I.

Tema Economia ca stiinta economica

Economie Microeconomie- reprezintă ansamblul de procese şi de fenomene economice, relaţii şi
legături cauzale şi funcţionale ale acestora, care se formează la nivelul unităţilor economice ale familiilor şi al verigilor administrativ-teritoriale de bază.

Macroeconomie- constituie totalitatea formelor de economie, desfăşurate in unitatea şi
in interdependenţa lor – la nivelul unităţilor, a ramurilor şi a zonelor teritorial-agregate in cadrul unui anumit teritoriu naţional.

Mezoeconomie- analizează şi cercetează viaţa economică de la nivelul subramurilor,
ramurilor şi zonelor economice.

Mondoeconomie- cuprinde ansamblul economiilor naţionale in interdependenţa lor. Economie pozitiva- reflectă fenomenele şi procesele economice in modul cum au loc
ele in realitate.

Economie normativa- reflectă fenomenele şi procesele economice in modul cum ar
trebui ele derulate.

Abstractie stiintifica- dacă vrem să cunoaştem cum influenţează vreo lege
economică, facem abstracţie de la toate cele dimprejur şi ne concentrăm numai asupra fenomenului dat. Ea ne ajută să pătrundem in esenţa fenomenelor economice, inlăturarea acţiunilor asupra acestor fenomene a diferitor factori temporari.

Analiza-sinteza- fenomenele economice se analizează in elemente şi se
sintetizează.

Metod istorica- metoda logica- fenomenele economice se studiază incă din
comunitatea primitivă; logic – explicarea fenomenelor economice pe baze logice.

Analiza calitativa- analiza antitativa Modelare-metoda de cercetare II. Tema Economia ca forma a activitatii umane  Trebuinte, nevoi umane- Prin nevoi umane inţelegem ansamblul cerinţelor oamenilor de a avea
şi utiliza bunuri materiale şi servicii, care devin nevoi efective in funcţie de condiţiile de producţie existente la un moment dat. Ele apar ca nevoi sociale, intrucit trebuinţele sint izvorite din condiţiile de viaţă ale oamenilor, respectiv din cerinţele de consum ale acestora, precum şi din cerinţele rezultate din participarea lor la viaţa socială.  Interese economice- reprezintă nevoile umane inţelese de oameni şi devenite mobiluri ale confruntării şi cooperării lor in vederea obţinerii bunurilor şi serviciilor necesare satisfacerii cerinţelor.

 Resurse economice. Teoria bunuirlor si a banilor  Bun economic. a taxelor. 2) posibilitatea de a se schimba pe alt bun.act final al activităţii economice. al reacţiilor şi al deciziilor lor variate.constituie acea componentă a activităţii economice prin intermediul căreia bunurile materiale şi serviciile sint orientate spre destinaţiile lor şi se asigură distribuirea şi redistribuirea veniturilor către participanţii la viaţa economică şi intre membrii societăţii (plata salariilor.  Valoare . Schimbul are două acte distincte: M-B şi B-M. financiare şi informaţionale ce pot fi atrase şi efectiv utilizate pentru producerea de noi bunuri economicenecesare satisfacerii nevoilor umane. in scopul satisfacerii cerinţelor. repartiţiei şi consumului de bunuri. a banilor. In acelaşi timp. in funcţie de nevoile şi interesele economice. crearea resurselor investiţionale).  Schimb . a profiturilor.  Marfa. ele constituie suportul consumului.reprezintă totalitatea elementelor materiale.reprezintă aceea componentă a activităţii economice ce constă in combinarea şi utilizarea resurselor materiale şi umane in vederea obţinerii de noi bunuri economice cu o utilitate sporită a acestora  Repartitie. consumul verifică utilitatea bunurilor şi concordanţa lor cu nevoile şi preferinţele oamenilor. referitoare la atragerea şi la utilizarea resurselor economice in vederea producerii.  Consum.  Productie.proprietatea de a satisface orice cerinţă sau dorinţă a omului – valoarea de consum. constă in utilizarea efectivă a bunurilor economice de către oameni. precum şi a capitalurilor intre vinzători şi cumpărători. legea raritatii  Economie(activitate economica). Prin intermediul repartiţiei se asigură remunerarea factorilor de producţie.valoarea de consum a serviciului reprezintă efectul util care apare . Raritate. umane.Activitatea economică reprezintă procesul complex ce reflectă ansamblul comportamentelor oamenilor. circulaţiei.(schimbul) cuprinde acele activităţi ce asigură mişcarea continuă a bunurilor economice.orice obiect. Sector economic Costul oportunitatii Frontiera posibilitatilor de producere III. a impozitelor. inclusiv de stat. fenomen sau produs al muncii care satisface o anumită necesitate a omului şi corespunde cu interesele şi scopurile individului.

Subiectul proprietăţii il formează agenţii economici.Centralizat bazat pe economia planificata .proprietarul acestei proprietati este o singura peroana care detine pachetul intreg de actiuni  Proprietatea mixta. al organismelor şi al altor elemente ale suprastructurii politice.Folosinta . juridice şi ideologice.pentru consumator in rezultatul realizării procesului de muncă. ca subiecţi ai proprietăţii se manifestă indivizii.Decentralizat bazat pe economia de piata . societăţi de capital) inclusiv ale diferitor intreprinderi şi organizaţii publice.Insusire .o apropiere. VI.Economie mixta Modele ale sistemmului econoului economic V.Traditonal .Dispunere  Obiectul proprietatii.  Institute formaleInstitute neformale Modele de baza ale sistemului economice . Utilitate  Bani .  Proprietatea privata. ca persoane fizice.Posesie . relaţii guvernate de norme sociale specifice diferitelor perioade istorice. organizaţiile. sociogrupurile. al instituţiilor. Antreprenoriatul in economia de piata  Antreprenoriat-Activitatea de antreprenoriat este o trăsătură specifică a economiei de piaţă care se bazează pe libertatea economică a producătorului in primul rind  Intreprinzator. care se prezintă sub forma unor entităţi identificabile şi măsurabile economic.banii sint un produs al contractului intre oameni Modaliatati de coordonare a activitatii economice modele de baza ale sistemului economic  Sistem economic.  Subiectul proprietatii.Obiectul proprietăţii il constituie bunurile. al mijloacelor.reprezintă totalitatea relaţiilor dintre oameni in legătură cu insuşirea bunurilor.ansamblul relaţiilor economice istoriceşte determinate.Omul care sta in fruntea unei intreprinderi Imtreprindere(firma) . IV. o insuşire a unui bun sau serviciu . Atributele proprietatii . Astfel. Proprietatea si plurarismul formelor sale  Proprietate.fac parte din proprietatea mixtă are ca sursă de provenienţă participările unor persoane fizice (proprietate individuală sau privată) şi ale unor persoane juridice (cooperative. familiile. al pirghiilor şi al mecanismelor prin intermediul cărora se derulează viaţa economică. cu rol economic.

impunind producătorii de a produce cantitatea necesară de mărfuri. piaţa compară cheltuielile individuale ale muncii necesare pentru producerea mărfurilor cu cheltuieli sociale.Planificare . Prin urmare.Piaţa realizează o stimulare economică a procesului eficienţei de producţie. .Piaţa determină mărimea echivalentă a mărfii necesare pentru realizarea schimbului mărfii. .este o ştiinţă care include analiza mediului social şi cultural pentru a asigura concordanţa dintre metodele utilizate in atingerea obiectivelor organizaţiei şi valorilor societăţii respective.Control. stabilindu-se sarcini corespunzătoare. subsistemul şi componentele acestuia sint măsurate şi comparate cu obiectivele şi standardele stabilite iniţial in vederea eliminării deficienţelor constatate.Analiza  Marketing.Piaţa este una din componentele strict necesare ale gospodăriei de mărfuri şi reprezintă baza producţiei de mărfuri. cu cheltuieli minimale şi obţinerea profitului necesar. Produs Prêt Promovare Distributie VII. Organizarea presupune gruparea după criteriul de funcţionalitate şi eficienţă a sarcinilor şi delegarea responsabililor necesară pentru indeplinirea lor.Organizare ansamblul proceselor de conducere prin intermediul cărora se divizează activitatea. Piaţa stimulează dezvoltarea progresului tehnico-ştiinţific . . Functiile pietii . Această funcţie de determinare şi reglementare aproporţiilor piaţa o realizează prin mecanismul oscilării preţurilor in baza legii cererii şi ofertei.Menţinerea echilibrului dintre cerere şi ofertă după volum şi după structură (corespunderea dintre producţie şi consum). Piata si mecanimul fnctionarii ei  Economia de schimb-se intemeiază pe schimb şi urmăreşte acumularea infinită a bogăţiei sub formă de bani Diviziunea sociala a muncii  Piata. Management. . Marketingul este o activitate specifică a indivizilor care presupune satisfacerea cerinţelor consumatorului prin intermediul pieţei. Functiile managementului .teorie care se ocupă cu toate procesele prin care trece marfa in sfera de circulaţie.ansamblul proceselor prin care performanţele firmei.Motivare .

 Oferta de piata. căi de transport).Reprezinta cantitatea dintr-un bun economic care se poate cumpara intr-o perioada de timp.Oferta reprezinta cantitatea dintr-un bun economic sau serviciu care se paoate vinde intr-o perioada de timp in functie de pretul sau VIII.Oligopol. nivelurile de preţuri in intenţia de a obţine profituri mari şi stabile .  Salariu .Monopol presupune existenţa mai multor producători. gospodării. alţii susţin că dobinda este o chirie plătită pentru capitalul utilizat sau un preţ pentru riscul antrenării capitalului intr-o activitate oarecare.Unii economişti consideră dobinda ca preţ sau recompensă a spiritului de economie. există restricţii la intrarea in ramură şi se efectuează un anumit control asupra preţurilor.presupune următoarea situaţie: toţi vinzătorii ţşi vind toată producţia la preţul pieţei. fără a influenţa piaţa. Factorii de productie si veniturile factorilor : rentam . . dar care intilnesc greutăţi la intrarea in ramură şi la controlul general al preţurilor.In baza comparării venitului consumatorilor cu cererea pe care ei o prezintă pe piaţă are loc asigurarea eficienţei consumului. Deci. care deţin insă o pondere mai mică pe piaţă.Concurenta monopolista  Cererea pietii.. echipamente.desemnează acea situaţie de pe piaţă. in functie de pretul sau.  Dobinda. . teritorii economice naţionale in condiţiile aprofundării diviziunii sociale a muncii şi realizarea procesului integraţional in economie. cind vinzătorii şi cumpărătorii pot influenţa raportul dintre cererea şi oferta de mărfuri. concurenţa perfectă presupune existenţa unui mare număr de cumpărători şi vinzători pe piaţă. dobinda si salariu  Capital tehnic.  Concurenta imperfect .reprezintă venitul ce revine posesorului oricărui factor de producţie sau bun economic a căror ofertă este rigidă sau foarte puţin elastică. . profitul.Preţul care apare la intersecţia curbei cererii şi ofertei in această perioadă se numeşte preţul de echilibru sau preţul de piaţă. Tipologia pietii Infrastructura pietii  Concurenta perfecta. produsele sint diverse.este o formă de concurenţă imperfectă.capital tehnic (maşini. iar toţi cumpărătorii pot cumpăra la preţul pieţei atit cit doresc. care deţin o parte importantă din piaţă. .  Pretul de echilibru. iar terţii interpretează dobinda ca preţ plătit pentru suma de bani folosită intr-o afacere  Renta. clădiri.Prin intermediul pieţei se asigură o dezvoltare proporţională a diferitor regiuni.Preţul muncii este exprimat prin salariu. ce cuprinde un număr limitat de producători.

care au fost produse in interiorul unei anumite ţări de către agenţii economici autohtoni şi străini intro anumită perioadă.  Inflatie. cercetează comportamentul economiei în general. nu au un venit legal şi sint inregistraţi la bursa muncii ca persoane in căutare de loc de muncă.Venitul ramas la dispozitia fiecarui agent economic pentru satisfacerea necesitatilor.este un domeniu al științelor economice. Uzura fizică este determinată de utilizarea diferitor elemente ale capitalului fix. la care se adauga soldul (pozitiv sau negativ) dintre valoarea bunurilor si serviciilor produse de agentii economiei nationale in afara granitelor tarii si valoarea bunurilor si serviciilor produse de agentii straini in interiorul granitelor nationale. cum ar fi venitul total sau gradul de ocupare al forței de muncă.Expresia bănească a uzurii poartă denumirea de amortizare  Uzura . in formă bănească de către cei ce iniţiază şi organizează o activitate economică.muncă. macroeconomia lucrează cu mărimi agregate. Marimea lui se deduce din venitul personal diminuat cu taxele ce le datoreaza fiecare individ.Recesiunea economică se manifestă in fazele de declin şi depresiune. intr-o perioada de timp.exprimă mărimea valorii bunurilor economice destinate consumului final.  Somer.  Venit disponibil. Economia mondiala si procesele intergrationiste . instalaţii mai bune. X. Ciclurile economice  Ciclitatea activitatii economice. nu sint angajaţi. Produsul national net  Venit national.cetăţenii apţi de muncă.inflaţia ce presupune devalorizarea banilor de hirtie  Deflatie .Reprezinta valoarea bunurilor produse si serviciilor prestate in interiorul tarii. rata inflației sau oscilațiile conjuncturale  Produsul intern brut. pentru a face să crească puterea de cumpărare a banului XI. respectiv de apariţia unor maşini. care au virsta de . Profit.Ciclul economic este un proces de succedare permanentă a creşterii şi scăderii activităţii economice. de regula un an.  Produsul national brut. utilaje.constituie expresia veniturilor incasate de proprietarii factorilor de producţie datorită contribuţiei lor la crearea de bunuri şi servicii.Uzura este de două feluri: uzura fizică şi uzura morală.  Amortizare. Uzura morală este cauzată de progresul tehnic. ce reflectă oscilaţia nivelului de producţie Expansiunea economica  Recesiune. Spre deosebire de microeconomie.In sens foarte larg profitul reprezintă venitul. Interdependenta indicatorilor macroeconomici  Macroeconomie. funcţionare superioare celor existente IX. care au caracteristici tehnice. ciştigul realizat. precum şi de agenţi naturali. dar din motive ce nu depind de ei.Retragere din circulație a unei cantități de bancnote în timpul unei inflații.

pe zone geografice  Export.  Comert international. prelucrate.reprezintă ansamblul format din totalitatea agenţilor economici şi a interacţiunilor (raporturilor economice) dintre aceştia la scară globală. Economie mondiala.  Diviziune mondiala a muncii.  Import .Reprezinta ansamblul relatiilor de schimb care se stabilesc intre agentii economici din tari diferite.Totalitatea operațiilor cu caracter comercial prin care se introduc într-o țară mărfuri produse și cumpărate din alte țări .operație cu caracter comercial prin care o parte din mărfurile produse. completate sau reparate într-o țară se vând pe piața altor țări.reprezintă un proces de specializare internaţională în producţie a economiilor naţionale  Fluxuri economice international – Miscarea de bunuri si veniturilor internationale  Piata mondiala.reprezintă totalitatea schimburilor de bunuri şi servicii dintre două sau mai multe state. pe baza cererii si a ofertei. exportare.