CAPRA CU TREI IEZI

Ediţie electronică

ziseră iezii. Mălăieţ În călcăieţ. am să vă spun aşa: Trei iezi cucuieţi. apoi veniţi să vă sărute mama! Dumnezeu să vă apere de rele şi rămâneţi cu bine! – Mergi sănătoasă. Auzit-aţi ce-am spus eu? – Da. Noi suntem băieţi de cuvânt şi ce-am vorbit odată vorbă rămâne. Uşa mamei descuieţi! Că mama v-aduce vouă: Frunze-n buze. – Dacă e aşa. © 2013 Editura Caba . Vorba ceea: „Sunt cinci degete la o mână şi nu seamănă unul cu altul“. şi Dumnezeu să-ţi ajute să te întorci cu bine şi să ne aduci de mâncare. Când voi veni eu. spuseră iezii cei mari. iar cel mic era harnic şi cuminte. să ascultaţi unul de celălalt şi să nu deschideţi până nu veţi auzi glasul meu. ca să mă recunoaşteţi. Într-o zi. mămucă. mămucă. Lapte-n ţâţe. Smoc de flori Pe subsuori. zise cel mic. Drob de sare În spinare. Voi să încuiaţi uşa după mine. capra chemă iezii de pe-afară şi le zice: – Dragii mamei copilaşi! Eu mă duc în pădure ca să vă aduc ceva de mâncare. Era odată o capră care avea trei iezi. – Pot să am nădejde-n voi? – Să n-ai nicio grijă. cu lacrimi în ochi. mămucă. Iedul cel mare şi cel mijlociu erau foarte obraznici.

halal să-mi fie! Ştiu că i-aş cârnoşi şi i-aş jupui!“ Cum zice şi vine la uşă: şi cum vine şi începe: Trei iezi cucuieţi. ci-i mai subţire şi mai frumos! © 2013 Editura Caba © 2013 Editura Caba . – Hai deschideţi fuguţa. săriţi şi deschideţi uşa. Dar vorba veche: „Pereţii au urechi şi ferestrele ochi“. că vine mama cu de mâncare. Apoi capra iese şi se duce în treaba ei. Uşa mamei descuieţi! Că mama v-aduce vouă: Frunze-n buze. Un duşman de lup – ş-apoi ştiţi care? – chiar cumătrul caprei. zise cel mare. care demult aştepta prilej să pape iezii. – Sărăcuţul de mine! zise cel mic. trăsese cu urechea la peretele din spatele casei. Lapte-n ţâţe. că-i vai de noi! Asta nu-i mămuca. Eu o cunosc după glas. glasul ei nu-i aşa gros şi răguşit. Mălăieş În călcăieş. Iar iezii închid uşa după dânsa şi trag zăvorul. când capra vorbise cu iezii. fuguţa! – Ia! Băieţi. Drob de sare În spinare. „Bun! Zise lupul în gândul său. Să nu cumva să faceţi pozna să deschideţi. Smoc de flori Pe subsuori. dragii mamei. Acum e momentul! De i-ar împinge păcatul să-mi deschidă uşa.

se duse la un fierar şi îşi ascuţi limba şi dinţii. Ascultaţi-mă şi pe mine! Dacă vine un oarecare şi zice: „Deschideţi uşa. – Bădică! bădică! zise iarăşi cel mic. auzind acestea. începu iar: Trei iezi cucuieţi. zise iedul cel mare. dacă mă iau după voi? „Nu-i mămuca. De când a ajuns coada să fie cap. Lupul. – D’apoi nu ştiţi că mătuşa-i moartă demult. Eu. şi apoi. nu-i mămuca!“ Apoi cine-i dacă nu-i ea?! Că doar şi eu am urechi! Mă duc să-i deschid.. vedeţi. o ţinem pe mămuca afară mult şi bine. Dacă mă iau după voi. e rău în lume. dă! nu spun eu bine? zise cel mare. pentru a-şi subţia glasul. unul. întorcându-se la casa caprei. mă duc să deschid. © 2013 Editura Caba .. sărmana? – Apoi. ziseră iezii cei mari. Că vine mătuşa!“ voi trebuie numaidecât să deschideţi? – Da. Mamei uşa descuieţi! © 2013 Editura Caba – Ei.

. Însă cel mare se dă după uşă şi – să tragă. caută pe dincolo. Unde să fie. nănaşule! – A! ghiduş ce eşti! Aici mi-ai fost? Ia vină-ncoace la nănăşelul. sprijinit cu picioarele de prichici şi cu nasul în funingine. nu ştiu cum s-a făcut. Şi când s-a aşezat. Apoi se linge frumuşel pe bot şi începe a se învârti prin casă cu neastâmpăr.. ţuşti! iute sub o albie. haţ! îl apucă pe ied de gât.. nici una.. ori albia a crăpat. ce să vadă? Dar mai are timp să vadă? căci lupului îi scăpărau ochii şi-i sfârâia gâtlejul de flămând ce era.. să nu tragă? – în sfârşit. . Atunci iedul mijlociu. asemenea. Când iaca! .. Şi. ori am auzit mai multe glasuri? Dar ce Dumnezeu? Parc-au intrat în pământ. nici două..... da-i sănătoasă! “. îl mănâncă repede şi cu poftă.. zicând: – Nu ştiu. Dar frica-i din rai. înşfacă iedul de urechi şi-l înfulecă pe loc. să te pupe el! Apoi ridică albia binişor. trage zăvorul . tace ca pământul şi-i tremură carnea pe dânsul de frică: „Frica-i ruşinoasă. în loc să tacă: – Să-ţi fie de bine. că mare minune-i şi asta! Dar nici acasă n-am de coasă. de-ţi părea că nici n-a avut ce pune pe o măsea. dar pace bună! iezii nu-s nicăieri! – Mă! . mi s-a părut. ia să-mi odihnesc oleacă bătrâneţile! © 2013 Editura Caba Apoi se îndoaie de şale cu greu şi se aşează pe albie. tace ca peştele şi tremură ca varga de frică... se ghemuieşte acolo cum poate. ori cumătrul a strănutat... unde să fie? Se uită pe colo. sărmana! Iedul mijlociu. Atunci mezinul se vâră iute în horn şi.

dragi! Cum mă aşteaptă ei cu bucurie şi râd când mă văd: Băieţii mamei.. picioarele i se înmoaie. Uşa mamei descuieţi! Că mama v-aduce vouă: Frunze-n buze. Smoc de flori Pe subsuori. sperând că s-a înşelat . Ea însă tot merge până la uşă cum poate. Frumuşei şi cucuieţi“. Dar când s-apropie bine. Pe urmă se mai învârte cât se mai învârte prin casă.. © 2013 Editura Caba . Drob de sare În spinare. ce să vadă? © 2013 Editura Caba Apoi începe a se ţine de cap şi a plânge cu amar după frăţiorii săi. iedul cel mic se dă iute jos din horn şi încuie uşa bine. băieţi. un tremur o cuprinde în tot trupul şi ochii i se împăinjinesc.. dar nu găseşte nimic fiindcă iedul cel cuminte tăcea în horn. iaca şi capra venea încărcată cu de-ale mâncării şi gâfâind. Cum a ieşit duşmanul din casă. Lapte-n ţâţe. Nu era bine ce vedea !. lupul nu i-ar fi mâncat! Şi biata mamă nu ştie ce mare urgie a venit pe capul ei! Un fior rece ca gheaţa îi trece prin vine. doar-doar o mai găsi ceva. „Dragii mămucuţei. cum tace peştele. începe: Trei iezi cucuieţi. iese din casă şi-şi caută de drum. Şi cum ajunge. – Drăguţii mei frăţiori! Dacă n-ar fi fost creduli.. Mălăieş În călcăieş. Când jelea el aşa. Dacă vede lupul că nu mai găseşte nimic.

şi-a mai venit în fire ş-a întrebat: – Da’ ce-a fost aici. cumetre. Apoi se aruncă în braţele caprei şi. fuga la uşă să deschidă. iară cel mare. copile. sfinţii îţi iau sufletul. of! Mai bine taci şi lasă-l în plata lui Dumnezeu! – Ba nu. – Ş-atunci? – Atunci. apoi las’! . cum te-ai dus dumneata de acasă. Mare foc şi potop a căzut pe capul nostru! Capra atunci. – Ş-atunci? – Atunci. Numai tu.. şi frate-meu cel mijlociu sub albie. apoi trebuie să-şi bată joc de casa mea? Nicio faptă fără plată. după cum îţi spun.“ Ş-apoi ţine tu minte. sare iute şi-i deschise uşa.. grozăvie mare! Nănaşul nostru şi prietenul dumitale. ce-ţi spun eu: că de i-a mai da lui nasul să mai miroase pe aici.. Ticălosul! Ei.. Dar mai pe urmă. îmbărbătându-se. mămucă? Ia. © 2013 Editura Caba . cu lacrimi amare.. taci. mamă! După cum vezi. Atunci iedul mezin. să nu cumva să spui cuiva ca să prindă el de veste. o cuprinde spaima şi rămâne încremenită! . cumătrul lup se arată în prag! – Cine? Cumătrul meu? El? Care s-a jurat pe părul său că nu-mi va speria niciodată copilaşii? – Apoi dă. Uşa mamei descuieţi! – Şi frate-meu cel mare. eu m-am vârât iute în horn. holbând ochii lung prin casă. dragul mamei! „Că până la Dumnezeu. n-a trecut mult timp şi iaca cineva se aude bătând la uşă şi spunând: Trei iezi cucuieţi.. că te-oi dezvăţa eu! Cu mine te pui? Ai să mă ţii minte! – Of. uite ce-am păşit noi. i-a umplut de sperieţi! – Ei las’ că l-oi învăţa eu! Dacă mă vede că-s o văduvă sărmană şi c-o casă de copii. se dă cu nepăsare după uşă şi trage zăvorul!. nătâng şi neastâmpărat cum îl ştii. mămucă.. mămucă. copile? – Ce să fie. începe a-i spune: – Mămucă..

Face ea sarmale. „Hai la treabă. acolo era speranţa caprei. cumetre. face pilaf. ci cum vrea Cel-de-sus. pune poalele-n brâu. cumătro! Da’ ce vânt te aduce pe aici? – Bună să-ţi fie inima. Aproape de casa ei era o groapă adâncă. i-a ucis şi i-a mâncat. mititeii. – Bucuros.. anume pentru lup. cumetre. cozonaci cu smântână şi ouă şi fel de fel de bucate. ca să ardă focul mocnit. ca să-mi mai alini durerea. cumetriţă dragă? – Ia.. nu ştii că nevoia te duce pe unde nu ţi-i voia! Ia. Apoi umple groapa cu jeratec şi cu lemne putregăioase. dar mai bucuros eram când m-ai fi chemat la nuntă. s-au dus către Domnul. dă. apoi dă.. cumătră! – Apoi de-acum. Şi aşa zicând. Ei. şi am datoria să le caut de suflet.. cum să dreagă şi ce să-i facă? „Aha! ia acum i-am găsit leacul. după puterea mea. nu-i cum vrem noi. că totuna mi-e. aţâţă focul şi s-apucă de făcut bucate. Taci! Că l-oi face eu pe cumătrul să-şi muşte labele“. de le-am plâns de milă! Numai văduvă să nu fie cineva! – Da’ nu mai spune. Apoi face un scăunel din ceară. iar peste ţărână aşterne o rogojină. nu ştiu cine-a fost pe la mine acasă în lipsa mea. peste frunzari pune ţărână. ori să spun. Se pune ea pe gânduri şi stă în cumpănă. plăcinte cu brânză. ori să nu spun. îţi suflecă mânecile. cumetre. De aceea am făcut şi eu pomană. – Te cred. După asta aşează o leasă de nuiele numai înşinată şi nişte frunzari peste ea. Şi de-atunci căuta ea prilej ca să-l înveţe minte pe cumătrul său. că lupul şi-a dat de lucru!“. că ştiu că mi-a făcut-o bună! – Ce fel. cumetriţă. până ce ajunge la o prăpastie grozavă şi întunecoasă şi dă peste lup. dragă cumătră. Pe urmă lasă bucatele pe foc să fiarbă şi se duce prin pădure să-l caute pe cumătrul său şi să-l poftească la pomană. şi am găsit de cuviinţă să te poftesc şi pe dumneata. © 2013 Editura Caba . zise ea în gândul său. © 2013 Editura Caba – Bună vremea. Merge ea cât merge prin codru. d-apoi. a găsit iezii singurei.

s-ar feri. cumătră. ca să-l înveţe cojocăria. – Apoi dă. scoate-mă. nu mă lăsa! – Arzi. că tot acolo ajungem cu toţii. că mult păr îmi trebuia de la tine ca să-l afum! şi-a aduci aminte. tălpile mele! Te rog. La urmă aruncară bolovani şi ce-au mai apucat. Nu-ţi mai face şi dumneata atâta inimă rea. ard de tot. scoate-mă şi fie-ţi milă de mine! – Nici gând cumetre! Nicio faptă. Apoi capra porneşte înainte plângând. lupe. şezi colea şi ospătează din ce ne-a dat Dumnezeu! Răstoarnă apoi sarmalele în strachină şi i le pune dinainte. ei! Acum scoate. prefăcându-se că plânge. când mi te-ai jurat pe părul tău? Şi. mor.. şi mi-a spus că dacă ai vrea dumneata să-i dai un băiat.. c-aşa mi-a ars şi mie inima după iezişorii mei! – Cumătră. fără plată! După aceasta. ajung până la cumătra acasă. – Doamne. cumetre. gogâlţ. nu-i vorbă.. buf! cade în groapa cu jeratic. până îl acoperiră de tot. zise ea luând scăunaşul şi punându-l deasupra gropii. îi mergeau sarmalele întregi pe gât. © 2013 Editura Caba . cumătră! Mă rog. ceai mâncat! Cu capra ţi-ai pus în cârd? Capra ţi-a venit de hac! – Văleu. De ce îţi e mai drag în lume tocmai de aceea n-ai parte. Şi din vorbă-n vorbă. mă pârlesc. mi-ai mâncat iezişorii! – Mă ustură inima-n mine. fiindcă scăunaşul din ceară s-a topit şi leasa de pe goapă nu era bine sprijinită. că bune sarmale ai mai făcut! © 2013 Editura Caba – Ba nu. – Doamne. ca să se mai potolească focul. Oare nu cumva nenea Martin a dat raita pe la dumneata pe-acasă? Că-mi aduc aminte că l-am întâlnit odată prin zmeuriş. şi lupul după dânsa. Şi aşa a scăpat capra de cumătrul lup. cumătră. de mici s-au mai dus. capra şi cu iedul au luat o căpiţă de fân ş-au aruncat-o peste lup în groapă. că nici viu nu eşti bun! De-abia i-a mai trece mezinului de speriat. gogâlţ.. dihanie răutăcioasă şi spurcată. cumătră. – Aşa este cumetre. mori. dacă ar şti omul dinainte ce păţeşte. cumătră. Atunci lupul nostru începe a mânca lacom. şi gogâlţ. Dar sărmanii. cumetre. – Ei. Şi cum ospăta el. cumetre. Doamne! zise capra suspinând. – Dumnezeu să-i ierte pe cei răposaţi. cumetre. din una-n alta. că-mi arde inima-n mine! – Ia poftim. Doamne! Fac şi eu pe prostul.

tare le-a mai părut bine! şi s-au adunat cu toate la priveghi şi s-au aşternut pe mâncare şi băutură.32. Bucureºti © 2013 Editura Caba .048. Şi auzind caprele din vecinătate una ca asta..CP D4. Ilustraþii: Gedö Elisabeta Copertã: Cristian Stănescu Colecþia e-Book Seria Citeşte-mi o poveste ISBN electronic 978-973-7672-91-9 e-CAPRA CU TREI IEZI e-00007 Format 46 x 33 cm Publicat: ianuarie 2013 Informaþii ºi comenzi: EDITURA Telefon/fax: Telefon fix: Telefon mobil: e-mail: site: adresã poºtalã: CABA 021/327.ro OP 39 .08. © Copyright 2013 Editura CABA Toate drepturile sunt rezervate.563. Şi eram şi eu acolo de faţă. cod 021711 sector 2. ş-am mai încălecat pe-o roată şi v-am spus povestea toată. 0723.670.87 0747.edituracaba.ro www..570 comenzi@edituracaba. Nicio parte din aceastã carte nu poate fi reprodusã sau transmisã în orice formã sau prin orice mijloace fãrã acordul prealabil scris al Editurii CABA.. şi-ndată după aceea am încălecat iute pe-o şa ş-am venit de v-am spus povestea aşa. veselindu-se împreună.44 031/804.

7 x 42 cm) URSUL PĂCĂLIT DE VULPE PUNGUŢA CU DOI BANI © Copyright 2012 Editura CABA Desene: Elisabeta Gedö PLANŞE Capra cu trei iezi. Păcală şi negustorul 18 planşe color. format A3 (29.7 x 42 cm) CAPRA CU TREI IEZI păcală ŞI NEGUSTORUL . Punguţa cu doi bani 18 planşe color.Ediţii digitale Vă recomandăm: © Copyright 2012 Editura CABA Desene: Elisabeta Gedö Seturi de planşe tipărite PLANŞE Ursul păcălit de vulpe. format A3 (29.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful