Analiza mediului montan din Muntii Carpati

1.Pozitia geografica
In zona climatica temperat-continentala,cuprinsi între Bazinul Vienei (care-l separa de lantul alpin) și culoarul Timokului (care îl separă de Stara Planina, în Peninsula Balcanica) formeaza un arc cu o lungime de 1500 km si o latimea maxima de 130 km, desfasurandu-se pe 6° în latitudine și aproximativ 10° în longitudine. Se întind pe teritoriul a sapte state: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, Romania și Serbia.

2.Climatul
Climat montan, caracterizat de etajare altitudinala, ceea ce genereaza o scadere a temperaturii și o crestere a cantitatii de precipitatii, pe masura ce altitudinea creste. Temperaturile medii anuale oscileaza între 8 °C la poalele muntilor și -2 °C pe culmile cele mai înalte. Cantitatea medie anuala de precipitatii oscileaza între 750 mm și 2000 mm. La altitudini de peste 2000 m, precipitatiile sunt, în cele mai multe cazuri, sub formă de zapada.

3.Relieful
O caracteristica a reliefului Carpatilor o constituie prezenta unor depresiuni intracarpatice cu resurse de subsol, rezultat al unor framantari tectonice complexe, depresiuni care dau mare varietate spatiului carpatic si au permis popularea accentuata a acestora inca din timpul paleoliticului.Ridicarile in bloc, cu intensitati diferite, in timpul ultimelor faze orogenetice, a masivelor carpatice, au permis raurilor sa-si taie vai mai adanci, relieful capatand un aspect de tinerete. Acest fapt este accentuat si de formele zvelte ale culmilor de peste 2000 de metri altitudine absoluta, opera a actiunii ghetarilor cuaternari (apartinand ultimelor doua glaciatiuni-Riss si Würm).

4.Reteaua hidrografica
Apele sunt foarte numeroase. Cele mai importante râuri ce-și au izvoarele în Carpați sunt: Nitra, Hron, Tisa (cu aflienții săi Bodo, Someș, Criș și Mureș), Jiu, Olt, Argeș, Siret (cu afluenții săi Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna, Râmnicu Sărat și Buzău), Prut și Nistru.Pe culmile mai înalte (în special în Carpații nord-vestici și în Carpații sud-estici) se găsesc numeroase lacuri glaciare. La acestea se adaugă lacurile antropice, în cele mai multe cazuri lacuri de acumulare utilizate în scopuri energetice.

5.Vegetatia
-Vegetatia predominanta este vegetatia forestiera cuprinzand paduri de stejar (pana la 500 m), paduri de amestec stejar-fag (intre 400 si 600 m) si paduri de fag (pe dealurile mai inalte). - Etajul stejarului cuprinde cer, garnita, stejar pedunculat, gorun, la care se adauga alte foioase (carpen, ulm, tei); - Etajul fagului caracterizeaza dealurile subcarpatice. In partea de vest a Subcarpatilor dintre Motru si Bistrita Valcii (indeosebi in depresiunea Targu Jiu - Campu Mare) apar si specii meridionale, submediteraneene;

6.Fauna
Insectele numara specii variate, prezente pretutindeni. Pe infloritele pajisti alpine atrag atentia numerosi fluturi si variate specii de gandaci. In raurile limpezi de munte traiesc pastravul si lipanul. In gropile adanci si umede din padurile de fag poate fi intalnita, ocazional, salamandra. In padurile de foioase traieste sarpele, iar

pe coastele insorite pot fi vazute viperele-cu-cruce. Soparlele traiesc din zona de padure pana in zona alpina. In padurea de fag traiesc cca 100 de specii de pasari.Majoritatea mamiferelor care traiesc in Carpatii Romanesti sunt locuitori ai padurilor, intre acestea fiind: cerbul carpatin, ursul brun, rasul, jderul, bursucul, vulpea etc. Regiunile stancoase constituie imparatia caprelor negre, unde traieste si salamandra de munte.

7.Solurile
Soluri cu fertilitate naturala redusa: brune podzolite, argilo - iluviale, podzolice, pseudorendzinice, regosoluri (aceste soluri s-au format sub paduri de fag si gorun).

8.Resurse
Au o valoarea ridicata resurselor naturale ale Carpatilor (pasuni, lemn, resurse minerale, ape, materiale de constructie etc.)

9.Populatia si activitatile umane
Populatia Carpatilor formeaza o parte componenta a mediului geografic romanesc, distincta atat in succesiunea timpului, cat si in repartitia spatiala, ca produs si totodata ca factor activ de transformare a peisajului geografic. Pe baza cunoasterii particularitatilor geografice ale distributiei populatiei se poate diferentia peisajul umanizat de cel natural, ca o realizare milenara a omului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful