FIZIOPATOLOGIA ȘOCULUI

Șoculu este mai usor de recunoscut dacat de descris si Mai usor de descris decat de difinit. Deloyers

Desi de o multitudine de variati etiologice , cel e mai fregvente tipuri de soc intalnite in clinica au o axa fiziopatologica comuna, ale carui segmente se recunosc intr-un pattern biologic fundamental si caracteristic. Reactia organizmului uman la factorii socogeni este inperfecta si exagerat de intensa ceea ce genereaza o dizordine metabolica ce poate fi prin ea insasi fatala. Este astazi unanim de recunoscut ca socul are o evolutie oscilata multifazica. Desi momentele de trecut dintr-o faza in alta sunt inca dificil de stabilit la nivel clinic , ele au o mare inportanta terapeutica. De aceea clinicianul in general si mai ales chirurgul trebue sa fiziopatologia socului sub toate aspectele lui. In clinica diagnosticarea stari de soc pare relativ simpla: Tegumente palide, reci si umede plus si filiform(tahicardic si de intensitate slaba) presiunea arteriala de sub 80 mm Hg, debitul cardiac de sub 2500 ml/min/m2 , debitul urinar de sub 25 ml/ora bicarbonatul standart arterial sub 20mEq %.In toate tipurele de soc , orcare ar fi mecanizmul initial de producere , calea finala comuna pare sa fie ,, perfuzia tisulara inadecvata’’ care este prompt reflectata intr-un metabolism celular inadecvat. La inceput cand socul a fost gandit exlusiv hemodinamic , presiunea arteriala sistemica a reprezentat ghidul unic si suficient al stadialitatii clinice si al conduitei terapeutice. Mai tarziu cand socul a fost inteles la nivel reologic , criteriu de apreciere a devenit scaderea volumului sanguin circulat efectiv si a perfuziei sectorului microcirculatiei. Urmatorul nivel de cunoastere a fenomenologiei socului a patruns in intimitatea catenelor enzimatice celulare , acidoza lactica devenid marker-ul prognostic cel mai fidel al severitatii stari de soc. In prezent se consodera ca evenimentele patochimice ale socului trebue analizate la nivel celular si molecular. Un rol inportat ii revine endoteliului vascular a carei functie si morfologie este intens modificate. Si in felul urmator a aparut notiunea de ,, celula de soc’’ mediatori chimici si proeteine de soc. Majoritatea studiilor din ultimii ani se ocupa de cercetarea raspunsului metabolic celular la soc se de monitorizarea parametrilor

a organilor vitale. Termeni fregventi folositi fata de soc. Scadera marcata a tensiuni arteriale este urmarita imediat de bradicardie. isi revine in scur timp fara tratament . In general daca socul sugereaza o izbitura . Sincopa se produce ca rezultat a unui flux sanguin cerebral insuficient . este asociata cu un dificit de tonus postural si este reversibila spontan fara interventia unui tratament electric sau chimic.paloare. secundara unei suspendariacute a functiilor vitale.. instalata brusc.pragul de soc ‘’. disfunctia cardiaca determina socul cardiogen sau starile infectioase de soc toxico-septic. in urma unei activitati paracrine si autocrine determina perpetuarea modificarilor vasculare ce vor determina agravarea hipoxiei celulare. colapsul sugereaza o prabusire . diminuarea marcata a constientei . brusca. Socul este o manifestare patologica de amploare sistemica si de durata care apare atunci cand agentul patogen depaseste prin intensitate sau timp de actiune . iar bradicardia deosebheste lipotemia de soc . Colapsul si socul sunt forme clinice distincte . . In colaps se produce vasodelatatie iar in soc vasoconstrictie. Celula prin eliberarea mediatorilor chimici . Termeni ce mai fregventi folositi fata de care socul trebue delimitat sunt: LIPOTIMIA reprezinta un sindrom clinic caracterizat prin perdera incompleta si scurta durata a constiintei insotita de o scadere brusca a tonusului vascular. in care se produce tahicardie COLAPSUL este un termin folosit in sensul de cadere globala a fostelor organizmului provocat in special de o insuficienta circulatorie . Scaderea tensiuni arteriale este reflectata de delatarea brusca a vaselor musculare a membrelor inferioare. Peste acest prag hemoragia devine soc hemoragic. arsurile provoaca soc postcombustional. transpirati reci.biochimici care permit cel mai corect apreciera justa a severitatii starii de soc. metabolice si celulare. cu hipoxie tisulara si tulburari nutritive. temporara si tranzitoriea constienteai. SINCOPA difineste pierdera toatala . ceea ce sar putea numi . contuzia ostiomusculara genereaza soc traumatic. Colapsul se trateaza cu vasopresoare iar socul cu vasodilatatoare. cu cu mecanisme fiziopatologice si principii terapeutice contrarii. Bolnavul cazut in clinostatism. Mai putem zice ca socul este o insuficienta circulatorie. Notiune de soc Socul semnifica o stare critica produsa in organizmul uman de actiunea unui factor nociv de o anumita intensitate .

COMA consta dintr-o perdere partiala sau toatala a cunostintei.Este preferat de sa se utulizeze termenii de stop respirator sau stop cardiac si se renunta la termenul de sincopa cardiaca sau sincopa respiratorie. cu pastrarea functiilor vegitative si diminuarea sau si disparitia fuctiilor de relatie. Numai in stadiile tadive ale evolutiei socului poate sa apara coma. Coma apare in leziunile primitive ale creierului. in alterarea profunda a metabolismului cerebral prin hipoxie. toxice. . acidoza.