PETRU CRE¥IA

Eseuri morale

Coperta: Mircia DUMITRESCU – Reproducere dup`: René Magritte – Principiul pl`cerii (1937) Redactor: Sande VÅRJOGHE Tehnoredactare: Ana-Maria POPESCU Edi]ie \ngrijit` de Ofelia CRE¥IA

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale CRE¥IA, Petru Eseuri morale / Petru Cre]ia – Ed. a 2-a, rev., – Bucure[ti: Editura Muzeul Literaturii Rom~ne, 2000 p. ; cm. ISBN 973 - 8031 - 14 - 1 821.135.1 - 4

Cartea a ap`rut cu sprijinul Ministerului Culturii

© Muzeul Literaturii Rom~ne Pentru prezenta edi]ie

ISBN 973–8031–14–1

PETRU CRE¥IA

Eseuri morale

Biblioteca Manuscriptum Editura Muzeul Literaturii Rom~ne Bucure[ti 2000

Petru Cre]ia 4 .

Petru Cre]ia 5 .

cum rezult` din alte \nsemn`ri ale sale.Eseuri morale Despre cartea aceasta Cineva care timp de dou` decenii (161-180) a fost st`p~nul absolut al unui imperiu care cuprindea marile \ntinderi dintre Sco]ia [i \nt~ile nisipuri ale Saharei. Acest om. dac` sapi mereu». Cartea aceasta nu vrea s` fie altceva dec~t o c`l`uz` c`tre adev`rul despre noi \n[ine. Iar sufletul s`u este \n stare s` compenseze ur~]eniile [i josniciile naturii sale cu neverosimile biruin]e [i eleva]ii. ßi. Omul este o fiin]` complicat` [i ambigu`. dar nu indescifrabil`. de av~nturi [i de stagn`ri. a \n]eles c` \n noi nu se afl` doar izvorul binelui. \mp`ratul Marcus Aurelius. c` omul este o fiin]` complex` [i c` sufletul lui cel mai ad~nc este un amestec de lumini [i de umbre. acolo se afl` izvorul binelui. 6 . scrie \n a [aptea carte a G~ndurilor sale: «Sap` \n`untrul sinelui t`u. de puteri [i de nevolnicii. dar nu damnat`. a \n]eles c` trebuie s` ne \ntoarcem asupra realit`]ii noastre l`untrice. a c`rui grij` era ne\ncetat chemat` spre largul plin de dezastre al lumii. Dar nu de neg`sit. mereu gata s` ]~[neasc`. dintre Oceanul Atlantic [i Mesopotamia. Aceast` carte nu este un tratat de moral`. nu va fi de g`sit aici tot ce se poate spune despre om [i nici \ntr-o form` c~t de c~t sistematic`. Destul de chinuit` [i de vulnerabil`. Fire[te. pe un drum la fel de greu de deslu[it ca acela din Zona lui Tarkovski.

Orice om \ntreg la minte [i \ntreg la suflet ar putea s` scrie o carte asem`n`toare. dac` a tr`it [i a p`timit destul. c~nd de fapt nu izbutim s` afl`m despre noi \n[ine ceea ce ar face ca rela]ia noastr` cu lumea s` devin`. Cum s`-]i mai g`se[ti reperele \n noianul acesta de informa]ii [i de ispite care par a spune totul despre noi [i a ne da toate solu]iile. Asemenea informa]ii vrea s` dea. din ceea ce a f`cut sau nu i-a fost dat s` fac`. o iluzie. Aten]ia noastr` este prea mult chemat` \n afar`. cartea aceasta prin eseurile morale pe care le con]ine. pe scurt dar \n ad~nc. intui]iile vagi [i. ca o instan]` moral` [i intelectual` supraordonat`. cu un anume efort de a ie[i din starea de nemijlocire care este a vie]ii ca simpl` via]` tr`it`. ar putea dep`[i starea confuz` a cugetului. false [i am`gitoare. tot timpul. cel pu]in mai limpede. ßi. c`tre zarva \nver[unat` a vie]ii. dac` nu mai u[oar`. prea adesea. pe c~t posibil. dac` a \nv`]at ceva din ceea ce a tr`it [i a p`timit. s` ne v~nd` ceva: o idee sau doar o marf`. complete. Prea mul]i caut`. 7 . aproxima]iile. un idol sau. Ea nu are alt` preten]ie dec~t ca analizele propuse s` fie corecte [i. E bine s` se [tie dintru bun \nceput c` aceste analize nu vin de la cineva care se situeaz` undeva mai presus dec~t cititorii s`i.Petru Cre]ia Nu este dec~t o \n[iruire de g~nduri despre c~teva dintre componentele fundamentale ale omenescului. analizate ceva mai \ndeaproape dec~t ne \ng`duie \ndeob[te greul [i graba vie]ii [i frecventa orbire de sine pe care o d` absen]a exerci]iului introspectiv. foarte adesea.

cei extrem de vulnerabili la r`ul care le vine din exterior a[teapt` mereu. de prostie [i de bun` cump`n` a cugetului. este un amestec de curaj [i de sfruntare. A[adar cartea de fa]` se adreseaz` celor care ar vrea s` [tie mai limpede ce este cu ei. ce este cu noi. 8 . Tot ce se \nt~mpl`. s`-i mustri sau s`-i \ngr`de[ti este lipsit de caritate [i de delicate]e moral`. cum tot ce se \nt~mpl` \n afar` prinde fiin]` \n structurile de ad~ncime ale sufletului nostru. Ei nu pot fi condamna]i. ce pasiuni \i determin`. at~ta putere interioar` au. de cuviin]` [i de tic`lo[ie. Cei care au g~ndul \ndreptat doar spre ceea ce se petrece \n afara lor. de fapt al oric`rei vremi. de \n]elegere [i de intoleran]`. Cu at~t mai mult cu c~t \n zbuciumul vremii noastre. f`r` vreo leg`tur` cu ceea ce se petrece \n cercul de nevoi [i de n`zuin]e al clipei.Eseuri morale ßtiu prea bine c` nu to]i oamenii simt nevoia s` \n]eleag` ce se petrece cu ei. de la noroc. de team` [i de speran]`. de la istorie. iar a \ncepe s`-i \ndemni sau s`-i sf`tuie[ti. sau vrednicia de a fi om. de la al]ii. a[a au fost crescu]i [i \nv`]a]i de \mprejur`ri. cele care ne definesc ca specie [i dureaz` peste \nt~mpl`ri [i realit`]i efemere. de av~nt [i de tr~nd`vie. ßi nimeni nu poate fi blamat dac` nu vrea s` [tie din ce e f`cut` durerea [i bucuria de a tr`i. \ntregul bine pe care [i l-ar dori. \i exalt` sau \i orbesc. unii dintre noi am putea socoti zadarnice considera]iile care urmeaz`. de r`bdare [i de dezn`dejde. de concuren]ialit`]i [i de conlucr`ri rodnice. cronica zilelor [i anilor. de meschin`rie [i de generozitate.

chiar dac` nimeni nu le poate schimba. de s`lb`ticie [i de triste]e. F`r` aceasta multe din vie]ile noastre ar fi numai un amestec ce]os de lacrimi [i de vise. dac` admitem c` rangul unei fiin]e \n ierarhia realit`]ii depinde de gradul ei de con[tiin]` de sine. pot fi [i trebuie s` fie \n]elese mai \n ad~ncul lor.Petru Cre]ia Toate acestea. 9 .

cu \ntinderea continentelor [i cu puzderia insulelor [i. 10 . aici [i acum. smerenie. iubire [i har. fidelitate [i onoare. d~rzenie sau. s`-i celebr`m o clip`. ci \n spontaneitatea din ad~nc a bun`t`]ii lor. umbrele f`r` nume [i chip. printre nu multe altele. necru]are de sine. çn ei se \ntrupeaz` acea parte din bine a speciei gra]ie c`reia omenirea are totu[i chip omenesc [i a d`inuit \n ciuda cr~ncenelor ei cusururi. Ei nu trebuie neap`rat g~ndi]i \n func]ie de anumite crezuri. buni pentru c` a[a i-a l`sat Dumnezeu printre noi. dac` vre]i. ca reprezentan]i ai unui bine necontingent. coduri morale sau legi. Sunt cei \nzestra]i cu un fel de exemplaritate inefabil`. \n g~ndul nostru. chez`[ia cuv~ntului dat.Eseuri morale Pentru cei f`r` nume Pentru cei ne[tiu]i [i uita]i [i pierdu]i \n lutul orb [i risipi]i prin veacuri. Am putea s`-i numim buni prin natur` sau. sau cinste sau r`bdare sau dreptate. martori ai acelei p`r]i a omenescului pe care. \n zarva plin` de nume a istoriei. devotament. \ndurare sau curaj. puterea de a r`sp~ndi \n jurul lor \ncredere [i bucurie. Cred c` nu e nimeni dintre noi care s` nu fi cunoscut asemenea oameni. d`ruire. dar care au fost sarea p`m~ntului [i care au purtat pe umerii lor binele lumii sunt scrise r~ndurile acestea. care poate fi chiar bun`tate. adun~ndu-le. S`-i \nmul]im cu num`rul incalculabil al genera]iilor.

\mpr`[tia]i pe p`m~nt. mereu. s` reciteasc` parabola samariteanului. cu recuno[tin]` [i cu dragoste. ßi nu trebuie s` ne g~ndim la ei dec~t cu venera]ie. cum ad~nc e [i r`ul. a scris \n latine[te c~teva tomuri de Vie]i ale 11 . c~nd a pornit la drum. i-a dat hangiului [i i-a zis: «Ai grij` de el [i. oameni f`r` nume pe care se sprijin` lumea ca s` nu cad` \n pierzanie. ca un z~mbet ascuns \n lumin`. A tuturor celor care tr`iesc [i f`ptuiesc ]in~nd dreapt` cump`na istoriei cu o m~n` nev`zut`. umili [i umili]i. Dar treizeci [i [ase este doar expresia simbolic` a unei prezen]e mult mai cuprinz`toare \n d`inuirea ei. orice vei mai cheltui \]i voi da \napoi la \ntoarcere»“. ad~nc`. Exist` un mit hasidic potrivit c`ruia se afl` mereu [i mereu. f`r` vreo \ncr~ncenare pentru soarta lor: prezen]a lor \n omenire este. spre deosebire de preot [i de levit. dar este [i u[oar`. A doua zi. oameni de obicei nevoia[i. apoi l-a pus pe dobitocul lui. \n \ntunericul vremilor. Sau s` reciteasc` Insula lui Artur a Elsei Morante. Cineva. l-a dus la un han [i a \ngrijit de el. prin Rena[tere. suntem \nclina]i prea adesea s-o uit`m. treizeci [i [ase de \n]elep]i. spre binele ei.. Dac` cineva vrea pilde. Condi]ia noastr` este \n`l]at` [i izb`vit` prin ne\ncetata aflare \n lume a celor buni [i drep]i [i cura]i.Petru Cre]ia printre at~tea rele [i printre at~]ia r`i. pare-mi-se c` \n Olanda. iar apoi se duc \n uitare. a scos doi dinari. oameni drep]i \n str~mb`tate [i \nd`r`tnici sub bici. i sa f`cut mil` de cel c`zut \n drum [i .i-a legat r`nile [i a turnat peste ele untdelemn [i vin. c`ruia.

au p`strat sensul august al umanului. de la un cap`t la altul al vremii. 12 . din sinele lor [i de-a lungul ne\ncetatei p`timiri. N-am citit cartea.Eseuri morale oamenilor obscuri. Numele celor care. s`m~n]a [i roada ascuns` a lui. Numele celor nev`di]i [i uita]i [i de nici o seam`. care au purtat lumea. c~nd toate vor \nceta [i vor fi judecate. dar iat` ce s-ar mai cuveni spus: la sf~r[itul sf~r[iturilor. numele tuturor celor f`r` de nume. ultimul poet al lumii s` citeasc` la [ir. \n t`cerea aceea [i \n acel alt timp [i alt` lumin`. sarea p`m~ntului.

[i demnitatea lui const` \n p`strarea libert`]ii. discursul despre demnitate s-ar putea \ncheia aici. deci fa]` de care orice tribalism este heteronom. este acela c` din nici o direc]ie. Facultatea 13 . Esen]a lui este numai libertatea. ce anume lege s` fie legea vie]ii noastre. noi. Oric~t de \nguste ar fi hotarele libert`]ii. Ce \nseamn` autonomia individului? çnseamn` nu c` tr`ie[te dup` bunul s`u plac. limpede [i hot`r~t. ci c` el alege legea dup` care s` existe. Diferen]a de demnitate \ntre indivizi este aceea a calit`]ii sau a valorii alegerilor lor. Acest lucru nu-l poate hot`r\ \n mod legitim nimeni \n afar` de noi [i acceptarea oric`rei ingerin]e sub acest raport antreneaz` o diminuare a demnit`]ii. tot at~t de liber ca acela care alege nesupunerea. Cine alege servitutea este.Petru Cre]ia Demnitatea çn acest discurs despre demnitate va fi avut` \n vedere numai demnitatea individului uman definit ca entitate autonom`. Pentru cine poate conferi tuturor termenilor enun]a]i mai sus deplin`tatea sensului lor. nimeni nu poate contesta c`. \n virtutea unei alegeri. \n asemenea domeniu. sub nici un imperativ. \ntre aceste hotare. explicitarea poate s` nu fie de prisos. hot`r~m suveran. ca fiin]e libere. Totu[i. aleg~nd-o. Din ce direc]ie putem fi constr~n[i s` proced`m altfel dec~t \n termenii legii alese de noi? R`spunsul.

care ar putea fi acum numit` rezisten]a individului la orice form` de degradare a libert`]ii sale? Evident. cum s-ar comporta sub tortur`. ci la[itatea. numai l`comia [i frica. Tortura este o tain`. c`ci ce altceva \nseamn` la[itatea dec~t s` consim]i la propria ta fric`. iar reac]ia emotiv` \n fa]a alegerilor degradante se nume[te indignare. Ed. ßi nu l`comia ca apetit excesiv sau ca nevoie instinctiv` de a-]i crea rezerve. Care este drumul care duce la servitute? Sunt mai multe. ca reac]ii ideale ale autonomiei [i demnit`]ii/ Desigur. nu ]ine de fric`: consim]irea la valorile gregare. 208). dar poate nu ajunge. s` nu-]i pierzi sufletul“. Ce ne poate determina s` alegem \mpotriva demnit`]ii. ci erijarea scopului ei \n scop ideal. Mi s-a spus c` trebuie s` te g~nde[ti intens „s` nu-]i pierzi sufletul. aleg~nd-o \n locul rezisten]ei [i a curajului [i a ne\nfric`rii. care este. printre altele. ca [i botezul sau \mp`rt`[ania. a priori. p. deci din`untrul nostru. care este suprema \ncercare a demnit`]ii umane. Cerul v`zur prin lentil`. cufundarea \n obscura tr`ire colectiv`. important. nimeni nu [tie. Nemira. [i insurgen]` \mpotriva 14 . \nchinarea necugetat` la idolii tribului [i la duhul tribului. renun]area la principiul de individuare [i la prerogativele suverane ale individualit`]ii. [i m`car atunci trebuie s` \]i reafirmi c` „resortul ultim al demnit`]ii f`pturii este chipul s`dit \n noi de Dumnezeu la Facere“ (Patapievici. ßi nu teama ca reac]ie natural` \n fa]a primejdiei.Eseuri morale care ne face s` alegem potrivit demnit`]ii se nume[te discern`m~nt. dar unul.

Tot a[a cum garan]ia ultim` a demnit`]ii este disponibilitatea individului pe deplin autonom ca. nu prin lucrarea tiparelor \ntunecate ale colectivit`]ii. C`ci dac`. accept`m autoritatea cuiva. r`zvr`tirea \mpotriva oric`rei \ncerc`ri de for]are a alegerii tale.. Valoare de altfel nu mic`. Despre individualitate.≥ vor deveni fiin]ele umane un nobil [i frumos obiect de 15 . pentru a vedea ce se putea g~ndi despre individualitate \n Anglia anilor cincizeci ai secolului trecut. a l`sa pe altul s` hot`rasc` cum vrea \n locul t`u este inacceptabil. \ntre indignitate [i moarte.* Ce \ntreb`ri se mai pun \n catehismul demnit`]ii? Ce alte determin`ri mai are individul v`zut ca entitate autonom` investit` cu demnitate? * Cititorul de la noi este st`ruitor rugat. \n numele legii liber alese de noi.Petru Cre]ia entropiei de mas` [i a misticii maselor. aceasta este damnarea. ca unul dintre elementele buneist`ri (la p. p~n` la urm`.. Editura Humanitas. \n Despre libertate a lui John Stuart Mill. dac` ne g~ndim c` tot ceea ce este vrednic de om [i specific lui s-a \mplinit prin individul eliberat [i omni modo determinatum. Dup` cum este rezisten]a [i.≥. capitolul III. Citez. nici s` ne temem pentru ea mai mult dec~t valoarea ei real` sub speciae dignitatis. Nu trebuie s` fim prea lacomi de via]`. pentru a se vedea cum sc~nteiaz` g~ndul \n ve[mintele unei alte vremi: „Nu reduc~nd la uniformitate tot ceea ce este individualitate ≤. s` aleag` moartea. 73-96 ale excelentei traduceri a lui Adrian-Paul Iliescu. çn limitele existen]ei noastre de aici [i de acum [i din perspectiva demnit`]ii. s` (re)citeasc`. ci cultiv~nd [i stimul~nd aceast` individualitate ≤... 1994).

Eseuri morale

Ra]ionalitatea, care nu este facultatea superficial` g~ndit` de iluminism, ci implic` o bun` cunoa[tere [i o recunoa[tere a tuturor resorturilor de ira]ionalitate montate \n noi. Ra]ionalitatea implic` deta[area, prin critic` [i analiz` [i prin integrare istoric`, de orice p`rtinire inspirat` de ira]ional. De aici faptul c` individul pe deplin ra]ional [i „deta[at“ poate fi capabil de cea mai de neclintit d~rzenie, dar nu de fanatism, care este o boal` a st`ruin]ei \ntr-un crez [i care implic`, explicit sau nu, exilarea din spa]iul omenescului a tuturor celor care nu-l \mp`rt`[esc. Orice fanatism este, latent, criminal, [i nu am fost chema]i \n lume ca s` hot`r~m arbitrar de via]a (de sufletul) altora. Pe de alt` parte, prin raportare la judecat`, fanatismul opereaz` \ntotdeauna \n istorie ca mi[cat de o pre-judecat`, deci de ceva care, nea[tept~nd verificare sau nefiind sensibil la ea, este de
contemplare; [i, cum operele \mp`rt`[esc caracterul celor ce le fac, prin acela[i proces via]a omeneasc` va deveni [i ea bogat`, divers` [i animat`, furniz~nd mai mult` hran` g~ndurilor \nalte [i sim]`mintelor elevate, \nt`rind leg`tura fiec`rui individ cu specia sa, prin aceea c` face specia infinit mai demn` ca individul s`-i apar]in`. Pe m`sura dezvolt`rii individualit`]ii sale, fiecare devine mai valoros pentru sine \nsu[i [i prin aceasta poate fi mai valoros [i pentru ceilal]i. Exist` o mai mare plenitudine \n via]a proprie, [i acolo unde se afl` mai mult` via]` \n elementele componente exist` mai mult` via]` [i \n masa pe care ele o formeaz` ≤...≥: orice for]` care strive[te individualitatea este o form` de despotism, indiferent cum s-ar numi, fie [i «despotismul Obiceiului»“.
16

Petru Cre]ia

inspira]ie ira]ional` [i are miros de tenebre. De aici frecven]a [i violen]a fanatismului (minor) [i printre cei greva]i de (fie [i minore) prejudec`]i. Dreapta judecat` de sine. Ra]ionalitatea (care nu este doar judecat` corect` sau „s`n`toas`“, ci \ns`[i s`n`tatea profund` a spiritului, cu toate puterile lui) se verific` cel mai bine \n judecata de sine a individului. Dreapta judecat` de sine este, prin defini]ie, incompatibil` cu manifestarea, fie [i par]ial` sau intermitent`, a falsei con[tiin]e (despre care, mai pe larg, \n capitolul respectiv). Ea poate avea diferite forme, care sunt variante ale ne\mp`c`rii cu sine: trufia, care este o elefantiaz` a sinelui [i este cu totul altceva dec~t m~ndria aproape impersonal` [i abstract` de a fi ceea ce e[ti: este dorin]a de a fi mai mult dec~t e[ti, min]indu-te \nainte de toate pe tine \nsu]i. ßi mai exist` smerenia bolnav`, martor` a unei con[tiin]e impure, o variant` a c`reia este aceea care, more russico, se bate cu pumnii \n piept strig~nd: „Vai mie, p`c`torului“ pentru excesele sau nevredniciile sale de ieri [i o face doar ca s`-[i u[ureze con[tiin]a printr-un simulacru retoric de peniten]` [i pentru a putea, mai u[uratic [i mai voios, s` recidiveze. Dar s` nu uit`m mila de sine, care este, [i ea, un sentiment \ntemeiat pe o autoevaluare gre[it`. Omul care i se las` prad` se socote[te o victim`, un persecutat de soart` [i de oameni, un nedrept`]it, prin raportare la calit`]ile sau la inten]iile sale. Cu alte cuvinte, se demite de la responsabilitatea actelor sale [i de la asumarea, cu senin`tate [i
17

Eseuri morale

demnitate, a fiin]ei sale. ßi foarte adesea acest om \nduio[at de sine este un resentimentar, iar \n v`ic`reala lui este aproape \ntotdeauna o und` de venin. Toate acestea sunt unele dintre formele cele mai resping`toare ale indignit`]ii. Forma pe care o ia, din perspectiva demnit`]ii, dreapta judecat` de sine este respectul de sine, care este sentimentul corect [i nonemfatic al valorii personale, ca om generic [i ca ins, [i, implicit, al utilit`]ii acestei valori, convingerea neclintit` a individului autonom c` lucrurile \n care crede [i la care aspir` sunt legitime [i merit` s` fie duse la bunul lor cap`t. ßi c` ceva din el r`m~ne inalterabil \n timp, ajut~ndu-l s` fie mereu deasupra inerentelor [ov`ieli [i \ndoieli. Dreapta judecat` de sine este, prin defini]ie, incompatibil` cu manifestarea, fie [i par]ial` sau intermitent`, a falsei con[tiin]e pe de o parte, a ne\mp`c`rii cu sine pe de alta. ßi, implicit, a trufiei, care este altceva dec~t m~ndria, aproape abstract`, de a fi ceea ce e[ti: un individ autonom; sau a smereniei bolnave, care st` martor` unei con[tiin]e grav alterate. Iar cine este \n stare de o dreapt` judecat` de sine este \n stare [i de a-[i judeca cu dreptate du[manul. Nu de a-l considera cu deta[are ca pe o component` necesar` a realului (aceasta e sarcina istoricului), ci de a-l judeca, fie [i cu dreapt` m~nie, dar nu cu ur` visceral` [i oarb`, drept tocmai ceea ce este \n lumina ra]ionalit`]ii [i dincolo de interesele care dezbin`. P~n` [i pe arhidu[man, care este du[manul demnit`]ii tale, trebuie s`-l judeci cu acea
18

\n calitate de oameni prezumtiv \nzestra]i cu demnitate. care poate jigni mai r`u dec~t o grosol`nie. Iar decen]a. ci numai o timorare obedient` [i instabil` [i c` respectul de sine (care nu are nimic dea face cu admira]ia de sine sau cu autoindulgen]a) genereaz` nemijlocit respectul de al]ii. Demnitatea uman` este \n primejdie ori de c~te ori se transgreseaz` ceea ce englezii numesc privacy. ci ca respect de al]ii [i de sine. care degenereaz` de obicei \n grosol`nie. Iar f`r` temeiul respectului mutual nu exist` deplin`tate a demnit`]ii individuale. De altfel. zona inatacabil` care apar` individualitatea de ingerin]e inoportune. indecente [i promiscue [i \i \ng`duie s` respire aerul \nt`ritor al singur`t`]ii. g~ndit` nu ca un conformism la norma general acceptat`. Prescrip]iile codului de polite]e acceptat de o comunitate sunt conven]ii care permit cea mai mare bun`voin]` [i cordialitate. ca respect al demnit`]ii umane.Petru Cre]ia ecvanimitate care \]i \nt`re[te. Polite]ea. Se poate dovedi at~t deductiv c~t [i empiric c` f`r` respect de sine (vezi mai sus) nu exist` adev`rat respect de al]ii. f`r` exhibi]ionism [i f`r` ingerin]` abuziv`. \n treac`t fie zis. nu \]i sl`be[te puterea de a lupta \mpotriv`-i. se manifest` prin polite]e. [i excesul de distan]are sau de rezerv`. 19 . adic` prin tot ceea ce instituie o distan]` convenabil` \n rela]iile dintre oameni [i evit` at~t „punerea sufletului pe mas`“ c~t [i familiaritatea l`b`r]at`. Decen]a. conceput` ca dreapt` m`sur` \ntre excesul de intimitate.

sub care trebuie s` \n]elegem. capacitatea de a dura [i cea de a \ndura. la faptul de a fi de ne\mbl~nzit [i \nd`r`tnic \n numele legii c`reia. pentru c` ai ales-o 20 . \n planul judec`]ii. c~t [i capacitatea de a suferi f`r` a te gr`bi s` dezn`d`jduie[ti sau s` te dai b`tut. la amenin]`ri. al prilejului favorabil. at~t lipsa de precipitare.Eseuri morale capacitatea de izolare [i chiar de \nsingurare este un semn al autonomiei individului [i o garan]ie a invulnerabilit`]ii [i a demnit`]ii sale. este vorba de voin]a [i putin]a de a nu face compromisuri. cu demnitate cu tot. dar discern`m~ntul ne face greu de am`git. çn sf~r[it. de a nu-]i face libertatea [i demnitatea negociabile. numele de intransigen]` (c~t` vreme este vorba de esen]ial). La ce are de rezistat individul ca s`-[i p`streze intact` demnitatea/ La mistificare. dac` este ceva aproape sinonim cu demnitatea. Deci. m`car o dat` \n via]`. nu a rezistat unei perfide tentative de mistificare sau unei tenta]ii sau unei spaime nu [i-a luat \nc` m`sura demnit`]ii sale. a c`ror acceptare reprezint` v~nzarea de sine. acel lucru este ne\nfricarea. de a nu te l`sa ab`tut din drum. Virtutea aceasta mai poate fi v`zut` [i din unghiul indisponibilit`]ii la domesticire [i la dresaj. Cealalt` virtute poart`. La ispitirea cu bunuri. Cine. De aceea putem \ntreba care sunt cele mai notabile virtu]i pragmatice ale individului autonom. corel~ndu-le. Una este r`bdarea. adic` aptitudinea de a suferi (fie [i numai prin priva]iune) [i de a muri in nomine dignitatis. dar. buna a[ezare fa]` de timp. sentimentul ad~nc al clipei potrivite.

Recviem…) 21 . vor trebui s` fie intac]i. Dar voi cita o alt` instan]`: „El ≤Isus≥ voia s` spun`. cei b`tr~ni \n p`cat [i \n stare de p`cat. i te supui. p`rin]ii. neb~ntui]i de spaime. nici o leg`tur` cu demnitatea. neatin[i de teroare“ (Faulkner. nesf~[ia]i. p~n` \n ad~nc. f`r` fric`. dar de la meditarea c`reia nici o g~ndire despre demnitate nu se poate sustrage. Dostoievski spune c~teva lucruri grave despre aceasta \n leg`tur` cu r`ul din lume. at~ta vreme c~t sunt copii mici. c` adul]ii. Dar poate aceasta este o fals` problem` sau una care nu are.Petru Cre]ia liber. çn numele primejdiei de a nu izbuti s` fim a[a exclam` Emil Cioran. trebuie s` fie gata [i s` vrea – de fapt chiar s` fie dornici de asta – s` sufere \n orice moment pentru ca anume copii mici s` vin` la El f`r` spaime. f`r` pat`“ [i „\nsu[i lucrul acela pentru care Nancy are s` moar` m~ine diminea]` ca s`-l postuleze: c` to]i copiii mici.. \n Demiurgul cel r`u : „De-am putea s` ne facem de neumilit!“ çn sf~r[it: Care este cea mai teribil` aporie a demnit`]ii.. p~n` la urm`. momentul ei de cump`n` [i \ndoial`? S` ai de ales \ntre demnitatea ta [i sufletul unui copil.

de un fel sau de altul. Aceast` situa]ie are o component` natural`. p~n` la speciile cele mai abjecte. 22 . r`m~n~nd mereu tic`lo[i. Domina]ia comunist`. Acum. sunt. Dar ea a fost considerabil agravat` de dezastrul social [i moral a dou` perioade din istoria noastr`: secolul fanariot (1711-1821) [i jum`tatea de secol comunist (1946-1989). impus` din afar` dar altoit` apoi pe bogata mo[tenire l`sat` de vremile fanariote – pe care Eminescu le numea „veacul de tin`“ – a dat. tic`lo[i sunt mul]i [i feluri]i. A[ putea s`-mi g`sesc exemplele oriunde. m` voi referi la st`ri de lucruri locale. la noi. \n icoana acestor contingen]e. alteori mai pu]ini. care ]ine. exprimabile \n termeni locali. Uneori sunt mai mul]i. Dar cititorul va sim]i. cu r`i. \n ceea ce prive[te nivelul moral al na]iunii. de caracteristicile speciei. Derog~nd \ns` de la metoda de p~n` acum. iar tipologia ar fi cam aceea[i. au o influen]` mai mare sau mai mic` asupra corpului social. rezultate dezastruoase [i ad~nc coruptive. cu buni. [ansa ei de eternitate. dincolo de coordonatele noastre de loc [i de timp. Ne afl`m curpin[i cu to]ii.Eseuri morale Tic`lo[ii çn orice comunitate uman` [i \n orice moment al istoriei sale exist` un anumit procent de oameni tic`lo[i.

Printre oamenii care dau culoare vremii se disting. oricum la \nceputul carierei sale. Cu alte cuvinte. tic`lo[it`. Cum nu se poate t`g`dui importan]a prezen]ei lor printre noi. [i-a \ndeplinit destinul [i a izb~ndit. vom l`sa s` vorbeasc` \n locul nostru limba rom~neasc` \ns`[i. vrea s` devin` cineva. pe m~inile oamenilor vechii puteri. Numai buni pentru un veac de sc~rn`. se afl` pretutindeni. Dar po]i s` nume[ti a[a pe un om c~nd el [i-a perfec]ionat. a c`rei istorie lexical` s-a desf`[urat paralel cu istoria tic`lo[iei rom~ne[ti. mi[el [i canalie. cu sensul acesta mai general: nemernic. \i [tiu doar cei care p`timesc de pe urma lor \n cercuri mai restr~nse. Dar. o hahaler` [i o farfara. Nu ca istorici. nu ca morali[ti. s` le aducem omagiul aten]iei noastre. nu ca sociologi. tic`lo[ii. ei merit` s` scriem despre ei. r`mas`. Unii sunt persoane bine [tiute. çns` limba [tie s` fac` [i portretul tic`losului la tinere]e. ci \ntr-un chip deosebit: ca filologi. a[a mai pu]in sau deloc cunoscu]i. cei mai mul]i. Ar putea fi lesne numi]i aici. care p~ng`resc amarnic ]ara prin tot ceea ce fac. Am ales cuv~ntul tic`los. om de nimica fiind. la alegere. netrebnic. prin num`rul [i prin valoarea lor. din propria ei alegere. c~nd este doar o mic` sec`tur`. ai vechilor r~nduieli [i ai vechilor mentalit`]i. dar mai sunt c~teva l~ng` el. dar e mai bine ca cititorul s` o fac` singur. s` le cunoa[tem mai bine \nsu[irile. nu au notorietate na]ional`. se d` pe l~ng` al]ii mai ajun[i [i este \nc` 23 . Atunci c~nd.Petru Cre]ia \ntr-o societate grav deteriorat`. \ntin[i ca o pecingine. De ce s`i \ngr`dim libertatea? Al]ii.

Dar aceast` lep`d`tur` [i aceast` pramatie 24 . nu este \nc` fur [i lotru. adic` tributul – am uitat ce este ru[fetul. ast`zi acoperind cu vorbe o scar` ce urc` de la ni[te sute. Cu ceilal]i \ns`. te [mechere[te a[a cum se afl` a fi: un co]car. locmaua [i saba[ul. çn ordinea economic` nu este \nc` un mare spoliator [i un t~lhar. dar spunem [i mit`. un ]u]`r [i un ]uc`lar. pe care le numim bac[i[ sau ciubuc sau „o mic` aten]ie“. un potlogar [i un panglicar. pentru c` e r`zb`t`tor [i ajung`re]. periu]`. telpiz [i par[iv. obraznic. un pezevenghi. f`r` munc`.la origine darul suplimentar pe care domnitorii no[tri \l trimiteau Por]ii \mpreun` cu haraciul. practic` pe care o va folosi p~n` la sf~r[itul. mit` dat` pentru a ob]ine o slujb`. Adic` dup` c~[tig nemuncit. pi[icher. Dac` mai [tim ce \nseamn` pe[che[. un g`inar. „plic“ sau c~teodat` dar sau plocon. [pag`. dup` chilipir [i dup` plea[c`.Eseuri morale slugarnic. este \nfig`re] sau b`g`re]. un om care umbl` dup` ciupeal`. el este doar o javr`. un borfa[. çns` din ad~ncul istoriei noastre se aud vorbe pre]ioase [i uitate care ar merita s` fie puse din nou \n circula]ie. Terminologia rom~neasc` \n acest domeniu este pe c~t de veche pe at~t de bogat`. sforar. lingu[itor. p~n` la sume fabuloase. croie[te minciuni. ghelirul. scos de la oameni c`rora le d` pe bani chiar dreptul lor legiuit. f`]arnic [i pref`cut. un punga[. un trep`du[. un fripturist. o mic` jigodie care umbl` cu tertipuri [i cu [iretlicuri. de obicei fericit. Te trage pe sfoar`. c~[tiguri dob~ndite \n fel [i chip. pentru mai mult` nuan]are. [mecher. acolo. al vie]ii sale.

el \ncepe s`-[i fac` mendrele: s` jupoaie [i s` jecm`neasc`. [i toat` legea lui este s` fure. se r`ste[te la tine [i se o]`r`[te. ßi tic`losul de trei parale. dac` are stof`. nem`surat`. are ifose. Ne\ndur~nd binele altcui. nes`]ios [i hulpav.Petru Cre]ia are g~nduri mai mari:\n el dospe[te. Prinz~nd os~nz`. apuc`tor. col]os. ßi reu[e[te adesea.çi place s` taie [i s` sp~nzure. \l aduce la sap` de lemn. ne\ndur`tori. Pehlivanul. in[i cruzi. pr`dalnic. neomeno[i. nemilo[i. te face de ocar` [i te porc`ie[te. ßi. de unde am avea aceste opt cr~ncene verbe: a asupri. soitarul [i m`sc`riciul vrea s` se \mbuibe [i s` se l`f`ie. s` h`l`duiasc` [i s` tr`iasc` \n huzur. Dac` nu ar opera de veacuri printre noi. fiind pizma[i. hr`p`re]. e ]an]o[ [i b`]os. Din lichea devine tic`los \n toat` legea. ia [apte piei de pe om. cusurgiu [i c~rcota[. trece de la furti[ag la jaf [i se pune pe c`p`tuial`. a urgisi. pe m`sur` ce \i cresc bel[ugul [i puterea. [i de aceea \i spunem acestui samavolnic: om f`r` de lege sau neleguit. a obijdui. s` mint` [i s` st`p~neasc` \n afara oric`rei legi. a prigoni [i a vitregi/ Iar tic`lo[ii care s`v~r[esc asemenea lucruri ce altceva sunt ei dec~t oameni ai dracului. l`comia de bunuri [i puteri. ]\fnos [i ar]`gos. f`pturi f`r` inim` sau negre la inim`. a oropsi. haps~ni [i crun]i. s` ia cu japca. c~inoase [i haine. te \njur` [i te terfele[te. Pentru c` este lacom. \ng~mfat. 25 . s` te prind` la str~mtoare. \[i d` aere. jefuie[te ca-n codru. s` te ]in` la cheremul lui. devine trufa[ [i fudul. a \mpila. s`-]i bage frica \n oase. necru]`tori. dar pe drum se transform`. a n`p`stui.

]op~rlan. care ne face uneori s`-l numim porc [i r~tan. b`d`ran. m~rlan. s` se \nh`iteze. nesim]it [i neam prost. dincolo de orice drept` ur`. reduc~ndu-ne la condi]ia de simple instrumente ale lor. 26 . mi[un` [i f`ptuiesc. Sunt cei cu care se \ncheie Scrisoarea a III-a. Se afl` printre noi. ne otr`vesc via]a [i ne corup sau ne batjocoresc copiii. s` joace teatrul virtu]ii. Tic`losul nu cunoa[te ru[inea. ßi s` sim]im pentru el. o form` de complicitate. la m`sluire [i la r`zbunare. orice ar face [i orice s-ar v`di c` a f`cut. ßi nu arareori tic`losul este [i grosolan. Scriind. Am spus c` a folosi resursele limbii pentru a-i zugr`vi este un fel mai pu]in grav de a vorbi despre ei. vor s` ne st`p~neasc`. m-a p`r`sit \ns` orice u[ur`tate. Toate cuvinte care trimit la perfidie [i la calomnie. \mpreun`. pentru c` [tiu s` cumpere sau s` sperie dreptatea. la def`imare [i hul`. Este a[adar neru[inat [i f`r` obraz sau gros de obraz. De cele mai multe ori nu avem ce s` le facem. avani [i z`ca[i. s` se revendice de la idealuri. Nu [tiu c~t [i cum [i c~nd se va putea aceasta. Nu pentru c` ar fi neap`rat lipsit de educa]ie. ci prin esen]a sa sc~rnav`. ei. s` se acopere unii pe al]ii [i. Orice cru]are [i \ng`duin]` fa]` de ei con]ine. sil` [i o nesf~r[it` lehamite. pentru c` [tiu s` lucreze \n c~rd`[ie. \n ad~nc. sunt \n fruntea bucatelor. mai ales. mojic.Eseuri morale sunt m~r[avi [i sunt fameni. care nu au nimic sf~nt. sc~rb`. grea]`. Mai ales [tiu s` mint` [i s` m`sluiasc` adev`rul. mitocan. dar trebuie st~rpi]i f`r` cru]are. Pe ascuns sau pe fa]`.

[i. M`car ace[tia ar putea fi cumva \nl`tura]i.Petru Cre]ia oric~t de greu perceptibil` ar fi. Iar cea mai m`runt` complicitate cu tic`lo[ii este o tic`lo[ie [i ea. pun~nd ]ara la cheremul lor. S` lu`m mai ales aminte la c~rmuitori [i dreg`tori. \i ajut` s` o duc` de r~p` [i s` o lase de haram. ßi \nc` ceva: tic`losul nostru de secular` tradi]ie [i proasp`t` \nflorire este cu at~t mai primejdios cu c~t s-a \nfipt mai sus. cu pr`sila lor cu tot. 27 .

bine a[eza]i [i stipendia]i de putere. am fost otr`vi]i. [i nu cred c` e zadarnic s` ne \ntoarcem cu g~ndul la vremea care le-a z`mislit [i care \[i mai arunc` greaua umbr` peste noi. Iar drojdia acestei otr`vi mai opereaz` [i azi.Eseuri morale Tiranii m`run]i Multe dintre relele pe care le tr`im ast`zi \[i au ob~r[ia [i explica]ia \n trecut. leza]i [i dezam`gi]i de multe din c~te p`timesc [i ne\n]eleg~nd c~t de grea e primenirea unei lumi. Am fost zeci de ani supu[i relei voi a unei puteri autoinstituite [i. Doar c` un scenariu istoric \n care de o parte se afl`. pe trepte sc`z`toare. totodat`. De fapt. evoc` cu regret [i chiar cu nostalgie infernul vechilor r~nduieli ca pe un paradis pierdut. masa celor astfel st`p~ni]i se constituie ea \ns`[i. \ntr-o ierarhie de asupritori. Dup` ce se ispr`ve[te marea tagm` a \mputernici]ilor nemijloci]i ai statului totalitar. Fiecare ins care are un rol c~t de mic \n sistem exercit`. la nivelul s`u. ßi e bine s` ia aminte cei care. min]i]i [i manipula]i de ea. st`ruitoare [i coruptiv`. puterea care asupre[te. \ncepe imperiul celor care se erijeaz` – tolera]i [i chiar 28 . o putere arbitrar` [i abuziv`. nemiloas`. iar de cealalt` neputin]a mul]imii asuprite este un scenariu fals. \ntr-o lume st`p~nit` prin for]` [i guvernat` de legi str~mbe. nerespectate nici m`car acelea.

este lipsit de orice putere [i se afl` la cheremul lui: peti]ionarul [i postulantul. la un e[alon mai sus. pasagerul. ßi \l simte de la o po[t` pe cel care. dar de nocivitate propor]ional constant`. \n deplin` imunitate. ci [i din pura pl`cere de a-[i exercita. foloase. ßi nu numai ca s` trag`. P~n` la ultimul func]ionar de ghi[eu. ci numai drepturi. sim]indu-se spontan incomensurabili cu nimicnicia ta. controlor. dup` interes sau dup` toane. prin urmare. secretar. m`car \n clipa acea.Petru Cre]ia \ncuraja]i de mai marii lor – \n despo]i tot mai m`run]i. sunt [i ei trata]i deopotriv`. clientul. \n rela]ia cu tine. pacientul. Be]ia puterii nu-i \mbat` doar pe satrapi. Rar s` se afle manipulant al unui vehicul public sau al unui fi[ier de clinic`. omului de r~nd. care nu e[ti nimic. institu]ii. arhivar. Sluga de st`p~n r`u este la fel de rea ca [i st`p~nul. P~n` [i v~nz`toarea care strope[te trotuarul din fa]a unei pr`v`lii se simte investit` cu o autoritate institu]ional` [i te trateaz` ca atare. oric~t de mici i-ar fi prerogativele. cet`]eanul [i. locuitorul. om neinstitu]ional. v~nz`tor sau paznic de ceva care s` nu se poarte ca o fiin]` atotputernic` pe peticul ei de putere. [i \n primul r~nd dreptul de a abuza. \n genere. p~n` la ultimul tejghetar. \[i consider` serviciile nu ca pe ni[te obliga]ii. Lipsit de orice 29 . To]i se socotesc. locatarul. se comport` ca [i c~nd s-ar situa \n \ns`[i ob~r[ia puterii. nimeni nu are datorii. prin raportare la tine. cum des se \nt~mpl`. Dar. pietonul. çntr-un fel se r`zbun` a[a pe faptul c`. ßi. ci ca pe ni[te favoruri acordate. samavolnicia.

care se crede. Este oare om care s` nu fi sim]it c~t de amar` e aceast` umilin]`? 30 . Iar dac` se \ncumet` s`-[i cear` dreptatea. [i \i este \ng`duit s` se cread`. se treze[te el \nsu[i vinovat de ceva.Eseuri morale prestigiu [i de orice capacitate de a apela la vreo instan]` care s`-i fac` dreptate. el poate fi tratat oricum. eventual pedepsit pentru c` a avut nes`buin]a s` conteste sacralitatea unui m`runt delegat al puterii. un sacerdot al ei.

\n alte sc`ri de valori. nici 31 . indiferent de urm`ri. Astfel. nici nu ascunde frauda sau abuzul: omul cinstit nu este complicele nim`nui. frumuse]ea sau curajul. multe alte virtu]i. \l ocup` talentul. ca s`-i m`guleasc`. nici ca s` trag` foloase. iar omului cinstit un loc \nalt \n ierarhia moral` a omenirii. Tocmai de aceea e bine s` ne amintim ce este cinstea. ceea ce corespunde esen]ei sale. el nu introduce \n realitate o fic]iune – spun~nd c` a f`cut ceea ce n-a f`cut – [i nici nu t`inuie[te despre sine o realitate care. unul pe m`sura celui pe care. s`n`toas` [i prosper` atunci c~nd se afl` \n ea o anume majoritate de oameni cinsti]i. De \ndat` ce \ncerci s` ad~nce[ti conceptul de cinste. \]i dai seama c` toate determin`rile lui se afl` \ntr-o rela]ie de esen]` cu adev`rul [i cu dreptatea.Petru Cre]ia Cinstea Orice comunitate omeneasc` este echilibrat`. l-ar putea v`t`ma. nu le spune c` sunt mai buni dec~t sunt. Cinstea este. indiferent ce pre] ar avea de pl`tit pentru asta. omul cinstit nu minte. El nu minte nici de fric`. de fiecare dat`. d~nd un sens \ntregului s`u. [tiut`. subordon~ndu-i-se. pentru c` \n ea se adun` [i se sintetizeaz`. una dintre cele mai complexe. Cinstea nu vizeaz` ceea ce este profitabil ci. ßi pentru c` ea cuprinde o arie larg` a sufletului. printre virtu]i. Iar c~nd e vorba de al]ii.

indignarea lor n-are margini. nu m`sluie[te [i nu r`st`lm`ce[te. el nu spune despre nimeni ceva r`u ca s`-l def`imeze. oameni care. dup` aceea. unul fa]` de cei puternici [i altul fa]` de cei slabi. cu alte cuvinte nu spune c` va face un anume lucru. pentru c` afirm` solemn o fidelitate care. Pe de alt` parte. din euforia de o clip` de a se ar`ta s`ritori [i genero[i. Totodat`. ßi nici nu fur`. [i nu neap`rat dintr-un calcul rece. adic` s` nu fim f`]arnici sau duplicitari. de la c~ntar p~n` la codru. care tot necinste este. \n func]ie de vreun folos mai mare. cinstea ne cere s` nu ne ar`t`m drept ceea ce nu suntem. deci s` nu \nf`]i[`m despre noi o imagine fals`. f`r` s`-[i dea seama. ç[i ]ine \ntotdeauna cuv~ntul. nu umbl` cu tertipuri [i cu vicle[uguri. El nu vrea s` aib` dec~t ce este al lui [i a dob~ndit pe drept. le este mai bine a[a. nici nu r`sp~nde[te informa]ii necontrolate. iar lumea e plin` de impostori incon[tien]i de impostura lor. ßi de aceea nu \ncalc` 32 . pentru ca apoi s` nu-l fac`. ci din u[ur`tate. \n nici unul dintre nenum`ratele feluri \n care se fur` \n lume. E drept c` lucrul acesta cere mult` cunoa[tere de sine. tot incon[tient. nu [i-l ]in. Omul cinstit nu \n[al` pe nimeni. duc o existen]` imaginar`. O specie grav` a nerespect`rii cuv~ntului dat este tr`darea. este brutal dezmin]it`. Dar mul]i. Ca s` uite apoi. Doamne. pentru c`.Eseuri morale m`car ca s` fie interesant. Omul cinstit nu minte nici despre viitor. c~t de mul]i. prad` unei convenabile ignoran]e de sine. unul acas` [i altul \n public. unul \n tain` [i altul f`]i[. Iar dac` le spui adev`rul.

o face cu d`ruire [i cu bucurie. çn sf~r[it. al iscoadei. De aici. de la dulgher p~n` la cercet`torul adev`rului. pentru ce este de onorat la ei. A[a suntem f`cu]i. al m`sluitorului. meritul de a nu-]i face un merit din cinstea ta. dac-am \n[ira tot ce nu face [i nu este omul cinstit. iat`. ßi le-am g`si vrednice de interes [i pline de culoare. \n care intr`. Plicticos ca o predic`. cinstea are neajunsurile ei: multe pierzi datorit` ei [i destul de pu]ine c~[tigi. de a nu c`uta cinstire pentru c` e[ti cinstit [i nici vreo alt` r`splat` dec~t \mp`carea cu tine \nsu]i [i pilda cea bun`. nu ascult` pe la u[i [i nu iscode[te.Petru Cre]ia drepturile nim`nui. \[i onoreaz` p~n` [i du[manii. el \[i face \ntotdeauna datoria. omul cinstit nu cite[te scrisorile care nu-i sunt adresate. d` fiec`ruia ce este al s`u. cum fiecare are dreptul la o zon` inviolabil`. ca pentru sine. noble]ea ei esen]ial`. Din punct de vedere pragmatic. al fariseului. Omul cinstit este \ntotdeauna un me[te[ugar cinstit. al t~lharului [i al v~nz`torului de frate. am c`dea peste portretul mincinosului. al def`im`torului. ßi. respect~ndu-[i o obliga]ie [i o f`g`duin]`. cu grij` [i p~n` la cap`t. hot`r~tor. Dumnezeu s` ne ierte. 33 . nu? çn schimb. de a nu te bate cu pumnii \n piept. ßi [i-o face nu numai pentru a nu \n[ela.

al doilea.Eseuri morale Vrednicia Mai bine zis despre a[ezarea omului vrednic la locul unde vrednicia lui sluje[te bunului mers al \ntregii comunit`]i. Voi porni de la dou` postulate: unul. c` o comunitate uman` nu poate fi socotit` ca „bine r~nduit`“ dec~t atunci c~nd dezideratul din primul postulat este satisf`cut. Dar diferen]ele dintre mai buna sau mai reaua func]ionare a unui corp social dat depind de gradul \n care el se apropie de forma ideal` a selec]iei [i a distribuirii competen]elor. \ntr-o lume bine r~nduit`. Cineva competent pentru o func]ie este cu adev`rat vrednic de ea 34 . fiecare loc este ocupat de cel mai vrednic s`-l ocupe. E adev`rat \ns` c` numai cineva lipsit de sim]ul realit`]ii [i ignor~nd istoria ar putea afirma c` o asemenea comunitate a existat vreodat`. Competen]a. Competen]a trebuie s` fie criteriul fundamental [i condi]ia sine qua non a oric`rei selec]ii [i promov`ri. acela c`. Deci de a avea \nzestr`rile. [tim cu to]ii. este calitatea unui om de a se pricepe bine la ceea ce face. cuno[tin]ele [i experien]a necesare [i suficiente unei exercit`ri a unei func]ii date. Se cade \ns` degrab` ad`ugat c` sfera vredniciei este mai cuprinz`toare dec~t aceea a competen]ei. adic` de cel mai potrivit a[ez`rii sale acolo dintre to]i candida]ii posibili.

mai trebuie \nc` ceva.Petru Cre]ia numai dac` este [i destoinic. Altfel competen]a lui e zadarnic`. Dar. sunt ]inute jos sau deoparte sau unde nu le e locul. veresia. Prevalen]a criteriului politic. Pentru a spune c` omul sfin]e[te locul pura competen]` nu ajunge. ci la ceea ce se nume[te antiselec]ie: alegerea. acolo unde aceste racile sunt \nr`d`cinate. de a nu-i l`sa nici m`car s` c~[tige experien]`. Toate acestea duc nu doar la un sistem de selec]ie [i de promovare defectuos. de a nu-i ajuta s` \nve]e. este nevoie de deplin`tatea vredniciei. L`sate prad` cr~ncenei conspira]ii a incompeten]ilor gata instala]i. hot`r~tor: organizarea [i func]ionarea societ`]ii \n vederea promov`rii prioritare a omului vrednic. Exist` \ns` multe societ`]i \n care lucrurile se petrec altfel. a omului celui mai nepotrivit. interven]iile unde trebuie. cumetriile [i nepotismul. care sl`besc [i macin` puterea unei societ`]i de a fi ceea ce se cuvine s` fie [i ar putea s` fie. dac` are. pentru ca omul potrivit s` ajung` la locul potrivit [i s` r`m~n` acolo dup` vrednicia sa. mita. hot`r~rea de a-[i exercita competen]a. Pe de alt` parte adev`ratele competen]e. dac` nu chiar pe dos. pilele. de care nici o societate nu duce lips`. muta]i de ici colo. cine s` schimbe toate acestea? De unde s` apar` 35 . cu grij`. Dar. mai scurtul sau mai lungul lan] al sl`biciunilor. s` se specializeze. Iar acolo unde func]ioneaz` antiselec]ia opereaz` automat [i principiul de a men]ine pe cei mai mul]i la nivelul de incompeten]` la care au fost promova]i. „rela]iile“. \n plus.

pe omul potrivit la locul potrivit? Cine s` st~rpeasc` aceast` form` fundamental` [i dezastruoas` de corup]ie care greveaz` pe durat` lung` viitorul? C~nd \[i va dob~ndi vrednicia locul de care este vrednic`? 36 .Eseuri morale instan]ele competente [i incoruptibile care s` pun`. mereu [i pretutindeni.

de natur` moral`. un cod de polite]e. secole de-a r~ndul. un ritual al rela]iilor dintre oameni. ca japoneza. s`-]i pui pornirile naturale [i spontane sub controlul unor norme de comportare.Petru Cre]ia Cuviin]a F`r` excep]ie. Cu alte cuvinte. maniera de a cere. Dar care le e rostul? Este destul de simplu: 37 . p~n` la felul de a merge sau de a gesticula. consacrate de timp. felul de a m~nca [i de a te \mbr`ca. Spre folosul tuturor. prezent`rile [i separ`rile. dup` istorii [i rase. participarea la ceremonii. acelea[i pentru to]i \n \mprejur`ri similare. ospitalitatea. Legi care nu sunt de natur` juridic` [i nici. consolidate \ntr-o tradi]ie. se extind asupra tuturor comportamentelor din sfera rela]iilor dintre indivizi: formule [i gesturi de adresare sau de salut. Prin natura lor. dup` cuviin]`. esen]a imperativului de polite]e este aceea[i: s` nu te por]i cu ceilal]i a[a cum \]i vine. de a accepta [i de a refuza. \n care normele de polite]e p`trund chiar \n structura gramatical`. Exist` limbi. \n toate marile civiliza]ii a func]ionat. \n prim` instan]`. controlul manifest`rilor fiziologice sau pasionale. libertatea individului se afl` astfel \ngr`dit` de ni[te legi nescrise. Ele au for]a unei institu]ii nev`zute [i atotprezente [i \n ele se exprim` trecerea de la barbarie la civiliza]ie. rela]iile ierarhice. ci a[a cum se cuvine. Variabil dup` locuri [i vremi.

Mai trebuie s` \n]elegem [i \n ce const` respectul care se v`de[te prin polite]e. se va spune. Numai c` [i ei sunt oameni [i. orice comportament contrar unui cod de polite]e exprim` lipsa de considera]ie pentru semenii t`i. chiar fa]` de ei trebuie s` existe un comportament politicos. f`r` s` violeze demnitatea inerent` fiec`rui om ca om. care s`-i a[eze la locul lor. te por]i ca [i c~nd cel`lalt sau ceilal]i n-ar exista sau ar exista f`r` ca ]ie s`-]i pese de ei. ca semeni. dac` e[ti nesim]it). ca ni[te entit`]i neglijabile. Se crede. dac` te r`ste[ti sau tai vorba sau vociferezi sau \ntorci spatele dup` cum ]i se n`zare. de c`tre mul]i. dac` fluieri \n biseric` [i r~zi la \nmorm~nt`ri. dac` e[ti excesiv de familiar cu cine nu trebuie sau tr~nte[ti u[a \n nas ori telefonul \n ureche. \n genere. Cine crede sau se poart` a[a nu poate fi 38 . [i c` fa]` de ai t`i \]i este \ng`duit s` te por]i oricum. dac` te scobe[ti \n nas sau te scarpini \n v`zul tuturor ([i. Dac` te por]i cum \]i vine. nu to]i semenii no[tri sunt vrednici de respect. fiin]e de aceea[i esen]` ca tine. dac` nu salu]i pe cine [i cum trebuie. Dar. dac` te la[i antrenat de un impuls de irita]ie ori de violen]`. dac` ]i se pare de prisos s` mul]ume[ti sau s`-]i ceri scuze.Eseuri morale asigurarea respectului fa]` de fiin]a uman`. ßi e adev`rat. \n calitatea ei de fiin]` uman`. c` polite]ea trebuie practicat` doar fa]` de cei cu care te afli \n rela]ii mai \ndep`rtate sau care au un ascendent asupra ta. dac` umbli \n lume neras sau \n ve[minte nepotrivite. dac` m`n~nci ca un s`lbatic [i emi]i sunete nesociale. [i c~te altele. Invers. ca atare.

a moralit`]ii. ßi mai sunt unii care socotesc c` polite]ea \ns`[i este ipocrizie [i minciun`. pref`cut [i slugarnic. totu[i distinct`. ci de to]i. Acest lucru se \nt~mpl` acolo [i atunci c~nd se atinge hotarul dincolo de care respectul subiacent polite]ii tinde s` devin` dragoste de ceilal]i. incapabil de adev`rata urbanitate. c~nd iese \n lume. nu de unul sau de altul anume. ca oameni cu acelea[i dureri [i cu aceea[i moarte. ßi este de obicei. çnseamn` c` n-au \n]eles nimic din natura profund` a polite]ii [i c` transfer` \n mod arbitrar prescrip]iile ei \n sfera. care oricum este mai bun` dec~t grosol`nia. o lips` de jen` [i de re]inere pe care le consider` naturale]e [i autenticitate. este grosolan [i necioplit \n \ns`[i fibra lui. 39 . [i polite]ea \nso]it` de c`ldur` [i de z~mbet. trebuie f`cut` o deosebire \ntre practicarea pur formal` [i rece a polite]ii. un fel f`]arnic de a-]i ascunde pornirile tale adev`rate. [i chiar un protest ostentativ [i sfid`tor \mpotriva unor r~nduieli detestate.Petru Cre]ia de fapt politicos cu nimeni. Ace[tia afi[eaz` o sinceritate de[`n]at` [i ofensatoare (pe care n-o tolereaz` din partea altora). curtoazie [i delicate]e. çn sf~r[it. de cordialitate [i de solicitudine.

Eseuri morale

Prostia

Prostia, ca sl`biciune a min]ii, nu este vreo vin`, vreun viciu sau vreun p`cat, este un dat genetic; cineva este prost a[a cum are ochii alba[tri sau mu[chii puternici. Fapt este c` prostul, prost fiind, nu poate p`trunde \n miezul lucrurilor, nu are discern`m~nt, percepe faptele \n sine, desprinse din contextul lor, e incapabil s` asocieze sau s` disocieze, nu poate nici analiza o stare de lucruri c~t de c~t complex`, nici sintetiza elemente \n aparen]` disparate. Cum lumea \i este greu de \n]eles, o potrive[te el cumva pu]inei sale \n]elegeri, pun~nd de bine, de r`u la un loc no]iuni false ori confuze, de obicei preluate anapoda din lunga [i bogata tradi]ie a prostiei omene[ti. Lucru firesc, pentru c`, neput~nd abstractiza, prostul trebuie s` se foloseasc` de generaliz`ri gata f`cute de al]ii, la fel de pro[ti ca [i el, dac` nu mai r`u.çntr-adev`r, dintre dou` sau mai multe posibilit`]i, prostul o alege f`r` gre[ pe cea mai stupid` [i apoi se odihne[te asupra ei. Ar fi de scris o morfologie a prostiei, \n care diversele ei manifest`ri s` fie elaborate [i sistematizate ca paradigme, [i o sintax` a ei, adic` o teorie a felului \n care se desf`[oar` prostia, a dezacordurilor, a pleonasmelor [i a elipselor ei, care nu sunt o economie de expresie, ci simple lacune prin care se strecoar` incoeren]a.
40

Petru Cre]ia

Prostul nu are o clar` con[tiin]` de sine, nu \nva]` din experien]` [i ca atare nu este autocorectiv. Prostia se hr`ne[te din pu]inul ei [i se regenereaz` din propria ei substan]`, r`m~n~nd mereu egal` cu sine. çntr-o \nsemnare intitulat` Caracter de prost, Eminescu vorbe[te de „Luarea metaforelor ad litteram“ [i de „St`ruin]a \ntr-o neghiobie“. çntr-adev`r, [i e o observa]ie subtil`, cum ar putea suplini prostul cel de-al treilea termen al compara]iei, a c`rui absen]` este definitorie pentru metafor`, c~nd el nu e \n stare nici de o compara]ie desf`[urat`, lipsindu-i capacitatea de a observa similitudini? Dac` \i vorbe[ti de noaptea nefiin]ei, el crede c` se las` \ntunericul [i aprinde lampa. C~t despre „st`ruin]a \ntr-o neghiobie“, ea este una din principalele caracteristici, [i dintre cele mai de temut ale omului prost, care, pe c~t de u[or concepe o idee neroad`, pe at~t de greu se desparte de ea. Mobilitatea [i readecvarea sunt prerogative ale inteligen]ei. çn tradi]ia rom~neasc` avem, c~t prive[te prostia, o scurt` capodoper`, Povestea lui Creang`, unde o femeie neroad` \[i prohode[te pruncul la g~ndul unei primejdii ipotetice [i lesne de \nl`turat; un om, ca s` aib` lumin` \n cas`, car` soarele cu bani]a, un altul d` s`-[i d`r~me casa ca s` scoat` carul \njghebat \n ea, un altul caut` s` zv~rle nucile \n pod cu furca, altul, \n sf~r[it, se c`zne[te s` suie vaca cu funia \n [ur`, gata s-o sugrume. Prostul nu se descurc` \n plan pragmatic pentru c` \ncurc` p~n` la catastrof` rela]ia dintre mijloace [i scopuri. çn s~ngele lui curge, ca o esen]` tare, o
41

Eseuri morale

chintesen]` a ceea ce \n german` s-ar putea numi Urdummheit, prostia originar`, cea de la ob~r[ia vremilor. Numai c` aceast` infirmitate [i deficien]` a intelectului nu este \ntotdeauna inocent`, [i atunci \ncep necazurile. çntr-adev`r, prostul e [i el om [i trebuie s` o scoat` cumva la cap`t pe lumea asta, [i c~t mai bine dac` se poate. Prostia produce aproape \ntotdeauna manifest`ri aberante [i nocive \n ordinea moralit`]ii. Ne[tiind ce statut are [i ce loc i se cuvine, prostul se amestec` unde nu-i fierbe oala, \ncurc` i]ele, crez~nd c` le descurc`, se face purt`torul celor mai imbecile prejudec`]i, debiteaz`, cu autoritate, cele mai uzate locuri comune, este b`nuitor [i susceptibil, ne[tiind de glum`, imagineaz` conspira]ii mondiale [i vorbe[te ca un profet, mai [i g`sind pe cine s`-l cread`; neav~nd \ndoieli, devine dogmatic [i tinde s` fac` din maxima ac]iunii sale o lege universal`. ßi, ne[tiindu-[i lungul nasului, e adesea peste m`sur` de obraznic [i mai \ntotdeauna trufa[, pentru c` prostul, dac` nu-i fudul, parc` nu e prost destul. Iar c~nd se \nt~mpl` s` fie [i harnic, sim]ind \n chip obscur c` trebuie s`-i substituie calit`]ii cantitatea umple [i \ncurc` domenii \ntregi de activitate cu produsele sale inepte sau de-a dreptul delirante [i e adesea r`spl`tit pentru asta cu distinc]ii [i ranguri. Dar cel mai r`u este c` prostul, ajuns \ntr-o situa]ie critic` din propria lui prostie, devine feroce [i poate fi bestial. Mul]i oameni au pierit zdrobi]i de prostia biruitoare. Pu]in`tatea spiritului na[te mon[tri.
42

Petru Cre]ia

Dar adev`rata primejdie a prostiei st` \n mul]imea pro[tilor: ne place, nu ne place, lumea e plin` de pro[ti. Tot Creang` zice c`, dac` prostia ar durea, uli]ele ar vui de zbieretele pro[tilor. Iar lumea lui Caragiale, c~nd mai explicit, c~nd mai pu]in, con]ine o cantitate exploziv` de pro[ti de toat` seama. Prin mul]imea lor devin periculo[i. Mai ales c` tic`lo[ii inteligen]i [tiu s` se foloseasc` de cei pro[ti pe scar` istoric`, exploat~nd tic`lo[ia oarb` [i t~mp` care dospe[te \n prostia omeneasc`. çi investesc cu putere, ]in~ndu-i \ns` la cheremul lor, [i apoi \i asmut \mpotriva noastr` ca pe o hait`. çi mai ]ine]i minte pe activi[tii obtuzi, trufa[i [i brutali care umpleau ierarhia chinuitei noastre vremi de p~n` mai ieri? ßi nu-i sim]i]i cum mi[un` \nc` printre noi, travesti]i, multiplic~ndu-se zgomotos ca legiuitori [i autoritar ca guvernan]i, trezind ecouri de prostie de-a lungul [i dea latul ]`rii, r`scolindu-i \ntunericul [i ura pe care o eman` \ntunericul? Ba sim]im, prea bine sim]im, [i poate tot mai este ceva de f`cut. Iar`[i Eminescu, vorbind de moftangii, spune \ntr-un loc: „To]i suspin` pentru patrie cu fizionomia cea mai pl~ng`toare de pe lume [i to]i nu vor binele, ci numai posturile patriei“. Bine ar fi s` nu mai aib` parte de ele, pentru c` mare primejdie este pentru ob[te \n`l]area pro[tilor \n ranguri [i dreg`torii. P`cat de-o biat` ]ar`, i-ar fi de ajuns tic`lo[ii.

43

Eseuri morale

Mediocritatea

La originea lui, cuv~ntul mediocritate exprima calitatea a ceva care se afl` „la mijloc \ntre poalele unui munte [i pisc“, a[adar nici jos, nici sus. Nici alb, nici negru: cenu[iu; nici rece nici cald: c`ldicel. De fapt, dac` d`m cuvintelor bun [i r`u sensul lor cel mai general [i mai abstract, mediocru \nseamn` nici bun nici r`u, ceva care se afl` la mijloc, \ntre ele, [i se afl` acolo prin statutul s`u definitoriu. Fire[te, \n lume nu toate pot s` fie numai \n vale sau numai pe culmi, exist` pretutindeni ceva \ntre ele, o realitate median` tot at~t de real` [i de legitim` ca [i extremele ei. ßi atunci e cazul s` ne \ntreb`m de ce calificativul mediocru a ajuns s` aib` un sens peiorativ: dac` spui despre cineva c` are o inteligen]` mediocr` sau, mai r`u, c` este un om mediocru, \l jigne[ti. çn fond ce este at~t de r`u \n a nu fi nici stupid, nici genial, nici tic`los, nici sf~nt? Nu suntem oare a[a cei mai mul]i dintre noi? Nu e de g`sit alt` explica]ie dec~t aceea c` omul mediocru se crede \ntotdeauna mai mult dec~t este [i vrea s` fie tratat ca atare, s` uzurpe locul excelen]ei, s` se afle sus, \n v~rf. A[a putem \n]elege cum sensul depreciativ al cuv~ntului s-a n`scut din reac]ia noastr` la ifosul mediocrit`]ii [i la dorin]a ei de a se afla mereu \n frunte, \n locul celor cu adev`rat buni. Mediocru se spune \ntotdeauna de
44

Petru Cre]ia

sus \n jos: ar fi greu s` auzi pe un om prost sau netrebnic denun]~ndu-l pe altul c` este mediocru. Dar, al`turi de mediocritatea veleitar`, adesea agresiv`, se afl` printre noi [i un alt tip de mediocritate, aceea mul]umit` cu ea \ns`[i, incapabil` s` vad` sau s` \n]eleag` ceva mai presus de firea sa, \nchis` \n sine [i \nsp`im~ntat` de orice risc. Omul mediocru e lipsit de noble]ea vreunei d`ruiri sau generozit`]i, el \[i tr`ie[te via]a \ntr-un chip meschin, ne\nsufle]it de nici un av~nt. Meschine sunt [i visele lui. Nu este \n stare s` fie m`car cu adev`rat avar sau cu adev`rat la[. Nu e nici m`car foarte prost [i nu e niciodat` un tic`los \n toat` legea. ßi, pe de alt` parte, se uit` uimit sau chiar scandalizat la cei care nu sunt ca el [i \i judec` \n numele unor principii \nguste, cel mai adesea ni[te triste prejudec`]i, socotite de el, cu o \nd`r`tnicie obtuz`, drept infailibile. Vede necump`tare, nechibzuin]`, necugetare \n orice act care trece de str~mtele hotare ale vie]ii [i ale min]ii sale, iar marile pasiuni [i marile pierzanii \i \nsp`im~nt` cu ni[te furtuni. çn fa]a marilor idei, la care de fapt nu are acces, st` uneori perplex, dar cel mai adesea incredul ]i mefient, dac` nu chiar indignat. Iar c~nd ceva din excelen]a lumii \i treze[te totu[i interesul sau curiozitatea, omul mediocru vrea s` participe [i el cumva, dar f`r` efort [i f`r` risc, de la locul lui c`ldicel. De acolo poate s` ri[te prin procur`, asist~nd la performan]ele vedetelor, ale atle]ilor, ale golgheterilor [i ale eroilor \n general. Cu grij` s` nu-l trag` vreun curent, s` nu-[i provoace vreo indigestie, s` nu-[i
45

pe de alt` parte. v~ntur~nd prin veacuri un neant cenu[iu. De aceea mediocritatea. Este de cele mai multe ori imposibil de dislocat. s-ar teme s`-i deschid`. Omul mediocru este o crisalid` din care niciodat` nu se vor na[te aripile unui zbor. çn chip inerent foarte r`sp~ndit`. \n toate formele ei. [i. este at~t de nociv`.Eseuri morale dep`[easc` bugetul bine socotit. adesori cople[itoare. s` nu cumva s`-i intre \n cas` [i \n via]` insolitul [i nelini[titorul. multiform`. se asociaz` [i se solidarizeaz`. sinistra mediocritate prinde r`d`cini [i porne[te s` niveleze lumea dup` chipul [i asem`narea ei. prezen]a ei e masiv`. Apoi. mai ales c~nd e insistent` [i harnic`. se statornice[te. ocup` posturi. 46 . c~nd cei de o seam`. m`cin~nd m`runt tot ce este mai presus de ea. caut` s` se impun`. \[i ia aere de onorabilitate. preval~nduse de ni[te forme prea generale. pleava mediocrilor. ea se insinueaz` pretutindeni ca o pecingine. nu at~t \ntre ci [i \mpotriva a tot ceea ce simt c` \i dep`[e[te. Dac` ar bate Dumnezeu la u[a lui. cum se \nt~mpl` de cele mai multe ori. \[i arog` drepturi.

Suntem o singur` comunitate. pentru c` este nevoie. sterile. p~n` la urm`. Iar un fericit echilibru de for]e nu poate fi instituit \n favoarea binelui f`r` un ad~nc [i cinstit examen de con[tiin]` colectiv`. cu to]ii la un loc. ce am devenit. s` d`m mereu vina unii pe al]ii sau. S` avem curajul dreptei judec`]i de sine. E vremea s` ne cunoa[tem. [i nu cheltuit` \n vrajbe contingente [i. 47 . \n analiza critic` a fiin]ei [i a istoriei noastre na]ionale. ce st` \n puterea noastr` s` schimb`m [i ce st` \n firea noastr` s` r`m~nem mereu. ßi este negre[it adev`rat c` for]e pe care nu le mai putem controla [i de a c`ror lucrare \n istorie nu eram responsabili ne-au v`t`mat [i ne-au alterat c~t poate \nc` nu [tim sau. cu asprime. to]i c~]i am fost [i suntem [i o s` mai fim. [i o parte din energia lor ar trebui investit` \ntr-o mai ad~nc` \n]elegere a lucrurilor.Petru Cre]ia Prejudec`]ile Ne-am obi[nuit s` tot d`m vina pe al]ii de starea \n care ne g`sim. oricum. s` [tim cu adev`rat ce am fost. \ntr-o m`sur` mai mare sau mai mic`. \mp`r]i]i \n tabere incompatibile. Ar trebui s` \ncerc`m s` ne privim. la al c`rui bine [i r`u contribuie. nu [tim \nc` la nivelul con[tiin]ei active a \ntregii na]iuni. Ne place ca. Menirea oamenilor lumina]i ai acestui neam s-ar cuveni s` fie [i aceasta. ca popor. pe cei str`ini de noi. cu deta[are [i cu senin`tate [i.

tenace. Fire[te. \n multe feluri. uneori secular`. chiar ostili oric`rui demers de revizuire. çncremenirea \n prejudec`]i. De fapt. falsific~ndu-l. caracterul lor preponderent [i prioritar \n detrimentul judec`]ii. Ferocitatea \mpotriva celor care \ncearc` s` le exorcizeze. se hr`nesc [i prolifereaz` din informa]ii deficitare sau m`sluite. Cine are prejudec`]i crede \n ele ca \n litera Evangheliei. Ca [i c~nd ar fi adev`ruri dovedite [i irecuzabile. 48 . de cercetat la locul lor) prejudec`]ile. Acela. Adesea din simple \nchipuiri. prejudec`]ile sunt doar simulacre de judec`]i. sunt travestirea \n ve[mintele adev`rului a unor pasiuni preexistente oric`rei elabor`ri conceptuale. çnsumate. pofte [i jinduri. Spaime obscure. la r~ndul lor. dec~t falsul pragmatic deliberat. pleac` totu[i de la un adev`r [tiut. mai nocive dec~t minciunile. Grav` la noi este \ns` persisten]a lor \nd`r`tnic`. nu este societate uman` \n care s` nu opereze prejudec`]ile. pe evaluarea lor corect` [i nep`rtinitoare. din cr~mpeie r`zle]e. Prejudec`]ile implic` asumarea neverificat` a falsului r`mas f`r` referent \n lumea adev`rului. Active. du[m`nii ira]ionale. st`ruie \n ele cu \nc`p`]~nare [i se complace \n ele. complexe. Prejudec`]ile sunt. din evalu`ri pripite. ne fac opaci la adev`r [i nedornici s`-l afl`m. Judec`]ile se \ntemeiaz` pe fapte certe. toate turnate \n tiparele preexistente ale voin]ei de a crede a[a [i nu altfel. atotprezente ca un r`u endemic.Eseuri morale Numai c` \ntre noi [i adev`rul despre noi stau (printre alte lucruri. Prejudec`]ile. pe corelarea concluziilor \ntr-un ansamblu coerent.

rolul hot`r~tor al conspira]iilor mondiale. Supersti]iile. trec~nd prin cre[terea copiilor. O dat` instalate. sf~r[itul lumii. frustr`ri [i invidii. marile virtu]i str`mo[e[ti. se cred adev`ruri [i vorbesc limba lor. rom~nul verde. profit~nd de un teren sau de o conjunctur` prielnic`. s` nu g~ndeasc`. respectiv a b`rba]ilor. ale altor neamuri. invadeaz` \ntregul cuprins al min]ii [i mereu mai multe min]i. s` se \nmul]easc`. ßi se \nmul]esc din ele \nsele. ura cu care ne alimenteaz` at~tea ideologii: sisteme de minciuni asimilate ca adev`ruri [i devenite prejudec`]i. cele mai pernicioase. latura ocult` a personalit`]ilor publice. toate. mult mai grav. s`lbatice gelozii. pentru c` prefer`. valoarea nutritiv` a alimentelor [i cea curativ` a leacurilor. de la prescrip]iile de s`n`tate p~n` la rasism. ca \ntr-un funest bal mascat. crezurile stupide [i contagioase. mai ales negative. vanit`]i [i orgolii. pun~ndu-se astfel \ntr-o rela]ie fals` cu ei 49 . Eminescu martir [i luceaf`r.Petru Cre]ia aspira]ii g`unoase. tot mai aberante. influen]a zodiilor. Supersti]iile sunt [i ele prejudec`]i [i ne sporesc spaimele [i precau]iile legitime cu at~tea altele. Nu scap` nimic de ele. firea femeilor. se \ncing [i iau foc. pur imaginare. se costumeaz` \n adev`ruri [i. fie [i numai din lene. speran]e de[arte. Iar pe un set de prejudec`]i gata existent se cl`desc altele [i altele. Unele. ideile. prejudec`]ile tind. transform~ndu-se \n fanatisme agresive. caracteristicile. gata f`cute [i devenite fixe. vinov`]ii ascunse. pericolul galben. Ura dintre oameni [i oameni pentru c` nu cred \n acelea[i nerozii.

\ncuibat \n noi [i r`t`cindu-ne mintea. ne refuz` adev`rului. cum primejdios poate fi doar r`ul care. False [i nocive.Eseuri morale \n[i[i [i cu ceilal]i. adesea primejdioase. 50 .

Iar egalitatea. ca principiu coercitiv. este fundamental`. fie ea datin` sau legiferare scris`. ca o constr~ngere egalitar` impus` ansamblului social. Primii c~rmuitori erau investi]i cu func]ia judiciar`. Din \ndep`rtatul trecut mai str`bate p~n` la noi amintirea Codului lui Hammurabi. [i a instan]elor care s-o aplice [i s-o impun`. rege al Babilonului din al XVIII-lea veac. c~nd este s` aib` un sens. de dinaintea erei noastre. care aduc daune corpului social [i indivizilor care \l compun. dreptatea are un staut singular: ea este consim]it` [i chiar reclamat` de oameni ca s` poat` tr`i \mpreun` \n bun` r~nduial`. o mai putem vedea [i azi la Luvru. Dar. dreptatea. este egalitatea \n fa]a legii. adic` f`r` un principiu coercitiv \n raport cu disfunc]iile [i cu excesele libert`]ii. impus prin for]`. Solomon. gravat` pe o coloan` de bazalt. çn memoria omenirii. fiul lui David. ca realitate [i ca no]iune.Petru Cre]ia Dreptatea çn ierarhia valorilor care fac posibil` convie]uirea uman`. este tocmai \ngr`direa arbitratului prin arbitraj legiferat [i institu]ionalizat. Libertatea \ns`[i nu se poate institui \ntro lume f`r` dreptate. Istoria civiliza]iei \ncepe cu apari]ia \n comunit`]ile umane a legii. a r`mas nu doar pentru c` a \n`l]at Templul 51 . este un antidot \mpotriva a tot ce \nseamn` act arbitrar.

oricine ar fi el. care a dat legi Atenei \ntr-un ceas de cump`n` al vremii. adic` s` nu poat` fi mutat sau destituit dup` bunul plac al nim`nui. iar temeiul oric`rui drept \n istoria legisla]iei europene a fost dreptul roman. Cr. orice om care \ncalc` legea trebuie pedepsit. ast`zi spulberat. Dintre cele trei puteri ale unui stat democratic. Orice om nedrept`]it trebuie s` g`seasc` dreptate. dou` se afl` \n sfera dreptului: puterea legislativ` [i cea judec`toreasc`. Lucrul acesta m`soar` \nsemn`tatea drept`]ii \ntr-o societate bine r~nduit`. de instituirea unor legi acceptate de cei mai mul]i [i. ele trebuie s` fie radical independente de puterea executiv`. pentru ca o comunitate s` se poat` bucura de dreptate este nevoie. [i Solon. Printre cei mai ilu[tri oameni ai lumii grece[ti se num`r` Licurg. Omul legii trebuie s` fie nep`rtinitor [i incoruptibil – [i pentru asta trebuie bine ales [i bine r`spl`tit – [i inamovibil.Eseuri morale din Ierusalim. care ea \ns`[i este supus` legii. legislatorul Spartei. Pentru ca dreptatea s` domneasc` \ntre noi se cade ca tot ce ]ine de puterea legislativ` [i de cea judec`toreasc` s` fie sustras oric`rei influen]e sau presiuni care s-o abat` de la menirea ei. Mai mult. nici m`car al ministrului de resort sau al [efului statului. çntr-adev`r. execut~ndu-[i sentin]ele. de instan]ele care \mpart dreptatea. [i care au capacitatea de a o impune. Procedura 52 . ci mai ales pentru felul \n care [tia s` \mpart` dreptatea. de marele corpus de legi al lui Iustinian. \nt~i. cu drepturile [i cu \ndatoririle care decurg din ea. \ncununat \n secolul al VI-lea d. apoi.

Pe de alta. acte de corup]ie. P~n` c~nd domniei bunului plac \i ia locul domnia drept`]ii. \n n`dejdea c`. c~nt`rirea faptelor [i a circumstan]elor [i neab`tuta aplicare a legii. puterea poate influen]a justi]ia \n vederea l`s`rii nepedepsite a unor abuzuri de tot felul. care sintetizeaz` \ntreaga tradi]ie. Proteja]i de sus sau \ntre ei. fie nerespectarea legilor bune sau at~t de bune c~t pot fi \ntr-un moment dat al istoriei. \ntr-un fel sau altul. ]in seama de greaua experien]` a secolului [i propun solu]ii noi. \mboln`vind organismul social [i a[a bolnav. Oric~t ar dura acest proces. Nimic nu v`de[te mai limpede [i mai brutal reaua func]ionare a unei societ`]i dec~t fie instituirea unor legi nedrepte.Petru Cre]ia judiciar` trebuie s` aib` \n vedere numai statornicirea scrupuloas` a adev`rului. vor p`trunde [i \n cultura 53 . dar mi se pare vrednic de pomenire faptul c` \n anii [aptezeci ai acestui secol au ap`rut c~teva c`r]i fundamentale. pe de o parte. Voi men]iona c~teva dintre aceste c`r]i. el merit` r`bdarea noastr` istoric`. * Aproape c` nu exist` subiect mai \ndelung dezb`tut de mintea uman` dec~t acela al drept`]ii. Deci. acte veroase. exproprieri ilegale. delapid`ri de anvergur`. interese de grup politic sau economic pot duce la promulgarea unor norme d`un`toare corpului social \n ansamblul lui. Nu e \ns` locul aici pentru un istoric c~t de sumar al problemei. cu o mare gravitate [i eleva]ie intelectual`. autorii unor asemenea fapte prosper`.

De asemenea.A. 1975) [i F. Prin urmare. publicat` \ntr-un singur volum la Londra \n 1982). Iat`: John Rawls. Ne[tiute sunt c`ile Domnului [i lucrarea \n timp a min]ilor omene[ti.. Hayek. Law Legislation and Liberty (1973-1979. 54 . State and Utopia (New York. Micheal Oakeshott. Anarchy. Robert Nozik. iar aceasta nu poate fi nesocotit` nici m`car \n numele buneist`ri a unei societ`]i \n ansamblul ei. 1972). A Theory of Justice. On Human Conduct (Oxford. O teorie.. 1974). ni[te legi sau ni[te institu]ii. A Theory of Justice (Oxford. Din acest motiv nedreptatea t`g`duie[te ideea c` pierderea libert`]ii pentru unii este legitimat` printr-un mai mare bine al celorlal]i. trebuie reformate sau abolite dac` sunt nedrepte. Din cea dint~i \mi voi lua \ng`duin]a unui scurt citat: „Dreptatea este cea dint~i virtute a institu]iilor sociale. p. a[a cum adev`rul este al sistemelor de g~ndire. Fiecare persoan` posed` o inviolabilitate \ntemeiat` pe dreptate. Dreptatea nu admite c` sacrificiile impuse c~torva c~t`resc mai pu]in dec~t suma mai mare de avantaje de care se bucur` mul]i. trebuie respins` sau revizuit` dac` este neadev`rat`. \ntr-o societate dreapt` egalitatea drepturilor cet`]ene[ti este considerat` garantat`. drepturile stabilite de justi]ie nu sunt supuse vreunei negocieri politice sau calculului intereselor sociale ≤. oric~t de eficiente [i de bine or~nduite. oric~t de elegant` [i de economic`.≥ Fiind virtu]i primare ale activit`]ilor umane. adev`rul [i dreptatea nu admit compromisuri“ (John Rawls.Eseuri morale teoretic` de la noi. 3-4).

l`comia. çn]elegi acum? Faulkner.. m~nia [i lenea.≥ [i dragostea de dreptate [i de libertate. ar`t~nd cum minciuna se afl` la ob~r[ia fiec`rui r`u omenesc luat \n parte. toate acestea.Petru Cre]ia Adev`rul Adev`rul este unul singur. sunt reductibile la o form` sau alta a neadev`rului fa]` de al]ii [i fa]` de sine. ating inima [i lucrurile de care se leag` inima. Ursul Dintre toate relele care ni s-au f`cut. [i [tiu [i aceia care. Iar valoarea moral` fundamental` este adev`rul.. El cuprinde toate lucrurile care ating inima – onoarea [i m~ndria [i mila [i dreptatea [i curajul [i iubirea ≤. zg~rcenia. Cel mai v`t`m`tor [i cel mai blestemat. devin adev`r. de-a lungul istoriei sau \n`untrul vie]ilor. pentru c` din el deriv` toate celelalte. „Ce este adev`rul?“. [i at~t de evident ni se mai fac \nc`. [i-au dat [i \[i dau at~ta osteneal` s`-l ascund` sau s`-l 55 . trufia. ßi nu vom \ntreba. pisma. P~n` [i cele [apte p`cate capitale din doctrina cre[tin`. El nu se schimb`. at~t c~t putem cunoa[te noi adev`rul. minciuna este cel mai mare. Ele. desf~narea. ca procuratorul Pilat. Ar merita s` facem c~ndva o genealogie a negativului. pentru c` de fapt [tim prea bine cu to]ii.

Iar cinstea este modul de manifestare a adev`rului \n sfera ac]iunii. Sau. fuga de adev`rul despre sine. oric~t am [ti ce este adev`rul. abuz de \ncredere. Nu este mai pu]in adev`rat c`. doar un concept. Falsul existen]ial otr`ve[te fiin]a uman`. tr`dare. nici mai mare. nici mai r`u. Nu voi z`bovi asupra adev`rului [tiin]ific sau filozofic. De a tr`i ar`t~ndu-te drept ceea ce e[ti cu adev`rat. nici mai bun. duplicitate. din natura acestui proces.Eseuri morale m`sluiasc` [i. tot ceea ce constituie cumplitul r`u omenesc care este con[tiin]a fals`. La temeiul bunei raport`ri la adev`r st` voin]a de a spune adev`rul. Voi re]ine aici. care s-au str`duit mereu s` dea minciuna lor drept adev`r. \mp`unare. se cere un oarecare efort analitic pentru a-i deslu[i determin`rile. \ntr-o formulare mai complet`. nici mai mic. mai mult. De a nu propune \n locul t`u o aparen]` [i o am`gire. Este mult \n]eles \n vorba lui La Rochefoucauld potrivit c`reia ipocrizia este un omagiu pe care viciul \l aduce virtu]ii. cabotinism. Totu[i se cuvine s` ne amintim c~t` suferin]` s-a \ndurat [i chiar c~t s~nge s-a v`rsat pentru afirmarea lui \n lume [i cum biruin]a unor idei respinse [i detestate de ordinea constituit` a schimbat forme dup` forme de via]`. Printre care nu pu]ine se datoreaz` nu at~t unei atitudini fa]` de al]ii c~t unei rele raport`ri la sine: minciuna de sine [i ascunzi[ul de sine. acela al voin]ei de adev`r. \n[el`ciune. slug`rnicie [i a at~tor altora. voin]a de a tr`i \ntru adev`r. coinciden]a dintre declara]ie [i 56 . A[a cum minciuna st` la temelia oric`rei forme de ipocrizie. [i \n genere teoretic.

Petru Cre]ia fapt` sau g~nd. Cei pe care \i cre[tem trebuie f`cu]i s` \n]eleag` [i. cu orice pre]. \n rest. rostirea adev`rului este o datorie absolut`. ßi nu-i va mai crede nimeni nici c~nd vor spune adev`rul. p~n` la m`riri. Trebuie deci \nv`]a]i din vreme c` ocultarea adev`rului este \ndrept`]it` exclusiv \n c~teva cazuri [i c`. ßi mai trebuie s` [tie c` fiecare fals comis genereaz`. ca o moned` calp`. vor avea rangul cel mai de jos \n ierarhia moral` a omenirii. Iar c~nd cresc intr` \n c~mpul falsului social \ndeob[te [i nu \n cea mai mic` m`sur` \n acela al minciunii institu]ionalizate. \n cercuri tot mai largi. Altfel. \n tot marele rest. p~n` la r`ul istoric al falsului instituit ca norm` de via]`. s`-[i asimileze [i s` tr`iasc` adev`rul c` \n rostirea adev`rului rezid` valoarea lor ca oameni. mai mult. Cine are de crescut copii [tie c~t de greu e s` le aduci pe calea aceasta pe aceste mici fiin]e amorale [i adesea mitomane. cuv~ntul lor nemaiav~nd trecere. ur~]enia ne\ncrederii [i a suspiciunii \ntre oameni. orice altceva ar izbuti s` fac` \n lume. 57 . \n voin]a [i \n puterea lor de a spune adev`rul [i de a sta martori pentru el.

din nu pu]ine pricini. F`c~nd aceasta. calomniatorul inventeaz`. poate fi chiar nobil. ca s`-[i fac` inven]ia credibil`. p~ng`re[te [i \ntineaz` tot mai generos. ne a[ez`m undeva deasupra ei. are nevoie de c~teva 58 . ci pentru c`. pentru c` acesta m`car spune despre tine ceva adev`rat [i care. chiar [i pe acela al dezn`dejdii. \n]eleg~nd mai limpede [i mai ad~nc structura unei manifest`ri a tic`lo[iei. ßi poate. prinde \n mrejele ei tot mai mul]i oameni. A calomnia \nseamn` a spune despre cineva un neadev`r.Eseuri morale Calomnia To]i sim]im c` avem de tr`it o vreme c~nd. calomniatorul se situeaz` \n ierarhia moral` mai jos dec~t denun]`torul. [tiind bine c` e un neadev`r. Turn`torul descoper`. prin obiectivare. Mi s-a p`rut c` o \ncercare de a \n]elege mai bine ]elurile. tot mai multe realit`]i [i n`zuin]e. \nflore[te cu sporit` vigoare. metodele [i rezultatele ei ar putea aduce oarecare folos. Nu pentru c` \n]elegerea ar duce la vreo \ndreptare sau vreo vindecare (acestea trebuie s` vin` din alt` parte). calomnia se g`se[te \n largul ei. privit cu alt ochi dec~t acela al instan]ei represive. Calomniatorul este cel care te denun]` pentru ceea ce n-ai f`cut [i nici nu te-ai g~ndit s` faci. Dar. din dorin]a [i cu scopul de a-l discredita. dep`[ind stadiul nemijlocit al indign`rii [i al m~niei.

de o eroare sau o ambiguitate de expresie. nu o dat`. Intoxicarea opiniei este. çn sf~r[it. C~nd acest spa]iu lipse[te. l`s~nd s` se \n]eleag` c` ai afilieri suspecte. e[ti impopular. construind un dosar fictiv [i m`sluit (sporit. dac` nu chiar ca un m~ntuitor al ]`rii. el trebuie s` se \nf`]i[eze ca un om cel pu]in onorabil.Petru Cre]ia mijloace. r`u v`zut de cei mul]i sau de cei pu]ini. potrivnic unei mentalit`]i sau unui curent de opinie. de garantarea imunit`]ii. Apoi calomniatorul are nevoie de o pozi]ie de prestigiu [i de oarecare sprijin de sus (c~nd nu este de-a dreptul \ncurajat). r`st`lm`cind faptele sau scopurile. ci drept un 59 . eligibil pentru rolul de ]ap isp`[itor. de c~te ori se poate. Calomniatorul trebuie s` se arate nu drept ceea ce este el cu adev`rat. pentru a-[i face c~t mai credibil` def`imarea. produc~nd documente false. totul c~t mai tenden]ios cu putin]` [i c~t mai veninos. \n al c`rei serviciu se pune \n chipul cel mai curajos [i mai dezinteresat [i sub inspira]ia celor mai \nalte idealuri. de complicitatea mediilor de informare. de cine [tie ce situa]ie \n care ai avut nenorocul s` cazi. çnt~i. Fire[te. Apoi aceast` subspecie de tic`los are nevoie de un spa]iu de rezonan]`. stadiul care precede o execu]ie capital`. are grij` s`-l creeze el. c` ]i-ai falsificat trecutul etc. atribuind inten]ii oculte. r`sp~ndind discret zvonuri. Profit~nd de orice: de conjunctur`. pe care le n`scoce[te. dat fiind c`. date drept dovezi documentare). cu calomnii mai vechi. dintr-un motiv ori altul. f`c~nd insinu`ri prealabile. de un simulacru de dovezi. Uneori \l g`se[te deja exist~nd.

ca s` reu[easc`. ci [i o idee. iar relele prezente nu sunt comparate cu ele. ßi totodat` profit` de str~mtor`rile inerente tranzi]iei. un act real al t`u. Calomnia opereaz` \ntr-o anume atmosfer` prielnic` ei [i exploateaz` suferin]ele [i nevoile. \nte]ind teama [i izgonind speran]a. inculc~ndu-i o explica]ie fals` a situa]iei. un proiect social. oric~t de inocent sau de pozitiv. çnchiz~nd astfel cercul minciunii. Receptivitatea la acest tip de discreditare provine din faptul c` relele trecute sunt uitate.Eseuri morale sacerdot al virtu]ilor civice. interpretat tenden]ios. ea se poate folosi chiar de un adev`r: scos din context. Mai grav: cel care te vorbe[te de r`u este uneori 60 . cu semn schimbat. credulitatea [i setea de senza]ional. este obligat [i s` se prezinte \ntr-o lumin` fals`. incultura politic` [i economic`. supus unui proces de inten]ie. poate fi \nf`]i[at ca o culp`. un ideal. azv~rlind pe pia]` [arj` dup` [arj` de calomnii bine calculate. izolate de binele de azi [i rupte de orice perspectiv` de mai bine. Iat` de pild` ce se \nt~mpl` cu ideea de democra]ie [i cu instituirea ei incipient` \n fazele de trecere de la un regim autoritar-represiv la unul liberalizat: toate elementele conservatoare concur` \n compromiterea noii st`ri de lucruri. A[adar. revenind la calomnie \n general. adic` se adreseaz` unui corp social aflat \n suferin]` real`. nu ajunge s` enun]e un neadev`r care \i dezonoreaz` victima. Pe de alt` parte. Dar nu numai o persoan` poate fi compromis` prin calomnie. ci tr`ite [i g~ndite \n sine.

ßtie perfect c` nu dintr-o farmacie ie[eai. Unuia i s-a dat expresie \n secolul al XVIII-lea francez: Calomnia]i. i-ai tr~ntit copilul la un examen. Cine colporteaz` lucruri bune despre tine n-are haz. calomnia]i. gata. cum n-a mai avut haz nici povestea cu nevasta [efului de gar`. ci de la o amant`. ßi apoi omul este \nclinat s`-[i aline plictisul cu orice. dar mai ales cu vorbitul de r`u. c` te duci la biseric` doar a[a. çntr-un fel. tot r`m~ne ceva. dar ultima ta carte e plin` de gre[eli (zice un ignorant). Calomnia prosper` pe veselul t`r~m al b~rfei dulci [i-al clevetirii. ajung ca cineva s` te denigreze f`r` s` aib` deloc sentimentul c` gre[e[te. v~ndut st`p~nirii. c`-]i ba]i nevasta. I-ai refuzat ceva ilegitim sau peste puterile tale. Ce decurge 61 . nu l-ai salutat. Calomnia se \ntemeiaz` pe dou` postulate. lenea de a revizui p`reri de mult f`cute. nu l-ai invitat la cununie. pu]in` ostilitate. Iar dac` \]i ia cineva ap`rarea i se spune: „las’c` [tiu eu“. ai trecut pe l~ng` el pe strad` [i. neobserv~ndu-l. c` oi fi tu specialist. Prejudec`]i \nr`d`cinate. provocat` de nu import` ce fapt` a ta. c` propov`duie[ti idei periculoase. C` e[ti tot ce nu e[ti. incompeten]a preten]ioas`. po]i s` fii tu Arhanghelul Mihail [i tot se g`se[te unul care s` spun` c` ]i-ai v~ndut sabia de foc la mezat [i o mie care d`-l cread`. c` te-ai \mbog`]it din specul`.Petru Cre]ia chiar de bun`-credin]`. cel`lalt e aproape universal: Nu iese fum f`r` foc. c~nd s-a aflat c` presupusul ei \nso]itor galant \i este frate. u[` de altar. de ochii lumii. poate nici pe acela c` se r`zbun`. c` nu e[ti chiar a[a cum te ar`]i. c` e[ti bastard.

ßi te pune \ntr-o situa]ie imposibil`. oric~t ]i-ar fi de curat` via]a [i oric~t de bun ai fi. Ai zice c`. compromis. compromiterea devine unanim`. Ast`zi. Nu exist` nici m`car o profilaxie \mpotriva calomniei. çns` e mai mult pe dos [i. pentru c` tot nu te crede nimeni pe deplin: nu iese fum f`r` foc. Al treilea pentru c` orice dezmin]ire risc` s` risipeasc` un neadev`r picant. iar dac` protestezi. la noi: Codrul Vl`siei. nici m`car \n justi]ie. prin abuz. De ce te zba]i. aceast` arm` blestemat` se toce[te. \n favoarea unui adev`r plicticos. 62 . neput~nd spera nici m`car \ntr-o reabilitare postum`. toat` lumea se treze[te \n noroi. cu reputa]ia terfelit`. poate pe veci. nu exist` nici o instan]` decisiv`. çntr-adev`r. pentru c`. tot r`m~ne ceva. sunt da]i \n vileag [i tic`lo[i adev`ra]i. \ntr-o dev`lm`[ie de oameni cinsti]i [i de tic`lo]i. \n iure[ul acesta. p~n` la urm`. cu onoarea p`tat`. çnt~i. ßi iat`-te victima hulei biruitoare. Sau chiar te umpli de ridicol. nu doar al jafului. dac`.Eseuri morale de aici este cumplit. ci [i al def`im`rii. te afli [i mai \njosit dac` ripostezi. de ce nisipul uciga[ al calomniei te \nghite mai ad~nc. Dispropor]ia dintre facilitatea propag`rii [i acredit`rii calomniei [i capacitatea ta de a te ap`ra este enorm`: aproape nimeni nu ancheteaz` veracitatea def`im`rii. una dintre cele mai puternice toxine ale corpului social. Al doilea. E ca un foc pe care \l stingi aici [i r`bufne[te \n alt` parte. dup` ce ai fost \njosit prin calomnie. Calomnia este una dintre armele cele mai perverse [i mai periculoase n`scocite de oameni.

lingu[indu-l cu vorbe me[te[ugite [i frumoase. çns` p`m~ntul. ßi ai mai zice c` exist` un mijloc lesnicios de a-i identifica pe calomniatori: def`im`torii de azi sunt l`ud`torii de ieri. çns` duhul ob[tii nu-[i face socoteala asta. o dat` cu ei se scufund`. turiferarii. Cum mint acum de r`u. autorii de omagii [i de prosl`viri. rabd` orice. apologe]ii. 63 . Iar cei r`i \[i v`d de drumul lor. pe morm~ntul t`u huzure[te p`l`mida calomniei. \n sf~r[it. te-ai \ntreba: cum de-i rabd` p`m~ntul. ca s` le fie bine lor. ßi. [i cinstea. oameni care chiar au s`v~r[it ce se spune c` au s`v~r[it. Iar c~nd s` te odihne[ti \n el. prih`nit`. f`r` s` fi pierdut o onoare pe care n-o aveau. s`racul.Petru Cre]ia netrebnici sadea. min]eau atunci de bine despre cel atotputernic.

potrivit Leviathanului lui Hobbes. s` urm`reasc` t`g`duirea dreptului la existen]` al Celuilalt. \n loc s` coexiste cu altele. p~n` la unicitatea irepetabil` a individului. Iar fiecare entitate tinde s`-[i men]in` specificitatea [i s` se afirme pe sine ca atare. Dintr-un num`r fundamental de elemente constante universul n`zuie[te mereu s` produc` combina]ii din ce \n ce mai distincte \n complexitatea lor. poate fi \nclinat` ca. Iar numele ei este intoleran]a. este starea caracteristic` a omenirii \n stadiul ei primitiv. s` d`inuie ca atare. ci chiar ca du[man. r`m~n~nd ea \ns`[i sau chiar \mbog`]indu-se din celelalte. tinz~nd. benefice p~n` la un punct [i chiar principiu dinamic al oric`rei realit`]i. din ce \n ce mai specifice. Fiecare entitate distinct`. resim]it nu doar ca str`in. \n chip inerent. ßi atunci. bellum omnium contra omnes. \n locul s`n`toasei concuren]e \n direc]ia aceluia[i ]el [i \n locul unei fire[ti coexisten]e [i conlucr`ri se instituie multimilenarul r`zboi al tuturor \mpotriva tuturor. duce la tensiuni [i conflicte. cum am spus.Eseuri morale Intoleran]a çntreaga realitate cosmic` este guvernat` de un principiu de diferen]iere [i de diversificare. care. Ceea ce. Numai c` \n cazul realit`]ii omene[ti exist` primejdia unei patologii a diversit`]ii. numai pentru c` este altfel. Stadiu primitiv despre care putem lua cuno[tin]` consult~nd 64 .

p~n` la Declara]ia drepturilor omului. S` ne g~ndim la ura uciga[` dintre rase [i gin]i. Ea \nseamn` \n]elegere. nu de a [tirbi ceva din \ntregul lumii. çnseamn` nu dorin]a de a exclude. Pentru aceia dintre noi care consider` c` toleran]a este o \nalt` valoare moral` e bine s` spunem r`spicat c` toleran]a nu \nseamn` nep`sare condescendent` fa]` de p`rerea sau de fapta altora. fa]` de drepturile [i de \ndrept`]irile lui. ci de a l`sa s` sporeasc` 65 . ßi nu \nseamn`.Petru Cre]ia istoria omenirii din str`vechime p~n` la ultima [tire din ziarul de azi. Locke. de tradi]iile [i de limba lui. ci de a \nsuma. c` nimeni nu \[i poate aroga proprietatea \ntregului adev`r [i a \ntregului bine. la prigoanele de clas`. r`bdate a[a \ntr-o doar`. iresponsabilitatea de a-i ierta pe cei vinova]i \n fa]a drept`]ii [i a legii. dintre clase [i crezuri. \ng`duin]` [i respect fa]` de cel care se deosebe[te de tine. la tot ce ne-a \ns~ngerat trecutul [i ne \ns~ngereaz` prezentul. cu fundamentalisme. Kant [i destui al]ii. la at~tea uri de ras` care au dezonorat omenescul cu urgia prgromurilor [i cu infernul camerelor de gazare. fa]` de credin]ele. ca fiind lipsite de importan]`. Ea \nseamn`. la at~tea [i at~tea genociduri care mai b~ntuie planeta [i ast`zi. Voltaire. urmat` nemijlocit de ororile ghilotinei. pe de alt` parte. \n lumina adev`rului evident. Iar cele mai sinistre dintre ele sunt mai recente dec~t tot ce au scris despre toleran]` Montaigne. Spinoza. cu m`celurile [i cu rugurile lor. la r`zboaiele „sfinte“ [i la persecu]iile religioase. cu gulagurile lor [i cu extermin`rile \n mas`.

sub cuv~nt c` ne-ar fi hulit neamul: „Nici un neam de oameni nu-i mai bun sau mai r`u. Iar c~nd se ivesc interese potrivnice. se cade s` folose[ti mijloace de convingere \ntemeiate pe fapte verificate [i pe argumente ra]ionale. Pentru c`. hot`rasc` legile drepte [i cu dreptate puse \n fapt`. Zi-le oameni [i d`-le pace“. altul mai altminterea. to]i sunt la fel. Spune Caragiale greu tolerat de unii. neamuri [i clase distincte au fost aduse de istorie s` locuiasc` laolalt`. ßi mai este bine s` amintim c`. Unul e mai a[a. avem acelea[i drepturi. ca oameni. f`c~nd lumea mai bogat` [i mai frumoas` prin \ns`[i frumuse]ea [i bog`]ia diversit`]ii.Eseuri morale umanul dup` legea cosmic` a diversit`]ii. dincolo de toate diversit`]ile. nici unul nu-i mai inteligent sau mai prost. \ntru afirmarea crezului. suntem cuprin[i \ntr-o singur` umanitate [i. calomnie sau violen]`. dar. [i putem tr`i \mpreun` f`r` vrajbe zadarnice. nu pe constr~ngere. 66 . la urma urmelor. indiferent de cadrul institu]ional \n care rase.

\ntr-o lume cu vechi tradi]ii de polite]e. liber de orice constr~ngere. Am putea crede c` este o \nsu[ire \nn`scut` [i desigur sunt oameni \nzestra]i de fire cu mai mult` bl~nde]e dec~t al]ii. çn orice comunitate polite]ea se statornice[te \n virtutea unui cod nescris. Numai c` rigoarea moral` e departe de a fi totuna cu rigorismul moral sau cu \ncruntarea justi]iar`. cu lipsa de fermitate. le po]i str`bate sau po]i fi ajutat s` le str`ba]i. la excluderea din anumite spa]ii sociale. cu toleran]a vinovat` sau cu nep`sarea. Trebuie \ns` din capul locului s` ne ferim de o gre[it` \n]elegere: bl~nde]ea nu are nimic de-a face cu sl`biciunea. El se interiorizeaz` cu vremea [i devine comportament firesc. Bl~nde]ea este altceva: ea ]ine de puterea noastr` de iubire (\n sensul de agápe sau caritas) [i este una din manifest`rile ei. ceva de respectat de teama unei marginaliz`ri. Dar codul nu r`m~ne doar exterior. ca fiin]` ipotetic respectabil`. De 67 . spontan [i f`r` alternativ`. a c`rui nerespectare duce. exist` \nspre ea c`i pe care dac` vrei. [i este compatibil cu o r`ceal` a sentimentelor sau mai exact cu o neutralitate a lor. Dar bl~nde]ea se poate [i cultiva. cum spune deslu[it Sf~ntul Pavel.Petru Cre]ia Bl~nde]ea Polite]ea sau cuviin]a ]ine de respectul a priori acordat semenilor no[tri [i omului \n general.

a treia fericire sun` astfel:„Ferici]i cei bl~nzi. fireasc` la unii. Omul bl~nd este deci tolerant cu tot ceea ce nu poate fi obiect de intoleran]` dec~t pentru oamenii \nchi[i \n sinele lor. bl~nde]ea este \nclinarea. unele deprinderi pot de[tepta nu violen]a reprobativ` [i represiv`. privite cu bl~nde]e de ochii divini.17-18): „Rodul drept`]ii este sem`nat \n pace pentru cei ce aduc pace \n lume“. de un anume fel de a privi [i de a z~mbi. nu spre folosul lor. acela care \]i permite [i s` dojene[ti cu bl~nde]e. c`ci ei vor mo[teni p`m~ntul“. ale tuturor. At~t c~t este posibil [i legitim. dob~ndit` la al]ii. care tr`ie[te cu am`girea c` numai particularit`]ile lui sunt licite [i tolerabile. ci o indulgen]` [i o \n]elegere asociate cu duio[ie [i cu umor. Pentru omul bl~nd chiar unele mici sc`deri sau manii sau obsesii mai mult sau mai pu]in copil`re[ti. de cunoa[terea acelui limbaj care este doar al bl~nde]ii. ßi mai este nevoie de ceva esen]ial. ba chiar c` ele fac legea unei convie]uiri.5). cu at~t mai pu]in sub aceea a unui alt ins. exclusivi[ti [i autoritari. de a evita violen]a. (3. care ]ine de buna \n]elegere a lucrurilor omene[ti: nu to]i suntem la fel [i exist` o categorie de particularit`]i ale fiec`rui individ care nu au a c`dea sub inciden]a nici unei cenzuri sau interdic]ii. ca legislatori ai p`cii [i ai \ndur`rii. çn Evanghelia dup` Matei (5. cu sentimentul sl`biciunilor noastre. ci ca trimi[i ai Domnului. Dar nu ajunge at~t: e nevoie de o und` de c`ldur`. a[a cum spune scrisoarea lui Iacob.Eseuri morale fapt. imediat dup` ce arat` c` „çn]elepciunea care vine din 68 . ca st`p~nitori.

Ca multe dintre cele pe care le tr`im noi. bl~nd`. Probabil c` era vorba de o concordie precar`. \ng`dui]i-v` unii pe al]ii cu dragoste. cel mult. instabil`. Apar cu vremea ([i nu m` g~ndesc numai la familii) diferen]e de temperament. de stil. f`r` p`rtinire [i f`r` f`]`rnicie“. ci aceea ascuns` \n ad~ncul inimii omului. dar arareori prev`d c~t` bun` \n]elegere va d`inui \ntre ei. ca un fel de enciclic`. oric~t de 69 . ]in seam` de dou`-trei criterii. c~nd se asociaz`. 4) [tia bine aceasta: „Podoaba voastr` s` nu fie cea din afar`. tot ireconciliabile.. unde ne petrecem vie]ile. Da. mai degrab` tuturor bisericilor din Asia Mic`. \n incoruptibilitatea bl~nde]ii [i lini[tii duhului s`u“. fiecare \n cercul nostru str~mt. dac` nu mai r`u. de abitudini. s` nu apun` soarele peste m~nia voastr`“. dar nici de voin]a de a dep`[i cumva chiar ceea ce pare iremediabil. s` v` purta]i. Unele.. prin 6163: „V` sf`tuiesc. sau. apoi iubitoare de pace.Petru Cre]ia \nalt este \nt~i de toate curat`. cu \ndelung` r`bdare.. nu sunt urmate de nici o desp`r]ire. bl~nde]ea adev`rat` nu e un simulacru.. ca multe altele. Unele sunt ireconciliabile [i urmeaz` desp`r]irea. Diferen]e care devin diferende. Altfel de ce ar scrie Sf~ntul Pavel celor din Efes (4. cu toat` smerenia [i bl~nde]ea... nu este miero[enie [i z~mbet calp [i autorul Primei scrisori a lui Petru (3. de dragul p`cii. 1-2). de dragul a ceea ce mai r`m~ne \ntre noi. plin` de mil` [i de roade bune. de idei. S` nu se cread` c` duhul zavistiei lipsea din comunit`]ile cre[tine primitive. redactat` \n timp ce era \ntemni]at la Roma. lesne de \nduplecat. Iar oamenii.

a lovi cu cizma pe cel 70 . O bun` analiz` ra]ional` a st`rilor de lucruri. desistarea de la tendin]a de a face din bunul t`u plac legea tuturor [i. dar put~nd fi [i cultivat`. Este deci nevoie de o anumit` calitate a sufletului. a r`spunde vorbei gentile [i z~mbetului cu \ncruntare [i \ntreb`rii sfioase cu sudalm`. cum spuneam. Ceva a cobor~t asupra lor ca un har. nici unul des`v~r[it. sub puterea medita]iei la cele omene[ti. Astfel c` se cunosc cazuri de oameni care au devenit bl~nzi din nebl~nzi ce erau. de ce nu. Dar pentru asta este nevoie de predispozi]ia de a nu recurge la violen]`: este nevoie de bl~nde]e. compromisul inteligent [i generos. mai degrab` \nn`scut`. Nu e vorba numai de mil`. a lecturilor. a \nghionti pe cel istovit s` mearg` mai departe. toate acestea pot face minuni. cu cei speria]i. a exemplelor bune sau rele. Iar harul cel mai m~ntuitor care a cobor~t asupra lor este bl~nde]ea fa]` de cei slabi [i neap`ra]i [i ne[tiutori. un dram de \ng`duin]` [i de iertare. o \ncercare de a \n]elege pe din`untru pe cel`lalt sau pe ceilal]i. un sever examen de con[tiin]`. resemnarea la ceea ce suntem cu to]ii. A fi r`u cu copiii ne[tiutori [i care vin spre tine cu \ncredere. dob~ndit` ca disciplin` interioar`. putere de a alege din toate \mprejur`rile [i din to]i oamenii partea cea bun`. cu cei slabi de minte. care \ntotdeauna exist`. a fi grosolan cu b`tr~nii n`p`di]i de neputin]e. respectarea [i \ncurajarea oric`rei dorin]e de \ndreptare. mult` delicate]e. ci de \ndurare delicat` [i tandr`. cu umilii [i umili]ii p`m~ntului r`t`ci]i \n Babilon.Eseuri morale vulnerabil.

chiar cu bucurie. degeaba. 13. cea mai mare e dragostea“ (I Corinteni. ßi dac` o echival`m cu dragostea de care vorbe[te Sf~ntul Pavel trebuie s` repet`m dup` el: „iar acum r`m~n credin]a. Infernul nu ca loc de pedeaps`: infernul ca virtualitate perpetu` a naturii omene[ti. Nu m` refer la conflicte grave [i nimicitoare. dragostea. fire[te. la o pild` de bl~nde]e. calomnii. injurii. aceea a \mp`ratului Marcus Aurelius (161-180). care a avut parte de 71 . impreca]ii. sau pentru n`z`riri sau din simpl` obtuz` \nc`p`t~nare. insulte.Petru Cre]ia c`zut.13). Dar nu vreau s` merg prea departe cu astfel de g~nduri: sunt la \ndem~na oricui. fie \n sfera privat` fie \n cea public`. toate acestea [i altele ca acestea c~te se petrec la antipodul bl~nde]ii ne \nva]` mai bine dec~t orice ce este bl~nde]ea. speran]a. blesteme. [i tot ne cert`m. Contrariul ei l-am v`zut oper~nd \n lume – [i mirosea a infern. pentru te miri ce. Dumnezeule mare. Din p`cate cazurile cele mai frecvente de rela]ii \ntre oameni. dintre toate. se desf`[oar` sub semnul irascibilit`]ii [i violen]ei. la c~te vorbe grele sau mu[c`toare schimb`m \ntre noi. M-a[ \ntoarce cu mai mult` pl`cere. la extreme brutalit`]i. umpl~nd cu zgomotul lor zadarnic [i strident anii [i vie]ile noastre. la bellum omnium contra omnes. Pentru pricini m`runte. acestea trei: dar. [i pentru ce? Iar unii dintre noi chiar ne iubim. c~t de mult [i c~t de proste[te ne putem certa [i tot certa. [i care \n cele mai multe cazuri revin \n fiecare zi. M` refer la violen]a m`runt` [i cronic`. ßi.

dar poate n-a gre[it“ (IX. iar dac` nu reu[e[te socote[te-te pe tine vinovat. f`r` ostenta]ie de indulgen]`. Credea. nu s-a purtat niciodat` altfel dec~t g~ndea c` e bine [i spunea c` e bine. dar nu \nainte de a-l asigura pe cititor c` Marcus. 38). 18). o masc`. ca un antidot. \n condi]ii aspre.Eseuri morale vremuri grele. Iar \n aceast` privin]` merge destul de departe: dat` fiind existen]a necesar` \n univers a tuturor claselor de oameni tic`lo[i („Este posibil ca \n univers s` nu existe oameni neru[ina]i? Nu. çmp`ratul diserteaz` aici despre un caz extrem de bl~nde]e. 42). sau nici m`car pe tine“ (X. (IX. acela c~nd cineva a gre[it sau ne-a gre[it cu ceva [i fa]` de care reac]ia obi[nuit` este m~nia [i efectele ei. Vorbele ei sunt delicate. sunt rostite cu tandre]e [i nu cu am`r`ciune. f`r` ironii ascunse. gre[ind. „Dac` a gre[it. fiind timp de dou`zeci de ani autocrator al lumii. f`r` grosolane aluzii personale. dar textul are nuan]e [i subtilit`]i care dovedesc o rafinat` con[tiin]` moral`: „Dac` se afl` \n gre[eal`. 4). ßtia \ns` 72 . care a petrecut mul]i ani ai vie]ii sale pe front. un z~mbet mieros [i fals. Pare o predica]ie abstract`. acolo e r`ul. cu tact [i f`r` a vorbi de sus. c` bl~nde]ea este irezistibil`. Voi \n[ira c~teva dintre g~ndurile lui. trage concluzia c` acest lucru trebuie s`-]i inspire. nu este niciodat` o poz`. cu un ton magistral (XI. bl~nde]e fa]` de un neru[inat sau altul cu care se \nt~mpl` s` ai de a face. nu este cu putin]`“. \[i face scrupule. Dar [i \n asemenea cazuri e prudent. arat`-i cu bl~nde]e \ntruc~t a gre[it. dar cu acest prilej ne aminte[te \n ce m`sur` adev`rata bl~nde]e izvor`[te din ad~nc.

Dac` un singur om. moarte. Altfel de ce ar fi scris Marcus sf~[ietorul text din IX. 12. \n amintirea \mp`ratului Marucus. ce grea [i lung` povar` este reaua \mbinare a vie]ilor. 9). din team`.Petru Cre]ia bine c` bl~nde]ea nu este o \ng`duin]` vinovat` [i nici o form` de sl`biciune: i-a asociat \ntotdeauna seriozitatea. ca nu cumva p~n` [i eu s` uit de mine»“. 73 . ar fi s` po]i tr`i cu cei care au acelea[i credin]e cu tine. Am insistat. Dar vezi [i tu c` lucrurile nu stau a[a. Un cititor atent. poate excesiv. Dar trebuie s` ne ferim de o lectur` naiv` a Medita]iilor sale sau. din toate m`rturiile. resurse de adev`rat` [i ad~nc` bl~nde]e. ßi \]i vine s` spui: «Vino mai repede. simte asta nu arareori. cum le-am mai putea spune. ar g`si \n el. socotea c` sl`biciunea rezid` tocmai \n a deroga de la bl~nde]e. c` la bun`tatea [i bl~nde]ea lui \nn`scute se adaug` o autodisciplin` \ntemeiat` pe principii [i pe exemple. \n a te l`sa cuprins de m~nie sau chiar a te da. cu toate nuan]ele sale. ci ca s`-l elibereze. fermitatea. 3: „Dac` este ceva care s` te trag` \napoi [i s` te re]in` \n via]a aceasta. mai ales al originalului grec. ßi moartea a venit la timp. \ntr-o singur` \mprejurare a vie]ii. VI 47). cele scrise mai sus nu vor fi fost cu totul zadarnice. nu ca s`-l \mpiedice de a mai fi el \nsu[i. G~nduri c`tre sine \nsu[i: \mp`ratului nu i-a fost \ntotdeauna u[or. spiritul de adev`r [i de dreptate (III. asupra cazului lui Marcus tocmai pentru c` la el se vede. b`tut (XI. Dimpotriv`.

Dar. Ziua c~nd po]i s` spui: „Am r`bdat \ndeajuns“. de alte \mprejur`ri ale ei. r`bdarea poate fi temeiul unei biruin]e. st`p~n pe tine. Este ceasul c~nd vei fi biruit [i greaua \ncercare a r`bd`rii 74 . S` rabzi [i s` taci cum tace [i rabd` p`m~ntul. d~rzenia de a r`m~ne \ntreg. çnseamn` s` ai t`ria de a \ndura. ale c`peteniilor [i ale eroilor. istovit sau \ndep`rtat de alte puteri ale lumii. de ea au avut nevoie cei ce-au trebuit s` rabde. rezisten]a \n timp la r`ul din lume. a[a cum este. nealterat [i ne\nfr~nt. dar nu la nesf~r[it. Pentru c` „a r`bda“ nu \nseamn` simplul fapt de a tolera ceva neprielnic sau du[m`nos fiin]ei tale. ßi [tiu [i de ce n-a dob~ndit rang de noble]e: pentru c` ea nu \ncununeaz` frun]ile marilor protagoni[ti ai istoriei. R`bdarea este o virtute pasiv`. a te supune f`r` s` cr~cne[ti unei voin]e din afara ta. Sau c~nd tu \nsu]i \]i vei fi str~ns destule puteri. ceasul c~nd r`ul va trece de la sine. ea este de fapt forma pasiv` a curajului. asupri]ii [i obidi]ii ei. [i destul` obid`. pentru a izbuti s` scapi de ceea ce destul ai r`bdat. R`bdarea implic` un termen final [i totodat` speran]a c` vei ajunge acolo: g~ndul c` trebuie s` a[tep]i doar p~n` vine ceasul cel bun. s` \ndure istoria.Eseuri morale R`bdarea Exist` virtu]i mai str`lucite dec~t r`bdarea [i totu[i voi sus]ine aici c` ea trebuie num`rat` printre cele mai \nalte.

un bun prilej pentru izb~nd` (ceea ce grecii numeau kairós ). cre[terea copiilor. de \n`l]area p`durilor. \n`l]area l`ca[elor. de cele pe care r`bdarea ]`r`neasc` le [tie [i le adast`. singura biruin]` pe care soarta io mai poate concede. capacitatea de a calcula pe termen lung \ncredere \n \ndep`rtata izb~nd`. tot a[a procesele care se desf`[oar` \n lume au nevoie de un timp anume. dob~ndirea \nv`]`turii. Cu o resemnare pe care o deduce lucid din natura faptelor [i care nu e difetism. de durata fireasc` a \mplinirii lor. dimpotriv`. [i rabd` f`r` n`dejde [i f`r` s` se t~nguiasc`. trebuie s` [tii c~t s` rabzi: o r`bdare infinit` e sinonim` cu negarea de sine*. str`baterea vechilor m`ri.Petru Cre]ia [i r`ul pe care l-ai avut de \ndurat. 75 . R`bd~nd. E vorba [i de r`stimpul necesar ducerii la bun sf~r[it a proiectelor [i a \nf`ptuirilor noastre. uneori neverosimil de senin. A[a cum pentru fiecare fapt` exist` un moment prielnic. ci. urcarea \n ranguri. R`bdarea de a le face bine [i p~n` la cap`t cere de la noi o bun` cunoa[tere a proceselor \n cauz`. de coacerea holdelor [i de p~rguirea poamelor. Dar mai exist` un fel de r`bdare. surparea celor r`i. Sunt acestea [i altele ca ele lucruri care cer timp \ndelungat [i \n care uneori progresul nu e mai v`dit dec~t mi[carea acelor unui ceasornic. discern`m~ntul de a nu confunda \ncetineala cu starea pe loc. mersul cu pas lini[tit [i ferm c`tre un soroc nici timpuriu [i nici * Exist` totu[i [i tipul de erou etic care rabd` din greu p~n` la cap`t. ßi nu e vorba numai de procesele naturale.

se cheltuie[te febril \n clip`. nu dintr-o grab` legitim`. C~nd ner`bdarea \mpinge la fapt` ea devine p`gubitoare: precipit` [i for]eaz` lucrurile. 76 .Eseuri morale z`bavnic. ]i-o taie. le face \n prip` [i de m~ntuial`. ci [tiind ce anume [i \n ce fel [i c~nd. de o trepida]ie interioar` care \l macin`. ßi se consum` inutil. \ntr-un ritm nepotrivit naturii lor sau \nainte de vreme. s`-i vin` r~ndul. abia ascult~ndu-te. Omul r`bd`tor are un suflet ad~nc [i puternic. Totul li se pare prea \ncet. cu tot ce face altul dec~t ei. ci [i cu tot ce faci. Nimic nu pune mai bine \n lumin` virtutea r`bd`rii dec~t o privire asupra contrariului ei: ner`bdarea. Altfel r`bdarea r`m~ne o simpl` \nso]ire a trecerii timpului vid. Dar nu numai cu spusa ta nu au r`bdare. cel lipsit de r`bdare este superficial [i f`r` for]` interioar`. ei r`spund. C~nd n-are \ncotro [i e silit s` a[tepte s` vin` ceasul. R`bdarea se dob~nde[te \n timp. R`bdare are cine [tie s` a[tepte. nu suport` s` a[tepte s`-]i ispr`ve[ti vorba. Oamenii ace[tia par a tr`i mereu \n iminen]a unei catastrofe. \n pustiu. Conversa]ia [i \n genere comunicarea cu asemenea oameni e aproape imposibil`. cu ritmul lor netulburat. ci din pur` impacien]`. s`-i vin` [tirea. \i lunge[te timpul psihologic [i \l epuizeaz` \n zadar. ei \ntreab`. Este r`bdarea zadarnic` [i i se mai spune r`bdare prosteasc`. este cuprins de o nervozitate steril`. te \ntrerup tot timpul. çn timpul trecerii veacurilor [i a genera]iilor. chinuindu-i [i pe al]ii. Dar sunt [i \mprejur`ri \n care el devine o pacoste pentru al]ii. çns` nu doar a[a.

Dovad`. care vor s` ob]in` pe loc tot ce doresc. de parc` ar fi un copil \nt~rziat. la omul modern cum se zice. pentru c` au a[teptat mereu. dar la omul zilelor noastre. care sunt \n stare s` a[tepte oric~t.Petru Cre]ia cum o dob~ndesc ]`ranii. cine le \ncalc` stric` buna r~nduial` a lumii [i se \nstr`ineaz` pe sine de ea. 77 . ca \ntr-un basm. Sau \n timpul unei vie]i. Mult bine ne-ar face s` ne dezmeticim din ner`bdare. La ei e lucru firesc. \nv`]~nd s` a[tep]i vremea. extrema ner`bdare a copiilor. din tat`-n fiu. De ce at~ta grab`? Exist` o mi[care \n lume pentru protejarea mediului natural. Ar trebui s` ne g~ndim [i la una care s` protejeze timpul de funesta noastr` prip` [i precipitare. Timpul viu are legile lui. ner`bdarea a luat propor]ii aproape patologice.

binele din lume se hr`ne[te dintr-un soi de exemplaritate inefabil` [i intrinsec` a actelor benefice. de a-i da o misiune important` [i dificil`. Apoi au ap`rut. \n trecerea vremii. \n cele mai felurite forme. va domni c~ndva \ncrederea. iar legea era bunul plac al celui mai tare. çn aceast` formulare foarte general` intr` tot felul de lucruri. Iar p~n` la mai larga [i ipotetica ei r`sp~ndire ar fi de dorit ca \ncrederea s`-[i pun` pecetea pe rela]iile dintre grupuri fie c~t de mici de oameni. 78 . dincolo de criteriile de num`r [i de cantitate. putem spera m`car c` \n \ntregul comunit`]ii umane. Dar dac` acesta nu va veni niciodat`. çntr-adev`r. Al treilea regn ar fi s` fie acela al iubirii. instan]a de arbitraj \ntre p`r]ile aflate \n litigiu. \ntre oameni [i \ntre neamuri. legi. prielnice unei \n`l]`ri pe scara demnit`]ii umane [i totodat` \nlesnirii purific`rii leg`turilor pragmatice dintre noi. cineva care s` \mpart` dreptatea [i o seam` de reguli ale drept`]ii care au devenit.Eseuri morale çncrederea O vreme a st`p~nit printre oameni doar for]a. Cum s` o definim? Pare s` fie o predispozi]ie a cuiva de a crede \n buna-voin]` [i buna-credin]` a semenului s`u [i de a nu se \ndoi de manifestarea lor constant`. de la a te \ncrede \n punctualitatea cuiva p~n` la aceea de a-i \ncredin]a avutul sau pe copiii t`i.

Petru Cre]ia de a-l face depozitarul unui secret important. adesea dovedit sau dovedit doar \ntr-o \mprejurare excep]ional`. invers. Ne\ncrederea. Pe de alt` parte exist` oameni pe care \i c~[tig` \ns`[i \ncrederea pe care le-o ar`]i. ferindu-se chiar de cei cu adev`rat vrednici de \ncredere. De unde. f`c~nd mare caz de aceast` calitate. prin simpl` angajare verbal` sau nici m`car at~t. Este un fel de a-l mutila moralmente. este o infirmitate a sufletului care ne priveaz` nu numai de foloasele \ncrederii. este mai presus de orice \ndoial`. de a-l determina s` fac` parte din tipul ne\ncrez`torului. uneori pentru un interes dispropor]ionat de m`runt. \nn`scut` sau dob~ndit`. De aici g~ndul radical al aceluia[i La Rochefoucauld c` „Este mai ru[inos s` n-ai \ncredere \n prietenii t`i dec~t s` fii \n[elat de ei“. ßi nu numai \n prietenii t`i. Sunt oamenii pe care englezii ]i numesc reliable. at~t \n sine c~t [i pentru c` cel \n[elat \n \ncrederea lui \[i poate pierde \n general. reflec]ia lui La Rochefoucauld: „Ne\ncrederea noastr` \ndrept`]e[te \n[el`toria celuilalt“. Sunt oameni al c`ror trecut este \n \ntregimea lui o garan]ie [i al c`ror devotament. Omul \nzestrat cu noble]ea inimii \[i 79 . Iar cel investit cu \ncredere este propriul s`u garant. adesea pentru c` se [tie pe sine \nsu[i capabil de tr`darea oric`rei \ncrederi. adic` vrednici de \ncredere. al b`nuitorului. ci [i de bucuria \ncrederii [i de noble]ea ei. \ncrederea \n oameni. Tr`darea \ncrederii cuiva \n noi este o vin` foarte grav`. care este a[a de felul s`u. al suspiciosului.

Pentru a-l mai cita \nc` o dat` pe La Rochefoucauld. menit` s` atrag` \ncrederea celorlal]i“. \ncrederea altora mi se pare mai salubru dec~t cazul celor care inspir` pe drept cuv~nt \ncredere [i sunt hot`r~]i s` n-o tr`deze. Este la fel de meschin s` fii zg~rcit cu \ncrederea ta. Poate s` par` ciudat. care [tia at~t de multe despre partea nev`zut`. o doz` de risc. o simulare a virtu]ii \n vederea unui folos pe care nu l-ai dob~ndi altfel. ca [i cu banii t`i. Evident. din sl`biciune sau l`comie. ßi apoi nu e vorba aici numai de moralitate [i de principiul ei.Eseuri morale acord` \ncrederea a priori. a albelor noastre virtu]i. toat` lumea \l minte. ne vom aminti cu ajutorul s`u c` nu la pu]ini oameni „sinceritatea nu este dec~t o fin` disimulare. Ea doare de fiecare dat` ca o iubire tr`dat` [i 80 . \ncrederea con]ine. çn[elarea \ncrederii noastre r`ne[te \n noi ceva \n acela[i timp foarte ad~nc [i foarte delicat. dar acest fel deliberat de a c~[tiga. Pe ei [i principiul moral. \n principiu. tr`d~nd pe cei care au avut \ncredere \n ei. prin \n[el`ciune. se tr`deaz` pe ei \n[i[i. to]i sunt ni[te pref`cu]i. care este o momeal`. riscul de a-]i plasa gre[it \ncrederea c~t` vreme exist` f`]`rnicia. [i neagr`. dar care apoi. p~n` la proba contrar`. cad prad` unei ispite [i. Dup` cum meschin este [i omul care nu e \n stare s` primeasc` cu \ncredere binele pe care vrei s` i-l faci. cel care nu crede \n bunele inten]ii [i \n buna-credin]` a nim`nui [i se \ntreab`. \n fa]a unui act generos [i dezinteresat: „Oare ce-o fi urm`rind. oare ce-o vrea de la mine“. Toat` lumea \l \n[eal`.

iert~ndu-se \n numele meu. Mai sigur sunt de faptul c`.Petru Cre]ia adeseori ne pas` mai pu]in de neajunsurile decurg~nd din nerespectarea \ncrederii pe care am acordat-o cuiva dec~t de pierderea unui om \n care aveam \ncredere pentru c` ne era drag [i nu invers. p`str~ndu-i-o mereu. ar disp`rea. dac` a[ mai avea de tr`it \nc` o dat` via]a pe care am tr`it-o deja. majoritatea institu]iilor actuale. Nici m`car pe un slujitor al nostru de \ncredere nu \l avem la inim` doar pentru cinstea sau devotamentul lui fa]` de noi. \mpreun` cu mine. ßi. atunci ar trebui s` iubim b`ncile elve]iene. a[ acorda unui prieten \ncrederea mea absolut` [i. devenite inutile. ci pentru c`. \n \ntregul lui. çntr-o lume \n care ar domni \ncrederea. pe sine. Dac` lucrurile ar sta altfel. 81 . Iar regnul iubirii ar fi cu mult mai aproape. l-a[ l`sa s` mi-o tr`deze de at~tea ori p~n` c~nd m-ar iubi. chiar cu eventualele lui metehne. este omul care este. Dar acestea sunt himere.

sunt pline de dezam`giri vie]ile noastre. eram cu totul \ndrept`]i]i la un grad mare de certitudine. pozitiv` la data aceea. dar ni se prezentau. ci [i c` ne-am putut am`gi sau l`sa am`gi]i. realitatea \n care ne-am investit speran]a. p`reri [i a[tept`ri de[arte. o traum`. Ca s` survin` dezam`girea nu sunt de conceput dec~t trei cauze: 1. ceva din ansamblul realit`]ii s-a schimbat radical. Iar \n locul lor r`m~ne nu doar regretul c` ceva nu s-a \mplinit. conving`tor. o r`sturnare de situa]ii. çn nici una dintre aceste trei situa]ii posibile nu se poate repro[a nimic investi]iei 82 . s-a alterat pe parcurs. Nu toate dezam`girile sunt de acela[i fel. s-a petrecut ceva imprevizibil. acestei st`ri a sufletului. iluzii. ßi totu[i dezam`girile sunt ceva aproape curent. toate aparen]ele erau \n favoarea noastr`. o catastrof`. ca adev`rate: 2. mistificarea: datele oferite speran]ei noastre erau false. Dezam`girea este \n[elarea \ncrederii sau speran]ei. \n instan]` teoretic`. \ntre a[teptare [i viitoarea ei \mplinire nu p`rea s` existe nici o dispropor]ie.Eseuri morale Dezam`girea E curios c~t de pu]in` aten]ie s-a dat. çn contextul dezam`girii \ncrederea [i speran]a pe care am investit-o \n cineva sau \n ceva se dovedesc am`giri. Sunt unele legitime: \n momentul c~nd ne-am investit \ncrederea [i speran]a. 3.

ca acela suscitat de setea extrem`. Nici m`car \n prima. nu o m`soar`. 83 . T`ria Sf~ntului Antoniu nu este aceea de a fi rezistat celor mai ispititoare aparen]e. adesea d`m numele de dezam`gire propriei noastre neputin]e de a ne str`dui [i \mplini ceva. ßi nu vine din prea des invocata dispropor]ie inerent` dintre orice aspira]ii [i orice realizare. çn unele cazuri. Dar de unele dintre dezam`girile noastre nu suntem vinova]i dec~t noi \n[ine. to]i cei care aspir` la ceva ticluit din materia propriilor lor dorin]e [i vis`ri. este totodat` [i cea mai ilegitim`. O bun` parte din dezam`girea din lume provine din nechibzuin]`. Omul s`n`tos la suflet [tie s` se bucure de orice \mplinire a sa. orbi]i de intensitatea propriei noastre dorin]e. dezam`girea de sine. \n asemenea cazuri. decep]ionat. pentru c` exist` \n lume mistific`ri perfecte. pentru c` am suprainvestit speran]`. aparen]e cuceritoare. ßi la care vor s` ajung` f`r` efort. Una dintre cele mai dureroase dezam`giri. ci celor mai verosimile dintre ele. prip` sau superficialitate. De aici vine r`ul [i de aici. f`r` s` ]in` seama de complexitatea realit`]ii. ca \ntr-un vis fericit. Astfel.Petru Cre]ia noastre de \ncredere trecute pe care viitorul a dezmin]it-o. o dezam`gire nejustificat`. ci prad` unui miraj. Tot a[a p`]esc constructorii de himere. De fapt nu orbi]i. cu nem`sura viselor sale. çntr-adev`r. am supralicitat-o. sunt cuprin[i de dezam`gire to]i cei care judec` dup` un singur criteriu sau dup` aparen]e. am supraapreciat abuziv o realitate.

Dezam`girea nu are cum s` nu-i st~rneasc` regrete. çn schimb. [i nu las` ca dezam`girea lui pentru un lucru sau altul s` se transforme \n dezn`dejde. S` fie om la locul s`u. indignare [i chiar dreapt` 84 . s`-[i cunoasc` bine \nzestr`rile [i aptitudinile. adic` s` nu-[i \nchipuie c` este ceea ce nici nu este. cronicizat [i conceptualizat.Eseuri morale Un om este dator. nevolnici. oameni care [i-au generalizat. \nainte de a se av~nta \n proiecte [i aspira]ii. omul deplin. \n aceast` ieftin` filozofie. nu se las` am`git de dezam`gire. \n ce exact` m`sur` poate fi acceptat de ceilal]i: s` \nve]e rapid din primele e[ecuri [i s` nu se lase am`git de primele sale succese. a[a cum l-a l`sat Dumnezeu. dar nu resemn~ndu-se. cel \nzestrat cu d~rzenie moral` [i judecat` cump`nit` [i cu putere de via]`. Oamenii nu se deosebesc numai dup` cum ajung s` fie dezam`gi]i. primele decep]ii [i care se complac. f`r` mare efort de analiz`. c~nd a fost cu deliberare mistificat. regrete. nici nu poate fi c~ndva. De obicei cel mai r`u reac]ioneaz` cei a c`ror dezam`gire nu este \ndrept`]it` sau li se poate imputa. m~hnire [i. S` nu fie \nchipuit. Cei mai mul]i veleitari ai speran]ei se gr`besc s` devin` dezabuza]i. ßi s` se accepte cu senin`tate [i cu deta[are. ci f`c~nd ce \i st` \n putin]` s` scoat` c~t mai mult din ceea ce este cu adev`rat. o calitate pu]in glorioas` [i pu]in admirat`. cu at~t mai vii cu c~t dezam`girea a fost mai mare. pasiv. c~t \l ]in puterile. ci [i dup` cum reac]ioneaz` la dezam`gire. dar \n realitate vrednic` de tot respectul. s` [tie la ce e bun.

trebuie dep`[it`. asimil~ndu-i \nv`]`tura. Eventual. atunci c~nd ai \nv`]at s` judeci. P`str~nd credin]a c`. \n alte \mprejur`ri [i cu alte determin`ri. oricare ar fi cauzele ei. se cade s` trecem mai departe. via]a poate fi un loc \n care nu tot ceea ce at~rn` de voin]a noastr` duce la dezdam`gire. chiar cu riscul de a ne mai \nt~lni cu ea. s` ri[ti [i s` lup]i.Petru Cre]ia m~nie. 85 . Dar dezam`girea.

nu suntem doar r`i. care au adus mai mult` suferin]` dec~t poate g~ndul s` cuprind`. de care ne-am putea lipsi [i care. suntem fiin]e amestecate [i ambigue. Puterile acestea din afara noastr` [i mai tari dec~t noi sunt totodat` fatale [i inocente. Am fost o clip` tentat s` fac un catalog al crimelor istorice. cu o cump`n` ciudat` \n noi \ntre bine [i r`u. unele s`lbatice. Astfel c` m` voi m`rgini s` vorbesc despre acele suferin]e pe care singuri ni le facem. Desigur. [i f`r` partea aceasta am fi o alt` specie. \ntre cruzime [i \ndurare. trec~nd mai departe. C~t le-am z`g`zui. dincolo de suferin]` [i de moarte.Eseuri morale Suferin]a zadarnic` O parte din c~te aveam de \ndurat ne vine de la puterile neomene[ti: cataclisme. ni le aducem unii altora. O mare parte a istoriei este aceea a unor r`fuieli pr`dalnice [i s~ngeroase [i a unor cr~ncene prigoane [i \mpliniri. çns` alte suferin]e. Ele apar ca rele numai \n`untrul suferin]ei omene[ti [i nu avem a ne pl~nge de ele \n fa]a nici unei instan]e. o parte constitutiv` din natura noastr` este rea. Trebuie s` le r`bd`m [i s` le dep`[im. A[a cum suntem. \ns`[i moartea. ne cople[esc [i ne b~ntuie. \ns` repede mi-am dat seama c` a le califica drept zadarnice \nseamn` a opera cu o alt` realitate [i cu o alt` defini]ie a omenescului. utopic`. privite \n 86 . boli. \ntre ce suntem [i ce am putea fi.

medicale sau menajere. anumite credin]e.Petru Cre]ia ad~ncul lor. p`trunde \n noi. bl~nde]ea [i \ndurarea? Pe de alt` parte. iar zilele noastre se umplu de opreli[ti [i de remu[c`ri. dar pot fi. Se nasc din idei gre[ite sau din simpl` ignoran]`. adesea dintr-o pragmatic` defectuoas`. z`mislite din cine [tie ce interese mercantile ale altora sau r`t`ciri ale propriei noastre min]i. par cu adev`rat zadarnice. \ncruntat [i c~rcota[. din n`zuin]e de[arte. Este un p`cat fa]` de Domnul s` ni-l \nchipuim ca pe un Dumnezeu tiranic. s` alegi doar r`ul din orice. Cui sluje[te s` ai un suflet ve[nic ne\ncrez`tor. c~te o idee care ne st`p~ne[te. maniacalit`]ile chinuitoare ale supersti]iilor sau imperativele unei religiozit`]i r`u g~ndite sau r`u asimilate. din spaime iluzorii. Iat`. c~t` suferin]` \n noi [i \n al]ii c~nd ne l`s`m sufletul n`p`dit de buruieni[ul unor pasiuni inferioare [i pernicioase. cu care singuri ne asuprim [i ne \nnegur`m. cenzur~ndu-ne pornirile cele mai fire[ti. la alt nivel. s` tr`ie[ti \n zavistie [i \n ur`? ßi c~]i oameni nu [i-au irosit puterile lor adev`rate de dragul unor ambi]ii pentru care nu erau f`cu]i? ßi apoi c~t chin \n jurul celor care cred 87 . unor susceptibilit`]i neverosimile. Ne supunem de bun`voie [i adesea obsesional unor precepte z`natice. Unde s`-i fie iubirea. Pot fi re]ete igienice sau dietetice. din slaba noastr` judecat`. cer~ndu-ne s` ne supunem neclintit unor forme f`r` noim` [i unor prohibi]ii nefire[ti. unor josnice invidii. C~te vie]i nu-[i mai g`sesc odihna prad` unor gelozii mistuitoare [i f`r` temei.

Nu e p`cat de toate acestea [i. c` poate gre[e[ti. Pentru a nu mai vorbi de naturile structural anxioase. c` poate ar fi bine s` te schimbi. de obicei nereflexive [i incapabile s` \nve]e din experien]`. m`car din c~nd \n c~nd. care \[i au ob~r[ia \n gre[ita a[ezare a sufletului nostru. \n numele acestei am`giri \i asupresc. care ne macin` vie]ile [i ne r`pesc bucuria de a tr`i. Nu numai mintea ci [i sufletul se poate cultiva. [i mult mai ur~]i. pentru ei [i pentru cei din jur. 88 . \i umilesc [i \i ]in vinova]i pe to]i ceilal]i. de neglijen]` [i de del`sare [i duce la neajunsuri at~t de u[or evitabile. s` ie[i din iner]ia [i din cercul orb al sinelui. le produce meschin`ria. [i a c`ror via]` este un lung supliciu. Sau \n jurul c~te unei \nd`r`tnicii obtuze care se d` drept d~rzenie [i consecven]`. [i mai ales c~nd te g~nde[ti. Prea multe sunt suferin]ele care nu depind de noi ca s` nu merite s` \ncerc`m s` le alung`m pe cele. at~t de zadarnice. ßi ce s` mai spunem de mizeriile pe care. \n numele chibzuin]ei. \n lipsa lor. Ei sunt adev`ra]ii protagoni[ti [i martiri ai suferin]ei zadarnice.Eseuri morale c` voin]a lor este lege [i c` dreptate pot avea numai ei [i care. de neaten]ie. oare nam fi cu mult mai ferici]i? Triste z`d`rnicii. care ]ine de proasta r~nduial` a vie]ii. zg~rcenia sordid` care ne face mai s`raci dec~t suntem. ßi mai exist` o meteahn` dezastruoas`. c` poate se afl` sub cer lucruri la care filozofia ta nu viseaz`. c~nd ai \nclinare c`tre cultura sufletului.

) cu c~te o defini]ie concis`. v`ic`re]ul nu este dec~t o biat` fiin]` oropsit` care p`time[te [i se vait`. discipolul lui Aristotel [i succesorul lui la conducerea [colii (secolul IV). de preferin]` \nsu[i autorul r`ului incriminat sau 89 . çn schimb. de ce [i c~te are de \ndurat. Fire[te. El \[i arog` o misiune. \[i \ncepea fiecare dintre cele treizeci de Caractere (Pref`cutul. Trufa[ul. C~rtitorul sau cusurgiul se instituie \n instan]` de judecare a realului. Ea nu trebuie confundat` cu propensiunea de a vedea r`ul \n toate.Petru Cre]ia V`ic`reala Teofrast. [i numai r`ul. Clevetitorul etc. Sau. Uneori e tare bine s`-]i spui n`duful [i s` te mai r`core[ti. Doar c` trebuie s` existe o propor]ie rezonabil` [i un adresant adecvat. ßi nici c`. atunci c~nd e vorba de suferin]e reale. care este o hipertrofie a spiritului critic. mai pe scurt: v`ic`reala este expresia unei dispropor]ii \ntre suferin]` [i protest. deci un rol activ. a te pl~nge de ele nar fi o u[urare necesar`. \[i d` aere de competen]` [i de obiectivitate. [i se tot vait`. Ca s` procedez la fel. voi spune c` v`ic`reala este \nclinarea unor oameni de a se pl~nge mai mult [i mai des dec~t ar fi cazul de ceea ce li se \nt~mpl`. d` sentin]e [i \mparte pedepse \n numele criteriilor sale. nimeni nu spune c` trebuie s` tr`ie[ti r`bd~nd [i t`c~nd. Pis`logul. pe care le socote[te infailibile.

dac` aceia nu se gr`besc s` o fac`. fiind pasiv. ci pentru c` nu [tie s`-[i accepte via]a. consta]i c` este ceva foarte cuprinz`tor.Eseuri morale cineva care poate s`-l \ndrepte. iar pe cei din preajma lui \i disper` cu jelania lui ne\ncetat`. ßi ca atare nici nu se poate bucura de ea. 90 . ßi nici destul` con[tiin]` de sine ca s`-[i dea seama c` multe din c~te le are cu adev`rat de p`timit nu vin din altceva dec~t din nepriceperea lui de a tr`i. sau interes pentru al]ii. ßi. via]a. doar \n caren]` sau \n exces. se jeluie[te singur [i umbl` prin cas` suspin~nd din greu. c~nd nu ]ip` ca din gur` de [arpe. c`indu-se [i afurisindu-[i zilele. [i. de fapt. ßi. Mai mult. ba chiar. ca s`-[i compare soarta cu a lor. V`ic`re]ul se t~nguie \ns` f`r` istov la cine st` s`-l asculte sau n-are \ncotro. simpla \ndeplinire a \ndatoririlor care \i revin \n chip normal este resim]it` de el ca o corvoad` [i ca un sulpiciu. Astfel c` sc~nce[te sau bomb`ne mereu. Dar care s` fie. obiectul recrimin`rilor sale? Dac` te ui]i mai atent. V`ic`re]ul este un foarte trist „caracter“: via]a i se pare o cazn`. a[teapt` mereu ca al]ii s` se osteneasc` \n locul lui. nimic nu vine spre el \n cuvenita m`sur`. Totul \i este prea greu sau prea a sil` nu neap`rat pentru c` ar fi slab de puteri sau lene[. le caut` vin` [i se simte nedrept`]it. cu at~t mai mult cu c~t acest fel de om nu are destul` imagina]ie ca s`-[i reprezinte ce \nseamn` adev`rata suferin]` [i nici destul spirit de observa]ie. soarta. \n genere. V`ic`re]ului \i este \ntotdeauna prea cald sau prea frig. dac` n-are auditor. iar faptele invocate sunt doar exemplific`ri mereu la \ndem~n` ale unui martiriu permanent.

Dar nu e a[a. sau par bizari. av~nd sentimentul propor]iilor. dep`[esc t`c~nd sau chiar z~mbind inconveniente [i disconforturi minore. E plin` lumea de v`ic`re]i [i de t~nguirile lor.Petru Cre]ia Se va zice c` e vorba de cazuri r`zle]e [i de oameni nu tocmai normali. Iar cei care. 91 . trec neobserva]i. disciplin` interioar` [i cuvenita decen]`. ni[te r`t`ci]i \n lumea marilor clamori pentru nimicuri erijate \n suplicii.

dintre toate virtu]ile omene[ti. tri[orul. cea mai \nstr`inat` de ad~nc \nr`d`cinatul nostru instinct de conservare. al pierzaniei sau al mor]ii. speculantul. natura. Ea dovede[te a[adar c`. çn ultim` analiz`. cuceritorul feroce [i lacom. exist` o motiva]ie mai puternic` dec~t aceea de a ne mul]umi s` subsist`m oricum. teroristul. aventurierul f`r` scrupule. Suntem datori s` spunem c` virtutea curajului nu este \n mod obligatoriu asociat` cu un principiu moral. Ne\nfricarea este o for]` care func]ioneaz` \mpotriva \mp`c`rii iner]iale cu datul. Curajos poate fi [i t~lharul sau asasinul. care tinde s` rup` \ngr`dirile hot`r~te de cei c`rora le e de folos s` ne supun`. au mai pu]in pre] dec~t hot`r~rea irevocabil` de a o dep`[i cu riscul \nfr~ngerii. rentierii \nfric`rii noastre. slujitorii celor mai funeste cauze. mercenarul f`r` ideal. Este asumarea deliberat` a unui risc [i este. [i chiar via]a \ns`[i. \n fondul ultim al naturii noastre.Eseuri morale Curajul Curajul pare ceva foarte simplu: ne\nfricarea \n fa]a primejdiei. puterea [i d~rzenia de a o \nfrunta. 92 . F`r` curaj ne-am mul]umi s` fim. [i cel setos de putere [i cel care \[i pune avutul la cheremul norocului. omul curajos este cel pentru care o form` anume de via]` asumat` f`r` risc. indiferent de urm`ri. zeii. \n obid`. multul pu]inul care suntem.

Cel dint~i. principiul de coeren]` [i de statornicie al vie]ii tale. nu este doar un act de con[tiin]` care a[az` anumite valori mai presus dec~t orice profit \njositor [i dec~t via]a \ns`[i. çn asemenea clipe s`v~r[e[ti. ceea ce. exemplaritatea ta moral`. asumat` ca o datorie fa]` de cei pentru care \nsemni ceva. \n esen]a sa. refuz~nd s`-[i renege filozofia [i \nfrunt~nd moartea pe rug. Fie zise acestea pentru a clarifica no]iunea. demnitatea. a 93 . tot curaj se cheam`. Cea mai important` pentru noi to]i este aceea dintre curajul care se manifest` \n cump`na [i \n slava unei clipe [i cel care d` con]inut [i noble]e duratei unei vie]i. [i nici o instan]` juridic` sau moral` nu condamn` pe cineva pentru curajul cu care a \nc`lcat legea. El. \ntr-o \mprejurare hot`r~toare. Sunt \ns` anumite distinc]ii de f`cut. credin]a altora \n tine. ai tr`da tot ce te define[te [i d` vie]ii tale un sens: dragostea pentru o comunitate sau pentru un om. Oricare i-ar fi mobilurile. ci doar pentru c` a \nc`lcat-o.Petru Cre]ia Curajul este o form` a energiei psihice care se poate umple cu orice con]inut. ci totodat` un act absolut de voin]` care instituie acele valori \n realitate [i ilustreaz` demnitatea omenescului. Giordano Bruno. crezul t`u. nes`v~r[ind. a unei n`zuin]e ideale mai imperioase dec~t orice calcul de pruden]` sau de izb~nd`. c~nd nu este un simplu acces de pasionalitate oarb` (cu cele mai diferite motiva]ii) este expresia. onoarea. Dar [i mai de folos este s` ne g~ndim aici la curajul care face mai frumoas` lumea. adic`. cu orice pre]. de fapt.

identitatea. s` trude[ti c~ine[te pentru pu]in [i s` pierzi [i ce ai. spore[te zestrea condi]iei noastre cu ceva care nu-i mai poate fi luat niciodat`. cu copii cu tot. inalterat`. uitarea. nedrept`]ile [i ingratitudinile de r~nd. ceas de ceas. plictisul rutinei. 94 . s` rabzi f`r` murmur chinurile trupului. ci a sensului ei. prin vicisitudini [i ani.Curajul este [i aceasta: s` fii tu \nsu]i. Dar mai exist` [i cealalt` form`. flac`ra unei exigen]e a spiritului \n universal. Curajul are aceast` putere f`r` seam`n: c` poate \nfr~nge ceea ce altfel ar fi de ne\nfr~nt [i totodat` c`. nelini[tea. \ngustimea. ßi au intrat \n nefiin]` afirm~ndu-[i astfel. mai pu]in spectaculoas`. a curajului.Eseuri morale contribuit la crearea unor forme de civiliza]ie mai \nalte: nu a fost doar un martir. a datinilor [i a credin]ei \n care au tr`it veacuri de-a r~ndul. ca s` p`streze \ntreag` m~ndria ob~r[iei lor. \n durere. zi cu zi. fie [i biruit. sa]iul. ne face s` \nvingem descurajarea. nu a identit`]ii empirice. Cenu[a lui [i a altora ca el s-a risipit \n istoria lumii ca un polen care a dat road` unui [ir lung de genera]ii. copii r`u n`scu]i. s` fii obscurul erou al unei d`inuiri. s` \ngrij`[ti ani [i ani p`rin]i neputincio[i. C~teodat` e cr~ncen`: s`-]i cre[ti. Cea care. p~n` la cap`t. Din vechime p~n` \n t~rziul vremii. sute de cet`]eni au ales s` moar` p~n` la ultimul om. lenta erodare a energiilor [i a r`bd`rii noastre. ci a celei ideale. Nu este pu]in lucru [i nu are r`splata vreunei glorii. El este deci o specie superioar` ([i numai omeneasc`) a instinctului de conservare: nu a vie]ii. ci [i un martor pilduitor.

Cei care au rezistat ne\ntina]i la schingiurile de care a prisosit acest veac sunt cei ce ne-au izb`vit. \n fa]a Domnului. Pu]ini putem s` ne imagin`m ce \nseamn` asemenea lucru [i ce rol are el \n istoria demnit`]ii omene[ti. Un os~ndit a spus. care s-au dus c`tre moarte cu senin`tate. [i \n ajunul execu]iei: „M~ine o s` fie o zi cam grea“. [tiind bine c` mult` vreme str~mb`tatea va fi preasl`vit` [i biruitoare. Sunt sfin]ii acestei \nsp`im~ntoare vremi. curajul altor lupt`tori ne\nfrica]i st` poate cu un rang mai jos \n ierarhia vredniciei de a fi om. ßi al]ii [i al]ii: cei ce au primit sau au cerut s` moar` ca s` nu moar` al]ii. cei care au murit pentru dreptate. \n timp ce ace[tia r~deau [i le zdrobeau m~inile [i fruntea. Dar cum s` scrii despre curaj f`r` s` te \nchini la memoria celor care. exist` o rela]ie \ntre d~rzenia de a rezista f`r` s` te dai b`tut la focul sc`zut al canonului zilnic [i o form` extrem` a curajului: rezisten]a la tortur`. r`bd`tori. mul]i de nimeni [tiu]i. din partea unor tor]ionari care nu erau demoni. n-au tr`dat pe nimeni [i nimic. \ndur~nd iadul pe p`m~nt. ßi \nc` o specie. ci oameni.Petru Cre]ia C~t ar p`rea de ciudat. unii dintre ei z~mbind. çmpreun` cu aceia. a[tept~nd. Fa]` de acest fel de curaj. s` vin` ceasul cuvenitei pedepse. de ru[inea de a-l fi tr`it. de care rar se pomene[te: cei care [i-au pus 95 . cei care le-au spus de la obraz asupritorilor cine sunt [i c~t le este pre]ul. iar trupurile lor sf~[iate [i batjocorite au a sta \ntinse pe lespezile neuit`rii. cei care au pierdut ce le era mai drag [i au mai \ndurat s` tr`iasc`. \ntr-un alt veac.

pe cruce. „Tat`. noi to]i cei m~ntui]i prin el. c` Isus. s-au izb`vit. o abject` la[itate. de ce m-ai p`r`sit?“ Ajung` at~t.Eseuri morale curajul vie]ii lor acolo unde nu se cuvenea [i au [tiut s` simuleze. ca om pieritor [i chinuit. a strigat. ca s`-[i dezmint` trecutul [i s` nu r`m~n` pild` de curaj d`un`tor. dar spaima. oric~te ar mai fi de spus. m~na]i de puterile ascunse sau p`strate \n ei. tem~ndu-se cum ne temem cu to]ii [i \nfr~ng~ndu-[i teama de c~te ori poate. Dar frica. f`r` a \ncerca s` sim]i cum se ridic` el peste oarba noastr` sete de via]` [i f`r` a \n]elege. c` unii dintre noi pot ajunge la cap`tul curajului lor? Sau cum s` ui]i c` oameni care s-au ar`tat adeseori bicisnici [i la[i. iar mai apoi. c~nd cite[te. çns` nu doar acum. Mai pun` cititorul de la el [i din el. 96 . \n ceasul isp`[irii. ad`ug~ndu-i lumii curajul s`u. f`r` de care curajul nu ar fi dec~t s`lb`ticie leonin` sau \ncumetare f`r` minte? Cum s` dai pre] curajului f`r` a-i [ti pre]ul. ci tr`ind [i p`timind. risc~nd imposibilul. biruind sau pierind? Sau cum am putea uita. cu \ndurare.

Petru Cre]ia Speran]a Speran]a este una dintre marile puteri ale sufletului. c~ndva binele ne va despov`ra de r`u. Speran]a ne ajut` s` credem c`. c~nd mai neclintit` [i c~nd mai [ov`ielnic` (dup` oameni [i \mprejur`ri). dac` nu este mai presus de orice calcul. a posibilului bun. este mai \ntotdeauna incert. o \ncredere aproape necugetat` \n biruin]a binelui. Ca s` fie o putere a sufletului. speran]a trebuie s` aib` \n miezul ei ceva ira]ional. s` le \nfrunt`m [i s` le dep`[im. dintre toate c~te sunt cu putin]` pe p`m~nt. Fire[te. \n ciuda a orice. iar cu c~t sunt mai silnice \mprejur`rile. Un calcul de probabilit`]i. care. r`m~ne un simplu [i rece efort de prognoz`. T`r~mul speran]ei este viitorul. Dar nu aceasta este natura esen]ial` a speran]ei. Defini]ia speran]ei este simpl`: ea este credin]a. manifeste sau latente. Nu este vorba aici de 97 . care tind s` le modifice \n sensul sperat. chiar absurd. cu at~t avem nevoie de mai mult` t`rie ca s` le \ndur`m. care s` fie mai puternic` dec~t orice dezn`dejde. aprecierea ra]ional` a raportului dintre datele existente [i for]ele. un grad anume de \ntemeiere pe premisele obiective ale realit`]ii. Este o alegere. cum bine [tim. care. c` ceasul \ncerc`rii [i al r`ului va trece [i c` va veni vremea binelui [i a \nsenin`rii. a g~ndi a[a cere oarecare chibzuin]`.

sau n-au mai sperat nimic pentru ei. acest miraj de esen]` divin`. sunt cei mai buni dintre noi. temeiul n`dejdii tale acela[i este: c` se afl` cumva o cale prin Valea Pl~ngerii [i a Mor]ii pe unde. Dar cei mai mul]i dintre biruitori au biruit sub semnul ei.Eseuri morale banalul optimism. altunde. ci pentru ai lor [i pentru urma[ii lor. At~]ia dintre ei au umplut \ns` cu le[urile lor chinuite gropile comune ale istoriei. o puternic` \ncredin]are despre lucrurile care nu se v`d“. c~t s`-[i trag` sufletul [i s`-[i numere mor]ii. F`r` alt` c`l`uz` dec~t Speran]a. [i astfel a ajuns tat` al multor neamuri“ [i. ßi apoi. Dar peste ele au trecut cei pe care i-a izb`vit. \n dezn`dejdea lor. el a crezut. zice: „N`d`jduind \mpotriva oric`rei n`dejdi. mai sunt to]i cei \mpila]i [i obidi]i care. au sperat mereu \ntr-o sc`pare sau m`car \ntr-un r`gaz. Ea poate fi numai o am`gire. predestina]i biruin]ei. Mul]i au pierit sau au pierdut n`d`jduind. Po]i spera s` nu pierzi ceea ce ai sau s` dob~nde[ti ceea ce \]i lipse[te. care n-au sperat. çi spune Iov Domnului: „Mi-ai smuls n`dejdea ca pe un copac“. totu[i. çnfr~n]i ei \n[i[i de marile brutalit`]i [i 98 . vorbind despre Avraam. Iar Sf~ntul Pavel. sau pentru cei pe care iau socotit. vorbind despre Sara: „Credin]a este o \ncredere neclintit` \n lucrurile n`d`jduite. ßi apoi. se str`bate dincolo. d~ndu-le puteri mai presus de fire. ci de o d~rzenie l`untric`. de o lumin` perpetu` \n bezna lumii. mai mult dec~t pe ei. adesea superficial [i adesea lesne de spulberat.

alb`. tulbura]i \n loc s` fim limpezi]i. cu ni[te vorbe scrise c~ndva. Mul]i dezn`d`jduim. prad` l`comiilor [i prad` minciunii. dar nu \ntru totul. Iar speran]a este [i aceasta: ceva care. Trecu]i dintr-o vitregie \n alta. ei n-au tr`it zadarnic [i n-au murit zadarnic. a speran]ei“. Ferici]i cei care n`d`jduiesc. r`ni]i \n loc s` fim vindeca]i. 99 . efigia f`r` de seam`n.Petru Cre]ia samavolnicii ale istoriei. iat`. tot mai zg~riem pe st~ncile prea tari. s` mai zicem o dat`. demult: „Dar. cotropit fiind de dezn`dejde. n`d`jduie[te \nc`. c`ci a lor va fi \mp`r`]ia binelui nev`zut. posaci [i \nd`r`tnici. pentru c` speran]a investe[te realitatea cu ceva care o transcende sau o scoate din f`ga[ul ei.

Pitoresc [i melancolie. \n care s` se ale tot. \n vers sau \n proz`. chiar tot. dac` a[a ceva ar fi cu putin]`. [i bibliografia citat` de autor. cum ar fi acela de a fi ve[nic sub razele soarelui negru al Melancoliei. indispensabil este capitolul Despre melancolie din Andrei Ple[u. toate textele [i toate muzicile din secole [i din continente care sunt tezaurul milenar al triste]ii. de la \nceputuri p~n` ieri. C~t despre ce s-a scris. 100 . 26 [i (148-150).Eseuri morale Triste]ea* Cineva care ar vrea s` \ntemeieze un Muzeu al Triste]ii ar trebui s` adune acolo toate imaginile. din care s` nu lipseasc` nici cel mai obscur cuv~nt rostit \n limba cea mai uitat` [i care s` fi exprimat c~ndva vreo nuan]` c~t de fugar` a triste]ii. \n Pe culmile disper`rii. de la triste]ea cea mai efemer` (scris` s` fi fost) p~n` la triste]ea cea mai * De (re)citit din Cioran. Ar trebui s` se afle acolo [i un Dic]ionar al triste]ii. documentele ei de vechime [i de noble]e. amintirea [i uitarea pot cufunda \n triste]e structurile ei. p. o simpl` antologie a triste]ii n-ar fi de ajuns. Cartea am`girilor. Sau trecerea \ntr-un alt regim al luminii. capitolele Melancolia (p. precum [i (p. Doar lungul timp. este nevoie de un Corpus Magnum Tristitiae. 6265). 44-52) [i Asupra triste]ii (p. De asemenea. 157-158). cf. Arhitectura \ns`[i a acestui muzeu ar trebui s` fie cumva trist`.

La temelie stau. Pe de alt` parte. Triste]ea este opusul bucuriei. \ntr-un fel de penumbr` sau de clar-obscur. s` \n]eleg mai \n ad~nc ce e triste]ea.Petru Cre]ia impalpabil` [i diafan`. de via]` [i de moarte. pl`cerea [i durerea. ca via]a sau iubirea sim]ite \n perspectiva mor]ii. Triste]ea nu e un sentiment primar [i elementar. triste]ea este o \nnegurare a orizontului bucuriei sub imperiul unei dureri. ocup`. Acestea dou` sunt legate. \ntr-o terminologie mai popular` [i mai frust`. çn acest sens. sufletul nu trece de la lumina zilei la \ntunericul nop]ii. care corespunde bucuriei. çn acest sens. \n propria sa serie. Trec~nd de la bucurie (veselie) la triste]e. exist` tot at~tea feluri de triste]e c~te 101 . \n schimb triste]ea pare a fi \ntre regnuri. ca iubirea [i ura. ca o bucurie c`zut` sub umbra durerii. Se va observa c` triste]ea. dar nu este nici un sentiment mixt. un loc median. prin r`d`cinile lor. Dar nu e a[a. ea nu face parte dintre sentimentele primare. pornind de la care s-a construit tot sufletul nostru de sentimente. al veseliei. distinc]ia polar` originar` p`str~ndu-se \n seriile pl`cere (ca sentiment) – bucurie fericire [i durere (ca sentiment) – triste]e – nefericire. ca act preliminar. sau. Iar istoria lumii s` fie altfel periodizat`. ci intr` \ntr-o lumin` de asfin]it. emo]ii [i pasiuni. fire[te. çn perspectiva himeric` a acestui muzeu voi \ncerca aici. dup` s`r`cia sau bel[ugul de triste]e care \nso]e[te timpul [i d` vremilor o anume lumin` a lor. ci unul pe c~t de simplu pe at~t de greu de surprins \n esen]a lui. dou` senza]ii polare.

este ca o culoare care. Dar \ntre durere [i triste]e sunt cel pu]in dou` deosebiri fundamentale: triste]ea. Un bun discurs despre triste]e trebuie \ns`. O triste]e \n major sau desf`[ur~ndu-se allergo. nu poate fi niciodat` subit`. Spre deosebire de durere. este o contradic]ie \n termeni. ca p`timire personal`. ca ritm. s` fac` o distinc]ie fundamental`: aceea dintre triste]ea existen]ial` pe care o sim]im noi \n[ine. care nu e concentrat` [i virulent` ca durerea. chiar s` z~mbeasc`. ci difuz` [i calm`. violent` [i brutal`. eclipseaz` cu umbra ei toate celelalte zone ale sufletului. dizolv~ndu-se. o stare rezidual`. ßi totodat` \n \ntreg cuprinsul sufletului. vivace sau nu. [i este legat` fie de evenimentele tr`ite de noi. de la bun \nceput. este \ntotdeauna andante [i largo. Triste]ea. nu le implic` substan]ial \n durata sa. spre deosebire de durere. le ilumineaz` sau le paralizeaz` pe toate cu fulgerul ei. difuz` [i (iar aceasta este a doua deosebire) care niciodat` nu poate fi punctual` sau momentan`: triste]ea e o durere atenuat` care se instaleaz` \n timp. de[i. triste]ea e \ntotdeauna \n minor ca tonalitate [i.Eseuri morale feluri de durere. O alt` distinc]ie de f`cut trebuie s` recurg` la terminologia din muzic`. confer` nuan]a ei \ntregului cuprins. pentru un timp determinat. poate cu ochii \nnoura]i sau doar m~hni]i. dar \n sfera ei diafan` nu se aude niciodat` hohot sau strig`t. Am putea zice chiar c` triste]ea este ceea ce r`m~ne dup` violen]a durerii. fie de rela]ia noastr` 102 . Iar triste]ii \i este dat s` suspine. Durerea.

par s` ]in` de una sau alta dintre aceste dou` p`timiri: triste]ea pentru ce am iubit. la sf~r[itul celor treizeci de ani de munc` asidu` a sim]it. dintr-o imperceptibil` dezdam`gire [i dintr-o senza]ie insidioas` de vid. ceva care ne-a \nsufle]it \ndelung \nceteaz` \n noi. oricare le-ar fi fost nemijlocita durere. Marea triste]e care ne poate cuprinde atunci c~nd. intr` \n sfera nostalgiei care \nso]e[te orice sf~r[it: cu orice biruin]` ceva din via]a noastr` se \ncheie. am avut [i acum am pierdut. de la cele u[oare la cele grele [i sf~[ietoare. o mare triste]e. dar umpl~nd sufletul. Se [tie c` Edward Gibbon. cu 103 . \nt~mpl`rile [i rostul ei. pe care o sim]im privind lumea. mai molcom` dec~t durerea. Dar acesta este un caz mai special [i mai subtil: toate pierderile [i toate desp`r]irile. fie de o schimbare mai ad~nc` a felului nostru de a reac]iona la ele. p~n` \n cele mai ascunse unghere ale lui.Petru Cre]ia global` cu lumea. a pierdut ceva din ea \ns`[i. \n noi. dup` o \ndelungat` str`danie. ne-am atins pe deplin ]elul. las` dup` ele o mai scurt` sau mai lung` d~r` de triste]e. triste]e f`cut` din extenuare. \ncheindu-[i lucrarea. ßi chiar cu orice pl`cere consumat` p~n` la paroxismul ei [i dup` care r`m~n` triste]ea ca sa]ietate sau ca gol: via]a. triste]ea pentru ceva dorit [i nedob~ndit sau de nedob~ndit niciodat`. cel care a scris Declinul [i c`derea Imperiului Roman (1776-1788). singura nou` dat`? Toate triste]ile. care e \n func]ie de forma sensibilit`]ii noastre istorice sau cosmice. Ce poate aduce triste]e vie]ii noastre irepetabile. [i triste]ea contemplativ`.

26. 15. [i. 14. Iacob [i Ioan. 27. Psalmi. ca triste]e omeneasc`. [i nu este suflet omenesc care s` [tie s` spun` pe deplin ce a fost \n sufletul lui Isus \n noaptea aceea din gr`dina Ghetsemani. prin ani. a unei fiin]e omenesc-divine. o putem \n]elege [i ve[nic \mp`rt`[i. f`c~nd s` reverbereze iar`[i \n noi marile. N-a[ [ti s` spun.34). Dup` Cin` \i las` pe ceilal]i apostoli acolo. Iar acestora le spune: „Sufletul meu este cuprins de o \ntristare de moarte“ (Matei. Sau triste]ea amintirii dup` ce uitarea p`rea s`-[i fi f`cut lucrarea ei \nceat` [i c~nd auzirea unui c~ntec vechi sau a unui glas asem`n`tor. care din durere devine triste]e. Dup` aceea se roag` tat`lui s`u \n dou` r~nduri.Eseuri morale un fel de cea]` de lacrimi. aproape uitare. de ce m-ai p`r`sit!“ (Matei. lu~nd cu el doar pe Petru [i pe cei doi fii ai lui Zebedeu. 1) putem [ti c` a existat \n lume o asemenea triste]e. Iar celor trei ucenici le spune \ntr-un r~nd. 21. 47 [i Marcu. revederea unui loc fac din nou trec`tor sf~[ietoare o triste]e aproape irosit`. Dumnezeul meu. dar carnea e slab`“ Dac` ad`ug`m la acestea triste]ea infinit` a strig`tului de pe cruce: „Dumnezeul meu. Iat` durerea mor]ii cuiva mult iubit. apoi. cf. apoi diafana triste]e a \ns`[i uit`rii. 34. Dar poate fi triste]ea lui Iisus o triste]e numai [i numai omeneasc`? 104 . un caz extrem. pierdutele ecouri ale iubirilor moarte. implor~ndu-l s` \ndep`rteze de la el paharul acela al suferin]ei [i al mor]ii. \ncet. 38 [i Marcu. \n zbuciumul acelei nop]i: „Duhul este plin de r~vn`.

Dac` toate acestea sunt oarecum limpezi. Numai c` toate acestea sunt mai aspre sau mai clemente dureri. care pare a avea dou` vremi. vis`tori p`tima[i [i perplec[i 105 . de marea singur`tate a sinelui cu sine. Triste]e poate s` fie numai \n anumite forme mai difuze. ale ambi]iei ori ale vanit`]ii noastre. Dar s` ne g~ndim [i la triste]ea aspira]iei zadarnice. ci pentru c`.Petru Cre]ia Cel`lalt fel de triste]e. ßi nu arareori transform~ndu-se pentru totdeauna \ntr-una dintre cele mai ad~nci [i mai cuprinz`toare: triste]ea sinelui de sine. slabi de puteri. Triste]ea copiilor care au pierdut ceva esen]ial sau sunt mereu priva]i de bucuria lor. nu n`prasnic v~nt. Ele nu sunt triste]e. cea care \nnegureaz` sufletul pentru ce n-am avut [i nu ne va fi dat s` avem. atunci putem proceda. fie [i sumar. a neputin]ei de a avea imediat [i deplin ceea ce at~t de aprig dorim: oameni sau st`ri de lucruri. dintre care prima ar fi aceea a t~njirii. f`cut` din cenu[a multor arderi [i din m~lul amar al unor vise aproape uitate ]i \ncununat` de singur`tate. este [i ea reductibil` cumva la cea dint~i. obiecte ale iubirii. teribila triste]e a adolescen]ilor grei de dorin]e. Nu pentru c` am putea pierde ceea ce n-a fost niciodat` al nostru. la o analiz` a triste]ii dup` v~rstele sufletului. uneori unpl~nd de o lin` triste]e tot ce ne-a r`mas de tr`it. mai calme [i mai elegiace ale dorului. dup` ani de via]` a sinelui [i de primenire a lui la vechiul loc al iubirii „\n suflet toarce mutul Regret \nf`[urat \n v~nt“. c~nd el este adiere [i boare. a ner`bd`rii.

de nostalgii. \n c~te o expresie. \n c~te un gest? Dar fiin]ei pieritoare nu i-a fost dat s` simt` doar triste]ea ei. oameni dezr`d`cina]i. cea din urm`. cet`]ile 106 . de regrete. Putem sim]i comp`timire pentru un om sau altul sau pentru copii vitregi]i. triburi care se sting. pribegi sau \nfr~n]i. ci o aptitudine [i mai \nalt spiritual`: aceea de a sim]i triste]ea inerent` condi]iei noastre. destr`marea [i spulberarea imperiilor. a tuturor c~]i ne na[tem [i ne pierdem sub cer. Dar a]i v`zut c~t de frumo[i sunt b`tr~nii care-[i ascund cu nobil` discre]ie triste]ea. ca ins p`timitor [i iubitor. al triste]ilor de orice fel. li se str`vede \n c~te o privire. Dar locul \mp`r`tesc al triste]ii. continua scufundare \n ]`r~n` a at~tor timpuri. deja cerni]i. cei pe care \i mai \nsufle]esc doar pu]ine speran]e sau numai triste am`giri. b~ntuit` de amintiri. care poate nici nu-[i dau seama c~t ar putea fi de tri[ti. Dar triste]e se na[te [i din contemplarea istoriei: z`d`rnicia zbuciumului uman. cu orizontul speran]ei \nchis. neistovita ve[tejire a tuturor gloriilor. un prea t~rziu. \n genere pentru cei care au pierdut ceva. dar pe care nu pot s-o ascund` de tot. amu]irea at~tor glasuri [i a at~tor vuiete.Eseuri morale ai unor vise obscure sau confuze. perindarea de forme efemere. este v~rsta t~rzie. s-au pierdut pe sine. b`tr~ni din aziluri. dulce otr`vi]i de un prea devreme care li se pare. ßi nu este \n joc aici o mi[care generoas` a inimii plin` de mil`. Exist` \n noi puterea de a dep`[i cercul \ngust al sinelui [i de a tr`i triste]ea altora. m`cinarea [i pr`bu[irea \n pulbere a trufa[elor m`re]ii de marmur` [i piatr`.

107 . cu predominan]` reflexiv`. dar mai ales. pierdute. a de[erturilor uria[e de nisip. v`z~nd \n aceasta din urm` o stare f`r` motiv determinat. de z`pad` sau de valuri. umbre care trec mereu peste chipul orb al uit`rii. sau. pustii. goale de \nt~mpl`ri. Se face uneori o diferen]` oarecum prea tran[ant` \ntre triste]e [i melancolie. çns` cine a acceptat termenii analizei de mai sus va observa u[or c` distinc]ia aceasta se \ntemeiaz` pe o confuzie \ntre triste]ea individual-existen]ial` [i triste]ea contemplativ`. muta p`timire peste care trec maree de uitare. Locurile c~ndva pline de via]`. sunt tot at~t de triste c~t de ad~nc [i de bogat este trecutul lor pierdut. O triste]e care nu trebuie cufundat` cu aceea a locurilor dintotdeauna sau pentru totdeauna pustii. sterpe. mai \n ad~nc. mute. Triste]ea pe care o de[teapt` este aceea a pierderii noastre \n singur`t`]i mai mari dec~t puterea de a le da un sens comensurabil cu existen]ele noastre. multimilenara. a[tept~nd trecerea eonilor [i sf~r[itul timpului. un fream`t de inimi nev`zute. C`ci nu ne este dat. difuz` [i vag`. galopul hoardelor crude [i avide peste str`lucirea civiliza]iilor. cerul \nsu[i cu stelele lui. nedeslu[ita curgere prin timp [i \n singur`tatea lor a tuturor lucrurilor. dec~t s` ascult`m fo[netul uscat al v~ntului \n z`pada unei culmi pustii. inaccesibilul. care bat \n spumele m`rii. marile cimitire ale veacurilor cu numele mereu mai [terse. apoi p`r`site. amurgul credin]elor. \nc`rcat` de reverie [i de o anume subtil` voluptate. [i mai \n ad~nc. Triste]ea gloriilor [i a patimilor moarte.Petru Cre]ia moarte.

ci \n infern“. cer~nd iertare. crampon~ndu-ne. \n cazul unora. din \ndelunga agonie care este via]a: „o fenomenologie a triste]ii ajunge la ireparabil. Sau cum poate concepe [i sim]i cineva triste]ea ca esen]` a lumii sau ca substan]` a ei. plutoniene. lui nu i-ar putea cre[te dec~t aripi negre [i grele. p.Eseuri morale Alteori se face alt` confuzie. s` reproduc aici un text al meu mai vechi. Important este. A[a am sim]it [i eu c~ndva. dar triste]e era. din Norii. M` resemnez. çn acest domeniu orice clasificare prea brutal` este o nedelicate]e teoretic`. capacitatea de a „reflecta ceva din aceast` agonie“. Fire[te nu vom r`spunde acestor afirma]ii apodictice. cum \[i tr`ie[te fiecare propria sa triste]e [i. cum multe mai ad~nci [i mai pure n-au fost. 114-115: 108 . p~n` la urm`. f`cute de Emil Cioran la 22-23 de ani. pedant [i scolastic. de data aceasta \ntre triste]e [i durere. ca materia din care este f`cut`. El \i spunea adesea „durere“. Cum apare triste]ea \n partea mai t~rzie a liricii lui Eminescu. de propriile noastre distinc]ii. pe c~nd una a melancoliei la vis [i la gra]ie“: „Oare exist` alte \ntrist`ri dec~t \ntrist`rile de moarte?“: „Dac` ar exista un zeu al triste]ii. Cioran atribuie triste]ii „interiorizare dureroas`“ [i \i confer` propriet`]i mai sumbre. pentru a zbura nu \nspre ceruri. mai cuprinz`toarea [i inanalizabila triste]e de a fi \n lume. * Exist` [i atitudini radicale care \i atribuie triste]ii o prezen]` pancosmic`.

adesea \ntre distan]e foarte mari sau uit`ri absolute. Fiul care o \ntoarce lumii ca dragoste m~hnit` [i etern`. c`rora le este ascuns` lege comun`. via]a [i moartea sunt chipurile triste]ii sie[i egale. ßi stelele sunt triste. E limpede \n ape [i mut` \n p`m~nt. Cu amintirea se cufund` [i se irose[te lent ca un fum \n spa]iul fals al unei oglinzi. Triste]ea nu se t~nguie: buzele o simt amar` [i o p`streaz`. esen]` [i cea]`. Se afl` \n ochii biruitorilor [i ai birui]ilor. A sim]it-o p~n` [i Dumnezeu f`c~nduse om.Petru Cre]ia „Toate coboar` [i urc` \n triste]e. se clatin` \n lacuri cu priveli[tile a c`ror [oapt` \ntoars` este fapta ei. t`cerea din ad~ncul oric`rei muzici. ai fecioarelor [i ai statuilor. curge cu r~urile c`tre m`ri [i se face valuri cu valurile lor. Ea este statornic` \nstr`inare [i \ntoarcere \n sine a fiin]ei. Anotimpurile. s` vorbeasc` limba lor trec`toare. s`lcie \n v~nt. posibil nicic~nd \mplinit. \n dreapt` [i \n cerc. lu~nd mereu forma sufletelor trec`toare. 109 . aura de excludere care \mprejmuie[te orice defini]ie. vis latent al treazului suflet al lumii. E albastr` \n cer [i searb`d` \n aer. ne[tiind. \n negru [i \n ar`miu. nefiind numai [i numai o stare. ci [i un raport inteligibil. [i z`pezile [i toate f`pturile. Este \n alb [i \n ro[u. nu-i place dec~t arareori. grea \n soare. funingine ura. lin` \n umbr`. clipele ninsoare de aripi care umplu trecutul. Statornic`. Bucuria \i este doar cunun` [i z~mbet. \nserarea ce cre[te cu zorii laolalt`. e puternic` \n lumin`. Fierbinte \n foc. Merge cu lanurile m~nate de v~nt. \n st~nc` [i \n cenu[`. timpul imagine mi[c`toare. prohod neauzit.

çn \ntuneric e \ntunecat` [i verde \n frunzi[uri.“ 110 . \nchin~nd pulberii lumina. verde \n ierburi. galben` \n nisipul pustiilor. pe l~ng` ceea ce r`m~ne cu triste]e.Eseuri morale d~nd spumei uscatul ei fream`t. St` \ntre stele [i cade stearp` cu ele. sub ni[te ochi f`r` z~mbet [i orbi. ßi tot ce trece trece cu triste]e.

Cine-ar citi Paradisul lui Dante ar vedea c` e alc`tuit numai din ve[nic` bucurie [i c` toat` bucuria aceea e pur` lumin`. pentru c` via]a lui este p`rta[` la lumin`. nu caut` la fleacuri. Cei ap]i pentru bucurie. f`c~ndu-[i din floare gr`din`. \n ciuda a tot. [i totodat` vrednici de ea. O vorb` bun`. cuprinz`tor [i cald. ßi nu este niciodat` mohor~t sau posac. mirosul z`pezii. M` voi \ncumeta s` vorbesc despre bucurie [i s` ar`t c~te temeiuri are ea \n vie]ile noastre. bun fiind. un r~s de copil. prive[te lucrurile cu \ng`duin]` [i cu z~mbet. cum ar fi s` fii s`n`tos sau 111 . o delicate]e a cuiva. dar firesc. Sufletul capabil de bucurie este bogat. trece neb`gat \n seam`. nu la umbr`. nu se v`ic`re[te c~t e ziua de lung`. Bucuria nu depinde nemijlocit [i supus de \mprejur`ri. deschis c`tre ale lumii [i c`tre semeni. despre bucurie.Petru Cre]ia Bucuria Da. Ea [tie s` aleag` chiar [i pu]inul bine c~t se afl` \ntr-o stare de lucruri [i s`-l a[eze mai presus de triste]e. Omul care [tie s` aleag` bucuria nu caut` r`ul cu lum~narea. o amintire fugar` \i ajung. Mai tare dec~t orice bezn`. \n orice vreme [i aproape orice-ar fi. o \nseninare a cerului. nu face din ]~n]ar arm`sar. un gest de prietenie. ea este o putere vie a sufletului [i \[i trage for]a din propria ei esen]`. [tiu s` se bucure [i de ceea ce. un act de \ndem~nare sau de iste]ime.

Dar pentru asta trebuie s` tr`ie[ti pe m`sura puterilor tale. Numai c` ace[tia \ncurc` dou` planuri distincte: po]i foarte bine s` ai d~rzenia [i curajul de a lupta pentru \ndreptarea lucrurilor [i \n acela[i timp s` te bucuri de ceea ce ai.Eseuri morale liber sau la casa ta. c` \i po]i. Am auzit \n privin]a aceasta sfada unora. de la un scaun p~n` la un poem. Mul]i se \nstr`ineaz` de bucurie tocmai pentru c` se \nstr`ineaz` de ei \n[i[i. dincolo de orice bucurie anume. c` este o demitere de la datoria de a-]i reclama drepturile tale legitime. c~t de c~t. de ce nu. poate chiar de[tep]i [i poate chiar frumo[i sau am~ndou` la un loc. c` adic` a spune„bine c` nu-i mai r`u“ este o sl`biciune. c` face jocul st`p~nirii. g~ndindu-te c` barem nu te afli la vreme de r`zboi sau de molim`. un mare g~nditor din prima jum`tate a acestui veac. ßi. Sau de faptul c` necazurile \]i \ng`duie [i un mic r`gaz. spune c` bucuria este mai ales aceasta: semnul de la fire al unei izb~nzi [i al unei \mpliniri. Ba chiar. Bergson. s`-]i g`se[ti locul t`u adev`rat. s` te mul]ume[ti cu a fi ceea ce ai fost menit s` fii. c` ai con[tiin]a \mp`cat` [i curat` sau. bucuria lucrului bine f`cut. c` tr`ie[ti \n iubire [i \n bun` pace. al unui spor adus lumii prin f`ptuirea ta. c` nu e[ti supus la cazne. c` nu ai a te teme de zbiri. c` nu este chiar at~t de r`u c~t ar putea s` fie. c` ]i-s copiii zdraveni [i voio[i. care ne vrea mul]umi]i cu pu]inul pe care ni-l d`. proprie oric`rui suflet bine alc`tuit: aceea a priceperii [i a puterii de a face bine [i cu drag ceea ce faci. mai este 112 . ocroti pe ai t`i. ßi mai este o bucurie.

chiar [i Cressus. Iar oamenii care [tiu [i au puterea s` se bucure fac lumea mai frumoas`. f`ptuind [i \ndur~nd. de a sim]i cum se perind`. de a fi p`rta[ la vremea ta [i a vedea ce se mai \nt~mpl`. cum am spus. put~nd func]iona independent de ce ]i-a fost dat. c~nd mai bine. pustiul [i ur~tul. de a tr`i \n a[a fel. activ [i dinamic. \nc~t moartea ta s` fie ca desprinderea [i c`derea la soroc a unui fruct copt [i plin de bun` s`m~n]` \n via]a lumii. Bucuria nu este a[adar o oarecare disponibilitate contingent`. deriv` dintr-un principiu interior. schimb`toare. de a tr`i. r`sp~ndind \n jurul lor. anotimpurile [i anii. oricine ai fi. c~nd mai r`u. de a te afla \n lume [i nu \n nefiin]`. bucuria. ci o virtute care. F`r` aceast` virtute orice [i oric~t ai avea. te m`n~nc` triste]ea. 113 .Petru Cre]ia simpla bucurie de a fi. ca un har.

\nt~lniri minunate. ai c`rui zori \i investim cu for]a neistovit` a speran]ei. ca periodice celebr`ri a ce sa \nt~mplat c~ndva [i ne-a adus \nnoire sau bucurie: biruin]a. ci pentru ceea ce ne poate f`g`dui \nc` netr`itul. Dar s`rb`toarea tinde s` se autonomizeze de trecut [i absoarbe \n ea alte determin`ri. f`r` ea vie]ile noastre ar fi mult mai s`race. ca in[i [i ca umanitate. Fire[te nu tot timpul: sunt \n vie]ile noastre. Singura \mprejurare \n care s`rb`toarea coincide cu evenimentul \nsu[i este Anul Nou.Eseuri morale S`rb`toarea Ne tr`im s`rb`torile f`r` s` [tim prea bine ce \nseamn` s`rb`toarea \n cuprinsul [i \n ad~ncul sufletului omenesc. viitorul. iar zilele noastre ar curge mereu la fel. Dar acestea nu pot fi \nc` numite s`rb`tori. Pentru cei osteni]i ea este o zi de odihn`. na[terea. m~ntuiri. ci cu \nceputul unui nou ciclu al vie]ii. din viul prezent. c~nd s`rb`toarea nu se asociaz` cu o comemorare. ceasuri de r`scruce. c~nd se produce ceva deosebit sau hot`r~tor. \n care un om sau omenirea a pornit pe un drum nou. un 114 . ele vor deveni astfel doar cu timpul [i cu puterea amintirii. c~nd nu celebr`m nimic din trecut. Totu[i. uniri [i reuniri. de care ne bucur`m nu pentru ce ni s-a d`ruit c~ndva. zile c~nd au loc evenimente care ies din m`sura comun`.

Dar s`rb`toarea nu exista cu adev`rat dec~t pentru cine este \n stare s-o tr`iasc` cu un suflet s`rb`toresc. f`c~nd-o c~t mai altfel. Pentru cei pe care \i apas` ur~tul zilelor mereu la fel. ßi caut` s` o umple cu c~t mai mult` bucurie. a binecuv~ntat-o [i a sfin]it-o. ci [i o zi \n care urc` \n noi din trecut. an de an. dup` ce a f`cut lumea. c` altfel r`sun` ecourile [i c` iubim mai mult ce avem de iubit. \n mul]i dintre noi s`rb`torile se uzeaz` [i \[i pierd str`lucirea. S`rb`toarea tinde s` se resoarb` \n prezent. hr`nindu-se din trecut. ßi astfel s`rb`toarea se desprinde de originea ei [i \nceteaz` s` mai fie o comemorare.Petru Cre]ia r`gaz al ne\ncetatei trude. pentru o clip` care se re\nnoie[te mereu. Cr`ciunul nu este numai s`rb`torirea unei Na[teri. c` p~n` [i aerul miroase altfel. pentru cine are destule resurse interioare ca s`rb`toarea s`-i umple sufletul cu o bucurie intens` ]i inefabil`. Chiar Dumnezeu. Sunt. O bucurie care ne face s` sim]im. o schimbare. c` mult mai vii sunt culorile [i mai limpezi contururile ei. Din p`cate. r`m~n~ndu-i doar bucuria de a exista. ca un parfum. s`rb`toarea este o altfel de zi. o scurt` ie[ire din tiparele stereotipe ale vie]ii. cum ne preg`tim pentru ele. doar cu propria ei amintire. s-a odihnit \n ziua a [aptea. Se vede [i dup` cum le a[tept`m. c` e alt` lumin` \n lume. s`rb`tori \n care s`rb`torim s`rb`toarea \ns`[i [i istoria ei \n vie]ile noastre. A[a cum restul zilelor 115 . \n sine. amintirea primelor noastre \nt~lniri cu Cr`ciunul. cum ne ilumineaz` timpul a[tept`rii. prin urmare.

cum le tr`iesc. dar le resimt ca pe ceva mai mult sup`r`tor. mereu mai aceea[i. prea obseda]i de ceva care \i \nstr`ineaz` de lume. Poate sunt pur [i simplu prea tri[ti. la fel cu sine ne apare s`rb`toarea prin ani.Eseuri morale este la fel. mereu mai mult. uita]i-v` la copii [i la s`rb`torile lor: cum le a[teapt`. c~nd ascult` c~ntecul s`rb`torii. 116 . Sunt de pl~ns. acelea pe care ni le dau copiii [i s`rb`toarea etern` din ei. prea de tot obosi]i de via]`. c~nd li se dezv`luie darul. çn schimb. nu ne mai surprinde [i nu ne mai exalt`. Nu neap`rat pentru c` au un suflet s`rac. cum [i le aduc aminte. Pentru cei mai mul]i dintre noi singurele s`rb`tori adev`rate sunt. chiar plicticos. ßi exist` oameni care nu numai c` nu se mai pot bucura de s`rb`tori. Privi]i la ochii lor c~nd stau \n fa]a minunii.

cu renun]area la pl`ceri. des`v~r[e[te via]a.5.. numeroase forme ale peniten]ei). deci voi postula c` trupul [i sufletul sunt dou` fe]e ale aceleia[i realit`]i. Pl`cerea. f`r` demonstra]ie (nu [i-ar avea rostul aici). c` nu pot fi separate dec~t pentru comoditatea discursului [i pentru a pune 117 .Petru Cre]ia Pl`cerea Se poate sus]ine c` to]i oamenii urm`resc pl`cerea pentru c` to]i doresc via]a. çns` \ntrebarea dac` dorim via]a de dragul pl`cerii sau pl`cerea de dragul vie]ii poate fi deocamdat` l`sat` f`r` r`spuns. Tot ce putem spune este c` apar prea legate \ntre ele pentru a putea fi separate. ßi bine [tim cu to]ii c` multe idealuri morale sunt asociate cu mortificarea trupului.. cu asceza. iar via]a este un lucru de dorit... Aristotel. Nu putem nega c` majoritatea marilor culturi au recurs la distinc]ia falacioas` dintre suflet [i trup. opun~ndu-le chiar [i d~nd „sufletului“ o pre]uire pe care trupului i-o refuz` cu dispre]. X. deosebindu-le net \n esen]a lor. Etica nicomahic`. Voi afirma. \n numele virtu]ilor purificatoare ale suferin]ei trupe[ti prin priva]iune sau chiar prin tortur` (autoflagelarea. ciliciul.

Eseuri morale accentul pe o func]ie sau alta a aceluia[i sine. Trupul. care este trup-suflet. Este la fel de imaterial` [i de nev`zut` ca tot ce. ßi vorbind de natur` ea a s`dit \n noi pl`cerea. p~n` la extaz. ßi s` nu se spun` c` pl`cerea este a trupului. pl`cerea de a m~nca pentru a subzista. se 118 . sufletul uman“. nici spirit. tradi]ional. muritorilor f`cu]i din suflet-trup. toat` scara pl`cerilor. a[a cum spa]iul [i timpul sunt spa]iotimp. [i totodat` suferin]a priv`rii de ea. de[i nu este pur` natur`. De altfel. dup` cele mai \ntemeiate [i mai probe m`rturii. ]ine de suflet. pl`cerea de a iubi pentru a ne perepetua cumva [i dincolo de moarte. ni s-a dat pl`cerea. ßi oare de ce. unele st`ri provocate de ni[te substan]e halucinogene seam`n` p~n` la identitate cu st`rile de extaz? Dar. disting~ndu-l de sine [i dispre]uindu-l cu oarecare tandr` [i indulgent` condescenden]` uit` ce abisuri de abjec]ie poate con]ine. privilegiind sufletul. cu toate eleva]iile lor. c` este un ce trupesc. Iar cine \[i nume[te trupul „fratele porc“. ne vom \nf`]i[a la Judecata de apoi cu trupul nostru cu tot? ßi totu[i cre[tinismul se num`r` printre credin]ele care au dus cel mai departe distinc]ia dintre trup [i suflet. Nu vi s-a p`rut niciodat` curios c` Dante confer` sufletelor mor]ilor un fel de trup care nu e doar aparen]` [i simulacru. potrivit credin]ei cre[tine. ca sufletul \nsu[i. O realitate natural` f`r` care \nc` nu s-a v`zut \n lume suflet. este inocent ca orice realitate natural`. nou`. de vreme ce poate sim]i durerea [i implicit pl`cerea? ßi c` acela[i Dante se simte obligat s` explice pe larg de ce.

Petru Cre]ia [tie c`. pl`cerea. iubirea [i moartea sunt inven]ii relativ t~rzii. o anumit` form` intens` [i decantat` de senzualitate. r`coarea umbrelor ad~nci ale verii. c~nd se joac`. gustul vie]ii este dat de pl`cerea \n sine de a fi. Chiar Platon. care \i umple istoria. privirea. ßi chiar \n sfera ac]iunii: orice ac]iune care izvor`[te din libertatea noastr` de a alege este \nso]it` [i stimulat` de pl`cerea de a o exercita. este \nso]it` de una dintre cele mai intense pl`ceri care se pot tr`i \n via]`. chiar independent de considera]ii asupra gradului de elaborare a unei pl`ceri date. care este mai mult dec~t suma pl`cerilor date nou`. este indispensabil` vie]ii [i c`. uneori p~n` la extenuare. vom spune c`. care. \n istoria vie]ii. Iar pl`cerea. cum se poate vedea numai privindule chipul. ßi fie poemnit` aici [i joaca tuturor copiilor din lume. pe alocuri. pe deasupra oric`rei pl`ceri determinate. \n 119 . la un nivel oric~t de frust. a[a cum st` la r`d`cinile vie]ii. av~nd a trece prin zile [i ani. este implicit` \n cea mai pur` contempla]ie. a f`urit o art` subtil`. mirosul z`pezii. Iar omul a f`cut din \nmul]ire [i sex o feerie nesf~r[it`. crescu]i din bucuria acestei pl`ceri vechi. ßi chiar din alimenta]ie. indiferent care i-ar fi rolul biologic. pline de fericite consecin]e. a bel[ugului de via]` care curge \n vinele noastre [i ne leag` de via]a lumii. Iar nou`. oare nou` nu ne este dat` pl`cerea de a auzi cum se st~rne[te v~ntul printre arbori. este manifestarea vitalit`]ii. priveli[tea m`rii ne~ncetat’ a? Dar.

uciga[e. nu poate fi desp`r]it` de pl`cere. Nici chiar frumuse]ea cea mai abstract`. Dar noi. ne-ar m~nca ur~tul. cum [tim. Omul. F`r` capacitatea mereu re\nnoit` de indiferent ce orgasm lumea ar fi de nelocuit [i de neacceptat. Nu le culiv` dec~t acela care [i-a pierdut m`sura. cea mai aparent dep`rtat` de sim]uri [i de dorin]e. \n anumite condi]ii. ne-am pierde \ntr-o entropie letal`. cel a c`rui vitalitate este cumva avariat`. c~nd vorbe[te de contemplarea Frumuse]ii ca Form` sau Idee. [i faptul c` pl`cerea se poate \ntoarce. chiar viciile. Iar elanul de via]` care str`bate via]a ([i poate lumea \n \ntregul ei) este ori voluptuos ori nul.Eseuri morale Banchetul. deplin`tatea omeneasc`. nefiind pur` natur`. poate c`dea \n pl`cere ca \ntr-un abis [i s` se piard` acolo. corespunz~nd unor frumuse]i tot mai abstracte. vom pre]ui pl`cerea care nu duce mai departe dec~t frumuse]ea dat` nou` aici [i acum. Near roade plictisul. \n chip paradoxal. \mpotriva vie]ii. De aici. presupune c` nu ajungem p~n` la ea dec~t trec~nd printr-o zon` tot mai larg` [i mai \nalt` de pl`ceri. cel care nu mai e \n stare s` tr`iasc` muzica at~t de complex` a pl`cerilor terestre [i \[i vinde sufletul pentru un singur sunet care. oricum am analiza-o. tot mai intens. P~n` [i asceza este g~ndit` ca un drum c`tre extaz. ßi. dac` ne g~ndim mai bine. refuz~ndu-l pe Platon. anumite pl`ceri pot deveni. Iar frumuse]ea la r~ndul ei. ca s` 120 . care este al \ntregii vie]i [i al pl`cerii globale de a fi. devine strig`t [i apoi moarte. Rupte din contextul lor.

bine practicate. nobile virtu]i. nu sunt altceva dec~t decontextualizarea unei pl`ceri [i trecerea ei \n exces. 121 . sub ochii scandaliza]i ai asce]ilor. sau m`car o parte dintre ele. deloc \njositoare \nsu[iri ale omului deplin [i viu pe deplin. oricum. pot deveni.Petru Cre]ia folosim o terminologie desuet`. Sau. lipsa de cooperare cu \ntregul pl`cerilor care. nobile.

incapabili de a-[i da seama c` sunt ceea ce sunt. Dumnezeu [tie cum. pot chiar inspira un fel de tandr` compasiune. dar. lipsi]i de capacitatea de a des`v~r[i un lucru. Asta nu \nseamn` neap`rat c` sunt inactivi [i apatici. volatile. chiar c~nd e vorba de oameni inteligen]i. Superficiali \n ce fac.Eseuri morale Superficialitatea E plin` lumea de oameni superficiali. çn plus. Sentimentele lor sunt focuri de paie. nu aduc mult bine celor din preajm`. exist` oameni superficiali care \[i fac treburile cu s~rg (chiar c~nd av~nturile le sunt scurte). mai mult stric` dec~t dreg. oamenii ace[tia. A[a cum exist` pro[ti harnici. f`r` a fi \n stare s` se aplice cu st`ruin]` [i cu coeren]` unui obiect. \ns`. oricum f`r` temei ad~nc. sunt d`un`tori celor din 122 . chiar z`natice. cheltuind o energie care se aprinde [i se stinge din propria ei pu]in` substan]`. ce fac ei iese anapoda. \n ce g~ndesc [i \n ce simt. sau dac` sunt mai intense. privi]i f`r` superficialitate. \i determin` s` sar` iute de la una la alta. sunt aproximative. çi m`n~nc` un fel de nelini[te. g~ndurile lor. Cu alte cuvinte. \i pune mereu \ntr-o agita]ie de[art`. aduc mai mult` pagub` dec~t spor. Unii sunt simpatici. \n incon[tien]a lor. de a-l face ca lumea [i totodat` ne\nstare de vreo ad~ncime a g~ndurilor [i a sentimentelor. care \i face ve[nic ner`bd`tori [i pripi]i.

ce trebuie s` fie gustos n-are gust. nici cheia cu broasca. oric~te ar f`g`dui \n u[uraticele lor elanuri. nu-i stimuleaz` nimic. dar nu prin firea lor. Fie c` produsul nu-[i atinge menirea: ce trebuie s` taie nu taie. Ace[tia lucreaz` de m~ntuial` (adic` doar s` se m~ntuie de o treab`. ce trebuie s` creasc` r`m~n` pipernicit. ce trebuie s` mearg` st`. Astfel c` aceast` specie de superficialitate opereaz` un transfer de la realitate la aparen]`. trenurile o iau razna [i instala]iile iau foc. chiar la o solicitare normal`. Lucrul r`u f`cut nu corespunde standardului minimal de calitate [i nu rezist` probelor func]ionale. mai r`u. r`sp~ndindu-se. Aceast` stare de spirit. cl`dirile [i avioanele se pr`bu[esc. Rezultatul unei ac]iuni efectuate cu superficialitate este defectuos [i deficitar. Ceea ce este vorba mincinoas` \n sfera adev`rului este fapta 123 . se preface c` lucreaz` bine. \ndeob[te. M`car pentru c` nu te po]i bizui pe ei. chiulul [i del`sarea. cazanele explodeaz`. ci printr-o atitudine mai mult sau mai pu]in deliberat`. Cauza lor este un r`u social la a c`rui r`d`cin` se afl` un r`u moral. Acestea sunt efecte. tuturor.Petru Cre]ia jur [i. nu pentru c` n-ar putea [i altfel. devine un flagel social [i apare mai ales \n or~nduirile nedrepte. Cine lucreaz` prost. u[a nu se potrive[te cu tocul. ci pentru c` nu simt \ndemnul interior de a lucra cum se cuvine. indiferent de motive. Mai exist` [i o alt` specie de oameni superficiali. s` ispr`veasc` cu ea). se produc accidente [i catastrofe: podurile se surp`. Le prie[te lenea. Fie c`.

Prost f`cute. din ceea ce circul`. Dar tot at~ta r`u fac \n partea spiritului cei care lucreaz` dup` ureche. din locuri comune. f`r` o lung` str`danie a cugetului. \ntre omul care lucreaz` temeinic [i cel care nu face a[a exist` o deosebire esen]ial`. se ponose[te [i se destram`. a c~torva vorbe care sun` ad~nc. prin aerul vremii. neverificat. sluje[te unei durate. Am dat exemple din sfera tehnic` [i material` pentru c` sunt mai gr`itoare intui]iei imediate. P`gubi]i [i pe deasupra dec`zu]i de la una dintre cele mai mari demnit`]i ale omului: aceea a lucrului bine f`cut.Eseuri morale mincinoas` \n sfera ac]iunii. ßi p`gubi]i suntem cu to]ii. din informa]ii la a doua m~n`. Cel dint~i sap` brazd` ad~nc`. [oselele se desfund` [i canalele se \nfund`. Asta \nseamn` s`-]i \ncrope[ti avutul min]ii pe apucate [i din auzite. pe dubla minciun` a vorbei [i a faptei. vagoanele devin ni[te ruine c`l`toare. [i apoi golite. a c~torva idei. statuile coclesc [i se las` \ntr-o r~n`. Cei c`rora le place s` tr`iasc` a[a au totu[i cumva sentimentul unei caren]e fundamentale [i atunci caut` o compensa]ie \n falsa profunzime. face lucruri trainice. din cultura de almanah sau din lecturi r`u mistuite. Simulacrele nu dureaz`. çntr-adev`r. pline de g~nd la origine. cade \n paragin`. Fapta celui de-al doilea se degradeaz` grabnic. deteriorate [i 124 . \n folosirea. din prejudec`]i neroade. Nici o societate omeneasc` nu poate rezista indefinit` atunci c~nd se \ntemeiaz` pe minciun`. ora[ele cad prad` pulberii [i buruienii. buni [i r`i.

125 .Petru Cre]ia tocite de folosirea lor de c`tre asemenea tri[ti veleitari.

sunt multe lucruri mari de care trebuie. Unul. de c~inii vagabonzi. Nu despre ele va fi vorba acum. care ne stric` via]a. inclusiv de soart`. din aceast` ne[tiin]`. Despre nep`sarea p`gubitoare se cade s` vorbim. o spore[ti [i tu. de p`l`gr`geala dreg`torilor. de conspira]iile mondiale. de ce at~ta zor. tot dai vina pe un concept nebulos. La temeiul ei stau c~teva principii. de preacinstirea celor necinsti]i. c~nd de fapt soarta ta e[ti tocmai tu. care multe spune [i pu]ine [tie cu adev`rat. ce-mi pas` mie. De c~te [i mai c~te. de cine s-a avut bine cu cine. totu[i. care foarte pu]in te cuno[ti [i. sau ar trebui s`-]i pese. de fustele prea scurte sau prea lungi. \nsumate. fundamental. de \mbulzeala pe care. de faptul c` plou`. de pisicile negre care \]i taie drumul. tu socotindu-te \ntotdeauna altfel. Fire[te. de necuviin]a slujba[ilor. m~ine nu e zi? sau Treaba lor pe mine nu m` prive[te. Aici ne vom m`rgini la lucruri mai m`runte. dar care. este enun]at adesea: Las`. c` merge [i a[a. de prea multe mu[te. Celelalte sunt mai mult latente: De ce s` m` omor cu firea. se constituie \ntr-o civiliza]ie a r`ului plac. de c~t sunt oamenii de r`i.Eseuri morale Nep`sarea Nep`sarea este bun` c~nd nu-]i pas` de z`d`rnicii: de gura lumii. cui ce-i pas`. ßi poate chiar au dreptate cei care g~ndesc 126 .

rezist` chiar a[a oric~t: cu fr~nele uzate. del`sarea. de ceilal]i. \mp`carea nevolnic` cu mersul lucrurilor a[a cum este. çn ansamblu.Petru Cre]ia astfel. ideea z`natic` [i nefast` c` o lume. \ncet. o iau razna. de la ai t`i p~n` la ]ar`. se dezagreg`. miopia pragmatic`. Incapacitatea de a aprecia consecin]ele actelor noastre asupra celui de l~ng` noi sau care vine dup` noi [i se va speria de ce-am l`sat \n urm`. O vast` concep]ie endemic` \n care se amestec` lenea. se d`r`p`neaz`. \ncet. cu robinete care nu se mai \nchid. cu vehiculele publice zdr`ng`nindu-[i fiarele vechi. lungul nasului ca m`sur` a lumii. cu drumurile desfundate. dar una str~mb`. Neputin]a de a ne identifica cu al]ii. cu numele scrise pocit. çn nep`sarea aceasta tembel` [i adesea voioas`. Dar mai ales lipsa sentimentului c` exist` datorii nescrise. cu ]igara vesel aruncat` \ntr-o claie de f~n. c~t s-ar deteriora ea \n am`nunt. se mai afl` una care poate da seam` de toate: nep`sarea de altul. cu catastife ]inute la \nt~mplare. ci pur [i simplu pentru c` nu \]i pas` de ei: tu s`-]i faci 127 . de lucruri \n general. aiureala. çn timp ce ele. lipsa unei aprecieri corecte a oportunit`]ii [i a urgen]elor. Nu \]i infestezi vecinii cu zgomote asurzitoare sau cu mirosuri agresive pentru c` \i dete[ti. Nu du[m`nie. nu voin]` rea – sentimente energice [i orientate – ci doar nep`sare. nesim]irea. cu copii cresc~nd \n voia lor. cu ferestre sparte. \n comunele noastre nevoi [i \n comuna noastr` umanitate. obliga]ii ale omului vrednic [i chibzuit ca atare. se pustiesc. \n cercuri tot mai largi de indiferen]`. prostia.

ca [i c~nd ai fi singur pe lume. dac` am [ti s` ne pese. o vast` paragin` al c`rei singur rod e paguba noastr` a tuturor [i a urma[ilor no[tri. 128 . Ca s` fie altfel nu e nevoie de un Mare Gospodar care s` \]i bage frica \n oase. grava nep`sare fa]` de tine \nsu]i. de fapt. vendete. S-a v`zut c` e chiar dimpotriv`. dar totu[i. C`ci. ce-i drept. pentru c` \]i lipse[te capacitatea de a-]i p`sa. Urm`rile nu intr` \n puterea ta de a ]i le imagina.Eseuri morale voia. Este nevoie doar s` la[i o clip` totul de izbeli[te – lucru foarte u[or – [i \n clipa aceea s` te g~nde[ti pu]in – lucru. ci al nim`nui. cu totul dispropor]ionat` fa]` de pu]ina aten]ie datorat` altuia. nep`sarea de mersul lucrurilor [i nep`sarea fa]` de al]ii este. privit` mai de sus. poate duce de r~p` o lume cu nep`s`torii ei cu tot. De aici vrajbe [i uri. ßi astfel nep`sarea devine o autoagresiune generalizat` [i pe termen lung. Ea \]i vine numai atunci c~nd e[ti obiectul nep`s`rii sau al protestelor altuia. lipsa de grij` pentru ceea ce merit` grij` c~nd e g~ndit ca \ntreg bine alc`tuit. Bunul ob[tesc este privit cu nep`sare pentru c` „ob[tesc“ a ajuns s` fie sinonim cu ceva care nu te prive[te. Sau chiar mai pu]in. care \nseamn` a-]i p`sa de el c~t \]i pas` de tine. care nu e al fiec`ruia. ca o mare gospod`rie a tuturor. De ce s` la[i curat [i bine or~nduit dup` tine? ¥i-ai f`cut interesul [i gata. Suma actelor de nep`sare. procese. foarte greu – c~t de frumoas` ar fi lumea [i bun` de tr`it \n ea. o cheltuial` de energie prosteasc` [i trist`.

çn materie de civiliza]ie nu st`m prea bine. Dar. fapt este c` st`m prost. oricare ar fi cauzele. noi pe noi \n[ine. [i nu f`r` z~mbet. moravurile. ci cu \n]elegere [i cu dragoste. de ce s` ne min]im? Pricini ar fi destule: urbanizarea pripit`. s` \nv`]`m mai bine ce suntem cu adev`rat? Nu exist` vindecare dec~t prin adev`r. absen]a unei con[tiin]e clare a rela]iei dintre individ [i stat. pe m`sur` ce ne vom cunoa[te mai bine. vom mai putea \ndrepta c~te ceva. Dar adev`rul nu trebuie spus cu \ncr~ncenare.Petru Cre]ia Homo valachicus Exist` at~tea defini]ii ale civiliza]iei. scr~[nind. \n loc s` ne conferim blazoane iluzorii. d`inuirea unor vechi n`ravuri [i mentalit`]i. nivelul sc`zut de trai [i de luminare. \nchiderea ]`rii fa]` de lume. [ubrezirea institu]iei familiale. nu i-ar fi cititorului de nici un folos. aici. Nici nu [tii de unde s` \ncepi. \ncredin]at de faptul c`. \nc~t o cercetare a lor. Intui]ia comun` ajunge. dac` tot ne 129 . din transcenden]a unei con[tiin]e presupuse f`r` gre[. de undeva de sus. lep`d~ndu-ne de orice trufie. ßi m` voi m`rgini la necazurile noastre. cu dreptate. Nu e oare mai bine ca. La noi lucrurile nu se \ndreapt` c~nd cineva \[i arog` rolul de a biciui. sper~nd c` orice act de cinstit` [i lucid` c~nt`rire de sine va da cu vremea road` \n imanen]a con[tiin]ei ob[te[ti. E bine s` ne judec`m. Uite.

vorbe proaste.Eseuri morale l`ud`m c` de la R~m ne tragem. haznale abjecte consacrate sc~rnei. ca la vreme de r`zboi. dac` tot vorbim de institu]ii. care pare dea dreptul du[m`noas`: cozi grele [i haotice. C~te dintre ele nu au devenit locuri de pedeaps`. dar ce circul` pe ele este dezastruos: vagoane hodorogite [i pr`date. \n ]ar` la noi. timp pierdut. de \ntunecate [i. nu se las` mai prejos. f`cute s` ajung` pretutindeni [i s` dureze veacuri. Ruleaz` a[a. ca bolgiile lui Dante. iarna. s-o lu`m de la drumuri. podurile. La fel cu institu]iile publice. viaductele. alerg`turi bezmetice [i f`r` noim`. çn mintea lui bunurile publice nu sunt ale tuturor: sunt ale nim`nui. C`ile ferate nu sunt rele. ßi. praf [i noroi. u[ur~ndu-se \n plin` zi de udul lor l~ng` vreun st~lp sau gard. confuzii [i erori. Iar drumurile noastre sunt ca vai de lume: [osele deficitare [i restul f`cut din h~rtoape. \n v`zul copiilor de [coal`. numai de incuria [i de stupiditatea institu]ional`. uneori cu o \nf`]i[are respectabil`. dar nu numai. Pentru c` e departe de a fi vorba. de reci. Nici omul nostru. s`lb`ticite [i uitate. \n care paragina [i ponosirea se iau la \ntrecere cu reaua organizare. un mare zbucium zadarnic. faptul uluitor c` po]i adesea vedea b`rba]i. la nesf~r[it. Unul dintre prestigiile civiliza]iei romane au fost [oselele. s` nu uit`m de una socotit` drept indicele de civiliza]ie a unei comunit`]i: cabinele publice cu destina]ie sanitar`. Le stric` [i le devasteaz` f`r` mustrare 130 . peste m`sur` de murdare. ca ins. duhorii [i mu[tei? Poate [i de aici.

terase. faleze. cum e acolo. ar fi p`cat. ßi te \ntorci r`sufl~nd u[urat. Sunt ului]i de ce minuni de cur`]enie se pot vedea la nem]i. o rela]ie confuz` care \i vine din dou` direc]ii corelative: 1. ci ca una represiv` [i spoliatoare (lucru nu f`r` \ntemeiere istoric`) [i 2. dar le sunt de trebuin]` [i nu cost` nimic. Dar ce nu se fur`? ßi tot ale nim`nui \i par a fi omului nostru. considerarea statului nu ca instan]` de reglementare [i de mediere. spa]ii verzi. prescrip]ie). veni]i de prin Germania. Un loc predilect de azv~rlire [i acumulare a resturilor de orice fel este cel din imediata apropiere a locurilor destinate tocmai pentru asta. Nu de alta. de la o vreme. dragul de el. ]i se face fric`. Le consider` drept ni[te maidane care pot fi murd`rite oric~t [i cu orice. unde ]i-e drag s` tr`ie[ti. de pe gurile de control ale instala]iei urbane de ap` au fost. uneori din simplu vandalism. Omul acestor locuri are o rela]ie special` cu norma (lege. de metal. pentru c` multe alte \nlesniri mai afli [i te sim]i la largul t`u. din nepricepere. ßtiu locuri circulate unde ri[ti s` cazi din zece \n zece metri \n c~te o groap`. incinte.Petru Cre]ia de cuget. doar [i le \nsu[esc. E drept c` unele sunt privilegiate: nu le stric`. de la mucuri de ]igar` p~n` la dejec]ii. str`zi. pie]e. Povestesc unii. ca \ntr-o capcan` s`pat` de vr`jma[: capacele grele. tu av~nd n`ravul t`u [i acolo nefiind de glumit. la ale tale. p~n` la unul. spa]iile publice. furate. un sentiment excesiv al 131 . nem]ii par chiar ni]el maniaci. regul`. din nep`sare. ç]i vine s` te descal]i pe trotuar [i. V`zu]i cu ochiul nostru.

\ndrum`rile le ignori din principiu. pe at~t de mult ]ine la micile libert`]i ale unei anarhii tolerante [i joviale. s` ba]i la prima u[` care ]i iese \n cale. Pe c~t de pu]in \i pas` acestui popor de libertatea mare. r`bdarea [i capacitatea de \ncredere. Cozile noastre. s` treci strada pe oriunde. nu pu]ine la m`rfuri sau ghi[ee. Dac` de opreli[ti nu-]i pas`. Dar chiar reglement`rile mai m`runte. Punctualitatea noastr` las` de dorit. \ntreb~nd bezmetic \n dreapta [i-n st~nga. cu aproxima]ii. chiar simpla \ndrumare ni se pare o priva]iune de libertate. dac` nu zece vagoane. iar omul punctual ni se pare maniac [i ridicol.Eseuri morale interesului personal imediat. p~n` s`-l nimere[ti pe cel bun. Orice rigoare ne str~nge ca o \nc`l]`minte prea mic`. cu alternative mai mult sau mai pu]in ilicite. Orice circuit prea lung de la profitul imediat p~n` la cel mijlocit de lege ne dep`[e[te imagina]ia. irosind energia [i timpul ori[icui. preferi s` te descurci de-a oarba. sunt considerate neavenite [i \nc`lcate cu senin`tate: parc` ]i-e mai drag s` fumezi acolo unde scrie „fumatul oprit“. civic`. care nu cer cine [tie ce p`trundere. s` \ncerci cinci ghi[ee sau cinci compartimente de tren. social`. de parc` am fi claustrofobi. din care omul nostru nu e dispus s` sacrifice nimic \n vederea unei reglement`ri publice [i echitabile a intereselor individuale. toleran]e [i derog`ri. sunt 132 . s` parchezi unde \]i vine bine. O ordine negociabil`. s` intri pe unde se iese. politic`. cu mici ajust`ri [i z`bave. orice \ngr`dire prea intransigent` ne sufoc`. deranj~nd o mul]ime de lume. Prefer`m un cadru mai lax.

nu ca simple instrumente ale comodit`]ii n`uce a altcuiva. lezat. protestezi. ci simpla existen]`. sup`r`toare [i. dar care au un cusur. tu te resorbi \n nefiin]`. Mul]umiri? Rolul t`u o dat` \ncheiat. ci despre simpla [i profunda nep`sare fa]` de ceilal]i: fa]` de timpul. de unde l-ai luat. s` spui c~t cost` cutare lucru (al c`rui pre] e afi[at). ca trec`tor. acela c` sunt al]ii.Petru Cre]ia haotice [i litigioase. Aerul 133 . Dar atunci statutul t`u este acela al unei fiin]e sup`r`cioase. unde aglomera]iile (care ar putea foarte bine lipsi) genereaz` animozit`]i primejdioase. uneori s` supor]i confiden]e sau v`ic`reli. de dreptul lor de a exista \n sine. [i f`r` s` ]i se \nregistreze. Individualismul obtuz care dicteaz` at~tea dintre comportamentele noastre are drept principal` manifestare lipsa de respect pentru ceilal]i. de sub tembelismul nostru l`s`tor izbucne[te violen]a [i brutalitatea [i atunci se poate vedea c~t de repede spiritul patriarhal de origine rural`. foc la ]igar`. s` dai ora exact`. ca [i felul cum ne purt`m \n vehiculele publice. c~nd va mai fi de g`sit. de locul [i de lini[tea lor. nu zic serviciul adus. trebuie aidoma unui automat cu fise. E[ti considerat ca exist~nd numai dac`. de prisos. Tu. indica]ii rutiere. bonomia [i levantinismul pot degenera \n barbarie. la greu. Nu vorbesc acum nici despre b`d`r`nie nici despre rela]ii conflictuale. çntr-adev`r. \n ultim` analiz`. pentru semenii no[tri. deci cei care sunt ca [i noi [i ar avea \n principiu acelea[i prerogative. Totu[i stadiul cel mai u[or de atins la noi este acela pe care nu chiar degeaba \l vom fi numind ]ig`nie.

ia-]i ma[in` mic`!“. cu nesim]irea. Mai pu]in cu ale altora. ci [i singur pe lume. „Dac` nu-]i place. inunda]ii. çn destule privin]e civiliza]ia rom~neasc` aduce \nc` bine cu o mahala degenerat`. scandaluri [i p`ruieli. „Las`-m` s` te las“ este o expresie \n care reciprocitatea \ng`duin]ei \n r`u se \mbin` cu nep`sarea [i. omule. „Ce at~tea comentarii!“. Iar. iar voin]a aceasta ar cam trebui s-o g`sim \n noi [i s-o facem s` opereze. iertat s`-mi fie. N-a[ [ti s` spun nici cum. c~nd te \ntorci acas`. se constat` c` e[ti prea sensibil. duhori. inclusiv zgomote infernale. Nu zic. Dar n-ai voie s` te pl~ngi. Iar cu sine. prea preten]ios. a noastr` fiind. mi[c`-te c` te caut` moartea pe-acas`!“. prea nervos.Eseuri morale rom~nesc de glasuri r`stite care \]i spun cu ar]g: „Da ner`bd`tor mai e[ti. 134 . iar atunci doar \n virtutea unui pact nescris de complicitate generalizat`. incendii. cu buna lui voie [i cu p`catele lui homo valachicus este extrem de tolerant. „Hai mo[ule. ne este drag` [i a[a. „Ho. çn general. afli de la vecinul t`u c~t de nem`rginite sunt drepturile unui locatar: „Acas` la mine fac ce vreau”. Numai c` dragostea bun` \nseamn` [i voin]` de \ndreptare. pentru c` e \n ograda lui [i acolo se crede nu numai st`p~n. „Ce ai. bre c` nu dau turcii!“. c` doar nu te-am omor~t!“. domnule!“. nici c~nd.

≥. al`turi de obiect sau inexistent` ≤.. ci doar despre formele excesive. pe c~t este de greu s`-i \n[eli pe al]ii f`r` ca ei s` observe. nr. Or. [i nu despre un asemenea lucru va fi vorba aici.R. adic`... pe care le ia falsa con[tiin]` de sine.. cu veracitate ≤. Sinceritatea este o emo]ie complet independent` de con]inutul ei: ea poate purta cu egal` \ndrept`]ire emotiv` asupra unei con[tiin]e false ≤. incomplet`. este inerent` umanului. Patapievici \n Cerul v`zut prin lentil` Ed. ßi. 331334. La Rochefoucauld. Nemira. eronat` sau rea.“ 135 . nu arareori aproape patologice. pe care s` le ignor f`r` rest.≥ \n toate cazurile.Petru Cre]ia Falsa con[tiin]` * Este tot at~t de u[or s` te \n[eli pe tine \nsu]i f`r` s`-]i dai seama. Maxime (1678). trecerea de la sinceritatea asert`rii la adev`rul aser]iunii mi se pare frauduloas`. de[i excesive [i aproape * Considera]iile care urmeaz` ar comporta o prezentare preliminar` a raporturilor dintre sinceritate [i adev`r. Dar ele au fost tran[ant elucidate de H. \n termeni direc]i. de unde citez doar: „Sinceritatea este o emo]ie a con[tiin]ei. 115 O anume diferen]` \ntre ceea ce crede fiecare dintre noi despre sine [i ceea ce este cu adev`rat. a[a cum \l [tie pe deplin numai Dumnezeu..p. con[tiin]a poate fi adev`rat` sau fals`.≥ Eu pot fi sincer afirm~nd automistific`ri monumentale..

– ci pentru c` vrea s` cread` despre el c` este cineva \nzestrat cu mari calit`]i omene[ti. ci este un construct al incon[tientului care are. dar la care aspir` cel mai mult. este loc sub soare pentru noi to]i [i cineva acolo sus ne iube[te pe to]i. Termenul de „fals` con[tiin]`“ nu este pe deplin gr`itor. cu m~ndrie [i cu durere. abstr`g~nd caractere comune. Omul normal. ßi nu at~t pentru c` nu s-ar putea p~n` la urm` \mp`ca cu sinele lui adev`rat. Iar o dat` acest neadev`r instalat \n cineva. \n fiecare caz. ale c`rui corec]ii de imagine sunt mai mult sau mai pu]in rezonabile. av~nd un sine echilibrat. ele sunt mai r`sp~ndite dec~t ne-am a[tepta.Eseuri morale patologice. de obicei cele pe care le are cel mai pu]in. Incapacitatea de autoanaliz` corect` duce astfel la o alienare de realitate analog` cu cea din unele psihoze. chiar dac`. o istorie individual` a lui. cu credin]`. este o imagine exaltat` a unei excelen]e absente. putem construi o tipologie. Nu este vorba numai de faptul c` cineva \[i ignor` adev`rata fiin]` [i fire. Asemenea om confund` propria lui realitate cu un deziderat himeric cu privire la sinele s`u. poate exista lini[tit cu propria sa imagine. Lucru u[or de \n]eles. dac` admitem c` orice fals` con[tiin]` se 136 . cu iubire. sau c` se crede pur [i simplu altfel dec~t este. el este asumat ca adev`r. Dar cel afectat de o fals` con[tiin]` nu este \n stare de astfel de lucru. Dar opera]iunea aceasta de substituire nu se face con[tient. Ea este \n primul r~nd cultivarea unei credin]e despre sine cu mult superioar` realit`]ii.

Cred c` mul]i dintre noi au v`zut sau au avut \n preajma lor asemenea in[i juc~ndu-[i tristul rol pe scena lumii. Fiind un simplu veleitar utopic. s` \nscen`m o dram` pentru acest rol [i s` o popul`m cu crezuri [i cu lupte false. 137 . pe o rea con[tiin]` de sine refulat`. tr`ind-o mai ales atunci c~nd o propune altora sau se g~nde[te pe sine \ntre al]ii [i mai presus de al]ii. a[a cum sunt. \n bezna [i singur`tatea sinelui. c` tot ce fac [i ar putea s` fac` le tr`deaz` nimicnicia. Al]ii \ns` pot fi de-a dreptul sini[tri. tr`ind [i f`ptuind printre oameni de r~nd. ca \ntr-o nebunie ambulatorie. [i anume un om nobil \n sfera etic` [i afectiv`. vrea s` apar` nici mai mult nici mai pu]in dec~t ca paradigma excelen]ei umane. f`r` s` ne d`m seama. Al]ii se \mpac` cu ei \n[i[i. Falsa con[tiin]` ne oblig`. Al]ii \[i fabric`. ßi mai periculoas` dec~t orice falsificare deliberat` [i dec~t orice ipocrizie. cu apoteoze [i cu dezastre fictive. c~nd mai benign`. au diferite apuc`turi. s` juc`m un rol. Mai mult. Omul de felul acesta se crede [i vrea s` fie crezut tocmai ceea ce nu este. progresiv. ßi sunt numero[i. dar reductibile la un tip fundamental. mai mult. o con[tiin]` fals` [i tr`iesc a[a.Petru Cre]ia constituie. luminat \n ordinea cognitiv` [i puternic \n cea volitiv`. Unii sunt at~t de naivi. Iar aceast` imagine fals` despre sine o afim` [i o exib` cu patos. c~nd mai damnat`. Unii sucomb` sentimentului c` sunt nimica [i nimeni. at~t de transparen]i [i at~t de evident ridicoli \nc~t nu pot inspira dec~t o ironie indulgent` [i aproape tandr`.

se situeaz` nu numai pe fals. l-au tratat f`r` deferen]a cuvenit`. nu: el nu este de vin` niciodat` [i nu gre[e[te niciodat`. Prigonit de „oameni“. persecutat de semnii lui obtuzi [i ingra]i. Omul normal [tie s`-[i analizeze insuccesul [i s` vad` partea lui de eroare sau de vin`. dar acest mic paranoic. sus]inute de un crez care nu e de fapt dec~t un scenariu pentru a-[i transforma reaua lui a[ezare \n lume [i fa]` de lume \ntr-o idealitate al c`rei erou se simte [i se crede a fi. nu l-au luat drept c~rmuitor. care este o minciun` \ntrupat`. ßi de aceea tipul acesta de om. eventual invidio[i. sf~r[e[te aproape totdeauna prin a se considera un nedrept`]it [i chiar un martir. Omul acesta. a c`rui via]`. Nociv. De aici corelativul oric`rei manii [i iluzii de grandoare. el s`v~r[e[te \n mod curent ceea ce at~t de violent [i de zgomotos blameaz` la al]ii. ci [i pe nedreptate. astfel. de vin` sunt \ntotdeauna ceilal]i. de verific`rile lui constante [i neiert`toare. de insucces. \n fond bolnav. \n chip incon[tient [i malign. mania [i iluzia persecu]iei.Eseuri morale afirmarea sa de sine ia forma unei lupte [i a unei misiuni. abera]ii [i grele p`cate: [i invers. \n precipitarea lui de a sc`pa de propria sa imagine real`. el o proiecteaz`. cei care nu i-au dat ascultare. ßi iat` c` la r`ul pe care omul \nzestrat cu o fals` 138 . \i acuz` pe cei din jur de propriile sale sc`deri. Pe de alt` parte. nu l-au \n]eles. asupra altuia sau a altora [i se poate frecvent asista la scene \n care acest om. este d`un`tor celor din preajma lui. pentru c` falsa imagine pe care o are despre sine se izbe[te \n chip inevitabil de rigorile realului.

Calmeaz` cu sfruntare adev`rul s`u iluzoriu. Dar omul acesta. [tie s` treac` peste asta. crez~ndu-se plin de resurse [i nefiind bun de nimic. fa]` de cei mai buni dec~t el. pa[nic c~nd e litigios [i agresiv. de suprafa]`. dec~t ipocrizia sau dec~t o calculat` calomnie. Crez~ndu-se generos [i fiind de fapt meschin. p~n` \[i rupe din nou g~tul [i o ia de la \nceput cu lamenta]iile [i cu vindictele. concep~nd proiecte pe care le d` drept aproape gata realizate [i nef`c~nd absolut nimic. fa]` de cei care nu l-au recunoscut ca atare. o autoritate \n orice materie c~nd el abia dac` are rudimentele vreunui domeniu. ßi devine periculos: reclamagiu f`r` odihn`. Omul nostru e. predestinat tuturor rat`rilor. s`-l sprijine.Petru Cre]ia con[tiin]` \l face prin incapacitatea. \n fond at~t de corupt. Iar falsa lui con[tiin]` este mai nociv` dec~t minciuna deliberat`. Nu este de crezut c` o astfel de am`gire este etan[` la o c~t de vag` trezire la adev`rata con[tiin]`. procesoman. [i setea lui de r`zbunare. de ne\nvins. confund~nd adesea sinceritatea 139 . \n felul lui. incon[tient`. calomniator neru[inat. crez~ndu-se delicat [i virtuos [i fiind de fapt de grosolan [i plin de p`cate. virulent`. asumat` con[tient [i agresiv. [i alta. care este dubl`: una. auster c~nd e lacom. Ba mai grav: abia atunci devine extrem de periculos. ßi uneori patosul lui este at~t de mare [i de persuaziv. incompeten]a [i veleitarismul s`u se adaug`. Astfel continu` s` circule slobod prin lume. cel mai ]an]o[ de slava lui de tinichea. \nc~t se g`sesc oameni care s`-l cread`. ßi foarte sigur de sine. uneori chiar s`-l promoveze.

140 . mai sigur de sine dec~t ]i-ar veni s` crezi. ßi tr`ie[te a[a mai departe. nu zic de a-l deconspira. gestion~ndu-[i (uneori cu bune rezultate par]iale) e[ecul fundamental de a nu fi ce viseaz` a fi.Eseuri morale cu simpla grosol`nie. ci de a considera c` \ntr-o privin]` destul de mic` ar fi gre[it sau nu s-ar fi purtat cum se cuvine. [i reac]ion~nd isteric la cea mai mic` \ncercare.

nest`vilite [i de nest`vilit. umpl~nd cu pleava lor cuprinsul zilelor noastre. Le auzi pretutindeni. Nu toate sunt de acela[i fel. P`l`vr`geala nu reclam` un ascult`tor atent. ca atare.Petru Cre]ia Vorb` f`r` de rost Dac` au de povestit ceva. \nt~i de toate p`l`vr`geala. f`r` cap [i f`r` coad`.B. o iau at~t de tare razna de la ce voiau s` spun` \nc~t trebuie s` le aduc` cineva aminte. \nc~t sunt pe nesim]ite atra[i c`tre alte subiecte. Nu arareori palavragiii \[i povestesc \nt~mpl`rile lor. f`r` noim` [i f`r` miez. tocmai \n miezul relat`rii lor. [i z`bovesc at~t de \ndelung asupra unor \mprejur`ri frivole. Iat`. mai vechi sau mai noi. se poate \ncerca o clasificare a lor. ajunge s` fie cineva de fa]` care s` nu par` cu totul absent sau ostil. printre care ]op`ie ca ni[te p`s`rele din creang` \n creang` [i uneori.. proferarea inepuizabil` de vorbe f`r` [ir. Heroick Education (1657) E plin` lumea de rumoarea vorbelor de[arte. pruritul verbal. rostirea de verzi [i uscate. adic` nu toate au aceea[i motiva]ie psihologic` [i. nu pentru c` ar prezenta cel mai mic interes pentru indiferent cine. doar de dragul de a vorbi. se simt neap`rat obliga]i s-o ia de la Facerea lumii. de vrute [i nevrute. 141 . J.

continu` nestingherit. nici m`car aceea de a se lua la \ntrecere. omul acela de o extrem` delicate]e: „Obi[nuie[te-te s` ascul]i cu aten]ie ce are altul s`-]i spun` [i. \mp`ratul avea nu pu]in` lume de ascultat. \ncepe prin a face elogiul so]iei sale.Eseuri morale ci a[a. Ce poate omul auzi ast`zi. [i pleac` s` caute un auditoriu mai potivit. Are vechime [i ilustrare istoric`. c` s-a scumpit 142 . dup` care. nep`s`toare de timpul sau de treburile tale de ascult`tor f`r` voie. f`r` s` fi a[teptat sau primit vreo \ng`duin]`. dup` func]ia lui. Dialog \ntre surzi. dup` caz. oric~t. din vorb` \n vorb`. [i. Palavragiul nu este de azi. palavragiul spune: „Da]i-mi voie“ sau „çmi permite]i“ sau „Un moment“. caut` s` p`trunzi din`untru g~ndul lui“ (VI. poveste[te apoi ce-a visat azi-noapte [i ce-a m~ncat la pr~nz. Se mai observ` [i faptul c`. C~nd se \nt~lnesc doi palavragii lucrurile se pot petrece \n dou` feluri: ori unul p`r`se[te terenul. st~nd pe o banc` \n vreun parc. \n am`nunt. dintr-o expansivitate [i extravertire f`r` ]`rm. [i sunt \ntr-adev`r surzi la tot ce vine din afara lor. Ar trebui ca cineva s`-i sileasc` s`-l asculte pe Marcus \mp`rat. la cea mai mic` \ncercare de a-l \ntrerupe. de ieri. 53). at~t c~t \[i st` \n putin]`. ßi. cum se spune. f`r` s`-[i dea unul altuia cea mai mic` aten]ie. socotindu-l pe cel`lalt un insuportabil palavragiu. auzea [i Teofrast acum dou`zeci [i patru de veacuri la Atena: „A[ez~ndu-se al`turi de un necunoscut. ori vorbesc am~ndoi deodat`. declar` c` oamenii de ast`zi sunt cu mult mai prejos dec~t cei de demult.

la Misterele din Eleusis. [i c` el personal \[i va sem`na p`m~ntul la anul.Petru Cre]ia gr~ul. mai exact. c` se tr`ie[te tot mai greu [i c`. de intercal`ri irelevante. eventual de abundente repeti]ii. pream`riri [i anateme. pentru recolte. stereotipii. idei [i sentimente elevate. fie a haosului mental al vorbitorului. devine discurs vid. sporite cu altele. be]ie de cuvinte. marea devine din nou navigabil`. \n aceast` ipostaz`. expresie fie a neantului. ticuri verbale. ci un puhoi dezarticulat de preciz`ri inutile. \ncep~nd din aprilie. convingeri n`valnice [i sonore. \n formele lui paroxistice. ßi nu numai vorbe parazitare. nu mai este un simplu palavragiu amorf. dup` Marile Dionisii. lum~narea cea mai mare a \nchinat-i Damippos. de men]ion`ri ale unor circumstan]e adiacente [i nesemnificative. apoi continu` declar~nd: «Ieri am luat un vomitiv» [i \ntreb~nd «Ast`zi ce zi s` fie oare?» Dac` \l rabzi. ci mimeaz` o inten]ionalitate precis`. c`. Relat`rile sau nara]iunile mai dezvoltate sufer` la nu pu]ini vorbitori de o \nc`rc`tur` uciga[`: faptele [i ac]iunile pier \necate \n prisosul catastrofal al vorbelor. apoi te informeaz` c~te coloane are Odeonul lui Pericle [i \n ce lun` a anului cade fiecare dintre marile s`rb`tori. Dar \n spatele vorbelor nu se afl` nimic. poate s` sufere [i discursul oratoric care. de referin]e obscure. care. c` ora[ul e nep`dit de str`ini. De acelea[i neajunsuri. vacuitatea retoric` are un con]inut: acela 143 . c` n-ar strica s` plou` ni]el. nu mai scapi de el niciodat`“. cum ar fi tropii retorici. Sau.

Mai bine zis ar fi incomensurabil`. Acest stil se caracterizeaz` prin c~teva lucruri care dau. foarte r`sp~ndit. trio sau quattuor de disonan]e [i de incongruen]e pasionate). Iar dac`. Dac` la sf~r[itul unor astfel de logomahii cineva ar face urm`torul calcul: c~t de multe vorbe s-au rostit [i ce pu]ine sensuri au rezultat. la audi]ie. ascult~nd [i p`timind. Cu at~t mai mult cu c~t. c` stilul conversa]iilor este un indice sigur al gradului de civiliza]ie dintr-o comunitate dat`. Pe l~ng` redundan]a narativ` [i vacuitatea retoric` trebuie s` mai consemnez aici [i un anume stil. aproape f`r` excep]ie. al conversa]iei dintre dou` sau ceva mai multe persoane. uneori infemal: neaten]ia reciproc`. e[ti os~ndit s` tr`ie[ti \ntr-o h`rm`laie suburban` sau meridional` trebuie s` te ]ii bine. fiecare \ncerc~nd s`-l acopere pe cel`lalt prin mai marea sonoritate a glasului. frecventa t`iere a vorbei sau vorbirile \n paralel (ca \ntr-un duo.Eseuri morale f`cut din interese impure. dup` aceea. un efect dezastruos. prin compara]ii. \ncepi s`-]i dai seama. Iat` repetitivitatea c`te unui vorbitor care. vr~nd ceva de la tine [i incapabil s`-]i aprecieze gradul de 144 . care este interesul oric`rei demagogii. Tot tr`ind. pe l~ng` conversa]ia anarhic` mai sunt destule alte specii de vorb` f`r` rost. repetitivitatea \n gol (\n absen]a aten]iei conlocutorului [i chiar f`r` ca vorbitorul s` ]in` minte c` a mai spus acela[i lucru sau de c~te ori l-a mai spus) [i. tonul ridicat. dispropor]ia ar fi catastrofal`.

la al treilea [ir de salc~mi“ etc. unde a fost odat` benzin`ria“. ca un mecanism dereglat. jubil~nd de propria lui gratuit` bun`voin]`. nu mai ispr`ve[te.Petru Cre]ia aten]ie. Tot o apreciere latent` asupra capacit`]ilor. de data asta intelectuale. poate con]ine dou` serii de date zadarnice. ßi omul nostru. dar [i aici func]ioneaz` ignorarea acurate]ii de \nregistrare a receptorului. de vreme ce simpla urmare a unei direc]ii ]i le scoate \n cale [i b) indicarea unor repere identificabile numai dac` e[ti tot at~t de familiarizat cu acel parcurs ca [i cel care te \ndrum`: „O iei dup` col]ul. Iar discursul lui. care poate lua \ns` [i alte 145 . de tip diferit: a) indicarea unor repere intermediare inutile. Se va spune c` aici nu este \n joc nevoia de a vorbi mult. nu. iar la desp`r]ire. ignor~ndu-]i toate promisiunile [i uit~ndu-[i toate st`ruin]ele. Dar acestea sunt doar cazuri particulare [i benigne ale unei tendin]e generale. ci caracterul imperativ al nevoii formulate abuziv. ale ascult`torului se manifest` [i \n extrem de r`sp~nditul abuz de informa]ii rutiere. \]i face aceea[i rug`minte de multe ori la r~nd. te cople[e[te \ndelung cu o geografie menit` s`-]i r`m~n` enigmatic` f`r` istoria ei aferent`. c~nd \[i atinge perfec]iunea. ßi e adev`rat. confundarea lui cu un tip de receptor analog cu emi]`torul. Dac` faci impruden]a s` \ntrebi un asemenea furnizor de informa]ii. te mai roag` \nc` o dat` acela[i lucru cu aerul c` o face prima oar`. „Mergi \nainte p~n` la al doilea. „Treci de casele cuscrului Dumitru“.

Toate acestea au totu[i coeren]a lor.Eseuri morale forme. trateaz` anodinul ca senza]ional. \ntoarcerea acas`. mixt`): deschiderea succesiv` [i frecvent` de paranteze care nu se mai \nchid niciodat` [i/sau divaga]ia asociativ`. urmeaz` un colaps total. Un caz specific [i destul de frecvent este al celui care. ßi atunci. ce s` vezi?“. [i ele. s` vezi [i s` nu crezi. un film la televizor. la fel de trepidant`. \]i anun]` o relatare senza]ional`. „Ei bine. Totul pres`rat cu suspansuri neonorate. care. ca s`-]i men]in` viu interesul. precum [i la sintagme de tipul „Stai s` vezi ce mi s-a \nt~mplat!“. care const` \n a o lua razna fie plec~nd de la o 146 . luarea mesei. \[i cump`rase un batic. [i mai goale de sens [i de rost. pentru a-]i capta [i re]ine aten]ia. povestit` cu aceea[i tehnic` [i cu aceea[i \nsufle]ire [i oferit` ca un dar de pre] ascult`torului paralizat. te ]ine cu sufletul la gur` ca s` afli c` s-a \nt~lnit cu Nelu de la registratur` care se ducea s`-[i cumpere un corn sau cu cumnat`-sa care. Incoeren]a vrednic` de luat \n seam` se poate realiza pe dou` c`i (c~nd nu este. Tema lui este de obicei ce i s-a \nt~mplat \n ziua respectiv` [i. dac` nu cumva flecarului \i sare \n ajutor vreo amintire mai \ndep`rtat`. recurge la o anumit` mimic` sugestiv` [i mai ales la un anumit ton promi]`tor de senza]ii tari. Dar prolifereaz` pritre noi [i vorb`ria incoerent`. cu cine crezi c` mam \nt~lnit?“ ßi astfel. \[i mai pierd din suflu p~n` la deznod`m~ntul palpitantei aventuri pe care \l a[tep]i cu respira]ia t`iat`. ca \n cele mai multe cazuri. „dar nu era grozav“.

Petru Cre]ia vag` asociere de idei. ei se c`znesc parc` s` schimbe cu ajutorul vorbelor irevocabilul trecut. cei pe care ceea ce (tocmai) s-a \nt~mplat sau se petrece acum \i contrariaz`. sunt oameni la care conexiunile logice sunt deficitare. de a-[i t`ia singuri vorba. Tot mult [i f`r` rost vorbesc [i cei care caut` s`[i compenseze prin verbalizare un anumit disconfort psihic. Se va spune c` toate acestea nu ]in de patologia desf`[ur`rii discursului [i c` trebuie examinate \n alt` instan]`. uneori repet~ndu-se. oamenii ace[tia se \nver[uneaz` s` elaboreze. sau de a spune ceva interesant c~nd nu ai nimic interesant de spus. Ace[tia pot vorbi la nesf~r[it potrivit schemei „Ce bine ar fi fost s` fi fost altfel dec~t a fost“. toate disfunc]iile enumerate mai sus [i poate [i altele. vorbitorii intemperan]i. \n pustiu. Neput~nd s` se \mpace cu ceea ce s-a petrecut. iar no]iunea cheie este aceea de vacuitate a con]inutului. Este de notat. Regret~nd hot`r~rile luate [i rezultatele lor. alte scenarii dec~t cele 147 . din dorin]a de a comunica cu orice pre] c~nd nu ai ce. De aici. Prima categorie este a celor care debiteaz`. \n subsidiar. Este tocmai ceea ce le permite acest tip de discurs. Dar nu e a[a: prioritar` este nevoia de a vorbi cu orice pre]. regrete zadarnice. put~nd func]iona ca declan[ator al unei serii total distincte. fie pur [i simplu de la un cuv~nt oarecare. c` acest tip de vorbitori realizeaz` o performan]` rar`: aceea de a-[i pune singuri piedic`. F`r` a mai pune la socoteal` faptul c` cei care practic` vorb`ria.

Al]ii nu pot s` suporte neajunsurile prezentului f`r` s` le verbalizeze intensiv. ca [i c~nd astfel ar exorciza r`ul. ce minunat ar fi prezentul dac` l-am \nzestra cu alt trecut. ce ferici]i am fi dac` ceva s-ar fi petreut ceva mai devreme sau ceva mai t~rziu sau nu s-ar fi petrecut niciodat`. Po]i auzi oameni \n stare s` spun` de zeci de ori \n [ir c` le e cald sau frig. * Cine rabd` greu asemenea excese are de suferit. la adul]i apare ca o form` de incontinen]`. \[i agraveaz` starea. çn ceasurile mai grele viseaz` sih`strii [i leg`minte de t`cere sau traiul printre popoarele mai t`cute ale Nordului. d~ndu-i o prezen]` tot mai opresiv`. La fel se \nt~mpl` [i cu cei c`rora tot ce este mai mult dec~t „da“ sau „nu“ li se pare 148 . concentr~ndu-se obsesiv asupra ei [i amplific~nd-o. ßi nu. scopul acestor vorbitori nu este s` trag` vreo \nv`]`tur` \n vederea unei activit`]i viitoare: ei vorbesc doar a[a. cu rezultate evident nule.Eseuri morale care s-au desf`[urat. l`s~ndu-se st`p~ni]i de acel disconfort [i neput~nduse st`p~ni s` nu-l enun]e mecanic [i stereotip. c~t de regretabil` ar fi. c` \i doare ceva. La copii lucrul este normal. parc` vr~nd s` desc~nte trecutul [i pentru c` nu pot [i nu [tiu s` tac`. Ba chiar. s` calculeze cu c~t mai feritice urm`ri ar fi avut alt demers dec~t cel practicat \n realitate. s` trag` \ncheierile necesare [i s` mearg` mai departe mai boga]i cu o experien]`.

Ceea ce nu te poate \mpiedica s` nu pre]uie[ti concizia ca pe una dintre cele mai rare elegan]e ale spiritului [i s` \nsetezi dup` ea. 149 . rostul ei.Petru Cre]ia de[ert`ciune. spaima de via]`. Se afl` aici o anume lips` de caritate: dincolo de z`d`rnicia [i de abunden]a vid` a cuvintelor se afl` adesea spaima de t`cere. Vorba f`r` de rost are. fire[te. spaima de singur`tate.

cum se spunea odinioar`.Eseuri morale Cuv~ntul dat A-]i da cuv~ntul – sau. care este \ncrederea. a-]i da cuv~ntul de onoare – revine la a te angaja ferm c` vei face un lucru anume p~n` la un termen anume. Cuv~ntul unui om discreditat nu mai mare trecere [i. De aici. nu. Cuv~ntul dat este ca isc`litura \n josul unui contract. deci de a-[i \n[ela partenerul. tinde s` generalizeze [i s` nu mai aib` \ncredere \n nimeni. infinita complicare [i \ngreunare a rela]iilor dintre oameni. lucru chiar mai grav. Cel care nu se ]ine de cuv~nt \ntr-o chestiune c~t de c~t mai important` nu poate fi nici m`car ac]ionat \n justi]ie. çn chip surprinz`tor. \n timp ce \nc`lcarea cuv~ntului dat. care consfin]e[te o conven]ie pur verbal`. categoria cea mai numeroas` nu este aceea a celor care \[i dau cuv~ntul cu inten]ia deliberat` de a nu [i-l ]ine. At~ta c` \ntr-un contract se stipuleaz` c` ne\ndeplinirea lui atrage dup` sine o anume penalizare. Cei mai mul]i oameni f`r` cuv~nt sunt mai 150 . mai ales dac` este ne\ncrez`tor din fire. pentru c` nu se poate invoca \mpotriva lui nici un document doveditor. Numai c` impunitatea omului care nu-[i respect` cuv~ntul dat este iluzorie: dup` o vreme pierde \nsu[i temeiul conven]iei verbale. cel lezat. Se poate face o tipologie a oamenilor f`r` cuv~nt.

f`c~ndu-l ori suspect ori ridicol. dar nu este. \n genere. Sunt oameni superficiali [i cu at~t mai periculo[i cu c~t nu doar par. ßi. Iar con[tiin]a lor nu \mpov`reaz` cu nici o remu[care. la c~teva zile dup` ce au promis c` vor scrie. Un caz frecvent de nerespectare a cuv~ntului dat este nepunctualitatea. mai ales \n comunit`]ile de azi. este semnul unei grave lipse de respect. ßi mai poate fi [i 151 . chiar se scandalizeaz`. ßi nu doar at~t. c~nd timpul este dr`muit. pe soare sau pe ploaie. rolul lor de \ncurc`-lume. Pentru o clip`. mai apoi. se angajeaz`. iar disponibilitatea de a recidiva a acestor iluzioni[ti ai f`g`duin]ei r`m~ne [i ea proasp`t` [i \ntreag`. F`g`duiesc cu u[urin]`. c` le pas` de tine c~t de pu]in. se iau cu altele. respectul lor de sine nu iese [tirbit cu nimic. dojeni]i. sub privirile trec`torilor sau ale localnicilor. s`-[i dea vreo osteneal` \n acest sens. Pare un p`cat minor. c` vor da un semn. uneori violeaz` rela]ii mai delicate. a l`sa pe cineva s` bat` \ndelung trotuarul. coordonarea trebuie s` fie f`r` cusur. oferindu-[i pl`cerea de a se ar`ta s`ritori sau genero[i f`r` ca. uit~nd cu des`v~r[ire clipa de euforie a promisiunii [i nelu~nd \n seam` prejudiciul adus prin \n[elarea unei a[tept`ri. uneori chiar nesolicita]i. ßi. cu o fervoare subit` [i efemer`. uit`. iar incapacitatea cuiva de a se coordona \n timp cu al]ii poate produce uneori neajunsuri severe. \n prietenii de care uit` la c~teva minute dup` ce [i-au fluturat batista pe un peron. dar chiar sunt de bun`-credin]`. chiar f`r` asta. Unii.Petru Cre]ia degrab` u[uratici dec~t fraudulo[i. nu le mai pas`.

tot a[a momentul \nt~lnirii se poate situa \ntr-o durat` mai larg`: „pe sar`“. ßi. Sunt civiliza]ii \n care po]i ob]ine lucruri importante \n schimbul cuv~ntului dat. ci [i p`gubitor. E drept c`. nu te mai prime[te nimeni.Eseuri morale semnul unui arhaism comportamental. Printre indicii gradului de civiliza]ie al unei comunit`]i se num`r`. prin defini]ie. ßi nici nu-[i poate imita am`gitorii. al unei incapacit`]i de integrare \ntr-o comunitate evoluat` de tip urban. f`r` s` mai dea mai apoi vreo explica]ie sau a invoca vreo scuz`). [i nu \n ultimul r~nd. „mai la vale“). \n sistemul aesta de referin]` mai lax. dac` min]i [i e[ti prins. çn asemenea comunit`]i statutul cuv~ntului dat este bivalent: el trimite [i \n trecut. pentru c` actul etic este. Dup` cum locul de \nt~lnire nu trebuie neap`rat s` fie un punct precis („la lunc`“. nu te mai salut` nimeni [i ri[ti s` mori \n [an]. „la \ntorsul vitelor“. poate utopic. func]ia regulativ` a cuv~ntului dat. nu are nostalgii patriarhale. Iar cine s-a l`sat am`git o via]` crez~nd zadarnic \n punctualitatea unei serii considerabile de contemporani ai s`i (dintre are unii n-au mai venit deloc. [i la viitorul. nimeni nu este p`gubit [i totul se petrece dup` cuviin]`. \n care \ncrederea uman` va deveni at~t 152 . la perioada \n care pentru elite cuv~ntul dat era un angajament de onoare mai coercitiv dec~t orice lege. Mut~ndu-l \n spa]iul altor rigori [i al altor stringen]e. La ]ar` st`rile de lucruri nu cer cine [tie ce eforturi cronometrice. el este nu numai arhaic. „pe la chindie“. nonpragmatic [i exemplar. „pe dup` gr`dini“.

Mul]i \[i fac chiar un fel de m~ndrie din luarea à la légère a obliga]iilor de onoare. greu definibile cu solide argumente de continuitate istoric`.Petru Cre]ia de mare \nc~t constr~ngerile legii vor fi devenit inutile. aici. cotropitoarea ]ig`nie [i un anume endemic las`-m` s` te las ne fac greu adaptabili unui stil de via]` mai exigent. Sunt oamenii c`rora le lipse[te nu numai respectul pe care \l dator`m semenilor no[tri [i de noi \n[ine. ci [i cultura [i perspectiva istoric`. La noi lucrurile stau \nc` foarte prost: urbanizarea pripit` a multora. vagi reminiscen]e de levantinism. la por]ile fericite ale Orientului. 153 .

II. Dar \n credin]` discursul este rostit \n vederea comuniunii. despre care „nu sunt \n stare s` dau socoteal` din punct de vedere speculativ“. Sau c` nu este. Ceea ce nu \nseamn` c` nu poate fi comunicat \n termeni conceptuali [i oferit medita]iei. la un adev`r indemonstrabil. dac` vrem s` mai z`bovim o clip` asupra momentului 154 . [i sunt sigur c` nimic n-ar putea face [ov`ielnic` aceast` credin]`. çn fond. \ndeob[te. 3): „Dac` asentimentul nu este dec~t subiectiv suficient [i \n acela[i timp este obiectiv insuficient. vorbind despre credin]a moral`: „Voi crede inevitabil \n existen]a lui Dumnezeu [i \ntr-o via]` viitoare. Oric~te preten]ii la demonstrabilitate ar avea un crez el r`m~ne. [i a[a [i trebuie. el se nume[te credin]`“.Eseuri morale Despre credin]` Credin]a este un asentiment sau o adeziune total`. rezultatul unei revela]ii. 2. neclinit` [i necondi]ionat` a sufletului la o realitate ultim` care nu poate fi supus` cenzurii intelectului sau. c`ci prin aceasta ar fi r`sturnate \nse[i principiile mele morale. Kant spune limpede (\n Critica ra]iunii pure. Iat` ce afirm` ceva mai jos. \n afara logosului. \n al]i termeni. nu \n aceea a comunic`rii reductibile la o structur` logic`. la care nu pot renun]a f`r` a deveni demn de dispre] \n propriii mei ochi“. S` nu uit`m \ns`: Kant credea cu fervoare \n Dumnezeu.

3. s` o numesc una dintre cele trei virtu]i teologale. a[a cum le-a definit Sf~ntul Pavel: „Acum dar r`m~n aceste trei: credin]a.Petru Cre]ia ra]ional. De fapt. o puternic` \ncredin]are despre lucrurile care nu se v`d“. 2. predicat. 1. 17. Romani. 22 [i 28. Filip. o emo]ie. folosind termenul de „judecat` virtual`“. vom spune \mpreun` cu Goblot (Logica.. de[i a a[ezat \n frunte dragostea. Expresia limit` a ira]ionalit`]ii credin]ei este faimoasa vorb` a apologetului Tertullian (155-220): „Credo quia absurdum“. 23. 9). 3. n`dejdea [i dragostea“ (2 Corinteni. 3. 50). ßtiu doar c` credin]a postuleaz` existen]a obiectului ei ca realitate transcendental` [i c` intr` cu ea \ntr-o profund` rela]ie psihologic`. \n care absurdul devine criteriu al veracit`]ii: nimeni nu poate sus]ine un fapt at~t de extraordinar [i de necrezut ca \nvierea lui Isus f`r` ca aceasta s` nu fie adev`rat`. Pavel care. toate caracterele lor formale: nu le lipse[te dec~t credin]a“.. trebuie s` a[ez`m cu prioritate credin]a: „ßtim c` omul nu e socotit neprih`nit prin faptele legii. cf. sunt judec`]i complete: ele au subiect. o s` m` m`rginesc. De definit. 13. \n sensul paleotestamentar. Pavel o define[te o singur` dat`: „Credin]a este. ci numai prin credin]a \n Isus Cristos“ (Galateni.. 13). N-a[ [ti s` spun \n termeni psihologici ce este credin]a. veacuri mai t~rziu. care afirm` 155 . Acela[i radicalism reapare. 16. a spus \n mai multe r~nduri c` \n locul Legii. a[a: „Judec`]ile virtuale.. „Cred pentru c` este de necrezut“. dac` e un sentiment. copul`. \n termenii tradi]iei. la Kirkegaard. II. altceva.

\nseamn` „a voi (ceea ce trebuie [i pentru c` trebuie) \ntr-o stare de supunere absolut`. s` pun` pu]in` ordine \n haosul vie]ilor noastre [i al istoriei [i. eventual s`-i f`g`duiasc` iubire. care sunt condi]iile necesare [i suficiente pentru ca o credin]` s` se numeasc` printre marile lumini ale sufletului. nu ne-ar \nsufle]i. nu near ajuta s` tr`im [i s` murim.Eseuri morale c`. o certitudine care se raporteaz` la paradox. Iar acelea nu ne-ar ]ine de cald. dup` filozoful danez. a te ap`ra \mpotriva g~ndurilor vane de a vrea s` \n]elegi [i \mpotriva \nchipuirilor vane de a putea \n]elege“ (Jurnal X4. Sim]im nevoia s` credem \n ceva care. ar mai r`m~ne pu]ine lucruri \n care s` credem. A635 [i X1. ßi iat` ce presupun c` 156 . Pentru a m`rgini considera]iile de aici la ceea ce lumea \n]elege \n genere prin credin]`. „certitudinea cea mai p`tima[`“. iertare. G~ndul meu este s` ar`t. voi vorbi numai despre credin]a \n Dumnezeu. s`-i dea un rost care s`-l includ` pe individ \ntrun sens atotcuprinz`tor. deci la neverosimil. Credin]a este o pornire fierbinte a sufletului [i r`spunde unei nevoi foarte ad~nci a naturii noastre. Dar tot ce am spus p~n` aici despre credin]` pare cumva exterior [i rece. \n cre[tinism. \nviere. pe de o parte. credin]a e superioar` [tiin]ei pentru c` reprezint` certitudinea cea mai \nalt`. m~ntuire. A368). pe de alta. S` ne \n]elegem bine: dac` ar fi s` credem numai \n ceea ce este rigoros demonstrabil. A crede. at~t c~t m` pricep. Dar aici trebuie s` m` opresc: nu am inten]ia s` scriu un mic tratat de teologie pe \n]elesul tuturor.

Orice credin]` care se afirm` ca singura \ndrept`]it` [i. 4. etern`. Dar nu [i sentimentul nimicniciei noastre. care ne-a f`urit ca fiin]e libere. De aici smerenia noastr`. metalogic`. vine \n contrazicere grav` cu voin]a Domnului. Fiin]a lui Dumnezeu ne este dat` \n sentiment [i calitatea credin]ei noastre rezid` \n calitatea acestui sentiment. Dumnezeu este garantul demnit`]ii oric`rei creaturi. Totu[i ne vom izbi ve[nic de nedumerirea prezen]ei r`ului \ntr-o lume ipotetic stp~nit` de un Dumnezeu totodat` bun [i atotputernic. care nu trebuie s` fie de cutremurare [i spaim`.Petru Cre]ia trebuie s` fie. ca s` fie credin]`. vindicativ [i cu at~t mai pu]in arbitrar. Dar cum putem iubi cu adev`rat o entitate transcendent`. Orice exclusivism. ßi \n natura lui. 3. 2. \n numele ei. Fiin]a lui Dumnezeu nu trebuie f`urit` de credin]a noastr` dup` modelul autorit`]ilor p`m~nte[ti. trebuie s` tr`iasc` cu acest spin \n trupul ei. orice fanatism [i orice persecu]ie. ci de \ncredere [i iubire. \n linii mari. De aceea nu trebuie s` o \nc`rc`m \n g~ndul nostru cu nimic represiv. canonul unei rela]ii cu Domnul: 1. \n ad~ncimea [i \n fervoarea lui. 157 . çn orice act de credin]` este implicat` certitudinea m`rginirii sau finitudinii omene[ti. Este lucrul cel mai greu din sfera credin]ei. Dar st` \n puterile noastre. metasensibil`? F`c~ndu-ne iubirea pe m`sura acestei entit`]i. f`g`duie[te libertatea ori[icui de a crede \n ori[ice. Orice credin]`.

Eseuri morale

oric~t de larg ar fi atestate ele de istorie, se situeaz` \ntr-o zon` at~t de apropiat` de omenescul r`u, \nc~t pare infinit departe de Dumnezeu. 5. Credin]a cea mai intens` [i mai pur` se situeaz` dincolo de orice criteriu de r`splat` sau de pedeaps`. Poate omul „cu frica lui Dumnezeu“ este necesar bunului mers al realit`]ii, dar nu \n el rezid` paradigma credin]ei. ßi nici \n cel care recurge, \n rela]ia cu Dumnezeu, la indiferent ce form` de tranzac]ie. Acela nu are cugetul curat. 6. Orice form` de respect pur formal al Legii este moralmente inferioar`. Isus a spus aceasta \n nenum`rate r~nduri. Iar istoria e plin` de bigo]i [i de farisei habotnici, pentru care credin]a se afl` \n gesturi (cult, ritual, eventual precau]ii supersti]ioase etc.). 7. Credin]a se manifest` at~t prin propria ei permanent` prezen]` [i fervoare, c~t [i prin faptele care deriv` din ea. Lucrul este spus r`spicat \n c~teva dintre epistolele Noului Testament: „çl rog ≤pe Domnul Isus≥ ca aceast` p`rt`[ie a ta la credin]` s` se arate prin fapte“ (Pavel c`tre Filimon, 6). çndeosebi Iacov este foarte categoric \n aceast` privin]`: „Tot a[a [i credin]a: dac` n-are fapte, este moart` fa]` de sine. Dar va zice cineva: «Tu ai credin]a, iar eu am faptele.» «Arat`-mi credin]a ta f`r` fapte, iar eu \]i voi ar`ta credin]a din faptele mele.» Vrei dar s` \n]elegi, om nesocotit, c` credin]a f`r` fapte este zadarnic`?... Dup` cum trupul f`r` duh este mort, tot a[a [i credin]a f`r` fapte este moart`“. Dar nu autoritatea acestor texte este hot`r~toare: adev`rata credin]`,
158

Petru Cre]ia

cuprinz~nd \ntreaga fiin]` a unui om, \[i g`se[te singur` calea. 8. çn rela]ia noastr` cu Dumnezeu, evenimentul cel mai \nsemnat a fost \ntruparea lui Isus. Existen]a \n lume a unei fiin]e care este totodat` Dumnezeu \n deplin`tatea atributelor sale [i om p~n` la un hotar greu de \n]eles, taina sa [i a spuselor sale, iubirea sa de noi, ciudat` uneori, schimb`, m`car latent, ceva profund din omul ca fiin]` natural`. Cine caut` m~ng~iere \n biserici, acolo s` [i-o g`seasc`, precum [i \n orice bun sfat duhovnicesc. Dar, \ncheind, i-a[ ruga pe cei care au citit p~n` aici aceast` carte s` reciteasc` cu toat` aten]ia [i cu toat` grija \ntregul Nou Testament (cele patru Evanghelii, Faptele Apostolilor, Epistolele, Apocalipsa). S` citeasc`, \ncerc~nd s` se dezbare de orice judecat` sau convingere preliminare, s` uite ce li s-a spus, s` se dezbare de \ndoctrin`ri neluminate, s` se g~ndeasc` ad~nc la sensul celor citite, afl~ndu-se \n fa]a acestor texte \n stare de deplin` libertate. Sunt pline de simboluri, de t~lcuri ascunse, de referiri la Vechiul Testament, de contradic]ii [i de revela]ii. Alege]i, discerne]i, c~nt`ri]i. ßi apoi, fiecare s` se lumineze dup` puterea min]ii, a sufletului [i a credin]ei sale. Nu c`ut~ndu-[i neap`rat pacea: doar lumina, [tiind c` este lumina unei taine. Nu mi se cade s` v` c`l`uzesc mai departe, fiind, cu \ntreaga mea inim`, doar unul dintre voi.

159

Eseuri morale

Dou` g~nduri despre binele [i r`ul din lume

Acestui titlu ambi]ios \i corespund dou` tentative limitate [i precise, dorin]a hot`r~t` de a m` ap`ra de dou` prezum]ii pe care le socotesc infamante. Una este aceea c` sfera binelui moral este coicident` cu sfera binelui din lume. Cealalt`, c` a[ ignora adev`rata propor]ie dintre luminile [i umbrele sufletului, c`z~nd prad` unui anume idilism moral sau unui searb`d meliorism. I çn ciuda multului bine pe care \l pot aduce virtu]ile [i bunele purt`ri, lucru \n]eles \nc` din secolul al XIII-lea de Thomas din Aquino (S.Th., II, p 78), nu tot binele din lume vine de aici. De fapt, \nainte de toate, este nevoie de o anumit` generozitate a naturii, f`]` de care virtutea nu poate func]iona dec~t ca un gr`dinar. Exist` daruri ale marelui izvor al vie]ii care cresc mult mai bine l`sate \n voia lor. Mai sunt apoi, \n v`lm`[eagul de evenimente care este lumea, marile [anse ale \nt~mpl`rii, at~t de rentabile uneori \n istorie, \nc~t pot fi confundate cu Providen]a. çn sf~r[it, istoria uman`, cu toate accidentele [i rupturile ei, pare s` beneficieze, pe lungi parcursuri, de un soi de echilibru ecologic care se instituie [i p~n` la
160

care [i ea. deschiderea de vaduri noi pentru apele ei. la r~ndul ei. ori de sever` imbecilitate. Astfel c`. oricum. suprema valoare etic` pare s` fie promovarea \n sus a vie]ii. 34). orice fel de a te complace \ntr-o judecat` voioas` despre om este un simptom ori de beatific` ([i inscuzabil`) ignoran]`.Petru Cre]ia urm` se stric` dincolo de voin]a [i de planul lui. ne poate b~ntui uneori cr~ncenul g~nd c` m~ntuirea [i \mp`carea prin sacrificul lui Isus au fost zadarnice [i c`. \mbog`]irea ei. „Iart`-i tat` c` nu [tiu ce fac“ (Luca. II Mai ales dup` \ntreaga experien]` a acestui veac. mai \ncerc~nd \nc` o dat` n-ar mai fi \ndrept`]it s` strige. Isus. Echilibru ecologic \n care se pare c` r`ul \nsu[i sau m`car derog`rile de la „virtute“ joac` un rol deloc neglijabil. G~ndindu-ne la ce s-a \nt~mplat [i se mai \nt~mpl` \nc`. g~ndindu-ne mai ad~nc. Cine va dori s` mai arunce o privire de ansamblu peste aceast` carte va vedea c` tot ce este g~ndit \n ea ca pozitiv intr` \n aceast` defini]ie (curajul. \ncrederea etc. [i nu o dat`. 23. de c~te lucruri felurite este nevoie pentru a alc`tui o lume [i c` rostul [i natura acestei diversit`]i este dincolo de \n]elegerea unei inteligen]e finite. speran]a. murind pentru noi. Cum s` nu [tim ce 161 . este un pas \nainte al vie]ii. Pe de alt` parte. propria lui experien]` \i va fi spus.) [i c` restul func]ioneaz` ca simple regulatoare ale conviven]ei civilizate dintre oameni.

s` ne g~ndim spontan la tortura fizic`. \n numele unor idei? ßi c~nd marele p`cat al speciei noastre. Cruzimea este gratificarea unei porniri f`r` nici o ra]iune biologic` \n filogenie. a unei pulsiuni primare. vorbind de tortur`.Eseuri morale facem c~nd crimele planetare s-au comis. la schingiuire. o regiune a fiin]ei noastre asupra c`reia libertatea nu mai poate opera. Pentru ca formula s` fie explicit`. Lec]ia veacului a \nv`]at-o bine numai cine simte sensul atroce al cuv~ntului om \ntr-o expresie construit` cam a[a: omul este om pentru om. pentru c` risc` s` ating`. de vreme ce niciunde \n Infernul lui. ßi cred c` este lucrul cel mai cumplit care i se poate \nt~mpla unui om. ireductibil` prin analiz` la elemente mai simple: aceea de a supune o fiin]` sau mai multe fiin]e c`zute \n puterea noastr` discre]ionar` la o form` sau alta de tortur`. sun` bucolic. paroxistic. Orice cruzime este o varietate de sadism. consider suficient s` men]ionez aici o singur` particularitate a omenescului. de care url` veacul. a[a cum ne las` s` constat`m experien]a noastr` istoric` de p~n` acum: CRUZIMEAx. elementare. cu luciditate. singurul inexplicabil. Dante nu descoperise \nc` acest lucru. la supliciere. Sinele nostru. este cruzimea rece. Suntem \nclina]i. nu se pedepse[te acest p`cat suprem. Iar str`vechea vorb` potrivit c`reia omul este lup pentru om. c`z~nd \n zona responsabilit`]ii morale a c`rnii vulnerate. Iar c~nd victime cad mul]imi de oameni ne afl`m \n fa]a instituirii deliberate a infernului terestru. raportat` la ce [tim. 162 . nici m`car \n Cocit.

s` nu se mai recunoasc` sau.Petru Cre]ia care este suflet-trup. Lucrul cel mai r`u pentru ea nu este c` a fost f`cut` s` urle de durere ci amintirea faptului c` a urlat. obiectiv pierdute. S` lase din victim` doar un suport viu al unei deterior`ri ireparabile. Sunt cazuri extreme. cu intermiten]e de spaim`. devine altceva. de ce n-am ad`uga zilnicele omoruri atroce [i mutil`ri [i jindul s`lbatic de a ucide care \mpinge la ele. care se complace \n a-i teroriza pe cei din preajma sa. o form` de existen]` str`in` vie]ii [i str`in` mor]ii. care sunt la cheremul c~te unei voin]e mai puternice. devine suferin]` \n sine. ßi s` nu uit`m c` sunt vie]i \ntregi. Una dintre cele mai r`sp~ndite forme de tortur` \ndelungat` este men]inerea permanent` a st`rii de fric`. mute. cu vorba [i cu biciul. cr~ncena sf~[iere este folosit` \ntr-un asemenea chip \nc~t. s` o fac` s` nu se mai poat` \ntoarce niciodat` la sine [i s` continue s` se recuze [i dup` tortur`. Dar cruzimea nu este doar asta. mai grav. brutaliz~ndu-i. c`ut~ndu-le 163 . a ajuns s` cread`. ßi apoi. t`g`duindu-le fiin]a. ceva anume. victima nu se mai poate reconstitui pe sine. dup` ce a trecut. s`-i dezagrege definitiv demnitatea. dar lumea este plin` de varia]ii la aceast` paradigm`. s` doreasc` sau s` g~ndeasc` lucruri a c`ror amintire va determina-o s` nu se mai poat` \mp`ca cu sine. umilindu-i. ne[tiute. ßi erodarea sistematic` a resurselor de curaj. materie delirant`. p~ng`rindu-le bucuriile. ¥elul ei final este s`-[i umileasc` victima. Pentru c` a f`cut sau a spus lucruri. s` nu mai poat` face fa]` rela]iei cu sine.

p~n` la cel care este crud f`r` s` [tie. \ndrept`]e[te totul [i e plin` de \ncredere. Rawls distinge trei tipuri: omul nedrept (unjust). este iubirea. Nu am nici experien]a. greu de justificat \n instan]` ra]ional`. Nu iubirea patologic-visceral` a victimelor. [i plin` de bl~nde]e. omul malign aspir` la st`p~nirea ilegitim` tocmai pentru c` aceasta violeaz` ceea ce persoane independente ar considera 164 . gata s` \ndure orice. ci e bucur` de adev`r. nu iubirea ca dependen]` bicisnic`. nu se bucur` de gre[eal`. la p. Vorbind despre cei care aspir` s` de]in` o putere abuziv`. a lui John Rawls. nu se poart` necuviincios. nu-[i iese din fire [i nu p`streaz` g~ndul r`u. lipsindu-i ceva din ceea ce face ca omul s` fie pe deplin normal. 439: „Dimpotriv`. idealistul. Cea de care vorbe[te Sf~ntul Pavel \n I Corintieni. de n`dejde. 4-8: „Dragostea este \ndelung r`bd`toare. nu se umfl` de trufie.Eseuri morale vin` ne\ncetat. Oare de ce? Am ajuns s` \n]eleg c` singurul r`spuns. nu caut` la ale sale. Cum este cu putin]` cruzimea? N-a[ [ti s` spun. ci iubirea \ntru Domnul. S-ar putea face o tipologie a omului crud: sadicul. 13. Dragostea nu piere niciodat`“. executorul orb. omul r`u (bad) [i omul malign (evil). dragostea nu pizmuie[te. nu se laud`. chiar mai mult dec~t iertarea. este. A Theory of Justice. nici empatia necesare s` fac asemenea lucru. M` voi mul]umi s` citez un pasaj din una din c`r]ile importante ale ultimei treimi de secol. el spune. Dup` ce define[te primele dou` tipuri [i gradul lor relativ de ra]ionalitate negativ`.

\l a[tept`m plini de dor. \n sfera umanului nu exist` nimic. s` \nfrico[eze [i s` umileasc` oameni. \ns` c` nu avem nici un temei teoretic sau empiric s` afirm`m c`. Apoi ar fi de meditat la cuvintele hasidice ale lui Rabi Meir din Prezemyπlany (1787-1858). care a spus \ntr-o zi: „Dac` Mesia vrea s` vin` \n lini[te. cea ce urm`re[te omul de acest fel de]in~nd [i exercit~nd puterea este s`-[i manifeste superioritatea lez~nd respectul de sine al celorlal]i. poate veni. 165 . aduc~nd lumii durere [i suferin]`. am spus despre curaj [i despre speran]`. Ceea ce \l determin` la fapte pe omul malign este dragostea de nedreptate: el g`se[te o vie pl`cere \n neputin]a [i \n \njosirea supu[ilor s`i [i se desfat` v`z~ndu-se recunoscut de ace[tia drept autorul deliberat al \njosirii lor“. \n m`sura \n care este con[tient` de cantitatea de oroare din lume. fie [i la cap`tul experien]ei umane. oamenii vor \nceta s` tortureze. Dac` \ns` vrea s` vin` \n furtun`. nu avem nevoie de el“. tot \n aceast` carte.Prin urmare. exprim~ndu-mi convingerea c`. dar absolut nimic mai r`u dec~t cruzimea. ßi despre demnitatea uman`. * Vreau s` \nchei aceast` carte spun~nd patru lucruri pe care nu [tiu cum s` le \mpac \ntre ele: çnt~i. s` nu vin`. c` nu am retracta nimic din ceea ce.Petru Cre]ia acceptabil \ntr-o pozi]ie originar` de egalitate. Al doilea.

iar trimiterile exacte le-am pierdut [i reg`sit de multe ori [i apoi iar`[i le-am pierdut: 1. Numai adev`rata lumin` pe chipul grotesc care se d` \napoi. „Dac` ai luat-o pe un drum anume. dac` nu g`se[ti nimic \n spatele acestor u[i. treptele nu se vor sf~r[i niciodat`.≥ Astfel c`. n-ai dec~t de c~[tigat.. dar dac` te-ai fi \ntors de la primii pa[i [i ai fi cobor~t scara. c` ceva m-a tulburat ad~nc toat` via]a \n aceste dou` texte ale lui Franz Kafka. „Arta noastr` este aceea de a fi orbi]i de adev`r. nu ri[ti nimic. poate c` la cap`t te a[teapt` catastrofa. nimic altceva.Eseuri morale çn sf~r[it. nimic nu e pierdut. persevereaz` cu orice pre]..“ 2. ai fi e[uat de la bun \nceput ≤. ele vor cre[te la nesf~r[it sub pasul t`u urc~nd mereu!“ 166 . av~nt`-te spre alte sc`ri! C~t` vreme nu vei \nceta s` urci. f`r` s` [tiu prea bine s` spun de ce.

Petru Cre]ia 167 .

Eseuri morale CUPRINS Despre cartea aceasta / 5 Pentru cei f`r` nume / 9 Demnitatea / 12 Tic`lo[ii / 21 Tiranii m`run]i / 27 Cinstea / 30 Vrednicia / 33 Cuviin]a / 36 Prostia / 39 Mediocritatea / 43 Prejudec`]ile / 46 Dreptatea / 50 Adev`rul / 54 Calomnia / 57 Intoleran]a / 63 Bl~nde]ea / 66 R`bdarea / 73 çncrederea / 77 Dezam`girea / 81 Suferin]a zadarnic` / 85 V`ic`reala / 88 Curajul / 91 Speran]a / 96 Triste]ea / 99 Bucuria / 110 S`rb`toarea / 113 Pl`cerea / 116 168 .

Petru Cre]ia Superficialitatea / 121 Nep`sarea / 125 Homo valachicus / 128 Falsa con[tiin]` / 134 Vorb` f`r` de rost / 140 Cuv~nrul dat / 149 Despre credin]` / 153 Dou` g~nduri despre binele [i r`ul din lume / 159 169 .

Eseuri morale 170 .