P. 1
49168919 Cultivarea Ciupercilor Champignon

49168919 Cultivarea Ciupercilor Champignon

|Views: 1|Likes:
Published by Stoica A. Stefania

More info:

Published by: Stoica A. Stefania on Oct 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/17/2013

pdf

text

original

Cultu a ciupe cilo de bãlega

CAMPIGNON
Ioan PUIU

Chiºinãu, 2000

Pagina 1 din 27

http://www.afaceri-ok.com

CUPRINS: 1. Cultura ciupercilor de bãlegar (Champignon). . . . . . 2. Spaþiul de culturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pregãtirea spaþiilor de culturã . . . . . . . . . . . . . . . . Amenajarea spaþiului de culturã . . . . . . . . . . . . . . . Alte amenajãri necesare spaþiului de culturã . . . . . . . . Spaþii noi de culturã a ciupercilor . . . . . . . . . . . . . . 3. Pregãtirea compostului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Compoziþia compostului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Calculul necesarului de compost . . . . . . . . . . . . . . Tehnologia pregãtirii compostului . . . . . . . . . . . . . . Reþete de compost ºi fazele tehnologice de pregãtire . . . Pasteurizarea dirijatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cum sã apreciem calitatea compostului . . . . . . . . . . . Alte sfaturi practice privind obþinerea sau corectarea compostului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pregãtirea compostului pentru ciuperca Agaricus edulis. . 4. Însãmânþarea ciupercilor Agaricus spp. . . . . . . . . . 5. Acoperirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Acoperirea straturilor însãmânþate. . . . . . . . . . . . . . Principalele componente ale amestecului de acoperire ºi condiþiile ce urmeazã a fi îndeplinite . . . . . . . . . . . Reþete de amestec de acoperire . . . . . . . . . . . . . . . Pregãtirea amestecului ºi tehnica de acoperire . . . . . . . 6. Lucrãrile de îngrijire a culturii de ciuperci ºi condiþiile de microclimat recomandate . . . . . . . . . . . . . . . . Dupã însãmânþare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dupã acoperire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În perioada recoltãrilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Particularitãþile microclimatului pentru ciuperca Agaricus edulis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7. Principalii dãunãtori care pot produce pagube în cultura ciupercilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8. Recoltarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sortarea ºi ambalarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Golirea ºi dezinfectarea spaþiului de culturã . . . . . . . . Mic dicþionar explicativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4

. . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . .

5 6 6 7 8 9 10 10 11 11 11 14 16 16 17 18 19 19

. . 19 . . 20 . . 20 . . . . . . . . 21 21 22 23

. . 24 . . . . . . . . . . 25 26 26 26 28

Pagina 2 din 27

http://www.afaceri-ok.com

) lange . Este ciuperca de culturã cea mai rãspânditã în þara noastrã ºi pe glob. Ciupercile pot fi consumate ºi ca aliment dietetic deoarece nu conþin amidon iar grãsimile sunt în cantitãþi foarte reduse ºi numai sub formã combinatã de fosfatide.afaceri-ok.ciupercã de bãlegar. Psalliota hortensis (Cook. A. Ciuperca albã prezintã o valoare nutritivã ridicatã având un conþinut în proteine de 4-5 %. Suprafeþele cultivate cu ciuperci sunt în continuã creºtere.4 %. . de strat sau ºampinion. iar tehnologia se aflã în perfecþionare continuã. În Europa se realizeazã circa 60 % din producþia mondialã de ciuperci. sin. Pe lângã valoarea nutritivã ºi acþiunea dieteticã ciupercile sunt apreciate ºi pentru gustul lor deosebit. fiind ºi cel mai mult studiatã ºi prezentând un numãr mare de tulpini (suºe). agaricine ºi ergosterile. hidraþi de carbon 1. deci relativ scurt. Partea îngropatã este reprezentatã printr-un postament micelian ce rezultã din împletitura hifelor crescute din miceliul însãmânþat.1.pentru cultura ciupercilor pe o perioadã de circa 100 de zile. Indiferent de culoare prezintã douã pãrþi distincte: o parte în substrat (îngropatã) ºi o parte aerianã.substratul uzat dupã recoltarea ciupercilor se poate folosi ca îngrãºãmânt natural (grãdina de legume). care se ridicã la peste 1500 mii tone anual. crem sau brunã Agaricus bisporus. constituind o variaþie plãcutã ºi necesarã în alimentaþie. Compostul pentru culturã (clasic sau sintetic) are o dublã folosire: . vitamine (B. Cultura ciupercilor de bãlegar (Champignon) Descrierea ciupercii albe. amortizarea fondurilor investite este socotitã printre cele mai active din sectorul vegetal. Datoritã faptul cã un ciclu de culturã se desfãºoarã pe o perioadã de 100 de zile.com . C) ºi numeroase substanþe minerale. lecitine. Din 5 Pagina 3 din 27 http://www.

deratizare. 2. pretabile atât la cultura clasicã (în gospodãrii) cât ºi la cea intensivã (în ciupercãrii industriale). pereþilor. balcoane. adãugându-se în zeama de var ºi 20-30 grame de piatrã vânãtã (sulfat de cupru) la 1 litru de emulsie. · formalinã (40 %) soluþie cu concentraþia 2-5% (20-50 ml la 1 litru apã). 6 Pagina 4 din 27 http://www. igienizarea spaþiului care constã în curãþirea de resturi vegetale. în amestecul de acope i e iau naºte e p imo diile sau butonii de f uctifica e. spãlarea cu apã curatã ºi dezinfectarea cu una din soluþiile: · sodã calcinatã 5 % (50 g sodã la l litru apã). În þara noastrã sunt create tulpini de Agaricus bisporus de culoare albã. Pereþii ºi pardoseala se vãruiesc. Pregãtirea spaþiilor de culturã Pregãtirea spaþiilor de culturã constã în: repararea dacã este cazul a acoperiºurilor. magazii. garaje. solarii. uºilor.aceste hife. Spaþii existente pot fi pivniþe. subsoluri ale locuinþelor.com .afaceri-ok. ferestrelor ºi astuparea gãurilor fãcute de rozãtoare. Spaþiul de culturã Pentru cultura ciupercilor se pot folosi spaþii existente dar nefolosite pentru alte activitãþi sau spaþii special construite pentru înfiinþarea unei ciupercãrii. grajduri. crem ºi brunã. Aceasta este formatã din: picior (stipes) ºi pãlãrie (pileus). Partea aerianã sau ciuperca propriu zisã se numeºte basidiofruct sau carpofor. pardoselii. Dezinfectarea spaþiului de culturã es e obligatorie dupã fiecare ciclu de cul urã. sere. depozite. clãdiri vechi. ºoproane.

chiar atunci când aceasta este din pãmânt sau pe nivelele stelajelor. sere. transparenþi. În cazul folosii sacilor grosimea substratului nu trebuie sã depãºeascã 20-25 cm.com . Pe rafturile executate din alte materiale se amplaseazã lãzi de culturã de diferite tipuri.Amenajarea spaþiului de cul ur Se pot întâlni douã situaþii: Când spaþiul este suficient de mare (solarii. pentru a se putea observa eventualele infecþii ºi creºterea miceliului. confecþionate din beton. peste o folie de polietilenã aºternutã sub el. Lãþimea straturilor trebuie astfel dimensionatã încât sã permitã executarea lucrãrilor în condiþii optime (1. Cultura în saci din polietilenã prezintã avantajul cã se poate realiza direct pe pardosealã.afaceri-ok. depozite) cultura se poate amplasa direct pe sol sau pardosealã. deoarece un strat mai gros de 30-40 cm. mai ales în sezonul cald poate duce la declanºarea fenomenului de autoaprindere. grosimea sã fie de 25-30 cm. de aceea se recomandã lãzile din masã plasticã sau sacii din polietilenã. Se utilizeazã saci cu diametrul de 60-70 cm ºi grosimea foliei de 0. astfel ca pe un m2 sã se repartizeze 80-100 kg compost. Dacã nu existã lãzi sau saci de polietilenã. Rafturile pot fi fixe. adicã în substratul însãmânþat temperatura putând ajunge sau chiar depãºi 30°C distrugând miceliul. În spaþii mici.60 m). 7 Pagina 5 din 27 http://www.1 mm. compostul se poate aºeza direct pe raft. pentru a mãri suprafaþa utilã de culturã se pot instala rafturi sau stelaje suprapuse pe douã sau trei nivele. compostul se aºeazã direct pe parapet în strat gros de 25-30 cm. lungimea stratului fiind în funcþie de spaþiul de culturã. 20 kg sau 25 kg. din lemn sau din alt material rezistent.40 x 1. sau mobile când sunt din metal (aluminiu sau fier) vopsit cu vopsea de ulei. În cazul rafturilor de beton. Cantitatea de substrat repartizatã întrun sac poate fi de 15 kg. Lãzile confecþionate din lemn au o perioadã scurtã de utilizare.

Dupã ce se murdãreºte. cu lãþimea de 60-70 cm. cu dimensiunea de 2 ´ 2 m din folie de polietilenã sau din zid cu scop de paravan. De-a lungul tubulaturii se deschid niºte orificii prin care pãtrunde aer 8 Pagina 6 din 27 http://www.Al e amenaj ri necesare spaþiului de cul ur · sursa de apã curatã în interiorul spaþiului sau în apropierea lui. poate fi folosit aproximativ 30 zile. udare. se schimbã. ca un pantalon. Tubulatura se confecþioneazã din tablã cu un burlan rotund sau pãtrat.afaceri-ok. · sursa de cãldurã ºi instalaþie de încãlzire sau rãcire pentru sezonul rece sau cald.Mãgurele . · instalarea unui ventilator ºi a tubulãrii aferente.com . cu laturile de 20 cm lãþime iar lungimea egalã cu cea a spaþiului de culturã. acesta depinzând ºi de gradul de poluare a aerului atmosferic. iar lungimea egalã cu lãþimea uºii de acces în care se pune rumeguº sau un burete îmbibat cu soluþie de sulfat de cupru (piatrã vînãtã) în concentraþie de 5 %. Aceasta se fixeazã pe tavan.posibilitatea de scurgere a apei rezultate dupã spãlare. · amplasarea unei lãdiþe din lemn. · sursa de curent electric de 220 V pentru ventilator ºi 24 V pentru iluminat. Tubulatura se poate realiza ºi din folie de polietilenã cu diametrul de 20-40 cm. Acest filtru se leagã la gura ventilatorului. de aceea se recurge la o aerisire dirijatã prin instalarea unui ventilator cu filtru special (de la institutul de Fizicã Atomicã . · canalizare . · amenajarea unei camere-tampon în faþa intrãrii. aerisirea prin deschiderea ferestrelor ºi uºilor nu este suficientã. înãlþimea de 10-15 cm.Bucureºti) sau un filtru improvizat pentru absorbþia ºi curãþirea aerului introdus în ciupercãrie ºi unul sau mai multe ventilatoare exhaustoare pentru evacuarea aerului viciat (încãrcat cu bioxid de carbon ºi spori). la o distanþã de cel puþin 60-70 cm deasupra stratului de ciuperci de pe stelajul superior. În spaþiile unde cultura ciupercilor se amplaseazã de stelaje. Filtru improvizat se poate realiza din douã straturi de tifon între care se intercaleazã un strat de vatã în grosime de 1 cm.

2 m. · dimensiunea camerei tampon 2 ´ 2 m din faþa uºii de acces.duble la mijloc.din care simple la pereþii laterali .1-2 m.7 m).37 mp. În continuare prezentãm schiþa unei ciupercãrii cu camera tampon la intrare ºi dimensiunile rafturilor. Spaþii noi de culturã a ciupercilor Un viitor cultivator care nu dispune de nici un spaþiu. evacuarea aerului se poate face prin deschiderea uºilor sau prin orificii de evacuare amplasate tot la partea inferioarã a pereþilor.4 m ´ 1.afaceri-ok.). la distanþã de sursele poluante.2 buc.p oaspãt. · suprafaþa utilã de culturã . Amplasarea noii construcþii se poate face pe un teren solid.75 cm (socotit ºi cu grosimea compostului de 20-25 cm). cu apã freaticã la adâncime. cu ajuto ul uno ºuruburi. · adâncimea la care este îngropatã . Dimensiunea acesto deschizãtu i este de 5 ´ 5 cm. · suprafaþa localului de culturã .6 m. Ventilatoarele exhaustoare.4 ´ 0. · distanþa dintre rafturi . adãpostitã de curenþi puternici de aer. · înãlþimea .3 m. . la tubulatura din polietilenã. Pentru toate zonele din þara noastrã recomandãm construirea unei microciupercãrii îngropate sau semiîngropate. cu posibilitatea de micºo a e pânã la închide ea completã. · lãþimea . în apropierea cãilor de acces. · rafturi (cu 3 nivele) .24 mp (6 ´ 4 m). pentru evacuarea aerului viciat.4 m. precum ºi distanþa între ele: · lungimea spaþiului de culturã .0. îºi poate construi unul de dimensiunile dorite.com . la tubulatura din tablã ºi niºte ghemotoace din vatã curatã. se instaleazã la 10-15 cm deasupra pardoselii (1-2 buc. Acestea au avantajul de a beneficia de diferenþe mici de temperaturã de la un anotimp la altul ºi între zi ºi noapte. (4. · distanþa de la pardosealã la primul raft . aceste diferenþe nu trebuie sã depãºeascã 3-4°C.3 rânduri: . 1 buc. 9 Pagina 7 din 27 http://www.4 m). (3. În spaþiile mici situate la nivelul solului.

Materiale auxiliare · La materialele de bazã prezentate mai sus se mai adaugã: · ipsos (pentru construcþii). · gunoi de cal cu aºternut din paie (proaspãt de maximum o lunã). sulfat de amoniu. deoarece au o elasticitate mare ºi un conþinut bogat în glucide ºi substanþe minerale.com . · îngrãºãminte chimice (superfosfat. construcþia trebuie izolatã cu carton ºi smoalã. · aleile de la capetele aftu ilo au lãþimea de 80 cm. Pentru obþinerea unui compost de bunã calitate se folosesc urmãtoarele materiale: · paie de grâu (orz sau orez). care asigurã o bunã izolaþie contra variaþiilor de temperaturã. Cea mai largã utilizare la pregãtirea compostului o au paiele de grâu. uree tehnicã). Paiele înainte de a fi folosite se zdrobesc cu furca sau se calcã în picioare. Împotriva umezelii. conþinut 25-30 % fecale. 3. · gunoi de pãsãri pe suport solid. · gunoi de porc (uscat). Acoperiºul se face din plãci de azbociment.afaceri-ok. · malþ (de la fabrica de bere). · sulfat cu cupru. format din unul din urmãtoarele materiale: paie. nefermentat. Pregãtirea compostului Compoziþia compostului Pregãtirea compostului reprezintã o verigã importantã pentru reuºita culturii ciupercilor. rumeguº sau talaº de esenþe foioase.· aleile dint e aftu i au lãþimea de 60 cm. coji de floarea soarelui. þiglã sau stuf. 10 Pagina 8 din 27 http://www. de culoare galbenã.

pe o suprafaþã betonatã pentru a împiedica infiltrarea în pãmânt a mustului de bãlegar rezultat la udare. În perioadele reci aceastã platformã trebui sã fie închisã cu ajutorul unor pereþi mobili glisanþi. superfosfat (simplu concentrat) .com .25 kg. gunoi de pasãre. 11 Pagina 9 din 27 http://www.7 kg. deoarece existã riscul ca aceasta sã nu se încãlzeascã în procesul pasteurizãrii. sulfat de amoniu . Pentru pregãtirea unei tone de compost se folosesc 500 kg gunoi de cal. 70-75 %. Nu se recomandã pregãtirea unei can i ãþi mai mici de o tonã de compost. care este alcãtuit din bãlegar de cal ºi paie de grâu din aºternut. gunoi de cal pe aºternut de paie.afaceri-ok. adicã câte 80-100 kg compost/m2. pentru a nu permite coborârea temperaturii sub cea de îngheþ.7-8 kg. Platforma trebuie sã aibã o suprafaþã de 10 mp (pentru o tonã de compost). Pentru a obþine 1000 kg compost trebuie sã punem la preînmuiere 500 kg material iniþial uscat (paie de grâu. cu înclinare spre mijloc (cu panta de 2-3 %) iar la capete sã fie prevãzutã cu 2 bazine pentru colectarea mustului. Aceastã platformã trebuie sã fie protejatã de un acoperiº (ºopron) pentru a feri compostul de uscãciune si de spãlare prin precipitaþii. Reþete de compost ºi fazele tehnologice de pregãtire Reþeta 1 (compost clasic) . gunoi de porc) conform reþetei. La o tonã de compost se mai adaugã: ipsos .Calculul necesarului de compos Necesarul de compost se calculeazã în funcþie de suprafaþa ce urma a fi însãmânþatã.pe bazã de gunoi de cal. Tehnologia pregãtirii compostului Pregãtirea compostului dureazã 28-30 zile ºi se face în apropierea ciupercãriei. De exemplu: pentru a însãmânþa 10 m2 cu ciupercã de bãlegar vom avea nevoie de aproximativ 800-1000 kg compost.

Dupã ce se amestecã bine componentele. 12 Pagina 10 din 27 http://www. se taseazã. Gunoiul de cal (bãlegar + paie) se aºeazã pe platforma betonatã sub formã de grãmadã ºi se udã cu apã zilnic cu furtunul. cu furca. presãratã la aºezare. Compostul de ia cu furca din grãmadã ºi se aºeazã afânat într-o «platformã cu urmãtoarele dimensiuni: lãþime 1. Operaþiunea dureazã 5 zile.8-2 m. Întorsul se executã cu furca. Ø Aºezarea la compostarea aerobã (cu aer) afânat. înãlþimea 1. dupã care încep întoarcerile. La întorsul al IIIlea se recomandã aplicarea prin împrãºtiere a unui kg de sulfat de cupru (piatrã vînãtã) la tona de compost.7-1. Se lasã astfel 4-5 zile. întors ºi format platforme. pãstrându-i dimensiunile în aºa fel încât gunoiul de la capete sã se aºeze în interiorul noi platformei. Ø Omogenizarea (amestecarea) compostului dureazã din ziua a 6a de la începerea pregãtirii. Se fac 4-5 întoarceri la intervale de 3-4 zile. Cantitãþile mari de compost se întorc mecanizat cu maºini de vânturat. Se udã pânã când apa începe sã se scurgã de sub grãmadã. Întorsul IV se executã atunci când paiele nu s-au înnegrit ºi nu se rup uºor. În aceastã fazã nu se mai udã ºi nu se mai taseazã.com . 3 kg la tona de compost.8 m. La primul întors se administreazã 5-6 kg ipsos. Tot la aºezare se pun ºi 5-6 kg ipsos. pentru cã se taseazã ºi se udã în vederea declanºãrii fenomenului de compostare.Fazele ehnologice de preg ire a compos ului Ø Preînmuirea. Dacã nu puteþi procura îngrãºãmintele recomandate se pot înlocui cu uree tehnicã (40 % azot). practic se mutã vechea platformã alãturi. Ø Întoarcerea compostului din platformã începe din a 15-a zi de la momentul declanºãrii pregãtirii compostului. zilnic timp de 4 zile.afaceri-ok. iar lungimea în funcþie de cantitatea de compost. câte 3-4 kg. deci la aceastã fazã. la al II-lea ºi la al III-lea se adaugã ipsos ºi îngrãºãminte. Aceste douã faze tehnologice fac parte din compostarea anaerobã (fãrã aer). din nou se aºeazã în grãmadã ºi se udã.

Pentru a obþine o tonã de compost se vor folosi urmãtoarele materiale: · gunoi de porc .150 kg.afaceri-ok. soluþie în concent aþie de 2-3 % cu ca e se st opesc ma ginile platfo mei ºi pa doseala din beton. Ø Executarea întoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile. precum ºi Dimilin 0. Ø Aºezarea la compostarea aerobã se face în cea de a 13-a zi ºi constã în afânarea materialului. Se adaugã ureea. Ø Omogenizarea la preînmuiere se face în cea de a 6-a zi de la primul udat. Fazele tehnologice de pregãtire a compostului Ø Preînmuierea se face ca la reþeta 1 ºi dureazã 12 zile. Ø Pasteurizarea naturalã este identicã cu cea prezentatã la reþeta 1. 13 Pagina 11 din 27 http://www. Platforma în întregime se acoperã cu folie de polietilenã pentru o perioadã de 48 ore. care prezintã acþiune fungicã ºi acaricidã. · paie de grâu . Cu aceste substanþe se stropeºte platforma la întorsul al IV-lea. întrun numãr tot de 3-4.2 %.250 kg. · gunoi de pãsãri .com .2 % ca insecticid. Dupã ultimul întors în platforma de compost se fac niºte canale de aerisire. Se controleazã temperatura în interior (trebuie sã ajungã la 65-72°C). Reþeta 2 (compost mixt) pe bazã de paie. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0. dupã care se udã în continuare încã 6 zile.Pent u dezinfecþie se poate folosi Fo malinã. Cele 3 materiale se amestecã bine apoi se aºeazã ºi se taseazã. înainte de aºezare. La cestea se vor mai adãuga 2 kg de uree la aºezare ºi 24 kg de ipsos repartizat la fiecare întors. gunoi de porc ºi gunoi de pãsãri. cu burlane perforate pentru evacuarea aerului încãlzit din interior.100 kg. Ø Pasteurizarea naturalã. Se adaugã ipsos la fiecare întors.

0 m.8-2. Se taseazã. 14 Pagina 12 din 27 http://www. Se executã la intervale de 3-4 zile.1 zi. .Reþeta 3 (compost sintetic) pe baz de paie ºi gunoi de p s ri. înãlþime 1. Acesta se face cu scopul de a distruge dãunãtorii ºi unii agenþi patogeni. La întoarcerea 1 ºi 2 se adaugã malþul ºi ipsosul.gunoi de pãsãri . Fazele tehnologice de pregãtire a compostului Ø Preînmuierea se face. Ø Aºezarea compostului în platforma de preînmuiere. În ultima zi de preînmuiere se adaugã jumãtate din cantitatea de uree (3. Mare parte din aceºtia sunt distruºi la temperatura de 5560°C dacã se menþin 12-16 ore în condiþii de umiditate de 70-72 %.150 kg.afaceri-ok. iar în cea de a 4-a zi se mai adaugã cealaltã jumãtate de uree ºi se taseazã. Pasteurizarea dirijatã Pentru ciupercãriile mari de peste 1000 mp se adaugã compost sintetic.20 kg.paie de grâu . fãrã a se mai tasa. aplicându-se în mod obligatoriu pasteurizarea termicã pe bazã de abur. Se mai udã în continuare 4 zile. în numãr de 4. se udã zilnic iar mustul se recirculã timp de 7 zile. Ø Aºezarea la compostarea aerobã. de asemenea pe o suprafaþã betonatã ºi dureazã 1-2 zile.350 kg. La aceste componente se mai adaugã: malþ .50 kg.5 kg).com . Prin aceastã lucrare compostul se va aºeza afânat cu furca. Ø Executarea întoarcerilor. Compostul se aºeazã în formã dreptunghiularã cu lãþimea de circa 2 m ºi înãlþimea de 1-1. Ø Omogenizarea compostului în platforma de preînmuire . Ø Pasteurizarea naturalã se face asemãnãtor ca la reþetele anterioare.7-1. uree tehnicã .5 m.7 kg ºi ipsos . Pentru obþinerea unei tone de gunoi sunt necesare: .8 m ºi lungimea cît este necesar. deci se desface platforma anterioarã ºi se aºeazã dupã dimensiunile clasice: lãþime 1.

afaceri-ok. timp de 10-12 ore. Etapa 4. deoarece pot fi distruse o serie de ciuperci saprofite utile ºi actinomicete. se menþine ventilaþia cu aer proaspãt introdus prin filtre. La al doilea prag se scade temperatura la 45°C pentru o perioadã de 24-48 ore. omogenizarea temperaturii din compost la valori de 3040°C. fermentaþia dirijatã. se închid uºile cât mai ermetic.com . În timpul pasteurizãrii se va evita depãºirea temperaturii maxime din compost de 60-62°C.5-2.0 m. se deschi uºile. La început aceasta se scade treptat de la 58-60°C pe parcursul a 10 ore. Compostul se introduce în tunel. cu izolaþie ºi p evãzut cu instalaþie de di ija e a abu ului p ecum ºi o ventilaþie pentru introdus aer proaspãt ºi recircularea aburului amestecat cu aerul. Etapa 3. Etapa 2.Pasteu iza ea di ijatã se executã înt -un tunel special const uit din beton. dureazã 5-6 zile ºi se realizeazã la 2 praguri de temperaturã. aºezat vrac. se monteazã termometre de la distanþã în câteva puncte în compost ºi în aer ºi se deschide ventilaþia de recirculare. pânã la valori de 5455°C ºi se menþine 3 zile. pasteurizarea propriu-zisã la temperatura de 57-58°C ºi dureazã 10-24 ore. încãlzirea compostului se face pânã la 55-57°C. 15 Pagina 13 din 27 http://www. prin recircularea a 200 mc aer/tona de compost. în scopul rãcirii compostului ºi transferarea lui în ciupercãrii pentru însãmânþat. dupã care aburul se opreºte. timp de 2-3 ore. pe o înãlþime de 1. Pasteurizare decurge în 4 etape: Etapa 1.

· vara. în nici un caz de amoniac.Mirosul sã fie a pâine coaptã.afaceri-ok.Sã conþinã actinomicete adicã microorganisme mineralizante care îºi manifestã prezenþa prin apariþia unor pete cenuºii-albicioase pe marginea platformei de compost. dacã este uscat se mai adaugã apã sau must de gunoi. pentru o bunã aerisire a compostului. Umiditatea optimã a compostului trebuie sã fie cuprinsã între 63-65 %.Textura .Reacþia chimicã sã fie uºor alcalinã.elasticã. însã cu foarte multã grijã.Culoarea caracteristicã este cafeniu-închis. Dacã prin strângerea în mânã nu se face bolovan ºi nu se lipeºte de mânã înseamnã cã compostul este bun. . · dacã are reacþie acidã. se strânge puternic ºi dacã nu curge apã printre degete dar mâna se umezeºte.2-7. cu pH cuprins între 7.Paiele sã se rupã cu uºurinþã. Reacþia acidã nu este favorabilã culturii ciupercilor. 16 Pagina 14 din 27 http://www. . i se mai adaugã ipsos.com . · dacã este prea umed ºi reacþia lui nu mai permite adãugarea de ipsos.6. se vânturã cu furca înainte de a fi introdus în spaþiul de culturã. · pentru compostarea aerobã. . acesta se poate aºeza pe capre de lemn. la preînmuiere se poate folosi apã caldã. se vânturã cu furca. compostul are umiditate optimã. . . Alte sfaturi practice privind obþinerea sau corectarea compostului · iarna. Conþinutul în apã al compostului se poate verifica luându-se în mânã compost bun. · dacã compostul prezintã miros de amoniac. .Gradul de umiditate al compostului.Cum s apreciem cali a ea compos ului .

pentru a rezulta un compost bine fermentat.5-8.60 kg.com . timp în care se executã 15 întoarceri.afaceri-ok.adaos de paie de grâu (12-15 %) .gunoi de cal pe suport de paie . § pH-ul 7. În vederea obþinerii unei tone de compost se utilizeazã: . 17 Pagina 15 din 27 http://www. . Toate celelalte etape tehnologice din tehnologia de culturã sunt identice cu cele întâlnite la ciuperca Agaricus bisporus.400 kg. Aprecierea calitãþii: § fãrã miros de amoniac. § paiele sã se rupã uºor. § umiditatea 62-65 %.0. de culoare brunã-negricioasã. Fazele tehnologice de pregãtire Preînmuirea se face timp de 12-14 zile Compostarea aerobã dureazã 16-18 zile.Preg irea compos ului pen ru ciuperca Agaricus edulis prezintã unele particularitãþi Pentru însãmânþarea unei suprafeþe de 10 mp este necesarã o cantitate de compost de 7-8 kg (700-800 g/mp).

zilnice sau mai des. se amplaseazã termometre în aer ºi în substrat. nainte de efectuarea însãmânþãrii se opreºte o cantitate de 100 g miceliu din fiecare kg. Însãmânþarea ciupercilor Agaricus spp. Dupã introducerea compostului în local.71. Aceastã hârtie se menþine în permanenþã umedã. Temperatura în interiorul compostului nu trebuie sã depãºeascã 27-28°C. Se împrãºtie apoi alt strat de miceliu ºi se repetã operaþia. Norma de miceliu la ciupercile de bãlegar este de 700-1000 g (0. pentru urmãrirea temperaturii. Însãmânþarea propriu-zisã constã în introducerea miceliului în compost. sac. prin stropiri fine. repartizat uniform pe un mp. Hârtia se menþine pe straturi timp de 7-8 zile. care se împrãºtie la suprafaþa straturilor gata însãmânþate (miceliu de control). dupã care se îndepãrteazã ºi se aplicã amestecul de acoperire. dar mai adânc pânã la fundul recipientului. Se cuprinde o cantitate de compost cu mâna ºi se întoarce introducând miceliu în interior. în ciupercãrie se menþine o curãþenie strictã. pe patul aºezat pe stelaj sau pe pardosealã. Miceliul se mãrunþeºte cu grijã cu mâna curatã ºi se împrãºtie (jumãtate din cantitate) deasupra stratului. Se niveleazã apoi stratul ºi se taseazã uºor cu o driºcã de lemn ºi se împrãºtie miceliul de control.com . Însãmânþarea se executã direct în ladã. Pentru a asigura rãcirea.afaceri-ok. Dupã încheierea însãmânþãrii se acoperã straturile cu hârtie tip ziar (absorbantã) nu lucioasã. 18 Pagina 16 din 27 http://www. totdeauna pe suprafaþã efectuându-se în acelaºi timp ºi tratamente preventive cu Formalinã. compostul poate fi amestecat cu mâna sau cu furcile. Decis sau Sulfat de cupru. nici prea groasã ºi nici prea subþire. Dupã însãmânþare ºi acoperire cu hârtie.4.0 kg) la 100 kg compost. se lasã 24 sau 48 ore pentru a se rãci.

· Nisipul. Se foloseºte numai în amestec. Dacã se întârzie peste 10 zile. iar în lipsa acesteia. Principalele componente ale amestecului de acoperire ºi condiþiile ce urmeazã a fi îndeplinite · Turba (poate fi neagrã sau roºie) sã fie fibroasã. producþia scade proporþional cu numãrul de zile întârziate. deoarece are capacitate mare de reþinere a apei. Acoperirea Acoperirea straturilor însãmânþate Acoperirea straturile se executã la 7-8 zile de la însãmânþare. Se recomandã nisipul calcaros. Se folosesc în amestec cu alte materiale. Se preferã pãmântul din lucerniere. · Pãmântul de þelinã. pãmântul de þelinã. · Perlitul este o rocã sticloasã formatã în medii acvatice. 19 Pagina 17 din 27 http://www. se mãrunþeºte ºi se cerne. · Piatra calcaroasã. sã nu prezinte exces de umiditate (sã fie ca un pãmânt jilav). eliminându-se utilizarea hârtiei. Se va evita pe cât posibil folosirea pietrei colorate. preferând piatra de culoare albã sã nu murdãreascã ciupercile cu oxizii conþinuþi.5.com . Acoperirea straturilor însãmânþate se face cu un amestec de materiale având ca bazã turba. se usucã. Lucrarea se poate executa ºi imediat dupã însãmânþat. se cerne. se decoperteazã solul de deasupra solului pe o adâncime de 20-30 cm. Bine mãrunþit poate fi inclus în alcãtuirea unui amestec de acoperire curat. se mãrunþeºte ºi se cerne (particulele sã nu aibã dimensiuni mai mari de 5 mm).afaceri-ok. Dacã este prea umedã. iar dacã conþine pietre mari.

Reþete de amestec de acoperire Reþeta pe bazã de turbã Reþeta 1 turbã . Unde existã posibilitãþi se executã o dezinfectare termicã (cu abur la temperatura de 60°C timp de 5-6 ore).· Perlit expandat sau pe liflo . Este obþinut din tuful vulcanic p in t ata e te micã. Reþeta pe bazã de pãmânt de þelinã Reþeta 3 Reþeta 4 • pãmânt de þelinã . P ezintã g anule cu diamet ul de 3 mm. Pentru 1 mc amestec de acoperire se folosesc 2 litri Formalinã. dupã care se acoperã cu o 20 Pagina 18 din 27 http://www. Dacã amestecul nu a fost umezit Formalina se dilueazã cu apã în proporþie de 1/1 sau 1/2.1 parte cretã furajerã .3 pãrþi piatrã calcaroasã . folosit pentru realizarea unui amestec de acoperire de calitate datoritã capacitãþii de reþinere a apei.).3 pãrþi • pãmânt de þelinã .3 pãrþi • nisip . În cele mai frecvente cazuri în cultura clasicã se practicã dezinfecþia chimicã a amestecului cu Formalinã (concentraþie 40 % s.3 pãrþi nisip .5 % Reþeta 2 turbã . Se stropeºte grãmada ºi se lopãteazã pânã se foloseºte toatã cantitatea de soluþie chimicã.a.1 parte • praf de cãrbune .com . Se poate folosi în amestec cu turbã sau chiar singur.afaceri-ok.2 pãrþi • cretã furajerã . Dacã sunt uscate se umezesc.10 % Nisipul nu trebuie sã depãºeascã 25 % din volumul amestecului Pregãtirea amestecului ºi tehnica de acoperire Dupã ce a fost aleasã reþeta convenabilã se trece la amestecarea celor 2-3 componente.1 parte • nisip .1 parte cretã furajerã . dupã care se adaugã creta furajerã ºi se amestecã din nou ºi se dezinfecteazã.5 %.

2-7. negre. . dezvoltarea ºi fruc21 Pagina 19 din 27 http://www. amestecului de acoperire i se fac urmãtoarele analize chimice: . Dacã aceastã concentraþie este mai mare de 0. Se strâng hârtiile ºi se verificã dacã incubarea miceliului a decurs fãrã apariþia de infecþii cu diferite mucegaiuri (verzi. pentru reþinerea apei. 2 % (cu ajutorul unui tampon de vatã sau tifon) ºi se prãfuieºte cu un fungicid 1-2 g/mp (Zineb. 6. . Unde existã posibilitãþi.com . în concentraþie de 1 % peste tot. Dacã se constatã astfel de infecþii se îndepãrteazã zonele de substrat pe o adâncime de 1-2 cm. se niveleazã. Pe o suprafaþã de 1 mp de culturã se utilizeazã 300-500 ml soluþie. Dupã încheierea lucrãrii. care se introduce în amestec .pH-ul 7. Verificarea grosimii amestecului de acoperire se face cu degetul arãtãtor. . iar în restul spaþiului pânã se umezeºte totul.5 %. Diferenþele între zi ºi noapte sã nu fie mai mari de 3-4°C.1 %.conþinutul în azot organic 0. Menþinerea între limite normale a concentraþie de bioxid de carbon (CO2).5-3.03-0.folie de polietilenã ºi se lasã 8-10 zile.fãrã conþinut în mangan sau fier. Perozin).18 %.5 cm. Se aºeazã amestecul în grosime de 2.afaceri-ok. a aerului din spaþiul de culturã.6 (dacã este acid se va corecta cu cretã) .conþinutul în calciu activ 5-10 %. cenuºii. Aceste limite sunt cuprinse între 0. Lucrãrile de îngrijire a culturii de ciuperci ºi condiþiile de microclimat recomandate Dupã însãmânþare Temperatura trebuie menþinutã la 20-24°C pentru a realiza incubarea.trebuie ca prima falangã a degetului sã intre complet în amestec. în spaþiu de culturã se face un tratament preventiv cu Formalinã. roºii). Tehnica acoperirii. iar locul respectiv se dezinfecteazã chimic cu soluþie de Formalinã. Înainte de a fi folosit amestecul se lopãteazã pânã când dispa e mi osul de Fo malinã.umiditatea 67-70 .

com . Dacã nu apar atacuri de boli ºi dãunãtori de la însãmânþat pânã la acoperit se fac numai tratamente preventive cu Formalinã 0. ciupercile apãrute se înmoaie. aplicatã o singurã datã. Ciuperca Agaricus bisporus preferã temperaturã scãzutã. temperatura trebuie sã fie de 16-18°C. Ventilaþia se mãreºte la 1-2 mc aer/orã/mp. De la acoperire pânã la apariþia primelor fructificaþii se fac tratamente cu Formalinã. Pentru udat se foloseºte Vermorelul pentru pulverizarea finã a apei. pier.51 % (2 tratamente la interval de 5-6 zile) ºi 1-2 tratamente cu Nogos 0. Recoltarea primelor ciuperci are loc dupã 18-20 zile de la acoperirea straturilor ºi dupã 30-34 zile de la însãmânþare. Sistemul de ventilaþie t ebuie sã fie de 0. Hârtia cu care sunt acoperite straturile trebuie sã fie permanent umedã. Cantitate de apã la stropire sau tratament se menþine în limitele de 50-100 cmc/mp de culturã. apar din ce în ce mai puþine ºi cultura se poate compromite. intercalat la interval de 4-5 zile. Umiditatea relativã a aerului trebuie menþinutã la 85 %. Cantitatea de apã pentru stropit. iar dupã 10-12 zile încep sã se formeze fructificaþiile. chiar pânã la 10°C. Nogos 0.2 %. se înlocuieºte în totalitate pe sacul sau lada respectivã. de asemenea udã ºi pardoseala din ciupercãrie. 22 Pagina 20 din 27 http://www.5-1 mc ae /o ã/ mp de culturã. iar ciuperca termofilã Agaricus edulis se dezvoltã la un optim de temperaturã de 24-26°C. Toate tratamentele chimice se vor executa cu Vermorelul sau pompa Kalimax. prin pulverizarea finã a apei. Dacã aceastã condiþie nu este îndeplinitã. Dupã acoperire Temperatura în spaþiul de culturã se scade la 18-20°C. 5 %. Dacã hârtia s-a rupt.2 %.tifica ea ciupe cilo este stânjenitã sau chia op itã ºi cultu a poate fi comp omisã. precum ºi de soluþie pentru tratamente nu trebuie sã depãºeascã 100 ml/mp de culturã. n faza în care începe formarea primelor fructificaþii. prin menþinerea amestecului de acoperire ºi a pardoselii permanent umede. din diferite cauze. Se menþine. Dupã aproximativ 5 zile de la acoperire miceliul ciupercii începe sã pãtrundã în amestecul de acoperire. umiditatea relativã a aerului trebuie sã fie de 85 %.afaceri-ok.

com . în cantitate suficientã pentru a ajunge pe toatã perioada recoltãrii de 45-50 zile. 23 Pagina 21 din 27 http://www. Verificarea acestei viteze se realizeazã cu ajutorul unei lumânãri aprinse. Golurile rãmase goale se acoperã cu amestec de acoperire. Când ventilaþia este insuficientã piciorul ciupercii apãrute se alungeºte. dezinfectat. Karate 0. Preventiv între valurile de culturã se fac tratamente cu Formalinã 0. Alte lucrãri care se executã în perioada recoltãrii sunt: Plivitul butonilor ºi ciupercilor bolnave. 19°C).afaceri-ok. favorizate însã ºi de umiditatea excesivã.150. În cazul în care amestecul s-a terminat se va face altul dupã aceeaºi reþetã.3 m/sec. Operaþia se executã cu vârful unui cuþit. Tot în cazul unei ventilaþii insuficiente.În perioada recol rilor Temperatura se menþine pe cât posibil la pragul de 15-17°C (min. iar pãlãria rãmâne micã în diametru ºi se deschide prematur.2 % sau cu Dimilin 0. 10-12°C ºi max. în culturã apar musculiþele negre (Phorideae) care se combat cu Decis 1 %. dar viteza aerului nu trebuie sã fie mai mare de 0. scãzând valoarea comercialã. flacãra nu pâlpâie. Umiditatea relativã a aerului de 80-95 %.5 %. Din momentul apariþiei ciupercilor nu se mai fac tratamente cu substanþe pesticide. Dacã acest lucru se impune în mod absolut obligatoriu. pe suprafaþa straturilor de culturã îºi fac apariþia diverse mucegaiuri. se recolteazã toate ciupercile ºi se aplicã tratamentul recomandat.2 %. corelatã cu temperatura din local. Datoritã faptului cã în sistem gospodãresc se utilizeazã compost clasic. Ventilaþia va fi de 1-2 mc aer/orã/mp de culturã la 8-10-12 m3 aer/mp. Când viteza aerului este sub 3 m/sec. cu pasteurizare naturalã.

Par iculari þile microclima ului pentru ciuperca Agaricus edulis În þara noastrã este recomandatã pentru sezonul cald tulpina amelioratã 303 de Agaricus edulis. de culoare albã.6-0.5-4 cm. deci mai ridicatã de câteva ori decât la Agaricus bisporus. Grosimea stratului de acoperire va fi de 3.7 % (600-700 g la 100 kg compost). necesarul de aer va fi de 0. mãrindu-se treptat la 30 minute ºi un necesar de 5-6 mc/ orã/mp.2-0.3 %. n primele 15 zile de la însãmânþare nu este obligatorie ventilaþia dirijatã. incluzând 6-7 valuri de ciuperci. iar umiditatea relativã a aerului 95-100 %. Temperatura optimã va fi dirijatã între 23-25oC. 24 Pagina 22 din 27 http://www. Stropitul hârtiilor se face la 1-2 zile. Umiditatea relativã a aerului se menþine la 95-100 %.afaceri-ok.5-1 mc/orã/mp. cu o funcþionare de 15 minute pe orã. bacterii. Cultura clasicã în sistem gospodãresc · Pentru însãmânþat se foloseºte o normã mai redusã de miceliu de 0. ciuperci parazite decât ciuperca Agaricus bisporus. Concentraþia de bioxid de carbon în localul de culturã poate fi de 0.com . Se întinde pe o perioadã de 80-100 zile. · Recoltarea. · Dupã acoperire. Temperatura optimã în localul de culturã de 25-28oC. · Incubarea. ventilaþia de 23 mc aer/orã/mp în primele 10 zile. Ciuperca Agaricus edulis este mai rezistentã la atacul unor boli produse de virusuri.

Lindatox. Principalii dãunãtori care pot produce pagube în cultura ciupercilor I. • 25 Pagina 23 din 27 http://www.a.• riorul ciupercilor Stropiri periodice cu NOGOS 0. brune. • • 2. granule de 10% revenind 50-100 gr/mp. Megaselia Nigra Megaselia Halterale (Muºtele ciupercilor) (Phoridae) Identic Larvele cu capul negru atacã miceliul ºi butonii care se nmoaie • Muºte de cca. Dãunãtorul Diptere C nd apare ˛nainte ºi dupã intrare n faza de recoltare a culturii • Cum se manifestã Muºte mici. 3 mm. • • Larvele sunt mai mici ca cele de la Sciarida Se nmulþesc foarte • repede (sexuat ºi podogenezã) Distrug miceliul ºi mugurii de fructificare ˛ncorporarea n compost n timpul nsãmînþãrii a 50-100 ppm. BIRLANE º. nainte de evacuarea compostului uzat ºi nainte de umplere Mycophila Fungicola Identic (Muºtele cecid) Cecydomydae Dezvoltarea ou-adult 48 sãptãmîni • Musculiþe mici de • culoare gãlbuie cu antene mici ºi roze.7.com . cu o singurã pereche de aripi Dezvoltare ou-adult 25-35 zile • Combaterea 1. sau cu ORGA-KAS aerosili 1 flacon la 2000 mc. Sciaria Fenestralis (Þinþarul ciupercilor) (Sciaridae) Aer filtrat n localul de culturã Prãfuirea cu Detox. la intervale de 5-6 zile (la care se referã?) Dezinfectarea termicã a spaþiului de culturã.2 % imediat dupã acoperire pînã la formarea butonilor la suprafaþa patului. gheboase • • • • Larvele sunt mai mici ca cele de la Sciaridee Sapã galerii în inte.afaceri-ok. Dipterex a marginilor platformelor de compost (1 gr/mp) Dezinfectarea termicã a amestecului de acoperire Fumegarea spaþiului de culturã cu Bladafum – 1 capsulã la 300 m3.

Randamentul în cultura ciupercilor în sistem clasic este de 8-10 kg ciuperci la 100 kg substrat însãmânþat. Dacã într-un buchet sunt mai multe ciuperci recoltarea se face eºalonat. urmat de rãcire ºi numai dupã aceea se face golirea.afaceri-ok. Golirea ºi dezinfectarea spaþiului de culturã În ciupercãriile cu flux continuu. Tehnica recoltãrii manuale constã în desprinderea prin rãsucire cu mâna dreaptã iar cu mâna stângã se þine buchetul pentru a nu se smulge. fiecare val având 3-5 recoltãri la interval de 2-3 zile. Dupã ce s-au recoltat toate ciupercile din buchet se scoate cotorul cu cuþitul. pe calitãþi comerciale þinînd cont ºi de aspect. dimensiunea piciorului. Se desprind cu atenþie ciupercile gata de recoltat. 26 Pagina 24 din 27 http://www. Momentul optim de recoltare este atunci cînd voalul este suficient de întins ºi nu a început sã se rupã.8. Sortarea ºi ambalarea Se face calibrarea ciupercilor dupã mãrimea diametrului. Pentru conservare ciupercile se recolteazã în faza de butoni cu dimensiunea de 1-2 cm. Recoltatul ciupercilor se executã manual sau mecanizat.com . în funcþie de caracterele tulpinii cultivate. prin injectarea aburului direct în încãpere ºi menþinerea compostului uzat la 60-70°C timp de 12-24 ore. Recoltarea Ciupercile apar în 5-6 valuri. înainte de golirea spaþiului de culturã se face dezinfectarea termicã a compostului uzat. iar mãrimea pãlãriei este maximã. astfel ca sã nu fie deranjate cele care rãmîn în continuare. de deschiderea pãlãriei. Înainte de recoltare nu se fac stropiri cu apã.

numai atunci cînd compostul uzat este dezinfectat termic. sau pãstrat timp de 2-3 ani ºi prelucrat de mai multe ori.În spaþiile sezonie e. pentru a fi folosit la fertilizarea solului în sere sau pentru producerea rãsadurilor de legume în amestec cu turbã ºi compost forestier. grajduri. În alte spaþii (pivniþe. Nu se recomandã folosirea în sere a compostului uzat proaspãt scos de la culturã. Acesta poate fi folosit imediat la fertilizarea solului în cîmp pentru culturile horticole. sodã causticã 10% sau formalinã 4-5% ºi numai dupã aceea sã se execute golirea. care pot ajunge la concentraþii de 1-2%. 27 Pagina 25 din 27 http://www. se ecomandã dezinfecta ea chimicã a sup afeþei amestecului de acoperire ºi lãzilor prin stropire cu soluþie de sulfat de cupru 4-5%. unde nu u meazã din nou cultu a de ciupe ci. datoritã conþinutului ridicat de sãruri totale rãmase de la ciuperci. magazii. fiind nocive plantelor verzi. Compostul uzat se transportã ºi se depoziteazã într-o platformã la o distanþã mai mare de spaþiul de culturã a ciupercilor.com .afaceri-ok. etc) dezinfectarea se poate realiza cu orice produs eficace.

folosit la fabricarea berii sau spirtului (Despre o suprafaþã) Pe care poate aluneca un corp. infectat Ansamblu de þevi care comunicã între ele sau care fac parte dintr-un sistem tehnic Deschidere. lemn.Mic dicþionar explicativ Pardosea Deratizare Parapet Declanºare Exhaustoare Viciat Tubulatura Orificiu Freaticã Talaº Ipsos Malþ Podea A stîrpi ºoareci sau ºobolani prin otrãvire cu substanþe chimice Perete (de înãlþime micã) din piatrã. A se stîrni.com . Aºchii lungi. a se porni Ventilator folosit la evacuarea forþatã a gazelor din aer dintr-o încãpere Stricat. metal etc. subþiri ºi rãsucite care se desprind la prelucrarea cu rindeaua sau cu alte unelte cu tãiaº lat Ghips (De la fabrica de bere) Produs obþinut din boabe de cereale (mai ales de orz) încolþite. gaurã (Despre ape) care alimenteazã izvoarele. alunecãtor 28 Glisant Pagina 26 din 27 http://www.afaceri-ok. fîntînile etc. uscate ºi mãcinate.

com .Tasare Vrac Îndesa e. cufunda e Mod de depozitare ºi de transport în grãmezi neordonate ºi fãrã ambalaj al unor materiale sub formã pulbere.afaceri-ok. a împãrþi. a diviza A lopãta A eºalona Omogenizarea Amestecarea 29 Pagina 27 din 27 http://www. granule sau bucãþi A întoarce cerealele cu lopata pentru aerisirea ºi rãcirea lor A repartiza.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->