2011

UNIVERSITATEA BUCUREŞTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

TEZĂ DE DOCTORAT RELAŢIILE DE CUPLU ÎNTRE MODERN ŞI TRADIŢIONAL REZUMAT Doctorand: Stoichici (Pescaru) Onelia-Nicoleta Coordonator ştiinţific: prof.univ.dr. Mitrofan Nicolaie

Structura lucrării Teza este structurată în două părţi, prima dintre ele realizând o amplă prezentareteoretică, realizată pe baza unei bibliografii generoase a relaţiilor de cuplu în primul deceniu al mileniului III şi prefacerile pe care cuplul le-a cunoscut în ultimele decenii, prefaceri generate de industrializare, revoluţia sexuală şi emanciparea femeii. Partea a II a lucrării prezintă aspecte practice legate de cuplul contemporan, pe baza a două studii după cum urmează: STUDIUL NR.1.- Cercetare privind raportul dintre tradiţional şi modern în perceperea şi evaluarea cuplului familial STUDIUL NR.2. Cercetare privind parametrii vieţii de cuplu: - comunicare maritală acomodare maritală satisfacţie şi insatisfacţie maritală dominanţă şi submisivitate în cuplu competitivitate maritală

INTRODUCERE: Cuplul românesc la început de mileniu III Cei mai mulţi dintre noi s-au născut în familii tradiţionale. Mama, tata, bunicii neau vegheat paşii, ne-am imprimat valori după ne ghidăm prin viaţă, încercând să fim, să gândim şi să acţionăm asemeni majorităţii. Adică, să fim „în rând cu lumea”. De secole viaţa curge lin, cu reguli clare, „ aşa cum a rânduit Dumnezeu”, nefiind la îndemâna muritorului să îşi schimbe destinul hărăzit de divinitate, binecuvântat de părinţi şi parafat de societate. Iată însă că ultimele decenii schimbă spectaculos tradiţia. După secole de rigiditate şi previzibil nu mai ştim cu certitudine ce va urma. Valorile oamenilor se schimbă mereu. Căsătoria nu mai este „până ce moartea ne va despărţi” decât pentru mai

puţin de jumătate dintre miri. De multe ori este doar o etapă de tranzit către un nou început. Cu un alt partener. Alteori, din nou cu primul partener de viaţă. Nuclearitatea şia pierdut forţa. Familia îşi căută identitatea şi principiile într-o lume care nu o mai valorizează. Funcţiile ei tradiţionale cunosc mutaţii spectaculoase de la un deceniu la altul, tulburând statisticile şi prognozele celor mai pesimişti cercetători. Decăderea nuclearităţii s-a concretizat datorită “efectelor perverse ale urbanizării şi capacităţii umane de a înlocui o structură devenită (aproape) incompatibilă cu nonconformismul şi hedonismul general acceptat” (Mitrofan şi Ciuperca, 2002). Impunerea toleranţei, ca modalitate de a elimina stigmatizarea şi etichetarea (fenomene generate de încălcări ale unor tradiţii epuizate dar păstrate în inconştient), a reprezentat pasul cel mai important în descătuşarea individului de sub rigorile mecanice, de multe ori absurde, ale unei familii căreia îi era subjugat. Astăzi individul reprezintă celula de bază a societăţii. El decide ce vrea să facă şi cu cine. Nu familia. Individul îşi asumă responsabilitatea tipului de convieţuire care crede că i se potriveşte cel mai bine, fără presiunea unor norme sau cutume, care deseori aduceau în viaţa lui doar nefericire. Omul mileniului trei poate părăsi oricând o diadă în care nu se mai regăseşte, fără teama că opinia publică îl va condamna pentru opţiunea de a nu-şi fi dus crucea până la sfârşit. Ce înseamnă însă această libertate? Cât de pregătiţi suntem să ne desprindem de ceea ce au sădit în noi tradiţia, genele şi inconştientul? Cum mergem mai departe ?

PARTEA I - ASPECTE TEORETICE CUPRINS Introducere – Relaţiile dintre sexe la începutul mileniului III Capitolul I – Triada cuplu-căsătorie-familie Capitolul II – Cuplul - între modern şi tradiţional De ce o persoană şi nu alta ? Anima: Femeia interioară din fiecare bărbat Animus: imaginea bărbatului din fiecare femeie Stadii de dezvoltare ale femeii/bărbatului interior Îndrăgostirea- o stare între mister şi iraţional De la îndrăgostire la căsătorie. Factori, criterii şi filtre în alegerea partenerului Parteneriatul erotic şi sex-rolurile Maturizarea relaţiei erotice. Nevoi “de întâmpinare “într-un parteneriat erotic Cum evoluează partenerii în cadrul cuplului Accesul la iubirea matură. Mecanismele psihologice Forme de manifestare ale iubirii şi tipuri de îndrăgostiţi Tipologii ale iubirii Tipuri de îndrăgostiţi ”Măsurarea” iubirii Scala de măsurare a dragostei Capitolul III – Căsătoria Aspecte contemporane privind căsătoria. Dimensiuni ale căsătoriei Capitolul IV – Familia –între tradiţie şi modernitate Definiţii ale familiei

Definirea conceptelor Cauzele modificării structurii tradiţionale de rol conjugal Emanciparea femeii Independenţa economică a femeii Implicarea femeii în viaţa socială Cariera profesională a femeii Evoluţia structurii de gen-rol .. Formule deficitare ale familiei actuale Semi-căsnicia Pseudo-căsnicia sau vieţile paralele Swingers Cuplurile de homosexuali şi lesbiene Grupul comunitar sexual Capitolul VII – Rolul familial.Tipuri de familie Familia nucleară Familia extinsă Familia monoparentală Familia reconstituită (vitregă) Funcţiile familiei Forme particulare ale cuplului căsătorit Cuplul de părinţi-adolescenţi Cuplul fără descendenţi Capitolul V – Concubinajul Aspecte generale privind fenomenul de concubinaj Tipuri de relaţii de concubinaj Motivaţii ale coabitării Socoteala de acasă.. Riscurile coabitării Miturile concubinajului şi consecinţele coabitării Căsătoria deschisă Capitolul VI –Experimente neofamiliale.adaptare la rol şi distorsiune Sex-rol şi gen –rol.

Teorii privind divorţul Viaţa după divorţ Capitolul XI.Stiluri de comunicare Divergenţe între soţi Insatisfacţii sexuale Sex şi sentimente Dialectica ” Madonă-prostituată Dorinţa sexuală –instinctul sexual umanizat Frustrare sexuală şi conflict Disputele sexuale şi traumele copilăriei Capitolul IX – Încredere şi fidelitate Bazele încrederii Cum îşi manifestă partenerii încrederea unul în celălalt Când încrederea este înşelată Infidelitatea.Moartea unuia dintre parteneri Moartea unui membru al familiei Moartea unuia dintre soţi şi destrămarea familiei Trăirea doliului Văduvia în literatura de specialitate Văduvie versus divorţ Capitolul XII .cauză sau complex al inadaptării Cauzele infidelităţii.Divorţul Aspecte actuale.Rolul conjugal Capitolul VIII – Aspecte actuale ale vieţii de cuplu şi de familie. acomodare şi asimilare maritală Satisfacţie şi insatisfacţie maritală1 Comunicarea în relaţia maritală. Ce anume declanşează aventura? Tipuri de aventuri Particularităţi privind adulterul din perspectiva celor două sexe Consecinţele infidelităţii pentru relaţia de cuplu Capitolul X. Consideraţii generale Adaptare.Terapii de cuplu şi de familie .

Dacă din punct de vedere juridic. tinzând spre disociere. căsătoria reprezintă uniunea liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie. până nu demult. mai uşoară. Viitorul în ceea ce le priveşte este în aceste condiţii şi mai greu de anticipat. încotro? CAPITOLUL I Triada cuplu – căsătorie – familie Definirea conceptelor Definirea celor trei concepte era.Disfuncţionalităţi care aduc cuplul la terapeut Tipuri de terapii şi rolul terapeutului Capitolul XIII – Cuplul. încheiată cu respectarea dispoziţiilor legale. a defini căsătoria înseamnă a vorbi despre o relaţie între doi oameni conştienţi. care o diferenţiază cât se poate de clar de simpla viaţă de cuplu. din ce în ce mai diversificat. 1.G. 1. Jung. indiscutabil o natură foarte eterogenă “(C. Jung “metamorfozarea dintr-o stare în care omul e doar unealta naturii sale . nesatisfăcător şi distorsionat. cuplurile tind să oscileze. pentru că cele trei definiţii surprindeau aceleaşi elemente. alcătuită dintr-o serie întreagă de date subiective şi obiective. fie către instabilitate. Căsătoria deschide.G. calea unor prefaceri psihologice ale personalităţii care aduc. satisfăcător şi stabilizator sau dizarmonic. afective.1998) Din perspectiva definiţiei mai sus prezentate. eventual. afective şi sociale. dizolvare. morale şi juridice. fie către stabilitate. Căsătoria implică însă şi o multitudine de consecinţe sociale. deci. având.1994). coeziune şi progres. bazată pe interdeterminism mutual (partenerii se satisfac. aşa cum arăta acelaşi C. din punct de vedere psihologic. Drept urmare. disensiune şi. unul prin intermediul celuilalt)” (Mitrofan şi Ciupercă.2. „Cuplul poate fi definit ca o structură bipolară. Realitatea socială contemporană modifică în permanenţă cadrul conceptual. chiar dacă ele erau privite din perspective diferite. se stimulează.1. cuplul poate fi armonic. se susţin. de tip bio-psihosocial. se dezvoltă şi se realizează ca individualităţi biologice. ea fiind “o construcţie complicată.

3. soţie şi copiii acestora) sau extinsă (care include şi celelalte rude). familia reprezintă exemplul tipic de grup primar. Familia reprezintă în orice societate. Distingem sisteme familiale: patriarhale. constantă. Viaţa desfăşurată de indivizi în cadrul instituţional al familiei cuprinde două elemente esenţiale: o latură biologică. latura biologică şi /sau cea psihosocială. aproape neschimbată de-a lungul timpului şi o latură socială. Din punct de vedere sociologic. caracterizat prin puternice relaţii de tipul „face to face”.. ci el însuşi. În sistemul patriarhal autoritatea în cadrul familiei este deţinută de bărbatul cel mai în vârstă. 1. Jung. sau de soţ. De aici putem trece în revistă câteva tipologii ale familiei. realizând. puterea şi autoritatea fiind relativ egal răspândite între soţ şi soţie. Cea dintâi ar fi familia în care te naşti şi creşti. Evident.” (C. prezentul confirmă faptul că cel mai răspândit model este reprezentat de sistemul egalitar.în cadrul familiei extinse. iar cea de a doua. autoritatea în cadrul familiei este deţinută de femeia cea mai în vârstă sau de soţie. uniţi prin legături de căsătorie şi/sau prin legături paterne. cea constituită prin propria căsătorie. într-o altă stare. matriarhale sau egalitare.. în cadrul familiei nucleare. în permanentă schimbare. Familia mai poate fi caracterizată după gradul de cuprindere a grupului familial în familie nucleară (formată din soţ. o formă de comunitate umană alcătuită din cel puţin doi indivizi. Un alt criteriu pe care îl putem lua în considerare în studiul familiei ar fi modul de exercitare al autorităţii.G. Una dintre ele ar fi legată de familia de origine (consangvină) şi familia de procreare (conjugală). CAPITOLUL II Dragostea. Cuplul – între modern şi tradiţional De ce o anumită persoană şi nu alta? .instinctuale. rezultat al prefacerii naturii în cultură şi a instinctului în spirit. prin asocierea şi colaborarea intimă a tuturor membrilor ei. mai mult sau mai puţin.În sistemele matriarhale. 1994). în care nu mai e unealtă.

Stadiile de dezvoltare ale femeii/ bărbatului interior Pe măsură ce bărbatul şi femeia se maturizează. A încercat să dezlege acest mister. numită Anima. dezvoltarea unei vieţi psihice prin forţe proprii. Animus. maturizarea. Acest lucru se întâmplă deoarece Animus şi Anima au mai multe stadii de dezvoltare. reprezentările lor interioare asupra feminităţii şi masculinităţii se modifică semnificativ. iar în fiecare femeie. de la cele mai sordide la cele sublime. filosofii şi psihologii. starea de îndrăgostire este asociată însă şi cu una din marile slăbiciuni ale firii omeneşti. acceptare şi compasiune. În fiecare bărbat există o femeie interioară. acest adevărat arhetip al vieţii obligă fetiţa să devină femeie şi determină adolescenta să devină autonoma şi să se maturizeze. animusul şi anima alcătuiesc miracolul fiinţei umane şi generează experienţa iubirii sub toate formele ei. de a ocroti. care iniţiază căutarea partenerei şi desprinderea de părinţi. ANIMUS: imaginea bărbatului din fiecare femeie În adolescenţă se trezeşte la viaţă şi un alt arhetip. . Îndrăgostirea – o stare” între mister şi iraţional” De mii de ani. un bărbat interior. într-un cuvânt. Alţii vorbesc doar de o enormă sporire a afectivităţii. de a fi apreciat. curaj. imaginea bărbatului din fiecare femeie. De asemenea. este cea care il face capabil de toleranţă. Conjugate în fiecare fiinţă. Sursă de fericire tulburătoare. S-au străduit să îi desluşească misterul poeţii. Carl Gustav Jung. nevoia de a iubi şi de a fi iubit. Anima este cea care inspiră bărbatului intuiţiile. Devine astfel posibilă autonomia sa. imaginea femeii interioare. Dacă pentru majoritatea adolescenţilor atributele fizice sunt hotărâtoare în alegerea partenerului. fenomenul îndrăgostirii rămâne o enigmă. ANIMA: femeia interioară din fiecare bărbat În adolescenţă se activează în bărbat Anima. Animus. Unii numesc această stare extaz (chiar la limitele stării patologice). la adult contează calităţile fizice şi spirituale. Bărbatul interior inspiră femeii capacitatea de a avea iniţiative.Este întrebarea care apare de fiecare dată când te îndrăgosteşti. cel care a descoperit că fiecare om poartă în inconştient o imagine a partenerului ideal. fermitate şi spiritualitate. Activat.

pentru cel puţin unul dintre cei doi îndrăgostiţi. nevoia de siguranţa financiară. atât inainte. rămân împreună şi pun alte valori la baza relaţiei lor. comunicare (64%). În acest moment la orizont apare răspântia celor două căi între care cei doi îndrăgostiţi pot alege: a) despărţirea. Cei doi parteneri care formează un cuplu. nevoia de companie. ieşirea din această stare “ magică “ nu se produce simultan. Autorii apreciază că. aşa cum au crezut iniţial. echilibru şi comunicare. apreciate semnificativ de catre parteneri. dorinţa de a evolua împreună (55%) şi timpul petrecut împreună (45%). iar dacă totuşi o fac. cât şi pentru a rămâne împreună. dar şi resursele materiale (42%). pot avea motivaţii diferite atât pentru căsătorie. Când partenerul conştientizează neimplicarea. ardere ori visare. să nu se mai implice emoţional la fel ca până atunci. frica de singurătate. Coleman (1988) schiţează câteva dintre raţiuni: compatibilitatea sexuală. Coleman aminteşte în studiul său şi care ar fi raţiunile pentru care oamenii nu se căsătoresc. b) trecerea la următoarea etapă – dragostea maturizată. neîncrederea în sexul opus. De la îndrăgostire la căsătorie De ce se căsătoresc oamenii? J. să adopte atitudini contrare care duc la primele semne de întrebare şi. În ceea ce priveşte ierarhia motivelor care sunt importante. Unul dintre parteneri începe să se detaşeze. bazată pe înţelegere. Ea se produce uneori mai mult sub impactul şocului produs de constatarea că fericirea nu este veşnică. sau cel puţin unul dintre ei. înţelegere (73%).C. dorinţa de a fi important pentru cineva. Acelaşi J. fuga de restricţiile părinţilor. teama de intimitate. Mitrofan si Mitrofan (1996). la primele semne de maturizare relaţională. apar motivaţii noi. după căsătorie. între acestea amintind: viaţa sexuala (57%). Partenerii depăşesc acest impas. În plus. Partenerii. în urma interacţiunii celor doi parteneri. acceptare reciprocă (63%). care generează în final disfuncţii şi crize: precauţie faţă de modelul tradiţional al familiei. intervine etapa tensiunii psihologice a cuplului iesit din vrajă. apar noi motivaţii de întărire a relaţiei. există riscul apariţiei a tot atâtea surse de stres. O face cu un pas înaintea celuilalt.Din păcate. cât şi după căsătorie. .C. intimitarea (55%). implicit. lipsiţi de pasiune şi că speranţele mari ale începutului se pot transforma în deziluzii şi reproşuri. prezintă situaţia în felul următor: încredere (80%). refuză să admită că pot trăi in continuare în rutină. Acestea înlocuiesc “ingredientele “care la început se numeau pasiune.

câmpul alegerilor fiind succesiv îngustat până când este făcută alegerea finală. nu întotdeauna obiectiv. respingerea acestor valori este trăită ca o respingere a persoanei. El distinge trei stadii succesive în procesul adoptării deciziei maritale: 1. Prima impresie. cea mai cunoscută fiind teoria stimul .Aceste aspecte pot fi explicate prin faptul că intimitatea şi relaţiile sexuale corespund unei implicări mai profunde a partenerilor în interacţiunea lor. stabilind cât de bine ”se potrivesc” cei doi parteneri. bazată în primul rând pe atracția fizică. stadiul rolurilor – reprezintă perioada de testare a compatibilității rolurilor. prieteni. 1988) susțin că deja decizia maritală reprezintă rezultatul unei selecții de cinci paliere. Majoritatea modelelor elaborate evidențiaza faptul că alegerea partenerului reprezintă un proces filtrare. Pentru că multe valori sunt în mare măsură foarte personale și strâns legate de concepția despre sine. 3. 2. J. el este influențat major de parinți. este foarte importantă în evoluția relației. iar resursele materiale – asumării existenţei în comun. Schema ar fi următoarea: FILTRUL PROXIMITĂȚII I I FILTRUL SIMILARITATE – COMPLEMENTARITATE I I . stadiul valorilor – este etapa în care persoanele implicate descoperă dacă atitudinile și credințele lor sunt compatibile. Murstein. Davies și Kearckoff (apud Coleman.valoare . conjunctură și societate. a lui B.rol. Există o serie întreagă de studii legate de modelul general al alegerii partenerului. Factorii şi “filtrele” în alegerea partenerului conjugal Alegerea partenerului se face în urma unui proces complex. Deşi se bazează pe conștientizarea propriilor sentimente. stadiul stimulilor.

complete şi. 2002). . psihologică şi spirituală. angajament Potrivit lui Robert Sternberg ( Ed. în care fiecare vârf ar reprezenta una din următoarele componente: Intimitate Pasiune Angajament Intimitatea se referă la acele sentimente din relaţie care promovează apropierea. O succesiune de procese de comunicare. Trei. pasiune. Intimitatea începe cu autodezvăluirea. libere. Ciupercă. dar mult mai uşor de recunoscut atunci când eşti stăpânit de ea. “Iubirea nu poate fi înţeleasă autentic decât ca experienţă de comuniune simultan sexuală.FILTRUL ATRACȚIEI PERSONALE I I FILTRUL COMPATIBILITĂȚII I I FILTRUL ALEGERII Parteneriatul erotic şi sex-rolurile Greu de definit. Triunghiul iubirii: intimitate. uniunea. iubirea a cunoscut. 2010) dragostea poate fi înţeleasă ca un trunghi. legătura. de-a lungul istoriei omenirii numeroase încercări de a fi înţeleasă şi conceptualizată.” ( C. nu în ultimul rând. în cursul cărora protagoniştii evoluează continuu transformându-se în fiinţe mature. intercunoaştere şi interdezvoltare a sexelor.

S-a irosit în ceea ce se numeşte generic „relaţie de cuplu”. arde intens şi se poate întâmpla să se poată stinge la fel de repede precum a apărut. cu mare încărcătură emoţională şi menţine timp îndelungat coeziunea cuplului. partenerii sunt deznădăjduiţi şi chinuiţi. . intră într-o uniune ce pare foarte diferită de cea în care o intraseră pe vremuri părinţii sau bunicii lor. supunere şi împlinire sexuală. Pasiunea este în mare măsură expresia dorinţelor şi a nevoilor de autostimă. Dacă se manifestă reciproc. Potrivit specialiştilor ea ar dura între câteva luni şi până la doi ani. mulţumiţi şi veseli. Dacă se întâmplă altfel. adică se aprinde repede. din sensurile sale legale. pe când cea pe termen lung este angajamentul de a menţine această iubire.. Dragostea prietenească este întâlnită sub forma dragostei profunde şi de durată. când oamenii se căsătoresc. creată în special pentru plăcerea sexuală şi emoţională a fiecărui adult. religioase şi sociale. A pierdut şi din autoritate. Dragostea pasională este deosebit de intensă şi dominant emoţională. Decizia şi angajamentul Componenta decizie /angajament a dragostei are două aspecte: unul pe termen scurt şi altul pe termen lung. Funcţionează după principiul „focului de paie”. În ziua de azi. Perspectiva pe termen scurt reprezintă decizia de a iubi pe cineva. în timp. partenerii se simt satisfăcuţi. dar şi din sacralitate. dominanţă. CAPITOLUL III Căsătoria Căsătoria – aspecte contemporane Căsătoria şi-a pierdut mult.Pasiunea este componenta dragostei care implică o intensă năzuinţă de uniune cu celălalt. creştere.

Această împărţire a proprietăţii creează o intimitate şi reciprocitate. din punct de vedere biologic. Ca legătură procreativă. Este un contract legal. Căsătoria are şase dimensiuni importante: 1. Este începutul unei familii.de 8 ori mai mult decât soţiile. ea include un angajament de a avea grijă de copiii rezultaţi din căsnicie. cu implicaţii spirituale profunde. mai stabile.îi ajută pe parteneri să -şi creeze legături permanente. Este un parteneriat financiar. Studiile efectuate pe aceată temă arată că. în cele din urmă. Din doi străini. în faţa problemelor de viaţă.Căsătoriile tind astăzi să fie destrămate mult mai probabil de divorţ decât de moarte. Creează obligaţii şi drepturi legale şi formale între soţi. că bărbaţii care coabitează sunt de 4 ori mai tentaţi să înşele decât soţii. Recunoaşterea publică şi asigurarea protecţiei cuplurilor. Şi. îi transformă în doi oameni care nu mai pot trăi unul fără celălalt. reprezintă speranţele cele mai mari în faptul că dragostea nu este temporară şi că nu suntem condamnaţi să hoinărim. Cercetările indică. Într-o căsnicie “banii mei” devin “banii noştri”. 4. Este o legătură personală. 5. Credinţa religioasă îi ajută să adâncească sensul căsniciei şi le oferă un izvor unic de inspiraţie şi sprijin. Ea încorporează dorinţa de a cunoaşte şi a fi cunoscuţi de o altă fiinţă. Este o uniune sexuală. Chiar şi cei mai puţin religioşi văd mariajul ca pe o uniune sacră. iar femeile aflate în aceeaşi categorie. căsătoriile sunt mai puţin fericite în zilele noastre decât au fost în ultimele decenii. 2. cât şi pe femei. care sunt mai dificil de realizat în afara căsătoriei legale. atât pe bărbaţi. Este un jurământ public de fidelitate care îi face pe toţi să fie mai fideli. din nefericire.. Ea transformă dorinţa sexuală într-un semn permanent de dragoste. Este. recunoaşterea deschisă a iubirii. 3. unindu-i puternic pe cei doi parteneri. de pildă. 6. dacă este cineva care se. Reintroduce obligaţiile tatălui sau ale rudelor acestuia de a conştientiza importanţa copilului în sistemul familial. schimbând la nesfârşit partenerii.prin acest contract. . Este o promisiune sacră.aşteaptă ca o mai mare libertate de a trăi într-o căsnicie nefericită să ducă la creşterea şanselor ca mariajele intacte să fie foarte fericitese înşeală.

unchi. . un reper fundamental în societate. despre cum ar trebui să gândim şi care ar trebui să fie legile care ne guvernează existenţa. nu sunt puţine vocile care susţin că familia şi căsătoria sunt indispensabile în asigurarea viitorului copiilor şi a societăţii. compuse dintr-un părinte. Astăzi lucrurile par să se schimbe. s-au căsătorit cu altcineva şi au format o nouă familie. care locuiesc împreună. viitorul îndepărtat al instituţiei familiale pare incert. dar ea rămâne încă. familii “cu un singur părinte”. familii “fără copii”. Familia se schimbă. Fiecare în felul său crede în anumite valori ale familiei şi luptă pentru acestea. care constau într-un cuplu. Părinţii ne oferă pe lângă un simplu nume de familie şi primele idei despre viaţă. care include copii din prima căsătorie a unuia sau a ambilor parteneri şi/sau din această căsătorie. Sunt reguli care variază de la o societate la alta. dar toate societăţile pe care le-a traversat până acum omenirea au avut în centrul lor familia. care locuiesc împreună sau nu. copii. bunici şi alte rude de familiile “amestecate” sau “recombinate” sau “reconstituite”. compuse din părinţi. Modelele tradiţionale ale familiei se dezintegrează. într-adevăr. odată cu vremurile. sânge. grijă şi dorinţă de a ocroti. Tipuri de familie Indiferent de structură. Institutul pentru familie Vanier a descris în 1994 următoarele tipuri de familie: familiile “nucleare” compuse din 2 părinţi şi unul sau mai mulţi copii familiile “extinse”.CAPITOLUL IV Familia – între tradiţie şi modernitate Ne naştem în familii şi aici începem să înţelegem cine suntem şi cum funcţionează lumea. de obicei o mamă cu un copil sau mai mulţi. Totuşi. părinţi care au divorţat. familia va însemna întotdeauna dragoste. compuse din biologici sau adoptaţi.

O cercetare a literaturii despre familie din 1990 indică faptul că mai trebuie adăugat un alt grup de familii. de socializare. Din 1972 acest institut recunoaşte cuplurile cu parteneri de acelaşi sex. Forme particulare ale cuplului căsătorit Cuplul de adolescenţi-părinţi Cuplul fără descendenţi CAPITOLUL V Concubinajul Convieţuirea cuplului în afara căsătoriei reprezintă în timpurile noastre o formulă frecventă a vieţii moderne şi este foarte probabil să rămână în forma aceasta multă vreme. Tipuri de relaţii de concubinaj Sociologul Roland Johnson descrie patru categorii de coabitanţi. pare din ce în ce mai mult un duşman al acesteia.- “cupluri care coabitează” şi “căsătorii convenţionale”. şi anume părinţii homosexuali şi lesbiene (Schwartz şi Scott). care se aseamănă altor forme. Relaţia de tip “acoperiş” Acest tip de relaţie de coabitare se bazează pe nevoia copleşitoare de a fi legat de cineva. economică şi emoţională. Relaţia de emancipare . Dorinţa de a fi iubit este atât de puternică.aranjamente familiale. economice şi culturale ale vieţii moderne au generat o stare de fapt pe care nu putem să nu o luăm ca atare. Funcţiile familiei Margrit Eichler a realizat o clasificare a principalelor tipuri de “dimensiuni ale interacţiunilor familiale”. ca familii. departe de a fi “prietena” mariajului. rezidenţială. încât mulţi vor mai degrabă “să se stabilizeze” decât să aleagă pe cineva. sexuală. dar nu legalizează mariajul. Uniunea consensuală. Forţele demografice. Cele mai importante dimensiuni-din perspectiva sa-sunt: procreativă.

. filtrate moral şi religios. din punct de vedere economic. Căsătoria deschisă Reprezintă un model de convieţuire aflat între concubinaj şi familia nucleară. cu orice preţ. dezirabilă. model reprezentat de familia nucleară. şi să preia ceea ce este mai bun din modelul coabitării. nemulţumiri şi conflicte. a unei relaţii lipsite de satisfacţii. demodatul “Până când moartea ne va despărţi “ a fost înlocuit cu “atât cât sunt fericit’”. Ea ar depinde. Este văzută ca fiind benefică pentru tipul de cămin în care amândoi partenerii sunt egali. dar nu întotdeauna posibilă. Vor să vadă dacă sunt compatibili. se aseamănă cu familia nucleară prin oficializare şi structură. Partenerii vor sau cred că vor să se căsătorească. Altfel.că este liberă să ia singură decizii. aspecte evident. dar nu şi femeii. nu stabilitatea. adică calitatea relaţiei şi fericirea partenerilor. Modelul se suprapune peste valorile şi stilul de viaţă al concubinajului dar. greu de măsurat. Intenţia este de a împărţi cheltuielile pe jumătate. în acelaşi timp. Această flexibilitate a relaţiei este. O astfel de relaţie nu încurajează cuplul să comunice sau să rezolve conflicte şi nu evoluează către un potenţial mariaj. Este convenabilă bărbatului. Compromisurile . dacă luăm în considerare forţa modelelor şi a obişnuinţelor socio-culturale. Scopul declarat al acestei legături este acela de se realiza împlinirea şi satisfacţia personală.celor de-o vârstă cu ea sau părinţilor săi. Riscurile coabitării În concluzie. femeia se supune. dar. exersând mariajul. de a-şi asuma responsabilitatea propriei vieţi şi de a discuta matur despre neînţelegeri. se transformă în modelul tradiţional: bărbatul domină. că nu poate fi constrânsă de nimeni şi nimic. o miză demnă de luat în considerare. desigur. a) Relaţia de convenienţă Este o relaţie convenabilă. “Socoteala de acasă şi cea din târg”. de capacitatea soţilor de a înţelege ce semnificaţie are “trăieşte-ţi clipa “. fără doar şi poate. Noua formulă încearcă să înlocuiască o configuraţie depăşită sub aspectul stilului de viaţă. în mod sigur.Acest tip apare atunci când persoana vrea să demonstreze. b) Relaţia de testare Este o modalitate de a “încerca apa” înainte de a se arunca în ea.

Prin acest tip de relaţie cuplul conjugal – atât de otrăvit de stereotipuri şi prejudecăţi – redevine cuplu. în ciuda modificărilor şi alterărilor de esenţă.formula “sexul împreună. distracţiile separat” . Se poate întâmpla ca un soţ să fie implicat parţial în viaţa familială. banii – mai ales eu “ (I. distracţiile parţial împreună. evitând sau abuzând de partenerul conjugal. Situaţia este întâlnită frecvent în cuplurile cu relaţii tensiv-conflictuiale cronice şi constă în adoptarea şi exercitarea incompletă a rolurilor maritale de către unul sau de către ambii soţi. iar legalitatea şi instituţionalitatea îl apără de stigmate şi etichetări. se conturează diverse structuri de cuplu disfuncţional.formula “casa şi copiii împreună.formula “sexul parţial împreună. etc… I. casa şi copiii – mai mult tu.În acest fel se reduce stresul cotidian. casa numai tu. conflicte acute şi rivalităţi cu impact deosebit de violent în socializarea copiilor şi adeseori. . sexul separat “ . nu statutul de persoană căsătorită. căruia îi suntem supuşi cu toţii. ci o speranţă. dar şi al altora posibile. dar nu şi la luarea deciziilor financiare. îşi poate exercita parţial funcţiile parentale (suport financiar fără a fi asigurat însă şi suportul emoţional necesar copiilor) sau poate participa la exercitarea în comun a menajului. Mitrofan. având drept scop prelungirea căsătoriei din punct de vedere legal. copiii – mai ales tu.sunt astfel înţelese ca necesare pentru a salva calitatea relaţiei. El poate fi angajat simultan într-o relaţie adulterină. Mitrofan identifică următoarele variante: . chiar în starea de sănătate psihică a membrilor familiei. aceea a redimensionării pozitive a relaţiilor de cuplu. Căsătoria deschisă nu reprezintă o soluţie definitivă. în cadrul variantelor mai sus prezentate. atât ca soţ cât şi ca părinte. 1989) Este uşor de imaginat faptul că. CAPITOLUL VI Experimentele neofamiliale Formule deficitare ale familiei actuale Semi-căsnicia – reprezintă un experiment neofamilial plasat sub semnul falselor soluţii.

Oricum. ritmat) însemnând un schimb voluntar şi temporar între perechi. aparentă) a rolului conjugal şi a celui parental. 2001). ci doar o luptă comună pentru acceptarea socială. . Swingers Acest termen este preluat din limba engleză.Tot o variantă a căsătoriei cu roluri maritale incomplet exercitate o constituie situaţia cuplurilor înlocuite sub aspectul exercitării rolului parental şi chiar casnicomenajer şi administrativ organizatoric de către bunici (părinţi şi socri). familia de homosexuali / lesbiene ca şi categorie socială a apărut recent. care determină în anumite situaţii opţiunea unor indivizi de oficializare a căsătoriei (Ciupercă. fiind un produs al revoluţiei sexuale. feminismului şi noilor tehnologii de reproducere. Ambele fenomene s-au dezvoltat şi au înfruntat o puternică opoziţie socială. Ea nu presupune nici un fel de afecţiune mutuală ci doar un sistem de interese reciproce. de obicei economice şi sociale. combinaţiile acestor schimburi sexuale au loc cu consimţământul deplin al tuturor părţilor implicate. Pseudo-căsnicia sau “vieţile paralele“ . Acest schimb se produce între două persoane sau mai multe cupluri sau. Deşi relaţiile dintre persoane de acelaşi sex au fost întâlnite în majoritatea societăţilor. Mişcarea pentru drepturile homosexualilor i-a încurajat pe aceştia să ceară custodia copiilor şi din ce în ce mai multe femei independente au născut copii cu ajutorul donării de spermă mai degrabă decât cu un bărbat. în adoptarea şi exercitarea inautentică (falsă. poate fi introdusă în grup şi o persoană fără partener. Pseudocăsnicia reprezintă un simulacru sociomorbid al unor hiatusuri şi funcţii matrimoniale. Acest experiment neomarital constă. Diminuarea “valorilor familiale” ale majorităţii a determinat multe dintre problemele reale ale acestor familii. homosexualii şi lesbienele experimentează acum o mişcare pro-familie.reprezintă una dintre cele mai grave grave manifestări a psihosociopatologiei maritale. în mod ocazional. (“swinging” însemnând oscilant. de fapt. în scop sexual. Familiile de homosexuali nu împărtăşesc o formă anume. o femeie. cuplu transformându-se în acest caz într-un “cuplu – copil “ al unui “cuplu –adult “. de obicei. Cuplurile de homosexuali şi lesbiene După o fază de căutare a libertăţii în afara familiei.

sex a fost modificată prin acţiunea mai multor factori. Foarte puţine femei mai acceptă subordonarea totală faţă de bărbat. fie de teama opiniei publice. Femeile sunt mai bine educate decât în trecut şi au şanse mai mari de a obţine o slujbă. În schimb. este azi din ce în ce mai puţin prezentă în statistici. o autentică relaţie. sau pentru a-şi disimula incapacitatea de a construi. fie prin aderarea la principii educative. prin respectarea fidelităţii. morale şi religioase perimate. 2. Dintre aceştia cei mai importanţi ar fi: 1. asociată familiei tradiţionale. CAPITOLUL VII Rolul familial – adaptare la rol şi distorsiune Cauzele modificării structurii tradiţionale de rol conjugal Structura tradiţională de rol. durabilă “.parteneriat economic. Astfel. acest nou sistem de convieţuire. “Mulţi recurg la experienţa comunitară pentru a-şi satisface visele infantile de voyerism sau de exhibiţionism. pe care îl caută unele cupluri moderne. cariera şi relaţia de parteneriat au generat eliminarea discriminării în cariera profesională şi au permis accesul femeii la ocuparea unor funcţii publice. plecând de la ideea că mariajul monogam induce de la bun început “o castrare psihologică şi sexuală a soţilor “. ridică cel puţin tot atât de multe probleme pe cât pretinde sau doreşte să rezolve. astfel încât ele nu mai sunt dependente de căsătoria. Femeia supusă. fără ambiţii. Conştientizarea ideii potrivit căreia femeile pot decide singure cum îşi direcţionează viaţa. toleranţa excesivă şi dependenţa material-afectivă. Independenţa economică a femeii A devenit din ce în ce mai evidentă. Emanciparea femeii Emanciparea femeii a reprezentat motorul schimbării structurii de rol conjugal. în timp.Grupul comunitar sexual Adepţii grupurilor comunitare familiale îşi conferă iluzia unei pretinse libertăţi individuale. e mai puţin probabil ca ele să se „cantoneze” într- .

societatea oferind recunoaşterea pe care familia nucleară nu mai putea să i-o ofere. Adică singurul capabil să organizeze şi să conducă familia. dar independenţa economică a femeii a generat şi modificări profunde în structura de roluri familiale.un mariaj dificil. soţii sau gospodine. Munca profesională a femeilor a devenit un instrument de împlinire personală. . Implicaţiile carierei profesionale a femeilor în viaţa de familie nu au întârziat să apară : a) cariera profesională a femeilor reprezintă o sursă de conflict pentru majoritatea bărbaţilor. Femeia începe să caute satisfacţii în exterior. Conceptul de carieră a început să fie popularizat odată cu dezvoltarea feminismului. Bărbatul ajunge să preia o serie de activităţi. ca şi bărbaţii. transformându-se din necesitate în activitate revendicată. menţinut doar de o necesitate pur economică şi e mult mai sigur că vor pleca atunci când trăiesc experienţe nefericite în căsnicie. izolare care se cere compensată de activităţi sociale. lipsa de recunoaştere pentru munca făcută în gospodărie amplifică sentimentul actual de izolare. femeile au început să conştientizeze că pot fi mai mult decât mame. prin demolarea imaginii bărbatului ca fiind capul familiei şi singurul aducător de venituri. Cariera profesională a femeii Impulsionate de mişcarea feministă. caracteristică familiei nucleare de azi. până la dispariţie. linişte şi confort. pe care le îndeplinea doar femeia altădată. Specialiştii arată că femeile au ajuns să trăiască în zilele noastre experienţa şomajului cu acelaşi sentiment de ruşine şi neîmplinire personală. 4. În plus. 3. Diminuarea considerabilă. a dependenţei economice faţă de bărbat a redimensionat radical raporturile dintre sexe. În familia tradiţională. Posibilitatea realizării unui venit propriu în momentul în care implicarea femeii în sfera publică a devenit concretă a adus acesteia un sentiment de siguranţă. b) modificarea raportului de autoritate şi de putere dintre cele două sexe. casnicele făceau parte dintr-o reţea suportivă de rude. Implicarea femeii în viaţa socială Necesitatea de afiliere a femeii contemporane a fost generată de relativa izolare de alţi adulţi.

Consideraţii generale Adaptare.reprezintă mecanismul de stimulare şi dezvoltare a adaptării mutuale conjugale. cu eforturile partenerilor pot . stimularea intervalorizărilor în cuplu. echilibrarea şi optimizarea acţiunilor şi deciziilor în cuplu. activări şi reorientări succesive ale motivaţiei de parteneriate (biologic sexuale. Acestea pot genera la începutul căsniciei tensiuni şi confruntări. potenţări. Dinamica acomodării maritale presupune şi concesii şi corecţii reciproce. Aceeaşi autori apreciază că. opiniile. adâncirea intercunoaşterii partenerilor. interdezvoltarea rolurilor conjugal parentale. flexibilitatea şi fluiditatea adaptivă în rolul conjugal. oferindu-şi susţinere şi gratificări unul celuilalt. acomodare şi asimilare maritală Adaptarea maritală vizează atât reorganizări la nivelul comportamentului de rol marital al indivizilor. d) creşterea sentimentului de competenţă a femeii revalorizează sentimentul de competenţă al bărbatului e) scăderea natalităţii. dar. valorile. normalitatea şi integritatea bio-psihică. atitudinile. precum şi a disponibilităţilor de parteneritate. Potrivit I. de autoanalizare şi autodezvoltare). respectă şi valorizează reciproc interesele.sau interacomodarea maritală. f) apariţia relaţiilor extraconjugale. cât şi la nivelul functionalităţii lor interpersonale. soţii acceptă. la nivel interpersonal. socio-afective. adaptarea maritală vizează sincronizarea intercomunicărilor. a climatului familial. potentarea şi maturizarea sentimentelor latente de afecţiune. Acomodarea maritală . În cadrul acestui proces interacţional. determinate în principal de factorul vârstă. Mitrofan şi N Mitrofan (1994) la nivelul individual adaptarea maritală are în vedere orientări. nivelul maturităţii afective şi raţionale.c) implicarea partenerilor în viaţa de familie în cazul familiilor cu dublă carieră presupune preluarea alternativă a sarcinilor domestice. CAPITOLUL VIII Aspecte actuale ale vieţii de cuplu şi de familie.

reprezintă acomodarea mutuală completă a personalităţii maritale. ingredientele unei căsătorii “puternice” nu sunt în mod evident limitate de o formulă unică. În schimb .fi depăşite. Soţii preiau fiecare. motivaţionale şi valorice. Pentru cei ce au o căsătorie intrinsecă relaţia pe care o au cu partenerii lor constituie preocuparea principală şi sursa de plăcere. Partenerii simt nevoia unei apropieri fizice. (I. Mitrofan. conservatorismul şi persistenţa vechilor modele. N Mitrofan 1994). superficiale şi disconfortabile psihologic. emoţionale şi chiar spirituale. dizarmonice. Deoarece mai mult de 60% din cupluri susţin că au o căsătorie fericită. căsătoria se situează pe primul plan. Se observă chiar o relativă absenţă a unor sentimente adânci. asimilarea maritală creează consens mutual şi aduce cuplului echilibrul funcţional. satisfăcător şi reciproc al intercomunicării şi intercunoaşterii. Având la bază un nivel. N Mitrofan 1994). în cadru procesului de interadaptare maritală. (I. care predispune cuplul la relaţii formale. Asimilarea maritală constituie o condiţie necesară dar nu şi suficientă a stabilităţii cuplului. în vederea realizării coeziunii cuplului. căsnicia formală nu este concepută în scopul exprimării unei relaţii intime puternice. Satisfacţie şi insatisfacţie maritală O relaţie este considerată ca fiind “bună” sau ‘’puternică ‘’ atunci când ea îndeplineşte funcţiile pentru care a fost realizată. frustrante reciproc. Opusul acomodării maritale îl constituie rigiditatea maritală exprimată în tendinţa simultană a partenerilor de a-şi conserva şi impune modelele raţionale contradictorii. În contrast. Cuber şi Harroff au identificat două tipuri de căsătorii: căsătoriile intrinseci şi cele formale. Inerţia. Rolul acestui proces interacţional este acela de facilitare a ajustării interpersonale. Mitrofan. În timp ce partenerii pot avea şi alte preocupări cum ar fi cariera sau prietenii. Asimilarea maritală sau interasimilarea maritală. a prejudecăţilor raţionale constituie un impediment important în calea acomodării interpersonale a soţilor. Angajamentul pentru partener este imens. interiorizează şi acţionează în conformitate cu aceleaşi paternuri atitudinale.

atmosfera este aceea a unei companii limitate. Multe cupluri îşi organizează viaţa în jurul carierelor personale sau se concentrează pe rolul de părinte. Nevoile la care cuplurile căsătorite fac faţă variază de-a lungul ciclurilor vieţii, aşa cum se întâmplă şi cu satisfacţia în căsnicie. Comunicarea în relaţia maritală. Comunicarea, alături de intercunoaştere, reprezintă principalul instrument de dezvoltare a relaţiilor maritale în cadrul structurii familiale. Prin comunicare se realizează configurarea rolurilor de gen, sincronizarea şi dezvoltarea acestora şi tot comunicarea asigură cuplului o structură stabilă a relaţiilor de rol. Fiecare stil de comunicare descrie un tip aparte de căsnicie. Un cuplu care vede căsnicia ca un angajament total, incluzând fiecare aspect al vieţii, va întreţine probabil o comunicare internă, sau cel puţin va încerca acest lucru. Prin contrast, un cuplu care se mulţumeşte cu o căsnicie formală, unde prietenii, membrii familiei şi interesele exterioare deţin un rol important ar putea să se mulţumească cu un stil de comunicare convenţional sau speculativ. Critica partenerului Este asociată de partener cu respingerea. Activează simţăminte vechi, din copilărie, acumulate în urma experienţelor cu proprii părinţi. Critica venea de sus în jos, de la cel mare la cel mic, atacând respectul de sine, dar şi încrederea, caracterul sau inteligenţa copilului. Uneori părinţii îşi critică copilul pentru a-l încuraja, alteori o fac pentru că sunt obosiţi şi stresaţi, alteori pur şi simplu pentru a pedepsi şi pentru a provoca durere. Manipularea partenerului Septimiu Chelcea (1992) definea manipularea drept influenţarea subiecţilor umani în vederea realizării unor acţiuni în discordanţă cu propriile scopuri, fără ca aceştia să conştientizeze discrepanţa dintre propriile scopuri şi ale celor care îi influenţează. Se realizează astfel o influenţă socială negativă, prin simulare şi disimulare, mascarea şi mimarea unor emoţii, atitudini sau comportamente proprii. Fenomenele prin care se realizează această influenţă sunt cele de complezenţă şi cele de identificare. Lipsa comunicării între parteneri

Deşi vorbesc între ei, membrii cuplului nu comunică întotdeauna. Cantitatea de informaţie poate fi mare, dar calitatea poate rămâne precară. Teama de a nu genera discuţii şi certuri, evitarea de a exprima nelinişti, frustrări şi nemulţumiri duce la acumularea acestora în timp, ceea ce poate genera în viitor disensiuni mult mai grave şi chiar rupturi. Un cuplu se maturizează discutând, analizând problemele, nu evitându-le. Conflict versus luptă Cuvintele sunt folosite deseori ca sinonime, în ciuda faptului că înţelesurile lor sunt profund diferite. Când dorinţele şi nevoile cuiva sunt reprimate, rezultă o stare de conflict. Un conflict nerezolvat generează sentimente de iritare şi furie, care pot degenera în luptă. Divergenţe între soţi În ciuda iubirii şi a fuziunii emoţionale pe care s-a întemeiat relaţia lor, îndrăgostiţii, cei doi parteneri ai cuplului sunt două persoane diferite, ale căror nevoi şi dorinţe nu coincid întotdeauna. Aceste diferenţe pot genera conflicte şi certuri explozive, care se pot isca de la orice subiect imaginabil, semnificativ sau nesemnificativ. Divorţurile şi violenţa în familie au atins proporţiile unei epidemii, iar principalul lor precursor este nefericirea conjugală cronică. 1) redefinirea rolurilor 2) discrepanţe între dorinţe şi aşteptări 3) Insatisfacţia sexuală CAPITOLUL IX Încredere şi fidelitate. Infidelitatea conjugală Relaţiile pe termen lung solicită încrederea pe post de fundament. Fără acest ingredient, relaţiile devin încărcate de frică şi de vinovăţie. Cum îşi manifestă partenerii încrederea unul în celălalt ? Fiecare cuplu este unic. Partenerii au o modalitate specifică de a–şi demonstra încrederea unul în celălalt, în funcţie de experienţa anterioară, personalitate, cultură, modul în care cuplul s-a format.

Când încrederea este înşelată Înşelarea încrederii cuiva reprezintă o trădare. Nu doar a individului, ci şi a unui amestec de speranţe, vise şi aşteptări. Este ca şi cum o construcţie aflată în lucru începe să se prăbuşească. Majoritatea cuplurilor cu probleme care vin la consiliere confundă aventura cu cauza problemelor. Specialiştii vorbesc însă de faptul că aventurile sunt mai degrabă simptome decât cauze ale problemelor de cuplu. La limita dintre necesitate şi nonconformism, relaţiile sexuale extraconjugale au reprezentat una dintre problemele majore cu care s-a confruntat instituţia familiei de-a lungul timpului şi una dintre cauzele constante ale destrămării cuplurilor, indiferent de vechimea sau de trăinicia acestora. Astăzi, deşi lucrurile s-au transformat fundamental în ceea ce priveşte căsătoria, relaţiile în afara căsătoriei cunosc o înflorire fără precedent. Adulterul contemporan are o forţă nebănuită, deşi cauzele care îl susţin sunt altele. Oamenii se căsătoresc astăzi câd vor şi cu cine vor. Pentru că la baza mariajului stau de obicei iubirea şi satisfacţia mutuală, adulterul pare lipsit de sens. Schimbarea mentalităţii în ceea ce priveşte divorţul face de asemenea ilogică aventura extraconjugală. Oamenii intră şi ies din parteneriate succesive fără teama de altădată că vor fi blamaţi de societate. Şi totuşi… Infidelitatea- cauză sau efect al unui complex de inadaptare? Chiar dacă din perspectiva partenerului trădat infidelitatea celuilalt apare în primul rând ca o cauză a neînţelegerilor şi conflictelor din cadrul cuplului, o analiză mai profundă relevă faptul că acesta este în primul rând un efect al complexului dual de inadaptare maritală. Infidelitatea apare de cele mai multe ori ca reacţie de apărare, sau de căutare a unei “soluţii compensatorii “, pentru o relaţie maritală nesatisfăcătoare sau disfuncţională. Adulterul unuia dintre soţi sau al ambilor este un simptom cert al unui deficit interacţional marial, a cărui cauzalitate nu o constituie neapărat incompatibilităţile psihosomatice reale, dar, mai ales, erori relaţionale, determinate de o pluralitate de factori: psihologici, educaţionali, interpersonali şi socio-culturali.

Infidelitatea aduce în cuplul conjugal o serie întreagă de distorsiuni de rol, perturbând grav climatul socio-afectiv conjugal, exacerbând reacţiile de gelozie, ostilitate şi ranchiună. Partenerul abandonat fie dezvoltă stări depresive, care îl împiedică să îşi îndeplinească în mod corespunzător celelalte sarcini de rol familial, fie trăieşte într-o stare de stres continuu, care îi alimentează agresivitatea Ce anume declanşează aventura ? Aventurile nu apar din senin. Cele mai multe au în spate anumite evenimente care le generează. Multe cupluri nu îşi dau seama de aceste circumstanţe, considerând evenimentele în cauză lipsite de importanţă. Iată câteva elemente care declanşează frecvent aventura: - pierderea unei fiinţe dragi din familie - atingerea vârstei mijlocii - problemele materiale - schimbarea modului de viaţă - diversificarea şi îmbogăţirea reţelei de relaţii interpersonale. - alinierea la “standardele “sociale - probleme de relaţie Insatisfacţiile şi infidelitatea Infidelul consideră că partenerul său nu îi satisface nevoile legitime, aşa că, după o aşteptare în van caută în altă parte ceea ce nu a găsit acasă. Există un decalaj important între aşteptările unuia şi ceea ce îi oferă celălalt, un decalaj neobservat la începutul relaţiei. - lipsa de satisfacere a nevoilor afective poate fi generată de faptul că există indivizi cu nevoi imense, insaţiabile. - lipsa de satisfacere a nevoilor sexuale - lipsa de satisfacere a nevoilor de comunicare - lipsa de satisfacere a nevoilor energetice - lipsa de satisfacere a nevoilor de evoluţie Tipuri de aventuri Deşi fiecare aventură este unică pentru un anume cuplu, deseori apar teme comune. Cele mai întâlnite tipuri de aventuri, potrivit Juliei Cole (2005) sunt:

etc). Alteori. la rândul lui. care echilibrează situaţia. unul dintre parteneri poate căuta un sprijin din afară. Apare atunci când unul dintre parteneri se simte rănit şi decide să îşi „pedepsească” partenerul în acelaşi mod în care a fost şi el rănit. fie pentru că partenerii cuplului au făcut sex până atunci doar unul cu celălalt. Aventura „scaunului cu trei picioare ” Este o aventură de lungă durată. Aventura „evitării” De fapt.1. boala unui părinte. 2. Ele pornesc de la dezorganizări grave şi chiar definitive ale familiei. se poate întâmpla chiar să nu implice sexul. De aceea acest tip de aventură poate dura ani de zile. care poate fi utilizată pentru implicarea cuplului în rezolvarea unor probleme ignorate. Consecinţele infidelităţii pentru relaţia de cuplu Urmările infidelităţii sunt tot atât de diverse pe cât sunt de diverse situaţiile şi persoanele. Este o ameninţare emoţională. Apare în relaţiile în care partenerii nu reuşesc să atragă atenţia unul altuia. sau din interiorul său (dificultăţi financiare. Aventura „răzbunării ” Deşi este în general de scurtă durată. consideră că totul funcţiona normal şi este şocat de faptul că celălalt vrea să rupă relaţia. Aventura „observă-mă” Este o aventură de scurtă durată. Partenerul care are acest gen de aventură evită intimitatea cu celălalt şi se teme să nu fie vulnerabil emoţio 6. Aventura „experimentală” Este aventura cea mai legată de sex ( „ a fost doar sex” – obişnuiesc să spună cei implicaţi) şi are loc în cuplurile în care experienţa sexuală este redusă. Aventura „celui care deschide uşa” Noua relaţie este ca o uşă deschisă spre o viaţă nouă. cu implicaţii profunde asupra relaţiei. Aventura acţionează ca un al treilea picior al scaunului care se clatină. scandaluri frecvente ). fie au dificultăţi de a discuta pe acest subiect. Când povara unui cuplu devine prea mare. fie din cauza problemelor din afara cuplului ( un copil are probleme cu poliţia. 3. până la . termenul se referă la aventuri repetate. 5. poate fi o problemă reală pentru un cuplu. de o noapte. sau. 4. partenerul înşelat este. Uneori. uşurat că relaţia s-a încheiat.

spirit luminat şi trăirea impresiei că te-ai născut încă o dată. partenerul(a) amantului(ei).Infidelul aduce în cuplu conjugal experienţa sa “îmbogăţită “.Persoana infidelă poate trăi o reîntoarcere a iubirii pentru partenerul său. . amantul(a). . Îndrăgostire înseamnă simţuri exaltate. de a simţi şi de a acţiona. redând forţa de regenerare a interacţiunii maritale. adică : de A TRĂI. Efecte negative : sunt legate tocmai de reversul celor descrise mai sus : tristeţe şi frustrare legate de lipsa amantului sau amantei. Efecte negative : Suferinţa şi cortegiul ei : sentimentul de abandon. iar culpabilitatea tulbură exaltarea. Oricât de iubitoare era mama. Consecinţele infidelităţii pot fi sintetizate astfel: a)pentru persoana infidelă Efecte benefice: a te îndrăgosti din nou înseamnă a retrăi acea revoluţie a bucuriei pe care o presupune starea de îndrăgostit. Un nou partener ne aduce şi alte modalităţi de a gândi. orice ar fi. din nou. ea era nevoită să ne părăsească uneori. De a simţi. epuizarea legată de stres şi cheltuielle de energie pe care le presupune o viaţă dublă. de devalorizare. trădarea… Redeschiderea rănilor mai vechi a) sentimentul de abandon – sentiment pe care copilul din interior nu l-a uitat.reînnodări spectaculoase ale cuplului disfuncţional. “tot mai bine este acasă “. de deposedare. El sau ea pot simţi. fericirea. b)pentru partenerul sau partenera persoanei infidele Efecte benefice: -“Resuscitarea” sentimentelor de iubire . agravate de dificultatea de a-I putea contacta. la un moment dat că. Suferinţa unora şi a altora umbreşte bucuria trăirii. anxietatea legată de o situaţie adeseori inconfortabilă .Ameliorarea dispoziţiei partenerului infidel . Lor li se adaugă complicaţiile sau chiar dramele legate de unul dintre protagonişti : partenerul(a).

A devenit mai mult decât un proces privat. pentru că toţi ceilalţi membri ai familiei. dar nu o poate considera o persoană capabilă să mai aducă fericire în viaţa cuiva. copiii şi prietenii. iar femeia care renunţă la o căsnicie. Societatea o poate respecta pe femeia divorţată. c) sentimentul de devalorizare. Mariajul este încă privit ca cea mai puternică formă de relaţie umană.este cel responsabil de impresia că rivalul nostru ne ia obiectul afecţiunii şi ne exclude din iubire. cum s-ar putea explica situaţia celor aflaţi într-o căsnicie de foarte multă vreme? Într-o vreme a revoluţiei sexuale. Toate aceste sentimente au un numitor comun: FRICA. Infidelitatea partenerului este trăită ca un act care ne pune în discuţie valoarea. Dacă incompatibilitatea este acceptată a fi cauza separării în cazul celor proaspăt căsătoriţi. sub toate formele sale : frica de a nu mai fi iubit. iar femeia datoare să vegheze la păstrarea acestuia. Societatea este ancorată încă în idei conservatoare. a pilulelor contraceptive şi a modificărilor substanţiale de statut multe femei au ajuns să creadă că plăcerea şi “liniştea” sunt preferabile stabilităţii pline de responsabilităţi a vieţii de persoană căsătorită. Urmările “şocului” le resimt toţi. suferinţa are şi o rană narcisică la origine. Viaţa după divorţ . este încă privită cu rezervă. frica de a nu mai fi demn de iubire sau de dorinţă. care implică doar cuplul.sunt afectaţi de o asemenea ruptură. frica de a fi singur.b) sentimentul de deposedare. deşi nu mai este condamnată. CAPITOLUL X Divorţul Divorţul nu mai este o problemă care rămâne doar în familie. perioadă în care cunoaştem triunghiul infernal şi gelozia. şi chiar invidia. Astfel. Această situaţie este cunoscută încă din vremea iubirii oedipiene. Unii cercetători se întreabă dacă această creştere vizibilă a cazurilor de divorţ se datorează incompatibilităţii dintre soţ şi soţie sau altor cauze.

cu ajutorul căruia se autosugestionează că viaţa merge mai departe. după pierderea soţiei nu supravieţuiesc mai mult de cinci ani. Această tranziţie este de obicei dureroasă pentru membrii săi. iar în loc să se consume încearcă să găsească soluţii pentru a merge mai departe. afirmă psihologii. pentru că acestea acceptă mai uşor pierderea celui drag. Este un . ci o tranziţie către o nouă formă de familie. femeile au un mecanism de adaptare mult mai dezvoltat decât al bărbatului. Femeile îşi revin mai repede dupa moartea partenerului. foarte devreme. femeilor. cel ce supravieţuieşte nu numai că este văduvit de soţ/soţie. Totuşi. în mod obişnuit.Divorţul nu înseamnă sfârşitul unei familii. Nu acelaşi lucru se întamplă în cazul bărbaţilor aflaţi la o anumită vârstă din familiile tradiţionale. CAPITOLUL XI Moartea unuia dintre parteneri Moartea unui membru al familiei Moartea este o realitate pe care omul învaţă să o înfrunte. dar se şi confruntă dintr-odată cu necesitatea de a organiza un cămin cu părinte unic. care. Moartea unuia dintre soţi şi destrămarea unei căsnicii sau a unei relaţii de lungă durată Poate avea efecte dureroase extreme de dureroase asupra partenerului supravieţuitor. uneori. sustin specialiştii. femeile trec mult mai uşor peste drama pierderii partenerului de viaţă. pentru că acestea se adaptează cu uşurinţă noii situaţii. Fiecare persoană îşi exprimă suferinţa diferit. În societăţile patriarhale. Necazul adulţilor se combină cu necesitatea dezvoltării abilităţii de a răspunde copiilor şi nevoilor acestora. orientate către cuplu. Când un partener din cuplul căsătorit moare. Descrierea văduviei în literatura de specialitate Stigmatul văduviei derivă din faptul că este un statut atribuit. văduva este văzută adesea ca fiind indisponibilă şi neinteresantă din punct de vedere sexual. De asemenea. Un astfel de eveniment într-o familie poate duce la distrugerea modelelor de viaţă pentru foarte multă vreme.

aceea de văduv. nu pentru că iubesc mai puţin. în comparaţie cu divorţul. de cealaltă parte. Totodata. Sociologii susţin şi ei că femeile din Romania încă mai poartă un anumit stigmat. pentru că moartea acesteia îl inhibă. Cele mai marginalizate femei divorţate sunt cele din zona rurală. face curăţenie şi mâncare. să aibă o definire mai clară decât celălalt. sau pentru ca l-au uitat pe soţul decedat. aceştia precizează că moartea soţiei îl face pe bărbat vulnerabil. dar şi a altora. Barbatul reuşeste cu greu sa supravieţuiască fără jumatatea sa. iar în sinea lor se consideră un fel de Don Juan-i. mai uşor de îndurat. de asemenea. Acestea îşi găsesc mai uşor un nou partener. iar acestuia îi este foarte greu sa se adapteze noii posturi. plăteşte facturile. iar pierderea acesteia îl copleşeşte total. eticheta pusă de persoanele din jur le determină pe femeile divortaţe să nu î şi caute un alt partener. Astfel. bărbatul se izolează si refuză să mai socializeze cu persoanele din jur. este dependent în gospodărie de femeie. Bărbaţii acceptă cu greu o noua parteneră. . într-o anumită măsură.în ciuda imaginii publice contrare. Oamenii din provincie sunt conservatori.pare. studii americane recente sugerează că văduvia. Bărbaţii divorţaţi sunt mult mai dezinvolţi. Văduvele. în comparaţie cu cele divorţate de aceeaşi vârstă. dupa un divorţ. par să primească mai mult sprijin din partea altor indivizi decât divorţatele. determinand de cele mai multe ori apariţia depresiei. şi acceptă mai greu divorţul. atât din perspectiva lor. Statutul de văduvă pare. pentru o perioadă uneori îndelungată. iar văduvele (precum şi cele divorţate care nu şi-au dorit separarea relaţiei) tind a avea o imagine mai bună în societate decât majoritatea celor divorţate.lucru stiut ca femeia este cea care se ocupă de toate treburile casei. Bărbatul.. Văduvie versus divorţ În ciuda traumelor evidente ale pierderii soţului. După pierderea femeii. dar nu acelasi lucru se poate spune despre femei. Femeile îşi caută de cele mai multe ori un alt partener şi pentru a-şi asigura protecţia de care beneficiau în trecut. La noi încă există anumite prejudecăţi despre aceste femei. ci pentru că doresc să îşi regăsească echilibrul total. pentru că acolo tradiţionalismul nu a dispărut. Ea este cea care face cumpărăturile.

iar aceasta interzice despărţirea unui cuplu : ” ceea ce Dumnezeu a unit. De asemenea. persoanele din zona rurală au o încredere mult mai mare in biserică. Indiferent de formulele pe care le cunoaşte astăzi viaţa de familie. dinamica şi transformările care au loc în sânul acesteia reprezintă izvorul din care apar şi se dezvoltă bucuria sau suferinţa indivizilor. Terapeutul este cel care oferă cuplului aflat în impas o perspectivă neutră. în slujba familiilor disfuncţionale. eficienţa sau ineficienţa lor ori adaptarea sau neadaptarea la cerinţele societăţii moderne. terapeutul este cel care îi poate ajuta pe cei doi parteneri să se cunoască mai bine. fără a impune alegerea vreuneia. omul să nu despartă “ spune biserica. Tipuri de terapii : -Terapia centrată pe problemă . obiectivă asupra situaţiei existente.De asemenea.Terapia strategică de familie -Terapia sistemică de familie -Terapia narativă de familie -Terapia de familie de tip experienţial -Terapia psihanalitică de familie . El este cel care poate dezvălui celor doi parteneri alternativele reale de rezolvare a problemelor familiale. CAPITOLUL XII Terapii de familie Terapiile de familie reprezintă modele viabile de asistare şi facilitare a echilibrului sistemului familial aflat în impas. preventive şi curative în egală măsură. să se poată detaşa de anumite probleme sau chiar să le evite. instrumente moderne de acţiune. cu avantajele şi dezavantajele fiecăreia.Terapia centrată pe comunicare -Terapia structurală de familie .

Factorul de disoluţie pare a fi. de un sfârşit cu atât mai amar cu cât este mai mult amânat. încotro? Constantin Noica susţinea. Care ar fi cauzele acestei crude realităţi? Trei dintre cele mai importante ar putea fi formulate după cum urmează: în plan . Această evadare ar scuti cuplul de perspectiva unor ani de convulsii şi împăcări.-Terapia multiplă de familie CAPITOLUL XIII Cuplul. dar care mai persistă ca ideal în mentalitatea românească. după cercetări statistice realizate de specialişti ai domeniului. Epoca burgheză a elaborat paleativul „monogamiei deschise“. cei doi protagonişti ai unei iubiri iniţial cât se poate de frumoase. reluînd o idee a lui Goethe. (la început doar bărbaţii. bărbatul. Dificultăţile morale ale acestei soluţii sunt. care sunt posibilităţile culturii de a le contracara ? Soluţia victoriană a monogamiei exclusive. că mariajul este o „culme a culturii“. s-a dovedit a fi surprinsă de disfuncţii nevrotice prin frustrările majore pe care le presupune. O a treia soluţie. Dacă admitem. Ei rămân împreună legaţi doar prin ură şi fervoarea distrugerii reciproce. însă. odată cu revoluţia sexuală. de ranchiună. ataşată posibilităţilor realizate. ar fi aceea de a accepta împreună. nu i se mai pot sustrage. de care Occidentul a început să se desprindă după anii 50 ai secolului XX. femeia rămânând. însă. că orice cuplu este minat din interior de puternice forţe centrifuge. O a patra soluţie. datorită numărului limitat de ovule. de conjugarea menajului cu libertinajul şi. în care partenerii. mai lungă de cinci ani. cu cât mai multe partenere. regresia pe scara dezvoltării psiho-sexuale. pentru că viaţa „naturală” a cuplului. O dată amorsată această regresie. la un nivel acceptabil al sentimentelor nu este. ar fi separarea în momentul în care iubirea intensă dispare. cea mai nefericită. în final. la rândul ei. greu de aplicat însă. care este animat din adâncuri de impulsul irepresibil de a-şi asigura o progenitură cât mai numeroasă. dar în ultimele decenii şi femeia) îmbină beneficiile securităţii psihice oferite de căsătoria clasică cu avantajele în ceea ce priveşte intensitatea trăiruilor oferite de relaţiile extraconjugale. considerabile. după unele teorii biologice.

” (W. cu spirit de iniţiativă mai dezvoltat.social . în viitor. iar pentru fiinţele nobile o legătură lipsită de iubire este imorală. Steckel. Un vechi adevăr predicat de Budha susţine că există ceea ce este comun. Când iubirea nu mai poate respecta libertatea partenerului.absenţa unei comunicări adecvate. Plăcerea vieţii este aproape sanctificată. iar în plan psihic. în primul rând. care să îl facă şi mai fericit. chiar dacă vor fi mai scurte. care nu cunoaşte pedeapsa şi creează sentimentele ei hedoniste de fericire din îndeplinirea acestui etos este idealul viitorului. Fiecare individ trebuie să se străduiască să tindă către acest ideal.“ Putem avansa. creând iluzia individului că merită să trăiască şi alte experienţe. . vor fi mai pasionale. accentuându-şi capacitatea de a empatiza. iar fiecare îndrăgostire reprezintă o pledoarie pentru viaţă şi pentru învingerea egoismului prin forţa egoismului. Relaţiile. care şi-au pierdut capacitatea de a iubi sau nu au avut-o niciodată. în plan spiritual . el ne dovedeşte că omenirea se află pe un drum greşit şi că are nevoie de un nou profet. Omenirea pare acum mai însetată decât oricând de o adevărată religie a bucuriei de a trăi. înseamnă că a murit. Partenerii vor deveni mai spontani. Întregul progres al omenirii se întemeiază pe capacitatea de a iubi.existenţa unor puternice fixaţii pregenitale.Trebuie să instaurăm o religie a etosului. Dar.În virtutea acestui principiu trebuie să învăţăm să ne creştem copiii liberi.1997) Individualizarea iubirii. W. eliberarea ei de vechile cătuşe înseamnă. recunoaşterea puterii de a iubi liber. care să o cheme la ordinea de dinainte şi care să-i arate o nouă cărare ce duce spre tărâmul fericirii şi al iubirii.Stekel spunea că „faptul că există atât de mulţi oameni care nu pot iubi. generat de emancipare şi feminism. oamenii mai puternic decât a făcut-o până acum. ipoteza că bărbatul şi femeia mileniului trei vor depăşi impasul relaţional în care se află. mai există şi o libertate care este superioară oricărei percepţii a simţurilor. departe de ceea ce înseamnă vechea noţiune de păcat. după cum există ceea ce este nobil. determină nefericirea şi ruşinea culturii noastre. deci.” Orice educaţie prin teamă duce la nevroză.prăbuşirea idealului cuplului monogam. Iubirea liberă va lega.

căsătorite. Persoanele mai învârstă. au reprezentări sociale favorabile relațiilor de cuplu de tip tradițional iar persoanele mai tinere. au reprezentări sociale mai favorabile relațiilor de cuplu de tip modern. mai conformiste decât bărbații 2. mai intolerante. Persoanele care trăiesc în concubinaj sunt mai favorabile cuplului modern 4. 3. căsătorite.PARTEA A II-a ASPECTE PRACTICE STUDIUL nr. 1 Cercetare privind raportul dintre tradițional și modern în perceperea și evaluarea cuplului familial Obiectivul de bază l-a constituit evidențierea modificărilor produse privind gradul de toleranță și acceptare a unor modificări ale normelor tradiționale privind unele aspecte ale relațiilor de cuplu precum: a) viața sexuală premergătoare căsătoriei b) educația premaritală c) democratizarea relațiilor de cuplu d) drepturi și obligații ale soților e) relații extraconjugale f) forme alternative ale cuplului marital g) problema creșterii și educării copiilor Au fost formulate următoarele ipoteze: 1. Persoanele căsătorite au reprezentări sociale mai favorabile relațiilor de cuplu de tip tradițional iar persoanele implicate în relații de concubinaj au reprezentări sociale mai favorabile relațiilor de cuplu de tip modern . Femeile sunt mai rigide.

la metoda anchetei pe bază de chestionar. 108 persoane provin din mediul urban și 98 de persoane provin din mediul rural. aplicată pe un lot cât mai mare de subiecți.5. B – problemele pe care le ridică întemeierea unei familii. Ca mod de aplicare am apelat la procedeul auto-administrării. Subiecții Ne-am adresat unui număr de 200 de persoane căsătorite sau aflate în relații de concubinaj. Ciupercă.10 ani – 20 cupluri (40 de persoane) 10 – 20 de ani – 20 de cupluri (40 de persoane) 20 – 30 de ani – 20 de cupluri (40 de persoane) peste 30 de ani – 20 de cupluri (40 de persoane) concubinaj – 20 de cupluri (40 de persoane) Referitor la criteriul sex. unui număr de 100 de cupluri. . studenți (v. lotul cuprinde 100 de femei (50%) și 100 de bărbați (50%) iar în ceea ce privește mediul de apartenență. respectiv. În construirea chestionarului psiho-sociologic am plecat de la varianta utilizată pentru investigarea unui lot de tineri adolescenți. mai întâi. 1997). Persoanele ce aparțin mediului urban au reprezentări sociale mai favorabile relațiilor de cuplu de tip modern iar persoanele din mediul rural au reprezentări sociale mai favorabile relațiilor de cuplu de tip tradițional. respectiv. Principalul criteriu de selecție a subiecților l-a constituit vârsta cuplului și anume: 0 . Din punct de vedere structural chestionarul cuprinde un număr de 5 secțiuni: A – problematica familiei în general. Mitrofan. Am apelat. având convingerea că. anexa1). pe care am modificat-o și adaptat-o în funcție de obiectivele urmărite de noi (v. avem posibilitatea să surprindem mult mai bine dinamica specifică schimbărilor mentalităților privind viața de cuplu. Metoda folosită.

au venit în România reprezentanți din diferite țări ale lumii.C – aspecte privind relațiile sexuale ce se stabilesc între membrii unui cuplu D – probleme cu care se confruntă familia în societatea contemporană E – aspecte care țin de specificul vârstelor tinere Consideraţíi generale Perioada post-decembristă a adus modificări în toate sectoarele și structurile vieții social-economice. 6. 7. mai ales. Odată cu deschiderea granițelor au fost multiplicate posibilitățile de comunicare și de informare privind realitățile din alte țări. Modelul tradițional presupunea existența unui ansamblu de obiceiuri. au fost posibile deplasări efective ale românilor în alte țări și. Urmare a tuturor acestor schimbări a fost influențată direct și viața de cuplu şi. pe de altă parte. viața de familie. mai larg. femeii revenindu-i predominant grija trebuirilor gospodărești iar bărbaților grija relațiilor externe ale familiei și. păstrarea intimității absolute privind viața sexuală a cuplului. 4. reviste. Cea mai importantă problemă a constituit-o „confruntarea” dintre modelul tradițional al vieții de cuplu și modelul modern. în special din cele avansate din punct de vedere economic. interzicerea relațiilor sexuale și erotice extraconjugale. cât și juridic și cutumiar. menținerea pe cât posibil a tinerilor căsătoriți împreună cu una dintre familiile de proveniență (familia extinsă). procurării resurselor pentru menținerea familiei. supunerea femeii în raport cu bărbatul 5. posturi de televiziune). S-au înmulțit sursele de informare (ziare. Printre caracteristicile de bază ale acestui model pot fi incluse : 1. provenit în special din străinătate. Desigur că a fost influențată și viața familiei și a cuplului marital. distribuirea sarcinilor și responsabilităților între cei doi soți. posturi de radio. virginitatea la căsătorie. a uniunilor libere sau concubinajului. în special a tinerelor femei. credințe și reguli care erau intens apărate și susținute atât prin viața practică. 8. menținerea unei puternice influențe din partea familiei de origine (părinții trebuiau să fie consultați privind accesul urmașilor la statutul matrimonial). 2. . nonacceptarea vieții premaritale. 3.

10.creșterea interesului pentru viața sexuală. egalizarea drepturilor și obligațiilor celor doi soți privitor la viața de familie. 6.educația oferită prin intermediul mass-media (ziare.9. reviste. a „mitului virginității” la căsătorie. homosexualitate. dezavuarea activă a celibatului. până la anulare. programe radio. pornografie). Pe de altă parte. reducerea. ale dreptului cutumiar și ale tradiției. extinderea liberalizării vieții sexuale. respingerea cât mai mult posibil a acțiunilor de divorț și apărarea modelului „căsătoriei pe viață”. cât și după încheierea căsătoriei. promovarea activă a întreținerii înainte de căsătorie a relațiilor sexuale. atât înainte de căsătorie. modern al vieții de cuplu se deosebește semnificativ prin mai multe caracteristici: 1.educația pentru viața de familie oferită în cadrul instituțiilor de învățământ. 12. 11. exemplul tipic constituindu-l prototipul de „fată bătrână”. restrângerea libertăților persoanelor căsătorite până la limitele prevăzute de Codul familiei. 5. programe TV etc. 7. Modelul tradițional al vieții de cuplu era promovat și susținut activ prin mai multe modalități: . interzicerea tuturor modalităților de propagare și susținere a relațiilor sexuale considerate a fi nefirești (prostituție. Asemenea model era asimilat încă de la vârse foarte mici și el avea un puternic rol reglator asupra conduitei tinerilor. 2. în special pentru căsătoria fetelor. 13. 3.). preocuparea membrilor familiei pentru căsătoria copiilor la vârste cât mai tinere. . 4. pentru obținerea unor „competențe”. modelul nou. cât și după căsătorie. acceptarea și promovarea activă a unor forme alternative ale vieții de cuplu (uniuni libere sau concubinaj. . în special).educația oferită activ în cadrul familiei de origine. atât înainte de căsătorie. reducerea semnificativă a puterii de influențare a tinerilor de către părinți privind accesul la statutul matrimonial. .

10. pentru toate categoriile de vârstă. pentru toate categoriile sociale și. am constatat că metoda la care am apelat s-a dovedit a fi cea mai potrivită scopului nostru. Editura Oscar Print. modern al vieții de cuplu. 11. În ce măsură am reușit vom vedea după ce analizăm rezultatele obținute. în finalul investigației efectuate. extinderea libertăților persoanelor căsătorite Urmărind cu atenție întreaga perioadă postdecembristă am putea constata că una dintre trăsăturile de bază o constituie tendința de înlocuire a modelului tradițional de către modelul nou. „starea” mentalităților persoanelor căsătorite ce aparțin diferitelor categorii de vârstă privind modelul vieții de cuplu. Cercetarea noastră și-a propus să scoată în evidență existența anumitor tendințe. precum și gradul de accentuare al acestora. acceptarea cu mai multă ușurință a divorțului. După cum am mai menționat. promovarea ideii conform căreia multiplele căsătorii devin o sursă de sănătate. Concluziile studiului Mai întâi precizăm faptul că. chestionarul nostru a fost adaptat în mod special atingerii acestui scop. 9. 15). p. homosexualitate. pornografie). Pentru fiecare secțiune a chestionarului am înregistrat numărul de răspunsuri ale subiecților pentru fiecare variantă de răspuns și. . am verificat dacă există diferențe semnificative între procentul răspunsurilor de la fiecare lot de subiecți. apoi. Am utilizat formula pentru compararea a două proporții. Această înlocuire însă nu s-a produs instantaneu. acceptarea și susținerea unor tipuri de relații sexuale. oferită de Andrei Novak (Memorator pentru metode cantitative în psihologie și sociologie. București. 1997. mai ales. la un nivel înalt de fidelitate. Desigur. nici în legătură cu o anumită categorie de persoane preluarea modelului nu a fost realizată integral. considerate anterior nefirești (prostituție. Cu ajutorul întrebărilor formulate am reușit să surprindem.8. în toate zonele geografice.

persoanele mai tinere sunt mult mai receptive și mai tolerante în raport cu noul model privind viața de cuplu. . De fapt. asociată cu suspiciune. Ei nu se identifică nici cu cei căsătoriți. fiecare în parte. noul model ar aduce cu sine mari pericole pentru stabilitatea familiei și. Tendințele privind preluarea noului model și renunțarea la cel tradițional de către persoanele căsătorite cu vechime diferită și de către persoanele aflate în relații de concubinaj au fost bine surprinse. respectiv. promovarea unor forme alternative ale vieții de familie sunt. Ceea ce s-a conturat foarte bine este faptul că schimbările se produc mai lent și în mod diferențiat atât pentru diferite categorii de vârstă. mai larg. Ei se află într-o anumită confuzie. pentru problematica sexuală. liberalizarea relațiilor sexuale. Așa după cum a reieșit din cercetarea efectuată. a societății. O situație cu totul specială o oferă lotul de concubini. persoanele mai în vârstă. În permanență manifestă un fel de „fugă de răspundere” când sunt abordați să-și precizeze atitudinile privind viața de cuplu și de familie. Și în cazul în care acest fenomen al concubinajului se va extinde vor apărea în mod sigur și alte probleme privind adoptarea comportamentului celor două persoane implicate în asemenea tip de relație. cei mai mulți fiind total împotrivă. Cei mai în vârstă sunt mult mai puțin receptivi iar eventuala acceptare a schimbărilor este pur formală și. cu o mai mare vechime privind viața de căsătorit acceptă mult mai greu. cei mai activi actori fiind cei ce aparțin generațiilor tinere. Desigur sunt necesare investigații suplimentare privind această categorie alternativă a vieții de cuplu și de familie. Concret. modern și renunțarea la modelul tradițional prezintă o dinamică specifică. În schimb. cu întreținerea unor relații sexuale înainte de căsătorie. Aceștia manifestă o poziție cu totul aparte față de modelul vieții de cuplu.Toate ipotezele noastre au fost confirmate. înlocuirea modelului tradițional cu cel modern. vieții de familie. Din cercetarea noastră reiese clar că sunt serioase probleme legate de identitate. pentru ei. frecvent. „dușmanii” a ceea ce a însemnat viața normală și sănătoasă de cuplu. Ei sunt mai permisivi în raport cu o anumită liberalizare a vieții sexuale. chiar exagerate. cât și pentru persoanele din cadrul aceleiași categorii. preocupările intense. chiar într-o anumită criză de identitate. acceptarea vieții sexuale înainte de căsătorie. Preluarea modelului nou. Nu au convingeri și atitudini nici de persoană căsătorită și nici de persoană necăsătorită. nici cu cei necăsătoriți.

poate fi cauza unor neînțelegeri și chiar a unor conflicte. ceea ce înseamnă că generația respectivă manifestă o atitudine unitară. mai larg. Cercetare privind parametrii vieţii de cuplu . nu înseamnă că toți subiecții ce aparțin grupului cu cea mai mică vechime în căsătorie.acomodare maritală . privind modelul vieții de familie. unele aspecte ale vieții de cuplu în raport cu care regăsim același răspuns la toți membrii lotului respectiv.comunicare maritală . Astfel. Sunt. Nu înseamnă. Noi am sesizat existența unor tendințe privind trecerea de la modelul vieții de cuplu tradițional către modelul modern. într-adevăr. în mod inevitabil. existența unor reprezentări și atitudini diferite la persoanele ce fac parte din aceeași generație. deoarece așa după cum a reieșit din studiul nostru. existența unor reprezentări și atitudini diferite la membrii cuplului conjugal funcționează în mod sigur ca o cauză reală sau potențială a unor conflicte conjugale. însă.satisfacţie şi insatisfacţie maritală -dominanţăşi submisivitate în cuplu . legat de aspectele vieții de cuplu menționate. la apariția unor conflicte. Toate aceste aspecte ne conduc către ideea privind creșterea rolului consilierii psihologice și chiar psihoterapiei de familie.În interiorul categoriilor de vârstă sunt. De asemenea. de asemenea. cu implicații serioase asupra vieții reale a cuplurilor. nu în ultimul rând. Această trecere este foarte bine conturată și ea este ireversibilă. vor avea o atitudine exact opusă. Existența unor reprezentări și atitudini diferite între generații conduce. Și. Problema ţine de armonizarea reprezentărilor și atitudinilor cu realitatea. Astfel. că toți subiecții ce aparțin unui lot manifestă o aceeași atitudine. diferențieri. persoanele cu cea mai mare vechime în căsătorie manifestă unitar o atitudine de respingere.2. conflictele conjugale și conflictele intergenerații se datorează în foarte mare măsură diferențelor dintre reprezentările și atitudinile privind modelul vieții de cuplu. de exemplu. STUDIUL NR. privitor la viața sexuală premaritală sau viața sexuală extraconjugală.

în lucrarea de faţă ne-am propus să selectăm. diferenţele care apar în cadrul fiecărei etape de vârstă în ceea ce priveşte nivelul adaptării maritale. Obiectivele cercetării Având la bază „schema ciclurilor vieţii familiale”. ne-am propus ca obiectiv central abordarea diferenţelor existente în cadrul celor trei etape. în ceea ce priveşte adaptarea maritală. . şi să urmărim. etapa cuplului cu copii deveniţi adulţi (cuprinzând perioada de peste 20 de ani de căsătorie).competitivitate maritală 1. etapa cuplului fără copii (cuprinzând perioada de la 0 la 5 ani de la căsătorie). etapele de vârstă cronologică pe care le considerăm ca fiind cele mai semnificative din punctul de vedereal schimbărilor ce se pot produce. formulată de Reuben Hill în anul 1970. S-au urmărit următorii parametrii: Nivelul de acomodare maritală Nivelul de satisfacţie în relaţie Nivelul comunicării în cadrul relaţiei Competitivitatea în relaţie Etapele de vârstă luate în considerare sunt următoarele: cuplul foarte tânăr (cuplul de adolescenţi). Abordarea metodologică a cercetării 1.. Bazându-ne pe ipotezele şi argumentaţiile conceptuale formulate. Principalul considerent care ne-a determinat să abordăm acest obiectiv îl constituie semnificaţia aspectelor de adaptare maritală în identificarea şi înţelegerea funcţionalităţii psihosociale a familiei. etapa cuplului matur şi vârstnic. etapa cuplului cu copii preşcolari şi şcolari (cuprinzând perioada de 10-15 ani de la căsătorie. din cele 5 stadii cuprinse în schemă. fără copii. dintr-o perspectivă psihosocială.1.

în cadrul fiecărui stadiu de dezvoltare şi implicit a schimbărilor ce survin. 6. din perspectiva ciclurilor vieţii familiale. 5. identificarea diferenţelor ce survin în ceea ce priveşte acomodarea partenerilor în relaţia de cuplu. surprinderea anumitor particularităţi pe sexe a elementelor adaptării în cadrul cuplului la care ne-am referit anterior. surprinderea nivelului de comunicare. mai ales din perspectivă interacţională şi instituţională. adecvată. 3. Cele două variabile avute în vedere au fost: variabila „timp”. suntem de părere că abordarea familiei trebuie să înceapă cu abordarea cuplului conjugal. date fiind condiţiile sociale într-o permanentă prefacere şi evoluţie. 4. scheletul pe care ulterior se vor grefa celelalte dominante ale familiei. Cercetarea a avut în vedere în principal obiective de ordin teoretico-metodologic. cunoaşterea particularităţilor evolutive a stilului interacţional marital în cadrul familiei româneşti. respectiv stadiul cronologic în care se includ cuplurile studiate. 2. impun completarea cercetărilor existente. De asemenea. a căror elucidare ar putea fi benefică în cunoaşterea fenomenelor de cuplu. evidenţierea modificărilor existente în ceea ce priveşte gradul de satisfacţie în cadrul stadiilor respective. cu punctul de vedere dinamic evolutiv. în particular: 1. competitivitate şi acomodare în relaţia conjugală. şi a celor familiale. . 7. la care familia trebuie să facă faţă printr-o adaptare activă. Considerăm importantă cunoaşterea modificărilor ce survin în cuplul conjugal în trecerea de la o perioadă la alta a vieţii familiale. în general.Explorarea încă insuficientă a aspectelor legate de satisfacţie şi comunicare maritală. relevarea curbei competitivităţii în cadrul celor trei perioade de viaţă de cuplu analizate. adaptarea unui sistem de metode de analiză şi psihodiagnoză maritală. utile pentru evaluarea aspectelor adaptării maritale puse în discuţie.

evaluată pe baza următorilor parametrii: 1. privind adaptarea. Cuplurile aparţinând etapei cronologice 0-5 ani de la începutul relaţiei au o comunicare mai bună comparativ cu cele aparţinând stadiului de 1015 ani. 5. Ipotezele cercetării Premisa teoretică a cercetării a constat în ideea exitenţei unor diferenţe sub aspectul adaptării în cadrul relaţiei între cuplurile aparţinând unor etape cronologice distincte ale legăturii (etapa de la 0 la 5 ani. Nivelul de interacţiune ca factor de acomodare în relaţie este mai crescut în prima etapă (0-5 ani de la debutul relaţiei) comparativ cu a doua şi a treia etapă de vârstă a relaţiei. sub aspectul comunicării. 3. de 10-15 ani şi respectiv peste 20 ani de la debutul relaţiei. În baza acestei ipoteze de ordin general. . Ipoteza centrală a cercetării a fost următoarea: Presupunem că există diferenţe între cuplurile aparţinând unor stadii diferite ale relaţiei. iar acestea din urmă vor fi superioare celor aparţinând etapei de peste 20 de ani de relaţie. comunicarea în cadrul relaţiei.2. etapa de la peste 20 de ani de relaţie). raportul dominanţă – submisivitate în relaţie. etapa cuprinsă între 10 şi 15 ani de la debutul relaţiei . Astfel s-a presupus că: 1. 4. încercându-se surprinderea caracteristiclor diferenţiale pe sexe în ceea ce privesc aspectele de adaptare avute în vedere. acomodarea. satisafacţia în relaţie. 3.- variabila „sex”. Satisfacţia în relaţie scade progresiv de la un stadiu la altul de vârstă al acesteia. 2. competitivitate în relaţie. 1. 2. au fost emise ipotezele specifice ale cercetării.

3. adică cca 20 de cupluri pentru fiecare categorie de vârstă sau de vechime a cuplului. în favoarea submisivităţii. în privinţa raportului „dominanţă-submisivitate”.non funcţionalităţii” mariajului sau relaţiei de concubinaj. Gradul de competitivitate în relaţie va fi mai pronunţat la bărbaţi. 5. competitivitatea fiind ridicată. de la un stadiu la altul al acesteia.1.4. În stadiul iniţial sunt caracteristice raporturile de dominanţăsubmisivitate. . Subiecţii şi strategiile de cercetare Lotul supus cercetării a cuprins un număr total de 120 de subiecţi. în timp ce în celelalte două stadii raportul se modifică progresiv. 1. mai ales în ultimele două etape de vârstă a relaţiei analizate. în favoarea celor de dominanţă. pe măsura înaintării în „vârstă” a relaţiei. Comunicarea femeilor în cadrul relaţiei va fi mai bună decât cea a bărbaţilor. Satisfacţia în cuplu a femeilor va fi mai scăzută comparativ cu cea a bărbaţilor.4. comparativ cu femeile. Bărbaţii vor fi mai dominanţi decât femeile. după cum urmează: 6. 6. cu precădere în etapa de început a relaţiei. Emitem de asemenea ipoteza că ar exista diferenţe semnificative între bărbaţii şi femeile din fiecare stadiu de vârstă al relaţiei. 6. în etapa ultimă (de peste 20 de ani de la debutul relaţiei ). 6. excluzând din cercetare cuplul de adolescenţi. Subiecţii supuşi cercetării au fost selectaţi după criteriul „vârstă” a relaţiei şi de asemenea în funcţie de criteriul „funcţionalităţii . dar şi cuplul fără copii.3. care va constitui obiectul altei investigaţii.2. 6. Raporturile de competitivitate în relaţie cresc progresiv.

). fără invalidarea socială şi profesională. cadre didactice medii.satisfacţie în relaţie.M. pe baza testelor şi scalelor de evaluare.1. Chestionarul de comunicare maritală (C.Subiecţii selectaţi provin din mediul urban cu pregătire profesională şi nivel socio-cultural medii (muncitori.raportul dominanţă-submisivitate în relaţia de cuplu. pe bază de chestionar. . 1. În cadrul cercetării au fost utilizate două strategii investigative: 1. Menţionăm de asemenea că nivelul socio-cultural al persoanelor a uşurat adaptarea şi completarea instrumentului de cercetare folosit. .M.acomodare. Cuplurile investigate au fost diagnosticate ca funcţionale fără tulburări psihopatogene şi psihopatice vizibile. .) pe care l-am considerat în măsură a releva principalele aspecte ale comunicării din cupluri. stabilirea diferenţelor existente între cele trei etape de vârste citate. pe baza scorurilor obţinute de subiecţi la testele şi scalele utilizate în cercetare. .4. A fost folosit un ansamblu de cinci instrumente psihodiagnostice traduse şi adaptate într-o manieră proprie care a permis investigarea aspectelor de adaptare în cadrul relaţiei de cuplu avute în vedere. etc.4.C. strategia psihodiagnostică.C. am utilizat chestionarul de comunicare maritală (C. 2.) În cadrul strategiei psihosociale. S-a urmărit în final. 1. Metodele şi instrumentele de cercetare Împărţirea cuplurilor pe criteriul etapei cronologice a relaţiei a fost de natură să permită realizarea unei viziuni comparative de ansamblul asupra principalelor aspecte de adaptare avute în vedere: .comunicare. strategia psihosocială. funcţionari.

şi cinci puncte pentru manifestarea frecventă a respectivului comportament. Scorul de ansamblu (total) care s-a obţinut prin aplicarea C. Pentru a evita discrepanţele referitoare la subscale şi a problemelor în interpretarea lor am considerat necesară folosirea scorului total. după cum invers. recoltarea unui material bogat în privinţa aspectelor de comunicare verbală şi nonverbală din cupluri şi de asemenea datele obţinute sau pretat la o analiză cantitativă în vederea surprinderii unor semnificaţii de ordin statistic.C. este un instrument format din 24 de itemi.Raţiunea pentru care am considerat necesară aplicarea chestionarului de comunicare maritală a fost aceea că a permis investigarea unui număr relativ mare de subiecţi.A. 1. acordându-se un punct pentru absenţa manifestării respectivului comportament. cuprinzând aspecte ale comunicării verbale şi nonverbale în cupluri. C. şi de asemenea.-ului s-a dovedit a fi un bun indicator al comunicării sănătoase între doi membrii ai unui cuplu conjugal.T. incluzând aspecte în legătură cu: .W. Am considerat ca necesar ca ambii parteneri ai cuplului marital să completeze acest chestionar din moment ce el cuprinde întrebări despre propria comunicare şi despre comunicarea celuilalt.4.M. Prezentăm în continuare structura şi interpretarea cantitativă şi calitativă a chestionarului.M.percepţia individului despre capacitatea de comunicare a celuilalt. deci un punctaj scăzut relevă un nivel de comunicare redus sau perceput ca fiind redus.) . Chestionarul a fost conceput într-un sistem de cuantificare pe cinci trepte.C.2. .M. Un punctaj mare înseamnă o comunicare bună sau văzută ca fiind mai bună.percepţia individului depre propria capacitate de comunicare. Testul de acomodare maritală (L.

dragoste. după cum un punctaj scăzut relevă o acomodare deficitară sau necorespunzătoare a cuplului marital. Scala măsurării satisfacţiei în relaţia maritală este un instrument de măsură format din 7 itemi. mod de viaţă. instrumentul a permis evaluarea şi investigarea principalelor aspecte ale acomodării maritale.A. scurt.) s-a dovedit a fi unul din instrumentele de măsură scurte. Instrumentul a fost conceput pentru a fi o scală de măsură a satisfacţiei maritale.discrepanţa aşteptării iniţiale/rezultate în cadrul relaţiei .3.4. etc.numărul de probleme existente . respectiv numai unul din partenerii cuplului conjugal a răspuns întrebărilor presupuse de test.W. . alocarea finanţelor familiei 2.M.A.T. în privinţa aspectelor celor mai semnificative ale vieţii de cuplu: 1. incluzând aspecte ale mulţumirii şi satisfacţiei maritale ce ţin de: . Un punctaj mare este considerat un indicator al unei bune acomodări maritale.Situat în cadrul domeniului de investigare psihodiagnostică. subiecte de recreere 3. uşor de administrat.comparaţie cu alte relaţii maritale . etc.S. Lotul supus investigării acomodării maritale a fost compus din numai 60 de persoane. 1. iubire. Scala măsurării satisfacţiei în relaţia maritală R. operative ale acomodării maritale. Punctajul se obţine prin însumarea rezultatelor obţinute la fiecare întrebare şi variază de la 1 la 153. testul de acomodare maritală (L. încredere reciprocă 4. Alcătuit din 14 itemi. Întrebările sunt indicatori ai principalelor aspecte ale acomodării maritale.

totalizează un maxim de 8 puncte. scala răspunsurilor agresive (R. plăcute cât şi cele negative.S.4. Scala C. având scopul de a măsura competitivitatea partenerilor într-o relaţie.). divergenţelor şi conflictualităţii în cuplul marital. Scala de competitivitate maritală (C.).P.S. are un maxim de 20 de puncte.A. Scala a fost concepută ca având trei tipuri de răspunsuri: „Tipic”.N. Am considerat scala C. ambele indicatori ai unei competitivităţi în sensul existenţei tensiunilor. Ambii parteneri ai cuplului conjugal au fost solicitaţi să răspundă. scala răspunsurilor neplăcute (R. în vederea surprinderii diferenţelor existente în ceea ce priveşte nivelul satisfacţiei maritale comparativ la ambele sexe. „Niciodată folosit”.S. Ambii parteneri ai cuplului au fost solicitaţi să răspundă la această scală. tocmai pentru a se evalua diferenţele pe sexe în ceea ce priveşte competitivitatea într-o relaţie de cuplu. indicator al unei competitivităţi în relaţia maritală în sens de acomodare şi compensare reciprocă a partenerilor. Subscala R. Instrumentul a fost conceput ca o listă de trăsături/calităţi/comportamente considerate a fi cele mai frecvente în cuplurile conjugale (atât cele pozitive. „Ocazional”.4. ca fiind un bun indicator al relaţiilor de competitivitate în cadrul cuplurilor conjugale.A. Scorarea s-a realizat acordând fiecărui răspuns „Tipic” şi „Ocazional” câte un punct şi apoi însumând aceste puncte pe fiecare subscală. este un instrument psihodiagnostic alcătuit din 50 de întrebări.S. neplăcute şi chiar agresive).N.Scala a fost realizată pe un sistem de scorare în cinci trepte de la A=satisfacţie maritală scăzută până la E=satisfacţie maritală ridicată.).P. are un maxim de 22 de puncte în timp de subscala R. 1.) Scala de competitivitate maritală C. este împărţită în trei subscale: scala răspunsurilor plăcute (R. . subscala R.

C. relevă supraestimarea propriilor trebuinţe în raport cu cele ale partenerului.S. şi un punct dacă el se declară a fi în dezacord puternic.5. acordându-se cinci puncte dacă subiectul se declară a fi puternic de acord.acordurile sau dezacordurile reciproce între membrii cuplului. cu privire la: . .) indică răspunsuri care subestimează propriile tendinţe. personală.S. este un instrument psihodiagnostic format din 37 de itemi destinat măsurării dominanţei şi submisivităţii partenerilor în cuplurile maritale. . este interpretată prin inversarea scorurilor la toţi itemii pentru factorul al doilea şi apoi însumând valorile itemilor pentru fiecare subscală. tinzând a se autoproteja. etc. considerându-se a fi un bun indicator a raporturilor de dominanţă-submisivitate în cuplul marital. exprimarea opiniilor. Scala „Dominanţă-submisivitate” (D. Scala D. evitând riscul răului fizic şi emoţional. Instrumentul a fost aplicat ambilor membrii ai cuplului. Scala D.conformism/nonconformism în anumite aspecte ale vieţii de cuplu. Scala cuprinde itemi cu referiri la aspecte considerate a fi semnificative în viaţa de cuplu.S.C. .respect faţă de concepţiile şi ideile celuilalt.S. bunăstarea şi stabilitatea.autonomia şi independenţa partenerilor.1. căutând să maximizeze siguranţa psihologică. o submisivitate în raport cu acesta iar scorurile scăzute afirmă autoafirmarea (nevoia de autoafirmare) sau dominanţa.A.4. Un individ înalt submisiv a fost definit ca acceptând critica şi reproşul chiar şi când nu merită.) Scala D.) indică o tendinţă a acomodării la partener. a fost concepută în cinci trepte. Scorurile înalte la al doilea factor (subscala A. Scorurile înalte la factorul separat (subscala A. . preferinţelor sau atitudinilor într-o manieră verbală sau non verbală care tinde să influenţeze puternic şi direct comportamentul partenerului. în timp de scorurile scăzute la subscala A. Dominanţa a fost definită ca încercarea de a controla mediul înconjurător specific. Un individ înalt dominant este văzut ca încercând să-şi controleze partenerul.

el fiind aplicat într-o formă brută. În cadrul acestui stadiu din urmă. am remarcat tendinţa progresiv-descrescătoare a nivelului comunicării maritale.M. în privinţa anumitor aspecte ale adaptării (comunicare dominanţăsubmisivitate. 1. în încercarea acestora de a deveni independenţi. în perioada de pretestare. au fost observate diferenţe semnificative între cele trei stadii de vârstă a relaţiei luate în studiu. 2. neadaptată. Probabil această scădere se datorează dezmembrării nucleului familial în ultimul stadiu (prin plecarea din cadrul familiei a copiilor.). pe parcursul înaintării în „vârstă” căsniciei. . şi a rezistenţelor înregistrate.Instrumentarul psihodiagnostic folosit a fost testat iniţial pe un număr de 30 de cupluri. ceea ce reflectă erodarea treptată a sferei comunicării atingându-se un maximum al nivelului de comunicare în primul stadiu (0-5 ani în cadrul relaţiei) comparativ cu stadiul al doilea (10-15 ani în cadrul relaţiei) şi cu stadiul al treilea (peste 20 de ani în cadrul relaţiei). de pretestare au fost evidenţiate o serie de dificultăţi în principal de înţelegere corectă a itemilor. la chestionarul de comunicare maritală (C. comunicarea maritală înregistrează valorile cele mai scăzute. care au completat în mod semnificativ datele obţinute prin metodele anterioare. În urma observării acestor deficienţe instrumentele psihodiagnostice au fost modificate şi adaptate într-o manieră proprie. În cadrul cercetării a fost utilizată de asemenea metoda observaţiei psihologice a comportamentului mimico-expresiv folosit de subiecţi. căsătorit sau nu. o serie de nonconcordanţe. CONCLUZII În directă corelaţie cu obiectivul central al cercetării – acela de abordare a diferenţelor existente între cele trei etape de vârstă cronologică a unei relaţii xde cuplu. de către subiecţii supuşi pretestării.C. competitivitate în relaţie) – au fost evidenţiate o serie de aspecte semnificative. Astfel. În această perioadă. generând conflicte şi tensiuni) afectând şi nivelul de comunicare sănătoasă în cuplu. ţinânduse cont de dificultăţile întâmpinate de subiecţi. În plan general. autonomi.

în sensul că şi aici se înregistrează o creştere progresivă a nivelului de competitivitate în cuplu. la care familia din perioada de mijloc a căsniciei. vin să întregească rezultatele obţinute la celelalte instrumente la care neam referit anterior (C. este nevoită să facă faţă. toate acestea ducând la o reducere a nivelului de comunicare sănătoasă. comparativ cu celelalte două stadii.S). Toate acestea fac probabil ca nivelul de comunicare afirmat să fie mai ridicat. etc) nivelul stresului produs de toate aceste probleme pare să crească de la un stadiu la altul al relaţiei.S) evidenţiind de asemenea o scădere progresivă a nivelului de interacomodare pe parcursul celor trei stadii de relaţiei. în cadrul acesteia din urmă intervenind o serie de probleme legate de creşterea şi educarea copiilor.M şi C. Rezultatele Chestionarului de Comunicare Maritală corelează pozitiv cu cele obţinute la Scala de Competitivitate Maritală (C. noi nevoi legate de creşterea şi educarea acestora. întreţinerea acestora odată cu intrarea în şcoală.M. etc. Sunt probleme noi. comparativ cu cea din stadiul al doilea de vârstă (10-15 ani în cadrul relaţiei ). Odată cu atingerea unei noi perioade de vârstă. relaţiile tind să aibă un nivel din ce în ce mai crescut al competitivităţii. dezmembrarea microgrupului familial. dacă în cadrul Chestionarului de Comunicare Maritală nu s-au înregistrat diferenţe semnificative între cele două sexe. 3. incriminate fiind relativ aceleaşi probleme ca şi în cadrul instrumentelor diagnostice anterior menţionate. . mai rezistente la agenţii stresori la care ne-am referit anterior. În ceea ce priveşte diferenţierea pe sexe. Rezultatele obţinute în cadrul Testului de Acomodare Maritală Locke-Wallace (L.T). care par a fi mai acomodate.C. pe măsura înaintării în „vârstă” a relaţiei.W.A. noi agenţi stresori. Aceste diferenţe se datorează probabil aceloraşi probleme cu care familiile se confruntă. în trecerea de la un stadiu la altul al relaţiei (apariţia copiilor. mai puţin competitive. 2.Familia tânără (0-5 ani în cadrul relaţiei ) reuşeşte să aibă o comunicare şi o relaţionare mai bună. În cadrul primului stadiu există o mai mare nevoie de relaţionare şi comunicare. la Scala de competitivitate s-a observat că nivelul de competitivitate este mai crescut la bărbaţi comparativ cu femeile. prin părăsirea familiei de către copiii deveniţi adulţi. aceasta reieşind probabil din dorinţa de interacomodare şi interadaptare reciprocă spre care tind partenerii cuplurilor acestui prim stadiu.

se pare că ponderea şi rolul celor două submisivităţi se clarifică. În stadiul al doilea. în care raportul „dominanţă-submisivitate” se modifică în favoarea submisivităţii. Stadiul al treilea (20-25 ani de relaţie) aduce cu sine o reintrare a raporturilor de dominanţă între soţi. Nu s-au înregistrat diferenţe semnificative între bărbaţi şi femei la această scală. pe lotul studiat de noi. pe care le-am putea considera caracteristice perioadei actuale. Această modificare a raportului. s-au înregistrat o serie de modificări.Putem concluziona că ipotezele presupuse de noi au fost confirmate la pragul de probabilitate (p<0. 4. această confruntare înregistrând conflicte şi tensiuni. pentru toate cele trei instrumente psihodiagnistice. aceştia justificîndu-se probabil prin nivelul crescut de probleme la care trebuie să facă faţă în această perioadă de vârstă. poate surveni şi datorită „coaliţiilor” părinţicopii caracteristice acestei perioade ce pot duce la tendinţa partenerilor de dominanţă unul în raport cu celălalt. odată cu trecerea de la un stadiu la altul al căsniciei). (D. Toate aceste conflicte şi fricţiuni pot duce la modificarea raportului „dominanţă-submisivitate”. în favoarea dominanţei în cadrul acestui stadiu. care aduc cu ele neînţelegeri şi conflicte. Aceste rezultate pot fi justificate prin aceea că în primul stadiu al relaţiei (0-5 ani ) are loc confruntarea celor două subidentităţi caracteristice acestui stadiu: subidentitatea în cadrul relaţiei şi subidentitatea profesională. în condiţiile socio-economice de tranziţie se constată o inversare a gradului de satisfacţie resimţit în .01). în care activează familia românească. În cadrul testului de măsurare a satisfacţiei în cadrul relaţiei. Spre deosebire de curba evoluţiei previzibile în concordanţă cu ciclurile căsătoriei analizate prin cercetările anterioare (care spun că satisfacţia maritală scade progresiv. generate de tendinţa partenerilor spre realizare profesională şi totodată spre consolidarea nucleului familial. ca microgrup social. generând o mai pregnantă toleranţă a partenerilor unul faţă de celălalt. rezultatele obţinute relevă faptul că în cadrul primei şi a celei de a treia etape a relaţiei (0-5 ani şi respectiv peste 20 de ani în cadrul relaţiei ) există o tendinţă de dominare a partenerului. În ceea ce priveşte Scala „Dominanţă Submisivitate”.S). mai accentuată comparativ cu stadiul al doilea (10-15 ani în cadrul relaţiei). şi o mai mare tendinţă de acomodare la partener.

prezintă un grad scăzut de satisfacţie maritală alimentat de frustrările emoţionale cu erodarea sferei afectivităţii. cheltuieli crescute ale copiilor puberi şi adolescenţi). Dacă familia vârstnică găseşte resurse de compensare emoţională în faţa stresorilor externi. familia stadiului I (0-5 ani de căsnicie) confruntată cu dificultăţi (financiare.cadrul familiei. Toate aceste probleme explică de ce se evidenţiază un grad crescut de insatisfacţie maritală în prima şi a doua perioadă de vârstă a căsniciei. acelaţi lucru nu se întâmplă şi cu familia tânără. mutaţiile actuale din societate îi unesc şi le conferă un grad de securitate şi satisfacţie în cadrul relaţiei. În paralel. în planul relaţiilor interpersonale şi în cel al satisfacţiei maritale. Dacă pe vârstnici. Astfel. tinde să-şi crească nivelul de coeziune emoţională ca o cale de rezistenţă şi apărare internă. în prima etapă nivelul de satisfacţie este redus. pe tineri îi destructurează. în faţa surselor perturbatoare externe. Astfel. . Nivelul de coeziune crescut creează un grad de satisfacţie ridicat privind raportului emoţionale şi sociale în cuplu. familia cu durata de peste 20 ani de căsnicie. în vreme ce odată cu înaintarea în vârstă nivelul de satisfacţie afirmat tinde să crească. Presupunem că această realitate psihologică interpersonală este explicabilă prin efectele nivelului crescut de insecuritate socială în societatea românească actuală. se confruntă cu un nivel se insecuritate marcat(rata şomajului. mutaţiile interacţionale ce alimentează un nivel scăzut sau respectiv crescut de satisfacţie sunt în directă corelaţie cu nivelul socio-cultural şi profesional al subiecţilor. le infirmă expectanţele şi-i fac mai vulnerabili în faţa realităţilor societăţii româneşti actuale. la care aceste resurse sunt limitate. În special familiile cu nivel mediu. materiale). De asemenea.

Iubire şi relaţii sexuale în psihoterapie. Hampshire: MacMillan Press LTD * Bagarozzi. Larry. (2001).P. Bucureşti: Ed. Cum să fii o mamă bună pentru fiul tău. (1978). (1998) . Cunoaşterea omului. S. A. Bucureşti. S. (2009). Trei * Bruckner.a Clinician s Guide. A. Ed. Bucureşti: Ed. Family Therapy in Changing Times. Ed. (1908). (1988). A. Istoria vieţii private. Family therapy in clinical practice. Atlanta: GA and Athens. N. Chicago: Rand Mc Nally * Aries. (1981).S. A. & Cherlin. Enhancing intimacy in marriage. E. Morala în acţiune în familie. (1994). Ghidul femeii independente. Aramis * Bawden. Humanitas * Brehm. Bucureşti. New York. Familia azi. Noua dezordine amoroasă. J. (1984). New York Random House * Boerescu. Piteşti: Ed. M. (2001). Bucureşti: Ed. Pretince Hall * Bruckner. A. Bucureşti: Ed. GA * Băran-Pescaru. University of Wiscosin . G. Bucureşti. Bucureşti: Ed. (1998) The Role of Cohabitation in Declining rates of marriage. Meridiane * Bach. Jason Aronson * Braconnier. The Intimate Enemy. Nemira * Bumpass. şi Finkielkraut. Trei * Barnes.(1974). G.A.B. Bucureşti : Ed. Intimate relationships. Albatros * Biddulph. Ora de intimitate. Ed. (1980). Sweet. B. humanitas * Biberi . C. Journal of Marriage and The Family . Trei * Broderick. Iubirea se construieşte în doi. (1985). Iri * Adams. J. P. Steve & Sharon. şi Duby G. P. The Family: A Sociological Interpretation. (2005). (1996). O perspectivă sociopedagogică. Luni de fiere. (2004). D. (1995). Eros. (2010). New York: Avon *Baur.BIBLIOGRAFIE * Adler. Transilvania * Bowen. Bucureşti: Ed. Marriage and the family.

P. a interacţiona.* Bydlowski . (1994). Why Wed?Youg Adults Talk about Sex. şi Chelcea.M. Relaţiile interpersonale. F. Când părinţii se despart.ipoteze. Ed. G.Trei * Ciupercă. Bucureşti. Ed. S. (1998). Antet * Dolto.J. J. Barbara &Popenoe. noi. Love and First Unions. Curtea Veche * Chapman. (1987) . (1994). Ed. F. Bucureşti: Ed. Speranţe pentru cei despărţiţi.National Marriage Project * Day . Erlbaum. Limbajul trupului în relaţiile de cuplu. Sex Differences in Social Behavior. Psihanaliza maternităţii. in Social Forces * Cohen . Bucureşti: Ed. Educaţia prin iubire. Bucureşti. Ed. Trei * Druţă. Polimark * Corneau. and Entrance Into Cohabitational Unions. Secretele taoiste ale iubirii. Ed. (1998) . iubire. (2001). Divia * Clarkberg. (2009). Bucureşti: Ed. A. Cele cinci limbaje ale iubirii. Plecarea de acasă. F. Cum să prevenim suferinţele copiilor. A. M. Psihosociologia familiei. Eu.D. Bucureşti: Ed.( 2001). Bucureşti. a simţi. (2000). (1998) . Bucureşti: Ed. L. Iubire şi ură. M. (2000) . David. Curtea Veche * Chelcea. (1997) Psihologie şi educaţie. (1983). Ed. Intuiţia în dragoste. Curtea Veche * Celani. şi Nicolae. Bucureşti: Ed. (1998). Cluj Napoca: Ed. Values. Bucureşti: Ed. Există iubiri fericite? Psihologia relaţiei de cuplu.M & Waite. Iaşi. G. Viaţa psihică. (2000). Trei * Dafoe Whitehead. Didactică şi Pedagogică * Duck. Didactică şi pedagogică * Druţă. (1998). S. Rutgers University.D. . Bucureşti: Ed.(2000). Hilsdale * Eibl. Trei . Bucureşti: Ed. Polirom Ducici. I. (2000). Fericire. G. R. R. (2003). Bucureşti: Ed. (1983) Aspiraţii şi atitudini în adolescenţă.I. New Brunswick. Humanitas * Cournut . Bucureşti. Albatros * Eagly. femeie. certitudini. (1996) Attitudes. Tipoalex * Chapman. Trei * Campbell . A. (1999). Albatros * Chia. Bucureşti. C. Stolzenberg. Cuplul modern – între emancipare şi disoluţie. tu. Bucureşti: Editura Niculescu * Dumitrescu . L. E. (2003) De ce se tem bărbaţii de femei ? Bucureşti: Ed.a gândi.

Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti: Ed. Polirom * Geerkin. Cum să iubeşti pentru a fi iubit. S. şi Grove. Trei * Gray. Arta de a iubi. H. Strategies of Psychotherapy. S. O. Beverly Hills * Kernberg. (2003). (2001). Bucureşti: Ed. Ed. Trei * Evola. ( 1992). Bucureşti: Ed. Polimark . Teora * Finkielkraut. (1994).G. C. (1998). Formula pentru o familie unită. (2008). T. (1995). (2001). Studii despre iubire. Divorţul sănătos. Toate strategiile pentru femei şi bărbaţi. Trei teorii asupra sexualităţii. Timişoara: Ed. Antet * Girod de L ain. Descifrarea comportamentului uman.(2005). Feminism şi filosofie. Transformarea intimităţii. Viitorul familiei. (1994). E.J. Măiastra * Fromm. Tratat de psihosexologie. În lumea arhetipurilor. (1994). (1995). A. Polirom * Everett. Bucureşti: Ed. W. Timişoara: Ed. Humanitas * Giddens. Jurnalul literar * Haley. D. Bucureşti: Ed. M. Ştiinţifică * Freud. The Triangle Press * Hardyment. S. M. şi Fremont. Înţelepciunea dragostei. Bărbaţii vin de pe Marte. Timişoara: Ed. Bucureşti: Ed. Metafizica sexului. Metonia * Freud. (1994) . M. Rockville. Bucureşti: Ed Trei * Enăchescu Constantin. şi Eysenck. Ed. (1997). De Vest * Focault. (1990) . Istoria sexualităţii. Cele nouă tipuri de parteneri în dragoste. Perspective asupra diferenţei şi egalităţii. Relaţii de iubire .normalitate şi patologie. Anima * Gasset. M. ( 2000). Iaşi : Ed. Md. (1983). J. Iasi. Bucureşti: Ed. Ed. (1993). femeile vin de pe Venus. P. J. Trei * Kingma. O. (2009) . (1995). Bucureşti: Ed. Humanitas * Eysenck. A. (1991). (1997). Cum să te căsătoreşti. F. Vremea * Jung C. M. At Home and at Work: The Family s allocation of Labor. R. Bucureşti: Ed. Bucureşti:Ed. Hrana care otrăveşte. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică * Hauck . Bucureşti: Ed. C şi Everett. Humanitas * Gattens. (2009). J.* Eigen. Bucureşti: Ed. W. Psihanaliză şi sexualitate. De Vest * Fremont. Sage.

Timişoara: Ed.(1994). Bucureşti: Ed. Cum apare şi cum poate fi învins acest monstru al vieţii sentimentale. (2003). Bucură-te de ceea ce ai. (2009).A.de la fantasmă la nebunie. Ştiinţifică şi enciclopedică Cum să ne exprimăm emoţiile şi sentimentele. Trei * Leleu. Psihologie şi alchimie. Bucureşti. S. Bucureşti: Ed. (1993). Harvard University Press * Miller. C. Familia. P. (2001). Ştiinţifică şi enciclopedică * Mitrofan. Sophia * Kitson. Bucureşti: Ed. (1999). The Psychology of sex Differences.G.Ed. Cluj Napoca: Ed. Ed. Bucureşti. S. G. (2003). I.(1995). E. Humanitas * Mircea. T.G. .. Cum să fim fericiţi în cuplu. Trei * Macoby. Dragostea şi casătoria. (1989). Aldopress * Minuchin. P. (2001). Tratat de mângâieri. M. şi Andre. C. Bucureşti: Ed. Bucureşti: Ed. Bărbatul de azi.712-722 * Hutin. & (1980). (1987). Sex differences in empathy and related behaviors. Cum să fim fericiţi în cuplu. G.* Hauck. Familia. Stanford: Stanford University Press * Lelord. Bărbatul visurilor noastre. Bucureşti: Ed. Bucureşti: Ed. E.(1974). F. Families and Family Therapy. G.(1997) . Cambrige: M. P. C. Intimitate. Trei * Leleu. in Psychological review. (1984). Secretele tantrismului. Bucureşti: Ed. (1994). şi Jacklin. C. Magia sau tehnica amorului. (2003).L. Arad: Ed. Bucureşti: Ed. American Journal of Orthopsychiatry. Doina * Mangelsdorf. C. Polimark * Hoffman. (1974). Dragoste şi sex. Curtea Veche * McKinlay. D. Minciunile dragostei. Salvarea relaţiilor. Trei * Leleu . p. Cuplul conjugal-armonie şi dizarmonie. Ed. T. Argonaut * Jung C. senzualitate şi sexualitate. Trei * Leonelli. Între fidelitate şi infidelitate. (1996).G. explicat femeilor. Divorcees and Widows: similarities and differences. Niculescu * McGraw. (2003).cunoaştere şi asistenţă. (2007). Teora * Leleu. no2 * Iluţ . Bucureşti: Ed. Bucureşti: Ed. Marineasa * Mitrofan. Gelozia. N.

Ed. Bucureşti: Ed. Atunci când îţi doreşti şi speri că el se va schimba. Drama eliberării femeii. Mutaţii şi alternative. M. Sper * Nuţă. Psihologia vieţii de cuplu – între iluzie şi realitate. Psihologia relaţiei de cuplu. Iaşi: Ed. Ed. (1998).(2002). (2001). Ed.(1996). D. şi Vasile. Bucureşti. V. I. (1974). Allan&Barbara. C. L. C. The Family. I. Sper * Moscovici. Ed. Sper * Mitrofan. Bucureşti : Ed. Incursiune în psihosociologia şi psihosexologia familie. Bucureşti: Ed. Din viaţa sentimentelor. R. Ed. N. Oxford: Alden Press * Niţescu.. Inocenţă şi închipuire. (1994). A. Axel Springer * Pavelcu. Polirom * Musgrove. Ştiinţifică şi Enciclopedică * Niel. S.V. Allan & Barbara. Suprafaţa şi adâncimile cuplului. Familia de la A la Z. şi Ciupercă. Politica * Norwood. Bucureşti: Ed. Bucureşti. Psihologia şi terapia cuplului.* Mitrofan. (2004) De ce bărbaţii se uită la meci şi femeile se uită în oglindă. Psychology Today 15 (3) * Pease. Bucureşti: Ed. El e cu minciuna. (2001). (2001). C. Sper * Pascal. (1985) Adolescenţa. Education and Society. şi Mitrofan. Bucureşti. (1969). I. A. I. Bucureşti. (2002). (2004). şi Ciupercă. Arta de a fi mereu împreună. Bucureşti.Sper * Nuţă. Curtea Veche . (2002). Bucureşti: Ed. Bucureşti: Ed.Amalteea * Nuţă. I. (1991). Psihologia comunicării în cuplu. Ştiinţifică * Mitrofan I.A. Bucureşti. Enciclopedică * Păunescu . C. Bucureşti: Ed. F. C. Terapii de familie. (2003) Femei care iubesc prea mult. Necunoscutele înfăţişări ale sexualităţii. M. Elemente de psihologie a cuplului. Aldomoro * Peplan. şi Mitrofan. What Homosexuals Want in Relationships. şi Ciupercă. Şansa * Mitrofan. Bucureşti: Ed. şi Ciupercă. Bucureşti: Ed. Sper * Mitrofan. A. Ed. I. Psihologia relaţiilor dintre sexe. Bucureşti: Ed. Alternative * Mitrofan. Mihaela Press * Mitrofan. (1997) . Ea vorbeşte-ntruna. Curtea Veche * Pease. (1998) Psihologia socială a relaţiilor cu celălalt. N. Bucureşti: Ed. (2002). (1981). (1991).

A. V. Cum să păstrezi iubirea partenerului. M.* Raoul – Duval . Cursul dragostei în timp. Paris . S. Ed. Teste de iubire – spre o viaţă de cuplu fericită şi armonioasă. Iris * Răducanu. Cum să-ţi înţelegi soţul. Bucureşti. Ed. ( 1973). Psihologia eroticii feminine. angajament. Trei * Stekel. Trei * Stanley. Plural * Şchiopu. Bucureşti: Ed. Verzea . G. (2004) Vorbeşte-mi. W. (2003). New York: Shining Star Press * Stănoiu. Tears and tantrums. Chişinău: Ed. ( 1972) . Curtea Veche * Salome. (1996).acest necunoscut. Bucureşti: Ed.. Ed.. (1983) Sociologia Familiei. Universitatea Bucureşti * Stekel. Guillford * Rutter. (1971). (2010) . V. R.. E. Bucureşti.(1999). M. Cum devenim părinţi mai buni. Ed. Bucureşti: Ed. Curtea Veche * Salome. (2004). Logica sentimentelor. (1997).16-44 * Stoian . (1982). (1993) . A. La maladie conjugale. S. Niculescu * Satir. Bărbatul şi femeia. (2002). J. Schwartz P.Triunghiul iubirii:intimidate. Humanitas *Reuben.( 1997). Humanitas * Sternberg J. Bucureşti: Ed. pasiune. L. Niculescu * Tordjman. The Love Research in Marriage and Family. Bucureşti: Ed. U. W. E. J. Pedagogică * Rubin. (2002). băieţii despre fete.Trei. (1981) Psihologia vârstelor. Universitaria * Smalley.pg. G. Bucureşti. Curtea Veche * Ribot. Orice femeie poate!. Bucureşti: Ed. Bucureşti: Ed. Z. La bine şi la greu. Psihologia eroticii masculine. Farmecul discret al adulterului. T. şi Voinea. Ed. (1969). Peoplemaking. Bucureşti: Ed. Politică * Swedenborg. Fetele despre băieţi. A. (2000). J. Adolescentul. (1999). Bucureşti: Ed. G. Iubire fără suferinţă. Săgeata lui Cupidon. (2001). J. Karen S. am atâtea să îţi spun.. Singurătatea în doi nu e pentru noi. Palo Alto : Science and Behavior Books * Schlessinger.( 2000). (2002). Bucureşti. Bucureşti: Licentia Publishing * Rousselet. Curtea Veche * Schnabl. Ed. Bucureşti: Ed. (1999). D. Bucureşti. Ed Curtea Veche * Solter. Despre înţelepciunea iubirii conjugale. Didactică şi pedagogică * Tate. Bucureşti. Bucureşti. 10 motive stupide care distrug un cuplu.

Bucureşti. K. Bucureşti. (1988) . Istoria iubirii. Bucureşti: Ed.* Turndorf. Otawa * Voinea. Dulwich Center Newsletter. nr. (1996). Curtea Veche * Tynayre. M. ( 2003) . M. M. Ştiinţifică şi enciclopedică * Voinea. (1996). The externalizing of the problem and re-authoring of lives and relationships. Universităţii Bucureşti * Voinea. (1992). J. Coabitarea liberă a partenerilor de acelaşi sex. Universităţii Bucureşti * Waaldijik. Bucureşti: Ed. (1978) Familia şi evoluţia sa istorică. Soluţionarea conflictelor. (2001). Sex şi sexualitate. M. Secretul căsniciei fericite. în Jurnalul de la Maastricht al dreptului European şi comparativ. Ed. Polirom * Ziglar. Viaţa românească * Vanier Institute of the Family. A Statement on Contemporary Familial Lifestyles. Curtea Veche . Ed.( 1994). M. M. Viaţa românească * Ungureanu.(1994). (1993). 271-285 * White. M. M. Bucureşti: Ed. Iaşi: Ed. (1997). Sociologia familiei. Bucureşti: Ed. Z. Bucureşti: Ed. pg.9/1988 * Zlate. Psihologia vieţii cotidiene. Arena conjugală. Psihosociologia familiei.

în general A1. Ne interesează doar numărul persoanelor care au o opinie sau alta. nu ştiu A3. Dumneavoastră de care dintre cele două păreri vă simţiţi mai apropiat ? reprezintă valoarea cea mai de preț sursă de stres 1 2 3 4 5 este cea mai mare . * Am dori să începem cu câteva întrebări legate de problematică familiei.ANEXE STUDIUL 1. nu 3. da 2. Consideraţi că familia reprezintă o necesitate pentru individ ? 1. descurajează formarea familiilor 3. iar răspunsurile pe care le vom obţine nu vor fi comunicate nimănui în această formă. aţi fost ales la întâmplare.ANEXE ANEXA 1 Chestionarul psiho-sociologic Am dori să vă cunoaştem opiniile în legatură cu diferite aspecte ale vieţii de cuplu. susţin că familia este cea mai mare sursă de stres. încurajează formarea familiilor 2. credeţi că societatea contemporană încurajează sau desurajează crearea de noi familii ? 1. nu şziu A2. Unii oameni consideră că familia reprezintă valoarea cea mai de preţAlţii dimpotrivă. În general vorbind. Dv.

20-23 ani 3. în mod obligatoriu 2. peste 32 de ani 6. satisfăcut (ă) 3. nu ştiu 4. nu ştiu 4. cât de lungă ar trebui să fie această perioadă ? 1. puţin satisfăcut (ă) A9. 24-27 ani A5. peste 5 ani 5. 28-31 ani 5. deloc satisfăcut (ă) 5. 24-27 ani 4. nu ştiu 4. sub 19 ani 2. 20 – 23 ani 3. în cazul unui bărbat ? 1. Ccare credeţi că ar fi vârsta optimă (potrivită) pentru căsătorie. nu 4.6. peste 32 ani 6. foarte satisfăcut (ă) 2. 28 – 31 ani 5. 3 – 5 ani A8. nu știu A4. Credeţi că este necesar ca partenerii să locuiască un timp împreună. înainte de căsătorie ? 1. nu ştiu 4. Dacă credeţi că este necesar ca partenerii să locuiască un timp împreună. nu ar trebui 5. sub 1 an 2. 1 – 2 ani 3. sub 19 ani 2. oarecum 3. nu ştiu A6. Sunteţi satisfăcut (ă) de relaţia dumneavoastră actuală ? 1. da 2. nu ştiu . Dar în cazul unei femei ? 1. Sunteţi de acord cu concubinajul (uniunea liberă) ? 1. nu neaparat A7. ar fi necesar 3.

nu 3. nu ştiu B6. nu ştiu B5. nu condiţionează întemeierea unei familii 4. Până în prezent dumneavoastră aţi cunoscut dragostea ? 1. nu 4. nu ştiu încrederea reciprocă alţi factori (care) nu ştiu B3. da 2. într-o oarecare măsură 3. Condiţiile materiale condiţionează întemeierea unei familii ? 1. am dori să aflăm părerea dumneavoastră despre Problemele pe care le riidică întemeierea unei familii B1. condiţionează întemeierea familiei 2. de-a lungul vieţii materiale menţin cuplul ? 1. Am putea considera că dragostea menţine cuplul de-a lungul vieţii ? 1. care dintre următorii factori credeţi că este mai important ? (ierarhizaţi factorii în ordinea importan’ei lor): dragostea condiţiile materiale viaţa sexuală respectul între parteneri B2. Credeţi că familia este o investiţie din punct de vedere economic ? 1. nu 3. da .* Mai departe. au o influenţă minoră 3. da 2. Pentru întemeierea unei familii. Am putea considera că. nu ştiu B4. da 2.

În general sunteţi de acord sau nu cu aceste afirmații…. deloc important 5. important 3.2. C1. Credeţi că relaţiile sexuale au un rol important în viața unui cuplu ? 1. nu 4. nu prea important B8. într-o oarecare măsură 3. nu ştiu B9. nu 4. foarte important 2. într-o oarecare măsură 3. Care credeţi că sunt motivele care mențin o căsătorie ? (ierarhizați-le în ordinea importanței lor) -fiindcă partenerii se iubesc -din cauza copiilor -deoarece partenerii se obișnuiesc între ei -din notive de securitate și afiliere emoțională -deoarece partenerii nu vor să-și piardă prestigiul și socială -alte motive (care)………………. nu ştiu relaţiile sexuale ce se stabilesc între membrii unui cuplu. Am putea considera că viața sexuală menține cuplul de-a lungul vieții ? 1. ne-ar interesa părerea dumneavostră privind poziția 4. nu ştiu B7. * În continuare. da 2.. ACORD ACORD DEZACORD DEZACORD .

Care este vârsta optimă pentru debutul vieții sexuale. în cazul unui băiat ? 1 2 3 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 2 3 .PUTERNIC PUTERNIC Societatea contemporană a declanșat o preocupare obsesivă pentru relaţiile sexuale 1 4 Civilizația actuală nu mai îngrădește instinctul sexual 4 Satisfacția sexuală a devenit o dorință a majorității Dragostea este forma deghizată a instinctul sexual Încetarea vieții sexuale duce la dezmembrarea cuplului Atracția sexuală este cea mai sinceră și 4 spontană formă a iubirii C2.

Credeţi că sut indicate relaţiile sexuale înainte de căsătorie ? . peste 21 de ani 5. au insistat să am viață sexuală 2. 16 – 18 ani 3. 19 – 21 ani C4. înțelegere.1. peste 21 de ani 5. înțelegere. conflicte ocazionale 4. nu ştiu C8. 13 – 15 ani 2. care au fost relaţiile dintre părinții dumneavostră ? 1. indiferență 3. despărțire în fapt 6. 16 – 18 ani 3. nu au ştiut că întrețin relații sexuale C6. conflicte permanente 5. Dumneavoastră când ați început viața sexuală ? (scrieți codul de la C3) C5. nu ştiu 4. în cazul unei fete ? 1. care au fost relaţiile dumneavoastră cu părinții? 1. nu ştiu C3. 13 – 15 ani 2. nu ştiu C7. Care este vârstă optimă pentru debutul vieții sexuale. relații tensionate 4. armonie 2. În general. Care a fost poziția părinților în privința vieții sexuale a dumneavoastră ? 1. au fost de acord cu hotărârea mea 3. s-au opus hotărârii mele 5. armonie 2. indiferență 3. 19 – 21 ani 4. au fost indiferenți 4. În general.

nu ştiu C9.IMPORTANT 4. Sunteţi de acord cu relaţiile sexuale extraconjugale ? 1. cât de importante credeţi că sunt următoarele motive: 1. nu ştiu C10.1. FOARTE 3.NU PREA IMPORTANT Insatisfacția vieții sexuale 4 în cadrul familiei Satisfacerea curiozității 4 1 2 3 1 2 3 2. da 2.TOTAL NEIMPORTANT Găsirea unor noi surse de excitație Depășirea plictiselii Conjugale Formă de pedepsire a partenerului 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 . nu sunt de acord 3. Dacă ne gândim la cauzele relațiilor extraconjugale. nu 3. sunt de acord 2.

sigur va avea de suferit 2. În cazul unor neînțelegeri grave. nu ştiu D2. da 2. Credeţi că divorțul exprimă un semn de decadență (degradare morală) ? 1. D1. credeţi că este bine să divorțezi sau nu ? 1. este bine să divorțezi 2. nu este bine să divorțezi 3. nu ştiu D4. este bine să nu divorțezi doar de dragul copiilor ? 1.*Am dori să aflăm opinia dumneavoastră și asupra unor probleme cu care se confruntă familia în societatea contemporană. sigur nu va avea de suferit 4. copilul (copiii) va (vor) avea de suferit ? 1. Credeţi că. nu 3. depinde de situație 3. este bine să divorțezi 2. nu este bine să divorțezi 3. în cazul unui divorț. nu ştiu . În cazul unor neînțelegeri. nu ştiu D3.

nu ştiu 1 2 3 1 2 3 4 1 2 3 1 2 3 4 ACORD DEZACORD DEZACORD PUTERNIC . în ultima vreme. În ce măsură Sunteţi de acord sau nu cu aceste afirmații ? ACORD PUTERNIC Emanciparea femeii este cauza renunțării la maternitate Emanciparea femeii este cauza aparției 4 alternativelor la căsătorie Bărbații sunt mai înclinați spre schimbarea partenerei Sexul în afara căsătoriei devine din ce în ce mai 4 des și mai obișnuit D6. nu mă interesează această problemă 3. se acordă o importanță prea mare 2. se acordă o importanță tot mai mare satisfacției sexuale ? 1. nu se acordă o importanță deosebită 4.D5. Consideraţi că.

În Occident se afirmă că popularitatea căsătoriei este în declin. ACORD PUTERNIC PUTERNIC În timpul adolescenței se iubește mult și intens 4 În timpul adolescenței obiectul dragostei 4 variază foarte des Adolescenții care nu au relații sexuale sunt Consideraţi 4 devianți și anormali 1 2 3 1 2 3 1 2 3 ACORD DEZACORD DEZACORD Tânăra generație este adepta uniunii libere 1 4 E2. am dori să aflăm părerea dumneavoastră asupra unor probleme care țin de specificul vârstei adolescentine E1. Sunteţi sau nu de acord cu următoarele afiemații….*În final. Pe baza experienței trăite. Sunteţi de acord cu această afirmație ? 2 3 .

nu ştiu E6. nu 4. nu-mi dau seama 3. nu E4. valorile familiale vor fi mai importante ? 1. nici nu va crește. nu ştiu E5. Se spune că în societatea contemporană se acordă o importanță tot mai mare satisfacției sexuale. s-ar putea 3. va crește 2. nici nu va scădea 3. Ce credeţi că se va întâmpla în viitor cu vârsta medie la căsătorie ? 1.Sunt total de acord 1 2 3 4 5 Nu sunt deloc de acord 6. da 2. Credeţi că. va scădea 4. nu ştiu 3 4 5 Nu sunt deloc de acord . Dar la noi în țară. nu ştiu E7. nici nu va crește 3. Dumneavoastră Sunteţi sau nu de acord cu această afirmație ? Sunt total de acord 1 2 6. da 2. Nu ştiu E3. va scădea 4. credeţi că popularitatea căsătoriei este în declin ? 1. Ce credeţi că se va întâmpla în viitor cu vârsta medie a primului act sexual ? 1. va crește 2. în viitor. nici nu va scădea.

Câți copii credeţi că este bine să aibă o familie ? 1. în România. 3 – 4 copii 5. un copil 3. la ora actuală. Profilul facultății urmate este… 1. nu-mi dau seama dacă sprijină sau nu 3. nu ştiu E9. Consideraţi că. nu sprijină formarea de noi familii E11. nu există o politică familială * * F1. există o politică familială 2. la ora actuală. în România ? 1. mai mult de 4 copii 6. nici unul 2. nu-mi dau seama dacă există sau nu 3.. cu alte rude E10. cu părinții 2.E8. Credeţi că există o politică familială. statul sprijină formarea de noi familii ? 1. Cu cine v-ați petrecut majoritatea timpului în copilărie ? 1. Sexul…. 1. cu părinții și bunicii 3. masculin 2. doi copii 4. sprijină formarea de noi familii 2. cu bunicii 4. umanist * . feminin F2.

concubină 3. Crișana-Maramureș . rural F4. descompletată 4. reorganizată Vă mulțumim pentru colaborare! 5. tehnic F3. Moldova 2. Muntenia F5. Din ce tip de familie proveniți ? 1. Transilvania 6. Domiciliul stabil… 1. Zona de proveniență… 1. Dobrogea 3.2. Oltenia 4. legal constituită 2. urban 2.

Dacă încercuiţi „PD”. PA A I D ID 4.STUDIUL 2. Dacă încercuiţi „PA”. Când am nevoie de ajutor în casă de la partenerul meu. O scală de evaluare provine din răspunsurile dvs. A I D ID 3. PA a-l obţine. Dacă încercuiţi „I”. înseamnă că sunteţi indecis. Partenerul meu este de acord să meargă împreună cu prietenii mei. Vă rog să citiţi cu grijă fiecare propoziţie şi răspundeţi după cum simţiţi în general. Ştiu că partenerul meu mă ia în serios când mă preocup de problemele din lumea de azi. chiar dacă lui nu-i plac la fel de mult ca mie. În relaţia cu partenerul dvs. trebuie să insist pentru A I D ID 2. PA doreşte acest lucru. înseamnă că sunteţi în dezacord puternic. Dacă încercuiţi „D”. 1.ANEXE Scala de Dominanţă-Submisivitate (tradus şi adaptat după CAROL NOLL HOSKINS) Instructaj: În paginile următoare veţi găsi o serie de propoziţii care descriu sentimentele dvs. Chiar dacă aş putea dormi până târziu de obicei mă trezesc dacă partenerul meu . înseamnă că nu sunteţi de acord. Dacă încercuiţi „A”. înseamnă că sunteţi puternic de acord. înseamnă că sunteţi de acord.

PA A I D ID A I D ID 12. Partenerul meu este cel care de obice hotărăşte când este timpul să terminăm . chiar dacă nu mă simt A I D ID 8. Dacă simt că trebuie să mănânc înainte ca partenerul meu să vină acasă. PA aşa. încerc să fiu drăguţ. n-o fac eu (îl las pe el 13. PA A I D ID A I D ID 14. PA (ea) să facă asta). PA chiar dacă am alte gânduri. PA putem permite asta. Insisit în punctul meu de vedere despre cât de mult timp liber ne petrecem A I D ID 7. o fac. Ne cheltuim banii în funcţie de faptul dacă amândoi suntem de părare că ne A I D ID 11. A I D ID 10. PA A I D ID 5. Când este rândul partenerului meu să strângă după cină. Încerc să mă alătur ideilor partenerului meu pentru activităţile din week-end. Chiar dacă partenerul meu are de lucru.PA mele de vedere sunt greşite PA împreună. ştiu că el(ea) va lăsa lucrul deoparte dacă am nevoie să fim împreună. nu fac A I D ID 9. PA o problemă din asta. PA cu munca şi să ne retragem. De obicei cedez dacă partenerul meu îmi explică de ce el(ea) crede că punctele A I D ID 6. Dacă partenerul meu nu-mi înţelege nevoia de a avea nişte bani ai mei. Dacă partenerul meu mă trezeşte.

PA meu este gata. îşi poate lua singur cina. PA dezagreabil. PA să mă conformez lui(ei). ştiu că el(ea) îşi va face timp pentru asta. PA PA punctele de vedere. numai pentru că partenerul A I D ID 25. îi spun asta. 22. nu cred că trebuie A I D ID 23. Dacă partenerul meu mă trezeşte când eu vreau să dorm. Dacă nu trebuie să mă trezesc dimineaţa. Cînd ideile noastre pentru sfârşitul de săptămână sunt diferite. nu mă alătur lui. Când îi spun partenerului meu că am nevoie să fim împreună cu el. partenerul meu îşi va adapta programul său A A I I D D ID ID 16. îi atrag atenţia. PA A I D ID 24. Deoarece valorile noastre de bază sunt similare. partenerul meu va pleca singur. Dacă partenerul meu face dragoste într-un mod pe care eu îl consider A A A I I I D D D ID ID ID 20. 19. 17. sunt satisfăcut cu stilul A A I I D D ID ID 18. Chiar dacă ştiu când partenerul meu vrea să facem dragoste. Dacă partenerul meu ajunge târziu acasă. Când nu suntem de acord cu unele aspecte ale vieţii noastre sexuale. PA PA PA noastru de viaţă. Când îmi fac planuri cu prietenii. Nu las deoparte ceea ce fac pentru a merge în pat. A I D ID 36. Partenerul meu îmi ia în considerare interesele la fel de mult ca pe ale lui când facem planuri pentru timpul liber.15. îmi spun . PA PA în funcţie de asta. 21.

Interesele partenerului meu au prioritate în planificarea timpului liber. nu mă pot baza pe partenerul meu să lase . Încerc să-mi păstrez prietenii chiar dacă partenerul meu nu este interesat. PA PA fac şi eu. PA deoparte alte preocupări. 37. Prefer să mă retrag dacă partenerul meu nu-mi răspunde din punct de vedere sexual. PA A A A I I I D D D ID ID ID 27. Dacă am nevoie să fiu cu el(ea). Dacă partenerul meu obiectează la faptul că îi spun chelneriţei că cere prea A A I I D D ID ID 30. PA PA PA că este mai bine să-l aştept. Mă simt bine să vorbesc partenerului meu despre viaţă şi sensul ei pentru că el(ea) are respect faţă de concepţiile mele. Partenerul meu îmi ia în serios grijile mele despre condiţiile sociale. Când nu suntem de acord cu ce să mâncăm. Chiar dacă sunt înfometată înainte ca partenerul meu să ajungă acasă consider A I D ID 34. 29. n-o mai fac altădată. partenerul meu cedează atât cât o A I D ID 32. PA A I D ID A A A I I I D D D ID ID ID 35. 28. 31.PA PA PA mult. PA A I D ID 33. 36. Mă simt obligată să servesc cina chiar dacă partenerul meu a întârziat. De obicei ezit să-mi cheltuiesc banii fără să-mi consult partenerul.

Notă: Scala DA a avut un coeficient de încredere corect cu un alpha total de 84Ş factorul I a avut un alpha de 79 şi factorul 2 un alpha de 75.S. P. N. afişează brutalitate înşeală prezintă flexibilitate prezintă tenacitate este tăcut (necomunicativ) foloseşte forţa fizică (Violenţa) minte perseverează (insistă) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ( ( ( ) ) ) ) ( ) ( ) ( ( ( ( ) ) ) ) ( ) Această trăsătură/calitate comportament. Pentru a se impune.4.6. Pentru fiecare din întrebările prezentate mai jos.5. N. Partenerul meu: Tipică Niciodată Folosită N. Faţă de dvs.7. P. DS are o validitate concurentă corectă cu corelaţii semnificative între scale. calităţilor sau comportamentelor partenerului dvs. puneţi un „x” în coloana care se apropie cel mai mult de descrierea trăsăturilor.2. Le afişează în relaţiile dintre dvs. trăsăturile sau calităţile pe care partenerul dvs. N. LANER) Instructaj: Vă rog să vă gândiţi cu atenţie la comportamentele. Scala de competitivitate C.1. A.8.3. Pentru a se impune. (tradus şi adaptat după MARY R. P. este: Ocazională .

27. afişează toleranţă N.30. bruschează. inspiră frică şi anxietate N. pune accent pe realizările trecute P. este şiret P.24.21.20. afişează competenţă A. Se comportă indeferent Nechibzuit N.22.10.16. afişează inteligenţă (este spiritual) A.9. foloseşte umor. foloseşte şarmul (farmecul personal) N.11.12.14.23. grosolan N. insultă.17.26.19. este nemilos N. vorbeşte blând P. se comportă ca o persoană cumsecade P. afişează energie P. munceşte din greu (nu se plânge) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ( ( ) ) ) ( ) ( ( ( ) ) ) ( ( ( ( ) ) ) ) ( ( ( ) ) ) ( ( ( ( ) ) ) ) P. Intimidează P. ameninţă. se comportă cu snobism P. foloseşte exagerări N.18.13. afişează curaj P. se comportă cu stoicism A.28. ironii P. este abuziv. foloseşte complimente flatări A.29. afişează răbdare ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ( ( ( ) ) ) ) ( ( ( ) ) ) ( ( ( ( ) ) ) ) ( ( ( ) ) ) ( ) ( ( ( ) ) ) ( ) ( ) .15.25.P.

inspiră vinovăţie N. se poartă calm. se preface a fi slab (se poartă ( ) ca un martir P. este”cel care trage sforile” N.N.prostie P.44. entuziast N.36 N.31.41.46.37 afişează mânie este sarcastic ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ( ( ) ) ) ( ( ) ) ( ( ( ) ) ) ( ( ) ) ) ) P. se comportă cu superioritate încrezut ( ) ( ( ( ) ( ) ) ) ( ( ) ) ( ( ) ) ( ( ) ) N. cu tact ( ) ( ) ( ( ) ) ( ) ( ( ( ( ( ( ( ) ( ) ( ) ) ) ) ( ( ) ) ) ( ( ( ( ) ) ) ) ( ( ) ) ( ) Notă: Deşi datele sunt limitate. se bazează pe propria persoană P.40. subscala „Neplăcut” e asociată cu punctajul combativităţii măsurat de indexul Abuzului Partenerului. este grijuliu. este diplomat. ( ) stăpânire de sine P. . este înşelător P.39. se comportă exuberant. foloseşte satira.38. afişează conştiinţă de sine N.35.34.48.49. cu sânge rece. ridiculizează ( ) P. este lăudăros N. meticulos N. afişează putere.47.45. afişează stupiditate. se comportă sofisticat A. foloseşte subterfugii P. autoritate Influenţă.33.50. susţine că este îndrăgostit N.32.42.

(tradus şi adaptat după H. 7. Folosind scala descrisă aici. LOCKE. Îşi poate da seama partenerul dvs. ştie dinainte ce vreţi să spuneţi? Vă puteţi da seama de dispoziţiile (trăirile) partenerului dvs. F. înainte să luaţi o decizie importantă? 11. ceea cwe spune şi felul cum spune la dispoziţia dvs.Chestionar de comunicare maritală C. Frecvent 5. pe foaia de răspuns. Din momentul respectiv? Cînd începeţi o întrebare.C. cu numărul ce exprimă cel mai bine gradul în care dvs. Rareori Scala 3. despre problemele de care sunteţi amândoi interesaţi? Adaptează soţul dvs.? Partenerul dvs. Discutaţi cu partenerul dvs. vă comportaţi. 2. şi soţul dvs. Ocazional 4. Foarte frecvent 1. 5. 1. se exprimă printr-o privire sau gest? 10. despre problemele asupra cărora nu sunteţi de acord sau cu care aveţi dificultăţi? Discutaţi cu soţul dvs. Şi soţul dvs. Cât de des vorbiţi împreună cu partenerul dvs. partenerul dvs. 6. ce fel de zi aţi avut fără să întrebe? . J. 8. SABAGHT şi MARY THOMES) Instructaj: Mai jos este o listă de întrebări privitoare la comunicarea dintre dvs. 4. din mimică şi gestică? Evitaţi anumite subiecte în conversaţia cu soţul dvs. 9. despre lucrurile plăcute care s-au petrecut pe parcursul zilei? Cât de des vorbiţi cu partenerul dvs.M. despre lucrurile neplăcute care s-au petrecut pe parcursul zilei? Discutaţi cu partenerul dvs. completaţi în dreptul fiecărei întrebări. Niciodată 2. 3.

diferind în câteva studii între cupluri fericite şi nefericite care cer terapii maritale şi cupluri neclinice. a avut de asemenea o validitate excelentă de grup. Putem discuta cele mai sacre concepţii fără sentimente de reţinere sau jenă? 17. vă vizitaţi prietenii. Simţiţi că în majoritatea situaţiilor partenerul dvs. Dacă sunteţi în vizită la prieteni sau rude şi unul dintre dvs.? 16.C. Cât de des vă puteţi da seama de anumite lucruri din tonul vocii partenerului dvs.? 14.M. Înţelegeţi sensul mimicii partenerului dvs. Discută partenerul dvs. începe să spună ceva. aţi discutat majoritatea problemelor împreună? Notă: C.M. Prietenii spun ceva ce vă face să vă uitaţi unul la altul. lucruri care v-ar pune într-o lumină negativă? 18. folosiţi cuvinte ce au un înţeles special neînţeles de cei din jur? 15.C. preia celălalt discuţia fără să aibă sentimentul de întrerupere? 24. a avut o validitate concurentă excelentă fiind într-o strânsă şi semnificativă corelaţie cu inventarul Relaţiilor Maritale al lui LOCKE WALLANCE C.? 23. chiar dacă de fapt spune altceva? 20. Cât de des se supără partenerul dvs. să spuneţi? 21. Dvs. Dvs. Evitaţi sî-i spuneţi partenerului dvs. În timpul căsniciei. probleme sexuale cu dvs. ştie ceea ce încercaţi dvs. Preferaţi să discutaţi despre lucruri intime cu partenerul dvs. vrea să viziteze nişte prieteni apropiaţi sau rude. Partenerul dvs. . Vă ânţelegeţi unul pe celălalt? 19.12. şi partenerul dvs. decât cu o altă persoană? 22. Nu prea vă place compania lor îi veţi spune? 13. şi partenerul dvs.

Punctul din mijloc. Întotdeaun a de acord Alocarea finanţelor familiei Subiecte de recreere Demonstrarea afecţiunii Prieteni 5 5 8 5 Aproape întotdeaun a de acord 4 4 6 4 Dezacord ocazional 3 3 4 3 Dezacor d frecvent 2 2 2 2 Aproape întotdeau na dezacord 1 1 1 1 Întotdeau na dezacord 0 0 0 0 .Testul de adaptare maritală Locke-Wallace (L. încercuind un număr pentru fiecare întrebare..W. şi partenerul dvs.M.A. pentru întrebările de mai jos. „fericire” reprezintă gradul de mulţumire pe care majoritatea oamenilor îl obţin în căsnicie.WALLACE) Instructaj: Încercuiţi punctul de pe scala prezentată mai jos care descrie cel mai bine gradul de fericire (mulţumire) actual al căsniciei dvs. LOCKE şi M. iar pe cealaltă parte către acei puţini care trăiesc o fericire şi o bucurie extremă în căsnicie. 0 Foarte nefericit (nemulţumit) 2 7 15 Fericit 20 25 Foarte fericit (mulţumit) 35 Stabiliţi gradul aproximativ de înţelegere sau neînţelegere între dvs. într-o parte descreşte către acei puţini care sunt foarte nefericiţi în căsătorie. luând totul în considerare. iar scala.T) (tradus şi adaptat după HARVEY J.

de obicei ele se soldează cu: 0. să staţi acasă Partenerul dvs. preferă: 1. Dacă ar fi să o luaţi de la capăt credeţi că: . Cînd apar nînţelegeri. bun sau potrivit) Filozofia de viaţă (mod de a convieţui) 15 5 12 4 9 3 4 2 1 1 0 0 5 4 3 2 1 0 9. în nici unele 11. în foarte puţine 11. înţelegere prin compromis mutual 10. să stea acasă 12. şi partenerul dvs. soţul cedează 2. vă angajaţi împreună în probleme exterioare: 10. în toate 8. în general: 1. Dvs.Relaţii sexuale Convenţionalism (comportament corect. în unele dintre ele 3. În timpul liber preferaţi. soţia cedează 3. să fie tot timpul pe punctul de a pleca (în mişcare) 2. să fiţi tot timpul pe punctul de a pleca (în mişcare) 2. Vă doriţi vreodată să nu vă fi căsătorit? 0 Frecvent 3 Ocazional 8 Rar 15 Niciodată 13.

W. cu scoruri corelând cu „Testul Predicţiilor maritale”. Locke-Wallance. un instrument al adaptării viitoare prezise. v-aţi căsători cu aceeaşi persoană 0. LANER) Instructaj: Vă rog să marcaţi pe foaia de răspuns litera care corespunde cel mai bine întrebării respective. în tot Notă: Consistenţa internă a fost estimată folosind formula Spearman-Brown. puţin (slab) B. a avut o validitate de grup cu scoruri diferenţiind cupluri adaptate şi neadaptate.M. Cât de bine vă satisface partenerul dvs.15. Există de asemenea probe ale validităţii concurente. Scala L. rar 10.T. v-aţi căsători cu altă persoană 1. Vă confesaţi partenerului dvs. 1. Scala măsurării satisfacţiei în relaţie ( R A S) (tradus şi adaptat după MARY R. aproape niciodată 20. foarte bine .? 0. care s-a dovedit a fi foarte bună cu o corelaţie de 0. în majoritatea problemelor 10. nu v-aţi căsători deloc.90. nevoile? A. mediu D. 14.A. E. C.

cât de bună este a dvs. medie D. foarte satisfăcut 3. În ce măsură această relaţie v-a satisfăcut aşteptările iniţiale? A. C. În general. niciodată B. câteodată D. mediu D. C. E. E. Cît de des vă doriţi să nu fi început această relaţie? A. C. cât de satisfăcut sunteţi de relaţia dvs. în totalitate 6. În comparaţie cu majoritatea relaţiilor. mediu D. nu prea mult B. nesatisfăcut C.? A.? A. slabă B. mediu . foarte des 5. C. aproape deloc B. E.2. excelentă 4. E. Cât de mult vă iubiţi partenerul? A.

D. a avut de asemenea un număr de subscale ale scalelor atitudinilor în dragoste şi a Scalei Adaptării Siadice. Câte probleme există în relaţia dvs. mediu D. foarte mult 7. R.S.87.? A. a avut o consistenţă internă foarte bună cu un alpha – 0. Nu există date despre stabilitate R. C.A.S. foarte multe Notă: R. E.S. . are o validitate predictivă bună făcând o distincţie semnificativă între cupluri ce au stat împreună ori s-au despărţit. E. foarte puţine B.A.A.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful