Personalitatea reprezintă totalitatea valorilor, scopurilor, trăirilor și efectelor pe care le provoacă în ansamblu, atît fizicul cît și intelectualul.

Personalitatea face parte din con știent, alăturîndu-se curentului de existențialism, în cadrul căruia ființa umană învață și face concluzii în urma experienței personale, adică o experiență calitativă. Existențialismul — variantă distinctă a filozofiei existențiale — este o doctrină filozofică și de acțiune caracterizată printr-o accentuare a individualită ții, propagarea libertă ții individuale și a subiectivității. Reflectări majore asupra personalității omului au fost înregistrate încă din antichitate, Aristotel a fost unul din primii care a eviden țiat tangețial acest subiect, luînd în considerație ca din antichitate și până la sfârșitul secolului al 19-lea psihologia a fost considerată parte componentă a filozofiei, aceasta a întrunit mari piedici în dezvoltarea sa autonomă, Personalitatea avînd un loc primordial în domeniul psihologiei. Existen ța personalită țtii are cîteva trepte: • • • • • • Percepere Sectionalizare Creare Dezvoltare Modernizare Declin

Perceperea face parte din compartimentul introductiv al existenței sale fizice și intelectuale. Perceperea are referire la vîrsta pre-natală și natală, cînd copilul conceput și nou-născut "admiră" lumea din jur, o studiază, o adaptează și o însu șe ște, reu șind astfel să cunoască bazele personalității. Secționalizare - face parte din compartimentul post-introductiv al existenței omene ști ca personalitate, datele stocate din compartimentul Percepere sunt analizate, sortate și aranjate în ordinea lor cronologică a acțiunii, în felul corect al derulării acțiunii cursiv, clar. Creare - face parte din compartimentul cel mai important al existen ței personalită ții umane. Acestei etape îi revine partea cea mai importantă a realizării personalită ții. În cadrul acesteia, toate datele stocate, analizate, sortate și aranjate în ordine cronologică, sunt reanalizate, respectiv filtrate și adaugate unui dosar personal al persoanei, care în sus ținerea ideii de Existențialism, face concluzii în urma diferitor acțiuni și situații petrecute de-alungul experienței individului, creîndu-se astfel intimitatea și personalitatea, caracterele definitorii și trăsăturile distinctive ale acesteia.

aceasta cautandu. acesta compară reflecțiile sale cu cele exterioare. formîdu. Este perioada în care puterea și motricitatea personalită ții scade. Modernizare . în dependen ță de totalitatea progresiei acestuia.ți perfec țunea în domeniul ales.și durata pe întreaga viața a omului. individul își sistematizează gîndirea.în treapta ce urmează. fapt care degenerează de fapt într-o schimbare incontrolabilă uneori.și un reflex parasimpatic. este însoțită de apusul existen ței fizice. diferită fiind doar cronologia acestora. fiind supusă unui impuls intensiv de neputință. acesta fiind caracterizat prin întarzierea logică și necronologica a individului. căruia îi revine rolul de "degajare" a experien ței. fie el de oricare tip.este faza finală a existenței personalității omenești. nu sunt o legitate caracteristică tuturor.Dezvoltare . acest proces avîndu. . În timpul dezvoltării. care nu face decît să grăbească procesul invers al Perceperii. Declin . Necesar a fi precizat că aceste etape diferențiază de la individ la individ. acest "feedback" îl face să schimbe caractere distincte sau chiar pagini întregi în personalitatea deja creată. se shimbă în totalitate uneori întregul proces de existență a personalității. care duce la Declin. incapabilitatea acestuia de a efectua cele două activități vitale personalității: Dezvoltare și Modernizare. însa aceste trepte sunt înregistrate pe parcursul vie ții tuturor indivizilor.această treaptă face parte din "feedback"-ul pe care-l prime ște individul. individul caută să se perfec ționeze.