DINAMICA GRUPURILOR CURS 7

STRUCTURILE GRUPULUI 1. Structura socioafectivă 2. Structura comunicarii 3. Structura puterii / autoritatii 4. Structura activităţii / sarcinii Desfăşurarea in timp a relaţiilor dintre membrii grupului, in contextul realizarii unor activitati comune, genereaza procesele psihosociale de grup (aspectul diacronic, dinamic, discursiv al raporturilor interpersonale), iar modul de configurare a relaţiilor la un moment dat defineste structurile psihosociale (aspectul sincronic al raporturilor interpersonale). Principalele categorii de structuri (respectiv procese) psihosociale de grup sunt: structura socioafectiva (procesele preferenţiale), structura comunicarii (procesele de comunicare), structura puterii (procesele de influenţă) şi structura activităţii (procesele de realizare a sarcinii). Dintre acestea, structurile comunicarii, influenţei şi activităţii pot avea atât un caracter formal, cat şi un caracter informal, generate spontan in contextul interacţiunii membrilor, in cadrul oricărei categorii de grupuri. Structura socioafectiva are preponderent un caracter informal, cu manifestări in cadrul oricărui tip de grup, chiar daca anumite aspecte ale structurilor formale ii pot influenţa modul de configurare şi de manifestare. 1. Structura socioafectiva a grupului Structura socioafectiva a grupului consta in modul de configurare a relaţiilor preferenţiale dintre membri la un moment dat, relaţii care pot îmbrăca forma atracţiei, respingerii sau indiferenţei sociometrice. Microgrupul social oferă condiţiile necesare unei structurări complexe a relaţiilor afective ale membrilor săi, structurare care se realizează in doua planuri principale, fiecare implicând la rândul sau doua forme relativ distincte de manifestare: 1) în plan intragrupal, procesele afective îmbrăca atât forma relaţiilor preferenţiale interpersonale, cat şi pe aceea a trăirilor afective fata de grup ca întreg. Intre cele doua forme ale afectivităţii intragrupale exista strânse intercondiţionări, prima găsindu-si expresia in matricea sociometrica a grupului, iar cea de a doua la nivelul coeziunii, climatului psihosocial şi performanţei (tema importanta pentru dinamica grupurilor). 1

raporturile tensionate dintre unele subgrupuri. prestigiul intra. b) în funcţie de direcţia pe care se realizează. eliminarea sau reducerea conflictelor intra sau extragrupale. Structura comunicarii Atât constituirea grupului ca sistem dinamic cu autoreglare. realizarea unor prognoze privind evoluţia grupului ca întreg sau a unor raporturi interpersonale semnificative din cadrul acestuia. instituţiile şi condiţiile sociale generale care au incidenţa asupra vieţii de grup (tema importanta pentru psihosociologia organizaţiilor şi psihologia mulţimilor). competenta şi implicarea in rezolvarea problemelor cu care se confruntă grupul. comunicarea este formala (in context organizational. cat si desfăşurarea activităţilor care ii sunt specifice presupun un ansamblu de interacţiuni sistematice intre membri. interacţiuni care au loc pe fondul unui proces continuu de comunicare interpersonala. capacitatea de comunicare interpersonala. intre membri aflaţi pe paliere diferite ale structurilor formale de autoritate ale grupului (intre sef si subaltern). Pentru a surprinde aspectul diacronic. evolutiv al structurii sociometrice a grupului si pentru a depasi una din limitele testului sociometric se poate utiliza PANELUL SOCIOMETRIC (teste sociometrice repetate la un interval de timp). procesele afective se structurează atât in raport cu alte grupuri cu care se afla in raporturi de conexitate. 2. nevoia de optimizare a climatului psihosocial si performanţelor de grup. de exemplu) si informala (desfasurata in contextul structurii informale a grupului). pregătirea grupului pentru confruntarea cu anumite situaţii deosebite etc. 2 . identificarea cauzelor unor situaţii disfuncţionale conjuncturale. intre membri aflaţi la acelaşi nivel al structurilor formale (intre colegi). Clasificarea formelor de comunicare intragrupală se poate face după mai multe criterii: a) in functie de caracterul oficial. intre sef si subordonat. comunicarea se poate desfăşura pe orizontala. Factorii individuali cei mai semnificativi care condiţionează formarea si structurarea relaţiilor preferenţiale in cadrul grupurilor sunt consideraţi: inteligenţa sociala. cat si in raport cu mediul social in care îşi desfăşoară activitatea. sau pe verticala (care poate fi ascendenta si descendenta). farmecul personal. stimularea creativităţii.şi extra-grupal. Comunicarea reprezintă condiţia esenţiala a funcţionarii oricărui sistem social şi a desfăşurării activităţilor prin care se realizează sarcina.2) în plan extragrupal. statutul recunoscut in plan formal şi informal. altruismul si disponibilitatea de întrajutorare. mediu constituit din organizaţiile. Diagnoza si interventia la nivelul structurii socioafective pot viza dificultăţi reale cu care se confrunta grupul. dorinţa de optimizare a unei situaţii prezente.

când rolurile de emiţător si receptor sunt îndeplinite succesiv de membrii participanţi la actul comunicării. Canalele de comunicare reprezinta modalitatea sau mijlocul prin care am acces la celelalt in procesul comunicarii. paraverbală. cristal. prin care se realizează contactul psihologie dintre membri. sau bilaterala. cerc. permanent sau temporar. Reţelele de comunicare reprezinta totalitatea legăturilor stabile (a canalelor) prin intermediul cărora se transmit informaţiile dintre membrii unui grup. atunci când se desfăşoară în grup. aceasta poate fi unilaterală. pe de alta parte. comunicarea poate fi: verbala. fără o finalitate explicita. Deşi in funcţie de numărul de membri pot fi imaginate o mare varietate de reţele. comunicaţia poate fi instrumentală. acestea pot fi reduse la câteva tipuri generale: lanţ. nonverbala. când se desfăşoară unilateral intre sursa si receptor. sau de consum. eficienţa leadership-ului si climatul psihosocial. satisfacţia membrilor. Numeroase cercetări au evidenţiat o puternica relaţie intre tipul reţelelor de comunicare. comunicarea poate fi biunivoca. şi performanţa grupului. Reţeaua poate avea caracter formal sau informal. cu participarea cvasi-simultana a mai multor membri. când informaţia transmisa este destinata desfăşurării şi coordonării activităţilor de grup. d) în funcţie de obiectivele propuse si modul de utilizare a informaţiei vehiculate. când se desfăşoară intre doi membri. activ sau latent. sau multivoca.c) după modul de implicare a participanţilor in actul comunicării. in cazul unei comunicări interpersonale spontane. creativitate. pe de o parte. e) după numărul persoanelor implicate. in Y. f) după modalitatile folosite pentru codificarea şi transmiterea informaţiei. Retea cristal 3 . roata/in X.

1.Fig. Retele de comunicare 4 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful