P. 1
2004 Biologie Judeteana Subiecte Clasa a XI-A

2004 Biologie Judeteana Subiecte Clasa a XI-A

|Views: 7|Likes:
Published by Andrada Roxana
Subiecte olimpiada biologie etapa judeteana 2004
Subiecte olimpiada biologie etapa judeteana 2004

More info:

Published by: Andrada Roxana on Oct 19, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/19/2013

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI OLIMPIADA DE BIOLOGIE CLASA A XI-A – faza judeţeană – 28 februarie 2004 SUBIECTE: I.

ALEGERE SIMPLĂ Alegeţi un singur răspuns corect din variantele propuse: 1. Nucleii sunt dispuşi central în celulele musculare ale muşchiului : A. diafragm; B. sternocleidomastoidian; C. miocard; D. oblic abdominal. 2. În sânge întâlnim : A. fibre de reticulină; B. fibre de elastină; C. fibre de colagen; D. fibrinogen. 3. Sarcomerul este unitatea morfo-funcţională a miofibrilei cuprinsă între: A. membrana Z şi banda H; B. două membrane Z succesive; C. două benzi H succesive; D. 6 filamente de actină şi 3 de miozină. 4.Sărurile de calciu şi fosfor impregnează substanţa fundamentală a ţesutului: A. conjunctiv moale fibros; B. conjunctiv semidur fibros; C. conjunctiv dur compact; D. conjunctiv lax. 5. Filum terminale: A. este un plex nervos situat în regiunea terminală a măduvei spinării; B. prezintă un ganglion senzitiv pe traseu; C. se asociază cu nervi spinali formând coada de cal; D. reprezintă prelungirea cranială a măduvei spinării. 6. Ramura comunicantă albă a nervului spinal: A. conţine fibre postganglionare simpatice; B. este mixtă; C. fibrele care o compun sunt amielinice; D. participă la formarea de plexuri nervoase. 7. Reflexul rotulian este un reflex monosinaptic deoarece: A. este involuntar; B. se declanşează la percuţia tendonului muşchiului cvadriceps femural; C. receptorii sunt proprioceptori; D. arcul reflex este format din doi neuroni. 8. Releu talamic au căile de conducere pentru: A. sensibilitatea proprioceptivă conştientă; B. sensibilitatea proprioceptivă inconştientă; C. motilitatea voluntară; D. motilitatea involuntară. 9. Se încrucişează în bulb, unde formează decusaţia piramidală fasciculul: A. rubro-spinal; B. reticulo-spinal; C. piramidal încrucişat; D. reticulo-spinal încrucişat şi direct.

1

protopatice. Diencefalul: A. e format din neuroni care asigură activitatea contractilă a miocardului. de stingere. Meissner. 19. sunt permanente. Sistemul nervos simpatic stimulează secreţia : A. nervii abducens. se transmit ereditar la descendenţi. corpul calos. comisurile anterioară şi posterioară. talamusul. D. 11. C. B. scoarţa cerebrală. este format din nuclei dispuşi în jurul ventriculului IV. C. sunt situate în lobul frontal. 20. Plexuri vegetative intramurale: A. Ariile piramidale ale neocortexului : A. sunt separate de ariile somestezice prin şanţul Sylvius. de anticipare. B. D. C. Cel mai important rol în coordonarea învăţării şi memoriei îl are : A. este format din neuroni stelaţi. D. C. Formaţiuni de substanţă cenuşie la nivelul emisferelor cerebrale: A. celiac. B. 13. de întârziere. B. D. realizează conexiuni subcorticale. 12. 14. SRAA. 17. îndeplinesc funcţii psihice. D. Este un exemplu de inhibiţie necondiţionată. au rol de integrare simpatică. B. D. 2 . este situat între mezencefal şi bulbul rahidian. reflexele condiţionate: A. C. conectează cerebelul cu alte etaje nervoase.10. D. coordonează activitatea sexuală. Stratul celulelor Purkinje : A. tiroidiană. B. Au originea aparentă pe faţa posterioară a mezencefalului: A. girul cingular. este locul de origine al fasciculului dento-talamic. de protecţie. auditive. nervii trigemeni. C. hipocampul. formează nucleul habenular. B. C. vizuale. este situat în prelungirea trunchiului cerebral. 16. Nucleii hipotalamici posteriori: A. D. 18. hipogastric. D. tiroidian. se închid la nivel subcortical. prezintă în partea sa superioară chiasma optică. B. D. B. C. B. Leziunile nervoase produse la nivelul lobilor occipital pot duce la pierderea sensibilităţii: A. 15. Spre deosebire de reflexele necondiţionate. C. trigonul cerebral. C. olfactive. nervii oculomotori. C. inhibiţia : A. 21. secretă hormoni cu rol de control al hipofizei anterioare. D. depind de experienţa personală. B. nervii trohleari.

timbru. 22. C. D. Numărul de oase de la nivelul membrului superior propriu zis este de : A. C. D. D.B. perilimfa de endolimfă.sau hipersecreţie aspectul pielii ? A. frecvenţă. B. D. În cazul analizatorului olfactiv: A. D. 28. la limita dintre muşchi-tendon. B. foliculii piloşi. B. pata oarbă. B. Care din următorii hormoni are acţiune antagonică acţiunii calcitoninei la nivelul sistemului osos ? A. 30. rampa timpanică de interiorul melcului membranos. 27. B. D. 29. 3 . B. stratul celulelor pigmentare. D. intestinală. C. D. C. chiasmei optice. la limita dintre tendon-os. STH. 31. corpilor geniculaţi laterali. dendritele protoneuronilor străbat lama ciuruită a etmoidului. fovea centralis. parathormonul. peretele melcului osos de helicotremă. prolactina. 25. 31. D. B. glomerulii glandelor sudoripare. nervul vestivulo-cohlear de organul Corti. În hipoderm se întâlnesc: A. Membrana vestibulară Reissner separă: A. receptorul şi protoneuronul se identifică. tiroxina. B. D. nervului optic. C. C. C. Fibrele din jumătatea nazală a retinei se încrucişează la nivelul : A. gastrică. Lipsa vitaminei A din alimentaţie favorizează: A. hemeralopia. lacrimală. 24. parathormonul. Corpusculii Golgi se găsesc : A. miopia. în ligamente şi capsule articulare. câmp auditiv. axonii deutoneuronilor formează nervii olfactivi. 30. 26. B. înălţime. 23. B. Totalitatea sunetelor percepute sub formă de senzaţie auditivă poartă numele de : A. butonii terminali ai axonilor sunt prevăzuţi cu cili. C. daltonismul. tractului optic. pata galbenă. C. în periost. Papila optică corespunde cu: A. acromatopsia. testosteronul. orificiile glandelor sudoripare. glandele sebacee. B. STH. C. Care dintre următorii hormoni influenţează prin hipo. 32. D. tiroxina. C.

2. 3. leziuni ale globului ocular. D. concentraţia substanţelor odorante. 2. corectarea axelor oculare. 40. fungiforme. 2. 4. C. Toate variantele sunt corecte sau greşite. calcaneul. refacerea rodopsinei la întuneric. 4. umiditatea mucoasei olfactive. Intensitatea senzaţiilor olfactive depinde de: 1. D. ALEGERE GRUPATĂ La întrebările de mai jos răspundeţi utilizând următoarea cheie: A. împreună cu lobul posterior formează adenohipofiza. 33. secretă melatonina. Acomodarea vizuală pentru vederea de aproape se realizează prin : 1. 2.Lobul intermediar hipofizar : 1. gradul lor de solubilitate. reprezintă cca 2% din masa hipofizei . coroida. coxalul. II. 4 . C. organ de simţ. stratul fibrelor optice. leziuni occipitale. VII . B. Dacă 1 şi 3 sunt corecte. 2. 4. 34. E. 4. 4. 35. 36. 4. scăderea presiunii umorii apoase. 3. absorbţie. 3. Pe părţile laterale ale limbii există papile gustative: 1. stratul celulelor fotoreceptoare. depozit. 32. caliciforme. sternul. Cecitatea centrală e produsă de: 1. 3.. foliate. Funcţii ale pielii: 1. 2. Segemntul de conducere al sensibilităţilor limbii este reprezentat de fibre ale nervilor: 1. 3. B. Dacă 2 şi 4 sunt corecte.C. Dacă 4 este correct. excreţie. umoarea sticloasă. 4. acomodarea mucoasei olfactive. Stratul retinian al celulelor pigmentare se învecinează cu : 1. 41. 4. distrugerea nervului optic. Dacă 1. 2. 3. V . 39. 3. IX. X. modificarea curburii cristalinului. D. 3 sunt corecte. prima falangă a degetului mare. 2. filiforme. 60. 3. Osul la nivelul căruia se articulează cel mai mare număr de alte oase este: A. reglează pigmentarea pielii. 37. 38. afecţiuni ale retinei. 2.

3. scăldat de perilimfă. Glande endocrine situate în abdomen sunt: 1. corticosuprarenalele. adenohipofiza. măduva spinării. 3. vertebra T2. 3. 3. se capilarizează la nivelul adenohipofizei. alcătuit din celule ciliate. 3. ganglionul Corti. medulosuprarenalele. 3. 4. gastrină şi secretină. adrenalină şi noradrenalină. conţin sânge cu neurohormoni. tiroida şi paratiroidele. 2. 4. canalul cohlear. 2. 3. Pielea şi sistemul osos au în comun funcţiile de : 1. Stratul extern de celule din organul Corti este: 1. sinteză de hormoni. corticosuprarenalele. adună sânge de la baza hipotalamusului. depozit. Vertebra T1 se articulează cu : 1. pluristratificat. 3. Hormoni întâlniţi doar în organismul femeilor: 1. nivelul glicemiei. 3. 2. Structuri spiralate : 1. 2. nucleii vestibulari bulbari. arhicerebelul. acoperit de membrana reticulară şi membrana tectoria. Glande endocrine dispuse în perechi: 1. 2. talamusul. 2. 4. 50. 47. 3. perechea 1 de coaste. 53. medulosuprarenalele. 45. glucagon. 4. prolactina. 4. organul Corti. patelă – rotulă. 2. 49. claviculele. 48. 2. 4. ADH. Venele sistemului port hipofizar: 1. 4. 44. medulosuprarenala. 5 . ganglionul Scarpa. Care din următoarele asocieri reprezintă denumiri ale aceluiaşi os ? 1. LH. 2. paratiroidele. Secreţia de insulină este influenţată de : 1. locomoţie. 43. neurohipofiza. pancreasul endocrin. 4. insulele Langerhans. 4. 4. sunt dispuse la nivelul tijei hipofizare. FSH. Axonul protoneuronului vestibular face sinapsă cu : 1. 52. 51. 2. 2. Glande endocrine cu structură nervoasă : 1. 3. ovarul. vertebra C7. protecţie.42. 4. 46.

2. intercostali externi şi interni. se realizează creşterea în lungime. 2. trapezi. cea somatosenzitivă e asigurată de motoneuronii alfa. substanţa preosoasă este înlocuită cu substanţă osoasă. 2. 63. 3. 3. temporale. marii dorsali. perimisium. miogenul. carpienele de la ambele mâini. 2. 3. 61. cea vegetativă determină reacţii vasomotorii. 4. 4. sunt situate între corpurile a două vertebre suprapuse. au loc permanent procese de remodelare osoasă. sunt formate din cartilaj elastic. centrele de osificare apărute în timpul osificării primare fuzionează între ele. Care din următoarele grupuri de oase sunt în număr de 14 ? 1. produce un potenţial local terminal de placă. 58. 3. permit mişcări de flexie. 4. Discurile vertebrale : 1. produce depolarizarea. 4. falangele de la o mână. 2. endomisium. Proteine contractile musculare : 1. 3. 3. 4. ţesutul cartilaginos al organismului este înlocuit în totalitate cu ţesut osos. Inervaţia muşchiului : 1. 57. mioglobina. 6 . 2. conţin lichidul sinovial. actina. 3. Articulaţiile mobile: 1. fibulă – peroneu. La nivelul sarcolemei. Structuri conjunctive care intră în alcătuirea unui muşchi : 1. 2. falangele de la un picior. La limita dintre epifiză şi diafiză : 1. parietale. 62. se află ţesut cartilaginos. 3. 4. 3. 2.2. epimisium. 4. 2. 4. fascie muscualră. se fixează. 60. miozina. 3. separă corpurile vertebrale de arcurile vertebrale. 56. osteoclastele modelează osul primar dându-i forma definitivă. 54. tarsienele de la ambele picioare. 2. permit mişcări de alunecare. omoplat – scapulă. 4. 3. acetilcolina : 1. Muşchi ai spatelui şi cefei : 1. muşchii jgheaburilor vertebrale. 3. 59. nazale. radius – cubitus. motoneuronii gama se distribuie extremităţilor fusurilor neuro-musculare. zigomatice. 64. periostul se osifică. sunt alcătuite din cartilaj fibros. Care dintre următoarele oase pereche aparţin neurocraniului ? 1. depinde de forma muşchiului. 4. 2. 55. În osificarea secundară: 1. 4. au cavitate articulară.

Ţesutul specific principalelor organe efectoare din organismul uman este alcătuit din celule alungite. 76. 81. numite fibre. 79. degradarea glicogenului şi glucozei. Dacă prima propoziţie este adevărată iar a doua este falsă . 4. Dacă prima propoziţie este falsă şi a doua este adevărată . Funcţionarea normală a analizatorului vizual determină menţinerea unui tonus cortical crescut deoarece vederea furnizează o mare cantitate de informaţii . MSH este produs de o formaţiune glandulară de forma unei lame epiteliale deoarece acest hormon acţionează la nivelul epidermei . Ochiul percepe ca mişcare continuă o succesiune rapidă de imagini deoarece imaginea persistă un scurt timp pe retină după dispariţia stimulului . Simţul mirosului este slab dezvoltat la om . 3. Excitabilitatea reprezintă capacitatea materiei vii de a răspunde prin manifestări specifice la acţiunea stimulilor. 78. Dacă ambele propoziţii sunt false. resinteza ATP. se produce lucru mecanic. 83. Dacă ambele propoziţii sunt adevărate şi există relaţie cauză-efect. 74. deoarece mediatorii chimici sunt buni izolatori electrici . Nanismul hipofizar afectează funcţiile psihice şi intelectuale deoarece secreţia de STH este stimulată de stress .4. 70. deoarece adaptarea receptorilor olfactivi este lentă şi parţială. deoarece este alcătuită din corpii neuronali şi prelungirile acestora . D. Terminaţiile nervoase libere recepţionează excitaţiile termice şi dureroase deoarece corpusculii Meissner sunt receptorii tactului fin. Mecanisme biochimice ale contracţiei musculare : 1.. Parasimpaticul intervine în condiţii neobişnuite de viaţă . III. muşchiul se scurtează. 72. 2.tot sau nimic”. determină contracţia. deoarece majoritatea organelor interne au inervaţie dublă vegetativă. Senzaţia gustativă persistă . tensiunea musculară creşte. 67.chiar dacă stimulul dispare . 71. 3. Celulele gliale participă la formarea tecii de mielină deoarece au capacitate de diviziune şi mai multe prelungiri. C. 80. Dacă ambele propoziţii sunt adevărate dar nu există relaţie cauză-efect. 73. 68. Eritrocitele adulte nu se pot divide deoarece sunt anucleate . este implicată musculatura posturală. descompunerea ATP. Sinapsele determină transmiterea unidirecţională a influxului nervos în organism deoarece ele reprezintă punctele de contact dintre toate celulele organismului . E. deoarece simţul gustului prezintă o mare adaptabilitate . deoarece depinde de intensitatea stimulului. glisarea filamentelor de miozină printre cele de actină. 7 . 77. 66. substanţa cenuşie se află localizată la interior . 4. 65. Veziculele cu mediatori chimici din butonii terminali ai axonilor sunt responsabile de conducerea saltatorie. În întreg nevraxul uman . În contracţiile izotonice: 1. 2. 82. 69. deoarece fibrele. B. La nivelul fusurilor neuromusculare se manifestă fenomenul de adaptare deoarece ele sunt stimulate de contracţia musculară. Stimulii subliminari şi stimulii supraliminari produc acelaşi efect deoarece la nivelul axonului excitaţia respectă legea . CAUZĂ-EFECT La următoarele întrebări răspundeţi după modelul: A. alături de celule şi substanţă fundamentală sunt constituenţi de bază ai ţesutului conjunctiv . 75.

97. liposolubile . Hormonii steroizi străbat cu uşurinţă membrana celulară deoarece sunt molecule mici. 87. Ritmul circadian produce variaţii în activitatea epifizei deoarece fibrele parasimpatice din structura ei au conexiuni cu fibre derivate din tractul optic . La nivelul articulaţiilor scapulo-humerale şi coxo-femurale sunt posibile mişcări ample şi complexe deoarece suprafeţele articulare au formă plană . În contracţia şi relaxarea musculară un rol major îl are calciul deoarece relaxarea necesită consum de energie celulară. Notă: Toate subiectele sunt obligatorii. Muşchii mimicii sunt grupaţi în jurul tuturor orificiilor corpului deoarece sunt inervaţi senzitiv de nervul VII. 99. Mişcările de flexie-extensie sunt opuse celor de adducţie-abducţie deoarece ambele categorii de mişcări se realizează în jurul aceluiaşi ax al corpului . La nivelul articulaţiei cranio-vertebrale acţionează o pârghie de gradul I deoarece punctul de sprijin este situat între forţa activă (osul) şi punctul de rezistenţă (muşchii) . Muşchiul conţine ţesut conjunctiv dur deoarece cea mai mare parte din substanţele organice ale muşchiului este reprezentată de proteine . 92. Cavitatea articulară este un spaţiu virtual. 95. Peste punctum remotum . 85. 88. 90. 89. 91. Neurohormonii sunt produşi de către neurohipofiză deoarece neurohipofiza are origine nervoasă . Total : 100 de puncte. 96.84. Timpul de lucru: 3 ore. Muşchii scheletici au un corp şi 2-4 capete deoarece musculatura somatică reprezintă 40% din greutatea corpului. plin cu lichid sinovial deoarece acest lichid diminuează alunecarea şi favorizează frecarea suprafeţelor articulare . Succes! 8 . 94. Hormonii sunt sintetizaţi doar la nivelul glandelor endocrine deoarece glandele exocrine produc secreţii eliminate printr-un canal la suprafaţa corpului sau în cavităţi . muşchiul nu poate realiza mişcări active . 86. 93. scăzându-le permeabilitatea . ADH determină conservarea apei în organism deoarece intervine asupra tubilor distali şi colectori ai nefronilor. 98. Irisul este alcătuit dintr-un tip particular de ţesut muscular striat deoarece acţiunea sa este parţial voluntară .ligamentul suspensor este relaxat. deoarece punctum proximum dispare cu vârsta. 100. Pentru fiecare răspuns corect se acordă 1 punct. Într-un mediu rece termogeneza creşte prin creşterea tonusului muscular deoarece la o temperatura atmosferică mai scăzută decât a corpului. Activitatea secretorie a epifizei inhibă maturizarea sexuală timpurie deoarece inhibă producerea şi eliberarea de hormoni sexuali .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->