You are on page 1of 120

Georgeta Teodoru Dorel Fetcu

Algebra liniara
Culegere de probleme
2006
Cuprins
1 Legi de compozit ie. Structuri algebrice 9
2 Matrici si determinant i 20
3 Sisteme de ecuat ii liniare 31
3.1 Sisteme de ecuat ii liniare neomogene . . . . . . . . . . . . . . . 31
3.2 Sisteme de ecuat ii liniare omogene . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
4 Aplicat ii liniare 61
5 Aplicat ii la Teorema Cayley-Hamilton 85
6 Funct ionale si forme liniare 88
7 Funct ionale si forme biliniare 93
8 Forme patratice 97
9 Spat ii euclidiene 106
9.1 Produs scalar, norma, cosinusul unghiului dintre doi vectori . . 106
9.2 Baze ortogonale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
9.3 Transform ari de coordonate n baze
ortonormate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
9.4 Proiect ia unui vector pe un subspat iu.
Subspat ii ortogonale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
9.5 Transform ari liniare n spat ii euclidiene . . . . . . . . . . . . . . 118
3
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 4
9.6 Forme patratice pe spat ii euclidiene . . . . . . . . . . . . . . . . 119
Capitolul 1
Legi de compozit ie. Structuri
algebrice
Enunt uri
1. Fie mult imea X = A[ A =
_
2x 4y
5y 2x
_
, x, y N. Sa se verice daca
adunarea si nmult irea matricilor sunt legi de compozit ie interne pe X.
2. Fie mult imea X = (1, 1). Sa se arate ca operat ia pe X, denita
prin x y =
x+y
1+xy
, pentru orice x, y X, este o lege de compozit ie intern a
asociativa pe X.
3. Fie mult imea X = (, 1) (3, ). Sa se arate ca operat ia pe X,
denita prin x y = xy 2x 2y + 6, este o lege de compozit ie interna pe X
si sa se verice daca exista element neutru n raport cu aceasta operat ie.
4. Fie X = R

+
1. Denim operat ia pe X, prin x y = x
3 lny
. Sa
se arate ca este o lege de compozit ie intern a pe X si sa se verice ca exista
element neutru si ca orice element din X este simetrizabil.
5. Pe mult imea numerelor ntregi Z denim operat iile si , prin
x y = x + y 5 si, respectiv, x y = xy 5x 5y + 30. Sa se verice daca
Z dotata cu cele doua operat ii este un inel.
6. Sa se verice ca mult imea X = (0, ), dotata cu operat iile si ,
denite prin x y = xy si x y = x
ln y
, este un corp comutativ.
9
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 10
7. Fie (K, +, ) un corp comutativ. Denim operat ia intern a, + : K
n

K
n
K
n
, prin x + y = (x
1
+ y
1
, x
2
+ y
2
, ..., x
n
+ y
n
), pentru orice x =
(x
1
, x
2
, ..., x
n
), y = (y
1
, y
2
, ..., y
n
) K
n
, si operat ia externa : K K
n
K
n
,
prin x = ( x
1
, ..., x
n
), pentru orice K si x K
n
. Sa se arate ca
(K
n
, +, ) este un spat iu liniar peste corpul K si sa se verice ca (X
1
, +, ) este
un subspat iu liniar al lui K
n
, unde X
1
= x[ x K
n
, x = (0, 0, x
3
, ..., x
n
), x
i

K, i = 3, n.
8. Fie sistemul de vectori S = x
1
, x
2
, x
3
R
3
, unde x
1
= (1, 2, 4), x
2
=
(2, 0, 1), x
3
= (3, 2, 6). Sa se arate ca S este un sistem de vectori liniar
dependent.
9. Se da mult imea T(R) = f[ f : R R. Denim operat iile + :
T(R) T(R) T(R) si : RT(R) T(R), prin (f +g)(x) = f(x) +g(x),
( f)(x) = f(x), pentru orice , x R.
a) Sa se arate ca (T(R), +, ) este un spat iu liniar real.
b) (((R), +, ) este un subpat iu liniar al acestui spat iu, unde ((R) este
mult imea funct iilor continue pe R cu valori n R.
c) Fie S = f
1
, f
2
, f
3
T(R), unde f
1
(x) = 1, f
2
(x) = sin x, f
3
(x) =
cos x, oricare ar x R. Sa se arate ca S este un sistem liniar independent.
d) Sa se precizeze structura algebrica a acoperirii liniare L[S], a lui S si o
baza pentru aceasta.
e) Fie S
1
= g
1
, g
2
, g
3
T(R), unde g
1
(x) = 1, g
2
(x) = sin
2
x, g
3
(x) =
cos
2
x, oricare ar x R. Sa se arate ca S
1
este un sistem liniar dependent.
10. Fie mult imea polinoamelor de grad mai mic sau egal cu n, cu coecient i
dintr-un corp (K, +, ), T
n
[x]. Denim operat iile + : T
n
[x] T
n
[x]
T
n
[x] si : KT
n
[x] T
n
[x], prin (p+q)(x) = (a
0
+b
0
)x
n
+(a
1
+b
1
)x
n1
+
... + (a
n
+ b
n
), pentru orice p, q T
n
[x], p = a
0
x
n
+ a
1
x
n1
+ ... + a
n
, q =
b
0
x
n
+b
1
x
n1
+... +b
n
, si ( p)(x) = a
0
x
n
+a
1
x
n1
+... +a
n
, pentru orice
K si p T
n
[x]. Sa se arate ca (T
n
[x], +, ) este un spat iu liniar peste
corpul K si ca B = e
1
, ..., e
n+1
, unde e
1
= 1, e
2
= x, e
3
= x
2
, ..., e
n+1
= x
n
,
este o baza n T
n
[x].
11. Fie corpul (K, +, ) si spat iul liniar (K
n
, +, ), ca n exercit iul 7. Sa se
arate ca B = e
1
, e
2
, ..., e
n
, unde e
1
= (1, 0, ..., 0), e
2
= (0, 1, 0, ..., 0), ..., e
n
=
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 11
(0, ..., 0, 1), este o baza n (K
n
, +, ), care se numeste baza canonica.
12. Fie spat iul liniar real (R
4
, +, ). Sa se arate ca B = f
1
, f
2
, f
3
, f
4

este o baza n acest spat iu, unde f


1
= (1, 2, 1, 1), f
2
= (0, 1, 0, 1), f
3
=
(0, 2, 1, 0), f
4
= (0, 0, 0, 1). Sa se determine coordonatele vectorului x =
(7, 2, 3, 4) n aceasta baza.
13.

In spat iul liniar real R
4
se dau vectorii x
1
= (2, 1, 3, 1), x
2
= (1, 2, 0, 1),
x
3
= (1, 1, 3, 0), exprimat i n baza canonica. Sa se determine dimensiunea
si o baza n acoperirea liniara a celor trei vectori, L[x
1
, x
2
, x
3
].
14.

In spat iul liniar real R
5
se considera vectorii x
1
= (2, 0, 1, 3, 1),
x
2
= (1, 1, 0, 1, 1), x
3
= (0, 2, 1, 5, 3), x
4
= (1, 3, 2, 9, 5). Sa se de-
termine dimensiunea si o baza n acoperirea liniara a celor patru vectori,
L[x
1
, x
2
, x
3
, x
4
].
15. Sa se gaseasc a coordonatele vectorului x = (1, 2, 1, 1) cand se trece de la
baza canonica e
1
, e
2
, e
3
, e
4
la baza f
1
, f
2
, f
3
, f
4
, unde f
1
= e
1
+e
2
+e
3
+e
4
,
f
2
= e
1
+e
2
e
3
e
4
, f
3
= e
1
e
2
+ e
3
e
4
, f
4
= e
1
e
2
e
3
+e
4
.
16. Sa se gaseasca coordonatele vectorului x = (0, 0, 0, 1) cand se trece de
la baza canonica e
1
, e
2
, e
3
, e
4
la baza f
1
, f
2
, f
3
, f
4
, unde f
1
= (1, 1, 0, 1),
f
2
= (2, 1, 3, 1), f
3
= (1, 1, 0, 0), f
4
= (0, 1, 1, 1).
17. Sa se gaseasca coordonatele vectorului x = (1, 0, 1, 1) cand se trece de
la baza canonica e
1
, e
2
, e
3
, e
4
la baza f
1
, f
2
, f
3
, f
4
, unde f
1
= (1, 0, 0, 1),
f
2
= (0, 0, 0, 1), f
3
= (1, 1, 1, 1), f
4
= (1, 1, 1, 1).
18. Sa se gaseasc a coordonatele vectorului x = (1, 2, 3) cand se trece de
la baza canonica e
1
, e
2
, e
3
la baza f
1
, f
2
, f
3
, unde f
1
= (1, 1, 1), f
2
=
(2, 3, 0), f
3
= (0, 1, 1).
Indicat ii si raspunsuri
1. Fie A
1
=
_
2x
1
4y
1
5y
1
2x
1
_
si A
2
=
_
2x
2
4y
2
5y
2
2x
2
_
, x
i
, y
i
N, i = 1, 2.
Se obt ine A
1
+ A
2
=
_
2x
1
+ 2x
2
4y
1
+ 4y
2
5y
1
+ 5y
2
2x
1
+ 2x
2
_
, x
1
+ x
2
, y
1
+ y
2
N. Deci
A
1
+ A
2
X, adica + : X X X este o lege de compozit ie intern a pe
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 12
X. Deasemeni, se obt ine A
1
A
2
=
_
4x
1
x
2
+ 20y
1
y
2
8x
1
y
2
+ 8y
1
x
2
10x
2
y
1
+ 10x
1
y
2
20y
1
y
2
+ 4x
1
x
2
_
.
Elementele din matricea A
1
A
2
sunt numere naturale. Deci : XX X
este o lege de compozit ie intern a pe X.
2. Fie x, y (1, 1). Atunci
x + y
1 +xy
(1, 1)
_
x+y
1+xy
1
x+y
1+xy
1

_
(x+1)(y+1)
1+xy
0
(x1)(y1)
1+xy
0

1 + xy 0 xy 1.
Urmeaza ca este o lege de compozit ie interna pe X. Asociativitatea se
veric a prin calcul direct.
3. Se observa ca xy 2x 2y + 6 = (x 2)(y 2) + 2. Pentru x, y
(, 1) (3, ) se veric a cu usurint a, folosind egalitatea de mai sus, ca
x y = xy 2x 2y + 6 (, 1) (3, ). Astfel este o lege de
compozit ie interna pe X.

In continuare cautam e X astfel ncat pentru
orice x X sa avem e x = x e = x. Din aceasta condit ie rezulta ca
x e = x xe 2x 2e + 6 = x e(x 2) = 3(x 2) e = 3 / X.

In concluzie nu exista element neutru n X n raport cu operat ia .


4. Daca x, y X urmeaza ca x y = x
3 lny
0 si x y = x
3 ln y
,= 1.
Deci x y X. Astfel este o lege de compozit ie intern a pe X. Avem
ln(x y) = ln(x
3 ln y
) = 3 ln y ln x si ln(y x) = ln(y
3 ln x
) = 3 ln x ln y. Prin
urmare x y = y x, deci legea este comutativ a.
Caut am X astfel nc at pentru orice x X sa avem x = x = x.
Avem
x = x
3 lnx
= x 3 ln x ln = ln x ln =
1
3
= e
1
3
X.
Fie x X. Caut am x

X astfel nc at x x

= x

x = . Avem
x x

= x
3 ln x

= e
1
3
3 ln x

ln x =
1
3
x

= e
1
9 ln x
X.
Prin urmare orice element din X este simetrizabil.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 13
5. Se arata ca (Z, , ) veric a denit ia inelului, prin calcul direct.
6. Se arata, prin calcul direct ca (X, , ) este un corp comutativ.
7. Se verica direct ca (K
n
, +, ) este un spat iu liniar peste corpul K.
Pentru partea a doua a exercit iului consideram x = (0, 0, x
3
, ..., x
n
) X
1
si
y = (0, 0, y
3
, ..., y
n
) X
1
. Urmeaza ca x + y = (0, 0, x
3
+ y
3
, ..., x
n
+ y
n
) X
1
si x = (0, 0, x
3
, ..., x
n
) X
1
, pentru orice K. Astfel X
1
este un
subspat iu liniar al lui K
n
.
8. Consideram
1
,
2
,
3
R astfel ncat
1
x
1
+
2
x
2
+
3
x
3
=
R
3. Aceasta
relat ie este echivalent a cu sistemul liniar omogen
_

1
+ 2
2
3
3
= 0
2
1
+ 2
3
= 0
4
1
+
2
6
3
= 0
.
Matricea acestui sistem este A =
_
_
_
_
1 2 3
2 0 2
4 1 6
_
_
_
_
, cu det A = 0. Prin urmare
rangul matricii A este mai mic decat 3 si sistemul admite solut ii nebanale,
(
1
,
2
,
3
) ,= (0, 0, 0). Rezulta ca sistemul de vectori S este liniar dependent.
9. a) Se arata prin calcul direct ca (T(R), +, ) este un spat iu liniar real.
b) Fie f, g ((R) si , R. Din proprietat ile funct iilor continue rezulta
ca f + g ((R), deci (((R), +, ) este un subspat iu liniar.
c) Consideram
1
,
2
,
3
R astfel ncat
1
f
1
+
2
f
2
+
3
f
3
= o, unde
o(x) = 0, pentru orice x R. Urmeaza ca
1
+
2
sinx +
3
cosx = 0, pentru
orice x R. Dand lui x valorile 0,

2
, se obt ine sistemul
_

1
+
3
= 0

1
+
2
= 0

3
= 0
,
care admite doar solut ia banala
1
=
2
=
3
= 0. Astfel sistemul S este
liniar independent.
d) L[S] este un subspat iu liniar al T(R), deci este, la randul lui, un spat iu
liniar. Deoarece L[S] este generat de sistemul de vectori S care este liniar
independent rezulta ca S este o baza n L[S].
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 14
e) Se observa ca cei trei vectori verica relat ia g
2
+g
3
g
1
= o, care este o
relat ie de dependent a liniara. Prin urmare sistemul S
1
este liniar dependent.
10. Se verica direct, cu ajutorul denit iei, ca (T
n
[x], +, ) este un spat iu
liniar peste K.
Pentru partea a doua consideram
1
,
2
, ...,
n+1
K astfel nc at

1
e
1
+
2
e
2
+ ... +
n+1
e
n+1
= 0
1
+
2
x +... +
n+1
x
n
= ,
pentru orice x K, unde T
n
[x], (x) = 0, pentru orice x K, este
elementul neutru la adunare n T
n
[x]. Urmeaza ca
1
=
2
= ... =
n+1
= 0,
deci B este un sistem liniar independent.

In continuare e p T
n
[x], p(x) =
a
0
x
n
+...+a
n
. Rezulta ca p(x) = a
0
e
n+1
+a
1
e
n
+...+a
n
e
1
, deci B este un sistem
de generatori pentru (T
n
[x], +, ). Astfel B este o baza n (T
n
[x], +, ).
11. Fie
1
, ...,
n
K astfel nc at
1
e
1
+... +
n
e
n
=
K
n. Urmeaza imediat

1
=
2
= ... =
n
= 0, deci B este un sistem liniar independent.

In continuare
e x = (x
1
, ..., x
n
) K
n
x = x
1
e
1
+ x
2
e
2
+ ... + x
n
e
n
. Prin urmare B este
un sistem de generatori pentru K
n
. Astfel B este o baza.
12. Deoarece dim R
4
= 4 si card B = 4 pentru a arata ca B este o baza
este sucient sa demonstram ca este un sistem de vectori liniar independent.
Fie
1
,
2
,
3
,
4
R astfel ncat
1
x
1
+
2
x
2
+
3
x
3
+
4
x
4
=
R
4. Aceasta
relat ie este echivalent a cu sistemul
_

1
= 0
2
1
+
2
2
3
= 0

3
= 0

1
+
2
+
4
= 0
,
care admite doar solut ia banala
1
=
2
=
3
=
4
= 0, deci sistemul de
vectori B este liniar independent si prin urmare o baza n R
4
.
Deoarece B este o baza urmeaza ca exista
1
,
2
,
3
,
4
R
4
astfel nc at
x =
1
f
1
+
2
f
2
+
3
f
3
+
4
f
4
. Rezulta sistemul
_

1
= 7
2
1
+
2
2
3
= 2

3
= 3

1
+
2
+
4
= 4
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 15
Acesta este un sistem de tip Cramer cu solut ia
1
= 7,
2
= 32,
3
=
10,
4
= 29. Astfel x = (7, 32, 10, 29)
B
.
13. Studiem mai ntai independent a liniara a sistemului format din cei trei
vectori. Fie
1
,
2
,
3
R astfel nc at
1
x
1
+
2
x
2
+
3
x
3
=
4
. Se obt ine
sistemul
_

_
2
1
+
2

3
= 0

1
+ 2
2
+
3
= 0
3
1
3
3
= 0

1
+
2
= 0
.
Matricea sistemului este A =
_
_
_
_
_
_
2 1 1
1 2 1
3 0 3
1 1 0
_
_
_
_
_
_
. Avem
A =
_
_
_
_
_
_
2 1 1
1 2 1
3 0 3
1 1 0
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 2 1
2 1 1
3 0 3
1 1 0
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 2 1
0 3 3
0 6 6
0 1 1
_
_
_
_
_
_

_
1 2 1
0 1 1
_
.
Astfel rang A = 2. Prin urmare sistemul admite si solut ii nebanale si astfel
sistemul format din cei trei vectori este liniar dependent, deci nu este o baza n
L[x
1
, x
2
, x
3
]. Considerand pe rand sistemele formate din cate doi din cei trei
vectori se demonstreaza usor ca acestea sunt liniar independente si prin urmare
sunt bazen L[x
1
, x
2
, x
3
].

In plus, am demonstrat astfel si ca dimL[x
1
, x
2
, x
3
] =
2.
14.

In acelasi mod ca n cazul exercit iului 13. se demonstreaza ca oricare
doi din cei patru vectori formeaza o baza n L[x
1
, x
2
, x
3
, x
4
]. Prin urmare
dim L[x
1
, x
2
, x
3
, x
4
] = 2.
15. Notam cu =
_
_
_
_
x
1
x
2
x
3
_
_
_
_
matricea coloana a coecient ilor lui x n baza
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 16
canonica si cu

=
_
_
_
_
x

1
x

2
x

3
_
_
_
_
matricea coecient ilor n noua baza. Atunci
formula de transformare a coordonatelor se scrie

= (C
t
)
1
, unde C este
matricea schimb arii de baza.

In acest caz C =
_
_
_
_
_
_
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
_
_
_
_
_
_
. Se
obt ine x

1
=
5
4
, x

2
=
1
4
, x

3
=
1
4
, x

4
=
1
4
.
16. Folosind aceeasi formul a ca la exercit iul 15. se obt ine x

1
= 1, x

2
=
0, x

3
= 1, x

4
= 0.
17. x

1
= 1, x

2
= 1, x

3
=
1
2
, x

4
=
1
2
.
18. x

1
=
1
3
, x

2
=
1
3
, x

3
=
10
3
.
Probleme propuse
1. Se dau mult imile Q
+
= x Q[x 0, R
+
= x R[x 0,
2N = 2k[k N, 2Z = 2k[k Z, 2Z + 1 = 2k + 1[k Z.
a) Sa se precizeze daca adunarea, respectiv scaderea numerelor reale sunt
legi de compozit ie interne pe aceste mult imi.
b) Sa se precizeze daca nmult irea, respectiv mp art irea numerelor reale
sunt legi de compozit ie interne pe aceste mult imi.
2. Fie Z mult imea numerelor ntregi si E = Z Z. Pe aceasta mult ime
denim legea de compozit ie interna , prin (a, b) (a

, b

) = (aa

, ab

+ ba

).
a) Sa se studieze asociativitatea si comutativitatea acestei legi.
b) Sa se arate ca exista si apoi sa se determine elementul neutru.
3. Sa se determine valorile parametrului real m astfel nc at legea de
compozit ie interna : R R R denita prin x y = m(x + y) xy,
x, y R sa e asociativa si sa se determine elementul ei neutru.
4. Se deneste legea de compozit ie pe mult imea numerelor complexe C,
prin z
1
z
2
= z
1
+ z
2
z
1
z
2
, z
1
, z
2
C.
a) Sa se calculeze (1 i) (1 + i) si i 2.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 17
b) Sa se arate ca (C 1, ) este grup abelian.
5. Fie / = A[A /
2
(Q), A =
_
2x 3y
y 2x
_
, 4x
2
3y
2
= 1, x, y Q.
Sa se arate ca (/, ) este grup multiplicativ, semnicand nmult irea
matricilor.
6. Fie G = (

2
,

2
) si x y = arctg(tg x +tg y), x, y G. Sa se arate ca
(G, ) este grup.
7. Se considera mult imea H = x + y

2[x Q, y Q, x
2
2y
2
= 1.
a) Sa se arate ca mult imea H dotata cu operat ia de nmult ire a numerelor
reale este grup.
b) Se considera mult imea / /
2
(Q) a matricilor de forma
_
a b
2b a
_
,
unde a, b Q si a
2
2b
2
= 1. Sa se arate ca nmult irea matricilor este o lege
de compozit ie interna pe / si determina pe / o structura de grup.
c) Sa se arate ca cele doua grupuri sunt izomorfe.
8. Sa se arate ca, n ecare din urmatoarele cazuri, mult imea considerata
are o structura algebrica de inel fat a de legile de compozit ie specicate:
a) A = z[z = 2k + 1, k Z, : A A A, x y = x + y + 1,
: A A A, x y =
1
2
xy +
1
2
x +
1
2
y
1
2
.
b) A = M[M =
_
x y
0 z
_
/
2
(Q), x, y Z, z Q fat a de adunarea
si nmult irea matricilor.
9. Pe mult imea R R denim operat iile si prin (x
1
, y
1
) (x
2
, y
2
) =
(x
1
+ x
2
, y
1
+ y
2
), (x
1
, y
1
) (x
2
, y
2
) = (x
1
x
2
y
1
y
2
, x
1
y
2
+ x
2
y
1
). Sa se arate
ca (R R, , ) este un corp comutativ.
10. Sa se arate ca, n ecare din urmatoarele cazuri, mult imea considerata
are o structura algebrica de corp fat a de legile de compozit ie specicate:
a) R fat a de si , unde x y =
3
_
x
3
+ y
3
, x y = xy, x, y R.
b) X = (

2
,

2
), xy = arctg(tg x+tg y +5), xy = arctg(5tg x+5tg y +
tg x tg y + 20).
11. Fie V
3
spat iul vectorial real al segmentelor orientate cu originea co-
mun a, n care consideram urmatoarele submult imi:
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 18
a) U = u[u V
3
, u, v = , [0, ], v vector fixat;
b) O
1
= u[u V
3
, u =

AB, A, B sunt in primul octant;
c) W = u[u V
3
, u =

AB, A, B (), plan dat.
Care dintre aceste submult imi este un subspat iu vectorial al lui V
3
?
12. a) Sa se arate ca n spat iul liniar (/
2
(R), R) matricile
A =
_
1 1
1 2
_
, B =
_
1 2
2 5
_
, C =
_
1 2
2 1
_
sunt liniar dependente
si sa se determine o relat ie de dependent a liniara.
b) Sa se arate ca n spat iul liniar (/
2,3
(R), R) matricile
A =
_
0 1 0
1 0 1
_
, B =
_
0 1 0
1 0 1
_
, C =
_
2 1 0
1 0 1
_
sunt liniar
independente.
13. Sa se arate can spat iul liniar real al polinoamelor cu coecient i reali de
grad mai mic sau egal cu 3, T
3
[x], familia de polinoame B

= f
1
, f
2
, f
3
, f
4
,
unde f
1
(x) = 1 +x
2
, f
2
(x) = x +x
2
, f
3
(x) = x
2
, f
4
(x) = x
3
+x
2
, este o baza.
Sa se determine coordonatele vectorului p(x) = x
3
x
2
x+1 n aceasta baza.
14. Fie polinoamele p
1
(x) = (x b)(x c), p
2
(x) = (x c)(x a), p
3
(x) =
(x a)(x b) n spat iul liniar real al polinoamelor cu coecient i reali de grad
cel mult egal cu 2, T
n
[x], x R.
a) Sa se arate ca cele trei polinoame formeaza un sistem de vectori liniar
independent daca si numai daca (a b)(b c)(c a) ,= 0.
b) Sa se arate ca cele trei polinoame formeaza un sistem de generatori daca
(a b)(b c)(c a) ,= 0.
c) Sa se determine coordonatele polinomului p(x) = 1 + 2x x
2
n baza
p
1
, p
2
, p
3
luand valorile a = 1, b = 2, c = 3.
15. Daca X
1
si X
2
sunt subspat ii liniare ale spat iului liniar (X, K) sa se
arate ca:
a) X
1
+X
2
= x[x = x
1
+x
2
, x
1
X
1
, x
2
X
2
este un subspat iu vectorial
al lui X, numit suma subspat iilor X
1
si X
2
.
b) X
1
X
2
este un subspat iu al lui X, numit subspat iul intersect ie.
c) X
1
X
2
nu este un subspat iu liniar al lui X.
16. Fie spat iul liniar (X, K) si sistemul de vectori liniar independent S =
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 19
x
1
, ..., x
n
n acest spat iu. Sa se studieze independent a liniara a urmatoarelor
sisteme:
a) S
1
= a
1
, ..., a
n
, unde a
1
= x
1
+ x
2
, a
2
= x
2
+ x
3
, ..., a
n1
= x
n1
+
x
n
, a
n
= x
n
+ x
1
.
b) S
2
= a
1
, ..., a
n
, unde a
1
= x
1
x
2
, a
2
= x
2
x
3
, ..., a
n1
= x
n1

x
n
, a
n
= x
n
x
1
.
c) S
3
= a
1
, ..., a
n
, unde a
1
= x
1
, a
2
= x
1
+ x
2
, ..., a
n
= x
1
+ x
2
+ ... + x
n
.
17. Fie A /
n
(C) o matrice inversabil a si B /
p,n
(C) o matrice ai carei
vectori linie sunt liniar independent i. Sa se arate ca vectorii linie ai matricii
BA sunt liniar independent i.
18.

In spat iul liniar real R
3
se da sistemul de vectori S = v
1
, v
2
, v
3
. Sa se
arate ca acest sistem este o baza si apoi sa se determine coordonatele vectorului
x = (5, 1, 3) n aceasta baza.
a) v
1
= (1, 1, 1), v
2
= (1, 1, 2), v
3
= (1, 2, 3).
b) v
1
= (1, 1, 0), v
2
= (4, 6, 10), v
3
= (1, 3, 9).
b) v
1
= (1, 1, 0), v
2
= (0, 1, 1), v
3
= (1, 0, 1).
19.

In spat iul liniar real R
3
se dau vectorii a
1
= (1, 0, 0), a
2
= (2, 1, 0),
a
3
= (3, 2, 1), a = 8a
1
+ 4a
2
a
3
, b
1
= a
1
+ a
2
+ a
3
, b
2
= a
1
+ a
2
a
3
,
b
3
= a
1
a
2
+ a
3
. Sa se arate ca sistemul b
1
, b
2
, b
3
este o baza si sa se
determine coordonatele vectorului a n aceasta baza.
20. Fie spat iul liniar real R
4
si L[u
1
, u
2
, u
3
]. Sa se determine dimensiunea
si o baza pentru subspat iul liniar L[u
1
, u
2
, u
3
].
a) u
1
= (4, 2, 12, 8), u
2
= (6, 12, 9, 13), u
3
= (10, 5, 31, 21).
b) u
1
= (1, 2, 3, 1), u
2
= (0, 1, 1, 0), u
3
= (1, 3, 4, 1).
21. Fie T[a, b] = f : [a, b] R[f functie. Sa se arate ca sistemele de
vectori S
1
= 1, sin x, sin 2x, ..., sin nx si S
2
= 1, cos x, cos 2x, ..., cos nx
sunt liniar independente n T[a, b] si sa se deduca de aici ca acest spat iu este
innit dimensional.
Capitolul 2
Matrici si determinant i
Enunt uri
1. Sa se calculeze urmatorii determinant i:
a)

2 3
1 4

; b)

sin cos
cos sin

; c)

+ i + i
i i

; i =

1
d)

1 lg
b
a
lg
a
b 1

; e)

, unde = cos
2
3
+ i sin
2
3
;
f)

1
1

, unde = cos

3
+ i sin

3
; g)

1 1 1
1 0 1
1 1 0

;
h)

a a a
a a x
a a x

; i)

1 i 1 +i
i 1 0
1 i 0 1

, i =

1;
j)

1 1 1
1
2
1
2

, = cos
2
3
+ i sin
2
3
.
20
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 21
2. Sa se arate ca D = 0, unde
D =

C
40
100
C
41
101
C
42
102
C
41
100
C
42
101
C
43
102
C
41
101
C
42
102
C
43
103

.
3. Sa se rezolve ecuat ia

a x 2a 3a
2a 4a x 6a
3a 6a 9a x

= 0.
4. Fie spat iul liniar al matricilor cu doua linii si trei coloane cu elemente din
R, /
23
(R).

In acesta mult ime consideram elementele A
1
=
_
1 1 0
0 0 0
_
,
A
2
=
_
0 1 0
0 0 1
_
, A
3
=
_
0 0 1
0 0 0
_
, A
4
=
_
0 0 0
1 1 0
_
,
A
5
=
_
0 0 0
0 0 1
_
, A
6
=
_
0 0 0
0 1 1
_
. Sa se arate ca sistemul B, format din
cele 6 matrici este o baza n /
23
(R) si sa se determine coordonatele matricii
A =
_
1 1 2
2 1 3
_
n aceasta baza (A = 1E
11
+1E
12
+2E
13
+2E
21
E
22

3E
23
, este scrisa n baza formata din cele 6 matrici unitare fundamentale).
5. Fie spat iul liniar al matricilor patratice de ordinul 2 cu elemente din
R, /
2
(R). Sa se arate ca sistemul format din matricile A
1
=
_
1 1
0 0
_
,
A
2
=
_
0 1
0 0
_
, A
3
=
_
0 0
1 1
_
, A
4
=
_
0 0
0 1
_
este o baza n /
2
(R)
si sa se determine coordonatele matricii A =
_
7 5
3 2
_
n aceasta baza
(A = 7E
11
+5E
12
3E
21
+2E
22
, este scrisa n baza formata din cele 4 matrici
unitare fundamentale).
6. Sa se determine rangul matricilor urmatoare:
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 22
a) A =
_
_
_
_
_
_
_
_
_
2 3 1 0
1 1 1 1
1 2 0 1
3 4 2 1
1 0 2 3
_
_
_
_
_
_
_
_
_
; b) B =
_
_
_
_
_
_
0 4 10 1
4 8 18 7
10 18 40 17
1 7 17 3
_
_
_
_
_
_
;
c) C =
_
_
_
_
_
_
_
_
_
2 1 11 2
1 0 4 1
11 4 56 5
2 1 5 6
1 0 2 3
_
_
_
_
_
_
_
_
_
; d) D =
_
_
_
_
_
_
_
_
_
1 1 2 3 4
2 1 1 2 0
1 2 1 1 3
1 5 8 5 12
3 7 8 9 13
_
_
_
_
_
_
_
_
_
.
7. Sa se stabileasca daca matricile urmatoare sunt inversabile si n caz
armativ sa se calculeze A
1
.
a) A =
_
1 2
2 5
_
; b) A =
_
a b
c d
_
, ad bc ,= 0;
c) A =
_
_
_
_
1 2 2
3 0 1
7 2 4
_
_
_
_
, d) A =
_
_
_
_
_
_
3 2 0 1
0 2 2 1
1 2 3 2
0 1 2 1
_
_
_
_
_
_
.
8. Sa se ae matricea necunoscuta X, din urmatoarele ecuat ii:
a)
_
2 5
1 3
_
X =
_
4 6
2 1
_
;
b) X
_
_
_
_
1 1 1
2 1 0
1 1 1
_
_
_
_
=
_
_
_
_
1 1 3
4 3 2
1 2 5
_
_
_
_
;
c)
_
2 1
3 2
_
X
_
3 2
5 3
_
=
_
2 4
3 1
_
;
d) X
_
2 1
2 1
_
=
_
1 0
0 1
_
.
9. Sa se calculeze determinant ii Vandermonde:
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 23
a) V
1
=

1 1 1
a b c
a
2
b
2
c
2

; b) V
2
=

1 1 1 1
a b c d
a
2
b
2
c
2
d
2
a
3
b
3
c
3
d
3

.
Indicat ii si raspunsuri
1. a) 5; b) 1; c)
2
+
2

2
; d) 0;
e)

=
2
+ = (cos
4
3
+isin
4
3
) +(cos
2
3
+isin
2
3
) =
1
2
i

3
2

1
2
+i

3
2
= 1. Altfel, t inand cont ca este una din radacinile cubice ale lui 1
(diferita de 1), din
3
= 1 rezulta ( 1)(
2
+ +1) = 0, adica
2
+ = 1;
f)

1
1

=
2
+ 1 = cos
2
3
+ isin
2
3
+ 1 =
1
2
+
i

3
2
= . Altfel este
una dintre rad acinile cubice ale lui -1 (diferita de -1) si, din + 1 = 0 rezulta
( + 1)(
2
+ 1) = 0, deci
2
+ 1 = ;
g) 1; h) 2a
2
(x + a); i) -2; j) 3(
2
).
2. Determinantul se scrie D = C
40
100
C
41
100
C
41
101

1
101
41
101102
4142
1
101
42
101102
4243
1
102
42
102103
4243

. Calculand
noul determinant se obt ine D = 0.
3. Ecuat ia este echivalent a cu x
3
14ax
2
= 0. Prin urmare solut ia este
x
1
= x
2
= 0, x
3
= 14a.
4. Consideram
i
R, i = 1, 6, astfel nc at

6
i=1

i
A
i
= O
23
. Se obt ine
sistemul
_

1
= 0

1
+
2
= 0

3
= 0

4
= 0

4
+
6
= 0

2
+
5
+
6
= 0
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 24
cu matricea
A =
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
1 0 0 0 0 0
1 1 0 0 0 0
0 0 1 0 0 0
0 0 0 1 0 0
0 0 0 1 0 1
0 1 0 0 1 1
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
,
care are rangul 6. Deci sistemul admite doar solut ia banala
i
= 0, i = 1, 6.
Astfel sistemul de vectori B este liniar independent si, deoarece card B = 6 =
dim /
23
(R), urmeaza ca B este o baza n /
23
(R).
Deoarece A /
23
(R) si B este o baza, rezulta ca exista
i
R, i = 1, 6,
astfel nc at A =

6
i=1

i
A
i
, relat ie care este echivalent a cu sistemul
_

1
= 1

1
+
2
= 1

3
= 2

4
= 2

4
+
6
= 1

2
+
5
+
6
= 3
.
Se demonstreaza cu usurint a ca acest sistem este de tip Cramer, ntrucat ma-
tricea sa este A cu rang A = 6, si ca solut ia sa, unica, este
1
= 1,
2
= 2,
3
=
2,
4
= 2,
5
= 6,
6
= 1. Deci
A =
_
1 2 2
2 6 1
_
B
,
n baza B.
5. Se arata usor ca sistemul format din cele 4 matrici este liniar independent
si, deoarece dim /
2
(R) = 4, rezulta ca acest sistem este o baza. La fel ca la
exercit iul 4. se obt ine ca A =
_
7 12
3 1
_
, n aceasta baza.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 25
6. a) Avem
A =
_
_
_
_
_
_
_
_
_
2 3 1 0
1 1 1 1
1 2 0 1
3 4 2 1
1 0 2 3
_
_
_
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
_
_
_
1 1 1 1
2 3 1 0
1 2 0 1
3 4 2 1
1 0 2 3
_
_
_
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
_
_
_
1 1 1 1
0 1 1 2
0 1 1 2
0 1 1 2
0 1 1 2
_
_
_
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
_
_
_
1 1 1 1
0 1 1 2
0 0 0 0
0 0 0 0
0 0 0 0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
.
Astfel rang A = 2.
b) Avem
B =
_
_
_
_
_
_
0 4 10 1
4 8 18 7
10 18 40 17
1 7 17 3
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 7 17 3
0 4 10 1
4 8 18 7
10 18 41 17
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 7 17 3
0 4 10 1
0 20 50 5
0 52 130 13
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 7 17 3
0 4 10 1
0 4 10 1
0 4 10 1
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 7 17 3
0 4 10 1
0 0 0 0
0 0 0 0
_
_
_
_
_
_
.
Deci rang B = 2.
c) Avem
C =
_
_
_
_
_
_
_
_
_
2 1 11 2
1 0 4 1
11 4 56 5
2 1 5 6
1 0 2 3
_
_
_
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
_
_
_
1 0 4 1
2 1 11 2
11 4 56 5
2 1 5 6
1 0 2 3
_
_
_
_
_
_
_
_
_

Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 26

_
_
_
_
_
_
_
_
_
1 0 4 1
1 0 2 3
2 1 11 2
11 4 56 5
2 1 5 6
_
_
_
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
_
_
_
1 0 4 1
0 0 2 4
0 1 3 4
0 4 12 16
0 1 3 4
_
_
_
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
_
_
_
1 0 4 1
0 0 2 4
0 1 3 4
0 1 3 4
0 1 3 4
_
_
_
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
1 0 4 1
0 0 2 4
0 0 2 4
_
_
_
_
.
Deci rang C = 3.
d) Avem
D =
_
_
_
_
_
_
_
_
_
1 1 2 3 4
2 1 1 2 0
1 2 1 1 3
1 5 8 5 12
3 7 8 9 13
_
_
_
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
_
_
_
1 1 2 3 4
0 3 5 4 8
0 1 3 4 7
0 6 10 8 16
0 4 2 0 1
_
_
_
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
_
_
_
1 1 2 3 4
0 1 3 4 7
0 3 5 4 8
0 6 10 8 16
0 4 2 0 1
_
_
_
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
_
_
_
1 1 2 3 4
0 1 3 4 7
0 3 5 4 8
0 3 5 4 8
0 4 2 0 1
_
_
_
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
_
_
_
1 1 2 3 4
0 1 3 4 7
0 3 5 4 8
0 4 2 0 1
0 0 0 0 0
_
_
_
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
_
_
_
1 1 2 3 4
0 1 3 4 7
0 0 14 16 29
0 0 14 16 29
0 0 0 0 0
_
_
_
_
_
_
_
_
_

Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 27

_
_
_
_
_
_
_
_
_
1 1 2 3 4
0 1 3 4 7
0 0 14 16 29
0 0 0 0 0
0 0 0 0 0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
.
Deci rang D = 3.
7. a) Deoarece det A = 1 urmeaza ca A este inversabil a, cu inversa A
1
=
_
5 2
2 1
_
.
b) Deoarece det A = ad bc ,= 0 urmeaza ca A este inversabil a, cu inversa
A
1
=
1
adbc
_
d b
c a
_
.
c) Deoarece det A = 0 matricea A nu este inversabil a.
d) Deoarece det A = 1 urmeaza ca A este inversabil a, cu inversa A
1
=
_
_
_
_
_
_
1 1 2 4
0 1 0 1
1 1 3 6
2 1 6 10
_
_
_
_
_
_
.
8. a) Notam cu A =
_
2 5
1 3
_
. Deoarece det A = 1 ,= 0 rezulta ca exista
A
1
. Se obt ine A
1
=
_
3 5
1 2
_
si, din AX =
_
4 6
2 1
_
,
X = A
1
_
4 6
2 1
_
=
_
3 5
1 2
__
4 6
2 1
_
=
_
2 23
0 8
_
.
b) Notam cu A =
_
_
_
_
1 1 1
2 1 0
1 1 1
_
_
_
_
, det A = 2. Se obt ine
A
1
=
_
_
_
_
1
2
0
1
2
1 1 1

3
2
1
1
2
_
_
_
_
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 28
si, din XA =
_
_
_
_
1 1 3
4 3 2
1 2 5
_
_
_
_
,
X =
_
_
_
_
1 1 3
4 3 2
1 2 5
_
_
_
_
A
1
=
_
_
_
_
1 1 3
4 3 2
1 2 5
_
_
_
_
_
_
_
_
1
2
0
1
2
1 1 1

3
2
1
1
2
_
_
_
_
=
=
_
_
_
_
3 2 0
4 5 2
5 3 0
_
_
_
_
.
c) Notam cu A =
_
2 1
3 2
_
si cu B =
_
3 2
5 3
_
. Se obt ine A
1
=
_
2 1
3 2
_
si B
1
=
_
3 2
5 3
_
. Prin urmare, X = A
1
_
2 4
3 1
_
B
1
,
adica
X =
_
2 1
3 2
__
2 4
3 1
__
3 2
5 3
_
=
_
24 13
34 18
_
.
d) Notam cu A =
_
2 1
2 1
_
si cu E
2
=
_
1 0
0 1
_
. Deoarece det A = 0 si
det E
2
= 1 ,= 0 rezulta ca ecuat ia nu are solut ie.
9. a) V
1
= (a b)(b c)(c a).
b) V
2
= (b a)(c a)(d a)(c b)(d b)(d c).
Probleme propuse
1. Sa se gaseasc a rangul urmatoarelor matrici:
a) folosind metoda lui Kronecker:
A =
_
_
_
_
_
_
1 1 2 3
3 1 1 2
2 3 1 1
1 2 3 4
_
_
_
_
_
_
, A =
_
_
_
_
_
_
2 1 1 1 1 1
1 3 1 1 2 1
1 1 4 1 3 1
1 1 1 5 4 1
_
_
_
_
_
_
,
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 29
A =
_
_
_
_
3 4 5 7 2
1 3 7 1 9
2 4 4 18 9
_
_
_
_
.
b) folosind transformarile elementare:
A =
_
_
_
_
3 4 5 1 2 7 1 5
1 3 2 4 1 4 1 3
2 1 0 1 3 3 1 4
_
_
_
_
.
c) sa se discute dupa valorile parametrilor, a, b R,
A =
_
_
_
_
2 3 1 b
1 2 0 1
3 a 5 3
_
_
_
_
, A =
_
_
_
_
_
_
2 1 1 3
3 2 1 4
a 3 5 3
7 5 3 1
_
_
_
_
_
_
.
3. Sa se arate, folosind proprietat ile determinant ilor, ca urmatorii determi-
nant i au valoarea 0.
a) D
1
=

2ab a
2
+ b
2
a + b
a
2
+ b
2
2a +b a + b
a + b a + b 2

; b) D
2
=

a b c 1
b c a 1
c a b 1
b+c
2
c+a
2
a+b
2
1

;
c) D
3
=

x x + 1 x + 2 x + 3
x + 1 x + 2 x + 3 x + 4
x + 2 x + 3 x + 4 x + 5
x + 3 x + 4 x + 5 x + 6

;
d) D
4
=

a
2
b
2
c
2
(b + c)
2
(c + a)
2
(a +b)
2
a + b + c a b +c a + b c

.
4. Sa se rezolve ecuat ia

4 x 1 4
1 2 x 2
2 4 1 x

= 0.
5. Sa se rezolve inecuat ia

1 1 1
1 sin x sin
2
x
1 sin
2
x sin
4
x

0.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 30
6. Sa se calculeze, daca este posibil, A
1
.
a) A =
_
_
_
_
_
_
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
_
_
_
_
_
_
, b) A =
_
_
_
_
_
_
1 1 1 1
1 2 3 4
2 3 4 5
1 1 3 2
_
_
_
_
_
_
,
c) A =
_
_
_
_
_
_
2 1 0 0
3 2 0 0
1 2 3 4
2 1 2 3
_
_
_
_
_
_
, d) A =
_
_
_
_
_
_
1 3 0 1
2 1 2 1
5 2 3 2
1 2 4 2
_
_
_
_
_
_
,
e) A =
_
_
_
_
1 1
1 1
1 1
_
_
_
_
, C,
f) Sa se obt ina valorile parametrului real m astfel ncat matricea invers a sa
coincida cu matricea adjuncta, pentru matricea
A =
_
_
_
_
1 m + 1 m2
3m m + 1 2
2m + 3 1 3
_
_
_
_
.
7. Fie A, B /
n
(R) doua matrici cu proprietatea AB = A + B. Sa se
arate ca AB = BA.
8. Fie A, B /
n
(C) astfel nc at A + B = E
n
si A
3
= A
2
. Sa se arate ca
E
n
+ AB este inversabila si sa se determine inversa ei.
Capitolul 3
Sisteme de ecuat ii liniare
3.1 Sisteme de ecuat ii liniare neomogene
Enunt uri
1. Sa se rezolve, n caz de compatibilitate, sistemele urmatoare:
a)
_

_
3x
1
+ 2x
2
+ x
3
= 5
2x
1
+ 3x
2
+ x
3
= 1
2x
1
+ x
2
+ 3x
3
= 11
; b)
_

_
2x
1
3x
2
+ x
3
= 3
x
1
+x
2
x
3
= 0
2x
1
+x
2
x
3
= 1
;
c)
_

_
x
1
+ x
2
+ x
3
= 1
ax
1
+bx
2
+cx
3
= k
a
2
x
1
+b
2
x
2
+ c
2
x
3
= k
2
, a ,= b ,= c, k, a, b, c R;
d)
_

_
x
1
+ x
2
+ x
3
+ x
4
= 2
2x
2
+ 2x
3
+x
4
= 2
2x
1
+ 2x
2
x
4
= 2
3x
1
+ x
2
x
3
= 2
; e)
_

_
2x
1
x
2
x
3
= 4
3x
1
+ 4x
2
2x
3
= 11
3x
1
2x
2
+ 4x
3
= 11
;
f)
_

_
x
1
+ x
2
+ 2x
3
= 1
2x
1
x
2
+ 2x
3
= 4
4x
1
+ x
2
+ 4x
3
= 2
; g)
_

_
2x
1
x
2
+ 3x
3
+ 2x
4
= 4
3x
1
+ 3x
2
+ 3x
3
+ 2x
4
= 6
3x
1
x
2
x
3
+ 2x
4
= 6
3x
1
x
2
+ 3x
3
x
4
= 6
;
31
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 32
h)
_

_
x
1
+ 3x
2
+ 5x
3
+ 7x
4
= 12
3x
1
+ 5x
2
+ 7x
3
+x
4
= 0
5x
1
+ 7x
2
+ x
3
+ 3x
4
= 4
7x
1
+ x
2
+ 3x
3
+x
4
= 16
;
i)
_

_
x
1
+ 2x
2
3x
3
+ 4x
4
x
5
= 1
2x
1
x
2
+ 3x
3
4x
4
+ 2x
5
= 8
3x
1
+ x
2
+ 3x
3
+ 2x
4
x
5
= 3
4x
1
+ 3x
2
+ 4x
3
+ 2x
4
+ 2x
5
= 2
x
1
x
2
x
3
+ 2x
4
x
5
= 3
.
2. Pentru ce valori ale parametrului real sistemul urmator este un sis-
tem Cramer? Sa se rezolve sistemul pentru valorile gasite. Sa se cerceteze
compatibilitatea sistemului pentru R.
_

_
x
1
+ x
2
+x
3
= 1
x
1
+ x
2
+x
3
=
x
1
+ x
2
+ x
3
=
2
.
3. Sa se studieze compatibilitatea urmatoarelor sisteme si sa se rezolve,
cand este posibil.
a)
_

_
x
1
x
2
+ 2x
3
+ x
4
+ x
5
= 1
2x
1
+ x
2
+ x
3
x
4
+ 3x
5
= 5
x
1
4x
2
+ 5x
3
+ 4x
4
= 2
; b)
_

_
x
1
+ x
2
3x
3
= 1
2x
1
+x
2
2x
3
= 1
x
1
+ x
2
+ x
3
= 3
x
1
+ 2x
2
3x
3
= 1
;
c)
_

_
2x
1
x
2
+ x
3
= 2
x
1
+ x
2
+ 2x
3
= 4
5x
1
x
2
+ 4x
3
= 1
; d)
_

_
x
1
+ x
2
+ x
3
x
4
= 2
2x
1
x
2
+ x
3
+ x
4
= 3
3x
2
x
3
+ 3x
4
= 1
;
e)
_

_
2x
1
2x
2
+ x
3
x
4
+ x
5
= 1
x
1
+ 2x
2
x
3
+ x
4
2x
5
= 1
4x
1
10x
2
+ 5x
3
5x
4
+ 7x
5
= 1
2x
1
14x
2
+ 7x
3
7x
4
+ 11x
5
= 1
.
4. Sa se discute, n funct ie de parametrul real R si, n caz de compati-
bilitate, sa se rezolve sistemele
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 33
a)
_
( + 1)x + 3y = 8 + 3
( + 4)x + 3y = 5
; b)
_
x + y = 3
6x + ( 1)y = 2
.
5. Sa se discute si sa se rezolve sistemele, n funct ie de parametrii reali m
si :
a)
_
(m2)x + (2m1)y = 4
mx + 2(m1)y = 6
; b)
_
4x my = m4
(2m + 6)x + y = 2m + 1
;
c)
_
x + (3m1)y = 0
x + 2y = m4
; d)
_

_
(m + 3)x
1
+x
2
+ 2x
3
= m
mx
1
+ (m1)x
2
+ x
3
= 2m
3(m + 1)x
1
+mx
2
+ (m + 3)x
3
= 3
;
e)
_

_
mx
1
+ x
2
+ x
3
+ x
4
= 1
x
1
+ mx
2
+ x
3
+ x
4
= m
x
1
+ x
2
+ mx
3
+ x
4
= m
2
x
1
+ x
2
+ x
3
+ mx
4
= m
3
; f)
_
mx 3y = 2
3x my = m1
;
g)
_

_
x + y +z = 4
x + my +z = 3
x + 2my + z = 4
; h)
_

_
2x 4y + z = 0
x + 5y 3z = 7
2x + y +mz = 5
.
6. Fie sistemul
_

_
x + 2y + z = 4
3x y + 7z = 2
x 9y 3z =
2x + y + 4z = m
.
Sa se determine , , , m, astfel nc at sistemul sa e de rang 2 si compatibil.

In acest caz sa se rezolve sistemul.


Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 34
Indicat ii si raspunsuri
1. a) Matricea sistemului este A =
_
_
_
_
3 2 1
2 3 1
2 1 3
_
_
_
_
, cu = det A = 12 ,=
0, deci sistemul este de tip Cramer. Avem
1
=

5 2 1
1 3 1
11 1 3

= 24,
2
=

3 5 1
2 1 11
2 11 3

= 24,
3
=

3 2 5
2 3 1
2 1 11

= 36. Rezulta x
1
=

1

= 2, x
2
=

= 2, x
3
=

3

= 3.
b) Matricea sistemului este A =
_
_
_
_
2 3 1
1 1 1
2 1 1
_
_
_
_
, cu = det A = 2 ,= 0.
Astfel sistemul este de tip Cramer. Avem
1
=

3 3 1
0 1 1
1 1 1

= 2,
2
=

2 3 1
1 0 1
2 1 1

= 0,
3
=

2 3 3
1 1 0
2 1 1

= 2. Rezulta x
1
=

1

= 1, x
2
=

2

= 0,
x
3
=

3

= 1.
c) Matricea sistemului este A =
_
_
_
_
1 1 1
a b c
a
2
b
2
c
2
_
_
_
_
, cu = det A = (ab)(b
c)(c a) ,= 0. Astfel sistemul este de tip Cramer. Avem
1
=

1 1 1
k b c
k
2
b
2
c
2

=
(k b)(b c)(c k),
2
=

1 1 1
a k c
a
2
k
2
c
2

= (a k)(k c)(c a),


3
=
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 35

1 1 1
a b k
a
2
b
2
k
2

= (ab)(bk)(k a). Rezulta x


1
=

1

=
(kb)(ck)
(ab)(ca)
, x
2
=

2

=
(ak)(kc)
(ab)(bc)
, x
3
=

3

=
(bk)(ka)
(bc)(ca)
.
d) Matricea sistemului este A =
_
_
_
_
_
_
1 1 1 1
0 2 2 1
2 2 0 1
3 1 1 0
_
_
_
_
_
_
, cu = det A =
4 ,= 0. Astfel sistemul este de tip Cramer. Avem
1
=

2 1 1 1
2 2 2 1
2 2 0 1
2 1 1 0

=
4,
2
=

1 2 1 1
0 2 2 1
2 2 0 1
3 2 1 0

= 8,
3
=

1 1 2 1
0 2 2 1
2 2 2 1
3 1 2 0

= 12,
4
=

1 1 1 2
0 2 2 2
2 2 0 2
3 1 1 2

= 16. Rezulta x
1
=

1

= 1, x
2
=

2

= 2, x
3
=

3

= 3,
x
4
=

4

= 4.
e) Matricea sistemului este A =
_
_
_
_
2 1 1
3 4 2
3 2 4
_
_
_
_
, cu = det A = 60 ,=
0. Astfel sistemul este de tip Cramer. Avem
1
=

4 1 1
11 4 2
11 2 4

= 180,

2
=

2 4 1
3 11 2
3 11 4

= 60,
3
=

2 1 4
3 4 11
3 2 11

= 60. Rezulta x
1
=

1

= 3,
x
2
=

2

= 1, x
3
=

3

= 1.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 36
f) Matricea sistemului este A =
_
_
_
_
1 1 2
2 1 2
4 1 4
_
_
_
_
, cu = det A = 6 ,= 0.
Astfel sistemul este de tip Cramer. Avem
1
=

1 1 2
4 1 2
2 1 4

= 6,
2
=

1 1 2
2 4 2
4 2 4

= 12,
3
=

1 1 1
2 1 4
4 1 2

= 12. Rezulta x
1
=

1

= 1,
x
2
=

2

= 2, x
3
=

3

= 2.
g) Matricea sistemului este A =
_
_
_
_
_
_
2 1 3 2
3 3 3 2
3 1 1 2
3 1 3 1
_
_
_
_
_
_
, cu
= det A = 176 ,= 0. Astfel sistemul este de tip Cramer. Avem
1
=

4 1 3 2
6 3 3 2
6 1 1 2
6 1 3 1

= 352,
2
=

2 4 3 2
3 6 3 2
3 6 1 2
3 6 3 1

= 0,

3
=

2 1 4 2
3 3 6 2
3 1 6 2
3 1 6 1

= 0,
4
=

2 1 3 4
3 3 3 6
3 1 1 6
3 1 3 6

= 0. Rezulta x
1
=

1

=
2, x
2
=

2

= 0, x
3
=

3

= 0, x
4
=

4

= 0.
h) Matricea sistemului este A =
_
_
_
_
_
_
1 3 5 7
3 5 7 1
5 7 1 3
7 1 3 1
_
_
_
_
_
_
, cu = det A = 1920 ,=
0. Astfel sistemul este de tip Cramer. Avem
1
=

12 3 5 7
0 5 7 1
4 7 1 3
16 1 3 1

= 4224,
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 37

2
=

1 12 5 7
3 0 7 1
5 4 1 3
7 16 3 1

= 3712,
3
=

1 3 12 7
3 5 0 1
5 7 4 3
7 1 16 1

= 256,

4
=

1 3 5 12
3 5 7 0
5 7 1 4
7 1 3 16

= 4096. Rezulta x
1
=

1

=
11
5
, x
2
=

2

=
29
15
,
x
3
=

3

=
2
15
, x
4
=

4

=
32
15
.
i) Matricea sistemului este A =
_
_
_
_
_
_
_
_
_
1 2 3 4 1
2 1 3 4 2
3 1 3 2 1
4 3 4 2 2
1 1 1 2 1
_
_
_
_
_
_
_
_
_
, cu
= det A = 280 ,= 0. Astfel sistemul este de tip Cramer. Avem
1
= 776,

2
= 736,
3
= 336,
4
= 1160,
5
= 1104. Rezulta x
1
=

1

=
97
35
,
x
2
=

2

=
92
35
, x
3
=

3

=
42
35
, x
4
=

4

=
145
35
, x
5
=

5

=
138
35
.
2. Matricea sistemului este A =
_
_
_
_
1 1
1 1
1 1
_
_
_
_
, cu
= det A = ( 1)
2
( + 2).
Sistemul este de tip Cramer daca si numai daca
,= 0 D = R 1, 2.
Pentru D calculam
1
= ( 1)
2
( + 1),
2
= ( 1)
2
,
3
= (
1)
2
( + 1)
2
si obt inem x
1
=

1

=
+1
+2
, x
2
=

2

=
1
+2
, x
3
=

3

=
(+1)
2
+2
.
3. a) Matricea sistemului este
A =
_
_
_
_
1 1 2 1 1
2 1 1 1 3
1 4 5 4 0
_
_
_
_

_
_
_
_
1 1 2 1 1
0 3 3 3 1
0 3 3 3 1
_
_
_
_

Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 38

_
1 1 2 1 1
0 3 3 3 1
_
.
Se obt ine rang A = 2. Matricea extinsa a sistemului este
A =
_
_
_
_
1 1 2 1 1 1
2 1 1 1 3 5
1 4 5 4 0 2
_
_
_
_

_
_
_
_
1 1 2 1 1 1
0 3 3 3 1 3
0 3 3 3 1 3
_
_
_
_

_
1 1 2 1 1 1
0 3 3 3 1 3
_
.
Astfel rang A = rang A = 2, deci sistemul este compatibil (nedeterminat),
conform teoremei lui Kronecker-Capelli, doua necunoscute sunt principale, iar
celelalte trei, secundare (arbitrare).
Putem alege ca deteminant principal
p
=

1 1
2 1

= 3 ,= 0. Astfel x
1
, x
2
sunt necunoscutele principale iar, x
3
= , x
4
= , x
5
= sunt necunoscutele
secundare. Primele doua ecuat ii ale sistemului sunt ecuat ii principale, iar
ecuat ia a treia este ecuat ie secundara. Subsistemul principal (format din cele
doua ecuat ii principale) devine
_
x
1
x
2
= 1 2
2x
1
+ x
2
= 5 + 3
.
Acesta este un sistem de tip Cramer si are ca determinant pe
p
. Solut ia
sistemului este x
1
= 2
4
3
, x
2
= 1 + 3 +
1
3
, , , R. Solut ia se
poate scrie n forma matriciala
_
_
_
_
_
_
_
_
_
x
1
x
2
x
3
x
4
x
5
_
_
_
_
_
_
_
_
_
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
2
1
0
0
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
+
_
_
_
_
_
_
_
_
_
1
1
1
0
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
+
_
_
_
_
_
_
_
_
_
0
1
0
1
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
+
_
_
_
_
_
_
_
_
_

4
3

1
3
0
0
1
_
_
_
_
_
_
_
_
_
.
b) Matricea sistemului este A =
_
_
_
_
_
_
1 1 3
2 1 2
1 1 1
1 2 3
_
_
_
_
_
_
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 39
Deoarece
p
=

1 1 3
2 1 2
1 1 1

= 4 ,= 0 rezulta ca rang A = 3. Matricea


extinsa a sistemului este A =
_
_
_
_
_
_
1 1 3 1
2 1 2 1
1 1 1 3
1 2 3 1
_
_
_
_
_
_
cu det A = 12 ,= 0. Urmeaza
ca rang A = 4 ,= rang A = 3. Astfel sistemul este incompatibil.
c) Matricea sistemului este A =
_
_
_
_
2 1 1
1 1 2
5 1 4
_
_
_
_
, cu det A = 0. Putem con-
sidera determinantul principal
p
=

2 1
1 1

= 3, deci rang A = 2. Matricea


extinsa a sistemului este A =
_
_
_
_
2 1 1 2
1 1 2 4
5 1 4 1
_
_
_
_
. Deoarece

2 1 2
1 1 4
5 1 1

=
21 ,= 0 rezulta ca rang A = 3.
Astfel, conform teoremei Kronecker-Capelli, sistemul este incompatibil,
deoarece rang A = 2 ,= rang A = 3.
d) Matricea sistemului este
A =
_
_
_
_
1 1 1 1
2 1 1 1
0 3 1 3
_
_
_
_

_
_
_
_
1 1 1 1
0 3 1 3
0 3 1 3
_
_
_
_

_
1 1 1 1
0 3 1 3
_
.
Se obt ine rang A = 2. Matricea extinsa a sistemului este
A =
_
_
_
_
1 1 1 1 2
2 1 1 1 3
0 3 1 3 1
_
_
_
_

_
_
_
_
1 1 1 1 2
0 3 1 3 1
0 3 1 3 1
_
_
_
_

Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 40

_
1 1 1 1 2
0 3 1 3 1
_
.
Astfel rang A = rang A = 2, deci sistemul este compatibil (nedeterminat),
conform teoremei lui Kronecker-Capelli, doua necunoscute sunt principale, iar
celelalte doua, secundare (arbitrare). Alegem determinantul principal
p
=

1 1
2 1

= 3 ,= 0. Astfel x
1
, x
2
sunt necunoscutele principale iar, x
3
= ,
x
4
= , sunt necunoscutele secundare. Primele doua ecuat ii ale sistemului
sunt ecuat ii principale, iar ecuat ia a treia este ecuat ie secundara. Subsistemul
principal (format din cele doua ecuat ii principale) devine
_
x
1
+ x
2
= 2 +
2x
1
x
2
= 3
.
Acest sistem, care este de tip Cramer, are solut ia x
1
=
5
3

2
3
, x
2
=
1
3

1
3
+,
, R. Solut ia se scrie n forma matriciala
_
_
_
_
_
_
x
1
x
2
x
3
x
4
_
_
_
_
_
_
=
_
_
_
_
_
_
5
3
1
3
0
0
_
_
_
_
_
_
+
_
_
_
_
_
_

2
3

1
3
1
0
_
_
_
_
_
_
+
_
_
_
_
_
_
0
1
0
1
_
_
_
_
_
_
.
e) Matricea sistemului este
A =
_
_
_
_
_
_
2 2 1 1 1
1 2 1 1 2
4 10 5 5 7
2 14 7 7 11
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
2 2 1 1
1 2 1 2
4 10 5 7
2 14 7 11
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
2 1 1
1 1 2
4 5 7
2 7 11
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 1 2
2 1 1
4 5 7
2 7 11
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 1 2
0 3 5
0 9 15
0 9 15
_
_
_
_
_
_

_
1 1 2
0 3 5
_
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 41
Se obt ine rang A = 2. Matricea extinsa a sistemului este
A =
_
_
_
_
_
_
2 2 1 1 1 1
1 2 1 1 2 1
4 10 5 5 7 1
2 14 7 7 11 1
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
2 2 1 1 1
1 2 1 2 1
4 10 5 7 1
2 14 7 11 1
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
2 1 1 1
1 1 2 1
4 5 7 1
2 7 11 1
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 1 2 1
2 1 1 1
4 5 7 1
2 7 11 1
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 1 2 1
0 3 5 1
0 9 15 3
0 9 15 3
_
_
_
_
_
_

_
1 1 2 1
0 3 5 1
_
.
Astfel rang A = rang A = 2, deci sistemul este compatibil (nedeterminat),
conform teoremei lui Kronecker-Capelli, doua necunoscute sunt principale, iar
celelalte trei, secundare (arbitrare).
Putem alege ca deteminant principal
p
=

2 2
1 2

. Astfel x
1
, x
2
sunt
necunoscutele principale iar, x
3
= , x
4
= , x
5
= sunt necunoscutele
secundare. Primele doua ecuat ii ale sistemului sunt ecuat ii principale, iar
ecuat ia a treia este ecuat ie secundara. Subsistemul principal (format din cele
doua ecuat ii principale) devine
_
2x
1
2x
2
= 1 +
x
1
+ 2x
2
= 1 + + 2
.
Acesta este un sistem de tip Cramer si are ca determinant pe
p
. Solut ia
sistemului este x
1
=
2
3
+
1
3
, x
2
=
1
6
+
1
2

1
2
+
5
6
, , , R. Solut ia poate
scrisa n forma matriciala
_
_
_
_
_
_
_
_
_
x
1
x
2
x
3
x
4
x
5
_
_
_
_
_
_
_
_
_
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
2
3
1
6
0
0
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
+
_
_
_
_
_
_
_
_
_
0
1
2
1
0
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
+
_
_
_
_
_
_
_
_
_
0

1
2
0
1
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
+
_
_
_
_
_
_
_
_
_
1
3

5
6
0
0
1
_
_
_
_
_
_
_
_
_
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 42
4) a) Matricea sistemului este A =
_
+ 1 3
+ 4 3
_
, cu det A = 3(
2
4).
Deci = 0 pentru = 2.
Cazul I. Pentru R 2, sistemul este de tip Cramer. Avem
1
=

8 + 3 3
5 3

= 3(8
2
+ 3 5),
2
=

+ 1 8 + 3
+ 4 5

= 8
2
30 7.
Solut ia sistemului este x =

1

=
8
2
+35

2
4
, y =

2

=
8
2
+30+7
3(
2
4)
.
Cazul II. 1) Daca = 2 sistemul devine
_
3x + 3y = 19
6x + 6y = 5
. Matricea aces-
tui sistem este A =
_
3 3
6 6
_
cu rang A = 1. Matricea extinsa a sistemului
este A =
_
3 3 19
6 6 3
_
cu rang A = 2. Deci sistemul este incompatibil,
conform teoremei Kronecker-Capelli.
2) Daca = 2 sistemul devine
_
x + 3y = 13
2x 6y = 5
. Matricea acestui
sistem este A =
_
1 3
2 6
_
cu rang A = 1. Matricea extinsa a sistemului
este A =
_
1 3 13
2 6 5
_
cu rang A = 2. Deci sistemul este incompatibil,
conform teoremei Kronecker-Capelli.
b) Matricea sistemului este A =
_
1
6 1
_
, cu = det A = (
3)( + 2)
Cazul I. Daca R 2, 3 sistemul este de tip Cramer. Calculam

1
= 3,
2
= 2(
2
9) si obt inem solut ia x =

1

=
1
+2
, y =

2

=
2+6
+2
.
Cazul II. Daca 2, 3 rezulta ca rang A = 1. Matricea extinsa este
A =
_
1 3
6 1 2
_
. Distingem urmatoarele cazuri:
i) Daca = 2 urmeaza rang A = 2 ,= rang A, deci sistemul este incom-
patibil, conform Kronecker-Capelli.
ii) Daca = 3 sistemul devine
_
3x + y = 3
6x + 2y = 6
. Rezulta ca rang A = 1 =
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 43
rang A. Sistemul este compatibil nedeterminat, conform teoremei Kronecker-
Capelli. Astfel, consideram x necunoscuta principala si prima ecuat ie, ecuat ie
principala, iar y = R necunoscuta secundara si. Rezulta x = 1

3
. Sub
forma matriciala solut ia se scrie
_
x
y
_
=
_
1
0
_
+
_

1
3
1
_
.
5. a) Matricea sistemului este A =
_
m2 2m1
m 2m2
_
. Avem =
det A = 5m + 4.
Cazul I. Daca m ,=
4
5
rezulta ca sistemul este de tip Cramer. Obt inem

1
=

4 2m1
6 2(m1)

= 4m 2 si
2
=

m2 4
m 6

= 2m 12. Solut ia
este x =

1

=
4m+2
5m4
, y =

2

=
2m12
5m+4
.
Cazul II. Daca m =
4
5
urmeaza ca rang A = 1. Matricea extinsa este
A =
_
m2 2m1 4
m 2(m1) 6
_
. Obt inem rang A = 2.

In concluzie, n acest
caz, sistemul este incompatibil, conform teoremei Kronecker-Capelli.
b) Matricea sistemului este A =
_
4 m
2m + 6 1
_
, cu = det A =
2(m + 1)(m + 2).
Cazul I. Daca m R 2, 1 sistemul este de tip Cramer. Obt inem

1
= 2(m 2)(m + 1),
2
= 2(m 7)(m + 2) si solut ia sistemului x =
m2
m+2
, y =
7m
m+1
.
Cazul II. Daca m 2, 1 rezulta ca rang A = 1. Matricea extinsa
este A =
_
4 m m4
2m + 6 1 2m + 1
_
.
i) Daca m = 2 rezulta ca rangul matricii extinse este 1 si sistemul este
compatibil nedeterminat, conform teoremei Kronecker-Capelli. Considerand
x necunoscuta principala si y = R necunoscuta secundara, se obt ine
x =
62
4
.
ii) Daca m = 1 rezulta ca rangul matricii extinse este 2. Prin urmare, n
acest caz, sistemul este incompatibil, conform teoremei Kronecker-Capelli.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 44
c) Matricea sistemului este A =
_
1 3m1
1 2
_
, cu = det A = 3 3m.
Cazul I. Daca m R 1 sistemul este de tip Cramer. Obt inem
1
=
(3m 1)(m 4),
2
= m 4. Solut ia sistemului este x =
(3m1)(m4)
3m3
, y =
m4
33m
.
Cazul II. Daca m = 1 matricea extinsa devine A =
_
1 2 0
1 2 3
_
. Astfel,
rangul matricii sistemului este 1 si rangul matricii extinse este 2. Sistemul este
incompatibil, conform teoremei Kronecker-Capelli.
d) Matricea sistemului este A =
_
_
_
_
m + 3 1 2
m m1 1
3m + 3 m m + 3
_
_
_
_
, cu =
det A = m
2
(m1).
Cazul I. Daca m R 0, 1, sistemul este de tip Cramer. Avem
1
=
m
3
+3m
2
15m+9,
2
= m
3
+12m9,
3
= 4m
3
+3m
2
+12m9. Solut ia,
n acest caz, este x
1
=
m
3
+3m
2
15m+9
m
2
(m1)
, x
2
=
m
3
+12m9
m
2
(m1)
, x
3
=
4m
3
+3m
2
+12m9
m
2
(m1)
.
Cazul II. Daca m 0, 1 avem
i) Daca m = 0 sistemul devine
_

_
3x
1
+x
2
+ 2x
3
= 0
x
2
+ x
3
= 0
3x
1
+ 3x
3
= 3
. Rangul matricii sis-
temului este 2, iar cel al matricii extinse este 3 deci sistemul nu este compatibil,
conform teoremei Kronecker-Capelli.
ii) Daca m = 1 sistemul devine
_

_
4x
1
+ x
2
+ 2x
3
= 1
x
1
+ x
3
= 2
6x
1
+ x
2
+ 4x
3
= 3
. Rangul matricii
sistemului este 2, iar cel al matricii extinse este 3 si rezulta ca si n acest caz
sistemul este incompatibil.
e) Matricea sistemului este A =
_
_
_
_
_
_
m 1 1 1
1 m 1 1
1 1 m 1
1 1 1 m
_
_
_
_
_
_
. Avem = det A =
(m1)
3
(m + 3).
Cazul I. Daca m R 3, 1 sistemul este de tip Cramer. Avem
1
=
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 45

1 1 1 1
m m 1 1
m
2
1 m 1
m
3
1 1 m

= (m 1)
3
(m
2
+ 2m + 2),
2
=

m 1 1 1
1 m 1 1
1 m
2
m 1
1 m
3
1 m

=
(m1)
3
(m
2
+ m1),
3
=

m 1 1 1
1 m m 1
1 1 m
2
1
1 1 m
3
m

= (m1)
3
(2m + 1),
4
=

m 1 1 1
1 m 1 m
1 1 m m
2
1 1 1 m
3

= (m 1)
3
(m
3
+ 3m
2
+ 2m + 1). Obt inem solut ia x
1
=

m
2
+2m+2
m+3
, x
2
=
m
2
+m1
m+3
, x
3
=
2m+1
m+3
, x
4
=
m
3
+3m
2
+2m+1
m+3
.
Cazul II. Daca m 3, 1, = det A = 0 si rang A 4. Avem doua
situat ii.
i) Daca m = 1 sistemul devine
_

_
x
1
+ x
2
+ x
3
+ x
4
= 1
x
1
+ x
2
+ x
3
+ x
4
= 1
x
1
+ x
2
+ x
3
+ x
4
= 1
x
1
+ x
2
+ x
3
+ x
4
= 1
. Rezulta ca
rang A = 1 si rangul matricii extinse este deasemeni 1. Astfel sistemul este
compatibil nedeterminat. Consideram drept determinant principal
p
= 1,
x
1
necunoscuta principala, x
2
= , x
3
= , x
4
= , , , R, necunoscute
secundare. Obt inem x
1
= 1 . Solut ia se scrie matricial sub forma
_
_
_
_
_
_
x
1
x
2
x
3
x
4
_
_
_
_
_
_
=
_
_
_
_
_
_
1
0
0
0
_
_
_
_
_
_
+
_
_
_
_
_
_
1
1
0
0
_
_
_
_
_
_
+
_
_
_
_
_
_
1
0
1
0
_
_
_
_
_
_
+
_
_
_
_
_
_
1
0
0
1
_
_
_
_
_
_
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 46
ii) Daca m = 3 matricea sistemului este
A =
_
_
_
_
_
_
3 1 1 1
1 3 1 1
1 1 3 1
1 1 1 3
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 3 1 1
3 1 1 1
1 1 3 1
1 1 1 3
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 3 1 1
0 8 4 4
0 4 4 0
0 4 0 4
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 3 1 1
0 2 1 1
0 1 1 0
0 1 0 1
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 3 1 1
0 1 1 0
0 0 1 1
0 0 1 1
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
1 3 1 1
0 1 1 0
0 0 1 1
_
_
_
_
.
Se obt ine rang A = 3. Matricea extinsa a sistemului este
A =
_
_
_
_
_
_
3 1 1 1 1
1 3 1 1 3
1 1 3 1 9
1 1 1 3 27
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 3 1 1 3
3 1 1 1 1
1 1 3 1 9
1 1 1 3 27
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 3 1 1 3
0 8 4 4 8
0 4 4 0 12
0 4 0 4 24
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 3 1 1 3
0 2 1 1 2
0 1 1 0 3
0 1 0 1 6
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 3 1 1 3
0 1 1 0 3
0 0 1 1 4
0 0 1 1 9
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 3 1 1 3
0 1 1 0 3
0 0 1 1 4
0 0 0 0 5
_
_
_
_
_
_
.
Urmeaza ca rang A = 4 ,= rang A = 3, deci sistemul este incompatibil.
f) Matricea sistemului este A =
_
m 3
3 m
_
, cu = det A = (m
3)(m + 3).
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 47
Cazul I. Daca m R 3, 3 sistemul este de tip Cramer. Avem
1
=
m3,
2
= (m3)(m + 2). Obt inem solut ia x =
1
m+3
, y =
m+2
m+3
.
Cazul II. i) Daca m = 3 sistemul devine
_
3x 3y = 2
3x + 3y = 4
. Rangul
matricii A =
_
3 3
3 3
_
, a sistemului, este 1 si rangul matricii extinse
A =
_
3 3 2
3 3 4
_
este 2. Sistemul este, n acest caz, incompatibil.
ii) Daca m = 3 sistemul devine
_
3x 3y = 2
3x 3y = 2
. Rangul matricii A =
_
3 3
3 3
_
, a sistemului, este 1 si rangul matricii extinse A =
_
3 3 2
3 3 2
_
este tot 1. Conform teoremei Kronecker-Capelli sistemul este compatibil nede-
terminat. Alegem x necunoscuta principala si y = , R, necunoscuta
secundara. Rezulta x =
2
3
+ . Matricial, solut ia se scrie
_
x
y
_
=
_
2
3
0
_
+
_
1
1
_
, R.
g) Matricea sistemului este A =
_
_
_
_
1 1
1 m 1
1 2m 1
_
_
_
_
. Avem = det A =
m(1 ).
Cazul I. Daca m ,= 0, ,= 1 sistemul este de tip Cramer. Avem
1
=
12m,
2
= 1,
3
= 2m+4m1. Solut ia sistemului este x =
12m
m(1)
,
y =
1
m
, z =
2m+4m1
m(1)
.
Cazul II. Daca m = 0 matricea sistemului devine A =
_
_
_
_
1 1
1 0 1
1 0 1
_
_
_
_
.
Rezulta rang A = 2. Matricea extinsa este
A =
_
_
_
_
1 1 4
1 0 1 3
1 0 1 4
_
_
_
_

_
_
_
_
1 1 4
1 0 1 3
0 0 0 1
_
_
_
_
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 48
Se obt ine rang A = 3. Prin urmare sistemul este incompatibil.
Cazul III. Daca = 1 si m ,= 0 matricea sistemului devine
A =
_
_
_
_
1 1 1
1 m 1
1 2m 1
_
_
_
_
.
Rezulta ca rang A = 2. Matricea extinsa este
A =
_
_
_
_
1 1 1 4
1 m 1 3
1 2m 1 4
_
_
_
_

_
_
_
_
1 1 4
m 1 3
2m 1 4
_
_
_
_
Se obt ine cu usurint a ca rang A = 2 daca si numai daca 1 2m = 0. Avem
cazurile
i) Daca m ,=
1
2
rezulta ca rangul matricii extinse este 3 si sistemul este
incompatibil.
ii) Daca m =
1
2
sistemul devine
_

_
x + y + z = 4
x +
1
2
y + z = 3
x + y + z = 4
. Rangul matricii ex-
tinse este 2 si sistemul este compatibil nedeterminat. Consideram x, y necunos-
cute principale si z = R necunoscuta secundara. Sistemul devine
_
x + y = 4
x +
1
2
y = 3
.
Solut ia este x = 2 , y = 2, z = , R. Matricial, solut ia se scrie
_
_
_
_
x
y
z
_
_
_
_
=
_
_
_
_
2
2
0
_
_
_
_
+
_
_
_
_
1
0
1
_
_
_
_
, R.
h) Matricea sistemului este A =
_
_
_
_
2 4 1
1 5 3
2 m
_
_
_
_
. Avem = det A =
7(2m + + 2).
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 49
Cazul I. Daca 2m+ ,= 2 rangul matricii sistemului este 3 si, n acest caz,
sistemul este de tip Cramer. Avem
1
=

0 4 1
7 5 3
5 m

= 7
2
+28m +35,

2
=

2 0 1
1 7 3
2 5 m

= 14m14+35,
3
=

2 4 0
1 5 7
2 5

= 14
2
56+
70. Solut ia sistemului este x =

2
+4m+5
2m++2
, y =
2m2+5
2m++2
, z =
2
2
8+10
2m++2
.
Cazul II. Daca 2m + = 2 rezulta ca rangul lui A este 2. Matricea
extinsa a sistemului este
A =
_
_
_
_
2 4 1 0
1 5 3 7(2m2)
2 2m2 m 5
_
_
_
_
=
_
_
_
_
2 4 1 0
1 5 3 7
2
+2
2
5
_
_
_
_

_
_
_
_
1 5 3 7
2 4 1 0
2
+2
2
5
_
_
_
_

_
_
_
_
1 5 3 7
0 14 7 14
0 + 4
+4
2
5
_
_
_
_

_
_
_
_
1 5 3 7
0 2 1 2
0 + 4
+4
2
5
_
_
_
_

_
_
_
_
1 5 3 7
0 2 1 2
0 + 4
+4
2
5
_
_
_
_

_
_
_
_
1 3 5 7
0 1 2 2
0
+4
2
+ 4 5
_
_
_
_

_
_
_
_
1 3 5 7
0 1 2 2
0 0 0 ( + 4) + 5
_
_
_
_

_
_
_
_
1 3 7 5
0 1 2 2
0 0 ( + 4) + 5 0
_
_
_
_
.
Putem extrage un minor de ordinul 3,
d =

1 3 7
0 1 2
0 0 ( + 4) + 5

= ( 1)( + 5).
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 50
Avem urmatoarele cazuri
i) Daca R 5, 1 rezulta ca rang A = 3 ,= rang A = 2 si sistemul
este incompatibil.
ii) Daca = 5 rezulta ca rangul matricii extinse este 2 si sistemul este
compatibil nedeterminat. Sistemul devine
_

_
2x 4y + z = 0
x + 5y 3z = 35
2x 5y +
3
2
z = 5
.
Alegem drept determinant principal
p
=

2 4
1 5

= 14, x, y sunt necunos-


cute principale si z = , R, necunoscuta secundara. Subsistemul principal
se scrie
_
2x 4y =
x + 5y = 35 + 3
.
Solut ia sistemului este x = 10 +
1
2
, y = 5 +
1
2
, z = , R. Matricial,
avem
_
_
_
_
x
y
z
_
_
_
_
=
_
_
_
_
10
5
0
_
_
_
_
+
_
_
_
_
1
2
1
2
1
_
_
_
_
, R.
iii) Daca = 1 rezulta ca rangul matricii extinse este 2 si sistemul este
compatibil nedeterminat. Sistemul devine
_

_
2x 4y + z = 0
x + 5y 3z = 7
2x + y
3
2
z = 5
.
Alegem drept determinant principal
p
=

2 4
1 5

= 14, x, y sunt necunos-


cute principale si z = , R, necunoscuta secundara. Subsistemul principal
devine
_
2x 4y =
x + 5y = 7 + 3
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 51
Solut ia sistemului este x = 2 +
1
2
, y = 1 +
1
2
, z = , R. Matricial, avem
_
_
_
_
x
y
z
_
_
_
_
=
_
_
_
_
2
1
0
_
_
_
_
+
_
_
_
_
1
2
1
2
1
_
_
_
_
, R.
6. Matricea sistemului este A =
_
_
_
_
_
_
1 2 1
3 1 7
9 3
2 4
_
_
_
_
_
_
, iar matricea extinsa
A =
_
_
_
_
_
_
1 2 1 4
3 1 7 2
9 3
2 4 m
_
_
_
_
_
_
. Rangul matricii A este 2 daca si numai daca
d
1
=

1 2 1
3 1 7
9 3

= 0, d
2
=

1 2 1
3 1 7
2 4

= 0,
d
3
=

3 1 7
9 3
2 4

= 0, d
4
=

1 2 1
9 3
2 4

= 0.
Din aceste relat ii rezulta = 5 si = 1. Pentru ca sistemul sa e compatibil
rang A = 2. Aceasta relat ie are loc daca si numai daca

2 1 4
1 7 2
9 3

= 0,

2 1 4
1 7 2
1 4 m

= 0,
de unde rezulta =
86
5
si m =
2
5
.

In continuare, pentru valorile gasite, rezolvam sistemul. Consideram drept


determinant principal
p
=

1 2
3 1

= 5, necunoscutele principale x si
y, necunoscuta secundara z = R. Subsistemul principal devine
_
x + 2y = 4
3x y = 2 7
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 52
Solut ia sistemului init ial este x =
6
5

8
5
, y =
13
5

13
10
, z = R. Matricial,
aceasta se scrie
_
_
_
_
x
y
z
_
_
_
_
=
_
_
_
_
6
5
13
5
0
_
_
_
_
+
_
_
_
_

8
5

13
10
1
_
_
_
_
, R.
3.2 Sisteme de ecuat ii liniare omogene
Enunt uri
1. Fie sistemele de ecuat ii omogene:
a)
_

_
x
1
+ 2x
2
+ 3x
3
+ 4x
4
= 0
x
1
+ x
2
+ 2x
3
+ 3x
4
= 0
x
1
+ 5x
2
+ x
3
+ 2x
4
= 0
x
1
+ 5x
2
+ 5x
3
+ 2x
4
= 0
; b)
_

_
x
1
+ x
2
+ 2x
3
x
4
+ x
5
= 0
x
1
x
2
+ x
3
+ 3x
4
x
5
= 0
x
1
+ 5x
2
+ x
3
11x
4
+ 5x
5
= 0
2x
2
+x
3
4x
4
+ 2x
5
= 0
c)
_

_
x
1
+ x
2
+ x
3
+ x
4
= 0
x
1
+ 2x
2
+ 3x
3
+ 4x
4
= 0
x
1
+ 3x
2
+ 6x
3
+ 10x
4
= 0
x
1
+ 4x
2
+ 10x
3
+ 20x
4
= 0
; d)
_

_
x
1
+ 3x
2
+ 2x
3
= 0
2x
1
x
2
+ 3x
3
= 0
3x
1
5x
2
+ 4x
3
= 0
x
1
+ 17x
2
+ 4x
3
= 0
;
e)
_

_
2x
1
+ 3x
2
x
3
+ 5x
4
= 0
3x
1
x
2
+ 2x
3
7x
4
= 0
4x
1
+ x
2
3x
3
+ 6x
4
= 0
x
1
2x
2
+ 4x
3
7x
4
= 0
; f)
_

_
3x
1
+ 4x
2
5x
3
+ 7x
4
= 0
2x
1
3x
2
+ 3x
3
2x
4
= 0
4x
1
+ 11x
2
13x
3
+ 16x
4
= 0
7x
1
2x
2
+ x
3
+ 3x
4
= 0
;
g)
_

_
x
1
+ x
2
+ x
3
+ x
4
+ x
5
= 0
3x
1
+ 2x
2
+ x
3
x
4
3x
5
= 0
x
2
+ 2x
3
+ 2x
4
+ 6x
5
= 0
5x
1
+ 4x
2
+ 3x
3
+ 3x
4
x
5
= 0
;
h)
_
x
1
x
2
+x
3
+ x
4
2x
5
+ 3x
6
= 0
2x
1
+ x
2
+ 4x
3
5x
4
+ 2x
5
+x
6
= 0
.
Sa se studieze existent a solut iilor nebanale pentru aceste sisteme, sa se re-
zolve sistemele, sa se determine dimensiunea si o baza n spat iul S al solut iilor,
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 53
sa se scrie solut iile generale sub forma vectorial a si sub forma matriciala.
2. Sa se demonstreze ca sistemul
_

_
ax
1
+bx
2
+ cx
3
+ dx
4
= 0
bx
1
ax
2
+ dx
3
cx
4
= 0
cx
1
dx
2
ax
3
+ bx
4
= 0
dx
1
+ cx
3
bx
3
ax
4
= 0
admite o solut ie unica, daca a, b, c, d sunt numere reale, nu toate nule.
Indicat ii si raspunsuri
1. a) Matricea sistemului este A =
_
_
_
_
_
_
1 2 3 4
1 1 2 3
1 5 1 2
1 5 5 2
_
_
_
_
_
_
, cu det A = 20 ,= 0.
Prin urmare sistemul admite numai solut ia banala x
1
= x
2
= x
3
= x
4
= 0.
b) Matricea sistemului este
A =
_
_
_
_
_
_
1 1 2 1 1
1 1 1 3 1
1 5 1 11 5
0 2 1 4 2
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 1 2 1 1
0 2 1 4 2
0 6 3 12 6
0 2 1 4 2
_
_
_
_
_
_

_
1 1 2 1 1
0 2 1 4 2
_
.
Se obt ine rang A = 2 5. Astfel sistemul admite si solut ii nebanale. Alegem
drept determinant principal
p
=

1 1
1 1

= 2. Consideram necunoscutele
principale x
1
, x
2
si necunoscutele secundare x
3
= , x
4
= , x
5
= , , ,
R. Subsistemul principal devine
_
x
1
+ x
2
= 2 +
x
1
x
2
= 3 +
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 54
Acesta este un sistem de tip Cramer, cu solut ia x
1
=
3
2
, x
2
=
1
2
+
2 . Spat iul solut iilor sistemului omogen este
S = s = (
3
2
,
1
2
+ 2 , , , )[, , R.
Acesta este un subspat iu liniar n R
5
cu dim S = 3. O baza n acest subspat iu
este sistemul fundamental de solut ii B = u
1
, u
2
, u
3
, unde
u
1
= (
3
2
,
1
2
, 1, 0, 0), u
2
= (1, 2, 0, 1, 0), u
3
= (0, 1, 0, 0, 1).
Solut ia generala se poate scrie sub forma matriciala
_
_
_
_
_
_
_
_
_
x
1
x
2
x
3
x
4
x
5
_
_
_
_
_
_
_
_
_
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_

3
2

1
2
1
0
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
+
_
_
_
_
_
_
_
_
_
1
2
0
1
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
+
_
_
_
_
_
_
_
_
_
0
1
0
0
1
_
_
_
_
_
_
_
_
_
.
c) Matricea sistemului este
A =
_
_
_
_
_
_
1 1 1 1
1 2 3 4
1 3 6 10
1 4 10 20
_
_
_
_
_
_
.
Determinantul matricii sistemului este det A = 1 ,= 0, deci rangul matricii
este 4, egal cu num arul de necunoscute. Prin urmare sistemul admite numai
solut ia banala.
d) Matricea sistemului este
A =
_
_
_
_
_
_
1 3 2
2 1 3
3 5 4
1 17 4
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 3 2
0 7 1
0 14 2
0 14 2
_
_
_
_
_
_

_
1 3 2
0 7 1
_
Se obt ine rang A = 2 3. Astfel sistemul admite si solut ii nebanale. Alegem
drept determinant principal
p
=

1 3
2 1

= 7. Consideram necunoscutele
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 55
principale x
1
, x
2
si necunoscuta secundara x
3
= R. Subsistemul principal
devine
_
x
1
+ 3x
2
= 2
2x
1
x
2
= 3
.
Acesta este un sistem de tip Cramer, cu solut ia x
1
=
11
7
, x
2
=
1
7
. Spat iul
solut iilor sistemului omogen este
S = s = (
11
7
,
1
7
, )[ R.
Acesta este un subspat iu liniar n R
3
cu dim S = 1. O baza n acest subspat iu
este sistemul fundamental de solut ii B = u
1
, unde u
1
= (
11
7
,
1
7
, 1).
Solut ia generala se poate scrie sub forma matriciala
_
_
_
_
x
1
x
2
x
3
_
_
_
_
=
_
_
_
_

11
7

1
7
1
_
_
_
_
.
e) Determinantul matricii sistemului este 217, diferit de 0, deci rangul ma-
tricii este 4, egal cu numarul de necunoscute. Prin urmare sistemul admite
numai solut ia banala.
f) Matricea sistemului este
A =
_
_
_
_
_
_
3 4 5 7
2 3 3 2
4 11 13 16
7 2 1 3
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 7 8 9
2 3 3 2
4 11 13 16
7 2 1 3
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 7 8 9
0 17 19 20
0 17 19 20
0 51 57 60
_
_
_
_
_
_

_
1 7 8 9
0 17 19 20
_
.
Se obt ine rang A = 2 4. Astfel sistemul admite si solut ii nebanale. Alegem
drept determinant principal
p
=

3 4
2 3

= 17. Consideram necunos-


cutele principale x
1
, x
2
si necunoscutele secundare x
3
= , x
4
= , , R.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 56
Subsistemul principal devine
_
3x
1
+ 4x
2
= 5 7
2x
1
3x
2
= 3 + 2
.
Acesta este un sistem de tip Cramer, cu solut ia x
1
=
3
17

13
17
, x
2
=
19
17

20
17
.
Spat iul solut iilor sistemului omogen este
S = s = (
3
17

13
17
,
19
17

20
17
, , )[, R.
Acesta este un subspat iu liniar n R
4
cu dim S = 2. O baza n acest subspat iu
este sistemul fundamental de solut ii B = u
1
, u
2
, unde
u
1
= (
3
17
,
19
17
, 1, 0), u
2
= (
13
17
,
20
17
, 0, 1).
Solut ia generala se poate scrie sub forma matriciala
_
_
_
_
_
_
x
1
x
2
x
3
x
4
_
_
_
_
_
_
=
_
_
_
_
_
_
3
17
19
17
1
0
_
_
_
_
_
_
+
_
_
_
_
_
_

13
17

20
17
0
1
_
_
_
_
_
_
.
g) Matricea sistemului este
A =
_
_
_
_
_
_
1 1 1 1 1
3 2 1 1 3
0 1 2 2 6
5 4 3 3 1
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
_
_
1 1 1 1 1
0 1 2 4 6
0 1 2 2 6
0 1 2 2 6
_
_
_
_
_
_

_
_
_
_
1 1 1 1 1
0 1 2 4 6
0 1 2 2 6
_
_
_
_

_
_
_
_
1 1 1 1 1
0 1 2 4 6
0 0 0 2 0
_
_
_
_
.
Se obt ine rang A = 3 5. Astfel sistemul admite si solut ii nebanale. Alegem
drept determinant principal
p
=

1 1 1
3 2 1
0 1 2

= 2. Necunoscutele princi-
pale sunt x
1
, x
2
, x
4
si necunoscutele secundare x
3
= , x
5
= , , R.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 57
Subsistemul principal devine
_

_
x
1
+ x
2
+x
4
=
3x
1
+ 2x
2
x
4
= + 3
x
2
+ 2x
4
= 2 6
.
Acesta este un sistem de tip Cramer, cu solut ia x
1
= + 5, x
2
= 2 6,
x
4
= 0. Spat iul solut iilor sistemului omogen este
S = s = ( + 5, 2 6, , 0, )[, R.
Acesta este un subspat iu liniar n R
5
cu dim S = 2. O baza n acest subspat iu
este sistemul fundamental de solut ii B = u
1
, u
2
, unde
u
1
= (1, 2, 1, 0, 0), u
2
= (5, 6, 0, 0, 1).
Solut ia generala se poate scrie sub forma matriciala
_
_
_
_
_
_
_
_
_
x
1
x
2
x
3
x
4
x
5
_
_
_
_
_
_
_
_
_
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
1
2
1
0
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
+
_
_
_
_
_
_
_
_
_
5
6
0
0
1
_
_
_
_
_
_
_
_
_
.
h) Matricea sistemului este
A =
_
1 1 1 1 2 3
2 1 4 5 2 1
_
Se obt ine rang A = 2 5. Astfel sistemul admite si solut ii nebanale.
Alegem drept determinant principal
p
=

1 1
2 1

= 3. Necunoscutele prin-
cipale sunt x
1
, x
2
si necunoscutele secundare x
3
= , x
4
= , x
5
= , x
6
= ,
, , , R. Subsistemul principal devine
_
x
1
x
2
= + 2 3
2x
1
+ x
2
= 4 + 5 2
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 58
Acesta este un sistem de tip Cramer, cu solut ia x
1
=
5
3
+
4
3

4
3
, x
2
=

2
3
+
7
3
2 +
5
3
, x
4
= 0. Spat iul solut iilor sistemului omogen este
S = s = (
5
3
+
4
3

4
3
,
2
3
+
7
3
2 +
5
3
, , , , )[, , , R.
Acesta este un subspat iu liniar n R
6
cu dim S = 4. O baza n acest subspat iu
este sistemul fundamental de solut ii B = u
1
, u
2
, u
3
, u
4
, unde
u
1
= (
5
3
,
2
3
, 1, 0, 0, 0), u
2
= (
4
3
,
7
3
, 0, 1, 0, 0),
u
3
= (0, 2, 0, 0, 1, 0), u
4
= (
4
3
,
5
3
, 0, 0, 0, 1).
Solut ia generala se poate scrie sub forma matriciala
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
x
1
x
2
x
3
x
4
x
5
x
6
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_

5
3

2
3
1
0
0
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
+
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
4
3
7
3
0
1
0
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
+
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
0
2
0
0
1
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
+
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_

4
3
5
3
0
0
0
1
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
.
2. Se verica prin calcul direct ca determinantul matricii sistemului este
det A = (a
2
+ b
2
+ c
2
+ d
2
)
2
,= 0.
Probleme propuse
1. Sa se arate ca urmatoarele sisteme de ecuat ii liniare sunt sisteme Cramer
si sa se rezolve aceste sisteme:
a)
_

_
x
1
+x
2
+2x
3
+3x
4
= 1
3x
1
x
2
x
3
2x
4
= 4
2x
1
+3x
2
x
3
x
4
= 6
x
1
+2x
2
+3x
3
x
4
= 4
,
b)
_

_
x
2
3x
3
+4x
4
= 5
x
1
2x
3
+3x
4
= 4
3x
1
+2x
2
5x
4
= 12
4x
1
+3x
2
5x
3
= 5
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 59
2. Sa se rezolve pe cale matriceala urmatoarele sisteme Cramer:
a)
_

_
x
1
+x
2
+x
3
2x
4
+7x
5
= 0
2x
1
+x
3
2x
5
= 9
3x
1
+x
2
x
4
= 9
2x
2
+5x
3
+x
5
= 8
x
1
x
2
+3x
4
= 1
,
b)
_

_
x
1
+x
2
+2x
3
+2x
4
= 2
3x
1
x
2
4x
3
6x
4
= 0
2x
1
+3x
2
6x
3
9x
4
= 7
x
1
2x
2
+8x
3
12x
4
= 3
.
3. Sa se studieze compatibilitatea si sa se rezolve daca este posibil
a)
_

_
2x
1
+7x
2
+3x
3
+x
4
= 6
3x
1
+5x
2
+2x
3
+2x
4
= 4
9x
1
+4x
2
+x
3
+7x
4
= 2
,
b)
_

_
x
1
+x
2
+3x
3
2x
4
+3x
5
= 1
2x
1
+2x
2
+4x
3
x
4
+3x
5
= 2
3x
1
+3x
2
+5x
3
2x
4
+3x
5
= 2
2x
1
+2x
2
+8x
3
3x
4
+9x
5
= 2
,
c)
_

_
2x
1
+5x
2
8x
3
= 8
4x
1
+3x
2
9x
3
= 9
2x
1
+3x
2
5x
3
= 7
x
1
+8x
2
7x
3
= 12
,
d)
_

_
3x
1
+2x
2
+2x
3
+2x
4
= 2
2x
1
+3x
2
+2x
3
+5x
4
= 3
9x
1
+x
2
+4x
3
5x
4
= 1
2x
1
+2x
2
+3x
3
+4x
4
= 5
7x
1
+x
2
+6x
3
x
4
= 7
.
4. Sa se discute compatibilitatea urmatoarelor sisteme n funct ie de valorile
parametrilor reali m, n si sa se obt ina solut ia cand este posibil:
a)
_

_
mx
1
3x
2
+4x
3
= 1
5x
1
+(m1)x
2
4x
3
= 8
x
1
+(m5)x
2
12x
3
= 10
,
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 60
b)
_

_
mx
1
+x
2
+x
3
= 4
x
1
+nx
2
+x
3
= 2
x
1
+2x
2
+x
3
= 3
,
c)
_

_
x
1
mx
2
+x
3
= 1
x
1
x
2
+x
3
= 1
mx
1
+m
2
x
2
x
3
= m
2
5. Pentru ce valori ale parametrilor sistemele urmatoare au solut ii neba-
nale?
a)
_

_
mx
1
+x
2
+x
3
= 0
x
1
+(m + 1)x
2
+x
3
= 0
x
1
+x
2
+4x
3
= 0
,
b)
_

_
x
1
+(m1)x
2
+x
3
= 0
x
1
+2x
2
+mx
3
= 0
2x
1
+x
2
+x
3
= 0
,
c)
_

_
mx
1
+x
2
+x
3
= 0
x
1
+nx
2
+x
3
= 0
x
1
+x
2
+x
3
= 0
.
6. Sa se determine dimensiunea si o baza n subspat iul liniar al solut iilor
urmatoarelor sisteme omogene:
a)
_
2x
1
+3x
2
4x
3
+5x
4
= 0
x
1
+x
2
+x
3
+x
4
= 0
,
b)
_

_
x
1
2x
2
+10x
3
= 0
x
1
x
2
+x
3
= 0
2x
1
+3x
2
x
3
= 0
.
Capitolul 4
Aplicat ii liniare
Enunt uri
1. Fie spat iile liniare X = f[ f : [a, b] R, f derivabil a pe [a, b], al
funct iilor derivabile denite pe intervalul [a, b] cu valori reale, si Y = g[ g :
[a, b] R, al funct iilor denite pe intervalul [a, b] cu valori reale. Denim
aplicat ia D : X Y , prin D(f) = f

. Sa se arate ca D este o aplicat ie liniara


si sa se determine ker D, nucleul lui D.
2. Fie X un spat iu liniar de dimensiune 2, peste un corp K, si Y un
spat iu liniar de dimensiune 3, peste acelasi corp, K. Sa se precizeze care din
urmatoarele aplicat ii, f : X Y , este o aplicat ie liniara:
a) f(x) = (
1
+
2
,
1

2
,
1
)
B
1
;
b) f(x) = (
1
, 1,
2
)
B
1
;
c) f(x) = (
1
+
2
,
1

2
,
1

2
)
B
1
, unde x = (
1
,
2
)
B
X ntr-o baza B n
X, iar B
1
este o baza n Y .
3. Se dau spat iile liniare peste un corp K, X, de dimensiune 3, si Y ,
de dimensiune 2. Un element din X este de forma x = (
1
,
2
,
3
)
B
ntr-o
baza B n X. Denim aplicat iile liniare f
1
: X Y , f
2
: X Y , prin
f
1
(x) = (2
1
,
2

3
)
B
1
si f
2
(x) = (
1
,
2
+
3
)
B
1
, unde B
1
este o baza n Y .
a) Sa se deneasca aplicat iile f
1
+ f
2
si 3f
1
f
2
si sa se arate ca aceste
aplicat ii sunt liniare;
61
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 62
b) Sa se determine ker f
1
, ker f
2
, ker(f
1
+ f
2
), ker(3f
1
f
2
).
4. Se dau spat iile liniare peste un corp K, X de dimensiune 3 si Y de
dimensiune 2. Un element din X este de forma x = (
1
,
2
,
3
)
B
ntr-o baza Bn
X. Fie aplicat ia liniara f : X Y , data de f(x) = (
1

2
+
3
, 2
1
3
2
+
3
)
B
1
,
unde B
1
este o baza n Y . Sa se determine Im f, imaginea aplicat iei f.
5. Fie aplicat iile liniare f L(R
2
, R
3
) si g L(R
3
, R
2
), denite prin
f(x) = (
1
2
2
,
1
,
2
)
B
1
, x = (
1
,
2
)
B
R
2
, si, respectiv, g(u) = (u
1
u
2
+
u
3
, u
1
+u
2
u
3
)
B
, u = (u
1
, u
2
, u
3
)
B
1
R
3
.
a) Sa se determine rangul r si defectul d al ecareia din cele doua aplicat ii
si sa se verice, n ecare caz, relat ia r +d = n. Care din aceste aplicat ii este
injectiva?
b) Sa se scrie ecuat iile scalare si matricea ecarei aplicat ii n perechea de
baze (B, B
1
).
c) Sa se determine aplicat iile f g si g f. Sa se scrie matricile celor doua
aplicat ii, sa se determine rangul ecareia si sa se precizeze care din ele este
bijectiva.
6. a) Sa se determine aplicat ia liniara (operator liniar) | L(R
3
), stiind
ca |(x
i
) = y
i
, pentru i = 1, 3, unde x
1
= (0, 0, 1), x
2
= (0, 1, 1), x
3
= (1, 1, 1)
si y
1
= (2, 3, 5), y
2
= (1, 0, 0), y
3
= (0, 1, 1). Tot i vectorii sunt reprezentat i n
baza canonica B = e
1
, e
2
, e
3
din R
3
.
b) Sa se gaseasc a expresia si matricea operatorului | n baza B

= x
1
,
x
2
, x
3
.
c) Sa se scrie ecuat iile scalare ale operatorului | n bazele B si B

.
7. Fie aplicat ia liniara f L(R
3
, R
2
), f(x) = (
1

2
+2
3
, 2
1
+
2

3
)
B
1
, n
perechea de baze (B, B
1
), unde x = (
1
,
2
,
3
)
B
R
3
, n baza B = e
1
, e
2
, e
3

din R
3
, iar B
1
= f
1
, f
2
este o baza n R
2
.

In R
3
consideram baza B

=
e

1
, e

2
, e

3
, e

1
= 2e
1
+ 2e
2
+ e
3
, e

2
= 2e
1
e
2
2e
3
, e

3
= e
1
2e
2
+ 2e
3
, si n
R
2
baza B

1
= f

1
, f

2
, f

1
= f
1
2f
2
, f

2
= f
1
+f
2
.
a) Sa se determine matricea aplicat iei liniare f n perechile de baze (B, B
1
)
si (B

, B

1
).
b) Sa se scrie expresiile lui f n perechile de baze (B, B
1
) si (B

, B

1
).
c) Sa se scrie ecuat iile scalare ale lui f n perechile de baze (B, B
1
) si (B

, B

1
).
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 63
8. Fie aplicat ia liniara (operator liniar) f L(R
4
), data prin f(x) =
(
1
+
2
,
2
2
3
,
3
+
4
, 3
4
)
B
, unde x = (
1
,
2
,
3
,
4
)
B
, n baza canonica, B,
din R
4
.
a) Sa se precizeze daca f este un izomorsm.
b) Consideram baza B

= e

1
, e

2
, e

3
, e

4
n R
4
, unde e

1
= (1, 1, 1, 1), e

2
=
(1, 1, 1, 0), e

3
= (1, 1, 0, 0), e

4
= (1, 0, 0, 0). Sa se determine matricea aplicat iei
liniare f n noua baza B

.
c) Sa se scrie expresia aplicat iei liniare f n baza B

.
d) Sa se scrie ecuat iile scalare ale aplicat iei liniare f n baza B si n baza
B

.
9. Fie | : R
3
R
3
, | L(R
3
), o aplicat ie liniara (operator liniar) cu
matricea A =
_
_
_
_
1 1 0
1 0 1
0 1 1
_
_
_
_
n baza V = e
1
, e
2
, e
3
. Sa se gaseasc a matricea
aplicat iei | n baza W = f
1
, f
2
, f
3
, unde f
1
= e
1
+2e
2
+e
3
, f
2
= 2e
1
+e
2
+3e
3
,
f
3
= e
1
+e
2
+ e
3
.
10. Sa se determine valorile si vectorii proprii pentru urmatoarele aplicat ii
liniare (operatori liniari), cu matricile asociate precizate. Sa se studieze daca
exista o baza a spat iului de denit ie n raport cu care matricile aplicat iilor
liniare sa e diagonale.

In caz armativ sa se verice legea de transformare a
matricii unei aplicat ii liniare (operator liniar) la o schimbare de baza.
a) | : R
2
R
2
, | L(R
2
)
1) A =
_
2 2
1 1
_
; 2) A =
_
1 0
2 0
_
; 3) A =
_
2 1
1 2
_
;
b) | : R
3
R
3
, | L(R
3
)
1) A =
_
_
_
_
1 1 2
1 1 2
2 2 0
_
_
_
_
; 2) A =
_
_
_
_
1 2 1
1 2 1
1 1 2
_
_
_
_
;
c) | : R
4
R
4
, | L(R
4
)
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 64
1) A =
_
_
_
_
_
_
1 0 0 1
0 1 0 0
0 0 1 2
1 0 2 5
_
_
_
_
_
_
; 2) A =
_
_
_
_
_
_
1 0 2 1
0 1 4 2
2 1 0 1
2 1 1 2
_
_
_
_
_
_
.
11. Sa se determine valorile si vectorii proprii corespunzatori, si sa se
verice expresiile |(x

) = ax

bx

, |(x

) = ax

+ bx

, unde x

si x

sunt
partea reala si respectiv coecientul part ii imaginare pentru x = x

+ ix

corespunzatori valorilor proprii


1,2
= a ib, i =

1, pentru urmatorii
operatori liniari denit i pe spat ii reale.
a) | : X X, (X, R), dim X = 2, A =
_
2 3
1 2
_
;
b) | : X X, (X, R), dim X = 3, A =
_
_
_
_
4 5 7
1 4 9
4 0 5
_
_
_
_
.
Indicat ii si raspunsuri
1. Fie f, g X si , R. Folosind proprietat ile derivatei, si anume
operat ii cu funct ii deivabile, se obt ine D(f +g) = (f +g)

= f

+g

=
D(f) + D(g). Prin urmare D L(X, Y ).
Nucleul lui D este ker D = f X[D(f) = o Y , unde o este funct ia
identic nul a, denita prin o(x) = 0, x [a, b]. Dar D(f) = o f

(x) =
0, x [a, b] f = constant a. Astfel ker D = f X[f = constant a.
2. a) Fie x = (
1
,
2
)
B
si y = (
1
,
2
)
B
. Avem x + y = (
1
+
1
,
2
+
2
)
B
.
Astfel
f(x + y) = ((
1
+
1
) + (
2
+
2
), (
1
+
1
) (
2
+
2
),
1
+
1
)
B
1
=
= ((
1
+
2
) + (
1
+
2
), (
1

2
) + (
1

2
),
1
+
1
)
B
1
=
= (
1
+
2
,
1

2
,
1
)
B
1
+ (
1
+
2
,
1

2
,
1
)
B
1
= f(x) + f(y).
Deci f este aditiva.
Pentru orice K avem x = (
1
,
2
)
B
si
f(x) = (
1
+
2
,
1

2
,
1
)
B
1
=
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 65
= (
1
+
2
,
1

2
,
1
)
B
1
= f(x).
Prin urmare f este si omogena. Urmeaza ca f este o aplicat ie liniara.
Altfel, pentru , K avem x + y = (
1
+
1
,
2
+
2
)
B
si
f(x+y) = ((
1
+
1
) +(
2
+
2
), (
1
+
1
) (
2
+
2
),
1
+
1
)
B
1
=
= ((
1
+
2
) + (
1
+
2
), (
1

2
) + (
1

2
),
1
+
1
)
B
1
=
= (
1
+
2
,
1

2
,
1
)
B
1
+(
1
+
2
,
1

2
,
1
)
B
1
= f(x) + f(y).
Am obt inut, din nou, ca f este o aplicat ie liniara.
b) Se verica cu ajutorul denit iei ca f nu este nici aditiva nici omogena
si, prin urmare, nu este o aplicat ie liniara.
c) Ca si la punctul anterior, se veric a cu usurint a ca f nu este nici aditiva
nici omogena, deci nu este o aplicat ie liniara.
3. a) Avem g, h : X Y , g(x) = (f
1
+f
2
)(x) = f
1
(x) +f
2
(x) = (
1
, 2
2
)
B
1
,
h(x) = (3f
1
f
2
)(x) = 3f
1
(x) f
2
(x) = (7
1
, 2
2
4
3
)
B
1
. Deoarece g, h sunt
combinat ii liniare de aplicat iile f
1
, f
2
si (L(X, Y ), +, ) este un spat iu liniar,
urmeaza ca g, h L(X, Y ).
b) Avem ker f
1
= x X[f
1
(x) =
Y
. Din f
1
(x) =
Y
rezulta sistemul
_
2
1
= 0

3
= 0
. Matricea acestui sistem este
A =
_
2 0 0
1 1 1
_
,
cu rangul 2, astfel ca sistemul admite si solut ii nebanale. Putem considera
drept determinant principal =

2 0
1 1

= 2 si necunoscutele principale

1
,
2
, necunoscuta secundara
3
= R. Se obt ine solut ia
1
= 0,
2
= ,

3
= R. Rezulta ker f
1
= (0, , )[ R = L[u
1
], unde u
1
= (0, 1, 1).

In continuare ker f
2
= x X[f
2
(x) =
Y
. Din f
2
(x) =
Y
rezulta
sistemul
_

1
= 0

2
+
3
= 0
. Matricea acestui sistem este
A =
_
1 0 0
0 1 1
_
,
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 66
cu rangul 2, astfel ca sistemul admite si solut ii nebanale. Putem considera
drept determinant principal =

1 0
0 1

= 1, necunoscutele principale

1
,
2
si necunoscuta secundara
3
= R. Se obt ine solut ia
1
= 0,
2
= ,

3
= R. Rezulta ker f
1
= (0, , )[ R = L[u
2
], u
2
= (0, 1, 1).
Avem ker g = x X[g(x) =
Y
. Din g(x) =
Y
rezulta sistemul
_

1
= 0
2
2
= 0
. Matricea acestui sistem are rangul 2, astfel ca sistemul admite
si solut ii nebanale. Putem considera necunoscutele principale
1
,
2
si necunos-
cuta secundara
3
= R. Se obt ine solut ia
1
= 0,
2
= 0,
3
= R.
Rezulta ker g = (0, 0, )[ R = L[u
3
], u
3
= (0, 0, 1).
Avem ker h = x X[h(x) =
Y
. Din g(x) =
Y
rezulta sistemul
_
7
1
= 0
2
2
4
3
= 0
. Matricea acestui sistem are rangul 2, astfel ca sistemul
admite si solut ii nebanale. Putem considera necunoscutele principale
1
,
2
si necunoscuta secundara
3
= R. Se obt ine solut ia
1
= 0,
2
= 2,

3
= R. Rezulta ker h = (0, 2, )[ R = L[u
4
], u
4
= (0, 2, 1).
Rezulta ca dimensiunile celor patru nuclee sunt egale cu 1, si, astfel, nici
una dintre aplicat ii nu este injectiva.
4. Avem f : X Y , f L(X, Y ), f(x) = (
1

2
+
3
, 2
1
3
2
+
3
)
B
1
.
Imaginea aplicat iei f este Im f = y Y [x X, f(x) = y. Fie y =
(
1
,
2
)
B
1
Y si x = (
1
,
2
,
3
)
B
X. Atunci
f(x) = y
_

1

2
+
3
=
1
2
1
3
2
+
3
=
2
.
Matricea sistemului este A =
_
1 1 1
2 3 1
_
, iar matricea extinsa este A =
_
1 1 1
1
2 3 1
2
_
. Se arata cu usurint a ca rangul matricii acestui sistem este
egal cu rangul matricii extinse, pentru orice
1
si orice
2
. Prin urmare sistemul
este compatibil pentru orice y Y , conform teoremei lui Kronecker-Capelli.
Rezulta Im f = Y , deci f este surjectiva.
5. a) Rangul aplicat iei f este r = dim Im f, iar defectul d = dim ker f.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 67
Pentru determinarea nucleului lui f, ker f = x X[f(x) =
R
3, vom rezolva
ecuat ia f(x) =
R
3. Aceasta este echivalent a cu sistemul
_

1
2
2
= 0

1
= 0

2
= 0
,
unde x = (
1
,
2
,
3
)
B
. Se obt ine usor ca rangul matricii sistemului este 2, egal
cu numarul de necunoscute, deci sistemul admite doar solut ia banala. Astfel
ker f =
R
2 si d = 0. De aici rezulta si ca f este o aplicat ie injectiva.

In continuare vom determina imaginea lui f. Fie y = (


1
,
2
,
3
)
B
R
3
.
Ecuat ia f(x) = y este echivalent a cu
_

1
2
2
=
1

1
=
2

2
=
3
. Acest sistem este
compatibil daca si numai daca rangul matricii sale extinse este 2, adica deter-
minantul ei este 0. Se obt ine condit ia de compatibilitate
2
2
3
=
1
. Avem
y = (
1
,
2
,
3
) = (
2
2
3
,
2
,
3
) = (
2
,
2
, 0) + (2
3
, 0,
3
) =
2
(1, 1, 0) +

3
(2, 0, 1). Rezulta Im f = (
2
2
3
,
2
,
3
)[
2
,
3
R = L[v
1
, v
2
], unde
v
1
= (1, 1, 0), v
2
= (2, 0, 1). Deoarece v
1
si v
2
sunt liniar independent i rezulta
r = 2. Aplicat ia f nu este surjectiva.

In acelasi mod, obt inem, pentru g, ker g = L[v


3
], si Im g = R
2
, unde
v
3
= (0, 1, 1)
B
1
. Prin urmare defectul lui g este 1, iar rangul lui g este 2. Astfel
aplicat ia g nu este injectiva dar este surjectiva.
b) Matricea asociata lui f, A = (a
ij
) /
32
(R), prin izomorsmul :
L(R
2
, R
3
) /
32
(R), n perechea de baze (B, B
1
), este A =
_
_
_
_
1 2
1 0
0 1
_
_
_
_
.
Ecuat iile scalare ale lui f,

2
j=1
a
ij

j
=
i
, i = 1, 3, sunt
_

1
2
2
=
1

1
=
2

2
=
3
.
Matricea asociata lui g, B = (b
ij
) /
23
(R), prin izomorsmul :
L(R
3
, R
2
) /
23
(R), n perechea de baze (B
1
, B), este B =
_
1 1 1
1 1 1
_
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 68
Ecuat iile scalare ale lui g,

3
j=1
b
ij
u
j
=
i
, i = 1, 2, sunt
_
u
1
u
2
+u
3
=
1
u
1
+u
2
u
3
=
2
.
c) Avem f g : R
3
R
3
, (f g)(u) = (u
1
3u
2
+3u
3
, u
1
u
2
+u
3
, u
1
+
u
2
u
3
), unde u = (u
1
, u
2
, u
3
)
B
1
R
3
. Matricea asociata n baza B
1
este
A
1
=
_
_
_
_
1 3 3
1 1 1
1 1 1
_
_
_
_
. Obt inem r
1
= rang (f g) = rang A
1
= 2 ,= 3.
Urmeaza ca aplicat ia nu este surjectiva. Din relat ia r
1
+ d
1
= 3 rezulta ca
defectul d
1
al aplicat iei este egal cu 1 si, prin urmare, f g nu este nici injectiva.

In concluzie aceasta aplicat ie nu este un endomorsm.

In continuare avem g f : R
2
R
2
, (g f)(x) = (
2
, 2
1
3
2
)
B
, unde
x = (
1
,
2
) R
2
. Matricea asociata este A
2
=
_
0 1
2 3
_
. Rangul aplicat iei
este r
2
= rang A
2
= 2 si rezulta ca g f este surjectiva. Se obt ine, deasemeni,
defectul d
2
= 0, din r
2
+d
2
= 2. Astfel aplicat ia este si injectiva, deci bijectiva.

In concluzie, g f este un endomorsm.


6. a) Fie x R
3
. Rezulta ca x =

3
k=1

k
e
k
. Deoarece | L(R
3
) urmeaza
ca |(x) =

3
k=1

k
|(e
k
). Din |(x
i
) = y
i
, i = 1, 2, 3, se obt ine sistemul
_

_
|(e
3
) = 2e
1
+ 3e
2
+ 5e
3
|(e
2
)+ |(e
3
) = e
1
|(e
1
)+ |(e
2
)+ |(e
3
) = e
2
e
3
,
cu solut ia |(e
1
) = e
1
+e
2
e
3
, |(e
2
) = e
1
3e
2
5e
3
, |(e
3
) = 2e
1
+3e
2
+5e
3
.
De aici rezulta
|(x) = (
1

2
+ 2
3
,
1
3
2
+ 3
3
,
1
5
2
+ 5
3
)
B
.
b) Sistemul de vectori B

= x
1
, x
2
, x
3
este o baza n R
3
, ind liniar
independent.

Intr-adevar, matricea coordonatelor vectorilor n baza B este
C =
_
_
_
_
0 0 1
0 1 1
1 1 1
_
_
_
_
, cu rang C = 3. Matricea C este matricea schimb arii de
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 69
baza (trecerea de la B la B

). Notam cu A

matricea asociata operatorului |


prin izomorsmul : L(R
3
) /
3
(R). Formula de transformare a matricii
unui operator liniar la schimbarea bazei este A

= (C
t
)
1
AC
t
.

In cazul nostru
se obt ine (C
t
)
1
=
_
_
_
_
0 1 1
1 1 0
1 0 0
_
_
_
_
si A

= (C
t
)
1
AC
t
=
_
_
_
_
2 0 2
1 1 1
2 1 0
_
_
_
_
.
Fie x = (

1
,

2
,

3
)
B
. Atunci expresia analitica a operatorului n baza B

este
|(x) = (2

1
2

3
,

2
+

3
, 2

2
)
B
.
c) Notam y = |(x), y = (
1
,
2
,
3
)
B
,
i
R, i = 1, 3, x = (
1
,
2
,
3
)
B
.
Ecuat iile scalare ale operatorului | n baza B sunt
_

2
+ 2
3
=
1

1
3
2
+ 3
3
=
2

1
5
2
+ 5
3
=
3
.
Notam y

= |(x), y

= (

1
,

2
,

3
)
B
,

i
R, i = 1, 3, x = (

1
,

2
,

3
)
B
.
Ecuat iile scalare ale operatorului | n baza B

sunt
_

_
2

1
2

3
=

2
+

3
=

2
2

2
=

3
.
7. a) Matricea aplicat iei n perechea de baze init iale este
A =
_
1 1 2
2 1 1
_
.
Pentru determinarea matricii asociate A

n perechea de baze (B

, B

1
) folosim
formula A

= (D
t
)
1
AC
t
, unde C este matricea de trecere de la baza B la baza
B

iar D este matricea de trecere de la baza B


1
la baza B

1
.

In cazul nostru
C =
_
_
_
_
2 2 1
2 1 2
1 2 2
_
_
_
_
, D =
_
1 2
1 1
_
. Obt inem
(D
t
)
1
=
_
1 1
2 1
_
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 70
si
A

=
_
1 1
2 1
__
1 1 2
2 1 1
_
_
_
_
_
2 2 1
2 1 2
1 2 2
_
_
_
_
=
_
7 4 5
9 3 12
_
.
b) Expresia analitica a aplicat iei f n perechea de baze (B, B
1
) este
y = f(x) = (
1

2
+ 2
3
, 2
1
+
2

3
)
B
1
,
i
R, i = 1, 3,
i
R, i = 1, 2,
unde x = (
1
,
2
,
3
)
B
, y = (
1
,
2
)
B
1
.
Expresia analitica a aplicat iei f n perechea de baze (B

, B

1
) este
y

= f(x) = (7

1
4

2
5

3
, 9

1
3

2
12

3
)
B

1
,

i
R, i = 1, 3,

i
R, i = 1, 2,
unde x = (

1
,

2
,

3
)
B
, y = (

1
,

2
)
B

1
.
c) Ecuat iile scalare ale aplicat iei liniare f n perechea de baze (B, B
1
) sunt
_

1

2
+ 2
3
=
1
2
1
+
2

3
=
2
,
iar ecuat iile scalare ale aplicat iei liniare f n perechea de baze (B

, B

1
) sunt
_
7

1
4

2
5

3
=

1
9

1
3

2
12

3
=

2
.
8. a) Matricea asociata lui f este A =
_
_
_
_
_
_
1 1 0 0
0 1 2 0
0 0 1 1
0 0 0 3
_
_
_
_
_
_
, cu det A = 3.
Astfel r = rang f = rang A = 4. De aici rezulta ca Im f = R
4
, deci f este
surjectiva. Pe de alta parte, din r +d = 4 urmeaza ca defectul lui f este d = 0,
deci f este injectiva. Deoarece f este bijectiva rezulta ca este un izomorsm.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 71
b) Matricea n noua baza se obt ine cu ajutorul formulei A

= (C
t
)
1
AC
t
unde C =
_
_
_
_
_
_
1 1 1 1
1 1 1 0
1 1 0 0
1 0 0 0
_
_
_
_
_
_
este matricea schimbarii de baza. Se obt ine
(C
t
)
1
=
_
_
_
_
_
_
0 0 0 1
0 0 1 1
0 1 1 0
1 1 0 0
_
_
_
_
_
_
.
si
A

=
_
_
_
_
_
_
3 0 0 0
1 1 0 0
3 2 1 0
3 3 1 1
_
_
_
_
_
_
.
c) Notam x = (

1
,

2
,

3
,

4
)
B
. T inand cont de forma matricii A

, expresia
aplicat iei liniare f n baza B

este
f(x) = (3

1
,

1
+

2
, 3

1
2

2
+

3
, 3

1
+ 3

2
+

3
+

4
)
B
.
d) Ecuat iile scalare ale aplicat iei liniare f n baza B sunt
_

1
+
2
=
1

2
2
3
=
2

3
+
4
=
3
3
4
=
4
,
unde x = (
1
,
2
,
3
,
4
)
B
si y = f(x) = (
1
,
2
,
3
,
4
)
B
, iar ecuat iile scalare ale
aplicat iei liniare f n B

sunt
_

_
3

1
=

1
+

2
=

2
3

1
2

2
+

3
=

3
3

1
+ 3

2
+

3
+

4
=

4
,
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 72
unde x = (

1
,

2
,

3
,

4
)
B
si y

= f(x) = (

1
,

2
,

3
,

4
)
B
.
9. Matricea aplicat iei n baza init iala este A =
_
_
_
_
1 1 0
1 0 1
0 1 1
_
_
_
_
. Matricea
asociata n noua baza este A

= (C
t
)
1
AC
t
unde C =
_
_
_
_
1 2 1
2 1 3
1 1 1
_
_
_
_
este
matricea schimb arii de baza. Avem
A

=
_
_
_
_
2 1 1
1 0 1
5 1 3
_
_
_
_
_
_
_
_
1 1 0
1 0 1
0 1 1
_
_
_
_
_
_
_
_
1 2 1
2 1 1
1 3 1
_
_
_
_
=
_
_
_
_
1 3 0
0 1 0
4 2 2
_
_
_
_
.
10. a) 1) Pentru determinarea valorilor proprii ale operatorului | trebuie
rezolvata ecuat ia caracteristica a matricii A, P() = det (A E
2
) = 0.

In
acest caz obt inem ecuat ia P() =

2 2
1 1

=
2
3 = 0. Prin urmare
valorile proprii pentru | sunt
1
= 0 si
2
= 3.
Vectorii proprii ai lui | sunt vectorii x R
2
care verica ecuat ia |(x) =
x, unde este o valoare proprie a lui |. Pentru
1
= 0 rezulta ecuat ia
|(x) =
1
x =
R
2. Daca x = (
1
,
2
)
B
ecuat ia este echivalent a cu sistemul
_
2
1
+ 2
2
= 0

1
+
2
= 0
. Se obt ine cu usurint a ca acesta este un sistem liniar
omogen cu rangul matricii egal cu 1. Astfel sistemul admite si solut ii nebanale.
Consideram
2
= necunoscuta secundara si obt inem
1
= . Rezulta astfel
subspat iul propriu al lui | corespunzator valorii proprii
1
= 0
S

1
(|) = x = (, )[ R = L[u
1
],
unde u
1
= (1, 1). O baza n acest spat iu este B
1
= u
1
, deci dimensiunea
sa este 1, egala cu ordinul de multiplicitate al valorii proprii
1
.
Pentru
2
= 3 se obt ine ecuat ia |(x) = 3x, echivalenta cu sistemul
_

1
+ 2
2
= 0

1
2
2
= 0
. Rangul matricii sistemului este egal cu 1. Consideram

2
= necunoscuta secundara si obt inem
1
= 2. Rezulta subspat iul propriu
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 73
al lui | corespunzator valorii proprii
2
= 0
S

2
(|) = x = (2, )[ R = L[u
2
],
unde u
2
= (2, 1). O baza n acest spat iu este B
2
= u
2
, deci dimensiunea sa
este 1, egala cu ordinul de multiplicitate al valorii proprii
2
.
Deoarece valorile proprii ale operatorului sunt reale si dimensiunile subspa-
t iilor proprii corespunzatoare ecareia dintre ele sunt egale cu ordinele de
multiplicitate ale acestora rezulta ca operatorul | este de structura simpla,
adica exista baza B

= u
1
, u
2
n R
2
n care matricea operatorului este di-
agonala A

=
_

1
0
0
2
_
=
_
0 0
0 3
_
. Matricea schimbarii de baza este
C =
_
1 1
2 1
_
, cu (C
t
)
1
=
1
3
_
1 2
1 1
_
. Se veric a cu usurint a formula
de transformare a matricii coecient ilor A

= (C
t
)
1
AC
t
.
10. a) 2) Ecuat ia caracteristica a matricii A este P() = det (A E
2
) =

1 0
2

= (1 ) = 0. Astfel, valorile proprii ale lui | sunt


1
= 0
si
2
= 1.
Ecuat ia |(x) =
1
x este echivalent a cu sistemul
_

1
= 0
2
1
= 0
, unde x =
(
1
,
2
)
B
R
2
. Acest sistem are solut ia
1
= 0,
2
= , cu R. Rezulta
subspat iul propriu al lui | corespunzator valorii proprii
1
= 0
S

1
(|) = x = (0, )[ R = L[u
1
],
unde u
1
= (0, 1). O baza n acest spat iu este B
1
= u
1
, deci dimensiunea sa
este 1, egala cu ordinul de multiplicitate al valorii proprii
1
.
Ecuat ia |(x) =
2
x este echivalent a cu 2
1

2
= 0. Solut ia ecuatiei este

1
= ,
2
= 2, cu R. Rezulta subspat iul propriu al lui | corespunzator
valorii proprii
2
= 1
S

2
(|) = x = (, 2)[ R = L[u
2
],
unde u
2
= (1, 2). O baza n acest spat iu este B
2
= u
2
, deci dimensiunea sa
este 1, egala cu ordinul de multiplicitate al valorii proprii
2
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 74
Deoarece valorile proprii ale operatorului sunt reale si dimensiunile subspa-
t iilor proprii corespunzatoare ecareia dintre ele sunt egale cu ordinele de mul-
tiplicitate ale acestora rezulta ca operatorul | este de structura simpla, adica
exista baza B

= u
1
, u
2
n R
2
n care matricea operatorului este diagonala
A

=
_

1
0
0
2
_
=
_
0 0
0 1
_
.
10. a) 3) Ecuat ia caracteristica a matricii A este P() = det (A E
2
) =

2 1
1 2

= ( 1)( 3) = 0. Astfel, valorile proprii ale lui | sunt

1
= 1 si
2
= 3.
Ecuat ia |(x) =
1
x este echivalenta cu sistemul
_

1
+
2
= 0

1
+
2
= 0
, unde
x = (
1
,
2
)
B
R
2
. Acest sistem are solut ia
1
= ,
2
= , cu R.
Rezulta subspat iul propriu al lui | corespunzator valorii proprii
1
= 0
S

1
(|) = x = (, )[ R = L[u
1
],
unde u
1
= (1, 1). O baza n acest spat iu este B
1
= u
1
, deci dimensiunea
sa este 1, egala cu ordinul de multiplicitate al valorii proprii
1
.
Ecuat ia |(x) =
2
x este echivalent a cu sistemul
_

1
+
2
= 0

2
= 0
. Solut ia
sistemului este
1
= ,
2
= , cu R. Rezulta subspat iul propriu al lui |
corespunzator valorii proprii
2
= 1
S

2
(|) = x = (, )[ R = L[u
2
],
unde u
2
= (1, 1). O baza n acest spat iu este B
2
= u
2
, deci dimensiunea sa
este 1, egala cu ordinul de multiplicitate al valorii proprii
2
.
Deoarece valorile proprii ale operatorului sunt reale si dimensiunile subspa-
t iilor proprii corespunzatoare ecareia dintre ele sunt egale cu ordinele de mul-
tiplicitate ale acestora rezulta ca operatorul | este de structura simpla, adica
exista baza B

= u
1
, u
2
n R
2
n care matricea operatorului este diagonala
A

=
_

1
0
0
2
_
=
_
1 0
0 3
_
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 75
10. b) 1) Ecuat ia caracteristica a matricii A este P() = det (A E
3
) =

1 1 2
1 1 2
2 2

= ( 4)( + 2) = 0. Astfel, valorile proprii ale lui


| sunt
1
= 0,
2
= 4 si
3
= 2.
Ecuat ia |(x) =
1
x este echivalenta cu sistemul
_

2
+ 2
3
= 0

1
+
2
2
3
= 0
2
1
2
2
= 0
,
unde x = (
1
,
2
,
3
)
B
R
3
. Matricea sistemului are rangul 2. Putem alege
drept necunoscuta secundara
1
= . Se obt ine solut ia sistemului
1
= ,
2
=
,
3
= 0, cu R. Rezulta subspat iul propriu al lui | corespunzator valorii
proprii
1
= 0
S

1
(|) = x = (, , 0)[ R = L[u
1
],
unde u
1
= (1, 1, 0). O baza n acest spat iu este B
1
= u
1
, deci dimensiunea
sa este 1, egala cu ordinul de multiplicitate al valorii proprii
1
.
Ecuat ia |(x) =
2
x este echivalent a cu sistemul
_

_
3
1

2
+ 2
3
= 0

1
3
2
2
3
= 0
2
1
2
2
4
3
= 0
,
unde x = (
1
,
2
,
3
) R
3
. Matricea sistemului are rangul 2. Putem alege
drept necunoscuta secundara
3
= . Se obt ine solut ia sistemului
1
= ,
2
=
,
3
= , cu R. Rezulta subspat iul propriu al lui | corespunzator
valorii proprii
2
= 4
S

2
(|) = x = (, , )[ R = L[u
2
],
unde u
2
= (1, 1, 1). O baza n acest spat iu este B
2
= u
2
, deci dimensiunea
sa este 1, egala cu ordinul de multiplicitate al valorii proprii
2
.
Ecuat ia |(x) =
3
x este echivalent a cu sistemul
_

_
3
1

2
+ 2
3
= 0

1
+ 3
2
2
3
= 0
2
1
2
2
+ 2
3
= 0
,
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 76
unde x = (
1
,
2
,
3
) R
3
. Matricea sistemului are rangul 2. Putem alege drept
necunoscuta secundara
3
= . Se obt ine solut ia sistemului
1
=

2
,
2
=

2
,
3
= , cu R. Rezulta subspat iul propriu al lui | corespunzator valorii
proprii
3
= 2
S

3
(|) = x = (

2
,

2
, )[ R = L[u
3
],
unde u
3
= (1, 1, 2). O bazan acest spat iu este B
2
= u
2
, deci dimensiunea
sa este 1, egala cu ordinul de multiplicitate al valorii proprii
3
.
Deoarece valorile proprii ale operatorului sunt reale si dimensiunile subspa-
t iilor proprii corespunzatoare ecareia dintre ele sunt egale cu ordinele de mul-
tiplicitate ale acestora rezulta ca operatorul | este de structura simpla, adica
exista baza B

= u
1
, u
2
, u
3
n R
3
n care matricea operatorului este diagonala
A

=
_
_
_
_

1
0 0
0
2
0
0 0
3
_
_
_
_
=
_
_
_
_
0 0 0
0 4 0
0 0 2
_
_
_
_
.
10. b) 2) Ecuat ia caracteristica a matricii A este P() = det (A E
3
) =

1 2 1
1 2 1
1 1 2

= (1 )(2 )
2
= 0. Astfel, valorile proprii ale lui
| sunt
1
= 1,
2
=
3
= 2.
Ecuat ia |(x) =
1
x este echivalent a cu sistemul
_

_
2
2
+
3
= 0

1
+
2

3
= 0

2
+
3
= 0
,
unde x = (
1
,
2
,
3
)
B
R
3
. Matricea sistemului are rangul 2. Putem alege
drept necunoscuta secundara
3
= . Se obt ine solut ia sistemului
1
=

3
2
,
2
=

2
,
3
= , cu R. Rezulta subspat iul propriu al lui | core-
spunzator valorii proprii
1
= 1
S

1
(|) = x = (
3
2
,

2
, )[ R = L[u
1
],
unde u
1
= (3, 1, 2). O baza n acest spat iu este B
1
= u
1
, deci dimensiunea
sa este 1, egala cu ordinul de multiplicitate al valorii proprii
1
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 77
Ecuat ia |(x) =
2
x este echivalent a cu sistemul
_

1
+ 2
2
+
3
= 0

3
= 0

2
= 0
,
unde x = (
1
,
2
,
3
) R
3
. Matricea sistemului are rangul 2. Putem alege
drept necunoscuta secundara
1
= . Se obt ine solut ia sistemului
1
= ,
2
=
,
3
= , cu R. Rezulta subspat iul propriu al lui | corespunzator
valorii proprii
2
= 2
S

2
(|) = x = (, , )[ R = L[u
2
],
unde u
1
= (1, 1, 1). O baza n acest spat iu este B
2
= u
2
, deci dimensiunea
sa este 1, diferita de ordinul de multiplicitate al valorii proprii
2
. Prin urmare
| nu este un operator de structura simpla.
10. c) 1) Ecuat ia caracteristica a matricii A este P() = det (A E
4
) =

1 0 0 1
0 1 0 0
0 0 1 2
1 0 2 5

= (1 )
2
( 6) = 0. Astfel, valorile proprii
ale lui | sunt
1
= 0,
2
= 6 si
3
=
4
= 1.
Ecuat ia |(x) =
1
x este echivalent a cu sistemul
_

1
+
4
= 0

2
= 0

3
2
4
= 0

1
2
3
+ 5
4
= 0
,
unde x = (
1
,
2
,
3
,
4
) R
4
. Matricea sistemului are rangul 3. Putem
alege drept necunoscuta secundara
4
= . Se obt ine solut ia sistemului
1
=
,
2
= 0,
3
= 2,
4
= , cu R. Rezulta subspat iul propriu al lui |
corespunzator valorii proprii
1
= 0
S

1
(|) = x = (, 0, 2, )[ R = L[u
1
],
unde u
1
= (1, 0, 2, 1). O baza n acest spat iu este B
1
= u
1
, deci dimensi-
unea sa este 1, egala cu ordinul de multiplicitate al valorii proprii
1
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 78
Ecuat ia |(x) =
2
x este echivalenta cu sistemul
_

_
5
1
+
4
= 0
5
2
= 0
5
3
2
4
= 0

1
2
3

4
= 0
,
unde x = (
1
,
2
,
3
,
4
) R
4
. Matricea sistemului are rangul 3. Putem alege
drept necunoscuta secundara
4
= . Se obt ine solut ia sistemului
1
=

5
,
2
=
0,
3
=
2
5
,
4
= , cu R. Rezulta subspat iul propriu al lui | core-
spunzator valorii proprii
2
= 6
S

2
(|) = x = (

5
, 0,
2
5
, )[ R = L[u
2
],
unde u
2
= (1, 0, 2, 5). O baza n acest spat iu este B
2
= u
2
, deci dimensi-
unea sa este 1, egala cu ordinul de multiplicitate al valorii proprii
2
.
Ecuat ia |(x) =
3
x este echivalent a cu sistemul
_

4
= 0
2
4
= 0

1
2
3
+ 4
4
= 0
,
unde x = (
1
,
2
,
3
,
4
) R
4
. Matricea sistemului are rangul . Putem alege
drept necunoscute secundare
1
= ,
2
= . Se obt ine solut ia sistemului

1
= ,
2
= ,
3
=

2
,
4
= 0, cu R. Rezulta subspat iul propriu al lui |
corespunzator valorii proprii
3
=
4
= 1
S

3
(|) = x = (, ,

2
, 0)[, R = L[u
3
, u
4
],
unde u
3
= (2, 0, 1, 0), u
4
= (0, 1, 0, 0). O baza n acest spat iu este B
2
=
u
3
, u
4
, deci dimensiunea sa este 2, egala cu ordinul de multiplicitate al valorii
proprii
3
.
Deoarece valorile proprii ale operatorului sunt reale si dimensiunile subspa-
t iilor proprii corespunzatoare ecareia dintre ele sunt egale cu ordinele de mul-
tiplicitate ale acestora rezulta ca operatorul | este de structura simpla, adica
exista baza B

= u
1
, u
2
, u
3
, u
4
n R
4
n care matricea operatorului este diag-
onala A

=
_
_
_
_
_
_

1
0 0 0
0
2
0 0
0 0
3
0
0 0 0
4
_
_
_
_
_
_
=
_
_
_
_
_
_
0 0 0 0
0 6 0 0
0 0 1 0
0 0 0 1
_
_
_
_
_
_
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 79
10. c) 2) Ecuat ia caracteristica a matricii A este P() = det (A E
4
) =

1 0 2 1
0 1 4 2
2 1 1
2 1 1 2

= ( 1)
4
= 0. Astfel, valorile proprii ale lui |
sunt
1
=
2
=
3
=
4
= 1.
Ecuat ia |(x) =
1
x este echivalent a cu sistemul
_

_
2
3

4
= 0
4
3
2
4
= 0
2
1

3
+
4
= 0
2
1

3
+
4
= 0
,
unde x = (
1
,
2
,
3
,
4
)
B
R
4
. Matricea sistemului are rangul 2. Putem alege
drept necunoscute secundare
1
= ,
3
= . Se obt ine solut ia sistemului

1
= ,
2
= 2 + ,
3
= ,
4
= 2, cu , R. Rezulta subspat iul propriu
al lui | corespunzator valorii proprii
1
= 1
S

1
(|) = x = (, 2 + , , 2)[, R = L[u
1
, u
2
],
unde u
1
= (1, 2, 0, 0), u
2
= (0, 1, 1, 2). O baza n acest spat iu este B
1
=
u
1
, u
2
, deci dimensiunea sa este 2, diferita de ordinul de multiplicitate al
valorii proprii
1
. Prin urmare operatorul | nu este de structura simpla.
11. a) Ecuat ia caracteristica este
P() = det(A E
2
) =

2 3
1 2

=
2
4 + 7 = 0,
cu solut iile (valorile proprii ale operatorului)
1
= 2 +i

3,
2
= 2 i

3 C.
Un vector propriu al operatorului | va de forma x = (
1
,
2
) cu
2
,
2
C.
Avem
1
=

1
+ i

1
,
2
=

2
+ i

2
, unde

1
,

1
,

2
,

2
R.
Ecuat ia |(x) =
1
x este echivalent a cu sistemul
_
2
1
3
2
= (2 + i

3)
1

1
+ 2
2
= (2 + i

3)
2
,
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 80
echivalent, la randul sau, cu urmatoarele doua sisteme n mult imea R
_
2

1
3

2
= 2

1
+ 2

2
= 2

2
+

2
,
_
2

1
3

2
=

1
+ 2

1
+ 2

2
=

2
+ 2

2
.
Notand cu x

= (

1
,

2
) X si cu x

= (

1
,

2
) cele doua sisteme se pot scrie
|(x

) = 2x

3x

, |(x

) =

3x

+ 2x

.
Revenim la sistemul init ial, n C. Acesta are matricea
A
1
E
2
=
_
i

3 3
1 i

3
_
,
cu rangul 1. Alegem
2
= , necunoscuta secundara si obt inem
1
= i

3.
Astfel x = (i

3, 1) = [(0, 1) + i(

3, 0)] = u
1
. Subspat iul propriu core-
spunzator valorii proprii
1
este
S

1
(|) = L[x

, x

],
unde x

= (0, 1), x

= (

3, 0).
Pentru valoarea proprie
2
=
1
se obt ine sistemul conjugat celui core-
spunzator lui
1
, avand ca solut ie conjugatul solut iei acestuia, x = u
2
,
u
2
= u
1
= (i

3, 1). Astfel subspat iul propriu corespunzator lui


2
este
S

2
(|) = L[x

, x

].
Deoarece solut iile ecuat iei caracteristice nu sunt numere reale operatorul
nu este de structura simpla.
Daca X este un spat iu liniar peste C, atunci matricea operatorului se poate
aduce la forma diagonala A

=
_

1
0
0
2
_
=
_
2 +i

3 0
0 2 i

3
_
, n baza
B

= u
1
, u
2
, n spat iul (X, C).
b) Procedand n mod analog se obt in valorile proprii ale lui |,
1
= 1,

2
= 2 + 3i,
3
= 2 3i si subspat iile proprii corespunzatoare
S

1
(|) = L[u
1
],
unde u
1
= (1, 2, 1),
S

2
(|) = S

2
(|) = L[x

, x

],
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 81
unde x

= (3, 5, 4) si x

= (3, 3, 0).
Deoarece avem si valori proprii care nu apart in lui R rezulta ca, n cazul n
care X este un spat iu vectorial real, matricea operatorului nu poate adusa
la forma diagonala.

In cazul n care X este un spat iu vectorial complex,
subspat iile proprii corespunzatoare valorilor proprii complexe sunt
S

2
(|) = L[u
2
], S

3
(|) = L[u
3
],
unde u
2
= x

+ ix

si u
3
= u
2
= x

ix

.

In acest caz, deoarece toate valo-
rile proprii sunt n ( iar dimensiunile subspat iilor proprii sunt egale cu multi-
plicitat ile valorilor proprii corespunzatoare rezulta can baza B

= u
1
, u
2
, u
3
,
in X, matricea operatorului este
A

=
_
_
_
_

1
0 0
0
2
0
0 0
3
_
_
_
_
=
_
_
_
_
1 0 0
0 2 + 3i 0
0 0 2 3i
_
_
_
_
.

In concluzie, daca X este un spat iu vectorial complex | este un operator de


structura simpla.
Probleme propuse
1. Care dintre urmatoarele aplicat ii este un operator liniar?
a) f(x) = (
2
+
3
, 2
1
+
3
, 3
1

2
), x = (
1
,
2
,
3
) R
3
,
b) f(x) = (
1
,
2
, sin
3
), x = (
1
,
2
,
3
) R
3
,
c) f(x) = (
3
,
2
,
1
1), x = (
1
,
2
,
3
) R
3
,
d) f(x) = (
3
,
2
,
1
), x = (
1
,
2
,
3
) R
3
,
e) f(X) = CX, X /
n
(R), unde C /
n
(R) este o matrice xata.
2. Fie aplicat ia f : C C denita prin f(z) = z. Sa se demonstreze ca T
este un operator liniar daca C este privit ca un spat iu liniar real si nu este un
operator liniar daca C este privit ca un spat iu liniar complex.
3. Sa se cerceteze care dintre aplicat iile urmatoare este un operator liniar si
pentru aceste aplicat ii sa se determine rangul, defectul si o baza n subspat iile
liniare imagine si nucleu:
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 82
a) f(x) = (
1
, e

1
+
2
+
3
,
1
+
2
+
3
), x = (
1
,
2
,
3
) R
3
,
b) f(x) = (
1
,
2
+ 3,
3
), x = (
1
,
2
,
3
) R
3
,
c) f(x) = (
1

2
,
1
+
2
,
3
), x = (
1
,
2
,
3
) R
3
,
d) f(x) = (
1
+
2
, 0,
1
+
2
+
3
), x = (
1
,
2
,
3
) R
3
,
e) f(x) = (
1

2
+
3

4
,
1
+ 2
3

4
,
1
+
2
+ 3
3
3
4
), x =
(
1
,
2
,
3
,
4
) R
4
.
4. Fie f : V W un operator liniar ntre doua spat ii liniare nit dimen-
sionale. Sa se arate ca:
a) f este surjectiv daca si numai daca exista operatorul liniar S : W V
astfel nc at TS = Id
W
.
b) f este injectiv daca si numai daca exista operatorul liniar S : V W
astfel nc at ST = Id
W
.
5. Se dau aplicat iile liniare f
1
, f
2
L(R
4
) cu matricile asociate A
1
=
_
_
_
_
3 1 0
0 2 1
1 2 3
_
_
_
_
si, respectiv, A
2
=
_
_
_
_
1 4 2
0 4 1
0 0 5
_
_
_
_
, n raport cu baza canonica
a lui R
3
.
a) Sa se determine expresiile celor doua aplicat ii.
b) Sa se determine ker f
1
, Im f
1
, ker f
2
, Im f
2
.
c) Sa se arate ca f
1
si f
2
sunt bijective si sa se determine f
1
1
si f
1
2
.
d) Sa se calculeze imaginea vectorului u = (0, 1, 1) prin ecare din aplica-
t iile f
1
, f
2
, f
1
1
, f
1
2
.
e) Sa se verice teorema referitoare la inversa operatorului invers n cazul
operatorului liniar f = f
1
+ f
2
.
6. Fie f : V W un operator liniar ntre doua spat ii liniare. Daca S
este o submult ime a lui V sa se arate ca T(L[S]) = L[T(S)], unde L[S] este
acoperirea liniara a lui S si T(S) este imaginea submult imii S a lui V prin T.
7. Pentru urmatoarele perechi de aplicat ii liniare sa se determine f g si
gf, daca este posibil, apoi sa se verice faptul ca acestea sunt aplicat ii liniare.
Sa se gaseasca subspat iile imagine si nucleu pentru operatorii compusi. Sa se
verice teorema referitoare la matricile asociate operatorilor compusi.
a) f : R
3
R
2
, f(x) = (
1

2
+
3
,
1
+
3
), x = (
1
,
2
,
3
) R
3
,
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 83
g : R
2
R
3
, g(y) = (
1
,
1

2
,
2
), y = (
1
,
2
) R
2
.
b) f : R
2
R
4
, f(x) = (
1
, 3
1
+
2
, 2
1

2
,
2
), x = (
1
,
2
) R
2
,
g : R
3
R
2
, g(y) = (
1
+
2
+
3
, 2
1

3
), y = (
1
,
2
,
3
) R
3
.
8. Sa se determine matricile asociate urmatoarelor aplicat ii liniare si, cu
ajutorul lor, sa se determine rangul si defectul ecarei aplicat ii. Sa se determine
cate o baza n subspat iile imagine si nucleu pentru ecare aplicat ie.
a) f L(X, Y ), dim X = 3, f(x) = (
1
+
2
2
3
, 2
1
+
2
+
3
,
2
+5
3
),
x = (
1
,
2
,
3
) X.
b) f L(X, Y ), dim X = 2, f(x) = (2
1

2
,
1
+
2
, 3
1
+
2
,
1
,
2
),
x = (
1
,
2
) X.
9. Pentru urmatoarele aplicat ii liniare, date cu ajutorul matricilor asociate,
sa se obt in a expresiile lor dupa schimb arile de baze indicate n ecare caz:
a) f L(X), dim X = 3, (f) =
B
A /
3
(R), A =
_
_
_
_
2 5 1
1 3 2
7 1 1
_
_
_
_
, iar
noua baza este B
1
= e

1
, e

2
, e

3
, unde e

1
= 2e
1
+ 3e
2
e
3
, e

2
= e
1
+ e
2
+ e
3
,
e

3
= e
1
+ 2e
2
+ e
3
, B = e
1
, e
2
, e
3
ind baza init iala.
b) f L(X, Y ), dim X = 4, dim Y = 2, (f) =
B
B
A /
3
(R), A =
_
1 1 0 2
3 2 1 1
_
, iar noile baze sunt B
1
= e

1
, e

2
, e

3
, e

4
, unde e

1
= 3e
1
+
e
2
+ e
3
+ e
4
, e

2
= e
1
+ e
2
e
3
, e

3
= e
2
+ 4e
3
, e

4
= e
4
, n X, si B

1
= f

1
, f

2
,
unde f

1
= 3f
1
+ f
2
, f

2
= f
1
+ f
2
, n Y , B = e
1
, e
2
, e
3
, e
4
si B

= f
1
, f
2

ind bazele init iala.


10. Sa se determine operatorul liniar f : /
2
(R) /
2
(R) cu proprietat ile
f(A
i
) = B
i
, i = 1, 4, unde A
1
=
_
1 1
0 0
_
, A
2
=
_
0 1
0 1
_
, A
3
=
_
0 0
1 1
_
,
A
4
=
_
0 0
0 1
_
si B
1
=
_
2 1
0 2
_
, B
2
=
_
1 1
1 0
_
, B
3
=
_
0 1
2 1
_
, B
4
=
_
0 0
1 1
_
.
11. Pentru operatorul liniar | L(R
3
) cu matricea asociata A sa se de-
termine valorile si vectorii proprii corespunzatori, n ecare dintre urmatoarele
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 84
cazuri. Sa se precizeze daca matricea operatorului are forma canonica si, n
caz armativ, sa se gaseasc a baza n care matricea este diagonala, iar apoi sa
se verice formula de transformare a matricii unui operator la o schimbare de
baza.
a) A =
_
_
_
_
0 1 0
1 1 1
0 1 0
_
_
_
_
, b) A =
_
_
_
_
4 0 0
0 0 1
0 1 2
_
_
_
_
, c) A =
_
_
_
_
7 4 1
4 7 1
4 4 4
_
_
_
_
,
d) A =
_
_
_
_
3 7 5
2 4 3
1 2 2
_
_
_
_
, e) A =
_
_
_
_
1 0 3
3 2 3
3 0 1
_
_
_
_
, f) A =
_
_
_
_
0 1 1
1 0 0
1 1 0
_
_
_
_
,
g) A =
_
_
_
_
5 2 3
6 4 4
4 5 4
_
_
_
_
.
12. Pentru operatorul liniar | L(R
4
) cu matricea asociata A sa se de-
termine valorile si vectorii proprii corespunzatori, n ecare dintre urmatoarele
cazuri. Pentru subspat iile invariante bidimensionale sa se gaseasca vectorii x

,
x

care le genereaza.
a) A =
_
_
_
_
_
_
1 2 0 0
1 1 0 0
0 0 2 3
0 0 1 2
_
_
_
_
_
_
, b) A =
_
_
_
_
_
_
0 0 1 0
1
2
0 0

3
2
0 1 0 0

3
2
0 0
1
2
_
_
_
_
_
_
.
Capitolul 5
Aplicat ii la Teorema
Cayley-Hamilton
Enunt uri
1. Folosind Teorema Cayley-Hamilton sa se calculeze A
n
si A
1
, daca este
posibil, pentru urmatoarele matrici
a) A =
_
1 0
1 1
_
; b) A =
_
1 0
0 1
_
; c) A =
_
_
_
_
0 1 1
0 1 1
0 0 0
_
_
_
_
.
Indicat ii si raspunsuri
1. a) Polinomul caracteristic al matricii A este P() = det(A E
2
) =

1 0
1 1

=
2
2 + 1. Conform Teoremei Cayley-Hamilton rezulta
P(A) = A
2
2A + E
2
= O
2
. Urmeaza ca A(2E
2
A) = E
2
si, deoarece
det A = 1 ,= 0, A este nesingulara si A
1
= 2E
2
A =
_
1 0
1 1
_
.

In continuare, din P(A) = O


2
rezulta ca A
2
= 2A E
2
. Calculam A
3
=
2A
2
A = 3A 2E
2
.
Vom demonstra prin induct ie matematica relat ia A
n
= nA (n 1)E
2
,
85
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 86
pentru orice n N

. Primii doi pasi sunt demonstrat i. Presupunem adevarat a


relat ia p(k) : A
k
= kA (k 1)E
2
si vom demonstra p(k + 1) : A
k+1
=
(k + 1)A kE
2
. Avem A
k+1
= A
k
A = [kA (k 1)E
2
]A = (k + 1)A kE
2
.
Conform principiului induct iei complete rezulta ca p(n) este adevarat a pentru
orice n N

.
b) Polinomul caracteristic al matricii A este P() = det(A E
2
) =

1 0
0 1

=
2
1. Conform Teoremei Cayley-Hamilton rezulta
P(A) = A
2
E
2
= O
2
. Deoarece det A = 1 ,= 0, A este nesingulara si
A
1
= A =
_
1 0
1 1
_
.

In continuare, din P(A) = O


2
rezulta ca A
2
= E
2
. Calculam A
3
= A
2
A =
A. Deasemeni A
4
= A
3
A = E
2
. Prin induct ie matematica se demonstreaza ca
A
n
=
_
E
2
, n = par
A, n = impar
.
c) Polinomul caracteristic al matricii A este P() = det(A E
3
) =

1 1
0 1 1
0 0

=
3
+
2
. Conform Teoremei Cayley-Hamilton rezulta
P(A) = A
3
+ A
2
= O
2
. Urmeaza A
3
= A
2
= A. Se demonstreaza prin
induct ie matematica A
n
= A. Deoarece det A = 0 rezulta ca A este o matrice
singulara.
Probleme propuse
1. Sa se obt ina valoarea polinomului matriceal p(A) n urmatoarele cazuri:
a) p(k) = k
3
(a
2
+ 2a)k
2
+ (a
2
+ 2a
3
)k a
4
, A =
_
_
_
_
a 1 0
0 a
2
1
a 0 a
_
_
_
_
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 87
b) p(k) = k
4
6k
3
6k
2
6k + 1, A =
_
_
_
_
_
_
2 3 1 4
4 5 2 7
3 3 2 5
2 2 2 3
_
_
_
_
_
_
.
2. Folosind teorema Cayley-Hamilton sa se calculeze A
n
si, daca este posi-
bil, A
1
n urmatoarele cazuri:
a) A =
_
_
_
_
2 0 0
0 1 0
0 1 1
_
_
_
_
, b) A =
_
_
_
_
0 1 1
0 2 2
0 0 0
_
_
_
_
.
3. Determinat i p(A) = A
4
8A
3
+ 13A
2
6A, unde
A =
_
_
_
_
_
_
1 0 0 1
0 1 0 0
0 0 1 2
1 0 2 5
_
_
_
_
_
_
.
4. Folosind teorema Cayley-Hamilton, sa se exprime A
1
ca un polinomn
A, cu coecient i reali, n ecare dintre urmatoarele cazuri:
a) A =
_
_
_
_
1 0 3
3 2 3
3 0 1
_
_
_
_
, b) A =
_
_
_
_
3 7 5
2 4 3
1 4 2
_
_
_
_
,
c) A =
_
_
_
_
0 2 2
2 1 0
2 0 1
_
_
_
_
.
Capitolul 6
Funct ionale si forme liniare
Enunt uri
1. Sa se arate ca urmatoarele funct ionale (forme) sunt liniare.
a) f : C
3
C, f(x) = 3i
1
(1 + i)
2
+ (2 + 3i)
3
, pentru orice x =
(
1
,
2
,
3
) C
3
, i =

1;
b) f : (([a, b]) R, f(x) =
_
b
a
k(t)x(t)dt, unde k : [a, b] R este o funct ie
continua pe [a, b];
c) f : /
n
(R) R, f(A) =

n
i=1
a
ii
, unde A = (a
ij
), (f(A) se numeste
urma matricii A si se noteaza cu TrA sau SpA, dupa denumirea din limbile
engleza (Trace of a matrix A), franceza (Trace dune matrice A), si, respectiv,
germana (Spur einer matrix A).
2. Fie f : R
3
R, f(x) =
1
+
2
+
3
, pentru orice x = (
1
,
2
,
3
) R
3
a) Sa se arate ca f este o funct ional a liniara pe R
3
.
b) Sa se obt ina coecient ii acestei funct ionale liniare n baza B

= e

1
, e

2
,
e

3
, unde e

1
= (0, 1, 0), e

2
= (1, 0, 1), e

3
= (2, 1, 1).
3.

In spat iul liniar R
3
se considera funct ionala f : R
3
R, f(x) =
1
+
2
,
unde x = (
1
,
2
,
3
),
i
R, i = 1, 2, 3. Sa se arate ca aceasta funct ional a este
liniara.
4. Sa se determine funct ionala liniara f : R
3
R, astfel ncat f(x
1
) = 1,
f(x
2
) = 2, f(x
3
) = 0, unde x
1
= (1, 0, 1), x
2
= (1, 1, 1), x
3
= (1, 2, 3).
88
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 89
5.

In spat iul liniar /
2
(R) se considera elementele X
1
=
_
0 1
1 1
_
, X
2
=
_
1 0
1 1
_
, X
3
=
_
1 1
0 1
_
, X
4
=
_
1 1
1 0
_
.
a) Sa se gaseasca funct ionala liniara f : /
2
(R) R, care satisface
condit iile f(X
1
) = 3, f(X
2
) = 0, f(X
3
) = 5, f(X
4
) = 2.
b) Care sunt coecient ii funct ionalei liniare gasite, n baza B

= E

1
, E

2
, E

3
,
E

4
, stiind ca matricea care da schimbarea de baze este
C =
_
_
_
_
_
_
2 3 0 0
1 1 0 0
0 0 1 2
0 0 1 1
_
_
_
_
_
_
.
Indicat ii si raspunsuri
1. a) Fie , C si x = (
1
,
2
,
3
), y = (
1
,
2
,
3
) C
3
. Avem
f(x + y) = 3i(
1
+
1
) (1 +i)(
2
+
2
) + (2 + 3i)(
3
+
3
) =
= [3i
1
(1+i)
2
+(2+3i)
3
] +[3i
1
(1+i)
2
+(2+3i)
3
] = f(x) +f
y
.
Astfel f este o forma liniara (f L(C
3
, C) = (C
3
)

).
b) Fie , R si x, y : [a, b] R. Avem
f(x + y) =
_
b
a
k(t)(x + y)(t)dt =
_
b
a
k(t)x(t)dt +
_
b
a
k(t)y(t)dt =
= f(x) + f(y).
Prin urmare f este o forma liniara.
c) Fie , R si A = (a
ij
), B = (b
ij
) /
n
(R. Avem
f(A + B) =
n

i=1
(a
ii
+ b
ii
) = f(A) + f(B).
Rezulta ca f este o forma liniara.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 90
2. a) f este o funct ionala liniara a carei expresie este de forma f(x) =

n
i=1
a
i

i
, a
i
K si x = (
1
, ...,
n
) X. Conform teoremei de caracterizare
rezulta ca f este o forma liniara.
b) Fie a =
_
_
_
_
a
1
a
2
a
3
_
_
_
_
=
_
_
_
_
1
1
1
_
_
_
_
matricea coloana a coecient ilor lui f n
baza canonica si a

=
_
_
_
_
a

1
a

2
a

3
_
_
_
_
matricea coloana a coecient ilor n noua baza.
Legatura dintre cele doua matrici este data de formula a

= Ca, unde C este


matricea schimb arii de baza.

In cazul nostru C =
_
_
_
_
0 1 0
1 0 1
2 1 1
_
_
_
_
. Obt inem
a

=
_
_
_
_
1
2
0
_
_
_
_
.

In noua baza f(x) =

1
+ 2

2
, unde x = (

1
,

2
)
B
.
3. f este o funct ionala liniara a carei expresie este de forma f(x) =

n
i=1
a
i

i
, a
i
K si x = (
1
, ...,
n
) X. Conform teoremei de caracteri-
zare rezulta ca f este o forma liniara.
4. Deoarece f este o forma liniara rezulta ca f este de forma f(x) =

3
a=1
a
i

i
, unde x = (
1
,
2
,
3
). Din f(x
1
) = 1, f(x
2
) = 2, f(x
3
) = 0 se obt ine
sistemul _

_
a
1
+ a
3
= 1
a
1
+ a
2
+ a
3
= 2
a
1
+ 2a
2
+ 3a
3
= 0
,
cu solut ia unica a
1
=
5
2
, a
2
= 4, a
3
=
7
2
. Rezulta ca f(x) =
5
2

1
4
2
+
7
2

3
.
5. a) Din faptul ca f este aplicat ie liniara avem f(X) =

4
i=1
a
i

i
, unde
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 91
X =
_

1

2

3

4
_
/
2
(R), n baza canonica. Din ipoteza rezulta sistemul
_

_
a
2
+ a
3
+a
4
= 3
a
1
+ a
3
+a
4
= 0
a
1
+ a
2
+a
4
= 5
a
1
+ a
2
+a
3
= 2
.
Rezolvand sistemul obt inem a
1
= 1, a
2
= 2, a
3
= 3, a
4
= 4. Astfel f(X) =

1
2
2
+ 3
3
4
4
.
b) Notam a =
_
_
_
_
_
_
a
1
a
2
a
3
a
4
_
_
_
_
_
_
=
_
_
_
_
_
_
1
2
3
4
_
_
_
_
_
_
si, folosind formula a

= Ca, unde
a

=
_
_
_
_
_
_
a

1
a

2
a

3
a

4
_
_
_
_
_
_
, obt inem a

1
= 1, a

2
= 3, a

3
= 5, a

4
= 7, coecient ii lui f
n noua baza.
Probleme propuse
1. Sa se arate ca urmatoarele aplicat ii sunt forme liniare:
a) f : C R, f(z) = x
1
+ x
2
, z = x
1
+ix
2
C, x
1
, x
2
R.
b) f : C C, f(z) = 0, z C.
2. Sa se determine coecient ii urmatoarelor forme liniare n raport cu
baza canonica si cu baza B

= e

1
, e

2
, e

3
, unde e

1
= (1, 0, 1), e

2
= (1, 1, 0),
e

3
= (0, 0, 1).
a) f : R
3
R, f(x) = 2
1

2
+
3
, x = (
1
,
2
,
3
) R
3
.
b) f : R
3
R, f(x) =
1
+
2

3
, x = (
1
,
2
,
3
) R
3
.
c) f : R
3
R, f(x) = 2
1
+
3
, x = (
1
,
2
,
3
) R
3
.
3. Sa se determine forma liniara f : R
4
R astfel ncat f(x
1
) = 1,
f(x
2
) = 1, f(x
3
) = 0, f(x
4
) = 2, unde x
1
= (1, 0, 1, 0)
B
, x
2
= (1, 1, 0, 1)
B
,
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 92
x
3
= (1, 2, 0, 3)
B
, x
4
= (1, 1, 1, 1)
B
, B = e
1
, e
2
, e
3
, e
4
ind o baza n R
4
.
Care sunt coecient ii formei liniare n baza B

= e

1
, e

2
, e

3
, e

4
, unde e

1
=
e
2
+ e
4
, e

2
= e
3
, e

3
= e
1
+ e
3
, e

4
= e
1
e
2
+e
3
+ e
4
?
4. Sa se determine forma liniara f : R
3
R astfel ncat f(x
1
) = 3,
f(x
2
) = 3, f(x
3
) = 6, unde x
1
= (1, 2, 0), x
2
= (2, 1, 2), x
3
= (2, 1, 3).
Capitolul 7
Funct ionale si forme biliniare
Enunt uri
1. Fie f si g doua funct ii liniare reale denite pe spat iul R. Sa se arate ca
/ : R R R, /(x, y) = f(x)g(y), este o funct ional a biliniara.
2.

In spat iul L
2
[a, b] = f [ f : [a, b] R,
_
b
a
f
2
(t)dt, denim
/(x, y) =
_
b
a
x(t)y(t)dt.
Sa se arate ca / este o funct ionala biliniara simetrica.
3. Fie aplicat iile / : R
3
R
3
R
i) /(x, y) =
1

3
+
2

2
+
3

1
+ 1;
ii) /(x, y) = 2
1

2
+
2

3
,
unde x = (
1
,
2
,
3
)
B
si y = (
1
,
2
,
3
)
B
;
a) Care dintre aceste aplicat ii este o forma biliniara?
b) Pentru forma biliniara gasita la punctul anterior sa se scrie matricea
asociata si sa se precizeze daca este nedegenerata, simetrica sau antisimetric a.
c) Sa se gaseasca matricea acestei forme biliniare n baza B

= e

1
, e

2
, e

3
,
unde e

1
= e
2
e
3
, e

2
= e
3
, e

3
= e
1
+ e
2
+e
3
.
4. Sa se arate ca forma biliniara / : X X R, cu matricea asociata
A =
_
_
_
_
5 1 9
1 1 3
9 3 15
_
_
_
_
, unde X este un spat iu liniar de dimensiune 3, este
93
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 94
simetrica. Sa se gaseasca rangul acestei forme biliniare si sa se precizeze daca
este nedegenerata.
5.

In spat iul R
3
se considera / : R
3
R
3
R, /(x, y) =
1

1
+ 3
2

3
, x = (
1
,
2
,
3
), y = (
1
,
2
,
3
), scrisa n baza e
1
, e
2
, e
3
. Se cere forma
biliniara n baza f
1
, f
2
, f
3
, unde f
1
= (1, 1, 0), f
2
= (1, 0, 1), f
3
= (1, 0, 0).
Indicat ii si raspunsuri
1. Fie x
1
, x
2
, y, , R. Avem
/(x
1
+ x
2
, y) = f(x
1
+ x
2
)g(y) = f(x
1
)g(y) + f(x
2
)g(y) =
= /(x
1
, y) + /(x
2
, y),
deoarece f este o aplicat ie liniara. Astfel am demonstrat ca / este liniara
n primul argument.

In mod analog rezulta ca / este liniara si n al doilea
argument. Prin urmare / este o funct ionala biliniara.
2. Fie x
1
, x
2
, y L
2
[a, b] si , R. Avem, folosind proprietat ile integralei
Riemann,
/(x
1
+ x
2
, y) =
_
b
a
(x
1
+ x
2
)(t)y(t)dt =
_
b
a
x
1
(t)y(t)dt+
+
_
b
a
x
2
(t)y(t)dt == /(x
1
, y) + /(x
2
, y).
Astfel am demonstrat ca / este liniara n primul argument.

In mod analog
rezulta ca / este liniara si n al doilea argument. Prin urmare / este o
funct ional a biliniara.
Pe de alta parte
/(x, y) =
_
b
a
x(t)y(t)dt =
_
b
a
y(t)x(t)dt = /(y, x), x, y L
2
[a, b].
Rezulta ca / este o funct ionala biliniara simetrica.
3. a) Se verica cu ajutorul denit iei ca aplicat ia de la punctul i) nu este
liniara n nici unul dintre argumente, n timp ce aplicat ia de la punctul ii) este
biliniara.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 95
b) Pentru funct ionala biliniara gasita matricea asociata este
A =
_
_
_
_
0 2 0
1 0 0
0 0 1
_
_
_
_
.
Deoarece det A = 2 ,= 0 rezulta ca rang / = rang A = 3, deci / este o
funct ional a biliniara nedegenerata. Deoarece A ,= A
t
si A ,= A
t
urmeaza ca
/ nu este simetrica si nici antisimetrica.
c) Matricea schimbarii de baza este C =
_
_
_
_
0 1 1
0 0 1
1 1 1
_
_
_
_
. Aplicand formula
de transformare a matricii unei funct ionale biliniare la o schimbare de baza,
A

= CAC
t
, se obt ine A

=
_
_
_
_
1 1 2
1 1 1
3 1 2
_
_
_
_
.
4. Deoarece A
t
=
_
_
_
_
5 1 9
1 1 3
9 3 15
_
_
_
_
= A rezulta ca / este o funct ionala
biliniara simetrica. Avem det A = 0 si
p
=

5 1
1 1

. Astfel rang / =
rang A = 2 ,= 3. Rezulta ca / este o funct ionala biliniara degenerata.
5. Matricea schimbarii de baza este C =
_
_
_
_
1 1 0
1 0 1
1 0 0
_
_
_
_
, iar matricea
asociata lui / n baza init ial a este A =
_
_
_
_
1 0 0
0 3 0
0 0 1
_
_
_
_
. Aplicand formula
de transformare a matricii la o schimbare de baza, A

= CAC
t
, obt inem
A

=
_
_
_
_
3 1 1
1 0 1
1 1 1
_
_
_
_
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 96
Probleme propuse
1. Fie T
3
= p[p R[x], grad p 3 si / : T
3
T
3
R, /(p, q) =
_
1
0
xp(x)q(x)dx.
a) Sa se arate ca / este o forma biliniara.
b) Sa se determine matricea ei n baza canonica a spat iului.
c) Sa se gaseasca matricea ei n baza x
2
1, x
2
x, x
2
, x
2
x
3
.
2. Care dintre urmatoarele funct ionale sunt forme biliniare? Se cere ma-
tricea si rangul ecarei forme biliniare gasite.
a) / : T
n
T
n
R, /(x, y) =
_
2
0
x(t)[y(t) + k]dt, k R 0.
b) / : R
3
R
3
R, /(x, y) =
1

2

2

1
+
1

1
+ k, k R 0,
x = (
1
,
2
,
3
), y = (
1
,
2
,
3
).
c) / : R
4
R
4
R, /(x, y) = 2
1

1
+
2

2
+ 3
3

3
+
4

1
+
4

4
, x =
(
1
,
2
,
3
,
4
), y = (
1
,
2
,
3
,
4
).
3. Se da forma biliniara / : X X R, dim X = 4, o baza n X,
B = e
1
, e
2
, e
3
, e
4
, x = (
1
,
2
,
3
,
4
)
B
, y = (
1
,
2
,
3
,
4
)
B
,
/ =
1

1
+
1

1
+
1

1
+
2

2
+
2

2
+
3

3
.
a) Sa se scrie matricea asociata formei biliniare / si apoi sa se gaseasc a
matricea corespunzatoare n baza B

= e

1
, e

2
, e

3
, e

4
, unde e

1
= (1, 0, 0, 0)
B
,
e

2
= (0, 1, 1, 0)
B
, e

3
= (0, 1, 0, 1)
B
, e

4
= (1, 0, 0, 1)
B
.
b) Sa se precizeze daca forma biliniara este nedegenerata si daca este anti-
simetrica.
4. Sa se arate ca o forma biliniara / : X X R este antisimetrica daca
si numai daca /(x, x) = 0, x X.
5. Fie o forma biliniara / : X X R, unde X este un spat iu liniar
nit dimensional. Daca N
1
= x X[/(x, y) = 0, y X si N
2
= y
X[/(x, y) = 0, x X. Sa se arate ca dim N
1
= dim N
2
.
Capitolul 8
Forme patratice
Enunt uri
1. Se considera forma patratic a P : X R, P(x) = 2
2
1
3
2
2
+ 5
2
3

2
+8
2

3
+14
1

3
, unde x = (
1
,
2
,
3
)
B
. Sa se scrie matricea formei, forma
biliniara polara si sa se arate ca forma patratic a nu este singulara.
2. Sa se aduca urmatoarea forma patratica la forma canonica, folosind
metoda lui Gauss, si sa se precizeze baza n care se obt ine forma canonica.
P : X R, P(x) =
2
2

2
3
+ 4
1

2
4
1

3
,
unde X este un spat iu liniar real de dimensiune 3, si x = (
1
,
2
,
3
) X.
3. Fie forma patratic a
P : X R, P(x) =
1

2
2
1

3
+ 2
2

4
,
unde X este un spat iu liniar real de dimensiune 4, si x = (
1
,
2
,
3
,
4
) X.
Sa se determine o forma canonica a acestei forme patratice, prin metoda lui
Gauss, si baza n care se obt ine. Sa se determine signatura lui P.
4. Sa se determine forma canonica si baza n care aceasta se obt ine, pentru
urmatoarea forma patratic a, folosind metoda lui Jacobi.
P : X R, P(x) = 5
2
1
+ 6
2
2
+ 4
2
3

1

2
4
1

3
,
unde X este un spat iu liniar real de dimensiune 3, si x = (
1
,
2
,
3
) X.
97
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 98
5. Sa se gaseasca cate o expresie canonica pentru urmatoarele forme
patratice, gasindu-se n ecare caz transformarea corespunzatoare a bazei:
a) P : X R, dimX = 3, P(x) =
2
1
+2
1

3
+
2
2
+3
2

3
, x = (
1
,
2
,
3
)
B
;
b) P : X R, dimX = 3, P(x) =
1

2
+
2

3
+
1

3
, x = (
1
,
2
,
3
)
B
;
c) P : X R, dimX = 3, P(x) =
2
1
+
2
2
+ 2
1

3
, x = (
1
,
2
,
3
)
B
.
Indicat ii si raspunsuri
1. Matricea formei patratice este A =
_
_
_
_
2
1
2
7

1
2
3 4
7 4 5
_
_
_
_
. Forma biliniara
polara / a formei patratice va avea aceeasi matrice asociata si, prin urmare,
/(x, y) = 2
1

1
2

2
+ 7
1

1
2

2
+ 4
2

3
+
+7
3

1
+ 4
3

2
+ 5
3

3
,
unde / : X X R si x = (
1
,
2
,
3
), y = (
1
,
2
,
3
) X.
Pe de alta parte, deoarece det A =
287
4
, = 0 urmeaza ca matricea A este
nesingulara, deci si forma patratic a este nesingulara.
2. Avem
P(x) = (
2
2
+ 4
1

2
+ 4
2
1
) 4
2
1

2
3
4
1

3
=
= (2
1
+
2
)
2
4(
2
1
+
1

3
+

2
3
4
) +
2
3

2
3
=
= (2
1
+
2
)
2
4(
1
+
1
2

3
)
2
.
Facand substitut ia
_

_
2
1
+
2
=
1

1
+
1
2

3
=
2

3
=
3
, rezulta o forma canonica pentru forma
patratica P,
P(x) =
2
1
4
2
2
,
unde x = (
1
,
2
,
3
)
B
, B

= f
1
, f
2
, f
3
ind baza n care se obt ine aceasta
forma canonica.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 99
Revenind la substitut ia efectuata obt inem legatura dintre coordonatele
unui vector n baza init iala si coordonatele n baza B

1
=
2

1
2

2
=
1
2
2
+
3

3
=
3
.
Folosind formula de transformare a coordonatelor unui vector la o schimbare
de baza, = C
t

, rezulta ca transpusa matricii schimb arii de baza este C =


_
_
_
_
0 1
1
2
1 2 1
0 0 1
_
_
_
_
. Prin urmare C =
_
_
_
_
0 1 0
1 2 0

1
2
1 1
_
_
_
_
. Astfel obt inem f
1
=
(0, 1, 0), f
2
= (1, 2, 0), f
3
= (
1
2
, 1, 1), vectorii noii baze.
3. Mai ntai facem substitut ia
_

1
=
1

2
=
1
+
2

3
=
3

4
=
4
. Obt inem
P(x) =
2
1

2
2
2
1

2
+ 2
2

3
+ 2
1

4
+ 2
2

4
=
= (
2
1
2
1

3
+2
1

4
2
3

4
+
2
3
+
2
4
)+2
3

2
3

2
2

2
4
+2
2

3
+2
2

4
=
= (
1

3
+
4
)
2
(
2
2
2
2

3
2
2

4
+ 2
3

4
+
2
3
+
2
4
)+
+
2
3
+
2
4
+ 2
3

4
+ 2
3

2
3

2
4
=
= (
1

2
+
4
)
2
(
2

4
)
2
+ 4
3

4
.
Facand substitut ia
_

2
+
4
=
1

4
=
2

3
=
3

4
=
3
+
4
, obt inem o forma canonica
pentru forma patratica P,
P(x) =
2
1

2
2
+ 4
2
3
4
2
4
,
unde x = (
1
,
2
,
3
,
4
)
B
, B

= f
1
, f
2
, f
3
, f
4
ind baza n care se obt ine
aceasta forma canonica.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 100
Din ultima substitut ie facut a rezulta
_

1
=
1
+
2
+
3

2
=
2
+ 2
3

3
=
3

4
=
3
+
4
.
Revenind la substitut ia init ial a avem
_

1
=
1

2
=
1
+ 2
2
+ 3
3

3
=
3

4
=
3
+
4
.
Rezulta ca transpusa matricii schimb arii de baza este
C
t
=
_
_
_
_
_
_
1 1 0 1
1 2 3 1
0 0 1 1
0 0 1 1
_
_
_
_
_
_
.
Astfel C =
_
_
_
_
_
_
1 1 0 0
1 2 0 0
0 3 1 1
1 1 1 1
_
_
_
_
_
_
si vectorii bazei n care se obt ine forma
canonica
f
1
= (1, 1, 0, 0), f
2
= (1, 2, 0, 0), f
3
= (0, 3, 1, 1), f
4
= (1, 1, 1, 1).
Deoarece indicele de inert ie pozitiv este p = 2 si indicele de inert ie negativ
este q = 2 rezulta ca signatura lui P este sgn P = 0.
4. Matricea asociata formei patratice este A =
_
_
_
_
5
1
2
2

1
2
6 0
2 0 4
_
_
_
_
. Deoa-
rece
1
= 5 ,= 0,
2
=

5
1
2

1
2
6

=
119
4
,= 0,
3
=

5
1
2
2

1
2
6 0
2 0 4

= 95 ,=
0, rezulta, conform teoremei lui Jacobi, ca o forma canonica pentru forma
patratica este
P(x) =
1

2
1
+

1

2
2
+

2

2
3
=
1
5

2
1
+
20
119

2
2
+
119
380

2
3
,
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 101
unde x = (
1
,
2
,
3
)
B
, B

= f
1
, f
2
, f
3
ind baza n care se obt ine aceasta
forma canonica.
Daca B = e
1
, e
2
, e
3
este baza init ial a cautam vectorii bazei B

de forma
f
1
= c
11
e
1
, f
2
= c
21
e
1
+ c
22
e
2
, f
3
= c
31
e
1
+ c
32
e
2
+ c
33
e
3
, impunand condit iile
/(f
1
, e
1
) = 1,
_
/(f
2
, e
1
) = 0
/(f
2
, e
2
) = 1
,
_

_
/(f
3
, e
1
) = 0
/(f
3
, e
2
) = 0
/(f
3
, e3) = 1
,
unde / este forma biliniara polara asociata lui P.
Din /(f
1
, e
1
) = 1 rezulta c
11
/(e
1
, e
1
) = 1. Astfel c
11
=
1
5
. Prin urmare
f
1
= (
1
5
, 0, 0).

In continuare
_
/(f
2
, e
1
) = 0
/(f
2
, e
2
) = 1

_
c
21
/(e
2
, e
1
) = 0
c
22
/(e
2
, e
2
) = 1

_
5c
21

1
2
c
22
= 0

1
2
c
21
+ 6c
22
= 1

_
c
21
=
2
119
c
22
=
20
119
f
2
= (
2
119
,
20
119
, 0).
_

_
/(f
3
, e
1
) = 0
/(f
3
, e
2
) = 0
/(f
3
, e3) = 1

_
c
31
/(e
3
, e
1
) = 0
c
32
/(e
3
, e
2
) = 0
c
33
/(e
3
, e3) = 1

_
5c
31

1
2
c
32
2c
33
= 0

1
2
c
31
+ 6c
32
= 0
2c
31
+ 4c
33
= 1

_
c
31
=
12
95
c
32
=
1
95
c
33
=
119
380
f
3
= (
12
95
,
1
95
,
119
380
).
5. a) Vom determina o forma canonica pentru forma patratic a P prin
metoda lui Gauss. Avem
P(x) = (
2
1
+ 2
1

3
+
2
3
)
2
3
+
2
2
+ 3
2

3
=
= (
1
+
3
)
2
+ (
2
2
+ 3
2

3
+
9
4

2
3
)
9
4

2
3

2
3
=
= (
1
+
3
)
2
+ (
2
+
3
2

3
)
2

13
4

2
3
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 102
Facand substitut ia
_

1
+
3
=
1

2
+
3
2

3
=
2

3
=
3

1
=
1

2
=
2

3
2

3
=
3
,
rezulta o forma canonica pentru P,
P(x) =
2
1
+
2
2

13
4

2
3
,
unde x = (
1
,
2
,
3
)
B
, B

= f
1
, f
2
, f
3
ind baza n care se obt ine aceasta
forma canonica.
Din forma nala a substitut iei facute rezulta ca transpusa matricii schimb a-
rii de baza este C
t
=
_
_
_
_
1 0 1
0 1
3
2
0 0 1
_
_
_
_
. Rezulta matricea schimbarii de baza
C =
_
_
_
_
1 0 0
0 1 0
1
3
2
1
_
_
_
_
si vectorii bazei n care se obt ine forma canonica f
1
=
(1, 0, 0), f
2
= (0, 1, 0), f
3
= (1,
3
2
, 1).
b) Vom determina o forma canonica pentru forma patratica P prin metoda
lui Gauss. Mai nt ai facem substitut ia
_

1
=
1

2
=
1
+
2

3
=
3
. Avem
P(x) =
2
1

2
2
+
1

3
+
1

3
+
2

3
=
= (
2
1
+ 2
1

3
+
2
3
)
2
2

2
3
=
= (
1
+
3
)
2

2
2

2
3
.
Facand substitut ia
_

1
+
3
=
1

2
=
2

3
=
3

1
=
1

2
=
2

3
=
3

Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 103


_

1
=
1

2
=
1
+
2

3
=
3
rezulta o forma canonica pentru P,
P(x) =
2
1

2
2

2
3
,
unde x = (
1
,
2
,
3
)
B
, B

= f
1
, f
2
, f
3
ind baza n care se obt ine aceasta
forma canonica.
Din forma nala a substitut iei facute rezulta ca transpusa matricii schimb a-
rii de baza este C
t
=
_
_
_
_
1 1 1
1 1 1
0 0 1
_
_
_
_
. Rezulta matricea schimb arii de baza
C =
_
_
_
_
1 1 0
1 1 0
1 1 1
_
_
_
_
si vectorii bazei n care se obt ine forma canonica f
1
=
(1, 1, 0), f
2
= (1, 1, 0), f
3
= (1, 1, 1).
c) Vom determina o forma canonica pentru forma patratic a P prin metoda
lui Gauss. Avem
P(x) = (
2
1
+ 2
1

3
+
2
3
)
2
3
+
2
2
=
= (
1
+
3
)
2
+
2
2
.
Fac and substitut ia
_

1
+
3
=
1

2
=
2

3
=
3

1
=
1

2
=
2

3
=
3
,
rezulta o forma canonica pentru P,
P(x) =
2
1
+
2
2

2
3
,
unde x = (
1
,
2
,
3
)
B
, B

= f
1
, f
2
, f
3
ind baza n care se obt ine aceasta
forma canonica.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 104
Din forma nala a substitut iei facute rezulta ca transpusa matricii schimb a-
rii de baza este C
t
=
_
_
_
_
1 0 1
0 1 0
0 0 1
_
_
_
_
. Rezulta matricea schimb arii de baza C =
_
_
_
_
1 0 0
0 1 0
1 0 1
_
_
_
_
si vectorii bazei n care se obt ine forma canonica f
1
= (1, 0, 0),
f
2
= (0, 1, 0), f
3
= (1, 0, 1).
Probleme propuse
1. Sa se determine formele biliniare polare corespunzatoare urmatoarelor
forme patratice:
a) P : X R, dim X = 2, x = (
1
,
2
)
B
, P(x) =
2
1
+
2
2
+ 4
1

2
.
b) P : X R, dim X = 3, x = (
1
,
2
,
3
)
B
, P(x) =
2
1
+
2
2

2
3
+ 2
1

3
+
4
2

3
.
2. Sa se obt ina o expresie canonica prin metoda lui Gauss pentru urmatoa-
rele forme patratice si sa se gaseasc a baza spat iului n care matricea formei
patratice este diagonala si apoi sa se verice formula transformarii matricii
formei patratice la o schimbare de baza.
a) P : X R, dim X = 3, x = (
1
,
2
,
3
)
B
, P(x) =
2
2
8
2
3
+ 2
1

2
+
4
1

3
.
b) P : X R, dim X = 3, x = (
1
,
2
,
3
)
B
, P(x) = 3
2
1
+ 6
2
2
+ 3
2
3

4
1

2
8
1

3
4
2

3
.
c) P : X R, dim X = 3, x = (
1
,
2
,
3
)
B
, P(x) =
2
1
+
2
2
5
2
3
+
6
1

3
+ 4
2

3
.
3. Sa se obt ina o expresie canonica prin metoda lui Gauss pentru urmatoa-
rele forme patratice si sa se gaseasc a baza spat iului n care matricea formei
patratice este diagonala si apoi sa se verice formula transformarii matricii
formei patratice la o schimbare de baza.
a) P : X R, dim X = 3, x = (
1
,
2
,
3
)
B
, P(x) =
2
2
8
2
3
+ 2
1

2
+
4
1

3
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 105
b) P : X R, dim X = 3, x = (
1
,
2
,
3
)
B
, P(x) = 3
2
1
+ 6
2
2
+ 3
2
3

4
1

2
8
1

3
4
2

3
.
c) P : X R, dim X = 3, x = (
1
,
2
,
3
)
B
, P(x) =
2
1
+
2
2
5
2
3
+
6
1

3
+ 4
2

3
.
Capitolul 9
Spat ii euclidiene
9.1 Produs scalar, norma, cosinusul unghiului
dintre doi vectori
Enunt uri
1. Se considera spat iul euclidian R
4
si urmatoarele perechi de vectori:
a) x = (2, 1, 1, 2), y = (3, 1, 2, 1), b) x = (2, 1, 3, 2), y = (1, 2, 2, 1)
c) x = (1, 1, 1, 2), y = (3, 1, 1, 0), d) x = (1, 2, 1, 1), y = (2, 3, 5, 1).
i) Sa se calculeze < x, y >, | x |, | y |, d(x, y), cos( x, y).
ii) Sa se verice inegalitatea Cauchy-Buniacovski-Schwarz.
iii) Sa se verice Teorema lui Pitagora n cazul x y.
2. Se considera spat iul euclidian R
4
si vectorii:
v
1
=
_
1
2
,
1
2
,
1
2
,
1
2
_
, v
2
=
_
1
6
,
1
6
,
1
2
,
5
6
_
.
a) Se cere < v
1
, u >, unde u = 2v
1
+ 3v
2
.
b) Sa se calculeze | v
1
|, | v
2
|, v
1
, v
2
.
c) Sa se determine tot i vectorii x R
4
, x v
i
, i = 1, 2, astfel ncat |x| = 1.
3.

In spat iul (([a, b]), al funct iilor continue pe [a, b], se considera aplicat ia
<, >: (([a, b]) (([a, b]) R, < f, g >=
_
b
a
f(x)g(x)dx.
106
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 107
a) Sa se arate ca aplicat ia denita mai sus este un produs scalar.
b) Sa se verice inegalitatea

_
b
a
f(x)g(x)dx


_
_
b
a
f
2
(x)dx
_1
2
_
_
b
a
g
2
(x)dx
_1
2
.
4. Fie T
2
(R) spat iul liniar al polinoamelor care au gradul mai mic sau
egal cu doi.
a) Sa se arate ca <, >: T
2
(R)T
2
(R) R, < p, q >= a
0
b
0
+a
1
b
1
+a
2
b
2
,
unde p = a
0
+a
1
x + a
2
x
2
, q = b
0
+ b
1
x + b
2
x
2
, este un produs scalar.
b) Se considera polinoamele q
1
= 3x
2
+ 2x + 1, q
2
= x
2
+ 2x + 1, q
3
=
3x
2
+ 2x + 5, q
4
= 3x
2
+ 5x + 2. Sa se gaseasc a un polinom de grad cel mult
doi, echidistant fat a de aceste polinoame. Sa se calculeze aceasta distant a.
Indicat ii si raspunsuri
1. i) a) x, y) = 6 1 + 2 + 2 = 9, |x| =

4 + 1 + 1 + 4 =

10, |y| =

9 + 1 + 4 + 1 =

15, d(x, y) = |x y| =

7, cos( x, y) =
x,y
xy
=
9
5

6
.
b) x, y) = 2 + 2 6 + 2 = 0 x y, |x| =

4 + 1 + 9 + 4 = 3

2,
|y| =

1 + 4 + 4 + 1 =

10, d(x, y) = |xy| = 2

7, cos( x, y) =
x,y
xy
= 0.
c) x, y) = 3+11+0 = 3, |x| =

7, |y| =

11, d(x, y) = |xy| = 2

3,
cos( x, y) =
x,y
xy
=
3

77
.
d) x, y) = 2 + 6 5 + +1 = 0 x y, |x| =

1 + 4 + 1 + 1 =

7,
|y| =

4 + 9 + 25 + 1 =

39, d(x, y) = |x y| =

46, cos( x, y) =
x,y
xy
=
0.
ii) Se veric a, n ecare din cele 4 cazuri, inegalitatea Cauchy- Buniacovski-
Schwarz, [x, y)[ |x||y|.
iii) Se verica, n cazurile b) si d), teorema lui Pitagora, conform careia
x y |x + y|
2
= |x|
2
+|y|
2
.
2. a) v
1
, u) = v
1
, 2v
1
+ 3v
2
) = 2v
1
, v
1
) + 3v
1
, v
2
) = 2.
b) |v
1
| = 1, |v
2
| = 1, cos( v
1
, v
2
) = 0 v
1
v
2
.
c) Fie x = (
1
,
2
,
3
,
4
) R
4
astfel nc at
_
x v
1
x v
2

_
x, v
1
) = 0
x, v
2
) = 0

_

1
+
2
+
3
+
4
= 0

1
+
2
+ 3
3
5
4
= 0
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 108
Acest sistem are solut iile x = (, 2, , ), , R. Impunand condit ia
|x| = 1 se obt ine =
2

42(16)
2
.
3. a) Evident , ) este o forma biliniara simetrica.

In plus f, f) =
_
b
a
f
2
(x)dx 0 si f, f) = 0 f = 0.
b) Inegalitatea este inegalitatea Cauchy-Buniacovski-Schwarz, valabila pen-
tru orice produs scalar.
4. a) Se veric a cu usurint a ca , ) este o forma biliniara simetrica.

In plus
p, p) =

2
j=0
a
2
j
0, p = a
0
+a
1
x+a
2
x
2
, si p, p) = 0 p = 0. Prin urmare
, ) este un produs scalar pe T
2
(R).
b) Fie p = a
0
+a
1
x+a
2
x
2
. Avem q
1
p = (3a
2
)x
2
+(2a
1
)x+(1a
0
),
q
2
p = (1a
2
)x
2
+(2a
1
)x+(1a
0
), q
3
p = (3a
2
)x
2
+(2a
1
)x+(5a
0
),
q
4
p = (3a
2
)x
2
+(5a
1
)x+(2a
0
). Impunand condit ia |q
1
p| = |q
2
p| =
|q
3
p| = |q
4
p| se obt ine a
0
= 3, a
1
= 3, a
2
= 1, deci p
0
= x
2
+ 3x + 3.
Distant a este d(q
1
, p
0
) = |q
1
p
0
| = 3.
9.2 Baze ortogonale
Enunt uri
1.

In spat iul euclidian (R
3
, <, >), dotat cu produsul scalar uzual, se con-
sidera vectorii v
1
= (1, 2, 3), v
2
= (0, 3, 2). Sa se arate ca acesti vectori sunt
ortogonali si sa se completeze cu un vector v
3
astfel ncat v
1
, v
2
, v
3
sa e o
baza ortogonala.
2. Sa se construiasca o baza ortonormata pornind de la baza B = f
1
, f
2
, f
3
,
f
4
, n spat iul euclidian R
4
, prin procedeul Gram-Schmidt, unde f
1
= (1, 1,
1, 1), f
2
= (2, 1, 1, 1), f
3
= (0, 0, 1, 0), f
4
= (1, 0, 2, 2).
3. Sa se construiasca o baza ortonormata pornind de la baza B = f
1
, f
2
, f
3
,
f
4
, n spat iul euclidian R
4
, prin procedeul Gram-Schmidt, unde f
1
= (1, 1,
0, 0), f
2
= (0, 1, 0, 0), f
3
= (0, 0, 1, 1), f
4
= (0, 1, 1, 0).
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 109
Indicat ii si raspunsuri
1. Se veric a v
1
, v
2
) = 0. Fie x = (
1
,
2
,
3
) R
3
astfel nc at
_
x v
1
x v
2

_
x, v
1
) = 0
x, v
2
) = 0

_

1
2
2
+ 3
3
= 0
3
2
+ 2
3
= 0
.
Acest sistem are solut ia v
3
= (13, 2, 3), R. Astfel sistemul B

=
v
1
, v
2
, v
3
este o baza ortogonala n (R
3
, , )).
2. Se veric a cu usurint a ca sistemul B este liniar independent si, deoarece
dimR
4
= 4, o baza.
Din Teorema Gram-Schmidt rezulta ca exista g
1
, g
2
, g
3
, g
4
o baza ortog-
onala n R
4
. Mai ntai calculam f
1
, f
2
) = 1, f
1
, f
3
) = 1, f
1
, f
4
) = 5,
f
2
, f
3
) = 1, f
2
, f
4
) = 2, f
3
, f
4
) = 2. Se observa ca nici o pereche de vectori
din baza B nu este ortogonala.

In continuare consideram g
1
= f
1
si cautam g
2
de forma g
2
= f
2
g
1
.
Impunand condit ia g
1
, g
2
) = 0 se obt ine f
2
, f
1
) f
1
, f
1
) = 0. Rezulta
=
1
4
si g
2
= (
9
4
,
3
4
,
3
4
,
3
4
).
Caut am g
3
de forma g
3
= f
3
g
1
g
2
. Avem
_
g
3
g
1
g
3
g
2

_
g
3
, g
1
) = 0
g
3
, g
2
) = 0

_
f
3
, g
1
) g
1
, g
1
) g
2
, g
1
) = 0
f
3
, g
2
) g
1
, g
2
) g
2
, g
2
) = 0
.
Acest sistem are solut ia =
1
4
, =
1
9
. Prin urmare g
3
= (0,
1
3
,
2
3
,
1
3
).
Caut am g
4
de forma g
4
= f
4

1
g
1

2
g
2

3
g
3
. Avem
_

_
g
4
g
1
g
4
g
2
g
4
g
3

_
g
4
, g
1
) = 0
g
4
, g
2
) = 0
g
4
, g
3
) = 0

_
f
4
, g
1
)
1
g
1
, g
1
)
2
g
2
, g
1
)
3
g
3
, g
1
) = 0
f
4
, g
2
)
1
g
1
, g
2
)
2
g
2
, g
2
)
3
g
3
, g
2
) = 0
f
4
, g
3
)
1
g
1
, g
3
)
2
g
2
, g
3
)
3
g
3
, g
3
) = 0
.
Acest sistem are solut ia
1
=
5
4
,
2
=
1
9
,
3
= 1. Prin urmare g
4
=
(0, 1, 0, 1).
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 110
Consideram
_

_
e
1
=
g
1
g
1

= (
1
2
,
1
2
,
1
2
,
1
2
),
e
2
=
g
2
g
2

= (

3
2
,
1
2

3
,
1
2

3
,
1
2

3
),
e
3
=
g
3
g
3

= (0,
1

6
,

3
,
1

6
),
e
4
=
g
4
g
4

= (0,
1

2
, 0,
1

2
).
Sistemul B

= e
1
, e
2
, e
3
, e
4
este o baza ortonormata n R
4
. Se observa ca
matricea C, a schimbarii de baza, este o matrice ortogonala, adica CC
t
= E
4
.
3. Se veric a cu usurint a ca sistemul B este liniar independent si, deoarece
dimR
4
= 4, o baza.
Din Teorema Gram-Schmidt rezulta ca exista g
1
, g
2
, g
3
, g
4
o baza ortog-
onala n R
4
. Mai ntai calculam f
1
, f
2
) = 1, f
1
, f
3
) = 0, f
1
, f
4
) = 1,
f
2
, f
3
) = 1, f
2
, f
4
) = 0, f
3
, f
4
) = 1. Se observa ca f
1
f
3
si f
2
f
4
.

In continuare consideram g
1
= f
1
si g
2
= f
3
Caut am g
3
de forma g
3
= f
2
g
1
g
2
. Avem
_
g
3
g
1
g
3
g
2

_
g
3
, g
1
) = 0
g
3
, g
2
) = 0

_
f
2
, g
1
) g
1
, g
1
) g
2
, g
1
) = 0
f
2
, g
2
) g
1
, g
2
) g
2
, g
2
) = 0
.
Acest sistem are solut ia =
1
2
, =
1
2
. Prin urmare g
3
= (
1
2
,
1
2
,
1
2
,
1
2
).
Caut am g
4
de forma g
4
= f
4

1
g
1

2
g
2

3
g
3
. Avem
_

_
g
4
g
1
g
4
g
2
g
4
g
3

_
g
4
, g
1
) = 0
g
4
, g
2
) = 0
g
4
, g
3
) = 0

_
f
4
, g
1
)
1
g
1
, g
1
)
2
g
2
, g
1
)
3
g
3
, g
1
) = 0
f
4
, g
2
)
1
g
1
, g
2
)
2
g
2
, g
2
)
3
g
3
, g
2
) = 0
f
4
, g
3
)
1
g
1
, g
3
)
2
g
2
, g
3
)
3
g
3
, g
3
) = 0
.
Acest sistem are solut ia
1
=
1
2
,
2
=
1
2
,
3
= 0. Prin urmare g
4
=
(
1
2
,
1
2
,
1
2
,
1
2
).
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 111
Consideram
_

_
e
1
=
g
1
g
1

= (
1

2
,
1

2
, 0, 0),
e
2
=
g
2
g
2

= (0, 0,
1

2
,
1

2
),
e
3
=
g
3
g
3

= (
1
2
,
1
2
,
1
2
,
1
2
),
e
4
=
g
4
g
4

= (
1
2
,
1
2
,
1
2
,
1
2
).
Sistemul B

= e
1
, e
2
, e
3
, e
4
este o baza ortonormata n R
4
. Matricea C, a
schimbarii de baza, este o matrice ortogonala.
9.3 Transformari de coordonate n baze
ortonormate
Enunt uri
1. Sa se gaseasca coordonatele vectorului x = (2, 4, 1) R
3
ntr-o noua
baza care se obt ine cu matricea C =
_
_
_
_
1 0 0
0

3
2
1
2
0
1
2

3
2
_
_
_
_
.
2. Sa se gaseasc a coordonatele vectorului x = (1, 2, 1, 1) R
4
, la schim-
barea de la baza canonica la baza B

= f
1
, f
2
, f
3
, f
4
, unde f
1
= (0, 0, 1, 0),
f
2
= (
1
2
, 0, 0,

3
2
), f
3
= (0, 1, 0, 0), f
4
= (

3
2
, 0, 0,
1
2
).
3. a) Sa se determine o baza ortogonala a spat iului euclidian tridimensional,
X, n care matricea
A =
_
_
_
_
7 2 0
2 6 2
0 2 5
_
_
_
_
,
a operatorului liniar autoadjunct | : X X, sa aiba forma diagonala.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 112
b) Aceeasi cerint a n cazul matricii
A =
_
_
_
_
1 1 3
1 5 1
3 1 1
_
_
_
_
,
a operatorului liniar autoadjunct | : X X.
4. Fie /
n
(R). Produsul scalar uzual pe acest spat iu liniar este denit prin
< A, B >= trace (A
t
B) =
n

i,j=1
a
ji
b
ij
, A = (a
ij
), B = (b
ij
), i, j = 1, n.
Fie n = 3. Se considera mult imile /
1
, /
2
/
3
(R), /
1
= A
1
, A
2
, A
3
,
/
2
= B
1
, B
2
, B
3
, unde A
1
=
_
_
_
_
1 2 3
0 1 2
0 0 1
_
_
_
_
, A
2
=
_
_
_
_
1 0 0
0 2 0
0 0 1
_
_
_
_
,
A
3
=
_
_
_
_
2 3 4
0 1 1
0 0 1
_
_
_
_
, B
1
=
_
_
_
_
1 2 3
0 2 3
0 0 3
_
_
_
_
, B
2
=
_
_
_
_
3 0 0
0 0 0
0 0 1
_
_
_
_
,
B
3
=
_
_
_
_
1 0 0
0 2 0
0 1 1
_
_
_
_
. Care din aceste mult imi este ortogonala?
Indicat ii si raspunsuri
1. Matricea C =
_
_
_
_
1 0 0
0

3
2
1
2
0
1
2

3
2
_
_
_
_
este ortogonala (C GO(3, R)), cu
det C = 1. Daca notam =
_
_
_
_

3
_
_
_
_
matricea coordonatelor n baza B

si cu =
_
_
_
_

3
_
_
_
_
matricea coordonatelor n baza init ial a, avem formula de
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 113
transformare a coordonatelor la schimbarea de baza = C.

In cazul nostru
=
_
_
_
_
1 0 0
0

3
2
1
2
0
1
2

3
2
_
_
_
_
_
_
_
_
2
4
1
_
_
_
_
=
_
_
_
_
2
2

3 +
1
2
2 +

3
2
_
_
_
_
. Rezulta x = (2, 2

3 +
1
2
, 2 +

3
2
)
B
.
2. Matricea schimbarii de baza C =
_
_
_
_
_
_
0 0 1 0
1
2
0 0

3
2
0 1 0 0

3
2
0 0
1
2
_
_
_
_
_
_
este ortogo-
nala (C GO(4, R)). Notam =
_
_
_
_
_
_

4
_
_
_
_
_
_
matricea coordonatelor n baza
B

si cu =
_
_
_
_
_
_

4
_
_
_
_
_
_
matricea coordonatelor n baza init iala. Avem for-
mula de transformare a coordonatelor la schimbarea de baza = C =
_
_
_
_
_
_
0 0 1 0
1
2
0 0

3
2
0 1 0 0

3
2
0 0
1
2
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
1
2
1
1
_
_
_
_
_
_
=
_
_
_
_
1
1

3
2
2
1+

3
2
_
_
_
_
.
Rezulta x = (1,
1

3
2
, 2,
1+

3
2
)
B
.
3. a) Avem ecuat ia caracteristica
P() = det (A E
3
) =

7 2 0
2 6 2
0 2 5

= ( 3)( 9)( 6).


Astfel valorile proprii ale operatorului | sunt
1
= 3,
2
= 9 si
3
= 6.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 114
Ecuat ia |(x) =
1
x este echivalent a cu sistemul
_

_
4
1
2
2
= 0
2
1
+ 3
2
2
3
= 0
2
2
+ 2
3
= 0
,
unde x = (
1
,
2
,
3
). Spat iul solut iilor acestui sistem este subspat iul propriu
al lui | corespunzator valorii proprii
1
. Rezolvand sistemul obt inem
S
U
(
1
) = x = (

2
, , )[ R = L[u
1
],
unde u
1
= (1, 2, 2).
Ecuat ia |(x) =
2
x este echivalent a cu sistemul
_

_
2
1
2
2
= 0
2
1
3
2
2
3
= 0
2
2
4
3
= 0
.
Obt inem
S
U
(
2
) = x = (2, 2, )[ R = L[u
2
],
unde u
2
= (2, 2, 1).
Ecuat ia |(x) =
3
x este echivalent a cu sistemul
_

1
2
2
= 0
2
1
2
3
= 0
2
2

3
= 0
.
Obt inem
S
U
(
3
) = x = (,

2
, )[ R = L[u
3
],
unde u
2
= (2, 1, 2).
Deoarece valorile proprii sunt reale si dimensiunile subspat iilor proprii core-
spunzatoare ecarei valori proprii sunt egale cu ordinele de multiplicitate re-
spective, urmeaza ca n baza B = u
1
, u
2
, u
3
matricea operatorului are forma
diagonala A =
_
_
_
_
3 0 0
0 9 0
0 0 6
_
_
_
_
. Mai mult, deoarece valorile proprii sunt distincte
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 115
doua cate doua rezulta ca vectorii proprii corespunzatori sunt ortogonali, adica
u
i
u
j
, i, j = 1, 3, i ,= j. Astfel baza n care se obt ine forma diagonala a
matricii, B este ortogonala.
b) Avem ecuat ia caracteristica
P() = det (A E
3
) =

1 1 3
1 5 1
3 1 1

= ( 3)( 6)( + 2).


Astfel valorile proprii ale operatorului | sunt
1
= 3,
2
= 6 si
3
= 2.
Ecuat ia |(x) =
1
x este echivalent a cu sistemul
_

_
2
1
+
2
+ 3
3
= 0

1
+ 2
2
+
3
= 0
3
1
+
2
2
3
= 0
,
unde x = (
1
,
2
,
3
). Rezolvand sistemul obt inem
S
U
(
1
) = x = (, , )[ R = L[u
1
],
unde u
1
= (1, 1, 1).
Ecuat ia |(x) =
2
x este echivalent a cu sistemul
_

_
5
1
+
2
+ 3
3
= 0

2
+
3
= 0
3
1
+
2
5
3
= 0
.
Obt inem
S
U
(
2
) = x = (, 2, )[ R = L[u
2
],
unde u
2
= (1, 2, 1).
Ecuat ia |(x) =
3
x este echivalent a cu sistemul
_

_
3
1
+
2
+ 3
3
= 0

1
+ 7
2
+
3
= 0
3
1
+
2
+ 3
3
= 0
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 116
Obt inem
S
U
(
3
) = x = (, 0, )[ R = L[u
3
],
unde u
2
= (1, 0, 1).
Deoarece valorile proprii sunt reale si dimensiunile subspat iilor proprii core-
spunzatoare ecarei valori proprii sunt egale cu ordinele de multiplicitate re-
spective, urmeaza ca n baza B = u
1
, u
2
, u
3
matricea operatorului are forma
diagonala A =
_
_
_
_
3 0 0
0 6 0
0 0 2
_
_
_
_
. Mai mult, deoarece valorile proprii sunt dis-
tincte doua cate doua rezulta ca vectorii proprii corespunzatori sunt ortogonali,
adica u
i
u
j
, i, j = 1, 3, i ,= j. Astfel baza n care se obt ine forma diagonala
a matricii, B este ortogonala.
4. Calculam A
1
, A
2
) = trace (A
t
1
A
2
) = 0 A
1
A
2
, A
1
, A
3
) =
trace (A
t
1
A
3
) = 20 ,= 0. Rezulta ca mult imea /
1
nu este ortogonala.

In continuare avem B
1
, B
2
) = trace (B
t
1
B
2
) = 0 B
1
B
2
, B
1
, B
3
) =
trace (B
t
1
B
3
) = 0 B
1
B
3
, B
2
, B
3
) = trace (B
t
2
B
3
) = 2 ,= 0. Astfel nici
/
2
nu este ortogonala.
9.4 Proiect ia unui vector pe un subspat iu.
Subspat ii ortogonale
Enunt uri
1. Sa se determine proiect ia ortogonala a vectorului f = (14, 3, 6, 7)
R
4
pe subspat iul X
0
, generat de vectorii f
1
= (1, 4, 3, 2), f
2
= (2, 2, 2, 2),
f
3
= (3, 0, 7, 6), X
0
= L[f
1
, f
2
, f
3
].
2.

In spat iul euclidian R
3
se considera subspat iile S
1
= x = (x
1
, x
2
, x
3
)[
x
1
1
=
x
2
0
=
x
3
1
si S
2
= x = (x
1
, x
2
, x
3
)[
x
1
1
=
x
2
3
=
x
3
1
. Sa se determine un
subspat iu S
3
, ortogonal pe S
1
si S
2
, astfel nc at R
3
= S
1
S
2
S
3
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 117
Indicat ii si raspunsuri
1. Se demonstreaza usor ca vectorii f
1
, f
2
, f
3
nu sunt liniar independent i.
Se veric a, deasemeni, ca oricare doi din cei trei vectori sunt liniar independent i
si, astfel, formeaza o baza n L[x
1
, x
2
, x
3
]. Consideram baza B
0
= f
1
, f
2
.

In continuare veric am f / X
0
. Presupunem ca f X
0
. Rezulta ca exista

1
,
2
R astfel ncat f =
1
f
1
+
2
f
2
.

In acest caz
1
,
2
veric a sistemul
de ecuat ii
_

1
+ 2
2
= 14
4
1
+ 2
2
= 3
3
1

2
= 6
2
1

2
= 7
.
Se veric a cu usurint a ca rangul matricii sistemului este 2 iar cel al matricii
extinse este 3. Prin urmare sistemul este incompatibil si astfel f / X
0
.
Caut am f
0
X
0
f
0
=
1
f
1
+
2
f
2
astfel nc at ff
0
X
0
ff
0
B
0
.
Rezulta
_
f f
0
f
1
f f
0
f
2

_
f f
0
, f
1
) = 0
f f
0
, f
2
) = 0

_

1
f
1
, f
1
) +
2
f
2
, f
1
) = f, f
1
)

1
f
1
, f
2
) +
2
f
2
, f
2
) = f, f
2
)
.
Determinantul matricii sistemului G =

f
1
, f
1
) f
2
, f
1
)
f
2
, f
1
) f
2
, f
2
)

este un determi-
nant de tip Gram si, deoarece f
1
, f
2
sunt liniar independent i, urmeaza ca
G 0. Astfel sistemul este de tip Cramer si are solut ia unica
1
= 1,
2
= 3.

In sfarsit f
0
= f
1
+ 3f
2
= (5, 2, 9, 8).
2. S
1
= (, 0, )[ R iar S
2
= (, 3, )[ R si sunt subspat ii de
dimensiune 1 n R
3
(drepte n spat iul euclidian geometric). O baza n S
1
este
B
1
= v
1
, unde v
1
= (1, 0, 1), iar n S
2
este B
2
= v
2
, unde v
2
= (1, 3, 1).
Cautam v
3
= (x
1
, x
2
, x
3
) astfel ncat v
3
, v
1
) = v
3
, v
2
) = 0. Obt inem v
3
=
(3, 2, 3). Cum dim S
3
= 1 rezulta S
3
= (3, 2, 3)[ R (S
3
este
tot o dreapta, perpendiculara pe S
1
si pe S
2
).
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 118
9.5 Transformari liniare n spat ii euclidiene
Enunt uri
1. Sa se arate ca T : R
3
R
3
,
T(x) = (
2
3

1
+
2
3

1
3

3
,
2
3

1
3

2
+
2
3

3
,
1
3

1
+
2
3

2
+
2
3

3
).
unde x = (
1
,
2
,
3
), iar pe R
3
se considera produsul scalar uzual, este ortog-
onala n R
3
. Sa se calculeze T
1
.
2. Sa se determine parametrul real a astfel nc at transformarea T : R
2
R
2
sa e ortogonala, unde T(x) = (a
1
+
1
2

2
,
1
2

1
+ a
2
), x = (
1
,
2
) R
2
, iar
pe R
2
se considera produsul scalar uzual.
Indicat ii si raspunsuri
1. Matricea transformarii T este A =
_
_
_
_
2
3
2
3

1
3
2
3

1
3
2
3

1
3
2
3
2
3
_
_
_
_
. Se verica
AA
t
= E
3
A GO(3, R) si astfel T este o transformare ortogonala. Se
poate verica, deasemeni, si ca T(x), T(y)) = x, y), x, y R
3
.
2. Matricea lui T este A =
_
a
1
2

1
2
a
_
. Din condit ia AA
t
= E
2
rezulta
a =

3
2
, deci se obt in doua transformari
T
1
(x) = (

3
2

1
+
1
2

2
,
1
2

1
+

3
2

2
),
T
2
(x) = (

3
2

1
+
1
2

2
,
1
2

3
2

2
).
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 119
9.6 Forme patratice pe spat ii euclidiene
Enunt uri
1. Sa se aduca la forma canonica formele patratice denite pe un spat iu
euclidian ntr-o baza ortonormata, determinand si noua baza.
a) P : X R, P(x) =
2
1
+ 3
2
2
+ 4
2

3
;
b) P : X R, P(x) = 3
2
1
+ 6
2
2
+ 3
2
3
4
1

2
8
1

3
4
2

3
;
unde dim X = 3, x = (
1
,
2
,
3
) X.
2. Sa se gaseasca expresia canonica ntr-o baza ortonormata si schimbarea
corespunzatoare de baze, pentru urmatoarele forme patratice, P : X R:
a) P(x) = 2
2
1
4
1

2
+ 5
2
2
, x = (
1
,
2
);
b) P(x) = 2
2
1
+
2
2
4
2

3
, x = (
1
,
2
,
3
);
c) P(x) = 2
2
1
+ 5
2
2
+ 5
2
3
+ 4
1

2
4
1

3
8
2

3
, x = (
1
,
2
,
3
).
Indicat ii si raspunsuri
1. a) Matricea asociata formei patratice este A =
_
_
_
_
1 0 0
0 3 2
0 2 0
_
_
_
_
. Polinomul
caracteristic al matricii este P() = det (A E
3
) =

1 0 0
0 3 2
0 2

=
(1 )( + 1)( 4). Rezulta ca valorile proprii ale matricii A sunt
1
= 1,

2
= 1 si
3
= 4. Urmeaza ca exista o baza ortonormata B

= f
1
, f
2
, f
3

astfel nc at, n aceasta baza, forma patratic a are forma canonica


P(x) =
1

2
1
+
2

2
2
+
3

2
3
=
2
1

2
2
+ 4
2
3
,
unde x = (
1
,
2
,
3
)
B
.
Vectorii proprii corespunzatori celor trei valori proprii sunt: pentru
1
= 1,
u
1
= (1, 0, 0), pentru
2
= 1, u
2
= (0, 1, 2), pentru
3
= 4, u
3
= (0, 2, 1).
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 120
Deoarece valorile proprii sunt distincte rezulta ca cei trei vectori proprii
sunt ortogonali doi cate doi. Atunci vectorii bazei ortonormate n care se
obt ine forma canonica sunt f
1
=
u
1
u
1

= (1, 0, 0), f
2
=
u
2
u
2

= (0,
1

5
,
2

5
),
f
3
=
u
3
u
3

= (0,
2

5
,
1

5
).
b) Matricea asociata formei patratice este A =
_
_
_
_
3 2 4
2 6 2
4 2 3
_
_
_
_
. Poli-
nomul caracteristic al matricii este
P() = det (A E
3
) =

3 2 4
2 6 2
4 2 3

= (7 +)
2
( + 2).
Rezulta ca valorile proprii ale matricii A sunt
1
=
2
= 7 si
3
= 2.
Urmeaza ca exista o baza ortonormata B

= f
1
, f
2
, f
3
astfel ncat, n aceasta
baza, forma patratica are forma canonica
P(x) =
1

2
1
+
2

2
2
+
3

2
3
= 7
2
1
+ 7
2
2
2
2
3
,
unde x = (
1
,
2
,
3
)
B
.
Vectorii proprii corespunzatori celor trei valori proprii sunt: pentru
1
=

2
= 7, u
1
= (1, 2, 0), u
2
= (0, 2, 1), pentru
3
= 2, u
3
= (2, 1, 2).
Deoarece
1
,=
3
rezulta u
1
u
3
si u
2
u
3
.

In schimb u
1
si u
2
nu
sunt ortogonali. Se verica cu usurint a ca u
1
, u
2
, u
3
este o baza n R
3
. Din
teorema Gram-Schmidt rezulta ca exista o baza ortogonala g
1
, g
2
, g
3
, n R
3
.

In continuare consideram g
1
= u
1
si g
2
= u
3
.
Caut am g
3
de forma g
3
= u
2
g
1
g
2
. Avem
_
g
3
g
1
g
3
g
2

_
g
3
, g
1
) = 0
g
3
, g
2
) = 0

_
u
2
, g
1
) g
1
, g
1
) g
2
, g
1
) = 0
u
2
, g
2
) g
1
, g
2
) g
2
, g
2
) = 0
.
Acest sistem are solut ia =
4
5
, = 0. Prin urmare g
3
= (
4
5
,
2
5
, 1).
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 121
Consideram
_

_
f
1
=
g
1
g
1

= (1, 0, 0),
f
2
=
g
2
g
2

= (0,
1

5
,
2

5
),
f
3
=
g
3
g
3

= (0,
2

5
,
1

5
).
Se observa ca matricea C, a schimbarii de baza, este o matrice ortogonala.
2. a) Matricea asociata formei patratice este A =
_
2 2
2 5
_
. Polinomul
caracteristic al matricii este P() = det (A E
2
) =

2 2
2 5

=
( 1)( 6). Rezulta ca valorile proprii ale matricii A sunt
1
= 1,
2
= 6.
Urmeaza ca exista o baza ortonormata B

= f
1
, f
2
in R
2
, astfel nc at, n
aceasta baza, forma patratica are forma canonica
P(x) =
1

2
1
+
2

2
2
=
2
1
+ 6
2
2
,
unde x = (
1
,
2
)
B
.
Vectorii proprii corespunzatori celor doua valori proprii sunt: pentru
1
=
1, u
1
= (2, 1), pentru
2
= 6, u
2
= (1, 2).
Deoarece valorile proprii sunt distincte rezulta ca cei doi vectori proprii
sunt ortogonali. Atunci vectorii bazei ortonormate n care se obt ine forma
canonica sunt f
1
=
u
1
u
1

= (
2

5
,
1

5
), f
2
=
u
2
u
2

= (
1

5
,
2

5
).
b) Matricea asociata formei patratice este A =
_
_
_
_
2 0 0
0 1 2
0 2 0
_
_
_
_
. Polino-
mul caracteristic al matricii este
P() = det (A E
3
) =

2 0 0
0 1 2
0 2

=
= ( 2)(
1 +

17
2
)(
1

17
2
).
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 122
Rezulta ca valorile proprii ale matricii A sunt
1
= 2,
2
=
1+

17
2
si
3
=
1

17
2
.
Urmeaza ca exista o baza ortonormata B

= f
1
, f
2
, f
3
in R
3
, astfel nc at, n
aceasta baza, forma patratica are forma canonica
P(x) =
1

2
1
+
2

2
2
+
3

2
3
= 2
2
1
+
1 +

17
2

2
2
+
1

17
2

2
3
,
unde x = (
1
,
2
,
3
)
B
.
Vectorii proprii corespunzatori celor trei valori proprii sunt: pentru
1
= 2,
u
1
= (1, 0, 0), pentru
2
=
1+

17
2
, u
2
= (0,
1+

17
4
, 1), pentru
3
=
1

17
2
,
u
3
= (0,
1

17
4
, 1).
Deoarece valorile proprii sunt distincte rezulta ca cei trei vectori proprii
sunt ortogonali doi cate doi. Atunci vectorii bazei ortonormaten care se obt ine
forma canonica sunt f
1
=
u
1
u
1

= (1, 0, 0), f
2
=
u
2
u
2

= (0,
1

17
,
4

34+2

17
),
f
3
=
u
3
u
3

= (0,
1

17
,
4

342

17
).
c) Matricea asociata formei patratice este A =
_
_
_
_
2 2 2
2 5 4
2 4 5
_
_
_
_
. Poli-
nomul caracteristic al matricii este
P() = det (A E
3
) =

2 2 2
2 5 4
2 4 5

= ( 1)
2
( 10).
Rezulta ca valorile proprii ale matricii A sunt
1
=
2
= 1 si
3
= 10. Urmeaza
ca exista o baza ortonormata B

= f
1
, f
2
, f
3
in R
3
, astfel nc at, n aceasta
baza, forma patratica are forma canonica
P(x) =
1

2
1
+
2

2
2
+
3

2
3
=
2
1
+
2
2
+ 10
2
3
,
unde x = (
1
,
2
,
3
)
B
.
Vectorii proprii corespunzatori celor trei valori proprii sunt: pentru
1
=

2
= 1, u
1
= (2, 0, 1), u
2
= (2, 1, 0), pentru
3
= 10, u
3
= (1, 2, 2).
Deoarece
1
,=
3
rezulta u
1
u
3
si u
2
u
3
.

In schimb u
1
si u
2
nu
sunt ortogonali. Se verica cu usurint a ca u
1
, u
2
, u
3
este o baza n R
3
. Din
teorema Gram-Schmidt rezulta ca exista o baza ortogonala g
1
, g
2
, g
3
, n R
3
.
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 123

In continuare consideram g
1
= u
1
si g
2
= u
3
.
Caut am g
3
de forma g
3
= u
2
g
1
g
2
. Avem
_
g
3
g
1
g
3
g
2

_
g
3
, g
1
) = 0
g
3
, g
2
) = 0

_
u
2
, g
1
) g
1
, g
1
) g
2
, g
1
) = 0
u
2
, g
2
) g
1
, g
2
) g
2
, g
2
) = 0
.
Acest sistem are solut ia = 0, =
4
5
. Prin urmare g
3
= (
2
5
, 1,
4
5
).

In nal consideram
_

_
f
1
=
g
1
g
1

= (
1
3
,
2
3
,
2
3
),
f
2
=
g
2
g
2

= (
2

5
, 0,
1

5
),
f
3
=
g
3
g
3

= (
2

45
,
5

45
,
4

45
).
Probleme propuse
1. Fie spat iul liniar real R
n
cu dimensiunea n si x = (
1
, ...,
n
), y =
(y
1
, ..., y
n
) doi vectori oarecare. Sa se studieze care dintre urmatoarele funct io-
nale biliniare / : R
n
R
n
R reprezinta produse scalare pe R
n
:
a) /(x, y) =

n
i=1
x
i
[y
i
[.
b) /(x, y) =

n
i=1
[x
i
y
i
[.
c) / =

n
i=1
x
2
i
y
2
i
.
d) /(x, y) =

n
i=1
(x
i
+ y
i
)
2

n
i=1
x
2
i

n
i=1
y
2
i
.
2. Pe spat iul vectorial X = f[f : [1, l] R, f continua denim
/X X R, /(f, g) =
_
l
1
ln xf(x)g(x)dx.
a) Sa se arate ca funct ionala liniara / este un produs scalar.
b) Sa se calculeze |f|, unde f(x) =

x.
c) Sa se gaseasc a o funct ie g X de forma g(x) = ax+b astfel nc at g f,
unde f(x) = 1, x [1, l].
3. Pe spat iul vectorial real al polinoamelor cu coecient i reali care au
gradul cel mult 2 denim forma biliniara / prin /(p, q) = a
0
b
0
+ a
1
b
1
+ a
2
b
2
,
unde p = a
0
+a
1
x+a
2
x
2
, q = b
0
+b
1
x+b
2
x
2
. Sa se arate ca / este un produs
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 124
scalar si sa se gaseasc a un polinom echidistant fat a de p
1
= 3x
2
+ 2x + 1,
p
2
= x
2
+ 2x + 1, p
3
= 3x
2
+ 2x + 5 si p
4
= 3x
2
+ 5x + 2.
4. Fie (X, , )) un spat iu euclidian peste corpul numerelor reale sau peste
corpul numerelor complexe. Sa se demonstreze inegalitatea lui Minkowski:
x + y, x +y)
1
2
x, x)
1
2
+y, y)
1
2
, x, y X.
5. Sa se ortonormeze prin procedeul Gram-Schmidt baza B = f
1
, f
2
, f
3
,
f
4
din R
4
, unde f
1
= (0, 1, 1, 0), f
2
= (0, 4, 0, 1), f
3
= (1, 1, 1, 0), f
4
=
(1, 3, 0, 1).
6.

In R
4
se considera X = L[f
1
, f
2
, f
3
.f
4
], unde f
1
= (1, 0, 1, 1), f
2
=
(2, 1, 3, 1), f
3
= (1, 4, 2, 1).
a) Sa se arate ca B = f
1
, f
2
, f
3
este baza n X.
b) Sa se ortonormeze prin procedeul Gram-Schmidt aceasta baza.
7.

In R
3
se considera B = f
1
, f
2
, f
3
, f
1
= (1, 2, 3), f
2
= (1, 1, 2),
f
3
= (2, 1, 4). Sa se arate ca B este o baza si sa se ortonormeze aceasta baza.
8. Sa se ortonormeze prin procedeul Gram-Schmidt urmatoarele sisteme
de vectori din spat iile euclidiene cu produsul scalar uzual:
a) B = v
1
, v
2
, v
1
= (3, 4), v
2
= (4, 3) din (R
2
, , )).
b) B = v
1
, v
2
, v
3
, v
1
= (2, 1, 2), v
2
= (1, 2, 2), v
3
= (2, 2, 1) din
(R
3
, , )).
9. Sa se gaseasc a un vector x R
4
cu |x| = 1, ortogonal pe mult imea de
vectori x
1
, x
2
, x
3
, unde x
1
= (1, 1, 1, 1), x
2
= (1, 1, 1, 1), x
3
= (2, 1, 1, 3).
10. Sa se gaseasca n spat iul euclidian 1
4
un vector ortogonal pe L[f
1
, f
2
,
f
3
], unde f
1
= (1, 1, 1, 2), f
2
= (2, 1, 0, 3), f
3
= (1, 2, 3, 1).
11. Sa se gaseasc a proiect ia ortogonala a vectorului f pe X
0
= L[f
1
, f
2
, f
3
],
f
i
R
4
, i = 1, 3.
a) f
1
= (1, 3, 0, 2), f
2
= (3, 7, 1, 2), f
3
= (2, 4, 1, 0).
b) f
1
= (1, 2, 1, 2), f
2
= (1, 2, 1, 2), f
3
= (0, 1, 2, 1).
12. Sa se studieze daca submult imea S /
2
(R), S = A
1
, A
2
, A
3
, A
4
,
A
1
=
_
1 0
0 1
_
, A
2
=
_
1 0
0 1
_
, A
3
=
_
0 2
3 0
_
, A
4
=
_
1 2
2 4
_
este
ortogonala n raport cu produsul scalar denit prin A, B) = trace(A
t
B).
Algebr a liniar a, geometrie analitic a s i diferential a 125
13. Determinat i vectorii din R
4
ortogonali pe subspat iul S = L[v
1
, v
2
],
v
1
= (1, 2, 0, 1), v
2
= (2, 1, 4, 1), relativ la produsul scalar uzual. Sa se arate
ca acesti vectori formeaza un subspat iu liniar, notat S

, numit complementul
ortogonal al lui S. Sa se determine o baza ortonormata n acest subspat iu.
14. Fie spat iul euclidian R
3
si endomorsmul T : R63 R
3
,
T(x) = (
1
3

1
+
2
3

2
+
2
3

3
,
2
3

1
+
1
3

2
3

3
,
2
3

2
3

2
+
1
3

3
),
unde x = (
1
,
2
,
3
) R
3
.
a) Sa se arate ca T este ortogonal.
b) Sa se scrie matricea lui T n baza canonica si sa se arate ca este ortogo-
nala.
c) Sa se determine T
1
.
15. Sa se aduca la o expresie canonica ntr-o baza ortonormata, deter-
minand si matricea schimb arii de baza, urmatoarele forme patratice, denite
pe spat ii euclidiene:
a) P(x) =
2
2

2
3
+ 4
1

2
4
1

3
, x = (
1
,
2
,
3
).
b) P(x) =
2
1
+
2
2
+
2
3
+
1

2
+
1

3
+
2

3
, x = (
1
,
2
,
3
).
c) P(x) =
2
1
+
2
2
+ 5
2
3
6
1

2
+ 2
1

3
2
2

3
, x = (
1
,
2
,
3
).
d) P(x) = 5
2
1
+ 7
2
2
+ 5
2
3
+ 2
1

2
+ 2
1

3
+ 2
2

3
, x = (
1
,
2
,
3
).