CUPRINS

Balanța de plăți – noțiuni generale........................................................................................................................................2 Rolul balanţei de plăţi externe...........................................................................................................................................2 Principii de înregistrare în balanţa de plăţi .......................................................................................................................3 Tipuri de balanţe de plăţi ..................................................................................................................................................4 Structura balanței de plăți..................................................................................................................................................5 Echilibrul balanței de plăți externe........................................................................................................................................9 Factorii de destabilizare a balanței de plăți externe...........................................................................................................9 Tehnici de echilibrare şi finanţare a balanţei de plăţi externe în cazul deficitului..........................................................10 Modalități de echilibrare a balanței de plăți externe în cazul excedentului.....................................................................16 Evoluția balanței de plăți externe a României ................................................................................................................17 Concluzii..............................................................................................................................................................................21 Bibiografie...........................................................................................................................................................................23

Balanța de plăți – noțiuni generale
În vederea reflectării, pentru o anumită perioadă de timp, a creanțelor și datoriilor în valută, generate de schimburile internaționale de mărfuri, servicii și de mișcările de capital, țările elaborează o situație centralizatoare, sub forma unui tablou economic, cunoscut sub denumirea de balanță de plăți externă (BPE). Conform definiției de referință , din Balance of Payments Manual, ediția a 5 a (1993), editat de FMI, acesta reprezintă un tablou statistic sub formă contabilă, care înregistrează sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare și monetare, intervenite între rezidenții unei economii și restul lumii, în cursul unei perioade, de regula 1 an. România a adoptat același model de reprezentare a fluxurilor valutare, BNR definind balanța de plăți externe într-un mod asemănător: o declarație statistică întocmită pentru o perioadă de timp ce rezumă în mod sistematizat tranzacțiile economice ale unei țări cu restul lumii. Obiectivul balanţei de plăţi externe este identificat ca fiind necesitatea echilibrării, pe termen lung, a plăţilor cu încasările internaţionale, şi este determinat de existenţa unor costuri în cazul inegalităţii dintre plăţi şi încasări.  Fluxurile financiare: se înregistrează în contul de capital sau contul financiar, şi se detaliază având în vedere tipul lor (investiţii, credite externe, active de rezervă etc.).  Fluxurile reale: vizează exportul şi importul de bunuri şi servicii, diferenţa dintre ele reprezentând balanţa comercială a ţării în cauză.

Rolul balanţei de plăţi externe
Fiind un tabel de sinteză detaliat pe conturi şi subconturi analitice elaborate pe o anumită perioadă, balanţa de plăţi permite compararea sub raport cantitativ şi calitativ a schimburilor reale şi financiare ale unei ţări cu străinătatea. Balanţa de plăţi nu este doar o simplă înregistrare descriptivă a unor operaţiuni comerciale sau financiare, ea furnizând elementele de diagnostic care permit evaluarea avantajelor şi dezavantajelor pe care fiecare naţiune le are în schimburile comerciale cu ţările terţe, cu creditorii / debitorii sau cu organismele financiare internaţionale. Din analiza balanţei de plăţi externe şi a soldurilor conturilor acesteia se pot trage o serie de concluzii cu privire la competitivitatea externă a economiei naţionale, în special în ceea ce priveşte comerţul cu bunuri şi servicii. Pe baza balanţei de plăţi se poate determina de asemenea poziţia
2

credite preferenţiale) sau de natură comercială (promovarea şi stimularea exporturilor). Cu alte cuvinte BPE nu înregistrează totalul activelor / pasivelor dintr-o economie ci doar deplasarea acestora în/dinspre străinătate. teoretic acesta poate fi redus printr-un pachet de măsuri de natură fiscală (creştere de taxe vamale. monetare. asistenţei financiare nerambursabile. lohn. teoretic. operaţiunilor comerciale legate sau paralele (reexport. ci şi operaţiuni derulate cu străinătatea ce nu presupun o contraprestaţie sau o plată în bani din partea rezidenţilor/nerezidenţilor: cazul donaţiilor. buy back) etc. Principii de înregistrare în balanţa de plăţi Balanţa de plăţi externe este o declaraţie statistică pentru o perioadă de timp dată. apar 3 .debitoare/creditoare a unei ţări precum şi gradul de atractivitate mediului de afaceri intern pentru investitorii rezidenţi şi nerezidenţi (atunci când mediul de afaceri se deteriorează investitorii îşi orientează capitalurile către alte pieţe mai atractive). în noua accepţiune a FMI balanţa de plăţi înregistrează nu numai fluxurile de încasări / plăţi aferente tranzacţiilor economice internaţionale ce presupun contrapartidă. ce rezumă în mod sistematizat tranzacţiile economice ale unei ţări cu restul lumii. ajutoarelor. În balanţa de plăţi externe sunt înregistrate doar fluxurile produse de-a lungul unei perioade de timp. Însă. valutare. acumulările de capital sau stocurile de bunuri şi servicii nu se înregistrează. la existenţa soldului egal cu zero. compensaţiilor (barter sau cliring). În acest sens se poate observa că soldurile balanţei de plăţi constituie fundamentul pentru o serie de politici macroeconomice: fiscale. facilităţi fiscale pentru investitorii străini. balanţa de plăţi se constituie ca un instrument important în modelarea şi coordonarea politicilor comerciale externe. Atunci când apare un dezechilibru cronic la nivelul balanţei comerciale (exporturi mai mici decât importuri).investiţională internaţională a unei economii care arată sintetic poziţia net . Respectarea acestui principiu duce. Aceasta înseamnă că pentru fiecare cumpărare/intrare de bunuri/servicii există un corespondent în plăţile înregistrate.  Principiul dublei înregistrări este acela care stă la baza realizării balanţei de plăţi externe. Oferind posibilitatea analizei raporturilor de schimb la nivel macroeconomic. subvenţii. Chiar dacă în denumirea acestui instrument sintetic cuvântul "plăţi externe" este determinant. iar pentru fiecare furnizare/ieşire există şi o înregistrare a încasărilor. comerciale (tarifare şi netarifare). din cauza sistemului imperfect de înregistrare şi a modalităţilor diferite de obţinere a datelor.

dobânzi. Varianta statică se utilizează atunci când se doreşte înregistrarea creanţelor existente pană la un moment dat. în care vor fi raportate aceste diferenţe. De asemenea.DEBIT Importuri FOB Servicii plătite Dividende. Formele pe care o balanţă de plăţi le poate avea sunt: 4 . etc.anumite diferenţe valorice. donaţii. soldul creditor al contului curent trebuie să fie egal cu soldul debitor al contului de capital.  Un al doilea principiu se referă la înregistrarea intrărilor şi ieşirilor de resurse reale şi financiare în BPE. intrările de resurse vor reprezenta creditul balanţei. balanţa de plăţi include şi o secţiune de “Erori și omisiuni”. Tocmai de aceea. iar varianta dinamică atunci când se doreşte înregistrarea fluxurilor iniţiate într-o anumită perioadă . neţinându-se cont de stocuri (de bunuri şi servicii) sau de acumulări (de capital).CREDIT Exporturi FOB Servicii prestate Dividende. dobânzi. fără a lua în considerare scadenţa lor. în BPE se înregistrează şi acele operaţiuni dintre o ţară şi mediul extern care nu presupun o contraprestaţie (asistenţa financiară. principalele operaţiuni se înregistrează în BPE astfel: Intrări . De aceea. Astfel. În balanţa de plăţi a unei perioade se iau în calcul numai fluxurile (reale sau financiare) ce au avut loc în acea perioada. Pentru ca balanţa de plăţi externe să fie echilibrată. în caz contrar.). salarii încasate Transferuri unilaterale din străinătate Capitaluri investite din străinătate Credite atrase Creşterea activelor de rezervă Sursa: Manualul FMI Ieşiri . salarii plătite Transferuri unilaterale în străinătate Capitaluri investite în străinătate Credite acordate Diminuarea activelor de rezervă Tipuri de balanţe de plăţi Balanţa de plăţi externe poate fi de două tipuri: statică sau dinamică. Sintetic. iar ieşirile vor reprezenta debitul. orice deficit al contului curent trebuie ajustat din excedentul contului de capital.

Venituri: o Din investiţii directe / portofoliu. Acest aspect evidențiază faptul că balanța de plăți externe nu mai este. contul de capital.  Balanța de piaţă: conţine încasările şi plăţile dintr-o anumită perioadă. C.  Balanța regională: înregistrează operaţiunile economice cu un anume grup de ţări. Contul curent A. contul financiar şi contul de erori şi omisiuni. o Active cumpărate / vândute III. o Alte investiţii (credite externe. pe baza datelor raportate periodic de către toate societățile bancare autorizate de aceasta în efectuarea operațiunilor valutare. ci este un document bazat pe situația reală existentă în activitatea valutar-financiară a țării. Contul de capital o Transferuri de capital. aceasta trebuie să aibă o structură detaliată pe patru conturi de bază: contul curent. Structura balanței de plăți În țara noastră balanța de plăți externe este întocmită de Banca Națională a României prin Direcția Relații Internaționale. şi potenţiala lor evoluţie.  Balanța bilaterală: ia în calcul fluxurile economice existente între două ţări. Transferuri curente: o Sector oficial o Alte sectoare II. o Din alte investiţii (dobânzi). Bunuri şi servicii: o Bunuri. 5 . un plan financiar elaborat a priori.  Balanța program: realizează proiecţii pe baza cărora se determină un eventual necesar de resurse. ca în perioada comunistă. o Servicii. B. o Conturi de tranzit. împrumuturi FMI). Balanța globală: în care se înregistrează toate operaţiunile economice ale unei ţări cu restul lumii. o Investiţii de portofoliu. Contul financiar o Investiţii directe. fiecare cont având detalierea sa astfel: Structura balanţei de plăţi externe I. Conform ultimelor recomandări ale FMI în materie de balanţă de plăţi externe.

moșteniri.etc. premii. ajutoare nerambursabile operate între rezidenți și nerezidenți). ce cuprinde. precum și dobânzile. consulare.) tranzactionate intre rezidenti si nerezidenti. ajutoare financiare nerambursabile) fără vreo compesare din partea beneficiarului. inclusiv crearea sau lichidarea de creante fata de restul lumii in cadrul activelor si pasivelor financiare externe ale unei economii. Transferurile curente se referă la intrările și/sau ieșirile de resurse reale (bunuri și/sau servicii) și financiare (cotizații. premii internaționale. B. Aceste operatiuni sunt structurate pe patru tipuri de tranzactii: 6 . Astfel de transferuri sunt făcute fie de instituțiile administrației publice. în conformitate cu legislația în vigoare și potrivit intereselor pe care le promovează (chirii. valută) IV Erori şi omisiuni Sursa: IMF Financial Statistics Contul curent sau balanța de plăți externe curente cuprinde trei capitole distincte: A.etc. respectiv. inchirieri sau alte contacte transferabile.. precum achizitionarea sau vanzarea de active ( nefinanciare). premii. Venituri cuprinde încasări și plăți cauzate de faptul că factorii de producție trec frontiera țării pentru a se valorifica. Contul financiar grupeaza toate tranzactiile determinate de schimbarea proprietatii activelor financiare straine. Contul de capital cuprinde toate operatiunile de incasari sau palti in vederea transferului international al capitalului. și balanța serviciilor. donații. evaluate la prețuri franco frontieră vamală a țării exportatoare sau prețuri fob port de îmbarcare). DST. acordate străinatății si. burse de stat. care nu sunt rezultatul activitatii umane ( de exemplu: pamantul sau bogatiile subsolului) si active intangibile ( brevete. la rândul său: balanța comercială. primite din străinătate). culturale. veniturile din investițiile directe și de portofoliu. C. fie de persoane fizice sau organizații private. respectiv importul și exportul de bunuri corporale (tangibile sau vizibile. Bunuri și servicii. Astfel aici se înregistrează veniturile din muncă. burse. burse.o Conturi de cliring / barter o Active de rezervă (aur. marci. B. drepturi de autor. contibuții la bugetele administrative ale organizațiilor internaționale. care cuprinde încasări și plăți rezultate din prestarea de servicii între rezidenți și nerezidenți. cheltuieli pentru intreținerea reprezentanțelor diplomatice. Contul financiar și de capital sau balanța mișcărilor de capital se împarte în două categorii principale de tranzacții: A. militare. iar veniturile rezultate din acest proces sunt repatriate. ajutoare nerambursabile etc.

DST. Stabilirea controalelor directe ale mișcărilor capitalurilor și mărfurilor sunt o tentație pentru guvernele cu deficite permanente dar încurajează 7 . în condițiile unei atitudini active în luarea deciziilor în întreprindere. disponibilită ți în valute străine și alte creanțe. Existența excedentelor sau deficitelor în vreo sub-balanță este ceva normal. Poziția erori și omisiuni apare în fiecare BPE cu o anumită încarcare fie pe debit. depozite bancare. Investițiile de portofoliu sunt plasamente financiare într-o societate comercială sau bancară situată în afara teritoriului economic al țării investitorului cu scopul de a asigura o valorificare mai avantajoasă a capitalului pe piața externă daecât se poate obține pe propria piață financiară. conturi in tranzit și conturi în cliring/barter conțin sume a căror proveniență sau destinație este în curs de stabilire și. credite comerciale acordate/primite în relațiile dintre rezidenți și nerezidenți. ceea ce scumpește produsele naționale făcând astfel dificile exporturile. Acest flux cuprinde atât plasamentele inițiale. limita inferioară a unui asemenea plasament trebuie să fie de cel puțin 10% din capitalul social al firmei pentru a putea fi considerată ca investi ție directă. cât și căștigurile reinvestite. Activele de rezervă se află sub controlul și la dispoziția autorității monetare din fiecare țară. Măsurile fiscale și monetare folosite au și ele efectul de a reduce capacitatea de consum a familiilor și deci a cererii lor de importuri. Un dezechilibru permanent indică existența problemelor grave ce trebuie rezolvate. Soldul total al Balanței de Plăți este rezultatul însumării soldurilor conturilor curente. Soldul va fi întotdeauna zero. pentru intervenții pe piața valutară în vederea influențării cursului de schimb al monedei naționale etc. financiare și erorile care s-au putut detecta în calcule. ale capitalului. situația preocupând când dezechilibrul este foarte important și când se menține în forma sustinută în timp. Poziția alte investiții se referă la împrumuturile de la FMI și folosirea acestora. Fără a fi o recomandare FMI. Un deficit persistent în conturile curente obișnuiește să fie consecința unei rate de inflație superioară celei a țărilor cu care se face comerț. Obiectul acestor tranzacții îl constituie acțiunile și obligațiunile negociate pe piața bursieră sau extrabursieră.Investițiile directe. tranzacții internaționale care au ca obiect comercializarea de bunuri materiale și/sau servicii fără a folosi mijloace de plată. care presupun plasamente financiare într-o întreprindere situată în afară teritoriului economic al țării investitorului. poziția de rezerva la FMI. Cele două poziții din cont. respectiv. Ele se constituie din aur monetar. fie pe credit ca urmare a faptului că tranzacțiile comerciale și financiare derulate de către băncile comerciale îmbracă de cele mai multe ori o forma complexa ce nu permite întotdeauna identificarea ușoara și imediată a structurii analitice propuse de FMI. Poziția din BPE reflectă doar mișcarea acestor active ca urmare a activității autorității monetare centrale pentru echilibrarea BPE.

trebuie clarificat că toate tranzactiile economice vor determina doua poziții în balanță. una pentru valoarea mărfurilor. una în coloana veniturilor și una în cea a plăților. De aceea suma celor două coloane ale balanței este întotdeauna aceeași. alta pentru contrapartida în bani. serviciilor și titlurilor de credit care s-au dat. 8 . soldul Balanței de Plăți este întotdeauna nul.ineficiența și scăderea productivității. în credite sau în bunuri sau servicii. reduc creșterea și prejudiciază bunăstarea țării pe termen lung și scurt. În abordarea pentru prima dată a temei Balanței de Plăți. Când se vorbește de deficit și excedent în Balanța de Plăți se face referire numai la unele din conturile sale sau la sub-balanțe. balanța este întotdeauna în echilibru.

fortuite (revoluţii. contul de capital şi financiar). În mod uzual se folosesc uneori termeni de balanţă de plăţi excedentară (activă) sau de balanţă de plăţi deficitară (pasivă). Factorii de destabilizare a balanței de plăți externe Factorii care stau la baza acestor dezechilibre în balanţa de plăţi externe pot fi factori endogeni sau factori exogeni. factorii endogeni au un rol fundamental. preţuri Scăderea gradului de prelucrare al exporturilor. războaie civile). - 9 . contul curent. În crearea soldului pasiv (deficitar) al balanţei de plăţi externe. Insuficienta promovare/stimulare a exporturilor. iar reacţiile la schimbări devin din ce în ce mai prompte. Diminuarea competitivităţii externe a produselor autohtone (calitate scăzută. balanţa de plăţi este întotdeauna şi în mod necesar echilibrată. în realitate fiind vorba de un dezechilibru la nivelul unor părţi din balanţa de plăţi (balanţa comercială.Echilibrul balanței de plăți externe Echilibrul balanţei de plăţi externe constituie una dintre provocările actuale la nivelul macroeconomiei. Deteriorarea climatului de afaceri intern. Insuficienta acoperire a cererii interne (reducerea exporturilor). fiecare decizie de politică economică se reflectă mai mult sau mai puţin în balanţa de plăţi. Politică comercială (tarifară/netarifară) ineficientă. ridicate). Factorii endogeni de destabilizare a BPE: Reducerea semnificativă a exporturilor cauzată de calamităţi naturale sau de evenimente Creşterea importurilor pe fondul intensificării cererii interne. În condiţiile în care interdependenţele economice se înmulţesc pe zi ce trece. activul fiind egal cu pasivul (respectându-se principiul dublei înregistrări). În ansamblu. Structura pe ramuri a economiei naţionale.

Ca urmare a cererii de devize străine contra monedei străine. Se spune că prețurile naționale scad în raport cu cele străine. generând perturbaţii pe piaţa valutară (soldul balanţei comerciale poate provoca aprecierea sau deprecierea monedei naţionale). pe piaţa monetară. Efectele secundare ale unei balanțe deficitare: . Tehnici de echilibrare şi finanţare a balanţei de plăţi externe în cazul deficitului Deficitul apare atunci când cheltuielile depășesc încasările. 10 . Lipsa avantajelor competitive (comparative) reale. Politica comercială a altor state (atât cea tarifară cât şi cea netarifară). pe piaţa de capital etc. În plus o balanţă cronic deficitară reduce bonitatea pe plan internaţional. ceea ce conduce la scăderea prețurilor produselor naționale exprimate în monedă națională. Dezechilibrele din balanţa de plăţi externe se pot răsfrânge asupra economiei interne. diminuând încrederea creditorilor internaţionali în capacitatea ţării în cauză de a-şi onora obligaţiile de plată ce-i revin. . Un rol fundamental revine în acest sens soldului balanţei comerciale şi al contului curent. provocând un excedent al schimburilor comerciale ce vine să compeseze deficitul inițial. pe piaţa creditului.Balanța globală deficitară presupune o ieșire netă de devize. Deficitele la nivelul balanţei de plăţi externe reflectă o lipsă de competitivitate pe plan extern sau o ieşire masivă de capitaluri străine sau autohtone ca urmare a deteriorării climatului general de afaceri. situaţiei balanţei de plăţi externe este mult mai mare. Ca urmare exportul este stimulat iar importul descurajat. rata de schimb se depreciază. Dereglarea fluxurilor comerciale zonale ca urmare a unor conflicte/dispute comerciale Este evident faptul că numărul factorilor care pot avea impact direct sau indirect asupra Dereglarea preţurilor mondiale la produsele cu pondere mare în structura comerţului internaţionale. Agenții rezidenți au nevoie de devize străine pentru a-și face plățile în străinăntate.Factorii exogeni de destabilizare a BPE: exterior. deci competivitatea în prețuri a produselor naționale crește.

În primul caz nu este nevoie de intervenţia statului pentru echilibrarea balanţei de plăţi. Atraşi de dobânzile mai mari oferite. Exporturi < importuri Creşte cererea de valută pe piaţă Încurajarea exporturilor Descurajarea importurilor Reducerea masei monetare aflate în circulaţie Scăderea preţurilor Figura 1. considerându-se că aceasta se va echilibra în condiţiile echilibrului economic general.În privinţa echilibrului balanţei de plăţi externe există în literatura de specialitate două accepţiuni diferite: echilibrul balanţei de plăţi este indus automat de echilibrul economic general sau echilibrul poate fi obţinut prin promovarea unor politici macroeconomice sau prin utilizarea unor tehnici de echilibrare specifice. Această scădere a preţurilor va constitui un stimulent pentru exporturi şi ca o frână în calea importurilor. care implicit va duce la o creştere a dobânzilor. Mecanismul de ajustare automată a BPE prin preţuri Condiţia de bază a unui astfel de mecanism este ca raportul valoric între monede (cursul de schimb) să nu sufere modificări semnificative (depreciere pronunţată). diferenţialul de dobândă fiind elementul care reechilibrează balanţa de plăţi 11 . fapt ce va duce la o reechilibrare a balanţei de plăţi. necesare plăţii excedentului de importuri. Acest mecanism al preţurilor explică ajustarea automată a unor dezechilibre apărute în balanţa comercială (exporturi < importuri). Teoria cantitativă a banilor stipulează că o scădere a masei monetare va produce implicit o scădere a preţurilor. Acest mecanism de ajustare automată poartă denumirea de finanţare compensatoare. Mecanismul este relativ simplu: un deficit în balanţa comercială atrage după sine o scădere a masei monetare aflate în circulaţie (banii se vor localiza în bancă în urma cumpărării de devize de pe piaţă. Echilibrarea automată a balanţei de plăţi se va produce şi de faptul că deflaţia generată de scăderea masei monetare aflate în circulaţie va atrage după sine o creştere a nevoii de fonduri în economie. Unul din mecanismele care produc ajustarea automată a balanţei de plăţi externe este mecanismul preţurilor (accepţiune susţinută în teorie de Ricardo şi Hume). investitorii străini îşi vor orienta capitalurile către această piaţă. operaţiune care a avut ca efect diminuarea activelor de rezervă).

În prezent în mare parte aceste teorii nu-şi mai găsesc aplicabilitatea în practică. statul având un rol din ce în ce mai activ în corectarea deficitelor externe. În concluzie. Mecanismul de ajustare automată a BPE prin finanţarea compensatorie Atât teoria de ajustare automată a BPE prin mecanismul preţurilor cât şi cea prin finanţarea compensatorie se bazează pe ipoteza unor cursuri de schimb stabile. Robinson. de cele mai multe ori intervenţia în vederea echilibrării lezând interesele statelor partenere. O altă teorie este cea a echilibrului prin venituri (Keynes. stabilitatea preţurilor interne şi echilibrul balanţei de plăţi obţinut prin tehnici şi mecanisme specifice. Exporturi < Importuri Crește cererea de valută pe piață Reducerea masei monetare aflate în circulație Investiții străine Creșterea dobânzilor Deflație Figura 2. Machlup) care susţin că există mecanisme interne de corectare a dezechilibrelor externe cum ar fi nivelul veniturilor sau gradul de utilizare al forţei de muncă. 12 . fenomenele economice devenind din ce în ce mai complexe (de exemplu ajustarea BPE prin preţuri nu se mai poate produce în condiţiile în care masa monetară nu mai este corelată cu nivelul activelor de rezervă). în condiţiile actuale în care mai mult de 60 % din regimurile valutare se bazează pe flotarea liberă a cursului de schimb. Mai trebuie remarcat faptul că dezechilibre cronice în balanţa de plăţi a unei mari puteri economice (SUA de exemplu) au avut adesea repercusiuni asupra stării generale a economiei mondiale. echilibrarea automată a balanţelor de plăţi este mai greu de realizat. Echilibrarea balanţei de plăţi rămâne o problemă complexă şi dificil de realizat. Există teorii care arată că o creştere a importurilor generează o depreciere a cursului de schimb (cerere de valută mai mare) care în ipoteza unor preţuri constante conduc la o descurajare a importurilor (devenite mai scumpe în monedă naţională). Harrod. Există o serie de specialişti care susţin că intervenţia statului în economie în vederea atingerii unei stări generale de echilibru se concentrează pe trei direcţii principale: utilizarea deplină a forţei de muncă.(dezechilibrul din balanţa comercială este compensat de un aport suplimentar de fluxuri financiare externe).

13 .

Condiţia de bază este ca deprecierea să fie mai mare decât creşterea preţurilor interne. Aceste politici pot avea o influenţă directă asupra fluxurilor de capital în sensul atragerii lor printr-o creştere a ratelor de dobândă. unele dintre ele greu de identificat şi contracarat. .Stimularea şi promovarea exporturilor prin diferite metode (subvenţii de export. agravând şi mai mult deficitul contului curent.Politici de echilibrare a BPE Statul are la dispoziţie mai multe politici pe care le poate utiliza în vederea ajustării deficitelor din balanţa de plăţi externe: .dezvoltare în domeniu va fi nevoită să importe această tehnologie. Mai mult. credite de export subvenţionate. existând în prezent o mare varietate de astfel de bariere. operaţiuni pe piaţa liberă efectuate de Banca Centrală.Politici monetare: ratele de dobândă. facilităţi fiscale. pentru a rezista pe pieţele internaţionale trebuie să utilizeze ultimele soluţii tehnologice în domeniu şi dacă nu are posibilitatea susţinerii financiare a unei activităţi serioase de cercetare . deprecierea nu este cea mai inspirată modalitate de echilibrare a balanţei în cazul unei ţări dependente de comerţul exterior. Inflaţia şi dobânda sunt factori suficient de puternici în a echilibra balanţa de plăţi externe. emisiunea sau retragerea de monedă de pe piaţă. fapt ce poate fi dăunător exporturilor. .Instituirea de bariere tarifare şi netarifare în calea importului cu rol în limitarea cantitativă a importurilor. Din păcate. ori deprecierea blochează tocmai acest lucru. În plus. deprecierea inhibă importurile de tehnologie şi reduce astfel procesele de retehnologizare ale companiilor care doresc să exporte mai mult. Barierele tarifare constituie în prezent una din piedicile majore în calea fluxurilor comerciale internaţionale.Politicile bugetare: politici care vizează creşterea veniturilor din impozite şi taxe (se poate realiza printr-o fiscalitate sporită sau printr-o mai bună colectare a fondurilor datorate statului) şi reducerea cheltuielilor bugetare. Orice companie.Devalorizarea cursului de schimb: parte integrantă a politicii monetare are ca efect direct încurajarea exporturilor şi descurajarea importurilor (care devin mai scumpe în monedă naţională). Aceste politici au rolul de a limita dimensiunea deficitului bugetar intern care de multe ori este finanţat extern prin fonduri împrumutate (mai ales în cazul ţărilor în curs de dezvoltare). În general sunt vizate acele impozite şi taxe care pot afecta puternic fluxurile financiare şi reale înregistrate de balanţa de plăţi externe. limitarea creditului.) 14 . rezervele bancare obligatorii. asigurarea şi garantarea creditelor de export etc. Politicile monetare pot avea un efect benefic asupra balanţei de plăţi externe şi prin stabilitatea în materie de preţuri pe piaţa locală. aceste deficite sunt adesea finanţate inflaţionist prin emisiune de monedă. . să fie mai eficiente şi mai competitive pe pieţele internaţionale. .

Raţiunea pentru a interveni în sensul echilibrării BPE este dată de absenţa ajustării automate şi de efectele pe care le poate avea dezechilibrul BPE asupra 15 . pe termen lung creditele nu fac altceva decât să amâne rezolvarea cauzelor reale ce au dus la acest deficit comercial. Atragerea investitorilor străini se poate face prin acordarea de facilităţi (concesionarea de terenuri. echilibrul BPE. statul poate interveni direct prin numeroase pârghii şi mecanisme pentru a reechilibra balanţa de plăţi externe. crearea de zone de liber schimb sau uniuni vamale. deoarece scăderea nivelului şomajului poate atrage creşterea inflaţiei. Intervenţiile menite a asigura echilibrul general se axează pe următoarele direcţii: stabilitatea preţurilor. Avantajul acestei politici este unul pe termen scurt. reduceri sau scutiri la impozitele indirecte) dar şi prin promovarea imaginii în străinătate pe de altă parte. acorduri de navigaţie sau comerţ. .conduce la reechilibrarea balanţei comerciale. crearea de centre de informare în ţară menite să sprijine activitatea de export sau intensificarea reprezentării comerciale în străinătate. Însă pentru a atinge aceste obiective în acelaşi timp trebuie asumat şi riscul de apariţie a unor conflicte potenţiale . Un astfel de exemplu ar fi acela al utilizării complete a forţei de muncă şi al stabilităţii preţurilor.Atragerea de investiţii străine directe şi de portofoliu contribuie la reechilibrarea balanţei de plăţi prin capitalul străin injectat în economie care poate reduce din presiunile asupra cursului de schimb generat de o balanţă comercială deficitară. clădiri. În concluzie. . şi utilizarea deplină a forţei de muncă. Având în vedere dificultatea stabilirii priorităţilor şi mai ales faptul că sarcina aceasta revine politicienilor. trebuie să se facă deosebirea între obiectivele pe termen scurt şi cele pe termen mediu. Promovarea exporturilor include: susţinerea financiară sau logistică a participării la târguri şi expoziţii internaţionale pentru companiile locale. nu trebuie neglijat faptul prin înregistrarea remunerării acestor credite (dobânzi plătite) în debitul contului de venituri (contul curent) deficitul este reportat pentru o perioadă viitoare. utilităţi) sau stimulente fiscale pe de o parte (reduceri la impozitul pe profit. încheierea de tratate comerciale. lipsa unui cadru adecvat de dezvoltare propice a afacerilor va ţine la distanţă investitorii străini. Evident că oricâte facilităţi s-ar oferi investitorilor străini şi oricât eforturi s-ar întreprinde pentru a face cunoscută ţara gazdă.Finanţarea deficitelor din balanțele de plăți externe se referă la posibilitatea acoperiri unui deficit comercial printr-un credit extern acordat din diferite surse (FMI prin mecanismul de finanţare lărgită sau emisiune de obligaţiuni guvernamentale pe piaţa internaţională). În plus. astfel încât să nu se neglijeze cele pe termen mediu/lung ale căror îndepliniri/ performanţe nu pot fi la fel de bine verificate. spaţii comerciale.

O balanță excedentară implică o intrare netă de devize în țară. balanţa de plăţi externe reprezintă cel mai important instrument de analiză. Cu toate acestea nu există o reţetă privind combinaţia optimă între credite externe şi investiţii străine şi nici în ceea ce priveşte nivelul optim de îndatorare al unei ţări. Uneori investiţia străină are costuri asociate ascunse care fac mult mai atractiv un credit extern (repatrierea profiturilor poate crea un puternic dezechilibru pe piaţa valutare). În schema de finanţare a deficitelor din balanţa de plăţi externe domină creditele şi investiţiile străine. creditele externe atrase de sectorul privat estompează din ineficienţa utilizării acestora iar când ele sunt folosite pentru dezvoltarea companiei efectul sinergic devine evident şi în acest caz (crearea de noi locuri de muncă. Concluzia este totuşi evidentă: acoperirea deficitelor nu prin emisiune de monedă sau prin credite interne pe termen scurt ci prin finanţarea acestora atrăgând resurse de pe pieţele financiare internaţionale (de preferabil pe termene cât mai lungi). Nu sunt puţine cazurile în care mari companii transnaţionale sau globale au destabilizat prin acţiunile lor mediul de afaceri dintr-o ţară. constituie o soluţie la criza financiară cu care se confruntă majoritatea ţărilor în dezvoltare. fiind în acelaşi timp un instrument deosebit de util pentru configurarea principalelor politici macroeconomice. cu atât mai mult cu cât ele sunt acordate guvernelor sau companiilor de stat dintr-o ţară. deplasarea finanţării (din punct de vedere al beneficiarului) dinspre sectorul public către sectorul privat. Balanţa de plăţi rămâne principalul mijloc de măsurare a valorii şi a competitivităţii externe a unei economii. Creditele externe sunt mai greu de controlat din punct de vedere al finalităţii lor. precum şi corelarea atentă a scadenţelor la aceste finanţări. intensificarea concurenţei). Cu toate acestea nu putem vorbi de un avantaj absolut al finanţării deficitelor interne prin atragerea de investiţii străine directe sau de portofoliu. Datorită creșterii 16 . În abordarea macroeconomică a nevoii de finanţare a unei economii. Modalități de echilibrare a balanței de plăți externe în cazul excedentului Excedentul apare atunci când încasările sunt mai mari decât cheltuielile. Specialiştii consideră investiţiile mult mai benefice pentru o economie deoarece ele au un efect sinergic mai mare asupra resurselor interne. În plus. eficientizarea activităţii.echilibrului economic general. Efectele secundare ale unei balanțe excedentare: . Ca urmare agenții reziden ți posesori ai acestor devize vor solicita conversia lor monetară în monedă națională.

Probleme foarte dificile au fost în acești ani în încercările de a echilibra balanța. returnarea datoriei. Se spune că prețurile naționale cresc în raport cu cele străine. și deci noi împrumuturi de pe piața externă de capital. În mod normal aceasta se face fie prin contractarea unor tranzacții suplimentare. singura soluție posibilă a fost aceea de a recurge la credite externe pentru echilibrarea balanței de plăți. Scăderea producției ca și deteriorarea bunurilor. dacă statul are capacitate de returnare a datoriei. Astfel excedentul balanței de plăți externe determină: . aceasta poate fi o soluție dezirabilă. fapt ce a avut. Pe de altă parte însă. Pentru echilibrare. la export. fie prin acoperirea din rezerva națională. combinate cu creșterea excesivă a prețurilor. au redus exporturile în primii ani. dar.o sporire a rezervelor monetare internaționale ale țării. destul de repede. deci competitivitatea în prețuri a produselor naționale scade. 17 . . situația economică devenind din ce în ce mai precară. Evoluția balanței de plăți externe a României Dupa revoluția din 1989. deprecierea monedei naționale a scumpit importurile. Pe termen scurt.o reducere a propriei datorii față de străinatate. Din aceleași motive.un export de capital sub formă de investiții în străinatate sau împrumuturi internaționale între țări. În caz contrar însă. aprecierea monedei naționale va conduce la creșterea prețurilor naționale exprimate în monedă națională. ceea ce conduce la deficitul balanței comerciale.cererii de monedă naționala. rata de schimb se apreciază până la restabilirea echilibrului cerere-ofertă. statul trebuie să facă infuzie de capital. În același timp. Prin urmare.Ca urmare a aprecierii ratei de schimb cresc importurile și se reduc exporturile. A doua soluție de echilibrare a fost utilizată la început. ceea ce pe termen scurt poate conduce la pericolul insolvabilității financiare a statului respectiv. împrumutându-se de pe piața externă de capital. de asemenea. și a dobânzilor aferente poate antrena noi nevoi de finanțare. prima soluție nu a fost la îndemana guvernului. . . a nerealizărilor poducției și a calității competitive. consecințe negative asupra soldului balanței de plăți externe. balanța de plăți externă a țării noastre a fost în mod stabil deficitară. valoarea acesteia în devize va crește și ca urmare. fie prin credite. rezerva monetara internațională s-a epuizat.

Balanţa de plăţi şi datoria externă . Drept urmare. complementar cu aportul celor externi. în scădere cu 67. se manifestă riscul valutar datorat fluctuaţiilor cursului de schimb şi se înregistrează diminuarea creşterii economice în 2009. de aceea o condiţie a reducerii datoriei este ajustarea macroeconomică. care a accentuat dezechilibrul extern şi a demonstrat necesitatea tranziţiei la un alt tip de creştere. supraevaluarea cursului de schimb. .2 la sută faţă de trimestrul I 2008. Bunuri şi servicii a. Politicile fiscală şi de venit au fost expansioniste.trimestrul I 2009 În trimestrul I 2009 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 709 milioane euro. Soluţia presupune remedierea problemelor economice fundamentale cu care se confruntă ţara în cauză.1 la sută în raport cu trimestrul I 2008. O criză profundă a balanţei de plăţi externe.2008. care a însumat 1337 milioane euro. iar guvernul nu a adoptat măsuri de stabilizare adaptate situaţiei interne şi externe şi mecanisme de sprijin în eventualitatea producerii unui eveniment defavorabil. În plus. Înrăutăţirea rating-ului de ţară în 2008 a influenţat negativ finanţarea băncilor şi influxurile de investiţii străine directe. s-a produs o creştere economică pe „datorie”. în România. cu origini în politica monetară şi bugetară. se pune problema sustenabilităţii balanţei de plăţi externe. Influenţa determinantă asupra reducerii soldului contului curent a avut-o deficitul balanţei comerciale.Se poate concluziona că România este vulnerabilă la un şoc al balanţei de plăţi externe. În perioada 1990 . în scădere cu 82. bazată pe mobilizarea mai puternică şi implicarea mai intensă a factorilor interni.milioane euro Trimestrul I 2008* CREDIT CONTUL CURENT (A+B+C) A. Bunuri (export fob import fob)*** 12 627 10 020 8 143 DEBIT 16 582 13 953 12 221 NET -3 955 -3 933 -4 078 Trimestrul I 2009** CREDIT 10 576 8 350 6 561 DEBIT 11 285 9 630 7 898 NET -709 -1 280 -1 337 18 . stagnarea exporturilor sau creşterea excesivă a importurilor poate genera probleme în rambursarea datoriei externe. inflaţie.

Datoria externă a României pe termen mediu şi lung la 31 martie 2009* şi serviciul datoriei externe în trimestrul I 2009 .9 la sută din total datorie externă).2 la sută din total datorie externă).6 la sută faţă de 31 decembrie 2008. în scădere cu 7. Datoria externă publică şi public garantată a înregistrat la 31 martie 2009 un sold de 10698 milioane euro (14.2009p Serviciul datoriei externe în trimestrul I 2009p I. Venituri C.0 la sută mai mare decât la 31 decembrie 2008. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2009 nivelul de 20517 milioane euro (28.6 la sută din total datorie externă). Datorie externă pe termen mediu şi lung I.turism-călătorii .alte servicii B.1. în creştere cu 0. Transferuri curente 1 877 553 286 1 038 532 2 075 1 732 625 243 864 1 790 839 145 -72 43 174 -1 258 1 236 1 789 558 200 1 031 305 1 921 1 732 432 268 1 032 924 731 57 126 -68 -1 -619 1 190 * date revizuite ** date provizorii *** Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică (INS). în scădere cu 0.2 la sută faţă de 31 decembrie 2008. Datoria externă pe termen mediu şi lung a înregistrat la 31 martie 2009 nivelul de 51115 milioane euro (71.transport .03.2008r Sold la 31.4 la sută din total datorie externă).milioane euro Datoria externă Sold la 31.6 la sută faţă de 31 decembrie 2008. Datoria externă negarantată public a însumat 35213 milioane euro la 31 martie 2009 (49. Datorie publică directăa) 50 804 51 115 2 221 9 000 9 011 228 19 .b.0834 determinat de INS.12. Importurile FOB sunt calculate pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB de 1. Servicii . fiind cu 2.

date estimate 20 . conform legislaţiei privind datoria publică r . e .3. p .date provizorii. a) împrumuturi externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale. Datorie public garantatăb) I.2.date revizuite. Datorie externă pe termen scurt Total datorie externă (I + II) 1 720 1 687 100 34 517 35 213 1 505 5 567 5 204 388e 22 200 73 004 20 517 71 632 8 961e 11 182 *) Soldul datoriei externe este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată şi neajunsă la scadenţă).4. Depozite pe termen mediu şi lung ale nerezidenţilor II. conform legislaţiei privind datoria publică b) împrumuturi externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale. Datorie negarantată public I.I.

mişcările de capital şi. pe piaţa internaţională financiar-valutară. barometrul întregii activităţi economico-financiare a unei ţări. într-un anume moment. calitatea balanţei de plăţi a unei ţări constituie un criteriu important în acordarea de credite şi în stabilirea condiţiilor acestora. situaţia monedei din ţara respectivă. Modul în care balanţa de plăţi a unei ţări se echilibrează reprezintă o informaţie deosebit de sensibilă în privinţa cursului valutar. a rezervelor valutare sau a unei părţi din masa monetară internă) determină o reducere a încrederii posesorilor de monedă ai ţării cu balanţă deficitară. atât în ceea ce priveşte calitatea. cât şi preţul acestora. În acelaşi timp. existente în afara ţării. În cadrul politicii de restabilire a echilibrului balanţei de plăţi şi de consolidare a monedei naţionale. va creşte tot mai mult rolul balanţei de plăţi în determinarea convertibilităţii şi a mobilităţii cursurilor valutare. gradul şi modul în care ţara respectivă este angrenată în circuitul economic mondial. Pentru trecerea cu succes la convertibilitatea pe termen mediu şi lung.Concluzii Într-o economie de piaţă. cursul valutar al monedei influenţează preţurile şi deci. mărirea sau micşorarea profitului la tranzacţiile internaţionale. Echilibrarea în condiţii de deficit (când echilibrul final se realizează prin contribuţia finanţărilor externe. în esenţă. şi reflectă. Ea pune în evidenţă capacitatea de producţie a bunurilor şi competitivitatea acestora pe piaţa internaţională. iar pe de altă parte. Se poate afirma că balanţa de plăţi este. Echilibrarea în condiţii de excedent (când echilibrul financiar se realizează cu contribuţia încasărilor din export) determină o sporire a încrederii pentru moneda ţării respective din partea agenţilor de pe piaţa externă. constituirea şi menţinerea rezervelor valutare ale statului au o importanţă deosebită deoarece: • asigură echilibrarea balanţei de plăţi. pentru a influenţa evoluţia unor fenomene economice. Apare teama că ţara respectivă nu va putea onora cu mărfuri sumele de bani proprii. Între balanţa de plăţi şi moneda naţională există o dublă influenţă: pe de o parte. 21 . Pe măsura “maturizării” procesului de convertibilitate. Evoluţia balanţei de plăţi a unei ţări este în strânsă legătură cu evoluţia economică a ţării respective. este esenţială atingerea şi menţinerea unui anumit echilibru structural între tranzacţiile curente şi cele de cont financiar şi de capital. statul poate folosi balanţa de plăţi. implicit. balanţa de plăţi în situaţia de a fi activă sau pasivă influenţează cursul valutar al monedei proprii.

.sprijinirea politicii de investiţii prin atragerea de capitaluri străine. care nu sunt legate de operaţiunile şi tranzacţiile curente. Stingerea soldului pasiv este una din preocupările de bază ale oricărei politici comerciale externe chibzuite.atragerea unor credite guvernamentale străine. • asigură plata serviciului datoriei externe contractate de un stat.vânzarea din rezerva naţională 22 . în cazul unor fluctuaţii exagerate ale acestuia (prin vânzarea sau cumpărarea pe piaţă a unor mijloace de rezervă se poate realiza un echilibru temporar al cererii şi ofertei). Ca urmare.obţinerea unor împrumuturi de la organismele financiare internaţionale. .efectuarea unor operaţiuni de swap cu stocurile de aur şi argint din rezerva valutară. • sprijină şi apără cursul de schimb pe piaţa valutară.• reprezintă un element vital al siguranţei naţionale în condiţiile geopolitice existente. • realizează garantarea solvabilităţii externe a unei ţări. în principal. .emisiunea de obligaţiuni pe piaţa externă de capital.sprijinirea producţiei cu posibilităţi de valorificarea superioară pe piaţa externă (creşterea preţurilor la export. . Echilibrarea balanţei de plăţi generale se obţine prin compensarea soldurilor active din relaţia cu unele ţări cu soldurile pasive din relaţia cu alte ţări în cadrul aceleiaşi modalităţi de plată. lucru care măreşte încrederea pieţei financiare internaţionale şi a investitorilor. . Aceasta se realizează. rezervele valutare ale unei ţări sunt utilizate numai în anumite scopuri. . prin: . Potrivit acestora. aceste rezerve nu trebuie să fie considerate drept o sursă curentă pentru realizarea importurilor şi nici un rezervor pentru menţinerea cursului valutar la un nivel artificial. creşterea veniturilor în valută).

www. Kiriţescu Costin. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.portaldecomert. Bucureşti. 2. www.fmi. 1977 5. Balanţa de plăţi externe. 1997 4. Nevoia de finanțare a unei economii.Bibiografie 1.Ro .ro 15. www.ase. 1998 6.ro 23 . Relații valutar . Editura Economică.romanialibera. www. www. Stoian şi A. Berea. Bucureşti.financiare internaționale. Bran Paul. Relaţii valutar-financiare internaţionale. Floricel Constantin. Relaţii financiare şi monetare internaţionale. Nora Chiriţă.ro 8.zf. Editura Economică.ro 12. 1995. Editura Didactică și Pedagogică. București. Emil Scarlat.Paun Cristian. Bucureşti. Politici macroeconomice . București.guv.ro 11. Balanța de plă ți externe 7.astonnews.finit. www. www.ro 10.bnr.capital. www. www.ro 14.wall-street.ro 13. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.ro 9. 3. 1978. www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful