 2 2 4 1H: 1s1. in zonele aride ale Africii si de 1. 8O: 1s 2s 2p . b) Propietatile fizice ale apei: Stare de agregare Culoare Incolor(in straturi groase este albastru) Miros Gust Pt Pf Densitatea la 40C Conductibilitatea electrica Lichid Inodor Insipid 00C 1000C 1g/cm3 Isolator Cele doua temperaturi extreme ale apei. km3 de apa.045 litri la New York. Apa pura se obtine din apa naturala prin distilare repetata in conditii in care sa nu poata dizolva gaze din aer sau substante solide din recipientele in care este conservata. Terra este supranumita si “planeta albastra” datorita acestui fapt.10 mil. a) Structura moleculei de apa. in forma unui V. In natura apa urmeaza un circuit. etc. Oceanul Planetar constituie baza vietii pe Terra si genereaza negentropie in ecosfera. Se estimeaza ca planeta dispune de 1.1 – 0. . constituie 00C si 1000C in scara Celsius. evaluata la 510. Se poate vorbi despre apa de ploaie. Polaritatea este data de combinatia de un atom de oxigen in varful moleculei cu incarcatura negativa si doi atomi de hidrogen incarcati pozitiv.

Apa in stare de vapori este formata din molecule libere (n= 1). Moleculele care s-au asociat la un anumit moment se pot desprinde pentru a se asocia din nou: nH2O == (H2O)n HHH -----: O – H -----: O – H -----: O – H . mai mult slaba decat legatura covalenta si nu implica punerea in comun de electroni. Na + H2O = NaOH + 1/2H2 Magneziul reactioneaza cu apa la cald sau in stare de vapori: Mg + 2H2O = Mg(OH)2 + H2 Aluminiul este atacat de apa numai daca este curatat de stratul protector de oxid: 2Al + 6H2O = 2Al(OH)3 + 3H2 Fierul inrosit reactioneaza cu apa in stare de vapori si formeaza oxid feroferic (oxid al Fe II si Fe III): 3Fe + 4H2O = Fe3O4 + 4H2 4 . calciu. . oxizii acizi. . d) Actiunea apei asupra metalelor: Metalele: potasiu. nemetalele. cazanele..Apa prezinta o serie de propietati de celelalte hidruri ale nemetalelor vecine in sistemul periodic. . Majoritatea lichidelor isi maresc volumul de solidificare. aceasta presupune existenta a doua legaturi de hidrogen. . Ea poate fi descompusa la peste 10000C sau cu ajutorul curentului electric: 2H2O = 2H2+ O2 Apa este foarte reactiva din punct de vedere chimic. Apa este lichida intr-un interval mare de temperatura (00C si 1000C). Aceste propietati se numesc “anomaliile apei”. sodiu reactioneaza violent cu apa.9982 Cauza anomaliilor densitatii este gradul diferit de asociere moleculara. Legaturile de hidrogen se realizeaza intre moleculele care contin hidrogen legat covalent de un element puternic electro negativ care are volum mic si electroni neparticipanti. Asa se explica de ce se sparg conductele. Ea reactioneaza in anumite conditii cu metalele.9998 4 1. Prin inghetare apa isi mareste volumul cu 9%.9991 20 0. la rece. La inghetare se formeaza o a doua legatura de hidrogen la atomul de oxigen. cu unele saruri. motiv pentru care gheata are o structura afanata care determina cresterea volumului si scaderea densitatii.0000 10 0. Densitatea apei variaza in functie de temperatura: t0 C r (g/cm3) 0 0.9997 15 0. Se stie ca la +40C apa are rmax= 1 g/cm3 ceea ce se datoreaza faptului ca apa este formata din (H2O)2. oxizii bazici. Aceasta anomalie este atribuita asocierii moleculelor de apa prin legaturi de hidrogen. c) Propietatile chimice ale apei: Experimental s-a demonstrat ca apa este o combinatie chimica foarte stabila. cu formare de hidroxid si degajare de hidrogen. Legatura de hidrogen este electrostatica. sticlele cand ingheata apa in ele si de ce se crapa pietrele de ger.

Sa nu contina materii straine in suspensie sau germeni patogeni. Una dintre reactiile cu importanta practica o constituie stingerea varului. mercurul. reactie puternic exoterma. 5 . In organism apa intra in compozitia organelor. Reactia are importanta industriala: C + H2O = CO + H2 f) Actiunea apei asupra oxizilor: Apa reactioneaza cu oxizii metalici solubili cu formare de hidroxizi. Atacul este mai puternic in prezenta oxigenului si a dioxidului de carbon. argintul nu sunt atacate de apa sau de vaporii acestuia. Mn. mentine constanta concentratia sarurilor in organism si.Plumbul. denumit gaz de apa. substanta organica utilizata la sudarea si taierea metalelor in suflatorul oxiacetilenic: CaC2 + 2H2O ® HCºCH + Ca(OH)2 + Q g) Importanta apei pentru viata: Apa are un rol esential in intretinerea vietii. evaporandu-se pe suprafata corpului. La dizolvarea dioxidului de sulf in apa are loc si o reactie chimica din care rezulta o solutie acida. Sa aiba temperatura cuprinsa intre 70 si 150C si sa nu varieze mult in timpul anului. Sa nu contina azotiti sau sulfuri. cu exceptia micilor cantitati de Fe. Apa contribuie la fenomenele osmotice din plante si are o deosebita importanta in procesul de fotosinteza.. apa potabila trebuie: Sa fie limpede. tesuturilor si lichidelor biologice. cuprul. incolora. CaO + H2O = Ca(OH)2 + Q Hidroxidul de calciu obtinut este relativ putin solubil in apa si de aceea la stingerea varului se obtine asa-zisul lapte de var. Al. In conformitate cu STAS 1342-1950. saruri metalice precipitabile cu H2S sau cu (NH4)2S. e) Actiunea apei asupra nemetalelor: Clorul in reactie cu apa formeaza apa de clor: Cl2 + H2O = HCl + HclO HclO = HCl + [O] Trecand un curent de vapori de apa peste cocs(carbon) la temperatura de cel putin 10000C se formeaza un amestec de monoxid de carbon si hidrogen. Substantele dizolvate raportate la un litru trebuie sa se incadreze intre anumite limite. ia parte la reglarea temperaturii. acid sulfuros. aurul. fara miros sau gust deosebit. Unele metale se corodeaza in prezenta apei. Sa contina aer si CO2 in solutie. care reprezinta o suspensie finade Ca(OH)2 intr-o solutie saturata de hidroxid de calciu. Ea dizolva si transporta substantele asimilate si dezasimilate. Fara apa nu ar putea exista viata. Apa Potabila se deosebeste de apa distilata. SO2 + H2O = H2SO3 Reactia cu carbidul sau carbura de calciu la CaC2 duce la formarea acetilenei.

- Sa nu contina NH3 sau fosfati care pot proveni prin contaminarea apei cu substante organice in prutefactii si nici metan. Proprietatile electrice ale apei Conductivitatea electrica (inversul rezistivitatii) a apei masoara capacitatea ei de a conduce curentul electric. datorita efectului dipolilor moleculari. un animal cu o masa de 60 kg produce in 24 de ore o energie de circa 2500 kcal.3. Proprietatile optice ale apei Apa este transparenta lasand sa treaca lumina vizibila si nu absoarbe efectiv in aceasta zona de lungimi de unda decat atunci cand se gaseste in straturi groase (zeci de metri in lacuri sau mari).2 Calitatea apei Apa care este potrivita consumului se numeste apa potabila. fapt care se explica tot prin energia necesara ruperii legaturilor de hidrogen. situat la 1 cm distanta si intre care exista o diferenta de temperatură de 1ºC. Este de obicei colectata la izvoare sau este extrasa din puturi artificiale. Constanta electrica relativa (permitivitatea electrica relativa) este mult mai mare decat la celelalte lichide. Caldura specifica a apei(c) este cantitatea de caldura necesara pentru a ridica temperatura unui gram de apa cu un grad (c=1 cal/g). Alte surse de ape sunt ploile si apa din rauri si lacuri. Conform standardului din tara noastra. Caldura (latenta) de vaporizare (L) este cantitatea de caldura necesara unui gram de apa ca sa treaca din starea lichida in starea de vapori. Si aceasta are o valoare mai mare (581 cal/g la 37ºC) fata de alte lichide. Rezulta clar importanta deosebita ce o prezinta pentru organismele vii metinerea constanta a temperaturii corpului (homeostazia termica) prin procesul de termoreglare. De asemenea. 6 .Proprietatile termice al apei sunt fundamentale pentru a se intelege rolul apei de regulator termic al organismului. Caldura specifica mare a apei explica inertia termica a ei. pentru ca apa sa fie potabila sestorul nu trebuie sa depaseasca 1ml/m³. Apa de suprafata trebuie insa purificata inaintea consumului de catre om. Conductivitatea electrica a apei este foarte mica datorita slabei disocieri a apei in ioni. Conductivitatea termica reprezinta debitul termic (cantitatea de caldura care se propaga in unitatea de timp) intre doua puncte ale unui conductor cu sectiunea de 1 cm. Organismele vii nu pot tolera temperaturi interne mai mari de 40ºC caci proteinele incep sa se denaturizeze. viteza reactiilor chimice ar creste considerabil. Acest fapt permite dezvoltarea vietii in mediul apos. Proprietatile termice ale apei Activitatea metabolica ncesara mentinerii vietii produce energie in special sub frma de caldura. Apa este opaca pentru radiatiile infrarosii si absoarbe moderat radiatiile ultraviolete. Apa este una dintre substantele cu cea mai mare caldura specifica datorita structuri ei moleculare cvasicristaline. Acest efect este marit de asocierile dintre molecule prin legaturile de hidrogen. Conductivitatea termica a apei este mult mai mare fata de cea a constituentilor orgnici. Purificarea implica indepartarea substantelor nedizolvate sau dizolvate. 1. Presupunand corpul animalului un sistem izolat avand caldura specifica apropiata de cea a apei (1 cal/g). Astfel. precum si a bacteriilor periculoase. Daca organismul ar fi un sistem izolat temperatura ar creste foarte mult peste limitele normale. corpul si-ar mari temperature cu peste 40ºC.

transparenta .totusi au din punct de vedere sanitar.inodora .Probleme ce pot aparea cu privire la imrautatirea calitatii apei sunt in afara de o sursa necorespunzatoare si instalatiile de apa ce nu corespund din punct de vedere igienic. cu un gust placut.determinarea duritatii totale a calciului si magneziului. Mirosul apei este legat de asemenea de prezenta in exces a unor elemente naturale sau provenite prin purificarea apei.poate duce la excluderea folosirii apei respective.In primul rand influienta lor asupra utilizarii apei este hotaratoare . 7 .determinarea alcalinitatii si aciditatii. pentru indepartarea materiilor nedizolvate. Gustul apei este dat de continutul in substante chimice si in preimul rand de sarurile minerale si de gazele dizolvate (oxigenul si bioxidul de carbon). 1. .relativ insipida. tratarea cu clor si fierberea pentru uciderea bacteriilor periculoase. microflora saprofita sa fie limitata strict la un numar foarte redus.Cele mai folosite metode sunt: filtrarea cu nisip.determinarea de Ph. Gustul si mirosul apei pot servi si ca indicatori de poluare a apei.Aceste proprietati pot fi determinate cu ajutorul analizei fizico-chimice a apei. Apa trebuie sa nu contina substante chimice organice sau de alta natura peste limita maxima admisibila de standardele obligatorii. O apa potabila de calitate buna trebuie sa fie rece ( 5º ). Distilarea indeplineste toate cele 3 sarcini. Excesul sau carenta unora dintre aceste componente poate imprima apei un gust neplacut(fad . saruri de sulfati ). Concentratia de minerale stabileste duritatea apei. Conditiile de potabilitate ale apei sunt urmatoarele: .determinarea fluorului. .determinarea turbiditatii. fixarea oxigenului dizolvat si a hidrogenuluisulfurat .o valoare deosebita.determinarea clorului rezidual. Exista si tehnici mai avansate.determinarea fierului.3.3 Apa potabilă Apa folosita de om trebuie sa intruneasca anumite proprietati organoleptice fizice si chimice. unele determinari se fac la locul de recoltare .determinarea fosfatilor a oxidabilitatii a formelor de azot.salciu.adica gustul si mirosul apei. cu un continut mediu de substante minerale ( carbonati de calciu.a manganului. Atat gustul cat si mirosul apei.ca si din unele transformari la care sunt supuse in apa anumite substante chimice mai ales poluante. sa aiba compozitie acceptabila in saruri de calciu care imprima asa-numuta duritate a apei. a suspensiilor.dulceag). incolora si inodora.a bioxidului de carbon liber si agresiv.amar. precum osmoza inversa. a durabilitatii temporare . Duritatea apei se exprima in grade germane si este cuprinsa intre 10 si 20 grade germane. desi au ca principala caracteristica un mare grad de subiectivitate .incolora .astfel: .determinarea reziduului. Proprietatile organoleptice ale apei sunt reprezentate de acele caracteristici care impresioneaza organele noastre de simt.In acest sens . determinarea temperaturii.. magneziu.miros).determinarile organoleptice (gust. sa fie lipsita de microorganisme patogene si relativ patogene.

unde se stie ca temperatura este constanta.)”initiat prin Prgramul Natiunilor Unite.in tarile sarace mor anual circa 15 milioane de copii in varsta de pana la 5 ani.prin care s-au initiat o serie de actiuni pentru ameliorarea situatiei existente si promovarea calitatii apei inclusiv a celei din mari si oceane.paralel cu variatia temperaturii aerului .aducand decalajul si asa enorm intre bogati si saraci.M. In tara noastra ca in toate tarile lumii . Contradictia dintre tarile bogate si cele sarace se reflecta in acest element vital alvietii si dezvoltarii care este apa .recomanda urmarirea continua a 62 de caracteristici ale apei potabile.Varitia acestei temperaturi insa .Apa potabila nu trebuie sa aiba miros caracteristic si trebuie sa aiba un gust placut.E.N.U.In caz contrar apa poate prezenta subtante poluante care sunt daunatoare sanatatii.La Stokholm in anul 1972 a fost prima conferinta mondiala pentru protectia mediului inconjurator iar ONU a lansat “Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator”.S. conchide ca principala preocupare a societatii in prezent si in viitor va trebui sa fie reprezentata de evitarea sau limitarea poluarii apei ca prima actiune de mentinere a actualelor surse naturale ale omenirii.De aceea O. 8 .75%dintre locuitori nedispunand de instalatii sanitare cu minim de igiena.Chiar si temperatura apei poate fi un indicator indirect de poluare .mai ales pentru apele subterane . Astfel s-a constatat ca datorita consumului de apa nepotabila .indica existenta unei comunicari cu exteriorul si deci posibilitatea de patrundere in sursa de apa a poluantilor din afara. Astazi exista o preocupare continua la nivel national si mondial de inbunatatire continua a calitatii apei potabile.Prezenta substantelor poluante in apa poat fi evidentiate prin culoare apei.exista legi speciale in lupta impotriva poluarii apelor . Planul mondial de supraveghere a calitatii apelor face parte din “Sistemul mondial de supraveghere a mediului inconjurator (G. prevede urmarirea calitatii apelor prin trei categorii de parametri: a)parametri de baza-temperatura -pH -conductibilitate -oxigen dizolvat -colibacili b)parametri indicatori ai poluarii persistente: -cadmiu -mercur -compusi organo-halogenati -compusi organo –metalici -uleiuri minerale c)parametri obtionali: -carbon organic total -consum biochimic de oxigen -metale grele -arsenic -bor -sodiu -cianuri -uleiuri -streptococi In toate tarile dezvoltate controlul poluarii apelor constituie o preocupare permanenta.deoarece calitatea apei contribuie la sanatatea natiunilor.iar normele Comisiei Economice Europene (C.In unele tari din vestul Europei se urmaresc 45 de indicatori referitor la calitatea apei .)aprobate in 1980.Dupa statistici recente in tarile sarace 3 din 5 persoane au acces la apa potabila .E.C.

. iodului.ph-ul apelor rezidualepoate fi acid sau alcalin si constituie o cauza a perturbarii echilibrului biologic al bazinului receptor. -sa fie usor de manipulat. Suma celor doua duritati formeaza duritatea totala . cazane. pamant cu infuzorii. Apele moi sunt incriminate de producerea unor afectiuni cardio-vasculare. sa nu prezinte pericol pentru cei care le manipuleaza. fierberea distilarea. Metode de laborator utilizate in dezinfectia apei Poluarea microbiana a apei are drept consecinte transmiterea hidrica a unei mare numar de boli infectioase .exprimarea duritatii se face in grade germane. 9 . de cele mai multe ori cu caracter epidemic. antracit. bromului. -sa fie cat mai economice. filtrare prin nisip. conducte si/sau impiedica o buna fierbere a legumelor. sedimentarea simpla sau dupa prealabila coagulare. -sa nu lase in apa substante cu actiune nociva asupra consumatorilor. Pentru determinarea ph-ului apei se folosesc metode colorimetrice sielectrorimetice. cu sapunul dau saruri insolubile fiind neeconomice. la fierberea apei sarurile in exces se depun pe vase. data de bicarbonatii de calciu si magneziu prezenti in apa si duritatea permanenta sau necarbonata data de celelalte saruri de calciu si magneziu (azotati.bicarbonatilor si carbonatilor. a ultrasunetelor.apele dure au ph-ul mai ridicat comparativ cu apele moi. Mijloacele chimice de dezinfectare a apei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditi pentru a fi corespunzatoare: -sa fie eficiente. cloruri. La noi in tara. permanganatului si alte asemenea substante. -sa nu modifice calitatile apei si in primul rind cele organoleptice. El are mare importantai n caractizareas anitara a unei ape. toate insa cu eficienta limitata . sulfati.cat si prin mijloace chimice. . fosfati etc). determinarea duritatii va consta din determinarea concentratiei acestor ioni. s-au elaborat diferite metode de reducere a germenilor ca. duritatea se exprima in grade de duritate care pot fi grade germane (1 grad = 10 mg CaO) sau grade franceze (1 grad = 10 mg CaCO3).Ph-ului apei Ph-ul apelor variaza putin fata de ph-ul neutru datorita prezentei CO2 . Dezinfectia apei se poate realiza atat prin mijloace fizice ca utilizarea radiatiilor ultraviolete. In vederea inlaturarii acestui pericol. Duritatea apei Duritatea apei este data de prezenta tuturor cationilor din apa in afara de cationii metalelor alcaline. ca folosirea clorului si a compusilor sai (substante clorigene ). Duritatea excesiva a apei are implicatii de ordin economic. Apele dure sunt neplacute la gust. impiedicand desfasurarea normala a procesului de autopurificare. a radiatiilor ionizate. filtrarea apei etc. ozonului. Deficitul de oxigen din apa Deficitul de oxigen este diferenta dintre cantitatea de oxigen dizolvata in apa in conditii de saturatie si cantitatea de oxigen gasita in proba de apa analizata. cu cat deficitul de oxigen este mai mare cu atat nivelul poluarii apei este mai crescut si pericolul pentru sanatatea consumatorilor mai ridicat. Duritatea apei este de doua feluri: duritate temporara sau carbonata. Deoarece ionii de calciu si magneziu se gasesc in apa in cantitate mult mai mare fata de ceilalti cationi. argintului. Conventional . microstrecurare etc. adica sa aduca apa la conditiile de potabilitate.

depind de destinatia ei (apa potabila. respingator. Mucegaiurile si purinul produc gust sarat. Astfel. pesticide. Absenta unor concentratii minime de substante minerale si gaze (O2. fizice. neplacut apei. Conditiile de potabilitate ale apei în tara noastra sunt stabilite prin STAS -ul 1342/1991. sarurile de calciu . apa industriala). astringent. Standardul admite o intensitate a gustului care nu trebuie sa depaseasca gradul 2 pe o scara de apreciere de la 0 la 5.amar. iar cel de hidrogen sulfurat. sarurile de magneziu . diferite vietuitoare etc. Calitatile pe care trebuie sa le îndeplineasca apa. agricultura. Standardul admite cel mult miros de gradul 2 care este slab si sesizat doar de persoane avizate. Conditii de calitate ale apei potabile Apa potabila este apa buna de baut care îndeplineste anumite conditii de calitate si nu afecteaza starea de sanatate a consumatorilor. Mirosul apei este determinat de prezenta unor substante poluante în exces cum ar fi: substante organice (NH3. Apa potabila este inodora. industrie.salciu. pentru a putea fi folosita. In general bacteriile care au echipament enzimatic mai dezvoltat sunt mai sensibile decat virusurile. 10 . iar fecalele gust dulceag.Cea mai utilizata metoda este folosirea clorului cunoscuta sub numele de clorurare (clorinare sau clorizare). radioactive. chimice (generali si toxici). Gustul apei este determinat de substantele minerale si gazele dizolvate. H2S). Eficienta dezinfectiei nu depinde numai de numarul si felul germenilor din apa ci si de alte conditii dintre care unele tin de clor iar altele de calitatea apei. Excesul de dioxid de carbon produce gust acrisor. Mecanismul de actiune se bazeaza pe proprietatea oxidanta a clorului . Apa este un compus cu rol primordial in natura. CO2) va determina un gust fad. Excesul unor substante minerale conduce la modificarea gustului. constructii etc. Acestea se refera la caracteristicile organoleptice (senzoriale). clorurile -sarat. bacteriologice si biologice. fierul si cuprul produc gust metalic. detergenti. si distrugerea germenilor. care in contact cu apa formeaza acidul hipocloros care in functie de ph se descompune in oxigen atomic sau ion hipoclorit : Cl2+H2O HOCl+HCl HOCl O+HCl sau HOCl ClO‾ + H Mecanismul biologic consta in blocarea unor enzime bacteriene cu precadere cele sulfhidrice. In natura apa are o importanta biologica deosebita reprezentind baza structurala si functionala a fiintelor vii. Caracteristicile organoleptice Caracterele organoleptice (senzoriale) au o importanta deosebita deoarece nerespectarea lor face apa improprie pentru consum si determina modificari calitative produselor alimentare în care este utilizata pe parcursul procesarii. Indicatorii organoleptici ai apei potabile sunt mirosul si gustul.

Standardul prevede ca limita admisa exceptional 3000 S/cm (Siemens). are gust neplacut.). Conform standardului apa potabila nu trebuie sa depaseasca 15 grade de culoare. în care sunt cuprinse substante indezirabile (detergenti. Concentratia ionilor de hidrogen (pH-ul) reprezinta un indicator global de apreciere a calitatii apei. în cazul unui consum prelungit. în functie de natura poluantilor. Indicatorii chimici generali sunt reprezentati de un numar de 20 de conditii (tabelul 1). care creeaza suspiciunea de impurificare si de risc pentru consumatori. Caracteristicile chimice Caracterele chimice se refera la prezenta a numeroase substante chimice în apa. influentând direct mirosul. micropoluanti chimici organici si substante indicatoare de poluare (substante organice. hidrogen sulfurat. care. indicatorii chimici ai apei potabile sunt împartiti în chimici generali (tabelul 1) si chimici toxici (tabelul 2). Culoarea apei este data de substantele dizolvate în apa. Conform standardului apa trebuie sa prezinte o turbiditate de maximum 5 grade.5. cloruri etc. cu o maxima de cel mult 22ºC si în mod exceptional. amoniac.5 si 7. Conductivitatea electrica este direct proportionala cu gradul de mineralizare al apei. Turbiditatea apei se datoreaza particulelor de origine organica si/sau anorganica insolubile. importanta turbiditatii rezida din aspectul neplacut imprimat apei. temperatura. temperatura naturala a apei. nitrati etc. fosfati.). O mineralizare prea mare a apei are influente negative asupra organelor interne ale consumatorului. iar cea prea calda.Caracteristicile fizice Caracterele fizice se refera la culoare. concentratia ionilor de hidrogen (pH) si conductivitatea electrica. Din punct de vedere igienic. dar si din faptul ca particulele în suspensie pot fi suport pentru microorganisme. da senzatia de voma si nu satisface senzatia de sete. cu limita exceptionala de 30 de grade pe scara etalon platina . Temperatura apei influenteaza direct consumatorul. înregistreaza valori spre acid sau alcalin. Normativele legale admit o temperatura cuprinsa între 7-15ºC. iar în mod exceptional de 8. Conform STAS -ului 1342/1991.4. substantele humice) sau sunt urmarea poluarii acesteia.cobalt. turbiditate. datorita continutului scazut de gaze dizolvate. Valorile admise pentru acest indicator sunt cuprinse între 6. Apa prea rece produce tulburari digestive si favorizeaza îmbolnavirea organismului. aflate în suspensie. gustul si capacitatea de autoepurare a acesteia. care pot proveni din sol (ex. 11 . fenoli. cu limita exceptionala de 10 grade pe scara etalon cu dioxid de siliciu.

10-0. max. Magneziu mg/dm .2 3 400 0.05 0 0 100 Valori admise Metoda de analiza exceptional 3 4 0.002 0. mg/ dm3 ** .50 0.1 (Fe + Fe + Mn) 0. max.5 80 2+ 3+ STAS 3086-68 (PO4 ).001 0. max. max.10-0. totala. mg/dm3. mg/dm3.5 STAS 6364-74 STAS 6364-74 STAS 6364-78 STAS 6364-78 Continuare tabel 1 4 STAS 3049-88 STAS 10266-87 STAS 3224-69 STAS 7576-66 20 30 0.Tabelul 1 Indicatori chimici generali ai apei de baut Indicatori 1 Aluminiu (Al3+).1 0.55 2 250 0. mg/dm3.la intrarea în retea -clor rezidual liber max. mg/dm3.2 0.05 0. max.la consumator -clor rezidual liber -clor rezidual total . Compusi fenolici distilabili. Duritate ºgermane.3 STAS 3026-76 Fier (Fe2+ + Fe3+). max. max. max.28 0. max. -clor rezidual total max. Calciu (Ca2+). (Mg2+). Cupru (Cu2+). Clor rezidual în apa dezinfectata prin clorinare (Cl2). mg/dm3. 4+ STAS 3265-86 STAS 6674-77 12 .5* 0. Amoniac (NH4+). max. 3 0. mg/dm3.25 0.3* 180 STAS 6326-90 STAS 6328-85 STAS 3048/2-90 STAS 3662-62 0. Valori admise 2 0. mg/dm3.1 50*** 0. max. Azotiti (NO2-). Detergenti sintetici. 3 mg/dm . Fosfati mg/dm3. 1 Cloruri (Cl). max. anionici mg/dm3.

0 12 STAS 3002-85 -prin metoda cu bicromat de potasiu. Sulfuri si hidrogen 3 sulfurat. mg/dm3. mg/dm3. max. -prin metoda cu permanganat de potasiu.005 13 Metoda de analiza 3 STAS 11139-78 STAS 7885-67 STAS 3048/1-77 ISO 5961 . 23 3 5 Continuare tabel 1 2 200 0 5 3 400 0. max. Zinc(Zn2+).3 0. provenite de la adâncimi mai mari de 60 m. Concentratia admisa 2 0 0. Azotati (NO3). max. mg/dm . max. mg / dm . max. Tabelul 2 Indicatorii chimici toxici ai apei de baut Indicatori 1 Amine aromatice (fenil-Bnaftalina). max. mg/dm3.CCO-Mn (O2) -permanganat potasiu (KMnO4) de 2. CCOCr(O2) 1 Sulfati(SO4 ). cu conditia ca apa sa fie corespunzatoare din punct de vedere bacteriologic. max.05 (Mn + Fe2+ + Fe3+) 6 100 6 300 STAS 3638-78 800 1200 STAS 6536-87 STAS 3264-81 Oxigen dizolvat (O2). 0.1* 7 4 STAS 3069-87 STAS 7510-66 STAS 6327-81 * Valorile sunt valabile numai pentru ape din surse subterane. Cadmiu (Cd2+). mg/dm3 minim maxim Substante organice oxidabile. mg/dm3. Reziduu fix. min. mg/dm3. (Mn). neclorinate.05 45 0.Mangan mg/dm3. max.5 10 3. mg/dm3. max. exprimate în: . Arsen (As3+). mg/dm3.

iar în cazul în care sunt depasite concentratiile admise si admise exceptional se impune obligatoriu determinarea activitatii fiecarui radionuclid. max. Valorile maxime admise pentru indicatorii radioactivi corespund unui aport al apei potabile la doza pentru populatie de 5mrem/an si la un consum zilnic de 2 litri de apa. mg/dm3.2 0. mg/dm3. Pesticide (insecticide organoclorurate.1 0. Hidrocarburi policiclice aromatice.001 0.a Alfa Beta a Concentratii admiseb Bq c/1 0. b 14 . carbamice. μg/dm3.021 STAS 6362-85 STAS 12663-88 * STAS 12130-82 Caracteristicile radioactive Indicatorii radioactivi se refera la activitatea globala alfa si beta. concentratiile admise sunt depasite. max. max. Trihalometani. se stabileste în functie de aportul însumat maxim al radionuclidului strontiu 90 beta radioactiv (tabelul 3). .STAS 11184-78 Cianuri libere (CN ).1 0. mg/dm3. mg/dm3. Seleniu. Mercur (Hg2+). mg/dm3. mg/dm3. max.din care cloroform (CHCL3) Uraniu natural. -fiecare componenta -suma tuturor componentelor din fiecare clasa Plumb (Pb2+). Crom (Cr6+). Activitatea globala alfa si beta.1 STAS 10847-77 STAS 7884-67 STAS 6673-62 * STAS 10267-89 * 0. Tabelul 3 Activitatea globala alfa si beta admisa pentru apa potabila Activitatea globala max.03 0. mg/dm3. max. 3 0. max.01 0.05 1.3 50 STAS 10447/1-83 STAS 10447/2-83 Nu include activitatea radonului si tritiului. În cazul în care. erbicide). mg/dm . μg/dm3. Fluor (F). max. max.total . mg/dm3.01 0. max.05 0. organofosforice. max.01 0. Nichel (Ni2+).5 STAS 12650-88 0. max. maximum admisa.1 1 Concentratii Metoda de analiza admise exceptional 2. este necesara determinarea activitatii specifice a radionuclizilor prevazuti în tabelul 3.

024 2.088 0.6 5 530 4 5 600 0.42 300 0.).55 0.136 0. nu numai în momentul analizei. Tabelul 4 Indicatorii de radioactivitate specifici ai radionuclizilor din apa potabila Activitatea specifica (Bq/dm3) admisa exadmisa ceptional RADIONUCLID NATURAL 4000 13.1 0. Triptonul este reprezentat de continutul abiotic al apei format din detritus organic si/sau mineral. resturi vegetale.04 0. ci si pe o perioada lunga de timp. pene. indicând calitatea apei.1 0.59 0. tripton si seston. Pentru a se putea interpreta conditiile biologice impuse de STAS -ul 1342/1991 se impune definirea notiunilor de plancton. Sestonul este format din planctonul si triptonul apei. fir de lâna etc. resturi de insecte si animale (par. 15 .1 Radionuclid Metode de analiza Hidrogen 3 (tritiu) Potasiu 40a Radon 222 Radiu 226 Radiu 228 Plumb 210 Poloniu 210 Uraniu naturalc Toriu naturald STAS 12293-85 STAS 11592-83 STAS 12031-84 STAS 10447/3-85 b STAS 12435-85 STAS 12444-86 STAS 12130-82 STAS 12130-82 Cobalt 58 Cobalt 60 Strontiu 89 Strontiu 90 Iod 129 Iod 131 Cesiu 134 Cesiu 137 Americiu 241 Plutoniu 239 RADIONUCLID ARTIFICIALe 60 10 30 53 0. Planctonul este reprezentat de organismele libere din masa apei.5 0.4 1 0.025 0.Indicatorii de radioactivitate specifici ai radionuclizilor din apa potabila sunt prezentati în tabelul 4.3 b b b STAS 12038-81 b STAS 12218-84 b STAS 12303-85 b b Caracteristicile biologice Indicatorii biologici au o mare stabilitate.

prin fileu planctonic. vegetale si particulele vizibile cu ochiul liber. organismele animale. care pentru apele potabile trebuie sa fie mai mare de 10. max.si zooplancton. conditiile biologice ale apei se refera la: seston. .poluata. raportul dintre organismele cu clorofila si cele fara clorofila (calculat dupa formula: (B/A+B)X100. care trebuie sa fie absent. Suplimentar se va avea în vedere: raportul dintre fito.curata. daca valoarea raportului este între 0 si 8. chisturi de giardia. . Indicatorii biologici ai apei potabile conform STAS -ului sunt prezente în tabelul 5. daca valoarea raportului este între 20 si 60. în care: A = organismele cu clorofila. Tabelul 5 Indicatorii biologici ai apei potabile Indicatori Volumul sestonului obtinut prin filtrare.). daca valoarea raportului este între 8 si 20.slab poluata. modifica caracterele organoleptice si/sau fizice ale acesteia. organismele care. care trebuie sa lipseasca.în instalatii centrale . triptonul de poluare format din resturile fecaloide sau industriale. max. protozoare intestinale patogene Concentratii admise Metode de analiza 1 10 Lipsa 20 Lipsa: se admit exemplare izolate în functie de speciea Lipsa Lipsa STAS 6329-90 STAS 6329-90 STAS 6329-90 STAS 6329-90 STAS 6329-90 STAS 6329-90 STAS 6329-90 16 . care trebuie sa lipseasca sau sa fie foarte rare.Conform STAS . . cm3/m3. daca valoarea raportului este între 60 si 100.ului. . vegetale si particule vizibile cu ochiul liber Organisme animale microscopice. protozoare intestinale parazite etc.intens poluata. care nu trebuie sa depaseasca 1 cm3/m3 apa în instalatiile centrale si 10 cm3/m3 apa în sursele locale. organismele indicatoare de poluare si organismele daunatoare sanatatii (oua de geohelminti. care nu trebuie sa depaseasca 20 /dm3 apa.în instalatii locale Organismele animale. numar/dm3. prin înmultire în masa apei. organismele animale microscopice. iar B = organismele fara clorofila) dupa a carui valori apa poate fi considerata: . Organismele care prin înmultirea în masa modifica proprietatile organoleptice sau fizice ale apei în 100 dm3 Organisme indicatoare de poluare Organisme daunatoare sanatatii: oua de geohelminti.

Cu. respectiv bacteriilor aerobe.) au o actiune toxica asupra organismelor acvatice. sulfati (SO4). Principalele substante nocive ale apelor uzate industriale sunt substantele organice(exprimate prin CBO5). se recomanda epurarea lor in comun. uleiuri) impiedica absorbt 515h79f ia de oxigen pe la suprafata apei si deci autoepurarea. detergenti anionici. sodiu (Na). bicarbonatii si carbonatii solubili.1. Culoarea apei impiedica absorbtia oxigenului si fenomenul de fotosinteza in autoepurare. O2. Dar exista cazuri cand pentru apele uzate industriale sunt necesare materiale specifice si scumpe. cresterea numerica a populatiei si a gradului de civilizatie sporesc în întreaga lume cerintele de apa. Pb. pentru alimentarea potabila pentru arboristica si piscicultura pentru irigatii In aceste ape se impun concentratii diferite maxime (mg/l). azotati (NO3). colmateaza filtrele pentru tratarea apei. Ca de exemplu sulfatul de magneziu. Cand acestea au debite mici. 17 . CO2. Dar in ultimii ani procesele tehnologice industriale folosesc substante toxice noi (fitofarmaceutice. substantele in suspensie. care oxideaza substanta organica. Recuperarea substantelor valoroase din apele uzate are ca scop valorificarea acestora si reducerea substantelor nocive evacuate. Cr etc. dar aceasta solutie trebuie bine fundamentata.) care se determina greu. Se deosebesc trei categorii de ape: I. Substantele radioactive in apa receptorilor sunt stabilite prin legi. Metalele grele (Pb. Substantele in suspensie care se depun pe fundul receptorului (a bazinului de acumulare) ingreuneaza tratarea apei. substantele toxice si metalele grele. Cu. fenoli. ioni de hidrogen (pH).10% din volumul total de apa existent pe glob.3. cloruri (Cl). inhiband si procesele de epurare (auto). este putin sub 0. bacili. etc. deoarece oxigenul este necesar proceselor aerobe. pentru amoniu (NH4). III. Deci este necesara cunoasterea originii principalilor afluenti si caracteristicilor lor principale pentru definirea modului de epurare. Reducerea debitelor de apa uzata necesita utilizarea unor tehnologii noi. Zn. crom hexavalent (Cr). pot provoca cresterea duritatii. uneori. crom trivalent (Cr). cianuri (CN). II. Sarurile anorganice conduc la marirea salinitatii apei si. exploatabil la nivelul tehnicilor actuale de alimentare cu apa. Ca. Dezvoltarea activitatii industriale. Exista ape uzate industriale si ape uzate orasenesti. De exemplu apele uzate industriale pot contine substante (exprimata prin CBO5). Ori incarcarea organica a apelor la statiile de epurare poate provoca deranjamente in functionarea acestora. amoniac (NH3). de transfer a caldurii la boilere. nitroclorbenzen. care produc depuneri pe conducte marindu-le rugozitatea si micsorand din capacitatea de transport. Hg. CBO5si CCO. Substantele in suspensie plutitoare (titei. a vaselor pentru navigatie. Acizii si alcalii conduc la distrugerea faunei si florei acvatice.4 Apa industrială De remarcat ca volumul de apa existent în râuri si lacuri – asa numitul volum de apa dulce. intensificarea folosirii apei în agricultura. hidrogen sulfurat (H2S). clor liber (Cl2). azotiti (NO2). Bacteriile din apele uzate pot fi patogene (bacilus antracis) si produc infectarea receptorilor. CARACTERISTICILE INDUSTRIAL CALITATIVE SI CANTITATIVE ALE APELOR UZATE Stabilirea originii si a caracteristicilor calitative ale apelor uzate necesita cunoasterea procesului tehnologic industrial pentru o proiectare judicioasa a statiilor de epurare. Zn. sarurile de azot si fosfor (nutrienti) produc dezvoltarea rapida a algelor.

tinând seama de pierderile pe circuitul apei de la sursa la utilizare.8 * 1. in metri cubi pe zi. cu valori medii si maxime ale debitului zilni 15315d33p c. cu prepararea locala a apei calde) Conform STAS 1478-90 tabel 4 si STAS 1343/1-91: Numar consumatori (N) Personal: N = 14 Tehnologic: Debite specifice qs2 = 60 l/om zi qs3 = 5 l/om zi Pentru consumul curent de apa s-a tinut seama de prevederile STAS 1343 si 1478. de necesitatea spalarii retelelor.D = durata de timp pentru care a fost calculat necesarul de apa.08 = 0.KS = coeficient supraunitar care tine seama de nevoile tehnologice ale instalatiilor de tratare si epurare ale sistemului de alimentare cu apa si canalizare. Astfel cerinta de apa care trebuie asigurata de sursa este : in care : .KP = coeficient supraunitar care tine seama de pierderile de apa in aductiune si in reteaua de distributie.05 .sanitare se stabileste pe baza necesarului de apa pentru nevoi igienico .08 m3/zi Kzi = 1.9 m3/zi Consum maxim zilnic: Qzi max = Kzi x Qzi med = 1.1 .2 (coeficient de neuniformitate a debitului zilnic) Consum orar maxim: Q orar maxim= (1/24)*Ko * Qzi max = (1/24) * 2.sanitar (instalatii interioare de apa si canalizare.000 = 0.sanitare stabilit mai sus.8 (coeficient de neuniformitate a debitului orar) Cerinta de apa a sursei Cerinta de apa pentru nevoi igienico . KS = 1. KS = 1.3. estimate astfel: Consum mediu zilnic: Qzi med =Σ (qs x N) / 1.12 m3/h Ko = 2.2 * 0.1. 18 .9 = 1. .5 Necesar şi cerinţă de apă (determinări) Necesarul de apa potabila pentru consum igienico .000 (m3/zi) Qzi med= (14 x 65 ) / 1.N = necesarul de apa .

Raspuns: A 6. zilnic maxim si orar maxim ) Astfel : Debitul zilnic mediu: Qu zi med = Qzi med x 0.9 * 0. Raspuns: A 9. cazanele.8 = 1.8 x QS In care QS . Apa pura se obtine din apa naturala prin distilare repetată.8 = 0.37 mild. chisturi de giardia.2% este constituita din apa marilor si oceanelor. Qu se calculeaza cu relatia: Qu = 0. Prin inghetare apa isi mareste volumul cu 49%. Indicatorii biologici au o mare stabilitate. Organisme daunatoare sanatatii: oua de geohelminti. Asa se explica de ce se sparg conductele. Apa este opaca pentru radiatiile infrarosii si absoarbe moderat radiatiile ultraviolete.debitele de apa de alimentare caracteristice ( zilnic mediu.8 = 0.4 Îndrumar pentru Autoverificare A.72 m3/zi Debitul zilnic maxim: QU zi max = Qzi max x 0. Indicatorii radioactivi ai apei se refera la activitatea globala alfa si beta. km3 de apa. Raspuns: A 2. Apa potabila nu se deosebeste de apa distilata. Raspuns: F 5. indicând calitatea apei. ci si pe o perioada lunga de timp. Teste de autoevaluare: 1.86 m3/zi Debitul orar maxim: QU orar maxim= Qorar max x 0.08 * 0. nu numai în momentul analizei. Raspuns: A 19 . Raspuns: A 8.8 = 0. apa nu este un bun conductor al electricitatii. Raspuns: A 7. protozoare intestinale patogene care pot fi existente în apă. sticlele cand ingheata apa in ele si de ce se crapa pietrele de ger.8 = 0. dar circa 97.12 * 0. In stare naturala. Raspuns: F 4. Raspuns: A 3.EVACUAREA APELOR Debitele de ape uzate menajere care se evacueaza in reteaua de canalizare. Raspuns: A 10.8 = 0. Conductivitatea electrica (inversul rezistivitatii) a apei masoara capacitatea ei de a conduce curentul electric. Se estimeaza ca planeta dispune de 1.096 m3/h 1.

Legea 311/2004. 2002.si col. – Note de curs. C. Bucuresti. Caracterizaţi apa industrială. instalatii sanitare si gaze. 4). – Epurarea apelor uzate urbane. Timisoara. 1984. Concepte si termeni de retinut: proprietăţi fizice. Dima M. apă industrial. Bucuresti. 3). – Instalatii tehnico – sanitare si de gaze. si col. Bucuresti. 2). 2005. 2002. Bibliografie obligatorie 1). Giuconiu M. 2. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare indicativ I9/-94.96. 4). 1987. 2012. 20 . IPTV Timisoara. Pitesti. Facultatea de Constructii. Asociatia inginerilor de instalatii din Romania – Manualul de Instalatii Sanitare. 4). Caracterizaţi proprietăţile fizice ale apei. 3). Iasi. Editura Didactica si Pedagogica. Editura Tehnopres. 1982. 2). IPTV. 2). 1981. Timisoara. – Alimentari cu apa. Caracterizaţi apa potabilă. 3. Ghitesu D. apă potabilă. Bibliografie: apa. Marinescu C. Editura Tehnica. Teme de control: 1. – Constructii si instalatii hidroedilitare. Norm/ativ pentru aprobarea proiectarii si executarii instalatiilor sanitare indicativ I9/. si col. proprietăţi chimice. Bibliografie facultativă 1).pentru modificarea si completarea Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile. Retegan A. . Editura Artecno. Editura FDBC. Caracterizaţi proprietăţile chimice ale apei.B. Paslarasu I. Editura de Vest. – Indrumar pentru calculul constructiilor si instalatiilor hidroedilitare. Legea 458/2002 – privind calitatea apei potabile. 3). – Alimentari cu apa. Giuconiu M. BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ: 1). 4.