P. 1
Educatie tehnologica_Curriculum.pdf

Educatie tehnologica_Curriculum.pdf

|Views: 9|Likes:
Published by Chiriac Margareta
Educatie
Educatie

More info:

Published by: Chiriac Margareta on Oct 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/10/2014

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUMUL NAŢIONAL

EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ

Curriculum pentru învăţămîntul gimnazial (clasele V – IX)

Chişinău, 2010
1

Aprobat: - la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces verbal nr.10 din 21 aprilie 2010; - prin ordinul Ministerului Educaţiei nr. 245 din 27 aprilie 2010

Echipele de lucru
Curriculumul modernizat (2010) Rusu Antonina, cercetător ştiinţific, I. Ş. E. , coordonator; Secrieru-Harbuzaru Parascovia, lector superior, UPS „I. Creangă”; Tîrnău Anatol, cadru didactic, grad didactic superior; Mocreac Magdalena, profesoară de educaţie tehnologică, grad didactic I. Ediţia II (2006): Rudic Gh. , Secrieru P. , Morei E. , Rusu A. , Stepan A. , Comendant C. , Lefter E. , Onofriciuc N. , Gore E. , Savciuc N. , Bucătaru I. , Cibotaru–Gore D. , Postolache E. , Grate M. , Eşanu A. , Canţer L. , Cojocaru S. , Vatavu A. Ediţia I (2000): Rudic Gh. , Morei E, Secrieru P. , Rusu A. , Postolache E. , Stepan A. , Bucătaru P. , Lefter E., Grate M. , Popa T. , Gore E. , Onofriciuc N. , Savciuc N. , Cibotaru A.

2

Preliminarii
Există cîteva definiţii practice conteporane privind conceptul de curriculum. După cum se constată, nu s-a putut ajunge la o definiţie unanim-acceptată, dar o tendinţă dominantă în literatura pedagogică modernă este aceea de a conferi conceptului de curriculum o semnifacţie extensivă, care subsumează termenului toate componentele procesului de învăţămînt studiate de către didactică : finalităţile şi obiectivele procesului de învăţămînt, conţinuturile şi metodologia de predare-învăţare-evaluare, performanţele, normativitatea pedagogică etc. Documentul de faţă reprezintă curriculumul modernizat al disciplinei educaţie tehnologică, elaborarea căruia a pornit de la următoarele premise: proiectarea conţinuturilor învăţării din perspectiva unor strategii centrate pe formarea de compenţe şi cunoştinţe funcţionale; coordonarea activităţilor printr-o mai adecvată relaţionare competenţe-conţinuturitimp-evaluare-reglare; coerenţa verticală şi orizontală în cadrul curriculumului disciplinei; optimizarea curriculară şi nu doar ameliorarea sau îmbunătăţirea. De asemenea, la elaborare s-a ţinut cont de treptele curriculare ale învăţămîntului primar şi gimnazial. Treapta primară are drept obiectiv major formarea competenţelor de bază necesare dezovltării personalităţii elevului şi continuării studiilor. Treapta gimnazială are drept obiectiv major orientarea şcolară şi profesională care vizează optimizarea propriilor opţiuni. Procesul instructiv-educativ este structurat pe module autonome. Ele cuprind activităţi ce asigură achiziţionarea unor cunoştinţe funcţionale şi competenţe din domeniul asigurării nevoilor fundamentale ale omului: alimentaţia, sănătatea, îmbrăcămintea, habitatul, cunoaşterea, cultura, petrecerea timpului liber etc. Disciplina Educaţia tehnologică se studiază la treapta primară şi la cea gimnazială. Curriculumul disciplinei orientează elevii şi profesorii spre formarea competenţelor educaţiei tehnologice şi a competenţelor cheie, acestea cuprinzînd competenţele de bază ale disciplinii concretizate pentru fiecare modul şi clasă devenind competenţe specifice, care, la rîndul lor, conţin subcompetenţe. Modulele prevăzute de curriculum formează competenţele disciplinei în cadrul activităţilor de învăţare. Profesorul/înăţătorul, fiind managerul clasei de elevi, stabileşte ponderea activităţilor teoretice şi a celor practice. Modulele pot fi studiate pe parcursul a 2 sau mai multe clase, la decizia profesorului, elevilor şi părinţilor. Astfel orice modul studiat pe parcursul a 2 clase poate fi înlocuit în clasele supreioare cu un alt modul. La modulul „Arta culinară şi sănătatea” se pune accent pe educaţia alimentaţiei, axate pe: relaţia dintre alimentaţie şi sănătate; prevenirea afecţiunilor legate de o alimentaţie incorectă; rolul şi importanţa unui regim alimentar echilibrat; existenţa factorilor care influenţează obiceiurile noastre alimentare. Activităţile de învăţare trebuie să ofere: informaţii de bază despre alimentaţie; informaţii care reflectă alimentaţia naţională; activităţi care învăţă cum trebuie alcătuite meniuri în funcţie de vîrstă, activitate, sex, anotimp, conform nevoilor nutriţionale şi alimentaţiei echilibrate; sarcini de învăţare a normelor de igienă şi protecţie a muncii la utilizarea aparatelor, ustensilelor etc. în timpul preparării alimentelor şi îndrumării de servire a bucatelor. Utilizarea curriculumului la nivelul de unitate şcolară presupune alegerea modulelor în funcţie de: - baza materială a şcolii şi existenţa materiei prime; - specificul localităţii; - nivelul de pregătire a cadrelor didactice. Pentru fiecare modul sînt rezervate 16 (32) ore, astfel pe parcursul unui an de 3

învăţămînt se vor studia cel puţin două module. Clasele se vor împărţi în grupe a cel mult 12 – 15 elevi. Unităţile de conţinut la „Educaţie tehnologică” în şcoală se elaborează de către profesor, ţinînd cont de numărul total de ore prevăzute pentru această disciplină.

I.

Concepţia didactică a disciplinei

Educaţia tehnologică este o disciplină obligatorie şi arie curriculară prevăzută de Curriculum Naţional care orientează elevii la integrarea lor în spaţiul social-economic şi istoricocultural, folosind în scopul acesta strategii de formare cu caracter preponderent practic, stimulează gîndirea creativă, formează competenţe necesare pentru viaţă. Educaţia tehnologică reflectă unitatea lumii materiale şi spirituale în procesul formării deprinderilor de a produce obiecte simple şi utile în viaţa de zi cu zi, pune în valoare imaginaţia şi gîndirea critică, sugerează elevilor multiple posibilităţi de integrare în diverse medii socio culturale, formează personalităţi – promotori ai tradiţiei şi culturii naţionale. Culturalizarea şi pragmatizarea conţinuturilor acestei discipline şcolare contribuie la formarea abilităţilor şi cunoştinţelor funcţionale privind necesitatea muncii pentru viaţă şi conştientizarea ulterioară a alegerii viitoarei profesiei. Caracterul activităţilor educaţionale, specifice disciplinei, conferă complexitate distinctivă acţiunilor care vor fi orientate la formarea unei personalităţi capabile de a se adapta la condiţii de viaţă mereu în schimbare. O pondere deosebită capătă Educaţia tehnologică datorită raportării conţinuturilor tematice la cerinţele societăţii, exprimate prin nevoia personalităţii de a cunoaşte diverse medii naturale, economice şi culturale. Educaţia tehnologică, avînd un caracter interdisciplinat, asigură potenţialul productiv şi creativ al elevilor prin valorificarea capacităţilor fiecăruia legate în mod firesc de mediu, de comunitate în contextul întregului arial cultural. Educaţia tehnologică reprezintă o activitate de formare – dezvoltare a personalităţii umane, proiectată şi realizată prin metodele ştiinţei aplicate în toate domeniile vieţii sociale. Principiile educaţiei tehnologice afirmate la nivel de UNESCO vizează reconcilierea cunoaşterii cu ştiinţa de a acţiona” (UNESCO, 1983, p. 13-29): a) principiul complementarităţii, prin „alternanţă şi continuitate”, între formarea intelectuală şi formarea practică a personalităţii umane; b) principiul integrării personalităţii umane în mediul social (economic, politic, cultural) prin acţiune; c) principiul echilibrului între acumularea cunoaşterii teoretice şi dezvoltarea experienţei practice; d) principiul proiectării resurselor aplicative ale cunoaşterii ştiinţifice la toate vîrstele, nivelurile şi formele de educaţie. Procesul instructiv-educativ la „Educaţia tehnologică” este organizat în baza principiilor specifice acestei discipline şi condiţiilor realităţii din şcoală. Acestea sînt: Studierea educaţiei tehnologice pe baza abordării modulare. Asigurarea orientării şcolare, profesionale şi sociale. Păstrarea, conservarea şi valorificarea tradiţiei naţionale prin cercetarea şi însuşirea meşteşugurilor popular-artistice de către elevi, viitori promotori ai culturii naţionale. Asigurarea formării atitudinii pozitive faţă de activităţile umane fundamentale – învăţarea, munca şi creaţia concepute în interdependenţa funcţiilor sociale: didactică productivă, inovatoare. Includerea elevilor într-un ciclu cu finalitate: analizare – proiectare – realizare – evaluare. Asigurarea interacţiunii procesului educaţional cu factorii externi din mediul social, economic şi cultural. Termenul competenţă nu este înţeles univoc de către cei implicaţi în educaţie, cel mai des fiind confundat cu capacităţile. 4

Competenţele se formează în timp şi sînt achiziţii şi abilităţi rezultate din procesul de învăţare şi încorporează cunoştinţe, capacităţi, atitudini, care pot fi probate în practică. Competenţele se formează prin experienţe complexe, cu caracter interdisciplinar. Valorificarea lor în viaţă presupune o abordare în viziune integralistă, care să permită dobîndirea capacităţilor de aplicare în viaţă a cunoştinţelor (dovadă că ştie să facă) şi formarea competenţelor sociale (dovadă că ştie să fie) Competenţa de bază a disciplinei Educaţie tehnologică: „A utiliza un demers tehnologic”trebuie concretizată pentru fiecare domeniu (în cadrul modulului studiat şi pentru fiecare treaptă) şi nivel de dezvoltare. Din competenţa de bază se deduc patru competenţe-sinteză ale disciplinei, care, la rîndul lor, vor fi precizate în cadrul modulului studiat şi în funcţie de treapta de şcolaritate, prin performanţa elevului. Competenţa şcolară este un ansamblu / sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini dobîndite prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare, adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevului, în vederea realizării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală. Structura modulară asigură flexibilitate, dinamică, abordare diferenţiată în timp a modulelor şi totodată permite a lua în consideraţie interesele elevilor şi specificul localităţii, ceea ce oferă un grad înalt de responsabilitate şi autonomie instituţiilor de învăţămînt în selectarea conţinuturilor de instruire. Curriculum prevede următoarele module: Treapa gimnazială 1. Arta culinară şi sănătatea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . cl. V-IX 2. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional). . . . . . . . . . . . . . . . . . ............ . . . . . . cl. V-IX 3. Tehnologia prelucrării lemnului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . cl. V-IX 4. Împletitul din fibre vegetale. . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl. V-IX 5. Croşetarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl. V-IX 6. Tricotarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. cl. V-VII 7. Arta ceramicii (Olăritul tradiţional). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . cl. VII-IX 8. Tehnologia prelucrării metalului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . cl. VII-IX 9. Sărbători calendaristice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl. V-VIII 10. Arta covorului moldovenesc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl. VII-IX 11. Design vestimentar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl VII-IX 12. Electrotehnica. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl. VIII-IX 13. Activităţi agricole. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl. V-IX 14. Spaţii verzi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl. V-IX 15. Automobilul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl. VIII-IX 16. Maşini agricole. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cl VIII 17. Tractorul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .......... . . . . cl. IX 18. Limbaj grafic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . cl VIII-IX 19. Domenii profesionale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . cl. IX

II.

Competenţe-cheie / transversale

Sistemul de competenţe-cheie/transversale stabilit pentru învăţămîntul din Republica Moldova a fost definit pe baza recomandărilor Comisiei Europeane şi se conformează profilului pe care îl studiază absolventul. 1. Competenţe de învăţare /de a învăţa să înveţi; 2. Competenţe de comunicare în limba materna / limba de stat; 3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină; 4. Competenţe acţional-strategice; 5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare; 5

Competenţe antreprenoriale III. în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC). Competenţe de a-şi planifica activitatea. interculturale (de a recepta şi de a crea valori) Competenţe de receptare a culturii naţionale şi a culturilor europene. Ştiinţe şi Tehnologii în rezolvarea unor probleme şi situaţii din cotidian. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare Competenţe de a se autoaprecia adecvat şi a-şi valorifica potenţialul pentru dezvoltarea personală şi autorealizare. ştiinţe şi tehnologie. modelate. Competenţe digitale. interculturale (de a recepta şi a crea valori). ). Competenţe acţional-strategice Competenţe de a identifica probleme acţional-strategice şi a propune soluţii de rezolvare. ştiinţe şi tehnologie Competenţe de a dobîndi şi a aplica cunoştinţe de bază din domeniul Matematică. e-cultură). Competenţe interpersonale. 9. e-busness. Competenţa de utilizare adecvată în limba maternă/de stat a terminologiei specifice disciplinelor de învăţămînt studiate la treapta gimnazială. Competenţe culturale. Competenţele transdisciplinare pe trepte de învăţămînt (gimnazial) Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi Competenţa de planificare şi organizare a propriei învăţări atît individual cît şi în grup. de a preveni şi rezolva situaţiile de conflict. 7. e-sănătate. ale practicilor democratice şi drepturilor omului. Competenţe de a crea documente şi a utiliza serviciile electronice de bază (eguvernare. Competenţe interpersonale. în comunicare şi dobîndirea informaţiilor. Competenţe de bază în matematică.6. civice. Competenţe antreprenoriale Competenţa de a se orienta în domeniile profesionale din economie şi viaţa socială în vederea selectării viitoarei profesii. Competenţe de a alege modul sănătos de viaţă. Competenţe de utilizare a regulilor de elaborare a unor proiecte de cercetare şi dezvoltare simple în domeniul antreprenorial. Competenţe digitale. calculatorul electronic etc. morale. e-educaţie. Competenţe de a aprecia divesitatea culturală a lumii şi de a fi tolerant faţă de valorile culturale ale altor etnii. Competenţe de a elabora strategii de activitate în grup. de a prognoza rezultatele aşteptate. 8. morale Competenţe de a lucra în echipă. Competenţe culturale. civice. Competenţe de bază în matematică. Competenţe de a se comporta în situaţii cotidiene în baza normelor şi valorilor moral-spirituale. Competenţe de a accepta şi a respecta valorile fundamentale ale democraţiei. Competenţe de comunicare într-o limbă străină Competenţe de a comunica într-o limbă străină în situaţii cunoscute. 10. 6 . inclusiv prin reţeaua Internet. teleghidul. în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC) Competenţe de utilizare în situaţii reale a instrumentelor cu funcţie digitală (telefonul. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat Competenţa de realizare a unor contacte comunicative constructive în limba maternă/de stat atît pe cale orală cît şi în scris. Competenţe de a se adapta la condiţii noi.

Spaţii verzi 1. Arta culinară şi sănătatea 2.IV. V. Croşetarea 5. Spaţii verzi 1. Activităţi agricole 9. respectînd regulamentul tehnologic. Tricotarea 13. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect. 2. Evaluarea lucrării realizate. memorizarea etapelor procesului tehnologic. Tehnologia prelucrării metalului Nr. Arta culinară şi sănătatea 2. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional) 3. Croşetarea 5. Tehnologia prelucrării lemnului 4. Sărbători calendaristice 7. prezentarea acestui proiect. Sărbători calendaristice 7. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional) 3. Tehnologia prelucrării lemnului 4. 3. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional) 3. Desingn vestimentar 12. Repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp Clasa Clasa V 32 (64 ore) Alegerea a două module din cele propuse Treapta gimnazială Module 1. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional) 3. Sărbători calendaristice 7. Prelucrarea artistică a lemnului 4. Croşetarea 5. Arta ceramicii 10. Activităţi agricole 9. Limbaj grafic 1. Competenţe specifice ale disciplinei Educaţie tehnologică 1. de ore 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 7 Clasa VI 32 (64 ore) Alegerea a două module din cele propuse Clasa VII 32 (64 ore) Alegerea a două module din cele propuse Clasa VIII 32 (64 ore) Alegerea a două module din cele propuse . Activităţi agricole 14. Arta culinară şi sănătatea 2. Spaţii verzi 15. Croşetarea 5. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui obiect conform proiectului elaborat. Arta culinară şi sănătatea 2. Împletitul din fibre vegetale 6. care să răspundă unei trebuinţe. Împletitul din fibre vegetale 6. Tehnologia prelucrării lemnului 4. Realizarea obiectului conform proiectului elaborat. Tricotarea 8. Împletitul din fibre vegetale 6. Împletitul din fibre vegetale 6. Activităţi agricole 9. Tricotarea 8. Tehnologia prelucrării metalului 8. Arta covorului moldovenesc 11. 4. Arta ceramicii (Olăritul tradiţional) 10.

Arta covorului moldovenesc 13. Împletitul din fibre vegetale 6. Tractorul 16. Spaţii verzi 15. Activităţi agricole 14. Arta ceramicii 8. Arta covorului moldovenesc 12. Limbaj grafic 15. Tehnologia prelucrării lemnului 4. Desingn vestimentar 12. Domenii profesionale 10. Arta acului (Cusutul şi brodatul tradiţional) 3. Electrotehnica 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16(32) 10 (20) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 16 (32) 8 . Maşini agricole 1. Design vestimentar 11. Spaţii verzi 17. Limbaj grafic 13. Arta ceramicii (Olăritul tradiţional) 9. Tehnologia prelucrării metalului 10. Electrotehnica 8. Croşetarea 5. Arta culinară şi sănătatea 2. Sărbători calendaristice 11. Tehnologia prelucrării metalului 7.Clasa IX 32 (64 ore) Alegerea a două module din cele propuse 7. Automobilul 9. Activităţi agricole 16. Automobilul 14.

unor mîncăruri simple propuse elevilor.discuţii dirijate privind evaluarea produselor alimentare servite la masă: aspectul. conţinuturi. valoarea lopr nutritivă. mîncăruri simple ce ţin de alimentaţia zilnică.pregătirea locurilor pentru meseni cu veselă. .prelucrarea şi înfrumuseţarea bucatelor din legume fierte.rolul şi funcţiile componentelor alimentare în organism. aparatelor. greutate. *.prelucrarea termică. . . gustul.igiena personală. . lactate) după aspect. mirosul etc. care să corespundă unei alimentări echilibrate. băuturilor la masă. tacîmurilor.exerciţii de verificare a calităţii produselor alimentare (ouă. . Noţiuni despre o bună bucătărie şi o alimentaţie echilibrată: . spălarea. cină. ceai etc. corespunzător principiului alimentaţiei echilibrate. . Prepararea mîncărurilor preconizate şi aranjarea pe platouri.descrierea etapelor tehnologice de preparare a unor bucate. . dacă corespund alimentaţiei echilibrate. miros. . . *4.discuţii dirijate privind cauzele apariţiei unor boli provocate de alimentaţia incorectă. valoarea nutritivă. dispozitivelor etc. . . . . vaselor. a bucatelor.Discuţii dirijate privind alimentaţia echilibrată.prelucrarea primară (selectarea. Evaluarea unor produse culinare: aspectul estetic.exerciţii de respectare a normelor igienice şi protecţie a muncii la prepararea şi consumarea alimentelor. Normele de igienă şi protecţie a muncii în bucătărie: . Elaborarea unui proiect de preparare a unor mîncăruri specifice alimentaţiei zilnice. prînz. tartine. 3.lucrări practice *Preparea unor mîncăruri şi băuturi: omletă. gustului. ouă etc.activităţi de aranjare şi servire a mesei: aranjarea spaţiului şi a mesei. valoare nutritivă.utilizarea corectă a ustensilor.prevenirea contaminării alimentelor în fazele tehnologice. . gust etc.prevenirea intoxicaţiilor alimentare. 4. sortarea.exerciţii de alcătuire a meniului pentru dejun. tacîmurilor. înfrumuseţarea bucatelor. . aparatelor de încălzit etc. compot din fructe uscate sau proaspete. .comentarea aspectului. gustul.nevoia de calorii a organismului. Aranjarea şi servirea mesei. mirosul etc. . pipăit. . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . . . tacîmuri etc. regimul alimentar şi legătura acestora cu sănătatea omului. . Subcompetenţe. . Stabilirea şi organizarea unor mijloace de preparare a unor mîncăruri simple.îngrijirea şi menţinerea în condiţii adecvate a ustensilelor. CLASA a V-a Conţinuturi 1.descrierea condiţiilor de păstrare adecvată a produselor alimentare uşor alterabile şi factorii ce pot provoca intoxicaţii alimentare. respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. *3.componenţa nutritivă a alimentelor şi rolul lor în sănătatea omului. activităţile de învăţare şi evaluare (recomandate) Modulul „Arta culinară şi sănătatea” Subcompetenţe La finele clasei a V-a elevul va fi competent în: 1.respectarea regulamentelor şi tehnologiilor culinare conform proiectului. .alcătuirea meniurilor corespunzător unei alimentaţii echilibrate. minciunele. .norme de igienă şi protecţie a muncii la utilizarea dispozitivelor. . calitatea nutritivă. crude. miros.VI. Alimentaţia echilibrată şi sănătatea: . curăţarea etc. 2. . ).autoevaluarea elevilor în baza chestionarilor privind respectarea regimului alimentar. salată de legume. .exerciţii de elaborare a proiectelor de pregătire a unor bucate. 9 . Pregătirea culinară a produselor alimentare: .evaluarea meniurilor întocmite de elevi corespunzător alimentaţiei echilibrate.servirea corectă.alcătuirea meniului. . . 2.evaluarea alimentelor după aspect. . mirosului.

conform nevoii peşte.activităţi ce pot fi desfăşurate în condiţii adecvate Modulul „Arta culinară şi sănătatea” CLASA a VI-a Subcompetenţe Conţinuturi La finele clasei a VI-a elevul va fi competent în: 1. ) . în încăpere. preparare utilizate.rolul şi funcţiile componentelor . . . *. *5. muncii în timpul activităţilor de preparare. . .tehnologii şi metode de prelucrare. 2. fasole. Normele de igienă şi protecţie a culinare. a unor cazuri de intoxicaţie alimentară. anotimpului. . Modulul „Arta culinară şi sănătatea” 10 . . comentarea tehnologiilor de . condiţii de păstrare şi nutritivă. alimentare . mirosul.activităţi ce pot fi desfăşurate în condiţii adecvate Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . personală.prezentarea proiectului elaborat. de calorii şi folosind alimente din cele 5 grupe. .lucrări practice: prepararea unor mîncăruri din bucătăria tradiţională: mămăliguţă cu brînză şi topitură. . conform alimentaţiei echilibrate. Prepararea culinară a produselor preparate. conţin.evaluarea elevilor privind respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul consumului alimentelor şi al preparării produselor. . conform principiul alimentaţiei echilibrate (includerea în alimentaţie a produselor din diverse grupe de alimente).comentarea calităţii şi aspectul bucatelor *4. (la preferinţa elevilor şi a profesorului). a greutăţii corporale şi concluzii privind modul de alimentaţie. Stabilirea şi organizarea unor mijloace privind sănătatea: prepararea mîncărurilor preconizate: . înfrumuseţarea.valoarea nutritivă a produselor . aspectul estetic. Noţiuni despre o bună bucătărie şi 1. gustul.autoevaluarea stării de sănătate. .activităţi de efectuare a ordinii şi curăţeniei la masa de lucru. . vîrstei. 5 grupe de alimente.alcătuirea meniului pentru o zi.discuţii dirijate privind rolul dietei în anumite afecţiuni. Alimentaţia echilibrată şi 2. mazăre etc.activităţi practice de aranjare şi servire a mesei. lactate şi produse din lapte.prevenirea contaminărilor alimentare . genului etc.prevenirea intoxicaţiilor alimentare.explicarea.discuţii dirijate privind evaluarea produselor culinare şi aspectul. *. . pui la ceaun etc. tacîmurilor.meniul alimentaţiei echilibrate. Evaluarea produselor culinare: valoarea bucătărie. Întreţinerea ordinii şi curăţeniei.aranjarea mesei.respectarea tehnologiilor culinare proiectate. Prepararea şi înfrumuseţarea produselor 3. legume şi fructe.*.evaluarea diverselor preparate după conţinutul .discuţii dirijate privind cauzele apariţiei unor boli. .exerciţii de calculare a caloriilor necesare pentru fiecare elev. stare etc. . .conţinutul nutritiv al alimentelor din de alimente. activităţii. . mujdei. încăperii etc. curăţenia şi ordinea din 4.grupuri de alimente: cereale şi nutritiv şi după grupurile de alimente pe care le produse cerealiere. . îndeplinirea activităţilor în cadrul muncii: grupului.experienţă de verificare a calităţii produselor alimentare după prospeţime. *3. carne şi . .menţinerea în ordine şi curăţenie a ustensilelor.Discuţii dirijate privind clasificarea alimentelor în grupuri de alimente. prelucrare a produselor etc. calitatea nutritivă. alimentare.aranjarea şi servirea corectă a bucatelor la în etapele de preparare (igiena masă. . Elaborarea unui proiect de preparare a unor o alimentaţie echilibrată: mîncăruri ce conţin alimente din diverse grupe . . produse din acestea.respectarea normelor de igienă şi protecţie a alimentare în organism.evaluarea meniurilor întocmite de elevi. aspect.

autoevaluarea stării de sănătate: greutatea corpului să corespundă parametrilor normali. .activităţi de efectuare a ordinii şi curăţeniei la masa de lucru şi în încăpere. . utilizînd principii şi regulamentele alimentaţiei echilibrate. compot sau suc. gustul.menţinerea în ordine şi curăţenie a ustensilelor.alcătuirea meniului pentru prînz. vaselor. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . Prelucrarea culinară a produselor alimentare: . 4. Modulul „Arta culinară sănătatea” Subcompetenţe CLASA a VIII-a Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 11 . . *3. activitate etc. servirea bucatelor. . *-activităţi ce pot fi desfăşurate în condiţii adecvate. ustensilelor. 2. aspectul estetic.experienţă de evaluare a produselor alimentare: calitatea nutritivă. .Discuţii dirijate privind funcţiile nutritive (refacerea şi energia) ale diverselor componente alimentare în organismul omului. .aranjarea mesei. .respectarea normelor de igienă şi securitate a muncii în timpul activităţilor de preparare. Executarea activităţii în grup la prepararea mîncărurilor pentru prînz. 4. .verificarea calităţii alimentelor.lucrări practice: prepararea unor mîncăruri (la preferinţă): supă din legume şi zarzavat / ciorbă / rasol / friptură cu garnirnitură. CLASA a VII-a Conţinuturi 1. veselei. concluziile adoptate.autoevaluarea modului de alimentaţie: ce şi cît mănîncă fiecare pe parcursul zilei. fructe proaspete etc. ce obiceiuri alimentare are şi ce crede că dăunează sănătăţii etc. 2.activităţi de respectare a normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul preparării şi consumării alimentelor. Alimentaţia echilibrată şi sănătatea .exerciţii de alcătuire a meniului pentru prînz.conservate prin diverse metode.în stare proaspătă.regim alimentar. Condiţii de păstrare a produselor alimentare pe anumite perioade de timp: .exerciţii de evaluare a produselor culinare: valoarea nutritivă. . .tehnologia preparării mîncărurilor pentru prînz. . utilizînd diverse metode. . gustul. . pilaf. . . anotimp. Elaborarea unui proiect de preparare a unor mîncăruri ce pot fi consumate la prînz.rolul substanţelor nutritive în organismul omului.activităţi practice de aranjare şi servire a mesei. 3.aranjarea şi servirea corectă a bucatelor la masă.discuţii dirijate privind cauzele apariţiei unor afecţiuni provocate de insuficienţa sau surplusul unor substanţe nutritive din raţia alimentaţiei. . . pe masa de lucru. mirosul.descrierea tehnologiilor culinare utilizate la prepararea mîncărurilor pentru consum la prînz. . . . Selectarea alimentelor. *. .exerciţii de stabilire a metodelor de păstrare a vitaminelor şi sărurilor minerale în produsele culinare. Normele igienice şi de protecţie a muncii în timpul preparării şi servirii produselor culinare. . Întreţinerea ordinii şi curăţeniei în încăpere. sex. *5. mirosul. prospeţimea. condimentelor necesare pentru prepararea mîncărurilor preconizate. . tacîmurilor etc. Evaluarea produselor culinare: valoarea nutritivă.alimentaţia în funcţie de vîrstă.Subcompetenţe La finele clasei a VII-a elevul va fi competent în: 1.descrierea reţetelor de preparare a mîncărurilor proiectate pentru prînz. conform nevoii de calorii pentru un adolescent. aspectul. .

care să corespundă alimentaţiei echilibrate. cină.principii şi reguli de alcătuire şi evaluare a meniurilor.calitatea alimentelor şi valoarea nutritivă a acestora. de spălare a vaselor. Executarea activităţilor în cadrul grupului la prepararea mîncărurilor ce pot fi consumate la dejun.discuţii dirijate privind cauzele apariţiei unor afecţiuni provocate din cauza nerespectării regimului şi a alimentaţiei echilibrate. vaselor etc. .alimentaţia în funcţie de vîrstă. tacîmurilor.amenajarea mesei de lucru adecvat operaţiilor tehnologice preconizate.autoevaluarea stării de sănătate.Discuţii dirijate privind principii de alcătuire a meniului: .exerciţii de evaluare şi selectare a alimentelor necesare preparării mîncărurilor pentru dejun. . . 3. Prelucrarea culinară a produselor alimentare: . ustensilelor. . .exerciţii de evaluare a produselor culinare pentru dejun. mirosul etc.tehnologia preparării budincilor. . 2. dispozitivelor. anotimp. prînz. .întreţinerea curăţeniei.descrierea reţetelor culinare de preparare a mîncărurilor preconizate. . din paste făinoase cu brînză de vaci şi cu ouă. condimentelor necesare pentru prepararea mîncărurilor preconizate. . miros etc.discuţii dirijate privind luarea unor decizii despre corectarea unor obiceiuri alimentare ce dăunează propriei sănătăţi.descrierea tehnologiilor culinare utilizate la prepararea mîncărurilor. ustensilelor. 2. . Evaluarea produselor culinare: aspectul estetic.respectarea normelor de igienă şi securitate a muncii în timpul preparării bucatelor. *5.în fazele prelucrării culinare. . .lipsa sau surplusul unor substanţe nutritive de importanţă vitală pentru copii. .comentarii privind tehnologiile culinare utilizate. colţunaşi cu brînză de vaci sau cu cartofi etc. Norme de igienă şi protecţie a muncii: . cină. . prospeţime. Alimentaţia echilibrată şi sănătatea: .exerciţii de scriere a reţetelor culinare de preparare a bucatelor pentru dejun. *-activităţi ce pot fi desfăşurate în condiţii adecvate. . . .discuţii dirijate privind respectarea dietelor pe o anumită perioadă de timp în scopul ameliorării diverselor afecţiuni.rolul dietei în ameliorarea afecţiunilor.La finele clasei a VIII-a elevul va fi competent în: 1. 1. . *Lucrări practice: (la preferinţă) prepararea mîncărurilor pentru dejun. 4.băuturi calde. Metode şi tehnologii de păstrare a alimentelor în bună stare: . valoarea nutritivă. ustensilelor. *3. .alcătuirea unui meniu pentru dejun. Prevenirea unor afecţiuni. .exerciţii de întocmire a unui meniu conform regulamentului consumului alimentar. cină. cină: budincă din orez cu mere. . Modulul „Arta culinară şi sănătatea” Subcompetenţe CLASA a IX-a Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 12 . sex.activităţi de efectuare a ordinii şi curăţeniei.la utilizarea aparatelor. Selectarea alimentelor. boli: . . veselei. a greutăţii corpului şi a propriului regim alimentar. .evaluarea calităţii şi cantităţii alimentelor selectate după aspect.aranjarea şi servirea corectă a bucatelor la masă. . gustul.activităţi practice de utilizare şi îngrijire adecvată a aparatelor. . . . prevenirea acestora. Elaborarea unui proiect de preparare a unor mîncăruri ce pot fi consumate la dejun. cină. . cină. activitate etc. 4. .activităţi practice de aranjare şi servire a mesei.

tăierea.prepararea termică. Elaborarea unui proiect de preparare a unor mîncăruri tradiţionale ce se servesc în cadrul unor sărbători calendaristice.Discuţii dirijate privind mîncărurile tradiţionale ce se pregătesc pentru sărbătorile calendaristice: Crăciunul. ). de sărbători şi după. sarmale. . şerveţelele etc. *3. amestecarea alimentelor pregătite. 3. cozonac.înfrumuseţarea şi aranjarea. . mărunţirea etc. . curăţarea.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul lucrului.activităţi practice: prelucrarea primară a alimentelor: sortarea. . 5. ). . sarmale. tave pentru cozonac etc.activităţi de formare a compoziţiilor. pentru prepararea bucatelor de sărbătoare.discuţii dirijate despre perioadele de post dinaintea sărbătorilor: Crăciunul.prelucrarea primară a alimentelor. .activităţi practice de evaluare şi selectare a alimentelor pentru prepararea unor mîncăruri (la preferinţă): *. Prelucrarea culinară a produselor alimentare: . tacîmurile. .discuţii dirijate privind evaluarea bucatelor preparate de elevi. .alimentaţia oamenilor înainte de sărbători. 2.întocmirea reţetei culinare de preparare a unor mîncăruri tradiţionale (colivă.feţele de masă. . Alimentaţia echilibrată şi mîncărurile de sărbători: . Anul Nou. Articole de port popular şi obiecte de uz Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . .comentarea tehnologiilor culinare utilizate la prepararea mîncărurilor de sărbători. spălarea. după aspect. .calitatea alimentelor şi valoarea nutritivă a acestora. Conceperea şi organizarea mijloacelor necesare: alimente. de vase etc. modelarea.amenajarea mesei de lucru adecvat procesului tehnologic. . Modulul „Arta acului”(Cusutul şi brodatul tradiţional) Subcompetenţe La finele clasei a V-a elevul va fi competent CLASA a V-a Conţinuturi 1. . . Normele de igienă şi protecţie a muncii în bucătărie.mobilierul.aranjarea şi servirea corectă a bucatelor la masă. *-activităţi ce pot fi desfăşurate în condiţii adecvate. Executarea activităţilor ce-i revin grupului la prepararea bucatelor conform proiectului. compoziţia etc. sarmale. pască.stabilirea calităţii şi cantităţii necesare de alimente şi condimente. .evaluarea calităţii şi cantităţii alimentelor pregătite pentru prepararea bucatelor preconizate.modelarea. vase. forme pentru pască.vasele. *4.discuţii dirijate de evaluare şi stabilire a calităţii şi a substanţelor nutritive pe care le conţin mîncărurile pentru masa de sărbătoare. pască. ustensilelor necesare pentru prepararea mîncării preferate: oală de lut pentru sarmale sau pentru fierberea grîului. calitate. 1. .prevenirea unor afecţiuni. . aranjarea în vase etc. . .prelucrarea termică. .influenţa tehnologiilor culinare asupra produselor.exerciţii de scriere a reţetelor culinare ale unor mîncăruri tradiţionale de sărbători. Paşte etc. . . . gust etc. . : colivă. . . . aparatele. răcituri etc. Paştele etc. . .semnificaţia acestor posturi şi valoarea lor pentru sănătatea oamenilor. cozonac etc. cozonac etc. aranjarea bucatelor etc.mîncăruri tradiţionale (colivă. . Metode şi tehnologii de păstrare a alimentelor în bună stare: . . Întreţinerea ordinii şi curăţeniei în încăpere: . ustensile pentru prepararea bucatelor preconizate (la alegere). în timpul sărbătorilor şi starea de sănătate (cum ne simţim). 4. ustensilele.Discuţii dirijate privind istoricul meşteşugului şi artei 13 . Evaluarea produselor culinare conform reţetei.activităţi practice de selectare a vaselor. *2. miros. .conversaţii privind protejarea sănătăţii (autoevaluarea şi verificarea) în timp de post. .La finele clasei a IX-a elevul va fi competent în: 1.

selectarea pînzei de forma şi dimensiunea milieului. cînepă etc. fire colorate pentru compoziţia decorativă. 3. . *. galben.elemente decorative. năfrămiţe. .punctul înaintea acului. . . (A utiliza doar punctele ce armonizează cu decorul ales) acului. ghergheful) adecvat materialelor selectate. .descrierea aspectului tradiţional al unor articole de port popular. panglică centimetrică etc.caracteristici esenţiale. 5. verde.exerciţii de calculare a locului de amplasare a decorului pe fundalul milieului. Moldova. cruciuliţa.culori complimentare (albastru. . aspectului estetic şi motivelor populare utilizate în compoziţia decorativă. romb etc. .utilizată la decorarea unui milieu (motiv popular amplasat de jurîmprejurul laturilor milieului). Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui milieu sau drum cu decor brodat. textura.memorizarea etapelor cronologice de confecţionare.aspectul tradiţional al portului popular din R.prezentarea schiţei grafice a unui milieu sau drum de formă dreptunghiulară. milieuri/ drumuri etc. . „căliţa ocolită”).exerciţii de prezentare a proiectelor elevilor. aspectul estetic. . in. 2. ace.corectarea lacunelor depistate în timpul lucrului. ) conform cerinţelor. gherghef etc. . . la colţurile şi la laturile milieului.5 cm de la margine. ustensilelor (acele.în: 1. .igiena personală. foarfece mari şi mici.activităţi practice individuale de reprezentare grafică a unui milieu sau a unui drum de formă dreptunghiulară. .puncte tighel.ace.activităţi practice de confecţionare a lucrărilor conform proiectelor: . Normele de igienă şi securitate a muncii: . astfel încît compoziţia decorativă să fie simetric amplasată. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a milieului proiectat: . . ştergare. Confecţionarea milieului cu decor brodat conform proiectului. lăsînd 2. . foarfece.executarea găurelelor la tivirea milieului. Modulul „Arta acului” (Cusutul şi brodatul tradiţional) Subcompetenţe CLASA a VI-a Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 14 . . Tehnici de cusut şi brodat: .amplasarea simetrică. . extragerea firelor de jurîmprejur.discuţii dirijate privind proprietăţile materialelor şi ale ustensilelor utilizate la confecţionarea milieurilor decorate cu broderii. *duble.comentarea calităţii lucrului.la decizia profesorului casnic şi ritual decorate cu broderii (cămăşi.culori de bază (roşu. 4. Materiale şi ustensile: . *lănţişor. compoziţia decorativă etc. . alb). .pînză de bumbac. Ornamentica şi cromatica tradiţională: . . . . îndoirea şi însăilarea marginilor. . . . . Evaluarea întregului proces de confecţionare a milieului cu decor brodat. 2. 4. . . .însăilătura.exerciţii de evaluare a lucrărilor elevilor.exerciţii de selectare şi evaluare a calităţii pînzei (grosimea. corectă a decorului pe fundalul milieului de formă dreptunghiulară. urmărind modelul decorului: formarea colţurilor simetrice. ). ). .executarea broderiilor.fire colorate „muline”.gherghef. . geometrice (unghi.păstrarea în ordine şi curăţenie materialele şi ustensilele selectate (adecvat în trusă). . liliachiu etc. negru. ).motive populare („coarnele berbecului”.păstrarea şi utilizarea adecvată a materialelor şi ustensilelor.exerciţii de reprezentare pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele a unor fragmente decorative .aducerea lucrării la bun sfîrşit. . .exerciţii de studiere şi analiză a articolelor tradiţionale decorate cu broderii: funcţiile utilitare. aspectul etc. fragmentelor compoziţiei decorative a milieului imaginat. găurele simple.prezentarea elementelor. . 3.croirea drept pe fir a pînzei.

.exerciţii de respectare a normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul păstrării şi utilizării materialelor şi ustensilelor.exerciţii de autoevaluare şi comentarea etapelor tehnologice de confecţionare a năfrămiţei de ritual Modulul „Arta acului”(Cusutul şi brodatul tradiţional) Subcompetenţe CLASA a VII-a – a VIII-a Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 15 .ace. Articole de port popular.Discuţii dirijate privind importanţa valorificării şi păstrării îndeletnicirilor culturale de confecţionare a obiectelor tradiţionale de ritual. de uz casnic şi ritual: . . cînepă.selectarea pînzei şi firelor colorate necesare: ace. . gherghef etc. .exerciţii de prezentare şi evaluare a proiectelor. . . Normele de igienă şi protecţie a muncii. aţă. cu ajutorul punctelor de cusut cerute de model. . etc. . Evaluarea năfrămiţei de ritual în aspect tehnologic estetic şi funcţional. conform normelor de igienă şi protecţie a muncii. . găurele duble. .prezentarea schiţei grafice a năfrămiţei de ritual (să indice dimensiunea. mărgeluţe.însăilătura. .La finele clasei a VI-a elevul va fi competent în: 1.păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor necesare. . ocol.executarea decorului. foarfece. .exerciţii de evaluare şi selectare a materialelor şi ustensilelor necesare pentru activităţile practice. unde este utilizată năfrămiţa de ritual. utilizate la confecţionare.discuţii dirijate privind selectarea materialelor şi ustensilelor necesare confecţionării năfrămiţei de ritual.cadrul obiceiului de utilizare a năfrămiţelor de ritual.exerciţii de argumentare privind prezentarea portului popular autentic. amplasarea decorului).evaluarea lucrărilor elevilor: aspectul estetic. .năfrămiţe de ritual.discuţii dirijate privind bogăţia simbolicii etno-culturale ce poate fi descifrată în ornamentica naţională. Confecţionarea năfrămiţei de ritual cu decor brodat conform proiectului. zigzag.croirea. . .pînză de bumbac. . . Tehnici de cusut şi brodat: . . 3. foarfece. punctul oblic. Materiale şi ustensile: .amplasarea estetică a decorului pe fundalul năfrămiţei de ritual.exerciţii de descriere a desfăşurării unui obicei din cadrul unor serbări etnoculturale (obicei autentic).argumentarea valorii artistice a portului popular. 4. .punctul neted de fire numărate etc.calcularea amplasării decorului pe fundalul năfrămiţei. . .comentarea etapelor de confecţionare a năfrămiţei.punctul cruciuliţă. . . urmărind modelul selectat. calitatea executării broderiilor. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei năfrămiţe de ritual cu motive populare simbolice. . Ornamentica şi cromatica tradiţională: .motive populare simbolice utilizate adecvat obiceiului. tivirea marginilor. gherghef.descrierea unui obicei.activităţi de confecţionare a năfrămiţei de ritual.exerciţii de selectare şi reprezentare a unor motive populare pentru decorarea năfrămiţelor de ritual. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a năfrămiţei de ritual.fire colorate „muline”.executarea compoziţiei decorative pe fundalul năfrămiţei. . 2. 1. . . utilizînd terminologia specifică. forma. 2. .croirea şi tivirea marginilor năfrămiţei. (A utiliza doar punctele ce armonizează cu decorul ales).evaluarea activităţilor privind selectarea şi păstrarea materialelor şi ustensilelor conform cerinţelor. 3.aspectul tradiţional al costumului femeiesc şi al celui bărbătesc. 5. . . etc. . 4. in.punctul tighel. . .punctul rămurică. .argumentarea necesităţii valorificării şi păstrării meşteşugului şi artei acului pentru integrarea culturală în marea familie europeană. .prezentarea motivelor populare pentru decorarea năfrămiţei.

3.prezenetarea pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele a unor fragmente de ornament simplu pentru broderia mîinecilor iei (altiţă. .executarea etapelor tehnologice conform regulamentului de confecţionare: tivirea detaliilor cu ajutorul găurelelor simple. 4.punctul cruciuliţă. guler. . .comentarea etapelor tehnologice privind confecţionarea unui articol de port popular (ie sau cămaşă).ace. găurele simple. la guler.finisarea articolului: .exerciţii de pregătire a lucrărilor pentru expoziţii. foarfece.culori de bază în broderii tradiţionale: roşu. foarfece etc. . .femeieşti (încreţită la gît).selectarea pînzei de bumbac subţire cu firele uşor vizibile şi textura regulată. fără răscroieli). la manşete). unirea detaliilor cu ajutorul cheiţei de unit. . ). . spatele după modelul tradiţional. rîuri) sau a cămăşii bărbăteşti (umăr. .exerciţii de reprezentare grafică a cămăşii tradiţionale femeieşti încreţite la gît (ie) sau a cămăşii tradiţionale bărbăteşti (tip tunică). Confecţionarea unui articol de port popular (ie sau cămaşă bărbătească) în miniatură. .Discuţii dirijate privind tipurile de costume tradiţionale. Evaluarea articolului confecţionat (al unui coleg şi reciproc) în aspect tehnologic.La finele clasei a VIII-a elevul va fi competent în: 1. . lănţişor. faţa. . Ornamentica şi cromatica tradiţională: .bărbăteşti (de tip tunică.costumul tradiţional bărbătesc. . ustensile (ace. gherghef etc. .discuţii dirijate privind selectarea pînzei de bumbac cu textura regulată şi cu firele uşor vizibile. alb.exerciţii de elaborare.încheierea la gît cu ajutorul firului răsucit şi canafuri la capete.exerciţii de selectare şi reprezentare pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele a unor elemente decorative pentru decorarea iei (altiţă. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a unui articol de port popular: . Articole de port popular: .croirea drept pe fir a detaliilor pentru un articol: . negru).punctul ocol. . .fire colorate muline (roşu. negru etc. . . . .exerciţii de reprezentare grafică a detaliilor (croiul) articolelor sus-numite.exerciţii de evaluare şi selectare a materialelor şi ustensilelor necesare activităţilor practice.discuţii dirijate privind comentarea etapelor tehnologice de confecţionare parcurse. . materialelor etc.însăilătura.argumentarea valorificării şi promovării articolelor de port popular în scopul integrării etnoculturale.păstrarea şi utilizarea ustensilelor.unirea detaliilor cu ajutorul cheiţei. Activităţi practice de confecţionare a unui articol de port popular (ie sau cămaşă bărbătească): . .compoziţii decorative(simple) utilizate la decorarea iei şi a cămăşilor bărbăteşti . Tehnici de cusut şi brodat: . . Materiale şi ustensile: . 5. gură.norme de igienă şi securitate în procesul muncii. prezentare şi evaluare a proiectelor de confecţionare a unui articol. etc. încreţ. cînepă etc. .punctul neted pe fir. .pînză naturală de bumbac. .tivirea detaliilor cu găurele simple.respectarea normelor de igienă şi securitate a muncii la păstrarea şi utilizarea materialelor şi a ustensilelor.costumul tradiţional femeiesc.cheiţe simple de unit detalii. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui articol de port popular (ie /cămaşă). . 2. .executarea cusăturilor şi broderiilor pe fundalul detaliilor: mîinecile. fire colorate muline roşu. . Modulul „Arta acului”(Cusutul şi brodatul tradiţional) 16 . in.croirea detaliilor pentru o ie sau o cămaşă în miniatură (în grup). 3. estetic şi funcţional. . 2. Moldova. tipurile de costume din cele patru zone etnografice ale R. manşete). negru. . executarea broderiilor pe fundalul detaliilor.evaluarea lucrărilor confecţionate de către elevi. rîuri) sau pentru broderia cămăşii bărbăteşti (la umăr.iea . . fire colorate muline. încreţ. 1. . .prezentarea schiţei grafice a croiului unei ii sau al unei cămăşi bărbăteşti. finisarea articolului la gît. Croiul cămăşii tradiţionale: . 4.

utilitar. . a firelor colorate muline roşu. .respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii în timpul păstrării şi utilizării materialelor şi ustensilelor. croiul cămăşii bărbăteşti. alb) şi culori complementare (galben.discuţii dirijate privind promovarea portului popular în scopul integrării culturale în marea familie a popoarelor europene. Confecţionarea articolului (poale sau batistă în trei colţuri). Articole de port popular: . . . . *5. . gherghef etc.la preferinţă CLASA a IX-a Conţinuturi 1. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . .exerciţii de reprezentare grafică a detaliilor de poale femeieşti sau poale bărbăteşti.activităţi de evaluare a respectării normelor de igienă şi protecţie a muncii.punctul de goblen.punctul ocol.batista albă în 3 colţuri decorată cu broderii. foarfece. 4. 4. . executarea etapelor tehnologice de confecţionare a articolului. motive populare utilizate în broderiile articolelor de port popular.exerciţii de selectare şi reprezentare pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele a unor elemente decorative pentru batista albă în trei colţuri sau pentru poale.poale pentru ie. . cu firile uşor vizibile. . elemente decorative pentru broderia poalelor de dimensiuni mici sau pentru decorul batistei albe în 3 colţuri (în mărime reală). broderia. negru.discuţii dirijate privind comentarea etapelor tehnologice de confecţionare. .ace. Lucrări practice: confecţionarea unui articol de port popular în miniatură sau de dimensiuni normale pentru vîrsta copiilor (la preferinţă).evaluarea lucrărilor confecţionate de către elevi. croirea detaliilor.exerciţii de reprezentare grafică a croiului batistei albe în trei colţuri (triunghi obţinut dintr-un pătrat înjumătăţit pe o diagonală şi bentiţa croită în lungime care se prinde în partea din frunte a batistei în 3 colţuri). Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui articol de port popular (poale pentru ie sau poale pentru cămaşa bărbătească sau batistă în trei colţuri).elemente decorative. . finisarea lucrării. 2.selectarea materialelor şi ustensilelor adecvate pentru confecţionarea articolului preconizat. găurele simple. etc.punctul plin (punct artistic). . Ornamentica şi cromatica tradiţională: . .prezentarea schiţei grafice a croiului unor poale sau a unei batiste în trei colţuri.pînză naturală de bumbac.fire colorate muline. in etc. albastru etc. . . negru etc. ) Modulul „Împletitul din fibre vegetale” CLASA a V-a 17 . Tehnici de broderie artistică: .activităţi practice la executarea etapelor tehnologice: croirea detaliilor.activităţi practice de selectare a pînzei de bumbac sau in etc. . . Materiale şi ustensile: .punctul neted pe fir. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a obiectului preconizat: . . tehnologic. . * . tivirea şi executarea broderiilor. .prezentarea pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele a unor ornamente. 2.exerciţii de elaborare şi prezentare a proiectelor de confecţionare a unui articol. 3. . finisarea lucrării.însăilătura.punctul cruciuliţă. Evaluarea articolului de port popular confecţionat în aspect estetic. . . lănţişor. . comentarea etapelor tehnologice de confecţionare a articolului de port popular (poale. unirea detaliilor. .Discuţii dirijate privind tipurile de cămăşi femeieşti şi croiul lor. ).culori de bază (roşu. tivirea.norme de igienă şi securitate a muncii. 3.lucrări la preferinţă (milieu / tablou etc. .cheiţe simple de unit detalii. Tehnici de cusut şi brodat: .punctul rămurică. unirea. batistă în trei colţuri). *.Subcompetenţe La finele clasei a IX-a elevul va fi competent în: 1.

salcie (lozie). . 4. Istoricul apariţiei meşteşugului împletitul din fibre vegetale.ruperea pănuşilor în fîşii (de-a lungul pănuşii – de la mijloc). 3. pănuşi (pentru hăinuţa lungă. conform cerinţelor. Modulul „Împletitul din fibre vegetale” Subcompetenţe La finele clasei a VI-a elevul va fi competent în: 1. la plantaţiile de fibre vegetale (lozie.selectarea materialelor necesare: paie (pentru coroniţă şi aripioare). ) de calitate.selectarea fibrelore vegetale (pănuşi.Subcompetenţe La finele clasei a V-a elevul va fi competent în: 1. . selectare a fibrelor vegetale adunate.Activităţi de selectare a materialelor şi ustensilelor necesare: paie. . paie. Evaluarea figurinei confecţionate conform criteriilor funcţionale estetice. răsucirea fîşiilor şi formarea firului (din foi de porumb).activităţi practice privind confecţionarea figurinei preferate – o fetiţă (un băieţel) din pănuşi: .activităţi de demonstrare – evaluare a lucrărilor finisate: comentarea tehnicilor de împletire. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) Diverse activităţi organizatorice privind întreprinderea unei excursii în parcul satului (oraşului).participarea la colectarea. foarfece. paie etc. bronzarea. utilizînd terminologia specifică. . . fierberea.evaluarea etapelor procesului tehnologic.ruperea pănuşilor în fîşii. prelucrarea prealabilă a fibrelor vegetale adunate. a ustensilelor necesare procesului tehnologic (aţă tare. 4. utilizînd terminologia specifică. 7. papură. . 2. lăcuirea. pănuşi). evidenţiind proprietăţile fibrelor vegetale şi tehnologiile de prelucrare. Fibre vegetale combinate: paie. pănuşi. . 3. ac etc. . Tehnologia prelucrării fibrelor vegetale: selectarea fibrelor. Elaborarea unui proiect de confecţionare a fluturaşului (îngeraşului) a unei jucării (din paie. . spălarea. Elaborarea unui proiect de confecţionare a figurinei preferate: băieţel (fetiţă) din pănuşi (foi de porumb). de clasificare. 2.selectarea ustensilele necesare procesului tehnologic. utilizînd diverse fibre vegetale (combinate). foi de porumb. sîrmă subţire şi elastică.exerciţii practice de executare a unor modele de împletituri din fibre vegetale. Proprietăţile fibrelor vegetale: Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . de apă învelindu-le într-un ştergar ce va absorbi bine umezeala. aripioarelor. . Confecţionarea obiectelor: .suport pentru vaze (tave). CLASA a VI-a Conţinuturi 1. etc.umezirea pănuşilor ţinîndu-le în apă călduţă vreo 10 minute. selectarea. Ustensile şi tehnici de împletire din fibre vegetale. Conţinuturi 1. ). . 2. 5.activităţi de selectare a fibrelor vegetale conform criteriilor de calitate.umezirea pănuşilor. etc. .activităţi practice de confecţionare a coroniţei. luciu. . pănuşi). . Varietatea fibrelor vegetale: istoricul apariţiei meşteşugului de împletire din fibre vegetale. Confecţionarea figurinei preferate – o fetiţă (un băieţel) din pănuşi. de îndreptare a 18 . 6. . 3. foi de porumb. Finisarea obiectului. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare conform proiectului. Proprietăţile fibrelor vegetale: elasticitate. .scuturarea pănuşilor scoţînd surplusul.clasificarea după proprietăţile fizice şi tehnologiile de prelucrare. despicarea. duritate. hăinuţei îngeraşului. .activităţi de asamblare a figurinei. a modalităţilor de confecţionare a etapelor de lucru. papură. Fibre vegetale: paie.

bronzarea. calitatea executării etapelor respective. luciu.activităţi practice privind realizarea obiectului preferat prevăzut de proiectul didactic al lecţiei: umezirea pănuşilor. păsărea măiastră sau tava pentru fructe) conform regulamentului tehnologic. bronzarea. de la mijloc). la alegere. fragilitate. evidenţiind aspectul estetic. .împletirea coroniţei. 6. răsucirea fîşiilor şi formarea firului (din foi de porumb). . 2. Confecţionarea lucrării preferate (păpuşa.selectarea materialelor necesare (papură sau paie). . suvenire. clasificare a fibrelor vegetale pregătite pentru desfăşurarea lecţiei.utilizarea în exprimarea terminologiei specifice. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a figurinei preferate – îngeraşul (fluturaşul. . Activităţi de demonstrare a lucrărilor finisate. Confecţionarea figurinei preferate – îngeraşul (fluturaşul.confecţionarea separată a primului element (capul) şi celui de al doilea – trunchiul păpuşii. . ruperea pănuşilor în fîşii (de-a lungul pănuşii. despicarea. modalităţilor de confecţionare a etapelor de lucru. 3. analiza. aripioarelor cu foarfeca. o jucărie – la alegere 7. duritate. ).suport pentru vase (tave). . CLASA a VII-a Conţinuturi 1. formelor. lăcuirea.activităţi de selectare a ustensilelor necesare procesului tehnologic (aţă tare. . 19 . Confecţionarea obiectelor: .activităţi de selectare.asamblarea detaliilor. sîrmă subţire şi moale. materialelor utilizate. . răsucirea. despicarea. . foarfecă. 2. formarea firului din foi de porumb.activităţi de selectare a fibrelor vegetale necesare pentru lucrarea ce urmează a fi confecţionată. o jucărie). 5. 4. 4. Varietatea fibrelor vegetale: paie. .selectarea fibrelor vegetale conform cerinţelor de calitate. ţinînd cont de criteriile de calitate. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a figurinei. fierberea. 4. Tehnologia prelucrării fibrelor vegetale: selectarea fibrelor. 2. foi de porumb.Exerciţii de antrenare privind executarea unor modele de împletituri din fibre vegetale. . Ustensile şi tehnici de împletire din fibre vegetale. conform regulamentului tehnologic.. papură. Tehnologia prelucrării fibrelor vegetale: selectarea fibrelor. lăcuirea. luciu.selectarea fibrelor vegetale conform cerinţelor de calitate şi ustensilelor necesare procesului tehnologic. Elaborarea unui proiect de confecţionare a păpuşii modelate din două elemente separat lucrate (tavă pentru fructe / păsări măiestre) – la alegere. Confecţionarea obiectelor: îngeraş. duritate. .activităţi de finisare a lucrului: spălarea. îndreptîndu-le cu foarfeca. Modulul „Împletitul din fibre vegetale” Subcompetenţe La finele clasei a VII-a elevul va fi competent în: 1. .comentarea aspectului estetic. fluturaş.selectarea ustensilelor necesare procesului tehnologic. Ustensile şi tehnici de împletire din fibre vegetale. 3. Finisarea lucrării confecţionate: spălarea. Proprietăţile fibrelor vegetale: elasticitate. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . 5. elasticitate. Evaluarea lucrării finisate. fierberea. o jucărie). . ace etc.finalizarea lucrări. salcie (lozie) etc. sinteza tehnicilor. utilizînd terminologia respectivă. 3.

Evaluarea lucrării finisate. . Proprietăţile fibrelor vegetale: elasticitate. răchită etc. . .comentarea. utilizînd terminologia specifică. . Tehnologia prelucrării fibrelor vegetale: selectarea. 3. finisate: comentarea tehnicilor de împletire. . .asamblarea detaliilor lucrate separat. 2. Evaluarea lucrării finisate sub aspect estetic. calitatea executării etapelor de lucru. . Confecţionarea lucrării preferate. bronzarea. duritate. fierberea.comentarea aspectului estetic al lucrării finisate. .evaluarea lucrărilor finisate. ace mari. . lăcuirea.utilizarea în comentarii a terminologiei specifice.selectarea sculelor necesare procesului tehnologic. Finisarea obiectului: spălarea. formarea firului din foile de porumb selectate. 4. .descrierea materialelor necesare. tavă pentru pîine – la alegere. . jucării. 6. calitatea materialelor utilizate. tavei pentru pîine.activităţi practice de executare a tortiţei coşuleţului.activităţi de finisare a lucrării realizate: fixarea locurilor mai slabe. foarfece. 6.activităţi de selectare a lucrărilor pentru expoziţia clasei. Varietatea fibrelor vegetale: paie. . .selectarea fibrelor vegetale conform criteriilor de calitate. 4. tavă pentru pîine – la alegere. CLASA a VIII-a Conţinuturi 1.activităţi de prezentare a lucrărilor realizate. ruperea fîşiilor. . expoziţia şcolară etc. utilizînd terminologia specifică. Finisarea obiectului. evidenţiind aspectul estetic. 4. . explicarea modalităţilor de realizare a etapelor de lucru. ţinînd cont de faptul că ele trebuie să fie suficient de groase şi tari pentru executarea lucrării preferate. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a obiectului. . uscarea. . motivînd de ce anume acest obiect va fi confecţionat.activităţi practice de asamblare a detaliilor lucrate separat.activităţi de evaluare – demonstrarea lucrărilor spălarea.asamblarea detaliilor lucrate separat.exerciţii de antrenare a răsucirii firului mai lung. formelor.. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . papură. Confecţionarea obiectului: coşuleţ pentru dulciuri. utilizînd aţă trainică de culoarea firului răsucit. lăcuirea. . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect utilizînd tehnica răsucirii firului: coşuleţ pentru dulciuri. depănîndu-l în ghem. estetic. acurateţea executării etapelor de lucru. calitatea lucrului îndeplinit. materialelor utilizate. Modulul „Împletitul din fibre vegetale” CLASA a IX-a 20 . Modulul „Împletitul din fibre vegetale” Subcompetenţe La finele clasei a VIII-a elevul va fi competent în: 1. foi de porumb. 5. din paie. lăcuirea. luciu.reprezentarea schiţei obiectului preferat. evidenţiind aspectul bronzarea. mai fine.Activităţi practice de selectare a materialelor necesare pentru executarea coşuleţului pentru dulciuri. unor suvenire. Ustensile şi tehnici de împletire din fibre vegetale. 3.finalizarea lucrării. fire formate din pănuşi mai subţiri. spălarea.activităţi de modelare a obiectului: coaserea firului. despicarea etc. 2.

exerciţii de selectare a materialelor necesare la tricotarea articolului preconizat. . veste. de particularităţile acestora. Varietatea articolelor tricotate. . .croşete. 3. Varietatea fibrelor vegetale: paie. 4. 4. societăţii. 2. . Conţinuturi 1. tavă pentru flori. jeteul. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . . căpriţă.Activităţi de selectare a lucrărilor pentru expoziţia şcolară. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unor suvenire mici: căţeluş. 2. răchită. . lăcuirea. . Elaborarea unui proiect de confecţionare a papuceilor de casă sau a mănuşii cu un deget (la alegerea elevului). evidenţiind reuşita fiecărui elev. .confecţionarea. mohair. selectate: Activităţi de realizare a lucrării preferate conform regulamentului tehnologic: . capră. . .exerciţii de scădere şi mărire a numărului de ochiuri. personaje din poveştile populare etc. 21 .Subcompetenţe La finele clasei a IX-a elevul va fi competent în: 1. Proprietăţile fibrelor vegetale: elasticitate. ruperea fîşiilor din foile de porumb.selectarea materialelor necesare. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a lucrărilor. Confecţionarea obiectelorsuvenire: căţeluş. papură. 5. .Activităţi practice de observare.reprezentarea elementelor de bază ale tricotării ochi pe faţă.comentarea aspectului estetic şi calităţii lucrului îndeplinit. . pănuşi.descrierea materialelor necesare.descrierea calităţii firelor textile utilizate în tricotajul CLASA a V-a Conţinuturi 1.să lucreze conducîndu-se de planul întocmit (de proiectul elaborat). Realizarea lucrării preferate conform regulamentului tehnologic. ciorapi etc. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . ochi pe dos. 2.fire textile de lînă naturală. Finisarea obiectelor: spălarea. zonală. 3. . . . viţeluş. Ustensile şi tehnici de împletire din fibre vegetale. nivelul de pregătire al elevului pentru orientarea lui profesională pentru a-şi găsi locul potrivit la timpul cuvenit. ace de cusut etc.să respecte tehnologiile specifice.pulover. fierberea. Aspectul estetic al lucrărilor confecţionate din fibre vegetale. prelucrarea paielor pregătind segmentele de anumite lungimi etc. fulare. . Modulul „Tricotarea” Subcompetenţe La finele clasei a V-a elevul va fi competent în: 1. conducîndu-se de planul întocmit şi respectînd tehnologiile specifice. lichidarea unor neajunsuri.activităţi practice de pregătire a materialelor adunate.Activităţi practice de selectare a materialelor şi sculelor necesare pentru lucru. luciu.Activităţi de organizare şi desfăşurare a expoziţiei de totalizare a rezultatelor obţinute pe parcursul anului. devenind de folos familiei. mănuşi. bronzarea. Materiale şi ustensile: .selectarea sculelor necesare procesului tehnologic. calitatea lucrărilor realizate.reprezentarea schiţei obiectului preferat pentru a fi confecţionat din fibre vegetale. acril etc. .andrele (de diferite numere). . 6. montarea ochiurilor pe andrele. cercetare a varietăţii de articole vestimentare tricotate. Evaluarea lucrării realizate conform proprietăţilor funcţionale şi estetice. importanţa însuşirii acestui meşteşug popular străvechi. tavă pentru flori (la alegere). Tehnologia prelucrării fibrelor vegetale: selectarea. viţeluş. duritate etc. .activităţi de executare a elementelor de bază ale tricotării. raională.selectarea fibrelor vegetale conform criteriilor de calitate.

jeteul. 4. ţinînd cont de lăţimea şi lungimea preferată a fularului. evidenţiind aspectul estetic şi funcţiile utilitare. 4. .utilizarea adecvată a terminologiei specifice. . .exerciţii practice de selectare a materialelor şi ustensilelor necesare. Varietatea articolelor tricotate: . circulară. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a lucrărilor conform proiectului.jerseu.activităţi practice de evaluare şi autoevaluare a lucrărilor finisate. elastic. Modulul „Tricotarea” Subcompetenţe La finele clasei a VI-a elevul va fi competent în: 1.foarfece.selectarea firelor textile conform criteriilor de calitate. acurateţea lucrului CLASA a VI-a Conţinuturi 1. . scăderea şi înmulţirea ochiurilor. . la organizarea şi desfăşurarea expoziţiei şcolare de încheiere a anului de studii. . .exerciţii de prezentare a proiectului elaborat. Evaluarea calităţii şi aspectului estetic al articolelor tricotate. .calcularea numărului necesar de ochiuri pentru montarea lor pe andrele. 3. veste.exerciţii de efectuare a calculelor necesare privind stabilirea numărului de ochiuri necesar lăţimii dorite. .ochiuri pe faţă. . .tricotarea. Materiale şi ustensile: .andrele (de diferite numere). Elementele de bază ale tricotării: . .activitatea practică de tricotare a variantei alese de papucei sau a fularului. 3.în comentariile realizate să utilizeze adecvat terminologia de domeniu. jeteul etc. Tehnici de tricotare: . conform regulamentului tehnologic. semielastic.în comentariile realizate să utilizeze adecvat terminologia specifică. ). . 2.executarea elementelor de bază ale tricotării: ochiuri pe faţă. . . ochiul de margine. 5. conducîndu-se de tehnicile preferate (tricotarea simplă. Tricotarea uneia din variantele propuse – papucei de casă ori mănuşi cu un deget.tricotarea liniară. . semielastic. . . Elaborarea unui proiect de tricotare a unui fular / căciuliţă / mănuşi (la preferinţă).selectarea ustensilelor necesare procesului tehnologic.preconizat 2. . . ochiuri pe dos.selectarea ustensilelor necesare procesului tehnologic.pulovere. . .să participe activ la selectarea lucrărilor. mănuşi. ciorapi etc.ochiul de margine. . ace. cercetare a varietăţii de articole vestimentare tricotate.ochi pe faţă. 3. elastic. . Evaluarea lucrărilor realizate în aspect estetic şi utilitar.tricotarea în relief. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a lucrării conform proiectului. ochiuri pe dos. Modele de tricotare: jeteu. ochiul de margine. 4. Modele de tricotare .tricotarea în două culori. tricotarea în două culori etc.încheierea ochiurilor. croşete. 2. . precum şi lungimii fularului. . tricotarea circulară.exerciţii de elaborare a unui proiect de tricotare a papuceilor de casă. Elementele de bază ale tricotării: .aprecierea aspectului estetic. jeteul. ochi pe dos. . de proiectare şi modelare a articolului prevăzut pentru tricotare. . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . 3.scăderea şi mărirea numărului de ochiuri. 22 . 5. tricotarea în relief. fulare.activităţi de evaluare şi autoevaluare a lucrărilor confecţionate conform criteriilor funcţionale şi estetice. mănuşii. ochiul de încheiere a tricotului.montarea ochiurilor pe andrele. Tehnici de tricotare: tricotarea liniară. 4. cerinţelor de calitate.activităţi practice de tricotare a obiectului necesar şi util atît sie cît şi altora.Activităţi de observare.exerciţii de prezentare a proiectului. .selectarea firelor textile conform criteriilor de calitate. Tricotarea fularului conform regulamentului tehnologic.

exerciţii privind selectarea obiectelor pentru a participa la expoziţii. . Modalităţi de tricotare: liniară. 2. forma. ).Activităţi de observare-cercetare a varietăţii de 23 . . fustiţe. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a lucrărilor conform proiectului.să utilizeze adecvat în comentarii terminologia specifică.activităţi de prezentare a proiectului de tricotare a acestuia. scăderea şi înmulţirea ochiurilor. CLASA a VII-a Conţinuturi 1. Evaluarea calităţii şi aspectului estetic al articolelor tricotate. aplicînd tehnicile de tricotare utilizate. 4.în comentariile realizate să utilizeze adecvat terminologia specifică. ochiul de margine. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei veste fără mîneci. mărimea obiectului preconizat. mănuşi. . . Modulul „Tricotarea” Subcompetenţe La finele clasei a VII-a elevul va fi competent în: 1. . mohair. ochiul pe dos.să descrie dimensiunea. 4. ţinînd cont de criteriile funcţionale şi estetice.să selecteze firele textile conform criteriilor de calitate. Modulul „Croşetarea” Subcompetenţe La finele clasei a V-a elevul va fi competent în: CLASA a V-a Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1. jeteul.activităţi de selectare a materialelor necesare realizării obiectului preferat. jucării. argumentarea alegerii făcute. ochiuri pe dos. Materiale şi ustensile: .independent. croşete (variate după numere şi materialul din care sînt produse). jeteul etc.fire textile din lînă naturală. andrele. acril.să tricoteze respectînd tehnicile şi tehnologiile selectate. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . .să elaboreze schiţa (tiparul) obiectului selectat pentru tricotare. 2. circulară. jucării (la alegere).ochiul pe faţă. . cerinţelor de calitate. 3. de determinare şi încurajare a spiritului creativ şi ingeniozităţii elevilor.veste. 3. articole decorative. .Activităţi de observare-cercetare a varietăţii şi calităţii de articole vestimentare. fustiţe. Valoarea şi aspectul estetic al articolelor tricotate: . .activităţi de analizare a lucrărilor finisate. . .activităţi de evaluare şi autoevaluare a lucrărilor confecţionate conform criteriilor funcţionale şi estetice. Tricotarea unei lucrări propuse conform regulamentului tehnologic. scăderea şi mărirea numărului de ochiuri. Croşetarea – meşteşug popular . de încheiere. . . ciorapi.să execute elementele de bază ale tricotării (ochiuri pe faţă. Elementele de bază ale tricotării: .să selecteze ustensilele necesare procesului tehnologic.activităţi practice de tricotare a lucrării selectate. .exerciţii de armonizare a culorilor. .

picioruş de feston. rozete.croşetarea urmărind schema grafică. . Materiale şi ustensile: . ace.exerciţii de elaborare a fişei tehnologice de executare a rozetei (milieului). Elaborarea unui proiect de croşetare a unor rozete sau milieu mic (la alegere). . . Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare conform proiectului. estetice şi criteriilor de calitate. . Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare conform proiectului. Evaluarea lucrărilor realizate. provenienţă. . papucei de casă croşetaţi. respectînd reguli de formare a colţului la surfilare.prezentarea proiectului. Tehnici şi elemente de bază ale croşetării: -ochiuri libere. de comparare. 2. setul de planşe tehnologice editate la compartimentul „Educaţie tehnologică” cl.prezentarea proiectului.comentarea aspectului estetic şi calităţii lucrului îndeplinit. . mostre de rozete etc. .feţe de masă tradiţionale. . utilizînd elementele de bază respective. .exerciţii de croşetare a unui model simplu de papucei.condiţii de utilizare şi păstrare a acestora. Croşetarea – meşteşug popular tradiţional: .selectarea firelor textile conform cerinţelor de calitate.fire textile variate după culoare. . . .activităţi practice de selectare a firelor textile 24 . 2.activităţi de evaluare şi autoevaluare a lucrului îndeplinit conform cerinţelor funcţionale.exerciţii de prezentare a proiectului elaborat.selectarea ustensilelor necesare conform procesului tehnologic. proprietăţile funcţionale şi estetice. de diferite culori. 4. la executarea dantelei. Materiale şi ustensile: .pînză.selectarea firelor textile conform cerinţelor de CLASA a VI-a Conţinuturi 1. Modulul „Croşetarea” Subcompetenţe La finele clasei a VI-a elevul va fi competent în: 1. utilizînd punctul de surfilare sau găurica (la alegere).activităţi practice de executare a lucrărilor selectate. de confecţionare a formei. . de unire a detaliilor papuceilor (cu acul sau cu croşeta). . 2. năfrămiţe.utilizarea terminologiei specifice. şerveţele cu marginile croşetate. foarfece. tradiţional: .autoevaluare.elaborarea schemei grafice. a dantelei din 3-4 rînduri pentru batistuţe. Confecţionarea papuceilor conform regulamentului tehnologic. . modul de producere: fire de Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . .lînă produsă în condiţii de casă.fire de bumbac. 3. culorii. de batistuţe garnisite cu dantelă şi simbolice etc. 3. . .feţe de masă tradiţionale. şerveţele. de selectare. picioruş cu 1-2 jeteuri. .evaluarea lucrărilor proprii. mileuri.set de croşete. .Activităţi de observare-cercetare a varietăţii de rozete. milieuri. utilizînd terminologia specifică. de comparare. mostre de papucei de casă. a tehnicilor de croşetare utilizate. V-IX. 4. . Ornamentica tradiţională .elaborarea schemei grafice. evidenţiind aspectul. de selectare a unor motive populare.elemente decorative.1. utilizînd elementele de bază respective (la alegerea elevului). 2. fire de producţie industrială. Elaborarea unui proiect de confecţionare a papuceilor pentru casă. . .elaborarea schemei grafice.activităţi practice de prelucrare a marginilor şerveţelului. . . de batistuţe garnisite cu dantelă croşetată. milieuri.

3 jeteuri. fire de bumbac. ştergare de ritual. varietăţi de fixare a dantelei. Croşetarea rozetei / milieului conform regulamentului tehnologic. evidenţiind proprietăţile funcţionale şi estetice ale acestora. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . corectitudinea executării picioruşelor cu mai multe jeteuri. prosoape.feţe de masă tradiţionale. pînză conform cerinţelor de calitate. . set de croşete. milieuri etc. . ). .pînză din fire naturale. Croşetarea frizei feţei de masă conform regulamentului tehnologic. Modulul „Croşetarea” Subcompetenţe La finele clasei a VIII-a elevul va fi competent în: 1. foarfece. 4. .calitate. ace.comentarea aspectului estetic şi calităţii lucrului îndeplinit. bumbac. motive populare. 4. . . prosoape. .elaborarea schemei grafice a modului de ornament pentru prosop.a VIII-a Conţinuturi 1.activităţi practice. . 3. Tehnici şi elemente de bază ale croşetării: . . Materiale şi ustensile: . estetice şi de calitate ale acestora. picioruşe cu 1. . CLASA a VII-a . 2. respectînd terminologia specifică.selectarea fibrelor textile. de interior. sintetice etc.exerciţii de prezentare a proiectului. . . condiţii de utilizare şi păstrare a acestora. 3.realizare a modalităţilor de fixare unire a dantelelor cu articolele populare.activităţi de selectare . . . pentru ştergar. Evaluarea lucrărilor realizate. 2.activităţi practice de confecţionare a lucrării preconizate.picioruş scurt. croşetarea liniilor circulare. Croşetarea – meşteşug tradiţional: . 3. . croşetare circulară. . frizei.selectarea ustensilelor necesare procesului tehnologic (croşete. condiţii de utilizare şi păstrare adecvată a acestora. . 2.activităţi în echipă şi individuale privind modalităţile de prezentare în schema grafică a motivelor populare. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare conform proiectului. . cînepă. rozete. varietăţi de finisare a rozetei (milieului). 3 jeteuri. foarfece.activităţi practice privind amplasarea corectă a motivelor ornamentale în dantelă pentru ştergar. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui model simplu de dantelă pentru ştergar sau dantele înguste pentru articole de port popular.elemente decorative. fire textile etc. necesare. şerveţele. a altor elemente de bază şi a elementelor К.utilizarea terminologiei specifice. de selectare a unor elemente.exerciţii de comentare a lucrărilor realizate utilizînd terminologia specifică. pătrate etc. discuţii privitor la modalităţile de grupare a picioruşelor cu 1 jeteu.activităţi de evaluare şi autoevaluare a lucrărilor confecţionate conform cerinţelor fundamentale. . picioruş de feston. 2. Ornamentica tradiţională .picioruşe cu 1.executarea elementelor de bază ale croşetării: lănţişor de ochiuri libere. 2. 3 jeteuri.selectarea ustensilelor necesare procesului tehnologic. picioruş de feston etc. respectînd tehnicile de executare a picioruşelor cu 1. feţe de masă. . . ace.Activităţi de observare-cercetare a varietăţii de obiecte de artă populară croşetate sau garnisite cu dantelă. articole de port popular etc. pînză. încheieturii croşetate pentru faţa de masă.executarea urmărind schema. set de croşete.2 jeteuri. de comparare. de estimare a cantităţii suficiente pentru realizarea lucrărilor.prezentarea proiectului. 3. 25 . Ж. milieuri. picioruşe cu 1. Tehnici şi elemente de bază ale croşetării: .

tivirea marginilor cu ajutorul croşetei (punctul feston).activităţi practice de realizare a lucrărilor practice.Discuţii dirijate privind istoricul şi importanţa acestui meşteşug.croirea batistei (feţei de masă. Elaborarea unui proiect de confecţionare a năfrămiţei miresei. .utilizarea în exprimare a terminologiei specifice. 2.celebrarea evenimentelor principale din viaţa omului: naşterea. . feţei de masă tradiţionale pentru masa dulce a miresei.croşetarea urmărind schema grafică.discuţii dirijate privind stabilirea trebuinţelor umane. .elaborarea schemei grafice.exerciţii de elaborare a fişei tehnologice de 26 . Evaluarea lucrării realizate conform proprietăţilor funcţionale şi estetice. şerveţele garnisite cu dantelă etc.croşete. Elementele de bază ale croşetării: . 3. .comentarea aspectului estetic şi calităţii lucrului îndeplinit. modalităţile de plasare a acestora în dantela pentru ştergar (pentru friză şi marginile dantelate ale feţei de masă). . Ornamentica tradiţională: . şcolii etc. bumbac etc. foarfece etc. dublă sau zigzag).elementele К. . evidenţiind aspectul estetic. feţe de masă. . CLASA a IX-a Conţinuturi 1.activităţi de organizare şi participare cu propriile lucrări la expoziţiile clasei. cu croşeta). Realizarea dantelei conform regulamentului tehnologic. Ж.utilizarea în comunicare a terminologiei specifice. . apretare. mostrele prezentate la ore. 3. . urmărind schema grafică respectivă. . piote. utilizate la croşetarea dantelei „pomul vieţii”. pînzei conform cerinţelor de calitate. . .prezentarea proiectului. păstrare şi valorificare a operelor create. . acului – punctul găurică simplă. . 3 jeteuri.modalităţi de unire a detaliilor (cu acul.activităţi practice de selectare a modalităţilor de spălare.grupuri de picioruşe scurte.activităţi practice de evaluare a lucrărilor finisate în funcţie de proprietăţile funcţionale şi estetice. a unui set de şerveţele (la alegere). miez de nucă. 2. şerveţelelor) pe fir. căsătoria. .grupuri de picioruşe cu 1. Ж. ). . moartea. . . .fire textile pentru croşetare nr.selectarea ustensilelor necesare procesului tehnologic stabilit (croşete. sculuri. . protejarea şi înfrumuseţarea corpului uman. . Croşetarea – meşteşug popular tradiţional. aţe. Modulul „Croşetarea” Subcompetenţe La finele clasei a IX-a elevul va fi competent în: 1. 30 depănate în bobine. 4. utilizarea terminologiei specifice..). . .selectarea firelor textile.evaluarea aspectului estetic şi calităţii lucrului îndeplinit. executate de elevi.executarea lucrărillor urmărind fişa tehnologică. năfrămiţe. Evaluarea lucrărilor realizate conform proprietăţilor funcţionale şi estetice. 4. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare conform proiectului: .pînză din fire naturale (in. motivul ornamental etc. . necesare. calitatea. . alte suporturi didactice: schemele grafice ce reprezintă motivele ornamentale selectate. .exerciţii de evaluare a lucrărilor executate. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . 4.activităţi practice de cercetare-observare a obiectelor principale utilizate cu aceste ocazii. de realizare a schemelor grafice. . foarfece.elementele К.asamblarea detaliilor.activităţi practice de elaborare-prezentare a proiectelor privind confecţionarea dantelelor. criteriilor de calitate. a propriului cămin. Articole tradiţionale şi moderne garnisite cu dantelă croşetată: prosoape de ritual. 2. .activităţi practice de selectare a motivelor ornamentale populare simple. . motive geometrice. legătura cu alte genuri de artă. 4. călcare. ace. de criteriile calităţii.motive populare simbolice. 20.relaţiile interdisciplinare. Materiale şi ustensile: .

proprietăţile părţilor componente) şi elementele lui decorative. . 2. Hogineşti. . simboluri ale creştinismului: crucea. gavanoase etc. Centre de ceramică tradiţională: Iurceni. ţuruiece).5. . argumentarea necesităţii valorificării meşteşugului şi artei ceramice pentru integrarea culturală. frămîntarea etc. Modulul „Arta ceramicii” (Olăritul tradiţional) Subcompetenţe La finele clasei a VII. .argilă din carieră. mănuşă. Ungheni etc. . Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare: pregătirea materialelor şi a ustensilelor (lutul. . contribuţia vasului de ceramică la calitatea şi gustul mîncărurilor preparate în ele.executarea elementelor decorative aplicate pe vas la roată. .Discuţii dirijate privind istoricul dezvoltării meşteşugului şi artei ceramice şi importanţa ceramicii în dezvoltarea civilizaţiei şi culturii naţionale.figurine etc.plastică mică (jucării. meşteri ceramişti. coroana de cununie. înmuierea. .sîrmuliţă pentru tăiat vasul de pe roată. buză. la preferinţă.vase mari folosite la păstrarea şi prepararea produselor alimentare (oale mari. Tehnici de modelare şi de executare a decorului: Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .selectarea mostrelor de lucrări realizate de elevi.discuţii dirijate privind funcţiile utilitare ale vaselor de ceramică. artistul plastic M. . (ulcioare. Grati. . Materiale şi ustensile: . coroniţa miresei etc.autoevaluarea lucrărilor proprii. .respectarea normelor de securitate a muncii. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect de ceramică (un vas utilitar.vase pentru apă şi vin etc. executare a lucrărilor practice. . vaze).obiecte decorative (farfurii. picior) după formă şi denumirea părţilor componente. granulitate.colectarea unor obiecte de ceramică veche.modelarea şi fixarea mănuşii de vas. . . gît. albă sau roşie. . . lutul din sectorul de preparare în condiţii casnice.a VII-a Conţinuturi 1. Ţigăneşti. ). sfeşnice. 3. pregătirea obiectului pentru uscare şi ardere.activităţi de analizare a vaselor de ceramică tradiţionale şi asemănarea lor antropologică (gură. 3.activităţi de organizare şi participare la diverse expoziţii şcolare. CLASELE a VI-a .exerciţii de modelare la roata olarului (respectarea proporţiilor părţilor componente). . vas cu apă. . 27 . Modelarea unui obiect din lut utilizînd roata olarului sau tehnica „turnat în formă”.excursii la expoziţii şi bîlcuri de ceramică.respectarea proporţiilor părţilor componente conform schiţei din proiect. Cenşeuţi. . dimensiunea.exerciţii de reprezentare grafică a formei şi proporţiilor părţilor componente ale unor obiecte de ceramică tradiţională. căni).roata olarului. 4. burtă. un obiect decorativ sau o jucărie). ) şi prepararea pastei în condiţii de casă. . argilă colorată.scîndurică pentru netezit (facheş). toartă. Obiecte de ceramică tradiţională: .a elevul va fi competent în: 1.prezentarea schiţei grafice a unui obiect de ceramică (forma. culoare etc. Ornamentica tradiţională şi motive ornamentale tradiţionale: trandafirul. plasticitate. socială. roata sau forma pentru turnat). 2. .exerciţii de preparare a lutului pentru modelarea unui obiect (alegerea.exerciţii de alegere a argilei după proprietăţi (calitate. . ). inele îngemănate. . .

exerciţii de stabilire a calităţii argilei şi proprietăţile acestora (aspectul. prezentarea. sfeşnice. decorare. proporţiile părţilor componente ale obiectului. proporţiilor părţilor componente ale obiectelor preconizate. Ungheni etc. .angobarea şi executarea decorului pe vasul Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .modelarea la roata olarului sau turnat în formă. 4. tăiere de pe 28 . modelare. figurine. Grati. . . .exerciţii la modelarea mănuşii şi fixarea ei de corpul vasului. Ornamentica şi cromatica tradiţională: . dimensiunea. compoziţii decorative. . .vas cu apă. meşteri populari. vaze.descrierea etapelor tehnologice de confecţionare.elemente decorative. la preferinţa elevului: .reprezentarea schiţei grafice a lucrării preconizate (forma. 2. barbotinei şi coloranţilor naturali pentru modelarea obiectelor de ceramică. .exerciţii de elaborare a proiectelor de confecţionare.plastică mică (jucării de lut. Materiale şi ustensile: .vase mari folosite pentru produse alimentare. Centre de ceramică tradiţională: Hogineşti. modelarea mănuşii şi fixarea de vas. elemente de asemănare în comparaţie cu modelele din diverse centre. . Modulul „Arta ceramicii” (Olăritul tradiţional) Subcompetenţe La finele clasei a VIII-a elevul va fi competent în: 1. Cenşeuţi. culoarea. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a lucrării preconizate: .vase de ceramică pentru apă. Tehnici de modelare şi de executare a decorului: . . . .respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii.Discuţii dirijate privind evoluţia olăritului în Moldova. . Obiecte de ceramică tradiţională: .modelarea la roata olarului. motive populare. decorarea pe vasul umed. 2. . plasticitatea.utilizarea corectă a terminologiei specifice. culoarea etc.argilă albă sau roşie folosită pentru angobare.şorţuleţe. artistul plastic M.lutul din sectorul de preparare în condiţii casnice.4. formă. decorul.activităţi de finisare: netezire. Ţigăneşti. . . .obiecte decorative: farfurii. ţuruiece etc. respectînd forma. . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui vas utilitar (de păstrat apă sau vin) sau a unui obiect decorativ.activităţi practice în grup de pregătire a mijloacelor şi ustensilelor necesare. .argilă din carieră.turnat în formă. . .comentarea etapelor tehnologice de confecţionare utilizate.obţinerea diferitelor nuanţe de culori din coloranţi naturali. ). Modelarea la roata olarului a lucrării preconizate.exerciţii de modelare a vaselor la roata olarului. proporţiile părţilor componente). .discuţii dirijate privind evaluarea lucrărilor elevilor. .exerciţii de reprezentare grafică: a formei. . . .angobarea. . . apoi modelarea obiectelor). 5. .exerciţii de stabilire a autenticităţii obiectelor de ceramică după aspect. .discuţii dirijate privind caracteristicile esenţiale (forma. dimensiunii. CLASA a VIII-a Conţinuturi 1. ). *. .scîndurică pentru netezit (facheş). 3. funcţional. Evaluarea lucrărilor confecţionate de colegi în aspect estetic. calitativ.exerciţii de stabilire a volumului vasului în raport cu dimensiunile părţilor componente. . . .lucrări practice de executare a decorului pe obiectul modelat. figurine etc. căni etc. vin etc. ) ale obiectelor de ceramică din diverse zone etnografice.exersări de modelare a obiectelor cu ajutorul tehnicii „turnat în formă” (confecţionarea formei.prepararea pastei. granulitatea etc. 3.

aplicarea decorului pe suprafaţa obiectelor.activităţi practice în grup de pregătire a mijloacelor şi ustensilelor necesare. . proporţiilor părţilor componente ale obiectelor preconizate (la alegerea elevilor).activităţi de finisare: netezire. calitative. . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui vas utilitar şi decorativ (strachină.scîndurică pentru netezit (facheş).exerciţii de stabilire a calităţii argilelor şi proprietăţile acestora (aspectul. . respectînd forma. plasticitatea.discuţii dirijate privind evaluarea lucrărilor elevilor conform cerinţelor estetice.lutul din sectorul de preparare în condiţii casnice. sfeşnice. decorul.reprezentarea schiţei grafice a lucrărilor preconizate (forma.argilă albă sau roşie folosită pentru engobare.exerciţii de reprezentare grafică: a formei. formă.prepararea pastei. ţuruiece etc. . Modelarea la roata olarului a lucrărilor preconizate. ). umed la roata olarului. . 4.discuţii dirijate privind caracteristicile esenţiale (forma. dimensiunii. Ornamentica şi cromatica tradiţională: . 5. Ţigăneşti. dimensiunea.exerciţii de modelare a vaselor la roata olarului sau exerciţii la modelarea figurineloor. proporţiile părţilor componente ale obiectelor.executarea etapelor de finisare şi de decorare a obiectului modelat.obţinerea diferitelor nuanţe de culori din coloranţi naturali. . punerea la uscat. .modelarea liberă. Materiale şi ustensile: . .vas cu apă. .respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. Grati.vase de ceramică pentru apă.obiecte decorative: farfurii. .modelarea la roata olarului sau turnat în formă. .Discuţii dirijate privind evoluţia olăritului în Moldova. Evaluarea obiectelor confecţionate de către CLASA a IX-a Conţinuturi 1. . 29 . . punerea la uscat. barbotinei şi coloranţii naturali pentru modelarea obiectelor de ceramică. estetic.descrierea etapelor tehnologice de confecţionare.activităţi practice în grup de îngrijire şi curăţare a ustensilelor. tăiere de pe roată. suvenirelor. . meşteri populari: artistul plastic M. culoarea. ) ale obiectelor de ceramică din diverse zone etnografice. . .executarea etapelor de modelare. decorare. . vaze.exerciţii de elaborare şi evaluare a proiectelor de confecţionare.elemente decorative şi motivele populare utilizate în arta cermicii. . figurine. 2.activităţi practice în grup de îngrijire şi curăţare a instrumentelor. utilitar. . Modulul „Arta ceramicii” (Olăritul tradiţional) Subcompetenţe La finele clasei a IX. ). căni etc. . . locului de lucru şi a încăperii. Ungheni etc. utilitare.exerciţii de stabilire a autenticităţii obiectelor de ceramică după aspect. Evaluarea obiectelor confecţionate de către elevi în aspect tehnologic. . roată. . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare a lucrărilor preconizate. utilizînd terminologia specifică. 3. figurine etc. Tehnici de modelare şi de executare a decorului: . . 4. prezentarea. . . 4. elemente de asemănare în comparaţie cu modelele din diverse centre.şorţuleţe. la preferinţa elevului.argilă din carieră.. culoarea etc.a elevul va fi competent în: 1. . . granulitatea etc. descrierea etapelor tehnologice de confecţionare.plastică mică (jucării de lut. vin etc. 3. Obiecte de ceramică tradiţională: .vase mari folosite pentru produse alimentare. proporţiile părţilor componente). . Centre de ceramică tradiţională: Hogineşti. . farfurie) sau a unor suvenire. Cenşeuţi. . finisare şi de decorare a obiectului modelat. 2. locului de lucru şi a încăperii.

Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei fuste drepte pentru o fetiţă de 11-12 ani. . . confecţionare. cercetarea aspectului estetic.construirea tiparului.croirea articolului. Maşina de cusut: . ). ajustarea articolului. Puncte de cusut şi cusături: . . . .activităţi individuale şi în grup privind identificarea formelor de fuste (drepte. calităţii materialelor şi ustensilelor. 3.exerciţii privind descrierea etapelor de confecţionare şi utilizarea corectă a terminologiei din domeniu. calitative.exerciţii şi experimentări de stabilire a proprietăţilor.respectarea regulilor de igienă şi de protecţie a CLASA a VII-a Conţinuturi 1.luarea măsurilor.Discuţii dirijate privind varietatea articolelor vestimentare şi funcţiile utilitare ale acestora.engobarea şi executarea decorului pe vasul descrierea etapelor tehnologice de umed la roata olarului. Confecţionarea articolului. .punct de însăilare. .cusătura răsfrîntă deschisă.exerciţii de clasificare a (fustelor) articolelor vestimentare conform proprietăţilor şi funcţiilor lor practice. decorative.aplicarea procedeelor elimentare de luare a măsurilor şi de efectuare a calculelor conform articolului proiectat. . . asamblarea detaliilor. 3. şorţ). aţei.exerciţii practice de utilizare a maşinii de cusut. estetic. .punct de copiere. .exerciţii de modificare / modelare a tiparului. finisarea. 2.proprietăţile ţesăturilor. conturarea şi decuparea / croirea articolului. 5. utilizînd terminologia specifică. . . în clini.modalităţi de utilizare a maşinii de cusut.cusătura de montare.îngrijirea şi păstrarea îmbrăcămintei. materialului utilizat pentru stabilirea cerinţelor şi proprietăţilor pe care trebuie să le întrunească articolul. . cordon etc. . 30 . . ). asamblarea pieselor croite. 5.pregătirea pentru lucru.modelarea articolului. utilitar. conice şi cloş etc. . mijloacelor de garnisire pentru confecţionarea modelului de fustă proiectat. Selectarea ţesăturii. materialelor şi ustensilelor. 4.elemente decorative şi motivele populare utilizate în arta ceramicii. 2. . rezistenţă şi fonobilitate etc. . Articole vestimentare: . executarea decorului.pregătirea pentru asamblarea Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor selectate conform normelor de igienă şi securitate a muncii. părţilor componente. .exerciţii individuale şi în grup de aşezare a detaliilor tiparului pe ţesătură. modelarea. furniturii necesare.cusătura cu tăietură.discuţii dirijate privind evaluarea lucrărilor elevilor conform cerinţelor estetice. . .activităţi practice de executare a cusăturilor manuale şi la maşină. Modulul „Design vestimentar” Subcompetenţe La finele clasei a VII-a elevul va fi competent în: 1. Cofecţionarea obiectului proiectat.proprietăţile şi funcţiile articolelor vestimentare. . Materiale. respectînd etapele tehnologice: construirea tiparului.evaluarea tipului de ţesătură după aspect.elevi în aspect tehnologic. .exerciţii de prelucrare a detaliilor de executare a cusăturilor.analizarea diverselor forme de fuste în vederea selectării unui model de fustă dreaptă.activităţi individuale şi în grup de luare a măsurilor necesare pentru construirea tiparului de fustă. provenienţă. . . furnituri şi ustensile: . stiluri de îmbrăcăminte. Ornamentica şi cromatica tradiţională: . . textură.punct de tivire (ascuns). stabilirea caracteristicilor categoriilor de îmbrăcăminte (umăr. .elaborarea şi prezentarea schiţei grafice a modelului selectat. . Etape tehnologice: . .

asamblarea. . sezon. foarfece. cămaşă de noapte). materiale de decor etc. ). . proprietăţile materialelor şi ustensilelor.cusături manuale (însăilare. furnituri şi ustensile: . modă şi individualitatea figurii. .muncii în timpul activităţilor practice. . * . efectuarea autocontrolului şi a tratamentului termic. Etapele tehnologice: . estetic. . . utilizînd terminologia specifică. 4. ). 2.activităţi de evaluare a calităţii articolului confecţionat.exerciţii de prelucrare a detaliilor (guler. detaliilor după probă. 4. tighel bordural.descrierea etapelor tehnologice de realizare a .moda şi individualitatea. panglică centimetrică. Evaluarea lucrării realizate în aspect tehnologic.analiza articolelor vestimentare conform cerinţelor utilitare şi practice. . moda şi stilul. detaliilor de garnisire. . . . . . Selectarea materialelor şi furniturilor în conformitate cu articolul proiectat: .identificarea măsurilor necesare construirii articolului proiectat.exerciţii de executare a cusăturilor manuale şi mecanice. Articole vestimentare: .modelarea detaliilor tiparului. ).activităţi individuale şi în grup de pregătire şi utilizare a maşinii de cusut.activităţi individuale şi în grup de evaluare a tipului ţesăturii.croirea.stabilirea cerinţelor şi proprietăţilor care trebuie să le întrunească articolul (formă. articolului utilizînd terminologia specifică.luarea măsurilor. provenienţă. . nasturi. aţă.exerciţii de luare şi aplicare în practică a măsurilor. ace. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . gen de artă etc.exerciţii de stabilire a proprietăţilor. Puncte de cusut şi cusături: .pregătirea pentru lucru. mîneci. textură. individualitatea figurii. ondulare a firelor etc. . 3. . construirea tiparelor.stiluri de îmbrăcăminte. modelarea lor. copiere. . 5. (aspect. Confecţionarea articolului proiectat. . Materiale. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unei bluze / cămăşi de noapte. armonizarea funcţiilor utilitare şi estetice. hîrtie milimetrică. 2. asamblarea detaliilor. ). Confecţionarea articolului. .comentarea aspectului articolului: calitatea. .construcţia maşinii de cusut. calităţii materialelor şi ustensilelor. . tivire etc.construirea tiparului. 3. gradul de şifonabilitate.ţesături naturale şi chimice. croite din întreg. 31 . vîrstă. pentru o fetiţă de 12-14 ani: . . funcţiile acestora (curentele modei. ). ). Modulul „Design vestimentar” Subcompetenţe La finele clasei a VIII-a elevul va fi competent în: 1. ţesătură etc. funcţional: descrierea etapelor tehnologice de confecţionare a unui articol (bluză. CLASA a VIII-a Conţinuturi 1.activităţi individuale şi în grup de executare a cusăturii la maşină. conform caracteristicilor de bază. epocă.analizarea articolelor vestimentare în dependenţă de stil.Discuţii dirijate privind tipologia vestimentaţiei.coaserea furniturii. . . tetură.cusutul furniturilor. tiv etc. . . culoare.exerciţii de croire a detaliilor şi pregătirea lor pentru probă.păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor.discuţii dirijate privind depistarea defectelor după ajustare şi determinarea metodelor de remodelare a lor. . realizarea probei.exerciţii de aplicare a furniturii. . ţinînd cont de normele sanitarigienice şi de securitate a muncii.ajustarea. Maşina de cusut: .finisarea articolului proiectat.exerciţii de selectare a materialelor şi ustensilelor (ţesătură.cusături mecanice: de montare.asamblarea definitivă a detaliilor. rezistenţă. ţinînd cont de consecutivitatea etapelor tehnologice.

.exerciţii de determinare a cerinţelor mijloacelor de expresie care trebuie să alcătuiască costumul.exerciţii de aplicare a furniturii şi a detaliilor de decor.activităţi individuale şi în grup de determinare a proprietăţilor textilelor. conform funcţiilor utilitare şi estetice. de lucru şi sportive).exerciţii aplicative de pregătire şi utilizare a maşinii de cusut. . dimensiuni.asamblarea detaliilor pentru probă. oblic.clasificarea fibrelor textile.puncte de cusături: drept.varietatea moda şi individualitatea. .analizarea articolelor vestimentare în funcţie de utilitate.evaluarea calităţii.pregătirea articolului pentru expoziţie.cusătură de unire. Tipuri de maşini de cusut: . Organizarea mijloacelor şi selectarea materialelor conform proiectului elaborat: . 4. Elaborarea proiectului de confecţionare a unui sarafan / unei rochii pentru o fetiţă de vîrstă 14-15 ani: . . . 3. . Evaluarea articolelor confecţionate după aspect estetic. pentru solemnităţi. 2. Construirea şi modelarea articolelor: .asamblarea definitivă. de aspectul estetic. aplicarea decorului. . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . de casă.modelarea tiparelor. . furnituri. .descrierea etapelor procesului tehnologic de realizare a obiectului. cantităţii şi proprietăţilor materialelor şi ustensilelor necesare articolului proiectat. . calitate şi utilitate: . . acelor.finisarea articolului proiectat. demonstrări de modă etc. 2. . Articole vestimentare: .activităţi de evaluare a procesului de confecţionare a articolului (bluzei) conform etapelor tehnologice.cusătură cu tăietură închisă.stabilirea cerinţelor şi proprietăţilor pe care trebuie să le întrunească o rochie. . utilizînd terminologia specifică. . . ustensile: .luarea măsurilor. . 5.Discuţii dirijate privind varietatea articolelor vestimentare (cotidiene. *. . Tehnologia cusăturilor manuale: . Materiale. de prelucrare a marginilor.exerciţii de clasificare a fibrelor şi de evaluare a tipului de stofă. coaserea furniturii.cusătură aplicată.croirea. . furniturii. Confecţionarea articolelor conform etapelor tehnologice. ţinînd cont de aspectul estetic şi corectitudinea executării cusăturilor.exerciţii de selectare a mijloacelor şi materialelor (ţesuturilor. ţinînd cont de formă.executarea etapelor tehnologice conform tehnologiilor şi etapelor stabilite. 32 .exerciţii de montare a detaliilor. cruciform. CLASA a IX-a Conţinuturi 1.exerciţii de realizare a autocontrolului şi tratamentului umedo-termic. respectînd etapele tehnologice: . calitate.ajustarea.exerciţii individuale şi în grup de executare a punctelor de cusut şi cusăturilor la maşină.finisarea articolului. 4.exerciţii de autoevaluare şi evaluare a calităţii. 3.evaluarea articolelor confecţionate. .cercetarea aspectului estetic. . ).proprietăţile tehnologice ale materialelor şi ustensilelor. calitativ şi utilitar. de materialele utilizate în scopul confecţionării unui articol funcţional şi utilitar. . . culoare.activităţi practice de croire a detaliilor articolului. asamblarea şi ajustarea lui. Tehnologia cusăturilor la maşină: .activităţi individuale şi în grup de luare a măsurilor şi elaborare a tiparelor. . .la decizia profesorului Modulul „Design vestimentar” Subcompetenţe La finele clasei a IX-a elevul va fi competent în: 1.respectarea normelor de igienă şi securitate a muncii ce-şi găsesc aplicare în realizarea procesului tehnologic. ..pregătirea şi utilizarea maşinii de cusut. model. ustensiilor de croitorie etc. ţinînd cont . în urma acului de festonare.

Discuţii dirijate privind pregătirea şi sărbătorirea sărăbătorilor de primăvară: Florii. Conţinuturi 1. florilor) sau încondeierea cu ceară. vase. . spirala. ). etc. vopsirea ouălor. curată).obiecte simbolice de ritual sau de dăruit (cozonac. .aplicaţii practice de spălare.pregătirea diverselor materiale (plante din natură. . . Gheorghe etc. ceară etc. meşterilor populari. . Paşti. pască.executarea decorului (prin aplicarea frunzelor. trasarea centrelor. . vopsea. înlăturarea resturilor de ceară sau decor. . calităţii. după aspect. Tehnologia încondeierii. .comentarea etapelor tehnologice de decorare / încondeiere şi vopsire.analiza şi discutarea formelor de ornamente obţinute.coji de ceapă uscate etc.selectarea lucrărilor pentru expoziţie. Motive populare. 33 .reprezentarea motivelor populare pentru încondeiat ouă.exerciţii de descifrare a semnelor şi simbolicii etnoculturale (crucea. ).vas mic pentru topit ceară. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .descrierea tehnică de încondeiere şi vopsire a ouălor. . Paşte şi cele de după Paşti. etc. evaluarea calităţii lucrului îndeplinit. triunghiul).. 4. punctul. vase etc. . 2. sf. . 3. împărţirea pe segmente. . pască) şi simbolica oului vopsit sau încondeiat. uscare. Selectarea şi pregătirea materialelor şi a ustensilelor necesare.vase pentru vopsele. . Materiale şi ustensile: . care vor fi utilizate la executarea decorului ouălor.vopsirea ouălor după ce au fost pregătite şi finisarea. ungerea.prezentarea şi comentarea aspectului estetic. pătratul.discuţii dirijate despre sărbătoarea „Învierea Domnului” în diferite localităţi din ţară / lume. evaluarea calităţii şi proprietăţilor lor.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. Decorarea.obiceiuri şi datini de Florii. modele decorative. .vizitarea muzeelor etnografice. 5. încondeiate). săptămîna luminată. vopsea din comerţ etc. . a decorului pe ouă. vopsite după calitate. expoziţiilor. autoevaluarea. (curăţarea ingredientelor. rombul. aplicarea carei.activităţi practice de comunicare a procedeelor şi a tehnicilor utilizate. decorării şi vopsirii ouălor. . analiza şi prezentarea lor. . . concursuri.vopsele naturale.explicarea simbolicii pîinii de ritual (cozonac. Executarea etapelor tehnologice de ornare / încondeiere şi vopsire a ouălor de Paşti şi la alte sărbători legate de Paşti. ). Sărbători calendaristice de primăvară.finisarea. . 2. Elaborarea unui proiect de ornare sau încondeiere a ouălor pentru sărbătorile de Paşti. 4.selectarea şi pregătirea (ouă. . . haşura. încondeiate. .exerciţii practice de selectare şi pregătire a materialelor şi ustensilelor.pregătirea ouălor (selectarea celor cu coajă albă. Evaluarea ouălor decorate. . ustensile. Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a V-a Subcompetenţe La finele clasei a V-a elevul va fi competent în: 1. ouă vopsite. . .vopsirea. .discuţii dirijate despre simbolica pîinii de ritual (pască). linia. netedă. . .încondeierea (aplicarea). 3. .colectarea unor modele pe teren. ceară. . . coji de ceapă.

selectarea tehnologiilor adecvate. Modelarea formei.discifrarea mesajului jocurilor de iarnă.asamblarea detaliilor costumului prin: . ustensilelor. . . 3. etc. apă.etc.Discuţii dirijate despre organizarea şi desfăşurarea sărbătorilor de iarnă în satul natal. 2. . Finisarea articolului. 2.armonizarea materialelor şi ustensilelor după forma. vopsea etc. fire meşterilor populari din localitate. buze).Modulul „Sărbători calendaristice” CLASA a VI-a Subcompetenţe La finele clasei a VI-a elevul va fi competent în: 1. *. formă şablon etc. .exerciţii de caracterizare a personajelor (capra. Confecţionarea obiectului proiectat. cocoşul. .familiarizarea cu unele măşti. textile. ţinînd cont de forma autentică. culoare. ) şi ustensilelor . iarnă. calitativ şi etnografic. 4. Tăierea fîşiilor. personajului. .aplicarea straturilor de hîrtie. ustensilelor (ace. Jocurile de iarnă (capra.activităţi practice de refolosire şi reutilizare a . . plastelină. Şlefuirea suprafeţei. clei.determinarea calităţii şi proprietăţilor materialelor şi capră / cocoş / vulpe / căluţ. personaje etc ale de modelaj.proprietăţile materialelor şi ustesilelor. oraş. aspectul tradiţional etc. . . aspectul lucrării proiectate. 3. . Materiale şi ustensile: .activităţi practice de selectare a mijloacelor. ) în caracterul obiectului proiectat.comentarea semanticii măştilor perosnajelor mitice utilizate în cadrul obiceiurilor de Crăciun. ploiţă. cocoşul. Grati. . costumului conform regulamentului tehnologic. .exerciţii de realizare a decorului în caracterul materiale). piele. utilizarea diverselor tehnici de lucru: aplicaţia.selectarea lucrărilor pentru expoziţii. vulpea. colajul. Selectarea materialelor. . ).exerciţii practice de modelare a formei costumului şi măştii proiectate. oraş. atelierelor meşterilor populari. pe teren. . Evaluarea măştii şi costumului confecţionat în aspect tehnologic. . expresia feţii. Sainciuc. ustensilelor necesare. etc. textile. Elaborarea unui proect de confecţionare a unui costum / măşti ce va putea fi utilizat la desfăşurarea sărbătorilor de iarnă. . *. .respectarea etapelor tehnologice de confecţionare a măştilor. suprafaţa măştiii (ochi. ursul. scîndură .evaluarea calităţii obiectului confecţionat după calitate. piele de vită. nas.la decizia profesorului Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1. . materialelor.pregătirea materialelor şi ustensilelor materialelor (fire textile.descrierea tehnologiei confecţionării măştilor (capra. Moldova: G. colorată. papier-mîche etc. Artişti şi meşteri populari din R.activităţi practice de culegere a textelor populare. modelajul. cuţit de modelaj. Valori şi tradiţii ale sărbătorilor de . etc) şi a materialelor utilizate la confecţionarea măştilor . calul. concursuri. Aplicarea straturilor (diverselor . Tehnologia confecţionării costumului: .analiza informaţiilor şi materialului ilustrativ cules pe calul) teren privind jocurile de iarnă. hîrtie scenariilor pentru desfăşurarea jocurilor de iarnă.vizitarea expoziţiilor. An Nou. bucăţi de textile. M.comentarea simbolicii etnoculturale din costumul confecţionat. . ţară. . vopsea. Vopsirea şi aplicarea decorului pe aspect estetic şi utilitate.reprezentarea schiţei măştii proiectate.bucăţi de textile. ziare. Modulul „Sărbători calendaristice” 34 . foarfece.explicarea simbolicii obiceiurilor desfăşurate la sărbătorile de iarnă. hîrtie pentru utilizare. 4.prezentarea informaţiilor şi costumelor cu măşti culese Corectarea formei. cocoşul. vulpea etc.

. ). capra. . Materiale şi ustensile: .exerciţii de selectare şi executare a decorului. materialelor şi ustensilelor. respectînd proprietăţile părţilor componente. sărbătorilor de iarnă. . materialelor şi ustensilelor (piele de oaie. popoarelor lumii: . 4. bucăţi de piele. CLASA a VII-a – a VIII-a 35 Modulul „Arta covorului moldovenesc” (Ţesutul tradiţional) . . talancă. .Subcompetenţe La finele clasei a VIII-a elevul va fi competent în: 1. . urătura etc.exerciţii de asamblare după un model autentic. . Selectarea şi organizarea materialelor şi ustensilelor necesare conform proectului (material lemnos. talancii etc. executarea tehnicilor de lucru conform regulamentului tehnologic. ustensilelor. ). .stabilirea condiţiilor necesare de păstrare a obiectului confecţionat.analiza şi discutarea formelor. protecţie a muncii.exerciţii de selectare a urăturilor. .obiceiuri şi tradiţii naţionale. biciul.a VIII-a Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1. întinderea. Confecţionarea obiectului proectat ţinînd cont de consecutivitatea şi ordinea operaţiilor tehnologice. clopoţei. biciul. . Obiecte şi accesorii tradiţionale materialelor şi ustensilelor.Discuţii dirijate privind unele obiceiuri şi datini legate de Crăciun şi Anul nou. şlefuirea etc.exerciţii de executare a schiţei .exerciţii de determinare a calităţii şi proprietăţilor 3. . Obiceiuri şi tradiţii ale .croirea părţilor componente. Elaborarea unui proect de confecţionare a unor obiecte de ritual: buhaiul / biciul care va fi utilizat la îmblatul cu pluguşorul.finisarea obiectului de ritual. biciului.executarea decorului. . Tehnologia confecţionării .analiza obiceiurilor şi tradiţiilor naţionale din cadrul .evaluarea obiectelor confecţionate. (dimensiunea biciului1. vopsea etc. 4. bicului.executarea tehnicilor de exprimare prin intermediul limbajului artistic dictat de un obiect.respectarea normelor de igienă şi de protecţie a muncii în timpul activităţilor(tăierea.comentarea semanticii şi importanţa utilizării obiectelor de ritual în desfăşurarea obiceiurilor de iarnă.exerciţii de determinare a calităţii obiectului confecţionat. .exerciţii de tăiere conform dimensiunilor stabilite . . formelor.determinarea dimensiunilor părţilor componente. . . comentînd semantica şi mesajul lor. doage din .prezentarea obiectelor în cadrul manifestărilor. CLASELE a VII-a .reprezentarea schiţei grafice a detaliilor obiectului (buhaiul.Buhaiul. . păr din coadă de cal etc. fire textile.usacrea. . . 3.descrierea obiceiurilor de iarnă. buhaiului. buhaiului.sărbătoarea Anul Nou.asamblarea lor.proprietăţile materialelor şi lemn.stabilizarea condiţiilor de pregătire a fîşiilor de piele.5 m). părţilor din material lemnos. buhaiului. vită. Evaluarea obiectelor confecţionate în conformitate cu autenticitatea personajului şi reuşita redării aspectului scontat. părţilor componente ale etc. . jocurilor de iarnă 2. . . fir de mătase. clei. 2. texturilor .descrierea obiectelor utilizate la desfăşurarea obiceiului umblatul cu pluguşorul. . . ).activităţi de selectare şi evaluare a mijloacelor.selectarea modelului.selectarea şi utilizarea corectă a (malanca. cocoşul.etc) proiectat. pentru buhai. .pregătirea pentru asamblare. clopoţelului. . hîrtie. ). .exerciţii de şlefuire a materialului lemnos şi fixarea evaluarea obiectului membranei de piele şi şuviţei de păr de cal pe putina confecţionat.discuţii dirijate privind istoricul sărbătorilor de iarnă.normele sanitaro-igienice şi de . autoevaluare.

reprezentarea modelelor (elemente decorative. . .stabilirea dimensiunilor şi a modelului. Tehnici de confecţionare: . aţă groasă de bumbac pentru urzeală. ). coarnele berbecului.exerciţii de descifrare a simbolicii unor motive populare şi a culorilor aplicate în compoziţiile ornamentale. .ţesutul în stative realizat prin nividire şi ţesut. 5. brîie etc.ramă de lemn / război etc. . 2. furculiţă de lemn etc. . motive populare. . funcţiile utilitare etc. Materiale şi ustensile: . . . stabilirea mărimii pătrăţelului de bază pentru realizarea decorului.descrierea proprietăţilor materialelor şi a ustensilelor utilizate într-un anumit proces tehnologic (ales sau ţesut).respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. .discuţii dirijate de evaluarea lucrărilor elevilor. . . . .discuţii dirijate privind proprietăţile materialelor şi ale ustensilelor.analizarea specificului ornamentaţiei şi cromaticii covoarelor vechi moldoveneşti (sec.exerciţii de reprezentare grafică a unui motiv popular selectat pentru decor. ). ).simboluri etnoculturale (pomul vieţii.exerciţii de executare a unor tehnici elementare ale ţesutului: urzitul. dezlegate etc. calitatea lucrului îndeplinit etc.gheme de aţă groasă de bumbac pentru urzeală. legarea capetelor etc. . ţoluri etc. . scara. funcţii decorative simbolice în cadrul obiceiurilor şi datinilor.utilizarea tehnologiei specifice.urzitul pe ramă. . . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui covoraş în tehnica „alesul neted” sau a unor ţesuturi (trăistuţe. Confecţionarea unui covoraş sau a unui fragment de ţesătură (trăistuţă sau brîu) conform proiectului. . .activităţi de finisare a lucrărilor: scoaterea din ramă.elaborarea proiectului de confecţionare a unui covoraş / ţesătură. 3. cergi etc. . . Evaluarea lucrărilor ţesute conform cerinţelor estetice. . . 4.utilitatea practică. 4. ). . lăicere.alesul neted. Conţinuturi 1. compoziţii decorative. . executarea covoraşelor-suvenire. vîrtelniţa etc. . CLASA a IX-a Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . macaturi.Discuţii dirijate privind îndeletnicirea populară a ţesutului.elemente decorative.mătcăli de fire colorate de lînă. împletirea firelor de urzeală şi bătătură (neted legate. .comentarea etapelor tehnologice şi tehnicilor utilizate la confecţionare.exerciţii la muzeu sau la atelierele meşterilor populari. 2.Subcompetenţe La finele clasei a VIII-a elevul va fi competent în: 1. ramă de lemn. . ţesuturi (traiste. . . . . . alesul covoarelor.evoluţia ţesutului tradiţional.principii de alcătuire a compoziţiilor decorative.executarea compoziţiilor decorative simple la ţesutul covoraşelor (fragmente de ţesătură etc. păretare. motive populare) pentru confecţionare. ) catrinţe.activităţi practice la executarea fragmentelor de ţesătură. Ornamentica şi cromatica tradiţională: . XVIII-XIX).pregătirea mătcălii de fire colorate de lînă. Modulul „Arta covorului moldovenesc” (Ţesutul tradiţional) Subcompetenţe Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 36 . . Etape tehnologice de realizare: . istoricul apariţiei şi evoluţia.exerciţii de îmbinare a firelor de diferite culori.executarea ţeseturii. 3. brîie: .comentarea etapelor tehnologice utilizate la confecţionare.clasificarea covoarelor tradiţionale şi ţesuturilor după tehnica de executare.finisarea lucrării: scoaterea din ramă. Conceperea şi organizarea procesului de confecţionare prevăzut în proiect. legarea capetelor / tivirea. Covoare tradiţionale (covoare vechi moldoveneşti).selectarea materialelor şi ustensilelor necesare pentru procesul tehnologic conform proiectului.

4. . . 2. . Evaluarea lucrărilor conform cerinţelor estetice. .exerciţii de alcătuire a fişei tehnologice. 3. .răsucirea firelor de lînă pentru urzeală şi bătătură.stabilirea dimensiunii şi a modelului. .exerciţii de prezentare a proiectelor de confecţionare. . . . calitatea lucrului îndeplinit. unor culturi legumiicole (roşii.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. a plantelor de cameră. în lat şi în curmeziş.executarea ţesăturii. . . scoaterea din ramă.urzitul pe ramă. legarea capetelor.finisarea lucrării: scoaterea din ramă. estetice şi calitative.a elevul va fi competent în: 1. legarea capetelor.La finele clasei a IX. . .exerciţii de evaluare şi autoevaluare după fiecare etapă tehnologică. . Etape tehnologice: .pregătirea ustensilelor potrivite tehnicii de ţesut (în bumbi) sau de ţesut la război. .ţesăturilor.ramă hexagonală. 1. ca să formeze „stele”. varză .activităţi de observare a procesului de înmulţire.exerciţii privind selectarea materialelor şi a ustensilelor pentru procesul tehnologic conform regulamentului.Activităţi de observare-cercetare a plantelor cultivate 1. . .covoarelor tradiţionale.discuţii dirijate privind proprietăţile materialelor şi ale ustensilelor. Elaborarea unui proiect de creştere şi îngrijire a 1.exerciţii de stabilire a particularităţilor covorului şi ţesăturilor din Republica Moldova. . . pătrată etc. .ţesături tradiţionale (catrinţe. MODULUL „Activităţi agricole” CLASA a V-a Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) La finele clasei a V-a elevul va fi competent în: Legumicultura: roşii.evoluţia ţesutului tradiţional. .broderia în urma acului circular în jurul intersecţiilor firelor de urzeală.utilizarea terminologiei specifice. păeitare. traiste.executarea fragmentelor de ţesături aplicînd tehnologia alesului covorului în bumbi. . .activităţi de pregătire a firelor de lînă: răsucirea firelor pentru urzeală şi pentru bătătură. cergi etc.ace mari.exerciţii de reprezentare grafică a motivelor geometrice pentru decorul covorului-suvenir.urzitul pe ramă. .activităţi practice de urzire pe ramă: pentru tehnica în bumbi firele se urzesc în lung. Materiale şi instrumente: .covorului în bumbi. Covoare tradiţionale: scoarţe. . Conceperea şi organizarea procesului de confecţionare a unui covoraş în bumbi sau a unei ţesături. Tehnici de ţesut a facturilor buclate: .discuţii dirijate privind comentarea etapelor tehnologice utilizate. ţesăturilor şi a tehnicilor utilizate. . 37 . ). . Confecţionarea unui covoraş în bumbi sau a unui fragment de ţesătură conform proiectului. brîie). . . 2.fire de lînă răsucită (rezistentă) sau fire răsucite din păr de lînă.Discuţii dirijate privind diversitatea covoarelor. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui covoraş.activităţi practice de finisare a lucrărilor. .comentarea etapelor tehnologice utilizate la confecţionare.răsucirea firelor pentru urzeală şi bătătură. .activităţi practice de executare a ţesăturii cu ajutorul acului. pe lotul experimental al şcolii. . varză) / decorative cu uscarea şi păstrarea seminţelor. tehnica „în bumbi” sau a unor ţesuturi (traistă. Lucrări de toamnă: recoltarea. în urma acului circular.enumerarea etapelor tehnologice ale alesului covoraşului în bumbi. . .exerciţii de evaluare a lucrărilor elevilor conform cerinţelor tehnologice. începînd din centrul „steluţelor”. 5. . 4. Ornamentica şi cromatica: .covorul în bumbi. lăicere. 3. brîu etc. .explicarea particularităţilor evoluţiei covorului moldovenesc. .reprezentarea grafică a motivelor selectate pentru ţesutul covoraşului. .

. . mai dezvoltate.Exerciţii de elaborare a proiectului de cultivare şi îngrijire a culturilor legumicole în sere şi răsadniţe (acasă). metodelor de cultivare şi creştere a culturilor legumicole. 4. . Recoltarea şi depozitarea seminţelor de la culturile legumicole şi de la florile decorative. MODULUL „Activităţi agricole” Subcompetenţe La finele clasei a VII-a elevul va fi competent în: 1. a usturoiului. .îngrijirea acestor plante.îngrijirea plantelor sădite toamna (ceapa. tomate. 3. . . Îngrăşămintele organice şi modul de aplicare a acestora. . 2.stabilirea tipului de sol după structura acestuia. ţinînd cont de faptul că unele plante se cultivă prin răsad. cutii.activităţi de familiarizare cu mijloacele de sădire şi îngrijire a plantelor în sere şi răsadniţe. îngrijirea plantelor: . . păstrare a recoltei adunate.activităţi de evaluare a calităţii şi cantităţii recoltei obţinute (legume şi flori decorative).selectarea pentru seminţe de la legumele. recoltare şi calculare a recoltei strînse. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . .identificarea particularităţilor creşterii şi îngrijirii răsadului de varză. argiloase. a seminţelor selectate pentru a fi utilizate în următorul an agricol: pregătirea materialelor şi utilajelor necesare: saci. a seminţelor pentru semănat. 3. Condiţii de mediu în sere şi răsadniţe. 2. în special de cele mici (să le ude. .activităţi de cerectare-observare a tipurilor de sol. utilizînd utilajele respective. să le plivească la timp etc. pregătirea terenului pentru sădirea cepii. plivirea la timp). Proprietăţile solului. . . 2.activităţi practice de recoltare.identificarea condiţiilor. Îngrijirea plantelor decorative de cameră. de săpare. cutiuţe etc. pentru săditul răsadului.activităţi-joc de descoperire a etapelor muncii pe lot sau acasă. . . ). Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare a lucrării conform procesului tehnologic.activităţi practice de pregătire a solului. de îngrijire a plantelor sădite.îngrijirea de plantele sădite. utilizînd adecvat terminologia specifică.pregătirea seminţelor pentru semănat. 38 . Elaborarea unui proiect de cultivare şi îngrijire a culturilor legumicole în sere şi în răsadniţe (acasă): . Culturi legumicole cultivate în sere şi răsadniţe. Tipuri de sol după componenţă: nisipoase. . .activităţi de selectare a plantelor pentru sădire: înlăturarea frunzelor vătămate.activităţi practice de îngrijire a culturilor legumicole răsădite (sădite). CLASA a VI-a – a VII-a Conţinuturi Legumicultura.activităţi practice de cultivare.strîngerea roadei obţinute separat (pe soiurile cultivate).activităţi practice de plantare şi îngrijire a plantelor sădite pe lot şi acasă.participarea la lucrările de curăţire a terenului. organizate şi desfăşurate pe parcursul anului. hîrleţul. . . Cultivarea şi îngrijirea plantelor sădite conform particularităţilor specifice ale acestora.plantarea răsadului de varză.afînarea solului cu sapa. îngălbenite sau pătate etc. Lucrări de primăvară-vară: lucrarea solului. în special a celor mai mici (udarea. florile mai coapte. a structurii acestora. de roşii.flori: . Maşini agricole utilizate în agricultură. .pregătirea hainelor de lucru. Conceperea şi organizarea mijoacelor de realizare conform procesului tehnologic: . afînare a solului. cernoziomuri. depozitare şi păstrare a roadei obţinute. altele – pe cale vegetativă.pregătirea solului pentru semănat. . inventarului necesar. usturoiul) cultivare. .identificarea utilajelor şi maşinilor agricole utilizate în agricultură. . Culturi legumicole. selectare.activităţi practice privind aplicarea diverselor mijloace de depozitare. pregătirea seminţelor şi semănatul.evaluarea calităţii şi cantităţii recoltei obţinute. utilizînd lădiţe speciale. . .

Boli şi dăunători.activităţi de clasificare a plantelor fructifere după particularităţile biologicce ale acestora. 2. CLASELE a VIII-a – a IX-a Conţinuturi Pomicultura Plante fructifere lemnoase. proprietăţile solului. agrişul. 3. . Strugurii şi importanţa lor. .activităţi de identificare a acţiunii factorilor de mediu asupra producţiei de fructe. Plantaţiile de zmeură.activităţi-joc de descoperire a etapelor muncii în sere. Fructul – caracter distinct al soiului. . recoltare a roadei obţinute.îngrijirea de plantele sădite în sere. . Pepiniera şi materialul săditor. Efectuarea unor lucrări de îngrijire a plantelor sădite conform particularităţilor acestora: . căpşun sau zmeură.clasificarea plantelor fructifere după particularităţile biologice ale acestora.utilizarea adecvată a terminologiei specifice. agrişului etc. cantitatea plantelor.evaluarea calităţii lucrărilor efectuate. . pomi fructiferi / viţă-de-vie (la alegere): . Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare conform procesului tehnologic: .stabilirea utilajului şi materialelor necesare.activităţi de recoltare. cantitatea etc. Elaborarea unui proiect de cultivare-îngrijire a unor culturi fructifere: coacăz.activităţi de evaluare a calităţii plantelor. prăşitul plantelor legumicole în sere (acasă). 4.activităţi de evaluare a calităţii îngrijirii culturilor legumicole. . a calităţii şi cantităţii roadei. . Particularităţile biologice şi importanţa coacăzului. urmărind ca plantele să fie sănătoase. Realizarea lucrărilor de îngrijire.. . evidenţiind aspectul. sortare a roadei. transportare etc. Formarea butucilor şi lucrării în verde. pătate etc. Evaluarea calităţii roadei obţinute: . 4. Organele viţei-de-vie. . Coacăzul. căpşun sau zmeură – la alegere. Viticultura. . Modulul „Spaţii verzi” CLASELE a V-a – a IX-a 39 . calitatea. evidenţiind aspectul ecologic. ).activităţi de pregătire a solului: curăţirea terenului. răritul.Activităţi de organizare şi elaborare a unui proiect de cultivare-îngrijire a unor plante fructifere: coacăz.evaluarea calităţii lucrărilor de realizare a rodei. .activităţi practice de îngrijire a plantelor fructifere cultivate. . 3. răsadniţe (acasă): . în răsadniţe sau acasă.activităţi practice privind îngrijirea specială a plantelor afectate de unele boli (înlăturarea frunzeor vătămate. Evaluarea calităţii îngrijirii plantelor legumicole sădite în sere. greblarea. Influenţa factorilor de mediu asupra producţiei de fructe.participarea la lucrările de primăvară-vară: (plivitul. afînarea etc. ) MODULUL „Activităţi agricole” Subcompetenţe La finele clasei a IX-a elevul va fi competent în: 1. .activităţi de evaluare a rezultatelor muncii depuse. .participarea la lucrările de pregătire a solului. de ambalare. a modalităţilor de îngrijire evidenţiind îngrăşămintele aplicate. Arbuşti fructiferi. . îngălbenite. . aspectul roadei. Plante fructifere ierboase. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .selectarea materialului săditor.identificarea acţiunei factorilor de mediu asupra producţiei de fructe.

Elaborarea unui proiect de cultivare şi îngrijire a plantelor floricule perene. . panou.esenţele lemnoase. decorative: arbori. observare a stării de îngrijire şi a *6.Subcompetenţe 1. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .proprietăţile fizice şi mecanice ale materialelor lemnoase. . Conţinuturi Modulul : „Tehnologii de prelucrare a lemnului” Subcompetenţe 1.pregătirea solului. ramă.elaborarea unui proiect al obiectului ce va fi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . lalele.activităţi practice de plantare şi îngrijire a plantelor: .determinarea proprietăţilor fizice şi mecanice ale lemnului.plante decorative de cameră. .argumentarea necesităţii valorificării meşteşugului de prelucrare artistică a lemnului pentru integrarea culturală şi socială. .exerciţii de elaborare a proiectelor de 2. . *. cultivare a diverselor plante decorative. . . . 3. . la preferinţă: .stînjenei. compasul etc. arbuşti. Condiţii de înmulţire a plantelor cultivare a plantelor floricole perene / arbuştilor etc. .suport etc.activităţi practice de îngrijire a plantelor afectate de dăunători.arbori. . plante de cameră . Obiecte tradiţionale confecţionate din lemn/placaj: . arbuşti etc.plante floricole perene. 2. pioni.activităţi practice de stabilire / de 5.Discuţii dirijate privind diverse plante 1. .pregătirea răsadului. Ustensile de lucrare a solului. Plante decorative: . . condiţii de cultivare şi creştere a plantelor floricole perene. . CLASA a V-a Conţinuturi 1. . de plante floricole etc. fundişor de bucătărie.activităţi de pregătire a mijloacelor de . crizanteme etc.obiecte utilitare şi decorative: poliţă. ustensilelor etc.exerciţii de trasare cu rigla. materialului vegetativ săditor. plante floricole peren. floricole perene: .identificarea materialelor şi speciilor lemnoase. de creare a spaţiilor verzi: . Aranjamente florale sănătăţii plantelor. 4. arbuşti. .descrierea modalităţii. colţarul.exerciţii de evaluare a calităţii de prelucrare şi îngrijire a plantelor şi spaţiilor.pregătirea solului.plantarea materialului săditor conform cerinţelor agricole. cutie. . 3. Materiale lemnoase: . trandafiri. .norme de igienă şi protecţie a muncii. .îngrijirea plantelor decorative şi protejarea de dăunători. Efectuarea lucrărilor de plantare şi îngrijire a plantelor decorative: .stabilirea tipului de sol după structură şi metodele de lucrare. Bolile şi dăunătorii plantelor floricole.exerciţii de citire şi executare a desenului 40 .discuţii despre obiectele tradiţionale confecţionate din lemn. .exerciţii de deosebire a proprietăţilor fizice şi mecanice ale esenţelor lemnoase. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect din lemn / placaj.discuţii despre speciile lemnoase. etc. îngrijire a plantelor decorative şi a spaţiilor verzi. . trandafiri.evaluarea calităţii îngrijirii după aspectul plantelor decorative. Conceperea şi organizarea mijloacelor de realizare conform proiectului tehnologic: . . 2. Îngrăşăminte. . . 4.respectarea normelor de igienă şi protecţie a muncii. Evaluarea calităţii îngrijirii plantelor decorative din spaţiile verzi: .

pirogravor.tăierea semifabricatului.confecţionat cu stabilirea formei şi proporţiilor. . . . .activităţi de analiză a obiectelor alcătuite din mai multe detalii şi tipurile de îmbinări simple.croirea economă a detaliilor obiectului.găurirea. pirogravura. . Tehnologii de prelucrare artistică a lemnului: . Confecţionarea obiectului proiectat utilizînd diferite instrumente şi dispozitive necesare: .motive populare. . .discuţii despre construcţia pirogravorului. . utilitare: . prin şuruburi. .compoziţii decorative. dispozitivelor şi aparatelor electrice. 6. Ustensile : .tipuri de ferăstraie. .exerciţii de pirogravare.metode de finisare. 4.elemente de ornament geometric. ustensilelor.metode simple de îmbinare a pieselor din lemn (prin cuie.colectarea obiectelor de lemn din trecut.excursii la expoziţii şi îărguri ale meşterilor populari.exerciţii de reprezentare grafică a formei.trasarea dimensiunilor. . .respectarea regulilor de protecţie în muncă la utilizarea uneltelor.dispozitive pentru găurire.discuţii despre ornamentele tradiţionale 41 . Ornamentica tradiţională: . .relatarea informaţiei despre semnificaţia ornamentului redat.respectarea consecutivităţii operaţiunilor conform fişei tehnologice. . tehnic. 2. .exerciţii de tăiere cu ferăstrăul de traforaj.discuţii privind evaluarea lucrărilor elevilor. . floarea etc.aprecierea calităţii şi corectitudinii lucrării proprii şi a colegilor. prin încleiere). Evaluarea obiectului confecţionat conform criteriilor estetice. . . .lucrări practice de ornamentare prin pirogravare. . 3.lucrări practice de confecţionare a unui obiect din lemn/placaj.prezentarea unui comentariu referitor la tehnologiile utilizate şi etapele de confecţionare. . proporţiilor. ). Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare: pregătirea materialelor şi a ustensilelor: . .discuţii privind istoricul dezvoltării meşteşugului de prelucrarea aristică a lemnului şi importanţa lui în dezvoltarea civilizaţiei şi culturii naţionale.evaluarea proiectelor prezentate de elevi. 5. .elaborarea schiţei de ornament geometric tradiţional.activităţi de analiză a obiectelor din lemn cu ornament tradiţional. . . .executarea ornamentelor decorative schiţate. 4. Tehnologii de prelucrare a lemnului: . zigzagul. .Traforajul. . părţilor unor obiecte din lemn /placaj.discuţii despre semnificaţia ornamentului tradiţional(rozeta. .defectele şi bolile lemnului. 3. tehnologice.instrumente de trasare.dimensiunile şi părţile semifabricatului. . . . . .selectarea uneltelor şi dispozitivelor manuale pentru tăiere şi găurire.discuţii privind descrierea etapelor tehnologice utilizate în activităţile practice de confecţionare.exerciţii de reprezentare grafică a unor ornamente geometrice tradiţionale.

cioplirea ornamentului geometric tradiţional.vopsele pentru tonare. dălţi. cuţite pentru cioplire.gravura în lemn. cuier. . utilitare: .exerciţii practice de trasare.respectarea proporţiilor părţilor componente conform schiţei.dălţi cu diverse configuraţii ale tăişului. plop.cuţite pentru cioplire cu unghiuri diverse de ascuţire.metode şi instrumente de trasare. .executarea elementelor decorative aplicate pe placa de lemn.exerciţii de reprezentare grafică a formei.demonstrarea utilităţii obiectului confecţionat. .discuţii despre esenţele lemnose necesare pentru prelucrarea artistică a lemnului. fundişor de bucătărie. dăltuirea). rindeluire. Materiale şi ustensile: .părţile semifabricatului. . Tehnologii de prelucrare a lemnului: . Obiecte din lemn ornamentate tradiţional: .scăunel.obiecte utilitare şi decorative: poliţă. .utiliazate.motive stilizate. 3.selectarea tematicii.respectarea regulilor de protecţie a muncii cu ustensilele ascuţite. 2.rindeluirea. . . 4. suport.activităţi de analiză a obiectelor din lemn cu ornament geometric tradiţional.motive fitomorfe. natură moartă. . la ornamentele realizate. .exerciţii de alcătuire a unui ornament geometric tradiţional.dăltuirea. . .prezentarea unui comentariu referitor la subiectul. Tehnologii de prelucrare artistică a lemnului: . 3. . Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare: pregătirea materialelor şi a ustensilelor (lemn. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect gravat sau cioplit cu ornament geometric la preferinţă: . . .tipuri de rindele. proporţiei.discuţii despre tehnologiile de prelucrare manuală a lemnului (rindeluirea. cornişă etc. părţilor unor obiecte utilitare sau decorative confecţionate din lemn. vopsele pentru tonare). blidar. .discuţii privind diversitatea creaţiei meşterilor populari din regiune. . 2. Ornamentica: .excursii la expoziţii şi tîrguri ale meşterilor populari. .elaborarea unui proiect al obiectului ce va fi confecţionat. .selectarea materialelor şi ustensilelor necesare. .aprecierea stării tehnice a ustensilelor.esenţe de lemn moale: tei. Evaluarea obiectului confecţionat conform crtiteriilor estetice. arin. ramă. Confecţionarea unui obiect din lemn utilizînd procedeele de gravare şi cioplire a ornamentului geometric: . . 4. cutie. .evaluarea schiţelor de ornament prezentate de elevi. Modulul : „Tehnologii de prelucrare a lemnului” CLASA a VI-a Subcompetenţe 1. . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . . .specificul procedeelor de gravare şi cioplire a ornamentului geometric. 5. .compoziţii ornamentale gen peisaj. . zoomorfe. . tehnologice. .colectarea unor obiecte ornamentate 42 . ornamentului.confecţionarea părţilor obiectului proiectat. . dăltuire. . .îmbinarea pieselor prin cepuri rotunde. la muzeul ţinutului natal. Conţinuturi 1.argumentarea necesităţii valorificării procedeelor de gravare şi cioplire în lemn a ornamentului geometric.discuţii despre semnificaţia ornamentului geometric tradiţional.

bormaşinii şi a ferestrăului electric de traforaj. Subcompetenţe Modulul : „Tehnologii de prelucrare a lemnului” CLASA a VII-a Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 1. . . . mesteacăn. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare: pregătirea materialelor şi ustensilelor (lemn. .respectarea proporţiilor părţilor componente conform schiţei din proiect. din trecut. rozetă).respectarea regulilor de protecţie în muncă la utilizarea ustensilelor. . lingură.discuţii despre metodele de prelucrare mecanică a materialului lemnos.lemn de tei.aprecierea calităţii materialului lemnos.activităţi de analiză a obiectelor de lemn sculptate şi cu ornament geometric tradiţional.exerciţii de gravare în lemn.excursii la expoziţii şi tîrguri ale meşterilor populari. .discuţii privind descrierea semnificaţiei elementelor decorative realizate. . linie curbă.. . .prezentarea schiţei grafice a unui obiect din lemn cu ornament geometric tradiţional. .utilizarea corectă a ustensilelor pregătite pentru lucrul cu semifabricatele. tipsie.ornamente geometrice (triunghi.lucrări practice de confecţionare a unui obiect din lemn.dălţi pentru strunjire. cutie decorativă. Materiale şi ustensile: . poliţă. . părţilor unui obiect sculptat. Tehnologii de prelucrare artistică a lemnului: .tipuri de îmbinări ale detaliilor prin cep şi cuib. arţar. dălţi. 3. farfurie. set de bucărărie.exerciţii de cioplire în lemn. .dălţi pentru sculptare.obiecte utilitare şi decorative: candelabru.discuţii privind specificul sculpturii în volum. .discuţii privind diversitatea motivelor de ornament geometric. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect utilitar cioplit cu ornament geometric sau sculptat în volum: .analiza construcţiei strungului. . .exerciţii de alcătuire a unei schiţe de ornament. linie dreaptă.executarea elementelor decorative conform schiţei.exerciţii de găurire. 4. 2. cuţite. căuş. 2. 43 1. cireş. Confecţionarea obiectului proiectat prin utilizarea ustensilelor pentru cioplire în lemn: .strunjirea la strung. blidar. fag. . cuier. Tehnologii de prelucrare a lemnului: .exerciţii de reprezentare grafică a formei.pile) . panou.cioplirea ornamentului geometric .cuţite pentru cioplire. . .lucrări practice de ornamentare. Obiecte tradiţionale confecţionate din lemn: . de tăiere. 3. . arin. . proporţiei. .discuţii privind evaluarea lucrării elevilor. de strunjire cu maşini şi strunguri electrice. .

finisarea decorativă.4.lucrări practice de confecţionare a unui . tradiţional: .cioplirea ornamentului. .exerciţii de sculptură în volum.aprecierea costului obiectului.trasarea ornamentului.discuţii despre proprietăţile lemnului. . triunghi. .motive stilizate. rozete. . Evaluarea obiectului confecţionat conform crtiteriilor estetice. pătrat.comentarea etapelor tehnologice de confecţionare a obiectlui utilîzînd termenii de specialitate. tehnologice. . Ornamentica: . 5. . .discuţii despre evaluarea lucrărilor elevilor. Modulul : „Tehnologii de prelucrare a lemnului” CLASA a VIII-a Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 44 . cosmomorfe.ornamente geometrice alcătuite din romb.sculptura în volum: obiect sculptat sau cioplit. activităţile practice. . zoomorfe.ornamente geometrice cu motive discuţii privind descrierea etapelor fitomorfe. utilitare: . .evaluarea schiţei prezentate de elevi. tehnologice de confecţionare utilizate în .

.discuţii privind activitatea Uniunii Meşterilor Populari din Republica Moldova. .discuţii privind descrierea etapelor tehnologice de confecţionare utilizate în activităţile practice.noţiune de plan. elemente de ornamentare a uşilor. 4. Tehnologii de prelucrare artistică a lemnului: .alcătuirea schiţei de decor. .reparaţia şi schimbarea lacătului. 2.unelte şi dispozitive pentru reparaţia uşilor. . cu îmbinarea mai multor tehnologii de prelucrare artistică a lemnului: . zoomorfe.argumentarea necesităţii valorificării meşteşugului popular de prelucrare artistică a lemnului.frontoanelor etc. 4. . cosmomorfe. Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect din lemn. .discuţii privind varietatea motivelor şi tehnologiilor utilizate la sculptura în relief. Confecţionarea obiectului proiectat: .prezentarea schiţei grafice a obiectului sculptat. 3. . gorelief. tehnologice. veselă.prepararea materialului lemnos pentru lucru. spaţiu. . zoomorfe. scheomorfe.sculptura în relief: . . frasin etc.prezentarea unui comentariu referitor la subiectul decorativ redat.culegerea materialului ilustrativ din localitate (schiţă. ferestrelor. Materiale şi ustensile: . CLASA a IX.discuţii despre semnificaţia motivelor fitomorfe. . mobilierului. cosmomorfe.furnitura mobilierului.scăunel.noţiune de basorelief. cuier. . Evaluarea obiectului confecţionat conform crtiteriilor estetice. Ornamentica: . . frontoanelor.lucrări practice de aplicare a ornamentului pe obiect.excursii la tîrgurile şi expoziţiile meşterilor populari. . scheomorfe.colectarea unor obiecte sculptate din trecut. perspectivă.exerciţii de reprezentare grafică a unui obiect sculptat în relief.1. . .transpunerea desenului ornamentului.exerciţii de alcătuire a unui ornament.compoziţii abstracte. farfurie. fotografii).lucrări practice de confecţionare a obiectului.discuţii privind evaluarea lucrării elevilor. motivului pe material.aprecierea aspectului estetic şi subiectului selectat de către colegii de clasă. porţilor. Reparaţia tîmplăriei: . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect sculptat în relief : . ) . Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare : pregătirea materialelor şi ustensilelor: . . Obiecte din lemn sculptate în relief: . .lemn de esenţe tari (stejar. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .discuţuşii despre varietatea şi semnificaţia ornamentului 45 . Modulul : „Tehnologii de prelucrare a lemnului” Subcompetenţe 1. utilitare: . Obiecte din lemn ornamentate tradiţional: . etc.exerciţii de utilizare corectă a ustensilelor pentru sculptură. . 1.argumentarea necesităţii valorificării meşteşugului de sculptare în relief pentru integrarea culturală şi socială. natură moartă. . ) .elemnte de mobilier. .obiecte utilitare (set de bucătărie. panou. 2. proporţie.compoziţii cu motive fitomorfe.ustensile pentru sculptare. . .a Conţinuturi 1. .discuţii privind diversitatea creaţiei meşterilor populari din localitate.compoziţii cu peisaj. ramă.elemente de decor al porţilor.obiecte utilitare şi decorative: platou. adîncime. 3. sipeţel.determinarea costului obiectului confecţionat. .respectarea regulilor de protecţie în muncă la sculptarea în lemn. . 5.

utilitare: prezentarea unui comentariu referitor la tehnologiile utilizate la prelucrarea artistică a lemnului. . Ornamentica: . textură.organizarea locului de muncă şi respectarea regulilor de protecţie în muncă.desenarea. traforare. Conceperea şi organizarea mijloacelor de confecţionare:pregătirea materialelor şi a ustensilelor (lemn de divesre specii. 3.discuţii privind descrierea tehnologiilor utilizate la prelucrarea artistică a lemnului. scheomorfe. .analiza literaturii din domeniul meşteşugurilor populare. 4. Evaluarea obiectului confecţionat conform crtiteriilor estetice.lucrări practice de executare a decorului pe obiectul modelat. 2. transpunerea ornamentelor.discuţii despre managmentul organizării unui tîrg al meşterilor populari. . . .planificarea etapelor de confecţionare. gravură) . 4. . ..Compoziţii cu motive geometrice.distingerea varietăţii obiectelor confecţionate cu utilizarea diverselor tehnologii de prelucrare artistică a lemnului.lucrări practice de modelare a obiectului. . . cioplire. . .sculptura în volum. ustensile pentru sculptură. 3.obiecte decorative. .pirogravura. fitomorfe.evaluarea proiectelor prezentate de elevi: . 2. . trasarea. .discuţii privind evaluarea lucrărilor elevilor. . Materiale şi ustensile: .elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect ornamentat. republică. zoomorfe.deosebirea speciilor lemnoase după culoare. . . antropomorfe. Modulul „Tehnologia prelucrării metalului” Subcompetenţe CLASA a VII-a Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) 46 . .ustensile pentru traforare.traforajul. .activităţi de analiză a obiectelor din lemn ornamentate în motive tradiţionale.strunjirea.confecţionarea şi ornamentarea obiectului proiectat.organizarea expoziţiilor şi tîrgurilor la nivel de localitate.alcătuirea schiţei de ornamente şi motive.excursii în regiunile unde este dezvoltat meşteşugul de prelucrare artistică a lemnului.sculptura în relief.lemn de diverse specii. Tehnologii de prelucrare artistică a lemnului: .mozaicul (furniruirea).literatura din domeniul meşteşugurilor populare.obiecte de cult. . densitate. . .gravura în lemn. cioplire. . . gravaure. motivelor pe material. tradiţional. sculptare. .colectarea unor obiecte ornamentate din trecut. cosmomorfe.cioplirea ornamentului geometric. . .exerciţii de alcătuire a schiţelor de ornament. Confecţionarea obiectului proiectat utilizînd ustensilele necesare: . tehnologice.

nicovala.prin îndoiere. .prin traforare. .respectarea proporţiilor şi dimensiunilor conform schiţei de proiect. elemente de fronton. .motive populare. jucării etc.discuţii privind diversitatea ornamentului tradiţional.activităţi de analiză a elementelor tradiţionale folosite în tinichigerie (elemente de fronton.exerciţii de alcătuire a unui ornament geometric tradiţional. . la preferinţă: . . candelabru).elemente de decor ale casei. fotografii. ciocanul. fîntînii (dantelă. .foarfece cu diferite dimensiuni.aprecierea lucrărilor colegilor. cornişe. . . cornişă. tiparul.jucării 2.respectarea normelor de protecţie în muncă. Ornamentica tradiţională: . suport. poartă.prezentarea unui comentariu referitor la tehnologiile utilizate şi etapele de confecţionare.prezentarea schiţei grafice a unui obiect din tinichea.nicovală.colectarea unor obiecte vechi din tinichea.dălţi pentru tăierea tinichelei.culegerea materialului ilustrativ din zona geografică (schiţe.prin nituire şi batere. . cornişe.discuţii privind evaluarea lucrărilor elevilor. Obiecte tradiţionale confecţionate din tinichea: .utilizarea corectă a terminologiei specifice.relatarea informaţiei despre ornamentul redat.ciocane cu configuraţie diversă.organizarea locului de muncă a tinichigiului. menghina): . decupare. traforare a tinichelei. trasorul. . foarfeca. tehnologice. decuparea tinichelei. . fîntînă). . cornier. . porţii.exerciţii de trasare a ornamentului pe tinichea. . .prin tăiere.discuţii privind descrierea etapelor tehnologice de confecţionare utilizate în activităţile practice. . 2. . Conceperea şi organizarea procesului tehnologic de confecţionare: pregătirea materialelor şi a ustensilelor (tinicheaua. fîntîni.exerciţii de tăiere. cutie decorativă.distingerea varietăţii ornamentului tradiţional. 4.instrumente de trasare. streaşină. 3. . . 1. Tehnici de executare a decorului: . elemente de porţi.compoziţii decorative.1. suport. . .tinichea de grosimi diferite. . ilustraţii) . cornier). elemente de fronton. . . 3. . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect din tinichea (dantelă) la streaşină. Confecţionarea unui obiect decorativ din tinichea: . .exerciţii de reprezentare grafică a formei şi proporţiilor unui obiect din tinichea. .dantele. . . . .elemente de ornament geometric tradiţional. a unui motiv popular. elemente de fronton.excursii în regiunile unde este dezvoltat meştesugul tinichegeriei.Discuţii despre istoricul dezvoltării meşteşugului şi importanţa prelucrării artistice a metalelor în dezvoltarea civilizaţiei şi culturii naţionale. . părţilor obiectului confecţionat. Evaluarea obiectului confecţionat conform criteriilor estetice. utilitare: .prin decupare. . .trasarea ornametului pe tinichea.obiecte decorative (cutii. Materiale şi ustensile: . .convorbiri despre necesitatea şi utilitatea obiectelor din tinichea.lucrări practice de executare a elementelor. .tăierea.evaluarea schiţelor de ornament. Modulul „Tehnologia prelucrării metalului” Subcompetenţe CLASA a VIII-a Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare 47 . 4.

cornişe.foaie de metal laminat. fîntînă). ilustraţii).prin ştemuire.prin înnegrire şi înălbire a metalului. .elemente de ornament fitomorf. .utilizarea corectă a terminologiei specifice.lucrări practice de executare a elementelor decorative.elemente de ornament geometric tradiţional.obiecte de cult (ancadramente pentru icoane. streaşină.convorbiri despre semnificaţia ornamentelor executate prin ştemuire (zimbrul. . . vulturul.prin nituire şi batere.respectarea proporţiilor şi dimensiunilor conform schiţei de proiect. zale. elemente de porţi. . zoomorf. .ştemuirea ornamentului. soarele. .prin îndoiere.exerciţii de ciocănire. . . ramă.prezentarea unui comentariu referitor la tehnologiile utlizate şi la etapele de confecţionare. .pernuţa cu nisip. . pernuţa cu nisip. ). scuturi etc. ciocănele): . candelabru). . .distingerea varietăţii ornamentului tradiţional. . utilitare. ). Ornamentica tradiţională: .obiecte decorative (panou. 1. Conceperea şi organizarea procesului tehnologic de confecţionare: pregătirea materialelor şi a ustensilelor (foaie de metal laminat. . 3. . .exerciţii de alcătuire a unor ornamente tradiţionale semnificative.colectarea unor obiecte vechi ştemuite. luna). Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect executat prin ştemuire (panou decorativ. 2. .activităţi de analiză a elementelor tradiţionale folosite în procedeul de ştemuire (elemente de fronton. 4. . . Tehnici de executare a decorului: .Discuţii despre arta ştemuirii şi importanţa ei în tradiţiile populare (straie ostăşeşti. .excursii la muzeul de istorie a ţinutului natal din localitate. obiecte de cult etc.discuţii privind evaluarea lucrărilor elevilor. .aprecierea lucrărilor colegilor. .relatarea informaţiei despre ornamentul redat. a obiectului confecţionat. sipeţel) .prezentarea schiţei grafice a unui obiect executat în tehnica ştemuirii. fotografii. Materiale şi ustensile: . tehnologice.culegerea materialului ilustrativ din zona geografică (schiţe. .argumentarea necesităţii valorificării procedeului de ştemuire în tradiţiile populare. farfurie. motivului decorativ ales. Confecţionarea unui obiect decorativ în tehnica de ştemuire: . (recomandate) . nituire a metalului laminat. . la preferinţă: .elemente de decor ale interiorului.1. farfurie. tiparul.dantele. . . 3.ciocănele de diverse forme şi dimensiuni. fîntîni.exerciţii de reprezentare grafică a formei şi proporţiilor unui obiect executat prin ştemuire. ramă. . îndoire.compoziţii decorative. Obiecte tradiţionale confecţionate prin ştemuire: . poartă. trasorul. elemente de fronton.discuţii privind diversitatea ornamentului tradiţional.discuţii privind descrierea etapelor tehnologice de confecţionare utilizate în activităţile practice. Evaluarea obiectului confecţionat conform criteriilor estetice.evaluarea schiţelor de ornament.respectarea normelor de protecţie în muncă. 4. 48 .trasarea ornametului pe tinichea. . batere. 2.motive populare. . .prin ciocănire.exerciţii de trasare a ornamentului pe metal. .organizarea locului de muncă al meşterului stemuitor. . .

ilustraţii) . zăbrele. . fotografii. .prin strunjire.strungul de filetat.dispozitiv de încălzire a metalului.discuţii despre evaluarea lucrărilor elevilor. răsucire a metalului.prezentarea schiţei grafice a unui obiect. fileturi. 3.prin forjare. etc. Tehnici de executare a decorului: . . menghină.asamblarea părţilor obiectului utilizînd diverse metode. .culegerea materialului ilustrativ din zona geografică (schiţe.convorbiri despre semnificaţia ornamentelor executate din metal forjat (rozeta.lucrări practice de executare a elementelor decorative. Obiecte tradiţionale confecţionate din metal forjat: . . . tiparul. .lucrări practice de asamblare prin filet. . porţi.elemente de ornament geometric tradiţional.obiecte de cult. cuier.îndoirea. Confecţionarea unui obiect decorativ din metal forjat: . 49 . ). Materiale şi ustensile: . . strungul de prelucrare a metalului.evaluarea schiţelor de ornament. . .prin îndoire. . .excursii în teritoriu. suport ect. pomul vieţii. 3.exerciţii de alcătuire a unor ornamente tradiţionale semnificative.discuţii privind descrierea etapelor tehnologice de confecţionare utilizate în activităţile practice. 2. Pregătirea materialelor şi a ustensilelor (fîşie sau bară cu secţiune rotundă sau pătrată de metal forjat. . . Evaluarea obiectului confecţionat conform criteriilor estetice. ). 2.fîşie din metal forjat. mîner. răzătoare. . . cuier. zoomorf.dispozitiv de îndoire. utilitare: .discuţii privind diversitatea ornamentului tradiţional. . Ornamentica tradiţională: .exerciţii de îndoire. răsucirea metalului forjat. . . .obiecte utilitare (mîner.prin răsucire. obiecte de giuvaiergie etc.motive populare. .prezentarea unui comentariu referitor la tehnologiile utlizate şi etapele de confecţionare.exerciţii de reprezentare grafică a formei şi proporţiilor unui obiect confecţionat din metal forjat. ).ciocane. . . . ciocane.relatarea informaţiei despre ornamentul redat. la preferinţă: . Elaborarea unui proiect de confecţionare a unui obiect din metal forjat (candelabru.elemente decorative pentru uşi.bare cu secţuni rotunde şi pătrate.utilizarea corectă a terminologiei specifice. . legare cu sîrmă. nicovală. . . . .Modulul „Tehnologia prelucrării metalului” Subcompetenţe 1.obiecte de giuvaiergie. cleşte.exerciţii de filetare.elemente de ornament fitomorf. giuvaier.distingerea varietăţii ornamentului tradiţional din metal forjat. scheomorf. îmbinînd mai multe tehnici de prelucrare artistică a metalului.respectarea normelor de protecţie în muncă. . Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . garduri.lucrări de finisare decorativă. strunjire a metalului. tehnologice. dispozitivul de îndoire a metalului. CLASA a IX-a Conţinuturi 1. 4. . cleşte): .respectarea proporţiilor şi dimensiunilor conform schiţei de proiect. cosmomorf. la muzeul ţinutului natal. .organizarea locului de muncă a meşterului fierar.Discuţii privind istoricul dezvoltării meşteşugului de prelucrare artistică a metalului forjat pe teritoriul Moldovei. 4. nituire.colectarea unor obiecte vechi din metal forjat.

dispozitivelor automate cu electromagnet şi releu termic. construcţia şi importanţa lor în economia naţională.discuţii despre metodele de alcătuire a unui circuit electric cu motor prin utilizarea semnelor convenţionale.montarea în serie a doua becuri.şurubelniţe. .Modulul „Electrotehnica ” Subcompetenţe CLASELE a VIII-a – a IX-a Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .discuţii despre importanţa cunoşsterii surselor de energie electrică în viaţa cotidiană. .discuţii despre metodele de alcătuire a schemelor electrice utilizînd semnele convenţionale. şurubelniţe. grafice. . .discuţii despre materialele conductoare şi izolatoare. 4. alcătuirea schemei. . dispozitiv de simulare) .becuri.exerciţii de proiectare a unei scheme electrice. . . . soneriei electrice.evaluarea schemelor alcătuite. paralel.prezentarea schemei de montare a unei instalaţii . Conceperea şi organizarea locului de muncă: .circuitul electric şi elementele lui. vedere funcţional.noţiunea de rotor şi stator.conductori (fire electrice). . electrotehnicii în viaţa cotidiană. .motor electric. .montarea unui motor la un circuit electric cu o . . întrerupător. .utilizarea corectă a semnelor convenţionale la fază.utilizarea corectă a uneltelor pentru montare. Tehnologii de electrotehnică: .conectarea conductorior la accesoriile . .lucrări practice de montare a unui dispozitiv prin unirea a doua becuri în serie sau în paralel.montarea în paralel a doua becuri. .motoarele electrice. . electromagnetului. Evaluarea lucrărilor realizate din punct de . . întrerupătoare. releu). Elaborarea unui proiect de schemă a montării 1. cleşte cu izolatori.semne convenţionale în scheme electrice.utilizarea terminologiei specifice. .exerciţii de alcătuire a unei scheme de montare în serie şi în paralel a doua becuri.schema instalaţiilor electrice în serie şi paralel. . Lucrări de electromontare: timpul lucrărilor de electromontare. releului şi electromotorului. cuţite cu izolatoare. 4.exerciţii de reprezentare grafică a detaliilor electromotorului. .scheme electrice.comentarea etapelor de electromontare.discuţii despre funcţiile transformatorului. . electrice. electromontare (fire electrice. Montarea unei instalaţii electrice în serie şi în .evaluarea schemelor de montare.discuţii despre funcţiile statorului şi rotorului în funcţionarea motorului electric.discuţii despre tipurile de motoare.dispozitv de simulare pentru electrotehnică. . Materiale şi ustensile: 2. argumentarea necesităţii cunoaşterii .respectarea regulilor de protecţie a muncii în 3.dispozitive electromagnetice (sonerie. .construcţia şi principiul de funţionare a . pregătirea materialelor şi uneltelor pentru . cleşte.corpuri de iluminat.montarea instalaţiei electrice conform schemei electrice.lucrări practice de montare a 50 1. 2. . . Reparaţia aparatelor electrocasnice: efectuate. . Corpuri de iluminat şi aparate electrocasnice: unei instalaţii: . . 3. argumentarea corectitudinii procedeelor 5. becuri.

normele igienico-sanitare. mecanismului.discuţii despre mecanismele funcţionale principale ale automobilului şi interacţiunea lor reciprocă.discuţii privind descrierea etapelor de montare.evaluarea schemei conform parametrilor indicaţi. asamblare). Modulul : „Automobilul ” CLASELE a VIII-a --. cutiei de transmisie. .exerciţii de alcătuire a unei scheme de funcţionare a sistemului de ambreiaj. . . 2.sistem de alimentare.discuţii despre respectarea normelor de protecţie în timpul reparaţiei mecanismelor automobilului. Mecanisme funcţionale ale 3. vedere funcţional: .evaluarea lucrărilor practice efectuate. .motor. . Evaluarea lucrărilor realizate din punct de . dezasamblare. . . .discuţii despre importanţa cunoaşterii regulamentului circulaţiei rutiere. .exerciţii de proiectare a unei scheme de funcţionare reciprocă a motorului. .discuţii despre regulile de protecţie în timpul lucrărilor de electromontare.discuţii despre importanţa transportului în dezvoltarea socială şi economică a ţării. .pregătirea pieselor şi a uneltelor de asamblare . .exerciţii de învăţare a indicatoarelor rutiere şi a chestionarelor.mijloace de transport cu motor mecanismelor principale ale automobilului. Elaborarea unui proiect de schemă a 1.mijloace de transport cu motor automobilului: cu ardere înternă în 4 timpi.simulatoare ale pieselor (simulatoare de piese ale mecanismelor mecanismelor principale ale automobilului. asamblarea pieselor principale ale . . Conceperea şi organizarea locului de muncă: 2. de tip Diesel.set de chei. .cutie de transmisie.obligaţiunile conducătorului de Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .sistem de răcire a motorului.a IX-a Subcompetenţe Conţinuturi 1. .discuţii despre importanţa respectării normelor tehnice la cuplarea şi decuplarea pieselor. 4.citirea semnelor convenţionale ale schemei . .utilizarea corectă a uneltelor pentru asamblare. .motorului electric în circuit. . Tipuri de mijloace de transport: funcţionării mecanismelor principale ale . . Asamblarea mecanismelor automobilului automobilului: conform schemei grafice: .evaluarea cunoaşterii regulamentului circulaţiei rutiere. . set de chei pentru dezasamblare şi automobilului.respectarea regulilor de protecţie în muncă şi asamblare.evaluarea respectării parametrilor.sistem de frînare. . .schema electrică. Materiale şi ustensile: .lucrări practice de asamblare şi dezasamblare a cutiei de transmisie şi a motorului.discuţii despre importanţa motorului în funcţionarea 51 . Regulamentul circulaţiei rutiere: mecanismelor.ambreiaj. 3. .sistem de accelerare.prezentarea schemei grafice de funcţionare a . .comentarea etapelor de asamblare a pieselor 4. dispozitive de . grafice.

discuţii despre piesele principale ale automobilelor. . .prezentarea schemei grafice de funcţionare a mecanismelor principale ale maşinilor agricole şi tractorului.construcţia motorului. .. . .discuţii despre parametrii pieselor motorului. .lucrări practice de asamblare a motorului.evaluarea cunoştinţelor în situaţiile create.discuţii despre construcţia agregatelor principale ale maşinilor agricole şi ale tractorului. 6.evaluarea lucrărilor practice.maşină agricolă pentru arat. . Deservirea tehnică a maşinilor agricole şi a tractorului: . .utilizarea terminologiei specifice. marcajele rutiere). . . . 8. .citirea semnelor convenţionale ale schemei grafice.schema deservirii periodice.discuţii despre respectarea normelor de protecţie în timpul reparaţiei mecanismelor maşinilor agricole şi ale tractorului.discuţii despre importanţa respectării normelor tehnice la cuplarea şi decuplarea pieselor.maşină agricolă pentru cultivat. . Asamblarea mecanismelor maşinilor agricole şi tractorului conform schemei grafice: . Clasificarea maşinilor agricole: . .discuţii despre mecanismele funcţionale principale ale maşinilor agricole şi ale tractorului. Elaborarea unui proiect de schemă a funcţionării mecanismelor principale ale maşinilor agricole şi tractorului: .reguli pentru circulaţia vehiculelor. Conceperea şi organizarea locului de muncă: .argumentarea corectitudinii procedeelor efectuate. cu şenile).asamblarea pieselor principale ale mecanismului. set de chei pentru dezasamblare şi asamblare).discuţii despre tipurile de carburanţi şi lubrifianţi. Regulamentul circulaţiei rutiere: Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .exerciţii de calculare a parametrilor de uzură a pieselor motorului. automobilului.construcţia transmisiei. . . indicatoarele rutiere.maşini agricole pentru semănat şi sădit. . .evaluarea exerciţiilor.discuţii despre importanţa maşinilor agricole şi a tractorului în dezvoltarea socială şi economică a ţării.evaluarea schemei conform parametrilor indicaţi.pregătirea pieselor şi a uneltelor de asamblare (simulatoare ale pieselor mecanismelor maşinilor agricole şi tractorului.păstrarea tehnicii agricole.maşini agricole pentru colectarea roadei.maşini agricole de pulverizare a preparatelor chimice. Noţiuni generale despre tractor şi mecanismele funcţionale: .utilizarea corectă a uneltelor pentru CLASELE a VIII.respectarea regulilor de protecţie în muncă şi normele igienico-sanitare. .deservirea mecanismelor funcţionale.tipuri de tractoare (cu cauciucuri. 7. .exerciţii de proiectare a unei scheme de funcţionare a unei maşini agricole cuplate cu tractorul. .organizarea şi dirijarea circulaţiei rutiere (semnalele agentului de circulaţie. Modulul: „Maşinile agricole şi tractorul” Subcompetenţe 5. .a – a IX-a Conţinuturi 5. . . . 6. . . . 52 . 7. vehicul. .exerciţii de proiectare a unei scheme de funcţionare reciprocă a pieselor motorului.

scrierea standardizată. tipuri de linii. 3. .utilizarea terminologiei specifice. . . tehnică etc.mişcarea înapoi. .discuţii despre importanţa cunoaşterii regulamentului circulaţiei rutiere. instrumente de desen şi rechizite: set de echere. .exerciţii de executare a scrierii standardizate.evaluarea exerciţiilor.organizarea şi dirijarea circulaţiei rutiere (semnalele agentului de circulaţie. formate.asamblare. set de creioane etc.pornirea din loc. . 8. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .discuţii despre tipurile de carburanţi şi lubrifianţi. marcajele rutiere). Identificarea simbolurilor şi semenelor grafice convenţionale. manevrarea. poligoane. cercul. .discuţii despre parametrii pieselor motorului. .exerciţii de calculare a parametrilor uzurii pieselor motorului. radieră. Evaluarea lucrărilor realizate din punct de vedere funcţional: .evaluarea cunoaşterii regulamentului circulaţiei rutiere. . semne convenţionale.Discuţii despre importanţa desenelor în prezentarea grafică în diverse domenii (arhitectură.oprirea. simboluri. . împărţirea elementelor geometrice. .exerciţii de interpretare a simbolurilor şi semnelor grafice specifice diferitelor domenii de activitate. raportor. . Conducerea tractorului: . . Modulul “Limbaj grafic” CLASA A VIII-A Subcompetenţe 1. . recordări. construcţii grafice. .exerciţii de identificare a diferitelor aspecte ale comunicării prin limbaj grafic (forme geometrice. . . unghiuri. .exerciţii de proiectare a unei scheme de funcţionare a pieselor motorului la tractor.mişcarea pe linie dreaptă.lucrări practice de asamblare şi dezasamblare a cutiei de transmisie şi a motorului. 9. Realizarea proiecţiilor unui Conţinuturi 1. . reguli de cotare.reguli pentru circulaţia tractoarelor şi tehnicii agricole.exerciţii de învăţare a indicatoarelor rutiere şi a chestionarelor. .discuţii dirijate privind regulile de prezentare a desenelor 53 2. drepte paralele şi perpendiculare. Evidenţierea semnificaţiei limbajului grafic în comunicare. Grafica şi comunicarea: Simboluri. ). . compas de desen.evaluarea cunoştinţelor în diverse situaţii. . . indicatoarele rutiere.exerciţii de conducere şi manevrare a tractorului. . specifice diferitelor domenii de activitate.obligaţiunile conducătorului de tractor. semne grafice etc). . riglă. florar. .evaluarea respectării parametrilor.comentarea etapelor de asamblare a pieselor mecanismelor.argumentarea corectitudinii procedeelor efectuate.

curbe geometrice plane. aplicînd metoda izometrică. construirea vederii a treia după două proiecţii date. respecterea proporţiilor (crochiul unei piese haşurate). .exerciţii de construire a ovalelor înscrise în feţele cubului. triedrul. scări). Crochiul. . după modelul ales (jucărie. Executarea proiecţiei axonometrice a unui obiect cu feţe plane şi rotunde. .tăieturi locale.exerciţii de amplasare a vederilor pe desen.4. Realizarea proiecţiei unei piese dintr-un domeniu utilizînd simbolurile şi semnele grafice specifice. Desenele de asamblare . . elemente de cotare. dimetrică. 7. ortogonală. alegerea vederii principale.executarea desenului unui obiect în trei vederi cu transformarea formei lui (prin înlăturarea unei părţi a obiectului). Metoda de construcţie a proiecţiilor axonometrice ale obiectelor cu feţe plane. 4. 4. 8. Organizarea informaţiilor în scheme.lucrări de executare a unor desene pe formate (A4. . Executarea desenului tehnic al unui obiect.exerciţii de evidenţiere a construcţiei interioare a obiectului cu scopul aplicării tăieturii.îmbinarea unei jumătăţi de vedere cu o jumătate a tăieturii.executarea reprezentărilor cu mîna liberă. . . convenţionalismelor şi simplificărilor raţionale studiate. cu aplicarea secţiunilor. aplicînd tehnici grafice simple. . Secţiuni şi tăieturi . 6. Desen proiectiv: Sistemul de proiecţie ortogonală.tipuri de îmbinări de piese. diagrame. respectînd (STAS-ul. Transpunerea unei idei proprii într-o compoziţie de elemente grafice.exerciţii de evidenţiere a formei transversale a obiectelor cu scopul reprezentării secţiunilor. 3. tăieturilor. (convenţii. oblică. Noţiuni de desen tehnic: Dispunerea şi alegerea proiecţiilor. după regulile axonometriei. respectînd STAS-ul limbajului grafic. . 2. . Identificarea metodelor de proiectare: 2. proiectarea centrală. 3. obiect după modelul unei piese din natură.Identificarea diferitelor metode de proiectare: . Aplicarea tăieturilor şi secţiunilor în elaborarea schiţei unei Conţinuturi 1.exerciţii de executare a elementelor grafice folosind tehnici de reprezentare corespunzătoare.executarea schiţei unei piese după natură. Metode de proiectare 2.destinaţia tăieturilor şi secţiunilor. Metoda de construcţie a proiecţiilor axonometrice ale figurilor plane. elemente de execuţie a schiţei. aparatută electrocasnică. Executarea elementelor şi figurilor geometrice. produs alimentar etc). A5) de desen. 5.rezolvarea unor probleme de geometrie pe cale grafică. . Proiecţiile axonometrice ale obiectelor cu suprafeţe rotunde. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) . tabele.regulile de executare a secţiunilor.regulile de executare a tăieturilor. . Proiecţiile axonometrice. . 54 . linii. piesă de mobilier. . .exerciţii de realizare a proiecţiei figurii. proiecţia axonometrică.*exerciţii de elaborare a schiţei unui obiect. Modulul “Limbaj grafic” CLASA A IX-A Subcompetenţe 1. Executarea desenului tehnic al unui obiect. 3. formate. desfăşurata corpurilor geometrice.

. * Desenele de construcţii. .exerciţii de redactare a unor mesaje (în cuvinte şi simboluri) pe baza unui suport vizual. Modulul „Domenii profesionale” Competenţe specifice La finele clasei a IX-a elevul va fi competent în: 1.convenţionalisme şi simplificări pe desenele de asamblare.reprezentări şi convenţionalisme pe desenele de construcţii.reprezentarea şi notarea filetului. . Realizarea unei schiţe pentru obiecte simple. discuţii dirijate privind conturarea unor competenţe care să contureze un posibil profil profesional. Eu şi viitoarea profesie: . 4. . . tabele.argumetarea evoluţiei unor domenii profesionale şi impactul tehnologic asupra mediului. .organizarea unor întruniri cu reprezentanţi ai agenţilior economici din zonă.exerciţii de realizare a schiţei unei îmbinări prin filet. 5.meserii şi profesii noi. profesii. Integrarea în cîmpul muncii: . Identificarea domeniilor (sferelor) ocupaţionale din domeniul tehnologic . observarea unor domenii profesionale revoluţionare în tehnologii şi impactul acestora asupra culturii naţionale. Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate) .avantaje şi dezavantaje privind profesiile şi meseriile.exerciţii privind elaborarea de CV-uri.drepturi şi responsabilităţi. 3. Noţiuni despre detaliere. .Discuţii dirijate privind evoluţia unor domenii profesionale de producţie şi servicii.enumerarea principalelor responsabilităţi ale unui meseriaş.vizionarea unor materiale înregistrate în diverse ateliere. . .executarea desenului prin pană sau a desenului unui ax. Opţiunea pentru viitoarea meserie / profesie în concordanţă cu propriile interese şi comptenţe. exerciţii de selectare a principiilor responsabilităţii angajaţiilor în diverse domenii de producţie şi servicii.istoricul şi evoluţia meseriilor şi profesiilor din domeniul tehnologic. 2.particularităţile principale ale desenelor de construcţii. Domenii de activitate (meserii. . 3. . .clasificarea mseriilor şi profesiilor. . descrierea viitoarei profesii din perspectiva propriului interes. Transpunerea unei idei proprii în îmbinarea unei jumătăţi de vedere cu o jumătate a tăieturii. Stablilrea principalelor atribute ale angajaţilor în diverse domenii de activitate: . diagrame.clasificarea meseriilor şi profesiilor după domeniile de producţie şi servicii. Utilizarea termenilor specifici unor domenii profesionale în testarea pentru obţinerea unui loc de muncă.factori ce influenţează alegerea profesiei. .selectarea informaţiei relevante pentru practicarea unor meserii. aplicînd tăieturile şi secţiunile.simularea unor interviuri privind obţinerea unui loc de muncă. 55 . 7. Calităţi şi condiţii profesionale: . meşter într-un domeniu etc. . prezoane.determinarea dimensiunilor principale ale buloanelor. . descifrarea notaţiilor.vocaţia şi alegerea profesiei. Organizarea informaţiilor privind desenele de construcţii în scheme. . CLASA A IX-A Conţinuturi 1.profesii specifice diverselor zone geografice.exerciţii de citire a desenelor de asamblare. .exerciţii de executare a schiţei îmbinării prin buloane. -* Rezolvarea unor probleme creative utilizînd elemente de construire în desen. . 5.enumerarea comptenţelor profesionale ale unei meserii. întreprinderi. . . . pene şi ştifturi.piese. profesii) : . . 6. 2.desenele îmbinărilor prin buloane. .imaginea sinelui într-un domeniu profesional 4.exerciţii de descifrare a informaţiilor (în desenele de asamblare). tehnician. 4.

comentarea iniţierii unor discuţii cu agenţii economici privind angajarea. 56 .

De aceea predarea – învăţarea – evaluarea trebuie proiectate în acelaşi timp. utilizînd instrumente adecvate scopului urmărit.metoda descoperirii dirijate.evaluare se află într-o strînsă legătură: aceste componente nu pot fi separate sau suprapuse. la dezvoltarea operaţiilor de transfer în diferite situaţii. discuţia dirijată. ) se face în funcţie de competenţele prevăzute şi de specificul modulului. cum învaţă şi de ce reuşeşte să înveţe. anticiparea. Performanţa (produsul) realizat de către fiecare elev în raport cu competenţa specifică se stabileşte în funcţie de treapta de şcolarizare. de preferinţele elevului şi de criterii şi indicatori ai fiecărei competenţe specifice. Strategii didactice: orientări generale (metodologice) La Educaţia tehnologică selectarea formelor de predare – învăţare (lecţia. activitatea de predare – învăţare . evidenţiindu-se două etape: . practicarea diferitelor procedee de lucru. studiul de caz. sînt indicate următoarele metode: . Strategii de evaluare În cadrul procesului de învăţămînt.formarea şi dezvoltarea calităţilor individuale (cunoştinţe. .metoda interactivă. elaborarea unui plan de acţiune. aplicarea competenţei elevilor în situaţii diverse etc. Aceste metode ajută la însuşirea informaţiilor pe o perioadă mai îndelungată. capacităţi. Dintre metodele activ-participative se aplică pe larg metodele: situaţii problematizate. La desfăşurarea procesului de predare – învăţare . cît şi evaluarea sumativă (evaluarea normativă bazată pe criterii cunoscute din timp). Precizăm că orice tip de evaluare presupune trei etape: măsurarea rezultatelor şcolare prin procedee specifice. argumentarea şi aprecierea activităţilor de proiectare şi confecţionare a unui articol. activitatea în grupuri mici. care să-i ajute să înţeleagă ce învaţă.evaluare se recomandă metodele: inducţia.evaluare se vor aplica metode adecvate întru însuşirea competenţelor prevăzute. La desfăşurarea procesului de predare – învăţare . excursia. . .metoda orientării spre scop. În practica şcolară. Pentru ca elevul să fie activ şi să participe direct la formarea propriei personalităţi. activitatea individuală. învăţarea reciprocă etc. Procesul de predare – învăţare – evaluare este dirijat de profesor. creativitate).folosirea calităţilor personale ale elevului ce se pot dezvolta conform posibilităţilor (de percepere şi senzaţie) şi capacităţilor (memorie. VIII. învăţătorii şi profesorii vor utiliza atît evaluarea formativă. avînd drept scop formarea la elevi a propriilor instrumente de evaluare.metoda experimentelor. deducţia. gîndire. În cadrul orelor de educaţie tehnologică. Strategia metodologică de aplicare a evaluării formative este axată în principal pe organizarea unor demersuri interactive de predare – învăţare – evaluare. motivaţie) ce se manifestă prin activitatea în ambianţă (organizarea adecvată a locului de lucru şi alegerea formelor raţionale de activitate. ) Competenţele de bază şi competenţele specifice disciplinei pot fi formate pe parcursul studierii Educaţiei tehnologice în cadrul modulelor prevăzute de curriculum. formarea reţelelor conceptuale etc. activitatea în colectiv. luarea deciziilor educaţionale în urma concluziilor formulate în baza interpretării datelor obţinute. analogia. indicatori şi note. . rolul cel mai important îl joacă evaluarea formativă.VII. aprecierea acestor rezultate conform unor criterii. care presupune utilizarea unor scenarii de lecţii în cadrul cărora învăţătorii / profesorii vor apela instrumentele evaluării formative corespunzător situaţiei de învăţare care au menirea de a eficientiza învăţarea. Rolul evaluării formative constă în sprijinirea fiecărui elev de a-şi ameliora demersul cognitiv. .

Totodată se creează oportunitatea profesorului de a obţine noi şi importante informaţii despre nivelul de pregătire al elevilor săi. situaţiile de învăţare. Educaţia tehnologică. Coordonator Cerkez M. ceea ce îl ajută pe elev să înţeleagă mai bine obiectivul şi conţinutul sarcinii pe care trebuie s-o realizeze. 5. Coordonator Botgros I. Curriculum şcolar. Clasele I-IV. 2003. 2. Tehnologii. În acest proces de evaluare formativă se vor utiliza metode de evaluare complementare: observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor în cadrul cărora se aplică instrumente de evaluare (modalităţi de înregistrare a acestor informaţii): fişa de evaluare. 2007. Curriculum şcolar. Evaluările trebuie planificate şi incluse în planurile de lungă durată. Aceste categorii de instrumente pot fi inspirate liber din chestionare de autoevaluare. O proiectare didactică asigurată de un suport didactic calitativ este un garant al succesului activităţii profesorului / învăţătorului. Teoria educaţiei. . 8. Minder M. 2006. 4. Referinţe bibliografice 1. O proiectare pedagogică bine gîndită îl orientează pe profesor / învăţător pe tot parcursul anului şcolar. Chişinău: Editura Univers Pedagogic. „Pedagogie. conştientizarea perfecţionării strategiilor şi procedurilor utilizate în procesul învăţării. . Jinga I.Din această perspectivă se vor folosi instrumente de evaluare formativă cu scopul de a declanşa la elevi procese cognitive. În acest proces formativ se iau în consideraţie nevoile elevilor de autocunoaştere. lista de control / verificare. Inspecţia şcolară şi design-ul instuţional. Volumul I. Bucureşti. clasele gimnaziale. 2000. Programe şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a. experimente. Autoevaluarea se face după ce elevii realizează sarcini de învăţare. clasele gimnaziale. lucrări practice. Scara de clasificare îi permite elevului autoierarhizarea în raport cu capacităţile evaluate şi determină anumite atitudini în raport cu propria formare. 2001. Curriculum şcolar: proiectare. precum şi modalitatea de valorificare a efortului propriu la atingerea rezultatului scontat. Macovei E. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. şi alţii. 1999. implementare şi dezvoltare. Meyer G. exerciţii–joc etc. îl ajută să pregătească adecvat sarcinile de învăţare. Chişinău: Editura Cartier. Chişinău: Editura Cartier. Bucureşti: Editura Aramis. Curriculum şcolar. Clasele I-IV. Curriculum şcolar. 1998. 2003. 2004. Evaluările normative se realizează în baza competenţelor specifice şi a abilităţilor / subcompeteneilor şi vor demonstra posedarea subcompetenţelor indicate în curriculum pentru clasa respactivă. 9. 3. Negreţ-Dobridor I. 7. ceea ce le va întări motivaţia pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare. propria vocaţie. Educaţia tehnologică. „Didactica funcţională”. Evaluările sumative au funcţia să verifice nivelul de performanţă atins de elevi. 58 . De ce şi cum evaluăm. redactor ştiinţific Pîslaru Vl. 6. Ameliorarea strategiilor cognitive ale elevilor se poate obţine prin trei mijloace esenţiale: conştientizarea procedurilor şi strategiilor pe care le-a utilizat sau pe care le va utiliza ca să reuşească. Aria curriculară. Bucureşti: Editura Aramis. Chişinău. Curriculum naţional. 10. 2001. să integreze cele trei componente predarea – învăţarea – evaluarea. scara de clasificare. Chişinău. Bucureşti. Autoevaluarea permite aprecierea propriilor performanţe în raport cu obiectivele pe termen scurt. Ele îşi au rostul numai dacă a fost utilizată evaluarea formativă pe parcursul studierii. deoarece ei trebuie să-şi cunoască propriile capacităţi. conştientizarea progreselor realizate în stăpînirea unor abilităţi. competenţe pe parcursul studierii.

11. Didactica nova. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Teroria generală a curriculumului educaţional. Negreţ-Dobridor I. Bucureşti: Polirom. 12. 2006. Negreţ-Dobridor I. Bucureşti: Editura Aramis. 59 . Sistemul de evaluare în învăţămîntul preuniversitar din Republica Moldova. 13. Coordonator Răileanu A. 2008. 2005.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->