Virgil VASILESCU

Istoria românilor
• pe \n]elesul tuturor •

Biserica rupestr` Cet`]uia – Negru Vod`

|n dar, tetraevanghelierul

Mån`stirea Curtea de Arge[

– la 1900 de ani –

Ne-ai dat lumina [i c`ldura Soarelui, ne-ai dat din plin t`ria Focului; ne-ai dat sfin]enia Apei [i bog`]ia P`mântului! Las`-ne, Doamne, [i NEMURIREA!

OMAGIU marelui preot [i rege DECEBAL
M`n`stirea Cozia, ctitoria voievodului Mircea cel B`trån

Istoria românilor

Istoria românilor • Lec]ia 2 •

Capitolul I – EPOCA PIETREI
• Lec]ia 1 •

Ad`postirea

Oamenii dintâi
u trecut foarte multe milenii de A cånd, ca prin minune, din råndul tuturor vie]uitoarelor p`måntului s-a desprins un neam care s-a ridicat \n dou` picioare [i a dat \ntrebuin]are måinilor. Acesta tr`ia din cules, alegea fructe, semin]e, frunze, flori, se hr`nea cu tulpini [i r`d`cini. |ncepea Evul Timpuriu al omenirii.

o lung` perioad` de timp frumos a ap`rut un val de Dup` geruri cumplite, cu viscole [i z`pezi. Plantele care asigu-

rau hrana oamenilor [i toate animalele obi[nuite cu zile calde, \nsorite au pierit sub troienile de z`pad` [i ghea]`. Au r`mas plantele adaptate care s-au obi[nuit cu ierni lungi [i veri r`coroase, precum [i animalele venite din ]inuturile reci ale nordului. Oamenii s-au ad`postit \n pe[terile mun]ilor, acolo unde aceste grote erau \n apropiere. Doar cei care au g`sit ad`post au r`mas \n via]`. Mun]ii Carpa]i au salvat \n pe[terile lor o mul]ime de oameni [i astfel ace[tia [i-au continuat cursul vie]ii pe acelea[i ]inuturi.

|nc` din timpuri \ndep`rtate, aceste fiin]e au dovedit prin faptele lor c` judec` [i gåndesc. Se \n]elegeau prin semne [i prin sunete rostite. Se comportau altfel fa]` de celelalte vie]uitoare [i erau spornice \n culesul hranei. Aceste ciudate fiin]e tr`iau \n ceat`, \n cårdul lor de hominide [i ]ipau \n semn de alarm` cånd erau atacate de alte vie]uitoare. Se ap`rau cu pietre, bolovani, cu be]e, cu tot ce puteau ]ine \n mån`. Fiecare ceat` avea ]inutul ei de unde-[i aduna bunurile necesare traiului [i nu permitea altor cete s` le adune roadele p`måntului pe care \l st`påneau. Ceata culeg`torilor de toate vårstele dormea unde o prindea seara [i se ferea de ploi, de ar[ite ascunzåndu-se \n desi[ul p`durilor. Zilele \nsorite [i nop]ile calde asigurau oamenilor dintåi o via]` lipsit` de griji.
Omul dintåi

Locuin]` rupestr`. Baia-de-Fier, Gorj

Cum au ap`rut oamenii dintåi? Cu ce se hr`neau? Unde dormeau?

Gerul a \mpins oamenii \n pe[terile mun]ilor [i foamea i-a scos din adåncuri, i-a scos \n z`pad`. Au fost nevoi]i s`-[i acopere corpul cu mai multe piei de animale vånate ca s` poat` ie[i dup` hran`. |n aceste \mprejur`ri b`rba]ii au devenit iscusi]i vån`tori [i pescuitori; ei au asigurat hrana celorlal]i r`ma[i \n ad`postul de piatr`. Atunci a fost adus` carnea \n hrana zilnic`.
7

6

Istoria românilor

Istoria românilor

{i-au creat unelte din lemn, din piatr`, din os [i corn, cu t`i[uri [i ascu]i[uri necesare str`duin]elor pentru supravie]uire. B`rba]ii [i-au f`cut l`nci, arcuri, harpoane, iar femeile, copiii [i b`trånii foloseau s`p`ligi pentru scoaterea r`d`cinilor bune pentru hran`.
Cioplitor lucrat din piatr` – Valea Mozacului (anii 750.000)

• Lec]ia 3 •

Modul de trai al omului de grot`

Pentru asigurarea c`ldurii necesare, oamenii vechimii \ndep`rtate \nc`lzeau \nc`perea grotelor cu foc permanent \ntre]inut cu lemne. Focul a fost luat din arborii aprin[i de tr`snete.

grup unit, s-a format comunitatea de vatr`. Acest grup era condus de femeia cea mai energic`, fiindc` aceasta avea toat` grija familiei, ca so]ie, mam`, bunic`, \n timp ce b`rbatulvån`tor pleca pentru mult` vreme ca s` procure hrana necesar` tuturor. |n aceast` comunitate de vatr` s-au dezvoltat vorbirea, graiul, fiindc` numai astfel membrii familiei se puteau \n]elege \ntre ei. Au pus nume la fiin]e, la lucruri, au numit faptele \mplinite \n str`duin]ele pentru existen]`.
Arca[ la vån`toare

a hrana ob]inut` din cules [i-a ad`ugat carnea de vånat, L iar la foc [i-a preg`tit bucatele. |nc`perile mici, limitate, ale grotelor au permis alc`tuirea familie. Aici s-a format un

Str`pung`tor lucrat din os – Valea lui Gr`unceanu (anii 1.400.000)

|n num`rul lor mare de grote, Carpa]ii au ocrotit \n acele vremuri grele o numeroas` popula]ie de supravie]uitori veni]i din vremuri mai bune. Ce importan]` au avut Carpa]ii \n via]a omului str`vechi? Ce m`suri grabnice de supravie]uire a luat acesta?

|n momentele grele au privit spre soare [i au cerut ajutor for]elor atotputernice. De atunci, din jurul vetrei focului, au r`mas cu credin]a c` o for]` \i ajut` cånd se roag`.
Semne spiralice sculptate – Strachina-Dorohoi, anii 15.000 E.T.

Pentru a se \n]elege cu puterea nev`zut` au \ncrustat cåteva semne care s` fie \n]elese de Atotputernicul. Au folosit un praf ro[u \n \nc`pere [i au sculptat [apte semne cu care s` se poat` face \n]elese mai bine rug`ciunile lor.
Semne unghiulare – Dubova-Mehedin]i, anii 10.650 E.T.

8

9

Istoria românilor

Istoria românilor

Cu aceste semne nepieritoare au \mpodobit bunurile \n toate veacurile ce au urmat. |n acest mod de via]`, oamenii de grot` au parcurs epoca veche a pietrei cioplite, au venit de la \nceputuri pån` \n al X-lea mileniu pe acela[i fir ne\ntrerupt al existen]ei lor.
Primele semne grafice create de omul str`vechi

Acest grup mare cuprindea mai multe comunit`]i de vatr`. El era st`pån peste multe dealuri [i v`i, peste ]inuturile care-i asigurau cele necesare traiului. Era condus de cel mai priceput dintre ei.
Perechea de la Por]ile-de-Fier (anii 10.000, E.T.) reconstituire de Irina [i Cantemir Rå[cu]ia

Numi]i marile \nf`ptuiri ale omului de grot`. Enumera]i semnele create [i folosite de oamenii str`vechi.

• Lec]ia 4 •

Familii unite

sporeau comunitatea de vatr` pån` cånd \nc`perea locuin]ei devenea ne\nc`p`toare. Noile genera]ii \[i formau [i ele familii proprii \n alte locuri din apropiere [i astfel se l`rgea teritoriul care producea hran`, care asigura culesul [i vån`toarea, necesare traiului zilnic. Pentru c` animalele apreciate pentru carnea lor erau puternice [i periculoase, vån`torii se uneau \n grupuri ca s` poat` prinde prada c`utat`. H`r]uiau animalul pån` \l oboseau, \l \ndreptau spre h`]i[uri [i pr`p`stii, apoi \l atacau cu l`nciile. Vån`torii grupa]i s-au \mprietenit \ntre ei, s-au \mprietenit [i familiile lor formånd astfel comunitatea de gint`.
10

epoca veche a pietrei cioplite fiecare familie avea pån` la |n zece-cincisprezece copii. Ace[tia, la råndul lor, cre[teau,

Vånatul sau produsele culese le \mp`r]eau \ntre to]i membrii comunit`]ii. Se legau noi prietenii, petreceau cu ocazia form`rii familiilor tinere, se ajutau reciproc pentru ie[irea din situa]ii grele. Comunitatea de vatr` asculta de sfaturile celui mai \n]elept din familie, iar \n]elep]ii familiilor alc`tuiau grupul conduc`tor al comunit`]ii de gint`. |n epoca pietrei erau bine cunoscute aceste dou` trepte mult apreciate: comunitatea de vatr` [i comunitatea de gint`. |n acele vremuri \ndep`rtate, omul a ie[it din grot` \n locuin]a de suprafa]` [i [i-a construit cas` pe sol, aproape de sursele de hran`.
Amulet` din os – Cuina Turcului – Mehedin]i (10.650 E.T.)

Ce se \n]elege prin comunitatea de vatr`? Dar prin comunitatea de gint`?

11

T. lintea. Cåinele a fost primul animal \mblånzit. Plantele. iscoditor fiind. primul devenind paznicul celuilalt. oamenii credeau \n ajutorul La for]elor atotputernice. vaca [i calul.) 13 sfår[itul epocii de piatr`. acesta \i ocrotea. \n \naltul Cerului. Pentru acestea aveau un col]. pe care le culegea de obicei. Lupul fl`månd s-a apropiat de cas`. Acestea au dat un suflu nou civiliza]iei omului str`vechi. tot atåt de important` ca preocuparea tuturor pentru \mblånzirea [i \ngrijirea animalelor. Astfel. Toate erau crescute cu grij` pentru produc]ia bunurilor necesare traiului fiec`rui gospodar.Istoria românilor • Lec]ia 5 • Istoria românilor Dou` mari descoperiri mblånzirea animalelor [i cultivarea plantelor au fost deter|minate de dorin]a omului de a ob]ine roade cåt mai bogate. Care au fost primele animale \mblånzite? Dar primele plante cultivate cu grij`? Cånd s-a \nfiin]at agricultura? Dar me[te[ugul cre[terii animalelor? • Lec]ia 6 • Credin]ele Apoi au fost aduse lång` cas` oaia pentru låna. s` le \ngrijeasc` bine. la amiaz`. Credeau \n for]a [i chipul Soarelui. meiul. laptele [i carnea ei. s-a hot`råt s`-[i apropie [i plantele trebuitoare. a cultivat gråul. Astfel \n epoca de piatr` s-au alc`tuit dou` importante 12 . la prånz. Se rugau s` le fie sup`rarea u[oar` [i mul]umeau dup` ce aceasta trecea.000 E. {i plantele. Omul. Selec]ionarea [i cre[terea plantelor alese pentru rodul lor bogat a devenit o ocupa]ie principal`. ca [i animalele au r`spl`tit din plin munca omului. Au r`mas de atunci fragmentele vaselor folosite \n rug` [i inscrip]iile vechilor rug`ciuni. la chindie [i seara. Au stabilit [i locuri anume pentru rug` [i mul]umiri. Se mai rugau la \nceputul [i sfår[itul lucrului. a r`sucit fire din fibrele plantelor selec]ionate.T. a cultivat cånepa necesar` ]es`turilor. s` tr`iasc` \n bel[ug [i \n deplin` s`n`tate. Atotputernicului: diminea]a. porcul. de cel care ia dat måncare [i astfel s-au \mprietenit. ca s` le sporeasc` rodul. le da c`ldura [i lumina necesare vie]ii. orzul. pentru \ntreaga comunitate de vatr`.000 E. A[a a \nceput agricultura. Pictur` (5. un ungher \ngrijit \n locuin]`. Dup` \nchipuirea lor. \i ajuta s`-[i adune hrana. De cåteva ori pe zi se rugau for]elor nev`zute. pentru \ntåmpinarea cu bine a unui pericol [i dup` ce au trecut de acesta. stabilite undeva.) \ndeletniciri: agricultura [i cre[terea animalelor. Semnul Soarelui sculptat \n bronz – Dr`g`[ani (5. le-a crescut \n condi]ii mai bune [i rodul acestora a fost mai mare. a format planta]ii de pomi.

|ntinderea de p`månt astfel ocupat` a luat forma lan]ului de mun]i: o latur` a Carpa]ilor R`s`riteni. Templu carpatic – Gumelni]a |n ce credeau oamenii epocii de piatr`? |n ce mod se rugau? Ce daruri importante ofereau drept ofrand`? Capitolul II – EPOCA METALELOR • Lec]ia 7 • Un trunchi trilateral cu [apte fa]ete Pe m`sur` ce oamenii se \nmul]eau. sanctuare. Hamangia. Cele mai vechi reprezent`ri religioase. Pentru rug` [i ofrande au inventat vase de lut ars. de ape. imagini originale sculptate \n lut ars (anii 5000 – 3000. Pentru \mbunarea for]elor atotputernice [i pentru a-[i face auzite rug`ciunile. obiceiurile celor mai vechi.T. f`clia pentru \ndep`rtarea \ntunericului. Spa]iul din interiorul arcului carpatic a fost cel dintåi ocupat prin extinderea popula]iei de pe versan]ii interiori. omul religios a crezut \n puterea Cerului. unde toat` comunitatea de gint` se ruga sub conducerea unei persoane alese dintre participan]i. cånd acestea cre[teau [i se \ndep`rtau de rostul lor. \n Carpa]i Se rugau pentru \ndep`rtarea r`ului adus de foc. Erau foarte religio[i. E. Slujitoare ale altarului – Gumelni]a. Se \n]elegeau bine to]i \n acela[i grai [i acelea[i credin]e. Por]ile-de-Fier. L`rgirea spa]iului ocupat prin sporirea popula]iei 15 . au ocupat tot mai Comunit`]ile mult teritoriu. 14 Trilaterala carpatic`. „Frumoasa din L`pu[“. alta a Carpa]ilor Apuseni [i alta a Carpa]ilor Sudici sau Meridionali. spre coline [i apoi la [es. dinspre munte. credincio[ii au ales ce era mai bun din agoniseal` [i au dat aceste bunuri drept ofrand` nevoia[ilor. considerate locuri sfinte. påinea pentru dar. Dansatoarea de pe Mure[. ap`reau noi vetre care preluau datinile.) |n toate timpurile. sporind numeric. „Nestreanca“. V`dastra. de gint`.Istoria românilor Istoria românilor Apoi [i-au alc`tuit vetre mari.

• Lec]ia 8 • Comunitatea de neam climat spiritual comun. acelea[i obiceiuri [i au \naintat \n timp dup` modul lor propriu. |n ce direc]ii s-au extins spa]iile comunit`]ilor de gint`? Preciza]i vetrele celor [apte mari comunit`]i de gint`. Cerna – denumit` Por]ile-de-Fier. aveau acelea[i credin]e [i obiceiuri. spre izvoarele Dun`ri – denumit` Tisa. To]i se \n]elegeau bine \n acela[i grai. V • una spre sud. comunit`]ile de vatr` se men]ineau \n leg`turile comunit`]ilor de gint` [i acestea \[i alc`tuiau centre \n zone \nchise. Prut. pe Olt. un Vetre ale uniunilor de gint`. Au ap`rut astfel [apte mari comunit`]i de gint`: I • una pe Siret. 16 Spa]iul Carpatic \n Europa Veche 17 . aceste comunit`]i de gint` [i-au format centre unde f`ceau schimb de produse [i unde [i-au ridicat l`ca[e mari de rug`ciune. Descoperiser` agricultura [i se pricepeau s` creasc` vitele drept surs` de hran`. de via]`. VII • una \nchis` \n centrul arcului carpatic – denumit` Petre[ti. teritoriilor ocupate de comunit`]ile de gint` a |mbinarea creat o uniformizare. din Carpa]ii Meridionali spre Mun]ii Balcani – denumit` Gumelni]a. Inventau fel de fel de unelte pentru mai mult spor \n noile condi]ii ale existen]ei lor. ramuri ale trunchiului carpatic Treptat. II • alta pe Tisa. VI • una \n jurul Mun]ilor M`cin – denumit` Hamangia. se preocupau pentru spor cåt mai mare \n munca lor. Sava. Nistru – denumit` Cucuteni. III • una spre råurile Drava. IV • alta denumit` V`dastra. acela[i grai. consolidånd un fel de a fi al lor.Istoria românilor Istoria românilor |n extinderea lor. Timoc. Comunit`]ile de gint` ale trilateralei carpatice [i-au men]inut aceea[i credin]`. \n func]ie de forma [i de bog`]ia reliefului.

deci toate comunit`]ile de vatr`.T. Lipsurile f`r` de sfår[it i-au f`cut pe ace[ti tr`itori mai aspri. dar s` [i \nve]e a se ap`ra. Aceasta a cuprins \n perimetrul ei toate comunit`]ile m`runte. Pentru c` au fost lega]i de p`måntul mo[tenit de cånd lumea. de toate bunurile. Atunci. mereu potrivnic celui care månuia uneltele de munc`. s` se re\ntoarc` la modul de via]` al comunit`]ii de vatr`. s`r`cind [i chiar ucigånd popula]ia sedentar`. Atunci s-a cristalizat deplin Europa Veche – prima alc`tuire prestatal` a tuturor sedentarilor care aveau drept centru Carpa]ii. locurile de rug`ciune. migratoare) [i mereu pr`d`toare. au format al doilea neam. precum mun]ii. au alc`tuit comunitatea de neam. fiindc` \n perimetrul locuin]ei au produs tot ce au dorit [i cåt le-a trebuit. \n repetate rånduri au n`v`lit peste sedentari [i i-au jefuit pe ace[tia. Triburile nomade au distrus casele. au n`v`lit valuri dup` valuri. prima comunitate de neam. oamenii spa]iului carpatic au fost numi]i sedentari. cel purt`tor de arm`. numite triburi [i sub conducerea unuia mai priceput. |n ce mod \[i cå[tigau sedentarii existen]a? Dar nomazii? Ce erau triburile? Ce urm`ri au avut repetatele lor n`v`liri? Gumelni]eanca – Mare Preoteas`. Carpaticii nu s-au deplasat niciodat` cu locuin]a de pe vatra lor milenar`. a celor [apte mari grup`ri. \n urm` cu vreo [apte milenii. de atac. Aceste triburi mereu \n mi[care (nomade. mereu c`l`toare cu turme de vite adunate.Istoria românilor Istoria românilor Preocup`rile intense [i climatul spiritual accentuat au creat o uniune a tuturor comunit`]ilor zonale. mai duri. Din ce grup`ri era format` comunitatea de neam? Cum a fost numit` vatra comunit`]ii neamului Carpatic? • Lec]ia 9 • Dou` neamuri ale lumii umea s-a \nmul]it [i pe p`månt bogat L \n resurse de hran`. ales dintre ei. I-au determinat s` se adune \n grupuri de prad`. \n anii 5000 E. dar [i pe p`månt s`rac. cel care tr`ia pe p`månt s`rac [i secetos. a p`str`torilor aceleia[i credin]e religioase [i a acelora[i datini mo[tenite. Cele cåteva animale crescute nu \ndestulau aceast` popula]ie. sa \nchegat aceast` uria[` grupare a vorbitorilor aceluia[i grai. Vie]uitorii din ]inuturile carpatice au tr`it \n bel[ug de hran` fiindc` pe aceste meleaguri toate bunurile de care omul avea nevoie se ob]ineau \n cantit`]ile cele mai mari cu putin]`. neam de oameni nemi[ca]i de pe locul lor. 18 19 . Vreme de peste trei milenii au trecut prin foc [i cu]it popula]ia Europei Vechi [i au obligat sedentarii s` tr`iasc` retra[i \n imensitatea naturii. A mai fost un neam.

Istoria românilor • Lec]ia 10 • Istoria românilor Epoca metalelor epoca veche a pietrei (paleolitic) [i dup` epoca nou` Dup` a pietrei (neolitic) a urmat perioada \n care roca dur`. apoi au prelucrat metale g`site \n forma lor natural`. cel mai bogat \n felurite mine- . Triburile nomade care se vånturau prin ]inuturile carpatice nu lucrau p`måntul. dar [i-au f`urit [i arme pentru ap`rare. 21 arcului carpatic a fost [i a r`mas. cremenea nu a mai fost folosit` pentru ob]inerea obiectelor t`ioase. la \ncruci[area drumurilor mari. seceri din bronz Preciza]i cele trei epoci ale uneltelor. au scos minereu din z`c`minte [i. de str`lucire [i de u[urin]a \n prelucrare. Cum au ap`rut centrele de schimb. tårgurile? • Lec]ia 11 • Semne Solare redate pe metale neferoase Ob]inerea [i prelucrarea metalelor O dat` cu aceast` epoc`. dup` epoca pietrei cioplite [i cea a pietrei [lefuite. Aceste cete umbl`toare. nu puneau semin]e \n brazd`. nu cre[teau vite. Banul. \n epoca de piatr`. s-a inventat mai tårziu. nu secerau. Epoca metalelor a fost a treia treapt` \n evolu]ia omului sedentar. pe vetrele bronz`riilor [i fier`riilor. pe v`ile unor cursuri de råuri. a uneltelor din metal. au creat unelte noi. cupru. carpaticii au prelucrat piatra. Au produs bunuri mai multe. argint. 20 reuri. schimb legat de cerin]ele gospod`re[ti [i astfel au ap`rut [i s-au dezvoltat multe tårguri. Cånd cerin]ele au sporit. atra[i fiind numai de culoare. au n`scocit instala]ii tehnice deosebit de folsitoare. Au prelucrat aur. Ele au adunat unelte gata lucrate pentru a le folosi ca arme de lupt`. \ntre zonele ocuSpa]iul pate de neamul sedentar. prin descoperirea unui me[te[ug (prelucrarea) au ob]inut metalul mult dorit. Bel[ugul de produse agro-alimentare [i cel de produse din metal au \ncurajat schimbul acestora. cositor. Epoca metalelor a \nceput atunci cånd oamenii au \n]eles c` uneltele lucrate din aceste materiale erau mai rezistente. oamenii au g`sit z`c`mintele acestor metale. iar produsele ob]inute prin prelucrarea acestora au ajuns pån` \n a[ez`rile de la izvoarele Dun`rii [i \n cele de peste Nistru. ca mijloc de schimb. pr`dalnice tr`iau cu ce g`seau [i astfel \[i duceau zilele pe drumuri f`r` de sfår[it. mai bune. Unelte din fier. cåt [i de alte calit`]i ale lor. |ntåi. s-a schimbat [i modul de via]` al sedentarilor. nu depozitau roadele. Aceste centre pentru schimb de produse au ap`rut pe vetrele a[ez`rilor cu multe ateliere.

agrafe.Istoria românilor Istoria românilor Numi]i epocile istorice \n func]ie de materialul din care erau confec]ionate uneltele. lan]uri. toate p`gubind sedentarii de bunurile lor. iar t`i[urile [i ascu]i[urile formate rezistau mai mult` vreme \n timpul \ntrebuin]`rii. multe [i m`runte. Astfel oamenii au urcat din treapt` \n treapt` pe vadul civiliza]iilor f`r` de sfår[it. Ar`ta]i pe hart` cåteva centre unde se prelucrau diverse minereuri. Au confec]ionat unelte precum seceri. cånd amestecånd cuprul cu cositorul (cånd au creat astfel aliajul). coifuri. S-au \mplinit peste patru milenii de cånd sedentarii carpatici prelucrau intens metale neferoase [i peste 2800 de ani de cånd se ob]inea [i se prelucra fierul. securi. bronzul a creat o epoc` istoric`. lame de fier`str`u. s-a \nchegat [i a fiin]at entitatea |ntre prestatal` numit` Europa Veche. Din bronz.T. Din acelea[i metale au confec]ionat pumnale. cu]ite. din aur [i argint au confec]ionat frumoase podoabe. cercei [i alte podoabe cu totul deosebite. Dup` alte multe secole a ap`rut epoca fierului. clopote. ciocane. ace de cusut [i de prins p`rul. la {p`lnaca [i \n multe alte locuri cu subsol bogat \n minereuri. Pentru unelte a fost preferat fierul pentru c` acesta era mai dur. |ncepånd cu anii 3500 nu Bog`]iile Daciei. la Dip[a. numit` epoca bronzului. anii 7000–3500 E. cordelu]e. Datorit` \ntrebuin]`rilor multiple. la Sibiu. scuturi. vårfuri de lance [i de s`geat` pentru a se ap`ra. Unelte miniere din fier 22 • Lec]ia 12 • Regatul DACIA a mai contenit n`vala feluritelor triburi. Adev`rate fabrici au ap`rut la Aiud. cutiu]e pentru cosmetice. toate uneltele necesare atunci gospodarului sedentar. \n drum spre Roma – imagine de pe Columna lui Traian 23 . d`l]i. au ob]inut bronzul. Care era zona carpatic` cea mai bogat` \n minereuri? Podoabe din aur [i din bronz Mare a fost bucuria oamenilor str`vechi atunci.

Romanii au ocupat o treime din Dacia. bine organizat administrativ. dornic s` acapareze bunurile agonisite de daci. a organizat o ]ar` liber`. iar Regele Decebal s-a sinucis ca s` nu cad` prizonier. \n acest spa]iu. DACIA. Acesta a unit toate comunit`]ile de gint` ale aceluia[i neam. Armata lor era format` din adu25 . de argint [i de sare. s` nu fie umilit de cotropitori. Un rege puternic [i priceput \n ap`rarea ]`rii lui a fost Burebista. Acesta a prins vremurile cånd s-a organizat puternicul Imperiu Roman. au ocupat [i ]inuturile de unde puteau lua produse agro-alimentare pentru \ndestulare. el a fost \n acela[i timp [i marele preot al dacilor. Davele [i forturile de ap`rare la hotar au r`mas dovada c` sedentarii au tr`i pe acelea[i locuri de cånd lumea. armata Daciei a fost nimicit` de armata roman`.Istoria românilor Istoria românilor Dup` 3000 de ani de vitregii. de la izvoarele Niprului pån` peste Mun]ii Balcani a cuprins ]inuturile sedentarilor carpatici care au vie]uit f`r` \ntrerupere. DROMICHETES Mare Preot [i Rege ap`r`tor DECEBAL Mare Preot [i Rege ap`r`tor Obiecte de aur lucrate de me[teri carpatici 24 C`peteniile Imperiului Roman. Regatul Dacia s-a format prin unirea administrativ` a popula]iei carpatice r`v`[ite de triburile nomade. din epoca pietrei [i cea a metalelor. au distrus modul de organizare al statului ocupat [i au fost st`påni numai peste zonele bogate \n z`c`minte de aur. pe teritoriul Europei Vechi s-a ridicat primul stat. BUREBISTA – Regele unificator Ultimul rege al Daciei a fost Decebal. {i-a \nceput alc`tuirea prin secolul al [aselea al Evului Timpuriu. aflånd de bog`]iile dacilor au dorit s` cucereasc` Dacia pentru a intra \n posesia avu]iei acesteia. de la gurile pån` la izvoarele Dun`rii. cu o armat` de temut [i cu o popula]ie mul]umit` \n traiul ei tihnit. |ntinderea regatului Dacia. |n r`zboiul dintre anii 105–106.

r`v`[it` [i de alte multe semin]ii a intrat \n noaptea grea a t`cerii. Poart` semnul lång` sunete„M“ – simbolul Marii Preotese de la Por]ile-de. iar chipul Soarelui ocrotitor a fost scris cu semnul O sau X. \n vederea u[ur`rii luptei pentru existen]`. da un semnal de luat \n seam`. a revenit la modul de via]` al comunit`]ii de gint`. f`r` hran` vegetal` suficient`.le gr`ite au folosit [i difeFier. pe pentru ]esut.) l`sa de \n]eles ceva. strån[i de lipsuri. Astfel au ap`rut imagini simple. Astfel. care semn povesdescoperit` la T`rt`ria tea o \ntåmplare. a durat pån` cånd s-a inventat cuvåntul format din sunete [i din semne pentru fiecare sunet. practicat \n Evul Timpuriu. Semnul M a ar`tat chipul ascuns al Marii Preotese de la Por]ile-de-Fier. a intrat \n perioada autarhiei depline. |n aceste ad`posturi. din prizonieri captura]i \n lupte cu alte neamuri. Mai multe ideograme \n[irate. Cititul [i scrisul. a[ezate \n band` au format un text cu subiect [i predicat. Ca s` se fac` Greutate de \ntins fire \n]ele[i. cu idei sub]n]elese. (anii 5000 E. Dacia neocupat` de romani era båntuit` de st`påniri tribale. Dacia sec`tuit` de toate bunurile [i bog`]iile sale.) rite semne gesticulate. Din acele vremuri \ndep`rtate s`geata a ar`tat calea cea bun` sau locul pericolului. comunicarea \ntre ei. Sfår[itul lui Decebal – scen` de pe Columna lui Traian Capitolul III – SECOLELE AUTARHIEI • Lec]ia 13 • Despre grai [i despre scriere up` cum se [tie.T. pån` cånd a ap`rut alfabetul pe care \l folosim [i ast`zi. desenate. |n aceste condi]ii s-au organizat grupuri m`runte de rezisten]` conduse de cårmuitori locali. Pentru carpatici urmau zile [i mai grele. Cånd romanii s-au retras. graiul s-a format [i a \nceput s` se perD fec]inoeze \n perioada cånd oamenii str`-str`vechi locuiau \n grote. semnele acestui vechi dialog au fost numite ideograme. |n acele vremuri T`bli]` rotund` \ndep`rtate. \ncrustate pe obiecte. unele numai de ei \n]elese. folosind ideograme combinate.Istoria românilor Istoria românilor n`tur`.T. fiede lut ars scris`. (anii 6000 E. reprezenta o idee. 27 Cine a fost primul rege al tuturor dacilor? |n ce condi]ii a pierit ultimul rege al Daciei? Ce s-a \ntåmplat cu poporul dac dup` retragerea romanilor? 26 . au dezvoltat vorbirea.

au fost a[ezate pe fa]a påinii [i \n traforajul caselor. \n grafica ]es`turilor. II eliminare VI pozi]ionare Coloana Cerului Falanga de ecvideu III Por]ile-de-Fier – 6000 Vas ritual IV Dubova Par]a Podei elimin`ri [i adaosuri Semne alfabetice [i ideograme carpatice alese din „scrierea“ Evului Timpuriu Vårstele alfabetului 29 28 Pecari.Istoria românilor Istoria românilor Este foarte important de re]inut: aproape toate literele alfabetului nostru au fost create \n epoca de piatr`. cioplite \n piatr`. redate \n metal. c. Arge[ – 30. au fost „scrise“ pe lut ars. C`uta]i ideograme \n desenele ]es`turilor din casa veche a bunicilor.T. Ideograme Solare din epoca bronzului timpuriu Dans ritual specific Nedeilor Soarelui Vårstele alfabetului considera]ii semiotice Valea Dårjovului. Olte]. musterian` . Dialogul alc`tuit prin negrai a \nceput o dat` cu articula]ia primului semnal sonor [i a d`inuit f`r` \ntrerupere pe vatra noastr` multimilenar`.000 Strachina-Dorohoi – 15.650 E. Au fost folosite ca ideograme.000 V T`rt`ria – 5000 Cuina Turcului – Mehedin]i 10. Aceste semne au fost folosite \n \ntreg Spa]iul Carpatic \nainte de a se inventa hårtia.

cånd nu au mai putut suporta pre- de Dun`re. S-au retras romanii. avarii. \n secolul al VII-lea au n`v`lit slavii. Rela]iile dintre sedentarii carpatici [i veni]i.a. Pentru supravie]uire. b`rba]ii se organizau adesea \n cete de ap`rare. |nc` nu sc`pasem de romani. tot atåt de lacomi [i astfel spa]iul dacic a intrat \n noaptea cumplitelor secole. romanii s-au reDup` tras la sud de Dun`re. relieful fiind hot`råtor atunci cånd se d`deau semnale de bucium. ardeau ce nu puteau lua. pentru pretinsa tax` de protec]ie. \[i \ncruci[au expedi]iile negaste. dar s-au \nmul]it [i s-au extins n`v`litorii nomazi. ostrogo]ilor. b`rba]ii ap`r`tori \[i alegeau un v`taf. De atunci. un om priceput \n ac]iunile lor de ap`rare. vizigo]ilor \n anii 378. Cumplita n`val` a hunilor a \nceput \n anul 376. Ca orice grup organizat. \n timp ce alte dou` imperii numeau cårmuitori-administrativi care adunau aur cåt mai mult. Cånd sedentarii carpatici [i-au \nt`rit cetele de ap`rare drept scuturi m`runte sub cårmuitori locali. Conacul de plai – vatr` nou` a a[ez`rilor autarhice De ce s-au retras romanii din spa]iul dacic. avarii (567). secui [. veneau unii. Au ap`rut apoi semin]iile \nrudite ale go]ilor. Aici s-au a[ezat. cu care [i-a consolidat st`pånirea. toate pe fir milenar ne\ntrerupt. Cetele de ap`r`tori se formau din b`rba]ii a[ez`rilor izolate \n v`i [i depresiuni. |n ritmul scurgerii timpului. imperiul vestic a luat ca material de manevr` unguri. dealurile. Astfel. Fiecare familie se chibzuia cum putea \n spa]iul ei pierdut \n imensitatea naturii. sa[i. Astfel. {i-au format ]`ri [i uniuni puternice. popula]ii venite prin extindere teritorial`. peste Nistru venind \n Spa]iul Carpatic [i au p`r`sit zona vestic` pierind cu lan]ul cruzimilor \n anul 454. dintre autohtoni [i sedentariza]i au fost extrem de dure.Istoria românilor • Lec]ia 14 • Istoria românilor Secole grele siunile b`[tina[ilor [i cruzimea triburilor r`spåndite pretutindeni. s-au a[ezat coloni[ti adu[i anume pentru schimbarea structurii demografice [i \nt`rirea pazei la hotar stråmb a[ezat. fapt ce a conservat specificul etnic local. se \nc`ierau \ntre ei. subtil. prin care se anun]au pericole. veni]ii \n zon` [i-au g`sit un Dumnezeu [i au \nceput sedentariz`rile pe locurile alese. iar \n anul 679. v`ile. \n vreme ce sedentarii b`[tina[i tr`iau ascun[i pe cur`turile pierdute \n ascunzi[ul codrilor. str`mo[ii no[tri au adoptat o metod` mai veche: [i-au restråns rela]iile de grup la nivelul comunit`]ii de vatr`. luptele de ap`rare ale sedentarilor carpatici au luat noi [i felurite forme. nord-dun`rean? Ce metod` au folosit carpaticii daci pentru supravie]uire? 31 . cånd au ap`rut nenum`ratele triburi sarmatice (anul 250). graiul [i credin]a religioas`. p`durile [i mun]ii deveniser` un real pericol pentru n`v`litori. }inuturile vestice ale trilateralei au fost cele mai osåndite de pe p`måntul carpatic. Pentru protejarea familiilor [i a bunurilor acestora. S-au vånturat \n ]inuturile carpatice gepizii (400–480). imperii. bulgarii au coboråt prin Dobrogea [i s-au stabilit la sud 30 aproape dou` secole de st`pånire. plecau al]ii. r`scrucile drumurilor [i dejug`torile au r`mas cu numele celor care au vie]uit sau au pierit acolo. Spa]iul Carpatic a c`zut r`u la r`scrucea intereselor acestor forma]iuni [i sedentarii carpatici au pl`tit scump supravie]uirea \n anii care au urmat. |n secolul al VI-lea au ap`rut sclavinii [i an]ii.

Au r`mas col]urile sacre ale locuin]elor [i acestea au permis p`strarea icoanei [i a legilor ei cultice.Istoria românilor Istoria românilor „legile frumoase“ ale Marii Preotese. Aceste legi morale. Regatul Dacia. religia a ajutat Marii Preo]i [i Regi urm`tori s` alc`tuiasc` un puternic centru religios \n Carpa]i. \n`l]at la Cer. Ace[tia s-au hot`råt s` r`spåndeasc` noua 33 . spre credin]a cre[tin`. Unul dintre ace[tia a fost Zalmoxis. Apostol ANDREI Cre[tinarea apostolic` tribale dintåi au determinat b`rbatul s` preia Valurile obliga]iile de baza ale Marii Preotese. s` se declare ap`r`tor ferm [i Mare Preot al mul]imii b`[tina[e. Rege [i Mare Preot. fiindc` a preluat [i a generalizat 32 Cånd Måntuitorul nostru Iisus Hristos a fost judecat [i ucis. aceste norme religioase au \n`l]at credin]ele la rangul numit „Cultul Soarelui“ [i astfel. \n vremea lui Burebista ZALMOXIS • Lec]ia 15 • Sf. Primii propov`duitori ai legilor cre[tine au fost ucenicii Måntuitorului. s` dea fiin]` Daciei Nemuritoare. A fost zeificat. Zalmoxis [i marile \ntruniri de pe platformele de rug` au sl`bit \n anii de adånca izolare impus` de feluri]i n`v`litori. spre dreapta credin]`. neamul carpatic s-a \ndreptat cu rug`ciunile lui spre noua lege.

se f`ceau judec`]i de hotar [i planuri de viitor. fiindc` neamul carpatic. carpaticii au ridicat apoi multe l`ca[e de rug`ciune [i sau rugat folosind calendarul Bisericii cre[tine. t`lm`cindu-l \n limba oamenilor p`måntului. }`rile de }inut aveau cåte un conduc`tor ales dintre \n]elep]ii satelor. Aici se \ntålneau b`rba]ii [i pl`nuiau cum s`-[i \mpu]ineze necazurile. Tot ]inutul care cuprindea a[ez`rile sale se numea „}ar`“. }ara Amla[ului. toate }inuturile. Fiecare ]inut. la un loc alc`tuiau Spa]iul Carpatic. a adus cuvåntul Evangheliei. sedentar fiind. Trebuie s` ne måndrim cu faptele str`bunilor. }`rile de }inut s-au r`rit pe m`sur` ce o parte din migratori s-au N`v`lirile a[ezat. \n cursul timpului. }ara Cri[urilor. }ara Bårsei [i altele vreo [aptesprezece la num`r. a beneficiat de cre[tinarea apostolic`. se limpezeau nemul]umirile. Rånd pe rånd mul]imea carpatic` a trecut la legea cre[tin`. pe vatra restråns` a Europei Vechi. Acest spa]iu. ne-au l`sat }ara „}`rilor de }inut“! De la izvoarele 35 34 . Prin urmare. Col] de }ar` Mån`stirea Dåmbovicioara Cine a fost Zalmoxis? Ce \n]elege]i prin dreapta credin]` zalmoxian`? Cine [i cånd a adus la noi legile cre[tine? Dintre cele mai bine \nchegate }`ri de }inut au r`mas \n scrieri [i datini }ara Lovi[tei. cel alc`tuit dup` calculele \nv`]atului romån din secolul al IV-lea. se rånduiau c`s`torii. de lini[tea tuturor. Dionisie cel Smerit. iar centrul era cunoscut sub numele de „tårg“. }ara F`g`ra[ului. s-au legat prin sedentarizare de anumite ]inuturi. Conduc`torul acestor a[ez`ri grupate se \ngrijea de ap`rarea ]inutului. ca grupuri compacte. [i-a \mbog`]it col]ul sacru al locuin]ei cu simbolurile noii credin]e. \n secolul \ntåi dup` Hristos. al`turi de a[ez`rile b`[tina[ilor. }ara Halmagiului. a dat chip nou vechilor ritualuri. Toate }`rile de }inut. Cånd a fost cu putin]`. }ara Oa[ului. pentru schimb cu cele care le lipseau.Istoria românilor Istoria românilor • Lec]ia 16 • lege \n toat` lumea credin]elor vechi. Astfel pe teritoriul \nainta[ilor no[tri a venit Apostolul Andrei care. fiecare vale de råu sau fiecare depresiune avea un centru unde gospodarii \[i scoteau produsele de prisos. grupat pe vetrele celor [apte civiliza]ii ale epocii de piatr` era a[ezat pe vatra Daciei. a cunoscut Evanghelia prin graiul Sfåntului Apostol Andrei. Pu]ini au r`mas.

Hotin. carpatic. iar Dobrotici a fost \ntemeietorul unificator al ]inuturilor dintre Du37 . Cum era [i firesc. din acelea[i comunit`]i cu grai. fiindc` s-au format din acela[i neam. Ce este o }ar` de }inut? Dar un }inut? Ar`ta]i pe hart` locul unor }`ri de }inut. \n toate vremurile. Cri[ana sau }ara Cri[urilor etc. al P`måntului-Mum`. mun]ii au unit comunit`]ile neamului carpatic pentru c` din ace[tia sau extins radical spa]iile ocupate ale neamului \ntreg. Toate aceste uniuni mari au fost hot`rnicite pe vetrele vechilor civiliza]ii ale epocii de piatr`. credin]e [i datini comune.a. Cetatea Alb`. ale epocii metalelor. micile unit`]i administrative erau numite [i }inuturi. Preciza]i ce nume au c`p`tat mai tårziu aceste uniuni? Capitolul IV – |NTEMEIETORII • Lec]ia 17 • Pe vechi temeiuri • Lec]ia 18 • nc` din epoca de piatr` se formaser` acele [apte uniuni mari de gint` care cuprindeau toate a[ez`rile centrului spiritual. Numi]i trei }inuturi a[ezate pe Nistru.Istoria românilor Istoria românilor Mure[ului [i Oltului. Ar`ta]i pe hart` „}inutul Cetatea de Balt`“. A pierit \n lupt`. }`rile de }inut precum [i }inuturile au fost alc`tuite din uniuni de sate care mai tårziu au format voievodatele. | Voievozii \ntemeietori in cåt se [tie pån` acum. LITOVOI a \ntemeiat Litua. Permanen]a neamului romånesc are puternice [i adånci r`d`cini \n solul ba[tinii. Civiliza]iile carpatice – temei al Europei Vechi 36 Basarab I a unit ]inuturile de la poalele Carpa]ilor Meridionali. Oltenia — dup` numele råului Olt. Suceava [. Soroca. au D fost grupa]i [apte \ntemeietori de ]ar` nou`. }`rile de }inut [i }inuturile au fost cuprinse \n interiorul acestor mari uniuni. Uniunile mari s-au numit mai tårziu: Moldova — dup` råul cu acela[i nume de care era str`b`tut`. ale Cultului Solar. al Europei Vechi. pe vechi temeiuri. Litovoi a unit ]`rile de ]inut ale Olteniei [i ale Ha]egului. de pe Tisa [i Dun`re. pån` peste Nistru. undeva \n Banat. Astfel. al Ciceului. au r`mas bine cunoscute: }inutul Topli]ei. Cetatea de Balt`. Enumera]i cele [apte mari uniuni de gint`.

pentru ap`rarea vetrelor str`mo[e[ti. BOGDAN I GLAD MENUMORUT BASARAB I 38 GELU DOBROTICI 39 . pe vatra Europei Vechi. Astfel. St`pånirile acestor trei viteji s-au unit mai tårziu sub cårmuirea altor voievozi p`månteni (Citi]i „Cårmuitorii“ – editura Cartier – Chi[in`u). Bogdan I [i-a rånduit ]ara pe vetrele laturii de r`s`rit a trunchiului de neam [i a numit-o Moldova.Istoria românilor Istoria românilor n`re [i Marea Neagr`. Acesta a pierit \n lupte grele cu armata de invazie a ducelui Arpad. Dun`re [i Marea Neagr`. Banatul a fost organizat de Glad — semenii lui \i ziceau Vlad. Ceilal]i patru \ntemeietori [i-au organizat st`pånirile lor tot pe temeiul vechilor vetre. }inuturile din interiorul arcului carpatic au fost ocrotite de Gelu Romånul. al ungurilor. Tisa. \n acele vremuri cånd neamuri str`ine \[i c`utau un loc de cas` [i un Dumnezeu. Astfel Gelu a intrat \n legend`. tot neamul cuprins \ntre Nistru. iar }ara Cri[urilor a fost condus` de Menumorut cu mari sacrificii. Au pl`tit scump cutezan]a lor. Cei [apte \ntemeietori de ]ar` au adunat sub steagul lor toat` suflarea ]inuturilor carpatice.

au pierit \n cumplite lupte [i au intrat \n legende. produsele agricole. Aurul. Numi]i un popor sedentarizat \n spa]iul dacic. \n aceste locuri luptele nu mai conteneau. iar de pe brazdele muncite se adunau roadele de care omul avea nevoie.. mul]i dintre cårmuitorii no[tri [i-au jertfit via]a. Dintre toate ]`rile de pe lume. ]inuturile carpatice erau \mp`r]ite \ntre un imperiu din R`s`rit (Imperiul Rus). lemnul. lipsi]i de ap`rare bine organizat`. Localiza]i pe hart` st`pånirile lor. unul din Apus (devenit Austro-Ungar) [i alt imperiu venit din Sud (Imperiul Otoman). vitele. Acestea se certau \ntre ele pentru suprema]ie [i foloase necuvenite. sarea. |n aceste condi]ii aspre. toate au determinat neamurile tribale sedentarizate s` nu renun]e la st`påniri cu sila. \nrobeau. chinuiau [i ucideau b`[tina[ii lipsi]i de drepturiloe lor. de lupt` continu` pentru libertate. avea mun]i de sare. |ntr-o vreme.Istoria românilor Istoria românilor Preciza]i voievozii \ntemeietori [i voievozii ap`r`tori. {i cum ]inuturile carpatice aveau toate bog`]iile p`måntului. s-au f`cut st`påni pe p`månt 40 NEAGOE BASARAB VLAD }EPE{ 41 . |n veacurile voievozilor. apele minerale. frumuse]ea reliefului etc. D MIRCEA cel B~TRÅN ALEXANDRU cel BUN B`t`lia de la Posada – 1330 (din Chronicon Pictuur Våndobonense) {i-au alc`tuit o[tiri bine \nzestrate cu arme [i au st`pånit cu for]a. spa]iul carpatic avea subsolul bogat \n metale pre]ioase. intre mai mul]i voievozi care au urmat dup` \ntemeietori. Capitolul V – APåRåTORII • Lec]ia 19 • Ap`r`torii [i-au zidit cet`]i [i castele ca s` prind` r`d`cini \n Carpa]i. urma[ii triburilor r`zboinice aveau acela[i mod de via]` ca ale \nainta[ilor lor doreau s` tr`iasc` din agoniseala altora. au ucis pe cei care \ncercau s` se apere [i au luat aproape tot din ce era de luat. unii s-au jertfit pentru dorin]a ca neamul carpatic s` tr`iasc` \n lini[te pe vatra lui milenar`. Preciza]i care au fost cele trei imperii.

ca de obicei. Aici se odihne[te {tefan-Vod` cel Mare [i Sfånt. m`ciuca. ghioaga ]intuit`. a sc`pat cu fuga ru[inoas` din måna moldovenilor. Cr`ciuna. Neam]. |n timpul domniei. precum Tighina. la Hotin. cånd f`]arnicul Matei Corvin. spre binele mul]imii. de pe Påråul Alb. La semnalul buciumelor [i al focurilor de pe culmi se adunau moldovenii sub conducerea v`t`manilor [i \mpreun` cu cetele domne[ti intrau \n lupt`. {tefan-Vod`. Vod` a organizat. coasa. Orhei. de-a lungul Prutului. cånd clopotele au pornit singure s` bat` \n miez de noapte [i au vestit c` Moldova a fost rupt` \n dou`. ciufulit [i umilit. 43 . Candela care i s-a aprins cånd a murit. A ridicat cet`]i noi \n 42 |ntr-o zi de vån`toare. pån` \n anul 1504! |n acest r`stimp to]i b`rba]ii au fost instrui]i s` månuiasc` arcul. calea vr`jma[ilor. a pus temei multor tårguri de ]ar`. Cåte r`zboaie a cå[tigat atåtea biserici a \n`l]at ca mul]umire lui Dumnezeu pentru izbånzile \mplinite. Sub a lui cårmuire. Cetatea-Alb`. A intrat {tefan \n istorisiri cu luptele de la Baia. cånd sultanul Mahomed fugea buimac de månia moldovenilor. Soroca [i a \nt`rit administra]ia \n ]inuturile Ciceu [i Cetatea de Balt`. toporul. palo[ul. s`geata domnitorului a parcurs cel mai lung drum [i s-a \nfipt \n tulpina unui arbore uria[. dac` a stat pe tronul Moldovei din anul 1457. Aceast` tulpin` a fost retezat` ca mas` de altar [i \n juru-i s-au \n`l]at zidurile mån`stirii Putna. de atunci \l vegheaz`. a lupt`torilor r`ze[i. Roman [i a fortificat cetatea de scaun a Sucevei. la R`zboieni.Istoria românilor • Lec]ia 20 • Istoria românilor Ap`r`tor al neamului s`u [i al crucii cre[tine a fost supranumit {tefan-Vod` cel Mare pentru vitejia cu care a \nfruntat valurile vr`jma[e ale cotropitorilor [i cel Sfånt pentru dårzenia cu care a ap`rat credin]a str`mo[easc`. A r`mas {tefan-Vod` \n legend` cu luptele de la Podul |nalt. {tefan-Vod` a „slobozit“. a pus prizonierii s` trag` \n jug [i cu ei a arat [i a sem`nat ghinda din care a r`s`rit codrul neuitat. A r`mas \n legend` cu luptele din }inutul Cosminului. A consolidat cet`]ile vechi. {TEFAN cel MARE [i SFÅNT Scen` din „B`t`lia de la Vaslui“ (lucrare expus` la Muzeul Militar Na]ional L`udat` i-a fost st`pånirea ne\ntrerupt`. \nt`rind astfel multe tårguri domne[ti. A purtat 36 de r`zboaie [i a ie[it \nving`tor din 34. Din vårful dealului. Moldova a fost un zid puternic \n calea feluritelor semin]ii. S-a stins o singur` dat`. furca. Chilia. sabia. o \ntrecere cu arcul. cånd el. lancea.

Cântecul lui {tefan {tefan. Seam`n pe lume nu are. Atunci [i-a pus \n gånd s` scoat` ]ara de sub st`pånire str`in` [i s` uneasc` toate ]inuturile romåne[ti sub un singur steag. Decåt numai måndrul Soare! Din Suceava cånd el sare. Bate cetele maghiare.Istoria românilor Istoria românilor Bra]ul lui f`r`-ncetare Bate hoardele t`tare. ban de Severin [i ban al Craiovei. sub conducerea lui. Bate le[i din fuga mare. s-a avåntat \n focul Cå]i ani a domnit {tefan-Vod`? Din cåte r`zboaie a ie[it \nving`tor? Cineva a scris \n cronic`: {tefan-Vod` a fost „cel mai vrednic s` i se \ncredin]eze conducerea [i st`pånirea lumii“. postelnic. Pentru \mplinirea acestui vis m`re]. • Lec]ia 21 • Harta Moldovei \n timpul lui {tefan cel Mare [i Sfånt A doua Unire Viteazul a fost fiul lui Mihai P`tra[cu-Vod` Basaraba. S-a n`scut \n ziua a doua de Cr`ciun a anului 1557. ]ara-i mare {i du[manul spor nu are. \n ziua mor]ii tat`lui s`u. Bate turci pe zmei c`lare {i-i scute[te de-ngropare… Lumea-ntreag` st`-n mirare: }ara-i mic`. {tefan domn cel Mare. Pune pieptul la hotare. Ca un zid de ap`rare! C`pitanul Arbore 44 MIHAI VITEAZUL 45 . Pe tronul }`rii Romåne[ti s-a urcat \n anul 1593. Urcu[ul spre conducerea ]`rii l-a \nceput \n capitala Olteniei trecånd prin func]iile B`niei ca stolnic.

apoi repede l-a decapitat. D-un oltean. Mihai \nf`ptuise unirea celor trei ]`ri romåne[ti. Mihai a ie[it din cort trezit de zgomotul unor osta[i veni]i. „Mihai-Vod`“ \[i \mplinise visul: sc`pase de asupritori [i unise romånii \ntr-o singur` ]ar`. 46 Auzit-a]i d-un viteaz Care mereu [ade treaz Cåt e ]ara la necaz! Arca[ din oastea lui Mihai Vod` Auzit-a]i d-un Mihai Ce sare pe [apte cai De strig` Stambulul vai! 47 . acesta este seniorul Mihai“. d-un craiovean Ce nu-i pas` de sultan! Intrarea \n Alba Iulia a lui Mihai Viteazul |n toate cancelariile str`ine se vorbea de vitejia. Apoi \n anul 1599 a biruit armatele unor vicleni conduc`tori apuseni. al]ii Muntenia. Cånd a urcat Mihai-Vod` pe tronul }`rii Romåne[ti? Ce mare izbånd` a \nf`ptuit Mihai Viteazul? Cântecul lui Mihai Auzit-a]i d-un oltean. la Tårgovi[te. Mihai Viteazul a unit pentru scurt` vreme toate ]inuturile noastre r`v`[ite mereu dup` anul 106. Din ceata acestora a ie[it uciga[ul care. a doua unire dup` cea \nf`ptuit` de Burebista. de \ndr`zneala Voievodul Mihai. mi[ele[te. la T`lmaci. Nu a durat mult unirea fiindc` to]i asupritorii \nl`tura]i sau adunat [i au hot`råt moartea Voievodului.Istoria românilor Istoria românilor luptelor la C`lug`reni. toate \n anul 1595. la Bucure[ti. l-a str`puns cu lancea. iar un cronicar scria \n acele zile: „Dac` a fost vreodat` \n lume un principe vrednic de glorie pentru faptele sale eroice. la Giurgiu. cånd a alungat peste Dun`re hoardele otomane. |n anul 1600 a trecut prin stråmtoarea Oituz [i a pus nou` st`pånire peste ]inuturile Moldovei supuse otomanilor. Unii au atacat Moldova. iar cei din apus påndeau pe MihaiBravul la Alba Iulia [i pe Cåmpia Turzii. lång` Sibiu [i a intrat triumfal \n cetatea Alba Iulia. |n noaptea dintre 9-10 august 1601.

F`r` s` confunde c`mara proprie cu a ]`rii. au fost decapita]i pe rånd: 49 . de turci. • Lec]ia 22 • m`. Avea venituri mari de pe mo[iile sale de la Pite[ti. s` treac` la legea lor. Potlogi. To]i cei aresta]i au refuzat. Domnitorul Bråncoveanu trebuia s` dea de \n]eles tuturor c` \i este prieten fiec`ruia. |n perioada cåt a domnit era o lupt` grea \ntre credin]e. care erau cu privirile pe bunurile }`rii Romåne[ti. Acest joc l-a costat scump \n final. Era o perioad` grea atunci. |n acela[i timp for]ele Sudului musulman \ncercau s`-[i impun` legile lor spirituale. Crama de la Pite[ti. \ntre crucea cre[tin` [i semilun`. profesori str`ini pentru instruirea copiilor. Bråncoveni.Istoria românilor Istoria românilor El e domnul cel vestit Care-n lume a venit Pre luptat [i biruit. a adunat mul]i bani la b`ncile din Viena. Pentru neascultare a fost arestat. {erbe[ti [i de peste Olt. a fost dus la Istanbul. Ucis pentru credin]` [i neam Bråncoveanu s-a Constantin ridicat \n domnie \n anul 1689. Bråncoveanu lupta ca s` nu piar` legea dreptei credin]e [i ca ]ara s`-i fie neatårnat` fa]` de for]ele str`ine. avea slujitori ale[i: gr`dinar levantin. 1714. |n ziua de 15 august. cånd }ara Romåneasc` se sim]ea prins` ca \n cle[te \ntre puterile rivale ale R`s`ritului. \i spuneau Altån-Bei. buc`tar francez. toate acestea \n interesul ]`rii sale. adic` Prin]ul de Aur. Avea \n preajm` scriitori [i oameni de sea48 A stimulat \nv`]`måntul prin \nfiin]area de [coli romåne[ti [i a tiparni]elor la Cåmpulung [i Tårgovi[te. CONSTANTIN BRÅNCOVEANU Palatul bråncovenesc A fost bun gospodar pentru el [i ]ar`. a fost chinuit de ace[tia ca s` lea dea toat` averea agonisit` [i s` se turceasc`. Tårgovi[te. For]ele cultice din Apus \[i \ntindeau influen]ele \n vestul [i centrul spa]iului romånesc. Vene]ia [i Amsterdam. ale Apusului [i cele din Sud. A \nfrumuse]at palatele de la Bucure[ti. Mogo[oaia. aducånd cu aceast` ocazie un stil arhitectural propriu. cu \ntreaga familie. administrator neam]. Såmb`ta. venit din spi]a boierilor Craiove[ti. Turcii. „stilul bråncovenesc“. adic` s` treac` la legea musulman`.

atåt Horea cåt [i Tudor au ridicat mul]imea la lupt` \mpotriva st`pånitorilor lacomi. Boier vechi [i domn cre[tin: Las` legea cre[tineasc` {i d`-te \n legea turceasc`! — Fac` Dumnezeu ce-o vrea. Boier vechi [i domn cre[tin: Las` legea cre[tineasc` {i d`-te \n legea turceasc`! 50 Doi martiri ntotdeauna au fost oameni care | s-au jertfit. apoi cei patru fii: Constantin. R`ducu [i Mateia[. au \ndurat chinuri \nsp`imånt`toare cerånd ca mul]imea s` tr`iasc` liber` \n ]ara ei de drept. Nu m` las de legea mea! …[i au t`iat capul lui R`ducu… — Bråncovene Constantin. capul i-a c`zut la picioare… • Lec]ia 23 • Pic`turi de durere — Bråncovene Constantin. Boier vechi [i domn cre[tin: Las` legea cre[tineasc` {i d`-te \n legea turceasc`! — Fac` Dumnezeu ce-o vrea. Cånd i-a venit råndul. HOREA 51 . Pieriser` pentru credin]` [i pentru ap`rarea ]`rii! Preciza]i cåteva \mpliniri ale lui Constantin Bråncoveanu. Vod` Bråncoveanu a f`cut semnul crucii [i a zis: „Fac` Dumnezeu ce-o vrea. Nu m` las de legea mea! …l-au t`iat [i pe Mateia[… Constantin Bråncoveanu [i-a ridicat privirile spre soare strigånd: „Doamne. nu m` las de legea mea!“ A pus gåtul pe butuc [i a fost decapitat. Cele [ase capete au fost puse \n suli]e [i plimbate prin ora[. Fiecare la timpul lui. Boier vechi [i domn cre[tin: Las` legea cre[tineasc` {i d`-te \n legea turceasc`! — Fac` Dumnezeu ce-o vrea. Nu m` las de legea mea! …[i a fost ucis Constantin… — Bråncovene Constantin. — Fac` Dumnezeu ce-o vrea. Nu m` las de legea mea! …[i au ucis pe {tef`ni]`… — Bråncovene Constantin. fie voia ta!“ {i \ntr-o str`fulgerare de secure. care au \mbr`cat „c`ma[a mor]ii“ pentru a u[ura po- vara mul]imii asuprite. Ace[tia au pl`tit scump \ndr`zneala lor. {tef`ni]`.Istoria românilor Istoria românilor ginerele lui Bråncoveanu.

la 26 februarie 1785. |mpreun` cu doi camarazi ai lui. i-au scos ochii. Iorgovan. l-au aruncat \ntr-o fåntån` p`r`sit`. S-aduc` dreptate-odat`. 53 D omnul Tudor din Vladimirii Gorjului a cerut \n Adunarea de la Pade[ ca mul]imea „s` pedepseasc` r`ul cu r`u“ dac` boierimea. [i se zice c`. R`scoala s-a stins [i f`r`delegile [i-au reluat cursul. Frunz` verde. to]i trei au fost uci[i \n chinuri cumplite. Vine Horea [i Cri[an Cu pistoale aurite {i cu plumbi z`g`stuite. Unde-i aurul cel mult. TUDOR VLADIMIRESCU Au ars multe conace. |n viforul luptelor. Moartea i-a fost cumplit`. dac` nu u[ureaz` povara birului [i a zilelor de clac`. c`m`tari [i slugi ale Por]ii. A fost pedepsit pentru vina de a scula mul]imea la lupt` pentru dreptate. Pandurii lui s-au \ntors pe plaiurile Motrului. |n ziua de 27 mai 1821. Ce drepturi au cerut Horea [i Tudor Vladimirescu? Cum au r`spuns vremelnicii st`pånitori? Domnul Tudor M` suii pe Oltea-n deal M` uitai o dat` roat` {i v`zui puhoi de gloat` Tot de Horea adunat`. din Carpa]ii Apuseni a fost un asemenea erou. Tudor a condus ]ara vreme de dou` luni. \n fa]a mul]imii adunate drept martor. \n acea zi de pomin`.Istoria românilor Istoria românilor Horea din Albac. l-au prins \n apropiere de Tårgovi[te. boieri p`månteni \nsp`imånta]i de månia revolu]ionarilor s-au unit cu turcii [i cu cetele unor r`scula]i greci [i to]i au hot`råt moartea Domnului Tudor. Iorgovan. |n v`zul tuturor. apoi buc`]ile din corpul m`cel`rit au fost ar`tate prin sate pentru nelegiuite \nv`]`minte. ciocoii [i st`pånitorul str`in nu las` poporul \n drepturile lui. i-au scos intestinele [i le-au \ntins pe vårful cu]itelor. Frunz` verde. Boieri lacomi. a revolu]ionarilor olteni. c`l`ii i-au zdrobit oasele. 52 . A fost cumplit chinuit pentru c` a cerut ocupan]ilor str`ini s` lase b`[tina[ii \n pace [i \n libertate la casele lor. {i Clo[ca [i Cri[an au gåndit [i au gr`it la fel ca Horea. |n acest r`stimp. Vine Horea [i Cri[an. fugeau \n toate p`r]ile de furia haiducilor. bucat` cu bucat`. Vine Horea din Abrud. ale Clo[anilor ad`ugånd \nc` o pagin` glorioas` la istoria neamului nostru. cu bunii s`i prieteni Clo[ca [i Cri[an. l-au ucis.

Cererea i-a fost respins`. \ntr-un hotel din Heidelberg – Germania. a dezrobit cl`ca[ii ]igani.a. S-a \mboln`vit grav de sup`rare [i c`tre sfår[itul zilelor a cerut s` vin` s` moar` \n ]ara pe care o slujise cu devotament. |ntåi a fost ales de moldoveni. Cuza? 55 . iar moartea i-a curmat firul vie]ii. Cum s-a \nf`ptuit unirea Moldovei cu Muntenia? Ce reforme importante a f`cut Al. ALEXANDRU IOAN CUZA 54 S-a \nf`ptuit „Unirea cea Mic`“ ziceau mul]i aleg`tori gåndindu-se c` va veni vremea cånd va fi sub acela[i steag [i a treia parte din ]ar`. cea de peste mun]i. a organizat administra]ia public`.I. Este Tudor. Cuza a pus \n practic` mai multe legi menite s` vin` \n sprijinul mul]imii. Cuza a fost detronat [i scos din ]ar` f`r` dreptul de a mai c`lca ]inuturile natale unde tr`ise ca bun conduc`tor. a organizat \nv`]`måntul. Au pus la cale un complot dup` un plan mår[av [i \n noaptea de 10 spre 11 februarie 1866. sai cu to]i S` sc`p`m ]ara de ho]i! • Lec]ia 24 • A treia Unire ra pårc`lab de Gala]i — AlexE andru Ioan Cuza — cånd se apropiau alegerile pentru conduc`torul Moldovei. |n cei [apte ani de domnie. Proprietarii care erau [i \n Divanul ]`rii au hot`råt s`-l detroneze pe Cuza [i s` aduc` un prin] str`in de ]ar`. A murit \n anul 1873. Toate legile aplicate de Cuza-Vod` au sup`rat marea boierime pentru c` emanciparea ]`ranilor [i stimularea or`[enilor \n afacerile lor m`runte loveau \n interesele marilor proprietari. a rånduit sate noi la drumuri bine croite. dup` „Mica Unire“. Domn romån! Este Tudor.I.Istoria românilor Istoria românilor Cântec Cine trece Oltul mare? Ce viteaz r`zbun`tor Umple str`zi de teroare Zbirii bietului popor? Cine trece Oltul mare {i-nsp`imånt` pe p`gån {i \l ]ine \n teroare? Este Tudor. Alexandru Ioan Cuza a pus bazele Romåniei Moderne [i a deschis perspectiva Marii Uniri. Tot \n aceste vremuri noi a \nfiin]at armata na]ional` modern`. Astfel a \mpropriet`rit ]`ranii cl`ca[i cu p`måntul marilor mo[ieri.I. Domn romån! Sai romåne. Al. Cuza a devenit conduc`torul celor dou` ]`ri surori. ca acesta s` nu supere pe boieri [i s` nu le tulbure interesele. Peste voia unor „boieri sf`tuitori“. e olteanul. justi]ia [. apoi a fost ales de cei din Muntenia [i astfel \n ziua de 24 ianuarie 1859 Al. Cuza a fost acela care a impus ca \nv`]`måntul s` fie gratuit [i obligatoriu pentru to]i copiii ]`rii. E voinicul. e o[teanul Ce-nsp`imånt` pe p`gån.

romånii to]i au cerut \ntr-un glas: „UNIRE!“. dar Ion Incule]? Care au fost cele patru Uniri? Preciza]i conduc`torii care au realizat cele patru uniri. f`r` s` [tie c` peste pu]in` vreme vor fi alte desp`r]iri. Adunarea de la Blaj dacilor \ntr-un stat centralizat. To]i s-au angajat. cel din vest [i cel din sud — a dat semnalul ceasului de[tept`rii \n toate ]inuturile romåne[ti. Au r`spuns chem`rii mul]i b`rba]i-tribuni din teritoriile exterioare grani]ei [i ace[tia au cerut „unirea cu ]ara“. \n fa]a miilor de participan]i veni]i din toate ]inuturile ]`rii. Actul Unirii a fost semnat la Alba Iulia. Cine a fost Vasile Goldi[. Iancu Flondor din ]inutul Storojine]. alte hotare nedrepte [i alte speran]e. unirea din 1859. toate acestea au trezit dorin]a unirii depline a tuturor romånilor. dar Iancu Flondor. 56 Adunarea de la Alba Iulia 57 . Cuvåntul fiec`rui participant era un jur`månt. ho- t`rårea popoarelor de a-[i g`si vadul propriu al existen]ei lor. au strigat c` vor p`stra \n veci ]ara unit`. unirea \nf`ptuit` de Unirea Mihai-Vod` \n anii 1599-1600. Pr`bu[irea blestematelor imperii — cel r`s`ritean. A r`spuns Vasile Goldi[ din Seleu[ul Aradului. Ion Ioncule] din Rezenii L`pu[nei.Istoria românilor • Lec]ia 25 • Istoria românilor A patra Unire La 1 Decembrie 1918. Unirea s-a \mplinit sub sceptrul regelui Ferdinand.

iar pentru acestea ades i-a fost pus` existen]a \n primejdie. ace[tia [i-au p`strat graiul curat ca lacrima. peste Prut. La Cremenea – |ntorsura Buz`ului era un mare atelier de confec]ionare a uneltelor. la Tetoiu [i Farca[ele. |n acele vremuri \ndep`rtate \n zona Por]ile-de-Fier se incizau semne pentru dialog cu partener nev`zut. Epoca pietrei cioplite a cuprins perioada cåt omul a locuit \n grot` din cauza uria[ului val de geruri. la Dumitoarea. cu focul min]ii. uneltele cioplite din piatr` s-au \nmul]it [i diversificat. cei mai pricepu]i [i-au confec]ionat a[chii de piatr` cu t`i[ pentru prelucrarea lemnului. a celor care au f`cut icoan` din harta ]`rii noastre. Dup` dovezile g`site \n grota Boro[teni-Gorj. Rå[nov. au confec]ionat s`p`ligi. pe valea Arge[ului. • {i la bine [i la r`u. |n aceea[i perioad` erau vetre populate la Gura Dobrogei. • Este de datoria noastr` s` tragem \nv`]`minte de la cei care au stat pe meterezele istoriei. Miculin]i [i Ripiceni. {i-au p`strat cåntecul de bucurie [i de jale. la Ripiceni – Izvor. • Oricåt au fost de vitrege vremurile tr`itorilor din Carpa]i. iar acesta i-a dat puteri s` \nving` r`ul. au creat doina numai pentru ei. topoare [i altele. aici s-a format [i aici a tr`it de cånd lumea. se alc`tuia scrierea. instala]ii tehnice pentru transformarea fibrelor \n fire [i ]es`turi. la Såndominic \n Curbura Carpa]ilor. Cu aceste unelte. Valea Lupului – Ia[i. Atunci a fost adus focul \n locuin]`. Dovezi ale acestor carpatici str`-str`vechi s-au g`sit la Bugiule[ti \n Oltenie. [i-au [lefuit ciocane din piatr` la care au pus coad` de lemn. [iau zidit \nc`peri mari pentru rug`. atunci carpaticul [i-a confec]ionat sp`rturi de piatr` cu t`i[ bun [i cu ascu]i[. Ace[tia s-au jertfit pentru ap`rarea comunit`]ii de neam [i pentru convie]uirea cu cei pleca]i din ]inuturile lor [i statornici]i pe alte plaiuri. • Acest neam al romånilor a fost mereu dornic de dreptate [i de libertate. cu puterea bra]elor [i cu t`i[ul palo[ului ap`r`tor. numeroase \ntre acestea fiind vårfurile de s`geat`. Ohaba-Ponor. Ceahl`u. Odat` cu ie[irea carpaticului din locuin]a de suprafa]`. a Oltului [i a Cotmenei. {i-au alc`tuit case din pletere tencuite [i pictate. carpaticul a crezut \n ajutorul Atotputernicului. pentru u[urarea 59 Patria }ara Neamul Voievodatul }ara de }inut }inutul Uniunea familiilor \nrudite Familia — grup format din p`rin]i [i copii 4 3 2 1 . trebuie s` ne plec`m frun]ile cu deosebit respect. atunci cånd \[i c`uta bolovani sau be]e de care se folosea la adunatul bunurilor necesare traiului. • Ei ne-au scris istoria cu pre]ul vie]ii. Atunci carpaticul a descoperit pe Dumnezeu. mereu [i-au \mprosp`tat ve[mintele cu semnele sacre venite de peste milenii. vån`torul [i-a u[urat munca perfec]ionåndu-[i lancea [i s`geata.Istoria românilor • Lec]ia 26 • Istoria românilor |nv`]`minte Recapitulare [i sistematizare • Lec]ia 27 • • Din cele \nv`]ate pån` acum am aflat c` neamul carpatic. Comunitatea de neam Comunitatea de }inut Comunitatea de Gint` Scara permanen]ei noastre Comunitatea de Vatr` 58 De la unelte la activit`]i spirituale mul s-a desprins din lumea celorlalte vie]uitoare \n epoO ca pietrei alese. |n fa]a lor.

{palnaca [. A doua alc`tuire era o grupare a oamenilor \nrudi]i \ntre ei. o uniune a mai multor comunit`]i de vatr` r`s`rite din tulpin` comun`. arme [i podoabe. ctitorie ortodox` bazele siderurgiei [i medecorat` cu simboluri arhaice ale credin]elor Soarelui talurgiei \n spa]iul din jurul [i din interiorul arcului carpatic. acelea[i datini [i acela[i spa]iu de pornire au alc`tuit comunitatea de neam. au continuat firul ne\ntrerupt al civiliza]iilor suprapuse. \n scrierea de tranzi]ie. \n Biserica „Sfin]ii Arhangheli“ din Reghin. cu datini de neclintit. cu o scriere trecut` de la ideogram` la liter`. arme [i podoabe. Comunit`]ile de gint`. Extinderea comunit`]ilor de gint` s-a f`cut de la munte spre deal [i apoi spre [es. • Lec]ia 28 • Alc`tuiri statale Prima alc`tuire format` din bunici. toate acestea fiind cerute de popula]ie. clopote mari [i mici. lame de fier`str`u. Pe parcursul veacurilor. |n secolul I al erei cre[tine. |n aceast` perioad` s-au \nregistrat realiz`ri remarcabile privind graiul sedentarilor carpatici. din zona grotelor [i a primelor locuin]e de suprafa]`. unite \ntre ele prin acela[i grai. Por]ile-de-Fier. felurite bijuterii etc. Aceast` grupare s-a numit comunitate de gint` [i era condus` de femeia cea mai priceput` \n rånduielile familiilor \nrudite. to]i grupa]i \n jurul unei vetre. securi. 60 Evul Timpuriu s-a \ncheiat la noi cu realiz`ri tehnice mari. |n toate timpurile au luptat pentru unitate [i deplin` independen]`. lan]uri. o entitate prestatal` numit` ulterior Europa Veche. carpaticii sedentari au adoptat legea nou` a dreptei credin]e. a fost comunitatea de vatr`. Evul Timpuriu s-au pus ridicat` \n anul 1744. Tisa. Dip[a. Din bronz a turnat unelte mai bune. comunitatea de neam a alc`tuit o structur`. Atunci s-au confec]ionat seceri. Sibiu. |n spa]iul carpaticilor. comunit`]ile de gint` au cuprins regiuni mari [i au format cele [apte zone intersectate prin dilatarea spa]iilor ocupate: Cucuteni. V`dastra. cu un grai perfec]ionat. toate acestea \mbog`]ind tårgurile \n schimburi de produse. |n epoca fierului s-a \nregistrat \nc` un salt uria[ prin confec]ionarea uneltelor cu t`i[uri rezistente. au confec]ionat podoabe din metale g`site \n starea lor natural`.… Erau renumite turn`toriile de la Aiud. acelea[i credin]e. Petre[ti. pentru produc]ia de unelte. Gumelni]a. |n aceast` perioad` au inventat felurite modalit`]i pentru ob]inerea ceramicii incizate [i pictate. Europa Veche a fiin]at \ntre anii 7000–3500 ai Evului Timpuriu. credin]ele 61 . \ntr-o locuin]`.Istoria românilor Istoria românilor lucrului cu p`måntul cultivat. p`rin]i [i copii. Dacii au descoperit predicatul.a. |n jurul anului 2000. dup` formule precise. Marea bucurie a fost atunci cånd a descoperit cum poate extrage metale din minereuri [i cånd a ob]inut bronzul prin aliaj. Hamangia. cu credin]` puternic` \n Cerul ocrotitor.

Tribalii au jefuit bunurile agonisite de sedentari [i au distrus a[ez`rile \ntålnite \n cale. a cultivat plante trebuitoare. se b`teau \ntre ele. |n focul luptelor de ap`rare ale b`[tina[ilor s-a n`scut primul stat centralizat. a urmat cristalizarea }`rilor de }inut [i unirea acestora sub conducerea Voievozilor. Au creat instala]ii tehnice cu totul deosebite. A pierit \n lupta cu romanii [i cu alte semin]ii care \i b`teau hotarele cu foc [i sabie. au inventat ceramica. A urmat o alt` destr`mare a for]elor de ap`rare. de prin anii 800 e. ve[minte alese. veneau. Prin anii 3500 ai Evului Timpuriu au \nceput n`v`lirile valurilor tribale. care au urmat.Istoria românilor Istoria românilor [i datinile lor. Aici fiecare \[i ap`ra cum putea ceea ce agonisea. |n cele trei milenii cåt au durat aceste atacuri. DACIA. Dacia s-a ridicat \n limitele teritoriale ale Europei Vechi. \ncerca s` \ndep`rteze cetele de vr`jma[i. De atunci vor fi \nceput romånii de pretutindeni s` \[i caute vechea obår[ie. 62 Vedere panoramic` – Col] de rai Treptele permanen]ei 63 . Dup` alc`tuirea voievodatelor [i dup` unirea acestora \n mari ]inuturi. vadul re\ntoarcerii [i rena[terii spirituale. Prin unirea for]ei sedentarilor de acela[i neam. au dat amploare selec]iei [i \mblånzirii animalelor. a urmat etapa rena[terii comunit`]ii de neam. unele se legau de aceste locuri [i desc`lecau pentru sedentarizare.n. {ase veacuri a rezistat Dacia \n fa]a atacatorilor veni]i de pretutindeni. a \nceput epoca organiz`rii voievodatelor. |n cele [apte secole grele. plecau cete tribale. \n limitele teritoriale cuprinse \n centrul spiritual dacic au creat speran]e pentru mai tårziu. iar popula]ia sedentar` s-a retras \n limitele comunit`]ii de vatr`. Europa Veche s-a destr`mat ca structur` prestatal`. Cele patru uniri ale ]inuturilor romåne[ti. Au distrus casele [i l`ca[ele de rug`ciune. Pe temeiul comunit`]ilor carpatice ne\ntrerupte. \n limitele autarhice ale locuin]elor risipite. o grea dezmembrare a structurilor statale.

c` fiecare cas` locuit` are un [arpe ocrotitor \n preajm`.T. deci se aplica o num`r`toare invers`. deci cu 5508. Prin apari]ia pragului zero s-a ajuns la \mp`r]irea timpului planetei noastre \n dou` p`r]i: era veche [i era nou`. Astfel. pe pragul por]ii. anilor. prin \mblånzire a devenit un bun prieten [i credincios ap`r`tor al acestuia. Vechimea noastr` ånd omul a c`p`tat puterea s` judece. Se [tie de cånd lumea [i pretutindeni la noi. Steagul dacilor 3. de fapte [i \mplinit m`runte. s-a stabilit lungimea vie]ii oamenilor. era noastr` (e. Partea luminat` a zilei era purt`toare de semne ale binelui. s` ocroteasc` spiritul sacru al locuin]ei sedentarului. Lupul s-a prip`[it pe lång` locuin]a omului. |n multe acte vechi. a plantelor. pån` \n ziua pieirii. \n pictura anilor 5000 E. Acest prag a fost considerat ulterior „Anul Zero“ [i de atunci a continuat calculul cresc`tor. {arpele a fost h`r`zit s` protejeze.Istoria românilor • Lec]ia 29 • • Lec]ia 30 • Istoria românilor O problem` cu patru necunoscute 1. a anilor. era perioada cånd omul devenea deplin credincios [i supus for]elor Atotcuprinz`toare [i Atotputernice. De cum a ie[it din apele primordiale.T. Dup` [irul zilelor tr`ite. Lungimea vie]ii se socotea sc`zånd num`rul zilelor. prin num`r`toarea invers` aplicat` s-a ajuns la pragul cånd nu se mai putea continua socotitul. |n]elep]ii lumii vechi au hot`råt c` aceast` num`r`toare invers` trebuie s` \nceap` cu anul 5508. Pentru a ajunge la suma exact` trebuia s` adun`m anii \ncepånd cu baza anilor erei vechi. omului i-a fost fric` de \ntuneric.). anul „Facerii Lumii“. este precizat anul redact`rii dup` vechiul calcul al num`r`torii inverse. de la apari]ia primelor raze. pån` la asfin]it [i din noaptea care urma. Era este cea mai mare diviziune a timpului din trecutul istoric al P`måntului. |n graiul arhaic al calculului. Ce \nv`]`minte tragem? Dezlega]i aceast` problem` [i da]i r`spunsul \n scris. {arpele. \n temeiul casei [i este bun prieten cu cåinele. a animalelor.n. ziua solar`. Dacii [i-au alc`tuit steag de ap`rare din imaginea [arpelui cu cap de lup. s` gåndeasc` penC tru \mplinirea faptelor sale a ales ziua ca unitate de m`sur` a timpului. adic` \n anul 1557. prin ad`ugarea zilelor. \n pictura anilor 5000 E. Adesea. 65 2. iar noaptea era considerat` protectoare a duhurilor rele. Aceasta era alc`tuit` din dou` p`r]i: din cursul Soarelui. |n toate timpurile. Mihai Viteazul s-a n`scut \n anul 7065 de la Facerea Lumii. Cåinele. Era anul celor mai puternice credin]e vechi. 64 . 4. acesta st` de straj` pe scar`. cele scrise \n cancelariile domne[ti. Scoatem baza veche de calcul din total [i diferen]a ne arat` data exact` pe care o c`ut`m: 7065-5508. Prin calculul descresc`tor.

Stabili]i-v` vårsta dup` vechiul sistem de cal- cul.) • Lec]ia 31 • |n c`utarea… comorilor Steagul dacilor duhul ap`r`tor \n credin]ele populare. a celei mai lungi perioade a civiliza]iei [i culturii neamului nostru. Semne sfinte pe vas de ritual (anii 5000 E. De 67 a dovedi vechimea localit`]ii \n care tr`im trebuie s` Pentru ne folosim de documente prin care se confirm` un fapt. ast`zi. rituale paznicul credincios \n credin]ele populare. rituale [arpele casei Continuitate cåinele prieten Simboluri str`vechi \n broderie actual` Este important de re]inut c` mul]imea de izvoare documentare ie[ite la lumin` ne oblig`.Istoria românilor Istoria românilor Continuitate tul nostru coborånd \n substratul Evului Mediu. s` apreciem trecu66 recunoa[te ceva legat de \nceputurile a[ez`rii noastre. Aici se deschide perspectiva Evului Timpuriu. se .T.

c` a trecut cum a putut peste vitregiile vremurilor. \n sanctuar. osul. prin anii 3500 E. El trebuie g`sit [i pus \n ram` de icoan`. putem dovedi u[or c` ora[ul Bucure[ti s-a ridicat pe mai multe vetre existente \n epoca de piatr`. De cånd fiin]eaz` localitatea \n care tr`i]i? Ce reprezint` semnele care \nfrumuse]eaz` obiectele din jurul nostru? La români. bunurile lucrate de måna sedentarului. de la poalele Feleacului. c` s-a dezvoltat firesc \n epoca metalelor. Dup` documente recent descoperite. ap`r`tor al ob[tei [i al „legilor frumoase“.. \n nucleul familial. metalul [i urmele credin]elor vechi r`mase \n datini. a ap`rut nevoia ca b`rbatul s` ia conducerea vie]ii spirituale [i s` organizeze cete mari de ap`r`tori. acolo. iar b`rbatului i s-a ales dreptul de Mare Preot. au fost mai multe Mari Preotese \n epoca pietrei. c` s-a transformat \n cetate de ap`rare \n vremea lui Vlad }epe[. pe vatra locuin]ei sale. \n Spa]iul Carpatic. a fost numit` Cluj \n Evul Mediu. Dup` dovezile descoperite. Purta masca de consacrare. \n epoca de piatr` \[i are \nceputurile ora[ul de pe Some[. ceramica. urmånd ca \n epoca bronzului s` fie unul dintre numeroasele centre siderurgice [i metalurgice ale zonei. \n antichitatea carpatic`. femeia conducea ritualul religios de amploare. fiecare ora[ din spa]iul uria[ al Carpa]ilor p`streaz` \n subsolul vetrelor locuite multe documente care atest` prezen]a noastr` aici.T. Cele mai vechi documente care ne atest` existen]a au r`mas pån` ast`zi cele pentru care s-au folosit materiale rezistente \n timp \ndelungat: piatra. pe vatra lui mereu activ`.T. so]ie. tot din epoca de piatr`.. Ritualul era condus de cea mai destoinic` fecioar`. pe muntele izvoarelor Dåmbovi]ei. casnice. \n templu. cu practicile religioase m`runte. de atunci.Istoria românilor Istoria românilor • Lec]ia 32 • mare valoare ne sunt obiectele originale. O dat` cu apari]ia primelor triburi \n Carpa]i. Ora[ul Sibiu a p`strat documente. al legilor morale create [i sus]inute 69 68 . Acesta are sclipiri de aur. \n locuin]a rupestr` [i s-a statornicit prin ritualuri religioase. atunci. Vatra Nedeii Soarelui. Folosindu-se de documente care atest` originea [i \nceputurile a[ez`rilor omene[ti. \n Evul Timpuriu final. cornul. de cånd lumea. Platforma de rug` (reactualizat`) Pe la anul 7000 E. Fiecare sat. ve[minte bogate simbolistic [i r`spundea de via]a spiritual` a comunit`]ii. Femeia a r`mas. Aceast` a[ezare a fost numit` Napoca \n timpul ocupa]iei romane. ATEN}IE! Comoara tuturor documentelor atest` firul ne\ntrerupt al continuit`]ii [i numai cel mai vechi document confirm` \nceputurile. istoria-i totuna cu religia L Religia – temei de ]ar` umea luminat` [tie c` sentimentul religios a ap`rut o dat` cu graiul articulat. mam` sau bunic` din cea mai a[ezat` comunitate de vatr`.

\mp`månteni]i. Voievodul. au ap`rut voievozii m`run]i. Ruse[tii Noi–Basarabia. |n secolele grele. unica st`pån` spiritual` a mul]imii. Col]ul sacru al locuin]ei. biserica. V`dastra–Olt [. Turda[ [. Dobo[eni–Odorhei. \n toate timpurile. Retezat. Ditr`u. H`b`[e[ti–Ia[i. dup` osteolite [i teraglife. Prin anii 1000 E.T. litice. \nmul]ind preo]ii [i monahii. tradi]ionale \n Carpa]i. Le]–Covasna. Par]a. Domnitorii p`månteni. Marii Preo]i [i Regi au ridicat la apogeu credin]ele Solare. \n Apuseni. Hozevitul.a.T.. pe acela[i temei. Bucegi. pe drept.a. |n climatul cultic generalizat. Hår[ova–Tulcea. sau cei adu[i. Aceste legi au generalizat [i au aprofundat credin]ele religioase. dup` datini. \nainte de anii 800 d. |n anii Tr`itorii cincizeci de mii. \n plan religios. Marele Preot a c`p`tat [i atributul de rege autoritar.. \n vremea Cultului Solar. Dup` semnele sacre. Astfel. puterea Cerului s-a impus prin cuvåntul Evangheliei propov`duit de Sfåntul Apostol Andrei. impulsuri puternice pornind din vechile vetre de la Ariu[d. au ridicat la apogeu Cultul Soarelui. carpaticii aveau mare autoritate pe arii extinse. de templu. Marele Preot era conduc`torul ritualului Nedeilor Soarelui. Decebal a fost Mare Preot [i Rege-ap`r`tor.Ch.. credin]ele religioase multimilenare [i-au continuat firul ne\ntrerupt. din fa]a altarelor de la Ciume[ti–Satu-Mare. credincio[ii \n`l]au adora]ii Cerului din vetrele cultice din mun]i. voievozii ap`r`tori. precum [i regii cei veni]i. Pecica–Arad. Ca la o porunc` divin`. drept sfetnic nedesp`r]it. L`pu[. generalilor purt`tori de cordon sacerdotal (vezi Columna lui Traian). Ghelasie To]i cårmuitorii neamului carpatic au considerat. Ocna-Sibiu. musterienii alc`tuiser` forma incipient` Sfin]ii Teodora. Religia. Troi]a – simbol religios romånesc Din sfin]enia spa]iului carpatic a ritualului religios. Casian. Marii Preo]i. \n vreme de restri[te a ]inut aici loc de sanctuar. al \ntrunirilor cultice de mare amploare. Burebista a fost Mare Preot [i rege-unificator. carpatici au fost credincio[i de cånd lumea. a avut capul bisericii cre[tine. 71 70 . cånd ritualul religios a supravie]uit numai \n col]ul sacru al locuin]ei. superior. De prin anii 500 E. To]i au \n`l]at credin]a religioas` zidind biserici. a zidit.Istoria românilor Istoria românilor • Lec]ia 33 • cåndva de Marea Preoteas`. de pe platformele alpine: \n Ceahl`u. C`scioarele. \n anii religiei Solare. singura \n stare s` asigure respectarea normelor morale \n mecanismul social. }ara. au g`sit sprijin ferm \n sfatul duhovnicului de frunte al ierarhiei biserice[ti. prin fapt` duhovniceasc`. apoi voievozii \ntemeietori. Marile Preotese.

\ntru binele viitorimii. La poalele lui. \n anii culturilor Cucuteni. Sf. Un loc anume \n con[tiin]a noastr` ocup` trei imagini nepieritoare pentru caznele care i-au ridicat \n sfin]enie: Cuviosul Visarion Sarai. mucenici romåni cunoa[te]i? Muntele Sfânt istoria neamului carpatic. Ierarh Leontie de la R`d`u]i. pe Valea Pe[terilor au r`mas dovad` locuin]ele rupestre ale omului religios dintåi. {tefan. Matei. Apuseni. |n aceast` parte a lumii. Mare Mucenic Nichita Romånul. \n \nc`peri de piatr` [i cazne s-au rostit primele rug`ciuni. Sf. Cuviosul Nicodim de la Tismana. Cuvios Paise de la Neam]. reprezint` moda epocii bronzului rostuit` de dogmele Cultului Solar. Sf. P`str`m pentru pomenire imaginea Cuviosului Ioan Iacob Hozevitul de la Neam]. Sf. la sorocuri echinoc]iale. |n calendarul sfin]ilor romåni [i-au g`sit locul binemeritat: Cuviosul Antipa de la Calapode[ti. profunde. au creat oameni cu har. au r`mas urme monahale ale tuturor vremurilor trecute. La Muntele Sfånt O asemenea zidire \n timp [i spa]iu este Muntele Sfånt. fie a[eza]i [i sfin]ii romåni pe catapeteasma istoriei noastre. Numi]i cåteva vetre cultice solare. pe Caraiman. \n dans ritual. Ierarhul Martir Antim Ivireanu. Avem des`vår[it model via]a Sf. Retezat. Al`turi de voievozii cei mari. Ierarh Iosif de la Parto[. Mucenic Sava de la Buz`u. Petre[ti. faptele de seam` urzite \n column` au dat sfin]enie Spa]iului Carpatic. Aceasta. Asemenea columne ale permanen]ei s-au \n`l]at pe Ceahl`u. Mucenic Filip de la Niculi]el. precum [i sfetnicul Ianache. Cuvios Antonie de la Iezer–Vålcea. Mucenic Ioan valahul. Tisa. Aici. 73 72 . Cuviosul Sofronie de la Cioara [i Mucenicul Nicolae Oprea din S`li[te. Sf. zidind 34 de biserici. Sf. pe vetrele civiliza]iilor suprapuse. \mplinirile istorice — toate. Sf. |n a neamului romånesc a r`mas zidirea faptelor ridicate \n column`. Tot pe poala \nceputului de urcu[ anevoios vegheaz` megali]i \n hor` astral`. de excep]ie.a. Cuviosul Ioan Coliba[ul. Ghelasie de la Råme].Istoria românilor Istoria românilor • Lec]ia 34 • Sentimentele religioase generalizate. Sf. Pomelnicul \ntru Hristos p`streaz` chipul Cuvioasei Teodora de la Sihla „Sfånta Teodora din Carpa]i“ — dup` laude kievene. Radu. Martir Constantin Bråncoveanu [i cei patru fii ai s`i: Constantin. Ce sfin]i. Sf. pentru cinstire [i laude. Preot Martir Ioan de la Gale[. \n context religios — au pus temei nemuririi urma[ilor lui Zalmoxis. Sf. Preot Martir Moise M`cinic din Sibiel. Avem faptele Voievodului {tefan cel Mare [i Sfånt care a mul]umit lui Dumnezeu pentru izbånzile sale. meni]i s` arate [i s` apere calea cea dreapt`. Astfel. Muceni]` Filofteia de la Curtea de Arge[. Sf. Sf. Pe aceast` vatr` se impunea ritualul Nedeilor Soarelui. pietre scrise cu ideograme [i cu chipul Marii Preotese. cuvio[i. muntele sacralizat prin fapte nemuritoare. Sf. Ierarh Calinic de la Cernica. V`dastra [. Pentru aceea[i ve[nic` pomenire avem pe Cuviosul Ioan de la Prislop. Cuviosul Daniil Sihastru de la Putna.

urme ale practicilor religioase. toate au sedimentat Muntele Sfånt. o pas`re nepereche. o pas`re m`iastr`. Vatra monahal` permanent`. oamenii strigau de bucurie. A r`mas un semn al cre[tin`rii apostolice pe temeiul de aur al tradi]iei Credin]elor Solare. \n adåncul de stei este locul de rug` \n tain`. \n dialog direct cu Dumnezeu… Deasupra Altarului. Aceasta era P`unica. Aici s-au \nchinat [i cårmuitorii [i c`peteniile [i oamenii de rånd [i cei ce s-au rugat Soarelui. \i pomenim. acolo peste crestele muscelelelor. Acolo e[ti singur. Pentru c` bucuriile erau pu]ine. De[i tr`ia cinci sute de ani. Decebal-ap`r`torul \n`l]au rug` spre Cer pentru nemurirea carpaticilor. Merge]i la Muntele Sfånt! {i la Marele Altar. ast`zi. probabil Burebista\ntemeietorul. Pe valea lui f`r` pereche de frumoas`. Din cånd \n cånd. [i cei credincio[i \ntru Hristos. planånd \n cercuri largi. din Cetatea Soarelui cobora. pe cerul senin al Jale[ului se l`sa v`zut` de lume o dat`.Istoria românilor Istoria românilor nirilor istorice. una peste ruinele alteia [i de atunci a r`mas aici vatra voievodal`. De pe acest loc. 75 marea \mp`r`]ie carpatic`. mul]umi]i Cerului c` v-a ajutat s` cunoa[te]i o pagin` din istoria sacr` a neamului romånesc! Marele Altar Lecturi suplimentare Sâmburele de adev`r al istorisirilor Dup` un urcu[ anevoios. \n Carpa]i. s`rutau p`måntul [i mul]umeau Cerului pentru buna vestire. Jale[ul era un råu care nu |n \nghe]a. nu \[i \mpuni]a apa \n vreme de secet` [i nu se . P`unica se vedea rar. \n trepte pentru cei ce se ostenesc. s-au ridicat trei biserici. solare. a[teapt` de mai multe milenii Marele Altar rupestru. de la Cet`]uia dacic`. de la Arcani \n sus pleca drumul \n urcu[ greu spre por]ile Cet`]ii Soarelui. foarte rar. La sfår[itul Evului Timpuriu. Cånd o vedeau. pe vatra Nedeilor Soarelui. apoi. sus. \n piscul de cremene este platforma de rug` a Marelui Preot. iar ruga lor s-a \mplinit. „legile frumoase“ \n cutume [i datini. faptele istorice. Acolo. Aceast` cetate st`pånit` de zei era a[ezat` pe vårful mun]ilor Cernei [i era str`juit` de trei temple cu turnuri p`zite. [i atunci pentru scurt` vreme. fiin]a cu care zeii vesteau oamenii cånd vin vremuri mai bune. cultice. cre[tine. ale b`[tina[ilor au dat sfin]enie Muntelui Sacru. la izvorul Dåmbovi]ei. de dou` ori. peste Jale[. Astfel. dac` noi. dovezile \mpli74 P`unica tulbura niciodat`.

|n zbor. dup` cum s`lta \n cercuri largi peste mun]i. cånd Negru-Vod` a \ntemeiat o nou` ]ar` din cenu[a celei vechi. printre care fiind Herodot. nu se juca \n zbor ca P`unica adev`rat`. m`t`soase [i parfumul ramurilor cuibului. \n Mun]ii Buz`ului. {i me[terii au \mplinit porunca. c`ci st`pånul ]inutului. s`-i fac` mari. Era singur` \n toat` \mp`r`]ia. Mai mul]i martori b`tråni. A mai poruncit ca P`unica aceasta s` aib` [i pui lång` ea [i s`-i ocroteasc`. iar penele lungi ale cozii purtau diamante \n vårful lor. Mult mai tårziu. Acolo a fost uitat` de lume. la noi rånduieli. Cånd \mplinea cinci veacuri \[i construia un pat din ramurile arborelui de t`måie. Apoi \[i continua via]a \n ascunzi[urile \nverzite ale Mun]ilor Cernei. c`petenia ]inutului a ascuns clo[ca cu puii de aur sub lespezi de 76 piatr`. iar pe acest pat foarte parfumat se culca [i murea. \mpr`[tia raze blånde. Aceasta lua \n cioc patul cu oasele ne\nsufle]ite din care se n`scuse [i-l ducea la cel mai mare templu din cele trei care str`juiau Cetatea Soarelui. de la F`g`ra[ pån` la Cåmpulung a fost \nso]it de o pas`re neagr`. nu st`tea al`turi de Soare. Peste aripile cu pene late. |n clipa mor]ii. albastre. Picioarele \i erau ca purpura. De atunci P`unica este pretutindeni. dar aceasta era f`r` suflare pentru c` zeii au refuzat s`-i dea via]`. nici fra]i. St`pånul ]inuturilor carpatice a poruncit me[terilor f`urari. deasupra fl`c`rilor ve[nic nestinse. Ovidiu [i Claudian au spus c` P`unica era cea mai frumoas` pas`re din lume. s`-i lucreze din aur [i pietre pre]ioase o alt` P`unic` aduc`toare de lini[te [i pace. din smirn` [i din cinam. singurul care [tia ascunz`toarea. Avea corpul \mbr`cat cu pene ro[ii. ca apoi ace[tia prin zborul lor s` \nmul]easc` semnele vestitoare de bine. Cånd buciuma[ii au dat veste c` se apropie o nou` primejdie. |nduplecat. ciocul nu era \ncovoiat ca la r`pitoare. |n veacurile pline de urgie. a pierit \n lupt`. dar clo[ca din aur nu se ridica \n spirale pe cerul albastru. aurii.Istoria românilor Istoria românilor Nu avea nici p`rin]i. Domnul a poruncit s` fie ]esut chipul acestei p`s`ri \n pånza steagului ]`rii. Aurarii au f`cut-o cum au spus martorii. Gåtul str`lucea ca fl`c`rile. 77 . din flori de canele. de Lun` [i de cele nou` stele. din corpul rece r`s`rea o alt` P`unic`. p`rea s` fie P`unica \n ve[månt cernit. printre noi [i \[i arat` chipul al`turi de falduri tricolore cånd \n`l]`m imn de laud` ]`rii. din spice de nard. s` fie pus pe stem` [i pe fruntea bisericilor ca bun semn vechi. Dup` cum zbura al`turi de ceata domneasc`. Drept cinstire a[eza cuibul \n fa]a por]ilor \mp`r`te[ti. f`r` pene pe ele cum are vulturul. tot atåt de frumoas`. galbene [i ro[ii se aduna \n cerc o raz` puternic str`lucitoare. Plinius. iar creasta \i era \nalt` [i b`tut` \n diamante. P`unica nu a mai ap`rut pe cerul cernit al Jale[ului. o alt` urgie. O mare parte dintre boieri sus]ineau c` ea este [i c` aduce alt semn pentru ]ar`.

aici. cånd r`ul [i-a ar`tat col]ii \ntre cei 78 doi fra]i. Apoi a \ntors boii [i a tras alt` brazd` \n`l]ånd troianul de Jos. legånd troianul vechi de lacul Cunduc.. spre Ploie[ti [i Gala]i. Balaurul. Se zice c` atunci cånd boii poticneau. — A[a ne vom råndui. lungit pe brazd` tocmai de la Vii[oara. prin Tårgul Leova. |i pl`ceau cåntecele tihnite. prin S`lcu]a. chinuit de durere [i clocotindu-i veninul. Balaurul ataca de aici. Densu[ianu) F`g`duin]a copiilor acestui prim monarh al P`måntului [i Cerului a ]inut doar trei zile. Chirc`ie[ti. Ostrea Novacul tr`gea la jug \n locul vitelor ostenite. Ostreo.Istoria românilor Istoria românilor Brazda lui Novac — Tu. sångerånd. Typhon. De la Tuluce[ti a croit Troianul de sus. S` tr`i]i \n bun` \n]elegere pe mo[iile mamelor voastre. prin Vulc`ne[ti. pentru c` Typhon nu vroia s` \nstr`ineze din p`måntul de zestre al mamei sale. iar tu. trecånd prin Ursoaia. vån`torile de zimbri. Ostrea. a r`mas \n cetatea de pe Cerna \ncercånd s`-[i conving` fratele s` renun]e la cåmpie. Dup` scurt r`gaz. apoi [i-a alc`tuit o puternic` oaste pentru ap`rarea avu]iei. spre Dun`re [i a dejugat dup` ce a mai tras cåteva brazde pe Cåmpia Tisei. Nu au ajuns la \nvoial`. Typhon l-a prins pe Ostrea [i l-a \nchis \n pe[tera Curecea. Era prin anii 3000 \. au r`spuns cei doi fra]i vitregi a[eza]i la c`p`tåiul b`trånului. A \ntins arcul [i a s`getat tåråtoarea veninoas`. tat`! Vom tr`i \n bun` pace. Typhon (dup` N. |n clipa cånd \[i strångea 79 . Ostrea fiind \n primejdie. partea ce cuprinde ]`rile de sus ale Istrului. a a[ezat un [arpe uria[ \n lungul [an]ului ca s` \nvenineze pe cei care iau brazda drept hotar. ucidea vitele tr`g`toare folosite la muncile cåmpului.H. C`u[eni. a \ndemnat pe Typhon s` ias` cu oastea \mpotriva fratelui nelegiuit. Typhon. pån` \n locul numit Li]a. iar fratele s` r`mån` cu bogatele p`[uni carpatice. |ntr-o bun` zi. a \nfipt plugul la Gur` V`ii [i de la Hinova a ridicat un trioan de brazd` adånc` de dou`zeci de palme. s-a \ndreptat spre r`s`rit [i a tras brazd` adånc` de hotar \ntre p`[une [i ]arina supus` ar[i]ei verii. v`zånd c` \mp`r]eala fr`]easc` nu bate la egal. Nistrului [i ale ]`rmului M`rii Negre. la fluier. s` creasc` livezi [i podgorii pe ogoarele lui. balaurul a \ncercuit p`durea unde ace[tia erau aduna]i. pån` departe peste Nistru. Urluieni. [i-a adunat cetele de ap`r`tori [i o dat` cu primele \ncle[t`ri a \nceput cel mai cråncen r`zboi de pe p`månt. peste cåmpul Lerului. A scuturat cormanul \n B`r`gan. S-a f`cut st`pån [i pe bolta cerului ce acoperea p`[unile bogate \n turme [i cirezi. El dorea s` aduc` apele pe canale pentru toate ]inuturile \nsetate. nedeile. Typhon a luat \n st`pånire Cetatea Soarelui cu toate ]inuturile cuprinse \n cercul apelor Dun`rii. Sup`rat. Aici i-a pierdut urma. a rostit regele \n clipa cånd se ridica la zei. sup`rat pentru aceast` fapt` necugetat` a fratelui s`u. \n mustul z`pezii. Cu brazda lui. \ndep`rta pe cei care \ncercau s` cultive p`måntul cu plantele alese de fratele dornic de agricultur`. aproape de Turnu-M`gurele. A trecut pragul Por]ilor-de-Fier. Tisei. Voia o \mp`r`]ie bogat` [i puternic`. din ]inuturile calde. Ostrea a observat balaurul a[ezat la pånd`. Ostrea a \njugat [ase perechi de boi la un plug uria[. pe Olt. s` fii faraonul ]`rilor de jos. s` iei jum`tate din \mp`r`]ia mea. Ostrea f`cuse o nou` \mp`r]eal`. nici ca Ostrea s` se amestece \n rånduielile [i tocmelile lui. s` cultive cereale [i legume. l-a alergat pe voinic pån` \n Mun]ii Mehedin]ilor. {i-a pus o mul]ime de [erpi uria[i drept straj` de hotar. Ostrea a evadat [i s-a retras \n p`durile Cernei. de la Vadul lui Isac. Bolgrad. Cånd se sf`tuia. cu c`pitanii lui.

au afundat [i cet`]ile b`trånilor zei [i astfel. spre Vulcan [i Retezat. ca s` opreasc` plugul [i aratul. cu nou` altare. fiindc` \n adåncul pe[terii \ntunecate nu s-au putu socoti zilele [i nop]ile. c`pitanii sau \mpietrit \n piscuri seme]e albite de z`pezi. a[eznåduse straj` \mpotriva talazurilor s`rate ale duhurilor rele. zeii au zidit argele din marmur` alb`. Ostrea [i c`pitanul Iorgovan au ie[it pe sub \ncol`cirea balaurului f`r` ca acesta s` prind` de veste. s-a ridicat [i a \nchis intrarea grotei. Dun`rea fiind [i ea de partea lui Ostrea. \mpr`[tiind r`ul ce-l macin`. cu tunete [i fulgere au pr`bu[it muntele cu biserica \n adåncuri. iar \n aceste \nc`peri acoperite cu alam` s-au a[ezat r`zboaie de ]esut cu brågle [i suveici de aur. a ridicat stavilele råurilor [i a f`cut o Dun`re puternic`. cånd a dat de ap`. }ara Hiperboreenilor. cu nou` preo]i la slujbe. Ca prin minune. Balaurul s-a avåntat dup` el ca s`-l nimiceasc`. |n argele. cu t`lpice [i vårtelni]e de argint. {tima Apelor dulci a rupt pragul Por]ilorde-Fier. cu sångele lui rece [i \mpuSus pe Oslea ]inat. Din ]es`tura ca spuma \[i coseau haine de s`rb`toare cu care se \mbr`cau cånd ie[eau la hor`. Zeul zeilor [i zei]a zei]elor — Saturn [i Rhea. Oslea. nici anii vie]ii unei fiin]e muritoare. [i ast`zi. {tirbu. A fost o 81 . Iorgovan. cu care s-a \mpotrivit talazurilor negre. Fra]ii s-au luptat \ntre ei [i au pierit \n lungul [ir al certurilor. Cu voia marelui zeu. Cånd b`teau cele nou` clopote din \naltele lor turnuri. cu nou` turnuri pån` la cer. suflarea p`måntului \ngenunchea [i se ruga ca pacea [i fericirea s` se a[eze \n ]ar`. urm`rit de aproape de col]ii reptilei. Ostrea a luat comanda luptei alungånd fratele du[man [i o[tirea lui pån` pe p`månturile Italiei. ca ]es`tura s` fie f`r` egal de frumoas`. brodau \n fir de p`ianjen [i pulberi de lumin`. Cu veninul lor \mboln`vesc [i ucid mai cu seam` vitele \njugate. dar cum era r`nit. Nemul]umite de prezen]a Bisericii Albe la hotarul dintre bine [i r`u. Cånd uscatul a luat chip de ]ar`. Acolo \n adåncuri. |n scurt` vreme s-a \mplinit voin]a zeilor.Istoria românilor Istoria românilor colacul musculos cu solzi de o]el ca s`-i sugrume. Ostri]a [. atac` prim`vara toate vitele agricultorilor din ]inutul Cet`]ii Soarelui. De frica \necului a intrat repede \n gura unei pe[teri care se ar`ta \n buza apelor \nvolburate ale Dun`rii. to]i \n[ira]i pe culmile Cernei. Balaurul a r`mas f`r` moarte. pe numele lor — au poruncit ca pe poala muntelui argelelor s` se ridice o biseric` mare [i frumoas` cum nu s-a mai v`zut pe lume.a. cånd mergeau la nedeile \mp`r`]iei. el \[i transform` veninul \n muscu]e otr`vitoare [i pe acestea le sloboade an de an printre valurile Dun`rii. tinerele prin]ese [i fetele harnice ale ]inutului ]eseau izvoade nemaiv`zute [i nemaipomenite. duhurile necurate. a s`rit \n Dun`re [i a ie[it pe cel`lalt ]`rm. Au r`mas pe veci neurni]i: Peti[tanu. l-a apucat o toropeal`. o mole[eal` ce-l tr`gea spre adåncuri. Pe vårful celui mai \nalt munte al \mp`r`]iei. Atunci. De atunci mu[tele columbace. \n lan]. cu nou` strane la care cåntau nou` paracliseri \n lumina celor nou` f`clii ve[nic aprinse. mare. cum li se spunea. talazurile sau f`cut st`påne pe o bun` parte din \mp`r`]ia lui Saturn. \mpotriva \ntunericului cuib`rit \n adåncuri. cu valurile lor negre [i s`rate. Ursu. 80 Ostrovul marele ocean [i-a retras apele \n locuri adånci. S-a cl`dit o biseric` alb` ca z`pada. \ntre uscat [i ape s-au ridicat mun]i seme]i. ie[ite din gura \nspumat` a balaurului \nchis. iar balaurulu a r`mas pe veci ferecat \n tunelul adånc pån` la Topolni]a [i Clo[cani.

biciuit de vånturi [i de valuri. Baba-Dochia… Nu vroia s` [tie nici de sfaturile preo]ilor care se rugau \n fa]a altarelor Motrului. ca acestea s` piar` \n clocot. [i refacerea \mp`r`]iei. Dup` moartea zeilor p`rin]i. Dun`rea car` mål [i nisip ca s` uneasc` Insula {erpilor cu Delta ei. Dumnezeu. ca ostrovul lor s` nu fie \nstr`inat de \mp`r`]ie. la vestea scufund`rii vechilor ctitorii. Apoi. surioar`! 82 {i a[a a fost. {i a[a a fost. Glikon a pus cåte un [arpe de straj` pe fiecare prag de argea. {tima Apelor cå[tigånd crunta b`t`lie. tu vei purta sceptrul ca st`pån numai dac` vei ridica pe ostrov o biseric` din cear` alb`. toate legate \ntre ele cu c`r`ri de prundi[. Pentru \mpu]inarea necazurilor. fiu al lui Saturn [i nepot al puternicului Uran. Dac` podul ne va ]ine [i biserica \[i va deschide po]ile \n calea noastr`. v`zånd nenorocirea. tu vei fi st`pån a toate [i urma[ al zeilor. a r`mas un ostrov sec. iar mun]ii \neca]i [i Cetatea Latonei s` se ridice la locul lor. nici de ruga pustnicilor de pe Cerna. Cånd clopotele [i toaca au vestit zi de s`rb`toare. Dun`rea a f`cut o Delt` pentru toate florile [i p`s`rile muntelui r`pus. r`mas` de izbeli[te dup` cearta urma[ilor lui Saturn. asem`n`toare cu cea cuprins` de talazuri. — Dorin]a \]i va fi \mplinit`. Prin]esa Selena. måndru cum era din fire. Din muntele uria[ a r`mas deasupra talazurilor doar vårful ståncos [i nou` argele p`r`site. i-a spus: — Frate. Selena s-a gåndit c` ar fi bine ca. lucra la argea pe ståncile ostrovului pustiu. A scos-o [i pe frumoasa prin]es`. |n tråmbele v`p`ilor s-au \nmuiat stålpii de cear` [i biserica s-a pr`bu[it peste pod [i valurile i-au \nghi]it pe cei doi prin]i. Deasupra cet`]ilor scufundate. Zi [i noapte ]esea. |n str`funduri au r`mas cet`]ile [i biserica pomenit`. nici de prezic`torii templelor Atlasului. De la biseric` pån` la ]`rm s` faci un pod tot de cear` pe care s` mergem la altar. Dumnezeu a poruncit zeului Glikon s` pun` ostrovul sub paz` sigur` ca fiind parte dreapt` a \mp`r`]iei lui Uran. pentru o \mp`care \ntre fra]i. Ea s` lumineze \ntunericul rece [i s` asculte versuri pe strune de lir`. c`ci prin]ul arunca fl`c`ri de månie strigåndu-[i sora \n batjocur`: Elena-Selena. Ostrovul 83 . cei doi prin]i. \mpreun` cu fratele ei s` se roage Cerului stånd deasupra altarelor p`rinte[ti scufundate. necugetat [i iute la månie. ori cånta ca s` acopere zgomotul valurilor \nr`ite. Luna-luna. cu suita lor de sfetnici. ca s` scoat` Biserica Alb` spre Soare. Temeiul de cear` nu va fi ros de ape.Istoria românilor Istoria românilor lupt` pe via]` [i pe moarte. Ileana-Cosånzeana. De atunci. Zadarnic fata cu [apte nume l-a rugat pe fratele mai mare s` chibzuiasc` bine [i s` nu se abat` de la legile str`bune. mergeau spre biseric`. prin]ii mo[tenitori au aprins certuri pentru tron [i pentru alc`tuirea unei noi familii \mp`r`te[ti. Prin]ul. tot focul inimii l-a aruncat peste ape. nu se va rupe ca piatra [i nu se va m`cina. a numit-o Luna [i a a[ezat-o pe cealalt` parte a Cerului ca s` nu se \ntålneasc` niciodat` cu Soarele. recita versurile poe]ilor Olen [i Abaris. Astfel. grija \mp`r`]iei l`sånd-o pe seama fratelui ar]`gos. \ndurerat`. repede l-a scos pe prin] din valuri [i l-a a[ezat pe Cer ca s` \nc`lzeasc` P`måntul [i s` despart` ziua de noapte. cu fratele ei cert`re].

Dun`rea [i ]`rmul M`rii Negre. a celor mai harnici. Sub \ngrijirea mamei sale Latona. iar ace[tia s`getau norii apropiindu-se cu frun]ile de fruntea Soarelui. |n acele vremuri. la S`lacea. Vatra uria[` a a[ez`rilor lor cuprindea tot uscatul ce lega m`rile \ntre ele. Ziceau c` numai cu acest loc de rug`ciune pot s` \ntoarc` fa]a lui Apollo spre ei. lebedele cånt`toare tråmbi]au [i dansau \n zboruri gra]ioase pe lång` zeu [i prietenii lui. cu mic. \n frunte cu cei trei preo]i fra]i. Zåmbetul [i joaca au pierit. de la Tyras la Dionysopolis [i-au adåncit vadurile [i astfel s-a \n`l]at un altar al altarelor. a \ndurare [i sprijin. cinsti]i [i drep]i oameni de pe p`månt. Au re\nnoit altare la Par]a. De cinci ori pe zi. o ]ar` f`r` seam`n de frumoas` [i bogat`. lume luminat`. ]itera[ii. suflet ales. Pe aceste meleaguri binecuvåntate s-a n`scut zeul Apollo. {i ce serb`ri frumoase trebuie s` fi fost atunci…! Cånd Apollo s-a ridicat zeu al \n`l]imilor necuprinse. cu mare. a[teptau \n rug`ciune ajutorul bunului lor prieten Apollo. iar \n urma lor a r`mas liber` ]ara \mbr`]i[at` de ape. iar dup` cele povestite de Hecateu Ab85 . la Cårcea. dealurile se ridicau spre mun]i. au construit un templu cu altar uria[ sub cupol`. la Andrie[eni [i Dude[ti. cori[tii [i lebedele cåntau nemaiauzit de frumos. Repetau nelegiuirile pentru c` lipseau puterile protectoare ale zeului [i cåntecul lebedelor. pe vechea vatr` de joac` a copiilor pelasgi. pe bolta cerului \nstelat trecea Apollo \n tov`r`[ia Pleiadelor.a prånz. zeul a crescut laolalt` cu copiii pelasgilor [i prieten bun a r`mas cu ace[tia. la amiaz`. {i sub acoperi[ul rotund al marelui templu s-au adunat pelasgii. pretutindeni \n spa]iul cercului de piatr`. Crezåndu-se uita]i de prieteni. atunci cånd ]arina era \nsetat`. \n urale [i mul]umiri c` zeul prieten nu \i uitase. Acolo. ardeau [i ucideau tot ce \ntålneau \n cale. Tisa. de pe masa altarelor se ridicau nori de fum t`måios. \n marile s`rb`tori. Locul de joac` al tuturor copiilor trebuie s` fi fost \n cercul muntos de vreme ce din acest c`u[. \n zori. nu lipseau de la serb`rile pelasgilor \nchinate Soarelui. to]i pelasgii. Preo]ii megie[i c`delni]au fum de mirodenii [i se rugau. Zeul auzise ruga p`måntenilor carpatici [i astfel \ntindea o mån` de ajutor. |n explozia de bucurie a oamenilor. \n paji[tea unei p`duri de br`zi. |n acele clipe luminate de geana str`vezie a zorilor. la chindie [i la cin`. la Polovragi [i Soroca. \nal]i de [ase co]i. . distrugeau f`r` opreli[te casele [i adunau bunurile. Legenda spune c` lebedele cånt`toare s-ar fi rugat de Apollo [i de copii ca la nevoie. o cetate uria[` ale c`rei ziduri rånduite \n cerc ]ineau ca \ntr-un c`u[ inima pelasgilor. p`måntul s-a cutremurat. Apollo [i prietenii s`i slobozeau ades påraie peste holde. au disp`rut [i lebedele cånt`toare din preajm` copiilor. \n interiorul cercului de piatr`. voinici ca [i cum ar fi fost rup]i din trunchiul stejarilor seculari. iar peste satele ]inuturilor s-a ab`tut cumplit` urgie. Duhurile rele aduse de cele patru vånturi veneau necontenit \n cete pr`dalnice. iar mul]imea f`cea m`t`nii [i cerea \ndurare Cerului. De atunci nu s-a mai auzit ca lebedele s` vin` la rug`. hora mun]ilor a s`ltat \n pinteni. la Ariu[d. Deodat` \n toiul rug`ciunilor. Aici cåmpiile ]å[neau din p`ienjeni[urile talazurilor [i se rev`rsau spre dealuri.Istoria românilor Istoria românilor Lebedele cânt`toare str`-str`mo[ii str`mo[ilor no[tri erau oameni cu Pelasgii. livezi [i gr`dini. dar semne bune nu se \ntrez`reau. lebedele cånt`toare s-au ridicat \n zbor [i s-au pierdut \n spirale c`tre cer. Nistrul. fiii lui Boreas [i ai Guanei [i cu sobor de lebede cånt`toare venite din senin. fiindc` locuitorii to]i 84 cu copiii [i bunurile agonisite ce puteau fi salvate s-au retras \n ascunzi[ul p`durilor. s` r`coreasc` p`måntul [i s` fac` iazuri pretutindeni pentru toate \not`toarele. Pe cuprinsul uscatului s-au \n`l]at turnuri seme]e. \n rug`ciuni [i speran]e pentru zilele frumoase a[teptate.

de apropiere. Sub blestemul acestora. la felurite forme de mai tårziu. de \ndep`rtare. este [i va fi lång` noi. la Gura Dobrogei. carpaticii de pe versantul sudic al Muntelui Vålcan credea \n sfin]enia Soarelui. duhurile rele au r`t`cit pe drumul f`r` \ntoarcere. dar se [tie c` \n urm` cu dou` milioane de ani tr`ia \n ceat` pe Valea Olte]ului [i a Oltului. Cavalerul dac – sculptur` \n stånca bisericii rupestre – (Cetatea dacic` – Cet`]uia) 87 . c` Tat`l Ceresc a fost. prin sclipirea dintåi a min]ii [i cu puterea bra]elor a pus deplin` st`pånire pe foc [i ap`.000) pe osteolitele de la Dubova (anii 11. Trepte p`måntului. imperiile care s-au \ntins peste aceast` vatr` sfånt` s-au n`ruit. a Cotmenei. iar d`sc`limea s` strige in agora c` nu vom avea sfår[it pe vatra noastr` multimilenar`.Istoria românilor Istoria românilor derina. Graiul \n scris.000) era identificat \n teraglifele culturilor [i civiliza]iilor centrului religios al Europei Vechi. pån` la Ripiceni. din mun]i.000. \n str`duin]e pentru agonisirea hranei. Apoi [i cei de la Ohaba-Ponor. \n Carpa]i. Pe treapta anului 20.000) \n gravetialul oriental de la Strachina-Dorohoi (anii 15.000. apoi de Diodor Sicul [i amintite mai tårziu de Claudian Aelian. to]i carpaticii adorau Atotputernicul v`zut de ei \n chipul Soarelui. a \mblånzit animale [i plantele trebuitoare lui. din os. ]ara altarelor dintre ape a r`mas pe veci protejat` de zei. aceast` mul]ime statornic` \[i \ntinsese numeroase vetre. \ntåi cu ideograme sacre. [i va fi cåt P`måntul. apoi rånduite alfabetic era cunoscut \n cultura de prund. iar c`peteniile care au cutezat s` ridice semn nou de hotar au pierit f`r` urm`. zidind astfel Sfånta }ar`.000 [i 80. \n grafica amuletelor (anii 30. la Såndominic [i Sita Buz`ului. preo]imea s` predice \n anvon ve[nicia neamului carpatic. din vatr` rotund` ca cea de foc. Radial. Graiul articulat a r`mas o treapt` \n ve[nic` perfec]io86 u se [tie cånd omul carpatic s-a trezit din somnul adånc Nal materiei. prin roire s-a extins vatr`. {i }ara a r`mas \n alc`tuirea ei. pretutindeni \n c`u[ul de pl`mad` al acestui neam de piatr`. apoi cei de la Rå[nov. peste coline. a Arge[ului [i folosea unelte din piatr`. cånd acesta a primit suflet ales din duhul nare: de la semnalele de protec]ie. pe treptele drumului spre viitor. |ntre anii 350. |n mileniul 50. R`måne ca. [i este. firesc. peste [es [i lunc`. Carpaticul. pe Valea Mozacului. peste Valea Lupului. \n urcu[ul lui ne\ntrerupt. apoi cei de la Giurgiu-Malu Ro[u. a \nceput s` scoat` pulberi de lumin` din lut [i din adåncul acestuia.000. de la Oboga. cum nu am avut \nceput dat. Lebedele cånt`toare au r`mas al`turi de Apollo [i numai la grea \ncercare \[i vor face cale \n v`zul tuturor.

chin. Autarhie – izolarea unei ]`ri de economia celorlalte. Dialog – convorbire \ntre dou` sau mai multe persoane. Dilatare – a se m`ri. Atotputernic – Dumnezeu. \ntemeind o ]ar`. Epoc` (istoric`) – interval de timp din istorie. Devotament – ata[ament sincer. dare. Coloan` – stålp sus]in`tor. Cinzanie – tortur`. Contenit – oprit. \ncetat. 89 . Bir – impozit. Aliaj – produs rezultat prin topirea a dou` sau mai multe metale. Civiliza]ie – nivel \nalt de dezvoltare al unei societ`]i. Cur`tur` – teren cultivat dup` defri[`ri. Cremene – piatr` foarte dur`. Dejug`toare – locul unde sunt sco[i boii din jug. delimitat ca \ntindere. sup`rare. tradi]ii. Detronat – \nl`turat din domnie. Biruit – \nvins. destrunchiat. Cultur` – totaliatea valorilor materiale [i spirituale create de societatea omeneasc` de-a lungul istoriei. a se l`rgi dimensiunea. ucis. Entitate – aspect al existen]ei. B Ban – guvernator. tribut. Banat – zon` administrativ`. Comunitate – grup de oameni cu un interes. sens. Chibzuit – cump`nit. Er` – cea mai mare diviziune a timpului din istoria p`måntului. Cutez`tor – \ndr`zne]. C Carpatic – din Carpa]i. Comestibil – bun de måncat. Ceremonial – solemnitate. limb`. fapt` rea. pentru a se odihni [i a månca. Anul zero – pragul dintre Evul Timpuriu [i era noastr`. C`p`tuit – cu un rost f`cut. de ceva. B`[tina[ – autohton. Divan – denumirea sfatului domnesc. credin]` comune. Desc`lecare – a[ezare statornic`. D Datini – obiceiuri. Apuc`tur` – n`rav. Decapitat – capul t`iat. Cultic – credincios. sedentarizare. E.Istoria românilor Istoria românilor Dic]ionar A Agonisire – cå[tig prin munc`. a convinge. E Emancipare – ie[irea din constrångeri. Cavern` – pe[ter`. F F`r`delege – nelegiuire. C`u[ – cup` din lemn. Fortificat – \nt`rit. – evul timpuriu — perioada istoric` \nainte de anul „0“ (zero).T. devotament fa]` de cineva. Cronicar – autor de cronici. rezistent. Confruntare – fa]` \n fa]` pentru a verifica. 88 Credin]` – religie. B`nie – Capitala Olteniei. con]inut etc. al locului natal.

Preregat – structur` statal` \nainte de regat. Pendulare – deplasare. Imperiu – stat monarhic condus de \mp`rat. un spirit adulat. Ofrand` – jertf` adus` unei divinit`]i. Iscoditor – care caut` s` afle un secret.Istoria românilor Istoria românilor G Gint` – grup de oameni alc`tuit din urma[ii aceluia[i str`mo[. viciu. Incinerare – arderea unui cadavru. conduc`torul unei cet`]i [i al \mprejurimilor ei. N`scocit – inventat. Hoard` – trib. 91 . Poart` (otoman`) – Imperiul turc. 90 Levantin – originar din Levant. Un b`] lung cu vårf metalic (ascu]it). Istorisire – relatarea unei \ntåmpl`ri. M Metereze – val de p`månt \nt`rit cu gard. I Ideogram` – semn grafic vechi folosit \n loc de liter`. Litice – din piatr`. | |mbunare – pentru a-l face mai bun. foarte vechi. Ornare – \nfrumuse]are. Istoria – [tiin]` care studiaz` dezvoltarea societ`]ii. \n du-te-vino. Postelnic – dreg`tor de curte. Ingenios – ager la minte. N N`rav – obicei r`u. Planet` – corp ceresc f`r` str`lucire. Legend` – isprav` neobi[nuit` a unui om. membru \n sfatul ]`rii. Mi[ele[te – ca mi[eii. Incizie – ornamentarea unui obiect prin \ncrustare. cu loc de tragere spre inamic. Mileniu – perioad` de timp de o mie de ani. din neamul din care se trage. Osteolite – oase pietrificate. Inscrip]ie – text scurt gravat pe obiecte. inventiv. Pletere – suprafa]` din nuiele \mpletite. H H`ituire – fug`rire cu cåini. Hot`rnicire – a[ezare de hotar. Preocupat – \ngrijorat. Mo[nean – ]`ran liber. L Lance – veche arm` de atac. Grot` – pe[ter`. Nomazi – care nu au a[ez`ri stabile. \ntret`iere. Pårc`lab – dreg`tor. Izbånd` – succes. ca tic`lo[ii. H`]i[ – desi[ \ntr-o p`dure. Impas – situa]ie dificil` din care se iese cu dificultate. Intersec]ie – \ncruci[are. Minereu – acumulare din care se extrage metal. J Jertfit – sacrificat. O Obår[ie – origine. creat. P Palo[ – sabie lat` cu dou` t`i[uri. Neferoase – metale care nu con]in fier. Pandantiv – bijuterie ag`]at` de gåt.

93 . S Sacru – sfånt. Simbol – semn. sentiment. obiect. Uniune – asociere. Sigiliu – plac` gravat` cu o emblem`. litere \n lut ars. Stolnic – dreg`tor. \mpr`[tiat. R`ze[ – ]`ran liber. Rånduial` – ordine. Trunchi (de neam) – tulpina viguroas` pe r`d`cina puternic` a unui neam. Teraglife – semne. lini[tit. Senior – tat`l (considerat \n raport cu fiul). Trib – grupare de mai multe familii \nrudite supuse autorit`]ii unui [ef unic. R R`scoal` – form` spontan` de lupt`. } }ar` – teritoriul unui stat. Uniformizare – a face s` fie uniform. Silit – constråns s` realizeze ceva. T Templu – edificiu destinat practic`rii cultului religios. imagine care evoc` o idee. \ntre dou` perioade. Semne litice – semne sculptate \n piatr`. V Vataman – reprezentant al st`pånului feudal \n satele supuse. Ritual – ceremonial religios desf`[urat dup` anumite reguli tradi]ionale. Sedentar – stabil pe acela[i loc originar. U Uciga[ – persoan` care a ucis. o no]iune. Romb – paralelogram cu toate laturile egale. Text – ceea ce este exprimat \n scris. \n proprietatea unui neam. R`stimp – interval de timp \ntre dou` momente. Sanctuar – altar. 92 Subsol – strat dedesubtul solului. R`scruce – locul unde se \ncruci[eaz` drumurile. toate la locul lor. Spa]iu – \ntindere limitat`.Istoria românilor Istoria românilor Propov`duitor – cel care r`spånde[te concepte religioase. Supranumit – nume dat \n plus \n semn de cinstire. Sceptru – simbolul autorit`]ii. }arin` – cåmp cultivat. Resurse – rezerve de mijloace pentru valorificare. Ur` – sentiment puternic de du[m`nie fa]` de cineva. Roire – plecarea unei colonii noi din familia unui stup. Tribun – persoana care lupt` pentru drepturile poporului. ogor. Slobozit – \ntemeiat [i cu privilegii domne[ti. Semin]ie – neam. Spiral` – curb` plan` deschis` \nf`[urat` \n jurul unui punct. Stimulare – factor care \ncurajeaz` o ac]iune. Reciproc – care ac]ioneaz` unul asupra altuia. Societate – orånduire social`. Rod – denumire dat` produselor vegetale cultivate. Urzeal` – firele \ntinse pe r`zboiul de ]esut. Trilateral` – cu trei laturi. cel care poart` grija casei domne[ti. Suprema]ie – pozi]ie dominant` bazat` pe suprema]ie. Stat – mijloc politic mai bun pentru organizarea [i ap`rarea unei comunit`]i de neam. netulburat. Supravie]uitor – persoan` care r`måne \n via]` dup` o catastrof`. Tihnit – \n pace. R`v`[it – dezordinat.

. .54 95 . . .20 11. . . . . . . . .30 15.15 8. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18 10. . . . . . Modul de trai al omului de grot` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Z Z`c`månt – acumulare natural` de substan]e minerale utile. . . Dou` mari descoperiri . . . . . . . . . . . . . . . . Cre[tinarea apostolic` . . . . . .21 12. . . . . . . . . . . Epoca metalelor . . . .12 6. inamic. . . .48 23. . . . . . Volut` – segment de 360 de grade dintr-o spiral`. Doi martiri . . . . . Cuprinsul Capitolul I – Epoca pietrei 1. . . . . . . . . . Vr`jma[ – du[man. . Despre grai [i despre scriere . . . . . . .6 2. . . . . . . . Ob]inerea [i prelucrarea metalelor . . Ap`r`tor al neamului s`u [i al crucii cre[tine . . . . .17 9. . . . . . . . . . . . . . . . . Familii unite . Zon` (teritoriu) – por]iune de teren. . . . . . . . . .Istoria românilor Istoria românilor Versan]i – cele dou` coaste ale unui munte. . . . . . . . . . . . . . . .13 Capitolul II – Epoca metalelor 7. . . . . . .35 Capitolul IV – |ntemeietorii 17. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ap`r`torii . . . . . . . . . . Un trunchi trilateral cu [apte fa]ete . . . . . . . . . . . Voievozii \ntemeietori . . . . . . .42 21. . . . . .45 22. . . . .23 Capitolul III – Secolele autarhiei 13. . . . . . . . . . . . .40 20. . A treia unire . . . . delimitat` pe baza unor caracteristici distincte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pe vechi temeiuri . . . . . . . . . Ucis pentru credin]` [i neam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27 14. . . . . A doua unire . . . . . . . . . . . . Secole grele . . . . . . . . .37 Capitolul V – Ap`r`torii 19. . . . . . . . . . . . . . . . .32 16. . . . . Credin]ele . . . . . . . . . . . .36 18. . . Dou` neamuri ale lumii . . . . . . . . . . . . Regatul Dacia . . . . . . . . . . O spir`. . . . . . . . . . . . . . .51 24. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9 4. . . . . . . . . . Comunitatea de neam . Ad`postirea .7 3. . . . . . Oamenii dintåi . . . . . }`rile de }inut . . . . . . . . . . . . . . . . .10 5. . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . Din sfin]enia spa]iului carpatic . . . . . . istoria-i totuna cu religia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .67 32. Bucure[ti Telefon: 411. . . E-mail: fed@promo. . . . . . . . . .71 34. . . . . . . . . . . .65 31. 411.91. . . . . . . . . .76. . . . .88 Grafica: Mihaela FILOTEANU Copyright Virgil VASILESCU ISBN 973-0-04327-2 Tehnoredactare computerizat`: Mariana IONI}å B-dul Tudor Vladimirescu nr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .90. . . 411. . . . . . . . . . . . . . . . . . .Istoria românilor Istoria românilor 25. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . La romåni. . . . .59 28. . . . . . . . .73 Lecturi suplimentare • P`unica . . . . Muntele Sfånt . .58 Recapitulare [i sistematizare 27. . . . . . . . . . . . . . . . . .56. sector 5. . . .86 Dic]ionar . . . . . . A patra unire . . . . . . . . . . . . . . . O problem` cu patru necunoscute . . . |n c`utarea comorilor . . . . Vechimea noastr` . . . . . . . . . . . . |nv`]`minte . . . . .96. . . . .ro 97 .00. . . . . .55. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .69 33. . . . . . . . . . . . . . . . . . .47. . . . . . . . . .84 • Trepte . . . . . . . . . . . . .81 • Lebedele cånt`toare . . . . . . . . . Alc`tuiri statale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Fax: 411. . . . . . .75 • Brazda lui Novac . . . . . . . . .61 29. . . . . . . . .56 26. . . 31. . . . . . De la unelte la activit`]i spirituale . . . . . . . . . . .64 30.78 • Ostrovul . . . . . .

Istoria românilor Istoria românilor 98 99 .

Istoria românilor Istoria românilor 100 101 .

Istoria românilor Istoria românilor 102 103 .

Istoria românilor Istoria românilor 104 105 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful