ECONOMIA SERVICIILOR

CURSUL I CONTINUTUL SERVICIILOR, EVOLUTIA GANDIRII ECONOMICE DESPRE SERVICII 1. 2. 3. 4. 5. Conceptul de serviciu Caracteristicile serviciilor Evolutia gandirii economice despre servicii Tipologia serviciilor Clasificarea serviciilor

1. CONCEPTUL DE SERVICIU Dimensiuni ale conceptului de serviciu: a. – invizibile ca produse finale ale activitatii unei intreprinderi sau sector economic (artefact imaterial – artes facta = structura, fenomen, imagine de natura artificiala obtinuta prin arta, mestesug) ; b. – invizibilul ca factor de productie sau ca active utilizate de catre producatori pentru a crea si distribui un produs (serviciu) destinat consumului (activ intangibil) ; c. – invizibilul ca strategie de dezvoltare aplicabila tuturor sectoarelor economiei stabilind noi principii de organizare, competitie si valorizare. Activ intangibil Marca de firma Mediu cultural Marca de produs Know how Capital uman Brevete Informatie Reputatie Activitate Publicitate Agrement Programare Sport Informare Turism Intermedieri Artefact Clip publicitar Sate de vacanta Program (soft) Studiu sau cercetari Programe turistice Produse financiare

Definirea serviciilor ca activitate – reprezinta o prestare efectiva care pune in legatura activitatea prestatorului, mijloacele materiale ale prestatiei si obiectului serviciului (realitatea materiala de transformat sau modificat). Ex. Tuns la frizer Principala diferenta intre procesul de productie al bunurilor materiale si procesul de productie al serviciilor rezida in faptul ca clientul face parte din procesul de productie. Procesul este cunoscut sub denumirea de servuctie. Serviciul este o activitate economica ce are ca rezultat un ansamblu de avantaje explicite si implicite ce sunt obtinute de un utilizator pornind de la consumul de oferte comerciale de natura intangibila. Client prestatia finala agent prestator • conceptie pentru organizarea activitatii • procurare de materiale, subansamble, informatii • lucrari de manipulare, transferare, si alte operatii pregatitoare

Definitiile -

in sens larg – serviciul este perceput ca o activitate umana cu un continut specializat avand ca rezultat efecte utile, imateriale si intangibile, destinate satisfacerii unei nevoi sociale; in sens restrans – (apartine marketingului) elemente ale politicii de marketing ale intreprinderii menite sa ofere utilitati aditionale produsului. Sistemul clasificarii centrale a productiei a adus in discutie nivelul serviciilor in cadrul conferintei de la Geneva in 1999. Clasificarea a fost preluata din cadrul negocierilor rundei Uruguay, Geneva 1991. 1. servicii de afaceri 2. servicii de comunicatii 3. servicii de constructii si inginering asociat 4. servicii de vanzare 5. servicii de invatamant 6. servicii de ambient (gunoi, salubritate) 7. servicii financiare 8. servicii de sanatate si sociale 9. servicii de turism si servicii legate de calatorii 10. servicii recreative, culturale si sportive 11. servicii de transport. 2. a. CARACTERISTICILE SERVICIILOR

imaterialitea sau intangibilitatea – serviciile apar in acele activitati umane in cazul carora mecanismul social (prestator beneficiar) si indeosebi mecanismul tehnic specific sunt de asa natura incat rezultatul muncii nu apare neaparat intr-un invelis obiectual separabil de lucratorul prestator ca in cazul productiei tipice; nu sunt stocabile, acumulabile sau transportabile – un element nu poate fi palpat, bineinteles, greu de comercializat si imposibil de stocat ; cuvantul stoc reprezinta ceva strict, obiectual; pentru servicii putem afirma ca sunt utile, adica au potential. Acest potential este format din doua aspecte: capacitate (capacitatea de a produce, productivitate) si capabilitate (pricepere, talent, aspect material, aspect intelectual sau savoir – faire). Efectele : sunt fie de tip produs (in cazul serviciilor comerciale sau fie

b.

1

3. Considera ca munca este cea care creaza valoare. preponderenta clasei profesionistilor si tehnicienilor. 2. serviciile nu pot fi masurate in unitati fizice sau numarate. Vede serviciile ca un concept global unde oamenii isi fac servicii unii altora prin intermediul banilor. j. produsul este consumat in momentul fabricarii . c. Sec XVII – XVIII – serviciile nu sunt tratate distinct ci impreuna cu celelalte activitati economice considerate utile. face legatura intre servicii si teoria capitalului uman din care rezulta ca serviciile nu sunt foarte scumpe dar necesita personal specializat. servicii bancare. micii comercianti) si cei care produc si nu au venit (medicii si educatorii). sisteme de rezervare.nu trateaza serviciile distincte ci in contextul dezbaterilor munca. trecerea de la un nivel economic la un model de gestiune a societatii. serviciile fiind considerate neproductive. chiar distructive (armata). fiziocratii – activitatea cea mai importanta este agricultura iar cele mai productive categorii ale populatiei sunt cultivatorii. strategii care vizeaza cererea : strategia preturilor diferentiate. utilitatea apare pe loc. Frederic Bastiat. Adam Smith. in plus mai si consuma din valoarea creata de productia bunurilor material). Cele mai importante activitati sunt transporturile maritime si comertul de peste mari si au sustinut importanta serviciilor intr-o mica masura. n. oferta de servicii speciale. locuri la spectacole). pentru diminuarea perisabilitatii se vor folosi strategii pentru sincronizarea cererii si a ofertei. Dupa Daniel Bell – societatea postindustriala se caracterizeaza prin 4 trasaturi importante: 1. m. Karl Marx considera serviciile in esenta neproductive (nu creeaza valoare. 4.rezultate necomparabile intre ele. participarea consumatorului la prestarea serviciului. dar considera ca unele servicii sunt neproductive fiind si mai putin utile . g. nu sunt repetabile (o data consumate dispar). este o societate bazata pe stiinta. se vand. deci in esenta nu aduc nici un venit. i. folosesc repartitia binara . sunt variabile (de la o prestatie la alta apar noi elemente care influenteaza asupra calitatii). l. Sec XX – pana in anii ‘60 Curente care sustin teoria despre societatea postindustriala pana in anii ’60. sunt complexe – interactiunea dintre clienti influenteaza pozitiv sau negativ prestatia prestatorului  aparitia serviciilor complementare. EVOLUTIA GANDIRII ECONOMICE DESPRE SERVICII d. Serviciile sunt utile . lipsa proprietatii. Cei care au adoptat pozitia opusa J. strategii care vizeaza oferta: angajari parti-time. Serviciile sunt considerate productive deoarece materialitatea nu poate fi un criteriu de impartirea muncii. servicii oferite si nefolosite ca: oferta de locuri de munca.Smith – John Stuart le imparte in servicii productive si servicii neproductive si le imparte in 3 categorii in functie de utilitati: utilitati incorporate in obiecte. utilitati care se fixeaza asupra persoanei. Curente de idei: mercantilistii – contributia la realizarea bogatiei este aurul. modul de formare a pretului nu urmeaza canoanele traditionale (deobicei pretul serviciului este pretul cererii). utilitati valorice. h. necesita prezenta prestatorului si consumatorului in timpul desfasurarii procesului. k. Se ghideaza dupa principiul lui Lavoisiere (nimic nu se pierde totul se transforma). sunt eterogene (cu cat sunt mai complexe cu atat creste gradul de eterogenitate). o. f. calitatea serviciului este inseparabila de calitatea prestatorului (factorul uman este preponderent si face diferentierea ). adica cei ce produc si au venit ( taranii. au valoare de schimb. societatea postindustriala este o societate bazata pe servicii – ritmul de crestere in sectorul servicii a productiei muncii este lent. Acesti din urma nu numai ca nu produc dar consuma din venitul produs de primii. servicii complementare. 3. se cumpara. inseparabilitatea consumului si productiei (servuctie). nu toate serviciile sunt caracteristice societatii postindustriale. neputand fi comparabile nici cu serviciile din productie care au efect doar asupra universului spiritului uman (serviciile spirituale sau intelectuale).Say – considera ca serviciile sunt productive dar numai produsele nemateriale. e. locuri de cazare in hotel. Sec XIX – gandirea economica s-a raportat la ideile lui Adam Smith . stimularea participarii consumatorilor la prestarea serviciului (autoservirea). transport). 2 . printre primii care au promovat conturile traditionale si au analizat pe aceasta baza si serviciile. serviciile sunt perisabile (ex. Cei care au adoptat ideile lui A.B.productie. dar au fost si unii care au fost pe pozitie opusa. Are idei preconcepute si caracterizeaza indirect productia de servicii ( servicii care nu au efecte materiale dar care contribuie la productia de bunuri – aprovizionare.

accentul este pus pe cerere.servicii marfa ( activitati vanzare-cumparare pentru marfa ) . . pe activitati. furnizate dupa diferite clasificari sau nomenclatoare . Datorita faptului ca serviciile sunt eterogene este necesara o clasificare pe categorii omogene (sa aiba trasaturi comune). clasificarea schimburilor invizibile – este o clasificare speciala care analizeaza comertul international cu servicii. Armonizarea serviciilor – corespondenta intre doua sau mai multe caracteristici este dificil de realizat din urmatoarele motive: gradul de externalizare a serviciilor este diferit . destinatie. se reconsidera activitatile de productie din 2 motive: problemele ecologice (dezvoltare durabila) si limitarea produselor naturale. pe produse.servicii private 3. teoria referitoare la societatea informationala constituie resursa strategica (este regenerabila si inepuizabila).cost de servicii si 25-30 % partea materiala. dupa utilizator (beneficiar): . materia prima . de asistenta sociala. TIPOLOGIA SERVICIILOR Datorita eterogenitatii serviciilor se impune ca o necesitate clasificarea dupa doua criterii: statice si economice.analizeaza consumul final. sub egida ONU. cultura)). 4.servicii publice . Clasificari internationale pe activitati: clasificari internationale tip industrie CITI nomenclatorul activitatilor din Comuniunea Europeana NACE clasificarea ramurilor economiei nationale CREN. distributie. -dupa functiile economice indeplinite: 3 . 3. Clasificarea internationala pe produse este subdivizata pe bunuri si servicii. asigurari). Economia actuala din tarile dezvoltate poate fi considerata o economie a serviciilor cu urmatoarele trasaturi: 1.servicii intermediare (activitati conexe care se folosesc pentru productie. evidentele statistice nu cuprind sectoarele neformale (economia subterana). constatarea ca progresul tehnic s-a extins si in sfera serviciilor datorita informaticii .servicii nemarfa ( servicii publice. cresterea incertitudinii si a riscului in economia serviciilor. Caracteristicile folosite pt clasificarea pe activitati : natura tehnica a productiei ( comert cu ridicata. Clasificari: a.procese tehnologice. 4. 3. adica integrarea pe orizontala in sectorul primar si secundar. 2. sanatate. Pe produse – grupeaza rezultatele productiei in conformitate cu caracteristicile folosite pt clasificarea produselor adica: origine. clasificarea centrala pe produs a Comunitatii Europene – CCPCOM. nu este trasata o demarcatie intre bunuri si servicii. Clasificarea statica a serviciilor. stocaj. modul de folosire a bunurilor sau serviciilor (servicii de sanatate.Teorii ale societatii neoindustriale dupa anii “60: teorii care au la baza conceptul self-service A. organizarea si finantarea productiei. din pretul unui produs se considera ca 60-70% . datorita productiei de masa in raportul cerere-oferta. reconsidera importanta ofertei in economia serviciilor. dupa natura nevoilor satisfacute: . politie. statisticile nationale nu prezinta grade egale de detaliere.transport. dupa sursele de procurare: . Analiza structurii tendintei in evolutia serviciilor se bazeaza pe date statistice. CATEGORIILE DE SERVICII 1. integrarea functiilor serviciilor in toate sectoarele economiei . comert cu amanuntul). curentul referitor la industrializarea serviciilor . clasificarea centrala pe produs CCP – elaborata sub egida ONU. Clasificarile centrale pe produse: 1. accentul este pus pe protectia sociala.protectia mediului) si personalizate (invatatura. non profit pentru nemarfa ) 2. clasificarea bunurilor si serviciilor gospodariilor – CBSG .servicii finale ( servicii pentru consumul individual self-service si servicii publice finantate prin redistributia venitului de la buget care la randul lor sunt de doua feluri : colective (armata. 4.Tofer. Clasificarea statica pe activitati. b. analizeaza dimensiunea si structura productiei si a fost folosita in negocierile runda Uruguay. reprezentati Orio Giarini “Limitele incertitudinii”. 2. natura.

. . contabile. ex: automobil + salon de prezentare sau salon de reparatii si intretinere. medicina. . . Activitatile de servicii au fost grupate pt prima data de catre Allan Fischer in 1935. dupa ponderea serviciilor in totalul ofertei ce poate reuni fie bunuri autentice fie servicii autentice : . . 9. -servicii personale (casnice .oferta este formata dintr-un serviciu pur (supraveghere. al treilea sector – sectorul tertiar – ansamblul de activitati consacrate productiei nemateriale.bun pur tangibil (oferta este constituita dintr-un bun tangibil :sare.oferta este insotita de un bun pur tangibil si servicii.servicii traditionale (arhaice) (casnice. Nota – ulterior aceasta clasificare a cunoscut o perfectionare in persoana lui Colin Clark. Jean Fourastie.servicii din sectorul public . Colin Clark.servicii materiale ( incorporate in bunuri.servicii netransferabile (nu pot fi nici schimbate nici comercializate). Cel care a reusit sa formeze un criteriu stiintific de delimitarea sectoarelor economiei in functie de comportamentul lor economic este Jean Fourastie. comunicatii). . Componentele economice a celor 3 sectoare se caracterizeaza prin: 1. comert. 11.servicii transferabile (sunt schimbate la distanta). 8. restaurante. Interpendente ale serviciilor in economie si societate 2. sa fie operationala ( sa permita standardizarea). dupa efecte si beneficii directe ale serviciilor: .servicii din sectorul asociativ . ex: restaurantele pot fi frecventate atat pentru servicii cat si pentru produsele culinare. forma de proprietate si modul de organizare : . dupa prezenta sau absenta clientului in timpul prestarii. educatie.servicii de distributie (transport.servicii ce se bazeaza pe echipament. dupa posibilitatile de comercializare: . Contributia serviciilor la cresterea economica b. scopul este de a mari interesul cumparatorului. 4. . al doilea sector – sectorul secundar – industria de prelucrare. 6. 5.servicii nemateriale( servicii care contribuie la satisfacerea unor nevoi sociale sau nevoi spirituale). distributie. dupa natura efectelor: .oferta este constituita dintr-un serviciu de baza insotit de bunuri secundare ex : calatoria cu avionul (serviciu de transport aerian si un program TV) . .masaj). de cercetare).servicii moderne.servicii de productie (banci. posta sau societati economice nonprofit). zahar). . asigurare. Caracteristici ce trebuie sa cuprinda o clasificare a serviciilor: sa fie suficient de detaliata. 2. receptivitate la progresul tehnic.oferta este constituita dintr-un hibrid (bunuri si servicii in proportii egale). Sectorul serviciilor a. dupa modalitatea de furnizare: . psihoterapie. Dimensiunile sectorului tertiar b. sa fie elastica (flexibila) sa fie compatibila. arta). din hoteluri. dupa natura prestatorului. marketing) . transport. Promotorii acestei teorii : Allan Fischer. .servicii ce se bazeaza pe personal. ritmurile de crestere ale productiei muncii. serviciile de transport). 10. Serviciile si calitatea vietii SERVICIILE SI SECTORUL TERTIAR Dupa 1930 se afirma teorii privind clasificarea sectoriala a serviciilor..servicii ce necesita deplasarea cumparatorului.servicii care afecteaza persoanele (transport.servicii care afecteaza atat bunurile cat si persoanele( serviciile de asigurari. primul sector – sectorul primar – grupeaza activitatile agricole si extractive. centre de reparatii). dupa raportul capital-munca: . educatie). curatire).servicii sociale sau colective (sanatate. . dupa momentul aparitiei in sfera vietii economice: . Ritmurile de crestere a productiei muncii pe cele trei sectoare se prezinta astfel: 4 . 7. CURSUL II LOCUL SI ROLUL SERVICIILOR IN ECONOMIE Serviciile si sectorul tertiar 1.servicii din sectorul privat 12.servicii care afecteaza bunurile (reparatii. . sanatate.serviciile bancare. Rolul serviciilor in dezvoltarea economico-sociala a.servicii ce necesita deplasarea producatorului.

Serviciile din epoca contemporana.- pentru sectorul primar cresterea productiei muncii este medie.3 38. 2. reprezinta valoarea nou creata sau diferenta de TVA deductibil care se duce la stat.000/loc Romania 4.3 -0.1 14. procentul serviciilor in populatia ocupata. Sectorul Primar Secundar Tertiar Structura investitiilor pe sectoare de activitate in Romania 1995 1996 1998 10. in Romania era de 35% in 1996 ca dupa 2 ani . pescuit.000 /loc SUA 27. 1. Sectorul primar se confrunta cu o lipsa severa a resurselor financiare pentru investitii.48 40.6 6.acest indicator se masoara in PIB pe locuitor.8 50.6 8. pentru sectorul secundar cresterea se situeaza peste nivelul mediu. s-a impus nevoia unor clasificari a serviciilor: timpul liber : loisier si turism si sectorul informational.5 90 9. dupa anii 1990 cand sectorul serviciilor s-a diversificat mult.7 36.34%.37 31. Comportamentul economic al celor trei sectoare. Desi aceasta clasificare sectoriala care permite o analiza unitara a sectorului economic prezinta anumite limite : sfera serviciilor este mai mare decat sectorul tertiar deoarece sunt cuprinse servicii din cele trei sectoare.0 93. 4.1 Concluzii – sectorul secundar pana in 1995 a avut o evolutie oscilanta datorita lipsei unei strategii de dezvoltare a acestui sector.5 46.4 100% 32. DIMENSIUNI SI INTERDEPENDENTA Dimensiunile sectorului tertiar Sectorul serviciilor poate fi caracterizat si analizat cu urmatorii indicatori: 1. In 1995 Luxembourg are 34. procentul serviciilor in PIB (numai la nivel macroeconomic).4 32 45. Intre anii 1970 si 1980 s-a afirmat ca sectorul serviciilor este mai putin receptiv la progresul tehnic fapt ce nu este adevarat (in prezent asistam la industrializarea serviciilor). Desi aportul sectorului tertiar la crearea PIB este modest in comparatie cu tarile dezvoltate si chiar cu fostele tari socialiste . 2. pentru sectorul tertiar se situeaza sub nivelul mediu.9 11. impactul cu procesul de productie propriu zis. Gradul de ocupare a populatiei in tarile ocupate in servicii este de 60 -70 %. Productia imputata de serviciile bancare se masoara ca diferenta intre soldul dobanzii incasate si soldul dobanzii platite – rezultatul activitatii de intermediere bancara. Serviciile destinate consumului pot fi de doua tipuri: 5 .3 40.95 45. in ultima perioada se poate constata o usoara tendinta de crestere ceea ce demonstreaza eforturile care se fac pentru restructurarea economiei.4 1999 13.360/loc Sectorul Primar (agricultura.2 39.5 91. silvicultura. procentul serviciilor in comertul international (in schimburile internationale). procentul consumului populatiei pe economie.8 100% 1999 13. Dezvoltarea economica a unei tari (indicator sintetic) . SECTORUL SERVICIILOR.vanatoare) Secundar (industrie si constructii) Tertiar (servicii) Productie imputata de serviciile bancare Valoare adaugata bruta Impozite nete de subventie pe produs PIB 1996 19. Productivitatea relativa a muncii pentru sectorul tertiar se calculeaza folosind raportul intre procentul serviciilor in PIB si procentul serviciilor in populatia ocupata. Interdependenta serviciilor in economie si societate Sistemul de legatura a sectorului tertiar se structureaza pe doua directii principale: 1.1 53.6 -2.1 42. impactul asupra omului cu nevoile sale.5 6.masoara excedentul valorii de bunuri sau servicii produse peste valoarea adaugata bruta a bunurilor sau serviciilor consumate. in 1998 sa scada la 33.1 PIB = valoarea adaugata bruta + impozite (TVA) + taxe vamale – subventii Valoarea adaugata bruta. 3. Aproape de anii 1980 si dupa sectorul serviciilor a fost ca un colac de salvare pentru somaj.2 -0.6 33. drept rezultat si sectorul tertiar a avut si are o evolutie oscilanta.5 100% Structura PIB pe tipuri de activitati in Romania 1997 1998 18.81 44. Din punct de vedere al dezvoltarii serviciilor exista un decalaj foarte mare intre tarile dezvoltate si celalte tari .

Boeing cheltuie 10% din cifra de afaceri pentru activitatea de cercetare dezvoltare. timpul este folosit la maxim. organic (se refera la serviciile organizate in interiorul societatilor comerciale .- functional (se refera la serviciile organizate in afara societatilor comerciale productive . electricitate. se folosesc indicatori partiali: economici. In ultima perioada aceasta optica s-a schimbat datorita schimbarii opticii asupra notiunii opticii de crestere economica. contributia la cresterea economica este mica. b. 2. c. Serviciile intensive in munca se caracterizeaza prin faptul ca necesita un personal numeros fara o calificare prealabila pe cand celelalte invers. Ca si caracteristica acesti trei indicatori (concepte) nu pot fi exprimati printr-un singur indicator. perceptia selectiva de catre oameni a aspectelor. in Romania procentul acestor cheltuieli in bugetul unei familii in 1996 erau intre 10 -15 % crescand la 20% dupa 2000. Include 3 concepte: nivelul de trai.relatiile servicii cu consumul de servicii . Servicii intensive in munca si servicii intensive in cunoastere. se reduce personalul. Nu toate serviciile contribuie la fel la cresterea economica. tendinta relatiilor cu piata care va tinde spre externalizarea serviciilor.externalizate). 6 . apa. calitate superioara a serviciilor efectuate. O perioada indelungata de timp serviciile au fost considerate ca neproductive. invatamant). In sens restrans conceptul de timp liber este conceput ca loisir. se iau in calcul si serviciile consumate de stat (sunt cele platite indirect de consumatori sub forma taxelor si impozitelor pentru sanatate. Dupa multe estimari timpul liber a crescut de 7 ori de la 5 ani la inceputul sec XX la 20 ani in orizontul anului 2000. demografici. Durata medie de viata era 45 ani si a crescut la 70 in 2000. cultura.consumul de servicii se masoara cu ajutorul coeficientilor bugetari ai serviciilor care masoara procentul serviciilor in consum si procentul serviciilor in bugetul familiilor. reducerea timpului cu birocratia. fericirea. Tendinta pe plan mondial este de externalizarea serviciilor. se adauga si valoarea serviciilor la acest comert ( adaos comercial 30%) . ROLUL SERVICIILOR IN DEZVOLTAREA ECONOMICA Contributia serviciilor la cresterea economica. acestea din urma vor contribui la cresterea productiei materiale. cresterea averii spirituale si duce la realizarea unor conexiuni puternice de informare economica. Conceptul de timp liber in sens larg exprima acel timp liber care este in opozitie cu timpul de munca iar in sens restrans se refera la impartirea pe sectoare a timpului liber. Douglas. Modalitatea de calcul – dupa ce ne-am indeplinit obligatiile profesionale si familiale ne ramane un timp liber. se iau in considerare numai cheltuielile pentru servicii ale populatiei (sunt servicii pe care consumatorul le plateste contracost direct: intretinere. Serviciile contribuie la cresterea loisirului prin: reducerea timpului de munca. 2.relatiile serviciilor cu timpul liber. bunastarea. Serviciile si calitate vietii Conceptul de calitatea vietii include: aspecte materiale sau spirituale ale vietii oamenilor. Tendinta spre externalizare-internalizare este data de: progresul stiintific si tehnic. reducerea timpului pentru activitatea de transport. calitatea relatiilor dintre oameni. ecologici. telefon etc).internalizate). Avantajele externalizarii: pret mai scazut. deci rolul principal il are productia bunurilor materiale. Contributia la cresterea economica se masoara cu functia de productie W. Orice sector de productie a bunurilor materiale este insotit si de servicii. reducerea timpului pentru activitatile casnice. Cresterea economica reprezinta cresterea avutiei nationale (tot ceea ce noi oamenii pretuim ca valoare. Astfel spus aveau o contributie neinsemnata la cresterea economica. care apare de obicei numai la internalizarea serviciilor. Daca sectorul serviciilor unei tari este caracterizat de serviciile intensive in munca . Etape de calcul: a. se iau in calcul si serviciile de comert – este un serviciu pentru populatie. reducerea efectelor cumparaturilor. Consumul de servicii pe locuitor cuprinde 3 relatii: 1. Consum pe locuitor. Indicatorii economici – care exprima sintetic calitatea vietii: PIB.

1] arata o legatura de acelasi sens directa si puternica intre efectul x si cauza y . poluarea. a rangurilor Spearman si Kendall.1800 Timp liber 3 ani (18%) Munca 11 ani (30 %) Transport 2 ani (6%) Copilarie + scoala 5 ani (14%) Timp fiziologic 15 ani ( 42%) Total 36 ani 2000 19 ani (27%) 8 ani (11%) 6 ani (8 %) 8 ani (11%) 31 ani (43%) 72 ani 3. Aceasta piata are in obiectiv doar serviciile marfa (numai serviciile care sunt prestate in conditiile de vanzare-cumparare). activitatile casnice.relatiile serviciilor cu dezvoltarea durabila Dezvoltarea durabila reprezinta dezvoltarea care satisface nevoile generatiilor actuale fara a prejudicia interesele generatiilor viitoare. Serviciile sunt implicate in degradarea mediului : dezvoltarea industriala.29 6972.46 Este o inversa.6 346. Raportul intre piata serviciilor si piata bunurilor 4.( ∑ x)²]∙[( n ∑ y² .06 x² 8723. Servicii centrale.CARACTERISTICILE PIETEI SERVICIILOR Piata serviciilor se refera la modalitatile de intalnire si mecanismul de reglare (adaptare) a cererii sau ofertei de servici cu sectorul tertiar.4 (∑ y)² = 15 006. prevenirea si combaterea poluarii mediului.66 y² 918.daca apartine [ -1. agricultura intensiva. r [ -1.5 Se obtine r = -0.5 xy 2830. Caracteristici 2.09 930.4 122. Legatura intre dezvoltarea economica si dezvoltarea serviciilor se masoara cu ajutorul coeficientilor de corelatie r : simpla.25 ∑ x ∙ ∑ y = 42 409.4 87. multipla.7 83. anexe 1. educatia ecologica a oamenilor. directa si puternica intre efectul x si cauza y.64 10399. Evolutia de ansamblu a economiei care se observa din trendul indicatorilor economei PIB este independent.daca r apartine (0. complementare.0) arata o legatura de sens invers.55 2480.19 7 . nu este reflectat si de indicatorul independent deoareec tranzitia la economia de piata a facut necesara cresterea populatiei ocupate in servicii.( ∑ y)²] Ex: Se iau in considerare urmatoarele date privind evolutia indicatorilor: PIB adica x si a ponderii populatiei ocupate in servicii y din totalul populatiei ocupate in perioada 1996 – 1999.56 7691.25 6658. are o intensitate medie intre cei doi indicatori luati in calcul. provenienta. Serviciile se rezuma la toate activitatile de acest tip indiferent de destinatie.5 81. coeficientul de corelatie simpla “r”: ∑ xy .5 31. poluarea sonora.∑ x ∙ ∑ y r = ———————————————— √[( n ∑ x² .25 979. Serviciile sunt implicate si in protejarea mediului: folosirea rationala a resurselor materiale .85 2613.2 y 30. 1] . Piata serviciilor se contureaza in conditii variate si variabile si functii sub influenta mai multor factori.56 30065. Exceptii ale serviciilor care sunt prestate in afara pietei propriu-zise: x 93.02 2674.69 924.69 3752. Interventia statului si tendinte de liberalizare in sectorul serviciilor 3. CURSUL III PIATA SERVICIILOR 1.3 30.3 30. Sa se cerceteze legatura intre cei doi indicatori cu ajutorul coeficientului de corelatie statistica r Anii 1996 1997 1998 1999 ∑ (∑ x)² = 119 854.daca r apartine (0) nu exista legatura intre cei 2 factori .

libera circulatie a capitalului . anumite sectoare de transport). servicii publice. intrare libera pe piata. S-a trecut la privatizare. siguranta. de vase. Justificarea economica a interventiilor – interventia a fost justficata prin diverse teorii economice: monopolul natural (este monopol justificat economic). masurarea ofertei. controlul preturilor si al tarifelor. Consumul de servicii a evoluat rapid si este mai mare decat consumul total. Aplicatii practice si instrumente statistice pentru piata serviciilor. Tipuri de reglementari: tehnice (sa respecte anumite norme). Preveziunea modificarilor structurale cu ajutorul lanturilor Markov. Anii Cheltuieli cu produsele alimentare Cheltuieli cu produsele nealimentare Cheltuieli cu serviciile 8 . transparenta este limitata de caracterul imaterial al serviciilor. nu respecta cele cinci reguli ale modului de manifestare ale concurentei. Concluzie – piata sectorului tertiar functioneaza de regula atipic diferit de mecanismele acceptate. dar se incredinteaza gestiunea societatilor comerciale unor firme private carora li se impune respectarea unor tarife maxime. intrarea libera pe piata si libera circulatie a capitalului sunt ingradite de costuri mari de intrare sau iesire. tip de marfa transportata). Toate aceste evolutii se pot explica in mare parte prin legea lui Engel (indivizii sau gospodariile consuma tot mai multe servicii in conditiile unor niveluri de venituri tot mai ridicate). serviciile raman concentrate in centrul oraselor. exista cel mai adesea situatii de monopol sau oligopol – atomicitate. autoprestatiile. reglementari fiscale (nivelul impozitului). omogenitate. inchirierea unui automobil si folosirea automobilului personal). nr. servicii care nu sunt concepute ca marfa. de clienti. traditionale pentru piata publica. ei insisi). administrative (fixarea unui anumit numar de societati care practica un singur serviciu pe piata). necomerciale sau servicii gratuite pe care si le fac oamenii.RAPORTUL INTRE PIATA SERVICIILOR SI PIATA BUNURILOR Relatia intre piata serviciilor si piata bunurilor este complexa putand lua diferite aspecte: concurenta stimulare indiferenta Aceste 3 aspecte sunt valabile atat pentru piata serviciilor de consum cat si a serviciilor de productie.- servicii oferite cu deiverse grade de gratuitate. teoria pietelor contestabile (o piata este contestabila daca intrarea sau iesirea pe piata se face liber). fiecare productie de servicii dispune de n mijloace pentru a se diferentia. cererii si a volumului tranzactiilor folosind o mare cantitate de indicatori ( ex. Caracteristici: nu include in totalitate sfera serviciilor – exista si servicii nonmarfa (servicii publice sau private.forme de concurenta si substitutie ( intre folosirea transportului in comun. Se folosesc pentru analiza si previzionarea modificarilor structurale ale unui indcator. legatura. Sa se studieze evolutia indicatorilor din tabel pentru anul 2000. elementele calitative sunt dificil de evaluat : rapiditate. cantitatea de marfuri transportata. serviciile naturale. Relatiile de concurenta pe piata serviciilor si bunurilor de consum provin din faptul ca bunurile si serviciile isi disputa veniturile concurentei. serviciile bancare. Evoluand in timp consumul de servicii crescand pe ansamblul populatiei au crescut si veniturile. transparenta. Dupa 1970 miscarea de nationalizare s-a inversat. tonaj. oferta de transport naval marfuri = indicatori folositi – nr. Tendinte de liberalizare – tendintele se refera la diminuarea interventiilor statului in sectorul serviciilor sau de transferul spre sectorul privat al unei importante parti din sectorul public: mica privatizare (comertul cu amanuntul. serviciile sunt peste tot daca industria se retrage spre periferii .INTERVENTIA STATULUI SI TENDINTE DE LIBERALIZARE IN SECTORUL SERVICIILOR Forme de interventii – interventia statului in sectorul serviciilor se grupeaza in trei categorii: nationalizarea. de aspectul cultural sau de statutul social al individului. lasarea in proprietatea colectiva a investitiilor. transportul aerian). marea privatizare (telecomunicatiile. teoria concurentei distructive. Pe langa chestiunea bugetara va exista o chestiune care depinde de obiceiuri. masurarea indicatorilor prin care se exprima dinamica si dimensiunile e mai dificila decat in cazul bunurilor. confort. Etape: Ex: Structura cheltuielilor gospodaresti din Romania intre anii 1997 -1999 a evoluat conform urmatoarelor date din tabel. Orientarea spre servicii a tuturor categoriilor de populatie este inevitabila. Pentru anumite nevoi . 2. Trecerea la sistemul planificat si formularea unor reglementari specifice serviciilor. sistemul american de reglementare impune societatilor comerciale sa nu depaseasca anumite limite maxime de rentabilitate. 3.

9 21.7 200% 68.6 18.1 Etapa 3 – se calculeaza matricea probabilitatilor de tranzitie prin impartirea fiecarui element al matricei totale la totalul de pe linie : 0.7 47.3.7 34.5 NA 34.4 34.5 34.3 +0. A NA S 1998 TENDINTE A 44. 9 .0 S 3.4 34.8 25.1 21.3 0.0. Se calculeaza n-ı matrici de tranzitie unde n = nr.5 34.8 25.9348 W= 0 0 0 0.9 100% Tendinte +2. A NA S 1999 Tendinte A 84.7 1998 44.6 Diagonala fidelizarii – la intersectia a n linii cu n coloane se ia valoarea cea mai mica. Calculam a doua matrice de tranzitie.9348 W¹ = 0 0.6 28.6 .010 0 0 1 x 40.5 -3.5 Etapa 1 – se calculeaza matricile de tranzitie (trece dintr-o stare in alta).0 40.6 0.5 W¹2000 = 37. de ani previzionati pentru ca exista date in sistem.9 0.2.8 40.7 40.4 NA 34.065 0 0.9 33. A NA S 1999 Tendinte A 40. cheltuielile cu NA scade si ponderea serviciilor creste.1 44.0 25.0 18.1 34.9898 0.8 100% Tendinte .7 18.010 1 Etapa 4 – se calculeaza structura previzionata pe inmultirea transpusei matricei probabilitatile de tranzitie cu datele din structurile ultimului an cunoscut.1 34.065 0.1 Etapa 2 – se calculeaza matricea totala de tranzitie (se insumeaza cele n-ı matrici de tranzitie.1 21.1 34. 0.5 34.5 Concluzie – fata de cei 3 ani cheltuielile cu productia alimentara scad in continuare.1 S 5.5 68.6 NA 68.8 .9898 0 0.1 S 2.9 1997 46.9 21.1 40.1997 1998 1999 46.3 1998 Tendinte 90.

Ex. In plus fata de productia materiala (structuri tehnice si activitatea lucratorilor. atitudine fata de client) vor avea o importanta deosebita avand rol hotarator in acceptarea serviciilor de catre client. In sens general oferta de servicii este reprezentata de catre productia de servicii destinata comercializarii pe piata dar datorita caracteristicii serviciilor (nematerialitate si nestocabilitate) nu vor exista stocuri. Criteriul maximin = consta in a determina pentru fiecare actiune posibila rezultatul minim si a alege din acesta pe cel mai mare . ambianta. d. reclama. Tendinte in evolutia ofertei de servicii a. Def 2. comunicare. volumul de prestatii pus la dispozitia consumatorilor intr-un anumit domeniu de activitate. Ex: consultant intretinere d. precum si rolul persoanelor de contact. calculul sperantei matematice. nu se afla stocata sau inmagazinata in bunuri precum rezultatele productiei industriale si consta intr-o capacitate functionala sau organizatorica (intr-o stare gata de a servi ) a prestatorilor intr-un potential de satisfacere a cerintelor pietei. oferta va fi data de ponderea fortei de munca in realizarea ei.organizarea muncii. Caracteristicile ofertei : a. tendinta de asociere ( disociere) atat in raport cu oferta de bunuri cat si in interiorul ofertei de servicii. asocierea intre oferta de bunuri si servicii ( se folosesc aceste asocieri ptentru depasirea concurentei iar serviciile folosite sunt de obicei servicii cost-vanzare). In aceste conditii teoria statistica ne ofera urmatoarele metode de rezolvare a problemelor aparute in conditiile de mai sus: 1. estimarile facandu-se pe baze statistice. bunuri pentru care se utilizeaza consultanta fara de care utilizarea nu ar fi posibila. nu vor exista contracte de furnizare intre furnizori si beneficiari ca in cazul marfurilor.OFERTA DE SERVICII Caracteristici ale serviciilor Oferta de servicii este capacitatea de a furniza.Alegerea acestui criteriu caracterizeaza o atitudine de prudenta a firmei in ceea ce priveste dimensionarea ofertei. (Alexandru Jivan) oferta reprezinta o actvitate lucrativa a firmei de profil. 10 . in sensul ca vine in intampinarea clientilor ( a nevoilor pietii permanente fiind conectata la mecanismele de declansare a cererii ( de aceea exista marketing ca sa scoata in evidenta serviciile oferite prin studii de piata. care prezinta consecventa) consecventa. oferta presupune o baza materiala aflata intr-o stare de asteptare fiind totodata activa in raport cu piata. oferta va gestiona si alte activitati: . aspectele psihoemotionale (imagine.CURSUL IV OFERTA. e. f. Cererea de servicii 3. Oferta de servicii 2. Ex. structura si termene. oferta cu cererea). (Maria Ioncica) oferta reprezinta capacitatea organizata a furnizorilor de servicii de a satisface in anumite conditii de calitate. durata si periodicitatea aparitiei factorilor de influenta. ofertantii trebuie sa aiba in vedere pentru perioadele mai lungi nivelul si evolutia cererii. Dimensionarea ofertei de servicii in conditiile de probabilitate a cererii Majoritatea deciziilor care se iau in sectorul serviciilor cu privire la dimensionarea ofertei se iau in conditiile de risc (incertitudine) si de manifestare a cererii in anumite conditii. Def 1. promovare. adica clientul participa nemijlocit la procesul de productie). imagine. comunicare. de tendinta de disociere: softurile se vand de catre firme specializate. b. cresterea in ritmuri superioare a ofertei fata de oferta din celelalte sectoare ale economiei. starea de asteptare a ofertei ( fara stoc) face ca pe termen scurt adaptarea ofertei la piata sa fie deosebit de dificila (chiar imposibila ) oferta fiind relativ rigida cu riscul pierderii. Din aceasta cauza oferta va fi stabilita in concordanta cu concluziile rezultate din profitul urmarit (se va corela in timp si spatiu in conditiile unei rigiditati sporite. Ex: serviciul oferit de medicina de familie b. c. Tarifele pt servicii 1. criteriul maximin (maximizarea consecintelor minime). 2.calitatea genereaza un nivel mai inalt de productivitate in sensul ca se va oferi clientului ceea ce doreste. este o tendinta care a aparut in ultimile 2 decenii datorita minimului de servicii indispensabile. 3. coordonarea intre personalul care efectueaza servirea directa si client-servuctie. marketingul intern. criteriul minimax (minimizarea regretului maxim). CEREREA SI TARIFUL PT SERVICII 1. cererile beneficiarilor. vizeaza accentul care se pune pe calitatea serviciilor (un serviciu de calitate la fel ca un produs de calitate este unul pe care te poti baza. c. promovare). de tendinta de asociere: la inceputul anilor 1990 calculatoarele se comercializau impreuna cu un soft sau program caracteristic.

serviciile vor satisface nevoile secundare sau tertiare care sunt foarte sensibile la modificarile ce intervin in venituri. Erori in calculare: nu se poate stabili valoarea economica a serviciilor gratuite.Criteriul minimax = regretul se manifesta pentru profitul pierdut in situatia in care oferta este dimensionata la un nivel mai mic decat nivelul cererii. tehnologiile. va acoperi numai o parte a nevoilor de consum (numai pe cele solvabile). de stat prin impozite. ea putand fi evaluata in preturi curente sau preturi comparabile. elasticitatea ridicata in functie de factorii de influenta (venituri si tarife/pret) . cererea de servicii pentru productie. 2. Valoarea adaugata intr-o societate comerciala este apropiata de: 1. Caracteristici ale cererii pentru societatile comerciale: unitatile cumparatoare. Factorii care influenteaza cererea de servicii ( cererea de servicii pentru populatie. societatea comerciala prin amortizari si profitul destinat pentru rezerve si dezvoltare. servicii personalizate) si servicii ce impun migrarea cererii (servicii turistice). Valoarea adaugata in servicii – cresterea ponderii serviciilor la formarea deflatiei PIB si PNB evidentiaza tendinta de crestere a valorii adaugate de la nivelul microeconomic. cererea de servicii internationala) 11 . Metoda extrapolarii – consta in citirea datelor din perioada de baza pentru a afla in viitor cum vor evalua acestea. Metoda deflatiei – consta in eliminarea inflatiei pornind de la pretul din perioada curenta. factorii psihologici nu influenteaza decizia de cumparare. valoarea adaugata in perioada de baza se calculeaza : VAo= QPgo ∙ PPgo – QCio ∙ PCio VA =QPg ∙ PPg – QCi ∙ PCi QPgo = cantitatea de produs global in perioada de baza PPg = pret de produs global QCio = cantitate consum intermediar in perioada de baza PCi = pret consum intermediar 2. 3. Speranta matematica = acest criteriu alege actiunea corespunzatoare nivelului cererii care are cea mai mare probabilitate de realizare. dintre regretele maxime ale fiecarei actiuni se alege cel minim. 5. posibilitatea de emigrare a cererii (mobilitate teritoriala)  3 categorii de servicii: servicii care nu admit migrarea cererii ( servicii de reducitate.Ci In practica. structura si esalonarea in timp a cererii. cererea pentru servicii pentru societatile comerciale are un caracter tehnic (operatiunea de vanzare are aspectul unei prezente tehnice). Metoda Deflatia Extrapolare 1 indicator Deflatie simpla Extrapolare simpla 2 indicatori Deflatie dubla Extrapolare dubla Algoritm de calcul Daca se cunosc informatii despre cantitati si preturi . Valoarea adaugata (VA) = produsul global (Pg) – consumul intermediar (Ci) VA = Pg . volumul productiei. curatenie. pentru societatile comerciale   Cererea de servicii reprezinta un mecanism de selectie a serviciilor oferite pe piata (ideea de a lansa un produs nou la care se ataseaza un serviciu) de aici rezulta alcatuirea segmentelor de clientela care doresc serviciul respectiv. Regretul se calculeaza ca diferenta intre rezultatul celei mai favorabile actiuni in conditiile de manifestare a nivelului cererii. valoarea adaugata se calculeaza ca diferenta intre volumul de vanzare si volumul de cumparare intr-o intreprindere sau pentru o firma de intermedieri. servicii ce permit migrarea cererii intre anumite limite (comert. 4. nu se poate stabili evolutia valorii adaugate de servicii in timp. factorul munca prin salarii si participare la profit.CEREREA DE SERVICII a populatiei. patroni sau asociati prin dividente. Caracteristici ale cererii de servicii pentru populatie: diversificarea si variabilitatea cererii de servicii in timp si spatiu si pe diferite categorii de clientela. In consecinta. sistemul bancar prin cheltuielile financiare. Aceasta caracteristica particularizeaza pietele tuturor serviciilor (elasticitatea este mare la o multitudine de factori). cererea pentru consumul intermediar este ferma. tarife sau pret. incalzire). Valoarea adaugata = adaosul comercial sau comisionul perceput. legatura cu piata antreneaza o disponibilitate in ceea ce priveste volumul. Pentru transferul cantitatii de productie din preturi curente in preturi comparabile (constante) se folosesc metodele deflatiei si extrapolarii.

bancare. 3. know. intretinere. diferentierea aspiratiilor.TARIFELE PENTRU SERVICII La baza determinarii tarifelor (preturilor) pentru servicii. cu oferta de servicii aparuta pe piata (la aparitia de noi servicii tendinta este de a fi incercate “de consumatori” ceea ce duce la diversificarea ofertei). competitia locala. mecanismul are urmatoarele idei : indivizii pe masura cresterii veniturilor dau un plus de valoare a timpului liber). 4. satisfac o nevoie de ordin tertiar. cercetari statistice. 2. reglementari contabile. reparatii. progresul stiintific si tehnic( orice transfer de tehnologie se face impreuna cu un pachet de servicii cum ar fi: informatica. expansiunea activitatii realizate de societatile multitrust a determinat cresterea cererii pentru servicii de studiere a pietelor de transport. veniturile si timpul liber (influenteaza in acelasi sens cererea de serviciu . se impune cercetarea reglementarilor in vigoare. 6. Tehnicile de stabilirea tarifelor pot avea in vedere egalitatea dintre venitul marginal si costul marginal prin egalitatea costurilor totale cu a veniturilor totale. la cresterea duratei medii a vietii. metode indirecte. etc) nu determina intotdeauna scaderea in aceeasi proportie a cererii. Redeventa = contravaloarea serviciilor legate de achizitionarea unei licente (know-how). factorii demografici – la cresterea numarului populatiei vom asista la cresterea serviciilor pentru populatie (educatie). Cererea de servicii internationale Factorii care influenteaza cererea de servicii internationale: cresterea veniturilor si modificarea cheltuielilor de consum a populatiei au drept rezultat cresterea cererii de servicii. complexitatea externa care presupune cresterea gradului de flexibilitate tehnica a sistemelor productive (se refera la mediul extern al intreprinderilor care fluctueaza dupa mai multe variabile) : fizice si chimice – inovatii.Factori care influenteaza cererea de servicii a populatiei: 1. unitati. petrecerea timpului liber. pe piata mondiala – se impune cercetarea urmatoarelor aspecte: riscuri care apar ( acestea pot sa fie de natura comerciala sau politica). Determinarea tarifelor cu ajutorul pragului de rentabilitate-se pleaca de la egalitatea veniturile = cheltuielile totale. concurenta intre bunuri . servicii bancare). coeficientul de elasticitate avand valori subunitare. diferentierea veniturilor. servicii de telecomunicatii) Metode de studiere a cererii de servicii: pe piata interna : evidente statistice. turism. Taxa = valoarea serviciilor cu caracter fiscal. metode directe. complexitatea stiintei si tehnicii internationale care presupune cresterea complexitatii suporturilor materiale ale productiei pentru a caror functionare fac sa intervina un numar tot mai mare de parametri care implica punerea in practica a cunostintelor tot mai inalte. 2. strategia pentru implementarea industrializari ( consultanta de orice fel. Plata = procent din cifra de afaceri. adica pretul unitar x nr. timp liber. Factori care influenteaza cererea de servicii a societatilor comerciale: Tendinta este urmatorea – cresterea achizitiei de servicii va fi intotdeauna mai mare decat cresterea achizitiilor de bunuri. cresterea si liberalizarea comertului cu bunuri au drept rezultat cresterea de servicii complementare ( transporturi. Onorariu = valoarea serviciilor in cazul liber profesionistilor. 3. ca in orice economie de piata se face in functie de modificarea cererii si a ofertei. reglementari fiscale. in special la serviciile ce reprezinta pozitii de monopol costul va trebui recuperat + o marja (profit). gusturile. inginerie. oferta de servicii va influenta cererea deoarece nu se poate manifesta decat in paralel cu aceasta adica. astfel serviciile de piata si serviciile de munca domestica se afla in raport de concurenta continua pentru satisfacerea unor nevoi ca : alimentatia . mediul natural. aceasta datorita influentei a doi factori : 1. unitati = y x x y = costuri fixe (costuri varibile xy) 12 . factori psihologi si sociali – factorii psihologici precum preferintele. coeficientii de elasticitate in functie de tarife sunt de obicei pozitivi si supraunitari . familiile sunt determinate sa renunte la unele dintre ele. Prima = valoarea serviciilor de asigurari. sociale – se refera la segmentarea clientelei in functie de exigente. daca tarifele cresc. Un element important in stabilirea tarifelor pentru servicii il reprezinta costul. trebuie studiate sursele de informatii. telecomunicatii. economice – apar datorita segmentarii pietei si internationalizarii ei. cu toate acestea reducerea tarifelor nu va conduce intotdeauna la sporirea cererii( aceasta tendinta de scadere va fi asociata cu scaderea calitatii serviciilor). sanatate. vom asista la o crestere a serviciilor de sanatate . transportul.how). institutionale (legislatie. cresterea tarifelor pentru nevoi primare (transport. tarifele – la cresterea tarifelor incidenta asupra cererii este nefasta. aspiratiile influenteaza cererea de servicii atat ca volum cat si ca structura. 5. igiena. de unitati = costuri fixe + costuri variabile pe unitate x nr. Denumiri uzuale: Tarif = valoarea pe piata a unui serviciu. Pret unitar = x Nr. servicii si self-service – serviciile nu au intotdeauna un caracter de prima necesitate. servicii domestice.

sunt activitati complementare in acelasi proces de productie. 4. au sporit investitiile nemateriale in totalul investitiilor. in timpul utilizarii produsului ( mentenanta – modul de utilizare a produsului in limitele de obtinere a calitatii si durabilitatii. 2. costul variabil de 15 Ron. 5. consultanta. leasing).000 RON/zi Costuri variabile 5 RON/zi Rata de rentabilitate 30% Sa se gaseasca tariful pe loc Tariful pe loc = costul fix + costul variabil + TVA + rata rentabilitatii = 24000/200 +5 + 30/100(24000/200 +5) = 166 RON/loc Determinarea tarifului prin metoda pragului de rentabilitate Un hotel cu 100 locuri in care costurile fixe sunt de 4750 RON. selectare. Se identifica 3 caracteristici majore valabile in ansamblul serviciilor pentru societatile comerciale: 13 . variatia cresterii in timp – sezonabilitate – tarife mari cand cererea este mare si invers. Serviciile sunt dominante Ponderea serviciilor in procesul de productie : au sporit meseriile de servicii in structura angajatorilor. Cand vorbim despre servicii in mod curent subintelegem servicii propriu-zise adica tot ce nu este activitate de productie.la o cerere mica functioneaza unitati de deservire putine. se determina xf f(yf) 2. intretinere. tarifare la costul marginal – mecanismul . rol si evolutii Productia materiala si productia de servicii nu sunt separate. Cercetare dezvoltare productiedistributieutilizarereciclarecostul de productie. dupa utilizare (reciclare. rata de profit 20 %. destinatarul serviciilor – servicii de protectie sociala (transporturi cu tarifare sociala pentru anumite categorii sociale la transportul in afara localitatii. control calitate. dezvoltare. Semnificatii.elasticitatea cererii Ex Ex = Dy/y : Dx/x = yf.yi / yi : xf – xi / xi xi = nivel de baza al tarifului xf = nivel cautat al tarifului (cel optim) yi = nivelul de baza al cererii yf = nivelul cautat al cererii maximizarea ( nivelul cautat al tarifului – nivelul cautat al cererii – costuri fixe + costuri max[xf – yf – (cf + cv x yf)] variabile x nivelul cautat al cererii): Criterii de diferentiere a tarifelor: 1. 3. se introduc in ecuatia de gradul 2 fx = axx + bx+ c f’x = 2ax+b CURSUL V SERVICIILE DE PRODUCTIE SI SERVICIILE DE CONSUM Serviciile de productie si sectorul tertiar In sensul cel mai larg conform conceptului generalizat al servirii toate activitatile omenesti prestate in forma economiei de piata sunt servicii. formare profesionala). 70 – 80 % din costul produsului sunt servicii si se clasifica in 5 categorii: 1. gradul de ocupare este de 70% adica 70 ocuri si coeficientul de elasticitate = . modalitatea de cumparare – se aplica tarife diferite in turism . TVA 19%.y = costuri fixe/x – costuri variabile Coeficientul de utilizare a capacitatii CUC = y/Kp x 100 Maximizarea profiturilor. reparatii). Costul si calitatea materialelor care intervin in procesul productiei determina calitatea produsului. 3. pe masura ce cererea creste vor creste si numarul unitatilor de deservire. Inasasi diviziunea muncii presupune specializari pe compartimente diferite. se aplica gratuitati la transportul in localitate. Serviciile nu trebuie subordonate productiei ci in relatii de reciprocitate. inainte de productie ( cercetare. fundamentarea si finantarea investitiilor. pentru turismul organizat de grup fata de turismul neorganizat (individual). 2. managementul deseurilor). in timpul productiei (finantare pentru produsul finit. 4. recrutare. Determinarea tarifului prin adaugarea marjei de profit Capacitatea maxima de servicii 200 de clienti pe zi Costuri fixe 24. vanzarea productiei. studii de piata. frecventa cererii si motivatia acesteia – folosirea de preturi diferentiale (in SUA pentru masa de dimineata pentru comandata facuta dupa ora 12 se percepe tarif dublu). gestiunea resurselor umane si financiare.2 2 = yf – 70 / 70 : xf – 105 / 105 max prof = max xfyf – ( 4750 + 15yf) 1. tariful de cazare este de 100RON fara TVA/loc Coeficientul de utilitate a capacitatii: y = cf / x – cv = 4750 / 100 – 15 = 56 locuri CUC = 56/100 = 56% La un studiu asupra cererii se arata ca la un tarif de 105 RON.

Concentrarea spatiala puternica. rolul serviciilor este complimentar activitatii de productie sau agricultura care se confrunta la randul lor cu probleme de somaj. . analiza lor va duce la doua tipuri de elemente: . rol. de desfacere. localizari periferice – cele mai frecvente locuri – parcuri de afaceri ( platforme industriale) In dezvoltarea regionala si cea a comunitatilor locale. Aceasta se poate face: prin posibilitatea de a acoperi o cerere prestata (necesara) fara a dispune in permanenta de personal specializat. Criteriile de alegeri: 1. tendinte : sunt reprezentate de serviciile destinate populatiei. leasingul si timesharingul). internationalizare puternica. de marketing. Serviciile de consum – continut. Tendinte de localizare ale serviciilor pt societatile comerciale la scara intraurbana : localizare centrala – serviciile se gasesc in imobile de birouri sau vechi cartiere – Londra. se va face apel la prestatorii de servicii din exterior. studiaza solutiile cele mai optime (vor fi in avantajul sau). transport. Structura serviciilor pentru populatie: 14 . Exista doua situatii particulare: prestatorul de servicii subcontracteaza la randul sau serviciul altor prestatori( el joaca rol de coordonator sau de integrator). consultanta fiscal contabilla. Principalul criteriu de alegere a solutiei de internalizare a serviciilor il constituie reducerea costurilor si realizarea unui spor de productie. aceste compartimente pot fi externalizate sau internalizate. mediul economic si social. valul 2 – intre 1965 – 1975 este caracterizata prin externalizarea serviciilor ( proiectare. protectia informatiilor. serviciile de intermediere financiara. Serviciile destinate populatiei se regasesc atat in sfera consumului cat si in sfera distributiei. Economia de localizare – grupare pe un spatiu restrans a activitatii din acelasi sector ceea ce va permite specializarea si complementaritatea fortei de munca profesionalizata.concentrarea spatiala. publicitate). fie se subcontracteaza sau exista o coproductie. de aprovizionare. Economia urbanizarii – folosirea colectiva a echipamentelor intr-o zona aglomerata economica si sociala. Tendinte ale localizarii serviciilor comerciale pt societatile comerciale la o scara extraurbana: Firmele isi localizeaza sediile centrale in metropole iar sucursalele in orase conform unei logici a pietei. blocaj financiar. Toate aceste elemente accentueaza rolul economic de localizare si urbanizare. costurile de productie (reducerea). eliminarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare prin achizitii de licenta sau tehnologii. 2.cu cat nevoia este mai specifica cu atat costurile de tranzactie externa sunt mai mari. Nu se poate face o delimitare strica intre compararea unui serviciu si subcontractarea lui (in situatia bunurilor . Coproductia – se refera la participarea clientului la producerea serviciului ( servuctie ). formuleaza propriile nevoi.cu cat frecventa de utilitate este mai ridicata cu atat se va cauta evitarea repetarii costurilor. Activitatile serviciilor societatilor comerciale de interes local care opereaza comercial intr-o zona se instaleaza in centru pentru accesul mai liber al clientilor. selectionarea personalului inalt calificat care va duce la cresterea calitatii serviciilor. mentenanta). Externalizare – internalizare – modalitatile de organizare. Caracteristicile clientului: trebuie sa fie activ. Activitatile de servicii ce presupun forta de munca calificata sunt localizate in orase unde forta de munca este abundenta. face apel la un prestator pentru a-i pune la dispozitie personal specializat pe un interval de timp determinat. accesul catre informatii generale sau specifice. rolul pe care acestea il joaca in dezvoltarea regionala. prestarea serviciilor de compartimente specializate : compartiment cercetare dezvoltare. pe masura cresterii progresului stiintific si de cresterea populatiei impreuna cu timpul liber conduce la cresterea exponentiala a nevoilor si a cresterii cererilor de servicii. comunicatiile. schimbul se face contra unui pret. valul 3 – dezvoltarea exploziva a serviciilor avansate ale productiei si proliferarea a doua categorii mari de prestatii : a) informatizarea procesului de productie b) studierea pietelor si comercializarea productiei In afara de cele doua caracteristici (flexibilitate si creativitate) se adauga si tendinta de adancire si diversificare a gradului de specializare. in servicii fac apel la un prestator si platesc un tarif pentru prestatia facuta. transporturile. 3. Activitatile de servicii de tip fordist (analiza datelor) sunt localizate in suburbii si orase mici unde forta de munca este disponibila si cheltuielile cu forta de munca sunt scazute. 4. creativitate (modificare in alocarea resurselor) Conform acestor evolutii – dezvoltarea serviciilor moderne pote fi caracterizata prin succesiunea a trei momente: valul 1 – in perioada interbelica – apar si se cristalizeaza societatile cu rol periferic pentru societatile comerciale( consultanta juridica. din nou tendinta este spre internalizare. Toate cele trei aspecte ofera importanta urmatoarelor elemente: piata fortei de munca. accesul catre alte servicii ale societatilor comerciale. poluare si de aceea se va urmari diversificarea economca avand la baza doua principii: flexabilitate ( adaptarea la situatii noi).acest termen se poate explica prin luarea in calcul a trei aspecte esentiale: manopera. degrevarea managerilor de o suma de activitati de rutina. transporturile. tendinta fiind spre internalizare daca aceasta activitate este necesara frecvent sau in permanenta. studii de piata. criterii de alegere a solutiei interne sau externe. Nivelul la care se face acest schimb duce la definirea produsului. Caracterizarea principalelor categorii de servicii de productie (comertul. Modalitati de organizare Serviciile fie se cumpara.

Etapele 1 + 2 + 3 ne dau consumul largit de servicii. gospodariilor se masoara parcurgand 3 etape: 1.dupa natura relatiilor economice si financiare care intervin intre prestatori si beneficiari: serviciile de piata – platite si cumparate prin acte de vanzare cumparare (transport. sanatate. Preocuparile pentru comertul international cu servicii s-au conturat si definit dupa anii ’70. cu ajutorul serviciilor de aprovizionare a unei natiuni prin intermediul persoanelor fizice a unei natiuni in teritoriul alteia. personalizate sau colective. 4. curatenia oraselor). O categorie a comertului invizibil ( servicii pentru populatie. Se deosebesc doua tipuri mari de servicii: . Daca transportul de persoane (serviciile postale) reprezinta o activitate vizibila mai redusa neputand fi disociata de bunul careia ii este aplicabil (care il insoteste). turism. servicii de tip neindustrial – servicii care se adapteaza la tipul cererii (cultural creative. licenta) precum si veniturile factorului munca). serviciile cele mai materiale (cele mai vizibile) sunt servicii complementare comertului international cu marfuri (servicii de transport . volumul si structura de piata destinate populatiei. Daca se are in vedere masura in care aceste treceri peste granita sunt vizibile. 2. ordine publica. de posta). cheltuieli de marfa (servicii cheltuite direct de indivizi sau familii). Serviciile nonfactor – sunt servicii propriu-zise – adica cele ce se inregistreaza in statistici si sunt enumerate pe trei categorii: 1. Comertul international cu servicii este un comert care cuprinde comertul cu servicii separate . . curatatorii) sau servicii colective ( de utilitati publice) care la randul lor sunt personalizate (invatamant. alimentatie publica. 2. posta. invatamant de stat). turism. Suprapunerea (inseparabilitatea) in timp si spatiu a produsului si consumului precum si factorii implicati determina ca deplasarea factorilor de productie si a clientelei sa fie cele mai evidente forme pentru prestatiile internationale.serviciile nonfactor. reparatii. dupa continutul activitatii: cu caracter industrial – sunt servicii care din sfera productiei imprumuta tehnici de productie si tehnici de organizare (restaurante si hoteluri). Tranzactiile peste granita se refera la schimburile intre rezidenti si nerezidenti(firme sau persoane).serviciile factor. transportul. medicale). transporturi. dupa caracteristicile beneficiarului – servicii personale (cetatenii apeleaza in mod direct prin intermediul pietei. cercetare dezvoltare sau colectizate in ansamblu protectia mediului). Tendinte – pentru a analiza tendintele se folosesc informatiile statistice. postale. In functie de necesitatea apropierii intre furnizorii si consumatorii de servicii clasificarea tranzactiilor internationale cu servicii se face conform tabelului alaturat: Consumatorul nu se deplaseaza Consumatorul se deplaseaza 15 . servicii cu titlu gratuit finantate de la bugetele publice sau locale in folosul comunitatii ( administratie. - CURSUL VI SERVICII INTERNATIONALE Conceptul de comert international cu servicii Caracteristicile serviciilor apar intr-o categorie speciala atunci cand se pune problema desfasurarii afacerilor cu servicii intre natiuni. In cadrul ATS comertul cu servicii este definit prin intermediul a 4 forme: 1. turism. 3. ci de rezultatele prestatiei care sunt legate de beneficiari sau catre actiunile asupra beneficiarilor. Serviciile factor –reprezinta venituri din investitii facute in strainatate. 2. sanatate. telecomunicatii. dupa nivelul de dezvoltare si importanta pentru servicii organizate ca ramuri distincte ale economiei sau servicii organizate ca activitati separate in interesul unor sectoare ( iluminatul public. aparare. prin acte de vanzare-cumparare a serviciului de consum individualizat (inchirieri. cu ajutorul serviciilor de aprovizionare a unei natiuni prin intermediul prezentei comerciale in teritoriul altei natiuni. In tarile dezvoltate 65 – 70 % din totalul consumului 1 + 2 + 3 + consumul largit de servicii + consumul de servicii finantate de la bugetul statului ne dau consumul total. invatamant) frontiera nu este trecuta vizibil de nici unul dintre ele . servicii nonmarket sau servicii nonmarfare). sanatate. Def. loisir. servicii asociate bunurilor – adauga utilitati noi bunurilor pe care le insotesc sporindu-le valoarea de utilizare. din teritoriul unei natiuni consumatorilor altor natiuni. Balantele de plati vor cuprindepe langa tranzactiile cu servicii si transportul aferent acestora. din teritoriul unei natiuni in teritoriul alteia. se masoara prestatiile comerciale prin masurarea TVA. dupa existenta – servicii independente – adica cele care sunt in relatie de independenta fata de consumul de bunuri materiale (completeaza paleta bunurilor de consum). beneficiile fiind incasate de posesorii de capital ( aici se includ si veniturile provenite din proprietatea intelectuala ( brevete. alte servicii. se iau in considerare serviciile marfa ( serviciile procurate de populatie). prestatiile de servicii bazate pe deplasarea peste granita a persoanelor (prestatori sau consumatori) si tranzactii. calatorii. Nivelul consumului de servicii a populatiei si ponderea consumului total final al indivizilor. 3. Aceste informatii se vor referi asupra urmatoarelor aspecte: structura cheltuielilor de consum. marimea si structura cheltuielilor de la bugetul de stat pentru servicii publice. 3. famiilor.

Avantajul comparativ si competitiv si comertul international cu servicii Teoria avantajului absolut – Adam Smith – se refera la diferentele de costuri. La sfarsitul anului 2000 a ajuns la %0% din valoarea comertului cu bunuri si 30% din comertul total.2%). a militarilor in termen. inginerie. Tendinta ca mai multe tari in dezvoltare sa-si extinda exporturile de servicii din trei motive: 1) preturile serviciilor sunt mai scazute. in timp ce altele fara acest avantaj au succes.8 31. 3) necesitatea apropierii fizice a furnizorului de servicii si a utilizatorului accentueaza importanta pietelor generale.1% in 2001. consumul in strainatate – se deplaseaza consumatorul sau proprietatea consumatorului.3 31. turism Servicii libere Modalitati de livrare a serviciilor in schimburile internationale.6 Participarea tranzactiilor dezvoltate si a celor in curs de dezvoltare la transferul de servicii atat ca export de servicii (90%) cat si ca import (85. consultanta.Emilian Porter – unele tari au mai mult succes in export decat altele. prezenta comerciala (prezenta persoanei juridice pentru furnizarea serviciului in strainatate). 16 . publicitate. Lider mondial la aceste tranzactii export import este SUA 18. La serviciile factor soldul a fost negativ in 1990 – 2003 datorita soldului negativ la investitiile de capital. Pentru veniturile din munca soldul a fost pozitiv. Datorita acestei teorii se va observa din datele statistice ca tarile dezvoltate au un avantaj comparativ atat in bunuri cat si in servicii intensive in munca.5 28.9 26. 2. Ex: 2 tari produc 2 bunuri si comertul intre ele ar fi complet avantajos daca fiecare dintre ele s-ar specializa pentru bunul al carui cost de productie este mai mic. 3. Costul de oportunitate arata la cate unitati dintr-un produs x ar trebui sa se renunte ca sa se produca in plus o unitate de produs y.Producatorul nu se deplaseaza Producatorul se deplaseaza Servicii separate (transfer flux de date) Servicii ce includ deplasarea internationala a factorilor de productie (munca sau capital) – investitii straine directe ce necesita deplasarea temporara a fortei de munca Servicii de sanatate. turism. 2) tendinta de liberalizare a muncii temporare va replasa tendinta in dezvoltare intr-o pozitie competitiva. Sectoare cu pondere importanta in comertul international cu servicii: venituri din investitii. Romania in 2003 soldul pentru serviciile nonfactor este usor pozitiv ( 62 milioane euro) pozitiv la transport si alte servicii si negativ la turism international. transfrontiere – servicii transferabile. Avantajul competitiv este dat de dotarea cu factori plus eforturi de investitie plus resurse si in formarea capitalului nu conteaza cantitatea ci calitatea. Dinamica si locul comertului cu serviciile in schimbul international. balanta miscare capital : venituri sau cheltuieli cu investitiile curente si alte venituri sau cheltuieli cu investitie de capital. 4. In structura schimburilor invizibile in ultimii 30 de ani ritmurile cele mai inalte le-au realizat serviciile factor mai precis veniturile din investitii. Teoria avantajului relativ – David Ricardo – este criticata teoria avantajului absolut si are la baza compararea costului de oportunitate. invatamant. O categorie aparte o reprezinta serviciile guvernamentale(cuprind cheltuieli legate de intretinerea ambasadelor si consulatelor. servicii finante. ofic) balanta operatiuni curente: comert international cu bunuri si comert international cu servicii. Sunt definite in cadrul acordului GAZ : 1. militarilor de operatiuni sau a altor entitati publice in strainatate.9 2000 23 32. prezenta persoanelor fizice – care sunt furnizoare de servicii.2 1980 36. Teoria avantajului competitiv .4 44.3 39. Realizarea schimbului international de servicii: Balanta operatiuni balanta miscare curente  de capital  transferuri private venituri/cheltuieli transferuri curente  (servicii. transporturi. Structura serviciilor comerciale intre anii 1970 – 2000 Export din serviciile comerciale Transport Turism Alte servicii 1970 40. S-a constat ca anumite tari cu potential natural ce le da un avantaj absolut uneori esueaza in exploatarea acestuia.1 1990 28. leasing. La inceputul sec XX volumul comertului invizibil era 5% din comertul totatl.6 37.

nivelul venitului sau standardul de viata.CURSUL VII RESURSE UMANE SI MATERIALE IN SERVICIUL TERTIAR In legatura cu factorul munca ne intereseaza toate legaturile . 2. Asupra legaturii dintre efortul de formare profesionala si reusita economica si sociala a unui agent economic in sevicii. avocati. ex: vanzarea cu amanuntul. Pe langa rezultatele cu efect imediat al productiei de servicii (livrarea productiei direct) exista si un rezultat indirect (pe termen lung) care se refera la eficienta prestatorului considerat mult mai semnificativ decat prestatia imediata. influentele si implicatiile sectorului tertiar asupra acestui factor (atat la nivel global cat si la nivel sectorial sau la nivel micro sau macroeconomic. 12% din fondurile salariale ale concernului Gamble sunt pentru formarea si ridicarea calificarii personalului. serviciile pot fi impartite in trei categorii: servicii de rutina in productie ( sunt serviciile care necesita operatii repetitive dupa proceduri standard de operare folosind reguli calificate. Avand in vedere aceste trei caracteristici s-a elaborat un model de gestiune flexibila a fortei de munca ce ar cuprinde urmatoarele categorii de angajati: 1. categoriile profesionale. forta de munca subcontractuala. stomatologie. Caracteristicile originale ale pietei muncii in tertiar: pondere mai mare a angajarilor. in cercetare-dezvoltare sau functii comerciale. Exista doua moduri de analiza a populatiei angajate in servicii: analiza evolutiei angajarilor pe ramuri sau sectoare de activitate. servicii pe baza de personal se deosebesc in functie de gradul de specializare pe care il solicita beneficiarul. sisteme de gestiune necesar fortei de munca. mobilitate. economicitate. Nu exista studii. implementare. 3. scopuri benevole a organzatiilor nonprofit. feminizarea tertiarului. serviciile pe baza de echipament pot fi mai mult sau mai putin automatizate. Din multitudinea de analize. angajati part-time – nu au o perspectiva reala in cariera. Piata secundara (tertiarul de subzistenta) reprezentat de serviciile primare – servicii servile. nu necesita o pregatire intelectuala deosebita. tehnicieni. estetica. angajati cu durata determinata. lucratori temporari. ex: serviciul meteorologic de pe un aeroport – salariile depind fie de timpul necesar efectuarii operatiilor fie de volumul de activitate). scopuri sau motivatii cum ar fi: maximizarea veniturilor. serviciul de servire la masa. specialisti. Deplasarea catre tertiar a dus la recente preocupari pentru calitatea locului de munca deoarece esenta structurii pietei muncii in servicii are un caracter dualist. Optand pentru o tratare economica a resurselor umane din sectorul tertiar nu putem sa nu luam in considerare ca problemele legate de aceste resurse nu pot fi separate foarte strict : au accente sociale adica problema ocuparii se afla in imediata apropiere sau in conexiune cu cea a asigurarii veniturilor cu timpul liber si in final cu calitatea vietii. In schimb avem o corelare structurala intre cheltuieli. Un aspect al productiei in servicii este dat de imbinarea preocuparilor privind industrializarea serviciilor si sporul de productivitate cu cele avand ca obiect calitatea serviciilor si satisfacerea consumatorului. Nota – serviciile (o impartire dupa procesul de productie) necesita personal sau echipament. 4. statistici. La acest mod de abordare (care este strict economic) se mai adauga si alte probleme cum ar fi timpul liber. ex. Se intalneste o piata primara de conducere. statistici. Datorita acestei abordari pe cele doua tipuri de piete. servicii de analiza conceptuala – foloseste categorii de persoane cu pregatire profesionala . Factorii care determina alcatuirea ocuparii sectorului tertiar precum si modelele de munca ocupate: ocupatii tehnice . Productivitatea muncii in servicii. Capitalul tehnic este format din capitalul fix si cel circulant. rezulta fara echivoc o realitate incontestabila: se constata o reducere accelerata a locurilor de munca din productia materiala si o crestere simetrica a functiilor in servicii.nivelul de calificare . concentrarea economica ( activitatile tertiare sunt mai putin concentrate decat activitatile industriale) – banci si asigurari. bancheri. Caracterizarea muncii si a modelelor de ocupare a factorului munca in servicii De la inceputul anilor ’80 pe fondul tranzactiilor economice din tarile dezvoltate s-a inceput adaptarea teoriilor si tehnicilor referitoare la angajare si a celor referitoare la piata muncii ( in general acestea purtau amprenta industrializarii). prestarea de servicii pentru public – plata se efectueaza in functie de numarul de ore lucrate sau de volumul de munca realizat. in informatica. introducerea muncii part-time. fonduri salariale. Diferentele pot sa apara si pentru acelasi tip de servicii: serviciul medical – necesar de personal pentru psihiatrie si echipament pentru chirurgie. formele de organizare : pe functii. 17 . se confrunta cu activitatile de identificare. de formare profesionala si calitatea personalului. nu se dispune de o definitie clara pentru servicii nemateriale si de o masura a produsului. Suportul material in domeniul serviciilor trebuie sa raspunda simultan urmatoarelor cerinte: functionalitate. prelucrari de date. valorificarea capitalurilor. categorii profesionale: cercetatori stiintifici. informatica. salariati generalisti (salariati polivalenti) – pot sa fie si angajati si manageri. lucrator hotelier. proiectanti. ingineri profesionisti de inalt marketing. conditii de munca. se pot aprofunda si alte probleme ale factorului munca cum ar fi : calificare. 6. 5. Pentru ca serviciile ca si activitatile economice se gasesc in amontele oricarei activitati economice. pe zone geografice (organizare zonala). pe produs. interese economice si institutionale – angajarea trebuie sa raspunda anumitor interese. Particularitati si evolutii In servicii se constata dificultati in evaluarea productiei de baza . alegere.

Refinantarea si analiza campului de eficienta.Tendinte in evolutia bazei materiale care asigura servicii pt populatie: 1. rentabilitatea financiara = rentabilitatea economica supra capital propriu sau rentabilitatea economica supra capitaluri permanente x 100. indicatori de exprimare si cai de crestere a eficientei Principalele criterii de evaluare: 1. Este un ideal (o iluzie). sa utilizeze. 4. uzura morala. rentabilitatea economica exprima rezultatul exercitiului contabil (profit sau pierderi). investitie totala si se exprima in unittati fizice sau untitati monetare. 2. fortei de munca. Masurarea niveluui in servicii este un model elaborat pe baza nivelului de satisfactie al clientului si a ponderii care exprima importanta relativa a unui criteriu in diferite situatii specifice. capitalului adica sa maximizam productia. Efetul de alocare mixt de factori de productie adica de intrari avand drept scop minimizarea de factori de productie. cheltuieli de productie. 2.este dat de consumul de factori de productie Wm reprezinta derivata productiei / derivata consumului de factori de productie si arata cu cat s-a modificat productia in functie de modificarea consumului de factori de productie. a energiei. tehnologie depreciata).nivelul productiei X X . Practica economica a demonstrat ca nu este posibil sa se inregistreze efecte maxime depunand eforturi minime. Campul de eficienta – este locul geometric pentru care exprima o corelatie avantajoasa intre eforturi si efecte. Scopul recuperarii cheltuielilor si asigurarii unui venit suplimentar. Investitiile si eficienta lor – cum se calculeaza indicele mediu al productiei in servicii. 3. 3. In realitate optimul are un caracter dinamic. Eforturile se cuantifica prin indicele de valoare. Ciclul de viata al unui produs In partea I efectele cresc mai incet decat eforturile. cresterea mai rapida a numarului de unitati si a spatiilor comerciale comparabila cu cresterea populatie. Ex: Profitul realizat de un salariat la 1000 de lei capital fix sau la 1000 cheltuieli Eficienta sociala – este dificil de exprimat cu ajutorul indicilor cantitativi. cresterea suprafetelor comerciale la mia de locuitori. rata rentabilitatii economice este = rentabilitatea economica supra activele totale x100. majoritatea modelelor se refera la masurarea calitatii serviciilor . determinat de ritmul procesului tehnico-stiintific. Trasarea campului de eficienta se face prin rezolvarea problemelor de optimizare. Eficienta tehnica reprezinta suma cantitatilor de intrare pentru a obtine un singur nivel de iesire – o unitate de iesire (alocare optima). Raportul optim eficient. nivelul mai scazut decat eficienta economica. nivelul costurilor n = suma cheltuielilor supra cifra de afaceri x 100. Servicii Optimul in servicii – sa gestioneze. nu ne este indiferent modul in care se cheltuie aceste resurse. Tipuri de rentabilitate: rentabilitate comerciala – rentabilitatea economia supra cifra de afaceri x 100 sau rentabilitatea economica supra nivelul productiei x 100. numar de salariati. sa consume rational. 18 . CURSUL VIII EFICIENTA ECONOMICA SI SOCIALA A SERVICIILOR Particularitati eficiente in sfera serviciilor Investitia – este un consum de resurse si ceea ce ne intereseaza aici. Se poate obtine prin doua moduri: obtinerea unui anumit efect cu efort minim de resurse. pentru obtinerea unor efecte cat mai mari. reducerea nr de locuitori ce revin la o unitate de servicii. maximizarea efectului fara a ne interesa foarte mult efortul depus. a unitatilor de prestari servicii comparabile cu numarul lor. rentabilitatea – indice ce exprima sintetic efectul economic. productie realizata exprimata in unitati fizice sau unitati monetare. Criterii de evaluare . Eficienta economica agregata = eficenta tehnica + eficienta de alocare. Optim intr-un context dat inseamna cea mai favorabila optiune cu privire la raportul dintre eforturi si efecte. In general in orice activitate economica se urmareste maximul de rezultate. adica materia prima. In partea II efectele cresc mai rapid decat eforturile. profit. cresterea mai rapida a spatiilor comerciale. eficienta utilizarii factorilor de productie – se calculeaza productia medie a factorilor de productie W sau productia marginala Wm Q W= — Q . In conditiile date privind mediul in care evolueaza sistemele ( exista o evaluare spatio-temporara) putem sa afirmam ca optimul este unic si absolut adica este un nivel maxim de eficienta ce poate fi atins in conditiile respective. Efectele se cuantifica prin cifra de afaceri. In partea III apare deprecierea fizica ( declin. Campul nu poate fi delimitat strict.

ponderea cadrelor cu titlu stiintific de doctor din numar total posturi = cu numarul profesorilor cu titlul stiintific de doctor / numar total de posturi x 100. 4. In Romania indicatorii iau valori intre 30 – 60%. cheltuieli pt reparatii pe m² de spatiu didactic. lectorilor. Institutia de invatamant superior impreuna cu departamentele auxiliare cuprinde: procesul educational din care fac parte: factorii de intrare ( profesori. asistentilor. Ponderea spatiilor didactice echipate cu resurse multimedia A5 = cu numarul spatiilor echipate cu resurse multimedia/ nrumarul studentilor x 100. procentul de promovare A3 = numar de studenti promovati / numar total de studenti x100. numarul mediu de studenti dintr-o grupa/serie = numar total de studenti/numar de grupe. ponderea veniturilor din activitatile proprii venituri proprii supra venituri totale x 100.in continuare se alege modalitatea care optimizeaza cel mai bine obiectivul strategiei educationale. procese didactice. 2. 19 . ponderea preparatorilor. resurse financiare si materiale). conform normelor UE aceasta norma este intre 1 si 10 mp. nr de studenti din unitatea respectiva supra nr studentilor la nivel national x 100. Termene – in cadrul strategiilor educationale termenele sunt mai mari decat cele din sfera economica in medie 15. 4. In UE mai mari de 90%.Eficienta in scara educatiei Obiective: cresterea nivelului de pregatire a membrilor unor colectivitati avand drept rezultat imbunatatirea nivelului de trai. Principalele activitati din cadrul institutiiilor de invatamant superior. cresterea gradului de acces la educatie sau imbunatatirea nivelului pedagogic al dascalului . factori de iesire. Evaluarea factorilor de intrare: 1. ponderea cadrelor didactice – procentul trebuie sa se situeze intre 50 si 80 %. conform normelor europene pt studii aprofundate ( masterat sau studii superioare) acesta nu trebuie sa fie mai mic de 15 si sa nu depaseasca 30 studenti intr-o grupa. A2 2. 3.20 de ani. Indicatori ai rezultatelor procesului educational Rata de absorbtie cu doi subindicatori R1 – rata de absorbtie a studentilor cu loc de munca care = numarul studentilor cu loc de munca / numarul studentilor absolventi R2 – rata absorbtiei studentilor cu loc de munca in domeniul in care s-au pregatit care este = numarul studentilor cu loc de munca in domeniul care s-au pregatit / numarul studentilor absolventi. 5. Resurse – in general cele de natura financiara. Coeficientul de castig realizat de absolventi in institutii Kc = salariul mediu al absolventilor dintr-un anume domeniu de activitate / salariu mediu al tuturor absolventilor din domeniul respectiv de activitate. Evaluarea eficientei procesului didactic Indicatori: 1. studenti. modalitati de rezolvare . conferentiarilor si profesorilor din total personal didactic.sunt de o mare varietate din care trebuie sa alegem optimul. numarul de serii sa fie intre 2 si 8 pe an. 3. spatiul didactic activ ce revine unui student A4 – reprezinta suma spatiilor / nr de student.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful