ŢESUTUL EPITELIAL 1.

Ţesutul epitelial - caractere generale
Tesutul epitelial este tesutul cel mai raspandit in organism. Principalele caracteristici:  este format din celule ce au un aspect de mase celulare compacte  spatiile intercelulare sunt foarte reduse (au putina substanta extracelulara)  celulele sunt unite prin jonctiuni orice epiteliu are doua suprafete: libera (orientata catre mediul extern) si atasata la tesutul conjunctiv, intotdeauna ancorata la el printr-o masa acelulara (bogata in proteine si glicozaminoglicani sulfatati) care formeaza membrana bazala (MB). Rolul sau este asemanator cu al membranei celulare, dar relativ la organ si anume: separa selful de non-self si monitorizeaza, controleaza si modifica substantele care il traverseaza. Caracterul ubicuitar al tesutului epitelial este determinat de originea embriologica a sa care este in oricare dintre cele trei foite embrionare:  din ectoderm deriva:  epidermul si derivatele sale (par, unghii)  glandele tegumentare (sudoripare si sebacee)  epiteliul cavitatii bucale, nazale si anale  unele glande endocrine: adenohipofiza  din endoderm deriva:  tubul digestiv si aparatul respirator  parenchimul glandelor anexe digestive  glandele endocrine (paratiroida, tiroida si timusul)  din mezoderm deriva:  corticosuprarenala  endoteliile  mezoteliile Tesutul epitelial este lipsit de vase sangvine si limfatice (este avascular). Vasele sangvine aflate in tesutul conjunctiv nu traverseaza MB si tesutul epitelial este hranit prin difuziune. Spre exemplu, in cazul epiteliului pluristratificat, celulele aflate in contact cu MB sunt mai bine hranite decat cele aflate la o distanta mai mare de MB. Exista si un epiteliu vascularizat: stria vasculara, care se gaseste in urechea interna, pe peretele lateral al canalului cohlear. Este bine inervat, prin terminatii nervoase libere, distribuite in mod neuniform, in retea butonata, retea in cosulet sau retea nebutonata. Anumite epitelii nu au terminatii nervoase libere pentru durere, ceea ce permite efectuarea anumitor manevre fara anestezie (raclarea epiteliului gastric si intestinal pentru biopsie, cauterizarea colului uterin). Tesutul epitelial are capacitatea de regenerare (proces fiziologic prin care sunt inlocuite celulele uzate, prin activitate mitotica neintrerupta a unor celule nediferentiate din epiteliu, numite celule stem). Rata de inlocuire a unui epiteliu variaza in limite foarte largi: epiteliul intestinal se inlocuieste in 2-5 zile (cel mai rapid) iar epidermul se inlocuieste in 30 zile (cel mai lent).

2.Epiteliile de acoperire unistratificate - descriere, localizare, rol
Alcatuieste invelisuri membranare, adeseori cu rol de protectie. Poate fi clasificat dupa numarul de straturi in epiteliu simplu (unistratificat) si epiteliu stratificat (pluristratificat). Deci epiteliile pot fi:  simple(unistratificate)  pavimentoase (scuamoase)  cubice  cilindrice (columnare, prismatice) Epiteliile pavimentoase simple (scuamoase) Seamana cu solzii pestilor, au nuclei alungiti si turtiti, deci acest tesut apare ca un sir de nuclei turtiti. Acest epiteliu actioneaza ca o bariera simpla permeabila, asigurand un tranzit selectiv de gaze si metaboliti.
Page 1 of 62

Ex.: epiteliul alveolei pulmonare, ramura descendenta a ansei Henle, foita parietala a capsulei Bowman. Mezoteliile si endoteliile sunt tot epitelii simple scuamoase. Endoteliul este epiteliul care captuseste orice tip de vas. Mezoteliile intra in structura seroaselor, alcatuind membrana ce captuseste cavitatile inchise ale organismului (pleura, pericard, peritoneu). Epiteliul simplu cubic Latimea si inaltimea celulelor este aproximativ egala. Nucleul este rotund si situat central de regula. D.p.d.v. functional acest epiteliu este destinat absorbtiei sau secretiei (in functie de sens). Exista si locuri unde are rol de protectie. Exemple: ramura ascendenta a ansei Henle si segmentul distal al tubului urinifer, canalele glandelor exocrine (intralobulare) care se varsa in ducte (canale interlobulare), epiteliul de acoperire al ovarelor. Epiteliul simplu cilindric Este format dintr-un rand de celule inalte (inaltimea este de 2-3 ori mai mare decat latimea). Nucleii sunt alungiti si ovalari, asezati spre MB (dar exista si cazuri cand sunt asezati central sau chiar apical). Poate avea specializari la nivel apical (cili, microvili, stereocili). Exemple: tubul digestiv (stomac, intestinul subtire si cea mai mare parte a intestinului gros), caile genitale feminine (trompele uterine si uterul), segmentul proximal al tubului urinifer, glandele exocrine - ductele striate. Functii:  de secretie si absorbtie (absorbtia este marita datorita prezentei microvililor);  de transport al moleculelor de-a lungul celulei (realizat de catre cili)

3.Epiteliile de acoperire stratificate - descriere, localizare, rol
 stratificate:  pavimentoase (cheratinizate sau necheratinizate)  cubice cilindrice Epiteliul stratificat scuamos Este alcatuit din mai multe randuri de celule. Doar stratul superficial este scuamos (nucleii sunt turtiti numai la suprafata, in rest fiind rotunzi). Este de doua tipuri: 1. cheratinizat (cornos) 2. necheratinizat (moale) Deosebirile intre cele doua tipuri apar la nivelul stratului superficial. In cazul epiteliului cheratinizat, celulele de la suprafata acumuleaza proteine (cheratine) si astfel ele isi pierd nucleii. Acesta este cazul epidermului, care este impermeabil pentru apa si are un rol protector impotriva factorilor fizici, chimici si infectiosi.Asigura rezistenta mai mare la factorii infectiosi. In cazul epiteliului necheratinizat, celulele superficiale au si ele in citoplasma granule de cheratina dar ele isi pastreaza nucleii. Acest epiteliu este localizat in primele segmente ale tubului digestiv (cavitate bucala, faringe, esofag), epiteliul anterior al corneei., epiteliul vaginal. Acest epiteliu are un rol protector dar este permeabil pentru unele molecule mici si pentru apa. Epiteliul stratificat cubic si cilindric Sunt slab intalnite la adult. La embrion se gaseste frecvent epiteliul stratificat cilindric. Epiteliul stratificat cubic se gaseste la adult in peretii unor ducte interlobulare a unor glande exocrine, in peretele canalului de secretie a glandelor sudoripare, in peretele foliculilor ovarieni. Peretele este format din doua randuri de nuclei. Epiteliul stratificat cilindric se gaseste pe suprafata respiratorie a epiglotei si in conjunctiva palpebrala.La

suprafata celulele sunt cilindrice cu 2 randuri de nuclei mai alungiti.

4.Epiteliul pseudostratificat - descriere, localizare, rol.
Epiteliul pseudostratificat cilindric Este o forma particulara de epiteliu simplu. Toate celulele au raport direct cu MB, dar sunt de inaltimi diferite astfel incat doar unele ajung la suprafata. Prin urmare, si nucleii ajung la inaltimi diferite. Poate prezenta la nivelul membranei apicale specializari (cili sau stereocili).
Page 2 of 62

Epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat se mai numeste si epiteliu de tip respirator deoarece se gaseste numai in arborele traheobronsic. Epiteliul pseudostratificat cilindric cu stereocili se gaseste in caile genitale masculine, in epididim si canalul deferent. Stereocilii se vad si la microscopul optic si la cel electronic, fiind putin mai lungi decat cilii

5.Epiteliul de tranzţie - descriere, localizare, rol
Epiteliul se mai numeste si uroteliu deoarece se gaseste numai in caile urinare (calice mici, calice mari, bazinet, ureter, vezica urinara, partea proximala a uretrei). Epiteliul se mai numeste si polimorf deoarece este format din celule care au diferite forme (celule din stratul bazal - cubice, celule in racheta, celule umbeliforme - in forma de umbrela). Acest epiteliu este o forma speciala de epiteliu stratificat. Celulele din stratul bazal sunt celule germinative. Celulele in racheta prezinta un pol latit, indreptat spre stratul celulelor umbeliforme si un pol efilat (ingustat) indreptat spre stratul bazal. Celulele umbeliforme sunt uni- sau binucleate si acopera 2-3 celule in racheta. Epiteliul de tranzitie isi modifica forma celulelor si numarul de straturi. Modificarea numarului de straturi se datoreste si faptului ca (probabil) toate celulele acestui epiteliu sunt ancorate la MB. Atunci cand se exercita o presiune, celulele gliseaza unele pe langa altele si se reduce numarul de straturi de celule. Modificarea formei celulare se realizeaza in special la celulele umbeliforme. Prin studii de microscopie electronica s-au observat pe membrana acestor celule “arii dense ale celulelor umbeliforme”. Acestea reprezinta nis te invaginari ale membranei care constituie rezerve membranare. Cand celula urinara este goala, ariile se vad clar iar cand celula este plina, ariile dispar, ca urmare a intinderii membranei celulare, proces care se produce cu ajutorul miofibrilelor din citoplasma. Epiteliul este impermeabil, constituind o bariera osmotica. Aceasta functie este data de organizarea membranei celulare care are o compozitie chimica bogata in sfingolipide.

6.Epiteliile glandulare exocrine - definiţie, clasificare
Glandele pot fi:  exocrine - isi varsa produsii de secretie in mediul extern (cu sau fara ajutorul canalelor de secretie)  endocrine - isi varsa produsii de secretie in mediul intern (preferential in sange) Glandele exocrine Partea lor profunda alcatuieste unitatea secretorie si se numeste adenomerul glandular. El pastreaza legatura cu lama epiteliala prin intermediul canalelor de excretie. El vine in raport cu vase limfatice si sangvine si cu membrana bazala. Clasificarea glandelor exocrine dupa structura se poate face dupa:  numarul de celule din glanda exocrina  aspectul sistemului canalicular  aspectul adenomerului Dupa numarul de celule din glanda, glandele exocrine pot fi unicelulare sau multicelulare. Exista un singur tip de glanda exocrina unicelulara: celula caliciforma (are forma de cupa), care se gaseste in epiteliul respirator sau in epiteliul digestiv. Restul glandelor exocrine sunt multicelulare. Uneori celulele din glanda exocrina se diferentiaza intr-un epiteliu de invelis, ceea ce va duce la formarea unei glande intraepiteliale (in mucoasa nazala). Aceasta contine celule ce formeaza un epiteliu de invelis si celule secretorii, formand mase compacte asociate unui sistem canalicular. Glanda exocrina isi varsa produsii de secretie intr-o cavitate cu sau fara ajutorul canalelor de excretie. Clasificarea glandelor dupa sistemul canalicular se face in simple si compuse. Glandele simple au un canal unic de excretie, neramificat. Glandele compuse au un canal de secretie ramificat. Clasificarea glandelor dupa forma adenomerului se face in glande tubulare, acinoase sau alveolare. Adenomerul tubular poate fi:  unic si drept (glande tubulare drepte)  unic dar ramificat (glande tubulare ramificate)  contort (glande tubulare glomerulare)
Page 3 of 62

Criterii de clasificare a glandelor endocrine:  dupa modul de dispunere a celulelor:  in cordoane celulare.: celulele ce alcatuiesc sistemul neuroendocrin difuz APUD)  glande ce secreta proteine si polipeptide mari (majoritatea glandelor endocrine)  glande care secreta steroizi (corticosuprarenala.: zona fasciculata din corticosuprarenala)  in foliculi . Pentru definirea corecta a tipului unei glande se folosesc doua adjective: unul referitor la forma canalelor si al doilea referitor la forma adenomerului. metode de evidenţiere la microscopul optic. glandele exocrine mai pot fi clasificate si dupa mecanismul de excretie in glande merocrine. ultrastructură. dispuse fie paralel. fie ramificate si anastomozate (ex.Membrana bazala . 7.: insulele Langerhans din pancreasul endocrin)  dupa natura produsilor de secretie:  glande ce secreta polipeptide mici si amine biogene (ex. cuiburi sau gramezi (ex. funcţii. Exemplu: glanda sebacee.glande cu secretie continua  dupa o prealabila perioada de stocare (intracelulara sau extracelulara)  stocarea intracelulara are loc prin granule de secretie  stocarea extracelulara: tiroida depoziteaza produsul de secretie in coloid Majoritatea glandelor endocrine sunt de origine epiteliala dar exista si glande de origine nervoasa. Glandele seroase au o secretie cu aspect apos. care contine protein-enzime. impreuna cu o parte din citoplasma apicala. care se gasesc in aparatul Golgi. Majoritatea glandelor sunt merocrine. clasificare Isi elimina produsii de secretie in mediul intern: in sange (preferential). Acestea isi elimina produsii prin exocitoza. In cazul glandelor holocrine. componenta endocrina a gonadelor) 8. Mucusul contine proteine inalt glicozilate (mucine).Epiteliile glandulare endocrine .caracteristici. apocrine sau holocrine. in limfa sau in lichidul interstitial. Celulele glandelor mucoase au un continut ridicat de glicozil transferaze (necesare glicozilarii proteinelor). O dovada a originii epiteliale este contactul celulelor secretorii cu membrana bazala. Momentul de eliberare a produsilor de secretie poate fi:  imediat (corticosuprarenala) . Eliminarea produsilor de secretie se va face prin eliminarea intregii celule moarte.o cavitate (coloid) cu un continut delimitat de un epiteliu secretor (ex.fundice si pilorice si glandele duodenale Brünner)  glanda simpla tubulara glomerulara (glanda sudoripara)  glanda simpla alveolara sau alveolara ramificata (glanda sebacee)  glanda simpla acinoasa (glanda lacrimala)  glanda compusa acinoasa (glanda parotida)  glanda compusa tubuloacinoasa (glandele sublinguale si submaxilare)  glanda compusa tubuloalveolara (glanda mamara) Glandele exocrine mai pot fi clasificate si dupa produsii de secretie in glande seroase.au o secretie predominant seroasa  mucoseroase (glanda sublinguala) . Exemple: glanda mamara si glandele ceruminoase. ceea ce duce la moartea celulei. cu precizarea ca cel alveolar are un scurt canal prin care se varsa in canalul excretor. Glandele apocrine isi acumuleaza produsii de secretie la polul apical si pentru excretie se rupe membrana care se pierde. Exista si glande tubulo-acinoase si tubulo-alveolare.: tiroida)  insule. Page 4 of 62 . Glandele mixte pot fi:  seromucoase (glanda submandibulara) .Adenomerul acinar se aseamana cu cel alveolar.glanda Lieberkühn)  glanda simpla tubulara ramificata (glandele stomacului .au o secretie predominant mucoasa De asemenea. care produc ceara si se gasesc in conductul auditiv extern. glande mucoase si glande mixte (seromucoase sau mucoseroase) Glandele mucoase secreta mucus. Exemplu: glanda parotida. canal care la adenomerul acinar lipseste. produsii de secretie invadeaza toata celula.definiţie. Exista astfel urmatoarele tipuri de glande:  glanda simpla tubulara dreapta (glanda intestinala .

Colagenul. la randul ei.  este o bariera permeabila si selectiva. MB este neagra datorita continutului crescut de fibre de reticulina. are contact cu celulele tesutului conjunctiv. structural si functional. Atfel. heparansulfat. granular. Pentru evidentiere se folosesc metode histochimice. Tesutul epitelial are deci doua suprafete: 1.  La examinarea prin microscopie electronica de transmisie. El are proprietatea de polaritate. cateva zeci de microni) ce se evidentiaza la microscopul optic.d. Dintre componentele MB. membrana bazala are aspect fin. laterobazal (spre tesutul conjunctiv) Cele doua domenii vin in contact cu compartimente cu continut diferit d. suprafata spre mediul extern are specializari. care are o putere separatoare de 0.Este o componenta a matricei extracelulare ce stabileste raporturi constante cu orice tip de proteina. Caracteristici:  MB are o grosime variabila (aprox. proiectii numite papile conjunctive. prin metoda PAS.2. Polaritatea celulara Polaritatea celulara consta in existenta la nivelul membranei celulelor epiteliale a unor domenii membranare distincte. La unele epitelii. biochimic. astfel incat pana la aparitia microscopului electronic existenta membranei bazale in raport cu epiteliul era incerta. La epiteliul simplu.  MB are o compozitie chimica variata (in functie de localizarea epiteliului). Aceste componente chimice majore sunt secretate de celulele epiteliale sprijinite pe membrana si in parte de celulele conjunctive din matricea extracelulara. lamina densa (bazalis) care apare ca o banda electronodensa. ce are drept corespondent morfologic o retea de fibrina foarte fina. membrana bazala are trei componente care pot fi evidentiate la microscopul electronic: lamina lucida (rara) care apare ca o regiune electronotransparenta. suprafata orientata spre membrana bazala Tesutul epitelial este o bariera pentru factori fizici. La epiteliul pluristratificat pavimentos cheratinizat. chimici etc. ce apartin celulei epiteliale. care este de doua feluri:  polaritatea tesutului epitelial (tisulara) polaritatea celulei epiteliale (celulara Polaritatea tisulara Tesutul epitelial are polaritate datorita rolului de bariera pe care-l indeplineste. asigura permeabilitatea GAG sulfatati care. al lichidului extracelular. se organizeaza in pori cu diametrul variabil. In cazul tesutului pluristratificat. In coloratii uzuale MB nu se vede la microscopul optic. o celula epiteliala are doua domenii membranare: 1. Astfel. separand doua medii cu compozitie diferita. suprafata libera este reprezentata de cheratina iar celulele specializate se numesc cheratinocite. si diverse molecule din matricea extracelulara. datorita continutului ridicat de glucide. entactina si heparansulfatul sunt secretate de celulele epiteliale iar fibronectina este secretata de celulele din matrice. Cea mai fina MB este cea din epiteliul vezicii urinare. uneori insa are un aspect ondulat datorita unor proiectii ale tesutului conjunctiv spre epiteliu.  MB are un aspect variat: in mod obisnuit apare ca o structura liniara. tesutul epitelial indeplineste numeroase roluri. In mod obisnuit. suprafata libera orientata spre mediul extern sau lumen 2.  De la polul bazal al celulelor epiteliale la matricea extracelulara. stratul liber este cel specializat si deci este bine structurat. Functiile membranei bazale:  reprezinta o interfata de adezivitate intre epiteliu si matricea extracelulara: celulele epiteliale se ancoreaza la membrana bazala care. Page 5 of 62 . laminina (glicoproteina). laminina. in orice MB exista 5 componente chimice majore (permanente) si anume: colagen tip IV (o proteina fibroasa). ce difera intre ele d.p.d.v. MB apare in rosu purpuriu. care se organizeaza formand fibre de reticulina care se vad prin impregnare argentica). Ea mediaza interactiunea dintre receptorii de suprafata. lamina fibroreticularis (retea de fibre ce contine un alt tip de colagen.  controleaza organizarea si diferentierea celulara. Are in componenta proteine si glicozaminoglicani sulfatati. 9.p. colagen tip III. spre mediul extern apar specializari membranare. apical (spre lumenul organului) 2.v. Prin impregnare argentica cu precipitarea sarurilor de argint. prin multiplele lor sarcini negative. entactina (glicoproteina).Polaritatea celulei epiteliale Indiferent de localizare. fibronectina (glicoproteina).

in segmentul proximal al tubului urinifer. Ei apar fie izolati (la distante variabile. Ei sunt mai lungi decat microvilii obisnuiti. ei se rup usor (sunt friabili).  Microvilii sunt specializari ce se disting numai la microscopul electronic.substrat dispozitia caracteristica a organitelor celulare si a componentelor de citoschelet in citoplasma Stabilirea polaritatii celulei epiteliale este un proces complex. transport de molecule si celule (cilii). Platoul striat apare la polul apical al enterocitului. Ex. mai subtiri si adeseori ramificati. Ex. Page 6 of 62 . 11. determinat genetic. Interactiunile celulelor epiteliale pot fi de doua tipuri:cu celule epiteliale adiacente numite interactiuni (contacte) celula – celula cu matricea extracelulara numite interactiuni celula . Marginea in perie prezinta microvili mai lungi care au citoscheletul axial mai putin dezvoltat ceea ce permite variatia lungimii lor. Polul bazal se ancoreaza la matrice prin contacte focale (alcatuite din filamente de actina) si prin hemidesmozomi (alcatuiti din filamente intermediare sau tonofilamente). Studiile de microscopie electronica au aratat ca denumirea este improprie. Dintre acestea enumeram: carcinoamele.specializări ale membranei plasmatice apicale Specializari ale membranei celulare apicale Ele au diverse roluri: marirea suprafetei de absorbtie (microvilii si stereocilii). Microvilii egali.Celula epitelială . boala rinichiului polichistic 10. in care alterarea integritatii epiteliale nu este cauza dar apare ca o consecinta a bolii. stereocilii fiind de fapt niste microvili. S-au descris mai multe afectiuni cu localizare diferita. Indiferent de jonctiune. Afectarea unei functii determina aparitia unei disfunctii celulare care va duce la aparitia unei boli. Spre deosebire de microvili si stereocili. asigurand miscari ondulatorii (in val). Ei reprezinta specializari membranare cu mobilitate. glandele exocrine (in lobul. Aceste specializari contin receptori pentru factorii sangvini si se specializeaza pentru jonctiunea celula matrice extracelulara. daca celula epiteliala are polaritate. Exista diferente intre platoul striat si marginea in perie. insuficinta renala acuta prin ischemie. Aceste invaginari produc o compartimentare a citoplasmei la nivel bazal. Marginea in perie apare la polul apical al nefrocitului. cilii sunt alcatuiti din microtubuli. Aceste specializari sunt cacteristice celulelor implicate in absorbtie. La microscopul optic se aseamana cu niste cili mai lungi. In celula epiteliala sunt frecventi si sunt in general scurti.  Cilii apar si in microscopia optica si in cea electronica. adica la cele implicate in transportul transcelular si au rolul de a mari suprafata.p. Datorita acestor invaginari si mitocondriilor exista corespondent in microscopia optica: aspectul striat al citoplasmei la polul bazal. sau rol senzorial (stereocilii). epiteliul trompelor uterine.Celula epitelială . cand sunt grupati au corespondenti in microscopia optica: platoul striat (o zona striata la polul apical cu striatii perpendiculare pe suprafata celulei) si margine in perie (aspect de fire la polul apical).specializări ale membranei plasmatice bazale Specializari ale membranei plasmatice bazale Acestea apar la unele celule epiteliale. biochimic si apare astfel asimetria biochimica a suprafetei membranei (diferenta intre membrana apicala si cea laterobazala).:epiteliul de tip respirator. In unele localizari au rol in marirea absorbtiei (epiteliul cailor genitale masculine: epididim si canal deferent). boala Davidson (boala cu microvili inclusi). Ei reprezinta forme de organizare stabila a filamentelor de actina. planul de organizare a jonctiunii e similar: in citosol exista proteine de ancorare intracelulare care sunt conectate cu proteine transmembranare prin intermediul carora se face legatura cu proteinele din matricea extracelulara.Elemente de definire a polaritatii  cele doua domenii membranare difera d. Ansamblul invaginarilor membranei plasmatice bazale se numeste labirint bazal.d. Au rol in transportul moleculelor sau celulelor de-a lungul epiteliului.: tubul urinifer. In epiteliile receptoare din urechea interna (organul Corti. avand forma si dimensiuni diferite) fie grupati (acopera intreaga suprafata membranara si au aceeasi forma si acelasi diametru). care parcurge mai multe etape.  Stereocilii se disting si la microscopul electronic si la cel optic. crestele ampulare etc) au rol senzorial. in ductele striate). Deci.v. Ele apar ca invaginari ale membranei spre citoplasma (in care exista mitocondrii cu axul longitudinal paralel cu invaginatia). Rolul stereocililor depinde de localizarea epiteliului. ceea ce le da un aspect neregulat. existenta jonctiunilor stranse (zonulae ocludens) si realizarea contactelor intercelulare ce sunt asigurate prin molecule de adezivitate celulara si dispozitive jonctionale. ea va functiona normal. iar pierderea polaritatii duce la aparitia unei boli.

Spatiile intercelulare mai contin lichid ce mediaza schimbul dintre celula epiteliala si matricea extracelulara. Ele realizeaza aportul crescut de ATP necesar pompelor. Acest proces cuprinde mai multe etape: +  Na este preluat din lumenul tubului. Ele au pompe membranare cu activitate ATPazica si anumite particularitati structurale. astfel incat. Jonctiunile stranse (zonulae ocludens) fac parte din jonctiunile speciale si au rol de a delimita domeniul apical de cel laterobazal.specializări ale membranei plasmatice laterale Specializari ale membranei plasmatice laterale Au rol in stabilirea interactiunilor celula . Astfel este marita suprafata activa membranara. ca urmare a numeroaselor invaginari citoplasmatice. Epiteliul tubului urinifer are mai multe roluri:  reprezinta o bariera activa prin care se controleaza concentratia de apa si de ioni. gap) asigura o difuzie selectiva a moleculelor intre celulele adiacente. Aceasta celula are mai multe particularitati:  La nivelul membranei bazale exista invaginari citoplasmatice dar care nu sunt insotite de membrana bazala. prin difuziune prin canale ionice. in partea sa apicala exista jonctiuni stranse.celula. asigura adezivitatea simpla. Ele apar in epiteliile embrionare si sunt rare la adult. Atunci cand deplasarea se face in sens apico-bazal au loc procese de absorbtie.  La nivelul membranei apicale exista microvili care maresc suprafata de absorbtie. Jonctiunile de comunicare (nexus.si de molecule de H2O.  Si la nivelul membranei laterale exista interdigitatii. impiedicand trecerea libera a moleculelor in spatiul extracelular.Celule epiteliale specializate pentru transport Celule epiteliale specializate pentru transport Aceste celule poseda mecanisme de transport selectiv de Na+ si K+.ghemuri de capilare care intra in alcatuirea tunicii medii a globului ocular. In functie de sensul de deplasare al ionilor au loc procese de absorbtie sau secretie. care se realizeaza prin spatiile intercelulare si adezivitatea prin jonctiuni speciale.si de molecule de H2O.  La nivelul membranei laterale. care impiedica retrodifuzia ionilor pompati (directioneaza fluxul de ioni). La acest nivel se gasesc pompele cu activitate ATP-azica.  Ionul de Na+ este pompat in mediul intern (sange). Exista in doua tipuri de tesuturi: endoteliu si mezoteliu. Secretia are loc la nivelul celulelor endoteliale ale capilarelor Page 7 of 62 . In aceste compartimente exista mitocondrii alungite ce prezinta numeroase criste. Ele controleaza permeabilitatea spatiului extracelular. prin osmoza.  are loc concentrarea unor medii prin deplasarea apei. Ele sunt jonctiuni adherens (formate din filamente de actina) sau desmozomi (formate din filamente intermediare).12. Prototipul acestui tip de epiteliu este nefrocitul din segmentul proximal al tubului urinifer. Reabsorbtia de ioni are loc in:  nefrocitele din segmentul proximal al tubului urinifer  nefrocitele din segmentul distal al tubului urinifer  celulele din ductele striate  epiteliul tubului digestiv  peretii colecistului Secretia de ioni are loc in:  procesele ciliare . ca urmare a gradientului de concentratie si electric. Jonctiunile de ancorare mentin integritatea epiteliului.Celula epitelială . Spatiile intercelulare contin o retea de glicoproteine care interactioneaza cu domeniile extracelulare a proteinelor transmembranare din membrana laterala a doua celule adiacente. daca o persoana examineaza o leziune tumorala la microscopul optic si la cel electronic.  La nivelul membranei bazale apar si compartimente. prin membrana apicala. Ionul de Na+ este insotit si de ionul de Cl. el nu poate deosebi celula tumorala decat pe baza modificarilor aparute la nivelul desmozomului 13. insotit de ionul de Cl. iar cand deplasarea se face in sens bazo-apical au loc procese de secretie. Desmozomul este caracteristic tesutului epitelial. Nefrocitul asigura transportul de Na+ din lumen spre mediul intern.

Exocitoza are loc numai la polul apical si niciodata prin membrana bazala sau laterala. Moleculele proteice sintetizate vor patrunde in lumenul RE unde va avea loc segregarea (inlaturarea moleculei semnal).  Sinteza lantului polipeptidic la nivelul ribozomilor atasati la reticulul endoplasmic rugos. Secretia proteinelor poate fi continua sau intermitenta. Preluarea se realizeaza la polul bazal si se face in mod activ.paratiroida. Cu ajutorul microscopului electronic s-a observat localizarea diferitelor organite dupa cum urmeaza:  la polul bazal . Astfel. ribonucleaza.  Acumularea in aparatul Golgi. Colchicina duce la depolimerizarea microtubulilor iar citochalazina B afecteaza microfilamentele. Procesul este independent de intensitatea sintezei proteice. Etapele ciclului secretor in celula pancreatica sunt urmatoarele:  Asimilarea aminoacizilor de catre celula epiteliala. cicloheximida. deci o substanta care produce decuplare proceselor de oxido-reducere are ca efect si oprirea veziculelor de secretie. Are loc o interactiune intre proteinele din endomembrana granulelor cu proteinele din membrana apicala a celulei. dupa ce au trecut de zona jonctiunilor stranse. lipaza. ies prin membrana laterala in spatiul intercelular si ajung pe aceasta cale in mediul intern. Aceste substante determina oprirea granulelor de secretie la nivelul aparatului Golgi. globuline. Deplasarea ionilor se face mai degraba prin spatiul intercelular decat transcelular. o substanta care blocheaza transferul unui aminoacid de pe ARNt specific pe lantul polipeptidic.hepatocitul. Procesul de migrare este dependent si de consumul energetic. agregarea moleculelor proteice. colesterol esteraza. care secreta albumine. Sinteza proteinelor este continua. tripsinogen. In cazul secretiei intermitente produsul de secretie se acumuleaza in granule de secretie care alcatuiesc depozite intracelulare. Granulele de zimogen contin amestec de protein-enzime active si inactive (amilaza. procarboxipeptidaza etc)  Transportul granulelor de secretie. fibrinogen. Prezinta un ax conjunctiv si un epiteliu de acoperire care secreta ioni. In aparatul Golgi are loc condensarea. Granula de zimogen este specifica pancreasului exocrin. necesitand un transportor care este specific pentru fiecare tip de aminoacid. Produsul de secretie poate fi eliberat prin canale de excretie (glanda exocrine). In cazul secretiei continue celula nu face depozite intracelulare de produs de secretie (hepatocitul).  Formarea granulelor de secretie. Acest traseu este preferabil traseului transcelular datorita consumului mai scazut de energie 14. intr-un capilar (glanda endocrina) sau in lichidul interstitial (glanda paracrina). plexurile coroide .Celule epiteliale specializate pentru sinteza şi secreţia de proteine Celulele epiteliale specializate pentru sinteza si secretia de proteine Aceste celule se pot gasi in glande exocrine. ducand la blocarea sintezei proteice. Granulele de secretie devin din ce in ce mai dense la fluxul de electroni pe masura ce se apropie de polul apical al celulei.glanda parotida. Se realizeaza cu ajutorul elementelor de citoschelet (microtubuli si microfilamente).organitele specializate pentru sinteza proteinelor: ribozomi si reticul endopasmic rugos  aparatul Golgi este situat supranuclear  granulele de secretie in zona apicala (apar dense la fluxul de electroni) Proteinele sintetizate pot fi: enzime digestive (secretate de celulele seroase) . hormoni . Ele sunt responsabile de secretia lichidului cefalorahidian (LCR). Eliminarea produsului de secretie care are loc prin exocitoza. nu afecteaza transportul veziculelor de secretie. submandibulara. Apoi are loc o rearanjare structurala a celor doua Page 8 of 62 .formatiuni din SNC ce reprezinta invaginari ale piamater spre ventriculii cerebrali. care sintetizeaza si secreta parathormon. adica ionii patrund in celula prin membrana apicala si. Transportul de la reticulul endoplasmic la fata convexa a cisternelor golgiene se face cu ajutorul veziculelor sau microveziculelor de transport ce iau nastere prin inmugurire din cisternele reticulului endoplasmic. Prototipul celulei care sintetizeaza si secreta proteine este celula din acinul pancreatic. Celulele au polaritate morfologica: citoplasma bazala este bazofila iar citoplasma apicala este acidofila sau bazofila dupa natura proteinei secretate. endocrine sau paracrine. Granulele se formeaza prin inmugurirea cisternelor aparatului Golgi. pancreasul exocrin   proteine plasmatice . Celula poate sintetiza proteine numai pe baza aminoacizilor preluati din mediul intern. S-a dovedit experimental ca substantele care distrug citoscheletul au ca efect incetarea migrarii veziculelor.

Ele sunt celule endocrine sau paracrine. 4. Uneori au si microvili. Page 9 of 62 . Celulele inchise au polul apical acoperit de o alta celula epiteliala. 3. Notiunea a fost introdusa de Pearse. Se mai pot folosi markeri. Se numesc sistem neuroendocrin deoarece aceste celule au proprietati care amintesc atat de neuron cat si de celula endocrina clasica. La celulele APUD organitele sunt slab reprezentate. Eliberarea se face prin exocitoza discontinua. Celulele exocrine sunt celulele mucoase: celula caliciforma. Hibridizare in situ: celulele sunt identificate dupa continutul in ARNm specific. Celulele argentafine retin Ag care precipita direct din solutie. 6. Imunocitochimie .membrane care vor fuziona. 16. cromograninele si secretograninele (initial se gasesc in medulosuprarenala) care sunt proteine solubile ce contribuie la descarcarea granulelor de secretie. deci nu intra in raport direct cu lumenul. Granulele de secretie au forma. Celula prezinta activitate electrica ce creste in timpul eliminarii produsului (caracter de celula nervoasa).metoda cea mai folosita actual. Aminele pot fi preluate din circulatie de catre celule sau pot fi sintetizate de catre celule din precursori. Precipitarea cu saruri de Ag (solutie amoniacala de AgNO3).5 (Protein Gene Product 9. in aparatul urogenital si in piele. in functie de stimuli.Celulele epiteliale specializate pentru sinteza şi secreţia de glicoproteine. Sub actiunea unui stimul specific. Fluorescenta indusa de formaldehida. Aceste celule au un continut mare in aminoacid decarboxilaza. La celulele deschise. in structura glandelor tiroida si paratiroida. in functie de raportul polului apical cu lumenul organului. cromogranine. Celulele APUD se gasesc de-a lungul tubului digestiv de la esofag pana la canalul anal si in structura canalelor care se varsa in intestin (canalul coledoc si canalul Wirsung). dimensiuni si densitati la fluxul de electroni diferite. este eliberat mesagerul chimic care actioneaza in vecinatate sau la distanta (caracter de celula endocrina). Actualmente. Celulele enterocromafine se gasesc in tubul digestiv si se pot oxida cu K2Cr2O7. Sunt celule endocrine sau celule exocrine. alaturi de unul sau mai multi hormoni proteici. prin intermediul carora se pune in evidenta o populatie de celule APUD. Oxidarea cu dicromat de potasiu (K2Cr2O7) pentru celulele cromafine.Celulele epiteliale specializate pentru sinteza şi secreţia de amine şi polipeptide mici Celule epiteliale specializate pentru sinteza si secretia de amine si polipeptide mici Se mai numesc si celule APUD (Amine Precursor Uptake and Decarboxilation). Eliminarea granulelor se face prin polul bazal atunci cand celula este endocrina sau paracrina dar exista si cazuri cand eliminarea se face prin polul apical. Granulele de secretie sunt aglomerate spre polul bazal al celulei. 2. proces realizat de celulele APUD. Markeri pot fi: enolaza neuronala. Granula de secretie se deschide astfel spre exterior si continutul sau este eliminat din celula 15. polul apical vine in contact direct cu lumenul. Concentratia de polipeptide este cuprinsa intre 10-6 si 10-9 g/ml. Se folosesc anticorpi monoclonali cu ajutorul carora se fac determinari foarte precise ale tipului de celule APUD studiate. Celulele pot fi argentafine sau argirofile. celulele din acinii mucosi. notiunea de celule APUD a fost inlocuita de conceptul de Sistem Neuroendocrin Difuz. Aceste celule alcatuiesc axa gastro-enteropancreatica. In microscopia electronica celulele APUD apar sub doua forme: inchise sau deschise. gonadotropina etc. proteina PG P9. dar care se gaseste si in sistemul nervos). Metacromazia cu albastru de toluidina dar dupa o hidroliza acida. care este o proteina solubila ce apare in celulele APUD cu exceptia celor intestinale si careia nu i se cunoaste functia. fiind izolate sau in grupuri mici. Celulele endocrine sunt celulele din adenohipofiza care secreta hormoni tropi: proopiomelanocortina (POMC).5). La microscopul optic citoplasma celulelor APUD este bazofila si celulele sunt greu de diferentiat de restul celulelor. au distibutie difuza si sunt de obicei localizate intraepitelial. Ca2+ si ATP. Produsul de secretie este un amestec de substante format din: amine. Deci sunt necesare metode speciale de diferentiere: 1. specifica sistemului neuroendocrin. celulele gastrice. 5. Ele se mai gasesc si in epiteliul respirator. Celulele argirofile necesita un reducator din mediul extern pentru a putea retine Ag. secretogranine.

dupa ambalarea in granule de secretie are loc transportul spre membrana apicala cu ajutorul elemnetelor de citoschelet si apoi exocitoza. Aici are loc elaborarea si atasarea componentei glucidice la lantul polipeptidic. fapt care asigura actiunea sincrona a celulelor mioepiteliale. Relatia functionala este data de cooperarea dintre enzimele REN cu enzimele mitocondriale (unele din enzimele necesare procesului de sinteza apartin REN iar altele apartin mitocondriilor). Granulele de secretie din celula caliciforma sau alte celule mucoase sunt granule de mucina. 18. dupa care este transportat prin microvezicule la aparatul Golgi. In microscopia electronica. Jonctiunile gap se formeaza intre celulele mioepiteliale alaturate. Prezinta putina citoplasma. Relatia structurala este data de faptul ca mitocondriile se afla printre cisternele REN. La microscopul optic. Desmozomii se formeaza intre celulele epiteliale si celulele Page 10 of 62 . Astfel. dispozitia organitelor explica procesul de sinteza si secretie:  Reticulul endoplasmic rugos se gaseste la polul bazal  Mitocondriile se gasesc intre cisternele RE rugos  Aparatul Golgi se gaseste supranuclear si are o extindere mare  Granulele de secretie se acumuleaza la polul apical pe care il destind. Atunci cand are loc fuzionarea endomembranei granulei de secretie cu membrana celulara are loc o modificare a permeabilitatii pentru apa. Celulele exocrine sunt cele din glanda sebacee unde secretia este o mixtura de lipide cu celule dezintegrate. Mucusul este deci mucina hidratata 17. De aici. care va patrunde in granula de secretie si va hidrata continutul acesteia. celula caliciforma are un pol apical dilatat. lacrimale. Intre mitocondrii si REN exista stranse relatii functionale si structurale. Nu se cunoaste semnificatia acestor criste mitocondriale speciale. glucidele se pastreaza si poate fi examinat polul apical si platoul striat. Astfel se formeaza mucusul. ele au forma poligonala. Citoplasma este acidofila si cu aspect vacuolar datorat picaturilor de lipide pline cu precursor al hormonilor steroici (colesterol esterificat). palid. Se gasesc la nivelul adenomerilor (alveole sau acini) si al ductelor din anumite glande exocrine: glandele salivare.Celule mioepiteliale Celule epiteliale specializate pentru contractie (celulele mioepiteliale) Sunt localizate intre membrana bazala a unei celule epiteliale si membrana bazala (MB) a tesutului epitelial. in coloratie uzuala (hemalaun-eozina). sudoripare si mamare. miozina si tropomiozina). in citoplasma se observa: 1.  Exista si cativa microvili Procesul de sinteza al glicoproteinelor incepe cu asimilarea aminoacizilor din mediul extern. eucromatic. existenta proteinelor contractile (actina. La microscopul electronic. La microscopul electronic se observa un continut mare de reticul endoplasmic neted (REN) si mitocondrii cu criste tubuloveziculare. La microscopul optic apar ca niste prelungiri care incercuiesc alveolele.Celule epiteliale specializate pentru sinteza de lipide Celulele specializate in sinteza si secretia de lipide Pot fi celule endocrine sau exocrine. apoi urmeaza sinteza lantului polipeptidic in ribozomii atasati RE rugos. si celulele din corticosuprarenala. Prototipul celulelor specializate in sinteza si secretia de lipide sunt celulele care secreta steroizi. datorita faptului ca sunt foarte multe si mari.Prototipul celulelor specializate pentru sinteza si secretia de glicoproteine este celula caliciforma. Lantul trece apoi in lumenul RE rugos unde are loc segregarea. existenta jonctiunilor gap si a desmozomilor. existenta filamentelor intermediare de citocheratina. De asemenea glicoproteina este apoi sulfatata rezultand o glicoproteina sulfatata. organizate in mod asemanator cu cele din fibra musculara neteda 3. transformarea colesterolului in pregnenolona (prima etapa in procesul de sinteza propriuzisa a hormonilor steroici) este catalizata de enzime mitocondriale iar restul etapelor pana la obtinerea diversilor hormoni steroici se parcurg datorita enzimelor din REN. fapt care atesta originea lor epiteliala 2. cu nucleul central. cu aspect vacuolar (deoarece prin coloratie HE se pierd glucidele) si un pol bazal efilat (ingustat). Celulele endocrine sunt celulele care sintetizeaza steroizi: celulele gonadale (celulele Leydig la barbat si celulele foliculare si luteale la femeie). sinteza colesterolului din acetat este catalizata de enzime din REN. in coloratie uzuala. La microscopul optic. Ea este localizata intraepitelial. Prin coloratie PAS. acinii sau ductele.

si cheratinocite spinoase. granular. spinoase si cornoase).celula sunt: fibronectina si laminina. spinos.Procesul de cheratinizare Are loc in epiteliul pavimentos stratificat. deci are un continut mare de sulf. Compozitia moleculelor depinde de tipul de celula. receptori integrine-like si receptorii non-integrine. se descuameaza. se poate descuama. Cheratinocitele din stratul cornos se numesc corneocite Dupa procesul de cheratinizare. Toate macromoleculele sunt in interactiune cu celulele conjunctive. Procesul principal consta in sinteza si depozitarea intracelulara a cheratinei. Dintre receptorii implicati in interactiunea matrice . ceea ce dovedeste sinteza crescuta de proteine structurale. Pe macromolecule se fixeaza factorii de crestere si hormonii care formeaza un ansamblu masiv de semnale pentru celulele conjunctive.unghii. par). de gradul de diferentiere al celulelor si de statusul metabolic al celulei Page 11 of 62 . Compartimentul proliferativ este alcatuit din celule cubice sau usor columnare. cu citoplasma bazofila. pastreaza proprietatea de flexibilitate. care alcatuiesc impreuna compartimentul functional. mitocondrii si putin aparat Golgi. Acest epiteliu are doua corpuri: un corp mucos si un corp cornos. Cheratinocitele sunt si ele de mai multe feluri.din unitatile secretorii sau din ducte si astfel se produce o tensiune asupra unitatii secretorii si se ajuta la eliminarea granulelor de secretie. Cheratina este rezultatul a doua procese ce au loc in celula: 1. in functie de stratul in care se afla: cheratinocite bazale (care se gasesc numai in compartimentul proliferativ). 19. deci sunt produse in permanenta si se degradeaza mereu cu ajutorul unor enzime secretate tot de celulele conjunctive. cresc. Proteinele de adezivitate implicate in interactiunea matrice .Matricea extracelulara moleculara (conjunctiva) - organizare Matricea conjunctiva extracelulara este un ansamblu de molecule proteice si polizaharidice secretate local de celulele conjunctive si asamblate intr-o retea foarte bine organizata. Aceste cheratinocite prezinta mitoze crescute. se diferentiaza. prolifereaza.celula enumeram: integrine. Cheratina moale este saraca in sulf. Prin aceste doua procese se formeaza cheratina moale. fiind celule care acumuleaza o mare cantitate de fosfataza acida ŢESUT CONJUNCTIV 20. doar ca unele interactioneaza direct (prezinta receptori specifici pe membrana celulei conjunctive) si altele interactioneaza indirect prin intermediul unor proteine de adezivitate. sinteza de citocheratina (condensarea filamentelor intermediare de citocheratina = tonofilamente) 2. Exista cantitati mari de poliribozomi. In celulele superficiale se va forma o masa proteica rezistenta si compacta care este bogata in cisteina. bogata in grasimi. impregnarea citocheratinei cu proteine speciale (cheratohialina si filagrina) Timpul necesar variaza in raport cu localizarea epiteliului si este cuprins intre 20 si 45 de zile. capata forma si functie. granulare sau cornoase. cornos (care are doua substraturi: stratul lucidum si stratul cornos propriu-zis). Compartimentul functional este alcatuit din celelalte tipuri de cheratinocite (granulare. Cheratinocitele alcatuiesc cele doua compartimente ale epidermului: compartimentul proliferativ si cel functional. Toate macromoleculele au un turn-over de reinnoire. El are mai multe straturi: bazal (generator). proces ce are loc pe masura ce celula inainteaza dinspre stratul bazal spre cel superficial. Acum matricea este considerata un mediu extracelular in care celulele migreaza. celula devine o masa proteica inconjurata de corpi lamelari. care se deosebeste de cea dura (existenta la nivelul derivatelor epidermului . Macromoleculele sunt secretate de majoritatea celulelor conjunctive cu exceptia celulelor sangvine mature. In trecut s-a crezut ca este o masa inerta cu rol de stabilizare. Ele au nevoie de macromoleculele matricei conjunctive. Acest strat are mai multe roluri:  asigura rezistenta mecanica  reprezinta componenta epidermului cu rol de bariera: impiedica patrunderea microorganismelor la nivelul epidermului  este impermeabila pentru apa Celulele superficiale se pierd. Cheratinocitele bazale stabilesc jonctiuni desmozomale cu celulele supraiacente (celule spinoase) si hemidesmozomi cu membrana bazala.

Peptida semnal va fi scindata enzimatic dupa patrunderea in lumenul RE cu ajutorul unei proteaze. II . Peptida extra are rol in initierea si controlarea spiralizarii lanturilor  in jurul unui ax propriu si in formarea triplului helix.21.000 daltoni. 3-hidroxi-lizina si 4-hidroxi-lizina. trombospondinina. Are rol structural in organizarea matricei conjunctive extracelulare. -ceto-glutaratul si oxigenul. condronectina si de 2) receptori de membrane (de tip integrine. III. tenasceina. Procesul este catalizat de doua enzime: peptidil-prolin hidroxilaza si peptidil-lizin hidroxilaza. non integrine si integrine like).  Transcriptia si traducerea Lanturile 1 si 2 sunt codificate de gene de pe cromozomii 17 (1) si 7 (2). Entactina – monomer cu aspect de bat de tobosar.Molecule ale matricei conjunctive adezivitatea de tip celula – matrice care intervin in Sunt reprezentate de 1) glicoproteine structural (ancorare celulara) – fibronectina. Cele 3 subunitati se asambleaza intr-o structura aseamanatoare cu o cruce. Fibronectina – izolata in culturile celulare de fibroblaste. Se face cu ajutorul enzimelor galactozil transferaza si glucozil transferaza. In afara de aceste enzime mai sunt necesare vitamina C (care are un rol foarte important). Page 12 of 62 . care are loc la hidroxilizina. Tenasceina – hexamer proteic cu 6 subunitati.  Modificari postranslationale  Clivarea secventei semnal cu ajutorul unor proteaze din lumenul RE. Pe bratele scurte exista locusuri de legare la alti proteoglicani. este format din 2 subunitati alfa si 2 subunitati beta unite la capatul carboxi terminal prin punti disulfurice. 23. Laminina . Cele doua capete alcatuiesc peptidele de extensie. colagenica si doua capete necolagenice (capatul amino terminal si capatul carboxi terminal).  Glicozilarea polipeptidului. Se leaga prin intermediul proteoglicanilor. Dimerul are 440. Bratul lung al crucii este format central din sub A alfa in jurul careia se dispun in dublu helix subunit beta. Cuprinde doua mari etape. La capatul carboxi terminal peptida de extensie se numeste peptida extra. Faciliteaza atasarea condrocitelor si a condroblastelor in tesutul conjunctiv.  Hidroxilarea reziduurilor de prolina si lizina. Aici are loc traducerea in urma careia rezulta lanturile pro 1 si pro2 care sunt foarte lungi si foarte grele (au o greutate moleculara de aprox. Fiecare subunitate este alcatuita din 4560 reziduri de aminoacizi. Ribozomii sunt atasati reticulului endoplasmic deoarece se produc proteine de export. Ele sunt copiate pe molecule de ARNm care vor ajunge in citoplasma la nivelul ribozomilor atasati RE.Se poate prezenta sub forma dimerica(in sange) si multimerica(in matricea conjunctiva). Se va lega la suprafata celulei prin capatul amino terminal si carboxi terminal.000 daltoni.Nu are receptori. Laminina este forma laminei bazale. ionii Fe. Se leaga de collagen si are rol structural. 4-hidroxi-prolina.si e alc din 3 subunitati I. Se transfera galactoza si glucozil-galactoza la resturile de hidroxilizina.Secretata de trombocite Condronectina – matricea conjunctiva a cartilajului. Subunitatile II au 60 – 70 reziduri . Etapa intracelulara  Formarea veziculelor de endocitoza prin care isi preia prolina si lizina. la collagen si proteoglicani cu heparina.Se leaga la membrane celulara prin intermediul lamininei. 154000 daltoni).900.Nu are receptor pt membrane celulara. etapa intracelulara si etapa extracelulara. Trombospondinina – pusa in evidenta in sange.Biosinteza colagenului. La capatul amino terminal peptida de extensie se numeste peptida semnal.Molecula constituie un intermediar pentru legarea altor glicoproteine de adezivitate. laminina. Lanturile pro  au o portiune centrala. Dimer format dintr o subinitate alfa si 2 subunitati beta. Este receptor de legare la suprafata celulara. Se formeaza 3-hidroxi-prolina. entactina. Fiecare are aspect de bat si sunt dispuse in jurul unui domeniu globular. sub III 90reziduri. Asigura stabilitatea fizica a tesutului conjunctiv.

II. dentina. Are rol in principal de support 24. sunt clivate sub actiunea unor procolagen peptidaze. in structura muschiului neted. Se gaseste in stroma conjunctiva a unor organe: uter. liziloxidaza care dezamineaza oxidativ hidroxilizina si va rezulta o aldehida reactiva. Are cea mai larga raspandire (aprox. capsula organului.  Colagenul este de 25 de tipuri care reprezinta combinari ale lanturilor 1 si 2.  Colagenul de tip II (colagenul cartilajului). Colagenul de tip IX si X formeaza fibrile heterogene. cross-linkari. 5 tipuri sunt cele mai raspandite. fascia musculara. El asigura forma si rezistenta la deformare. Moleculele de colagen se dispun in fibrile cu diametrul intre 20 si 200 nm. Se poate face o clasificare dupa raportul dintre colagen si matrice:  colagen fibrilar. IX. care impiedica polimerizarea in fibrile. Este rezistent la intindere si tensiune. partile laterale fiind paralele si spiralizate doar in jurul axei proprii. care se organizeaza in fibrile si formeaza fibre de colagen sau reticulina  colagen afibrilar care nu formeaza fibrile deoarece atat la capul amino terminal cat si la cel carboxi terminal prezinta domenii globulare. fie paralel formand tesutul conjunctiv ordonat. Polimerizarea se desfasoara in felul urmator: la nivelul hidroxilizinei actioneaza o enzima.  Colagenul de tip III.  Impachetarea procolagenului in macrovezicule golgiene  Deplasarea macroveziculelor in ectoplasma periferica care se face cu ajutorul microfilamentelor si al microtubulilor. El reprezinta colagenul amorf din laminele bazale ale epiteliilor. 90% din tot colagenul). Apoi se stabilesc legaturi transversale. plaman. Aceasta molecula are doar partea centrala organizata in triplu helix. Ele nu se ramifica si nu se anastomozeaza. a vaselor sangvine si in pielea fetala. V. splina. Ele dsunt cele mai groase fibre ale tesutului conjunctiv si au un diametru de aproximativ 20 m.Fibra de colagen ultrastructura . rinichi. Dintre acestea. El intra in componenta fibrelor de reticulina.  Colagen de tip IV. Intre lanturi apar legaturi covalente si de hidrogen care vor stabiliza molecula nou formata. X si XI.  Exocitoza procolagenului. molecular si functional. doar molecule de tip II etc. notocord si discurile intervertebrale. ligament. laminele bazale ale celulelor Schwann. intre moleculele apropiate. Se dispun sub forma de benzi.). in colagenul de tip II avem lanturi 2(II) etc. Este localizat in tesutul conjunctiv din piele. Fibrele de colagen sunt formate din colagen de tip I. Are rol de suport si de bariera de filtrare.v. Este format din trei lanturi 1(III). Colagenul de tip I. Tehnici de colorare: Page 13 of 62 . panglici sau manunchiuri cu fibre paralele care se pot aseza fie in toate directiile formand retele. Clivarea are loc la capetele nespiralizate in triplu helix.d. Este alcatuit din doua lanturi 1(I) si un lant 2(I) sau din trei lanturi 1(I). In situatia colagenului fibrilar. Este alcatuit din trei lanturi 1(II)si se gaseste in cartilajul hialin si elastic. sclera. ajunse in spatiul extracelular. celulelor gliale si epiteliului placentar. XI.  Colagenul de tip I. proces care este initiat de peptida extra (capatul carboxi terminal al lantului pro. Fiecare tip de colagen are in componenta tipuri specifice de lanturi 1 sau 2 (in colagenul de tip I avem lanturi 1(I). Colagenul afibrilar se va atasa periodic la fibrilele de colagen si va forma retele bidimensionale in structura laminelor bazale (colagenul de tip IV). Tipuri de colagen fibrilar Este colagenul de tip I. Colagen de tip V. V. Este format din trei lanturi de tip 1(IV) sau din trei lanturi de tip 2(IV). V si XI formeaza fibrile omogene (contin doar molecule de tip I. unde se indeparteaza jumatate din capetele nespiralizate si rezulta astfel tropocolagenul. iar din acestea. Are un rol structural si elasticitar.  Formarea triplului helix de procolagen. mai departe va avea loc polimerizarea (asamblarea in fibrile si apoi in fibre).p. Este format din doua lanturi de tip 1(V) si un lant de tip 2(V). tendon. ficat.aspectul la microscopul optic. IX. endoteliilor vasculare. Lanturile  se spiralizeaza in jurul unui ax propriu iar apoi se spiralizeaza unul in raport cu celalalt si rezulta triplul helix.).Tipuri de colagen (clasificare) 25. Este colagenul din laminele bazale ale celulelor musculare striate si netede. III. procolagenul. X. 15 tipuri sunt foarte bine cunoscute d. II. II. III. epiteliilor din glomerulii renali si din cristalin. Etapa extracelulara Formarea tropocolagenului are loc din molecule de procolagen care.

Cele mai multe celule conjunctive stabilesc contacte cu matricea conjunctiva: contacte directe sau contacte mediate de receptori sau de glicoproteine de adezivitate.10-13%  putina lizina  50-60% aminoacizi nepolari de genul dezmozinei si izodezmozinei. Puntile covalente mentin distantate moleculele de elastina in polimer. Sistemul fibrelor elastice este alcatuit din: fibre de elastina. iar cu resorcin-fuxina Weigert in rosu. In etapa extracelulara tropoelastina va polimeriza. microfibrilele de elastina conflueaza si se dispun in mijlocul fibrei. dar ele se gasesc atat in tesutul embrionar.Clasificarea celulelor conjunctive. Molecula are o greutate de 72000 daltoni.colagenul apare roz. La microscopul electronic are un aspect amorf.  Mallory .colagenul apare albastru. Fibrele de elaunina se gasesc in dermul pielii. astructurat. si fibre de elaunina. Se mai evidentiaza si prin impregnarea argentica deoarece sunt fibre argirofile. Biosinteza elastinei Cuprinde doua etape: intracelulara si extracelulara. 27.33%:  prolina . Ele se ramifica si se anastomozeaza. exemple Celulele conjunctive.Fibra de reticulina şi fibra elastic Fibrele de reticulina Fibrele de reticulina sunt cele mai subtiri.colagenul apare verde 26. in dermul pielii. Molecula rezultata se numeste tropoelastina si are un aspect neregulat. cat si in cel adult. disociind microfibrilele de fibrilina. atat in intindere cat si in relaxare. Fibrele elastice au un diametru de 5 m (intermediar intre fibrele de reticulina si cele de colagen). Fibrele de reticulina se vad in coloratia PAS unde apar rosu violet. spre deosebire de cele epiteliale nu prezinta polaritate.  Masson . Sunt alcatuite din microfibrile de fibrilina si cantitati variabile de elastina polimerizata. Dezmozina si izodezmozina sunt responsabile de caracterul puternic hidrofob al moleculei si de caracterul sau elastic. doar ca nu are loc hidroxilarea. mecanisme de cooperare intercelulară.  AZAN . Elastina Elastina reprezinta 6% din proteinele structurale. nici eozina. glicozilarea si spiralizarea. Cu orceina se coloreaza in brun roscat. coloratii topografice:  Van Gieson .hemelaun-eozina . In coloratie HE apar roz. avand un diametru de 1 m. Se ramifica si se anastomozeaza formand retele. fibre de oxitalan. Nu se vad in coloratie HE deoarece exista foarte multe fragmente oligozaharidice care nu fixeaza nici hemalaunul. care se reinnoieste permanent. Sinteza este realizata de aceleasi celule ca si sinteza colagenului. Rezulta astfel aldehide reactive intre care se vor forma punti covalente si necovalente. Celulele conjunctive secreta enzime lizozomale care vor degrada matricea. Este nevoie mai intai de o dezaminare a lizinei realizata cu ajutorul liziloxidazei. Ele intervin activ atat in procesul de secretie al matricei cat si in procesul de degradare a acesteia.colagenul apare rosu. care se dispune sub forma de spoturi policiclice. Page 14 of 62 . Atunci microfibrilele de fibrilina se dispun radial si atfel se formeaza fibra elastica matura.colagenul apare albastru. Fibrele de oxitalan si cele de elaunina reprezinta precursori ai fibrelor elastice mature. rasucit. in special in jurul glandelor sudoripare. Fibrele oxitalanice se gasesc in zone de maxima rezistenta: in ligamentul alveolo-dentar. Etapa intracelulara decurge la fel ca la colagen. Ele sunt alcatuite din numeroase fibrile de fibrilina (glicoproteina care se sintetizeaza in paralel cu tropoelestina). cu aldehid-fuxina Gömori in negru. dens la fluxul de electroni. Molecula are urmatoarea compozitie:  glicina . in zonula lui Zinn. Pe masura ce elastina creste si este eliminata extracelular.  coloratie universala .

 Clasificarea celulelor conjunctive D.d. proces care se realizeaza pe orizontala sau pe verticala. Tesuturi conjunctive propriu-zise:  tesuturi conjunctive laxe  propriu-zis  special care este de mai multe feluri:  lamelar  areolar (fenestrat)  spinocelular  tesuturi conjunctive fibroase (dense):  semiordonat  ordonat Tesuturi conjunctive cu functii speciale  tesut conjunctiv reticulat:  mieloid  limfoid  tesut conjunctiv elastic  tesut conjunctiv adipos  alb  brun  tesut mucoid  tesuturi conjunctive scheletale:  tesut cartilaginos:  hialin  elastic  fibros  tesut osos  lamelar haversian  lamelar trabecular  articulatii  29.nu stabilesc jonctiuni focale cu matricea  leucocitele granulare (neutrofile.  Celulele libere .  limfocitele B (devin plasmocite)  limfocitele T circulante  monocitele (devin macrofage)  mastocitele  celulele pigmentare  28.trec prin diapedeza prin peretele capilarelor sau venulelor si ajung in tesutul conjunctiv lax. eozinofile. Procesul realizat pe verticala nu este reversibil.Ţesutul conjunctiv lax Tesuturi rile conjunctive laxe Page 15 of 62 . al provenientei  celule fixe .este un miofibroblast cu echipament contractil microfilamente de actina si miozina.Clasificarea ţesuturilor conjunctive (exemple).stabilesc contacte stranse cu matricea conjunctiva. bazofile) .p.  fibroblast  fibrocit  condroblast  condrocit  osteoblast  ostocit  celula adipoasa  celula musculara neteda (mai ales in peretii vaselor) .v. componentii au proprietatea de interconvertibilitate (un component se poate transforma in altul).

celule si substanta fundamentala. In ochiurile retelei se dispun celule si substanta fundamentala. Substanta fundamentala are un procent mare de GAG nesulfatati.  in axul conjunctivo-vascular al vilozitatilor intestinale  in adventicea tubului digestiv si a vaselor de sange  in regiunea superficiala a dermului (dermul papilar). Aceste fibre sunt ramificate si anastomozate. In structura mucoaselor el reprezinta corionul. Ele sunt acidofile si se coloreaza in roz. Ele se pot evidentia prin impregnare argentica sau reactie PAS pozitiva. Substanta fundamentala mai contine glicoproteine de adezivitate (fibronectina. reticulina) in proportii aproximativ egale. Se gaseste in fascia superficiala si profunda a muschilor. Se gaseste in epiploon. Inervatia este bogata.  Se mai gaseste in axul conjunctivo-vascular al seroasei peritoneale. Fibrele de elastina se ramifica si se anastomozeaza formand retele cu ochiuri neregulate. Fibrele de colagen se dispun in benzi sau panglici. macrofagele. Benzile se dispun ulterior in diferite ungiuri fara sa se ramifice sau sa se anastomozeza. entactina si tenasceina). Page 16 of 62 . in apararea locala atat in RI celular cat si umoral. Tesut conjunctiv lax spinocelular Se gaseste in corticala ovarului. speciale:  lamelar (fasciile)  areolar sau fenestrat (epiploon)  spinocelular (corticala ovarului. Au putina substanta fundamentala si fibre subtiri de reticulina. Se caracterizeaza printr-o predominata celulara (celule mezenchimale si fibroblaste). sub forma de terminatii nervoase libere sau terminatii incapsulate.  in structura capilarului  in endotenoniu  in peritenoniu  in endomiusium  in perimisium  in endonerv  in perinerv In structura lui se gasesc in proportii egale fibre. se face prin vase de calibru minim (capilare. De asemenea mai contine si PG mai ales cei cu heparan sulfat si cei cu condroitin sulfat. in endometru si in jurul glandelor uterine. endometru) Tesutul conjunctiv lax propriu-zis Este tesutul cel mai raspandit in organismul uman:  Formeaza mucoasele impreuna cu epiteliile de acoperire si cele glandulare. Au celule de tip fix (fibroblaste si fibrocite). Fibrelele sunt de toate categoriile (colagen. in jurul foliculilor ovarieni. Si ele sunt acidofile si se coloreaza in roz. provenite din sange (limfocitele T H si macrofagele).1. Vascularizatia este foarte bogata. Celulele pot fi fixe sau mobile. Benzile sunt formate din fibre de colagen dispuse paralel intre ele. venule). elastina. Celulele sunt fixe sau mobile. prin fibre vasomotorii si fibre senzitive. keratan sulfat si dermatan sulfat. arteriole. propriu-zise 2. Celulele se dispun in vartejuri in jurul formatiunilor foliculare. plasmocitele. Tesutul conjunctiv lax areolar (fenestrat) Este bogat in fibre de colagen care formeaza o retea cu ochiuri foarte largi (de 2-3 ori mai largi decat in tesutul conjunctiv lax propriu-zis). Datorita continutului mare in GAG si PG ea se coloreaza palid in HE. Tesutul conjunctiv lax lamelar Este bogat in fibre de colagen si elastina dispuse in lamele paralele. Fibrele de reticulina nu se vizualizeaza in coloratie HE datorita resturilor zaharidice.  celulele fixe sunt fibroblastele si fibrocitele  celulele mobile sunt celule imuno-reactive (mastocitelele.  Il mai gasim in stroma conjunctiva a organelor parenchimatoase (tesutul conjunctiv lax reprezinta scheletul iar umplutura este reprezentata de celulele epiteliale). celulele cu efect citotoxic) sau celule accesorii. Prin aceste celule mobile tesutul intervine in imunitate.

Celulele sunt fibroblaste si fibrocite si se numesc tenocite. Pe frontul extracelular membrana celulara a prelungirilor digitiforme este dublata de o lamina bazala impreuna cu care formeaza sarcolema. Fibra musculara care ia contact cu tendonul se termina cu prelungiri digitiforme. Ambele formatiuni sunt inextensibile si asigura insertia muschiului pe os. Fiecare tendon primar este invelit la periferie de endotenonium (tesut conjunctiv lax propriu-zis avascular?).v. Mai multe tendoane secundate formeaza tendonul compus (tertiar).30. In jurul fiecarei prelungiri digitiforme se vor localiza circular numeroase fibre de reticulina care vor creste rezistenta jonctiunii miotendinoase. GAG si PG. in siruri paralele. Este tesut conjunctiv dens semiordonat. 31.p. Prelungirile lor imbraca fibrele de colagen marind rezistenta. Jonctiunea tendon-muschi: Endotenonul se continua cu endomisium. Organizare: predomina fibrele de colagen care sunt paralele intre ele intr-o foita si sunt perpendiculare pe fibrele din foitele supra si subiacente. Aponevroza Aponevroza poate fi simpla sau compusa.d. In peritenoniu se mai gasesc corpusculii incapsulati Pacini. ioni. Ele sunt extrem de aplatizate si mai au o caracteristica: bigeminismul (doua celule fiice rezultate prin diviziune sunt asezate una langa alta datorita imposibilitatii de deplasara). Lichidul sinovial contine apa. Aceasta jonctiune este foarte activa d. Diferentele se datoreaza osificarilor diferite ale celor doua straturi osoase. Jonctiunea tendon-epifiza: intre tendon si epifiza se formeaza un tesut conjunctiv cartilaginos hialin de alunecare. peritenonul cu perimisium si epitenonul cu epimisium. substanta fundamentala calcificata si celule cartilaginoase. Jonctiunea-tendon os: se realizeaza diferit in functie de locul unde se insera tendonul (pe diafiza sau pe epifiza). .Ţesutul conjunctiv dens neordonat Tesutul conjunctiv dens semiordonat (fibros) Localizare:  in dermul pielii (in partea profunda . Ele apar dispuse metameric.pe sectiune longitudinala se observa ca fibrele de colagen sunt dispuse paralel in benzi care la randul lor sunt dispuse paralel. proteine. Tendonul Tendoanele primare si secundare se unesc si formeaza tendonul tertiar (compus). Aici se observa aspectul celulelor aliforme. Fibrele de colagen de la nivelul tendonului se prind in portiunile declive ale prelungirilor digitiforme direct pe membrana fibrei musculare in aceste portiuni perforand lamina bazala. Substanta fundamentala este putina si celulele sunt reprezentate de fibroblaste cu forme extrem de variate datorita spatiilor mici dintre fibrele conjunctive.pe sectiune transversala tendonul primar are forme ovalare sau poligonale. Cele simple sunt alcatuite din 2 foite conjunctive suprapuse iar cele compuse sunt alcatuite din 3 foite conjunctive suprapuse. Spatiile dintre fibre sunt mici si contin substanta fundamentala si celule. Fe frontul citoplasmatic al prelungirilor se prind de membrana celulara filamentele subtiri de actina ale ultimului sarcomer.Acestea sunt fibrele lui Sharpey. Mai multe tendoane primare formeaza tendonul secundar care este invelit de peritenonium. Hranirea tendonului se face pe seama peritenoniului cu rol de asemenea in cresterea in lungime si in grosime. Tendonul primar . Acest tesut se caracterizeaza prin predominanta fibrelor de colagen. Ele au niste prelungiri in forma de aripioare si se mai numesc celule aliforme. Mezoteliul este o teaca sinoviala care se dedubleaza din loc in loc si formeaza bursele sinoviale in care se afla lichidul sinovial. care este foarte bine vascularizat. Au o structura avasculara (hranirea se face prin difuziune) iar inervatia este senzitiva si se face prin terminatii nervoase libere. functional. Intre epitenoniu si tendon mai exista o lama de tesut conjunctiv lax iar in afara se afla mezotenonul. Mezotenonul este format din tesut conjunctiv lax si mezoteliul. Jonctiunea tendon-diafiza: fibrele de colagen de la nivelul tendonului strabat periostul diafizei si ajung in corticala diafizara unde se intrepatrund cu fibrele de colagen ale osteoanelor . Epitenoniul inveleste la exterior tendonul compus. Aici se realizaeaza atat cresterea muschiului cat si a tendonului.dermul reticular)  in capsulele conjunctive ale organelor Page 17 of 62 . Aponevroza este pentru muschii lati iar tendonul este pentru muschii lungi (ai membrelor). Legatura se intareste prin laminina si fibronectina.Ţesuturile aponevroza conjunctive dense ordonate: tendonul şi Tesutul conjunctiv dens ordonat Intra in structura aponevrozelor si tendoanelor.

Vascularizatia este bogata si se face prin vase de calibru minim. putina substanta fundamentala si putine celule.. substanta fundamentala. plasmocite.. celule conjunctive (o parte din ele vor forma citoreticul care se va suprapune peste fibroreticul).Ţesutul conjunctiv reticular Tesutul reticulat Este de doua feluri: 1. mieloid (maduva rosie hematogena) 2. Substanta fundamentala este putina si nu se coloreaza in HE datorita prezentei abundente a GAG si PG........Ţesutul conjunctiv elastic Tesutul conjunctiv elastic Are o raspandire extrem de restransa si anume:  ligamentele galbene de la nivelul cefei  ligamentele articulare  ligamentul suspensor al penisului. De asemenea ele colaboreaza cu limfocitele B si T in realizarea RI umoral si celular. Ele constituie o pasla pentru fibrele de colagen. Inervatia este bogata si se face prin fibre vasomotorii si fibre senzitive (terminatii nervoase libere dar mai ales terminatii nervoase incapsulate).      in structura scleroticii si a corneei in epitenoniu in epimisium in epinerv in structura durei mater in submucoasa organelor tubului digestiv Organizare: predomina fibrele de colagen si elastina..au rol macrofag.. Rol de fagocitoza si pinocitoza.. Celulele sunt fibroblaste si fibrocite (celule fixe) dar si macrofage..... In ochiurile celor doua retele se gasesc substanta fundamentala si celule conjunctive libere... Aceste doua tipuri de celule colaboreaza cu macrofagele in elaborarea RI mediat umoral si celular.. celule conjunctive (in special celule fixe). Page 18 of 62 . 34.. Fibrele de colagen sunt organizate in benzi (panglici) care contin fibre de colagen paralele si apoi benzile sunt dispuse in toate directiile si chiar sunt ondulate. Aceste celule formeaza citoreticulul...aceste celule sunt de fapt un fibroblast cu mai multe prelungiri care se unesc cu prelungirile altor celule prin jontiuni gap. 32. Organele limfoformatoare sunt:  ggl.... Tot elemente elastice apar si in stroma conjunctiva a plamanului dubland peretele alveolar.  celula reticulara interdigitale  celule reticulare foliculare dendritice. Ultimele doua clase decelule sunt greu de diferentiat intre ele (doar prin imunofluorescenta si ME). 33. limfoid (in organele limfoformatoare).. Ca aspect structural celulele pot avea . Elementele elastice le vom gasi insa larg raspandite in peretele vaselor formate din lamele elastice dispuse concentric. citoplasma bazofila si este implicata in secretia matricei conjunctive si a rol structural (formeaza citoreticulul).. Celula are nucleu central eucromatic. Tipuri de celule:  celule reticulare de tip fibroblastoid . neutrofile. Structura: predomina fibrele elastice dispuse in retea. Fibrele elastice se dispun si ele in toate directiile ramificandu-se.. limfatici  pulpa alba a splinei  placile Peyer din intestin  amigdale Organizare: fibre de reticulina care se dispun sub forma unui fibroreticul. Pot fi fixe sau libere si se sclerozeaza de regula in mansoane perivasculare..  celule reticulare de tip histioid ...... Limfocitele T sunt localizate in zonele timodependente iar limfocitele B sunt localizate in zonele timoindependente.. mastocite.. Rolul acestui tesut: in general asigura rezistenta la tractiuni.Ţesutul adipos alb.

Citocromii sunt numerosi (exista mitocondrii multe). Chilomicronii au diametrul de 3 m.Adipocitul alb are diametru de 100-120 m. Cel mai lipogenetic hormon este insulina care permeabilizeaza membrana adipocitului pentru glucoza. Depozitele adipoase sunt permanent reinnoite.are un diametru de 30-40 m. Adipocitul brun este mult mai mic . Membrana celulara este dublata la exterior de o lamina bazala care la randul ei este dublata de o retea fibroreticulara. Nucleul este alungit. Un capilar corespunde la 2-3 adipocite albe. Vascularizatia este mai bogata (1 capilar la 1 adipocit). Lamina bazala este proprie fiecarui adipocit. Acizii grasi rezultati raman legati de proteine si astfel vor traversa lamina bazala a adipocitului alb si apoi membrana celulara si ajung in citoplasma unde formeaza din nou trigliceride. in lipogeneza si lipoliza. Tot in tesut se observa numeroase capilare. Glicerolul se obtine prin aport exogen sau prin glicoliza iar acizii grasi pot fi sintetizat “de novo” sau provin din sursa endohepatica. El este localizat:  cervical  retrosternal  subscapular  retrosimfizar  in mediastinul profund  in regiunea inghinala. Page 19 of 62 . Aceasta lamina bazala este comuna pentru mai multe adipocite. Intre adipocite exista substanta fundamentala. 36. acesta ajungand in celula prin difuziune. eucromatic.Ţesutul adipos brun In acest tesut exista caroteni (pigmenti) prezenti in citoplasma. In restul citoplasmei exista mitocondrii cu criste si REN cu rol in sinteza lipidelor. Celula apare ca un inel cu pecete. Adipocitele se organizeaza in lobuli separati de septuri formate din tesut conjunctiv lax ce aduce vase de sange in apropierea adipocitelor. Bula se dizolva in parafina si in hidrocarburi benzenice. Lipogeneza se face din glicerol si acizi grasi (1 molecula de glicerol si 3 molecule de acizi grasi formeaza 1 molecula de triglicerid). La MO celula are forma poligonala cu nucleul dispus central. Lipoliza este controlata de glucagon. La nivelul capilarelor chilomicronii se desfac sub actiunea lipoproteinlipazei secerata de celulele endoteliale. La ME se observa perinuclear numeroase picaturi lipidice nedelimitate de endomembrane ci doar separate de septuri citoplasmatice. Cand scade temperatura mediului inconjurator se descarca norepinefrina care va stimula adenilat ciclaza ce duce la crestera cantitatii de cAMP care stimuleaza protein kinaza care va determina ardera acizilor grasi in ciclul Krebs ceea ce duce la formarea de energie. capilare si filete nervoase adrenergice si colinergice care se opresc la nivelul laminei bazale unde-si varsa mediatorul. Terminatiunile nervoase sunt de tip adrenergic. Citoplasma este acidofila iar nucleul reprezinta pecetea inelului. Astfel se explica culoarea bruna. Rolul acestor celule este in metabolismul lipidelor. Citoplasma si nucleul sunt impinse la periferie. 35. Acizii grasi proveniti exogen sunt absorbiti fie direct in circulatia sangvina fie in circulatia limfatica sub forma de chilomicroni. Membrana adipocitului brun este dublata de o lamina bazala inconjurata de o retea fibroreticulara. La ME se observa ca incluziunea nu este invelita de endomembrana si ocupa cea mai mare parte a celulei impingand nucleul la periferie. Organitele sunt mitocondrii cu criste tubulare si RE neted. Filetele nervoase adrenergice strabat lamina bazala si vin in contact direct cu membrana adipocitului. au un miez central format de triglicerid si colesterol esterificat si o parte periferica formata din colesterol liber. Citoplasma este spumoasa cu numeroase gauri pentru ca si aici se dizolva in parafina incluziunile de lipide. Exista putina substanta fundamentala si putine fibre de reticulina. Incluziunea lipidica se prezinta ca o picatura unica (tesut unilocular). In adipocit exista mai multe bule lipidice care nu conflueaza datorita prezentei unor septuri citoplasmatice. Organizare: adipocitele brune sunt asezate in paniculi separati de septuri conjunctive formate din tesut conjunctiv lax cu foarte multe vase de sange (1 capilar la 1 adipocit). Este intalnit doar in viata fetala si in primele 5 luni de la nastere. Au originea in mezodermul embrionar sau in mezoectoderm pentru celulele din extremitatea cefalica.Celula mezenchimală Este prezenta in principal in tesutul embrionar dar si in tesuturile conjunctive adulte in apropierea vaselor de sange. proteine si fosfolipide. fibre de reticulina. Acest tesut are rol de protectie termica. Tot odata este inhibata ATP sintetaza si astfel toata energia formata este disipata sub forma de caldura. Acest tesut ocupa 5-6% din greutate la nastere. Tot astfel ajung terminatiunile nervoase adrenergice si colinergice.

La microscopul optic mastocitul apare in urmatorul fel:  are forma rotunda sau ovalara cu diametrul de 20-30 m. Fibroblastele secreta proenzimele lizozomale de tipul colagenazei. 2. Nonechivalenta: fibroblastele difera intre ele in functie de tipul de tesut conjunctiv caruia ii apartin si chiar in cadrul aceluiasi tip de tesut conjunctiv. fibrilina. Fibroblastul secreta toate macromoleculele matricei conjunctive: tropocolagen.Mastocitul. format din microfilamente de actina si miozina. in functie de localizare. La nivelul lor se dezvolta organitele celulare: RE si mitocondrii nucleul este incarcat cu eucromatina si are un nucleol excentric in citoplasma apar grupari poliribozomale bine dezvoltate. O dovada in acest sens avem daca se transplanteaza bucati de derm din pielea palmara sau plantara in pielea de la nivelul trunchiului. aparatul Golgi este bine reprezentat. cu alte cuvinte. care este mult mai activ decat interferonul secretat de macrofage. 3. elastazei. Fibroblastele intervin in secretia de interferon . Fibroblastele secreta factorul de proliferare (stimuleaza dezvoltarea microcirculatiei) 4.              Celula are urmatorul aspect la microscopul optic: celula are 20-30 m. Modulatia: fibroblastele sunt interconvertibile atat pe orizontala cat si pe verticala. glucuronidazei si catepsinei C care intervin in digestia matricei conjunctive.Fibroblasul. fibrocitele si miofibroblastele. Au urmatorul aspect la microscopul optic:  au forma alungita dar neregulata. Ele sunt localizate in dermul pielii sau in mucoasa si submucoasa tubului digestiv sau a cailor respiratorii. tropoelastina. forma neregulata cu prelungiri nucleul ocupa mai mult de jumatate din citoplasma blastele au citoplasma bazofila din cauza RE si ribozomilor foarte dezvoltati ca urmare a sintezei intense de proteine nucleul este rotund sau ovalar si eucromatic (palid colorat) citoplasma este slab bazofila La microscopul electronic celula mezenchimala apare astfel: are prelungiri raportul nucleoplasmatic este supraunitar nucleul prezinta 1-2 incizuri (identatii). microtubuli si filamente intermediare de desmina si timetina. Au originea in celula mezenchimala. glicozaminoglicani si proteoglicani precum si toate cele sase proteine de adezivitate. este palid colorat si prezinta un nucleol evident localizat in zona mai bombata a celulei  citoplasma este puternic bazofila La microscopul electronic apar urmatoarele particularitati:  celula stabileste contacte focale cu matricea dar si jonctiuni gap cu alte celule  in citoplasma se evidentiaza foarte multi ribozomi liberi (poliribozomi) si RE rugos  exista foarte multe mitocondrii. Fibroblastele Sunt cele mai active si mai raspandite celule ale tesutului conjunctiv. Pielea trunchiului se va ingrosa ca urmare a fibroblastelor care sunt diferite si induc diferentele epiteliale 38. Formeaza o familie mare de constituienti celulari: fibroblastele. cu numeroase prelungiri  au raportul nucleo-plasmatic supraunitar  nucleul are forma ovalar-alungita. Fibroblastele au urmatoarele roluri: 1. intreg aparatul de sinteza proteica este foarte bine dezvoltat  citoscheletul este de asemenea bine dezvoltat. Page 20 of 62 . 5. hialuronidazei. 6. El intervine in apararea antivirala si antitumorala. RE rugos si aparatul Golgi din citoplasma sunt slab reprezentate Celula mezenchimala are urmatoarele roluri Reprezinta originea celor mai multe celule conjunctive fixe Secreta matricea conjunctiva extracelulara care este lipsita de fibre in acest stadiu Induce diferentierea epiteliilor 37. mitocondriile.

Leucotrienele pe masura ce se produc se elibereaza in matricea extracelulara. care vor determina doua reactii: 1. Aceeasi receptori se identifica si in membrana bazofilelor  la nivelul membranei mastocitelor se evidentiaza sinteza leucotrienelor. penicilina sau antitoxina antitetanica. antigenele vor gasi anticorpi deja formati si se vor fixa pe ei. degranulare mastocitara cu sau fara mastocitoliza formare de leucotriene in membrana mastocitului Degranularea mastocitara cu mastocitoliza Este o urmare a faptului ca nou formatele complexe [Ag-Ac] din membrana mastocitara vor declansa un lant de mecanisme dupa cum urmeaza: este activata adenilat ciclaza care va duce la fomarea de AMPc. intreaga citoplasma fiind ocupata de granule opace la fluxul de electroni ce au dimensiuni variate (intre 0. in special in reactiile de hipersensibilizare imediata. Histamina determina cresterea permeabilitatii capilare.2-2 m). Cam la 1-2 ore dupa reactie.  la nivelul membranei s-au identificat receptori IgE (reagine). fapt care poate sa duca sau nu la degradarea celulei in intregime. veziculos si prezinta un nucleol evident. histamina 3. dintre care cea mai de temut este socul anafilactic. Granulele pot fi ortocromatice (se coloreaza in aceeasi culoare pe care o are si colorantul folosit) sau metacromatice (atunci cand se coloreaza prezinta alta culoare decat colorantul folosit . Astfel. Acidofilia este mascata de prezenta in citoplasma a numeroase granule mastocitare. IgE au receptori specifici in membrana mastocitelor si a bazofilelor. se va induce secretia de IgE prin plasmocite.  nucleul este rotund. Se folosesc coloranti cationici de anilina: albastru de toluidina . Ele au un rol antagonic histaminei: relaxeaza musculatura neteda. Alt efect consta in contractia muschilor netezi din peretii bronhiilor si bronhiolelor mergand pana la bronhospasm si moarte daca nu se intervine cu un bronhodilatator puternic: adrenalina. proteaze neutre 4.  membrana celulara prezinta pseudopode cu citoschelet cortical alcatuit din filamente de actina. Neutrofilele si eozinofilele genereaza mastocitoliza in lant care va duce si la eliberarea mai multor granule mastocitare. prezinta un nucleol excentric  citoplasma are organitele comune slab reprezentate. Intr-un soc anafilactic se realizeaza un edem insotit de bronhospasm. proteoglicani cu heparan sulfat (subpopulatie a heparinei cu rol anticoagulant) sau cu condroitin sulfat (mastocitele cu condroitin sulfat se numesc mastocite mucoase) 2. excentric. Deci. Mastocitele mai sunt denumite si celule paracrine deoarece actioneaza local prin produsul de secretie eliberat in afara celulei. creste influxul de calciu fapt care determina fuzionarea granulelor mastocitare intre ele si apoi cu membrana celulara. AMPc activeaza o proteinkinaza care va determina deschiderea unor canale de calciu. La un al doilea contact al organismului cu acelasi antigen. Substante care induc socul sunt veninul de viespe.Histiomacrofagul Page 21 of 62 . o urgenta medicala. Astfel granulele isi vor varsa continutul la exterior.  granulele mastocitare au urmatorul continut: 1. Ca urmare a deschiderii canalelor de calciu. pe membrana mastocitului vor exista complexe [Ag-Ac]. Este denumita celula paracrina ce elibereaza subst cu rol active in reactii de hipersensibilizare imediata. 39. care ajuta la formarea complexului antigenanticorp [Ag-Ac] pe suprafata mastocitului. histamina este anihilata prin leucotriene de catre mastocit si prin histaminoxidaza de catre eozinofile. Acest citoschelet este bine reprezentat. prin peretele capilar va exista un aflux mare de eozinofile si neutrofile care sunt atrase prin chemostatism pozitiv de catre factorul chemotactic al eozinofilelor care se afla in granulele mastocitare si care acum a fost imprastiat in lichidul interstitial. Mastocitele au mai multe roluri. In cazul in care un organism vine in contact pentru prima data cu un astfel de alergogen. are putina citoplasma si este slab acidofila. La microscopul electronic mai observam:  nucleul care aparea palid colorat la microscopul optic aici este incarcat de eucromatina. responsabil de socul anafilactic.schimba culoarea colorantului). factorul chemotactic al eozinofilelor. Formarea de leucotriene in membrana mastocitului Complexul [Ag-Ac] stimuleaza fosfolipaza din membrana celulara care va induce sinteza de acid arahidonic din care se sintetizeaza leucotriene. palid colorat.granulatiile ortocromatice se vor colora in albastru iar granulatiile metacromatice se vor colora in rosu-violet.

HISTIOMACROFAGUL Este o celula cu dimensiunile intre 30-40 m, cu nucleu veziculos excentric, cu nucleol evident. Citoplasma este acidofila si puternic granulata. La microscopul electronic, histiomacrofagul se prezinta in felul urmator:  nucleu reniform, situat excentric, incarcat cu eucromatina si cu nucleoli evidenti  citoplasma contine organite comune: mitocondrii, RE rugos, complex Golgi, lizozomi  citoplasma mai contine numeroase vezicule clare (pinozomi) sau opace (fagozomi), in functie de tipul antigenului (lichid sau solid).  exista si fagolizozomi si pinolizozomi  exista de asemenea si corpi reziduali Macrofagele au urmatoarele functii: 1. Fagocitoza si pinocitoza. Macrofagul fagociteaza particule mari. Fagocitoza poate fi specifica sau nespecifica. Ea este mediata de receptori. 2. Secreta proenzime lizozomale de tipul colagenazei, elastazei, erochinazei, hialuronidazei sau glucuronidazei. Enzimele intervin in digestia matricei conjunctive. 3. Secreta citokine care activeaza la randul lor alte celule (sunt un fel de secretii paracrine). Dintre citokine, interleukina 1 activeaza limfocitele Th (helper), care vor interveni in cooperarea din cadrul raspunsului imun mediat umoral. Interleukina 1 mai activeaza si celulele cu citotoxicitate specifica sau nespecifica. 4. Secreta interferonii , , . Interferonul  este cel mai important, avand rol in apararea antivirala si antitumorala. 5. Secreta factorul de proliferare al fibroblastelor, inducand fibroza in tesuturile in care se gasesc. Macrofagul Are originea in monocitele circulante. Totalitatea macrofagelor formeaza sistemul fagocitar mononuclear care prezinta trei compartimente: 1. compartimentul medular 2. compartimentul sangvin 3. compartimentul tisular. Compartimentul medular este format din celule stem pluripotente care se diferentiaza pe linie monocitara in monoblast  promonocit  monocit. Compartimentul sangvin este format din totalitatea monocitelor circulante. Compartimentul tisular este format din doua tipuri de celule: 1. macrofagul liber (histiomacrofag) 2. macrofagul fix (histiocit) La nivel tisular ele se afla in dermul pielii, in mucoasa digestiva si in cea respi ratorie. Ele se grupeaza de regula in apropierea vaselor de sange

40.Sistemul monocitar macrofagic.
Totalitatea macrofagelor formeaza sistemul fagocitar mononuclear care prezinta trei compartimente: 1. compartimentul medular 2. compartimentul sangvin 3. compartimentul tisular. Compartimentul medular este format din celule stem pluripotente care se diferentiaza pe linie monocitara in monoblast  promonocit  monocit. Compartimentul sangvin este format din totalitatea monocitelor circulante. Compartimentul tisular este format din doua tipuri de celule: 1. macrofagul liber (histiomacrofag) 2. macrofagul fix (histiocit) La nivel tisular ele se afla in dermul pielii, in mucoasa digestiva si in cea respi ratorie. Ele se grupeaza de regula in apropierea vaselor de sange Histiocitul Este o celula cu dimensiuni intre 10-15 m, cu nucleu tahicromatic, excentric, cu citoplasma acidofila, mai mult sau mai putin omogena. Histomacrofagul
Page 22 of 62

Este o celula cu dimensiunile intre 30-40 m, cu nucleu veziculos excentric, cu nucleol evident. Citoplasma este acidofila si puternic granulata. La microscopul electronic, histiomacrofagul se prezinta in felul urmator:  nucleu reniform, situat excentric, incarcat cu eucromatina si cu nucleoli evidenti  citoplasma contine organite comune: mitocondrii, RE rugos, complex Golgi, lizozomi  citoplasma mai contine numeroase vezicule clare (pinozomi) sau opace (fagozomi), in functie de tipul antigenului (lichid sau solid).  exista si fagolizozomi si pinolizozomi  exista de asemenea si corpi reziduali Macrofagele au urmatoarele functii: 1. Fagocitoza si pinocitoza. Macrofagul fagociteaza particule mari. Fagocitoza poate fi specifica sau nespecifica. Ea este mediata de receptori. 2. Secreta proenzime lizozomale de tipul colagenazei, elastazei, erochinazei, hialuronidazei sau glucuronidazei. Enzimele intervin in digestia matricei conjunctive. 3. Secreta citokine care activeaza la randul lor alte celule (sunt un fel de secretii paracrine). Dintre citokine, interleukina 1 activeaza limfocitele Th (helper), care vor interveni in cooperarea din cadrul raspunsului imun mediat umoral. Interleukina 1 mai activeaza si celulele cu citotoxicitate specifica sau nespecifica. 4. Secreta interferonii , , . Interferonul  este cel mai important, avand rol in apararea antivirala si antitumorala. 5. Secreta factorul de proliferare al fibroblastelor, inducand fibroza in tesuturile in care se gasesc. Componentii sistemul fagocitar mononuclear 1. Macrofagele de tip histiomacrofag si histiocit din tesutul conjunctiv lax si dens aflat in dermul pielii si mucoasele digestiva si respiratorie. 2. Celulele Kupffer din ficat 3. Macrofagele alveolare, numite celule cu praf sau prafoase, din plaman. 4. Macrofagele din tesutul conjunctiv reticulat din splina, foliculii limfatici, maduva rosie hematogena si timus 5. Macrofagele pleurale si peritoneale din seroasele cavitare 6. Osteoclastele din tesutul osos 7. Celulele gliale din SNC, numite microglii Celulele Langerhans din epiderm

41.Plasmocitul.
Are originea in limfocitele B circulante. Sunt localizate: in dermul pielii, in mucoasele si submucoasele digestive si respiratorii. La microscopul optic plasmocitul apare in felul urmator:  celula ovalara cu dimensiunea de 30 m  nucleu rotund sau ovalar dispus excentric, in jurul caruia se observa un aspect de cadran de ceas sau roata cu spite.  are nucleoli evidenti  citoplasma este abundenta si in cea mai mare parte bazofila; o mica zona din apropierea nucleului ramane mai palid colorata sau acidofila.  in zonele in care citoplasma este bazofila, exista mici vacuole mai palid colorate sau cu tenta acidofila. Aceste zone sunt corpusculii lui Russel (lanturi polipeptidice aflate in trecere prin RE rugos) La microscopul electronic observam:  membrana plasmocitara prezinta microvili  nucleul apare rotund, excentric, cu o alternanta regulata de eucromatina (spatiile dintre spite) si heterocrmatina (spitele rotii)  in citoplasma abundenta se afla RE rugos responsabil de bazofilie. Unde RE rugos lipseste citoplasma este acidofila (in jurul nucleului unde se gasesc aparatul Golgi, mitocondrii si elemente de citoschelet). Rolurile plasmocitului sunt: Sintetizeaza anticorpi denumiti imunoglobuline. Imunoglobulinele secretate de plasmocit sunt:  IgG - imunoglobulina libera in plasma, fixata pe receptorii specifici de pe suprafata limfocitelor B. Pot interveni in procesul de axonizare a antigenelor.  IgM este prezenta pe suprafata limfocitelor B unde se fixeaza pe receptorii specifici.
Page 23 of 62

IgA este secretata de plasmocite in forma dimerica si apoi este transferata celulelor epiteliale din epiderm unde se fixeaza pe receptorii specifici intervenind in procesele de aparare locala la nivelul pielii.  IgD - se fixeaza pe receptorii specifici de pe suprafata limfocitelor B.  IgE (reagine) - are receptori specifici pe mastocite si bazofile si intervine in reactiile de hipersensibilizare imediata. Raspunsul imun mediat umoral Poate fi de doua feluri: primar sau secundar. Raspunsul imun umoral primar Organismul vine in contact cu un anumit antigen pentru prima data. Acum limfocitele B se vor blastiza (celula adulta redevine celula tanara) si are raportul nucleoplasmatic supraunitar. Nucleul este eucromatic, activ, citoplasma este bazofila, cu aparatul de sinteza proteica foarte bine dezvoltat. Aceste limfoblaste se vor divide intens si se vor diferentia pe doua linii celulare: 1. linia limfoblaste  limfocite cu memorie 2. linia limfoblaste  plasmoblaste  plasmocite. Plasmocitele vor sintetiza anticorpi. In raspunsul primar mediat umoral toate aceste evenimente au nevoie de celule imune accesorii (macrofage, limfocite Th). Raspunsul imun umoral secundar Are loc la al doilea contact al organismului cu un anumit antigen. In acest caz nu mai este necesara prezenta celulelor imune accesorii pentru ca exista limfocite B cu memorie care se blastizeaza si rezulta limfoblaste cu memorie care se vor diferentia pe doua linii celulare: 1. linia de limfocite B cu memorie 2. linia limfoblast  centrobalst  centrocit

42.Melanocitul
Celulele pigmentare (melanocitele) Sunt celule care produc pigmenti. Celula melanofora este o celula care depoziteaza pigmentii produsi de melanocite. La microscopul optic celula pigmentara apare in felul urmator:  are aspect de fulg de nea sau floare de gheata  nucleul este rotund si dispus central  citoplasma are granulatii brune care nu necesita coloratie speciala. Granulele se numesc melanozomi. La microscopul electronic mai putem observa in plus:  sinteza de melanina porneste de la aminoacidul tirozina: tirozina  3, 4 dihidroxifenil alanina (DOPA)  melanina. Prima etapa a sirului de reactii este catalizata de enzima tirozinaza.  melanozomii cu granule de melanina (pigmentul) pot fi primari, secundari, tertiari sau cuaternari.  melanozomii primari, secundari si tertiari se gasesc in celula pigmentara  melanozomii cuaternari se gasesc in cheratinocite (celulele melanofore) Trecerea pigmentului din celula pigmentara in cheratinocit se face prin secretie citocrina. Dispersia pigmentului este data de ACTH.

43.Matricea osului microscopică

haversian

(lamelar)

-

organizare

Matricea osoasa Este alcatuita din lamele care sunt in general in numar de 3-7, dar pot ajunge pana la 20 si din lacune , in care se gasesc osteocite care au prelungiri ce patrund in canalicule ce se anastomozeaza. Lamelele (4-20) sunt dispuse concentric in jurul unui canal vascular longitudinal cu diametrul de 50-90 m. Acest canal vascular se mai numeste si canal haversian. Osteonul are un diametru de 200-300 m. Osteoanele pot fi primare, secundare etc. Lamelele sunt si ele de mai multe feluri: lamele T (intunecate sau lamele A (alternanate), alternanad lamelele longitudinale (L) cu cele transversale (T). La periferia osteoanelor secundare exista linia de ciment, care contine mai putin colagen, mai putin fosfor si mai mult sulf. Intre osteoane exista sistemul lamelar interstitial, angular. De asemenea, la periferie mai exista un sistem circumferential intern si extern, in corticala oaselor lungi. Lamelele din sistemul trabecular nu prezinta canale vasculare (haversiene) si se hranesc prin difuziune din spatiul inconjurator.
Page 24 of 62

45. Golurile au dimensiuni de 40 nm / 2. 25-dihidroxi vitamina D. substante fosfatice. Periostul este alcatuit din doua straturi: extern. Secreeta procolagenoza din care rezzulta colagenoza care lizeaza osteoidul potentand activitatea osteoclastelor. Substanta minerala reprezinta 65% din totalul de substanta uscata..Substanţa organică a matricei osoase Substanta organica intra in alcatuirea fibrelor si a substantei fundamentale. Nu se stie daca substanta este de la inceput sub forma de cristale sau fosfatul de calciu este amorf in timp ce hidroxiapatita este cristalina. Au un mic rol in resorbtia osoasa. Ea da reactii PAS pozitive. La osul spongios endostul reprezinta stratul periferic al stromei medulare. trabecule.celule. Sialoproteina se leaga de celula. Aceste celule alcatuiesc bariera os . contin fosfataza acida. Sunt celule sintetizatoare de proteine. In ostomalacie sau rahitism substanta anorganica poate scadea pana la o proportie de 35%.Substanţa minerală a matricei osoase. Canalele longitudinale se mai numesc si haversiene si reprezinta capilare fenestrate sau chiar venule. avand o mare rezistenta mecanica si la agenti acii. 44. Sunt importante 1. Ea apara ca depozite submicroscopice de fosfat de calciu care se transforma in hidroxiapatita... osteocit in activitate). fluor (inlocuieste OH). dupa care intervin osteocitele. metacromazie (pozitiva sau negativa). Colagenul este de tip I. osteogenic. cu rol in sinteza proteinelor necolagenice si vitamina K (osteocalcina). alcatuit din fibre (Sharpey) si bogat vascularizat si un strat intern. Endostul este alcatuit din celule aplatizate si acopera peretii tuturor cavitatilor osoase din osul spongios precum si canalele vasculare haversiene si Volkmann din osul compact.. Substanta fundamentala este amorfa. fiind cel putin o parte din celulele ce marginesc osul adult. cartilaj calcifiat. Aranjarea colagenului este astfel facuta incat sa dea nastere unor goluri in interiorul unei retele ordonate. Prezinta numeroase legaturi transversale. osteopontina. resorbind o portiune mica de osteoid. fiind bogat in lizina hidroxilata. radiul. citokine. Ele se gasesc la nivelul suprafetelor osoase libere (endost. Ele au organite “in regresie”. fibrele au diametru de 50-70 nm. Page 25 of 62 . Ea contine proteine necolagenice specifice tesutului conjunctiv dar si proteine necolagenice specifice tesutului osos. parathormonul actioneaza asupra osteoblastelor care produc factori de stimulare a osteoclastelor. Ele sunt marginite de celule turtite (mezenchimala. distribuite pe o lungime de 60-70 nm in lungul fibrelor de colagen. Substanta anorganica mai contine ioni citrat (la suprafata cristalului).. periost. Fibrele sunt dispuse helicoidal in raport cu substanta minerala. si o periodicitate de 67 nm. Se leaga de osteoblastele vecine prin jonctiuni gap. metafiza osului in crestere). Izotopii radioactivi ai Ca si P pot inlocui . Pasul helixului se modifica de la o lamela la alta... Ele alcatuiesc lamelele intunecate sau luminoase. Mai este prezent plumbul. La ora actuala exista o disputa cu privire la starea substantei anorganice in os..5-3 nm. Aceste celule sun asezate probabil in strat continuu. Fibrele (colagenul ) reprezinta 90% din totalul de substanta organica. Osteocitele () se gasesc in lacune.5 nm si aici sunt dispuse cristalele. prezinta receptori pentru hormoni. Cristalele de hidroxiapatita sunt de forma unor bastonase cu lungimea de 40 nm si diametrul de 1.:osteocalcina. Osteocitele prezinta o activitate dar redusa. osteoblast in repaus..Canalele vasculare sunt de doua feluri: longitudinale si transversale. vitamine. Spre exemplu. Fibrele au un aranjament bine orientat. Aceste prelungiri formeaza un fel de retea.  Celulele osteoprogenitoare () provin din celula mezenchimala primitiva si dau nastere condroblastilor si osteoblastilor. Se stie ca osteocitele provin din osteoblaste dar transformarea osteocitelor inapoi in osteoblaste este controversata 47. Hidroxiapatita are formula Ca10(PO4)6(OH)2 46. este acidofila si se poate evidentia prin incorporare de sulf.stabil. Ele sunt celule columnare sau epiteloide care se gasesc la suprafata osului si cand sunt inactive au un aspect scuamos. Osteocalcina si osteopontina se leaga de hidroxiapatita. produc factori de crestere care actioneaza autocrin sau paracrin.  Osteoblastele () depun osteoidul (matricea osoasa). sialoproteina osoasa. existand diferente de orientare si/sau cantitative. Osteoblastele in repaus se aseamana morfologic cu aceste celule. Canalele transversale sau oblice se mai numesc si Volkmann si nu sunt inconjurate de lamele.Osteoclastele. alcatuit din celule. unite prin jonctiuni gap cu osteocitele din lacune.Celulele osteogeneratoare Celulele osteogeneratoare sunt de fapt aceeasi tip celula dar in faze functionale diferite. prezinta prelungiri care patrund in niste canalicule si se anastomozeaza cu prelungirile osteocitelor vecine prin jonctiuni gap. strontiul. ioni carbonat.

la baza craniului. nutrienţii difuzează din vasele de la nivelul pericondrului prin matrice până la condrocite Pricondrul este format din tesut conjunctiv dens semiordonat ce contine vase ce vor asigura hranirea cartilajului avascular. Centrii de osificare reprezinta modificari ale tesutului cartilaginos prin aparitia unor muguri periostali vasculari. -Acoperit de pericondru. Receptorii pentru calcitonina inhiba activitatea osteoclastelor dar ele sunt sensibile la factorul de stimulare a osteoclastelor. La acest nivel celulele vor fi dispuse pe mai multe zone:  cartilaj de rezerva  zona de proliferare  zona de maturare (celulele cresc)  zona de generare .Ocpa compartimente numite lacune. Acest compartiment este inconjurat de o zona de inchidere. Originea osteoclastelor se afla in precursori comuni cu monocitele si granulocitele. proces care este dependent de un factor necunoscut.Organizarea microscopică generală a ţesuturilor cartilaginoase Structura: Compartimentul celular: -condroblaste (celulele tinere ale tesutului cartilaginous cu activitate mitotica intensa) -condrocite – isi vor pastra capacitatea de diviziune si secretie (mai scazuta decat la nivelul condroblastelor) in citoplasma. nucleu eucromatic cu nucleol vizibil si condrocite. Osteoclastele se obtin prin fuzionarea precursorilor. In osteoclaste exista o zona numita compartiment subosteoclastic. secretat de osteoblasti la actiunea parathormonului 48. cu diametrul de 0. cu excepţia cartilajului fibros. Insa monocitele fuzionate nu au proprietati osteoclastice.Pe langa acestea se mai vad si celulele pericondrului. Sunt asezate fie izolat fie in gr izogene coronare. Cartilajul sufera modificari zonale dinspre epifiza spre diafiza. care nu sunt mineralizate. numite Howship. Intr-o etapa ulterioara are loc distrugerea septurilor transversale. Spre periferie mai exista si o zona “clara” deasupra careia se afla marginea dantelata (in perie) care este bogata in actina si mai este numita si zona filamentoasa.Osificarea encondrală (generalităţi). la nivelul coloanei vertebrale. La MO se observa pericondrul cu cele 2 straturi fibrilar si cellular bogat in celulele periocondrului.Sub el sunt condroblastele celule turtite alungite. Centrii secundari apar dupa nastere la nivelul epifizelor. Osificarea encondrala Are loc in centrii primari. Procesul actioneaza de la diafiza inspre epifiza.5-3 m care contin fosfataza acida rezistenta la tartrat si divarese enzime proteolitice.  linia de eroziune (frontul de osificare) unde se gasesc vase (anse capilare) si celule mezenchimale nediferentiate care vor da nastere diferitelor celule osoase precum si celule stem hematopoietice.(cellule stem pt condroblaste). Apare gulerasul periostal epifizar. Prezinta numerosi lizozomi primari. II.Osteoclastele au un diametru de 150 m. Mediul acid din acest compartiment este obtinut cu ajutorul unei pompe protonice ATP dependenta care pompeaza in zona subosteoclastica protonii obtinuti cu ajurorul anhidrazei carbonice.Este intens bazofila. Apoi actioneaza osteoclastele si se formeaza spongioasa secundara (lame obtinute prin resorbtie care formeaza osul). Teritoriala – intens bazofila si se afla in vecinatatea gr celulare. Condtocitele sunt organite mai slab reprezentate.Hranirea se face cu ajutorul nutrientilor ce vor difuza prin matricea cartilag pana la nivelul condrocitelor. si se gasesc in niste lacune speciale.unde are loc calcifierea matricei in sens longitudinal si nu la nivelul septurilor transversale. in care mediul este puternic acid si care este echivalenta unui lizozom secundar. desi provin din aceeasi precursori ca si osteoclastele. in oasele lungi si la extremitatile oaselor. secundari. Fibre conjunctive de collagen I. Page 26 of 62 . -Este avascular. Sub pericondru nu se depune osteoid. Compartimentul matricial:Format din matrice teritoriala si interteritoriala. in maduva osoasa. In procesul de osificare mai inatai se formeaza osteoblastii care depun osteoidul pe cartilajul calcificat si se formeaza astfel spongioasa primara. elastic +subst fundamental. Celulele sunt polarizate: nucleii se afla la polul opus frontului osos iar inspre frontul osos prezinta o margine in perie (margine dantelata) care in repaus dispare. prezinta cate 50 de nuclei in fiecare celula. 49.

-Este bazofila. Aspectul sau macroscopic este mai opac si galbui.Interteritoriala – mai putin bazofila.. sau. Colagenul nu exista in matricea pericelulara.Substanţa fundamentală a matricei cartilajului hialin Substanta fundamentala este un gel cu proprietati speciale. in portiunea inferioara -Are o structura omogena la microscopul optic. -Se coloreaza metacromatic cu coloranti cationici.. Aceasta proteina modifica atasarea celulelor la matricea cartilaginoasa.Colagenul din matricea cartilajului hialin Colagenul reprezinta 40% din greutatea uscata a cartilajului. X. si formeaza o retea in matrice. Originea lor este in ariile primare ale tesutului conjunctiv care contin celule conjunctive ramificate si fibre care nu sunt nici colagen nici elastina. Arhitectura fibrilelor este dictata de conditiile mecanice si in general sunt tangentiale la pericondru... El este de tip II. -Nu se evidentiaza fibrilele colagenice->evid dupa digestia GAG cu HE-aspect bazofil -Matricea teritoriala este bazofila datorita condroitin sulfatului. Condronectina este o glicoproteina fibronectin-like. intre PG fiind o distana de 30 nm.. albastru de toluidina. in staturi.. -fibre conjunctive ( de colagen tip I. in epiglota. Pe suprafata au caveole..si SO42-. Condrocitele embrionare pot avea un mic. Ea este incorporata pe suprafata condrocitelor si se leaga de colagenul de tip II si de GAG... De asemenea mai exista si colagen de tip I si fibronectina care sunt localizate numai in zona hipertrofa. 53. PG se gasesc la distante regulate dea lungul fibrei de colagen. flexibil.. avand o grosime de 50 m si cu o structura intens bazofila. asezate in lacune izolate sau grupate cate 2-4 in grupe izogene. II sau elastice ) -substanţa fundamentală 50. proteoglicani si inhibitori de protease 51. evidente. Se dezvolta ca in ariile tesutului hialin dar dobandesc caracteristicile tesutului cartilaginos elastic. iar diametrul fibrilelor este de 15-45 nm. corespunzand miezurilor proteice..Condrocitele din ţesutul cartilaginos hialin Condrocitele Au forma elipsoidala. Ele sintetizeaza toate componentele matricei simultan: colagen. Ea contine proteoglicani (PG) formati dintr-un miez proteic numit “agrecan” si aproximativ 50 GAG (condroitin sulfat. format din fibrile de colagen. are forma hemisferica sau rotunjita.. Este alcatuit din condrocite similare celor de la tesutul hialin. cartilajele corniculate si cuneiforme. Urmatorul strat este inelul lacunar.. La periferie prezinta un invelis matricial pericelular format din proteoglicani. Agregatele de PG realizeaza un gel puternic hidratat. avand membrana celulara paralela cu marginea lacunei. Colagenul de tip IX sau XI se gaseste asociat cu fibre de colagen de tip II iar colagenul de tip X se gaseste numai in zona de cartilaj hipertrofic... fiind atasata gruparilor COO. Apoi urmeaza matricea teritoriala formata din condroitin sulfat. trompa lui Eustache. Aceasta structura explica rezistenta la compresie. Rolul importantei matricei este demonstrat de experimentul cu papaina 54.Cartilajul elastic Localizare: in urechea externa. ca un cosulet. peretii cailor auditive.. Cu ajutorul microscopului electronic se poate vizualiza reteaua de PG care apare in elul urmator: fibrile fine. cu aspect de pasla si cu grosimea de 1-3 m.. Azur A. keratan sulfat) atasati agrecan ului. microvili. Apa reprezinta 70-80% din greutatea cartilajului. discrete. proteoglicani. Celula (celulele) ocupa intreaga lacuna. -Componentele matricei sunt colagenul si substanta fundamentala care este amorfa 52. Ea se depune structurat. XI. Ele nu se asambleaza in fascicule groase. Prezinta incluzzii de glicogen si lipide.Fibrocartilajul Page 27 of 62 . Acidul hialuronic leaga apoi aproximativ 100 PG prin proteine de legatura. daca se gaseste mai in profunzimea lacunei. Condrocitul hipertrofic are o sinteteza scazuta de colagen II. are aparat Golgi si reticul endoplasmic rugos. Mai exista si alte tipuri de colagen: IX. care sunt mai dezvoltate in perioadele de sinteza. Matricea este mai putin bogata si prezinta numeroase fibre elastice ramificate. acid hialuronic. Tesitul conjunctiv de la periferie da nastere pericondrului. care formeaza cplx impreuna cu (GAG). corespunzatoare lanturilor de GAG si fibrile groase.

ca un bat de toba . Discul intervertebral Vertebrele sunt acoperite de cartilaj hialin iar discul se afla in centru si e format din fibrocartilaj. Pericondrul este prezent in toate cartilajele mai putin in cartilajul articular. Histofiziologia cartilajului  cartilajul are rezistenta crescuta la compresiune  cartilajul ajuta la diminuarea la minim a frecarii in articulatii  cartilajul este responsabil de crestera in lungime a oaselor  cartilajul contine numeroase proteine. calciu. clasificare care s-a facut dupa afinitatile tinctoriale. unele cartilaje articulare. activandu-si programul genetic de autodistrugere. fosfat.In sange ele au stadiul de evolutie final. -La MO se calculeaza dimensiunea lor 10 -12 m. colorate roz sau rosu-portocaliu si unele granulatii colorate in albastru-violet. Celulele se diferentiaza in condroblaste . -Citoplasma prezinta granulatii mici.Se aseamna foarte mult cu tesutul conjunctiv dens regulat. vitamina D. 3. Este un tesut conjunctiv dens. Granulele primare sunt azurofile si dau reactii pozitive Page 28 of 62 . Fibrocartilajul este alcatuit din lamele formate din manunchiuri de fibre de colagen de tip I si care se termina in cartilajul hialin al vertebrelor.000 . Nucleul se va segmenta in 2. -Durata de viata este de 6 h in sange dupa care trec in tesuturi unde au o durata medie de viata de 4 zile. gigantismului si acromegaliei.6. Lamelele adiacente au directii oblice dar opuse. Cele doua tesuturi sunt adesea unul in contnuarea celuilalt. In momentul aderarii la endoteliul vascular miscarea neutrofilului este de tip amoeboidal care se face ca urmare a rearanjarii citoscheletului. funcţie -Au originea in MRH. -La celulele tinere nucleul este nesegmentat.Granulocitul neutrofil . -Continutul granulelor a fost studiat prin histochimie. Contine colagen de tip I. Ele nu se mai divid si se pot autoelimina. . Se poate vedea un apendice. -Celulele au un singur nucleu care este segmentat. -Dupa raportul cu peretele vascular exista doua populatii de neutrofile: circulante si marginale (au tendinta de aderare). sau 5 lobi. mai bogat in celule in partea indreptata spre cartilaj. PG sunt secretati ca monomeri si asamblati pe acid hialuronic extracelular. Sinteza in condrocit a componentelor matriciale: In RER dureaza 10 minute. 4. Nucleul pulpos este derivat din notocord si este format din acid hialuronic si putine celule.corpusculul Barr. N/C = 1 : 1. Condroitin sulfatul si GAG sunt adaugati in aparatul Golgi iar in granulele secretorii exista un material filamentos (colagen) si un material granular (PG). -Distributia granulelor la microscopul electronic arata ca in vecinatatea membranei exista mai putine granule si mai multe structuri ale citoscheletului. Nu are pericondru si este acidofil datorita colagenului. vitamina C. in banda.  Hipofiza produce STH care este responsabil de aparitia nanismului. Acumularea de matrice fara sa se osifice duce la aparitia unor oase mai usor deformabile sub actiunea diferitelor forte mecanice. Condrocitele sunt situate in lacune inconjurate de matrice extracelulara bazofila datorita condroitin sulfatului si keratan sulfatului. Granulele pot fi de doua feluri primare (comune) si secundare (specifice). Absenta acestor principii din alimentatie duce la rahitism si osteomalacie. Localizare: discuri intervertebrale.000 / mmc. Ele sunt raspandite uniform in citoplasma. diferentiat. alcatuind ligamentele si tendoanele ce se insera pe os. -Au rol in apararea antiinfectioasa. in aparatul Golgi dureaza 30 minute. Celulele sunt PMN (polimorfonucleare) avand nucleul lobat. Aceeasi celula cartilaginoasa secreta concomitent toate componentele matricei. Organizarea microscopica se face pe baza unor condrocite dispuse in siruri intre manunchiuri groase de fibre de colagen de tip I. SANGELE ŞI HEMATOPOIEZA 55.  extractia cartilajului impiedica angiogeneza  transplantul de cartilaj NU este urmat de rejectie deoarece este nevascularizat si prin urmare nu permite patrunderea limfocitelor si a imunoglobulinelor. de aici aparand aspectul penat.  daca celulele cartilaginoase mor atunci cartilajul este invadat de vase sangvine si fagocite si are loc fibrozarea. simfiza pubiana. apartinand sistemului fagocitar. -Numarul 3. ultrastructură.aspectul la microscopul optic. iar in granulele secretorii stau 2-3 ore.

Nucleul poate fi nesegmentat sau. uneori cu efecte toxice asupra organismului propriu. Ele contin un set de enzime lizozomale. gran. putin importanta in vivo. degranularea are loc in citoplasma celulei. Distrugerea. raportul nucleu / citoplasma este 1 : 1. digestiv.Granulocitul eozinofil . 56. -La ME. Atasarea neutrofilelor atat la celulele endoteliale cat si la tesutul conjunctiv se face prin molecule de adeziune care se gasesc fie pe leucocite fie pe celulele epiteliale sau pe celulele tesutului conjunctiv. S-a experimentat acest lucru pe sobolani. migreaza apoi in tesuturi unde ingera particulele straine pe care apoi le digera. Opsonizarea reprezinta acoperirea unei molecule (particule) bacteriene cu proteine plasmatice recunoscute de receptorii neutrofilului ca semnal pentru ingestie. -Durata de viata este mai mare dacat la neutrofile. distrugand membrana celulara cu enzima numita colagenaza. neutrofilul migrand spre zona din organism unde concentratia factorilor detectati este maxima. Exemple de molecule de adeziune:  ICAM 1 (molecula de adeziune intercelulara . 2. Granulele specifice nu au aceleasi enzime specifice si au proteine bazice numite fagocitone. Raportul de eozinofile in sange / tesuturi este 1 / 300. funcţie. Page 29 of 62 . si veziculele de fagocitoza sunt internalizate. fiind de cateva saptamani. histochimic granulele contin:  un set de hidrolaze lizozomale  un set de proteine cationice  Rolul functional: Fagocitoza si liza bacteriana. In momentul recunoasterii. In acest moment se activeaza productia de radicali liberi care ulterior desfac elementele componente ale microorganismelor ingerate. Ingestia este precedata de procesul de opsonizare (bacteria este acoperita din loc in loc de proteine de tip Ig sau elemente componente ale sistemului complement). mai frecvent.intercelular adhesion molecule)  ELAM 1 (endothelial-leukocyte adhesion molecule) Exemple de factori chemotactici:  peptide scurte.d.v. ultrastructură. are doi lobi iar nucleul are un aspect caracteristic. functional neutrofilele se clasifica in: celule inactive si celule activate. liza microorganismelor. 3.pentru coloranti azur. -Se gasesc atat in sange cat si in unele tesuturi. strabat peretele endotelial la locul de jonctiune intre doua celule endoteliale. Numarul lor creste in infectiile parazitare. Prelucrarea materialului rezultat din liza.d. Etapele distrugerii microorganismelor: 1.aspectul la microscopul optic. Rolul opsonizarii este de a reduce mobilitatea microorganismului si de a recunoaste particula antigenica. cu radicali N-formil  diferite tipuri de componente ale sistemului complement  mesageri ai mastocitelor?: metaboliti ai acidului arahidonic. -Numarul este de 450 / l (mmc). in forma de desaga. Apoi celulele se ataseaza de vas. Concluzia este ca unele eozinofile sunt capabile de fagocitoza dar ele nu pot suplini lipsa neutrofilelor. Celulele activate prezinta pe suprafata lor anumite molecule de adeziune cu ajutorul carora se ataseaza la celulele ce captusesc vasele. genito-urinar. Ulterior veziculele de fagocitoza fuzioneaza cu granulele neutrofilului si are loc o degranulare (eliberarea continutului granular spre vezicula de fagocitoza).v. Ulterior. 4. Sunt bine reprezentate in tesuturile ce au contact direct cu mediul extern: aparatul respirator. Identificarea microorganismelor prin factori chemotactici care sunt niste compusi chimici pe care celula ii detecteaza ca fiind prezenti in mediu iar apoi are loc raspunsul celular. Neutrofilele trec apoi in tesutul conjunctiv prin miscari amoeboidale si ajung la locul unde concentratia de microorganisme este maxima. Pentru neutrofile. modificandu-li-se formula leucocitara. -La MO se stabilesc dimensiunile de 10-12 m. soarecii mor din cauza unor infectii cu germeni obisnuiti. D. spre deosebire de bazofile si eozinofile unde degranulare are loc extracelular. citoscheletul neutrofilului se distruge. Aceste granule asigura capacitatea neutrofilului de a fagocita bacterii. dif de la o specie la alta.p. Citoplasma se coloreaza in rosu portocaliu cu eozina iar granulele se coloreaza eozinofil.p. D. Li se scot neutrofilele si li se introduce un numar egal de eozinofile. au in centru un miez cristaloid caracteristic.

La reexpunerea acelei persoane la acelasi antigen. ultrastructură. -Citoplasma este abundenta. ultrastructură.ingera celulele imbatranite (vezi splina pentru eritrocite).  macrofagele se pot deplasa sub actiunea factorilor chemotactici sintetizati de limfocite Page 30 of 62 . din plaman. -Numarul lor este intre 15-50 / mmc. Bazofilele au pe suprafata lor receptori pentru IgE. De asemenea fagocitele pot inghiti proteine straine. al conturului care se coloreaza cu un colorant bazic si apar in albastru inchis pana la negru. Exista granule foarte neuniforme d. Ca urmare. In sange se gasesc sub forma de celule diferentiate.Monocitul . Datorita faptului ca reprezinta o proportie mica din totalul de leucocite adesea exista tendinta de a se considera neimportante. aproximativ 100 milioane in total in organism.Granulocitul bazofil . Eozinofilele au receptori ce recunosc celalalt domeniu al anticorpului si prin intermediul lui se ataseaza de celula parazitara. RE. -Continutul granulelor este hidrosolubil. 58. *La ME se vad organitele: aparatul Golgi. Cand o persoana hiperreactiva produce IgE acestea pe de o parte circula in sange. Sunt in numar de 300-500 / mmc. Citoplasma este bazofila si apare colorata in albastru intens. se degranuleaza si astfel se pot produce diferite tipuri de reactii alergice. In aceste cazuri au loc pusee hipersensibile.12-25 m. cu diametrul pana la 20 m. bazofilele cu anticoprii atasati fixeaza antigenul respectiv. creste numarul de eozinofile.v. si adesea tinde sa aiba o tenta bazofila.p. Raportul nucleu / citoplasma este 2 : 1 iar nucleul are forma de potcoava. -Au durata scurta de viata. de la astm bronsic pana la urticarie acuta si chiar soc anafilactic. coopereaza cu limfocitele mai ales 4. *La MO se stabilesc diametrul .aspectul la microscopul optic. Rolul fagocitelor mononucleare: 1.granule de glicogen. la spalare intensa. creste concentratia unui anume tip de anticorpi. Moleculele de Ac se ataseaza de parazit. Aceasta hipersensibilitate se poate manifesta chiar in absenta parazitului si prezenta doar a antigenului 57. pe de alta parte se leaga de bazofile. In infectiile parazitare. celulele sistemului imun detecteaza celulele straine. -Granulele sunt rotunde sau ovale si specifice. Uneori exista granulatii mici ce apar roz palid. Diferente intre neutrofil si macrofag:  macrofagul utilizeaza un set amplu de molecule de adeziune  macrofagul poate fagocita particule dupa ce au fost opsonizate cu mai multe tipuri de anticorpi. La MO apar ca fiind celule mari. heparina si alti mediatori. funcţie. endocitoza (pentru particulele solide) sau fagocitoza (vezi neutrofilul). Granulele se suprapun si peste nucleu. ce nu se divid. secreta diversi compusi (proteici sau neproteici) 2. produsi fiziologici formati in exces (factori de coagulare). Apararea in infectiile cu paraziti multicelulari. ribozomi liberi si mitocondrii. care este cel mai grav dintre bolile alergice. N/C= 1 : 1 -forma nucleului. In nucleu eucromatina si heterocromatina alterneaza. La ME se observa RE. Nu au enzime lizozomale. fagocitoza (functia principala) . -Sunt celule cu proprietati asemanatoare cu mastocitele. mitocondrii si incluziunile . Rolul lor functional este incert. Degranularea lor rapida poate avea insa consecinte grave.de potcoava la cele tinere sau bilobat la cele adulte. resturi celulare. Sunt celule aflate in trecere prin sange unde stau 1/2-1 zi. recunoscand proteinele de suprafata. caracterizate printr-o hipersensibilitate a propriilor celule la actiunea eozinofilelor asupra parazitilor. numite limfokine care determina elaborarea unui raspuns mai specific fata de acest tip de infectie. ingera diferite particule de dimensiuni mari (celule intregi sau resturi celulare) 3.d. Procesul de degranulare se face in spatiul extracelular si prin urmare el poate provoca un raspuns si din partea celulelor proprii ale organismului. continutul granulelor se poate dizolva. Granulele au enzime lizozomale. pe frotiu. Pot aparea astfel asa numitele boli alergice. secreta o serie de molecule implicate in comunicarea intercelulara. Au un continut de histamina. Mecanismul de transport poate fi pinocitoza (pentru faza fluida). cand se elibereaza anticorpi IgE. funcţie. din familia IgE. si de aceea. Exemple: macrofagele din tesutul conjunctiv din ficat. Ele ajung in tesuturi unde isi schimba morfologia (se transforma in macrofage). Apoi are loc procesul de degranulare care este citotoxic pentru celulele parazitare.aspectul la microscopul optic. Eritrocitele exprima semnale de degenerescenta care sunt recunoscute si fagocitate. dand aspectul de tabla de sah.

cativa ribozomi liberi. 2-3 mitocondrii cu rare criste.. Acestea din urma. Veziculele  sunt implicate direct in coagulare si contin: tromboxan A2.. funcţie Numarul 200. Limfocitele din fiecare familie poseda un receptor de suprafata unic . intunecata .400. S-a stabilit ca exista mai multe populatii celulare: unele se maturizeaza in timus si sunt deci timodependente limfocitele T. foarte putine la numar insa..000 . iar citoplasma este plina cu RER.plasmocitul.. Aceste celule sunt specializate in sinteza anticorpilor care se face in stadiul final de diferentiere . Citoplasma prezinta doua zone: centrala. Altele se maturizeaza in maduva osoasa la om . putin RE. Diametrul Este cel mai mic element figurat al sangelui avand un diametru de 3-4 m. epinefrina. numar mic de lizozomi (granulele ). si limfocitele T care participa la raspunsul imun.Trombocitul . Citoplasma este ca un inel subtire perinuclear si este albastra ca “cerul senin”. Raportul nucleu / citplasama este de 4 : 1 sau 3 : 1. Nucleul se coloreaza cu colorant bazic si apare in “pata de cerneala”. se dezvolta in bursa lui Fabricius.apartine doar acestei familii. dupa dimensiuni. Cele doua mari populatii de limfocite sunt limfocitele B.. iar in citoplasma apar cateva cisterne ale RE si cativa ribozomi liberi. cateva vezicule golgiene. th clasice limfoc apartin agranulocite-> azi : unele limf au granule in citopl la fel ca unele monocite. nucleolul este absent.structură. -Durata de viata este lunga deoarece cea mai mare parte sunt recirculate: sange  organe limfoide  sange organe limfoide  sange  . factorul VIII (Willebrand). ioni 2+ Ca .structură. -Ca numar sunt 5-10 miliarde in sange si 2*1012 in diferite organe limfoide. nucleul mai putin condensat. se pot distinge 3 categorii de limfocite: mici (cu diametrul 6-8 m). 59. la pasare.. Forma nucleului este rotunda sau indentata. H2. Cf. inconjurate fiecare de o endomembrana. ATP. trombospondina. specializate in sinteza de anticorpi.granulomer. Cresterea numarului se numeste trombocitoza iar scaderea numarului se numeste trombocitopenie si insotesc boli ale sangelui sau boli generale. Structura si ultrastructura trombocitului Este anucleat. Pe suprafata limfocitului se exprima un receptor pentru care exista un contrareceptor potrivit in endoteliul organului limfoid. diferente care se evidentiaza prin metode imunocitochimice (identificarea unor markeri de suprafata) 60. macrofagele au receptori pentru manoza (se gaseste in capsula bacteriana) si astfel bacteria poate fi fagocitata fara opsonizare. de la exterior spre interior: Page 31 of 62 . Sistemul imun cuprinde milioane de clone (familii) de limfocite. in stare proaspata sau cu margine crenelata in stare uscata. In stare activata apar mici diferente:  limfocitele T activate au diametrul mai mare decat al celulei inactive.. -Exista atat in sange cat si in organele limfoide. Unele vezicule sunt organite celulare.Limfocitul. La MO. si una periferica.  limfocitele B activate au dimensiuni mult mai mari decat ale celulei inactive.. Hialomerul Prezinta 3 sisteme canaliculare.hialomer. Forma Este ovalara.000 / mmc. Veziculele dense au diametrul de 250-300 nm si contin serotonina. funcţie. pozitia lui este excentrica. clara . Dupa studierea la ME s-a stabilit ca nu exista diferente intre limfocitele B si T in stare inactiva. ADP. -O particularitate a limfocitelor consta in afinitatea proprie fiecarui limfocit pentru un anume organ limfoid. Diferentierea la MO intre cele doua clase nu se poate face iar la ME exista diferente doar intre formele activate ale limfocitelor. mari (diametrul de 12-18 m) si intermediare cu dimensiuni intermediare. Acest receptor permite legarea unui determinant antigenic specific.limfocitele B (bone marrow). prostaglandine G2. Granulomerul Este format din vezicule de diferite marimi si opacitati.. norepinefrina.

Aderarea trombocitelor are loc in momentul in care se lizeaza peretele vasului. ADP. asigura deplasarea sau contractia in formarea cheagului sangvin. Ele intra in actiune in trei etape: 1. mentine forma celulei.tromboplastina . cu glicocalix la exterior. Membrana plachetara este lipoproteica. plachetari . Functii Plachetele intervin direct in coagularea sangelui. ATP. De asemenea ea poate emite prelungiri sub forma unor valuri ondulate cu ajutorul carora se deplaseaza. 2. 2. Procesul de coagulare Exista mai multe tipuri de factori: 1. Apoi factorii plachetari cu rol contractil (serotonina. Metamorfoza vascoasa Trombocitele isi modifica forma si structura. Ca2+. Aceasta este favorizata de colagen si alti componenti din plachete: serotonina. Prezinta frecvente invaginari care comunica cu sistemul canalicular deschis prin intermediul carora se fac schimburi bidimensionale. Durata de viata Variaza de la cateva ore pana la 3-4 zile. acumuleaza apa. Pot fi tubi ai RE. tisulari . Apoi membrana plachetara se rupe si intreg continutul citoplasmic se raspandeste incepand procesul de coagulare. Agregarea Reprezinta formarea de grupuri de plachete la locul de lezare. Originea Se formeaza in MRH pe linie megacariocitara. trombostenina Procesul de coagulare are mai multe etape: 1. Ele parasesc vasul si patrund in tesuturile conjunctive unde sunt fagocitate de macrofage.protrombina si fibrinogenul 3.serotonina. 3. Sistem canalicular deschis . Acest complex este format din 4 tipuri de molecule: 1. plasminogen 2. mozaicata. Citoscheletul are rol de suport. Trombocitele sunt astfel fragmente din citoplasma megacariocitelor. Intr-o prima etapa tromboplastina va actiona supra protrombinei si o va transforma in trombina. Metamorfoza vascoasa Aderarea Plachetele se lipesc de endoteliul vaselor langa locul lezat si lipirea este favorizata de colagenul din peretele vasului cu care stabilesc legaturi. provenind din megacariocit care are 60 nuclei. plasmina 3. Complexul plasminogenul . 3. tromboxanul A2. stimulatori ai complexului Page 32 of 62 . inhibitori ai complexului 4. Agregarea la locul leziunii 3. endomembranele se rup si continutul veziculelor se raspandeste in toata citoplasma dandu-i un aspect vascos. Sistem tubular dens alcatuit din tubi anastomozati asezati ca un inel in hialuromer. La exterior se gasesc receptori pentru factorii plasmatici cu rol in coagularea sangelui. ADP/ATP 4. astructurat. Exista proteine speciale cu rol in coagulare:  trombostenina  factorul III plachetar  factorul IV plachetar Toate aceste structuri stau asezate pe citoscheletul format din microfilamente de actina si miozina si microtubuli.Ca2+.1.factorul tisular principal 2. plasmatici . Aderarea la peretele lezat 2. Trombina actioneaza asupra fibrinogenului care se transforma in fibrina care este o masa de fibre cu directii diferite ce formeaza o pseudoretea.tubi care comunica cu invaginarile membranei plachetare.plasmina asigura hemoliza (trombocitoliza) cheagului sangvin. Ca2+) contracta masa de fibrina si se formeaza cheagul sangvin 4. favorizand schimbul dintre mediul intern si mediul extern. prezenti atat in trombocit cat si in plasma . Sistem marginal reprezentat de un inel de microtubuli care mentin forma celulei.

hematii turtite Hematia circulanta este anucleata (la om).in plan frontal are forma rotunjita iar in plan sagital are forma de disc biconcav (piscot). Proteinele sunt proteine structurale si protein enzime. Astfel. determinat genetic si care impiedica transformarea fibrinogenului in fibrina. forma si grosime egala si situate la distante egale unele de altele. In formarea Hb (hemoglobinei) exista mai multe etape: 1.  ovalocite . fiziologica) .glucozo-6-fosfat dehidrogenaza. funcţie.hematii in forma de secera  leptocite . Hemofilia este un defect enzimatic. patologice:  drepanocitele . orice rana poate fi mortala. 2.5 m la hematia uscata Dimensiunile mari ale hematiilor: macrocite (10 m) sau megalocite (12 m) insotesc anemiile sau alte boli ale sangelui. De asemenea exista si hematii cu forma ireversibila. Aceasta forma apare cand in mediul extern apare o modificare a pH-ului.au forma de sfera dar membrana celulara emite prelungiri de lungime. alungite si alcatuiesc o pseudoretea cu ochiuri diferite in care se gasesc proteine structurale de forma globulara. Protein enzimele sunt:  lactat dehidrogenaza (enzima a glicolizei anaerobe)  enzime din suntul pentozic . Se formeaza protoporfirina IX 3.sunt celule rotunjite care prezinta o infundatura.Plasminogenul se transforma enzimatic in plasmina si aceasta este influentata de inhibitorii si stimulatorii complexului. cu forma de balon  echinocit . Este formata dintr-o parte proteica . Aceasta forma apare atunci cand concentratia de ATP din celula sau din exterior scade.celulele au forma sferica dar membrana emite prelungiri de lungimi si grosimi diferite asezate la distante inegale.structură. Se formeaza globina in RER.intervine in legarea CO2  hemoglobina .ocupa 33% din greutatea hematiei care are 40% substanta uscata in total. Tot din nucleu raman resturi de cromatina sub forma de granule bazofile . Se leaga Fe la protoporfirina si se formeaza hemul 4. Poate exista si anizocitoza (diametre diferite).globina si partea de hem care este alcatuita din protoporfirina IX si Fe2+.  Pot endocita bacterii si virusuri dar nu le pot distruge deoarece au un continut redus de hidrolaze acide.hemati rotunjite. Proteinele structurale pot fi fibroase.Hematia .  sferocit . Este posibil sa ramana membrana nucleara care va forma inelele Cabat. spre exemplu in ciroza hepatica. Forma  discocit (forma clasica. Dimensiuni  8.hematii de forma ovalara  acantocite . Citoplasma: dispar toate organitele celulare si raman doar microfilamentele si microtubulii care formeaza citoscheletul si mentin forma celulei. 6-fosfogluconat dehidrogenaza  ATPaza  urme de catalaza  anhidraza carbonica . neutrofilele fiind primele care actioneaza. Plachetele mai au si alte functii decat cele din coagularea sangvina:  Intervin in procesele inflamatorii si elibereaza substante care stimuleaza chemostatismul neutrofilelor la locul de invazie microbiana.  Pot interveni in procesul imun prin emiterea de substante care stimuleaza producerea de imunoglobuline (in special IgG)  Pot interveni in vindecarea ranilor eliberand substante care stimuleaza miogeneza si angiogeneza (formarea de noi capilare) 61.  stomatocite .granulele Jolly.6 m la hematia circulanta  7. Se unesc globina si hemul Durata de viata Page 33 of 62 . Aceasta forma poate sa devina si ireversibila in unele boli. Diametre scazute (microcite) se intalnesc in anemii.

Eritroblastul. diuretice. Se poate forma si o legatura ireversibila in carboxihemoglobina determinata de legarea monoxidului de carbon . cu: epinefrina. Pe masura ce se matureaza scad si ca dimensiuni. corticosteroizi Leucopenie Insuficienţă a măduvei osoase hematogene Lupus eritematos Boli hepatice Antibiotice. coxal) si in corpurile vertebrelor. specifica. Granulatiile apar la celulele immature. circulante in cele 5 tipuri de leuk. Originea Este in maduva rosie hematogena. semnificaţia funcţională.Citoplasma e bazofila. Functiile Este transportoare de gaze. =ct.anticonvulsivante. Astfel se realizeaza circuitul Fe in organism. mononucleare. hematopoietica sau hematoformatoare (MRH) care da nastere elementelor figurate ale sangelui. Hematiile imbatranite ajung in ficat sau splina unde sunt fagocitate de macrofage si sunt apoi atacate de lizozomi care contin hidrolaze acide. absolut. Hematia se descompune si se elibereaza Fe care reintra in circulatie si ajunge in maduva rosie hematogena ajutand la formarea de noi hematii. citostatice Page 34 of 62 .monoblastul au un nucleu f mare. factorul principal fiin Hb care leaga si dezleaga rapid O2 sub actiunea methemoglobin reductazei si CO2 sub actiunea carboanhidrazei.Ce iese din maduva iese fara nucleu.. 62.Se gasesc mai putine hematii decat in sangele periferic si se gasesc mai multe cellule albe. -Proporţie relativă = formula leucocitară  Neutrofile: 40-75%  Eozinofile: 3% granulocite  Bazofile: 0. eucromatic. exprim procentual si respectiv in nr.5%  Limfocite: 25-50% agranulocite  Monocite: 1-5%  Leucocitoză -Splenectomie -Stress -Boli inflamatorii -Arsuri -Leucemii -După tratam. aspirina.120 zile. poate fi usor. Aceasta se gaseste in oasele late (stern. heparina. In maduva se formeaza toate elementele sanguine. in diferentierea nr.CO. total de leuk. fiecare dintre acestea indeplinind o fct.Pe monocot nu exista granulatii. barbiturice.Formula leucocitară.

In stadiul final celulele expulzeaza nucleul.U. Apar primii precursori ai celulelor liniei rosii.acidofil)  Diametru 10-12m  Nucleu condensat la maxim (exista doar heterocromatina). uneori se vad nucleoli. Eritroblast ortocromatofil (aceeasi nuanta cu celula adulta . durand L2-L9 I.nu exista  Citoplasma este diferita de cea a hematiilor adulte prin prezenta catorva resturi de organite Ele raman 12-48 de ore in circulatie dupa care sunt eliminate. prezinta mai multi nucleoli  Citoplasma este intens bazofila Eritroblastul bazofil  Diametru 16-18 m  Nucleu necondensat. Cantitatea de ARN scade pe parcursul evolutiei datorita scaderii sintezei proteice. La ME se observa eliminarea celor mai multe dintre organite.  etapa mieloida .63.embrinara (22). Reticulocitele reprezinta 1% din elementele circulante. la nastere fiind de 2% din totalul de Hb pentru ca mai tarziu sa dispara. La un anumit moment este cea mai importanta (in L4-L5 I. Ea creste ca importanta in a doua jumatate a sarcinii. Page 35 of 62 . Se evidentiaza cu o coloratie speciala .albastru de Crecil stralucitor. deci coexista acidofilia si bazofilia.debuteza semnificativ la sfarsitul L3 . Seria rosie . membrana celulara se reface si se formeaza reticulocitul.2 2).  etapa hepatosplenica: se suprapune partial peste prima etapa. In L3-L4 apar granulocitele iar in L5 apar limfocitele.inceputul L4 I.eritropoieza Celula stem  proeritroblast  eritroblast bazofil  eritroblast policromatofil  eritroblast acidofil  eritrocit. 64. La ME se observa ca numarul de organite scade foarte mult.U. alteori nu. Hematopoieza are loc in insulele sangvine din peretele sacului vitelin.). Un numar crescut de reticulocite arata o anemie. etape.22. Precursorii liniei rosii au HbF (fetala) . nu are nucleoli  Citoplasma contine o cantitate crescuta de Hb care ii determina acidofilia. uneori prezinta halou perinuclear  Citoplasma mai putin intens bazofila Eritroblastul policromatofil  Diametru 15 m  Nucleu destul de condensat (heterocromatina abundenta)  Citoplasma isi modifica nuanta: exista putini ribozomi si apare Hb in citoplasma. In linia rosie nucleul este rotund.Hematopoieza prenatală (etape).U. Precursorii liniei rosii au HbA (adult .U. este eucromatic. care au doua particularitati: sunt nucleate si contin Hb Gower .) dupa care scade ca importanta datorita etapei mieloide. Productia de HbF scade treptat. Etapa prenatala Exista mai multe locuri:  etapa mezoblastica (mezenchimala. Proeritroblastul  Diametru 20-25 m  Nucleu ocupa 80% din volumul celulr. prehepatica) care dureaza in perioada L1-L3 de viata intrauterina (I. Reticulocitul  Diametru 7m  Nucleu .Eritropoieza: caractere generale.

usor indentat sau oval. nespecifice.rosu).Pentru seria rosie.  Citoplasma este putina. Mieloblast  Diametru 20 m  Nucleu mare. raportul nucleu / citoplasma este 1 :1  Citoplasma isi modifica afinitatea tinctorial (unele sunt tranzitorii iar altele au citoplasam acidofila).conturul sau prefigureaza forma nucleului la neutrofilul segemntat (potcoava). secundare. alteori nu. pana la 16 m  Nucleu in banda sau sub forma de potcoava. Timpul necesar este de 20 de ore pentru primele etape. este compact.  Citoplasma are nuanta tranzitorie intre bazofil si acidofil (albastru . Neutrofilele nesegmentate  Diametru este mai mic. Proeritroblastul seamana cu mieloblastul. uneori rotund. are tenta bazofila si nu are granule. isi modifica conturul. azurofile) De la acest punct mai departe cele trei linii granulocitare se diferentiaza. materialul nuclear este granulat. Mielocitul eozinofil  Diametru 18 m Page 36 of 62 . heterocromatic. toatee elementele liniei rosii fiind eliberate in circulatie. nesegmentat  Citoplasma este la fel ca la neutrofilul adult Din neutrofilul nesegmentat se formeaza neutrofilul segmentat si uneori neutrofilul hipersegmentat.Granulocitopoieza: caractere generale. uneori prezinta nucleoli. are forma ovala. etape. De aceea exista o asociere intre hematopoieza si aceste macrofage. Seria granulocitara Celula stem  mieloblast  promielocit  mielocit (neutrofil. are heterocromatina. pentru ca ultimele etape sa se desfasoare lent. dupa cum urmeaza: Mielocitul neutrofil  Diametru 18 m (celula isi reduce volumul)  Nucleul se compactizeaza mult. raportul intre precursorii liniei rosii si precursorii linie granulocitarea este invers fata de formula leucocitara. in maduva existande de 3-4 ori mai multi precursori ai granulocitelor decat ai eritrocitelor. Promielocitul  Diametru 10-20 m  Nucleu scade in volum. eozinofil sau bazofil)  metamielocit (neutrofil. In maduva. Nucleii eliminati de eritroblasti sunt fagocitati de macrofagele din MRH. raportul nucleu / citoplasma este 2 : 1 pana la 1 : 1. eozinofil sau bazofil)  granulocit nesegmentat  granulocit segmentat. 65. are cromatina laxa si multi nucleoli raportul nucleu/citoplasma = 4 : 1. apar granulele specifice. maduva nu este un compartiment de depozit. nu exista nucleoli. prezinta ambele tipuri de granulatii Metamielocitul neutrofil  Diametru 12-18 m (volum relativ constant)  Nucleul . se observa cativa nucleoli  Citoplasma este mai multa (volumul celular fiind constant) si se detecteaza primele granulatii (granulele primare. spre deosebire de celulele granulocitare ce pot stocate in maduva atunci cand organismul le necesita.

granulele sunt numeroase cantitativ Eozinofilul nesegmentat (tanar)  Diametru 16 m  Nucleu cu forma de potcoava. Nucleul este foarte mare si creste in dimensiuni de-a lungul liniei deoarece precursorii isi multiplica numarul de cromozomi fara diviziune. colorat bazic. cromatina este mai compacta.Trombocitopoieza: caractere generale.forma sa prefigureaza forma nucleului viitoarei celule. moderata cantitativ si apar granule specifice. alteori nu. nesegmentata.  Citoplasma are culoare tranzitorie (albastru-rosiatic). cromatina usor impachetata. Megacarioblastul  Diametru 50 m  Nucleu cu mai multi nucleoli. 66. intens impachetat. intens colorate Metamielocitul bazofil  Diametru 18 m  Nucleu in forma de potcoava. rinichi). raportul nucleu / citoplasma este 2 : 1 pana la 1:1  Citoplasma are tenta albastruie. Se obtin celule cu grad inalt de ploidie. raportul nucleu / citoplasma variaza de la 4 : 1 pana la 1 : 1  Citoplasma cu mici granule azurofile Megacariocitul trombocitogen  Diametru pana la 160 m  Nucleu lobulat. Nucleu . raportul nucleu / citoplasma este 2 : 1 sau 1 : 1. raportul nucleu / citoplasma variaza de la 1 : 1 pan la 1 : 12  Citoplasma are o tenta palid albastruie cu granule azurofile distribite uniform Page 37 of 62 . uneori are nucleoli. granulele sunt eozinofile Metamielocitul eozinofil  Diametru 18 m  Nucleu are forma precis conturata (potcava. nucleolii nu se vad. Celula stem  megacarioblast  promegacariocit  megacariocit trombocitogen  trombocite. scade raportul nucleu / citoplasma pana la 1 : 1  Citoplasma este acidofila. cromatin este mai agregata. scade usor raportul nucleu / citoplasma  Citoplasma are tenta albastruie si granule specifice in numar mare Bazofilul tanar nesegmentat Are toate caaracteristicile bazofilului adult mai putin forma nucleului care este alungita. cromatina intens colorata. iar diametrul lor creste pe masura ce se apropie de faza finala. sinteza proteinelor incepe sa scada. fara nucleoli. etape. cromatina este putin compactata. raportul nucleu / citoplasma este de 4 :1  Citoplasma este bazofila Promegacariocitul  Diametru 80 m  Nucleu cu cromatina mai compacata dar oricum laxa. raportul nucleu / citoplasma este 1 : 1  Citoplasma este identica cu cea a eozinofilului matur Mielocitul bazofil  Diametru 18 m  Nucleu oval sau indentat. Precursorii au talie foarte foarte mare.

fixeaza o cantitate mare de colorant bazic.La sfarsitul perioadei de diferentiere megacarioblastele se ataseaza la peretele vascular.pot da nastere unui organism -CS pluripotente.mari.p. membrana lor emite prelungiri plicaturate. • nediferenţiate • au capacitatea de autoîntreţinere (self-renewal) • se diferenţiază sub acţiunea unor stimuli specifici • răspund la mecanisme de control complexe • o celulă stem stă la originea tuturor liniilor hematopoietice • Au capacitate migratorie • Morfologie asemănătoare cu a limfocitului şi/sau monocitului • Pot coloniza: maduva osoasă grasă.CS totipotente.CSmultipotente. nu se vad granulatii Monocitul tanar  Diametru 12-20 m  Nucleu cu forma si aspect apropiat de cel adult (plicaturat cu cromatina dispusa in tabla de sah). nu se vad granule citoplasmatice Limfocitul tanar  Diametru 9-18 m (dupa populatia careia ii apartin d. 69.d.Celulele stem . clasificare. compactat. azurofile. se pastreaza raportul nucleu / citoplasma de 4 : 1 pe toata linia (caracteristica a limfocitelor)  Citoplasma este putina si bazofila. Celula stem  limfoblast  limfocit tanar  limfocit adult Nu toate etapele de diferentiere au loc in MRH. are rar nucleoli  Citoplasma . Limfoblastele  Diametru 20 m (celula mare)  Nucleu este mai putin compactat.dau nastere mai multor tipuri de tesuturi . oval. mici)  Nucleu este dens.v morfologic .derivate din embrioni in stadiul de blastocist (Z 7) -se multiplica indefinit in cultura -se pot diferentia in cel. exista granule fine.Limfocitopoieza (etape). intermediare. splina. raportul nucleu / citoplasma 3 : 1 pana la 2 : 1  Citoplasma devine abundenta datorita compactarii nucleului.dau nastere multor tipuri celulare din acelasi tesut/organism -CS embrionare. Celula stem  monoblast  monocit tanar  monocit adult Monoblastul  Diametru 12-20 m (se pastreaza pe toata seria)  Nucleu este rotund. usor plicaturat. bi.  Citoplasma este bazofila. uni-) . ficatul Tipuri: -CFU (Colony Forming Unit) – celulă capabilă să formeze in vivo sau in vitro o colonie de celule de un anumit tip • Potenţialitate – capacitatea de a se diferenţia în tipuri particulare de celule (toti-. derivate din toate cele 3 straturi embrionare Page 38 of 62 .nu se identifica prezenta granulelor 68.caractere generale. unele limfocite diferentiindu-se si in timus. volumul sau scazand de-a lungul liniei monocitare. pluri-. are tenta bazofila. multi-.Monocitopoieza (etape). prezinta 1-2 nucleoli. nucleolul finnd uneori prezent. vizibile la limita de rezolutie a MO. raportul nucleu / citoplasma este 4 : 1. trec prin peretele vascular iar fluxul snagvin detaseaza din citoplasma megacariocitului plachete 67.

Zona centrala este o zona balama. Limfocitele T helper au mecanism de actiune asemanator ca etape iar rezultatul final consta in eliberarea de molecule semnal de catre limfocitul T helper cat si de catre celula cu proteina straina.light L).  Au domenii ce pot activa sistemul complementului sau pot fi recunoscute de receptorii de pe suprafata fagocitelor. Orice vaccin induce proliferarea familiei de limfocite care produce anticorpul ce recunoaste antigenul introdus. functional. Acest sistem arata ca celulele organismului sunt sanatoase. Diferenta la acest mecanism este legata de tipul de celule implicate: celule prezentatoare de antigen si de tipul de molecule ce prezinta moleculele straine. IgD. 71. neurale. IgE. Moleculele de anticorpi sunt fixate pe membrana limfocitului dar sunt si eliberate in circulatie. Limfocitele T detecteaza si celulele proprii ca fiind nonself. Limfocitele B ajung prin diapedeza in tesutul conjunctiv lax si reticulat si la acest nivel se transforma in plasmocite.-CS adulte (somatice) . celule care intervin in raspunsul imun mediat umoral (secreta anticorpi). Caracteristicile anticorpilor:  Au unul sau doua locuri de legare pentru proteinele straine. iar citoplasma este plina cu RER. mecanismul lung 2.heavy H) si doua lanturi polipeptidice scurte (cu masa moleculara mai mica .  Are forma literei Y.structură. IgG. Reprezentantii unei singure familii de limfocite elaboreaza un singur tip de anticorp.Limfocitele T . Aceste celule sunt specializate in sinteza anticorpilor care se face in stadiul final de diferentiere – plasmocitul Limfocitele B sintetizeaza anticorpi. clasificare (enumerare). Dupa natura lor. musculare.p./organului respectiv -tipuri: hematopoietice. Limfocitele T citotoxice provoaca moartea celulelor ce poarta pe suprafata o proteina straina legata de moleculele CMH. care in acest caz apartin CMH II.d. care difera intre ele prin structura lantului greu. Proteozomul este o “masinarie ce taie”celulele infectate. Exista 2 clase de complexe de histocompatibilitate: clasa I si clasa II. de diferentiere limitata la tipurile cel. Acest sistem s-a descoperit in cursul cercetarilor pentru refuzul transplantelor.Limfocitele B .funcţie.fac parte din tes/organele post-natale -capacit.v. Moleculele CMH II se gasesc pe membrana celulelor ce coopereaza cu limfocitele T. specifice tes. celule implicate in raspunsul imun mediat umoral . semnalele chimice se impart in: Page 39 of 62 . Limfocitele T cuprind doua subpopulatii: limfocitele T citotoxice si limfocitele T helper. mecanismul scurt: limfocitul T elibereaza o proteina care se numeste perforina care polimerizeaza si formeaza canale transmembranare in membrana celulei tinta. Apoi din citoplasma. care au pe suprafata receptori ce se aseamana dar cele doua subpopulatii difera d. Limfocitele T citotoxice lizeaza direct celulele infectate (mai ales viral) iar limfocitele T helper faciliteaza producerea de anticorpi de catre limfocitele B si ingerarea si distrugerea celulelor infectate de catre macrofage. hepatice etc. Exista 5 clase de anticorpi: IgA. avand doua lanturi polipeptidice lungi (cu masa moleculara mare . IgM. mezenchimale. prin pori trec cateva enzime ce activeaza verigile finale ale cascadei biochimice. Receptorii limfocitelor T recunosc proteinele straine atunci cand sunt legate de un set de proteine denumite moleculele sistemului major de histocompatibilitate (CMH). Moartea celulei este provocata prin doua mecanisme: 1. Cele din clasa I se gasesc pe membrana aproape a tuturor celulelor nucleate. 70.limfocitele B care se vor transforma in plasmocite si care intervin in secretia de anticorpi sau imunoglobuline Limfocitele B activate au dimensiuni mult mai mari decat ale celulei inactive.

15 m. Celulel pot fi ramificate dar nu se anastomozzeaza. unele celule infectate pot exprima pe suprafata lor proteine-semnal ce intorc semnalul primit de la limfocitele T citotoxice (ex.Aspectul la M. al ţesutului muscular striat Muschiul striat cardiac Este localizat in miocard.O. Moartea celulei este provocata prin doua mecanisme: 3. lucru care este folositor in transplanturi  73.:moarte celulara).  substante chemotactice (“cheama” si alte celule) interleukine (determina proliferarea unor seturi de celule albe) In infectia cu HIV. asezat central. HIPERPLAZIE . mecanismul lung mecanismul scurt: limfocitul T elibereaza o proteina care se numeste perforina care polimerizeaza si formeaza canale transmembranare in membrana celulei tinta.:moarte celulara). Astfel. In cazul camerei anterioare a globului ocular sau a testiculului prezinta continuu un semnal de apoptoza. 2 miliarde de celule. Printre celule se gasesc structuri fine conjunctivale. HIPERTROFIE . Lungimea fibrei 100 m. Isi pot dubla volumul. prezentand portiuni transversale si longitudinale. astfel incat orice celula ajunsa aici moare (“moartea intrusilor”). latimea (diametrul) . prin pori trec cateva enzime ce activeaza verigile finale ale cascadei biochimice. celulele dintr-un anumit teritoriu sunt toate dependente de un anume vas. lucru care este folositor in transplanturi 72. diametrul ajungand pan la 30 m (in hipertrofie). atasearea cap la cap a celulelor se face prin discuri intercalare care se obsrva mai bine pe preparate colorate cu hematoxilina fosfotoxica. Proteozomul este o “masinarie ce taie”celulele infectate In infectia cu HIV.populatii de limfocite T care secreta perforina ce ataca specific si distruge celulele (intervine in citotoxicitatea specifica).cresterea volumului organului prin cresterea numarului elementelor componente (celule). Sunt in total aprox. celule T citotoxice .Funcţia limfocitelor T helper Limfocitele T helper au mecanism de actiune asemanator ca etape iar rezultatul final consta in eliberarea de molecule semnal de catre limfocitul T helper cat si de catre celula cu proteina straina. Diferenta la acest mecanism este legata de tipul de celule implicate: celule prezentatoare de antigen si de tipul de molecule ce prezinta moleculele straine. Apoi din citoplasma. care in acest caz apartin CMH II ŢESUT MUSCULAR 74. Ele se mai numesc striurile scalariforme Eberth. In cazul camerei anterioare a globului ocular sau a testiculului prezinta continuu un semnal de apoptoza. unele celule infectate pot exprima pe suprafata lor proteine-semnal ce intorc semnalul primit de la limfocitele T citotoxice (ex. La ME discurile intercalare apar ca niste formatiuni alcatuite din complexe jonctionale. Caracteristic acestui tip de tesut este vascularizatia de tip terminal. Limfocitele T citotoxice provoaca moartea celulelor ce poarta pe suprafata o proteina straina legata de moleculele CMH. ceea ce explica procesele ce au loc in infarctul miocardic acut. astfel incat orice celula ajunsa aici moare (“moartea intrusilor”). Celulele au un singur nucleu. Discurile apar ca niste ingrosari transversale in scara la capetele celulei.cresterea volumului organului prin cresterea volumului elementelor componente (celulelor).Funcţia limfocitelor T citotoxice. Prezinta striatii transversale care insa lipsesc in jurul nucleului. Portiunile transversale sunt alcatuite din jonctiuni cu rol Page 40 of 62 . Pe masura inaintarii in varsta se acumuleaza pigmenti de imbatranire (hipofuxina).

Miocardiocitele atriale sunt asemanatoare cu cele ventriculare dar au in plus granule atriale. Materialul contractil este asemanator ca organizare cu cel de la m. In acest moment se da Page 41 of 62 . Acesti mediatori pot deschide canalele care duc la trecerea Ca din RS in citoplasmic. In acest moment se modifica asezarea in spatiu a complexului troponinei. El are efect antagonic fata de ADH si ACTH. secundare si tertiare. Nu prezinta disc intercalar 75. De asememnea exista o calciuATPaza care acumuleaza Ca2+ in RS. Atunci creste concentratia de Ca in citoplasma si creste astfel si probabilitatea ca subunitatile C ale troponinei sa ataseze Ca. canale de calciu in membrana RS care sunt sensibile la mediatori chimici (IP3 .inozitol trifosfat). Aparatul contractil este slab reprezentat si au putine mitocondrii si cisterne de RS. Ele au rol de preluare si raspandire a impulsurilor electrice. de asemenea ele mai sunt legate si de celulele T (de tranzitie) prin discuri intercalare. Mecanismul contractiei se bazeaza pe cicluri de asocieri si disocieri intre monomerii de actina si proeminentele laterale ale miozinei. Filamentele subtiri aluneca spre centrul sarcomerului. La ME se observa in vecinatatea membranei materiale contractile cu orientare paralela cu axul longitudinal al celulei. Perimisium – inveleste mai multe fibre musculare dand nastere fasciculelor primare. au citoplasma clara. nexus).mecanismul “puntilor transversale” elaborat de Huxley. ridicandu-se actiunea inhibitorie a troponinei I. Stabilesc jonctiuni de tip gap sau desmozomi. 76. Fibra musculara striata scheletica e inconjurata de tesut conjunctiv ce poarta numele de Endomisium (tesut conjunctiv ce inveleste fiecare fibra musculara). Dintre organitele comune cel mai bine reprezentate sunt mitocondriile care ocupa 35% din volumul celulei. Eliberarea granulelor se face atunci cand celulele sunt tensionate datorita cresterii volumului sangvin. Ele sunt in numar mai mare decat in fibrele musculare striate scheletic si stabilesc contacte doar cu o terminatie a RS formand diadele. Se pune in evidenta cu ajutorul metodelor ticrome.In timpul contractiei. El are dispozitie ordonata dar nu o respecta in totalitate. striat scheletic. In timpul contractiei nici unul dintre cele doua filamente nu se scurteaza ci gliseaza.Mecanismul contracţiei în ţesutul striat scheletic Teoria contractiei musculare (1957) .strict de adeziune (dezmozomi si jonctiuni intermediare). . nucleul mare este situat central.Relaxarea musculara inseamna revenirea la starea initiala. Aceste granule contin un precursor al factorului natriuretic. . aluneca unele printre altele. Acestea din urma asigura continuitatea electrica. Au forma rotunda sau ovala. Si celulele cardiace au sistem de tubi T. Portiunile longitudinale sunt alcatuite din jonctiuni comunicante (gap. Celulele tesutului excitoconductor sunt de 3 tipuri:  Celule P (pacemaker) care genereaza impulsuri electrice in nodulul sinoatrial si nodulul atrioventricular. restul fiind in cantitate mica. In RS exista un sistem care detecteaza schimbarea de potential si ca uramre se deschid canalele de Ca si Ca este eliberat in citoplasma. Se scurteaza insa distanta dintre doua benzi Z. Epimisium – tesut conunctiv dens cu dispozitie lamelara ce inveleste muschiul in intregime.  Celulele T (de tranzitie) prezinta mai multe mitocondrii si cisterne de RS. Stabilesc jonctiuni cu celulele P si cu miocardiocitele de lucru. Celulele Purkinje sunt mai mari.Raporturile dintre ţesutul muscular striat şi ţesutul conjunctiv în organizarea muşchiului scheletic ca organ. La fiecare ciclu de atasare-dezatasare actinamiozina filamentele se deplaseaza cu 5-10 nm. prin intermediul tubilor t se transmite o unda de depolarizare. Factorul natriuretic este de natura endogena ajuta la eliminarea Na+ din organism. Complexul troponina-tropomiozina elibereaza atunci locul de interactiun de actina si se realizeaza interactiunea actina-miozina. Intre aceste celule se stabilesc jonctiuni desmozomale. Ele au mai multe mitocondrii si lipseste sistemul tubilor T. Contractia este controlata de oscilatiile concentratiei de Ca2+.

banda Anizotropa. care alunecă mai adânc în şanţul form. S-a obs. de ADP şi elib. în timp ce cele 2 ½ de bandă I de la niv. 200-220 punti/ fil.zwischen = intre) este o regiune intunecata la mijlocul benzii I. scheletica este repr. iar fil. restul benzii A este constit. de lanţurile de actină (helixul actinei). fil. calciului din RS şi creşterea conc. de banda A. cu exceptia benzii M. demascând (descoperind) situsul de leg. unde miofilam. groase.filamente subtiri –dimensiuni 5-6 nm/ 2 µm . . unde se gasesc numai filam. de calciu. dar sarcomerele se scurtează. hidroliza ATP-ului de pe capetele glob.punti transversale-> apar la ME ca proiectii laterale. Banda A îşi păstrează mărimea. Filam groase sunt despartite prin spatii de 30-45 nm. de energie. la niv. conform.  banda Z . subtiri si fiec filam subtire este inconj de 3 fil. groase. alcatuind un model hexagonal. elib.  banda M .: ME -2 tipuri miofilamente: .organizare ultrastructurală -substr. Ultrastructura -miofibrilele sunt alc.5 µm -dispuse longitudinal de-a lg miofibrilei -> fil. iar la niv. dist. cu prod. se interdigiteaza. astfel energie. benzii I se gasesc numai filam.pe secti transv. groase si subtiri . că situsul de leg. Tn-C) a ionilor de calciu – cu modif. În timpul depol. elib. hidroliza ATP-ului.posibilitetea de actiune a ATPazei care se gaseste pe proeminentele laterale ale miozinei. În timpul contr. dar pierde stria H.dimanesiuni 10-11 nm/ 1. va duce la fix. de repaus. filam. la miozină al molec.(Hensen) o regiune mai palida aflata la jumatatea benzii A.cate o punte transv de la fil groase la fiecare 14.. calciu al troponinei (subunit. numite miofilamente. de actină şi miozină îşi păstrează lung. concentratia Ca in citoplasma scazand pana se atinge “concentratia critica”. benzii A.filamente groase. de actină şi cele de miozină determ.(ger. ordonate paralel cu axa longitudinala. fiec. Page 42 of 62 .in mijlocul sarcomerului-corespund zonei oc. subtire de un fil.  banda I .Miofibrila striată . gros are in jurul sau 6 filam. actinei cu miozina determ. gros -pe un fil. între filam.Apoi intra in actiune mecanismele de reacumulare a Ca in RS. gros= 13nm -pe spf. de actină cu miozina . groase. din subunit. care pornesc de o p si de alta a benzii Z si patrund in discul A pana la limitele zonei H. avand latimea de 4-5 nm si lungimea de 6-13 nm si se extind catre fil.3 nm. de actină. de miofibrilele striate. care e in mijl a 3 fil. ca dispoz. de actină.i. de miozină. ale miozinei. că numai leg.banda Izotropa de lumina polarizata banda clara. de pe capetele glob. Form. groase. perpendiculare pe axa filam groase. pe situsul ptr. subtire. al molec.->puse in evid. -miofibrilele sunt striate Sunt structuri cilindrice filamentoase  Diametru : 1-2. groase. Actina (filamentele subtiri) este trasa (gliseaza). leg. ptr.5 µm  Aspect striat – succesiune de benzi intunecate si clare  banda A . 77. musc. complexului troponină-tropomiozină. s-a obs. dintr-o interdigitare a fil. În muşchiul relaxat. subtiri. In acest moment Ca se desprinde de pe subunitatea C a troponinei si complexul troponina-tropomiozina revine la starea initiala. banda intunecata. filam.mascat de complexul troponină-tropomiozină de pe filam.. miozina nu se poate lega de actină.. contractil in fbr. sarcomerului (cele 2 hemidiscuri clare) se scurtează. subtiri sunt dispuse dupa un model hexagonal a. subtiri pe care par sa le atinga-> cca.  banda H .(ger.mittelscheibe = de mijloc) la mijlocul benzii H. care separa un fil. 3D a miofilam are un inalt grad de ordonare.

localizati la periferie – Citoplasma . cu nucleol evident – Citoplasma prezinta striatii transversale – Zona perinucleara este lipsita de striatii. laringelui. musc. Nucleii sunt tahicromatici cu numeroase striatii.Genereaza si conduc impulsurile electrice.cav bucale faringeloui. celulele sunt cilindrice paralele intre ele. eucromatic.ASPECT LA M. fibre musculare lungi ce alcatuiesc fascicule de fibre musculare cu numerosi nucleoli situati la periferie.Diagnosticul diferenţial la microscopul optic între ţesutul muscular striat scheletic şi ţesutul muscular cardiac Ts. Transversal: celulele apar poligonale si in aceeasi celula pot fi surprinsi mai multi nuclei. Intre celule exista tesut conjunctiv si capilare sangvine. contine granule brune de LIPOFUSCINA Page 43 of 62 . 79. sfincterului uretral extern. Longitudinal. multinucleate • Celula musculara=fibra musculara  Sectiune longitudinala • Cilindrice. la nivelul sfincterului anal extern. striat scheletic.Citoplasma este striata cu numeroase striatii date de alternanta cu zone clare si intunecate.neomogena datorita miofibrilelor ce apar ca niste puncte fine pe toata suprafata sectiunii – Intre celule exista capilare si tesut conjunctiv • • Ts. Citoplasma este neomogena.Intlnit la nivelul globilor ocular (mm extrinsexi). cardiac.Celule musculare cilindrice. Tesutul muscular striat cardiac – localizat in miocard. paralele intre ele • Lungime – zeci de cm • Diametru – 10-100 µm • L/D = 1000-10000 • Multinucleate 20-40 nuclei /cm lungime • Nuclei periferici sub sarcolema • Citoplasma = sarcoplasma. Cuprinde celule musculare cardiac(miocardocite lucratoare) si celulele sistemului excitoconducator(celule B.Celulele sunt dispuse in masa ) . ½ sup esofag.T.ASPECT LA MO • Alcatuit din fascicule lungi de celule cilindrice. rotund. multinucleate.striata – alternanta de zone clare si intunecate • Intre celule exista tesut conjunctiv si capilare sanguine  Sectiune transversala: – Celulele apar poligonale – In aceeasi celula pot fi surprinsi mai multi nuclei – Nucleii .asemănări şi deosebiri structurale şi ultrastructurale Tesutul muscular striat scheletic – se intalneste la nivelul tubului digestive. Purkinje.78. Sectiune longitudinala: – Lungime : 85-100 µm – Diametru : 15 µm – Nucleu unic central.O.rotunzi.Celula musculară striată cardiacă (lucrătoare) şi scheletică . Pt evid striatiilor se foloseste metoda hamatoxilina ferica. musc.

Discurile intercalare-ultrastructură.Tropomiozina este o proteina fibrilara. Aspect polygonal.Intre cellule exista tesut conjunctiv si capilare sangvine.linii transverse. rotund. DISCURI INTERCALARE sau STRIURI SCALARIFORME = complexe jonctionale Sectiune transversala: – Celulele au aspect poligonal – Nucleul central.tesut conjunctiv si capilare sanguine – Tesutul conjunctiv se poate pune in evidenta prin coloratii tricrome – – – 80. Longitudinala – jonctiune GAP – continuitate ionica – tesutul se comporta ca un sincitiu 81. -Molecula de miozina are o parte orizontala si o proeminenta globulara -Sute de molecule de miozina sunt asamblate pentru a da nastere filamentelor groase -In Filamentele groase moleculele de miozina sunt dispuse in seturi antiparalele.rol principal de ancorare Portiunea longitudinala este formata din jonctiuni de tip GAP cu rol in continuitate ionica. rol. eucromatic – Nucleul nu este vizibil in toate celulele.Organitele implicate în homeostazia intracelulară a calciului în fibra musculară striată Page 44 of 62 . Este un complex jonctional localizat intre doua celule musculare cardiace -Are doua portiuni in functie de directia miofibrilelor Transversala -Zonula adherens – zona de ancorare a filamentelor de actina ale ultimului sarcomer -Macula adherens( desmozom).Organizarea miofilamentelor groase în fibra musculară striată -Filamentele groase contin doar molecule de miozina -Meromiozina are doua lanturi : unul usor (L) si unul greu (H). situate in coloane Intre doua celule succesive . fiind localizat la niveluri diferite fata de planul sectiunii – Zona perinucleara –clara -fara striatii – Intre celule. De moleculele de tropomiozina sunt atasate la distanta de 40nm (7 monomeri de actina G) complexe de troponina. Ea este infasurata si asezata in santul pe care il formeaza actina F.• Intre celule – tesut conjunctiv si o retea foarte bogata de capilare si nervi Celulele sunt alungite si ramificate. troponina T care se ataseaza de tropomiozina troponina I care inhiba interactiunea actina-miozina 82.Organizarea miofilamentelor subţiri în fibra musculară striată Filamentele subtiri sunt formate din: actina si proteine reglatoare (tropomiozina si troponina). . -Pe o jumatate a filamentelor groase proeminenta laterala este orientata intr-o directie iar pe cealalta jumatate este orientata in directia opusa 83. . -Actina este alcatuita din actina F (fibrilara) al carui lant formeaza un dublu helix. Prin polimerizarea actinei G (globulara) se formeaza actina F. Fiecare monomer de actina poseda un situs de interactiune cu miozina.Nucleu central rotund eucromatic cu nucleoli evidenti.zona perinucleara este clara.Troponina = complex ce prezinta 3 subunitati: troponina C care leaga ionii Ca2+.

isi pierde teaca de mielina. impreuna cu cplx. din benzile I adiacente. care contine un fluid.localiz in sarcomer: fil. 85. in sarcomer: filam.3 subunit: tropon.45%. 70 kD . gamma-. eu.6µm. si funtie a miofibrilei -se intinde de-a lg miofibrilei pe o distanta de 2. miozina-actina -troponina -5%.  Discul clar :  Format numai din filamente subtiri (l=1µm. groase .5%. titina. beta-.in fil. subtiri . (miofilam.prot miofibrilare (contractile) se (:) in 3: a)proteine contractile fundamentale. fiind delim. ultrastructură = unitatea fundamentala de struct.Fiecare fus format din 8-10 celule foarte alungite.definiţie. de 2 benzi Z -cuprinde in mijl o banda A in intregime si de o p si de alta cate o jum. contractile reglatoare – tropomiozina. Axonul se arborizeaza.localiz: fil. nebulina etc.actina.localiz. stim activit ATP-azica a miozinei . 470kD .5 µm. si benzile M si Z) sunt alc.Placa motorie Fibrele motorii sunt axoni mielinici ai unor neuroni motori. din agregate supramoleculare proteice -dpdv..20%. al contractiei.Sarcomerul . inconjurate de spatiul periaxial. – ribozomi – nuclei – granule de glicogen -Placa are in compunere: o terminatie axonala. modificate.Capatul terminal al fiecarei ramificatii devine dilatat (buton sinaptic) si stabileste jonctiunea cu celula musculara. subtiri b)prot. . Φ=8nm)  Discul intunecat:  Format din filamente groase si subtiri  Fiecare filament gros este inconjurat de 6 filamente subtiri – Banda H  Numai filamente groase (l=1. troponinic regleaza interact. C-leaga ioni Ca / I-inhiba actina / T-se leaga de tropomioz c)alte prot miofbrl.Receptori de tip senzorial. 42kD.Fusurile neuromusculare . -Axonul mielinizat pierde teaca de mielina si se dilata – butoni terminali – aplicati pe sarcolema – Contin : mitocondrii si vezicule sinaptice -Fanta sinaptica – contine o matrice amorfa -Faldurile jonctionale ale sarcolemei -In sarcoplasma de la acest nivel – mitocondrii.84. localizati printre fibrele musculare . subtiri -molec.ACTININA. acest ansamblu este inconjurat de o capsula Page 45 of 62 . este un bastonas lung de 40nm. Φ=15nm) – Linia M  Numai filamente groase  Filamentele sunt legate intre ele prin punti fine formate de proteinele M Ultrastructura -compon. denumite fibre intrafuzale.alfa-. 76kD .miozina . fanta sinaptica si sarcolema 86. organizare. se leaga de actina.

Ele sunt proteine de ancorare a actinei la mambrana celulara.Fibrele extrafuzale isi primesc terminatiile nervoase normale (eferente motorii a). Cu toate acestea mediul din interiorul caveolei este diferit fata de ccel din spatiul extracelular. concentratia sa fiind de 2-3 ori mai concentrat decat in mediul extracelular. Acestea sunt caveolele si densificariile (ariile dense). stabilitatea lor fiind data de citoschelet. Ele reprezinta prelungiri ale spatiului extracelular spre interiorul celulei. Are loc o cuplare electrotonica.2 tipuri de fibre intrafuzale: cu nuclei in cosulet. Adancimea este de 120 nm. mai numeroase si cu nuclei insirati (in lant). g.Striata) ci lateral-polare.Sarcolema fibrei musculare netede: specializări ultrastructurale Are aceeasi structura ca si membrana celulara obisnuita cu mici particularitati: jonctiunile celulare . Ele sunt cvasipermanente. Compozitia chimica a ariilor este asigurata de 2 proteine (vinculina si talina) care apartin clasei de proteine de legare a actinei (ABP . Intindere -> distorsiune a filetelor senzoriale -> informatii la fibrele motorii-> contractie 87.. . . -Benzi de actina si miozina alternante. -Filamentele de actina sunt solidarizate de ”corpi densi” (benzi Z rudimentare) -Distribuiti in toata citoplasma. Fibra musculara neteda are automatism (genereaza impulsuri). Pe preparatele de ME se observa ca actina se insera in unghi ascutit la nivelul ariilor dense 88. Ariile dense (densificarile membranei) au dimensiuni de 100-400 nm. Exista zone pacemaker care genereaza PA ce se raspandesc in masa cu ajutorului jonctiunilor gap ce permit raspandirea instantanee a Ca in celule. Pentru o latura a filamentului capetele proemina intr-o directie. adherens (fascia adherens) sau digitiforme. . Exista si o cuplare metabolica. in cantitate crescuta. in jurul portiunii centrale a fibrelor fuzale (adaptare rapida) si terminatii nervoase secundare (adaptare lenta). Page 46 of 62 . -Mecanismul contractil include actina si miozina.actine binding protein). ceea ce permite trecerea ionilor de Ca.Filete nervoase senzoriale formeaza terminatii anulo-spirale (sau primare). A nu se confunda cu alte invaginari. denumite extrafuzale. acesta fiind implicat in generarea potentialului de actiune (PA) si in mecanismul de contractie-excitatie. Jonctiunea gap realizeaza comunicarea directa intre celule prin canale cu diametrul de 1500. realizand legatura intre actina si citoscheletul membranie celulare.M. latimea maxima este de 70 nm iar deschiderea este de 35 nm.de tip gap (nexus). Fasciile adherens si jonctiunile digitiforme solidarizeaza mecanic celulele. mai ales in ceea ce privesta Ca. in jur: celule musculare nemodificate. La nivelul sarcolemei exista formatiuni specifice. in cealalata latura capetele proemina in directie opusa. Atat caveolele cat si ariile dense sunt asezate alternativ pe meridianele acestui fus.. -dimensiuni :sute de nm -proteine de legare a actinei: -actinina si filamina.Filete motorii. In concluzie. caveolele participa la traficul ionilor de Ca.. Caveolele reprezinta niste invaginatii ale membranei. ceea ce le aseamana cu tubii T. Astfel are loc sumarea contractiilor celulelor alaturate care se manifesta ca o contractie uniforma. formeaza rudimente de miofilamente. se termina pe niste placi motorii la nivelul fibrelor intrafuzale. -Asezarea lor spatiala este diferita de a celulelor striate (nu apar sarcomere) -Filamentele de actina sunt foarte lungi -Filamentele de miozina pot ramane complet suprapuse cu filamentele lungi de actina la schimbari foarte mari ale lungimii musculare (pana la de 10 ori schimbare a lungimii).. -Filamentele de miozina nu sunt bipolare (F. eferente.Organizarea ultrastructurală a aparatului contractil în fibra musculară netedă.

neted este de 3 ori mai mare decat la m. Are loc o dubla reglare a contractiei:  una actioneaza asupra filamentelor groase prin MLCK si se produce fosforilarea acestui lant care are drept consecinta declansarea activitatii situsului ATPazic  alta actioneaza asupra tropomiozinei prin CD (caldesmona) si astfel se modifica conformatia tropomiozinei cu expunerea situsului de interactiune actina-miozina. . Histofiziologia muschiului neted Mecanismul contractiei Consta in alunecarea filamentelor de actina in raport cu cele de miozina datorita puntilor transversale.Structura moleculei de miozină şi a filamentului gros în fibra musculară netedă Filamentele de miozina sunt formate din multe molecule de miozina. neted se scurteaza mai mult. tonici care au un tonus spontan. M. 91. striat.au loc contractii cu frecventa si amplitudine constanta dependenta de muschi. unui fialment gros ii coerspund 8-15 filamente subtiri. unui filament gros ii corespund 2 fialmente subtiri. Particularitatile contractiei  forta de contractie e scazuta (datorita nr. striat nu are punti transversale pe toata lungimea sa (in portiunea benzii H nu are punti transversale) in timp ce m. neted. de aceea o punte transversala in m. o stare de contractie sustinuta. Lungimea filamentului gros la m. neted are punti transversale pe toata lungimea filamentului gros. striat. mic de punti transversale)  viteza de contractie e scazuta (datorita activitatii ATPazice scazute)  capacitatea de scurtare e crescuta (datorita existentei puntilor transversale pe toata lungimea filamentului gros)  Particularitati functionale Activitatea contractila ritmica spontana .-rol: solidariz capetele filam de actina prin punti transvers -filamentele de actina: 6-8 nm -filamentele de miozina:12-15 nm -filamentele intermediare: 11 nm 89. neted trage mai multe filamente de actina si deci forta de contractie este mai mica 90. fazici. In m. substratul molecular şi structural al acestora.Organizarea moleculară a filamentului subţire în fibra musculară netedă. De aceea interactiunea actina-miozina este pe o distanta mai mare si prin urmare m.acestia fiind m. tradusa printr-o miograma in platou Page 47 of 62 .Histofiziologia muşchiului neted: particularitaţile contracţiei şi. Exista insa si m. In m. De asememnea un rol important in mecanismul de contractie il au proteinele de legare a actinei (ABP) care controleaza polimerizarea si pozitionarea moleculelor de actina.

Celulele secretorii migreaza in intima vasului lezat unde secreeta matrice extracelulara ce determina placa de aterom. in acest stadiu celula raspunde la agentii care contracta. ceea ce determina expunerea matricei extracelulare aflate sub endoteliu la fluxul sangvin. Aceste doua fenotipuri sunt foarte bine exprimate la m. Fibrele sunt cuplate electric prin jonctiuni gap si cuplate mecanic prin jonctiuni adherens. Aceste molecule (toti liganzii) actioneaza la nivelul receptorilor. La toate acestea se adauga si faptul ca celulele secretorii au si receptori pentru LDL (“carausii colesterolului”). dintr-un motiv oarecare. Aceasta stare este mentinuta de inhibitori ai proliferarii. ceea ce duce la eliberarea PDGF si a altor factori existenti in granule.  Starea secretorie . celula avand receptori pentru acesti factori. are loc lezarea endoteliului vascular. Nu se contracta dar sintetizeaza matrice extracelulara (colagen. boala a celulelor musculare netede. Celula nu are receptori pentru factorii mitogeni (de stimulare a cresterii). Acestea devin capabile sa secrete PDGF si concentratia acestuia creste si mai mult. ceea ce duce la crestera volumului placii de aterom. Asemanari si deosebiri intre cele trei tipuri de celule musculare Page 48 of 62 . Atfel se explica ateroscleorza. De asemenea. in care creste numarul celulelor secretoare. sinapsele sunt absente. neted vascular raspunde la angiotensina II. neted. fibre elastice. De-a lungul timpului s-au elaborat mai multe modele experimentale ale aterosclerozei. Are loc aderarea plachetelor si se formeaza un trombus plachetar. Aceste jonctiuni asigura functionalitatea tesutului 92. Actiunea lor depinde de tipul de receptor exprimat in membrana celulara si de tipul de mecanism de transductie ce are loc in celula. Ea raspunde la factorii mitogeni (spre exemplu PDGF). Contractia e modulata de urmatorii liganzi. prin legare la receptorii de pe membrana celulei musculare netede:  neurotransmitatori  hormoni  prostaglandine  Prezinta dubla inervatie vegetativa. excitatorie si inhibitorie. ea este refractara la acestia. In aceasta etapa celula nu sintetizeaza matrice extracelulara. Daca creste concentratia PDGF sunt stimulate celulele secretorii ale m.Fenotipurile contractil şi secretor ale fibrei musculare netede adulte  Starea contractila . Spre exemplu. Concentratia PDGF crescand din ce in ce mai mult are loc cooptarea celulelor din tipul contractil in cel secretor.celula este oprita in G1. Acetilcolina poate influenta procesul contractil la nivelul placii motorii. Ei actiuni de tip elastic: intr-un loc poate fi inhibitor iar in alt loc poate fi stimulator al contractiei. Initial.celula iese din G1. proteoglicani). neted vascular. Atunci L DL sunt internalizate in celula si acestea se blocheaza. m.

Page 49 of 62 .

au o singura prelungire la adult dar in viata I. spinali senzitivi.aspect la microscopul optic. In citoplasma contine: Page 50 of 62 .Soma neuronală . cu nucleol evident datorita sintezei crescute de proteine. Aceasta prelungire in forma de T este axon dar culege si informatii. situati pe radacina posterioara a n. Exista numeroase forme de neuroni multipolari. exemple. Astfel sunt neuronii din ggl. Exista insa si exceptii . Numarul de neuroni integratori creste pe scara filogenetica si este maxim la om 95. de receptie si de integrare a semnalelor. Localizare. Fiind eucromaatic. De acest tip sunt:  neuronii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii  neuronii din scoarta cerebrala care sunt:  stelati in scoarta cerebrala  fusiformi in stratul polimorf  piramidali in stratul pyramidal 2.neuroni cu axonul scurt.neuroni cu nucleu mic tahicromatic. Ei prezinta un corp stelat. acusticovestibulari VIII  neuroni pseudounipolari . cu axonul foarte lung.U. de tip integrator 4. Numarul de neuroni senzitivi si motori e constant filogenetic.axonul este scurt si prezinta multe ramificatii ce infasoara corpul celulei ca un cos. Clasificarea neuronilor se poate face dupa mai multe criterii: 1. au fost neuroni bipolari. Nucleul este central sau periferic.U. neuronii migreaza dintr-un loc in altul iar axonul este indreptat spre directia miscarii si e folosit la deplasare  neuroni bipolari . Dupa lungimea axonului:  neuroni de proiectie. El contine nucleul care este mare. Dupa invelisul axonului:  neuroni mielinici .in scoarta cerbrala  celulele in dublu buchet . eucromatic.au viteza mare de conducere.  neuroni multipolari . de natura senzitiva:  in retina  neuronii olfactivi  neuronii cu sediul in ggl. dupa numarul de prelungiri:  neuroni unipolari: la adult nu exista. Dupa forma axonului:  celule cu cosulet . Acestea sunt celulele Purkinje din scoarta cerebeloasa  celulele in panza de paianjen . Pot fi motorii sau senzitivi. spinal. Soma (pericarionul) are rol trofic (intretine axonul). In viata I. proportionala cu grosimea tecii si grosimea fibrei  neuroni amielinici .au viteza mica de conducere Numarul neuronilor este de ordinul 109. acestia existand doar la nevertebrate si in viata intrauterina.ŢESUTUL ŞI SISTEMUL NERVOS 94. ultrastructură şi funcţie.foarte rari. Sunt Golgi tip I.Clasificarea neuronilor după criterii morfologice şi funcţionale.  neuroni de asociatie (Golgi tip II) .sunt foarte complicati. Ulterior aceste doua prelungiri se apropie una de alta si se unesc formand un trunchi comun care se ramifica apoi in “T”. la femei se vede corpusculul Barr atasat de nucleol sau membrana nucleara.in scoarta cerebrala 3. Realizeaza proiectia pe scoarta cerebrala a tuturor regiunilor corpului.

de pasaj) Transportul axonal poate fi rapid sau lent. Aceste sunt putine. prezinta microtubuli si aparatul spinului. cu rol in eliberarea Ca pentru cresterea concentratiei sale citosolice. Aparat Golgi . Transportul dendritic poate fi anterograd (se face cu viteza de 3 mm/h si se transporta proteine si organite. fenomen ce participa la transmiterea impulsului nervos. ultrastructură şi funcţie. El are mai multe parti:  con si segment initial. Contin multi microtubuli si neurofilamente.aspectul la microscopul optic.  segmentul de conducere care poate fi mielinic sau amielinic  terminatiile axonale formate din butonii terminali (sinaptici. De asemenea exista si o reciclare locala. Aceste proteine mediaza interactiunea microtubulului cu organitele. Se transporta proteine solubile (enzime. Rolul acestei regiuni este de a declansa impulsul nervos deoarece este zona cu cel mai mic prag de excitabilitate.  transportul lent se face numai anterograd cu viteza de 1-3 mm/zi. avand rol in organizarea fusului nuclear si a microtubulilor.           corpi Nissl care se pot observa cu coloratie speciala la baza dendritelor si lipsind in conul axonal si fiind alcatuit din RER si poliribozomi liberi REN foarte abundent. Acestia au un material dens la fluxul de electroni. Dendritele reprezinta prelungiri ale somei care contin corpi Nissl si toate organitele celulare. ultrastructură şi funcţie. unde exista mai multe elemente de citoschelet.lipofuscina . Melanina (la unii neuroni . insa prezinta numerosi microtubuli.prezenti in toti neuronii. Axonul este unic. .Axonul .neuronii din substanta neagra din diencefal . Se transporta organitele cu endomembrane (mitocondrii).foarte bine dezvoltat Vezicule sinaptice. ex: mitocondria) si retrograd. Aici lipsesc corpusculii Nissl. Complexele formate din peptide si neurofizine este depozitat in neurohipofiza de unde este eliberat in circulatie. Numarul spinilor de pe ficare dendrita variaza.contin peptide si neurofizine care sunt eliberate in capilare.pigment cu semnificatie fiziologica necunoscuta ce se acumuleaza cu varsta. alcatuit din cisterne paralele unite prin material electronodens. Daca se taie aferentele numarul spinilor scade 97. care se formeaza la acest nivel pentru ca mai apoi sa migreze pana la terminatia axonala. se gasesc in hipotalamus si sunt dense la fluxul de electroni. Vezicule de neurosecretie . Ele au dimensiuni de 100-300 nm. Mitocondrii Rezerve de picaturi lipidice Lizozomi .locus coeruleus) Centrioli . microfilamente si neurofilamente care se vad cu impregnare argentica.de-a lungul timpului acestia se incarca cu un material . Dendritele prezinta specializari cvasipermanente muguri (spini) dedritici care primesc sinapsele. monomeri) Page 51 of 62 . Principala functie a denritelor este receptia. Transportul se face de-a lungul microtubulilor cu ajutorul proteinelor motorii care sunt de doua feluri: kinezina.  transportul rapid se poate face anterograd (cu viteza 100-400 mm/zi) sau retrograd (100-200 mm/zi). vezicule cu mediatori si componentele membranei.Dendritele . Au diametrul de 60-80 nm. abundente la baza dendritei si din ce in ce mai putine la varf.aspect la microscopul optic. avand un mecanism necunoscut. 1 cil cu semnificatie necunoscuta 96. rapida a veziculelor cu mediatori. efectueaza transportul anterograd si syneina care efectueaza transportul retrograd. In neuronii vegetativi simpatici ele sunt umplute cu catecolamine si dense la fluxul de electroni.

Veziculele sinaptice pot fi si ele clasificate dupa cum urmeaza:  vezicule clare. au vezicule clare.sunt dendrodendritice.sunt excitatoare sau inhibitoare  axosomatice .Clasificarea sinapselor. efectul fiind de hiperpolarizare (scaderea PR) . baze morfofuncţionale.au diametrul de 20-60 nm. 99.este axodendritica.sunt simetrice. axonul face sinapsa cu ele (1 sinapsa cu 1 dendrita).  tipurile noi de sinapse (de regula inhibitorii):  dendrodendritice  dendrosomatice  dendroaxonale  soamtodendritice  somatosomatice  somatoaxonale  speciale (la ele participa concomitent mai multe prelungiri):  reciproce . frecvent au neurotransmitatori excitatori.au diametrul de 80-100 nm. Dupa natura materialului electronodens s-a facut clasificarea sinapselor de catre Gray:  sinapse asimetrice (materialul electronodens presinaptic este mai mare decat cel postsinaptic)  sinapse simetrice (materalele electronodense au dimensiuni aproximativ egale) Aceasta clasificare este legata de aspecte functionale. Aceste sinapse se gasesc in corpul si butonul axonal in SNC si au un continut necunoscut. sferice . Clasificarea morfofunctionala a sinapselor:  excitatorii .sunt asimetrice. participa 1 axon si 2 dendrite foarte apropiate intre ele. 3.Polarizarea dinamică: definiţie. efectul pe membrana postsinaptica este de depolarizare (cresterea PR) .98.au diametrul de 40-60 nm. uneori si inhibitori. contin catecolamine  vezicule mari. Clasificara topografica a sinapselor Tipul de sinapsa depinde de partile neuronului ce participa la sinapsa:  tipurile clasice de sinapse (cele mai frecvente):  axospinoase (sinapsa se face cu spinul dendritic) . Polarizare dinamică – “Semnalele dintr-un circuit neural se propagă într-o singură direcţie […] Informaţia circulă dinspre dendritele unui axon înspre corpul celular şi apoi de-a lungul axonului către terminaţiile presinaptice […]” Exista o polarizare dinamica a neuronului: impulsul nervos circula doar de la dendrita si pericarion catre axon.sunt excitatoare sau inhibitoare axoaxonale . turtite . contin doar neurotransmitatori inhibitori  vezicule sferice cu miez dens . Axonul prezinta pe linie mediana o densificare in forma de panglica Page 52 of 62 .sunt numai excitatorii  axodendritice .: veziculele de acetilcolina  vezicule clare. au vezicule clare sferice sau turtite. Unul si acelasi neurotransmitator poate avea efecte diferite in functie de receptori (tipul de receptor determina efectul).se declanseaza un potential postsinaptic inhibitor (IPSP).sunt numai inhibitorii.au diametrul de 40-60 nm. ex. sferice cu miez dens si halou clar . din axon ca element postsinaptic este exclusa partea mielinizata (conducatoare) deci participa la formarea sinapsei axoaxonale doar conul cu segmentul initial si butonii terminali.se declanseaza un potential postsinaptic excitator (EPSP)  inhibitorii . sferice. reprezinta un complex de 2 sinapse aflate una langa alta si care conduc impulsul nervos in sens invers  panglica (in retina) . Aceasta specializare se datoreaza membranei neuronale.

Neurotransmiţătorii au efect rapid (latenţă 1-2 ms) • NT inhibitori: – GABA (acid -amino-butiric) – glicina – purine (adenozina.  100. ATP) • NT excitatori – glutamat – aspartat – taurina • NT cu efecte dependente de tipul receptorului: – acetilcolina – noradrenalina – serotonina – – – – – dopamina Durată mai mare a efectului. Funcţionează ca: • neurotransmiţător când este eliberată de neuronii din substantia nigra. angiotensina. substanţa P.: nucleii vestibulari laterali. AMP. latenţă mai mare O substanţă poate acţiona ca neurotransmiţător. b-endorfina. CO Page 53 of 62 . neuromodulator sau neurohormon (uneori). clasificare morfofuncţională. inhibă sau modulează activitatea celulei ţintă. axonii facand sinapsa unul cu altul Clasificarea sinapselor dupa mecanismul de transmitere sinapse chimice (cu neurotransmitatori) sinapse electrice (prin jonctiuni gap) . ADP. • Substante neuroactive  gaze: NO (oxid nitric). exemple. principii de funcţionare în sinapse.Sinapsele chimice: ultrastructură.   seriala . • neurohormon eliberat din neuronii hipotalamici (nucleul arcuat) în adenohipofiza (inhibă secreţia de prolactină) Excită. Sunt rare.Substanţe neuroactive: definiţie.este axoaxonica. în funcţie de natura receptorului din membrana postsinaptică. Ex. VIP Efecte pe membrana presinaptică (modulează exocitoza) şi postsinaptică influentează legarea mediatorilor de receptori 101. clasificare. nucleii tractului mezencefalic al trigemenului. • • • • Un neuron foloseşte mai multe substanţe neuroactive Aceeaşi moleculă are efecte diferite în funcţie de context (în principal tipul de receptor de care se leagă) Dopamina coexistă în neuronii trunchiului cerebral cu peptide precum colecistokinina. Neuromodulatorii pot fi peptide comune cu sistemul neuroendocrin difuz: colecistokinina. reprezinta o insiruire de sinapse axoaxonice .foarte putine in SN sinapse mixte (cuplaj intre sinapsa electrica si cea chimica).

din arginina iar CO se formeaza sub actiunea hemoxigenazei din hem. Exocitoza este declansata de cresterea Ca intracelular. ADP. ceea ce duce la scaderea Ca intracelular (efect inhibitor). noradrenalina. Aceeasi reciclare are loc si la nivelul mediatorului. Acetilarea se face in prezenta enzimei CAT (colin acetil transferaza). Exemplu pentru sinapsa colinergica (cu acetilcolina). De aceea NO poate determina accidente vasculare majore. Fibrele nervoase Sunt formate din axoni si din microglii. vasopresina  purine: adenozina. Fibrele nervoase pot fi amielinice (inconjurate doar de celule Scwwann) si fibre mielinice Page 54 of 62 . Materia prima este colina care se gaseste in cantitate crescuta in spatiul sinaptic. dopamina  amine din triptofan: serotonina. In repaus veziculele se gasesc in asteptare. 102. scotand pe de alta parte H+.  fibrele nervoase periferice . NO actioneaza ca neurotransmitator inhibitor. Interactiunea veziculelor cu membrana este mediata de doua proteine: sinaptotagmina si sinaptofizina. neurotensina. In citoplasma.Sinapsa colinergică: sinteza şi circuitul mediatorilor chimici. activeaza pompa de extruzie a Ca. somatostatina. localizare.Mecanismul exocitozei şi reciclării veziculelor sinaptice. Se realizeaza astfel un antiport. Injecarea NO in SNC determina cascatul. Ea patrunde prin membrana butonului sinaptic prin transportorul specific simultan cu Na (are loc un simport). substanta P.formeaza nervii care reprezinta fascicule de fibre nervoase. care se transforma in kinaza si fosforileaza sinapsinele I si II. colina este acetilata luand radicalul acetil de la acetilcoenzima A prezenta in mitocondrii. Cand sinapsina se desprinde este determinata deplasarea veziculelor catre membrana presinaptica. AMP. Acetilcolina formata nu stationeaza ci este preluata de un transportor existent in membrana veziculei sinaptice care o introduce in vezicula. monoamine:  catecolamine: adrenalina.Fibrele nervoase amielinice din sistemul nervos periferic şi sistemul nervos central .aspectul la microscopul optic. Excesul de acetilcolina este hidrolizat de catre acetilcolinesteraza. No se formeaza sub actiunea NO sintetazei. netezi cum ar fi cei din corpii cavernosi (vezi erectia. Sinapsinele sunt proteine de legare a actinei: au un capat pe actina si un capat pe veziculele de mediatori. netezi vasculari. triptamina  aspartat  glutamat  GABA  glicina  taurina  peptide:  actioneaza ca neuromodulatori: colecistokinina. 103. activeaza GMPc. endorfine. encefaline. ultrastructură. De asemenea NO mai este folosit in unele terminatii nervoase vegetative din m. vezi aplicarea Viagra) dar si pe m. TSH-RH. VIP  actioneaza ca neurohormoni: LH-RH. ATP In unele celule se formeaza NO sau CO. 104. Ca activeaza calmodulina.

O celula Schwann poate acoperi mai multi axoni saau un singur axon. Acestea intra in componenta substantei albe. Internodurile sunt formate de mai multe oligodendroglii. spinali. invelite de prelungiri ale oligodendrogliilor care formeaza teaca de mielina. ultrastructură.  la 1 an se mielinizeaza tracturile corticospinale deci copii merg bine. Aceste prelungiri cresc in mod spiralat in jurul axonului.aspectul la microscopul optic. Clasificarea fibrelor nervoase periferice dupa viteza de conducere Daca diametrul axonului este mare.  la 3-4 luni se mielinizeaza si nn. transmiterea (depolarizarea) are loc doar la nivelul nodului Ranvier (transmiterea este saltatorie). spinali. 105. portiunea internodala este mai lunga si astfel viteza de conducere este mai mare deoarece in fibrele mielinice. Straturile succesive ale membranei celulei Schwann fuzioneaza intre ele si deci teaca de mielina reprezinta suprapuneri ale membranei celulei Schwann. se afla o celula Schwann care acopera cu citoplasma ei axonul.Fibrele nervoase mielinice din sistemul nervos periferic şi sistemul nervos central . Ea se formeaza prin succesiunea celulelor Schwann. La exterior are mezaxon extern si fibrele se rotesc ajungand la mezaxon intern. De asemenea.  fibrele nervoase centrale pot fi amielinice (“libere” in componenta neuropilului) sau mielinice. funcţiile mielinei. deci la aceasta varsta copiii vad bine si au senzatii precise. teaca de mielina este groasa. in sensuri opuse (formeaza un mezoaxon sau mezaxon).(inconjurate de celule Schwann ce au format taeca de mielina).  la 7 ani se mielinizzeaza si axonii fibrelor comisurale (de asociatie) ale emisferelor cerebrale ce apartin corpului calos.5-2 m/s fibre somatosenzitive pentru durerea lenta (IV) fibrele periferice) fibre visceromotorii In substanta alba (in SNC) fibrelele mielinice sunt determinate de oligodendroglie. Teaca de mielina se observa cu impregnare argentica. Tipul fibrei Viteza de conducere Functia acestor fibre mielinice A 15-120 m/s fibrele motorii scheletice fibrele somatosenzitive proprioceptive (Ia) fibrele somatosenzitive tactile (Ib) fibrele somatosenzitive termice (II) fibrele somatosenzitive pentru durerea rapida (III) mielinice B 3-15 m/s fibre viscerosenzitive Amielinice C (2/3 din 0. in teaca de mielina exista din loc in loc linii clare numite incizuri Schmidt-Landermann. Intre doua noduri Ranvier. Varstele mielinizarii  la nastere: sunt mielinizate doar radacinile motorii ale nn. optici si radacinile senzitive ale nn. Page 55 of 62 . Formarea tecii de mielina Initial fibra este amielinica iar celula Schwann formeaza doua prelungiri in jurul fibrei. ceea ce explica miscarile necoordonate ale copiilor.

n Celulele satelite: cel. ultrastructură. Ele se gasesc in mai multe locuri:     in ggl. localizare. Realizează izolarea electrică şi intervin în schimburile metabolice Celulele gliale sunt de mai multe feluri:  in SNC se numesc nevroglii (neuroglii): o o o o astrocite oligodendrocite microglii celule ependimare  in SNP: o o celulele Schwann celulele satelite Celulele satelite Sunt celule Schwann ce se gasesc in ggl. De asemenea. La nivelul internodului canalele ionice sunt rare. gliale mici ce înconjoară neuronii ggl.Functiile mielinice:  creste viteza de conducere a impulsului nervos de la 1 m/s la 120 m/s deoarece la nivelul internodului este o zona cu rezistenta mare si capacitanta mica. există şi prelungiri fără GFAP. spinali si cranieni formeaza o teaca de mielina in jurul segmentului convolut al axonului neuronului pseudounipolar. spinali si cranieni . spinali.Astrocitele: aspectul la microscopul optic. celulele Scwann au si rol in regenerara axonilor dupa traumatisme 106. periferici (senzitivi. rol. tot in ggl. vegetativi . care nu primesc sinapse in ggl. • Ultrastructură: – filamente intermediare 8nm – GFAP (Glial Fibrillary Acidic Protein). Aceasta se datoreaza faptului ca la acest nivel membrana axonala are o compozitie moleculara diferita. rol. în formă de văluri – granule de glicogen – lamina bazală Page 56 of 62 . cranieni sau vegetativi. localizare. vestibulocohlear . asigura nutritia axonului deoarece mediaza raporturile cu exteriorul. acestea fiind adunate la nivelul nodurilor Ranvier.Celulele satelite periferice: definiţie. vegetativi). in ggl.formeaza teaca de mielina in jurul axonilor neuronilor bipolari 107.formeaza o capsula ce inconjoara complet pericarionul neuronilor pseudounipolari.formeaza o capsula discontinua in jurul perikarionului neuronilor multipolari care primesc sinapse.

 zare si  tipuri  contine rare filamente intermediare (gliofilamente). protoplasmatic – subst. prelungiri subţiri. eucromatic. subpial (celule in candelabru.in retina) Functiile: 1.vezicule delimitate mb • 20-50% din volumul creierului (celule gliale : neuroni 10:1) • Tipuri morfologice: protoplasmice (subst. fără nucleol • Morfologie: – a. central prelungiri subtiri.cerebel. Suport metabolic pentru neuroni: • Reglează fluxul sangvin cerebral local • Produc lactat prin glicoliză → suport energetic pentru neuroni • Sinteza precursorilor glutamatului şi GABA • Detoxifierea amoniului Page 57 of 62 . cenuşie) şi fibroase (subst. albă. foarte ramificate • Prelungirile astrocitelor formează un strat continuu la periferia SNC Celule “în candelabru”.la periferia SNC. celule penate) perivasculare in jurul capilarelor sangvine pe care aplica “picioruse” Astrocit protoplasmatic prelungiri groase si ramificate citoplasma omogena Aspect la MO        Aspect la ME        Locali. eucromatic. albă) • Morfologie: – celule stelate. prelungiri mai groase. puţin ramificate – a. putin ramificate citoplasma cu gliofibrile (se vad cu impregnare argentica) contine filamente intermediare (gliofilamente) avand un diametru de 8 nm si alcatuite din GFAP (proteina acidafibrilara gliala cu greutatea moleculara de 51 kD). Protejează neuronii împotriva excitotoxicităţii (apoptoză neuronală datorată angajării prelungite a receptorilor Glu în ischemia cerebrală 2. granule de glicogen prezinta lamina bazala predomina in substanta cenusie astrocite velate . nu HE) – nucleu rotund. granule de glicogen prezinta lamina bazala predomina in substanta alba glia limitans .in jurul sinapselor (nevroglia Bergmann . cenuşie. cu prelungiri (observabil folosind impregnare argentică. celula Muller . avand un diametru de 8 nm si alcatuite din GFAP. izolate. fibros – subst. Homeostazia mediului neuronal: • sechestrarea/redistribuţia K+ extracelular rezultat din PA neuronale îndepărtarea neurotransmiţătorilor din sinapse: preiau glutamatul sinaptic şi îl convertesc în glutamină → butonul presinaptic. “penate • Astrocitele protoplasmatice sunt organizate în domenii ce nu se suprapun • Sinapsele unui domeniu interacţionează cu un singur astrocit Astrocit fibros forma stelata nucleu sferic.

creşterea cantitativă a filamentelor intermediare. localizare. Răspund la leziuni traumatice. În dezvoltarea SN: c. peptide (enkefaline. Exprimă proteine specifice: MBP – proteina bazică a mielinei (Myelin Basic Protein) Un oligodendrocit mielinizează mai mulţi axoni: prelungiri lameliforme. rol. dar şi în condiţii bazale Stimularea neuronală aferentă determină influx de Ca2+ în astrocite şi vasodilataţie mediată de glutamat 3.Produc factori trofici pentru neuroni – NGF (Nerve Growth Factor). Celule stem gliale şi neuronale. groase.pentru proteine Page 58 of 62 . Mg2+. Diminuarea concentraţiei de neurotransmiţător în sinapsă: Glu prin transportori. Eliberare de substanţe neuroactive: glutamat. I şi II. dispuse în şiruri ME: – citoplasmă electronodensă – nu au lamină bazală – mitocondrii. GDNF (Glial-DNF) etc. Permeabilitatea difera in functie de substanta:  mare . K+. girul dentat) conţine celule ce se divid.pentru glucoza.Bariera sânge . proliferare e. celulele fiind unite prin jonctiuni stranse (ocludens) care sunt foarte selective. turtite Ţinta atacului autoimun în scleroza multiplă • • • • 109. HCO3-.creier: structură. infecţii: astrocitoză/glioză d. • • • Celule gliale cu prelungiri mai puţin ramificate Derivă din precusori comuni cu astrocitele MO: – formă ovală – nucleu rotund. Na+. Proliferare şi în scleroza multiplă • 108. răspunsului regenerativ postlezional. Capilarele cerebrale sunt continue. 5. catecolamine circulante  extrem de mica (aprox. ATP. RER.pentru H2O. CO2 si O2  mica . endoteline) indusă de valurile de Ca. microtubuli Realizează învelişul de mielină la nivelul substanţei albe a CNS.Oligodendroglia: aspectul la microscopul optic. HPO32-. uree  foarte mica: saruri biliare. rol. Transportul se face prin transcitoza redusa. fiind foarte selectiv. cenuşie) – interfasciculare (subst. inflamatorii. puţin ramificate – în apropierea corpilor neuronali (subst. taurină. albă). Prezintă vezicule de exocitoză şi moleculele necesare procesului. Cl-. Modularea transmiterii sinaptice a. BDNF (BrainDerived Neurotrophic Factor). Intervin în dezvoltarea SN. În circumstanţe patologice: c. zero) . La om adult – zona subventriculară (pereţii laterali ai ventr. ultrastructură. Hipertrofia astrocitelor. sau acetilcolină prin eliberarea de liganzi specifici 4. Modularea transmiterii sinaptice b. heterocromatic – prelungiri puţine.

aparat Golgi apical. Celule polarizate. • Alterarea barierei prin modificarea permeabilităţii endoteliului ca urmare a ischemiei poate duce la edem cerebral • • 110. roluri. cu excepţia celulelor plexului coroid În zone speciale (organe circumventriculare) celulele ependimare sunt absente sau foarte subţiri: organul subcomisural OVLT (Organum vasculosum laminae terminalis) area postrema Functii: Page 59 of 62 • • • • • • • • • • . K+. uree – ioni (Na+. HPO32-) • foarte mică: – săruri biliare. RER joncţiuni gap şi adherens lipsesc joncţiunile occludens. Cl-.pentru proteine Functii: Funcţiile barierei sânge-creier: • menţine constanţa mediului extracelular • protejează creierul de toxinele circulante • previne pătrunderea neurotransmiţătorilor în circulaţia generală.Celule ependimare: structură.pentru H2O. aşezate pe un singur rând – aranjament epitelial – Domeniu apical cu cili şi microvili – Domeniu laterobazal turtit – Excepţie: celulele de pe podeaua ventriculului III (tanicite) fără cili şi cu un proces bazal spre profunzime (eminenţa mediană) Exprimă markeri gliali ME: multe mitocondrii. Domeniul apical prezinta: microvilei si cili (cu exceptia celulelor de pe podeaua ventriculului III. care se numesc fanicite si a caror membrana bazala trimite o prelungire spre eminenta mediana sau alte zone). (cu exceptia celulelor de pe podeaua ventriculului III. catecolamine circulante • extrem de mică (practic nulă) . foarte selectivă Permeabilitatea diferă în funcţie de substanţă: • mare . • Căptuşesc cavităţile SNC. Mg2+. tipuri. HCO3-. acoperă plexul coroid Structura: sunt asezate pe un singur rand (aranjament epitelial .epiteliul ependimar).Formată din celulele endoteliale ale capilarelor cerebrale Capilarele cerebrale – continue – jonctiuni strânse (occludens) foarte selective – transcitoza redusă. Domeniul laterobazal este turtit. deci celulele au polaritate. CO2 si O2 • mică – glucoză.

strânse impermeabile – corpusculi Renaut – extern – fluid extracelular din compartimentul perineural 112. • Capsulă perineurală subţire. 2 pericarioni • Celule satelite în strat discontinuu. lax cu strat extern şi strat intern – Fibroblaste. mastocite – capilare continue cu joncţ. se continuă cu dura proximal • Perinevru – înveleşte fasciculele de fibre nervoase – ţes. occludens → barieră delimitează compartimentul perineural – spre periferie -> teaca Henle (un singur strat) – se continuă cu pia-arahnoida – formează bariera sânge .Ganglionii spinali. conj. fibroblaşti.Ganglioni vegetativi. Schwann şi perinevru. cu joncţ. celule cu aspect endoteliform mărginite de lamină bazală. adipocite. conj. • Capsulă sau stroma organelor • Nu prezintă zone clar demarcate. MO: inconjurat la periferie de o teaca conjunctiva . extensie a epi si perinervului.Celulele satellite formeaza o capsula discontinua in jurul perikarionului neuronilor multipolari din ggl. fibre de colagen şi elastice groase. n neuroni multipolari (corpi neuronali poligonali) n zonele cu corpi neuronali / prelungiri dispuse neregulat n celulele satelite aranjate mai puţin ordonat Dilatatii fusiforme pe traseul nv autonomi. dens semiordonat. vegetativi Page 60 of 62 . Neuronii senzitivi sunt pseudounipolari si cu corp sferic 113. longitudinale. Are zona corticala – sub teaca conjunctiva si este alc din copul neuronilor senzitivi (soma) inconjurata de cellule gliale satellite. Foormatiuni cu aspect fusiform ce se gasesc pe traseul radacinilor sensitive ale nervilor spinali. şi elastice – extern şi intern 8-12 straturi de fibroblaste. vase de sânge mici – vasa nervorum – Dispare distal. – Ţ.Nervul periferic.nerv • Între perinevru şi endonevru – compartiment perineural • Endonevru – înveleşte fibrele nervoase – Localizat între MB a cel. conj cu fibre col. dispoziţie neregulată .Localizati in vecinatatea org/in peretii viscerali. Zona medulara (catre mijlocul ganglionilor) format din fibre nervoase sensitive de tip II cu axonul lung.Nu prezinta zona corticala sau zona medulara. uneori comună pt.• • Secreţia LCR şi bariera sânge – LCR la nivelul plexului coroid Formează bariera LCR – creier (în rest) 111. Teci conjunctive: • Epinevru – ţes.

piriformi – Nu au pigmenţi în citoplasmă – Dendrite ramificate într-un singur plan – Fibre agăţătoare.Scoarta cerebeloasa. Cajal • 2. cu coşuleţ • cel. Strat molecular – fibre. granulare şi Martinotti • 5. celule granulare – Glomerulii Held Nevroglie: celule Fananas (stratul molecular). granulari Stratul cel. Martinotti. Purkinje şi axonii n. cu dublu buchet • cel. cel. • • Stratul molecular – Celule stelate Cajal mari („cu coşuleţ”) şi mici – interneuroni – Dendritele cel. Strat granular extern – numeroase celule cu coşuleţ • 3. Strat piramidal extern – cel. orizontale Cajal • 1. cel. în formă de păianjen • cel. Emisferele cerebrale sunt alcătuite din: • substanţă albă • substanţă cenuşie: – scoarţa cerebrală nucleii bazali • Neocortex – 6 straturi celulare • Neuroni: – Motori – piramidali – Interneuroni: • cel. Strat granular intern – cel.Maduva spinarii. Martinotti (piramidale inversate) • cel. piramidale mici şi medii • 4. Purkinje – Mari (60x30mm). în formă de candelabru • cel. Strat piramidal intern – cel. Strat polimorf 116.Scoarta cerebrala. Betz • 6. Bergmann • • 115.(primesc sinapse) formeaza teaca de mielina in jurul axonilor neuronilor bipolari din in ggl. vestibulocohlear 114. fibre muşchioase Strat granular – Neuroni Golgi I şi II. • Diagnostic macroscopic : substanţa cenuşie cu aspect de litera H înglobată în substanţa albă Page 61 of 62 .

cordonali. Renshaw – sinapse recurente Citoarhitectonică – 9 straturi concentrice Diagnostic microscopic: -organ parenchimatos -grupuri de celule si de fibre nervoase-ţesut nervos -contur în H al substanţei cenuşii-măduva spinării (secţ. posterioare. transv. cel. arahnoidă (sub care se află spaţiul subarahnoidian) şi pia mater Substanţa cenuşie: coarne anterioare.• • • • • • acoperită de dura mater. Golgi II.) -grupuri de celule multipolare (zona motorie) care pot conţine pigment de uzură (lipofuscină) Page 62 of 62 . laterale (C8-L2) Substanţă albă – periferie Neuroni: – motori (alfa şi gama) – interneuroni – n. n.