MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUMUL NAŢIONAL

EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ

Curriculum pentru învăţămîntul gimnazial (clasele V – IX)

Chişinău, 2010
1

Aprobat: - la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces verbal nr.10 din 21 aprilie 2010; - prin ordinul Ministerului Educaţiei nr. 245 din 27 aprilie 2010

Echipele de lucru
Curriculumul modernizat (2010) Rusu Antonina, cercetător ştiinţific, I. Ş. E. , coordonator; Secrieru-Harbuzaru Parascovia, lector superior, UPS „I. Creangă”; Tîrnău Anatol, cadru didactic, grad didactic superior; Mocreac Magdalena, profesoară de educaţie tehnologică, grad didactic I. Ediţia II (2006): Rudic Gh. , Secrieru P. , Morei E. , Rusu A. , Stepan A. , Comendant C. , Lefter E. , Onofriciuc N. , Gore E. , Savciuc N. , Bucătaru I. , Cibotaru–Gore D. , Postolache E. , Grate M. , Eşanu A. , Canţer L. , Cojocaru S. , Vatavu A. Ediţia I (2000): Rudic Gh. , Morei E, Secrieru P. , Rusu A. , Postolache E. , Stepan A. , Bucătaru P. , Lefter E., Grate M. , Popa T. , Gore E. , Onofriciuc N. , Savciuc N. , Cibotaru A.

2

Preliminarii
Există cîteva definiţii practice conteporane privind conceptul de curriculum. După cum se constată, nu s-a putut ajunge la o definiţie unanim-acceptată, dar o tendinţă dominantă în literatura pedagogică modernă este aceea de a conferi conceptului de curriculum o semnifacţie extensivă, care subsumează termenului toate componentele procesului de învăţămînt studiate de către didactică : finalităţile şi obiectivele procesului de învăţămînt, conţinuturile şi metodologia de predare-învăţare-evaluare, performanţele, normativitatea pedagogică etc. Documentul de faţă reprezintă curriculumul modernizat al disciplinei educaţie tehnologică, elaborarea căruia a pornit de la următoarele premise: proiectarea conţinuturilor învăţării din perspectiva unor strategii centrate pe formarea de compenţe şi cunoştinţe funcţionale; coordonarea activităţilor printr-o mai adecvată relaţionare competenţe-conţinuturitimp-evaluare-reglare; coerenţa verticală şi orizontală în cadrul curriculumului disciplinei; optimizarea curriculară şi nu doar ameliorarea sau îmbunătăţirea. De asemenea, la elaborare s-a ţinut cont de treptele curriculare ale învăţămîntului primar şi gimnazial. Treapta primară are drept obiectiv major formarea competenţelor de bază necesare dezovltării personalităţii elevului şi continuării studiilor. Treapta gimnazială are drept obiectiv major orientarea şcolară şi profesională care vizează optimizarea propriilor opţiuni. Procesul instructiv-educativ este structurat pe module autonome. Ele cuprind activităţi ce asigură achiziţionarea unor cunoştinţe funcţionale şi competenţe din domeniul asigurării nevoilor fundamentale ale omului: alimentaţia, sănătatea, îmbrăcămintea, habitatul, cunoaşterea, cultura, petrecerea timpului liber etc. Disciplina Educaţia tehnologică se studiază la treapta primară şi la cea gimnazială. Curriculumul disciplinei orientează elevii şi profesorii spre formarea competenţelor educaţiei tehnologice şi a competenţelor cheie, acestea cuprinzînd competenţele de bază ale disciplinii concretizate pentru fiecare modul şi clasă devenind competenţe specifice, care, la rîndul lor, conţin subcompetenţe. Modulele prevăzute de curriculum formează competenţele disciplinei în cadrul activităţilor de învăţare. Profesorul/înăţătorul, fiind managerul clasei de elevi, stabileşte ponderea activităţilor teoretice şi a celor practice. Modulele pot fi studiate pe parcursul a 2 sau mai multe clase, la decizia profesorului, elevilor şi părinţilor. Astfel orice modul studiat pe parcursul a 2 clase poate fi înlocuit în clasele supreioare cu un alt modul. La modulul „Arta culinară şi sănătatea” se pune accent pe educaţia alimentaţiei, axate pe: relaţia dintre alimentaţie şi sănătate; prevenirea afecţiunilor legate de o alimentaţie incorectă; rolul şi importanţa unui regim alimentar echilibrat; existenţa factorilor care influenţează obiceiurile noastre alimentare. Activităţile de învăţare trebuie să ofere: informaţii de bază despre alimentaţie; informaţii care reflectă alimentaţia naţională; activităţi care învăţă cum trebuie alcătuite meniuri în funcţie de vîrstă, activitate, sex, anotimp, conform nevoilor nutriţionale şi alimentaţiei echilibrate; sarcini de învăţare a normelor de igienă şi protecţie a muncii la utilizarea aparatelor, ustensilelor etc. în timpul preparării alimentelor şi îndrumării de servire a bucatelor. Utilizarea curriculumului la nivelul de unitate şcolară presupune alegerea modulelor în funcţie de: - baza materială a şcolii şi existenţa materiei prime; - specificul localităţii; - nivelul de pregătire a cadrelor didactice. Pentru fiecare modul sînt rezervate 16 (32) ore, astfel pe parcursul unui an de 3

învăţămînt se vor studia cel puţin două module. Clasele se vor împărţi în grupe a cel mult 12 – 15 elevi. Unităţile de conţinut la „Educaţie tehnologică” în şcoală se elaborează de către profesor, ţinînd cont de numărul total de ore prevăzute pentru această disciplină.

I.

Concepţia didactică a disciplinei

Educaţia tehnologică este o disciplină obligatorie şi arie curriculară prevăzută de Curriculum Naţional care orientează elevii la integrarea lor în spaţiul social-economic şi istoricocultural, folosind în scopul acesta strategii de formare cu caracter preponderent practic, stimulează gîndirea creativă, formează competenţe necesare pentru viaţă. Educaţia tehnologică reflectă unitatea lumii materiale şi spirituale în procesul formării deprinderilor de a produce obiecte simple şi utile în viaţa de zi cu zi, pune în valoare imaginaţia şi gîndirea critică, sugerează elevilor multiple posibilităţi de integrare în diverse medii socio culturale, formează personalităţi – promotori ai tradiţiei şi culturii naţionale. Culturalizarea şi pragmatizarea conţinuturilor acestei discipline şcolare contribuie la formarea abilităţilor şi cunoştinţelor funcţionale privind necesitatea muncii pentru viaţă şi conştientizarea ulterioară a alegerii viitoarei profesiei. Caracterul activităţilor educaţionale, specifice disciplinei, conferă complexitate distinctivă acţiunilor care vor fi orientate la formarea unei personalităţi capabile de a se adapta la condiţii de viaţă mereu în schimbare. O pondere deosebită capătă Educaţia tehnologică datorită raportării conţinuturilor tematice la cerinţele societăţii, exprimate prin nevoia personalităţii de a cunoaşte diverse medii naturale, economice şi culturale. Educaţia tehnologică, avînd un caracter interdisciplinat, asigură potenţialul productiv şi creativ al elevilor prin valorificarea capacităţilor fiecăruia legate în mod firesc de mediu, de comunitate în contextul întregului arial cultural. Educaţia tehnologică reprezintă o activitate de formare – dezvoltare a personalităţii umane, proiectată şi realizată prin metodele ştiinţei aplicate în toate domeniile vieţii sociale. Principiile educaţiei tehnologice afirmate la nivel de UNESCO vizează reconcilierea cunoaşterii cu ştiinţa de a acţiona” (UNESCO, 1983, p. 13-29): a) principiul complementarităţii, prin „alternanţă şi continuitate”, între formarea intelectuală şi formarea practică a personalităţii umane; b) principiul integrării personalităţii umane în mediul social (economic, politic, cultural) prin acţiune; c) principiul echilibrului între acumularea cunoaşterii teoretice şi dezvoltarea experienţei practice; d) principiul proiectării resurselor aplicative ale cunoaşterii ştiinţifice la toate vîrstele, nivelurile şi formele de educaţie. Procesul instructiv-educativ la „Educaţia tehnologică” este organizat în baza principiilor specifice acestei discipline şi condiţiilor realităţii din şcoală. Acestea sînt: Studierea educaţiei tehnologice pe baza abordării modulare. Asigurarea orientării şcolare, profesionale şi sociale. Păstrarea, conservarea şi valorificarea tradiţiei naţionale prin cercetarea şi însuşirea meşteşugurilor popular-artistice de către elevi, viitori promotori ai culturii naţionale. Asigurarea formării atitudinii pozitive faţă de activităţile umane fundamentale – învăţarea, munca şi creaţia concepute în interdependenţa funcţiilor sociale: didactică productivă, inovatoare. Includerea elevilor într-un ciclu cu finalitate: analizare – proiectare – realizare – evaluare. Asigurarea interacţiunii procesului educaţional cu factorii externi din mediul social, economic şi cultural. Termenul competenţă nu este înţeles univoc de către cei implicaţi în educaţie, cel mai des fiind confundat cu capacităţile. 4

Competenţele se formează în timp şi sînt achiziţii şi abilităţi rezultate din procesul de învăţare şi încorporează cunoştinţe, capacităţi, atitudini, care pot fi probate în practică. Competenţele se formează prin experienţe complexe, cu caracter interdisciplinar. Valorificarea lor în viaţă presupune o abordare în viziune integralistă, care să permită dobîndirea capacităţilor de aplicare în viaţă a cunoştinţelor (dovadă că ştie să facă) şi formarea competenţelor sociale (dovadă că ştie să fie) Competenţa de bază a disciplinei Educaţie tehnologică: „A utiliza un demers tehnologic”trebuie concretizată pentru fiecare domeniu (în cadrul modulului studiat şi pentru fiecare treaptă) şi nivel de dezvoltare. Din competenţa de bază se deduc patru competenţe-sinteză ale disciplinei, care, la rîndul lor, vor fi precizate în cadrul modulului studiat şi în funcţie de treapta de şcolaritate, prin performanţa elevului. Competenţa şcolară este un ansamblu / sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini dobîndite prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare, adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului, în vederea realizării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. Structura modulară asigură flexibilitate, dinamică, abordare diferenţiată în timp a modulelor şi totodată permite a lua în consideraţie interesele elevilor şi specificul localităţii, ceea ce oferă un grad înalt de responsabilitate şi autonomie instituţiilor de învăţămînt în selectarea conţinuturilor de instruire. Curriculum prevede următoarele module: Treapa gimnazială 1. Arta culinară şi sănătatea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . cl. V-IX 2. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional). . . . . . . . . . . . . . . . . . ............ . . . . . . cl. V-IX 3. Tehnologia prelucrării lemnului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . cl. V-IX 4. Împletitul din fibre vegetale. . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl. V-IX 5. Croşetarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl. V-IX 6. Tricotarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. cl. V-VII 7. Arta ceramicii (Olăritul tradiţional). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . cl. VII-IX 8. Tehnologia prelucrării metalului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . cl. VII-IX 9. Sărbători calendaristice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl. V-VIII 10. Arta covorului moldovenesc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl. VII-IX 11. Design vestimentar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl VII-IX 12. Electrotehnica. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl. VIII-IX 13. Activităţi agricole. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl. V-IX 14. Spaţii verzi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl. V-IX 15. Automobilul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl. VIII-IX 16. Maşini agricole. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl VIII 17. Tractorul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .......... . . . . cl. IX 18. Limbaj grafic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . cl VIII-IX 19. Domenii profesionale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . cl. IX

II.

Competenţe-cheie / transversale

Sistemul de competenţe-cheie/transversale stabilit pentru învăţămîntul din Republica Moldova a fost definit pe baza recomandărilor Comisiei Europeane şi se conformează profilului pe care îl studiază absolventul. 1. Competenţe de învăţare /de a învăţa să înveţi; 2. Competenţe de comunicare în limba materna / limba de stat; 3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină; 4. Competenţe acţional-strategice; 5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare; 5

de a prognoza rezultatele aşteptate. ştiinţe şi tehnologie Competenţe de a dobîndi şi a aplica cunoştinţe de bază din domeniul Matematică. e-busness. Competenţe interpersonale. calculatorul electronic etc. în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC) Competenţe de utilizare în situaţii reale a instrumentelor cu funcţie digitală (telefonul. inclusiv prin reţeaua Internet. în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC). Competenţe digitale. în comunicare şi dobîndirea informaţiilor. Competenţe interpersonale. Competenţe de a se comporta în situaţii cotidiene în baza normelor şi valorilor moral-spirituale. Competenţe de utilizare a regulilor de elaborare a unor proiecte de cercetare şi dezvoltare simple în domeniul antreprenorial. Competenţe antreprenoriale Competenţa de a se orienta în domeniile profesionale din economie şi viaţa socială în vederea selectării viitoarei profesii. Ştiinţe şi Tehnologii în rezolvarea unor probleme şi situaţii din cotidian. 10. e-cultură). e-sănătate. Competenţe de a-şi planifica activitatea. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat Competenţa de realizare a unor contacte comunicative constructive în limba maternă/de stat atît pe cale orală cît şi în scris. 8. ale practicilor democratice şi drepturilor omului. Competenţe de bază în matematică. civice. Competenţe de bază în matematică. modelate. Competenţe de a se adapta la condiţii noi. interculturale (de a recepta şi de a crea valori) Competenţe de receptare a culturii naţionale şi a culturilor europene. e-educaţie. morale Competenţe de a lucra în echipă. Competenţa de utilizare adecvată în limba maternă/de stat a terminologiei specifice disciplinelor de învăţămînt studiate la treapta gimnazială. Competenţe de a elabora strategii de activitate în grup. Competenţe de a alege modul sănătos de viaţă. Competenţe de a crea documente şi a utiliza serviciile electronice de bază (eguvernare. morale. Competenţe culturale. interculturale (de a recepta şi a crea valori). Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare Competenţe de a se autoaprecia adecvat şi a-şi valorifica potenţialul pentru dezvoltarea personală şi autorealizare. 7. 9. teleghidul. 6 . civice. Competenţe de a accepta şi a respecta valorile fundamentale ale democraţiei. Competenţe culturale. ştiinţe şi tehnologie. Competenţe antreprenoriale III. Competenţe de comunicare într-o limbă străină Competenţe de a comunica într-o limbă străină în situaţii cunoscute. Competenţe de a aprecia divesitatea culturală a lumii şi de a fi tolerant faţă de valorile culturale ale altor etnii. ). de a preveni şi rezolva situaţiile de conflict. Competenţele transdisciplinare pe trepte de învăţămînt (gimnazial) Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi Competenţa de planificare şi organizare a propriei învăţări atît individual cît şi în grup. Competenţe acţional-strategice Competenţe de a identifica probleme acţional-strategice şi a propune soluţii de rezolvare. Competenţe digitale.6.

Tricotarea 8. Tehnologia prelucrării lemnului 4. Arta culinară şi sănătatea 2. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui obiect conform proiectului elaborat. Împletitul din fibre vegetale 6. Împletitul din fibre vegetale 6. Croşetarea 5. Tehnologia prelucrării lemnului 4. Tricotarea 13. Competenţe specifice ale disciplinei Educaţie tehnologică 1. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect. Arta ceramicii 10. Croşetarea 5. Sărbători calendaristice 7. Desingn vestimentar 12. Activităţi agricole 9. Tehnologia prelucrării lemnului 4. Croşetarea 5. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional) 3. 2. Împletitul din fibre vegetale 6. memorizarea etapelor procesului tehnologic. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional) 3. Spaţii verzi 1.IV. 4. Sărbători calendaristice 7. Realizarea obiectului conform proiectului elaborat. Sărbători calendaristice 7. prezentarea acestui proiect. Croşetarea 5. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional) 3. Tehnologia prelucrării metalului 8. Arta culinară şi sănătatea 2. de ore 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 7 Clasa VI 32 (64 ore) Alegerea a două module din cele propuse Clasa VII 32 (64 ore) Alegerea a două module din cele propuse Clasa VIII 32 (64 ore) Alegerea a două module din cele propuse . respectînd regulamentul tehnologic. care să răspundă unei trebuinţe. Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp Clasa Clasa V 32 (64 ore) Alegerea a două module din cele propuse Treapta gimnazială Module 1. Activităţi agricole 9. Arta culinară şi sănătatea 2. Limbaj grafic 1. Arta ceramicii (Olăritul tradiţional) 10. Activităţi agricole 9. Spaţii verzi 15. Prelucrarea artistică a lemnului 4. 3. Spaţii verzi 1. Activităţi agricole 14. Tricotarea 8. Tehnologia prelucrării metalului Nr. Evaluarea lucrării realizate. Arta culinară şi sănătatea 2. Arta covorului moldovenesc 11. Împletitul din fibre vegetale 6. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional) 3. V.

Spaţii verzi 15. Tehnologia prelucrării metalului 7. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional) 3. Arta ceramicii 8. Sărbători calendaristice 11. Maşini agricole 1. Desingn vestimentar 12. Împletitul din fibre vegetale 6. Arta covorului moldovenesc 13. Arta covorului moldovenesc 12. Automobilul 14. Limbaj grafic 15. Electrotehnica 8. Domenii profesionale 10. Croşetarea 5. Limbaj grafic 13. Electrotehnica 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16(32) 10 (20) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 8 . Activităţi agricole 14. Arta ceramicii (Olăritul tradiţional) 9. Arta culinară şi sănătatea 2. Tehnologia prelucrării lemnului 4. Design vestimentar 11.Clasa IX 32 (64 ore) Alegerea a două module din cele propuse 7. Activităţi agricole 16. Tractorul 16. Automobilul 9. Spaţii verzi 17. Tehnologia prelucrării metalului 10.

.îngrijirea şi menţinerea în condiţii adecvate a ustensilelor. CLASA a V-a Conţinuturi 1. care să corespundă unei alimentări echilibrate. . ceai etc.alcătuirea meniurilor corespunzător unei alimentaţii echilibrate. . minciunele.evaluarea meniurilor întocmite de elevi corespunzător alimentaţiei echilibrate.nevoia de calorii a organismului.exerciţii de alcătuire a meniului pentru dejun. . unor mîncăruri simple propuse elevilor. gustului.servirea corectă. Alimentaţia echilibrată şi sănătatea: . dispozitivelor etc.lucrări practice *Preparea unor mîncăruri şi băuturi: omletă. tartine. Prepararea mîncărurilor preconizate şi aranjarea pe platouri. . . valoarea lopr nutritivă. înfrumuseţarea bucatelor. mirosul etc. gustul. activităţile de învăţare şi evaluare (recomandate) Modulul „Arta culinară şi sănătatea” Subcompetenţe La finele clasei a V-a elevul va fi competent în: 1. respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. 4. cină.prelucrarea şi înfrumuseţarea bucatelor din legume fierte. lactate) după aspect. compot din fructe uscate sau proaspete.igiena personală. greutate. 2. Subcompetenţe. . 9 . .prelucrarea primară (selectarea. . corespunzător principiului alimentaţiei echilibrate. spălarea. valoarea nutritivă.discuţii dirijate privind cauzele apariţiei unor boli provocate de alimentaţia incorectă. . mirosului.discuţii dirijate privind evaluarea produselor alimentare servite la masă: aspectul. vaselor. Normele de igienă şi protecţie a muncii în bucătărie: . Elaborarea unui proiect de preparare a unor mîncăruri specifice alimentaţiei zilnice.VI. gust etc.exerciţii de respectare a normelor igienice şi protecţie a muncii la prepararea şi consumarea alimentelor. .activităţi de aranjare şi servire a mesei: aranjarea spaţiului şi a mesei. .prevenirea intoxicaţiilor alimentare.norme de igienă şi protecţie a muncii la utilizarea dispozitivelor. Noţiuni despre o bună bucătărie şi o alimentaţie echilibrată: . gustul. ouă etc. tacîmurilor.Discuţii dirijate privind alimentaţia echilibrată. 2. . .prevenirea contaminării alimentelor în fazele tehnologice. pipăit. mirosul etc. aparatelor de încălzit etc. aparatelor.alcătuirea meniului.pregătirea locurilor pentru meseni cu veselă. sortarea. . . regimul alimentar şi legătura acestora cu sănătatea omului.rolul şi funcţiile componentelor alimentare în organism.respectarea regulamentelor şi tehnologiilor culinare conform proiectului.descrierea etapelor tehnologice de preparare a unor bucate. Aranjarea şi servirea mesei. *4. *3. Pregătirea culinară a produselor alimentare: .evaluarea alimentelor după aspect. .exerciţii de elaborare a proiectelor de pregătire a unor bucate. . 3. *. tacîmuri etc. . . salată de legume. . . Stabilirea şi organizarea unor mijloace de preparare a unor mîncăruri simple. a bucatelor. miros. . prînz. tacîmurilor. . ).utilizarea corectă a ustensilor. valoare nutritivă. Evaluarea unor produse culinare: aspectul estetic. conţinuturi. . dacă corespund alimentaţiei echilibrate. calitatea nutritivă. mîncăruri simple ce ţin de alimentaţia zilnică.comentarea aspectului. băuturilor la masă. miros.descrierea condiţiilor de păstrare adecvată a produselor alimentare uşor alterabile şi factorii ce pot provoca intoxicaţii alimentare. crude.exerciţii de verificare a calităţii produselor alimentare (ouă. curăţarea etc.componenţa nutritivă a alimentelor şi rolul lor în sănătatea omului.autoevaluarea elevilor în baza chestionarilor privind respectarea regimului alimentar. . .prelucrarea termică. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . . . .

aspect. condiţii de păstrare şi nutritivă. . Stabilirea şi organizarea unor mijloace privind sănătatea: prepararea mîncărurilor preconizate: . anotimpului. mujdei. . legume şi fructe. *5. .conţinutul nutritiv al alimentelor din de alimente. mazăre etc. de calorii şi folosind alimente din cele 5 grupe. personală.experienţă de verificare a calităţii produselor alimentare după prospeţime. lactate şi produse din lapte. preparare utilizate. .Discuţii dirijate privind clasificarea alimentelor în grupuri de alimente. Întreţinerea ordinii şi curăţeniei.evaluarea diverselor preparate după conţinutul . . 2. Elaborarea unui proiect de preparare a unor o alimentaţie echilibrată: mîncăruri ce conţin alimente din diverse grupe . *3. calitatea nutritivă.evaluarea elevilor privind respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul consumului alimentelor şi al preparării produselor.explicarea. *. înfrumuseţarea. alimentare . .respectarea normelor de igienă şi protecţie a alimentare în organism. Noţiuni despre o bună bucătărie şi 1. . alimentare. tacîmurilor.menţinerea în ordine şi curăţenie a ustensilelor.activităţi ce pot fi desfăşurate în condiţii adecvate Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA a VI-a Subcompetenţe Conţinuturi La finele clasei a VI-a elevul va fi competent în: 1. ) . conform nevoii peşte. . muncii în timpul activităţilor de preparare.prezentarea proiectului elaborat.activităţi de efectuare a ordinii şi curăţeniei la masa de lucru.lucrări practice: prepararea unor mîncăruri din bucătăria tradiţională: mămăliguţă cu brînză şi topitură.discuţii dirijate privind rolul dietei în anumite afecţiuni.alcătuirea meniului pentru o zi. . stare etc. a unor cazuri de intoxicaţie alimentară. gustul. 5 grupe de alimente. mirosul.*. îndeplinirea activităţilor în cadrul muncii: grupului. fasole.aranjarea mesei. carne şi . comentarea tehnologiilor de . . conţin. (la preferinţa elevilor şi a profesorului). Alimentaţia echilibrată şi 2.rolul şi funcţiile componentelor . aspectul estetic. . Modulul „Arta culinară şi sănătatea” 10 . conform principiul alimentaţiei echilibrate (includerea în alimentaţie a produselor din diverse grupe de alimente). . prelucrare a produselor etc. .grupuri de alimente: cereale şi nutritiv şi după grupurile de alimente pe care le produse cerealiere. pui la ceaun etc.prevenirea contaminărilor alimentare . Prepararea şi înfrumuseţarea produselor 3. . .aranjarea şi servirea corectă a bucatelor la în etapele de preparare (igiena masă. în încăpere. . . curăţenia şi ordinea din 4. Evaluarea produselor culinare: valoarea bucătărie. produse din acestea. Prepararea culinară a produselor preparate.activităţi practice de aranjare şi servire a mesei.discuţii dirijate privind cauzele apariţiei unor boli. . activităţii.exerciţii de calculare a caloriilor necesare pentru fiecare elev.respectarea tehnologiilor culinare proiectate. .autoevaluarea stării de sănătate. încăperii etc.evaluarea meniurilor întocmite de elevi. conform alimentaţiei echilibrate.tehnologii şi metode de prelucrare. Normele de igienă şi protecţie a culinare.activităţi ce pot fi desfăşurate în condiţii adecvate Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .comentarea calităţii şi aspectul bucatelor *4.meniul alimentaţiei echilibrate. vîrstei. *.valoarea nutritivă a produselor .discuţii dirijate privind evaluarea produselor culinare şi aspectul. .prevenirea intoxicaţiilor alimentare. a greutăţii corporale şi concluzii privind modul de alimentaţie. genului etc.

alcătuirea meniului pentru prînz.Subcompetenţe La finele clasei a VII-a elevul va fi competent în: 1. anotimp. *3. fructe proaspete etc.Discuţii dirijate privind funcţiile nutritive (refacerea şi energia) ale diverselor componente alimentare în organismul omului. *-activităţi ce pot fi desfăşurate în condiţii adecvate. gustul. Condiţii de păstrare a produselor alimentare pe anumite perioade de timp: . *. 2. . . concluziile adoptate.exerciţii de alcătuire a meniului pentru prînz. Alimentaţia echilibrată şi sănătatea . Evaluarea produselor culinare: valoarea nutritivă. vaselor. . condimentelor necesare pentru prepararea mîncărurilor preconizate.discuţii dirijate privind cauzele apariţiei unor afecţiuni provocate de insuficienţa sau surplusul unor substanţe nutritive din raţia alimentaţiei. .alimentaţia în funcţie de vîrstă.în stare proaspătă. . ustensilelor.activităţi de respectare a normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul preparării şi consumării alimentelor. 4. activitate etc.descrierea tehnologiilor culinare utilizate la prepararea mîncărurilor pentru consum la prînz. Executarea activităţii în grup la prepararea mîncărurilor pentru prînz. . . Modulul „Arta culinară sănătatea” Subcompetenţe CLASA a VIII-a Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 11 . Întreţinerea ordinii şi curăţeniei în încăpere. 4.aranjarea mesei. . mirosul.aranjarea şi servirea corectă a bucatelor la masă. .tehnologia preparării mîncărurilor pentru prînz.conservate prin diverse metode. .activităţi practice de aranjare şi servire a mesei. Normele igienice şi de protecţie a muncii în timpul preparării şi servirii produselor culinare. CLASA a VII-a Conţinuturi 1.regim alimentar.exerciţii de evaluare a produselor culinare: valoarea nutritivă. utilizînd diverse metode. veselei. gustul.lucrări practice: prepararea unor mîncăruri (la preferinţă): supă din legume şi zarzavat / ciorbă / rasol / friptură cu garnirnitură. pe masa de lucru. tacîmurilor etc.descrierea reţetelor de preparare a mîncărurilor proiectate pentru prînz.activităţi de efectuare a ordinii şi curăţeniei la masa de lucru şi în încăpere. . . Elaborarea unui proiect de preparare a unor mîncăruri ce pot fi consumate la prînz. .verificarea calităţii alimentelor. . mirosul.autoevaluarea stării de sănătate: greutatea corpului să corespundă parametrilor normali.rolul substanţelor nutritive în organismul omului. . . .autoevaluarea modului de alimentaţie: ce şi cît mănîncă fiecare pe parcursul zilei. pilaf. aspectul. servirea bucatelor. ce obiceiuri alimentare are şi ce crede că dăunează sănătăţii etc. . . 3. sex. 2. conform nevoii de calorii pentru un adolescent. Selectarea alimentelor. . prospeţimea. aspectul estetic. *5.menţinerea în ordine şi curăţenie a ustensilelor. utilizînd principii şi regulamentele alimentaţiei echilibrate. Prelucrarea culinară a produselor alimentare: . . .experienţă de evaluare a produselor alimentare: calitatea nutritivă. .exerciţii de stabilire a metodelor de păstrare a vitaminelor şi sărurilor minerale în produsele culinare. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . compot sau suc.respectarea normelor de igienă şi securitate a muncii în timpul activităţilor de preparare. . .

anotimp. .calitatea alimentelor şi valoarea nutritivă a acestora. *3.în fazele prelucrării culinare.respectarea normelor de igienă şi securitate a muncii în timpul preparării bucatelor.discuţii dirijate privind respectarea dietelor pe o anumită perioadă de timp în scopul ameliorării diverselor afecţiuni. Executarea activităţilor în cadrul grupului la prepararea mîncărurilor ce pot fi consumate la dejun. . Prelucrarea culinară a produselor alimentare: . . .întreţinerea curăţeniei. prînz. .lipsa sau surplusul unor substanţe nutritive de importanţă vitală pentru copii.exerciţii de întocmire a unui meniu conform regulamentului consumului alimentar. *-activităţi ce pot fi desfăşurate în condiţii adecvate.La finele clasei a VIII-a elevul va fi competent în: 1.discuţii dirijate privind cauzele apariţiei unor afecţiuni provocate din cauza nerespectării regimului şi a alimentaţiei echilibrate. vaselor etc. . . . condimentelor necesare pentru prepararea mîncărurilor preconizate. 1. de spălare a vaselor.Discuţii dirijate privind principii de alcătuire a meniului: . . a greutăţii corpului şi a propriului regim alimentar.tehnologia preparării budincilor. cină. prospeţime. .activităţi practice de aranjare şi servire a mesei.alimentaţia în funcţie de vîrstă. valoarea nutritivă. activitate etc. . cină. . 2. Modulul „Arta culinară şi sănătatea” Subcompetenţe CLASA a IX-a Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 12 .activităţi de efectuare a ordinii şi curăţeniei. Prevenirea unor afecţiuni. . 3. .aranjarea şi servirea corectă a bucatelor la masă. . . . veselei. mirosul etc. Evaluarea produselor culinare: aspectul estetic.evaluarea calităţii şi cantităţii alimentelor selectate după aspect.exerciţii de scriere a reţetelor culinare de preparare a bucatelor pentru dejun. . .alcătuirea unui meniu pentru dejun.discuţii dirijate privind luarea unor decizii despre corectarea unor obiceiuri alimentare ce dăunează propriei sănătăţi. 4.exerciţii de evaluare şi selectare a alimentelor necesare preparării mîncărurilor pentru dejun.comentarii privind tehnologiile culinare utilizate. .autoevaluarea stării de sănătate. . cină. boli: . ustensilelor.amenajarea mesei de lucru adecvat operaţiilor tehnologice preconizate.exerciţii de evaluare a produselor culinare pentru dejun. din paste făinoase cu brînză de vaci şi cu ouă. . .băuturi calde. ustensilelor. . colţunaşi cu brînză de vaci sau cu cartofi etc. cină.descrierea reţetelor culinare de preparare a mîncărurilor preconizate. miros etc. Elaborarea unui proiect de preparare a unor mîncăruri ce pot fi consumate la dejun. cină: budincă din orez cu mere. prevenirea acestora.activităţi practice de utilizare şi îngrijire adecvată a aparatelor. dispozitivelor.la utilizarea aparatelor. cină.descrierea tehnologiilor culinare utilizate la prepararea mîncărurilor. Selectarea alimentelor. *5. gustul. . tacîmurilor. . Norme de igienă şi protecţie a muncii: . Metode şi tehnologii de păstrare a alimentelor în bună stare: . *Lucrări practice: (la preferinţă) prepararea mîncărurilor pentru dejun. Alimentaţia echilibrată şi sănătatea: . .rolul dietei în ameliorarea afecţiunilor. . care să corespundă alimentaţiei echilibrate. ustensilelor. .principii şi reguli de alcătuire şi evaluare a meniurilor. 4. 2. sex.

Întreţinerea ordinii şi curăţeniei în încăpere: . . Normele de igienă şi protecţie a muncii în bucătărie.mobilierul. 3. în timpul sărbătorilor şi starea de sănătate (cum ne simţim).comentarea tehnologiilor culinare utilizate la prepararea mîncărurilor de sărbători. aparatele. . *-activităţi ce pot fi desfăşurate în condiţii adecvate. cozonac.vasele. . . *3.stabilirea calităţii şi cantităţii necesare de alimente şi condimente.exerciţii de scriere a reţetelor culinare ale unor mîncăruri tradiţionale de sărbători.modelarea. ).prelucrarea termică.conversaţii privind protejarea sănătăţii (autoevaluarea şi verificarea) în timp de post.feţele de masă. sarmale. miros. răcituri etc. aranjarea în vase etc. pască. şerveţelele etc.discuţii dirijate despre perioadele de post dinaintea sărbătorilor: Crăciunul. . *2. . Paştele etc.prelucrarea primară a alimentelor. cozonac etc. . . . 2. Prelucrarea culinară a produselor alimentare: . Executarea activităţilor ce-i revin grupului la prepararea bucatelor conform proiectului.La finele clasei a IX-a elevul va fi competent în: 1.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul lucrului. amestecarea alimentelor pregătite. ustensilelor necesare pentru prepararea mîncării preferate: oală de lut pentru sarmale sau pentru fierberea grîului.alimentaţia oamenilor înainte de sărbători. . Anul Nou. vase. . forme pentru pască. după aspect. cozonac etc. . Alimentaţia echilibrată şi mîncărurile de sărbători: . sarmale.activităţi practice de selectare a vaselor. . modelarea. . tacîmurile. tave pentru cozonac etc. .activităţi practice: prelucrarea primară a alimentelor: sortarea. gust etc.prevenirea unor afecţiuni. 5. . . Modulul „Arta acului”(Cusutul şi brodatul tradiţional) Subcompetenţe La finele clasei a V-a elevul va fi competent CLASA a V-a Conţinuturi 1. de sărbători şi după.prepararea termică. . Evaluarea produselor culinare conform reţetei. . ustensile pentru prepararea bucatelor preconizate (la alegere).aranjarea şi servirea corectă a bucatelor la masă.Discuţii dirijate privind mîncărurile tradiţionale ce se pregătesc pentru sărbătorile calendaristice: Crăciunul.influenţa tehnologiilor culinare asupra produselor. .activităţi de formare a compoziţiilor. . *4.evaluarea calităţii şi cantităţii alimentelor pregătite pentru prepararea bucatelor preconizate. . . . 1.Discuţii dirijate privind istoricul meşteşugului şi artei 13 . aranjarea bucatelor etc. spălarea. mărunţirea etc. ). de vase etc. Articole de port popular şi obiecte de uz Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . 4. Paşte etc. .mîncăruri tradiţionale (colivă.calitatea alimentelor şi valoarea nutritivă a acestora. ustensilele.întocmirea reţetei culinare de preparare a unor mîncăruri tradiţionale (colivă. pască.discuţii dirijate privind evaluarea bucatelor preparate de elevi. . . pentru prepararea bucatelor de sărbătoare. Metode şi tehnologii de păstrare a alimentelor în bună stare: . : colivă. sarmale. curăţarea. .amenajarea mesei de lucru adecvat procesului tehnologic. Conceperea şi organizarea mijloacelor necesare: alimente. calitate. . .discuţii dirijate de evaluare şi stabilire a calităţii şi a substanţelor nutritive pe care le conţin mîncărurile pentru masa de sărbătoare.înfrumuseţarea şi aranjarea. . .activităţi practice de evaluare şi selectare a alimentelor pentru prepararea unor mîncăruri (la preferinţă): *. tăierea. Elaborarea unui proiect de preparare a unor mîncăruri tradiţionale ce se servesc în cadrul unor sărbători calendaristice. compoziţia etc. .semnificaţia acestor posturi şi valoarea lor pentru sănătatea oamenilor.

. *lănţişor. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a milieului proiectat: . gherghef etc. 3.prezentarea elementelor. geometrice (unghi. . . foarfece mari şi mici. . aspectul etc.punctul înaintea acului. .gherghef. .descrierea aspectului tradiţional al unor articole de port popular. panglică centimetrică etc.igiena personală. . .prezentarea schiţei grafice a unui milieu sau drum de formă dreptunghiulară. . . năfrămiţe.ace. milieuri/ drumuri etc.culori de bază (roşu. ştergare. compoziţia decorativă etc.în: 1. Moldova. . . . ) conform cerinţelor. alb).utilizată la decorarea unui milieu (motiv popular amplasat de jurîmprejurul laturilor milieului).elemente decorative. Materiale şi ustensile: .aspectul tradiţional al portului popular din R. (A utiliza doar punctele ce armonizează cu decorul ales) acului. ). Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui milieu sau drum cu decor brodat.executarea broderiilor.memorizarea etapelor cronologice de confecţionare.exerciţii de calculare a locului de amplasare a decorului pe fundalul milieului. 5.discuţii dirijate privind proprietăţile materialelor şi ale ustensilelor utilizate la confecţionarea milieurilor decorate cu broderii. ).puncte tighel.exerciţii de prezentare a proiectelor elevilor. .exerciţii de evaluare a lucrărilor elevilor. aspectul estetic. . . . Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) Subcompetenţe CLASA a VI-a Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 14 .fire colorate „muline”. . 2. verde.însăilătura.exerciţii de reprezentare pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele a unor fragmente decorative . . astfel încît compoziţia decorativă să fie simetric amplasată. fragmentelor compoziţiei decorative a milieului imaginat. . îndoirea şi însăilarea marginilor. . „căliţa ocolită”). urmărind modelul decorului: formarea colţurilor simetrice.caracteristici esenţiale. . negru. liliachiu etc.exerciţii de studiere şi analiză a articolelor tradiţionale decorate cu broderii: funcţiile utilitare. *.selectarea pînzei de forma şi dimensiunea milieului.păstrarea şi utilizarea adecvată a materialelor şi ustensilelor.executarea găurelelor la tivirea milieului. galben. .la decizia profesorului casnic şi ritual decorate cu broderii (cămăşi. ). . textura. la colţurile şi la laturile milieului. fire colorate pentru compoziţia decorativă.comentarea calităţii lucrului.5 cm de la margine. Evaluarea întregului proces de confecţionare a milieului cu decor brodat.activităţi practice individuale de reprezentare grafică a unui milieu sau a unui drum de formă dreptunghiulară. . 3. ustensilelor (acele.pînză de bumbac. . Ornamentica şi cromatica tradiţională: . in.păstrarea în ordine şi curăţenie materialele şi ustensilele selectate (adecvat în trusă). romb etc.culori complimentare (albastru.activităţi practice de confecţionare a lucrărilor conform proiectelor: .croirea drept pe fir a pînzei. 4. cruciuliţa. . ace. corectă a decorului pe fundalul milieului de formă dreptunghiulară. Normele de igienă şi securitate a muncii: . extragerea firelor de jurîmprejur. cînepă etc. . ghergheful) adecvat materialelor selectate.aducerea lucrării la bun sfîrşit. . Tehnici de cusut şi brodat: . . 2. Confecţionarea milieului cu decor brodat conform proiectului. lăsînd 2. . *duble.motive populare („coarnele berbecului”.amplasarea simetrică. 4. . aspectului estetic şi motivelor populare utilizate în compoziţia decorativă. . .corectarea lacunelor depistate în timpul lucrului. foarfece.exerciţii de selectare şi evaluare a calităţii pînzei (grosimea. . găurele simple.

. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a năfrămiţei de ritual. gherghef etc. Articole de port popular. . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei năfrămiţe de ritual cu motive populare simbolice. Ornamentica şi cromatica tradiţională: .argumentarea valorii artistice a portului popular. . mărgeluţe. 4. .croirea şi tivirea marginilor năfrămiţei. .argumentarea necesităţii valorificării şi păstrării meşteşugului şi artei acului pentru integrarea culturală în marea familie europeană. in.exerciţii de prezentare şi evaluare a proiectelor. .discuţii dirijate privind bogăţia simbolicii etno-culturale ce poate fi descifrată în ornamentica naţională. . . . .motive populare simbolice utilizate adecvat obiceiului. . . .exerciţii de autoevaluare şi comentarea etapelor tehnologice de confecţionare a năfrămiţei de ritual Modulul „Arta acului”(Cusutul şi brodatul tradiţional) Subcompetenţe CLASA a VII-a – a VIII-a Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 15 . 4. unde este utilizată năfrămiţa de ritual. aţă. ocol.discuţii dirijate privind selectarea materialelor şi ustensilelor necesare confecţionării năfrămiţei de ritual. (A utiliza doar punctele ce armonizează cu decorul ales). cu ajutorul punctelor de cusut cerute de model.exerciţii de evaluare şi selectare a materialelor şi ustensilelor necesare pentru activităţile practice. urmărind modelul selectat. . utilizate la confecţionare.activităţi de confecţionare a năfrămiţei de ritual. tivirea marginilor.cadrul obiceiului de utilizare a năfrămiţelor de ritual. amplasarea decorului). etc.prezentarea schiţei grafice a năfrămiţei de ritual (să indice dimensiunea.croirea.evaluarea activităţilor privind selectarea şi păstrarea materialelor şi ustensilelor conform cerinţelor. conform normelor de igienă şi protecţie a muncii.descrierea unui obicei. .selectarea pînzei şi firelor colorate necesare: ace. utilizînd terminologia specifică.punctul tighel.însăilătura. gherghef. Evaluarea năfrămiţei de ritual în aspect tehnologic estetic şi funcţional. .comentarea etapelor de confecţionare a năfrămiţei.păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare.punctul cruciuliţă.calcularea amplasării decorului pe fundalul năfrămiţei. . .amplasarea estetică a decorului pe fundalul năfrămiţei de ritual. cînepă.aspectul tradiţional al costumului femeiesc şi al celui bărbătesc.punctul neted de fire numărate etc. .executarea decorului. calitatea executării broderiilor. 2. . .exerciţii de descriere a desfăşurării unui obicei din cadrul unor serbări etnoculturale (obicei autentic). . Tehnici de cusut şi brodat: . forma.exerciţii de respectare a normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul păstrării şi utilizării materialelor şi ustensilelor. . 3. . Confecţionarea năfrămiţei de ritual cu decor brodat conform proiectului. 2. Materiale şi ustensile: . . 3.Discuţii dirijate privind importanţa valorificării şi păstrării îndeletnicirilor culturale de confecţionare a obiectelor tradiţionale de ritual. . .năfrămiţe de ritual. . punctul oblic.ace. Normele de igienă şi protecţie a muncii. zigzag.prezentarea motivelor populare pentru decorarea năfrămiţei. . . foarfece. .fire colorate „muline”. 1. .evaluarea lucrărilor elevilor: aspectul estetic. găurele duble. . foarfece.exerciţii de argumentare privind prezentarea portului popular autentic.pînză de bumbac. 5. de uz casnic şi ritual: . .executarea compoziţiei decorative pe fundalul năfrămiţei.La finele clasei a VI-a elevul va fi competent în: 1.exerciţii de selectare şi reprezentare a unor motive populare pentru decorarea năfrămiţelor de ritual.punctul rămurică. . . etc.

prezenetarea pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele a unor fragmente de ornament simplu pentru broderia mîinecilor iei (altiţă. . . . .exerciţii de reprezentare grafică a cămăşii tradiţionale femeieşti încreţite la gît (ie) sau a cămăşii tradiţionale bărbăteşti (tip tunică). 2. . încreţ. . Confecţionarea unui articol de port popular (ie sau cămaşă bărbătească) în miniatură. . . rîuri) sau pentru broderia cămăşii bărbăteşti (la umăr. . . . etc. ustensile (ace.discuţii dirijate privind comentarea etapelor tehnologice de confecţionare parcurse. materialelor etc. finisarea articolului la gît.Discuţii dirijate privind tipurile de costume tradiţionale. estetic şi funcţional.punctul ocol. Evaluarea articolului confecţionat (al unui coleg şi reciproc) în aspect tehnologic. negru.prezentarea schiţei grafice a croiului unei ii sau al unei cămăşi bărbăteşti. .însăilătura.finisarea articolului: .croirea drept pe fir a detaliilor pentru un articol: . Modulul „Arta acului”(Cusutul şi brodatul tradiţional) 16 . . gherghef etc. faţa.executarea etapelor tehnologice conform regulamentului de confecţionare: tivirea detaliilor cu ajutorul găurelelor simple. 3. . 4. foarfece.fire colorate muline (roşu.respectarea normelor de igienă şi securitate a muncii la păstrarea şi utilizarea materialelor şi a ustensilelor. ). negru). .evaluarea lucrărilor confecţionate de către elevi. fire colorate muline. . tipurile de costume din cele patru zone etnografice ale R. fire colorate muline roşu.argumentarea valorificării şi promovării articolelor de port popular în scopul integrării etnoculturale. 4.bărbăteşti (de tip tunică.costumul tradiţional femeiesc.femeieşti (încreţită la gît). spatele după modelul tradiţional. 1.exerciţii de evaluare şi selectare a materialelor şi ustensilelor necesare activităţilor practice.păstrarea şi utilizarea ustensilelor.La finele clasei a VIII-a elevul va fi competent în: 1. prezentare şi evaluare a proiectelor de confecţionare a unui articol. . negru etc.compoziţii decorative(simple) utilizate la decorarea iei şi a cămăşilor bărbăteşti . foarfece etc. unirea detaliilor cu ajutorul cheiţei de unit.croirea detaliilor pentru o ie sau o cămaşă în miniatură (în grup). .unirea detaliilor cu ajutorul cheiţei.iea . . .exerciţii de pregătire a lucrărilor pentru expoziţii. 5.selectarea pînzei de bumbac subţire cu firele uşor vizibile şi textura regulată.executarea cusăturilor şi broderiilor pe fundalul detaliilor: mîinecile. .exerciţii de reprezentare grafică a detaliilor (croiul) articolelor sus-numite.exerciţii de elaborare. .culori de bază în broderii tradiţionale: roşu.comentarea etapelor tehnologice privind confecţionarea unui articol de port popular (ie sau cămaşă). Moldova. la guler. 3. rîuri) sau a cămăşii bărbăteşti (umăr.cheiţe simple de unit detalii. .exerciţii de selectare şi reprezentare pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele a unor elemente decorative pentru decorarea iei (altiţă. fără răscroieli). .pînză naturală de bumbac. la manşete). Ornamentica şi cromatica tradiţională: . .tivirea detaliilor cu găurele simple. Croiul cămăşii tradiţionale: . .punctul neted pe fir.norme de igienă şi securitate în procesul muncii. . Tehnici de cusut şi brodat: .costumul tradiţional bărbătesc. executarea broderiilor pe fundalul detaliilor.încheierea la gît cu ajutorul firului răsucit şi canafuri la capete. cînepă etc. . Materiale şi ustensile: . .discuţii dirijate privind selectarea pînzei de bumbac cu textura regulată şi cu firele uşor vizibile.ace. 2. lănţişor. încreţ. .punctul cruciuliţă. Articole de port popular: . alb. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui articol de port popular: . . guler. gură. . . in. manşete). găurele simple. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui articol de port popular (ie /cămaşă). Activităţi practice de confecţionare a unui articol de port popular (ie sau cămaşă bărbătească): .

unirea detaliilor. Tehnici de cusut şi brodat: . 4.selectarea materialelor şi ustensilelor adecvate pentru confecţionarea articolului preconizat.cheiţe simple de unit detalii. Tehnici de broderie artistică: .punctul ocol.exerciţii de reprezentare grafică a detaliilor de poale femeieşti sau poale bărbăteşti. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . . .evaluarea lucrărilor confecţionate de către elevi.lucrări la preferinţă (milieu / tablou etc. 2.elemente decorative. albastru etc. ) Modulul „Împletitul din fibre vegetale” CLASA a V-a 17 .punctul cruciuliţă. executarea etapelor tehnologice de confecţionare a articolului. . . . 2. Ornamentica şi cromatica tradiţională: . . lănţişor. alb) şi culori complementare (galben.norme de igienă şi securitate a muncii.exerciţii de selectare şi reprezentare pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele a unor elemente decorative pentru batista albă în trei colţuri sau pentru poale. . Materiale şi ustensile: .ace. elemente decorative pentru broderia poalelor de dimensiuni mici sau pentru decorul batistei albe în 3 colţuri (în mărime reală).batista albă în 3 colţuri decorată cu broderii. *5.Subcompetenţe La finele clasei a IX-a elevul va fi competent în: 1.discuţii dirijate privind promovarea portului popular în scopul integrării culturale în marea familie a popoarelor europene. .discuţii dirijate privind comentarea etapelor tehnologice de confecţionare. finisarea lucrării. comentarea etapelor tehnologice de confecţionare a articolului de port popular (poale. .punctul rămurică. Evaluarea articolului de port popular confecţionat în aspect estetic. . . . . Confecţionarea articolului (poale sau batistă în trei colţuri). negru.activităţi de evaluare a respectării normelor de igienă şi protecţie a muncii.prezentarea pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele a unor ornamente. . găurele simple. tivirea. finisarea lucrării.Discuţii dirijate privind tipurile de cămăşi femeieşti şi croiul lor. 3. in etc. . motive populare utilizate în broderiile articolelor de port popular.la preferinţă CLASA a IX-a Conţinuturi 1.exerciţii de elaborare şi prezentare a proiectelor de confecţionare a unui articol.fire colorate muline. a firelor colorate muline roşu. .pînză naturală de bumbac.punctul plin (punct artistic). . .însăilătura. .activităţi practice la executarea etapelor tehnologice: croirea detaliilor. . . Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a obiectului preconizat: .activităţi practice de selectare a pînzei de bumbac sau in etc.prezentarea schiţei grafice a croiului unor poale sau a unei batiste în trei colţuri. 4. .exerciţii de reprezentare grafică a croiului batistei albe în trei colţuri (triunghi obţinut dintr-un pătrat înjumătăţit pe o diagonală şi bentiţa croită în lungime care se prinde în partea din frunte a batistei în 3 colţuri). foarfece. . broderia. croirea detaliilor. 3.punctul de goblen. tehnologic.poale pentru ie. cu firile uşor vizibile. unirea. tivirea şi executarea broderiilor. negru etc.punctul neted pe fir. gherghef etc. etc. * . . croiul cămăşii bărbăteşti. . .culori de bază (roşu. Lucrări practice: confecţionarea unui articol de port popular în miniatură sau de dimensiuni normale pentru vîrsta copiilor (la preferinţă). Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui articol de port popular (poale pentru ie sau poale pentru cămaşa bărbătească sau batistă în trei colţuri).respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul păstrării şi utilizării materialelor şi ustensilelor. . Articole de port popular: . batistă în trei colţuri). *. utilitar. ).

evidenţiind proprietăţile fibrelor vegetale şi tehnologiile de prelucrare. utilizînd diverse fibre vegetale (combinate).suport pentru vaze (tave).scuturarea pănuşilor scoţînd surplusul.activităţi de asamblare a figurinei. pănuşi).ruperea pănuşilor în fîşii (de-a lungul pănuşii – de la mijloc). de clasificare. utilizînd terminologia specifică.activităţi de selectare a fibrelor vegetale conform criteriilor de calitate. bronzarea. Varietatea fibrelor vegetale: istoricul apariţiei meşteşugului de împletire din fibre vegetale.selectarea fibrelore vegetale (pănuşi. spălarea. . . fierberea. foarfece.activităţi de demonstrare – evaluare a lucrărilor finisate: comentarea tehnicilor de împletire. . . paie etc. Confecţionarea obiectelor: . despicarea. selectarea. sîrmă subţire şi elastică. pănuşi). 3. selectare a fibrelor vegetale adunate.participarea la colectarea. 2. aripioarelor.activităţi practice de confecţionare a coroniţei. a modalităţilor de confecţionare a etapelor de lucru. . . Elaborarea unui proiect de confecţionare a fluturaşului (îngeraşului) a unei jucării (din paie.Activităţi de selectare a materialelor şi ustensilelor necesare: paie. 4. a ustensilelor necesare procesului tehnologic (aţă tare. Elaborarea unui proiect de confecţionare a figurinei preferate: băieţel (fetiţă) din pănuşi (foi de porumb).umezirea pănuşilor ţinîndu-le în apă călduţă vreo 10 minute. pănuşi (pentru hăinuţa lungă. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Diverse activităţi organizatorice privind întreprinderea unei excursii în parcul satului (oraşului). . etc.umezirea pănuşilor. . pănuşi. ) de calitate.exerciţii practice de executare a unor modele de împletituri din fibre vegetale. etc. de apă învelindu-le într-un ştergar ce va absorbi bine umezeala. hăinuţei îngeraşului. duritate. foi de porumb. Istoricul apariţiei meşteşugului împletitul din fibre vegetale. . 3. răsucirea fîşiilor şi formarea firului (din foi de porumb). Fibre vegetale combinate: paie.activităţi practice privind confecţionarea figurinei preferate – o fetiţă (un băieţel) din pănuşi: . 5. . paie. Ustensile şi tehnici de împletire din fibre vegetale. Proprietăţile fibrelor vegetale: elasticitate. .Subcompetenţe La finele clasei a V-a elevul va fi competent în: 1. ac etc. la plantaţiile de fibre vegetale (lozie. lăcuirea.clasificarea după proprietăţile fizice şi tehnologiile de prelucrare. . conform cerinţelor. Fibre vegetale: paie. Modulul „Împletitul din fibre vegetale” Subcompetenţe La finele clasei a VI-a elevul va fi competent în: 1. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare conform proiectului. 4. luciu. 6. Tehnologia prelucrării fibrelor vegetale: selectarea fibrelor. Finisarea obiectului. .evaluarea etapelor procesului tehnologic. . prelucrarea prealabilă a fibrelor vegetale adunate. . papură. . 7. 3. papură. foi de porumb. CLASA a VI-a Conţinuturi 1.selectarea materialelor necesare: paie (pentru coroniţă şi aripioare). . utilizînd terminologia specifică. Proprietăţile fibrelor vegetale: Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Conţinuturi 1.ruperea pănuşilor în fîşii. salcie (lozie). de îndreptare a 18 . Evaluarea figurinei confecţionate conform criteriilor funcţionale estetice. 2. Confecţionarea figurinei preferate – o fetiţă (un băieţel) din pănuşi.selectarea ustensilele necesare procesului tehnologic. ). 2.

lăcuirea. 5. Proprietăţile fibrelor vegetale: elasticitate. analiza. . 2. . 4. o jucărie – la alegere 7. luciu. Tehnologia prelucrării fibrelor vegetale: selectarea fibrelor. 2. evidenţiind aspectul estetic. foi de porumb. o jucărie). Varietatea fibrelor vegetale: paie.finalizarea lucrări. fierberea. ace etc. . elasticitate. . ruperea pănuşilor în fîşii (de-a lungul pănuşii. lăcuirea. răsucirea fîşiilor şi formarea firului (din foi de porumb).Exerciţii de antrenare privind executarea unor modele de împletituri din fibre vegetale. sinteza tehnicilor.activităţi de finisare a lucrului: spălarea. . . Tehnologia prelucrării fibrelor vegetale: selectarea fibrelor.comentarea aspectului estetic. despicarea. suvenire. clasificare a fibrelor vegetale pregătite pentru desfăşurarea lecţiei. fierberea. Confecţionarea obiectelor: îngeraş.împletirea coroniţei. păsărea măiastră sau tava pentru fructe) conform regulamentului tehnologic. CLASA a VII-a Conţinuturi 1. calitatea executării etapelor respective. formarea firului din foi de porumb. Confecţionarea lucrării preferate (păpuşa. . utilizînd terminologia respectivă. . 5.activităţi de selectare a ustensilelor necesare procesului tehnologic (aţă tare. Modulul „Împletitul din fibre vegetale” Subcompetenţe La finele clasei a VII-a elevul va fi competent în: 1. materialelor utilizate. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Evaluarea lucrării finisate. 3. aripioarelor cu foarfeca. de la mijloc). modalităţilor de confecţionare a etapelor de lucru. . Ustensile şi tehnici de împletire din fibre vegetale.confecţionarea separată a primului element (capul) şi celui de al doilea – trunchiul păpuşii.activităţi de selectare a fibrelor vegetale necesare pentru lucrarea ce urmează a fi confecţionată. fragilitate. luciu. ţinînd cont de criteriile de calitate. Activităţi de demonstrare a lucrărilor finisate. Elaborarea unui proiect de confecţionare a păpuşii modelate din două elemente separat lucrate (tavă pentru fructe / păsări măiestre) – la alegere. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a figurinei preferate – îngeraşul (fluturaşul. salcie (lozie) etc. fluturaş.selectarea fibrelor vegetale conform cerinţelor de calitate. foarfecă.. 19 . Ustensile şi tehnici de împletire din fibre vegetale. despicarea. .activităţi de selectare.selectarea ustensilelor necesare procesului tehnologic. .selectarea materialelor necesare (papură sau paie). 3. Confecţionarea obiectelor: . Finisarea lucrării confecţionate: spălarea. .suport pentru vase (tave). formelor. răsucirea. 6.selectarea fibrelor vegetale conform cerinţelor de calitate şi ustensilelor necesare procesului tehnologic. papură. 3. bronzarea. duritate.activităţi practice privind realizarea obiectului preferat prevăzut de proiectul didactic al lecţiei: umezirea pănuşilor. . conform regulamentului tehnologic. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a figurinei. o jucărie). ). . bronzarea.asamblarea detaliilor.utilizarea în exprimarea terminologiei specifice. duritate. 2. 4. la alegere. 4. Confecţionarea figurinei preferate – îngeraşul (fluturaşul. sîrmă subţire şi moale. îndreptîndu-le cu foarfeca.

materialelor utilizate. Confecţionarea obiectului: coşuleţ pentru dulciuri. tavei pentru pîine. ţinînd cont de faptul că ele trebuie să fie suficient de groase şi tari pentru executarea lucrării preferate. fire formate din pănuşi mai subţiri. bronzarea.asamblarea detaliilor lucrate separat. tavă pentru pîine – la alegere. jucării. explicarea modalităţilor de realizare a etapelor de lucru. finisate: comentarea tehnicilor de împletire. luciu. calitatea materialelor utilizate. răchită etc. duritate. . calitatea lucrului îndeplinit. . spălarea. . Confecţionarea lucrării preferate.activităţi de selectare a lucrărilor pentru expoziţia clasei. 2. Evaluarea lucrării finisate sub aspect estetic. foarfece. 4. expoziţia şcolară etc. calitatea executării etapelor de lucru. Evaluarea lucrării finisate. 4. formarea firului din foile de porumb selectate. din paie. utilizînd aţă trainică de culoarea firului răsucit. unor suvenire. ace mari. CLASA a VIII-a Conţinuturi 1. . . acurateţea executării etapelor de lucru. Finisarea obiectului: spălarea.descrierea materialelor necesare.utilizarea în comentarii a terminologiei specifice.activităţi de evaluare – demonstrarea lucrărilor spălarea. .comentarea aspectului estetic al lucrării finisate. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . 3. foi de porumb.activităţi practice de asamblare a detaliilor lucrate separat. despicarea etc. mai fine. .selectarea fibrelor vegetale conform criteriilor de calitate.reprezentarea schiţei obiectului preferat. Modulul „Împletitul din fibre vegetale” CLASA a IX-a 20 . . ruperea fîşiilor. papură.Activităţi practice de selectare a materialelor necesare pentru executarea coşuleţului pentru dulciuri. 4. estetic.evaluarea lucrărilor finisate. . Varietatea fibrelor vegetale: paie. 6. . . formelor. depănîndu-l în ghem.activităţi de modelare a obiectului: coaserea firului.comentarea. Proprietăţile fibrelor vegetale: elasticitate. evidenţiind aspectul estetic.activităţi de finisare a lucrării realizate: fixarea locurilor mai slabe. . 6. . . Ustensile şi tehnici de împletire din fibre vegetale. 3. lăcuirea.selectarea sculelor necesare procesului tehnologic. . evidenţiind aspectul bronzarea..activităţi practice de executare a tortiţei coşuleţului. utilizînd terminologia specifică.asamblarea detaliilor lucrate separat. Tehnologia prelucrării fibrelor vegetale: selectarea. Modulul „Împletitul din fibre vegetale” Subcompetenţe La finele clasei a VIII-a elevul va fi competent în: 1. fierberea. Finisarea obiectului. . lăcuirea. utilizînd terminologia specifică. . lăcuirea. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect utilizînd tehnica răsucirii firului: coşuleţ pentru dulciuri. 5.activităţi de prezentare a lucrărilor realizate.exerciţii de antrenare a răsucirii firului mai lung. 2. uscarea. tavă pentru pîine – la alegere.finalizarea lucrării. . motivînd de ce anume acest obiect va fi confecţionat. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a obiectului.

activităţi de executare a elementelor de bază ale tricotării. luciu. Materiale şi ustensile: . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unor suvenire mici: căţeluş. montarea ochiurilor pe andrele.descrierea calităţii firelor textile utilizate în tricotajul CLASA a V-a Conţinuturi 1. . lăcuirea. 21 . papură. 6. fierberea. căpriţă. raională. Varietatea articolelor tricotate.confecţionarea. Realizarea lucrării preferate conform regulamentului tehnologic. Elaborarea unui proiect de confecţionare a papuceilor de casă sau a mănuşii cu un deget (la alegerea elevului). răchită. tavă pentru flori. Modulul „Tricotarea” Subcompetenţe La finele clasei a V-a elevul va fi competent în: 1. 4. . lichidarea unor neajunsuri. calitatea lucrărilor realizate. personaje din poveştile populare etc. . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Varietatea fibrelor vegetale: paie.selectarea sculelor necesare procesului tehnologic.croşete. .Activităţi practice de selectare a materialelor şi sculelor necesare pentru lucru. conducîndu-se de planul întocmit şi respectînd tehnologiile specifice. 3.activităţi practice de pregătire a materialelor adunate. Aspectul estetic al lucrărilor confecţionate din fibre vegetale.selectarea fibrelor vegetale conform criteriilor de calitate. . .pulover. mohair. . viţeluş.reprezentarea schiţei obiectului preferat pentru a fi confecţionat din fibre vegetale. 3. . bronzarea. . . 4. . ruperea fîşiilor din foile de porumb. . 2. nivelul de pregătire al elevului pentru orientarea lui profesională pentru a-şi găsi locul potrivit la timpul cuvenit. societăţii.exerciţii de scădere şi mărire a numărului de ochiuri. de particularităţile acestora.andrele (de diferite numere). evidenţiind reuşita fiecărui elev. acril etc. Conţinuturi 1.reprezentarea elementelor de bază ale tricotării ochi pe faţă. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a lucrărilor.Activităţi practice de observare.Subcompetenţe La finele clasei a IX-a elevul va fi competent în: 1. .să lucreze conducîndu-se de planul întocmit (de proiectul elaborat). ace de cusut etc. importanţa însuşirii acestui meşteşug popular străvechi. . capră. selectate: Activităţi de realizare a lucrării preferate conform regulamentului tehnologic: .Activităţi de organizare şi desfăşurare a expoziţiei de totalizare a rezultatelor obţinute pe parcursul anului.exerciţii de selectare a materialelor necesare la tricotarea articolului preconizat. .descrierea materialelor necesare. Ustensile şi tehnici de împletire din fibre vegetale. prelucrarea paielor pregătind segmentele de anumite lungimi etc. Tehnologia prelucrării fibrelor vegetale: selectarea. jeteul. .selectarea materialelor necesare. 2. viţeluş. pănuşi. tavă pentru flori (la alegere). Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . 2. mănuşi. ciorapi etc.comentarea aspectului estetic şi calităţii lucrului îndeplinit. . cercetare a varietăţii de articole vestimentare tricotate. 5. fulare. . devenind de folos familiei. Finisarea obiectelor: spălarea. .Activităţi de selectare a lucrărilor pentru expoziţia şcolară. duritate etc.fire textile de lînă naturală. zonală. Confecţionarea obiectelorsuvenire: căţeluş. Proprietăţile fibrelor vegetale: elasticitate. ochi pe dos. Evaluarea lucrării realizate conform proprietăţilor funcţionale şi estetice. .să respecte tehnologiile specifice. veste.

selectarea ustensilelor necesare procesului tehnologic. mănuşi. . elastic.activităţi de evaluare şi autoevaluare a lucrărilor confecţionate conform criteriilor funcţionale şi estetice. Tehnici de tricotare: tricotarea liniară. cerinţelor de calitate. 3.exerciţii de elaborare a unui proiect de tricotare a papuceilor de casă. precum şi lungimii fularului. veste. Modele de tricotare: jeteu. la organizarea şi desfăşurarea expoziţiei şcolare de încheiere a anului de studii. . . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . ochiuri pe dos. Tricotarea fularului conform regulamentului tehnologic.în comentariile realizate să utilizeze adecvat terminologia de domeniu. 22 . semielastic. .scăderea şi mărirea numărului de ochiuri. 3.executarea elementelor de bază ale tricotării: ochiuri pe faţă. ochi pe dos. ciorapi etc. .selectarea firelor textile conform criteriilor de calitate. Materiale şi ustensile: .pulovere. semielastic. .aprecierea aspectului estetic. ochiul de încheiere a tricotului. mănuşii. .exerciţii de prezentare a proiectului. 2. jeteul etc. .ochiul de margine. 5. ochiul de margine.în comentariile realizate să utilizeze adecvat terminologia specifică. .activităţi practice de evaluare şi autoevaluare a lucrărilor finisate. Evaluarea calităţii şi aspectului estetic al articolelor tricotate. conform regulamentului tehnologic. . . Evaluarea lucrărilor realizate în aspect estetic şi utilitar. . 5. . . ace.selectarea firelor textile conform criteriilor de calitate.jerseu. fulare. . jeteul. . tricotarea în două culori etc. evidenţiind aspectul estetic şi funcţiile utilitare. de proiectare şi modelare a articolului prevăzut pentru tricotare. .foarfece.să participe activ la selectarea lucrărilor. 2. . Elementele de bază ale tricotării: .tricotarea în două culori. ţinînd cont de lăţimea şi lungimea preferată a fularului. .utilizarea adecvată a terminologiei specifice.ochiuri pe faţă. .exerciţii de prezentare a proiectului elaborat. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a lucrării conform proiectului.tricotarea în relief.montarea ochiurilor pe andrele. 4.activităţi practice de tricotare a obiectului necesar şi util atît sie cît şi altora.tricotarea liniară. Modele de tricotare . . Elementele de bază ale tricotării: . . .preconizat 2. . tricotarea în relief. 3. 4. Elaborarea unui proiect de tricotare a unui fular / căciuliţă / mănuşi (la preferinţă). . Modulul „Tricotarea” Subcompetenţe La finele clasei a VI-a elevul va fi competent în: 1. 3.selectarea ustensilelor necesare procesului tehnologic. croşete. tricotarea circulară. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a lucrărilor conform proiectului. 4. . jeteul. scăderea şi înmulţirea ochiurilor. cercetare a varietăţii de articole vestimentare tricotate. .exerciţii practice de selectare a materialelor şi ustensilelor necesare. .andrele (de diferite numere). 4. .încheierea ochiurilor.activitatea practică de tricotare a variantei alese de papucei sau a fularului. ochiul de margine. Tehnici de tricotare: .ochi pe faţă.tricotarea. acurateţea lucrului CLASA a VI-a Conţinuturi 1. circulară. ochiuri pe dos. elastic. Varietatea articolelor tricotate: .exerciţii de efectuare a calculelor necesare privind stabilirea numărului de ochiuri necesar lăţimii dorite.Activităţi de observare. conducîndu-se de tehnicile preferate (tricotarea simplă.calcularea numărului necesar de ochiuri pentru montarea lor pe andrele. Tricotarea uneia din variantele propuse – papucei de casă ori mănuşi cu un deget. ).

4.activităţi de analizare a lucrărilor finisate. ciorapi.Activităţi de observare-cercetare a varietăţii de 23 . articole decorative. 3.să execute elementele de bază ale tricotării (ochiuri pe faţă. . Tricotarea unei lucrări propuse conform regulamentului tehnologic. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . ochiul de margine. . . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei veste fără mîneci. . forma. Valoarea şi aspectul estetic al articolelor tricotate: .activităţi practice de tricotare a lucrării selectate. de determinare şi încurajare a spiritului creativ şi ingeniozităţii elevilor. aplicînd tehnicile de tricotare utilizate.exerciţii privind selectarea obiectelor pentru a participa la expoziţii. Evaluarea calităţii şi aspectului estetic al articolelor tricotate. CLASA a VII-a Conţinuturi 1. . Modulul „Tricotarea” Subcompetenţe La finele clasei a VII-a elevul va fi competent în: 1.activităţi de selectare a materialelor necesare realizării obiectului preferat. fustiţe. . 3.exerciţii de armonizare a culorilor.în comentariile realizate să utilizeze adecvat terminologia specifică. mănuşi.activităţi de prezentare a proiectului de tricotare a acestuia. Croşetarea – meşteşug popular .fire textile din lînă naturală.să elaboreze schiţa (tiparul) obiectului selectat pentru tricotare.Activităţi de observare-cercetare a varietăţii şi calităţii de articole vestimentare. ). Materiale şi ustensile: . scăderea şi mărirea numărului de ochiuri. fustiţe. Modulul „Croşetarea” Subcompetenţe La finele clasei a V-a elevul va fi competent în: CLASA a V-a Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1. mohair. . acril. 4. de încheiere. . 2. .veste.independent. mărimea obiectului preconizat. circulară. Elementele de bază ale tricotării: .să descrie dimensiunea. jucării (la alegere). ochiuri pe dos.să utilizeze adecvat în comentarii terminologia specifică. cerinţelor de calitate.să tricoteze respectînd tehnicile şi tehnologiile selectate.activităţi de evaluare şi autoevaluare a lucrărilor confecţionate conform criteriilor funcţionale şi estetice. 2. . ochiul pe dos. Modalităţi de tricotare: liniară. jeteul etc. croşete (variate după numere şi materialul din care sînt produse). . Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a lucrărilor conform proiectului. scăderea şi înmulţirea ochiurilor.să selecteze firele textile conform criteriilor de calitate. argumentarea alegerii făcute. andrele. jeteul.să selecteze ustensilele necesare procesului tehnologic. ţinînd cont de criteriile funcţionale şi estetice. . .ochiul pe faţă. jucării. . .

utilizarea terminologiei specifice. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare conform proiectului.autoevaluare. Elaborarea unui proiect de confecţionare a papuceilor pentru casă.fire de bumbac. foarfece. Confecţionarea papuceilor conform regulamentului tehnologic. şerveţele cu marginile croşetate. . de comparare. .selectarea ustensilelor necesare conform procesului tehnologic.elaborarea schemei grafice.comentarea aspectului estetic şi calităţii lucrului îndeplinit. .elaborarea schemei grafice.evaluarea lucrărilor proprii. mostre de rozete etc. respectînd reguli de formare a colţului la surfilare. rozete. . culorii. şerveţele. estetice şi criteriilor de calitate. de selectare. 4.1. . .elemente decorative. . Ornamentica tradiţională . ace. năfrămiţe. Materiale şi ustensile: .condiţii de utilizare şi păstrare a acestora. 3. de comparare.fire textile variate după culoare. V-IX.exerciţii de elaborare a fişei tehnologice de executare a rozetei (milieului).exerciţii de croşetare a unui model simplu de papucei. 3. Croşetarea – meşteşug popular tradiţional: . 2. . a tehnicilor de croşetare utilizate.activităţi practice de prelucrare a marginilor şerveţelului. . proprietăţile funcţionale şi estetice. .elaborarea schemei grafice. mostre de papucei de casă. utilizînd terminologia specifică. . .feţe de masă tradiţionale. . Elaborarea unui proiect de croşetare a unor rozete sau milieu mic (la alegere).lînă produsă în condiţii de casă.feţe de masă tradiţionale.croşetarea urmărind schema grafică. . fire de producţie industrială.selectarea firelor textile conform cerinţelor de calitate. . milieuri.exerciţii de prezentare a proiectului elaborat. . 2. mileuri. setul de planşe tehnologice editate la compartimentul „Educaţie tehnologică” cl. modul de producere: fire de Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . tradiţional: . 2. de selectare a unor motive populare. . . provenienţă. utilizînd punctul de surfilare sau găurica (la alegere).Activităţi de observare-cercetare a varietăţii de rozete.prezentarea proiectului. milieuri. .activităţi de evaluare şi autoevaluare a lucrului îndeplinit conform cerinţelor funcţionale. utilizînd elementele de bază respective. de batistuţe garnisite cu dantelă croşetată. . picioruş cu 1-2 jeteuri. papucei de casă croşetaţi. Tehnici şi elemente de bază ale croşetării: -ochiuri libere. . a dantelei din 3-4 rînduri pentru batistuţe. 4.prezentarea proiectului. de unire a detaliilor papuceilor (cu acul sau cu croşeta). la executarea dantelei. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare conform proiectului. . evidenţiind aspectul.set de croşete.pînză. Evaluarea lucrărilor realizate.activităţi practice de selectare a firelor textile 24 . de confecţionare a formei. . de batistuţe garnisite cu dantelă şi simbolice etc. .activităţi practice de executare a lucrărilor selectate. de diferite culori. Materiale şi ustensile: .selectarea firelor textile conform cerinţelor de CLASA a VI-a Conţinuturi 1. . 2. Modulul „Croşetarea” Subcompetenţe La finele clasei a VI-a elevul va fi competent în: 1. picioruş de feston. utilizînd elementele de bază respective (la alegerea elevului).

. 4. frizei. şerveţele. . . necesare. condiţii de utilizare şi păstrare a acestora. . evidenţiind proprietăţile funcţionale şi estetice ale acestora. ace. set de croşete.activităţi practice privind amplasarea corectă a motivelor ornamentale în dantelă pentru ştergar.executarea urmărind schema. varietăţi de fixare a dantelei. . croşetare circulară. . de comparare. .feţe de masă tradiţionale. de estimare a cantităţii suficiente pentru realizarea lucrărilor. sintetice etc. ). 2. 3. . 2. Evaluarea lucrărilor realizate.comentarea aspectului estetic şi calităţii lucrului îndeplinit. . feţe de masă. de interior. Materiale şi ustensile: . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui model simplu de dantelă pentru ştergar sau dantele înguste pentru articole de port popular. picioruşe cu 1. 3 jeteuri. pînză conform cerinţelor de calitate.activităţi în echipă şi individuale privind modalităţile de prezentare în schema grafică a motivelor populare.picioruşe cu 1. .calitate.utilizarea terminologiei specifice.activităţi de evaluare şi autoevaluare a lucrărilor confecţionate conform cerinţelor fundamentale. Tehnici şi elemente de bază ale croşetării: . .activităţi practice.a VIII-a Conţinuturi 1. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare conform proiectului. a altor elemente de bază şi a elementelor К. foarfece. corectitudinea executării picioruşelor cu mai multe jeteuri. 3. prosoape. Ornamentica tradiţională . pentru ştergar.selectarea ustensilelor necesare procesului tehnologic. 25 . 2.realizare a modalităţilor de fixare unire a dantelelor cu articolele populare.activităţi practice de confecţionare a lucrării preconizate. picioruş de feston etc. 2. Tehnici şi elemente de bază ale croşetării: . motive populare. respectînd tehnicile de executare a picioruşelor cu 1. respectînd terminologia specifică. Ж.prezentarea proiectului. Croşetarea frizei feţei de masă conform regulamentului tehnologic. Croşetarea rozetei / milieului conform regulamentului tehnologic.elemente decorative.activităţi de selectare . . . milieuri etc. varietăţi de finisare a rozetei (milieului). 2.exerciţii de prezentare a proiectului. 3. . . ace.exerciţii de comentare a lucrărilor realizate utilizînd terminologia specifică.selectarea fibrelor textile. de selectare a unor elemente. . . CLASA a VII-a . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . milieuri.picioruş scurt. condiţii de utilizare şi păstrare adecvată a acestora. Modulul „Croşetarea” Subcompetenţe La finele clasei a VIII-a elevul va fi competent în: 1.executarea elementelor de bază ale croşetării: lănţişor de ochiuri libere. 4. pătrate etc. cînepă. picioruş de feston. articole de port popular etc. pînză. . picioruşe cu 1. bumbac. foarfece.pînză din fire naturale.Activităţi de observare-cercetare a varietăţii de obiecte de artă populară croşetate sau garnisite cu dantelă.elaborarea schemei grafice a modului de ornament pentru prosop. fire de bumbac. set de croşete. 3 jeteuri. prosoape. Croşetarea – meşteşug tradiţional: . încheieturii croşetate pentru faţa de masă. fire textile etc. . discuţii privitor la modalităţile de grupare a picioruşelor cu 1 jeteu. ştergare de ritual. rozete. croşetarea liniilor circulare. .2 jeteuri. 3.selectarea ustensilelor necesare procesului tehnologic (croşete. estetice şi de calitate ale acestora. 3 jeteuri.

2. năfrămiţe. .elementele К. aţe. 2. .pînză din fire naturale (in. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare conform proiectului: . de criteriile calităţii. 4. . . şcolii etc.relaţiile interdisciplinare. . cu croşeta). legătura cu alte genuri de artă. motivul ornamental etc. evidenţiind aspectul estetic. . Realizarea dantelei conform regulamentului tehnologic. alte suporturi didactice: schemele grafice ce reprezintă motivele ornamentale selectate. 3. Evaluarea lucrărilor realizate conform proprietăţilor funcţionale şi estetice. şerveţelelor) pe fir. sculuri.exerciţii de elaborare a fişei tehnologice de 26 . piote. 3. .activităţi practice de selectare a motivelor ornamentale populare simple. miez de nucă. Evaluarea lucrării realizate conform proprietăţilor funcţionale şi estetice. 3 jeteuri. şerveţele garnisite cu dantelă etc. păstrare şi valorificare a operelor create. . .evaluarea aspectului estetic şi calităţii lucrului îndeplinit. ace. . protejarea şi înfrumuseţarea corpului uman.). căsătoria. de realizare a schemelor grafice.activităţi de organizare şi participare cu propriile lucrări la expoziţiile clasei. dublă sau zigzag). Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .exerciţii de evaluare a lucrărilor executate. . . pînzei conform cerinţelor de calitate.prezentarea proiectului. feţei de masă tradiţionale pentru masa dulce a miresei. 30 depănate în bobine. a unui set de şerveţele (la alegere). . . . mostrele prezentate la ore. Ж. moartea.comentarea aspectului estetic şi calităţii lucrului îndeplinit. 2.grupuri de picioruşe cu 1. bumbac etc. Elementele de bază ale croşetării: .selectarea ustensilelor necesare procesului tehnologic stabilit (croşete. utilizate la croşetarea dantelei „pomul vieţii”.utilizarea în comunicare a terminologiei specifice.croşetarea urmărind schema grafică.motive populare simbolice. foarfece etc. Materiale şi ustensile: . Articole tradiţionale şi moderne garnisite cu dantelă croşetată: prosoape de ritual. apretare. utilizarea terminologiei specifice. executate de elevi.activităţi practice de selectare a modalităţilor de spălare.executarea lucrărillor urmărind fişa tehnologică. . calitatea.tivirea marginilor cu ajutorul croşetei (punctul feston). .celebrarea evenimentelor principale din viaţa omului: naşterea. .activităţi practice de cercetare-observare a obiectelor principale utilizate cu aceste ocazii. Croşetarea – meşteşug popular tradiţional.grupuri de picioruşe scurte. Elaborarea unui proiect de confecţionare a năfrămiţei miresei.elaborarea schemei grafice.discuţii dirijate privind stabilirea trebuinţelor umane.asamblarea detaliilor. urmărind schema grafică respectivă. . 4. Ж. .selectarea firelor textile. criteriilor de calitate. 4.utilizarea în exprimare a terminologiei specifice. necesare. .elementele К. .croşete. . 4.croirea batistei (feţei de masă. CLASA a IX-a Conţinuturi 1.modalităţi de unire a detaliilor (cu acul.activităţi practice de realizare a lucrărilor practice.Discuţii dirijate privind istoricul şi importanţa acestui meşteşug. . motive geometrice.activităţi practice de evaluare a lucrărilor finisate în funcţie de proprietăţile funcţionale şi estetice. foarfece. Modulul „Croşetarea” Subcompetenţe La finele clasei a IX-a elevul va fi competent în: 1.fire textile pentru croşetare nr.activităţi practice de elaborare-prezentare a proiectelor privind confecţionarea dantelelor. Ornamentica tradiţională: . 20. . a propriului cămin. . . acului – punctul găurică simplă. . feţe de masă. . ). modalităţile de plasare a acestora în dantela pentru ştergar (pentru friză şi marginile dantelate ale feţei de masă).. călcare.

. 4.figurine etc. simboluri ale creştinismului: crucea. vaze). .executarea elementelor decorative aplicate pe vas la roată. . 2. gît. artistul plastic M. .plastică mică (jucării. . . Ungheni etc.discuţii dirijate privind funcţiile utilitare ale vaselor de ceramică. culoare etc. ) şi prepararea pastei în condiţii de casă. înmuierea. socială.autoevaluarea lucrărilor proprii. ). Centre de ceramică tradiţională: Iurceni.respectarea normelor de securitate a muncii. Obiecte de ceramică tradiţională: . 3.roata olarului. Modelarea unui obiect din lut utilizînd roata olarului sau tehnica „turnat în formă”.a VII-a Conţinuturi 1. meşteri ceramişti. (ulcioare. Ornamentica tradiţională şi motive ornamentale tradiţionale: trandafirul. . coroniţa miresei etc. inele îngemănate.5. lutul din sectorul de preparare în condiţii casnice. argumentarea necesităţii valorificării meşteşugului şi artei ceramice pentru integrarea culturală.vase pentru apă şi vin etc. un obiect decorativ sau o jucărie). Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare: pregătirea materialelor şi a ustensilelor (lutul. plasticitate. . sfeşnice. CLASELE a VI-a . . proprietăţile părţilor componente) şi elementele lui decorative.modelarea şi fixarea mănuşii de vas. executare a lucrărilor practice. pregătirea obiectului pentru uscare şi ardere. căni). .colectarea unor obiecte de ceramică veche.activităţi de analizare a vaselor de ceramică tradiţionale şi asemănarea lor antropologică (gură. la preferinţă.exerciţii de reprezentare grafică a formei şi proporţiilor părţilor componente ale unor obiecte de ceramică tradiţională. Cenşeuţi.a elevul va fi competent în: 1. Ţigăneşti. Materiale şi ustensile: .respectarea proporţiilor părţilor componente conform schiţei din proiect. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect de ceramică (un vas utilitar.obiecte decorative (farfurii. . Grati. . vas cu apă.exerciţii de alegere a argilei după proprietăţi (calitate. . . . .excursii la expoziţii şi bîlcuri de ceramică.activităţi de organizare şi participare la diverse expoziţii şcolare. coroana de cununie. . roata sau forma pentru turnat). Hogineşti.vase mari folosite la păstrarea şi prepararea produselor alimentare (oale mari. buză. granulitate. . . ). .argilă din carieră. . albă sau roşie. Tehnici de modelare şi de executare a decorului: Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .sîrmuliţă pentru tăiat vasul de pe roată. . gavanoase etc. picior) după formă şi denumirea părţilor componente.exerciţii de preparare a lutului pentru modelarea unui obiect (alegerea. 2. 3. mănuşă. . ţuruiece). dimensiunea. argilă colorată.prezentarea schiţei grafice a unui obiect de ceramică (forma. contribuţia vasului de ceramică la calitatea şi gustul mîncărurilor preparate în ele. frămîntarea etc.scîndurică pentru netezit (facheş).exerciţii de modelare la roata olarului (respectarea proporţiilor părţilor componente). Modulul „Arta ceramicii” (Olăritul tradiţional) Subcompetenţe La finele clasei a VII. burtă. toartă.Discuţii dirijate privind istoricul dezvoltării meşteşugului şi artei ceramice şi importanţa ceramicii în dezvoltarea civilizaţiei şi culturii naţionale. .selectarea mostrelor de lucrări realizate de elevi. 27 .

angobarea şi executarea decorului pe vasul Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . figurine. . .activităţi de finisare: netezire.reprezentarea schiţei grafice a lucrării preconizate (forma. modelarea mănuşii şi fixarea de vas. funcţional. .vase mari folosite pentru produse alimentare. sfeşnice.exerciţii de reprezentare grafică: a formei.4.şorţuleţe.Discuţii dirijate privind evoluţia olăritului în Moldova.obiecte decorative: farfurii. artistul plastic M. CLASA a VIII-a Conţinuturi 1. . . Evaluarea lucrărilor confecţionate de colegi în aspect estetic.modelarea la roata olarului sau turnat în formă. . . ). .angobarea. . dimensiunea. prezentarea. culoarea etc. la preferinţa elevului: . figurine etc. 2. . . Materiale şi ustensile: . . Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a lucrării preconizate: . elemente de asemănare în comparaţie cu modelele din diverse centre.descrierea etapelor tehnologice de confecţionare. 5. 4. modelare. . . 3. Tehnici de modelare şi de executare a decorului: .exerciţii de elaborare a proiectelor de confecţionare. . .exerciţii de stabilire a calităţii argilei şi proprietăţile acestora (aspectul. . proporţiile părţilor componente). .exersări de modelare a obiectelor cu ajutorul tehnicii „turnat în formă” (confecţionarea formei. Ungheni etc. . .scîndurică pentru netezit (facheş).exerciţii de modelare a vaselor la roata olarului. vin etc.turnat în formă.argilă din carieră. . apoi modelarea obiectelor). căni etc. .comentarea etapelor tehnologice de confecţionare utilizate. Modulul „Arta ceramicii” (Olăritul tradiţional) Subcompetenţe La finele clasei a VIII-a elevul va fi competent în: 1. culoarea.prepararea pastei. ).exerciţii la modelarea mănuşii şi fixarea ei de corpul vasului. 2. barbotinei şi coloranţilor naturali pentru modelarea obiectelor de ceramică.vas cu apă. formă.exerciţii de stabilire a volumului vasului în raport cu dimensiunile părţilor componente.plastică mică (jucării de lut.elemente decorative. Centre de ceramică tradiţională: Hogineşti.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. . . tăiere de pe 28 . granulitatea etc.vase de ceramică pentru apă. meşteri populari. motive populare.discuţii dirijate privind evaluarea lucrărilor elevilor. . . Modelarea la roata olarului a lucrării preconizate. Ornamentica şi cromatica tradiţională: . decorarea pe vasul umed. proporţiilor părţilor componente ale obiectelor preconizate. proporţiile părţilor componente ale obiectului. decorare. Cenşeuţi. 3.modelarea la roata olarului. compoziţii decorative. .lucrări practice de executare a decorului pe obiectul modelat. calitativ.exerciţii de stabilire a autenticităţii obiectelor de ceramică după aspect.argilă albă sau roşie folosită pentru angobare. decorul.obţinerea diferitelor nuanţe de culori din coloranţi naturali. Grati. dimensiunii. . ţuruiece etc.discuţii dirijate privind caracteristicile esenţiale (forma. . vaze. Ţigăneşti. respectînd forma. ) ale obiectelor de ceramică din diverse zone etnografice. plasticitatea.utilizarea corectă a terminologiei specifice. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui vas utilitar (de păstrat apă sau vin) sau a unui obiect decorativ. *. . Obiecte de ceramică tradiţională: . .lutul din sectorul de preparare în condiţii casnice.activităţi practice în grup de pregătire a mijloacelor şi ustensilelor necesare. . .

elemente decorative şi motivele populare utilizate în arta cermicii. Ornamentica şi cromatica tradiţională: . Cenşeuţi. . . descrierea etapelor tehnologice de confecţionare.exerciţii de reprezentare grafică: a formei. .exerciţii de stabilire a calităţii argilelor şi proprietăţile acestora (aspectul. căni etc. decorare. . . tăiere de pe roată. farfurie) sau a unor suvenire. . vaze. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a lucrărilor preconizate. 3.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. . Evaluarea obiectelor confecţionate de către CLASA a IX-a Conţinuturi 1.reprezentarea schiţei grafice a lucrărilor preconizate (forma. 2. dimensiunii. figurine. . . . . 4. Materiale şi ustensile: . meşteri populari: artistul plastic M.exerciţii de stabilire a autenticităţii obiectelor de ceramică după aspect.executarea etapelor de modelare. estetic. utilitar. figurine etc. locului de lucru şi a încăperii. proporţiile părţilor componente). 3.executarea etapelor de finisare şi de decorare a obiectului modelat.exerciţii de elaborare şi evaluare a proiectelor de confecţionare.modelarea la roata olarului sau turnat în formă.obţinerea diferitelor nuanţe de culori din coloranţi naturali. decorul. . formă. suvenirelor. . granulitatea etc. Evaluarea obiectelor confecţionate de către elevi în aspect tehnologic. elemente de asemănare în comparaţie cu modelele din diverse centre. culoarea etc. Grati.vase de ceramică pentru apă. Modelarea la roata olarului a lucrărilor preconizate.prepararea pastei. Centre de ceramică tradiţională: Hogineşti. .a elevul va fi competent în: 1.discuţii dirijate privind evaluarea lucrărilor elevilor conform cerinţelor estetice.obiecte decorative: farfurii. 29 . prezentarea.argilă albă sau roşie folosită pentru engobare. utilizînd terminologia specifică. . .argilă din carieră. .exerciţii de modelare a vaselor la roata olarului sau exerciţii la modelarea figurineloor.activităţi practice în grup de pregătire a mijloacelor şi ustensilelor necesare. Modulul „Arta ceramicii” (Olăritul tradiţional) Subcompetenţe La finele clasei a IX. . . 4. dimensiunea. barbotinei şi coloranţii naturali pentru modelarea obiectelor de ceramică. proporţiilor părţilor componente ale obiectelor preconizate (la alegerea elevilor). Ungheni etc. Tehnici de modelare şi de executare a decorului: .plastică mică (jucării de lut.activităţi practice în grup de îngrijire şi curăţare a ustensilelor. .discuţii dirijate privind caracteristicile esenţiale (forma.activităţi de finisare: netezire. ). ). . . .Discuţii dirijate privind evoluţia olăritului în Moldova. plasticitatea. . . la preferinţa elevului.şorţuleţe. finisare şi de decorare a obiectului modelat. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . 5. vin etc.aplicarea decorului pe suprafaţa obiectelor.lutul din sectorul de preparare în condiţii casnice.vase mari folosite pentru produse alimentare. 2. . . utilitare. ţuruiece etc. . proporţiile părţilor componente ale obiectelor.vas cu apă. punerea la uscat. . punerea la uscat.descrierea etapelor tehnologice de confecţionare. .scîndurică pentru netezit (facheş). locului de lucru şi a încăperii. ) ale obiectelor de ceramică din diverse zone etnografice. 4. sfeşnice.. . culoarea. Ţigăneşti.activităţi practice în grup de îngrijire şi curăţare a instrumentelor. umed la roata olarului. Obiecte de ceramică tradiţională: . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui vas utilitar şi decorativ (strachină. calitative. respectînd forma. roată.modelarea liberă.

.exerciţii practice de utilizare a maşinii de cusut. .construirea tiparului. . .exerciţii de clasificare a (fustelor) articolelor vestimentare conform proprietăţilor şi funcţiilor lor practice.proprietăţile ţesăturilor. cercetarea aspectului estetic. ajustarea articolului. 2. furnituri şi ustensile: . confecţionare.engobarea şi executarea decorului pe vasul descrierea etapelor tehnologice de umed la roata olarului.cusătura răsfrîntă deschisă.aplicarea procedeelor elimentare de luare a măsurilor şi de efectuare a calculelor conform articolului proiectat. asamblarea pieselor croite.activităţi individuale şi în grup privind identificarea formelor de fuste (drepte.exerciţii de prelucrare a detaliilor de executare a cusăturilor. 3.cusătura cu tăietură. respectînd etapele tehnologice: construirea tiparului.elemente decorative şi motivele populare utilizate în arta ceramicii. decorative. Maşina de cusut: . Etape tehnologice: .punct de însăilare.evaluarea tipului de ţesătură după aspect. . . .luarea măsurilor. 5. asamblarea detaliilor. .pregătirea pentru asamblarea Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .exerciţii individuale şi în grup de aşezare a detaliilor tiparului pe ţesătură. furniturii necesare. Articole vestimentare: . .Discuţii dirijate privind varietatea articolelor vestimentare şi funcţiile utilitare ale acestora. . . .discuţii dirijate privind evaluarea lucrărilor elevilor conform cerinţelor estetice. . 3. 30 . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei fuste drepte pentru o fetiţă de 11-12 ani.croirea articolului.exerciţii privind descrierea etapelor de confecţionare şi utilizarea corectă a terminologiei din domeniu.respectarea regulilor de igienă şi de protecţie a CLASA a VII-a Conţinuturi 1.exerciţii de modificare / modelare a tiparului.pregătirea pentru lucru. .îngrijirea şi păstrarea îmbrăcămintei.păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor selectate conform normelor de igienă şi securitate a muncii. stiluri de îmbrăcăminte.punct de copiere. Selectarea ţesăturii. . executarea decorului. . aţei.cusătura de montare. în clini. . conturarea şi decuparea / croirea articolului.elevi în aspect tehnologic. 5. conice şi cloş etc. . Ornamentica şi cromatica tradiţională: . .activităţi individuale şi în grup de luare a măsurilor necesare pentru construirea tiparului de fustă. ). . . provenienţă. modelarea. . .exerciţii şi experimentări de stabilire a proprietăţilor.elaborarea şi prezentarea schiţei grafice a modelului selectat. calitative. utilitar. . estetic. . utilizînd terminologia specifică. cordon etc. ). 4.activităţi practice de executare a cusăturilor manuale şi la maşină. mijloacelor de garnisire pentru confecţionarea modelului de fustă proiectat.modelarea articolului. materialelor şi ustensilelor. Cofecţionarea obiectului proiectat. textură. . materialului utilizat pentru stabilirea cerinţelor şi proprietăţilor pe care trebuie să le întrunească articolul. finisarea.proprietăţile şi funcţiile articolelor vestimentare. Puncte de cusut şi cusături: .analizarea diverselor forme de fuste în vederea selectării unui model de fustă dreaptă. Modulul „Design vestimentar” Subcompetenţe La finele clasei a VII-a elevul va fi competent în: 1. . calităţii materialelor şi ustensilelor. părţilor componente. .modalităţi de utilizare a maşinii de cusut. stabilirea caracteristicilor categoriilor de îmbrăcăminte (umăr. . şorţ).punct de tivire (ascuns). Materiale. . Confecţionarea articolului. rezistenţă şi fonobilitate etc. 2.

hîrtie milimetrică. articolului utilizînd terminologia specifică.exerciţii de selectare a materialelor şi ustensilelor (ţesătură. 31 . gen de artă etc. . textură. . funcţiile acestora (curentele modei. tetură. ace.descrierea etapelor tehnologice de realizare a . 2.cusături manuale (însăilare. . tivire etc.ţesături naturale şi chimice. Puncte de cusut şi cusături: .analizarea articolelor vestimentare în dependenţă de stil. Maşina de cusut: . ). 3. armonizarea funcţiilor utilitare şi estetice. . . .finisarea articolului proiectat.construcţia maşinii de cusut. 4. ).cusături mecanice: de montare. . ţesătură etc. CLASA a VIII-a Conţinuturi 1.modelarea detaliilor tiparului.moda şi individualitatea. . aţă. foarfece. . . estetic. cămaşă de noapte). Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . . furnituri şi ustensile: .construirea tiparului. Selectarea materialelor şi furniturilor în conformitate cu articolul proiectat: . . epocă.luarea măsurilor. rezistenţă. Materiale.păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor. .exerciţii de prelucrare a detaliilor (guler. individualitatea figurii. . detaliilor de garnisire. . Evaluarea lucrării realizate în aspect tehnologic.asamblarea definitivă a detaliilor. conform caracteristicilor de bază. . utilizînd terminologia specifică. Articole vestimentare: . ).cusutul furniturilor. pentru o fetiţă de 12-14 ani: . ). efectuarea autocontrolului şi a tratamentului termic.activităţi de evaluare a calităţii articolului confecţionat. modă şi individualitatea figurii. ondulare a firelor etc. Etapele tehnologice: .activităţi individuale şi în grup de pregătire şi utilizare a maşinii de cusut. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei bluze / cămăşi de noapte. ).croirea. vîrstă. gradul de şifonabilitate.exerciţii de stabilire a proprietăţilor. copiere. ţinînd cont de consecutivitatea etapelor tehnologice. 4. asamblarea detaliilor. calităţii materialelor şi ustensilelor. moda şi stilul.stabilirea cerinţelor şi proprietăţilor care trebuie să le întrunească articolul (formă.stiluri de îmbrăcăminte. proprietăţile materialelor şi ustensilelor. croite din întreg.discuţii dirijate privind depistarea defectelor după ajustare şi determinarea metodelor de remodelare a lor. . .coaserea furniturii. 5.asamblarea. detaliilor după probă. 3. ţinînd cont de normele sanitarigienice şi de securitate a muncii.exerciţii de executare a cusăturilor manuale şi mecanice. nasturi. panglică centimetrică.activităţi individuale şi în grup de evaluare a tipului ţesăturii. 2.comentarea aspectului articolului: calitatea. ).pregătirea pentru lucru. Confecţionarea articolului proiectat. . .analiza articolelor vestimentare conform cerinţelor utilitare şi practice. . Confecţionarea articolului. tighel bordural. . sezon. realizarea probei. modelarea lor. construirea tiparelor.identificarea măsurilor necesare construirii articolului proiectat. provenienţă.muncii în timpul activităţilor practice. Modulul „Design vestimentar” Subcompetenţe La finele clasei a VIII-a elevul va fi competent în: 1. materiale de decor etc. . . culoare.Discuţii dirijate privind tipologia vestimentaţiei.activităţi individuale şi în grup de executare a cusăturii la maşină. * .ajustarea. . (aspect. funcţional: descrierea etapelor tehnologice de confecţionare a unui articol (bluză.exerciţii de luare şi aplicare în practică a măsurilor. tiv etc. .exerciţii de croire a detaliilor şi pregătirea lor pentru probă.exerciţii de aplicare a furniturii. mîneci.

asamblarea şi ajustarea lui. . 3. 2. ţinînd cont de aspectul estetic şi corectitudinea executării cusăturilor. . ). 3. acelor. ustensiilor de croitorie etc. .evaluarea articolelor confecţionate. .finisarea articolului proiectat. calitate.activităţi practice de croire a detaliilor articolului. . . aplicarea decorului. în urma acului de festonare. Organizarea mijloacelor şi selectarea materialelor conform proiectului elaborat: . 4.exerciţii de determinare a cerinţelor mijloacelor de expresie care trebuie să alcătuiască costumul. . oblic. Tehnologia cusăturilor manuale: . Materiale.asamblarea detaliilor pentru probă. furnituri. conform funcţiilor utilitare şi estetice.exerciţii de montare a detaliilor. cantităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor necesare articolului proiectat. de materialele utilizate în scopul confecţionării unui articol funcţional şi utilitar. . .puncte de cusături: drept. calitate şi utilitate: . .croirea. .cusătură de unire. .pregătirea articolului pentru expoziţie.proprietăţile tehnologice ale materialelor şi ustensilelor. Elaborarea proiectului de confecţionare a unui sarafan / unei rochii pentru o fetiţă de vîrstă 14-15 ani: . ţinînd cont de formă. de lucru şi sportive). Confecţionarea articolelor conform etapelor tehnologice. culoare.clasificarea fibrelor textile. CLASA a IX-a Conţinuturi 1.varietatea moda şi individualitatea.activităţi individuale şi în grup de luare a măsurilor şi elaborare a tiparelor. .cusătură cu tăietură închisă. 2.exerciţii de aplicare a furniturii şi a detaliilor de decor.pregătirea şi utilizarea maşinii de cusut. respectînd etapele tehnologice: .stabilirea cerinţelor şi proprietăţilor pe care trebuie să le întrunească o rochie. model. Evaluarea articolelor confecţionate după aspect estetic.exerciţii de selectare a mijloacelor şi materialelor (ţesuturilor.activităţi individuale şi în grup de determinare a proprietăţilor textilelor. Construirea şi modelarea articolelor: . ţinînd cont .exerciţii de autoevaluare şi evaluare a calităţii. *. . Tehnologia cusăturilor la maşină: .la decizia profesorului Modulul „Design vestimentar” Subcompetenţe La finele clasei a IX-a elevul va fi competent în: 1.Discuţii dirijate privind varietatea articolelor vestimentare (cotidiene. de aspectul estetic. . dimensiuni.exerciţii individuale şi în grup de executare a punctelor de cusut şi cusăturilor la maşină. .exerciţii de clasificare a fibrelor şi de evaluare a tipului de stofă.evaluarea calităţii. utilizînd terminologia specifică. . .finisarea articolului. . .cercetarea aspectului estetic. . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . . .descrierea etapelor procesului tehnologic de realizare a obiectului.respectarea normelor de igienă şi securitate a muncii ce-şi găsesc aplicare în realizarea procesului tehnologic. calitativ şi utilitar.executarea etapelor tehnologice conform tehnologiilor şi etapelor stabilite.cusătură aplicată. 4. . de casă. pentru solemnităţi. 32 . Articole vestimentare: . Tipuri de maşini de cusut: .modelarea tiparelor.activităţi de evaluare a procesului de confecţionare a articolului (bluzei) conform etapelor tehnologice. coaserea furniturii. furniturii.luarea măsurilor. 5. .exerciţii aplicative de pregătire şi utilizare a maşinii de cusut. de prelucrare a marginilor.exerciţii de realizare a autocontrolului şi tratamentului umedo-termic.asamblarea definitivă. demonstrări de modă etc.ajustarea.analizarea articolelor vestimentare în funcţie de utilitate. ustensile: .. cruciform.

2. 33 . . modele decorative.selectarea şi pregătirea (ouă. linia.aplicaţii practice de spălare.vas mic pentru topit ceară.. autoevaluarea.obiecte simbolice de ritual sau de dăruit (cozonac. Elaborarea unui proiect de ornare sau încondeiere a ouălor pentru sărbătorile de Paşti. analiza şi prezentarea lor.descrierea tehnică de încondeiere şi vopsire a ouălor.vase pentru vopsele.comentarea etapelor tehnologice de decorare / încondeiere şi vopsire. . Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a V-a Subcompetenţe La finele clasei a V-a elevul va fi competent în: 1. .vopsirea ouălor după ce au fost pregătite şi finisarea. ungerea. după aspect. . . . calităţii.pregătirea ouălor (selectarea celor cu coajă albă. etc.activităţi practice de comunicare a procedeelor şi a tehnicilor utilizate. pătratul. încondeiate. . evaluarea calităţii lucrului îndeplinit. vopsite după calitate. . ). vopsea din comerţ etc. ). . încondeiate). . uscare. împărţirea pe segmente. .executarea decorului (prin aplicarea frunzelor. vopsirea ouălor. 4. meşterilor populari. . . . . (curăţarea ingredientelor. Paşte şi cele de după Paşti.reprezentarea motivelor populare pentru încondeiat ouă. sf. .vopsele naturale. . florilor) sau încondeierea cu ceară.exerciţii practice de selectare şi pregătire a materialelor şi ustensilelor. a decorului pe ouă. expoziţiilor. . săptămîna luminată. . vase etc. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .Discuţii dirijate privind pregătirea şi sărbătorirea sărăbătorilor de primăvară: Florii. spirala. trasarea centrelor. haşura.coji de ceapă uscate etc. ustensile. coji de ceapă. Sărbători calendaristice de primăvară. . înlăturarea resturilor de ceară sau decor. concursuri. rombul.analiza şi discutarea formelor de ornamente obţinute. Evaluarea ouălor decorate.încondeierea (aplicarea). Conţinuturi 1. vopsea. ). ouă vopsite. pască. decorării şi vopsirii ouălor. aplicarea carei. . 3. . Executarea etapelor tehnologice de ornare / încondeiere şi vopsire a ouălor de Paşti şi la alte sărbători legate de Paşti. 4.prezentarea şi comentarea aspectului estetic. Selectarea şi pregătirea materialelor şi a ustensilelor necesare. care vor fi utilizate la executarea decorului ouălor.explicarea simbolicii pîinii de ritual (cozonac.pregătirea diverselor materiale (plante din natură. Gheorghe etc.vizitarea muzeelor etnografice.discuţii dirijate despre sărbătoarea „Învierea Domnului” în diferite localităţi din ţară / lume. triunghiul). punctul. . Decorarea. .discuţii dirijate despre simbolica pîinii de ritual (pască).respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii.obiceiuri şi datini de Florii. curată). Motive populare.exerciţii de descifrare a semnelor şi simbolicii etnoculturale (crucea. Materiale şi ustensile: . ceară etc.colectarea unor modele pe teren. . . vase. . . . etc. ceară. 2. netedă. 3. evaluarea calităţii şi proprietăţilor lor. Tehnologia încondeierii.vopsirea. 5. . Paşti. . pască) şi simbolica oului vopsit sau încondeiat.selectarea lucrărilor pentru expoziţie.finisarea.

vulpea.activităţi practice de refolosire şi reutilizare a . .selectarea tehnologiilor adecvate. pe teren. etc) şi a materialelor utilizate la confecţionarea măştilor . vopsea. nas.proprietăţile materialelor şi ustesilelor.etc. . Grati. .determinarea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi capră / cocoş / vulpe / căluţ. 3. Modulul „Sărbători calendaristice” 34 . vulpea etc. personaje etc ale de modelaj. materialelor. . vopsea etc. ţară. etc. bucăţi de textile. cocoşul. plastelină.activităţi practice de culegere a textelor populare. . iarnă. hîrtie pentru utilizare. *. textile.pregătirea materialelor şi ustensilelor materialelor (fire textile.exerciţii de caracterizare a personajelor (capra. concursuri. 2. Confecţionarea obiectului proiectat. . . piele. Elaborarea unui proect de confecţionare a unui costum / măşti ce va putea fi utilizat la desfăşurarea sărbătorilor de iarnă. . textile. cocoşul. .armonizarea materialelor şi ustensilelor după forma.discifrarea mesajului jocurilor de iarnă. .la decizia profesorului Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1. ursul. fire meşterilor populari din localitate.familiarizarea cu unele măşti. 3.selectarea lucrărilor pentru expoziţii.exerciţii practice de modelare a formei costumului şi măştii proiectate. oraş. Finisarea articolului. colorată. costumului conform regulamentului tehnologic. buze). . . etc. . atelierelor meşterilor populari.analiza informaţiilor şi materialului ilustrativ cules pe calul) teren privind jocurile de iarnă. Tăierea fîşiilor. ) şi ustensilelor . clei. ploiţă. 2.Discuţii dirijate despre organizarea şi desfăşurarea sărbătorilor de iarnă în satul natal.vizitarea expoziţiilor. suprafaţa măştiii (ochi. Jocurile de iarnă (capra. *. expresia feţii. hîrtie scenariilor pentru desfăşurarea jocurilor de iarnă. cuţit de modelaj. ustensilelor.Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a VI-a Subcompetenţe La finele clasei a VI-a elevul va fi competent în: 1. modelajul. aspectul tradiţional etc. ustensilelor necesare.asamblarea detaliilor costumului prin: . . Vopsirea şi aplicarea decorului pe aspect estetic şi utilitate. Tehnologia confecţionării costumului: .explicarea simbolicii obiceiurilor desfăşurate la sărbătorile de iarnă. culoare. foarfece.respectarea etapelor tehnologice de confecţionare a măştilor. Valori şi tradiţii ale sărbătorilor de . 4.prezentarea informaţiilor şi costumelor cu măşti culese Corectarea formei. aspectul lucrării proiectate. oraş. . ţinînd cont de forma autentică. ) în caracterul obiectului proiectat. calitativ şi etnografic. ustensilelor (ace. colajul. papier-mîche etc. Artişti şi meşteri populari din R. scîndură . calul. Şlefuirea suprafeţei. . cocoşul. Materiale şi ustensile: . apă. .aplicarea straturilor de hîrtie.bucăţi de textile. piele de vită. ). Evaluarea măştii şi costumului confecţionat în aspect tehnologic. ziare.exerciţii de realizare a decorului în caracterul materiale). Selectarea materialelor. Modelarea formei.comentarea simbolicii etnoculturale din costumul confecţionat.evaluarea calităţii obiectului confecţionat după calitate. . . An Nou.activităţi practice de selectare a mijloacelor. personajului. Sainciuc. . M.comentarea semanticii măştilor perosnajelor mitice utilizate în cadrul obiceiurilor de Crăciun. Moldova: G. Aplicarea straturilor (diverselor . utilizarea diverselor tehnici de lucru: aplicaţia.reprezentarea schiţei măştii proiectate. formă şablon etc.descrierea tehnologiei confecţionării măştilor (capra. 4.

croirea părţilor componente. talancii etc.5 m). materialelor şi ustensilelor (piele de oaie.selectarea modelului. clei.reprezentarea schiţei grafice a detaliilor obiectului (buhaiul. întinderea. materialelor şi ustensilelor.comentarea semanticii şi importanţa utilizării obiectelor de ritual în desfăşurarea obiceiurilor de iarnă. . . părţilor componente ale etc. capra. biciului.exerciţii de selectare şi executare a decorului. bucăţi de piele. .evaluarea obiectelor confecţionate. . .exerciţii de şlefuire a materialului lemnos şi fixarea evaluarea obiectului membranei de piele şi şuviţei de păr de cal pe putina confecţionat. .asamblarea lor. . doage din .obiceiuri şi tradiţii naţionale. vită. Evaluarea obiectelor confecţionate în conformitate cu autenticitatea personajului şi reuşita redării aspectului scontat.usacrea.descrierea obiectelor utilizate la desfăşurarea obiceiului umblatul cu pluguşorul.exerciţii de executare a schiţei . comentînd semantica şi mesajul lor. . 3.determinarea dimensiunilor părţilor componente.respectarea normelor de igienă şi de protecţie a muncii în timpul activităţilor(tăierea. ). (dimensiunea biciului1. .activităţi de selectare şi evaluare a mijloacelor.exerciţii de asamblare după un model autentic. . jocurilor de iarnă 2.executarea tehnicilor de exprimare prin intermediul limbajului artistic dictat de un obiect. autoevaluare. .exerciţii de determinare a calităţii obiectului confecţionat. urătura etc.etc) proiectat. . ).exerciţii de determinare a calităţii şi proprietăţilor 3.analiza şi discutarea formelor. fire textile. 4. fir de mătase. biciul.selectarea şi utilizarea corectă a (malanca. clopoţei. Obiceiuri şi tradiţii ale . Selectarea şi organizarea materialelor şi ustensilelor necesare conform proectului (material lemnos. ). . bicului. vopsea etc. Elaborarea unui proect de confecţionare a unor obiecte de ritual: buhaiul / biciul care va fi utilizat la îmblatul cu pluguşorul. . buhaiului. . Obiecte şi accesorii tradiţionale materialelor şi ustensilelor.normele sanitaro-igienice şi de . CLASELE a VII-a . .Buhaiul. talancă. sărbătorilor de iarnă. respectînd proprietăţile părţilor componente.finisarea obiectului de ritual. Tehnologia confecţionării . biciul. buhaiului. păr din coadă de cal etc. buhaiului. Materiale şi ustensile: . . executarea tehnicilor de lucru conform regulamentului tehnologic. . .a VIII-a Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1. . . 4.descrierea obiceiurilor de iarnă.Subcompetenţe La finele clasei a VIII-a elevul va fi competent în: 1. protecţie a muncii. .stabilirea condiţiilor necesare de păstrare a obiectului confecţionat.pregătirea pentru asamblare. . .Discuţii dirijate privind unele obiceiuri şi datini legate de Crăciun şi Anul nou. . pentru buhai. cocoşul.exerciţii de selectare a urăturilor.stabilizarea condiţiilor de pregătire a fîşiilor de piele.exerciţii de tăiere conform dimensiunilor stabilite . popoarelor lumii: . şlefuirea etc. CLASA a VII-a – a VIII-a 35 Modulul „Arta covorului moldovenesc” (Ţesutul tradiţional) .prezentarea obiectelor în cadrul manifestărilor.executarea decorului. ).proprietăţile materialelor şi lemn.discuţii dirijate privind istoricul sărbătorilor de iarnă. hîrtie. . ustensilelor.sărbătoarea Anul Nou. texturilor . Confecţionarea obiectului proectat ţinînd cont de consecutivitatea şi ordinea operaţiilor tehnologice.analiza obiceiurilor şi tradiţiilor naţionale din cadrul . părţilor din material lemnos. formelor. . 2. clopoţelului.

ramă de lemn. Covoare tradiţionale (covoare vechi moldoveneşti). . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui covoraş în tehnica „alesul neted” sau a unor ţesuturi (trăistuţe.comentarea etapelor tehnologice utilizate la confecţionare. .Subcompetenţe La finele clasei a VIII-a elevul va fi competent în: 1. .executarea compoziţiilor decorative simple la ţesutul covoraşelor (fragmente de ţesătură etc.ramă de lemn / război etc. 4. 4.activităţi practice la executarea fragmentelor de ţesătură.evoluţia ţesutului tradiţional. . 2.exerciţii de executare a unor tehnici elementare ale ţesutului: urzitul.mătcăli de fire colorate de lînă. . . . XVIII-XIX). Modulul „Arta covorului moldovenesc” (Ţesutul tradiţional) Subcompetenţe Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 36 . Conceperea şi organizarea procesului de confecţionare prevăzut în proiect. lăicere.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. . macaturi.exerciţii de reprezentare grafică a unui motiv popular selectat pentru decor.elemente decorative.Discuţii dirijate privind îndeletnicirea populară a ţesutului. Confecţionarea unui covoraş sau a unui fragment de ţesătură (trăistuţă sau brîu) conform proiectului. Ornamentica şi cromatica tradiţională: . coarnele berbecului. dezlegate etc. 2. scara. funcţii decorative simbolice în cadrul obiceiurilor şi datinilor. ). brîie: . . aţă groasă de bumbac pentru urzeală. . . cergi etc.finisarea lucrării: scoaterea din ramă. . CLASA a IX-a Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .utilitatea practică. păretare. .ţesutul în stative realizat prin nividire şi ţesut. stabilirea mărimii pătrăţelului de bază pentru realizarea decorului.gheme de aţă groasă de bumbac pentru urzeală.simboluri etnoculturale (pomul vieţii. ). furculiţă de lemn etc. . ). executarea covoraşelor-suvenire. Conţinuturi 1. . .exerciţii la muzeu sau la atelierele meşterilor populari. Materiale şi ustensile: . ). ţesuturi (traiste. vîrtelniţa etc. calitatea lucrului îndeplinit etc. .elaborarea proiectului de confecţionare a unui covoraş / ţesătură. . . . compoziţii decorative.pregătirea mătcălii de fire colorate de lînă. .utilizarea tehnologiei specifice.clasificarea covoarelor tradiţionale şi ţesuturilor după tehnica de executare. .reprezentarea modelelor (elemente decorative. legarea capetelor / tivirea.discuţii dirijate de evaluarea lucrărilor elevilor. . alesul covoarelor.discuţii dirijate privind proprietăţile materialelor şi ale ustensilelor.comentarea etapelor tehnologice şi tehnicilor utilizate la confecţionare. ţoluri etc. Etape tehnologice de realizare: . 3. . legarea capetelor etc. Tehnici de confecţionare: .exerciţii de descifrare a simbolicii unor motive populare şi a culorilor aplicate în compoziţiile ornamentale. . . împletirea firelor de urzeală şi bătătură (neted legate.alesul neted. brîie etc. 3. . Evaluarea lucrărilor ţesute conform cerinţelor estetice.descrierea proprietăţilor materialelor şi a ustensilelor utilizate într-un anumit proces tehnologic (ales sau ţesut). .stabilirea dimensiunilor şi a modelului. . . ) catrinţe. funcţiile utilitare etc. 5. . istoricul apariţiei şi evoluţia. motive populare.urzitul pe ramă. . motive populare) pentru confecţionare.principii de alcătuire a compoziţiilor decorative. .selectarea materialelor şi ustensilelor necesare pentru procesul tehnologic conform proiectului. .exerciţii de îmbinare a firelor de diferite culori.analizarea specificului ornamentaţiei şi cromaticii covoarelor vechi moldoveneşti (sec.executarea ţeseturii.activităţi de finisare a lucrărilor: scoaterea din ramă.

comentarea etapelor tehnologice utilizate la confecţionare. unor culturi legumiicole (roşii. .activităţi practice de executare a ţesăturii cu ajutorul acului. legarea capetelor. .exerciţii de stabilire a particularităţilor covorului şi ţesăturilor din Republica Moldova. . . scoaterea din ramă.urzitul pe ramă. Conceperea şi organizarea procesului de confecţionare a unui covoraş în bumbi sau a unei ţesături. Covoare tradiţionale: scoarţe. . 1.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. .urzitul pe ramă. începînd din centrul „steluţelor”.pregătirea ustensilelor potrivite tehnicii de ţesut (în bumbi) sau de ţesut la război. ca să formeze „stele”.reprezentarea grafică a motivelor selectate pentru ţesutul covoraşului. a plantelor de cameră.Discuţii dirijate privind diversitatea covoarelor. varză) / decorative cu uscarea şi păstrarea seminţelor.ramă hexagonală.discuţii dirijate privind comentarea etapelor tehnologice utilizate. .activităţi de pregătire a firelor de lînă: răsucirea firelor pentru urzeală şi pentru bătătură. varză . 2. Ornamentica şi cromatica: . ). Lucrări de toamnă: recoltarea. 2. . . . . MODULUL „Activităţi agricole” CLASA a V-a Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) La finele clasei a V-a elevul va fi competent în: Legumicultura: roşii. în lat şi în curmeziş.exerciţii de prezentare a proiectelor de confecţionare. brîu etc.răsucirea firelor de lînă pentru urzeală şi bătătură. . Elaborarea unui proiect de creştere şi îngrijire a 1. legarea capetelor. calitatea lucrului îndeplinit. . estetice şi calitative. Materiale şi instrumente: . cergi etc.covoarelor tradiţionale. pătrată etc.executarea ţesăturii.covorului în bumbi. .ţesăturilor. . brîie). 37 .Activităţi de observare-cercetare a plantelor cultivate 1. . în urma acului circular. 4. . .finisarea lucrării: scoaterea din ramă. tehnica „în bumbi” sau a unor ţesuturi (traistă. .explicarea particularităţilor evoluţiei covorului moldovenesc. ţesăturilor şi a tehnicilor utilizate. Etape tehnologice: .stabilirea dimensiunii şi a modelului.exerciţii de evaluare şi autoevaluare după fiecare etapă tehnologică. . . .răsucirea firelor pentru urzeală şi bătătură.exerciţii de alcătuire a fişei tehnologice. Confecţionarea unui covoraş în bumbi sau a unui fragment de ţesătură conform proiectului.discuţii dirijate privind proprietăţile materialelor şi ale ustensilelor.utilizarea terminologiei specifice. Evaluarea lucrărilor conform cerinţelor estetice.enumerarea etapelor tehnologice ale alesului covoraşului în bumbi.ace mari.activităţi practice de finisare a lucrărilor. . .activităţi practice de urzire pe ramă: pentru tehnica în bumbi firele se urzesc în lung.activităţi de observare a procesului de înmulţire. .executarea fragmentelor de ţesături aplicînd tehnologia alesului covorului în bumbi. 5.exerciţii de reprezentare grafică a motivelor geometrice pentru decorul covorului-suvenir. . . Tehnici de ţesut a facturilor buclate: . păeitare. traiste.fire de lînă răsucită (rezistentă) sau fire răsucite din păr de lînă. . . . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui covoraş.broderia în urma acului circular în jurul intersecţiilor firelor de urzeală.covorul în bumbi.exerciţii de evaluare a lucrărilor elevilor conform cerinţelor tehnologice. .La finele clasei a IX.evoluţia ţesutului tradiţional.ţesături tradiţionale (catrinţe. .exerciţii privind selectarea materialelor şi a ustensilelor pentru procesul tehnologic conform regulamentului.a elevul va fi competent în: 1. . . pe lotul experimental al şcolii. . 3. . . 3. . lăicere. 4.

pregătirea solului pentru semănat. tomate. . . . în special de cele mici (să le ude. Îngrijirea plantelor decorative de cameră. Proprietăţile solului.afînarea solului cu sapa. CLASA a VI-a – a VII-a Conţinuturi Legumicultura.identificarea particularităţilor creşterii şi îngrijirii răsadului de varză.strîngerea roadei obţinute separat (pe soiurile cultivate). 2. utilizînd utilajele respective.stabilirea tipului de sol după structura acestuia. argiloase. . de roşii. Îngrăşămintele organice şi modul de aplicare a acestora.activităţi practice de plantare şi îngrijire a plantelor sădite pe lot şi acasă. . altele – pe cale vegetativă. metodelor de cultivare şi creştere a culturilor legumicole. selectare. de săpare. 3. . hîrleţul.identificarea utilajelor şi maşinilor agricole utilizate în agricultură. îngrijirea plantelor: . organizate şi desfăşurate pe parcursul anului. 2. Lucrări de primăvară-vară: lucrarea solului. 38 . . ţinînd cont de faptul că unele plante se cultivă prin răsad. pregătirea terenului pentru sădirea cepii. păstrare a recoltei adunate.flori: .activităţi practice de recoltare. cutiuţe etc. mai dezvoltate. Condiţii de mediu în sere şi răsadniţe. . Conceperea şi organizarea mijoacelor de realizare conform procesului tehnologic: . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . . MODULUL „Activităţi agricole” Subcompetenţe La finele clasei a VII-a elevul va fi competent în: 1.participarea la lucrările de curăţire a terenului.activităţi de cerectare-observare a tipurilor de sol. cutii. .activităţi practice privind aplicarea diverselor mijloace de depozitare.activităţi de familiarizare cu mijloacele de sădire şi îngrijire a plantelor în sere şi răsadniţe. să le plivească la timp etc. îngălbenite sau pătate etc. . plivirea la timp). florile mai coapte.identificarea condiţiilor. a seminţelor selectate pentru a fi utilizate în următorul an agricol: pregătirea materialelor şi utilajelor necesare: saci. pregătirea seminţelor şi semănatul. Tipuri de sol după componenţă: nisipoase. a usturoiului.activităţi de selectare a plantelor pentru sădire: înlăturarea frunzelor vătămate. . 2. pentru săditul răsadului. Maşini agricole utilizate în agricultură.Exerciţii de elaborare a proiectului de cultivare şi îngrijire a culturilor legumicole în sere şi răsadniţe (acasă). . . în special a celor mai mici (udarea. . inventarului necesar. afînare a solului. a structurii acestora.pregătirea hainelor de lucru. utilizînd adecvat terminologia specifică. .plantarea răsadului de varză.activităţi-joc de descoperire a etapelor muncii pe lot sau acasă. ).activităţi de evaluare a calităţii şi cantităţii recoltei obţinute (legume şi flori decorative). . 4. . recoltare şi calculare a recoltei strînse. Recoltarea şi depozitarea seminţelor de la culturile legumicole şi de la florile decorative. 3. .îngrijirea acestor plante. . Culturi legumicole cultivate în sere şi răsadniţe.evaluarea calităţii şi cantităţii recoltei obţinute. cernoziomuri.pregătirea seminţelor pentru semănat. depozitare şi păstrare a roadei obţinute.activităţi practice de îngrijire a culturilor legumicole răsădite (sădite). . . de îngrijire a plantelor sădite. Culturi legumicole. .îngrijirea plantelor sădite toamna (ceapa. Elaborarea unui proiect de cultivare şi îngrijire a culturilor legumicole în sere şi în răsadniţe (acasă): .activităţi practice de pregătire a solului. a seminţelor pentru semănat. .îngrijirea de plantele sădite.activităţi practice de cultivare. usturoiul) cultivare. Cultivarea şi îngrijirea plantelor sădite conform particularităţilor specifice ale acestora. utilizînd lădiţe speciale.selectarea pentru seminţe de la legumele. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a lucrării conform procesului tehnologic.

.îngrijirea de plantele sădite în sere. pomi fructiferi / viţă-de-vie (la alegere): . cantitatea plantelor. calitatea. aspectul roadei.activităţi de identificare a acţiunii factorilor de mediu asupra producţiei de fructe.selectarea materialului săditor. Boli şi dăunători. Evaluarea calităţii roadei obţinute: .activităţi practice privind îngrijirea specială a plantelor afectate de unele boli (înlăturarea frunzeor vătămate. a modalităţilor de îngrijire evidenţiind îngrăşămintele aplicate. prăşitul plantelor legumicole în sere (acasă). Organele viţei-de-vie. . proprietăţile solului.activităţi practice de îngrijire a plantelor fructifere cultivate.identificarea acţiunei factorilor de mediu asupra producţiei de fructe. ) MODULUL „Activităţi agricole” Subcompetenţe La finele clasei a IX-a elevul va fi competent în: 1. urmărind ca plantele să fie sănătoase. . 4. .participarea la lucrările de primăvară-vară: (plivitul.activităţi de pregătire a solului: curăţirea terenului.evaluarea calităţii lucrărilor de realizare a rodei. ). 4.evaluarea calităţii lucrărilor efectuate. Plante fructifere ierboase. 2.activităţi de clasificare a plantelor fructifere după particularităţile biologicce ale acestora. îngălbenite. Coacăzul. . Strugurii şi importanţa lor. Arbuşti fructiferi. căpşun sau zmeură. . pătate etc. Evaluarea calităţii îngrijirii plantelor legumicole sădite în sere.utilizarea adecvată a terminologiei specifice. CLASELE a VIII-a – a IX-a Conţinuturi Pomicultura Plante fructifere lemnoase. . răsadniţe (acasă): .activităţi de evaluare a calităţii îngrijirii culturilor legumicole. de ambalare. afînarea etc. . Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare conform procesului tehnologic: . agrişului etc. în răsadniţe sau acasă.participarea la lucrările de pregătire a solului. .stabilirea utilajului şi materialelor necesare.clasificarea plantelor fructifere după particularităţile biologice ale acestora. Formarea butucilor şi lucrării în verde.. agrişul.activităţi de evaluare a rezultatelor muncii depuse. a calităţii şi cantităţii roadei. 3. sortare a roadei. Particularităţile biologice şi importanţa coacăzului. greblarea. cantitatea etc. . Efectuarea unor lucrări de îngrijire a plantelor sădite conform particularităţilor acestora: . evidenţiind aspectul. Fructul – caracter distinct al soiului. . .activităţi de recoltare. Modulul „Spaţii verzi” CLASELE a V-a – a IX-a 39 .activităţi-joc de descoperire a etapelor muncii în sere. . transportare etc. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . . recoltare a roadei obţinute. 3. Pepiniera şi materialul săditor. Realizarea lucrărilor de îngrijire. căpşun sau zmeură – la alegere. Plantaţiile de zmeură. evidenţiind aspectul ecologic. Influenţa factorilor de mediu asupra producţiei de fructe.activităţi de evaluare a calităţii plantelor. răritul. . Elaborarea unui proiect de cultivare-îngrijire a unor culturi fructifere: coacăz.Activităţi de organizare şi elaborare a unui proiect de cultivare-îngrijire a unor plante fructifere: coacăz. Viticultura.

Plante decorative: . etc.determinarea proprietăţilor fizice şi mecanice ale lemnului. de plante floricole etc. ustensilelor etc. 2. Îngrăşăminte. .obiecte utilitare şi decorative: poliţă.arbori. .pregătirea solului.Subcompetenţe 1. fundişor de bucătărie. .exerciţii de evaluare a calităţii de prelucrare şi îngrijire a plantelor şi spaţiilor.elaborarea unui proiect al obiectului ce va fi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . CLASA a V-a Conţinuturi 1.activităţi de pregătire a mijloacelor de . . 3.discuţii despre speciile lemnoase.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. crizanteme etc. arbuşti etc. observare a stării de îngrijire şi a *6. . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect din lemn / placaj. arbuşti. .pregătirea răsadului. .norme de igienă şi protecţie a muncii.exerciţii de citire şi executare a desenului 40 . pioni. *. Condiţii de înmulţire a plantelor cultivare a plantelor floricole perene / arbuştilor etc. . . lalele. 2. .plante floricole perene. îngrijire a plantelor decorative şi a spaţiilor verzi. . .argumentarea necesităţii valorificării meşteşugului de prelucrare artistică a lemnului pentru integrarea culturală şi socială. plante de cameră . colţarul. materialului vegetativ săditor. 3. compasul etc. de creare a spaţiilor verzi: . . .suport etc. plante floricole peren.activităţi practice de plantare şi îngrijire a plantelor: .exerciţii de elaborare a proiectelor de 2. Materiale lemnoase: . decorative: arbori. .identificarea materialelor şi speciilor lemnoase. Ustensile de lucrare a solului. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare conform proiectului tehnologic: . cutie. . .discuţii despre obiectele tradiţionale confecţionate din lemn. Obiecte tradiţionale confecţionate din lemn/placaj: .esenţele lemnoase. Bolile şi dăunătorii plantelor floricole. . condiţii de cultivare şi creştere a plantelor floricole perene. Evaluarea calităţii îngrijirii plantelor decorative din spaţiile verzi: . . .îngrijirea plantelor decorative şi protejarea de dăunători.plante decorative de cameră. Conţinuturi Modulul : „Tehnologii de prelucrare a lemnului” Subcompetenţe 1. 4.pregătirea solului. . Aranjamente florale sănătăţii plantelor. Elaborarea unui proiect de cultivare şi îngrijire a plantelor floricule perene.exerciţii de deosebire a proprietăţilor fizice şi mecanice ale esenţelor lemnoase.evaluarea calităţii îngrijirii după aspectul plantelor decorative. 4. trandafiri. panou.activităţi practice de stabilire / de 5. . .stabilirea tipului de sol după structură şi metodele de lucrare.activităţi practice de îngrijire a plantelor afectate de dăunători.descrierea modalităţii. cultivare a diverselor plante decorative. floricole perene: .plantarea materialului săditor conform cerinţelor agricole.stînjenei.Discuţii dirijate privind diverse plante 1.exerciţii de trasare cu rigla. Efectuarea lucrărilor de plantare şi îngrijire a plantelor decorative: .proprietăţile fizice şi mecanice ale materialelor lemnoase. la preferinţă: . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . trandafiri. arbuşti. . ramă.

4.dispozitive pentru găurire.lucrări practice de confecţionare a unui obiect din lemn/placaj. . Tehnologii de prelucrare artistică a lemnului: .croirea economă a detaliilor obiectului. pirogravura.compoziţii decorative. 5. . 4.metode simple de îmbinare a pieselor din lemn (prin cuie. . . .discuţii privind evaluarea lucrărilor elevilor. .instrumente de trasare.prezentarea unui comentariu referitor la tehnologiile utilizate şi etapele de confecţionare. .exerciţii de reprezentare grafică a formei. ustensilelor. Evaluarea obiectului confecţionat conform criteriilor estetice.exerciţii de tăiere cu ferăstrăul de traforaj. dispozitivelor şi aparatelor electrice. Ustensile : . prin încleiere).executarea ornamentelor decorative schiţate.tipuri de ferăstraie.colectarea obiectelor de lemn din trecut. . 2.găurirea.discuţii privind istoricul dezvoltării meşteşugului de prelucrarea aristică a lemnului şi importanţa lui în dezvoltarea civilizaţiei şi culturii naţionale.excursii la expoziţii şi îărguri ale meşterilor populari.defectele şi bolile lemnului.relatarea informaţiei despre semnificaţia ornamentului redat. .exerciţii de reprezentare grafică a unor ornamente geometrice tradiţionale. proporţiilor.motive populare.activităţi de analiză a obiectelor din lemn cu ornament tradiţional. zigzagul. . . . prin şuruburi. ).lucrări practice de ornamentare prin pirogravare.dimensiunile şi părţile semifabricatului.respectarea consecutivităţii operaţiunilor conform fişei tehnologice. utilitare: . .discuţii despre semnificaţia ornamentului tradiţional(rozeta. .exerciţii de pirogravare.discuţii despre ornamentele tradiţionale 41 . . . . . .respectarea regulilor de protecţie în muncă la utilizarea uneltelor. Ornamentica tradiţională: .confecţionat cu stabilirea formei şi proporţiilor. părţilor unor obiecte din lemn /placaj.Traforajul. 3. .trasarea dimensiunilor. tehnologice. . Confecţionarea obiectului proiectat utilizînd diferite instrumente şi dispozitive necesare: . . 6. tehnic. . floarea etc. Tehnologii de prelucrare a lemnului: . . .pirogravor. .elaborarea schiţei de ornament geometric tradiţional.discuţii despre construcţia pirogravorului. 3.evaluarea proiectelor prezentate de elevi.aprecierea calităţii şi corectitudinii lucrării proprii şi a colegilor. . .tăierea semifabricatului.metode de finisare. . Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare: pregătirea materialelor şi a ustensilelor: .selectarea uneltelor şi dispozitivelor manuale pentru tăiere şi găurire.elemente de ornament geometric.activităţi de analiză a obiectelor alcătuite din mai multe detalii şi tipurile de îmbinări simple.discuţii privind descrierea etapelor tehnologice utilizate în activităţile practice de confecţionare. . . . . .

specificul procedeelor de gravare şi cioplire a ornamentului geometric. . cornişă etc.exerciţii de reprezentare grafică a formei.discuţii despre esenţele lemnose necesare pentru prelucrarea artistică a lemnului.obiecte utilitare şi decorative: poliţă.confecţionarea părţilor obiectului proiectat.evaluarea schiţelor de ornament prezentate de elevi.activităţi de analiză a obiectelor din lemn cu ornament geometric tradiţional. Tehnologii de prelucrare artistică a lemnului: . ornamentului.argumentarea necesităţii valorificării procedeelor de gravare şi cioplire în lemn a ornamentului geometric.metode şi instrumente de trasare. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare: pregătirea materialelor şi a ustensilelor (lemn. plop. 4. .exerciţii practice de trasare.respectarea proporţiilor părţilor componente conform schiţei. . zoomorfe. rindeluire.discuţii despre semnificaţia ornamentului geometric tradiţional.vopsele pentru tonare. cuţite pentru cioplire. dălţi.tipuri de rindele. .discuţii privind diversitatea creaţiei meşterilor populari din regiune. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . .elaborarea unui proiect al obiectului ce va fi confecţionat.dălţi cu diverse configuraţii ale tăişului. tehnologice. Modulul : „Tehnologii de prelucrare a lemnului” CLASA a VI-a Subcompetenţe 1. Obiecte din lemn ornamentate tradiţional: .scăunel. suport. .selectarea materialelor şi ustensilelor necesare. . . . utilitare: . Tehnologii de prelucrare a lemnului: . .motive stilizate.aprecierea stării tehnice a ustensilelor. . 4. .rindeluirea. . 2. . proporţiei.cioplirea ornamentului geometric tradiţional.discuţii despre tehnologiile de prelucrare manuală a lemnului (rindeluirea. ramă.excursii la expoziţii şi tîrguri ale meşterilor populari.colectarea unor obiecte ornamentate 42 .dăltuirea. vopsele pentru tonare).prezentarea unui comentariu referitor la subiectul.motive fitomorfe.selectarea tematicii. la muzeul ţinutului natal. .cuţite pentru cioplire cu unghiuri diverse de ascuţire. Confecţionarea unui obiect din lemn utilizînd procedeele de gravare şi cioplire a ornamentului geometric: . 3.îmbinarea pieselor prin cepuri rotunde. .respectarea regulilor de protecţie a muncii cu ustensilele ascuţite. fundişor de bucătărie. . . Materiale şi ustensile: . părţilor unor obiecte utilitare sau decorative confecţionate din lemn. . arin.exerciţii de alcătuire a unui ornament geometric tradiţional. . 5. .compoziţii ornamentale gen peisaj. 3.executarea elementelor decorative aplicate pe placa de lemn. natură moartă. . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect gravat sau cioplit cu ornament geometric la preferinţă: . . .esenţe de lemn moale: tei.demonstrarea utilităţii obiectului confecţionat. dăltuire. cuier. . blidar. .părţile semifabricatului.utiliazate.gravura în lemn. Evaluarea obiectului confecţionat conform crtiteriilor estetice. Ornamentica: . . . cutie. dăltuirea). . la ornamentele realizate. 2. Conţinuturi 1. . .

proporţiei. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect utilitar cioplit cu ornament geometric sau sculptat în volum: .aprecierea calităţii materialului lemnos.analiza construcţiei strungului. cuţite. .excursii la expoziţii şi tîrguri ale meşterilor populari.strunjirea la strung. poliţă. . părţilor unui obiect sculptat. Subcompetenţe Modulul : „Tehnologii de prelucrare a lemnului” CLASA a VII-a Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1. farfurie. mesteacăn. Confecţionarea obiectului proiectat prin utilizarea ustensilelor pentru cioplire în lemn: . .exerciţii de cioplire în lemn. fag.exerciţii de gravare în lemn. blidar.executarea elementelor decorative conform schiţei. de tăiere.exerciţii de găurire. Tehnologii de prelucrare artistică a lemnului: .discuţii privind specificul sculpturii în volum.discuţii privind evaluarea lucrării elevilor.prezentarea schiţei grafice a unui obiect din lemn cu ornament geometric tradiţional. linie dreaptă. .activităţi de analiză a obiectelor de lemn sculptate şi cu ornament geometric tradiţional. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare: pregătirea materialelor şi ustensilelor (lemn.cioplirea ornamentului geometric . din trecut.exerciţii de alcătuire a unei schiţe de ornament. .cuţite pentru cioplire. .utilizarea corectă a ustensilelor pregătite pentru lucrul cu semifabricatele.exerciţii de reprezentare grafică a formei. căuş. .respectarea proporţiilor părţilor componente conform schiţei din proiect. linie curbă. 43 1. arin. 4. . lingură.lucrări practice de ornamentare. 2. 3.dălţi pentru strunjire.discuţii despre metodele de prelucrare mecanică a materialului lemnos.discuţii privind descrierea semnificaţiei elementelor decorative realizate. . Obiecte tradiţionale confecţionate din lemn: . . bormaşinii şi a ferestrăului electric de traforaj. rozetă). . Tehnologii de prelucrare a lemnului: . cuier. . Materiale şi ustensile: . . tipsie.tipuri de îmbinări ale detaliilor prin cep şi cuib.respectarea regulilor de protecţie în muncă la utilizarea ustensilelor. . 3. de strunjire cu maşini şi strunguri electrice. .ornamente geometrice (triunghi.obiecte utilitare şi decorative: candelabru. cutie decorativă. . set de bucărărie. . .. . arţar.discuţii privind diversitatea motivelor de ornament geometric. dălţi.dălţi pentru sculptare.pile) . cireş.lemn de tei. . .lucrări practice de confecţionare a unui obiect din lemn. 2. . panou.

. .discuţii despre proprietăţile lemnului.sculptura în volum: obiect sculptat sau cioplit.comentarea etapelor tehnologice de confecţionare a obiectlui utilîzînd termenii de specialitate. cosmomorfe.motive stilizate. .discuţii despre evaluarea lucrărilor elevilor. .ornamente geometrice alcătuite din romb. 5.ornamente geometrice cu motive discuţii privind descrierea etapelor fitomorfe. tradiţional: . .evaluarea schiţei prezentate de elevi.exerciţii de sculptură în volum. zoomorfe. pătrat. rozete.aprecierea costului obiectului.finisarea decorativă. .trasarea ornamentului. . activităţile practice. .lucrări practice de confecţionare a unui . utilitare: . tehnologice de confecţionare utilizate în . Evaluarea obiectului confecţionat conform crtiteriilor estetice.4. Modulul : „Tehnologii de prelucrare a lemnului” CLASA a VIII-a Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 44 .cioplirea ornamentului. . Ornamentica: . triunghi. tehnologice.

CLASA a IX. .furnitura mobilierului. . utilitare: .determinarea costului obiectului confecţionat. cu îmbinarea mai multor tehnologii de prelucrare artistică a lemnului: . . 3.argumentarea necesităţii valorificării meşteşugului popular de prelucrare artistică a lemnului.a Conţinuturi 1. porţilor. gorelief. ) . 3. .exerciţii de utilizare corectă a ustensilelor pentru sculptură. . tehnologice. scheomorfe. ferestrelor. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect din lemn. fotografii).discuţii privind descrierea etapelor tehnologice de confecţionare utilizate în activităţile practice.colectarea unor obiecte sculptate din trecut. elemente de ornamentare a uşilor.compoziţii abstracte.excursii la tîrgurile şi expoziţiile meşterilor populari. .lucrări practice de aplicare a ornamentului pe obiect. .alcătuirea schiţei de decor. scheomorfe. etc.argumentarea necesităţii valorificării meşteşugului de sculptare în relief pentru integrarea culturală şi socială.prezentarea schiţei grafice a obiectului sculptat.lemn de esenţe tari (stejar. Ornamentica: . 4. . . Modulul : „Tehnologii de prelucrare a lemnului” Subcompetenţe 1.obiecte utilitare şi decorative: platou. . frontoanelor.discuţii despre semnificaţia motivelor fitomorfe.frontoanelor etc. . panou. 4. . ) .lucrări practice de confecţionare a obiectului. . . . spaţiu. veselă. perspectivă. cuier. 1. .ustensile pentru sculptare. ramă.reparaţia şi schimbarea lacătului.sculptura în relief: .discuţii privind activitatea Uniunii Meşterilor Populari din Republica Moldova. .unelte şi dispozitive pentru reparaţia uşilor.scăunel.prezentarea unui comentariu referitor la subiectul decorativ redat. Obiecte din lemn sculptate în relief: .discuţii privind varietatea motivelor şi tehnologiilor utilizate la sculptura în relief. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect sculptat în relief : . proporţie. Obiecte din lemn ornamentate tradiţional: . . . Confecţionarea obiectului proiectat: .prepararea materialului lemnos pentru lucru. .discuţii privind evaluarea lucrării elevilor. cosmomorfe. . .compoziţii cu motive fitomorfe.noţiune de plan. 2.elemente de decor al porţilor. natură moartă.compoziţii cu peisaj. Materiale şi ustensile: .noţiune de basorelief.transpunerea desenului ornamentului.1. adîncime.aprecierea aspectului estetic şi subiectului selectat de către colegii de clasă. .discuţii privind diversitatea creaţiei meşterilor populari din localitate. zoomorfe.elemnte de mobilier.culegerea materialului ilustrativ din localitate (schiţă. zoomorfe. 5. . cosmomorfe. sipeţel. 2. Reparaţia tîmplăriei: .exerciţii de reprezentare grafică a unui obiect sculptat în relief. frasin etc. motivului pe material.discuţuşii despre varietatea şi semnificaţia ornamentului 45 . Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare : pregătirea materialelor şi ustensilelor: . Evaluarea obiectului confecţionat conform crtiteriilor estetice. Tehnologii de prelucrare artistică a lemnului: .respectarea regulilor de protecţie în muncă la sculptarea în lemn. farfurie.obiecte utilitare (set de bucătărie. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . .exerciţii de alcătuire a unui ornament. mobilierului.

cioplire.traforajul. scheomorfe.sculptura în relief. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare:pregătirea materialelor şi a ustensilelor (lemn de divesre specii.analiza literaturii din domeniul meşteşugurilor populare. antropomorfe.obiecte decorative.exerciţii de alcătuire a schiţelor de ornament. . trasarea. . transpunerea ornamentelor.gravura în lemn.Compoziţii cu motive geometrice. cioplire.discuţii despre managmentul organizării unui tîrg al meşterilor populari.pirogravura. . . . .literatura din domeniul meşteşugurilor populare.alcătuirea schiţei de ornamente şi motive. Modulul „Tehnologia prelucrării metalului” Subcompetenţe CLASA a VII-a Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 46 . . zoomorfe. . Ornamentica: . textură. .excursii în regiunile unde este dezvoltat meşteşugul de prelucrare artistică a lemnului.organizarea locului de muncă şi respectarea regulilor de protecţie în muncă. .lucrări practice de modelare a obiectului.cioplirea ornamentului geometric. 4. . ustensile pentru sculptură.colectarea unor obiecte ornamentate din trecut. . .discuţii privind descrierea tehnologiilor utilizate la prelucrarea artistică a lemnului. tehnologice. fitomorfe. .strunjirea.planificarea etapelor de confecţionare. gravură) . . 3. Tehnologii de prelucrare artistică a lemnului: .obiecte de cult.sculptura în volum.confecţionarea şi ornamentarea obiectului proiectat. Materiale şi ustensile: .evaluarea proiectelor prezentate de elevi: . 3.activităţi de analiză a obiectelor din lemn ornamentate în motive tradiţionale. . . Evaluarea obiectului confecţionat conform crtiteriilor estetice. cosmomorfe. . Confecţionarea obiectului proiectat utilizînd ustensilele necesare: . republică. tradiţional. 2. utilitare: prezentarea unui comentariu referitor la tehnologiile utilizate la prelucrarea artistică a lemnului. 4.desenarea.deosebirea speciilor lemnoase după culoare. motivelor pe material.elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect ornamentat. gravaure. . .mozaicul (furniruirea). .organizarea expoziţiilor şi tîrgurilor la nivel de localitate.discuţii privind evaluarea lucrărilor elevilor..ustensile pentru traforare. . . . densitate. . 2. traforare. . sculptare.lucrări practice de executare a decorului pe obiectul modelat. .distingerea varietăţii obiectelor confecţionate cu utilizarea diverselor tehnologii de prelucrare artistică a lemnului.lemn de diverse specii.

foarfece cu diferite dimensiuni. elemente de porţi. a unui motiv popular.exerciţii de alcătuire a unui ornament geometric tradiţional.discuţii privind evaluarea lucrărilor elevilor.ciocane cu configuraţie diversă. . . foarfeca. . Obiecte tradiţionale confecţionate din tinichea: .compoziţii decorative.relatarea informaţiei despre ornamentul redat. trasorul. .distingerea varietăţii ornamentului tradiţional. .nicovală.tăierea. cornişe. .activităţi de analiză a elementelor tradiţionale folosite în tinichigerie (elemente de fronton. părţilor obiectului confecţionat. ilustraţii) .elemente de ornament geometric tradiţional. cornişă. fotografii. .utilizarea corectă a terminologiei specifice.convorbiri despre necesitatea şi utilitatea obiectelor din tinichea.respectarea proporţiilor şi dimensiunilor conform schiţei de proiect. elemente de fronton. nicovala. traforare a tinichelei. . Modulul „Tehnologia prelucrării metalului” Subcompetenţe CLASA a VIII-a Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare 47 . .tinichea de grosimi diferite. decupare. utilitare: . 2. Tehnici de executare a decorului: . .prezentarea unui comentariu referitor la tehnologiile utilizate şi etapele de confecţionare. jucării etc. poartă.respectarea normelor de protecţie în muncă.1. fîntîni. streaşină. 4. fîntînii (dantelă. . 4. tehnologice. 3. tiparul.prin îndoiere. . cornier). . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect din tinichea (dantelă) la streaşină.prezentarea schiţei grafice a unui obiect din tinichea. Conceperea şi organizarea procesului tehnologic de confecţionare: pregătirea materialelor şi a ustensilelor (tinicheaua. elemente de fronton.dălţi pentru tăierea tinichelei. .exerciţii de tăiere. . . . . . . 1. . . Confecţionarea unui obiect decorativ din tinichea: . . . fîntînă). cornişe.lucrări practice de executare a elementelor. elemente de fronton.elemente de decor ale casei. .colectarea unor obiecte vechi din tinichea. . cornier.evaluarea schiţelor de ornament.obiecte decorative (cutii.jucării 2. . . .organizarea locului de muncă a tinichigiului.prin decupare. . ciocanul. . Materiale şi ustensile: .prin traforare. suport. cutie decorativă. Evaluarea obiectului confecţionat conform criteriilor estetice. menghina): . porţii.prin nituire şi batere.exerciţii de trasare a ornamentului pe tinichea. la preferinţă: .aprecierea lucrărilor colegilor. candelabru).excursii în regiunile unde este dezvoltat meştesugul tinichegeriei. decuparea tinichelei. .exerciţii de reprezentare grafică a formei şi proporţiilor unui obiect din tinichea.trasarea ornametului pe tinichea.Discuţii despre istoricul dezvoltării meşteşugului şi importanţa prelucrării artistice a metalelor în dezvoltarea civilizaţiei şi culturii naţionale. .instrumente de trasare. . . suport. 3. . Ornamentica tradiţională: .prin tăiere.dantele.discuţii privind descrierea etapelor tehnologice de confecţionare utilizate în activităţile practice.discuţii privind diversitatea ornamentului tradiţional.culegerea materialului ilustrativ din zona geografică (schiţe.motive populare.

.prin ciocănire. 3. ).respectarea normelor de protecţie în muncă. ilustraţii). . . . . .discuţii privind descrierea etapelor tehnologice de confecţionare utilizate în activităţile practice. sipeţel) . 48 .elemente de decor ale interiorului. Evaluarea obiectului confecţionat conform criteriilor estetice. . Confecţionarea unui obiect decorativ în tehnica de ştemuire: . . luna). . .exerciţii de reprezentare grafică a formei şi proporţiilor unui obiect executat prin ştemuire. streaşină.prin îndoiere. zoomorf. .activităţi de analiză a elementelor tradiţionale folosite în procedeul de ştemuire (elemente de fronton. scuturi etc. fîntînă).discuţii privind diversitatea ornamentului tradiţional. trasorul. a obiectului confecţionat. . . .exerciţii de alcătuire a unor ornamente tradiţionale semnificative. vulturul. ciocănele): . 4.elemente de ornament fitomorf.dantele. ramă.elemente de ornament geometric tradiţional.foaie de metal laminat. farfurie. ramă. elemente de fronton.1. îndoire.motive populare. Conceperea şi organizarea procesului tehnologic de confecţionare: pregătirea materialelor şi a ustensilelor (foaie de metal laminat.Discuţii despre arta ştemuirii şi importanţa ei în tradiţiile populare (straie ostăşeşti.compoziţii decorative. .prin nituire şi batere. nituire a metalului laminat. .prin înnegrire şi înălbire a metalului.organizarea locului de muncă al meşterului stemuitor.utilizarea corectă a terminologiei specifice.argumentarea necesităţii valorificării procedeului de ştemuire în tradiţiile populare. cornişe. (recomandate) .lucrări practice de executare a elementelor decorative.respectarea proporţiilor şi dimensiunilor conform schiţei de proiect.obiecte decorative (panou. poartă.obiecte de cult (ancadramente pentru icoane. tehnologice.relatarea informaţiei despre ornamentul redat. 3. Materiale şi ustensile: . 2. pernuţa cu nisip.ştemuirea ornamentului. . utilitare.evaluarea schiţelor de ornament. .exerciţii de trasare a ornamentului pe metal. .discuţii privind evaluarea lucrărilor elevilor. Obiecte tradiţionale confecţionate prin ştemuire: . Ornamentica tradiţională: . ).excursii la muzeul de istorie a ţinutului natal din localitate. .ciocănele de diverse forme şi dimensiuni. .trasarea ornametului pe tinichea. obiecte de cult etc.convorbiri despre semnificaţia ornamentelor executate prin ştemuire (zimbrul.prin ştemuire. . batere. . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect executat prin ştemuire (panou decorativ. . . soarele. farfurie. fîntîni. zale.distingerea varietăţii ornamentului tradiţional. 1. . fotografii. tiparul. . . . .prezentarea unui comentariu referitor la tehnologiile utlizate şi la etapele de confecţionare.pernuţa cu nisip.culegerea materialului ilustrativ din zona geografică (schiţe. la preferinţă: . 2. . . . candelabru). motivului decorativ ales.prezentarea schiţei grafice a unui obiect executat în tehnica ştemuirii. . Tehnici de executare a decorului: .aprecierea lucrărilor colegilor. elemente de porţi.colectarea unor obiecte vechi ştemuite.exerciţii de ciocănire. 4.

. răzătoare. .respectarea normelor de protecţie în muncă. zoomorf. cleşte): . fileturi. . Materiale şi ustensile: . . 4. .exerciţii de filetare.prin strunjire. menghină. 2. 3. cuier.lucrări practice de asamblare prin filet. tehnologice. .lucrări de finisare decorativă. .colectarea unor obiecte vechi din metal forjat. .bare cu secţuni rotunde şi pătrate. fotografii.fîşie din metal forjat.lucrări practice de executare a elementelor decorative. 3.culegerea materialului ilustrativ din zona geografică (schiţe. obiecte de giuvaiergie etc. .discuţii despre evaluarea lucrărilor elevilor. ilustraţii) . mîner.distingerea varietăţii ornamentului tradiţional din metal forjat. .prin răsucire. tiparul. . Obiecte tradiţionale confecţionate din metal forjat: . . strungul de prelucrare a metalului. . .prin îndoire. giuvaier. utilitare: .relatarea informaţiei despre ornamentul redat. . cleşte.exerciţii de reprezentare grafică a formei şi proporţiilor unui obiect confecţionat din metal forjat. nicovală. 49 . răsucirea metalului forjat. ). .prin forjare. .convorbiri despre semnificaţia ornamentelor executate din metal forjat (rozeta. porţi.respectarea proporţiilor şi dimensiunilor conform schiţei de proiect. .îndoirea. . .excursii în teritoriu. legare cu sîrmă.obiecte de cult.organizarea locului de muncă a meşterului fierar. 4. răsucire a metalului. .dispozitiv de îndoire.elemente decorative pentru uşi. nituire. îmbinînd mai multe tehnici de prelucrare artistică a metalului.asamblarea părţilor obiectului utilizînd diverse metode. . suport ect.evaluarea schiţelor de ornament. la muzeul ţinutului natal. la preferinţă: . .utilizarea corectă a terminologiei specifice. .dispozitiv de încălzire a metalului. pomul vieţii.Modulul „Tehnologia prelucrării metalului” Subcompetenţe 1.discuţii privind diversitatea ornamentului tradiţional.strungul de filetat.exerciţii de alcătuire a unor ornamente tradiţionale semnificative. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . cuier. zăbrele. ciocane.motive populare. scheomorf. Pregătirea materialelor şi a ustensilelor (fîşie sau bară cu secţiune rotundă sau pătrată de metal forjat. . .prezentarea schiţei grafice a unui obiect. ).elemente de ornament fitomorf.obiecte de giuvaiergie. Evaluarea obiectului confecţionat conform criteriilor estetice. ). . .prezentarea unui comentariu referitor la tehnologiile utlizate şi etapele de confecţionare.ciocane.exerciţii de îndoire. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect din metal forjat (candelabru. .discuţii privind descrierea etapelor tehnologice de confecţionare utilizate în activităţile practice. dispozitivul de îndoire a metalului.Discuţii privind istoricul dezvoltării meşteşugului de prelucrare artistică a metalului forjat pe teritoriul Moldovei. cosmomorf. . Confecţionarea unui obiect decorativ din metal forjat: . CLASA a IX-a Conţinuturi 1. garduri.obiecte utilitare (mîner.elemente de ornament geometric tradiţional. . strunjire a metalului. 2. Tehnici de executare a decorului: . . Ornamentica tradiţională: . . etc.

. releului şi electromotorului.discuţii despre importanţa cunoşsterii surselor de energie electrică în viaţa cotidiană.noţiunea de rotor şi stator. dispozitivelor automate cu electromagnet şi releu termic.becuri. paralel. electrotehnicii în viaţa cotidiană. . becuri.discuţii despre metodele de alcătuire a schemelor electrice utilizînd semnele convenţionale.corpuri de iluminat. cleşte cu izolatori. . întrerupător.construcţia şi principiul de funţionare a . .utilizarea corectă a semnelor convenţionale la fază.montarea unui motor la un circuit electric cu o .respectarea regulilor de protecţie a muncii în 3. soneriei electrice. Elaborarea unui proiect de schemă a montării 1. construcţia şi importanţa lor în economia naţională. .utilizarea terminologiei specifice.motor electric. întrerupătoare. . electrice. .evaluarea schemelor alcătuite. .montarea instalaţiei electrice conform schemei electrice. . .scheme electrice. grafice. . 3.evaluarea schemelor de montare.exerciţii de reprezentare grafică a detaliilor electromotorului. . cuţite cu izolatoare. . .conductori (fire electrice). .dispozitv de simulare pentru electrotehnică.şurubelniţe. Tehnologii de electrotehnică: .prezentarea schemei de montare a unei instalaţii .comentarea etapelor de electromontare.semne convenţionale în scheme electrice. . Lucrări de electromontare: timpul lucrărilor de electromontare.exerciţii de proiectare a unei scheme electrice.dispozitive electromagnetice (sonerie. electromagnetului. 4. 2. alcătuirea schemei. releu). cleşte. .conectarea conductorior la accesoriile . electromontare (fire electrice. .discuţii despre funcţiile statorului şi rotorului în funcţionarea motorului electric. Montarea unei instalaţii electrice în serie şi în . Evaluarea lucrărilor realizate din punct de .lucrări practice de montare a 50 1.montarea în paralel a doua becuri. argumentarea necesităţii cunoaşterii .exerciţii de alcătuire a unei scheme de montare în serie şi în paralel a doua becuri. dispozitiv de simulare) . .lucrări practice de montare a unui dispozitiv prin unirea a doua becuri în serie sau în paralel. Corpuri de iluminat şi aparate electrocasnice: unei instalaţii: .circuitul electric şi elementele lui. vedere funcţional. .montarea în serie a doua becuri. .schema instalaţiilor electrice în serie şi paralel. argumentarea corectitudinii procedeelor 5. Materiale şi ustensile: 2.discuţii despre funcţiile transformatorului.Modulul „Electrotehnica ” Subcompetenţe CLASELE a VIII-a – a IX-a Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Conceperea şi organizarea locului de muncă: .discuţii despre tipurile de motoare. .discuţii despre materialele conductoare şi izolatoare. Reparaţia aparatelor electrocasnice: efectuate.discuţii despre metodele de alcătuire a unui circuit electric cu motor prin utilizarea semnelor convenţionale. .utilizarea corectă a uneltelor pentru montare.motoarele electrice. 4. şurubelniţe. . . . . pregătirea materialelor şi uneltelor pentru .

.sistem de alimentare. .mijloace de transport cu motor mecanismelor principale ale automobilului.set de chei. Conceperea şi organizarea locului de muncă: 2. 3. dezasamblare.cutie de transmisie. 4.discuţii despre regulile de protecţie în timpul lucrărilor de electromontare.discuţii privind descrierea etapelor de montare.exerciţii de proiectare a unei scheme de funcţionare reciprocă a motorului.discuţii despre respectarea normelor de protecţie în timpul reparaţiei mecanismelor automobilului. .discuţii despre importanţa motorului în funcţionarea 51 . cutiei de transmisie. . asamblare).evaluarea cunoaşterii regulamentului circulaţiei rutiere. Mecanisme funcţionale ale 3. . Elaborarea unui proiect de schemă a 1.lucrări practice de asamblare şi dezasamblare a cutiei de transmisie şi a motorului.simulatoare ale pieselor (simulatoare de piese ale mecanismelor mecanismelor principale ale automobilului.motor. Evaluarea lucrărilor realizate din punct de . . . .discuţii despre importanţa transportului în dezvoltarea socială şi economică a ţării.discuţii despre mecanismele funcţionale principale ale automobilului şi interacţiunea lor reciprocă. de tip Diesel. set de chei pentru dezasamblare şi automobilului.discuţii despre importanţa respectării normelor tehnice la cuplarea şi decuplarea pieselor.citirea semnelor convenţionale ale schemei . . normele igienico-sanitare. . .ambreiaj.sistem de frînare. Materiale şi ustensile: . . Regulamentul circulaţiei rutiere: mecanismelor. 2. Modulul : „Automobilul ” CLASELE a VIII-a --. . .evaluarea respectării parametrilor.sistem de răcire a motorului. asamblarea pieselor principale ale . . . Tipuri de mijloace de transport: funcţionării mecanismelor principale ale .exerciţii de învăţare a indicatoarelor rutiere şi a chestionarelor.respectarea regulilor de protecţie în muncă şi asamblare. . .sistem de accelerare.schema electrică.discuţii despre importanţa cunoaşterii regulamentului circulaţiei rutiere. . .a IX-a Subcompetenţe Conţinuturi 1. mecanismului. . .mijloace de transport cu motor automobilului: cu ardere înternă în 4 timpi. .exerciţii de alcătuire a unei scheme de funcţionare a sistemului de ambreiaj.evaluarea schemei conform parametrilor indicaţi.pregătirea pieselor şi a uneltelor de asamblare .prezentarea schemei grafice de funcţionare a .comentarea etapelor de asamblare a pieselor 4.utilizarea corectă a uneltelor pentru asamblare. vedere funcţional: . Asamblarea mecanismelor automobilului automobilului: conform schemei grafice: . .obligaţiunile conducătorului de Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .motorului electric în circuit.evaluarea lucrărilor practice efectuate. dispozitive de . grafice.

discuţii despre parametrii pieselor motorului.a – a IX-a Conţinuturi 5.exerciţii de calculare a parametrilor de uzură a pieselor motorului. .construcţia transmisiei. . . Noţiuni generale despre tractor şi mecanismele funcţionale: .exerciţii de proiectare a unei scheme de funcţionare a unei maşini agricole cuplate cu tractorul.utilizarea corectă a uneltelor pentru CLASELE a VIII. .construcţia motorului. Modulul: „Maşinile agricole şi tractorul” Subcompetenţe 5.discuţii despre mecanismele funcţionale principale ale maşinilor agricole şi ale tractorului. . . . 6. Elaborarea unui proiect de schemă a funcţionării mecanismelor principale ale maşinilor agricole şi tractorului: .schema deservirii periodice. Clasificarea maşinilor agricole: .maşini agricole pentru colectarea roadei. . .evaluarea cunoştinţelor în situaţiile create.reguli pentru circulaţia vehiculelor.exerciţii de proiectare a unei scheme de funcţionare reciprocă a pieselor motorului. .discuţii despre construcţia agregatelor principale ale maşinilor agricole şi ale tractorului. Conceperea şi organizarea locului de muncă: .maşini agricole de pulverizare a preparatelor chimice.tipuri de tractoare (cu cauciucuri.maşină agricolă pentru arat.păstrarea tehnicii agricole.evaluarea lucrărilor practice.lucrări practice de asamblare a motorului. .respectarea regulilor de protecţie în muncă şi normele igienico-sanitare.argumentarea corectitudinii procedeelor efectuate. . cu şenile). . .evaluarea schemei conform parametrilor indicaţi.discuţii despre importanţa respectării normelor tehnice la cuplarea şi decuplarea pieselor. .discuţii despre tipurile de carburanţi şi lubrifianţi. . Deservirea tehnică a maşinilor agricole şi a tractorului: . . set de chei pentru dezasamblare şi asamblare).asamblarea pieselor principale ale mecanismului.maşini agricole pentru semănat şi sădit.organizarea şi dirijarea circulaţiei rutiere (semnalele agentului de circulaţie. 6. . 8. . 7. . 7. . . . .discuţii despre piesele principale ale automobilelor.discuţii despre importanţa maşinilor agricole şi a tractorului în dezvoltarea socială şi economică a ţării.. .deservirea mecanismelor funcţionale. . .maşină agricolă pentru cultivat. automobilului.citirea semnelor convenţionale ale schemei grafice. 52 .prezentarea schemei grafice de funcţionare a mecanismelor principale ale maşinilor agricole şi tractorului.discuţii despre respectarea normelor de protecţie în timpul reparaţiei mecanismelor maşinilor agricole şi ale tractorului. Regulamentul circulaţiei rutiere: Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . .evaluarea exerciţiilor. indicatoarele rutiere. vehicul. .utilizarea terminologiei specifice. marcajele rutiere). Asamblarea mecanismelor maşinilor agricole şi tractorului conform schemei grafice: .pregătirea pieselor şi a uneltelor de asamblare (simulatoare ale pieselor mecanismelor maşinilor agricole şi tractorului.

Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Evidenţierea semnificaţiei limbajului grafic în comunicare.exerciţii de învăţare a indicatoarelor rutiere şi a chestionarelor. împărţirea elementelor geometrice. radieră. semne grafice etc). unghiuri.exerciţii de executare a scrierii standardizate.evaluarea cunoştinţelor în diverse situaţii.evaluarea respectării parametrilor.evaluarea cunoaşterii regulamentului circulaţiei rutiere. . . . . . simboluri.mişcarea înapoi.utilizarea terminologiei specifice.mişcarea pe linie dreaptă. 8. . .obligaţiunile conducătorului de tractor.lucrări practice de asamblare şi dezasamblare a cutiei de transmisie şi a motorului. . . reguli de cotare. . Modulul “Limbaj grafic” CLASA A VIII-A Subcompetenţe 1. Grafica şi comunicarea: Simboluri.exerciţii de proiectare a unei scheme de funcţionare a pieselor motorului la tractor. tehnică etc. florar.exerciţii de conducere şi manevrare a tractorului.discuţii despre importanţa cunoaşterii regulamentului circulaţiei rutiere.reguli pentru circulaţia tractoarelor şi tehnicii agricole. ). marcajele rutiere).exerciţii de interpretare a simbolurilor şi semnelor grafice specifice diferitelor domenii de activitate. riglă. .comentarea etapelor de asamblare a pieselor mecanismelor. Realizarea proiecţiilor unui Conţinuturi 1. . raportor. compas de desen.Discuţii despre importanţa desenelor în prezentarea grafică în diverse domenii (arhitectură. Identificarea simbolurilor şi semenelor grafice convenţionale. .asamblare.discuţii despre tipurile de carburanţi şi lubrifianţi.exerciţii de calculare a parametrilor uzurii pieselor motorului.pornirea din loc. cercul. semne convenţionale. tipuri de linii. Conducerea tractorului: . . . drepte paralele şi perpendiculare.exerciţii de identificare a diferitelor aspecte ale comunicării prin limbaj grafic (forme geometrice.evaluarea exerciţiilor. manevrarea. . .argumentarea corectitudinii procedeelor efectuate. . . . . poligoane. instrumente de desen şi rechizite: set de echere.discuţii despre parametrii pieselor motorului. indicatoarele rutiere. specifice diferitelor domenii de activitate. . . . recordări. Evaluarea lucrărilor realizate din punct de vedere funcţional: . scrierea standardizată. set de creioane etc. 9. formate.organizarea şi dirijarea circulaţiei rutiere (semnalele agentului de circulaţie. 3. . . construcţii grafice.discuţii dirijate privind regulile de prezentare a desenelor 53 2.oprirea.

construirea vederii a treia după două proiecţii date. . (convenţii. . Identificarea metodelor de proiectare: 2. diagrame. scări). produs alimentar etc). Noţiuni de desen tehnic: Dispunerea şi alegerea proiecţiilor. Aplicarea tăieturilor şi secţiunilor în elaborarea schiţei unei Conţinuturi 1. Transpunerea unei idei proprii într-o compoziţie de elemente grafice. Organizarea informaţiilor în scheme. 4. dimetrică. . tabele. . curbe geometrice plane. . Modulul “Limbaj grafic” CLASA A IX-A Subcompetenţe 1. Desen proiectiv: Sistemul de proiecţie ortogonală. 7.exerciţii de evidenţiere a formei transversale a obiectelor cu scopul reprezentării secţiunilor.exerciţii de amplasare a vederilor pe desen. 54 . elemente de cotare. alegerea vederii principale. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . 3. Metoda de construcţie a proiecţiilor axonometrice ale figurilor plane. . . triedrul. . Crochiul. . obiect după modelul unei piese din natură. Executarea desenului tehnic al unui obiect. după modelul ales (jucărie. respectînd (STAS-ul. . tăieturilor. Executarea elementelor şi figurilor geometrice. 3. piesă de mobilier. respecterea proporţiilor (crochiul unei piese haşurate). Desenele de asamblare . proiectarea centrală. Secţiuni şi tăieturi . A5) de desen. 4. . . Metode de proiectare 2.exerciţii de realizare a proiecţiei figurii.4. .rezolvarea unor probleme de geometrie pe cale grafică. desfăşurata corpurilor geometrice. proiecţia axonometrică. 8.executarea reprezentărilor cu mîna liberă.tipuri de îmbinări de piese. respectînd STAS-ul limbajului grafic. Proiecţiile axonometrice. aplicînd metoda izometrică. aparatută electrocasnică. Realizarea proiecţiei unei piese dintr-un domeniu utilizînd simbolurile şi semnele grafice specifice. convenţionalismelor şi simplificărilor raţionale studiate.executarea schiţei unei piese după natură.exerciţii de construire a ovalelor înscrise în feţele cubului.exerciţii de evidenţiere a construcţiei interioare a obiectului cu scopul aplicării tăieturii. 5.destinaţia tăieturilor şi secţiunilor.exerciţii de executare a elementelor grafice folosind tehnici de reprezentare corespunzătoare. cu aplicarea secţiunilor. linii. 2. aplicînd tehnici grafice simple. oblică. ortogonală.lucrări de executare a unor desene pe formate (A4.tăieturi locale. 3. Executarea proiecţiei axonometrice a unui obiect cu feţe plane şi rotunde. . formate. Metoda de construcţie a proiecţiilor axonometrice ale obiectelor cu feţe plane. elemente de execuţie a schiţei.regulile de executare a tăieturilor. Proiecţiile axonometrice ale obiectelor cu suprafeţe rotunde.*exerciţii de elaborare a schiţei unui obiect.îmbinarea unei jumătăţi de vedere cu o jumătate a tăieturii. Executarea desenului tehnic al unui obiect. după regulile axonometriei. .Identificarea diferitelor metode de proiectare: .executarea desenului unui obiect în trei vederi cu transformarea formei lui (prin înlăturarea unei părţi a obiectului). 6.regulile de executare a secţiunilor.

Utilizarea termenilor specifici unor domenii profesionale în testarea pentru obţinerea unui loc de muncă. CLASA A IX-A Conţinuturi 1. prezoane. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Modulul „Domenii profesionale” Competenţe specifice La finele clasei a IX-a elevul va fi competent în: 1. -* Rezolvarea unor probleme creative utilizînd elemente de construire în desen.imaginea sinelui într-un domeniu profesional 4. .reprezentarea şi notarea filetului. . . 7. descifrarea notaţiilor. . Transpunerea unei idei proprii în îmbinarea unei jumătăţi de vedere cu o jumătate a tăieturii.enumerarea comptenţelor profesionale ale unei meserii.exerciţii privind elaborarea de CV-uri. Domenii de activitate (meserii.selectarea informaţiei relevante pentru practicarea unor meserii.desenele îmbinărilor prin buloane. descrierea viitoarei profesii din perspectiva propriului interes. 3. 5.organizarea unor întruniri cu reprezentanţi ai agenţilior economici din zonă. profesii.Discuţii dirijate privind evoluţia unor domenii profesionale de producţie şi servicii. . 2. discuţii dirijate privind conturarea unor competenţe care să contureze un posibil profil profesional.factori ce influenţează alegerea profesiei.simularea unor interviuri privind obţinerea unui loc de muncă. 5.profesii specifice diverselor zone geografice. .clasificarea mseriilor şi profesiilor. . profesii) : . meşter într-un domeniu etc.drepturi şi responsabilităţi. . 2. .exerciţii de realizare a schiţei unei îmbinări prin filet. . observarea unor domenii profesionale revoluţionare în tehnologii şi impactul acestora asupra culturii naţionale. tehnician. .exerciţii de descifrare a informaţiilor (în desenele de asamblare).reprezentări şi convenţionalisme pe desenele de construcţii. Stablilrea principalelor atribute ale angajaţilor în diverse domenii de activitate: . 6. Integrarea în cîmpul muncii: . exerciţii de selectare a principiilor responsabilităţii angajaţiilor în diverse domenii de producţie şi servicii. Eu şi viitoarea profesie: . Realizarea unei schiţe pentru obiecte simple.vizionarea unor materiale înregistrate în diverse ateliere. .meserii şi profesii noi. Calităţi şi condiţii profesionale: . Noţiuni despre detaliere.exerciţii de citire a desenelor de asamblare. Organizarea informaţiilor privind desenele de construcţii în scheme. 3. . întreprinderi.avantaje şi dezavantaje privind profesiile şi meseriile. .exerciţii de executare a schiţei îmbinării prin buloane. 55 .clasificarea meseriilor şi profesiilor după domeniile de producţie şi servicii. diagrame.particularităţile principale ale desenelor de construcţii.executarea desenului prin pană sau a desenului unui ax.piese. . . aplicînd tăieturile şi secţiunile. Opţiunea pentru viitoarea meserie / profesie în concordanţă cu propriile interese şi comptenţe.argumetarea evoluţiei unor domenii profesionale şi impactul tehnologic asupra mediului. Identificarea domeniilor (sferelor) ocupaţionale din domeniul tehnologic . . pene şi ştifturi. tabele. . .vocaţia şi alegerea profesiei. * Desenele de construcţii.determinarea dimensiunilor principale ale buloanelor. . . . .exerciţii de redactare a unor mesaje (în cuvinte şi simboluri) pe baza unui suport vizual. 4. .istoricul şi evoluţia meseriilor şi profesiilor din domeniul tehnologic.enumerarea principalelor responsabilităţi ale unui meseriaş.convenţionalisme şi simplificări pe desenele de asamblare. 4.

comentarea iniţierii unor discuţii cu agenţii economici privind angajarea. 56 .

În cadrul orelor de educaţie tehnologică. Procesul de predare – învăţare – evaluare este dirijat de profesor. practicarea diferitelor procedee de lucru. motivaţie) ce se manifestă prin activitatea în ambianţă (organizarea adecvată a locului de lucru şi alegerea formelor raţionale de activitate. evidenţiindu-se două etape: . De aceea predarea – învăţarea – evaluarea trebuie proiectate în acelaşi timp. ) se face în funcţie de competenţele prevăzute şi de specificul modulului. Strategii de evaluare În cadrul procesului de învăţămînt. învăţarea reciprocă etc. la dezvoltarea operaţiilor de transfer în diferite situaţii.evaluare se află într-o strînsă legătură: aceste componente nu pot fi separate sau suprapuse. . .metoda experimentelor. luarea deciziilor educaţionale în urma concluziilor formulate în baza interpretării datelor obţinute. activitatea de predare – învăţare . Performanţa (produsul) realizat de către fiecare elev în raport cu competenţa specifică se stabileşte în funcţie de treapta de şcolarizare. excursia. Precizăm că orice tip de evaluare presupune trei etape: măsurarea rezultatelor şcolare prin procedee specifice. analogia.formarea şi dezvoltarea calităţilor individuale (cunoştinţe. discuţia dirijată. indicatori şi note. sînt indicate următoarele metode: . care presupune utilizarea unor scenarii de lecţii în cadrul cărora învăţătorii / profesorii vor apela instrumentele evaluării formative corespunzător situaţiei de învăţare care au menirea de a eficientiza învăţarea. formarea reţelelor conceptuale etc. activitatea în colectiv. aplicarea competenţei elevilor în situaţii diverse etc. Pentru ca elevul să fie activ şi să participe direct la formarea propriei personalităţi. Rolul evaluării formative constă în sprijinirea fiecărui elev de a-şi ameliora demersul cognitiv. . activitatea în grupuri mici. elaborarea unui plan de acţiune. avînd drept scop formarea la elevi a propriilor instrumente de evaluare. cum învaţă şi de ce reuşeşte să înveţe. studiul de caz. utilizînd instrumente adecvate scopului urmărit. deducţia. ) Competenţele de bază şi competenţele specifice disciplinei pot fi formate pe parcursul studierii Educaţiei tehnologice în cadrul modulelor prevăzute de curriculum. . La desfăşurarea procesului de predare – învăţare .metoda descoperirii dirijate. Strategia metodologică de aplicare a evaluării formative este axată în principal pe organizarea unor demersuri interactive de predare – învăţare – evaluare. capacităţi.VII. învăţătorii şi profesorii vor utiliza atît evaluarea formativă. gîndire. Strategii didactice: orientări generale (metodologice) La Educaţia tehnologică selectarea formelor de predare – învăţare (lecţia. care să-i ajute să înţeleagă ce învaţă. anticiparea.metoda interactivă. rolul cel mai important îl joacă evaluarea formativă.evaluare se recomandă metodele: inducţia.evaluare se vor aplica metode adecvate întru însuşirea competenţelor prevăzute. aprecierea acestor rezultate conform unor criterii. VIII.metoda orientării spre scop. . creativitate). În practica şcolară. Dintre metodele activ-participative se aplică pe larg metodele: situaţii problematizate. cît şi evaluarea sumativă (evaluarea normativă bazată pe criterii cunoscute din timp). de preferinţele elevului şi de criterii şi indicatori ai fiecărei competenţe specifice. argumentarea şi aprecierea activităţilor de proiectare şi confecţionare a unui articol. Aceste metode ajută la însuşirea informaţiilor pe o perioadă mai îndelungată. activitatea individuală.folosirea calităţilor personale ale elevului ce se pot dezvolta conform posibilităţilor (de percepere şi senzaţie) şi capacităţilor (memorie. La desfăşurarea procesului de predare – învăţare .

ceea ce îl ajută pe elev să înţeleagă mai bine obiectivul şi conţinutul sarcinii pe care trebuie s-o realizeze. 6. 2000. Chişinău: Editura Cartier. 2003. Bucureşti: Editura Aramis. Programe şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a. Bucureşti. Ele îşi au rostul numai dacă a fost utilizată evaluarea formativă pe parcursul studierii. Negreţ-Dobridor I. Curriculum naţional. De ce şi cum evaluăm. clasele gimnaziale. 2006. Jinga I. Curriculum şcolar. Referinţe bibliografice 1. Minder M. 2007. propria vocaţie. Educaţia tehnologică. ceea ce le va întări motivaţia pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare. conştientizarea progreselor realizate în stăpînirea unor abilităţi. 2001. 2. Coordonator Botgros I. Evaluările normative se realizează în baza competenţelor specifice şi a abilităţilor / subcompeteneilor şi vor demonstra posedarea subcompetenţelor indicate în curriculum pentru clasa respactivă. 2003. 2001. Curriculum şcolar: proiectare. Teoria educaţiei. Aria curriculară. Totodată se creează oportunitatea profesorului de a obţine noi şi importante informaţii despre nivelul de pregătire al elevilor săi. Chişinău: Editura Univers Pedagogic. . 9. Coordonator Cerkez M. experimente. „Pedagogie. Chişinău. . Volumul I. situaţiile de învăţare. precum şi modalitatea de valorificare a efortului propriu la atingerea rezultatului scontat. Macovei E. Aceste categorii de instrumente pot fi inspirate liber din chestionare de autoevaluare. şi alţii. competenţe pe parcursul studierii. lucrări practice. 4. îl ajută să pregătească adecvat sarcinile de învăţare. implementare şi dezvoltare. deoarece ei trebuie să-şi cunoască propriile capacităţi. Scara de clasificare îi permite elevului autoierarhizarea în raport cu capacităţile evaluate şi determină anumite atitudini în raport cu propria formare. Bucureşti: Editura Aramis. 2004. exerciţii–joc etc. Autoevaluarea se face după ce elevii realizează sarcini de învăţare. Ameliorarea strategiilor cognitive ale elevilor se poate obţine prin trei mijloace esenţiale: conştientizarea procedurilor şi strategiilor pe care le-a utilizat sau pe care le va utiliza ca să reuşească.Din această perspectivă se vor folosi instrumente de evaluare formativă cu scopul de a declanşa la elevi procese cognitive. Curriculum şcolar. Curriculum şcolar. 7. 8. Chişinău: Editura Cartier. Inspecţia şcolară şi design-ul instuţional. 1998. 5. 3. 10. Evaluările trebuie planificate şi incluse în planurile de lungă durată. În acest proces de evaluare formativă se vor utiliza metode de evaluare complementare: observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor în cadrul cărora se aplică instrumente de evaluare (modalităţi de înregistrare a acestor informaţii): fişa de evaluare. Clasele I-IV. redactor ştiinţific Pîslaru Vl. În acest proces formativ se iau în consideraţie nevoile elevilor de autocunoaştere. Chişinău. 58 . 1999. Autoevaluarea permite aprecierea propriilor performanţe în raport cu obiectivele pe termen scurt. Educaţia tehnologică. Tehnologii. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Evaluările sumative au funcţia să verifice nivelul de performanţă atins de elevi. clasele gimnaziale. O proiectare pedagogică bine gîndită îl orientează pe profesor / învăţător pe tot parcursul anului şcolar. scara de clasificare. lista de control / verificare. Clasele I-IV. „Didactica funcţională”. Curriculum şcolar. conştientizarea perfecţionării strategiilor şi procedurilor utilizate în procesul învăţării. Bucureşti. O proiectare didactică asigurată de un suport didactic calitativ este un garant al succesului activităţii profesorului / învăţătorului. Meyer G. să integreze cele trei componente predarea – învăţarea – evaluarea.

59 . 2008. Negreţ-Dobridor I. Negreţ-Dobridor I. Coordonator Răileanu A. Teroria generală a curriculumului educaţional. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.11. Sistemul de evaluare în învăţămîntul preuniversitar din Republica Moldova. 13. 2006. 2005. 12. Bucureşti: Editura Aramis. Didactica nova. Bucureşti: Polirom.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful