P. 1
Anul Bisericesc Si Subdiviziunile Lui

Anul Bisericesc Si Subdiviziunile Lui

|Views: 11|Likes:
Published by ionescuclaudiu25

More info:

Published by: ionescuclaudiu25 on Oct 16, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/24/2015

pdf

text

original

UNIVERSITATEA ,,VALAHIA” DIN TÂRGOVIȘTE FACULTATEA DE TEOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI SPECIALIZAREA: TEOLOGIE PASTORALĂ

Anul bisericesc şi subdiviziunile lui

COORDONATOR: Pr. Conf. Dr. Marian Vâlciu

SUSŢINĂTOR: Stoica Gabriel Anul III, gr. II

Târgovişte 2013

Anul bisericesc şi subdiviziunile lui Planul lucrării  Introducere  Noţiuni generale despre calendar  Calendarul Iulian  Ziua liturgică  Anul bisericesc şi cele trei mari perioade ale sale  Concluzii  Bibliografie 2 .

nu puteau decât sa fie uimiţi şi să privească cu mare respect frumuseţea orbitoare şi armonia creaţiei divine” 4. p. . p. 1995. Cum ? . Potrivit acestei făgăduinţe. viaţa lui este imposibil de conceput fără dependenţa de timp. 20). nevăzută. . Ed. posturile.. pentru că înainte de El. a învăţăturii şi a faptelor Domnului. Calendaristică şi calcul pascal. Dr. Liturgica Generală. Mântuitorul Hristos." (Matei XXVIII. Ene Branişte. Iar dacă până la Hristos timpul curgea în descreştere. observând cerul. 3 http://www.Glasul Bisericii”. 121. 2 Prof. ci şi retrăim. 1936. în mijlocul credincioşilor ei. 72.Viata omului se scurge în timp între cele două hotare definitorii: naşterea si moartea” 3. 30. noi . Prof. dinainte de venirea Domnului şi de după înălţarea Lui la cer”2. p. nr. spre aceasta noua era profeţită de Sfântul Ioan numită Apocalipsa. prin comemorarea periodică a acelor fapte” 1.html 4 Horia C. în tot timpul vieţii lor. IBMBOR. 1 Pr. până la sfârşitul veacului. „Înţelepţii din antichitate.. Bucureşti. de la an la an. diferitele pomeniri şi slujbele bisericeşti.. 5 Pr. Matei. momentele importante din viaţa şi activitatea Mântuitorului. Prin sărbătorile. în alternanţa anotimpurilor. p. Anul bisericesc (liturgic) şi subdiviziunile lui.crestinortodox. anii şi-au îndreptat paşii mai departe spre alte vremuri ce urmează să se împlinească. din momentul întrupării Lui pe pământ.. Enciclopedia Antichităţii. periodic.Căutând să întreţină mereu vie amintirea vieţii.ro/liturgica/calendarul/anul-bisericesc-liturgic-subdiviziunile-70735.. Din punct de vedere teologic. trecerea periodică de la zi la noapte. Tipografia „Cărţilor Bisericeşti”. 3 . 1112/1962.Iată.. Bucureşti. în mintea şi viaţa de toate zilele a credincioşilor. Ed. 1089. care se succed şi revin într-o anumită ordine în fiecare zi şi în fiecare an. Dr. oarecum. Ene Branişte. Eu voi fi cu voi în toate zilele.Anul bisericesc şi subdiviziunile lui Introducere Înainte de înălţarea Sa la cer. Meronia. Prof. cu persoanele şi evenimentele ei mai de seamă. a Mântuitorului. precum şi a Sfinţilor. în rev. Mântuitorul a făgăduit Sfinţilor Săi Apostoli: . Vasile Gheorghiu. Timpul este un element strâns legat de existenţa omului. Noţiuni de cronologie. plinindu-se vremea. istoria se îndrepta spre El. Biserică a fost preocupată încă de la început să asigure şi să facă simţită prezenţa spirituală. dar reală şi perpetua. Bucureşti. pe lângă faptul că este capul nevăzut al Bisericii. 1993. precum şi din întreaga istorie sfântă a mântuirii.nu numai că reîmprospătam în minte sau comemorăm. mai este socotit si „axa timpului” 5.

9 Prof. ediţie definitivă. Vestala. este cunoscută sub numele de calendar. 2000. Bucureşti. p. 8 Ovidiu Drimba. op. ore.Anul bisericesc şi subdiviziunile lui Din totdeauna omul a simţit nevoia să măsoare şi să concretizeze timpul împărţindu-l „într-un şir de subdiviziuni periodice succesive: ani. . iar meritul lui este faptul că dă structurii timpului ritm. Prof. Gheorghe Safta.. Jean .Târgovişte. Calendarul nu îndeplineşte doar nişte calcule matematice şi nu este numai un rod al ştiinţei. Prin acest calendar. anotimpuri. 4 . Gimnasius. Această împărţire. . Vasile Gheorghiu. zile. Îndrumător Liturgic. luni. Univers Enciclopedic. în care să se încadreze atât viaţa sa materială cât şi cea religioasă. Calendarul. Saeculum I.romanii indicau prima zi a fiecărei luni. care a avut diferite forme de-a lungul veacurilor. Calendarul trebuie să depindă de irepetabilitate. Bucureşti. Ediţie a IV-a. Ed. dar mai cu seamă a lunii şi al soarelui.O. vol. săptămâni.. 6 7 Pr. Dicţionar de civilizaţie romană. 2001. civil sau bisericesc. Dr. p. Ed.. de Serban Velescu. Ed.Claude Fredouille. 144. când toţi cetăţenii erau chemaţi în adunări pentru a li se comunica lucruri de interes public cetăţenesc”7. trad. cit. 31. periodicitate şi armonie. şi Ed. 1. 224. p. ci „este şi un act de interpretare religioasă şi filozofică a timpului” 8 conform mişcării astrelor de pe cer. care este principala caracteristică a timpului.a apărut din necesitatea practică de organizare a timpului”9. p. 31. minute şi secunde” 6 . Istoria culturii şi civilizaţiei.

iar aceşti astrologi şi astronomi erau socotiţi înţelepţi.. . luna şi stelele şi a-l pune în serviciul oamenilor.com/doc/17844940/Traditia-Ortodoxa-22-decembrie-2008 5 . care din timp în timp reapare în diferitele ei faze de evoluţie. De exemplu. p. Dr.Pământul şi oamenii stau doar în continuu sub înrâurirea binefăcătoare a acestor mari luminători ai cerului. 13 http://ro. cea a lunii în jurul pământului. India. Egipt si America Centrală. care se scurge. că oamenii aproape din tot începutul. De aceea oamenii au avut. . care răsare şi apune şi face ca după o zi luminoasă să urmeze o noapte.. op. „Ortodoxia”. Problema unificării calendarului liturgic în Bisericile Ortodoxe. 185. 225. Dar cu toată înţelepciunea de care dădeau dovadă la acea vreme. de timpuriu. Babilon. al cărei întuneric este domolit de mulţimea stelelor strălucitoare.. care se ocupau cu calcularea timpului.scribd. . ca aceste sisteme calendaristice să fie cât mai exacte şi mai potrivite cu cerul şi să aibă o stabilitate cât se poate de mare”11. nr. Antichitatea a fost împresurată cu fel de fel de calendare. întotdeauna. l -au determinat pe om. După aceştia ei îşi orientează viaţa lor cea de toate zilele şi după aceştia vreau să-şi orienteze şi viaţa lor religioasă. ca să-şi stabilească raportul său de timp faţă de aceste fenomene cereşti”10. dorinţa.La egipteni anul nou începea când Nilul inunda malurile. Ene Branişte. anul şi. precum şi defilarea acestor corpuri cereşti în faţa cerului înstelat.Practic oamenii foloseau diferite metode pentru a putea calcula timpul”12.Evoluţia pământului în jurul soarelui. 12 Ovidiu Drimba. au fost înăbuşiţi de teoriile păgâne şi politeiste care le-au stricat ecuaţiile şi formulele după care se 10 Pr. 11 Idem.. încercări de a socoti zilele. locuitorii insulelor din Oceanul Indian determinau începutul anului lor după musonii care suflau dinspre ocean spre uscat în timpul verii şi în direcţie opusă în timpul iernii. adică. p.Anul bisericesc şi subdiviziunile lui Noţiuni generale despre calendar Omul a observat din cele mai vechi timpuri succesiunea anotimpurilor. Anul bisericesc (liturgic) şi subdiviziunile lui. fenomen ce avea loc in fiecare an”13. şi de lună. timpul. cât mai în acord cu marii luminători ai pământului. în general.. lunile. p. 1090. în rev. mişcarea mereu repetată şi regulată a soarelui. De aceea nu trebuie să ne mirăm de faptul. şi -au luat soarele. cit. 2/1955. Prof. China. Calendarele sunt. care sunt soarele. luna şi stelele ca măsură de timp. Se mai înregistrează o serie de învăţaţi din Asia. care se văd pe bolta cerului. .

p. Bucureşti. Ed. op. Sophia. cit. p. Elementul cheie din acest calendar. fierbinte). astrologii antici. cum era numită de ei. cit. Intercalând zilele care. se înregistrau mai mult de 12 şi mai puţin de 13 luni.. Ene Branişte.123. 2009. op. 19 Pr.Anul bisericesc şi subdiviziunile lui conduceau. după Meton din Atena astronomul care a aplicat metoda în calendarul grecesc în 433 î. anul solar cu cel calendaristic. cit... Matei. poate cădea în timpul unor ani succesivi la date diferite. sistemul lor a luat numele de „Calendarul Sothic”. Vasile Gheorghiu. pentru că anul a fost împarţit în 12 luni egale a câte 30 zile. Liturgica Generală. au realizat ca de la o primăvară la alta sau de la o inundaţie a Nilului la alta. Deşi anticii au întocmit mai multe calendare după care se conduceau. . într-un mod ingenios. p. . p. op. fiecare cu lipsurile şi imperfecţiunile lui. 6 . În decursul cercetărilor făcute de ei.25 zile în 365 zile. dându-le frâu liber spre o „cunoaştere exterioară sau superficială a lui Dumnezeu”14. astronomii antici au considerat mişcarea lunii ca fiind cea mai exactă calculare a timpului. Aceştia au modificat şi au redus numărul zilelor dintr-un an solar care avea 365. traducere ierom.. Calendarul „a fost admirat pentru exactitudinea sa impecabilă” 18 .Sfinţii Parinţi au împrumutat câteva principii elementare ale măsurării timpului de la păgâni şi le-au utilizat în folosirea calendarului bisericesc”15. Mai târziu acest calendar a fost „perfecţionat de romani prin calendarul Iulian care stă la baza cronologiei moderne”19. în studiul nostru vom trece la un calcul întocmit de egipteni.. Până la urmă. ori ieşeau în minus ori în plus a mai introdusă o lună suplimentară la intervale neregulate. Prin forma sa grecizată de Swqhs. care a fost foarte aproape de calendarul pus la punct de Sosigene ‚pe timpul lui Caius Iulius Cesar. Vasile Bârzu. Intercalarea acestei luni într-o perioadă de 19 ani a luat denumirea de „Ciclu Metonic”. 16 Horia C. 14 15 Prof. Dr.96. spre exemplu. Alexander Schmemann. p.H16. astfel compensând. p. Prof. Dar şi după acest calendar inundaţia Nilului. După cum am spus. 18 Ibidem. 95. 113. 17 Ovidiu Drimba. Prin aceasta ei au observat ca metodele de calculare a timpului utili zate de ei până atunci erau imperfecte. Introducere în teologia Liturgică. perfecţionând un calendar bazat pe observaţiile cu privire la Steaua lui Isis sau Sopdit”17. este astru extrem de strălucitor numit si steaua Sirius(arzător. 31. 87.egiptenii au folosit o metodă similară ciclului metonic. Rotunjirea a avut un efect prompt.

un calendar universal legat de evenimentele solstiţiilor şi echinocţiilor aşa cum erau observate cele din Europa. p. IBMBOR. Ed. romanii s-au hotărât ca să impună cu rigiditate.. 23. Pe lângă acestea.. Acest calendar a şi fost numit Iulian pentru faptul că a fost întocmit pe vremea şi din iniţiativa împăratului Iulian. Prof. .. În concluzie calendarul de care se serveşte astăzi toată lumea creştină şi inclusiv multe popoare civilizate necreştine este de origine romană(păgână).H. Astfel la anul 45 î. Problema unificării calendarului liturgic în Bisericile Ortodoxe. De la acest sistem a împrumutat anul solar de 365 de zile şi 6 ore. nr.. Drept aceea. Teodor Bodogae. metodele de măsurare a timpului. au avut cuceriri colosale de teritorii. Prof. Şesan Milan. 148. O să ne îndreptăm în acest moment gândul spre Roma Antică. 12/2004. Acesta fiind un ilustru în ale astrologiei. Prof. Pr. i-a făcut cunoştinţă cu renumitul matematician şi astronom alexandrin Sosigene. Dr. Prof.primul calendar solar ştiinţific care se bazează pe mersul şi mişcarea corpurilor cereşti”24.H. Dr. Împărăteasa Cleopatra. În timp ce înaintau în cucerirea lumii antice. Istoria Romei este foarte vastă. *** Orthodoxia . p. „Roma antică era lipsită de sensibilitatea rafinată a subtilităţilor în acest domeniu pe care le aveau egiptenii”20. Cu toţii ştim că locuitorii ei. Dr. 22 Pr. p. Calendarul conceput de Sosigene. 23 Pr. care l-ar putea încânta pe însuşi Pitagora” 21. a fost însărcinat de către împărat „să întocmească un calendar astronomic perfect – un calendar şi o tăbliţă asronomică de aşa o frumuseţe şi armonie. După calculele lui . Anul bisericesc (liturgic) şi subdiviziunile lui. anul 3. a pus la punct calendarul Sothic al egiptenilor.Claude Fredouille. este . calendarul este un instrument de măsurare a timpului şi este caracteristic multor popoare care au avut culturi diferite şi implicit propriul lor calendar. romanii au făcut cunoştinţă cu multe obiceiuri şi datini pe care le aveau aceste popoare. cit. Ediţia a IlI-a. Împăratul roman Caius Iulius Cezar (100 î.44 d. op. Calendarul Iulian a fost introdus oficial în Imperiul Roman prin ordinul lui Iulius Cezar în 1 ianuarie 45 î. Prof.Anul bisericesc şi subdiviziunile lui Calendarul iulian După cum am vorbit până acum. astronomul alexandrin Sosigene. le-au dat de gândit. 20 21 Jean . p. folosite de inamicii lor învinşi. iar unul avea 366 de zile şi se numea bisect” 22. 1987. în care 3 erau ani obişnuiţi de 365 de zile. 7 .H23. Ene Branişte. aprilie. Istoria Bisericească Universală. 1090. 83. Ene Branişte. p.Revistă de gândire şi spiritualitate ortodoxă. Dr. 189. Bucureşti. Pr. conform tuturor cunoştinţelor pe care le acumulase în Alexandria.) fiind în Egipt.anul său calendaristic a format perioade de câte 4 ani. cel puţin cele egiptene.H. Ioan Rămureanu. Dr. 24 Pr.

Prin reforma calendaristică aplicată atunci. mergând strâns legat de mişcarea lunii pe cer şi după hotărârile primului Sinod Ecumenic din 325 cu privire la Pascalie. Totodată nu trebuie neglijat faptul că pe timpul primului Sinod Ecumenic de la Niceea(325). 334. între stelele imobile cuprinzând 365. Calendarul Iulian înregistra deci 365 de zile şi 6 ore şi neglija o diferenţă mică de 11 minute şi 14-15 secunde pe an. 48 de minute şi 45-46 de secunde.Sfinţii Părinţi adunaţi acolo. Dură Nicolae. deci aproape 1600 de ani. Această diferenţă a fost observată mai ales cu privire la data serbării Paştilor. . De aceea anul calendaristic era de fapt mai lung decât cel astronomic şi rămânea în urmă în fiecare an. la fiecare 4 ani era deci câte un an care avea câte 366 de zile.Glasul Bisericii”. cu toate că Sosigene. „Ortodoxia”. de pe timpul lui Iulius Cezar şi până în secolul al XVI-lea. 3/1964. Într-un cuvânt. 25 26 Prof. în care durata anului tropic depăşeşte pe cea a anului civil sau calendaristic. Este de observat că într-o perioadă de 128 de ani. deşi era orientat spre anul astral. care nu este altceva decât intervalul de timp în care soarele face o rotaţie în sfera cerească. Rânduieli şi norme canonice privind Sinodul I Ecumenic . această mică diferenţă se ridică la o zi.14-15) pentru că acest calendar a fost întocmit ţinându-se cont de cele trei obiecte astronomice principale – soarele. după cum am mai menţionat. p. acumulate în 4 ani. .2564 de zile şi cel tropic sau astronomic care constă în intervalul de timp în care pământul face o rotaţie completă în jurul soarelui respectiv 365 de zile. 5 ore. a restabilit mai întâi coincidenţa anului civil cu cel astronomic şi mai apoi a adăugat o zi formată din cele 5 ore.Anul bisericesc şi subdiviziunile lui Totuşi calendarul Iulian avea oarece imperfecţiuni. 48 de minute şi aproximativ 46 de secunde. dar Sosigene realizează o armonizare între anul astral. în rev. care s-a ocupat şi de problema uniformizării datei Paştelui. deci este considerat un calendar biblic autentic. luna şi stelele. 78/1979. Teodor M.. numit bisect. care varia de la un an la altul şi care este legată de echinocţiul de primăvară pe de o parte şi pe de altă parte de luna plină de primăvară sau cum mai este cunoscută sub denumirea de „ lună pascală”25. Problema stabilizării datei Paştilor.. Popescu. p. în urma cu 384 de ani o fixase la 24 martie”26. 791-804. au hotărât ca şi pe viitor data echinocţiului de primăvară să fie 21 martie. După cele descrise. Europa a trăit după calendarul Iulian fără nici o tulburare şi fără nici o abatere. putem spune că acest calcul al lui Sosigene ţine cont de concepţia dumnezeiască care este menţionată la Facere (1. 8 . Sosigene cunoscând durata anului tropic. nr. în rev. nr. Acesta rămânea în urmă cu 9 minute şi 1 secundă. În acest fel.

698-699. Pentru fiecare Duminică se indică glasul de rând. IBMBOR. Bucureşti. Mai sunt arătate şi multe învăţături de tipic. pp. respectiv în fiecare zi este menţionat numele unuia sau a mai multor Sfinţi Părinţi precum şi Sărbătorile mari şi mici de peste tot anul. săptămânile şi zilele unui an. 9 .de exemplu. Evanghelia Învierii şi Apostolul. Ed.când este permis să se facă nunţi. sau mai precis calendarul bisericesc prezintă învăţături umane iar învăţaţii şi teologii care aveau îndoieli asupra creştinismului foloseau erorile din calendar pentru a le transforma în greşeli de credinţă.găsim posturile şi dezlegările de peste an începând cu vinul şi continuând cu peştele şi carnea. În fiecare lună. Sărbătorile mari şi Praznicele Împărăteşti sunt notate cu cruce roşie iar cele mici cu cruce neagră.Anul bisericesc şi subdiviziunile lui Calendarul bisericesc arată în mod sistematic lunile. Tot în calendarul bisericesc . 27 *** Îndrumări misionare. 1986..”27 Un lucru de menţionat este faptul că un calendar. etc.

a Sfinţilor Apostoli sau a unui sfânt după cum ne arată calendarul bisericesc”28. cit. . Gheorghe Safta.m). ziua întâi. p. din viaţă şi activitatea Mântuitorului.. care foloseau calendarul lunar. ale Sfintei Fecioare şi ale sfinţilor. Anul bisericesc (liturgic) şi subdiviziunile lui. . Datina este moştenită din tradiţia iudaică de socotire a timpului. legate de cele trei evenimente din istoria sfântă a mântuirii. Învierea Sa şi Pogorârea Sfântului Duh. a Sfintei Fecioare. a zilei.  Ceasul 1. care este prima dintre Laudele bisericeşti. Prof. Tot din cultul iudaic a moştenit Biserică şi împărţirea zilelor în Ceasuri..”. Ene Branişte. 34.Moise a dat consacrare religioasă acestei grupări a zilei împărţind lucrarea 28 29 Pr. După acestea vin ca importanţă sărbătorile Mântuitorului. Dr.. cuprinzând al patrulea şi ultimul sfert al zilei (seara). ci cu seara. ..Biserica creştină a reţinut această veche împărţire. op. cuprinzând primele trei ore ale dimineţii (aprox orele 6-9 a. dar mai importante din punct de vedere religios.. Cele mai importante zile din cursul anului sunt: Vinerea Patimilor. Pr.Fiecare zi din cursul anului este consacrată amintirii unui moment din istoria sfântă a mântuirii. 10 . pe care evreii o adoptaseră şi ei de la asiro-babilonieni. ziua liturgică nu începe cu miezul-nopţii sau cu dimineaţa. Din punct de vedere al importanţei lor în viaţa religioasă.. împrumutat de la asrobabilonieini. de aceea slujba orcărei zile luturgice începe cu Vecernia din ajunul zilei respective. mai ales pentru indicarea şi denumirea diferitelor momente de rugăciune din cursul zile”29. Prof. Patimile şi moartea Domnului.  Ceasul 9.Anul bisericesc şi subdiviziunile lui Ziua liturgică În cultul creştin. 1091. folosind-o în cultul ei. Duminică Sfintelor Paşti şi Duminică Rusalilor. Aceasta există la iudei. p. de origine orientală.  Ceasul 3. SĂPTĂMÂNA LITURGHICA Fiecare grup de şapte zile liturghice alcătuiesc o săptămână liturgică. zilele liturghice se împart în două: cele lucratore şi cele de sărbătoare – care sunt mai puţine. cuprinzând al treilea sfert al zilei (amiază). aşa cum apare şi în referatul biblic al zidirii lumii „Şi a fost seara şi dimineaţă.  Ceasul 6. Ziua liturghica este intervalul de timpdintre două seri consecutiv. cuprinzând a doua parte a dimineţii.

11 . Humanitas.revistateologica. Fiecare glas ţine o săptămână şi revine astfel în opt săptămâni. ca şi reprezentant al Sfinţilor Părinţi”32.. Bucureşti. Şi Sâmbăta este închinată amintirii tuturor morţilor şi în primul rând al sfinţilor martiri care şi-au dat viaţa pentru Hristos. Miercurea şi vinerea sunt închinate Sfintei Cruci şi Sfintelor Patimi ale Domnului Iisus Hristos. Bucureşti. Despre Îngeri. care . 346. pentru că joi a avut loc Cina cea de Taină la care Mântuitorul a întemeiat Sfânta Liturghie. 42. Joia e închinată amintirii Sfinţilor Apostoli. urmate de o zi de repaos”30.au fost creaţi înaintea oamnenilor şi au slujit mântuirii acestora ca trimişi ai lui Dumnezeu”31. 32 *** Tipic bisericesc. Lunea este închinată cinstirii Sfinţilor îngeri. 30 31 http://www. astfel săptămâna liturgică începe cu duminică şi se sfârşeşte cu sâmbăta (respectiv ceasul 9). Astfel. Ed. Marţea e închinată Sfinţilor Prooroci şi îndeosebi Sfântului Ioan Proorocul. Înaintemergătorul. Astfel şirul săptămânilor din cursul anului bisericesc ortodox încep cu Săptămâna luminată şi se termină cu cea a Sfintelor Patimi dinaintea Paştelui următor. Duminica este ziua săptămânală a Învierii Domnului.Tot joia se face pomenire şi Sfântului Ierarh Nicolae. de a socoti duminică prima zi din săptămână..php?r=32&a=3496 Andrei Pleşu. Ed. numită şi Săptămâna mare. 2003.Anul bisericesc şi subdiviziunile lui creatiei lumii în şase zile lucrătoare. p. Biserica creştină a moştenit de la sinagogă tradiţia de a întrebuinţa săptămâna ca unitate de măsură a timpului.. p. . începând de la Duminica Sfintelor Paşti. 1976.ro/articol. IBMBOR.

nr. întregul cult al bisericii. până în ajunul Patimilor Sale. p. 770. prin pocăinţă. c)Timpul Octoihului ţine tot restul anului. Emilian Corniţescu. „Mitropolia Ardealului". . Dumitru Stăniloae. 10-12/1981.. adică Patimile şi moartea Sa pe cruce. Vasile Mihoc. tot aşa în centrul sau în inima anul bisericesc stau Paştile sau sărbătoarea Învierii. ca profet. în rev. iar restul de şapte săptămâni. de după Înviere. în funcţie de data Paştilor. . Chipul Nemuritor al lui Dumnezeu. didactică sau învăţătorească a Domnului”35. Dr. sau pe Mântuitorul ca Împărat al Bisericii Sale. Prof. Ed. 12 -13 35 Pr. Craiova. toate aceste perioade sunt dependente de data variabilă a Paştilor. post şi rugăciune. nr.Anul bisericesc şi subdiviziunile lui Anul bisericesc şi cele trei mari perioade ale sale În centrul istoriei mântuirii noastre şi al activităţii răscumpărătoare a Mântuitorului stă Jertfa Sa. Primele trei săptămâni alcătuiesc vremea de pregătire sufletească în vederea începerii postului. De astfel.. în rev. urmată de Învierea Sa din morţi. În acestă perioadă se celebrează timpul dintre Înviere şi Înălţare urmată de Pogorârea Duhului Sfânt. în diferite slujiri are caracter pascal”34. ea sărbătoreşte pe Iisus transfigurat. Asist. arhiereu şi împărat). pp. fiind cea mai importantă în iconomia mântuirii. „Studii Teologice". Anul bisericesc ortodox se poate împărţii în trei mari perioade numite după cartea principală de slujbă: a) Perioada Triodului b)Perioada Penticostarului c)Perioada Octoihului. Mesia . Prof.. Mântuirea în Hristos (prin întreita Sa slujire.33 b)Timpul Penticostarului ţine de la duminica Paştilor până la Duminica întâia după Rusalii sau a Tuturor Sfinţilor (opt saptămâni). durata ei variază între 40-26 săptămâni. 2/1990. îndeplinită mai ales prin Jertfă”. 1987. cu alte cuvinte reînnoieşte activitatea profetică.În perioada Octoihului se comemorează şi sărbătoreşte evenimentele dinainte de venirea Mântuitorului. . Mitropoliei Olteniei. p. pentru marea sărbătoare a Învierii. 33 Pr. De aceea. vremea de pregătire.Perioada triodului reînnoieşte oficiul arhieresc al Mântuitorului sau activitatea de mare Preot.Domn al păcii şi al dreptăţii.Este perioada biruinţei asupra păcatului şi a morţii. 34 Pr. a)Timpul Triodului ţine de la Duminica Vameşului şi a Fariseului până la Duminica Paştilor (10 săptămâni). 342 12 . Este cea mai lungă perioadă din cursul anului. Dr.

care cuprinde 8 săptămâni. Decalajul de patru luni între începutul Anului Bisericesc şi Anul Nou are o explicaţie simbolică şi administrativă: toamna este anotimpul socotelilor lumeşti şi duhovniceşti. după tradiţia moştenită din Legea Veche. Explicaţia administrativă arată că. se stabilesc perspectivele pentru anul următor. după încheierea verii. în funcţie de data Paştilor. şi un ciclu mobil. în funcţie de fluctuaţia datei pascale. atunci când a citit în sinagogă cuvintele proorocului Isaia. Anul Bisericesc sfârşeşte la 31 august şi începe la 1 septembrie. firesc. care începe la 1 ianuarie. concentrat în jurul datei fluctuante Paştilor. Anul Bisericesc ortodox are un ciclu fix de date care comemorează sfinţii pomeniţi în fiecare zi. Toate aceste perioade nu încep şi nu se sfârşesc la date calendaristice fixe. în această zi a început şi creaţia lumii şi tot în această zi şi -ar fi început Mântuitorul activitatea Sa publică.Anul bisericesc şi subdiviziunile lui Concluzii Spre deosebire de calendarul civil. creştinii fac ca o recapitulare a ciclului mântuirii. deci scopul lui este formarea şi creşterea lui Iisus Hristos în oameni. începând de la 1 septembrie şi până la sfârşitul lunii august a anului următor. din restul anului. Această perioadă este împărţită în trei etape: a Triodului – calendarul pascal propriuzis. 13 . care cuprinde 10 săptămâni dinaintea Paştilor. de la Înviere până la Pogorarea Sfântului Duh şi cea a Octoihului. a Penticostarului – calendarul pascal propriu-zis. pentru că. Sărbătoarea începutului Anului Bisericesc este un fel de revelion duhovnicesc. La fiecare început de An Bisericesc. care variază între 40 şi 26 de săptămâni. în biserică. ci variază de la an la an. Anul liturgic marchează etape duhovniceşti ale creşterii în Dumnezeu. are loc întrunirea sinodului local în cadrul căruia se face un bilanţ şi.

Humanitas. Anul bisericesc (liturgic) şi subdiviziunile lui. Corniţescu. Bucureşti. Ed. Gheorghiu. Branişte. Prof. 1. Noţiuni de cronologie. IBMBOR. Pr. 2/1990 8. Idem. 2003 14 . Bucureşti. în rev. Mesia . Mântuirea în Hristos (prin întreita Sa slujire. Ed. Pr.. Prof. 2/1955 6.. Bucureşti. 1995 15. „Ortodoxia”.Anul bisericesc şi subdiviziunile lui Bibliografie 1. . 1993 7. Istoria culturii şi civilizaţiei. Ene. nr. Pleşu.Domn al păcii şi al dreptăţii. în rev.Glasul Bisericii”. 2000 10. Meronia.com/doc/17844940/Traditia-Ortodoxa-22-decembrie-2008 12.crestinortodox.. Andrei.O. http://ro.. Prof. http://www. Dură. Idem. Horia C. *** Îndrumări misionare. arhiereu şi împărat). Ed.Glasul Bisericii”. 1986 2. Matei. Calendaristică şi calcul pascal. *** Orthodoxia . Univers Enciclopedic. ediţie definitivă. în rev.php?r=32&a=3496 14.html 13. 1936 11. trad. Ed. anul 3. Bucureşti. aprilie. nr.ro/liturgica/calendarul/anul-bisericesc-liturgicsubdiviziunile-70735. Emilian. Dr. . 2001 9. Mihoc. în rev. Drimba. Liturgica Generală.revistateologica. 12/2004 3. Ed. Tipografia „Cărţilor Bisericeşti”. nr. Vasile. Dicţionar de civilizaţie romană. Ed.ro/articol. şi Ed. Pr.Revistă de gândire şi spiritualitate ortodoxă. Dr. 1976 4. IBMBOR. nr. 10-12/1981 16. Rânduieli şi norme canonice privind Sinodul I Ecumenic. Bucureşti. Ovidiu. Asist. Despre Îngeri. 7-8/1979 17. Vasile. „Mitropolia Ardealului". Bucureşti. „Studii Teologice". http://www.scribd. IBMBOR. Bucureşti. vol. Saeculum I. Ed. Vestala. Fredouille. nr. 11-12/1962 5. Enciclopedia Antichităţii. de Serban Velescu. în rev. nr. Jean – Claude. ca profet. *** Tipic bisericesc. Problema unificării calendarului liturgic în Bisericile Ortodoxe. Dr. Bucureşti. Nicolae.

Târgovişte 21. Pr. Ed. Pr. Ioan. Stăniloae. Ed. Dr. Prof. Dr. Prof. 3/1964 19. IBMBOR. Milan. Alexander. Mitropoliei Olteniei. Pr. traducere ierom. Popescu. Teodor. Rămureanu.. Ediţia a IlI-a. Prof. Vasile Bârzu. „Ortodoxia”. Schmemann. Safta. Prof. Gheorghe. Craiova. Dumitru. Pr. Ed. 2009 22. Şesan. 1987 15 . Ed. 1987 20. Îndrumător Liturgic. Dr.Anul bisericesc şi subdiviziunile lui 18. Istoria Bisericească Universală. Ediţie a IV-a. Problema stabilizării datei Paştilor. Dr. Introducere în teologia Liturgică. Bucureşti. Chipul Nemuritor al lui Dumnezeu. Prof. nr. Bodogae. Pr. Bucureşti. în rev. Prof. Teodor M. Sophia. Gimnasius.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->