You are on page 1of 169

Despre carte

Lucrarea, rodul experienþei unui colectiv de autori foarte experimentaþi în
pregãtirea elevilor la clasã, pentru evaluãri ºi pentru concursuri, este un
auxiliar ideal de alãturat oricãrui manual de matematicã de clasa a VI-a.
Materia conþinutã în programa ºcolarã de clasa a VI-a este aprofundatã pe
teme, fiecare debutând cu un foarte sintetic breviar teoretic urmat de exerciþii
ºi probleme pentru aplicarea noþiunilor matematice. Cei care se pregãtesc
pentru concursuri ºi olimpiade ºcolare au la dispoziþie, spre rezolvare, un
capitol de probleme cu grad ridicat de dificultate. De asemenea, lucrarea
cuprinde un capitol separat de teste de autoevaluare, unele dintre ele fiind
concepute dupã modelul celor utilizate la tezele cu subiect unic.
Secþiunea finalã a cãrþii conþine rezolvãrile aplicaþiilor ºi este utilã pentru
verificarea promptã a valorii experienþei câºtigate de fiecare elev.

Despre autori
Membrii colectivului de autori care au contribuit la alcãtuirea lucrãrii,
cadre didactice de specialitate, se bucurã de competenþã profesionalã ºi o
vastã experienþã la catedrã, dublate de cunoºtinþe psihopedagogice ºi metodice, punând în practicã, în activitatea didacticã de fiecare zi, conceptele
privitoare la procesul educaþional, la cel de predare-învãþare, precum ºi la
procesul de evaluare în cadrul disciplinei.
Autorii sunt foarte cunoscuþi ºi prin alte auxiliare ºcolare publicate.

ªtefan Smarandache Victor Bãlºeanu Suzana Basarabescu Mihai Contanu Victor Pândaru Petre Simion Victor Nicolae Aurelia Vidovici Ion Marin Valerica Niþã Matematicã Exerciþii ºi probleme clasa a VI-a .

electronic sau mecanic. Orice nerespectare a acestor prevederi conduce în mod automat la rãspunderea penalã faþã de legile naþionale ºi internaþionale privind proprietatea intelectualã.97. inclusiv prin fotocopiere.ro Internet: www.97. înregistrare sau prin orice sistem de stocare ºi accesare a datelor. 2010 Adresa: Bd.82 Fax: (+40)21-316.niculescu.83 E-mail: editura@niculescu. Regiei 6D 060204 . fãrã permisiunea Editurii NICULESCU.Bucureºti. . România Comenzi: (+40)21-312. Nicio parte a acestei cãrþi nu poate fi reprodusã sau transmisã sub nicio formã ºi prin niciun mijloc.© Editura NICULESCU.ro ISBN 978-973-748-528-1 Toate drepturile rezervate.

........................................... 10 3........ 37 1....... C.............................. Numere naturale .................................... 35 15........................................................................................... valoare absolutã ... Adunarea numerelor raþionale pozitive ........ 27 8.............. 49 Capitolul IV.................................... Compararea ºi ordonarea numerelor întregi ...... Criteriile de divizibilitate cu 10.................. Divizor................. 30 11................. Numere raþionale pozitive scrise sub formã zecimalã ...............................m............................................................ 2....... Reprezentãri prin desen sau pe axã ................................................................................. 25 6.............................CUPRINS Algebrã Capitolul I....... Împãrþirea numerelor raþionale pozitive ................... 24 5................. Mãrimi invers proporþionale .....c.. Regula de trei simplã ............... 39 3................................ Ecuaþii ...... Mãrimi direct proporþionale ............................................................................. Puterea unui numãr raþional pozitiv ................................................................................................................................................................................... 51 1...................................... 12 5..................................................................... Multipli comuni a douã sau a mai multor numere naturale.............. Mulþimea numerelor naturale .d........ 9 ....................................................................................... 11 4........... 22 4................................................................................................................... Inecuaþii .................................... 49 7..................................................... Compararea ºi ordonarea numerelor raþionale pozitive ..... Proprietãþi ale relaþiei de divizibilitate în q ........................................................................................... 8 1....... 3...................... 28 9.... C............................................ reprezentare pe axã.......... Operaþii cu numere raþionale pozitive scrise sub formã zecimalã .. 41 4.................................... 34 14.............................. 38 2................................ Înmulþirea numerelor raþionale pozitive ......... 52 2. Numãr întreg.... Numere prime ºi numere compuse ................................................................................... 16 8................................................ Rapoarte ºi proporþii .... 21 3.................. 29 10....... opus.................. Multiplu .....................................................................m.... Media aritmeticã ponderatã .................................................... Rapoarte .......................................................................... Operaþii cu numere raþionale pozitive .................... 17 Capitolul II.. 9 2........ Descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de numere prime ....c...................... Numãr raþional pozitiv ................................................... 31 12.................................................................. Probleme care se rezolvã cu ajutorul ecuaþiilor .......................... Numere prime între ele ............................................................................... 52 ....................................................................................... 26 7.................................. 46 6..... Forme de scriere ale unui numãr raþional............................................... Proporþii ............................................................. Scãderea numerelor raþionale pozitive ..............................m................ ................ 36 Capitolul III........... 43 5................... 20 2..... 19 1.................... 14 6................. Ordinea efectuãrii operaþiilor ..................m.... 33 13................. 15 7.... Procente . Numere întregi .................... Divizori comuni....................m................................................................................ Elemente de organizare a datelor ºi probabilitãþi ...................................................................................................................... 5.....................................

3. Reprezentarea unui punct cu coordonate întregi într-un
sistem de axe ortogonale ............................................................................................. 53
4. Adunarea numerelor întregi ......................................................................................... 54
5. Scãderea numerelor întregi .......................................................................................... 55
6. Înmulþirea numerelor întregi ....................................................................................... 56
7. Împãrþirea numerelor întregi ........................................................................................ 57
8. Puterea unui numãr întreg cu exponent numãr natural ............................................... 58
9. Ordinea efectuãrii operaþiilor ºi folosirea parantezelor ............................................... 60
10. Divizibilitatea în m ........................................................................................... 60
11. Ecuaþii în m ...................................................................................................... 61
12. Inecuaþii în m .................................................................................................... 63
13. Probleme care se rezolvã cu ajutorul ecuaþiilor .......................................................... 64

Geometrie
Capitolul I. Recapitulare ºi completãri ............................................................................. 66
Capitolul II. Dreapta .......................................................................................................... 70
Capitolul III. Unghiuri ....................................................................................................... 73
Capitolul IV. Congruenþa triunghiurilor ........................................................................... 78
Capitolul V. Perpendicularitate ......................................................................................... 83
Capitolul VI. Paralelism ..................................................................................................... 87
Capitolul VII. Proprietãþile triunghiurilor ....................................................................... 90

Teste pentru pregãtirea concursurilor ºi olimpiadelor ºcolare
Teste ..................................................................................................................................... 98

Teste de autoevaluare
Teste - Algebrã ................................................................................................................... 108
Teste - Geometrie ............................................................................................................... 116
Teste sumative ................................................................................................................... 124

Rãspunsuri

Algebrã .............................................................................................................................. 132
Geometrie .......................................................................................................................... 142
Teste pentru pregãtirea concursurilor ºi olimpiadelor ºcolare .......................................... 148
Teste de autoevaluare ........................................................................................................ 162

ALGEBRÄ

1. Numere naturale
2. Operaþii cu numere raþionale
pozitive
3. Rapoarte ºi proporþii
4. Numere întregi

8

I . N u m e r e naturale

Noþiuni teoretice
Spunem cã:
• axb sau b | a dacã existã c i q* astfel încât a = b · c, a i q, b i q*;
• b este divizor al lui a dacã axb, a i q, b i q*;
• a este multiplu de b dacã axb, a i q, b i q*.
Criterii de divizibilitate
Un numãr natural este divizibil cu:
• 2 dacã ultima sa cifrã este parã (0, 2, 4, 6, 8);
• 3 dacã suma cifrelor sale este divizibilã cu 3;
• 9 dacã suma cifrelor sale este divizibilã cu 9;
• 5 dacã ultima sa cifrã este 0 sau 5;
• 10 dacã ultima sa cifrã este 0;
• 10n, n i q*,dacã ultimele n cifre ale numãrului sunt 0;
• 4 dacã numãrul format din ultimele douã cifre ale sale este divizibil cu 4;
• 25 dacã numãrul format din ultimele douã cifre ale sale este divizibil cu 25.
Un numãr natural n U 2 se numeºte prim dacã are ca divizori doar pe el însuºi ºi
pe 1.
Proprietãþi ale relaþiei de divizibilitate în q
• Dacã axb, atunci a · cxb (a, b, c i q, b @ 0).
• Dacã axc ºi bxc, atunci (a + b)xc (a, b, c i q, c @ 0).
• Dacã axb ºi bxc, atunci axc (a, b, c i q, b @ 0, c @ 0).
• Dacã axb ºi axc, (b, c) = 1, atunci axb · c (a, b, c i q, b @ 0, c @ 0).
• Fie a, b i q*. Un numãr d i q pentru care d | a ºi d | b, se numeºte divizor
comun al numerelor a ºi b.
Fie a, b, c i q*. Un numãr d i q se numeºte cel mai mare divizor comun al
numerelor a ºi b ºi se noteazã d = (a, b) dacã satisface condiþiile urmãtoare:
d|a
d|b
c | a ºi c | b ⇒ c | d.
Dacã (a, b) = 1, spunem cã a ºi b sunt prime între ele.
• Fie a, b i q*. Un numãr m i q* pentru care a | m ºi b | m, se numeºte
multiplu comun al numerelor a ºi b.
Fie a, b, c i q*. Un numãr m i q* se numeºte cel mai mic multiplu comun al
numerelor a ºi b ºi se noteazã m = [a, b] dacã satisface condiþiile urmãtoare:
a|m

b|m

a | c ºi b | c ⇒ m | c.

• Dacã a, b i q*, atunci [a, b] · (a, b) = a · b.

c) 111 + 11 2 = 345 . d) (2x + 1) : 3 = 5. 541. b) 32 · 3. calculaþi x + 2y + z. 7. c) (100 – 25 : 5) : 5 – 1. 9. 543. b) 36 : (25 – 7) + 2 · [17 – 3 : (2 – 1)]. e) 6 : (x + 1) = 2. 345. b) (32 · 5)2 : (34 · 5). Rezolvaþi în q ecuaþiile: a) 2x – 1 = 7. a) ªtiind cã x + y = 5 ºi z = 2. 435. 8. 4. Calculaþi: a) (24 + 25 + 26) : 24. g) (113)2 · 114 : 119. e) 3 – 2x > 1 – x. Rezolvaþi în q inecuaþiile: a) 3x – 1 T 8. c) (33)4 : 92 · 270. b) 121 + 1 1 1 = 1 34 . b) ªtiind cã x + y = 3 ºi y + z = 6. c) Aflaþi un numãr natural ºtiind cã dublul sumei dintre el ºi 3 este 22. 132. calculaþi xz + yz. c) 4(2x + 1) T 6x + 10. d) (53 · 74)2 : (5 · 7)6. c) 2(x + 1) = x + 3. d) 120 : [100 – (4 · 15 + 4 · 5)]. e) (53)2 : 56. b) Aflaþi un numãr natural ºtiind cã suma dintre dublul sãu ºi 5 este 23. d) (35 · 53) : (34 · 52). Determinaþi cifra nenulã x dacã: a) 1 1 1 + 1 12 = 223 . b) x + 12 > 2x + 3. c) (94 · 53) : (32 · 5)3. b) 3x + 2 = 2x + 6. d) 2(x – 1) < x + 1. . e) (44 · 9)2 : (210 · 34). c) (74)3. f) (1002 · 3)3 : (26 · 512 · 32). e) 25 · 1252 : 53. b) Ordonaþi descrescãtor numerele: 354. Calculaþi: a) (23 · 32) : (22 · 3). d) Aflaþi un numãr natural ºtiind cã adunând la dublul sãu 5 obþinem acelaºi rezultat ca atunci când îl adunãm cu 12. Calculaþi: a) 21 – 20 : (2 · 3 – 1). 3. b) (32 + 42) : (2 · 4 – 3). a) Ordonaþi crescãtor numerele: 123. a) Aflaþi numãrul natural care împãrþit la 5 dã câtul 2 ºi restul 3. f) 1219 : (113)2. f) 74 : 7 · 72. 6 2 d) 10 : 100 · 10 . 312. 10. 2. 5. c) ªtiind cã x + y = 5 ºi y + z = 6. 6. 11. d) 24 · 25 : 26. b) 81 · 32 : 27.9 1. c) 2 · (30 + 31 + 32 + 33) : 10 – 1. d) ªtiind cã xy + xz = 10 ºi x = 2. Scrieþi ca o singurã putere: a) 24 · 25. Scrieþi ca o singurã putere: a) 43 · 24 · 8. 321. calculaþi y + z. Mulþimea numerelor naturale 1. calculaþi 2x + 5y + 3z.

. d) M35. e) 4 o 16.. 14. Stabiliþi valoarea de adevãr a propoziþiilor: a) 21x7. Divizor. g) (1 + 2 + 3)2 : (20 + 30)2. d) D30. Calculaþi: a) 1 + 2 + 3 + . y. e) D24 O D36. d) (x – 1) + (2x – 1) + (3x – 1) + . c) M12. Multiplu 1. 2. d) 48 + 50 + 52 + . y i q*. · 5x = 5210. 100 99 98 49 23 d) 2 – 2 – 2 ºi 4 .. Aflaþi restul împãrþirii numãrului (31 + 32 + 33 + .. e) x + 2x + 3x + .. i) 12 are 6 divizori. În câte zerouri se terminã x · y.10 e) (26)7 : (22)20 – 1.. f) D90 \ D125. c) 51 · 52 · 53 · ... oricare ar fi n i q. b) 2 + 4 + 6 + 8 + . b) D6. i) D75. g) D64... e) D21. d) D60 N D40. 15. b) 72x3.. d) 41y3. h) D120. g) 36 nu este divizor al lui 72. + 100. z i q*. + 3100) prin 4. + (21x – 1) = 441. oricare ar fi x. + 198. 4. Comparaþi numerele: a) 230 ºi 320.. – 21 – 20.. f) 30 este multiplu al lui 6. + 99. l) (2n + 1)x3. k) (xz + yz)x(x+y). Determinaþi elementele mulþimilor: a) M2. oricare ar fi x. b) D10 O D20. + nx = n(n + 1). x i q*. Determinaþi elementele mulþimilor: a) D3. 12. . 2. unde x = 4n · 5n – 1 ºi y = 2n · 52n + 1. Aflaþi x i q din relaþiile: a) 2x = 32. b) 3 · 22x + 1 = 24.. b) 813 ºi 272. 17. Calculaþi: 2100 – 299 – 298 – 297 – . j) xyx(x + y). f) (20082009)0 + (2008 – 2007)100. b) M5. 13. c) 51 + 52 + 53 + . f) D20.. n i q? 18.. 16.. Aflaþi: a) D6 N D3. e) 3 ºi 3 · 233. + 49. c) 351 ºi 234. 3.. Determinaþi suma cifrelor numãrului 3 · 22008 · 52007. c) D30 \ D6. j) D125. h) 80 este divizor comun al numerelor 200 ºi 240. c) D12. c) 2 | 7.

b) B = {x i q | (x – 1) | 20}. 10.. h) 325y5. c) 123 + 231 + 312 1 12 . e) 6 | 36. Determinaþi elementele mulþimilor: A = {x i q | 2 < x < 20 ºi xx3}. x este par}. arãtaþi cã: a) a + 2b + cx3. 12. b) x – yx7. Arãtaþi cã numãrul: a) n(n + 1) are ca divizor pe 2. dacã 2x + 3y = 14. Fie x = 2100 – 299 – 298 ºi y = 297 – 296 – 295. Determinaþi mulþimile: a) A = {x i q | 15xx}. h) multiplii lui 30 de douã cifre. f) 241x2. y cifre nenule. b) 2a + 5b + 3cx3. oricare ar fi x. 2. . oricare ar fi x. + 530x31. D = {x i q* | x < 24 ºi 5 | x}. Arãtaþi cã: a) 225 · 320 + 224 · 321x5. Aflaþi perechile (x. B = {x i q | 125 T x < 131 ºi xx2}. g) 71 + 72 + 73 + . oricare ar fi n i q. C = {x i q* | x < 50 ºi 10 | x}. c) 3n + 2 + 3n + 1 + 3n este multiplu de 13.. d) 12 + 21 + 11 + 22 este multiplu de (x + y). oricare ar fi n i q.. f) 51 + 52 + 53 + . b) 145x10. d) 2n + 1 · 7n + 3 – 2n · 7n + 1x97. b) M7 \ M21. y. b) 2100 · 3101 · 5102 – 2101 · 3100 · 5101x65. g) 10 o 211. + 780x8. c i q. oricare ar fi n i q*. 5. d) D = {x i q | x2 | 100}. Arãtaþi cã numãrul 1 = 23 + 24 + 32 + 34 + 42 + 43 este par. f) multiplii lui 2 mai mari ca 10 ºi mai mici ca 25. 3. b. c) C = {x i q | 36x(2x + 3)}. 5. 7. c) M2 N M10. unde a.11 e) multiplii lui 6 mai mici ca 25. 8.. Dacã a + bx3 ºi b + cx3. Criteriile de divizibilitate cu 10. e) 32n + 1 · 52n + 2 – 32n · 52n + 1x10. i) 621x3. c) 3 | 210. y) i q D q. Arãtaþi cã: a) x + yx9. e) E = {x i q | (x + 2) | 18. Stabiliþi valoarea de adevãr a propoziþiilor: a) 326x2. 6. z cifre nenule. 3. d) 425x5. 9 1. b) 2n + 2 – 2n are ca divizor pe 3. g) multiplii lui 3 de o cifrã. Aflaþi: a) M6 O M12. 11. 2. 9.

8. c) 111 . x = 2y. e) 11 1 . c) cel mai mare numãr natural de trei cifre distincte divizibil cu 10. Arãtaþi cã: a) (3100 – 2100)x5. . divizibile cu 5. b) (12a + 15b)x3. b) 11 2 1 2 . c) 11 2 1 2 . 5. divizibile cu 10. 6. d) (3643 – 2150)x5. c) 1 1 2 . astfel încât: a) 123 1 1 . 12. d) 112 . c) 121 . a) 1 1 2 divizibile cu 2 ºi 9. 4 ºi 5. 7. b) 5. Determinaþi toate numerele naturale de forma 123 . b) 121 . scrieþi toate numerele naturale divizibile cu: a) 2. d) cel mai mic numãr natural de trei cifre distincte divizibil cu 2. b) 112 . Determinaþi toate numerele naturale de forma: a) 111 . b) (3101 + 7103)x2. x + y + z = 21. c) 11 2 . d) 1 12 . divizibile cu 9. Determinaþi toate numerele naturale de forma: b) 121 . Determinaþi toate numerele naturale de forma: a) 121 . Scrieþi toate numerele naturale de forma: b) 1 1 2 divizibile cu 5 ºi 9. Determinaþi toate numerele naturale de forma: a) 121 . e) 1 1 1 . divizibile cu 2. b) cel mai mare numãr natural de douã cifre divizibil cu 5. Folosind o singurã datã cifrele 0. x = 7y + 2. Determinaþi toate numerele naturale de forma: a) 11 2 . 10. d) 3. d) 111 . y = 2x + 4.12 3. e) (25n + 76n + 1)y2. 11. Proprietãþi ale relaþiei de divizibilitate în q 1. b) 111 . x = y + 1. Aflaþi valoarea de adevãr a propoziþiilor: a) 31 · 20x5. 4. e) 11 2 . 4. d) 121 . Scrieþi: a) cel mai mic numãr natural de douã cifre divizibil cu 3. 14. Determinaþi toate numerele naturale de forma 111 2 1 3 divizibile cu 9. c) (61002 + 81002)x10: 13. Aflaþi numerele de forma: a) 1 1 2 1 1 . c) 10. x + 2y + 5z = 7. divizibile cu 3. b) 123 1 12 . 9. c) 121 . a) 121 . d) 11 2 1 23 . b) 1 1 1 .

d) dacã xx9. 7. a. Arãtaþi cã pentru a. c) (51 + 52 + 53 + . atunci (a + 2b + 2c)x16. b) doi divizori ai numãrului 6a + 12b.. atunci 26 | ab. oricare ar fi n i q. atunci ax3. oricare ar fi x i q. b i q. atunci 3a + 4b + 2cx5. 5. ºtiind cã: a) xxy. b i q. c) dacã 13 | a ºi 14 | b. a. e) dacã ax2b ºi bx3c. + 380)x8. d) (31 + 32 + 33 + . d) x | 3x + 7. + 230)x7. b) 6x2(2x – 1). b) (3n + 1 · 5n + 1 – 3 · 15n + 2 · 3n · 5n + 1)x11. b) dacã (a + 2b)x3 ºi (b + 3c)x3. 8. c) x | y. Arãtaþi cã pentru a. b i q. f) dacã 2 | x ºi 3 | x. + 52n)x30. 4. b) dacã ax32 ºi (b + c)x8. Arãtaþi cã: a) (21 + 22 + 23 + . c i q: a) dacã (a + b)x2 ºi (b + c)x2. e) (6x + 14)x(2x + 3).. y i q.. a. oricare ar fi n i q. oricare ar fi x i q*. d) dacã axc ºi bx2c. ºtiind cã: a) 3(2x + 1) | 15.. 2. c) (x + 1) | (2x + 3). atunci (a + b)x5. 9. oricare ar fi n i q. atunci a + 2b + cx2. xx3 ºi y – x = 12. 6. Aflaþi x. b) (22 + 24 + 26 + . Arãtaþi cã: a) (2n · 5n + 1 – 10n + 2n+1 · 5n + 1)x7. c) (21n + 1 + 2 · 3n · 7n + 1 + 3n · 7n)x17. b) 1 12 1 2 . atunci 6 | x.13 c) 3 o (3a + 9b). y este par ºi x + 2y = 6. oricare ar fi n i q. b.. c i q*: a) dacã ax15 ºi bx10. atunci ax6c. atunci xx3. c) 1 1 2 1 23 . a. b) xx2y ºi x + y = 20. + 2100)x5. Aflaþi x i q.. 3. oricare ar fi x i q. c) patru divizori ai numãrului 36a + 24b. Scrieþi: a) trei divizori ai numãrului: 2a · 5b. Aflaþi toate numerele naturale de forma: a) 1 12 1 23 . e) dacã xx2. .. c) dacã (a + b + c)x5 ºi (a + 2b)x5. atunci xx4.. atunci (2a + b)x2c. b i q. b.

Arãtaþi cã. dacã: a) 12 1 1 . 21. 81. 91. iar x este prim. Scrieþi numãrul: a) 15 ca produs de douã numere prime. ºtiind cã: a) x + y = 21. b) 2x + 3y + 4z = 20. c) x – y = 2. Scrieþi: a) numerele prime mai mici ca 21. 10. 4. 31. x ºi y fiind cifre prime. 7. 27. iar x ºi y sunt prime. b) x + y = 5. b) 10n – 1. Aflaþi numerele naturale x ºi y. c) 19 ca sumã de douã numere prime. 19. b) 21 ca produs de douã numere prime. y. 8. z ºtiind cã: a) x + y + z = 12. 41. ºtiind cã x ºi y sunt cifre prime. Aflaþi x ºi y numere prime. Numere prime ºi numere compuse 1. atunci 2x + yx2. Aflaþi numerele naturale prime x. b) numerele prime cuprinse între 60 ºi 84. 5. atunci 1 12 + 21 2 1 343 . c) 1 123 + 12 + 1 2 1 3 . 59. 3. a) Aflaþi toate numerele pare de forma 12 . 9. c) 7x + 5y = 45. e) 18 ca diferenþã de douã numere prime.14 10. ºtiind cã: a) x + y = 17. Aflaþi x ºi y numere prime ºtiind cã: b) x2 + xy + x = 65. c) numerele prime cuprinse între 87 ºi 100. 5. 6. Sã se arate cã oricare ar fi n i q* urmãtoarele numere naturale nu sunt prime: a) 2n · 3n + 1 – 6n. atunci 1 12 + 1 2 1 3 . Aflaþi numerele naturale prime de forma 12 dacã: a) xy = 18. b) Aflaþi toate numerele naturale de forma 12 divizibile cu 3. b) 3x + 2y = 30. b) (x + y)x11. Stabiliþi dacã urmãtoarele numere sunt prime sau compuse: 5. b) 3x + 2y = 20. a) x2 + xy = 24. 73. 36. d) 14 ca sumã de douã numere prime. c) 5x + 2y = 25. x este impar. 2. iar y este prim. . f) 35 ca diferenþã de douã numere prime.

15 6. Determinaþi numerele naturale x ºi y dacã xy · yx = 800. Fie numerele: x = 22 · 3 · 54. c) 204. c) 108. Aflaþi cel mai mic divizor propriu cub perfect al numerelor: a) 72. b) 210. 14. 8. Descompuneþi în factori primi numerele: a) 12. b) 242. c) 12x. c) 162. 621. z = 24 · 32 · 5. b) 224. 750. Aflaþi cel mai mic divizor propriu impar al numerelor: a) 36. 3. d) 120. c) 2 · 52 · 7. 7. g) x3 · y2. y = 32 · 57. b) 72x. c) 288. 725. b) x(2y + 1)2 = 75. f) (x · y)2. d) x · y · z. 2500. b) 250. b) 56. b) x · z. y) în urmãtoarele cazuri: a) x2(y + 1) = 28. 144. f) 3210 · 5140 · 7301 · x. 72. Determinaþi perechile de numere naturale (x. Aflaþi numãrul divizorilor numerelor: a) 22 · 3. 360. Descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de numere prime 1. . Aflaþi cel mai mic numãr natural x astfel încât urmãtoarele numere naturale sã fie pãtrate perfecte: a) 20x. d) x2(y + 1)3 = 72. b) 120. 50. b) 12 + 21 . 78000. Aflaþi cel mai mic divizor propriu pãtrat perfect al numerelor: a) 363. 6. c) 72. Aflaþi cel mai mic numãr natural x astfel încât urmãtoarele numere naturale sã fie cuburi perfecte: a) 24 · x. unde x + y este un numãr prim. 11. Determinaþi suma cifrelor numãrului 2n · 5n + 1 · 3. Determinaþi douã numere naturale consecutive al cãror produs este: a) 380. 2425. b) 34 · 5. 3 c) (x + 2)y = 81. d) 24 · 35 · 7 · x. unde x este prim. Determinaþi numãrul divizorilor pentru urmãtoarele numere naturale: a) 111 . 10. Calculaþi: a) x · y. 9. e) 220 · 721 · 113 · x. c) y · z. b) 54 · x. Determinaþi douã numere naturale consecutive pare al cãror produs este: a) 440. e) x2 · z. d) 70. 13. 12. 2. 5. d) 624. c) 156. d) 25 · 52 · x. 242. 4. 20. d) 75. 48. c) 24 · 32 · x.

14. e) 121. Aflaþi cifra x astfel încât: a) 1 11 2 34 = 5 . Scrieþi toate perechile de numere prime între ele din ºirul urmãtor: 7. 2. Aflaþi numerele x. y i q. 90 ºi 150. 42 ºi 29 împãrþite la x dau resturile 1.m. Aflaþi cel mai mare numãr natural x cu proprietatea cã 136 ºi 142 dau restul 2 prin împãrþirea la x. 10. pentru numerelor: a) x = 2100 · 350 · 570. Scrieþi câte doi divizori comuni pentru urmãtoarele numere naturale: a) 12. b) 12 1 1 34 . 11. c) 12 1 1 34 . Calculaþi: a) D20 O D25. y) = 5. 21. d) D25 O D40 O D15. y) = 2. b) 6. Aflaþi c. 24. 24. b) D24 O D36.d.c. 45. Determinaþi numerele naturale de forma: a) 12 1 1 3 . 108 ºi 180. c) 42 ºi 70. y).m. Divizori comuni.c. c) D12 O D18. d) 1231 4 356 = 3 . y = 352 · 7105 · 11201. b) 1 12 1 2 .m. 13.16 7. h) 1200. 9. f) 80. Aflaþi perechile de numere prime între ele (x. 25. ºtiind cã: a) x · y = 12. Numerele 81. C. Aflaþi cel mai mare numãr natural x ºtiind cã 39 împãrþit la x dã restul 3. f) 50. 140 ºi 100. 75. 24. 35. 36. e) 120. d) 24 ºi 72. 3. 10. b) (x. c) 36. 5. b) x + y = 20.m. . Determinaþi numerele naturale de forma: c) 11 2 1 23 .120. b) 1 1234 35 = 2 . d) 1 1 2 1 23 .m. 7.d. h) 42. d) 125. y = 250 · 3100 · 5120. x + y = 35. Aflaþi cel mai mare numãr natural x cu proprietatea cã 120 ºi 180 se împart exact la x. 8. iar 42 împãrþit la x dã restul 2. e) D27 O D9 O D30. i) 162. b) x = 381 · 592 · 7104. 12. Numere prime între ele 1. x + y = 24. e) 11 2 1 23 .d. g) 90. c) (x. c) x + 2y = 7. 250 ºi 2250. al numerelor: a) 10 ºi 15.c. a) 112 1 12 . g) 125 ºi 750. 6.m. y) = 8. ºtiind cã: a) (x. 4. x + y = 22. 44. b) 12 ºi 20. 2 ºi respectiv 9. Aflaþi cea mai mare valoare a acestui numãr. c) 12 1 3 45 = 6 . Aflaþi c.

m. c) 5. b) [x. c) (x · y) = 7 ºi [x. b) M10 O M15. ºtiind cã: x · y = 720 ºi (x. 36. 72. e) M14 O M49. ºtiind cã: x · y = 1750 ºi [x. ºtiind cã: a) x · y = 1080 ºi (x. 125. i) 150. y) = 1 ºi [x. y] = 225. 17. y]. y) = 3. d) 20. Aflaþi cel mai mic numãr natural x. d) [x. Multipli comuni a douã sau a mai multor numere naturale. 45. 30 T x < 70. Aflaþi numãrul n. 75. Aflaþi toate numerele naturale x. Scrieþi câte doi multipli comuni pentru numerele: a) 2. Aflaþi numãrul n. n i q. c. e) 14. 2. d) (x · y) = 1 ºi x · y = 36. b) x = 5n + 3 ºi y = 10n + 7. care se împart exact la 6 ºi 15. 81. ºtiind cã: (x. pentru numerele: 15. C. Aflaþi toate valorile lui x. d) M16 O M24. 4. 3n + 1 · 5n + 2 + 3n · 5n + 1) = 20. 6.c. h) 27. 1. respectiv 2. y] = 36 ºi x · y = 216. 15. Calculaþi: a) x · y.m. 140. 10. 7. y] = 350. y] = 42. 8. y) = 6. Aflaþi cel mai mic numãr natural nenul x care se împarte exact la 16 ºi 24. ºtiind cã (2n + 2n + 1. Fie numerele x = 2n · 3n + 1 ºi y = 2n + 1 · 3n. f) 120.c. ºtiind cã: (x.m. y]. 15. c) 35. b) 2.m. 6. Aflaþi a) 12. Arãtaþi cã numerele x ºi y sunt prime între ele în urmãtoarele cazuri: a) x = 2n + 1 ºi y = 3n + 2. b) 3. respectiv 25. ºtiind cã (x. x U 4. 121. b) [x. c) x = 4n + 3 ºi y = 6n + 4. 18. Numerele 141 ºi 138 împãrþite la x dau resturile 1. y) = 4.m. ºtiind cã (3n · 5n + 1 + 3n + 1 · 5n + 1. 90. 2n + 2n + 1 + 2n + 2) = 1. 8. d) 22. Aflaþi numãrul n. 7. y). 5. 4. y) = 36. e) x · y. g) 60. 3. 18. . 19. 7. e) 12. y) = 7 ºi [x. c) M20 O M25. c) (x.17 15. y] = 42. ºtiind cã: x · y = 315 ºi (x. 180. 16. dã de fiecare datã restul 3. Calculaþi: a) M12 O M18. Aflaþi numerele naturale x ºi y. care prin împãrþirea la 5.m.

10. dã de fiecare datã restul 2. care prin împãrþirea la 6. 80 < x < 200. dã resturile 8. respectiv 8. 10. 12. ºtiind cã prin împãrþirea la 7. Aflaþi toate numerele naturale x. dã resturile 4. respectiv 15. Aflaþi cel mai mic numãr natural x. 12.18 9. 10. Aflaþi toate numerele naturale x. Aflaþi cel mai mic numãr natural x care prin împãrþirea la 10. x U 3. 11. . respectiv 13. care prin împãrþirea la 15 ºi 25 dau de fiecare datã restul 7. respectiv 12. 100 < x < 240. respectiv 11.

. 1 1+ = 1 12 2 ∈ 22 2 ≠ 3 (mulþimea numerelor raþionale pozitive) 2 { } Forme de scriere ale unui numãr raþional pozitiv • Orice numãr raþional pozitiv se poate scrie sub formã zecimalã finitã sau ca fracþie ordinarã. Exemple: 14 21 = 121 5 14 3 = 13 . Exemple: 34516 = 3 1 7 845216 = 8 21 . Exemple: 671829 = 6 12 − 1 5 734859 = 5 345 − 34 .II. 166 16 • Orice fracþie zecimalã periodicã simplã se poate scrie ca fracþie ordinarã. 9 99 • Orice fracþie zecimalã periodicã mixtã se poate scrie ca fracþie ordinarã. Operaþii cu numere raþionale pozitive 19 Noþiuni teoretice Se numeºte numãr raþional orice numãr care se poate scrie ca fracþie ordinarã.

.

pãtrate. acolade) se efectueazã mai întâi ceea ce se aflã în paranteza rotundã. unde p 1 . • supraunitarã dacã numãrãtorul este mai mare decât numitorul. . apoi calculele din paranteza pãtratã ºi apoi calculele din acoladã. Fracþii subunitare. • echiunitarã dacã numãrãtorul este egal cu numitorul. p 2 . Media aritmeticã ponderatã 323 2 2 3 22 3 1113 21 4 = 1 2 + 12 22 + 111 + 11 21 . supraunitare. înmulþirea ºi împãrþirea.. Dacã într-un exerciþiu existã paranteze (rotunde. 2.. ridicarea la putere. O fracþie se numeºte ireductibilã dacã numitorul ºi numãrãtorul sunt numere naturale prime între ele. Ordinea efectuãrii operaþiilor În calcule cu numere raþionale pozitive ordinea operaþiilor este urmãtoarea: 1. .. echiunitare O fracþie este: • subunitarã dacã numãrãtorul este mai mic decât numitorul. p n sunt numere 1 + 12 + 111 + 11 raþionale numite ponderi. 3. adunarea ºi scãderea.

N i (MQ). Aflaþi n i q astfel încât fracþia: 1 1 a) sã fie subunitarã. 7. Poziþionaþi punctele M. Determinaþi n i q astfel încât fracþiile urmãtoare sã fie numere naturale: 12 1+1 b) . a) 2 . c) 32 . Scrieþi fracþiile corespunzãtoare fiecãrui desen: a) b) c) 3. 21 + 3 1 11 − 2 sã fie echiunitarã. 2 2 2 5. Scrieþi: a) toate fracþiile subunitare cu numitorul 12 ºi numãrãtorul multiplu de 4. b) douã cincimi. a) 12 .20 1. N ºi P pe 1 1 1 segmentul AB astfel încât: 12 = AB. Forme de scriere ale unui numãr raþional. f) cinci pãtrimi. M i (PN). d) 11 + 2 . c) ºapte zecimi. Stabiliþi cum sunt urmãtoarele fracþii (subunitare. 12 = MN. b) sã fie supraunitarã. 2 3 2 2 . supraunitare sau echiunitare): 112 1212 1 1 b) 22 . d) toate fracþiile supraunitare ireductibile cu numãrãtorul 15. 12 = AB. e) nouã doimi. c) . Fie segmentul AB cu lungimea de 5 cm. 2 1 + 1 1 + 2 1+3 1+1 9. Reprezentãri prin desen sau pe axã 1. 2 2 6. 2. b) toate fracþiile supraunitare cu numãrãtorul 10 ºi numitorul numãr prim. Scrieþi fracþiile corespunzãtoare urmãtoarelor expresii: a) o pãtrime. Reprezentaþi pe axa numerelor urmãtoarele fracþii: 1 2 3 1 2 3 1 22 1 b) 4 4 4 c) 3 3 4 a) 4 4 4 5 5 5 5 6 7 5 6 7 4. c) 1 +3 8. iar 12 = AB. c) toate fracþiile subunitare cu numitorul 21 ºi numãrãtorul putere a lui 3. Fie segmentul MN cu lungimea de 3 cm. Poziþionaþi punctele P ºi Q pe dreapta 1 1 MN astfel încât: 12 = MN. d) opt cincimi. d) 34 .

b) . Aduceþi urmãtoarele fracþii la acelaºi numitor: 1 2 b) 1 3453 2 .21 2. d) . i) 3 2 1 + 4 2 5 1 + 62 6 ⋅7 6 ⋅7 8 1 1 1 2 3453 . d) 34 35 . Amplificaþi urmãtoarele fracþii pentru a obþine numitorul 60: 1 12 12 1 b) . 16 7 8 1 21 13 4 5675 5 4 . h) . 56 7 1 +2 1 1 −6 1+7 5. a) . 1 ⋅3 + 1 1 ⋅2 + 1 ⋅2 7. Simplificaþi fracþiile: 1 122 321 1 2 ⋅2 3 1 + 2 + 3 + 444 + 355 b) 4 5 . 5 5 6 7 7 28 11 1 11 + 2 3 1 2 2342 . 1 21 − 3 1 −3 2. Aflaþi x i q astfel încât urmãtoarele fracþii sã fie echivalente: 1 2 1 1 + 2 23 1 1 −1 3453 . b) . d) 1 3 1 − 14 . Arãtaþi cã urmãtoarele numere sunt naturale: 1 1+ 1 1+ 1 1 a) 1 1 ⋅ 2 1+2 − 1 1+2 ⋅ 21 . Determinaþi numãrul natural x pentru care fracþiile urmãtoare nu au sens: 12 12 1 1 12 a) . 2 + 6 + 7 + 444 + 755 1 ⋅2 1⋅2 1 ⋅2 1 1+ 1 + 2 + 3 + 444 + 155 e) . Simplificaþi fracþiile urmãtoare pânã obþineþi fracþii ireductibile: 1 ⋅ 22 11 ⋅ 22 12 12 123 . e) . c) . a) 23 34 45 1 ⋅2 3234 4. 4564 . Numãr raþional pozitiv 1. 2 23 3 23 3. 78 92 19 23 89 2 1 2 3 1 2 g) 1 1+1 4 231 1 45 1 . 6 ⋅ 7 + 6 ⋅ 3 + 6 ⋅ 8 + 444 + 6 ⋅ 755 1 +1 1 +1 1 1 1 +1 1 +1 1 g) 11 ⋅ 2 +11+1 . f) d) 3 4564 . b) c) a) 2342 . h) 11+ 2⋅ 2 1 − 11+1 ⋅ 21+1 3 1 ∈ 1 . 4564 . c) a) 3453 . 1 ⋅2 + 1 ⋅2 8. d) . 3453 d) e) f) . a) 1 ⋅ 21 . e) 3 1 − 4536 − 1 5 . c) . 1 ⋅ 2 + 32 + 1 ⋅ 2 { 2 3− 2 ∈1}5 34 3 = {2 ∈ 1 5 ∈ 1}6 2 3 = 2 ∈1 4 1 . c) . 2 ⋅ 82 23 ⋅ 84 2 ⋅8 1 2 33 . c) 1121 ⋅ 2322 . Determinaþi mulþimile: 12 1 = 2 ∈1 4 ∈1 5 2 12 1 = 2 ∈1 5 ∈1 6 72 + 8 { { } } 1 1+ 1 1 1+2 1 b) 11+⋅22 1 − 321 + 11 ⋅12+2 . 6 7 67 68 1 2 1 e) 1 4 2 5675 3 . f) 11+ + 1 1+ 2 . 4 4 1 + 2 1 1 + 1 2 21 + 2 2 6.

1+ 2 3. Aflaþi n i q astfel încât urmãtoarele fracþii sã fie reductibile: 11 + 2 11 + 22 11 + 2 . c) . b) . d) . d) . a) 31 + 4 31 + 4 31 + 1 11. 16 7 d) 1 3453 2 . 12 12 + 1 3 15. 4 4 3 4 5 12 5 16 1 2 1 1 2 3 . Arãtaþi cã urmãtoarele fracþii sunt echivalente: 14. Aduceþi la acelaºi numitor fracþiile: 1 1 1 1 2 31 b) . 5 6 c) 1 2 3453 . 1 1+ 2 11 + 22 12. c) . 1 +3 31 + 4 31 + 4 41 + 1 10. 6 1 5 6 2. a) 2 23 12 2 2 a) 13. b) . 6 21 6 78 3. Arãtaþi cã urmãtoarele fracþii sunt ireductibile.22 { { } { 11 ++ 36 ∈1}5 4 1 + 25 3 = {1 ∈ 1 6 ∈ 1}8 11 + 9 12 ∈1 5 11 1 1 + 23 2 = 1 ∈1 6 ∈1 7 1 +2 2 = 1 ∈1 4 3 = 1 ∈1 4 } 9. e) d) 3 3 4 4 . oricare ar fi n i q: 11 + 2 11 + 2 11 + 2 121 + 3 a) . Adunarea numerelor raþionale pozitive 1. 26 6 c) 1 2 3 . Arãtaþi cã 1 1 + 22 1 1 + 22 ºi . e) . Arãtaþi cã urmãtoarele numere sunt naturale: 12 + 1 2 12 + 21 . Determinaþi cifrele x ºi y astfel încât urmãtoarele numere sã fie naturale: 11 2 11 2 112 11 11 . b) . a) 3453 . 4 4 5 26 15 . Aduceþi la acelaºi numitor fracþiile: 1 2 b) 1 3453 2 . 4 5 16 32 5 1 c) 1 2 3453 . b) 1 2342 1 . c) 11 + 12 + 21 + 22 . 31 + 3 2 + 3 11 + 1 2 + 3 123 − 1 − 2 − 3 ∈1 . 6 1 d) 1 2342 1 . b) . a) 2 2 . ºtiind cã 12 =1. Aflaþi cifrele x ºi y. Aduceþi la acelaºi numitor fracþiile: 1 2 a) 3453 . c) .

i) 2 1 .23 4. f) + 5 46 43 1 2 3 j) + + . 2 3 3 3 3 1 1 1 g) 21 . f) 2 . 1 4 ⋅5 4⋅5 4⋅5 4 ⋅ 5 3 ⋅ 4⋅ 5 3 ⋅ 4⋅ 5 1 2 1 1 2 3 d) . b) 2 1 . 3 4 5 c) 1 2 + . j) 2 11 . i) 45 35 36 1 2 + . c) . 3 3 3 34 34 8. b) . 3 4 f) 2 1 + 1 + 1 1 . d) 2 1 . Aduceþi la acelaºi numitor fracþiile: 1 2 1 2 1 1 3 3 2 2. Calculaþi: 1 + 1 + 1 1+ 1 + 1 b) . 14 5 6 ( ) ( ) b) ⎡ 2 1 + 3 + 1 + 4⎤ + 1 . h) 3 13 1 d) 6. ⎢⎣ 4 ⎥⎦ 3 5 1 1⎤ ⎡1 d) 2 + ⎢ + 3 + + ⎥ + 1 . 3 e) 2 + 1 + 11 . 3 ⋅ 41 ⋅ 5 3 ⋅ 51 4 ⋅ 51 2 ⋅3 2 ⋅3 2⋅3 7. 4 5 1 2 g) + + 4 3 . 2 ⋅ 3 2 1 ⋅ 3 2 ⋅ 31 2 2 2 1 + 2 + 2 1 1 1 c) 1 + 2 1 + d) . 13 4 12 22 2 + + . e) . Calculaþi: 1 2 a) + . 1 2 . 5 6⎦ ⎣ 24 . a) 2 . a) 2 3 3 3 3 a) 9. 34 25 45 10. 3 3 4 4 45 65 75 156 76 166 5. Introduceþi întregii în fracþie: 1 1 a) 1 . 3 3 1 23 4 + . 1 . 4 25 21 b) 1 2 + . 34 34 11 1 2 + + . Calculaþi: 1 2 a) 1 + . Scoateþi întregii din fracþie: 11 12 12 12 12 . e) . 3 3 1 1 1 e) + + . c) 2 . 4 2 ⎦⎥ ⎣⎢ 3 c) 2 1 + 2 1 . 3 4 h) 3 + 1 + 2 2 + 2 . Calculaþi: a) 2 + ⎡ 1 + 1 + 1 ⎤ . 13 23 4 1 +21 +31 i) . 2 3 14 1 + 2 + 3 . ⎢⎣ 3 4 14 ⎥⎦ ( ) ( ) c) 1 + 3 + ⎡ 2 + 1 + 1 ⎤ . e) 22 1 . 2 1 b) c) . h) 21 . 3 4 d) 2 1 + 3 1 . d) . g) 3 4 5 1 2 1 k) + + . 5 4 6 1 b) 2 + .

24 11. 1 1 ⎤ ⎡ ⎡ 1 1 1 ⎤ d) 12 3 ⎢ 4 3 ( 3 ) ⎥ . c) x + 2y + z. y = 3. 4 5 12 3 2 . 1 + 2 = . 6 7 c) 1 1 + 2 1 3 1 1 . Calculaþi: a) 14. 4 4 4 4 2. Calculaþi: 23 2 2 a) x + 2y + z. Calculaþi: ( ) ( 21 + 21 ) 4 ( 13 + 353 ) . e) 32 6 c) 132 . 11 22 b) 1 + 1 . 12 22 c) 1 + 1 . 24 56 3. Calculaþi: 14 + 11 + 12 + 222 + 1567 . 5 15 1 2 f) 3 + 4 5 . 3 4 1 3 2 f) . 64 64 64 64 155 155 155 155 1 1 1 1 ⎞ ⎛1 2 3 44 ⎞ c) ⎜⎛ + + + 555 + ⎟ + ⎜ + + + 555 + ⎟. 1 + 2 = 1 . b) y + z. 1 2 1 22 2 1 2 3 144 15. y ºi z astfel încât: 1 + 2 = 1 . b) x + y + 2z. Scãderea numerelor raþionale pozitive 1. Calculaþi: a) 1 + 1 . Fie numerele x. e) 213 ⎢ 4 3 ( + ) ⎥ . b) ( 4 61 5 3372 ) 5 ( 83 5 63 ) . 1 1 1 1 4. 3 4 13 b) c) d) b) 2 1 3 4 1 . 4 4 1 32 . 1 2 3 144 1 1 1 1 + + + 555 + +2 +3 + 444 + 155 . Calculaþi: 1 1 a) 2 . 1 12 12. c) 2x + 2y + 2z. 1 = 1 . ⎣ 15 61 16 ⎥⎦ 5 . 2 4 1 1 e) 2 3 + . 5 6 57 ( ( ) ) ⎡ 11 4 2 4 1 ⎤ + 1 3 c) ⎢ . 22 11 d) 132 . Calculaþi: 1 1 a) 2 3 2 . 4 12 4 1 + 3 h) . 2 3 Calculaþi: a) x + y. b) 3 . 24 5 1 1 1 g) 2 2 . 3 4 123 5 4 . 4 4 121 . 177 ⎠ ⎝ 2 3 6 177 ⎠ ⎝2 3 6 13. b) 1 . 2 4 5 1 1 g) 2 3 + . Calculaþi: 1 2 1 2 a) 3 . 5 16 ⎦ ⎣ ⎣ 2 5 6 ⎦ a) d) 2 3 1 . Fie numerele: 1 = 2 1 . 4 15 4.

a) Dacã 1 + 2 = 3 2 1 b) Dacã x + y + z = 4 ºi 1 = . f) 12 45 3 . 1 = 2 1 3 4 1 3 1 . calculaþi: x + 2y + 3z. Ordonaþi descrescãtor numerele: 1 2 33 3 4 12 3 12 3 12 3 12 3 12 a) 5 5 5 5 . ( 41 + 21 + 32 + 888 + 4556 ) 455 4 1 2 455 1 . e) 1 34 2 . 56 75 1 34 2 11 34 2 12 45 3 1 . x – z. b) x – y. 5 5 56 56 56 56 d) 1 34 2 . x + y. 2 1 c) Dacã x + y + 2z = 21 ºi 1 + 2 = 2 . c) . 25 6 7 5 d) 1 6 2 6 3 6 45 . c) 1 5 22 5 3 5 4 . 25 25 2. 12 ºi 1 + 2 = 1 . b) . Rezolvaþi în {+ ecuaþiile: 1 23 1 1 + 1 2 3 = 45 . 56 5 15 6 26 7 5 56 78 67 38 4. 2 7 48 89 . b) 1 2 3 = 4 . 6. 5 6 d) 12 34 12 . c) 1 + 1 3 2 = 4 . d) 6 6 6 . Comparaþi urmãtoarele numere raþionale: 1 2 11 34 2 . Fie numerele: 1 = 1 + 2 + 3 . Compararea ºi ordonarea numerelor raþionale pozitive 1. Ordonaþi crecãtor numerele: 1 2 3 4 5 1 2 3 45 a) 6 6 6 6 . b) 12 1 2 11 2 12 2 333 2 344 4 4 4 4 9. 3 7. calculaþi: x + 2y + z.25 1 1 1 5. d) 36 2 4 5 5 6 8. 6 6 6 6 6 4 5 6 51 74 c) 1 424 341 . d) 2 34 . 4 5 b) 12 34 12 . Comparaþi numerele: a) c) 12 34 12 . x + z. Calculaþi: a) 9 ( 7 + 7 + 7 + 888 + 7 ) . a) 34 . a) 1 + = . calculaþi: x + y + 2z. 4 4 4 4 4 7 8 47 14 3 13 4 5 6 6 7 8 28 a) 5. b) c) 1 34 2 . 5 6 3. Calculaþi: 1 1 . a) 2 13 2 + 2 3 1 13 13 + 23 2 3 1 b) 1 2 2 . 2 2 2 4 4 4 Calculaþi: a) x + y. b) . Comparaþi fracþiile: 1 23 1 . b) 1 2 1 2 1 2 1 2 1 . 222 111 5.

14 5 a) 1⋅ 2 ⋅3 . Comparaþi numerele: 1 = 1 + 11 + 12 + 222 + 344 3 3 3 3122 3 33 3 34 3 3 7. 23 5 6 ( ) 1 1 2 b) 3 ⋅ 2 4 4 . d) 56 3 4 a) 4. 2 3 4 12 ⋅ 31 d) . 5 62 1 ⋅ 23 . 56 78 5. 45 6 1 ⋅3 2 ⋅42 . 1 = 1 + 1 + 1 + 222 + 1 . 4 5 6 1 2 1 c) 3 ⋅ ⋅ 4 . ⎢⎣ 7 27 8 9 ⎥⎦ 41 a) 3 ⋅ 1 4 2 ⋅ 3 + 2 . 4 55 6 b) 12 ⋅ 2 ⋅ 1 . 34 3 1 2 c) 3 ⋅ ⋅ 4 . 4 35 1 2 d) 34 ⋅ 2 ⋅ . 3 45 3 112 ⋅ 132 ⋅ 4 f) . 152 67 12 c) 3. 24 5 b) ) c) 24 5 ⎡⎢ 625 ( 1 + 2 ) ⋅ 6 3 ⎤⎥ . 5 6 7 28 g) ⎡( 2 1 6 1 1 ) ⋅ 23 6 4 ⎤ ⋅ 51 . Calculaþi: 1 2 a) ⋅ . ⎣ 2 6 3 ⎦ h) ⎡ 1 ( 2 + 3 ) + 4⎤ ⋅ ( 4 5 4 ) . 45 1 1 2 f) 2 ⋅ 3 ⋅ . 6 7 188 2 3 6 177 ( ) 6. 4 45 4 11 ⋅ 2 ⋅ 3 e) .26 1 . Stabiliþi care numãr este mai mare: 1 = 23 4 1 + 1 + 555 + 1 . d) . 2 4 3 5 . 7 7 1⎦ ⎣ 1 2 3 2 e) ( 4 ) ⋅ ( 4 ) . 4 5 1 2 e) 2 ⋅ 3 ⋅ . 4 56 4 56 122 ⋅ 31 12 ⋅ 32 h) . 4 35 12 ⋅ 3 1 ⋅ 1 3 e) . i) . ⎢⎣ 6 74 42 ⎥⎦ 2 8 d) 1 + 1 ⋅ 2 + 1 + 1 ⋅ 3 . 5 45 6 1 ⋅ 3 ⋅2 2 . Calculaþi: 1 2 a) 3 ⋅ ⋅ 3 . Înmulþirea numerelor raþionale pozitive 1. 1 = 1 + 2 + 3 + 555 + 44 . 3 4 12 ⋅ 34 f) . 1 56 2. 6. 45 612 b) 12 ⋅ 3 12 ⋅ 3 . Calculaþi: 1 ⋅32 . 34 152 42 45 c) e) 12 ⋅ 34 . Calculaþi: ( 1 2 b) 3 ⋅ 2 . 5 6 7 ( ) ( ) ⎡ 1 1 2 ⎤ f) ⎢( 3 + ) ⋅ 4 1⎥ ⋅ 15 . Calculaþi: 1⋅2⋅3 . 4 35 12 ⋅ 13 g) .

56 37 c) 1 c) . 11 2 1 7. b) . 4 56 b) ( 1 + 14 ) 2 3 = 13 . 6 6 ⎠ 6 ⎝ 12 ºi z = 3. d) 3. 6 6 3 ( ) d) 1 3 2 + 1 .27 6. 6 7 1 ⋅ 2 31 1 . Calculaþi: 1 21 2 a) . 32 3 b) 1 ⋅ 2 4 3 + 5 1 . 63 7 8 122 4 12 4 3 . 51 6 7 1 4 2 ⋅3 e) . 4 5 4 . 3 1 2 3 144 1 2 3 144 8. 7. e) 2 1 . 35 26 2 b) a) 4. f) 1 + 1 . c) ⎛⎜ 1 + 1 3 11 ⎞⎟ 4 5 = 2 . Calculaþi: b) 1 3 2 . 6 7 8 149 6 7 8 699 9. calculaþi (x – y)(y – z)(x – z). 4 5 3. 4 5 e) 12 32 2 . 23 4 ( ) c) 1 1 + 2 2 5 34 . 2 2 c) Dacã 1 2 2 = 1 ºi y – z = 3. Rezolvaþi în {+ecuaþiile: a) 1 3 1 = 2 . calculaþi xz + yz. 5 6 c) 1 d) 2 . a) Dacã 1 + 2 = 1 b) Dacã 1 + 2 = 1 ºi 1 + 2 = 1 . 2 12 6 34 ⋅ 5 . 2 2 2 2 3 3 2. Calculaþi x · y dacã: 1 = ⋅ ⋅ ⋅ 555 ⋅ ºi 1 = ⋅ ⋅ ⋅ 555 ⋅ . c) . 357 78 1 1 2 f) 3 4 4 . Împãrþirea numerelor raþionale pozitive 1. calculaþi 3x + 8y + 5z. Calculaþi: a) 1 + 2 3 44 . Calculaþi: 1 2 ⋅ . Scrieþi inversele urmãtoarelor numere raþionale: 1 1 1 a) . a) 2 1 2 ⋅ 212 1 1 1 22 11 b) 22 ⋅ . 2 4 3 1 5. 4 5 6 1 45 2 ⋅ 3 d) . 4 5 f) 4 1 5 23 . Calculaþi: a) 1 3 2 . 5 4 ( ) 12 3 4 . 5 6 7 18 d) 21 3 1 . 25 g) 122 4 32 . b) 3 .

c) ⎜ + 1 + 3 + 333 + 455 ⎟ 4 2 2 ⎠ 222 ⎝2 2 8. Efectuaþi calculele: 1 + 2 + 3 + 444 + 35 8 2 + 6 + 7 + 444 + 75 1 2 3 4 55 a) . a) 2 2 1 23 1 1 ⋅ 1 c) 2 2 1 2 22 3 1 3. Scrieþi ca o singurã putere: () 1 ⎧⎪ ⎡ 3 ⎤ 2 ⎫⎪ d) ⎨ ⎢ 1 ⎥ ⎬ . f) (1 ) ⋅ ( ) ⋅ ( ) . 2 ⎦ ⎪ ⎩⎪ ⎣ ⎭ 5. g) . ⎣ 2 ⎦ ⎡ 2⎤ a) ⎢ 1 ⎥ . ⎬ ⎪⎭ ( 41 ) 3 ( 41 ) + 25 . Puterea unui numãr raþional pozitiv 1. 4 3 4 4 2 3 14 8. ⎣ 2 ⎦ 1 344 2 ⎫ () ⎧⎪ ⎡ e) ⎨ ⎢ 1 ⎪⎩ ⎣ 2 b) ⎤ ⎥ ⎦ ⎪ . 3 3 3 2 2 1 . 2 2 () () () () () ⎡ 2⎤ c) ⎢ 1 ⎥ . 3 4 ( 7. 1 2 1 43 2 3 34 . ⎣ 2 ⎦ ⎡ 2⎤ b) ⎢ 1 ⎥ . Calculaþi: a) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ). ()() 1 2 3 1 2 13 1 1 1 1 e) ( ) ⋅ ( ) ⋅ ( ) . b) 16 6 6 6 67776 . ⎪⎭ ( ) ( ) + 31 . g) ( ) ⋅ ( ) ⋅ ( ) ⋅ 222 ⋅ ( ) 4 3 5 4 4 15 3 3 3 3 1 2 1 ⋅ 1 b) 2 2 1 1 1 1 ⋅ 1 . 3 1 b) 3 1 2 1 . b) . f) . 3 3 3 5 5 2 1 a) 3 11 2 2 1 . Rezolvaþi în {+ecuaþiile: ) ( ) 1 1 c) 3 ⋅ 1 + 1 = 2 . 1 1 1 g) ( ) ⋅ ( ) ⋅ 222 ⋅ ( ) . h) 122 2 2 3 . 1 2 1 3111 211 ⎫ () ⎧⎪ ⎡ f) ⎨ ⎢ 1 ⎪⎩ ⎣ 2 ⎤ ⎥ ⎦ ⎪ ⎬ . e) 2. 3 + 7 + 9 + 444 + 95 7 + 12 + 1 + 444 + 1 5 2 3 4 8 199 1 1 ⎞ 1 + 2 + 21 + 333 + 222 ⎛1 1 . 3 1 d) 3 2 1 12 2 1 3 2 4. b) ⋅ 1 2 1 = 3 . 1 1 1 1 1 1 1 12 . ()(). d) 1 1 + 1 1 = 1 . b) triplul sãu este . a) 2 1 = 2 . Scrieþi ca o singurã putere: ()() ()(). c) 1 3 . 3 2 1 c) 3 1 1 2 1 1 d) ⋅ 2 2 2 ⋅ 1 . 2 3 456 ( ) ( ) 2 ( 31 ) . c) . Scrieþi ca o singurã putere: () () () () () () 1 1 1 1 1 12 e) ( ) 2 ( ) ⋅ ( ) .28 6. Aflaþi un numãr raþional x ºtiind cã: 1 1 + 23 ⋅ 4 a) dublul sãu este 2 . Calculaþi: 1 2 a) 1 + 1 . d) 2 2 2 34 1 1 1 1 1 1 1 12 . f) ( 3 ) 4 ( 3 + ) ⋅ ( ) .

f) ( 1 + 2 1 ) 3 ( 1 4 1 ) . 4 4 4 4 1 ⎡ a) ⎢ 1 ⎣ 2 2 + 1 + 1 2 2 1 3 + 333 + 1 2 2 1 2 311 34 3 312 3 4 311 5 67 41 ⎤ ⎥. Calculaþi: () () ⎡ ⎤ d) ⎢ 1 4 23 5 ( 3 ) ⎥ 4 6 3 . Calculaþi: 1 + 1⋅2 . 1 1 12 f) ( 3 ) 4 . 7 7 28 2 1 3 1 42 . 3 3 3 3 12 3 1 1 2 11 3 1 j) 1 + + . Ordinea efectuãrii operaþiilor 1. 2 5 6 c) 1 2 1 ⋅ 2 6 1 1 . 5 6 7 1 c) 2 3 ( 1 4 1 ) . 3 ⎦ 3 1 2 1 5 21 6 3 g) 4 + . 5 6 7 b) d) 1 ⋅ 2 + 3 4 2 . 3 4 e) 3 1 4 2 + 1 3 4 1 . 5 67 ⎦ 8 ⎣ 5 e) ⎡⎢ 1 + 1 ⋅ 12 4 1 ⎤⎥ 5 3 . h) (1 2 2 ) 3 ( 4 2 2 ) . d) (1 1 2 1 1 ) ⋅ 34 . 4 5 6 6. 5 5 1 2. 6 37 1 2 3. ) 2 15 5 6 1⎞ ⎛1 1 ⎞ ⎛ 1 1 1 1 2 g) ( 3 4 5 ) ⋅ ( + ) . 6 3 6 1 2 3 f) 3 + 4 . 4 5 6 4 a) 1 3 1 + 1 2 1 ⋅2. ⎡ ⎤ ⎡ b) ⎢ 2 ⋅ ( 1 ) + 2 ( 1 ) + 333 + 2 ( 1 ) ⎥ 4 ⎢( 1 ) + ( 1 ) + 333 + ( 1 ) 5 5 ⎦ ⎣ 5 5 5 ⎣ 5 c) ( 1 ) 2 ( 1 ) 2 ( 1 ) 2 333 2 ( 1 ) . 1 1 2 () ( ) ⎡ 1 ⎤ b) ⎢ 1 4 1 + 2 ⎥ ⋅ 23 . ⎢⎣ 5 65 ⎥⎦ 12 ( ) ( ) 4 73 5 383 . 7 38 9 ⎣ ⎦ 39 1 1 1 1 g) (1 2 ) 3 ( + ) . 5 3 15 6 5 2 6 17 3 ⎠ ⎝3 3 ⎠ ⎝3 1 1 1 1 1 2 3 2 i) ( + ) ⋅ ( + ) . 2 3 12 g) 12 1 3 1 4 1 . Calculaþi: ( ) ( ) ( ) ( ) ⎤⎥⎦ ⋅ 1 + 2 + 22 + 333 + 2 . i) 5 5 6 ⎡ 1 d) ⎢ ⎣ 3 2 + 1 3 ) 1 1 1 ⎡ ⎤ e) ⎢ 1 1 3 1 ⎥ ⋅ 2 . ⎦ 9. e) ⎜ + ⎟ 2 ⎜ + ⎟ . 2 ⎦ 4 2 3 ⎣ 2 1 2 3 4 h) 1 2 1 2 1 2 1 . 5 6 36 c) 1 ⋅ 1 + 1 . 4 5 6 7 4 5 6 6 a) 1 ( 1 2 ⋅ 56 b) 3 4 . ⎣ 6 7 8 9⎦ 9 ( ) h) 12 3 ⎡13 1 + 1 ⎤ 4 1 .29 () () () () ( ) ( ) () () 1 ( ) () ( () () () () ( ) ( ) 3 1 ⎤ + 1 ⎥2 1 . 14253 . f) 1 + 1 1 . Calculaþi: a) ( 16 3 26 ) 4 5 .

3.11.30 4. c) 0.431. 1 3 1 2 2 1 3 4 ) ( ) 1 12 1 3 3 c) . f) 1. 3. b) 2.(3).1(6). 4 + 1 53 16 3 1 4 11 ) ⋅ 2 ( 5 6 7 e) . e) 7. 2. 19 192 19 1 5 2 5 3 5 1 5 3 5 41 5 41 5 3 .4. Numere raþionale pozitive scrise sub formã zecimalã 1. 2. 1.1(42). 4. b) 0. 6. 41.(3).2.(65) ºi 3.3. Transformaþi în fracþii zecimale: 12 2 3 143 5 8 61 8 1753 a) 19 8 199 8 19 8 1999 8 . d) 21. Calculaþi: ( ( ) ) 2+ 1 3. h) 3.1 ºi 2. 2. 3. 3.7.4. 12.35. 3.(3). Transformaþi în fracþii ordinare: a) 0.21(6). 12 1 + 1 4 34 56 ( ) ) ( () () (). 5 5 8 5 11 55 2.26. 1. 2. 4 4 ⎠⎦ ⎝4 ⎣ 5 2 6 ⎦ ⎣ 1 2 1 ⎤ 3 ⎡12 1 2 1 + 1 ⎤ ⎡ 1 c) ⎢1 + 2 .07. 2. 3. 7.(61). Calculaþi: ( ) ⎡ 1 ⎛ 1 1 ⎞⎤ b) 13 4 ⎡⎢ 1 + 1 1 ⋅ 2 4 1⎤⎥ .432 ºi 7.(6). g) 1. 0. 4 6 47 146 67 46 8 9 1 8 23 8 425 8 673 8 243 d) .3. 2 ⎣ 4 56 71 ⎥⎦ ⎢⎣ 4 8 15 ⎥⎦ ⎣ 4 5 6 12 ⎦ 1 1 ⎡ 1 1 2 1⎤ e) ⎢ 2 3 1 ⋅ 3 ⎥ 4 2 3 1 .61.41 ºi 5. a) 45 2 6 ( b) () () 1 2 12 1 2 1 3 3 3 d) .5.2(3). d) ⎡⎢ 1 + 2 3 1 3 1 ⎤⎥ ⋅ 2 3 13 1 . 0. Comparaþi numerele: a) 1 ºi 1. 0.(721).4. b) 3. 29 29 29 29 22 b) c) 1 7 2 7 13 7 4 7 52 7 36 .4.12(3). c) 5. 2.4.1(63). a) ⎢ 2 ⎜ 1 2 2 ⎟ ⎥ ⋅ 3 . 3.(63).2(6) ºi 1. Calculaþi: 1 1 1 1 1 1 1 a) 1 + 2 + 3 + 444 + 155 6 1755 8 95 8 7 8 444 8 1 . 1.(6).03. 8 3 4 99 ( )( ) 10.04 ºi 21. . 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 b) 2 3 + 2 4 + 2 5 + 666 + 2177 . Ordonaþi crescãtor numerele: a) 2.(63).31.(123).3 ºi 1. 0.12(36). 1 + 1 ⋅ 18 ( 9 7) 6 6. 714.(36).62. 1.21. 5 6 7 18 9 ⎣ ⎦ 5.

1 + 4. e) 4.4. 6 1 2 34 1 h) 2. c) 3. d) 10 – (1. c) 1 + 0.16.103. 1.31 5.7(3).3) + 0.63 – [0. 11.4) – (3. b) (7.(64). d) 0. 1.7).95 – 1. Reprezentaþi pe axã urmãtoarele numere zecimale: a) 1.2(46).75 – 0. 7 f) 1. c) 2 1 3 452 .7(63).21(3). 14 b) 123456 1 . 3.27 + 1. c) 0.(213).3(7).15.26 – 1.2 + 0. Determinaþi partea întreagã ºi partea fracþionarã a numerelor urmãtoare: a) 0. b) 5.2. 8.(4) + 1. c) 0.(6).3.17.21 – 1.5. 5.5.35.(6). Aflaþi cifra x din relaþiile: a) 12 ( 1 ) + 32 ( 1 ) + 42 ( 1 ) = 52 ( 5 ) . 7 6 1 e) 2345 6 6 713 ( 4) 6 8395 .8. b) 2 3 45 ( 6) 3 1 .21 – 0. f) (9. Calculaþi: a) 231 − 1 . 5. d) 1. 6.25 – (1. b) 7. e) 23 4 5 1 .12. c) (36 – 1.(6)].3 + 0. 7. i) ( ). i) 9.(73). 5. g) 6.3). h) (9. b) 0.3) – 2. 5 4.41) – 10. f) 9.21.23.41 – 0. g) 1 + (0. d) 21 – 3.1) – (2. g) 31.73 – 0.2.3. 5.3 + 2.(63).(6). 1.4). Determinaþi a 2009 .4.412 + 5.9).a zecimalã a numerelor de mai jos: a) 1. e) 1. f) 1.4 + 1.41. Calculaþi: a) 3.1. Calculaþi: a) (3. Operaþii cu numere raþionale pozitive scrise sub formã zecimalã 1.4). h) 1.(6) + 0.(3). f) 4. b) 12 (31 ) + 12 ( 4 1 ) + 555 + 12 ( 6 1 ) = 72 ( 89) .(31) + 6. e) 0.101. 2. 6 d) 9.05. .(3). e) 7.2. d) 4. g) 4.4 + 7.41 – 0.5.36.4 – 1.4 – 0. b) 2. Calculaþi: a) 1 + 234 + 135 .8.45 – 1.1 + 0.

c) 3. Calculaþi: a) 4. ( ) f) 123( 4 ) + 521( 6 ) 7 1 . b) 2.36 · 0.3 · 2. 8 5. g) ⎡⎣12 ( 3 ) 4 52 ( 6) ⎤⎦ 4 ⎡⎣52 ( 7 ) 4 52 ( 8 ) ⎤⎦ . .21 · 4.01.

d) 1.1 – 0. f) (0.(4) + 0. .13. Calculaþi: a) ⎡12 ( 3 ) 4 52 ( 5) ⋅ 6 1 ⎤ .32 : 0.(5) · 1.73 · 0. Calculaþi: a) 2.72.1 : (2.02 · 0.5 ) · (1.21. f) 7.(7).74. d) 0.3 · 0.2 – 0.23. b) 12 3 451( 6 ) .63. 10.3 : 0. b) 2. h) (0.(6).22) : 102. f) 1. b) 0.09 · 1. 2 3 4 4 3 d) (1.1 : 0. 8 3 9.02. 6.2)2 : 0.63 · 1000. Calculaþi: a) 41 : 2.71 · 0. g) {[(0. b) (0. Scrieþi cu o singurã putere: a) 1.13) · 103.6 + 2. c) 0. f) (1. e) 1.2 ) · 1. c) 2.2(7). g) 9.7)). d) (4. ( ) 1 1 e) 2. g) (123 4 125 ) 6 7 4 .92 · 0.2(3) + 0.022.32 d) 4.7 – 0. 8. h) ⎡⎣34 ( 5 ) + 34 ( 6 ) ⎤⎦ ⋅ 12 .(6) – 3.(6). e) 0. 11.4)10.21 · 10. 77 1 i) ⎡⎣234 + 23 ( 54) ⎤⎦ ⋅ .2.(6) – 0. h) 10 – (3.(8) · 0. 1 c) ⎡⎣234 + 23 ( 4 ) ⎤⎦ 5 .(63) : (0.92 : (0.1 –1. c) (9. c) 0.4. 12. 5 i) (0.2) : 1.3. 4 b) (1. ) 1 1 1 h) ( 2314 131 4 1) ⋅ 5136 ( 7 ) 4 + .4 · 0. 3 4 5 4 8 4 5 6 10 j) (4. e) 9.6 – 4.62 · 1.6) · 3 + 4. d) 1. 1 f) ( 231 + 431) ⋅ .02.1(3) + 3.3)2 · 1.6 : 0. l) 12.2 – 2. i) 0. h) 76.4 : 6. 17 6 c) 0. 6 d) 4.6 + 4.(3)].3.2 + 0. i) 11.21 · 1.12 · 0.14 : 2.2. g) 7 · (1. f) 7.12 + 0.41 : 100. f) [(41.3(6) · (1.32 : 0.9.1) · 0.4 + 0.72 · 0.5) .8). k) 9.42 : 0.12 – 0.1. e) 9.2.9)3.(3)). 1 e) [(4. g) 9. j) 7.2 : 1. k) (1.2 · 1.22.2 – 2.61 : 10.3 : 4.2 : [1.4.2(3)]. ⎢⎣ 17 ⎥⎦ 12 3 452 + 45 1 + 657 3 1 c) ( ).1 + 0.2 ) : [(4.52. 6 2 8 i) [9.06.01).22 + 0.2 · 4.54.52) : 10 + 1] : 4.(7).(6)]2 : [2. 6 b) 3. Calculaþi: a) 0.2) ] . 13 { 1 1 g) ⎡⎣ 23 ( 4 ) ⎤⎦ + ⎣⎡ 23 ( 5 ) ⎦⎤ + ⎣⎡ 23 ( 6 ) ⎦⎤ ( 1 } 7 ( 14 + 81 + 191 ) . e) 9.4 : 0.4)2]3}4 : (0.21 : 4. 5 e) 27. Calculaþi: a) 0.23.4) : (2. Efectuaþi calculele: a) 1 2 34 ( 5 ) .2)3]4 : 41. d) 7.01.1.13)9. 7.4 – 0.23): 0.6 – 1.(3). b) 2 1 ⋅ 1342 .21 : 0. f) ⎣⎡12 ( 3 ) + 12 ( 4) + 12 ( 5 ) ⎦⎤ ⋅ .

Rezolvaþi în {+ ecuaþiile: a) 0. h) 31 – 9x = 7.1.5x + 7.4.4. Rezolvaþi în {+ ecuaþiile: a) 10(x + 1. e) 0. e) x – 0.3 = 4.(2)·(3x – 0.1? 2.(3) = 0.01 – x = 11.6) : 10 = 1.02x – 6. f) 1 1 2 1 = 1 + 34 56 .53} sunt soluþii pentru urmãtoarele ecuaþii: a) x – 2.33 12.01. 0. b) 23 1 + 1 = 245 . b) 7x – 0.03.1) = 0.5x – 1 = 2x + 7. .4 = 2. b) 2x = 1. 4 3.2 – 9.1 = 1. g) 17.2.2x = 38.1. g) 0.8. Rezolvaþi în {+ ecuaþiile: 1 a) 2x = 15. c) c) 2 1 1 + 34 ( 5 ) = 1 1 .(7) : (0.1(6) = 10. e) x – 1.1.1x – 1) = 2.8.6. f) 9.1x = 2. 23 i) 1 2 1 = 34 ( 5) . d) 1. e) 9. 0.(3). 3 1 c) 23 ( 4 ) 1 = 1 . b) 1 2 = 34 5 . 6 1 e) 1.4.2x + 2.(6)x + 4.5x + 1 = 14.5x – 0.2.7x + 0.2.(8). Rezolvaþi în {+ ecuaþiile: a) 1. Rezolvaþi în {+ ecuaþiile: c) 1 + 1 = 234 . 4.24. h) 1 + 1 = 23 1 .1. 7. 5. d) 0. 5 6 1 1 + 1 1 3 1 = 12 . f) 1. 5 1 f) 1 + = 2 .(7).3 = 7. b) x – 3. 7.002 = 8.2x – 0. d) 1 2 = 345 . b) 7x – 15 = 3x + 21. 5 d) 3x – 9.5x = 74.9 = 1.6.001x – 7.(3)x + 9.1 : (2x + 1) = 0. 2 6 1 2 f) 3 1 + = 4 . d) 4. Care dintre elementele mulþimii A = {0.2) = 16. e) 0.1 = 0.4 = 17.3x – 1. 6 7 6.01 = 8. 4 5 5 1 2 d) 34 ( 5) 1 + 1 = . 6.7.l1 = 4.1(3). 1 i) 2 1 = 345 .4x = 0. h) 0. d) 2.2.21.5x = 0. 6 7 7 e) 7.(8) : x = 1. 6 g) 2. 7 b) (x + 5. Rezolvaþi în {+ ecuaþiile: a) x + 1. c) 1 1 1 3 2 + 1 1 1 = 145 1 + 15 .2 = 102.4 : x = 2. c) (2x + 17) : 6. 5 f) 10x = 17. Ecuaþii 1.9 – x = 1. c) 10x – 1.1. 6 a) 2x – 0.1x – 2.

Care din elementele mulþimii A verificã 9 inecuaþiile: a) 1 + 1 < 1 1 . Fie mulþimea 1 = 1 2 3452 67432 8741 .6 < 2.2 < 0. 4 c) 341( 5 1 + 64 7 ) = 34 7 1 + 12 8 341 . { 13.3x + .4 < 11.4 T 2.(3).3x + .5x = 6.1 T 10.(6)x + 1] = 3[1. f) 1 1 1 + 1 < 12 . 2 1 1 2 d) 1 1 < + .(6) T 2..1x + 0. b) x + 9.(5)) = 0. c) 1.5 T 4. b) 0. f) x : 1. c) 45 6 1 + 1 1 2 = 21 + 3 .2x + 0.34 8.(3)x + 0.6.1x + 0.4 = 8.1 < 10. Rezolvaþi în {+ ecuaþiile: 1 +1 + 1 = 1 + 2 a) .1.(7) – (x + 0.3]. Rezolvaþi în q inecuaþiile: 1 a) 21 1 1 . b) x – 0. c) 7. 3 3 4 h) 0.. 5 1 22 d) x – 1. . b) 0. 6 d) 1.1 < 2. Rezolvaþi în {+ ecuaþiile: a) 0.(12) T 2. Rezolvaþi în q* inecuaþiile: a) 2 1 + 345 1 3 1 .9x – 0. e) 10x – 4.2.2x + 0. b) x : 2. d) 1 ⋅ ( 1 2 1)13 ? 2 3 4 2..1. e) 1 + < .(6) + x < 3. 3 4 3.2 + 2x < 10. 3 4 3 4. b) 1 + 1 + 2 = 3 .3(x) + 1. 5 6 5 c) x : 0. f) x – 0.04.3. Rezolvaþi în q inecuaþiile: a) 1 2 1 113 4 .2x + 6.6.5. Inecuaþii } 1. b) 12 ⋅ ( 1 + 13 4 1 5 4 1 ) = 631( 2 1 5 637 1 + 137 1 + 631) .5. g) 1 1 4 2 1 23 . + 2.1 T 0. e) 141( 5 ) 1 6 1 + 1 = 1 + 23 .(7)..+ 0.1x – 1 > 5.1. 5 d) x – 1. Rezolvaþi în {+ ecuaþiile: a) 2[0. 3 4 5 4 5 26 7 34 1 + 1 1 + 2 d) 34 ( 1) 1 + . ( ) 9.6.(7).(15). c) 0. = 35 6 13 73 10. e) 102x T 0.

35
5. Rezolvaþi în q inecuaþiile:
a) 3(x – 1,2) < 12,3;
b) 2,1(x + 1) < 8,4;

c) (x – 6,3) : 3 T 1,23;

( )

d) 2x + 3,1(x – 1) < 10,1; e) 4,2 + 3(x + 1,(2)) T 15,4; f) 2 1 + 1 1 13 .
3
6. Rezolvaþi în q* inecuaþiile:
a) 1,2x – 1 T 0,2x + 3;
b) 2x – 7,21 T 0,5x + 0,2;
c) x + 0,1x + 6 T x – 0,1x + 7,1;
d) 1,2(x + 0,1) < x + 0,7;
e) 0,(5)x – 1,(6) T 0,(2)x + 2,(3); f) 1 ( 1 + 23 4 ) < 1 + 45 ;
4
g) 234 1 + 1 1 + 235 < 235 1 + 1236 .
7

14. Probleme care se rezolvã cu ajutorul ecuaþiilor
1. Aflaþi un numãr raþional pozitiv ºtiind cã:
a) adunat cu 4,1 dã 7,2;
b) diferenþa dintre el ºi 0,14 este 1,5;
1
c) scãzut din 1 dã 1 ;
2
2
1
d) dublul sãu este ;
2
e) treimea sa este 0,2(3).
2. Aflaþi un numãr raþional pozitiv ºtiind cã:
1
1
este ;
a) diferenþa dintre dublul sãu ºi
2
2
1
b) suma dintre el ºi sfertul lui 5 este ;
2
c) cincimea diferenþei dintre el ºi 2,1 este 7,2;
d) dublul sumei dintre el ºi 2,(6) este 11,4.
3. Aflaþi douã numere raþionale pozitive ºtiind cã:
a) suma lor este 20,4 iar diferenþa lor este 1,2;
b) suma lor este 7,5, iar unul dintre numere este cu 0,5 mai mare decât celãlalt;
c) diferenþa lor este 20,25, iar unul dintre numere este de 6 ori mai mare
decât celãlalt.
4. Trei copii au împreunã 50,5 lei. Aflaþi câþi lei are fiecare dacã primul copil
are cu 5,5 lei mai mult decât al doilea ºi de 2 ori mai puþini lei decât al treilea.
5. O carte ºi un stilou costã impreunã 30,4 lei. Aflaþi preþul cãrþii ºi al stiloului,
ºtiind cã preþul cãrþii reprezintã 1 din preþul stiloului.
2

36
6. Aflaþi perimetrul unui dreptunghi ºtiind cã lãþimea reprezintã
iar lungimea este egalã cu sfertul lui 36,36 cm.

1
din lungime,
2

15. Media aritmeticã ponderatã

1. Determinaþi media aritmeticã ponderatã a numerelor:
a) 3 ºi 9 cu ponderile 1 ºi 2;
b) 2,1 ºi 3 cu ponderile 10 ºi 2;
c) 2,4 ºi 1,3 cu ponderile 3 ºi 6;
d) x = 4,1, y = 2,2 ºi z = 4,2 cu ponderile p1 = 1, p2 = 2, p3 = 3;
e) x = 4, y = 9 ºi z = 2,4 cu ponderile p1 = 1,4, p2 = 3, p3 = 2.
2. Determinaþi numãrul raþional a, ºtiind cã media aritmeticã ponderatã a numerelor x1 = a, x2 = 2a, x3 = 3a cu ponderile p1 = 1, p2 = 2 ºi p3 = 3 este 14.
3. Determinaþi media aritmeticã ponderatã a numerelor x1 = 2, x2 = 2x1, x3 = 2x2,
1
1
1
1
x4 = 2x3 cu ponderile 12 = 2 13 = 2 2 11 = 3 2 14 = 1 3
4
4
4
4
4. Determinaþi numerele raþionale x ºi y, ºtiind cã x = 2y, iar media aritmeticã
ponderatã a numerelor x ºi y cu ponderile 2 ºi 3 este 21.
5. ªtiind cã media aritmeticã ponderatã a numerelor x1, x2 ºi x3 cu ponderile p,
2p ºi 3p este 5, calculaþi x1 + 2x2 + 3x3.
6. ªtiind cã media aritmeticã ponderatã a numerelor a, b ºi c cu ponderile 2, 2
ºi 1 este 2, iar a + b + c = 7, determinaþi a + b.
7. La un test elevii unei clase au obþinut urmãtoarele rezultate: 2 elevi au luat
nota 5, 8 elevi au luat nota 7, 5 elevi au luat nota 8, 2 elevi au luat nota 9, iar
un elev a obþinut nota 10. Care este media pe clasã?
8. La un magazin alimentar s-a fãcut o aprovizionare cu mere de 3 tipuri: 20 kg
cu 3 lei/kg, 30 kg cu 4 lei/kg ºi 50 kg cu 5 lei/kg. Care este preþul mediu al
unui kilogram de mere?
9. Aflaþi numerele raþionale x, y ºi z ºtiind cã x = 12y + 1, z = 5y, iar media lor
aritmeticã ponderatã cu ponderile 1, 3 ºi 5 este 9.

37

I II. Rapoarte ºi proporþii
Noþiuni teoretice
• Prin raportul numerelor a ºi b se înþelege fracþia
• Egalitatea a douã rapoarte se numeºte proporþie.

1
, b ≠ 0.
2

Proprietatea fundamentalã a proporþiei
În orice proporþie produsul mezilor este egal cu produsul extermilor.
1 2
= ⇒ 1 ⋅ 3 = 4 ⋅ 21 .
4 3
b ºi c se numesc mezi;
a ºi d se numesc extremi.
Procente

1
⋅2.
122
Raportul cu numitorul 100 se numeºte raport procentual, se noteazã

p% din 2 =

ºi se citeºte „p la sutã”.
Mãrimi direct proporþionale
{x1, x2, ..., xn} d.p. {a1, a2, ..., an} dacã:

1
= 11
233

1
1
1
= 2 = 111 = 1 2 2 ∈12 2 2 3 .
3 32
31

Regula de trei simplã
Exemplu: Un elev plãteºte pentru trei caiete 6 lei. Cât va plãti elevul pentru
5 caiete?
d.p.
1 = 2 ⇒ 1 = 2 ⋅ 3 = 456789
3 caiete ............ 6 lei
.
3
1
1
5 caiete ............ x lei
Mãrimi invers proporþionale
{x1, x2, ..., xn} i.p. {a1, a2, ..., an} dacã:

1
1
1
= 2 = 111 = 1 2 2 ∈12 2 2 3 .
4
4
4
3
32
31

Regula de trei simplã
Exemplu: Doi muncitori terminã o lucrare în trei zile. În câte zile terminã
aceeaºi lucrare 6 muncitori?
i.p.
2 m ............ 3 zile
6 m ............ x zile

1 = 1 3 1 = 1 ⋅ 2 = 4 56789

2

Probabilitatea unui eveniment
1  2  = 1234526789
25 6

57 9.

1234526789 25 6.59 6 .

57.

  6 .

f) 1. aflaþi x. ºtiind cã: = . c) perimetrul pãtratului ºi aria acestuia. 7 8 8 8 ( ) 3. 5 16 2.(3). Dacã: a) 1 = 12 ºi y = 2.1 ºi 0. h) 1 3 45 6 ⋅ 3 .2 cm ºi 0. 2 1 b) raportul lor este .(6) ºi 0. b) 21 ºi 35. 4 5 5 2 1 1 2 1 g) 7.1(5). 2 2 1 1 c) = 12 3 ºi x = 14. Aflaþi raportul: 1 1 1 1 1 1 1 2 2 a) .1(2) ºi 2. 6. 2 2 2 2 2 2 3 5 1 5 3 6 .3(2) ºi 0.02 dam. b) aria ºi perimetrul dreptunghiului. 3 6 g) 1 1 23 4 1 . Aflaþi douã numere raþionale pozitive. Aflaþi valoarea raportului numerelor: a) 25 ºi 45. Fie un pãtrat cu latura de 8 cm. Rapoarte 1. c) 1 45 23 . 2 8. d) 1 23 1 . d) 11 34 22 . Aflaþi raportul dintre: a) latura pãtratului ºi perimetrul pãtratului. i) 22 · 3 · 53 ºi 24 · 32 · 5.5 dm. b) 0. b) 1 = 1 ºi y = 15. iar suma lor este 75. f) 7. e) 0. = 34 = .(6). b) 0.38 1. aflaþi x. aflaþi y. d) 0. ºtiind cã: 2 = 1 34 = 2 .1(3). iar diferenþa lor este 20.4 cm ºi 5 mm. 2 1 c) 4 ºi 0. d) = 1 ºi x = 18. c) lungimea ºi perimetrul dreptunghiului. 2 2 2 5. e) 2 1 34 1 1 .(3) ºi 0. 7. 4.4. d) lãþimea ºi aria dreptunghiului. Fie un dreptunghi cu lungimea de 10 cm ºi lãþimea de 6 cm.3 dm ºi 0. ºtiind cã: 1 a) raportul lor este . Scrieþi raportul lungimilor: a) 2 cm ºi 8 cm. Aflaþi raportul dintre: a) lãþime ºi lungime. aflaþi y. e) 3 km ºi 4 hm.2. c) 2. b) perimetrul pãtratului ºi latura acestuia. b) . Scrieþi raportul numerelor: a) 2 ºi 7.

11 2 2 d) 11 2 2 . c) . 0. d) 256 257 6 126 7 428 2 3+ 1 4 g) 56 4 . 2. ªtiind cã 1+ 2 1+ 2 2 + 2 3456 1 + = 1 .(7). y. ªtiind cã: 1+ 2 11 + 2 2 3 1+ 2 2 1 + 12 = 4 56758769 . 5.39 9. 0. 2 1+ 2 12 11. 6. b) . Calculaþi: d) 1+ 2 . calculaþi: 2 2 1+ 2 b) 1 1 . Aflaþi raportul . e) a) . b) 11 . d) = . f) 3 45 . 15. ªtiind cã 1 = 1 . b) 1. 22 3 1 10. 12 2 3 12 2 3 11 + 2 3 31 4 2 5 21 + 3 2 4 5. b) . ªtiind cã a) 1 . i) 34 ( 5) 78 6 . b) = .1. b) 1 2 3 1 2 3 2 a) 2. Stabiliþi dacã urmãtoarele rapoarte formeazã o proporþie: 1 2 12 3 42 1 . 0. 31 34 ( 9 ) 6 + 1 3 2 2. 7 8+ 3 4 1+1 h) 3 4 67 1 +2 13 2 21 5 . calculaþi: 2 2 11 2 2 1+ 2 11 . 1 22 1 . 11 . c) = 4 56758769 1+ 2 21 1 2 4. 22 2 + 11 11 = 2 . b) 1 45 23 . c) = .2. 1 + 12 e) 11 + 2 . Fie x. ºtiind cã: 2 1 + 2 11 1 + 12 2 1 + 12 2 11 + 22 1 1 =1 = . Proporþii 1. 11 ⋅ 21 f) 11 + 21 . a) 22 31 2 2 211 d) 1 2 1 j) 1 1⋅ 2 34 1 ⋅ 23 . calculaþi: 32 1 1+ 2 a) 1 .(5). c) . Formaþi câte o proporþie cu numerele: a) 2. c) a) 34 . 56 5 6 6 7 728 72 18 123 1 34 12 12 3 . c) . 3. a) = 3 456476589 2 + 31 1 + 32 1 + 2 11 + 2 11 2 3 1 + 22 . z iq*. 2 1 2 1 7 2 11 + 2 22 + 3 3 3 + 1 + + 5 6789 + 3 + 1 = 4 . 11 + 21 e) 11 + 21 . 0. 2 1=1 . 14. 1 ⋅2 1⋅2 c) 10. e) 4 56 .

m) 23 ( 354 6 35 1 7 8 ) ⋅ 9 4 11 = 23 . b) a) 3 4 41 5 1 = 2 . 2 ( ) 1 +21 3 1 ( 2 4) 5 1 .40 6. 1 12 ( 8) 8. 1 9 ( 8 ) 12 1 12 1 3= 4. 34 5 + 346 2 2 7 9. 1 = 23 b) . Aflaþi x din proporþiile: e) ) ⎡⎣12 ( 3 ) 4 121( 3 ) ⎤⎦ ⋅ 56 12 ( 7 ) = . 2 3 12 = 3 l) . 1 3 12 = 23 g) . Aflaþi x din proporþiile: 11 = 2 1 = 23 . = 3 81 8 1 = 1. 3 4 c) c) 1 = 21 . 3 1 24 e) 11 i) ( 23 4 + 235 ) = 12 . 2 3 1 1 h) = . Aflaþi x din proporþiile: 1 1 1 2 b) = . 341 5 1+1 1 2 3. e) 4 1 3 4 1 1 1 2 j) = . 2 3 1 3 1 = 23 1 = 12 . h) 1 1 1+ 3 12 1 31 4 15 6 1 j) . 1 5 a) 1 = 12 . 2 3 1 3 7. f) 5 61 1⋅1 1 + 1 4 = 2 3. 3 4 12 ( 3 ) + 42 ( 5 ) 124 + 12 6 = . c) 2 3 5 . = d) 1 4 5 61 5 ( 1=2 . Aflaþi x din proporþiile: 1 +1 = 2 a) . = 78 5 + 789 d) c) 1 = 1 . 1 42 5 1 6 ⎡ 123( 4 ) + 123( 5) ⎤⎦ 6 123( 7 ) 1 k) ⎣ . f) . . 342 5 1+1 3 4= 2 . 1 4 12 = 1 k) . a) = . i) = . f) = 2⋅(1 7 1 ) 6 4 12 l) 1=1 . 4 1 d) 12 1 121 b) 5 6 = 3 4 . 1 123 13 1 4 2 52 4 2 6 6 g) = 7 8.

4% din 50. c) 17% din 300. d) 125% din 550. Scrieþi urmãtoarele procente sub formã de fracþie ireductibilã: a) 25%. a) . 1 + 2 24 1 +1 = 2 . f) . 5.5% din 200. c) 25% din 44 cu 75% din 20. c) 30%.03. 3 4 11 = 11 + 1 g) . 5 31 1 1 1 2 = 23 h) 1 . b) 0. a) Ce procent din numãrul copiilor reprezintã numãrul bãieþilor? b) Câte fete ºi câþi bãieþi sunt în clasã? . i) 3.1% din 0.2% din 20 cu 0.2% din 45.3% din 100. d) 120%. h) 21.1% din 405.2% din 0. 6. e) 2% din 40.(6)% din 15. 7. d) 0. c) 11 + 21 = 2 3 .(3)% din 75.2% din 45. b) 50%. 1 +3 5 e) f) 10. Calculaþi: a) 50% din 50% din 400. c) 10% din 50% din 28. Comparaþi: a) 30% din 120 cu 20% din 150. a ºi b fiind cifre 2+3 1 11 22 ( 1 + 2 ) 11 + 22 2 3 + 3 nenule. e) 45%.5% din 2. j) . b) 25% din 48.(3)% din 45. f) 1% din 0. b) 40% din 5% din 120 cu 25% din 25% din 80. c) 66. 3. iar 25% din ei sunt fete.1% din 70 cu 0. b) 30% din 30% din 90. f) 140% din 20. d) 1. e) 7% din 3. h) .3% din 120. e) . 2 3 d) 11 2 3 = 4 .4. e) 33. a) 3. b) . b) 30% din 70 cu 70% din 30. Calculaþi: a) 2% din 200.(6)% din 6. f) 1.4% din 32.(6)% din 30. 8.41 1 +1 = 1 + 2 . b) 11 + 22 = 3 + 1 . 4.3% din 0. c) . Procente Aflarea a p% dintr-un numãr 1. Calculaþi: a) 0. g) 0. i) 0.2% din 50. d) 0. c) 75% din 25% din 16 cu 7. d) 2 2 2 23 23 23 2 31 2. Comparaþi: a) 0. g) 50. Aflaþi x din proporþiile: 1 = 23 + 32 . Scrieþi sub formã de raport procentual: 123 1 1 1 1 1 1 1 . Într-o clasã sunt 24 elevi. 1+3 4 11 2 3 = 4 i) .5% din 160.

b) dupã o ieftinire de 20% obiectul va costa 36 lei. ºtiind cã: a) 25% din x este 12. ºtiind cã: a) 30% din primul numãr reprezintã 12. dobânda anualã fiind de 10%. ºtiind cã: a) 40 reprezintã 25% din x.5 reprezintã 90% din x. b) doi ani? 13. b) dupã o ieftinire de 5% obiectul costã 475 lei. Aflaþi numãrul x. Aflaþi douã numere. c) primul numãr reprezintã 25% din al doilea. Ce sumã va avea persoana respectivã dupã: a) un an. d) dupã douã scumpiri succesive de 25% obiectul va costa 75 lei. . b) 120 reprezintã 20% din x. Un produs costã 4000 lei. dobânda anualã fiind de 5%. iar a patra zi 84 km. 3.4% din x este 21. iar suma lor este 55. Aflaþi preþul iniþial al unui obiect. c) dupã o scumpire de 15% obiectul va costa 46 lei. a doua zi 75% din rest. Un elev are de citit o carte de 50 de pagini în trei zile. Cât costã obiectul dupã: a) o scumpire de 10%. c) o scumpire de 20% urmatã de o ieftinire de 5%. b) 35% din primul numãr reprezintã 42.3% din x este 6. În prima zi citeºte 20% din carte.42 9. f) 1. Câte pagini a citit în fiecare din cele trei zile? 10. d) o ieftinire de 30% urmatã de o scumpire de 15%? 11. a doua zi 30% din drumul rãmas. a) Câþi km are drumul? b) Câþi km a parcurs în fiecare zi? 14.(7)% din x este 0.16. d) 0. b) 45% din x este 18. a treia zi 20% din drumul rãmas. Care este preþul iniþial al unui obiect dacã: a) dupã o majorare de 20% obiectul costã 48 lei. iar 50% din al doilea numãr este 4. Un cãlãtor parcurge un drum în patru zile astfel: în prima zi parcurge 25% din drum. iar suma lor este 121. c) 75% din x este 48. O persoanã depune la bancã o sumã. iar a treia zi restul. ºtiind cã: a) dupã o scumpire de 10% obiectul va costa 55 lei. c) 27 reprezintã 9% din x. 4. 2. b) o ieftinire de 25%. O persoanã depune la bancã 1000 lei. c) dupã douã ieftiniri succesive de 25% obiectul costã 16 lei? 12. Aflaþi numãrul x. d) 4. e) 1. Ce sumã a depus persoana dacã dupã doi ani va avea suma de 2420 lei? Aflarea unui numãr când se cunoaºte p% din el 1.

iar a treia zi restul de exerciþii. 1 5. Aflaþi cu cât la sutã s-a majorat preþul produsului. b) 35% din x = 15% din y. Dupã o scumpire de 20% urmatã de o ieftinire de 25% preþul unui obiect este de 18 lei. c) 4 din 16. Cât la sutã din numãrul total reprezintã cãrþile de matematicã. iar dupã o ieftinire costã 120 lei. În prima zi a rezolvat 20% din temã. Aflaþi raportul 2 . a doua zi 40% din temã. ºtiind cã: 1 1 a) = . 105 de beletristicã. 2 2 4.43 5. iar restul sunt de englezã. b) 6 din 60. c) 125% din 5% din x este egal cu 45% din 20% din y. beletristicã. ºtiind cã: a) 20% din x = y. respectiv englezã? 3. 2. d) 20 din 5. c) x din (x + y). a) Câte exerciþii are tema? b) Câte exerciþii a rezolvat în fiecare din cele trei zile? 6. Un elev are de rezolvat un numãr de exerciþii în trei zile. Aflaþi cu cât la sutã s-a micºorat preþul produsului. Aflaþi cât la sutã reprezintã: a) 2x din y. Aflaþi cât la sutã reprezintã: a) 5 din 25. a) Preþul iniþial al unui obiect este de 350 lei.2. Aflaþi cât la sutã reprezintã x din y. c) 2x – y = x + 3y. Un creion costã 4 lei. Un numãr x reprezintã 20% din alt numãr y. b) Preþul iniþial al unui obiect este de 150 lei. b) 3x = 7y. a) Completaþi urmãtorul tabel: Num12342567895 1 25 3. 6. 7. iar dupã o scumpire costã 392 lei. a) Care este preþul iniþial al obiectului? b) Cu cât la sutã trebuie majorat preþul obiectului pentru ca acesta sã fie de 22 lei? 4. Preþul unei cãrþi este de 23 lei ºi reprezintã 46% din preþul unui stilou. g) 60 din 7. e) 15 din 125. b) x din 4y. adicã 5 exerciþii. Într-o bibliotecã sunt 300 cãrþi din care 60 sunt de matematicã. Aflaþi cât costã stiloul? Raport procentual 1. f) 35 din 3.5. Mãrimi direct proporþionale 1.

56 4 2 4 7 .

44
b) Cu ajutorul tabelului deduceþi cã preþurile sunt direct proporþionale cu
numãrul de creioane.
c) Realizaþi graficul dependenþei proporþionale.

2. a) Completaþi tabelul:

x
y = 2x

1

2

3

4

b) Realizaþi graficul dependenþei proporþionale.

c) Cu ajutorul tabelului deduceþi cã valorile lui y sunt direct proporþionale cu
valorile lui x.
3. Stabiliþi dacã între mulþimile urmãtoare existã relaþia de proporþionalitate
directã:
a) A = {2; 3; 4} ºi B = {4; 6; 8};
b) A = {0,1; 0,3; 0,6} ºi B = {1; 3; 6};
c) 1 = 1 4 2 4 3 ºi B = {2; 4; 6};
5 6 7
d) A = {0,(2); 0,(3); 0,(5) ºi B = {1,(2); 1,(3); 1,(5)}.

{

}

4. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã sunt direct proporþionale cu numerele:
a) 2; 3; 6 ºi x = 6;
b) 16; 5; 10 ºi y = 10;
1 2 1 2 1 34 1 = 1
;
d) 0,1; 0,3; 0,5 ºi y = 0,6.
c)
5 6 7
15
5. Aflaþi numerele x, y ºi z ºtiind cã sunt direct proporþionale cu:
a) 4; 7; 8 ºi k = 3;
b) 1,2; 1,3; 1,4 ºi k = 20;
c) 1 2 1 34 1 34 1 = 1 ;
5 6 7
18
1
d) 1,(6); 0,(3) ºi 1,(3) ºi 1 = , unde k este coeficientul de proporþionalitate.
2

45
6. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã ele sunt sunt direct proporþionale cu:
a) 2; 5 ºi 3 ºi cel mai mic este 6; b) 7; 9 ºi 10 ºi cel mai mare este 30.
7. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã ele sunt sunt direct proporþionale cu:
a) 2; 9 ºi 18 ºi x + y + z = 58; b) 1 2 1 34 1 34 1 + 2 + 3 = 1 ;
5 6 7
c) 0,4; 0,7; 0,5 ºi x + y + z = 3,2.
8. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã ele sunt sunt direct proporþionale cu
numerele:
1 1 1
a) 3; 6; 9 ºi 2x + y – z = 36;
b) 21 2 345 1 + 6 2 + 7 3 = 78 ;
9 7

c) 0,1; 0,2; 0,3; ºi 3x – y + z = 12;
d) 2; 3; 5 ºi x · y + z2 = 279;
e) 0,(3); 0,(5); 0,(7) ºi 1 ⋅ 2 ⋅ 3 = 12 .
3
9. a) Împãrþiþi numãrul 120 în pãrþi direct proporþionale cu 12, 11 ºi 7.
b) Împãrþiþi numãrul 48 în pãrþi direct proporþionale cu numerele 3; 5; 7; 9.
10. Numerele x, y ºi z sunt direct proporþionale cu numerele 2; 3 ºi 5.
a) Aflaþi cât la sutã reprezintã numãrul x din suma celor trei numere.
b) Aflaþi cât la sutã reprezintã numãrul x din y + z.
11. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã:
a) {x – 1; y – 2; z – 4} d.p {2; 3; 4}ºi x + y + z = 34;
b) {2x – 4; y; z – 1} d.p {6; 3; 4}ºi x + y + z = 43;
c) {x – 1; y – 2; z – 3} d.p {1; 2; 3}ºi 2x + 3y – z = 55.
12. Aflaþi numerele naturale x, y, z ºi t, ºtiind cã sunt sunt direct proporþionale cu
divizorii lui 6 ºi xy + yz + zt = 234.
13. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã:
a) {x; y} d.p {3; 2} ºi {y; z} d.p. {4; 9}, iar x + y + z = 19;
b) {x; y} d.p {4; 3} ºi {y; z} d.p. {6; 2}, iar x + y – z = 12.
14. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã: 3x = 2y ºi 6x = 5z, iar x2 + yz = 280.
15. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã: {10; 6; 4} d.p. {x; y; z}ºi x + y + z = 5.
16. Aflaþi numerele x, y ºi z, ºtiind cã: {1; 3; 5} d.p. {x – 1; y – 2; z – 3} ºi
1222 3=1.
3
17. Aflaþi perimetrul ºi aria unui dreptunghi, ºtiind cã dimensiunile sale sunt
direct proporþionale cu numerele 1,2 ºi 2,4, iar diferenþa acestora este 12 cm.
18. Aflaþi perimetrul unui triunghi, ºtiind cã laturile acestuia sunt direct proporþionale cu numerele 3, 4 ºi 5, iar diferenþa ultimelor douã este de 3 cm.

46
19. Aflaþi lungimile laturilor unui triunghi ºtiind cã sunt direct proporþionale cu
numerele 0,4; 0,6 ºi 0,8, iar perimetrul triunghiului este de 18 cm.
20. Fie numerele x = 2a + 5b ºi y = 3a + b; ºtiind cã numerele a ºi b sunt direct
proporþionale cu 3 ºi 5, aflaþi:
1
a) valoarea raportului 2 ;
b) cât la sutã reprezintã numãrul x din x + y.
21. Aflaþi numerele x, y ºi z ºtiind cã {x, y} d.p. {4; 5}, y reprezintã 25% din z, iar
media lor aritmeticã este 174.
22. Aflaþi numerele x, y ºi z ºtiind cã {x, y} d.p. {4; 7}, 4z = 3x, iar pãtratul sumei
celor trei numere este 49.
23. Aflaþi numerele a, b ºi c ºtiind cã: {a + b; b + c; c + a} d.p. {6; 8; 4}, iar
a2 + b2 + c2 = 140.
24. Aflaþi numerele a, b ºi c ºtiind cã: {a – b; b – c; c + a} d.p. {2; 4; 8} ºi
(a – b)(b – c) = 72.

5. Mãrimi invers proporþionale
1. Un muncitor terminã o lucrare în 12 ore.
a) Completaþi tabelul:

123456muncitori
123456758

1
12

2

3

4

b) Cu ajutorul tabelului deduceþi cã numãrul de muncitori este invers
proporþional cu numãrul de ore.
c) Realizaþi graficul dependenþei proporþionale.

2. a) Completaþi tabelul:
x
=

1

2

4

1
2

b) Realizaþi graficul dependenþei proporþionale.

8

9. 5 6 7 6. { } { } { } e) 1 = 1 1 21 1 21 1 34 2 = {52627} . z} i. 4. ºtiind cã: a) { 12 22 3} 345653 1 2 1 2 1 374 8 1 + 9 2 3 = .1. 0. 10. 0.1. 0. 0.(8). 8 9 c) {x. { } 8. 6. b) 2.8 ºi k = 4. y. 5 6 7 4. c) 1 = 1 2 1 2 1 34 2 = 5262 1 . Aflaþi numerele x. a) 1 2 1 2 1 34 1 = 5 . 4} ºi x + y + z = 26 . z} i. 4. y ºi z.p.(7) ºi z = 9. 9 ºi y = 18.p.4. Stabiliþi dacã între mulþimile urmãtoare existã o proporþionalitate inversã: a) A = {2.4} ºi B = {12. 1 1 1 b) { 12 22 3} 345653 2 2 374 1 + 2 + 3 = 118 . 6. ºtiind cã: a) {x. 5. 3.3. 0. 8}. y ºi z. 0. 6 7 7 c) 0.6. 6} ºi B = {12. 3. Aflaþi numerele x. a) 1 2 1 345 1 45 1 = 1 . ºtiind cã sunt invers proporþionale cu numerele: b) 2.(6)} ºi x + y + z = 39. 15. b) A = {4.(4). y ºi z. Aflaþi numerele x. 3. 5.8. y ºi z. 12 7.4.(6) ºi 1 = 1 . d) 2 2 . 6} ºi B = {6. 5 6 7 5 d) A = {0. 0. 7 ºi 15 ºi k = 35.47 c) Cu ajutorul tabelului deduceþi cã valorile lui x sunt invers proporþionale cu valorile lui y. 10. 2}. 8. y. 0. 3}.(2). b) 3. {2. 0. Scrieþi trei numere invers proporþionale cu numerele: 1 1 1 a) 2.(4) ºi 0. d) 0. {0. 0. 6.8. ºtiind cã sunt invers proporþionale cu numerele: c) 0. 0. Aflaþi numerele x. 3 4 5 e) 0.(3). c) 4.(6).

y. 9  b) {x.p. z} i. y ºi z ºtiind cã: a) { 12 22 3} 3454 1 2 1 2 1 63 1 1 + 2 1 + 3 1 = 117 .9} ºi x + 2y – z = 71. c) {x. 0. { } 1 2 1 34 1 . 0. 5 6 17 b) Împãrþiþi numãrul 121 în pãrþi invers proporþionale cu numerele 3. 6} ºi 3x + 2y + z = 28. { } . 8 7 9 b) {x.p. y.2. z} i. z} i.5.p. y. Aflaþi numerele x. 3. .2. 0. ºi 1} ºi xy + yz – zx = 63. 9. a) Împãrþiþi numãrul 44 în pãrþi invers proporþionale cu numerele 10. {0. {0.5. 6 ºi 9. {2.

12. a) { 1 + 22 2 + 32 3 + 1} 3454 2 2 ( )( )( ) 1. ºtiind cã: a) sunt invers proporþionale cu 1 23 1 . y ºi z ºtiind cã 2x + 3y + 4z = 60.(6).6. 13. ºtiind cã: 1 1 1 673 1 + 2 2 + 3 3 + 1 = 89 .4. 0.48 { } c) { 12 22 3} 3454 1 2 1 2 1 63 1 ⋅ 2 ⋅ 3 = 718 . iar aria sa este de 45 cm2. y ºi z sunt invers proporþionale cu numerele 0. 0. Numerele x.8. Aflaþi dimensiunile unui dreptunghi.(3) ºi 1. iar semiperimetrul sãu este de 30 cm. 8 9 11. b) Aflaþi numerele x. Aflaþi numerele x. y ºi z. a) Aflaþi cât la sutã reprezintã numãrul cel mai mic din numãrul cel mai mare. 4 5 b) sunt invers proporþionale cu numerele 1.

b) { 1 + 22 2 + 32 1 + 3} 3454 678267 92 1 3 1 + 2 + 3 = 9.

iar media lor aritmeticã este 30. iar x + y = 12. 19. 3 ºi 2. ºtiind cã sunt invers proporþionale cu inversele numerelor 2. Aflaþi numerele x. Numerele x ºi y sunt invers proporþionale cu 7 ºi 9. { { } } 15. . z} i. 4}.2. 3} ºi x + y + 3z = 48. 0. Aflaþi numerele x. ºtiind cã {a. 21. iar z reprezintã 30% din x.p. y} i. ºtiind cã numerele sunt invers proporþionale cu 6. 0. Aflaþi numerele x. 6} ºi x + y + z = 20. {y. y ºi z. ºtiind cã: a) {x. y ºi z sunt invers proporþionale cu 0. Aflaþi x.p. 1 a) Aflaþi valoarea raportului 1 2 . z} i. {2.25. 14.p. c} i.4 ºi 0. {2. b. Aflaþi media aritmeticã a numerelor x.p.2 ºi 0. y ºi z. 3. Aflaþi numerele naturale de forma 123 . {1. Numerele x.5. . b) Aflaþi cât la sutã reprezintã z din (x + y + z). 18. Aflaþi numerele x. 6 ºi 8. b) {x. 3}. ºtiind cã sunt invers proporþionale cu numerele 1. 17. 1 2 3 20. 6 ºi 9 ºi 1 + 1 + 1 = 23 .p. y ºi z. 4. 5}ºi 12311 . 16. ºtiind cã x + 9y – 10z = 25. {2. {y. {15. y ºi z. y ºi z.6 iar suma lor reprezintã 20% din 300. y ºi z. y} i. ºtiind cã sunt invers proporþionale cu numerele 3.

Regula de trei simplã 1. la teza de matematicã s-au obþinut urmãtoarele rezultate reprezentate printr-o diagramã cu bare. Într-o clasã cu 21 elevi. În câte ore parcurge automobilul distanþa de 150 km? (viteza este constantã) 7. Cât costã 4 cãrþi? 2. În câte ore terminã lucrarea 4 muncitori? De câþi muncitori este nevoie pentru ca lucrarea sã fie terminatã în 5 ore? 5. Câþi metri de mãtase sunt necesari pentru a confecþiona 5 fuste? Câte fuste se pot confecþiona cu 14 m de mãtase? 6. 5 muncitori terminã o lucrare în 6 ore.49 6. Trei tractoare arã o suprafaþã în 6 ore. Cu ce vitezã trebuie sã meargã automobilul pentru a parcurge aceeaºi distanþã în trei ore? 8. Câþi robineþi umplu acelaºi bazin în 4 ore? În câte ore umplu bazinul 6 robineþi? 4. Mergând cu viteza de 60 km/h un automobil parcurge o distanþã în 4 ore. . Pentru confecþionarea a trei fuste se folosesc 6 m de mãtase. Elemente de organizare a datelor ºi probabilitãþi 1. Doi muncitori terminã o lucrare în 10 ore. De câte tractoare este nevoie pentru a ara aceeaºi suprafaþã în 9 ore? În cât timp arã aceeaºi suprafaþã un tractor? 9. În câte ore executã muncitorul 20 iese? Câte piese executã în 8 ore? 10. Cât costã 5 stilouri? Câte stilouri se pot cumpãra cu 18 lei? 3. Douã cãrþi costã 12 lei. Un automobil parcurge distanþa de 100 km în 2 ore. În câte ore terminã lucrarea 2 muncitori? De câþi muncitori este nevoie pentru ca lucrarea sã fie gata în 2 ore? 7. Trei stilouri costã 27 lei. Trei robineþi umplu un bazin în 12 ore. Un muncitor executã 10 piese în 4 ore.

b) roºie. acestea sã fie: a) ambele roºii. d) o faþã cu un numãr mai mare sau egal cu 5. Într-o urmã sunt 5 bile roºii ºi 10 bile galbene. c) douã feþe a cãror sumã sã fie 5. Care este probabilitatea ca extrãgând o bilã. Care este probabilitatea ca extrãgând o bilã. 1 ºtiind cã probabilitatea de a extrage o bilã albã este de . c) un numãr multiplu de 5. Care este probabilitatea sã obþinem: a) o dublã. Într-o urmã sunt bile numerotate de la 1 la 12. 2 .50 Completaþi tabelul. acestea sã fie: a) ambele numere pare. Într-o clasã cu 30 elevi s-au obþinut la matematicã pe semestrul I urmãtoarele medii reprezentate într-un tabel: Media 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1234567879 – – – 1 3 4 6 7 6 3 Procent a) Reprezentaþi datele din tabel într-o diagramã cu bare. În figura alãturatã este prezentatã repartizarea culturilor pe un teren agricol de 600 ha. Se aruncã douã zaruri. aceasta sã fie: a) un numãr mai mic decât 7. b) un numãr divizor al lui 30. b) ambele numere prime? 9. aceasta sã fie: a) albã. d) un numãr prim impar? 7. a) Ce procent din teren a fost cultivat cu orez? b) Câte hectare au fost repartizate fiecãrei culturi? 4. 5 bile negre ºi 8 bile roºii. Care este probabilitatea ca la aruncarea unui zar sã obþinem: a) o faþã cu 3 puncte. c) o faþã cu un numãr prim. b) Exprimaþi în procente numãrul elevilor care au obþinut aceeaºi medie. b) douã feþe cu numere pare. c) albã sau neagrã? 8. Într-o urmã sunt 30 bile albe ºi negre. Într-o urmã sunt bile numerotate de la 1 la 15. 3. Care este probabilitatea ca extrãgând douã bile. Aflaþi câte bile din fiecare culoare sunt. 5. e) o faþã cu un pãtrat perfect. Care este probabilitatea ca extrãgând douã bile. b) o faþã cu un numãr par. d) douã feþe cu numere prime între ele? 6. Nota 1234567879 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 2. Într-o urmã sunt 7 bile albe. b) una roºie ºi una galbenã? 10.

Numere întregi 51 Noþiuni teoretice m = mulþimea numerelor întregi m* = m \ {0} m+ = mulþimea numerelor întregi pozitive m– = mulþimea numerelor întregi negative Opusul unui numãr întreg a este numãrul întreg –a Exemplu: Opusul lui 3 este –3.I V. 2. Observãm cã |x| U 0. |0| = 0. Dacã a. |a| > |b|. atunci a + b = |b| – |a|. Modulul (valoarea absolutã) unui numãr întreg x se noteazã |x| ºi este definit ⎧ 1 1 234561 1 7 prin 8 1 8 = ⎨ . Înmulþirea ºi împãrþirea numerelor întregi. Opusul lui –5 este 5. Exemplu: –(–6 + 2) = 6 – 2. Exemplu: –2 – 3 = –5. 3. Exemplu: +2 + 5 = +7. Observaþie: Semnul „–” în faþa unei paranteze schimbã toate semnele din parantezã. oricare ar fi x i m. |a| < |b|. |–5| = 5. b i m+ se procedeazã la fel ca la adunarea numerelor naturale. Exemplu: –4 + 1 = –3. Dacã a i m– ºi b i m+. b i m–. ⎩ − 1 1 2345 1 < 7 Exemplu: |4| = 4. Regula semnelor x + – – + y + – + – x·y/x:y + + – – Exemple: +2 · (+3) = +6 (–2) · (–3) = +6 (–4) · (+2) = –8 (+2) · (–5) = –10 +4 : (+1) = +4 (–4) : (+2) = –2 4 : (–1) = –4 (–4) : (–2) = 2 . Dacã a i m– ºi b i m+. atunci a + b = –(|a| + |b|). Dacã a. atunci a + b = –(|a| – |b|). 3. Adunarea ºi scãderea numerelor întregi 1. Exemplu: –3 + 5 = 2.

0. 0. D = {x i m | |x| = –8}. 5. valoare absolutã { } 1 1. 6. c) |7 + 1| + |–8|. –16. d) A O m–. b) –21. Compararea ºi ordonarea numerelor întregi 1. 21. C = {x i m+ | –1 T x T 4}. Ordonaþi crescãtor numerele: a) –1. d) |3 – 1| · |–2| + |6 –4|. c) |–7|. –3. c) 0 ºi –5. 7. 2. 5. –4. 3. e) |7 – 3| : |–2| + |6 – 2| · |3|. E = {x i m | |x| = x}. b = |–18| : |+9| + 2 · |+2|. 0. 8. –3. Determinaþi elementele mulþimilor: A = {x i m | –1 T x T 2}. –2. –1. b) |3 – 1| – |0|. Scrieþi elementele mulþimilor: A = {x i m | |x| = 9}. D = {x i m* | –5 < x T 2}. Numãr întreg. a i A}. C = {x i m* | |x| < 3}. –1. +1. Scrieþi opusele numerelor: –2. Determinaþi elementele mulþimilor: 2 a) A O m. Scrieþi valoarea absolutã pentru fiecare din numerele: –2. 25. reprezentare pe axã. 7. f) |–7| ºi |+7|. +3. a) Reprezentaþi pe axã numerele: +2. –35. 4}. g) |+3| ºi –|+3|. Fie mulþimea A = {–2. opus. a i A} ºi N = {x i m | x = |a|. 100. –2. 7. +2. –4. unde: a = |–4| : |–2| + |–2| : |1|. Determinaþi elementele mulþimilor: M = {x i m | x = –a. b) A O {+. Fie mulþimea 1 = −23 43 53 3 − 6 . 2. Calculaþi: a) |–2| + |4|. D = {x i m+ | |x| T 6}. Calculaþi a + b + c. –12.52 1. 4. 10. –1. b) Scrieþi care din numerele de la punctul a) sunt pozitive ºi care sunt negative. B = {x i m– | –4 < x < 1}. –5. 24. b) +4 ºi +2. 0. B = {x i q | |x| = 1}. c) A O q. 2. C = {x i m– | |x| = 5}. c = |1 + 4| · |–3| – |5 + 1| : |+3|. Scrieþi elementele mulþimilor: A = {x i m | |x| T 2}. Comparaþi numerele: a) –2 ºi –3. –7. F = {x i m | –1 T |x| T 2}. B = {x i m* | |x| < 4}. d) –2 ºi +2. 14. 3. 9. –24. . 2. f) (|7 + 4| + |–11|) : |3 – 1|. E = {x i m– | |x| < 7}. e) 8 ºi –8.

întregi pozitive mai mici ca 8. 4. 3). Scrieþi: a) cel mai mare numãr întreg de douã cifre. b) x = |31 – 6| ºi y = –|41 – 40|. Scrieþi: a) toate b) toate c) toate d) toate numerele numerele numerele numerele întregi negative mai mari ca –5. întregi mai mari sau egale cu –3 ºi mai mici ca 4. F(0. E(0. 7. H(3. –7. –6. întregi cuprinse între –2 ºi 3. d) cel mai mare numãr întreg de douã cifre distincte. 0). 1}. 0. 4). a) Reprezentaþi punctele într-un sistem de axe ortogonale. . 6. 5. b) Scrieþi punctele care se aflã pe axa Ox. 1} ºi B = {–2.53 3. –1. Determinaþi coordonatele punctelor din figura de mai jos: 3. B(2. 1). C(–4. Reprezentarea unui punct cu coordonate întregi într-un sistem de axe ortogonale 1. 3 ºi –|+3|. c) –|+4|. –2). c) x = –|31 – 30 – 1| ºi y = |42 – 40 – 2|. |–4|. 5. 2. A D A. –3. Fie mulþimile: A = {0. Determinaþi elementele mulþimilor: A D B. B D B. 2. –4. 3. D(–3. 10. 7. 0). –5. c) Scrieþi punctele care se aflã pe axa Oy. Fie punctele: A(2. b) cel mai mic numãr întreg de o cifrã. b) –7. 4. e) cel mai mic numãr întreg de trei cifre distincte. Comparaþi numerele: a) x = |–21| ºi y = –|4|. –2). G(–2. c) cel mai mic numãr întreg de douã cifre. Ordonaþi descrescãtor numerele: a) –7. 0. –2). B D A.

2). –3). 1). C(–1. d) (–7) + (–8). 4). Fie punctele: A(1. 1). b) (+1) + (+10). Adunarea numerelor întregi 1. 1). 2). b) Arãtaþi cã ∆ADB \ ∆ADC. B(5. P(4. B(6. g) (+7) + (–31). C(7. i) (–20) + (–31). 1). 5. E(–1. 6). P(7. 3). 1). 2. a) Reprezentaþi punctele într-un sistem de axe ortogonale. C(5. 3). c) A(6. c) M(–1. h) (–4) + +7). 3). f) (–6) + (–7). –1). B(0. 8. F(–3. P(0. Fie punctele: A(3. B(7. B(5. c) Aflaþi aria patrulaterului ABCD. B(2. a) Reprezentaþi punctele într-un sistem de axe ortogonale. 4. 2). a) Reprezentaþi punctele într-un sistem de axe ortogonale. B(1. . –1) ºi D(3. B(0. –2) ºi D(–1. –1). –1). b) A(0. c) Aflaþi aria patrulaterului ABCD. b) M(0. –1). –2). 0). b) Determinaþi coordonatele punctului D astfel încât patrulaterul ABCD sã fie dreptunghi. Calculaþi: a) (–2) + (+7). 4). 1). 0). B. D(–1. Q(–2. 1). 10. 1). 2). 0). C într-un sistem de axe ortogonale. d) A(4. e) (–21) + (+10). 3). C(2. e) (+2) + 7. 9. a) Reprezentaþi punctele A. Fie punctele: A(2. C(7. f) (–30) + (+34). Fie punctele: A(2. –1). Determinaþi coordonatele mijlocului segmentului [AB] în urmãtoarele cazuri: a) A(2.54 4. Q(2. N(2. b) Stabiliþi natura patrulaterului ABCD. 1). Fie punctele: A(4. 4). 3). Q(–2. Calculaþi: a) (+3) + (+2). d) (–25) + (+17). g) (+11) + (+9). a) Reprezentaþi punctele A. N(2. 7. N(8. c) Aflaþi perimetrul patrulaterului ABCD. 1). h) (–5) + (–11). 2). b) (+9) + (–6). Stabiliþi natura patrulaterului MNPQ în cazurile: a) M(3. 6. c) (–11) + (+3). B(2. B. b) Stabiliþi natura patrulaterului ABCD. 1). c) (–2) + (–6). 4). b) Arãtaþi cã ∆ABC \ ∆DEF. 1). C ºi D într-un sistem de axe ortogonale. –1). 1) ºi D(4.

e) 4 + [2 – 1 – 3 – (11 + 12 – 20) – 6] + 25. Calculaþi: a) 5 – (+3). Calculaþi: a) (1 – 4) + (7 – 3). Calculaþi: a) –15 + (–5) + [–10 + (+10) + 17]. c) –2 – 1 + 6. h) 21 – (+4). b) (36 – 40 – 6) – (0 – 3 + 4 – 7). h) –1 + (+2) + (–3) + (+4). e) –1 – 2 – 4. e) 7 – (2 – 9 + 15) – 1. d) –27 + 3 – (–1 + 2 – 3 + 4). f) [–2 + (–4) + (+8)] + [(–3) + (–4) + (–5) + (+10)]. c) (– 7) + (30 – 10 – 40). . Scãderea numerelor întregi 1. 3. Calculaþi: a) –(24 – 6 – 8) – (1 + 7 – 10). i) (–6) – (–5) + (–2). d) (–4) – (+4). h) 26 – {–7 – 3 – [21 – 1 – (30 – 10 + 4)]}. e) 10 – (–3). 4. e) [(–36) + (+40) + (–21)] + (–3) + (–4). b) 21 + (–14) + [(–11) + (–12) + (+25)] c) +18 + (+12) + [–16 – 24 + (–3) + (+10)]. d) –6 – 8 + 1. i) 40 – {–1 – 4 – 5 + [36 – 40 – (1 + 4 – 10)]}. e) +4 + (–4) + (–5). 2.. b) (–5) + (+7) + (–10).. g) (–7) – (–4). g) (11 – 4 – 3) – (7 – 9 + 4). f) (44 – 43 – 10) + [36 – (40 – 50) – 63]. i) 70 – 35 – 5 + 1. c) (–1) + (+2) + (–3) + (+4) + . + (–99) + (+100). g) 17 – { 2 + 4 – [7 – (31 – 30 + 1)]}. c) 1 – [7 + 2 – (3 + 6 – 9)].. d) –11 + (–10) + (–1) + 3. g) 0 – 8 + 6 – 9 + 3. b) (+2) + (+4) + (+6) + . Calculaþi: a) (–1) + (–2) + (–3) + (–4) + . f) (+100) + (–21) + (–22) + (–7). d) [–6 –9 + (+10)] + [(–2) + (–3) + (+5) + (–6)].. 5. Calculaþi: a) –1 + (–2) + (–3). 4. b) 7 + 3 – 2..55 3. h) (40 – 45 + 1) – (46 – 23 – 3) + (–1 – 4 – 5). c) (–3) – (+2). Calculaþi: a) 0 – 5 + 4. c) –12 + (–10) + (–4) + (+12). + (+80).. + (–30). b) –6 – (+5). g) –17 + (–9) + (+10) + (–1). f) 8 – 9 + 1. f) (–2) + (–6). b) – (–2) + (–6) – (7 – 4). d) 2 – [10 + 1 – 6 – (2 + 5) – (7 – 1)]. h) 9 – 16 + 1 – 20. j) 0 – (+2) – (–2). f) – (1 + 2 + 4) – (7 – 9 + 1). 5.

Înmulþirea numerelor întregi 1. 6. d) |(–21) – (–24)| + |–6 – 9|. 4. 7. Calculaþi: a) (–2) · (+3). b) (6 – 1 – 5)(3 – 100). j) (21 – 5 – 6) · 2 – 11. g) 21 · (–1) · (–2). k) 3 · (–9) · 1 · (–3). g) 25 · (–4). 3. Calculaþi: a) (–2) · (–3) + (–2) · 3. . f) 6 · (–1) · 2 · (–3). h) –72 · (+2). c) +2 · (–4) · (+6). i) 4 · (–8) · (–2). e) –2 · (–4) – 3. e) (–6) · (–8). b) –2 · (–4). k) (1 – 8) · 2 – 25. h) 2 – 3[7 – 4(2 – 1)]. h) –3 · (–4) + (–3) · (+2) + (–3) · (–4) + (–3) · 5. d) (–3 + 1)(–6 + 2)(7 – 6). Dacã a = –2 – (–4) + 6 ºi b = |36 – 40| – |50|. b) |6 – 2| – |+4|. Calculaþi: a) (+2) · (+6). b) (–1) · (+4) · (–2). Calculaþi: a) (–2)(–6 + 1) – (–4). j) [(2 – 4) · (–5) + 10] · 3 – 1. c) 2 · (–9) – 3 · (–9). d) (–21) · (+4). h) –2 · (–3) · (–4) · (–1). g) (7 – 11) · (–4). f) (72 – |2| – 30) – (10 – 6 + 45). Calculaþi: a) 3 · (–1 – 4). c) (+6) · (–10). c) – |a – b|. 2. b) (–2) · (4 – 7). e) –1 · (–2) · (–3) · (–4). calculaþi: a) 2 · (–1) + 2 · (–4). d) –3 · 4 + (–3) · (+5). c) 42 · (–1) + (40 – 34).56 5. d) (+2) · 3 · (–6). h) 0 · (–4). l) (–1) · (–2) · (–3) · (–4). g) (–6) · (–3). Calculaþi: a) (–3) · (–2) · (–4). Calculaþi: a) |–2| + |–4| – |5|. b) 6 · (–1). e) –10 · (–6) + (–10) · (+5). d) (–2) · (–8). c) (+2) · (+5). b) 7 · (+3) – 6 · (+3). 6. e) 36 – |1 + 2 + 4 – 30|. 5. j) 10 · (–100) · (–1). f) (+2) · (+10). c) –3 · (–2) + 7. b) a – b. h) –3 · (2 – 1) · 4. d) |a| + |b|. l) (–1 – 2 – 3) · (4 – 6). i) 21 – 3[2 · (–1 – 4)]. calculaþi: a) a + b. Folosind factorul comun. f) 5 · (–1) + 5 · (–2) + 5 · (–3). f) (–10 + 3) · (–1). g) –2 · (+4) + (–2) · (–5) + (–2) · (–7). f) 7 · (–3). c) |–1 – 4 – 6| – (21 – 20 + 4) – |36|. b) –(–2)(+3) – [(2 – 1) · 3 + 1]. g) –2 · [+1 – 3(–1 – 2 – 4)] + 10. i) 7 · (–3 + 1) – 6. f) (10 – 21) · 2 – 3(7 – 1). d) (–6 – 1) · (–4 + 2). e) –2 · 6. 6. e) 2 · (–3 – 1) · 4 – 6(–2 + 3).

g) –48 : (–12) · 4. g) (25 – 21 –2)[–2(3 – 6 – 4)]. 11. b) (–10) : (–5). f) 40 : (–10) · 2. Fie x = –2 · |4 – 9| ºi y = –3 – 4(–1 + 2). b) (+21) : (–7). 7. 9. d) –36 : (–9) · 2. Calculaþi: a) (+6) : (+3). c) 100 : (–2) · (–1).57 c) (7 – 10) · [36 – (4 + 15) · 3] + 12. 2.. b) –|36 – 2(–1 + 8) – 25| · (–1) – (36 – |2 – 4| – 5). b) |x – y| · (–4).. f) (–26) : (–13). b) xy = –3 ºi yz = 4. d) (–30) : (–6). calculaþi xz + yz. b) –3 – 6 – 9 – . h) [2 – 4(3 – 9)] · (–2) · (6 – 7). h) –36 : (+2). h) 90 : 30 · (–1) : 3. Calculaþi: a) |–4 – 1 + 3| · (–2) – (–6). d) 3 – {4 – [3(2 – 1) – 6] + |4 + 1 – 20|}. Calculaþi: a) (–2) · (–1) + (–2) · (–2) + (–2) · (–3) + . b) |6| · |–3 + 1| – |21 –4|. c) |(–3) · (–2) + 1| · (–1).. . + (–2) · (–20). Calculaþi: a) –30 : (–2) : 5.. e) 21 · |–4 – 3 + 6| – 36 · |41 – 27 – 3|. h) (+300) : (+15). e) 4 · (–3) : (–6). g) (+120) : (–40). Calculaþi: a) xy. – 180. c) |x + y| · |x – y|. c) (25 – 30 + 1) · |–4 + 2| – [–3 – |4 + 6 – 5| · (–2)]. 3. Împãrþirea numerelor întregi 1. e) (–20) : (–10). f) (+6) : (–1). 12. e) (–2)(2 – 7 – 5) – 3(7 – 3 + 4). d) (36 – 40) · (–2) – 21 – (–3). g) (+36) : (+4). d) |–4 · (–3) + 10| · |–2 – 5 + 1|. d) x + y = –30 ºi z = 4. 8. d) (–30) : (+2). f) –|–4| + |–5| · (–1) + 7 · |–3(2 – 1) + 7|. e) (+27) : (–9). Calculaþi: a) –|32 – 2 – 30| · (–2) – 3[2 – |–6| · (2 – 19 + 1)]. ªtiind cã: a) xy + xz = –6. Calculaþi: a) (–6) : (+2). f) 3 · [–2 – 4(2 + 5 – 6)]. i) 2[–3 + 4(–2 –1)] – 3[7 – 1 – 4(3 – 5)] – 2(–3 + 1). j) [–1 – 4(3 – 2) – 2] · (–5) – (–2)[7 – 21 + 3 – 2(4 – 9)]. 3y = 6 ºi 4z = –8. c) (–35) : (–5). calculaþi y(x – z). c) (+25) : (+5). c) 2x = –4. calculaþi 2x(y + z). 10. b) 21 : 3 : (–7). calculaþi 4x + 6y – 8z.

g) (+5)3. y = (– 9 – 7) : (–4). 8. h) 92. g) 2(–7 – 1 + 2) : (–3). b) –14 : (+7) + 21. Calculaþi: a) 6 : (–2) – 2. g) –122 + (–10)2 – 72. 7. f) (+7)2. i) (–3)4. e) (–400)0. f) 100 : (–19 – 1) – 4 · [(21 – 5) : (–4) + 2]. Dacã: a) x + y = 42 ºi z = –2. c) (+4)2. calculaþi y + z. . d) 40 – 21 : [8 – (7 + 1) + 6 : (–2)]. calculaþi x : z + y : z. f) 62 – 61 – 60. Calculaþi: a) 24 : (–6) – 25 : (–5). 2. i) –102. Calculaþi: a) (–1)3 + (–2)4. b) 20 : (–1 –4). h) (4 – 6 – 20) : ( 5 – 6) + 2 : (–1 + 2). b) y : x. e) –42 + (–2)4. Calculaþi: a) (–2)5. b) (36 – 40) · 2 : (–4) – 8 : (–4). e) 7 · (–3) : (–7) + 4 · (–7). d) –1000 – 210 + 52. 5. g) –72. Calculaþi: a) 24. f) 72 : (–2 · 3 + 3). b) x · y + x · z = 21 ºi x = –1. Calculaþi: a) –7 : (–4 – 3). d) (9 – 4 – 10) · 5 : (–25). b) –32. i) [21 – (3 – 6) : (–3)] · 2 – 36 : [(–3) · (+4)]. d) (–6 –8 + 10) : (–2). 2 f) (+6) . 2 3 2 h) (–8) – 3 + (–6) . c) x(y + z) = –12 ºi x = –3. calculaþi y + z. f) 10 : (–2 – 3) + 11 : (–1). b) (–2)2. e) (21 –4 2) : (–2 – 3). b) 71 – 42. g) –60 : (–15 – 5) · 2 – 70 : (–2 – 4 + 16). c) 2 · (36 – 6) : (–10). e) 25 – 4 : (–2) · [(7 – 1 – 2) : (3 – 1)]. d) (–1)100. c) (–3)3. Dacã x = 72 : (–36) + 1. c) 3 · (–4) – 12. c) (–3)4 – 92. c) [36 : (–3 – 4 + 1) – 2 · (–6)] · 2 – 4 : (–1). g) 18 : (–1 – 2) – 6 : (–1). 6. 8. c) y : (–x). Puterea unui numãr întreg cu exponent numãr natural 1. 3. h) (–2)4. calculaþi: a) x : (y –3). e) (–1)201. d) –52.58 4. j) +82. j) (+4)3.

7. Scrieþi ca o singurã putere: a) (–3)2 · 9. · 360 : (–27)610. g) –162 : (–4)3 · (–2)4. d) [74 · (–7)2]0 · (–7)2. d) [(–42) · (–5)3]7... c) [732 · (–5)40] : [–730 · (–5)39]. b) (–21)5 : (–21)3 : (–21). e) –7 · (–49) · 7 . b) (+3)10 : (+3)7 : 3. 4 3 d) (–2) · (+2) – 2. c) 31 · 32 · . 20 3 4 g) 8 · (–8) · (+8) . c) [62 · (–7)3]5. Calculaþi: a) (–1)1 · (–1)2 · (–1)3 · . 11. c) –62 : (–6)1. 2 3 e) (–2 ) . e) 106 : (–10)3 · 100. . 8. b) [(–1)4 · (–2)5]10. · (–2)30 : [(–2)15]31. f) [22 · (–3)4 · (–5)2]6. f) [(–4)4 : 43]5 : 43. i) –39 : (–3)5 : (–33). c) [(54)3 : (–5)10]2 : (–53). b) (–23)4. Scrieþi ca un produs de puteri: a) [2 · ( –3)4]3. Scrieþi ca o singurã putere: a) (92)4. Scrieþi ca o singurã putere: a) (–3)2 · (–3)4. 9. d) [(–7)4]5. c) 54 · (–5)6 : 59. 4 2 d) (–5 ) : (–5) . h) 540 : (+5)30 · (–25)4 : (–125)2. e) (–21)4 : [(–7)3 · 34]. e) (–10)4 · (+10)6 · (–10)1. 6. · (–1)200.. b) (–4)2 · (–4)3. d) (–15)3 : (–3)2 : (–5)3.59 4. g) [(–33)3]3. i) 72 · 74 · (–7)6 · (–7)3.. Calculaþi: a) [(–2)4 · (–3)6] : [(–2)3 · (–3)4]. c) [(–4)3]5. e) 740 : (–7)30 : (–72). e) [–94 · (–5)3]6. 11 2 g) 25 : (–25) : (–25) .. Calculaþi: a) (24 · 26)2 : (–2)18. b) 42 · (–2)3. b) (–34 · 32)3 : 316. c) –125 : (–5)2 · 53. e) –630 : (–625) : (62)2. f) –73 · (–7)4 · (+7)10. f) (–8)8 · (–8)4 : (–8)10. h)232 : (–210) : (–2)12. c) (+5)4 · (+5)5. 2 3 4 4 2 3 d) 100 · (–10) : 10 . 5. b) (–2)1 · (–2)2 · (–2)3 · . 12. h) 96 · (–9)0 · ( 9)10. b) [56 · (–3)9] : [–53 · (–3)8]. f) 273 · (–9)2 · (–3)4.. d) [73 · (–7)2: 74]0. Calculaþi: a) 27 : (–2)3 · (–2)0. f) (–62)5. h) [(+52)4]0. 10. Scrieþi ca o singurã putere: a) (–10)4 : (–10)3. f) 420 : (–4)10 : (–43).

b) (–1 – 4) · 3 – 7. b) D20. c) 72 – [24 – (–2)2 + 13] – 23 + 72 : (–7). Ordinea efectuãrii operaþiilor ºi folosirea parantezelor 1. 3. b) M–4. e) –42 : (4 – 1 + 62 – 5 · 7). d) 2 · [40 : (–2)2 · 5 – 102 : (–10)]. c) (–7 + 1 + 24) : (–6) – 1. 2. Calculaþi: a) 2 · (–8) : (–4) – 36 : 12. e) (4 – 1 – 5)3 : (3 – 5)2 · (–2)4 : (–6 + 4)2. Aflaþi valoarea de adevãr a propoziþiilor: a) 25x(–5). g) (–2)2 · (–4 : 1 + 6 – 3). d) 25 – (–6 + 7 · 3). e) 24 – (–1) · [–2 : (–1) + 24 : (–23)]. d) M–6. c) D–12. f) –21y3. Calculaþi: a) [(–2)4 : (–2)2 – (–5)3 : 5] · (–3). c) 252 : (–25) + 3 · [17 – 2 · (–6) + 1 – 32]. b) [(–2)0 + (–2)1 + (–2)2 + (–2)3] : 5 – 4 2. g) 3 · [(–5)2 : 5 – 21 : (–1) + 62]. Determinaþi elementele mulþimilor: a) M2. g) 4 o 16. 4. b) –7 | (–21).60 9. f) [(–1)5 : (–1)4 – 5]2 : (–1 – 2 – 3) – 6(2 – 4 – 5). e) M8. 3. b) (9 – 6 + 10) : (–13). e) (–1)4 · (–1)3 · (–7) + 22 : (–2). . e) 50x(–3). f) 7 · (–1) – (–2) · [–3 · (–1) + 14 : (–7)]. c) 35x5. i) [–2 · (–6) : 3 + 21 : (–7)] · 4. 2. Calculaþi: a) [24 · (–3)3]5 : [(–2)19 · 314]. d) 6 | (–2). c) 72 : (–22 –4) : 3. j) –125 : (–52 – 6 · (–3)]. b) (–4)2 : (–4) – 36 : (–2) + 21. d) 212 : [(–3)2 · 7] – 6 · [(4 – 2)3 + (–1 + 5)2]. Determinaþi elementele mulþimilor: a) D15. d) D–25. d) 3 · (–4 · 3 + 10). Divizibilitatea în m 1. h) [(–2)4 · (–2)8 : (–2)10 + 6]2. h) 36x(–6). c) M5. Calculaþi: a) –3 + (–4) : 2. e) D24. f) (–2 + 3)2 : (–1)7 – 36 : (–2 – 4). f) [(–2)2 + (–2)3 + (–2)4] : (–1 – 1)2. 10.

c) (M6 O M4) \ M3. ºtiind cã: a) x(y –1) = 0. –4. + 230)x7. c) (x + 4)(y + 2) = 5. d) x + 1 = 6. Care din elementele mulþimii A = {–5.. Scrieþi elementele mulþimilor: a) A = {x i m | –3 T x T 2. d) (3n + 1 · 5n + 2 – 3n · 5n + 1)x14.. 0. c) D2 \ D6. Determinaþi elementele mulþimilor: 1 23 1 = 2∈15 ∈1 6 3 = 2∈1 5 ∈1 6 2 −2 2 +2 1 23 1 = 2∈1 5 ∈2 6 3 = 2∈1 5 ∈1 6 2−3 32 − 2 −1 1 = 2 ∈1 2 ∈ 2− 3 42 { { { } } } d) M7 N M–14. Determinaþi elementele mulþimilor: 1 2 1 = 2∈15 ∈1 6 3 = 2∈15 − ∈1 6 2 2 12 3 1 = 2 ∈ 1− 5 ∈ 1 6 3 = 2 ∈ 1 5 − ∈2 6 2 2 { { } } { { } } { 342 ∈ 1}6 4 4 = {2 ∈ 2 5 − ∈ 2}7 2 4 = 2 ∈2 5 8. Arãtaþi cã: a) (21 + 22 + 23 + . Ecuaþii în m 1. xx3}. Aflaþi numerele x. b) (x – 1)(y + 2) = 3. n n+1 n n+2 c) (2 · 3 + 2 · 3 )x4. c) C = {x i m | |x| T 5. 5. f) 3x – 2= –8? . 6 | x}. { { } } { 2 +4 3 ∈2}6 24 4 = {2 ∈ 2 5 ∈ 1}6 72 + 3 4 = 2 ∈2 5 9. 11. xx(–5)}. xx2}. Determinaþi elementele mulþimilor: 1 −1 1+2 2 = 1∈13 ∈1 4 3 = 1 ∈2 3 ∈1 4 1 +1 1 −1 1 +1 21 + 3 2 = 1∈14 ∈1 5 3 = 1 ∈2 4 ∈1 6 1−2 1−2 { { } } { { } } 10. –2. 7. b) B = {x i m– | –5 < x < 4. 1.. 11. b) 2x = –8. c) 2x – 1 = –1. d) (2x – 1 )(y –1) = 10. e) 7x + 1 = 8. b) (51 + 52 + 53 + . n i q*. d) D = {x i m* | |x| < 10. y i m. Determinaþi elementele mulþimilor: a) M6 O M12..61 4. b) D–2 O D4. Determinaþi elementele mulþimilor: a) D2 N D–3. + 550)x6. d) D–9 O D24. n i q*. 6. b) M12 \ M–24. 5} sunt soluþii ale ecuaþiilor: a) x – 1 = 4.

c) 4(2 – x) = 8. g) 7x + 11 = 4x – 1. k) (4x + 1) : 3 = 3. h) –4 : (1 – x) = 1. j) –x – 1 = 4. e) . i) 4x = –24. b) 4x + 5 = 3x – 1. c) 20x = 100. k) 1 + 8x = 8x + 17. Rezolvaþi în m ecuaþiile: a) 2(x – 1) = 3(x + 1) – 6. d) |3x + 2| = 10. j) (3x + 1) : 2 = –4. g) –7 = 1 – x. d) x : (–2) = 5. i) –4 + 2x = x + 6. h) 2 = x + 4. 3. b) 3x + 1 = 7. g) x : (–5) = 100. g) 7(x – 1) – 2(x + 1) = 2 (x + 3). d) 10x + 1 = –29. 7. f) x + 1 = 5. k) –9 = 20 – x. i) x : 2 = –9. e) 7 – (–x) = 2. 4. e) 5x – 6 = 2x + 3. h) 20x + 1 = – 19. c) 2 3 3 4 1 2 3 11 − 2 1 1 1 + 2 11 1 1 − 2 1 1+1 1 2 1−3 − = + − = + . j) 1 – 12x = 3x – 29. f) –9x = 27. b) x : (–1) = –1. f) x : 1 = –8. d) 7 – 3(x + 2) = 2x – 19. e) 2(x + 4) = x + 7. Rezolvaþi în m ecuaþiile: a) 2x – 1 = x + 3. h) 2(2x + 2) + 6(x – 1) = 4(x + 1). Rezolvaþi în m* ecuaþiile: a) 2(–x – 1) = –8. e) (x + 2) : 4 = 0. d) 6x + 3 = 4x – 5. c) 2x – 1 = 3x + 4. Rezolvaþi în m ecuaþiile: 1 −1 1 + 2 1 +1 1 + 2 11 + 2 1 − 3 1 = = = + . d) –4x = 60. c) 2 – x = –4. b) 3(2x – 1) = 4(x – 2) + 15. Rezolvaþi în m ecuaþiile: a) 2x – 1 = –3. l) –x – 4 = 0. h) –8x = –16. e) 4x – 8 = –16. e) x : (–9) = 0. b) 3(x + 2) = 6. i) 2 + x = –1. b) |2x + 1| = 3. f) 5(x + 9) = 6(x + 8). b) . f) − = + d) . d) –8 + x = –1. b) x – 2 = 3. h) 15x + 9 = 10x – 1. i) (2x – 1) : 3 = –1. b) –3x = –9. d) 7 : ( x – 1) = –1. a) . 9. c) 2(1 + x) = 3x. f) 10x – 1 = 11x – 5 . f) (3 – x) : 3 = –1. Rezolvaþi în m ecuaþiile: a) 2x = –6. . Rezolvaþi în m ecuaþiile: a) x : 2 = –4. c) 5x – 1 = –16. 8. c) x : 5 = 4. f) –9x + 1 = 19.62 2. g) 10 : (x – 1) = –5. 3 4 5 3 3 4 1 4 1 4 25 35 10. i) –2x + 5 = –7. g) –3x = 12. c) |4x – 1| = 5. Rezolvaþi în m ecuaþiile: a) x + 6 = –1. 5. 6. e) 15x = –30. Rezolvaþi în m ecuaþiile: a) |x – 1| = 4. h) x : (–5) = –10. l) 2(–3x + 1) = –4. g) 3x – 9 = –9.

c) 2(x + 2) T 3(x + 2). b) 3x – 1 < 5. b) x + 2 > 0. 11. b) 2x > 2. e) –2x T 4. Rezolvaþi în m– inecuaþiile: a) 2x – 1 T x – 4. f) –2(x + 1) < 2x + 6. e) 2x + 1 T –7. 2} verificã inecuaþiile: a) x – 1 T 4. f) ||x| + 1| = 4.. h) 4 > 3x – 2. f) 3x – 1 T 2(x – 3). g) |x| + 4 = 6. f) 7x < 28. e) 7 + x > 2.. e) |x – 1| + |2x – 2| = 12.. c) x + 5 T 9. c) 3x T 9. j) 3(2x – 1) + 2(2x + 1) < 4(5x – 1) + 33. h) |x – 4| = –2. f) 7x – 1 T 13. h) –6 U x + 1. în m+. e) 4x – 6 T 2x – 8. g) 5x < –20. + |80x + 80| = 6480. 4. i) 21 U 5x – 4. în q*. g) x – 6 < 0. h) 2x > –2. Care din elementele mulþimii A = {–3. c) 4x + 7 T 27. g) |7 – |x|| = 0. + |100x – 300| = 5050. în q. 6. în q*. k) x : 3 < 0. 1.. –2. în m–. d) 2x + 3 < 7? 2. Rezolvaþi în m inecuaþiile: a) x + 4 T 9. c) 7|1 – x| = 21. d) –x < 4. Rezolvaþi în m inecuaþiile: a) 3x T 6. k) 7 + x > 9. Rezolvaþi în m* ecuaþiile: a) |x| + 2|x| + 3|x| + . d) 2|2x + 3| – 1 = 17. c) 6(x + 1) < 2x + 14. + 40|x| = 1640. f) |x + 6| = 0. Rezolvaþi în m inecuaþiile: a) 2x – 3 < 5. b) 3x – 1 < 2x – 4. j) x : 2 < –4. d) 5x + 4 U 9.. Inecuaþii în m 1. Rezolvaþi în m ecuaþiile: a) |2x – 1| + 1 = 4. j) 3 < 7 + x. i) –5x < –40. 3. 5. d) x – 9 < –1. b) x – 1 > 2. e) 2(3x – 1) T 4x – 6. g) 3(4x – 6) T 7(2x – 8). b) 3|x| – 1 = 5. d) 3(2x – 1) U 7x + 9. h) 3|2 + x| – 1 = 2|x + 2| + 6. Rezolvaþi urmãtoarele inecuaþii: a) 2(x + 1) < 4. h) 9x – 24 < 3(2x + 5). d) 6(x + 1) < 5x – 6. 12. f) 2 < x + 3. 12. în m.. i) 2(x + 1) + 3(x + 2) T 4(x – 1). g) 1 + 2x < 9. b) 3x + 1 > x – 7. c) 3x T –21. i) 21 > x + 15. în m*. c) |x – 3 | + |2x – 6| + |3x – 9| + .63 e) |3 – x| = 1. . –1. b) |x + 1| + |2x + 2| + . g) 7x – 2 < 3(2x + 1).

i) |4x – 3| T 5. y = 2x ºi z = x + 5. ºtiind cã dublând suma dintre dublul sãu ºi 1 obþinem acelaºi rezultat ca atunci când îl triplãm. Rezolvaþi în m inecuaþiile: a) |x| T 2. iar diferenþa dintre dublul primului numãr ºi triplul celui de-al doilea numãr este –19. g) |1 – x| T 2. f) |3x| < 9. d) cincimea sa este 15. b) suma lor este 12. 6. Determinaþi douã numere întregi x ºi y. 3. iar diferenþa dintre cel mai mic numãr ºi cel mai mare este –6. Determinaþi trei numere întregi x. Probleme care se rezolvã cu ajutorul ecuaþiilor 1. 9. ºtiind cã: a) suma dintre el ºi –3 este 4. iar primul numãr este cu 16 mai mare decât al doilea numãr. c) x + 3y – 2z = 8. E = {x i q | –6 < |x| < 3}. Determinaþi numãrul întreg x. Determinaþi mulþimile: A = {x i m | |x| < 2}. k) |x + 1| – 2 < 0. c) triplul sãu este –12. . F = {x i m* | |3x| T 12}. j) 7|2x + 1| < 35. d) |x + 2| < 4. Determinaþi numerele. 2. Determinaþi numerele. Determinaþi douã numere întregi x ºi y. 5. l) 2|x + 3| – 1 < 3. c) |x – 1| T 1. b) diferenþa dintre el ºi 2 este –1. c) adunând la triplul sãu –2 obþinem 4. b) dacã îl adunãm cu 2 obþinem acelaºi rezultat ca atunci când dublãm suma dintre el ºi –1. 8. ºtiind cã: a) x + y + z = 9. ºtiind cã suma lor este 3. iar unul din numere este de 11 ori mai mare decât celãlalt. x = 4z ºi y = 1 – z. y ºi z. ºtiind cã micºorând dublul sumei dintre x ºi – 4 de –3 ori obþinem acelaºi rezultat ca atunci când scãdem din el –1. D = {x i m* | –1 < 2x – 1 < 3}. 4. Determinaþi numãrul întreg x. Suma a patru numere întregi consecutive este –2. b) x – y + z = –25. 8. e) |2x| T 6. 13. iar diferenþa lor este 2.64 7. d) dublând diferenþa dintre 2 ºi x obþinem –20. ºtiind cã: a) triplul diferenþei dintre x ºi 9 este –6. ºtiind cã: a) suma lor este –8. 7. C = {x i m | –3 T x – 1 < 2}. Determinaþi numãrul întreg x. Determinaþi numãrul întreg x. h) |2x – 1| T 3. B = {x i q* | |x – 1| T 3}. Suma a n numere întregi consecutive este 35. b) |x| < 3. c) suma lor este –20. x = y – 1 ºi z = y + 2.

Paralelism 7.GEOMETRIE 1. Dreapta 3. Proprietãþile triunghiurilor . Recapitulare ºi completãri 2. Congruenþa triunghiurilor 5. Perpendicularitate 6. Unghiuri 4.

Centrul cercului este un punct. Figuri geometrice plane Desen. 4 unghiuri. Patrulaterul cu douã laturi opuse paralele ºi celelalte douã neparalele. 3 unghiuri. Perimetrul = 4l. iar raza cercului este un segment cu un capãt în centrul cercului ºi celãlalt pe cerc. Perimetrul = a + b + c. Aria = L · l. proprietãþi Are 3 vârfuri. Perimetrul = 2l + 2L. Perimetrul = 4l. Perimetrul = 2l + 2L. Are 4 vârfuri. Patrulaterul cu laturile opuse paralele. 4 laturi. 3 laturi.66 Noþiuni teoretice Denumire Triunghiul Patrulaterul Paralelogramul Dreptunghiul Pãtratul Rombul Trapezul Cercul I . Paralelogramul cu unghiurile drepte. Recapitulare ºi completãri 1. Paralelogramul cu toate laturile de lungimi egale. Perimetrul = a + b + c + d. Dreptunghiul cu toate laturile de lungimi egale. . Aria = l2. elemente.

elemente. Cilindrul Bazele sunt cercuri. Piramida patrulaterã Are 5 vârfuri. iar raza sferei este un segment cu un capãt în centrul sferei ºi celãlalt pe sferã. 6 muchii. Muchiile fiecãrei feþe formeazã un triunghi. 8 vârfuri. Volumul = L · l · h. 4 feþe. Muchiile fiecãrei feþe formeazã un dreptunghi.67 Noþiuni teoretice Denumire 2. Cubul Paralelipipedul dreptunghic cu muchiile de lungimi egale. Sfera Centrul sferei este un punct. . Conul Baza este un cerc. Piramida triunghiularã Are 4 vârfuri. 8 muchii. Volumul = l 3. proprietãþi Paralelipipedul dreptunghic Are 6 feþe. 12 muchii. Corpuri geometrice Desen. 5 feþe.

Aflaþi aria unui: a) pãtrat care are perimetrul de 17 cm. b) douã dintre laturi au aceeaºi lungime. Un dreptunghi ºi un pãtrat au aceeaºi arie. b) perimetrul dreptunghiului. d) un pãtrat cu latura de 3 cm. Sã se afle lungimile laturilor unui triunghi care are perimetrul de 60 cm. Calculaþi perimetrul unui: a) triunghi cu laturile de 0. 7. 2. 6. c) un triunghi dreptunghic.68 Exerciþii ºi probleme 1. 1 dm. ºtiind cã dreptunghiul are dimensiunile de 3 cm ºi 12 cm. a) b) c) . e) un dreptunghi cu laturile de 2 cm ºi 4 cm. Desenaþi: a) un triunghi ascuþitunghic. 3.4 cm. c) o laturã este cu 14 cm mai micã decât suma celorlalte douã laturi ºi cu 16 cm mai mare decât diferenþa lor. ºtiind cã: a) cele trei laturi au aceeaºi lungime. f) un paralelogram cu laturile de 3 cm ºi 5 cm.5 cm ºi 0.14 m. g) un romb cu diagonalele de 4 cm ºi 6 cm.7 dm ºi lãþimea de 32 mm. b) dreptunghi cu lungimea de 0. 120 mm. h) un cerc cu raza de 2 cm. Numiþi aceste corpuri ºi desenaþi-le pe caiet. iar a treia laturã are 12 cm. iar lãþimea dreptunghiului reprezintã 25% din lungimea sa.2 m. b) dreptunghi care are lungimea de 2 ori mai mare decât lãþimea ºi perimetrul de 38. Sã se afle: a) perimetrul pãtratului.7 cm. ºtiind cã pãtratul are latura de 36 cm. Calculaþi perimetrul ºi aria unui: a) pãtrat cu latura de 2. 5. b) un triunghi obtuzunghic. 6 4. c) romb cu latura de 2 1 345 . În desenele de mai jos sunt prezentate desfãºurãrile mai multor corpuri geometrice. b) paralelogram cu laturile de 9.

ºtiind cã nivelul apei se ridicã cu 50 mm. iar înãlþimea de 3 ori mai mare decât lãþimea. lãþimea reprezentând jumãtate din lungime ºi un sfert din înãlþime. Desfãºurarea unui cub acoperã o suprafaþã planã cu aria de 864 cm². 4 cm ºi 5 cm.5 cm ºi muchia exterioarã de 10 cm. lãþimea egalã cu 60% din lungime. b) suma celor trei dimensiuni ale paralelipipedului dreptunghic este de 189 cm. 10. Calculaþi volumul corpului. Sã se afle suma lungimilor tuturor muchiilor unui paralelipiped dreptunghic care are: a) dimensiunile de 3 cm. 9.69 d) e) f) 8. b) lungimea de 20 cm. b) perimetrele a trei dintre feþe de 540 cm. 13. Sã se afle volumul unui paralelipiped dreptunghic care are: a) lungimea de 21 cm. 6 cm ºi 9 cm.6 dm. O cutie în formã de cub are grosimea pereþilor de 0. lãþimea de 14 cm ºi înãlþimea de 8 cm. Calculaþi volumul unui cub care are: a) lungimea muchiei de 1. 600 cm. Aflaþi lungimea muchiei cubului.6 cm. 12. 14. Sã se afle volumul interior al cutiei. Calculaþi lungimea muchiei cubului ºtiind cã: a) paralelipipedul dreptunghic are dimensiunile de 4 cm. Un vas cu apã în formã de paralelipiped dreptunghic are baza un pãtrat cu latura de 1. În vas este scufundat complet un corp metalic. b) aria unei feþe de 25 cm². 11. . 720 cm. Un cub ºi un paralelipiped dreptunghic au acelaºi volum.

notatã a. proprietãþi Punctul D Dreapta A Punctul A. b) [AB ºi [AC sunt semidrepte opuse. astfel încât: a) [AB = [AC. notatã (OA. [MN ºi [MP sunt semidrepte opuse. Dreapta a. Exerciþii ºi probleme 1. Semidreapta deschisã OA. Trei sau mai multe puncte care aparþin aceleiaºi drepte se numesc puncte coliniare. 2. Distanþa dintre punctele A ºi B se numeºte lungimea segmentului AB. CD = EF ⇔ [CD] \ [EF] Mijlocul unui segment este punctul de pe segment egal depãrtat de capetele sale. notat A. Desenaþi trei puncte distincte A.70 I I. Segmentul Punctele A ºi B se numesc capetele segmentului AB. B. astfel încât sã fie îndeplinite urmãtoarele condiþii: . notat (AB). Desenaþi douã segmente [AB] ºi [CD]. notatã AB. notatã AB. Dreapta AB. Segmentul închis AB. Segmentul deschis AB. Dreapta Noþiuni teoretice Denumire Desen. notatã [OA. PM = MQ. M i [PQ]. C. elemente. c) C este mijlocul segmentului [AB]. Semidreapta Semidreaptã închisã OA. notat [AB]. Segmentele care au lungimi egale se numesc segmente congruente.

c) AB = 5 cm. b) C i (PB). distincte douã câte douã. c) 12 = 1 13 . Pe o dreaptã se considerã punctele A. C puncte coliniare. Fie A.5 cm ºi C h(AB. [AM] = [MB] ºi [CM] = [MD]. C. respectiv [MB]. ªtiind cã AB = 9 cm ºi BC = 4 cm. 6. 3. d) lungimea segmentului [AC] este cu 15 cm mai mare decât lungimea segmentului [AD]. 9. b) AB = 2 cm. Enumeraþi dreptele distincte determinate de aceste puncte dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiþii: a) P i (BD). iar A ºi P sunt de aceeaºi parte a dreptei DC. b) A. respectiv [AM]. sã se afle distanþa dintre mijloacele segmentelor: a) [AB] ºi [BC]. b) 12 = 1 23 . c) ºase drepte. C. iar punctele B ºi D sunt situate de o parte ºi de cealaltã a dreptei AC. C astfel încât AC + CB = AB. Desenaþi patru puncte astfel încât acestea sã determine: a) o dreaptã. Sã se afle lungimea segmentului [AB] dacã: a) DC = 10 cm. dacã M ºi N sunt mijloacele urmãtoarelor segmente: a) [AC]. B. Sã se afle lungimea segmentului AB dacã: a) punctul B este mijlocul segmentului [AC]. Fie date punctele coliniare A. D sunt coliniare ºi [AB] O [CD] = ∅. C. B. Desenaþi punctele coliniare A. Aflaþi lungimea segmentului [MN]. b) [AB]. B. 4. 5. d) AB = 4. . B. în aceastã ordine.71 a) A. AC = 3. c) [AC] ºi [BC]. D. astfel încât AC = 12 cm. AC = 4 cm. b) AC = 4 · DB. 8. BC = 4 cm ºi B i (AC). b) [AB] ºi [AC]. AB = 10 cm. în aceastã ordine. C. în aceastã ordine. B. AC = 2 cm ºi B i (AC). B. punctul D este mijlocul segmentului [AB]. C astfel încât: a) AB = 3 cm ºi B este mijlocul segmentului [AC]. B.5 cm. 7. D sunt necoliniare ºi [AB] O [CD] = ∅. iar BC = 8 cm. respectiv [BC]. b) patru drepte. c) [BC]. 2 2 d) AB – BC = 2 cm. c) [AB] O [CD] = {M}. c) punctul B este mijlocul segmentului [DC]. e) BC este 20% din AB. Fie date punctele coliniare A. B. Fie punctele A. distincte douã câte douã ºi punctul P i (AC). C.

Fie punctele coliniare A. b) [BC] ºi [AD]. AC = 6 · CD ºi BD = 18 cm. Fie A. D. C. d) [AE] ºi [CF]. astfel încât CD = 2 · BC. D în aceastã ordine. C. astfel încât BC = 2AB. B. b) [AC] ºi [BE]. în aceastã ordine. sã se afle: a) AD + BC. BC = 3AB. E. . AF = 5DE. astfel încât D este mijlocul segmentului [AB]. 12. F. D. B. D i [BC] ºi [DE] \ [BD]. B. Sã se afle: a) lungimea segmentului [AD].72 10. B. C. Determinaþi valoarea raportului dintre lungimile segmentelor [AE] ºi [CD]. B. ªtiind cã AC = 7 cm ºi BD = 11 cm. 12 1 32 23 42 = 32 + 12 a) Dacã A i (BC). AD = 3BC. arãtaþi cã 34 = . 13. C. Pe o dreaptã se considerã punctele A. Pe o dreaptã se considerã punctele coliniare A. 4 4 12 + 32 23 42 = 12 1 32 . AE = 4CD. C. 14. arãtaþi cã 34 = 4 4 15. Fie date punctele coliniare A. AD = 15 cm. b) CD – AB. D. D patru puncte coliniare situate în aceastã ordine. Pe o dreaptã se considerã punctele distince A. astfel încât BC = 2 · AB. b) Dacã C i (AD). 11. b) distanþa dintre mijloacele segmentelor [AC] ºi [BD]. c) [BD] ºi [CE]. în aceastã ordine. C. D. iar EF = 18 cm. E. astfel încât C este mijlocul segmentului [AB]. Sã se afle distanþa dintre mijloacele segmentelor: a) [AC] ºi [BF]. B. Sã se afle distanþa dintre mijloacele segmentelor: a) [AC] ºi [BD].

proprietãþi Figura geometricã formatã din douã semidrepte cu aceeaºi origine se numeºte unghi. Semidreptele [OA ºi [OB se numesc laturile unghiului. Unghiul nul Unghiul propriu Unghiuri congruente Unghiuri adiacente Unghiuri suplementare Unghiul ale cãrui laturi sunt semidrepte identice se numeºte unghi nul. elemente. Mãsura unui unghi alungit este egalã cu 180°. iar celelalte douã laturi situate de o parte ºi de alta a dreptei care conþine latura comunã se numesc unghiuri adiacente. Un unghi care nu este nici alungit ºi nici nul se numeºte unghi propriu.III. o laturã comunã. rAOB ºi rBOC sunt unghiuri adiacente. Punctul O se numeºte vârful unghiului. Unghiul AOB este notat rAOB. Douã unghiuri proprii care au suma mãsurilor egalã cu 180° se numesc unghiuri suplementare. Unghiul alungit Unghiul ale cãrui laturi sunt semidrepte opuse se numeºte unghi alungit sau unghi cu laturile în prelungire. Mãsura unghiului nul este egalã cu 0°. Unghiuri 73 Noþiuni teoretice Denumire Unghiul Desen. m(rAOB) = m(rA′O′B′) ⇒ ⇒ rAOB \ rA′O′B′ Douã unghiuri proprii care au vârful comun. Unghiurile care au mãsurile egale se numesc unghiuri congruente. m(rAOB) + m(rPQR) = 180° .

Bisectoarea unui unghi propriu Semidreapta situatã în interiorul unghiului. Unghi ascuþit Un unghi propriu a cãrui mãsurã este mai micã de 90° se numeºte unghi ascuþit. proprietãþi Unghiuri complementare Douã unghiuri proprii care au suma mãsurilor egalã cu 90° se numesc unghiuri complementare. având originea în vârful unghiului. Unghi drept Unghiul care are mãsura de 90° se numeºte unghi drept. Unghiurile opuse la vârf sunt congruente. astfel încât orice punct al planului ce nu aparþine niciuneia din laturile lor. rAOB \rCOD ºi rBOC \rAOD. .74 Denumire Desen. se numesc unghiuri opuse la vârf. care formeazã unghiuri congruente cu laturile unghiului. m(rAOB) < 90°. Suma mãsurilor unghiurilor în jurul unui punct este de 360°. m(rAOB) = 90°. se numesc unghiuri în jurul unui punct. m(rAOB) > 90°. se numeºte bisectoarea unghiului. Unghi obtuz Un unghi propriu a cãrui mãsurã este mai mare de 90° se numeºte unghi obtuz. Unghiuri opuse la vârf Douã unghiuri proprii ale cãror laturi sunt semidrepte opuse. elemente. [OP este bisectoarea rAOB ⇒ m(rAOP) = m(rBOP). Unghiuri în jurul unui punct Trei sau mai multe unghiuri care au acelaºi vârf. aparþine interiorului unui singur unghi. m(rAOB) + m(rPQR) = 90°.

B. b) m(rABD) este cu 70° mai micã decât m(rBDC). în aceastã ordine. ªtiind cã m(rABP) = 90° ºi 1 (1123 ) 2 = . Dacã m(rDBE) = 2m(rABD) = = 2m(rCBE). Sã se afle m(rAOC). ªtiind cã m(rBOD) = m(rAOB) = 23°30′30′′. c) 112°37′. sã se afle mãsura unghiului rAOB. Se considerã unghiurile rAOB ºi rBOC cu mãsurile de 75°. ºi punctul D. Fie date punctele coliniare A. calculaþi mãsurile unghiurilor rABE ºi rCBD. 4. 8. Fie date punctele coliniare A. b) 97°. ªtiind cã m(rAOB) este 60% din m(rBOA′). c) m(rABD) este un sfert din m(rBDC). b) de o parte ºi de cealaltã a dreptei OB. d) 132°43′20′′. Sã se afle: a) m(rAOC) = m(rCOD) = m(rDOB). sã se afle mãsurile unghiurilor rAOB. iar D ºi E douã puncte situate de aceeaºi parte a dreptei AB. 9. C. Dacã m(rCOD) = = 141°. 10. respectiv 50°. C. . iar (OD bisectoarea unghiului rAOC. ªtiind cã m(rAOD) = 87°. în aceastã ordine. dacã mãsura unghiului format de laturile necomune este de: a) 150°.75 Exerciþii ºi probleme 1. iar (OD este bisectoarea unghiului rBOC. rBOC ºi rBOD. C. 2. iar M ºi P douã puncte situate de o parte ºi de cealaltã a dreptei AB. Fie date punctele coliniare A. 6. Fie date unghiurile adiacente rAOB ºi rBOC. care nu aparþine dreptei AB. Sã se afle mãsurile unghiurilor rABD ºi rBDC ºtiind cã: a) m(rABD) = m(rBDC). calculaþi mãsurile unghiurilor rAOB ºi rA′OB. 1 (1324 ) 3 5. În exteriorul rAOB se considerã punctele C ºi D. 7. iar (OB este bisectoarea rAOD. 3. b) m(rCOD) = 3 · m(rAOC) ºi m(rDOB) = 20°. B. sã se afle m(rPBM). Aflaþi mãsura unghiului format de bisectoarele a douã unghiuri adiacente. Se considerã unghiul rAOB ºi (OA′ semidreapta opusã semidreptei (OA. Fie dat unghiul alungit rAOB ºi punctele C. astfel încât (OA este bisectoarea unghiului rBOC. B. D situate de aceeaºi parte a dreptei AB. în aceastã ordine. dacã punctele A ºi C sunt: a) de aceeaºi parte a dreptei OB. sã se afle m(rAOC). d) m(rABD) este de opt ori mai mare decât m(rBDC). În interiorul unghiului rAOB se considerã punctele C ºi D astfel încât (OC este bisectoarea unghiului rAOB.

17. d) n = 15. b) suplementare. c) n = 5. d) suma mãsurilor a douã unghiuri este 146°. Aflaþi mãsurile a douã unghiuri complementare dacã: a) diferenþa dintre mãsurile celor douã unghiuri este de 42°. b) suplementare. b) mãsura unui unghi este jumãtate din mãsura celuilalt unghi. Diferenþa dintre mãsurile a douã unghiuri este de 32°. Aflaþi mãsurile a douã unghiuri suplementare dacã: a) mãsura unui unghi este egalã cu mãsura celuilalt unghi. b) douã dintre unghiuri sunt complementare. Bisectoarele a douã unghiuri adiacente formeazã un unghi cu mãsura de 54°. 1 c) mãsura unui unghi este din mãsura celuilalt unghi. b) suma dintre complementul sãu ºi suplementul sãu este de 190°. b) complementul suplementului sãu are mãsura de 20°. 16.76 11. c) n = 9. Aflaþi mãsurile celor douã unghiuri dacã acestea sunt: a) complementare. c) raportul dintre mãsurile celor douã unghiuri este egal cu 5. Fie date n unghiuri congruente în jurul unui punct. Aflaþi mãsura unghiului format de bisectoarele a douã unghiuri adiacente: a) complementare. prin numere naturale consecutive. 20. Aflaþi mãsura unui unghi dacã: a) complementul sãu reprezintã 10% din suplementul sãu. Aflaþi mãsurile unghiurilor formate de douã drepte concurente dacã: a) trei dintre unghiuri sunt congruente. Sã se afle mãsurile unghiurilor dacã: a) n = 3. . 13. 2 c) mãsura unui unghi este 125% din mãsura altui unghi. b) diferenþa dintre mãsurile celor douã unghiuri este de 16°. în grade. 12. c) diferenþa dintre mãsurile a douã unghiuri este de 74°. b) n = 5. d) n = 6. 2 15. b) n = 4. Aflaþi mãsurile celor douã unghiuri ºtiind cã: a) cele douã unghiuri au aceeaºi mãsurã. 18. Determinaþi mãsura unui unghi dacã: a) suplementul complementului sãu are mãsura de 130°. Fie date n unghiuri în jurul unui punct. Sã se afle mãsurile unghiurilor dacã: a) n = 3. 19. ale cãror mãsuri sunt exprimate. 1 b) raportul dintre mãsurile celor douã unghiuri este . 14.

77 21. rBOC. m(rCOD) = 3 · m(rAOB) ºi m(rDOA) = 2 · m(rBOC). rCOA sunt unghiuri în jurul punctului O. b) mãsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor rAOB ºi rCOD. iar 1 (1123 ) 1 (1421 ) 2 1 (1123 ) = . Unghiurile rAOB. rBOC. În jurul unui punct O se considerã unghiurile rAOB. d) m(rAOC) reprezintã 60% din m(rBOC) ºi 75% din m(rAOB). rCOD ºi rDOA astfel încât 4 · m(rAOB) = 3 · m(rBOC). c) m(rCOB) este cu 10° mai mare decât m(rAOB) ºi cu 10° mai micã decât m(rAOC). . 22. Sã se afle mãsurile celor trei unghiuri dacã: a) 4 · m(rAOB) = 3 · m(rBOC) = 6 · m(rCOA). b) m(rAOB) este jumãtate din m(rBOC) ºi cu 60° mai micã decât m(rAOC). Sã se afle: 3 a) mãsurile celor patru unghiuri din jurul punctului O. 23. rBOC. Sã se calculeze: a) mãsurile celor patru unghiuri în jurul punctului O. 4 · m(rCOD) = m(rBOC). rCOD. astfel încât m(rBOC) = 2 · m(rAOB). b) mãsura unghiului dintre bisectoarele unghiurilor rAOB ºi rAOD. rDOA. În jurul punctului O se considerã unghiurile rAOB.

m(rBAC) > 90° Triunghiuri congruente Douã triunghiuri care au cele ºase elemente respectiv congruente se numesc triunghiuri congruente. [AC]. Triunghiul ascuþitunghic Triunghiul care are toate ungiurile ascuþite se numeºte triunghi ascuþitunghic. ⇔ ∆ABC \ ∆A′B ′C ′ rA \ rA′. Triunghiul isoscel Triunghiul care are douã laturi congruente se numeºte triunghi isoscel: AB = AC. [AB] ºi [AC] se numesc catete. proprietãþi Triunghiul Figura geometricã formatã din reuniunea a trei segmente determinate de trei puncte ncoliniare se numeºte triunghi. m(rBAC) < 90°. rABC. Congruenþa triunghiurilor Noþiuni teoretice Denumire Desen. Triunghiul echilateral Triunghiul care are toate laturile congruente se numeºte triunghi echilateral: AB = AC = BC = l. • unghiurile: rBAC. [AB] \ [A′B ′]. elemente. Triunghiul obtuzunghic Triunghiul care are un unghi obtuz se numeºte triunghi obtuzunghic. [AC] \ [A′C ′]. Elementele triunghiului: • laturile: [AB]. [BC] se numeºte ipotenuzã. [BC] \ [B ′C ′]. Triunghiul dreptunghic Triunghiul care are un unghi de 90° se numeºte triunghi dreptunghic. rACB. rC \ rC ′ . m(rBAC) = 90°. [BC].78 I V. rB \ rB ′. m(rACB) < 90°. m(rABC) < 90°.

[AC] \ [A′C ′]. unghi. Dacã segmentele sau unghiurile respective sunt elemente omoloage în triunghiuri congruente. rC \ rC ′ ⇒ ∆ABC \ ∆A′B ′C ′ Metoda triunghiurilor congruente Pentru a demonstra cã douã segmente sau douã unghiuri sunt congruente. . [AC] \ [A′C ′]. [BC] \ [B ′C ′]. unghi) Douã triunghiuri care au câte o laturã. rB \ rB ′. laturã. rA \ rA′ ⇒ ∆ABC \ ∆A′B ′C ′ Cazul ULU (unghi. [AB] \ [A′B ′]. [BC] \ [B ′C ′] ⇒ ∆ABC \ ∆A′B ′C ′ Cazul LUU (laturã. [AB] \ [A′B ′]. rB \ rB ′.79 Cazurile de congruenþã ale triunghiurilor oarecare Cazul LUL (laturã. atunci ele sunt congruente. laturã) Douã triunghiuri care au câte douã laturi ºi unghiurile cuprinse între ele respectiv congruente sunt congruente. [AB] \ [A′B ′]. le încadrãm în douã triunghiuri a cãror congruenþã poate fi demonstratã. unghi) Douã triunghiuri care au câte o laturã ºi unghiurile alãturate ei respectiv congruente sunt congruente. laturã) Douã triunghiuri care au laturile respectiv congruente sunt congruente. unghiul opus ei ºi un unghi alãturat ei. laturã. respectiv congruente sunt congruente. unghi. rC \ rC ′ ⇒ ∆ABC \ ∆A′B ′C ′ Cazul LLL (laturã.

80 Exerciþii ºi probleme 1. 2. Sã se demonstreze cã: a) [BN] \ [CM]. Un triunghi ABC are perimetrul de 60 cm. b) care are lungimile catetelor de 3 cm ºi 4 cm. .5 cm. c) douã laturi cu lungimile de 4 cm ºi 2 cm. 9. b) [AC] \ [BD] ºi rCAB \ rDBA. Sã se demonstreze cã triunghiul ABC este echilateral. 3. rYOZ. iar unghiurile alãturate ei de 35° ºi 45°. 6. Sã se determine lungimile laturilor triunghiului dacã: a) AB este cu 5 cm mai mare decât AC ºi cu 5 cm mai micã decât BC. Se considerã rXOY. b) BC reprezintã 150% din AB ºi 120% din AC. 8. Sã se arate cã cele douã triunghiuri sunt congruente dacã: a) [AC] \ [AD] ºi rCAB \ rDAB. 3 cm ºi 3. iar vârfurile C ºi D sunt situate de o parte ºi de cealaltã a dreptei AB. b) diferenþa dintre lungimile a douã laturi este de 25 cm. Triunghiurile ABC ºi ABD au latura AB comunã. b) o laturã de 3 m. Pe laturile [AB] ºi [AC] ale triunghiului isoscel ABC cu AB = AC. rZOX unghiuri congruente în jurul punctului O. B. Sã se construiascã un triunghi echilateral care are perimetrul de 12 cm. Pe semidreptele (OX. Un triunghi isoscel are perimetrul de 80 cm.5 cm. (OZ se considerã punctele A. c) cele trei laturi cu lungimile de 2. iar ipotenuza de 5 cm. Sã se construiascã un triunghi care are: a) douã laturi cu lungimile de 2 cm ºi 3 cm. 7. astfel încât [OA] \ [OB]\ [OC]. iar unghiul dintre ele de 50°. 4. se considerã punctele M. (OY. b) ∆BMC \ ∆CNB. iar BC este cu 12 cm mai mare decât AB. iar unghiul dintre ele de 30°. 5. respectiv C. b) baza de 3 cm. Sã se construiascã un triunghi dreptunghic: a) isoscel cu catetele de 2 cm. c) AC este medie aritmeticã între AB ºi BC. c) care are un unghi ascuþit de 60°. respectiv N. astfel încât [BM] \ [CN]. Sã se afle lungimile laturilor triunghiului dacã: a) lungimea unei laturi este jumãtate din lungimea altei laturi. Sã se construiascã un triunghi isoscel care are: a) laturile congruente de 4 cm. iar unghiurile alãturate ei de 40° ºi 60°.

iar CP O AB = {Q}. . Pe laturile (OX ºi (OY ale unghiului propriu rXOY se considerã punctele A. În triunghiul ABC. 18. b) ∆AQM este isoscel. Pe laturile (AB) ºi (AC) se considerã punctele D ºi E astfel încât rABE \ rACD. P este mijlocul segmentului [AM]. Dacã AP O BC = {M}. A i (CD). Prelungim latura [AC] cu AD = 2 cm. iar latura [AB] cu BE = 2 cm. 16. b) rBEC \ rBDC.81 10. (OZ se considerã punctele A. 12. cu [AB] \ [AC]. B respectiv C. Comparaþi DE cu BC. Arãtaþi cã: a) ∆BOC \ ∆DOA. 17. b) [AD] \ [DB]. Sã se arate cã [AC] \ [BD] ºi [AD] \ [BC]. Sã se demonstreze cã (AP este bisectoarea rBAC. 19. unde AD O BC = {O}. astfel încât [PB] \ [PC]. Dacã [AC] \ [MC]. c) [AO] \ [OC]. M este mijlocul laturii BC. Sã se arate cã: a) [BE] \ [CD]. AB = 2 cm. Demonstraþi cã: a) ∆AOC \ ∆BOC. 11. sã se arate [BM] \ [MC]. unde AC O BD = {O}. b) [BC] \ [AD]. astfel încât [AC] O [BD] = {O}. c) [OP] \ [OQ]. [CO] \ [DO]. 13. sã se arate cã: a) (CQ este bisectoarea unghiului rACB. 14. [AO] \ \ [OB]. ªtiind cã rABD \ rCDB ºi rADB \ \rCBD. Fie date segmentele [AB] ºi [CD]. Triunghiul dreptunghic ABC are m(rBAC) = 90°. Fie dat unghiul propriu rXOY împreunã cu bisectoarea sa (OZ. În interiorul triunghiului isoscel ABC cu [AB] \ [AC] se considerã punctul P. Pe semidreptele (OX. iar vârfurile A ºi C situate de o parte ºi de cealaltã a dreptei BD. b) ∆DAB \ ∆BCD. B respectiv C astfel încât rOCA \ \rOCB. (OY. B i (AE). Se considerã triunghiul isoscel ABC cu [AB] \ [AC]. unde AB O OC = {D}. 15. b) ∆ADC \ ∆BCA. AC = 4 cm. D astfel încât [OB] \ [OD] ºi [OA] \ [OC]. astfel încât [BP] \ [CP]. De aceeaºi parte a dreptei AB se construiesc triunghiurile echilaterale AOC ºi BOD. sã se arate cã: a) ∆ABD \ ∆CDB. Fie O mijlocul segmentului [AB]. Dacã AD O CO = {P} ºi BC O OD = = {Q}. Triunghiurile ABD ºi BCD au latura (AB) comunã. c) triunghiurile BOD ºi AOC sunt isoscele. Fie P un punct în exteriorul triunghiului isoscel ABC. sã se demonstreze cã: a) ∆AOC \ ∆BOD.

Fie date punctele coliniare A. De o parte ºi de alta a dreptei AC se considerã punctele D ºi E. astfel încât ∆MAB \ ∆NAB. unde AD O MN = {O}. Fie date punctele coliniare A. B. în aceastã ordine. unde AC O ED = {M}. C. astfel încât ∆BCE \ ∆BCD. În interiorul triunghiului isoscel ABC. Stabiliþi dacã: a) [AE] \ [AD]. c) [MD] \ [ND]. . c) (AP este bisectoarea unghiului rBAC. Sã se arate cã: a) rMBC \ rNBC. b) [MC] \ [NC]. 21. b) [EM] \ [MD]. în aceastã ordine. b) [CE] \ [BD].82 20. De o parte ºi de alta a dreptei AB considerãm punctele M. B. N. 22. Sã se demonstreze: a) [CD] \ [BE]. d) [MO] \ [NO]. C. se considerã punctele D ºi E astfel încât rCAD \ rDAE \ rEAB ºi [AD] \ [AE]. D. cu [AB] \ [AC].

orice punct egal depãrtat de capetele unui segment se aflã pe mediatoarea segmentului. Meditoarele laturilor unui triunghi Mediatoarele laturilor unui triunghi sunt concurente.V. Dacã douã drepte sunt perpendiculare atunci ele formeazã patru unghiuri drepte. Distanþa de la un punct la o dreaptã Distanþa de la un punct la o dreaptã este lungimea segmentului determinat de punct ºi piciorul perpendicularei din acel punct pe dreaptã. Punctul de concurenþã este egal depãrtat de vârfurile triunghiului (el este centrul cercului circumscris triunghiului). Perpendicularitate 83 Noþiuni teoretice Denumire Drepte perpendiculare Drepte oblice Desen. Dreapta d este mediatoarea segmentului [AB]. d(A. proprietãþi Douã drepte concurente care formeazã un unghi drept se numesc drepte perpendiculare. aub Douã drepte concurente care nu sunt perpendiculare se numesc oblice. g) = AB Mediatoarea unui segment Perpendiculara în mijlocul unui segment pe dreapta determinatã de acesta se numeºte mediatoarea segmentului. Orice punct al mediatoarei unui segment este egal depãrtat de capetele segmentului. elemente. OA = OB = OC .

unghi) Douã triunghiuri dreptunghice care au câte o catetã ºi un unghi ascuþit respectiv congruente sunt congruente. rC = rC ′ ⇒ ∆ABC \ ∆A′B ′C ′ Cazul CU (catetã. unghi) Douã triunghiuri dreptunghice care au ipotenuzele ºi câte un unghi ascuþit respectiv congruente sunt congruente. [AB] \ [A′B ′] ⇒ ∆ABC \ ∆A′B ′C ′ Cazul CC (catetã. [AB] \ [A′B ′]. rB = rB ′ ⇒ ∆ABC \ ∆A′B ′C ′ . catetã) Douã triunghiuri dreptunghice care au ipotenuzele ºi câte o catetã respectiv congruente sunt congruente. [BC] \ [B ′C ′]. m(rA) = m(rA′) = 90°. Cazurile de congruenþã ale triunghiurilor dreptunghice Cazul IC (ipotenuzã. m(rA) = m(rA′) = 90°. elemente. catetã) Douã triunghiuri dreptunghice care au catetele respectiv congruente sunt congruente. Punctul de concurenþã al bisectoarelor unghiurilor unui triunghi este egal depãrtat de laturile triunghiului (el este centrul cercului înscris în triunghi). [AB] \ [A′B ′]. [BC] \ [B ′C ′]. proprietãþi Bisectoarele unghiurilor unui triunghi IA′ = IB ′ = IC ′ Bisectoarele unghiurilor unui triunghi sunt concurente. [AC] \ [A′C ′] ⇒ ∆ABC \ ∆A′B ′C ′ Cazul IU (ipotenuzã.84 Denumire Desen. m(rA) = m(rA′) = 90°. m(rA) = m(rA′) = 90°.

b) dreapta AC este mediatoarea segmentului [BD]. ªtiind cã m(rABC) = m(rADC) = 90° ºi AB = AD. cu MN = NP = = PQ. Sã se demonstreze cã: . rBOC sunt direct proporþionale cu 3. Triunghiurile ABC ºi DBC sunt situate de aceeaºi parte a dreptei BC. rAOC ºi rBOC formate în jurul punctului O.75. Demonstraþi cã bisectoarele a douã unghiuri adiacente suplementare sunt perpendiculare. astfel încât punctele B ºi C sunt de o parte ºi de cealaltã a dreptei AD. 5. Fie date triunghiurile echilaterale ABC ºi BCD situate în semiplane diferite faþã de dreapta BC. 2. rBOC. Sã se demonstreze cã bisectoarele unghiurilor rAOB ºi rAOC sunt perpendiculare. sã se arate cã: a) ∆BDC este isoscel. 8. rAOB. 5. Sã se demostreze cã: a) semidreapta (AD este bisectoarea unghiului rBAC. rAOD sunt direct proporþionale cu 2. b) punctele B ºi C sunt egal depãrtate de dreptele AC. AM = BQ = 2 · MN. 3. 2.5 · m(rAOB). sã se arate cã: a) MP = NQ.85 Exerciþii ºi probleme 1. b) dreapta AD este mediatoarea segmentului [BC]. sã se arate cã: a) AC = DB. 1. 3. 6. N. Triunghiurile ABC ºi ADC sunt situate de o parte ºi de alta a dreptei AC. Fie date unghiurile rAOB. De aceeaºi parte a dreptei MQ se considerã punctele A ºi B. astfel încât AM u MQ. rBOC. b) m(rAOB) = m(rBOC) ºi 10 · m(rCOD) = 15 · m(rBOC) = 6 · m(rAOD). 4. Fie date punctele coliniare M. c) mãsurile unghiurilor rAOC.25. respectiv BD. rCOD. rCOD. unde NP O MQ = {O}. DC u BC ºi AB = DC. BQ u MQ. 4. Fie date unghiurile opuse la vârf rAOB ºi rCOD. b) 6 · m(rAOC) = 10 · m(rBOC) = 2. P ºi Q (în aceastã ordine). 9. ªtiind cã AB u BC. c) mãsurile unghiurilor rAOB. rAOD formate în jurul punctului O. Sã se demonstreze cã AO u OC în urmãtoarele situaþii: a) m(rAOB) = m(rBOC) = 135°. Triunghiurile MNP ºi NPQ sunt situate de o parte ºi de alta a dreptei NP. b) punctele N ºi P sunt egal depãrtate de dreptele MP ºi NQ. Se considerã unghiurile rAOB. c) punctul O este mijlocul segmentului [NP]. QP u NP ºi MN u PQ. ªtiind cã MN u NP. Sã se stabileascã dacã OC u OD în urmãtoarele situaþii: a) cele patru unghiuri sunt congruente. 7.

11. BC. În triunghiul ABC notãm cu I centrul cercului înscris în triunghi. . 14. AC = 6 cm. 10. 19. Triunghiurile ABC ºi DBC sunt situate în semiplane diferite faþã de dreapta BC. iar mediatoarea laturii [BC] intersecteazã pe AC în punctul P. c) (AD este bisectoarea unghiului rBAC. 13. c) dreapta PQ este mediatoarea segmentului [AD]. punctul O. În triunghiul isoscel ABC cu AB = AC. b) dreapta AD este mediatoarea segmentului [BC]. mediatoarea laturii BC intersecteazã dreapta AB în P ºi dreapta AC în Q. 12. D i (AB). b) rNBP \ rNAP. b) rPBQ \ rPCQ. 15. Dacã ID u AB. mediatoarele laturilor [AB] ºi [AC] se intersecteazã în punctul O. În triunghiul obtuzunghic ABC cu m(rBAC) > 90°. Sã se demonstreze cã distanþa de la A la BC este egalã cu distanþa de la A′ la B ′C ′. sã se afle perimetrul triunghiului PBC. Pe segmentul (AB) se considerã punctul P astfel încât AP = AC. CD. sã se demonstreze cã: a) AB = BC = CD = DA. 18. c) triunghiul BPC este isoscel. Dacã PQ O BC = {D}. Sã se afle perimetrul triunghiului PAB. IE u AC. Triunghiul ABC are AB = 4 cm. E i (AC) ºi BD = EC. Mediatoarea laturii AB intersecteazã dreapta AC în P. 16. Sã se demonstreze cã: a) ∆AOB \ ∆AOC. Se considerã segmentele [AC] ºi [BD] având acelaºi mijloc. punctul O. sã se demonstreze cã: a) ∆ABC \ ∆AQP. b) punctul O este egal depãrtat faþã de dreptele AD ºi BC. Dacã AC u BD. DA. sã se demonstreze cã: a) semidreapta (AD este bisectoarea unghiului rBAC. b) ∆DBP \ ∆DQC. b) punctul O este egal depãrtat faþã de dreptele AB. 17. Fie date segmentele congruente [AB] ºi [CD] având acelaºi mijloc. DB u AB ºi DC u AC. Demonstraþi cã: a) triunghiurile PBC ºi QBC sunt isoscele. Fie date triunghiurile congruente ABC ºi A′B ′C ′. sã se arate cã triunghiul ABC este isoscel.86 a) AN = BP. iar pe semidreapta (AC se considerã punctul Q astfel încât AQ = AB. Dacã AB = AC. Sã se demonstreze cã: a) punctele A ºi B sunt egal depãrtate faþã de dreapta CD. unde C este mijlocul segmentului [AM]. b) dreapta AO este mediatoarea segmentului [BC]. Dacã perimetrul triunghiului PAB este 24 cm. Fie dat triunghiul isoscel ABC cu AB = AC ºi BC = 6 cm. Fie dat triunghiul ABC cu AB > AC.

m(r3) + m(r6) = 180°. r3 \ r7. Paralelism 87 Noþiuni teoretice Denumire Desen. c || b ⇒ a u c. m(r2) + m(r7) = 180°. r2 \ r8. a u b. dacã douã drepte sunt perpendiculare pe o a treia dreaptã. dacã o dreaptã este perpendicularã pe una dintre douã drepte paralele. Axioma lui Euclid Printr-un punct exterior unei drepte trece o paralelã la acea dreaptã ºi numai una. elemente. • corespondente congruente: r1 \ r5. r4 \ r8.VI. b u c ⇒ a || b. . Într-un plan. Într-un plan. • externe de aceeaºi parte a secantei suplementare: m(r4) + m(r5) = 180°. r3 \ r5. atunci ea este perpendicularã ºi pe cealaltã. Criterii de paralelism Perpendicularitate ºi paralelism Douã drepte care formeazã cu o secantã o pereche de unghiuri alterne interne congruente sau alterne externe congruente sau corespondente congruente sau interne de aceeaºi parte a secantei suplementare sau externe de aceeaºi parte a secantei suplementare sunt paralele. • interne de aceeaºi parte a secantei suplementare: m(r1) + m(r8) = 180°. ele sunt paralele. • alterne externe congurente:r4 \ r6. r2 \ r6. Unghiuri formate de douã drepte paralele tãiate de o secantã Douã drept paralele formeazã cu orice secantã unghiuri: • alterne intene congruente: r1 \ r7. a u c. proprietãþi Drepte paralele Douã drepte dintr-un plan care nu au nici un punct comun se numesc drepte paralele (a t b).

Fie date punctele coliniare A. f) douã dintre unghiuri au media aritmeticã a mãsurilor de 47°. elemente. 3. D (în aceastã ordine) ºi punctele M. ªtiind cã ∆ABC \ \ ∆DCB. 2. Se considerã punctele coliniare A. 4. b) MC || BN. Se considerã douã drepte paralele tãiate de o secantã. 5. N situate de aceeaºi parte a dreptei AC. A ≠ D.88 Denumire Unghiuri cu laturile paralele Desen. h) mãsura unui unghi reprezintã 20% din mãsura altui unghi. punctul O. b) MN || AC. C. N situate de o parte ºi de alta a dreptei AD astfel încât ∆MAB \ ∆NCD. Se considerã segmentele [AB] ºi [CD] având acelaºi mijloc. C (în aceastã ordine) ºi punctele M. Douã drepte tãiate de o secantã formeazã opt unghiuri congruente. iar vârfurile A ºi D. Stabiliþi dacã dreptele sunt paralele. c) douã dintre unghiuri au suma mãsurilor de 216°. b) AC || BD. . Sã se determine mãsurile celor opt unghiuri formate dacã: a) unul dintre unghiuri are mãsura de 50°. astfel încât ∆MAB \ ∆NBC. B. c) MD || AN. proprietãþi Douã unghiuri cu laturile paralele sunt congruente sau suplementare. 6. rABC \ rCDE. sunt situate de aceeaºi parte a dreptei BC. Sã se demonstreze cã: a) AD || BC. sã se arate cã AD || BC. Exerciþii ºi probleme 1. m(rA′B ′C ′) + m(rC ′D′E ′) = 180°. M ≠ N. Stabiliþi dacã: a) MB || CN ºi MA || DN. B. Triunghiurile dreptunghice ABC ºi DBC au cateta BC comunã. d) mãsura unui unghi este cu 16° mai mare decât mãsura altui unghi. Demonstraþi cã: a) MA || NB ºi MB || NC. e) mãsura unui unghi este de douã ori mai micã decât mãsura altui unghi. g) diferenþa dintre mãsurile a douã unghiuri este de 28°. b) douã dintre unghiuri au suma mãsurilor de 84°.

14. Stabiliþi dacã: a) punctele C ′. Fie date dreptele paralele f ºi g. Demonstraþi cã: a) ∆ABC \ ∆BAD. douã dintre ele având mãsuri diferite. b) triunghiul A′B ′C ′ este echilateral. În triunghiul ABC. punctele C ºi D.89 7. determinã pe acestea segmente congruente. A. C ′AB. A. b) punctele D. B′ sunt coliniare. 11. În exteriorul triunghiului echilateral ABC se construiesc triunghiurile echilaterale A′BC. E sunt coliniare. astfel încât CM = MD ºi BN = NE. Pe dreapta f se considerã punctele A ºi B. b) mãsura unui unghi este egalã cu suma mãsurilor altor trei unghiuri. 10. respectiv [AC]. Pe semidreptele (CM ºi (BN considerãm punctele D. paralela prin A la BC intersecteazã paralela prin B la AC în punctul D. Determinaþi mãsurile celor opt unghiuri formate în urmãtoarele situaþii: a) trei dintre unghiurile formate au media aritmeticã a mãsurilor de 80°. respectiv E. b) bisectoarea unghiului rCAB este perpendicularã pe bisectoarea unghiului rACD. Douã drepte paralele sunt tãiate de o secantã. iar pe dreapta g. astfel încât AB = CD. Demonstraþi cã douã drepte paralele care intersecteazã alte douã drepte paralele. Sã se demonstreze cã paralelele duse prin vârfurile unui triunghi la laturile opuse determinã un triunghi în care vârfurile triunghiului dat sunt mijloacele laturilor. Sã se demonstreze cã: a) AC || BD. În exteriorul triunghiului ABC se considerã punctul D astfel încât DA || BC ºi DC || AB. b) mijloacele segmentelor [AB] ºi [DC] coincid. 12. 13. Arãtaþi cã: a) AD || BC. 9. 8. În triunghiul ABC notãm cu M ºi N mijloacele laturilor [AB]. Sã se demonstreze cã bisectoarea unghiului rBAC este paralelã cu bisectoarea unghiului rACD. c) A′A u BC. . B ′AC.

m(rA) + m(rB) + m(rC) = 180° Dacã un triunghi are un unghi drept sau obtuz. [CC ′] sunt înãlþimile triunghiului ABC. Înãlþimile unui triunghi sunt concurente într-un punct numit ortocentrul triunghiului. elemente. [CP] sunt medianele triunghiului ABC. Unghi exterior unui triunghi Un unghi adiacent ºi suplementar unui unghi al unui triunghi se numeºte unghi exterior al triunghiului. Medianele triunghiului Segmentul determinat de un vârf al unui triunghi ºi mijlocul laturii opuse acestuia se numeºte medianã. 12 = 1 ⋅ 13 3 23 = 2 ⋅ 13 . 4 4 . m(rACD) = m(rA) + m(rB) Înãlþimile triunghiului Segmentul determinat de un vârf al unui triunghi ºi piciorul înãlþimii din acel vârf se numeºte înãlþime a triunghiului. [AM]. Medianele unui triunghi sunt concurente într-un punct numit centrul de greutate al triunghiului. Un unghi exterior unui triunghi are mãsura egalã cu suma mãsurilor unghiurilor triunghiului neadiacente lui. celelalte douã unghiuri sunt ascuþite. Un triunghi poate avea cel mult un unghi obtuz. Centrul de greutate este situat. [BB ′]. proprietãþi Suma mãsurilor unghiurilor unui triunghi este 180°. la o treime de bazã ºi douã treimi de vârf. pe fiecare medianã. [AA′]. [BN].90 VII. Proprietãþile triunghiurilor Noþiuni teoretice Denumire Unghiurile unui triunghi Desen.

elemente. • Dacã într-un triunghi o mediatoare conþine un vârf al triunghiului. AB = BC = AC ⇒ m(rA) = m(rB) = = m(rC) = 60°. el este isoscel. • Dacã într-un triunghi o medianã este ºi bisectoare. el este isoscel. Aria unui triunghi dreptunghic este egalã cu semiprodusul lungimilor catetelor sale. BD = CD ºi AD u BC ⇒ AB = AC. respectiv înãlþimile ºi bisectoarele corespunzãtoare laturilor congruente sunt congruente. rABC \rACB ⇒ AB = AC • Într-un triunghi isoscel mediana. el este isoscel. Proprietãþile triunghiului echilateral • Fiecare unghi al unui triunghi echilateral are mãsura de 60°. bisectoarea ºi înãlþimea corespunzãtoare bazei coincid. 4123 = . AB = AC ⇒ rABC \rACB • Dacã un triunghi are douã unghiuri congruente el este isoscel. . proprietãþi Aria unui triunghi este jumãtate din produsul dintre lungimea unei laturi ºi lungimea înãlþimii corespunzãtoare acelei laturi. el este isoscel. 4123 = 1 1 1 Proprietãþile triunghiului isoscel • Unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente. 12 ⋅ 13 12 ⋅ 33 ′ . 3123 = 12 ⋅ 33′ .91 Denumire Aria triunghiului Desen. • Dacã într-un triunghi o medianã este ºi înãlþime. • Dacã într-un triunghi o bisectoare este ºi înãlþime. AD u BC ºi rBAD \rCAD ⇒ AB = AC. A aparþine mediatoarei [BC] ⇒ AB = AC. • Într-un triunghi isoscel medianele. BD = DC ºi rBAD \rCAD ⇒ AB = AC.

92
Denumire

Desen, elemente, proprietãþi
• Dacã un triunghi are toate unghiurile congruente, el este
echilateral.
rA \rB \rC ⇒ AB = AC = BC
• Într-un triunghi echilateral mediana, bisectoarea ºi înãlþimea
corespunzãtoare oricãrei laturi coincid ºi sunt incluse în
mediatoarea laturii respective.
• Un triunghi isoscel cu un unghi de 60° este echilateral.
• Într-un triunghi echilateral:
– medianele sunt congruente;
– înãlþimile sunt congruente;
– bisectoarele sunt congruente.

Proprietãþile
triunghiului
dreptunghic

• Într-un triunghi dreptunghic mediana
corespunzãtoare ipotenuzei are
lungimea egalã cu jumãtate din cea a
ipotenuzei: 12 = 1 ⋅ 34 .
2
• Centrul cercului circumscris unui triunghi dreptunghic este
situat în mijlocul ipotenuzei.
• Unghiurile ascuþite ale unui triunghi
dreptunghic isoscel au fiecare mãsura
de 45°.
• Dacã un triunghi dreptunghic are un unghi de 45°, el este
ºi isoscel.
• Dacã un triunghi dreptunghic are un
unghi de 30°, cateta opusã lui are lungimea egalã cu jumãtate din cea a ipotenuzei: 12 = 1 ⋅ 32 .
2
• Dacã într-un triunghi dreptunghic o catetã are lungimea
egalã cu jumãtate din cea a ipotenuzei, unghiul opus ei are
mãsura de 30°.

Simetria faþã de
o dreaptã

Douã puncte distincte sunt simetrice
faþã de o dreaptã dacã dreapta este
mediatoarea segmentului determinat
de cele douã puncte.
O dreaptã este axã de simetrie a unei figuri geometrice dacã
simetricul fiecãrui punct al figurii aparþine, de asemenea,
acesteia.

93

Exerciþii ºi probleme
1. Sã se determine mãsura unghiului rA al triunghiului ABC ºtiind cã:
a) m(rB) = 46° ºi m(rC) = 62°;
b) m(rA) = m(rB) = m(rC);
c) m(rB) + m(rC) = 98°;
d) m(rA) = m(rB) + m(rC).
2. Calculaþi mãsurile unghiurilor unui triunghi ABC ºtiind cã:
a) m(rA) este cu 10° mai mare decât m(rB) ºi cu 25° mai micã decât m(rC);
b) m(rB) este de 2 ori mai micã decât m(rC) ºi de 3 ori mai mare decât
m(rA);
c) m(rC) reprezintã 75% din m(rA) ºi 150% din m(rB).
3. Determinaþi mãsurile unghiurilor unui triunghi ºtiind cã:
a) sunt direct proporþionale cu 5, 6, 7;
b) sunt direct proporþionale cu 0,6; 1,5; 0,9;
c) sunt invers proporþionale cu 0,(3); 0,75; 1,5.
4. Determinaþi mãsurile unghiurilor unui triunghi ºtiind cã sunt exprimate (în
grade) prin:
a) trei numere naturale consecutive;
b) trei numere naturale pare consecutive.
5. Sã se afle mãsurile unghiurilor unui triunghi isoscel care are:
a) suma mãsurilor unghiurilor alãturate bazei de 100°;
b) mãsura unui unghi de 110°;
c) diferenþa dintre mãsurile a douã unghiuri de 120°.
6. Sã se afle mãsurile unghiurilor ascuþite ale unui triunghi dreptunghic ºtiind cã:
a) sunt congruente;
b) raportul dintre ipotenuzã ºi o catetã are valoarea 2;
c) sunt direct proporþionale cu 2 ºi 3;
d) sunt invers proporþionale cu 4 ºi 5;
e) diferenþa dintre mãsurile lor este de 28°;
1
f) valoarea raportului dintre mãsurile lor este
;
22
g) mãsura unui unghi reprezintã 140% din mãsura celuilalt.
7. Determinaþi mãsurile unghiurilor exterioare ale triunghiului ABC ºtiind cã:
a) m(rA) = 47° ºi m(rB) = 61°;
b) m(rB) = m(rC) = 35;
c) triunghiul este echilateral;
d) triunghiul este dreptunghic isoscel;
e) 20 · m(rB) = 15 · m(rA) = 12 · m(rC).

94
8. Fie dat triunghiul ABC cu m(rBAC) = 72°, m(rACB) = 56° ºi D un punct pe
latura (BC). Sã se afle mãsurile unghiurilor triunghiului ABD dacã:
a) (AD este bisectoare a triunghiului;
b) [AD] este înãlþime în triunghi.
9. În triunghiul ABC, m(rBCA) = 37°, iar D este un punct pe latura (BC). Sã se
afle mãsurile unghiurilor triunghiului ABD dacã:
a) AD este mediatoare a triunghiului;
b) [AD] este medianã a triunghiului ºi 2 · AD = BC.
10. În triunghiul ABC notãm cu H ortocentrul triunghiului. Sã se determine
m(rBHC) dacã:
a) m(rBAC) = 48°; b) m(rBAC) = 112°.
11. În triunghiul ABC notãm cu I centrul cercului înscris în triunghi. Sã se afle
m(rBIC) dacã:
a) m(rBAC) = 54°; b) m(rBAC) = 90°; c) m(rBAC) = 134°.
12. În triunghiul dreptunghic ABC cu m(rBAC) = 90°, notãm cu O centtrul
cercului circumscris triunghiului. Dacã AC = OC, sã se afle mãsurile unghiurilor triunghiului AOB.
13. În triunghiul echilateral ABC notãm cu G centrul de greutate al triunghiului.
Sã se afle mãsurile unghiurilor triunghiului AGC.
14. Se considerã triunghiul ABC cu înãþimile [AD] ºi [BE], D i BC, E i AC.
a) Dacã BC = 8 cm, AD = 6 cm, BE = 4 cm, calculaþi AC.
b) Dacã BC = 12 cm, AC = 18 cm, BE = 10 cm, calculaþi AD.
c) Dacã triunghiul are aria de 60 cm2, BC = 15 cm, AC = 10 cm, calculaþi AD
ºi BE.
15. Prin vârfurile triunghiului ABC se construiesc dreptele paralele la laturile
opuse, care determinã triunghiul DEF. Sã se calculeze valoarea raportului
dintre aria triunghiului ABC ºi aria triunghiului DEF.
16. Fie dat triunghiul ABC cu mediana [AM], M i (BC). Sã se demonstreze cã:
a) triunghiurile ABM ºi AMC au aceeaºi arie;
b) punctele B ºi C sunt egal depãrtate de dreapta AM.
17. În triunghiul ABC notãm cu G centrul de greutate al triunghiului ºi cu M
mijlocul laturii [BC]. Dacã aria triunghiului ABC este de 144 cm2, sã se
determine ariile triunghiurilor:
a) ABM; b) BGM; c) AGC.
18. În triunghiul ABC se considerã înãlþimea [AD], D i (BC) ºi bisectoarea (CE,
E i (AB). Dacã triunghiul AEP este echilateral, AD O CE = {P}, sã se

Sã se afle mãsurile unghiurilor triunghiului ABC dacã punctul D este: a) centrul cercului înscris în triunghi. respectiv F astfel încât AD = BF = CE. P. Fie dat triunghiul isoscel ABC cu AB = AC ºi m(rBAC) = 120°. 21. A. e) BC || ED. d) punctele A. 20. b) Sã se determine valoarea raportului dintre perimetrele triunghiurilor BEF ºi ABC. se considerã punctul D astfel încât m(rBDC) = 112°. În exteriorul triunghiului echilateral ABC se considerã punctul D astfel încât DB u AB ºi DC u BC. În triunghiul dreptunghic ABC. notãm cu D mijlocul laturii BC. b) punctul P este centrul cercului înscris în triunghiul QED. b) triunghiul BDC este dreptunghic. Pe laturile (AB). a) Sã se demonstreze cã triunghiul BEF este echilateral. E. În interiorul triunghiului isoscel ABC cu AB = AC.95 determine: a) mãsurile unghiurilor triunghiului ABC. d) BQ = PC. c) PQ = BC. 22. BP ºi QC sunt concurente. Dacã P ºi Q sunt simetricele punctului D faþã de AC. c) triunghiul AEC este isoscel. c) ortocentrul triunghiului. În triunghiul isoscel ABC cu AB = AC ºi m(rBAC) = 40°. notãm cu D simetricul punctului B faþã de AC ºi cu E simetricul punctului C faþã de AB. Demonstraþi cã: a) triunghiul ADC este echilateral. Mediatoarea laturii [AC] intersecteazã dreapta AB în D ºi dreapta BC în E. b) PQ || BC. se considerã punctele D. sã se demonstreze cã: a) punctele P. 24. . e) dreptele AD. Q sunt coliniare. Bisectoarea unghiului rBDC intersecteazã BC în E ºi AB în F. b) valoarea raportului dintre BD ºi DC. 19. b) centrul cercului circumscris triunghiului. Q sunt coliniare. respectiv AB. Sã se demonstreze cã triunghiul DEF este echilateral. 23. sã se demonstreze cã: a) triunghiul AED este isoscel. m(rA) = 90°. (BC) ale triunghiului echilateral ABC. c) m(rAEQ) = m(rAPD). Dacã BD O EC = {P} ºi EB O DC = {Q}. (AC).

Fie dat triunghiul ABC în care (AD este bisectoare. . Paralela prin B la AD intersecteazã dreapta AC în P. În exteriorul triunghiului ascuþitunghic isoscel ABC (AB = AC) se construiesc triunghiurile echilaterale ABD ºi AEC. Fie dat triunghiul ABC cu m(rBAC) = 120°. Sã se afle mãsurile unghiurilor triunghiului AOI. b) AP u BC. b) ∆PBQ \ ∆ABC. Dacã DE O BC = {P}. 29. astfel încât CD = BE. În triunghiul dreptunghic ABC cu m(rBAC) = 90° ºi BC = 2AC. 27. 30. 28. Un triunghi dreptunghic are mãsura unui unghi ascuþit de 15°. Pe latura (AC) se considerã punctul D. Fie dat triunghiul isoscel ABC cu AB = AC. c) triunghiul BCQ este echilateral. Pe bisectoarea unghiului rBAC se considerã punctele P ºi Q astfel încât AP = AB ºi PQ = AC. Sã se demonstreze cã BC = PQ. iar paralela prin C la AD intersecteazã dreapta AB în Q. iar pe dreapta AB se considerã punctul E.96 25. notãm cu O centrul cercului circumscris triunghiului ºi cu I centrul cercului înscris în triunghi. B i (AE). D i (BC). Sã se arate cã: a) DC = BE. 26. Sã se alfe valoarea raportului dintre ipotenuzã ºi înãlþimea corespunzãtoare ipotenuzei. Sã se demonstreze cã: a) triunghiul ABP este echilateral. unde BE O DC = {P}. sã se demonstreze cã triunghiurile PAD ºi PAE au aceeaºi arie.

TESTE PENTRU PREGÄTIREA CONCURSURIL OR CONCURSURILOR ÖI OLIMPIADEL OR OLIMPIADELOR ÖCOL ARE ÖCOLARE .

. 3 3 1 a) Sã se afle valorile lui a pentru care ∈1 . aflaþi lungimea segmentului [AM10]. 2. b) Sã se arate cã 1 < 1 < 1 . oricare ar fi n iq*. ... .. a) Dacã AB = x cm. M2M3 = M3B. M1M2 = M2B. dacã y iq. b.. astfel încât AM1 = M1B. Pe segmentul [AB] se iau punctele M1. Arãtaþi cã: a) dacã n iq ºi numerele n + 1 ºi 2n + 3 nu sunt divizibile cu 3. M2. 1987. 2. Fie a iq. Dacã AB = 211 · 3 cm. M19M20 = M20B. iar fiecãrui vârf al cubului îi corespunde suma numerelor de pe cele trei feþe ce se întâlnesc . d patru numere naturale. M2 este mijlocul lui [AM1] ºi aºa mai departe. 2 2 3 3. b) dacã S = a + b + c + d. dintre care unul este egal cu 987. Se considerã numerele: 1 = 11 + 1 1 + 222 + 1 1 ºi 1 = 11 + 11 + 222 + 11 . [M 1M 2].. + 10n + 9n2 – 19n este divizibil cu 27. b) numãrul A = 101 + 102 + 103 + . ªtiind cã împãrþind pe a la b. 3. Pe fiecare faþã a unui cub este înscris un numãr natural nenul. arãtaþi cã: a) a U 38. 2 2 2 2 2 4. atunci S + 3 este divizibil cu 5.. 2 b) Sã se arate cã dacã x iq. Testul 2 1. Fie a.. [M 19M20].. pe tablã rãmân scrise douã numere. c. Dupã un numãr de paºi.. 2 = 11 + 2 ºi 2 = 1 1 + 2 . Pe tablã sunt scrise numerele 1. 2. atunci ºi y i q ºi reciproc. 31 33 45 13 11 14 a) Sã se afle primele douã zecimale ale numãrului a. Punctul M1 este mijlocul segmentului [AB]. calculaþi lungimile segmentelor [AM 1]. La fiecare pas avem voie sã ºtergem orice douã numere ºi în locul lor sã scriem restul împãrþirii sumei lor la 7.. c) nu se pot numerota muchiile unui cub de la 1 la 12 astfel încât suma numerelor corespunzãtoare celor 3 muchii care pleacã din acelaºi vârf sã fie constantã.98 Testul 1 1.. M20. atunci ºi x i q. . Care este numãrul al doilea? 4. pe b la c ºi pe c la d. 1 1 1 1 212 3 1 b) Folosind eventual punctul a) arãtaþi cã: + 1 + 3 + 12 = 12 . atunci 4n + 5 este divizibil cu 3. se obþine de fiecare datã câtul ºi restul 2.. ..

Pot fi aºezate numerele 1. obþinem câtul x ºi restul 5. c sunt invers proporþionale cu numerele 1 11 21 3 1 21 1 31 raþionale pozitive x. Sã se determine mãsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor rAOB ºi rAOC. obþinem câtul y ºi restul 8. astfel încât numerele situate în mijloacele muchiilor sã fie egale cu media aritmeticã a numerelor situate în capetele aceleiaºi muchii? 4. Dacã împãrþim numãrul natural n la 6. 1+ 3 1+ 3 + 4 1+ 3 + 4 + 5 1 + 3 + 4 + 222 + 3667 ( ) ( ) 1 2 3 4553 ⎤ 3 + 6 + 7 + 999 + 4557 ⎡ b) ⎢ 1557 8 + + + 999 + . Semidreptele [Oz ºi [Ot sunt interioare unghiului rxOy. Dacã numerele raþionale pozitive a. Calculaþi: 1 + 1 1 1 + + 222 + a) . p). . sã se arate cã 1 + 1 + 1 = 1 . pentru care numãrul x = 2m+p · n + 6n+p · m + 6 este pãtrat perfect. 2. 2 3 1 3 2 1 4. a) Sã se arate cã x ºi y sunt prime între ele ºi x + y nu este pãtrat perfect. iar dacã-l împãrþim pe n la 9.. y. z ºi 1 + 1 + 1 = 1 . 2 3 6 4556 ⎥⎦ 2 3 6 4556 ⎣ c) pãtratul lui a ºtiind cã 12 (31 ) + 12 ( 41 ) + 555 + 12 ( 61 ) = 1 . b) Sã se afle restul împãrþirii lui n la 18. Ce numere naturale consecutive sunt înscrise pe feþele cubului dacã suma numerelor a douã vârfuri opuse este 2007? Testul 3 1. c ºtiind cã + 4c = 69. 3. Unghiurile rAOB ºi rAOC sunt neadiacente ºi OB u OC. b. p ≠ 0. Testul 4 1. Aflaþi toate tripletele de numere naturale (m. 1 = 2 = 3 ºi 3a + 5b + 1+2 1+3 2+3 1 b) Dacã 1 = 1 + 1 + 1 + 222 + ºi 1 = 11 + 11 + 11 + 222 + 1 1 . 1⋅ 3 3 ⋅ 4 4 ⋅ 5 3667 ⋅ 3668 1 3 4 3556 arãtaþi cã B – A < 1. 3. 2. a) Sã se determine numerele a. n. arãtaþi cã bisectoarele unghiurilor rxOy ºi rzOt coincid. b. 20 în vârfurile ºi mijloacele muchiilor unui cub. 2. 3..99 în acel vârf. . Dacã m(rxOy) = = 100° ºi m(rxOt) = m(ryOz) = 75°.

b) Arãtaþi cã pentru orice n impar numãrul Sn nu este divizibil cu 12. a) Sã se arate cã numãrul 22008 + 1 nu poate fi scris ca sumã de douã numere prime. 4. ªtiind cã m(rBMP) = 60°. c sunt numere pozitive. y im* astfel încât 3x + 11y = 33.. m(rBAD) = 2m(rDAC) ºi [MP] \ [DC]. Fie x. 0 sunt scrise în fiecare sector ca în figura alãturatã. cu t iq*. C astfel încât distanþa dintre mijloacele segmentelor [AB] ºi [BC] sã fie egalã cu 6 cm. În triunghiul ABC avem AD u BC. n iq*. 1 2. 1+2 2+3 3+1 3. Este posibil ca dupã un numãr de paºi toate cele ºapte pahare sã ajungã cu gura în sus? Testul 6 1. 1..100 Testul 5 1. a) Arãtaþi cã pentru n = 2008 numãrul S2008 este divizibil cu 12. b) Arãtaþi cã: 2 3. 1⋅ 3 4 ⋅ 5 6 ⋅ 7 888 ⋅ 1999 231 234 1333 1 < 1 <1 . + 3 . Fie Sn = 3 + 3 + 3 + . toate cu gura în jos. Fie punctele coliniare A. 0. a) Sã se afle lungimea segmentelului [AC]. sã se determine mãsurile unghiurilor triunghiului ABC. b) Dacã a. atunci sã se arate cã: 1< 1 + 2 + 3 < 2 . Avem pe o masã ºapte pahare. a) Sã se arate cã numãrul x + 2y – 1 este divizibil cu 5. 24 4. Fie 1 = 1 + 1 + 1 + 222 + ºi 1 = 1 + 1 + 1 . a) Arãtaþi cã a = b. 0. b. iar . 2 3 n 2. B. 0. Este permis sã adunãm 1 la numerele din orice douã sectoare adiacente? Este posibil sã obþinem toate numerele egale? . b) Sã se afle cea mai micã valoare a numãrului |x – y|. D i (BC). P i (AB) ºi M mijlocul lui [BC]. c) Aflaþi n pentru care Sn = 120. Un cerc este împãrþit în 6 sectoare ºi numerele 1. b) Dacã lungimea segmentului [AB] exprimatã în centimetri este numãr natural 12 = 3 nenul. La fiecare pas putem sã întoarcem oricare patru dintre ele. sã se afle probabilitatea ca t sã fie numãr prim.

ºi q 3 este par. Demonstraþi cã pot fi gãsite n numere întregi. Fie n iq* astfel încât n. În fiecare vârf se calculeazã suma muchiilor care pleacã din acel vârf. a) Sã se arate cã mulþimea 1 = 112 5 113 5 114 5666 conþine un singur numãr 7 2 3 natural. 3n + 1 ºi 6n + 1 nu sunt divizibile cu 5. 3227 4 1 71 5 1 42211 4221 3. 8. în plus m(rABC) = 60°. b) Fie n un numãr întreg care se divide cu 4. Se pot numerota muchiile în aºa fel încât toate aceste sume sã fie egale? 4. Fie 1 = 1 + 1 + 1 + 1 + 222 + 1 .. Sã se afle valoarea minimã a b) Fie egalitatea 1+3 2 1 raportului . demonstraþi cã p este divizibil cu 89. unde a. dreptunghic în A ºi punctul D i (BC). 12. b iq*. { } 2. Se considerã un cub în care muchiile se numeroteazã cu numerele 4. Sã se arate cã dupã 2006 operaþii. Perpendiculara în D pe dreapta BC intersecteazã dreptele AC ºi AB în E.. 3. Demonstraþi cã n se divide cu 4. 2 123 < 3 + 3 + 3 + 666 + 3 < 4225 c) Arãtaþi cã: . b) Dacã. iar suma lor sã fie parã. b) n + 4 nu este pãtrat perfect. . 34 5 1 b) Dacã 2 = . 48. sã se arate cã perimetrul patrulaterului ABDE este mai mare decât lungimea segmentului [FC]. Sã se arate cã: a) 7n + 2 este divizibil cu 5. 34 56 51 57 86 1 2 a) Demonstraþi cã <1< . (p. respectiv F. Fie triunghiul ABC. q iq. a) Produsul a n numere întregi este egal cu n. . Printr-o operaþie înþelegem sã ºtergem douã numere oarecare de pe tablã ºi în locul lor scriem modulul diferenþei celor douã numere.. 3n – 1. pe tablã rãmâne un numãr par. p. 2. iar suma lor este numãr par.101 Testul 7 1. a) Sã se arate cã dreptele BE ºi FC sunt perpendiculare. 44. astfel încât produsul lor sã fie egal cu n. q) = 1. Testul 8 1. Pe o tablã scriem numerele de la 1 la 2007. 1 = 212 .

n U 3).. c) k iq. Pe tablã este scris numãrul 123456789. este numãr par..). Aflaþi: a) elementele mulþimii A = {(x. În triunghiul ABC cu laturile distincte douã câte douã. c verificã relaþia 5a + 2b = 3c. ºtiind cã: 17 + 19 + 21 + . 3. b) Arãtaþi cã: ⋅ ⋅ ⋅ 444 ⋅ 5 16 71 181 18 c) Fie numerele întregi a. sã se arate cã numãrul (a + b)(b + c)(c + a) se divide cu 30.. 4. b) Arãtaþi cã numerele 3n + 2 ºi 5n + 3 sunt prime între ele. 47 48 97 33 8 3317 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 444 ⋅ 555 + 1 b) Arãtaþi cã fracþia este ireductibilã. Este posibil ca dupã un anumit numãr de operaþii sã obþinem numãrul 120234521? . + k = 1700 + k. înãlþimea [AE] intersecteazã bisectoarea unghiului rB în M.102 4. b. 2 34 56 176 364 762 214 886 566 494 1 2 13 23 < 1 . Fie n unghiuri formate în jurul unui punct (n iq. Arãtaþi cã numãrul b(a + 9c) este divizibil cu 21.. Sã se demonstreze cã existã trei puncte care se gãsesc într-un pãtrat cu latura 1 cm. Într-un pãtrat cu latura de 10 cm s-au marcat 201 puncte. a) Calculaþi: 3. y) im D m | xy – 2y + x = 8}. 1+ 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 . O operaþie înseamnã sã alegem douã cifre cãrora sã li se scadã câte o unitate ºi sã li se schimbe locurile (de exemplu: 1234 56789 → 123436789 → . 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 444 ⋅ 1666 + 1 2. Testul 9 1. + 272 la 7. atunci sã se arate cã 3 · BM = 2 · AE. oricare ar fi n iq. a) Scrieþi în ordine crescãtoare: { } c) Demonstraþi cã numãrul fracþiilor ireductibile din mulþimea 2 = 1 4 2 45554 1 3 1 4 1 1 1 n iq. atunci sã se afle toate valorile posibile pentru n. b) restul împãrþirii numãrului N = 20 + 21 + 22 + . Testul 10 1. c) Dacã numerele întregi a. Dacã mãsurile celor n unghiuri sunt n numere naturale pare consecutive. 2.. a) Stabiliþi dacã existã n iq astfel încât numãrul x = 7n + 2002 sã fie pãtrat perfect. 1 5 2 5 3 56665 4332 5 4333 .. n > 2. Dacã m(rB) este media aritmeticã a mãsurilor celorlalte unghiuri ale triunghiului ABC. b ºi c cu proprietatea cã 3a + 7b + 27c = 0.

Dacã m(rCMB) = 60°. ºtiind cã x. 3 3 +1 3+2 . 4.103 4. nu poate fi egal cu 54. b iq* ºi + .. unde n iq*.. 11 1 2 1 3 1 1 1 12 2. c) 11 ( 2 ) + 21 ( 3 ) + 31 ( 1 ) . Testul 11 1. + 1 · 2 · 3 · . 1 + 2 + 11 22 < 11 + 2342 b) Arãtaþi cã . oricare ar fi a. a) Arãtaþi cã m(rABC) = 30°. a) Sã se arate cã numãrul a = 24011 + 22007 + 2 este divizibil cu 18 ºi cu 22005 + 1. b iq. y. · 49 · 502 + 2. Pe o tablã este scris numãrul 12. 3. c) Rezolvaþi în numere întregi ecuaþia: xy – 2x – 3y – 5 = 0. iar rezultatul se scrie pe tablã în locul numãrului iniþial. b) Fie M mijlocul lui [CD]. Fie triunghiul ABC. b) Determinaþi media aritmeticã a numerelor prime a.. b) Fie a ºi b numere înregi.. b. ºtiind cã suma numerelor naturale pare cuprinse între n2 – n + 1 ºi n2 + n + 1 este egalã cu 1342. 1 + 2 + 2562 11 + 11572 c) Arãtaþi cã numãrul 1 = 1 + 2 ⋅ 1 + 2 + 3 ⋅ 1 + 2 + 3 + 4 ⋅ 555 ⋅ 1 + 2 + 3 + 555 + 1671 1+ 7 1+ 7 + 2 1+ 7 + 2 + 8 1 + 7 + 2 + 555 + 311 este numãr natural pãtrat perfect. Calculaþi: a) restul împãrþirii numãrului 1 = 123455566655 1 232 4 la 47. 1 2345 b) exponentul lui 2 din descompunerea în factori a numãrului x = 1 · 22 + + 1 · 2 · 32 + 1 · 2 · 3 · 42 + . demonstraþi cã BP u MC. Sã se arate cã 13 divide pe 2a + 3b dacã ºi numai dacã 13 divide pe 2b – 3a. Triunghiul ABC este dreptunghic în A ºi m(rB) < m(rC). z sunt cifre în baza zece ºi x + y + z = 18. a) Aflaþi n i q*. punctul M i (AB) astfel încât AB = 3AM ºi punctul P i (CM) astfel încât MP = AM. Sã se arate cã numãrul scris pe tablã exact dupã o orã. 1 1 + 1 + 222 + 1 + 2 = 2 + 1 c) Dacã a. Testul 12 1. Se ºtie cã existã un punct D astfel încât BD || AC. Arãtaþi cã MA || BC. sã se arate cã a = b. c care verificã egalitatea 2a + 3b + 4c = 30. a) Arãtaþi cã suma numerelor 2 = + + ºi 2 = 1 este numãr 2 3 2 4 2 3 natural. fie la 3. m(rACD) = m(rABC) ºi 2AB = CD. În fiecare minut numãrul se înmulþeºte sau se împarte fie la 2. oricare ar fi n iq. 2.

Bisectoarea unghiului rPED intersecteazã [NP] în F. atunci triunghiul ABC este dreptunghic. c iq*. b. b. c reprezintã lungimile laturilor unui triunghi. unde a. AD u BC. . 1 + 1 + 333 + 1 1 2 . b) dacã a. b) NE u MP. Arãtaþi cã: a) 37 divide 123 dacã ºi numai dacã 37 divide 123 . unde a. b) Aflaþi câtul ºi restul împãrþirii lui a la b. 1 + 2 1 34 = 1 1 32 + 4 = 131 + 2 + 4 . 11 2 2 12 2 3 13 2 1 4. Testul 14 1. 2. c iq. sunt cifre în baza zece. D iBC ºi [AE bisectoarea unghiului rBAD (EiBC). Sã se arate cã dacã [AC] \ [CE]. atunci 7 divide A dacã ºi numai dacã 7 divide B. Perpendiculara din D pe NP intersecteazã dreapta MP în E. atunci 23 divide 4a + 8b + 6c. a) Este posibil sã împãrþim cele 101 numere în douã grupe astfel încât suma numerelor dintr-o grupã sã fie egalã cu suma numerelor din cealaltã grupã? b) Sã se arate cã împãrþind cele 101 numere în 10 grupe existã o grupã în care apar cel puþin 3 numere ce conþin cifra 1.104 3. În triunghiul isoscel MNP cu m(rM) = 120° se noteazã cu D mijlocul laturii [MN]. Se considerã numerele de la 1 la 101. Fie ABC un triunghi cu unghiurile rB ºi rC ascuþite. atunci A = 3a + 4b + 5c ºi B = 2a + 5b + 8c. x iq. a) Fie numerele a. 5 3⋅ 5 ⎠ 5 ⎝ 5 3 6 7 8 15 3. b. b. Sã se arate cã: a) PE = 3MD. c) dacã 23 divide 3a + 13b + 8c ºi 23 divide a + b + c. a) Sã se arate cã ecuaþia x2 – 5y2 = 200 nu are soluþii în mulþimea numerelor întregi. b. sã se arate cã 11 + 2 = 12 + 3 = 13 + 1 triunghiul este echilateral dacã ºi numai dacã avem . c i {+ astfel încât Testul 13 1. a) Sã se arate cã (a + b)(a – b) este multiplu de 15. 4 2 1 ( 1 + 2 )( 1 + 3 )( 2 + 3 ) . Determinaþi valoarea raportului 123 b) Dacã a. c) FN = FP. oricare ar fi n iq*. 4. c. Se considerã numerele a = 10x + 7 ºi b = 5x + 2. b) Sã se arate cã: 1 +1 1 + 4 51 6 c) Arãtaþi cã: 12 3 ⋅ ⎛⎜ 1 2 1 + 1 2 1 + 1 2 1 + 444 + 11 2 11 2 ⎞⎟ = 11 .

Sã se arate cã: a) dacã suma a 11 numere naturale distincte este 70. a unghiului rBAC intersecteazã perpendiculara în C pe dreapta AC în E. În interiorul triunghiului echilateral cu latura de lungime 1 cm se aflã cinci puncte distincte douã câte douã.5 cm. z i{*+ astfel încât 1 1 + 3 3 = 2 2 + 3 3 = 2 2 + 1 1 . y. 11 22 33 b) Fie x. 7 8 9 4 1 1 c) 1 1 + 1 + 1 + 222 + 1 1( 1 + 1) 1 + 1 + 222 + 1 . D i(BC). Sã se arate cã dintre cele nouã numere. Suma mai multor numere întregi consecutive este egalã cu (–591). 1 + 12 + 23 Calculaþi: 1 + 1 2 3 2 3 . sã se afle mãsurile unghiurilor rBAC ºi rACB. a) Dacã m(rB) = 60° ºi triunghiul CDE este isoscel. Sã se demonstreze cã AB = BC. este un numãr natural. E i(AB). Fie triunghiul ABC. a) Câte soluþii în q* D q* are ecuaþia: 1 + 2 = 1221 ? b) Sã se afle câte numere naturale mai mici decât 1000 au ultima cifrã diferitã de zero.105 2. F i(AC). atunci produsul lor se divide cu 420. a) Media aritmeticã a nouã numere raþionale pozitive nenule. cel puþin unul este natural. . . 4. 9.. Fie triunghiul ABC ºi EF || BC. b) Dacã triunghiul CDE este echilateral sã se afle mãsura unghiului rABC. 1 2 3 45 44 < 1 b) ⋅ ⋅ ⋅ 666 ⋅ ⋅ . direct proporþionale cu numerele 8. pentru orice numãr natural nU1. 3 4 1 3 4 1 +1 ( ) ( ) 3. 4. 10. 3. respectiv 16. Sã se arate cã existã cel puþin douã puncte cu distanþa între ele mai micã decât 0.. dacã ºi numai dacã BE + EF = BC.. Numãrul termenilor nenegativi este cu 5 mai mic decât numãrul termenilor negativi. Bisectoarea [AD. Câþi termeni are suma? Testul 15 1. 1 1 1 2. Arãtaþi cã suma inverselor acestor numere este mai micã decât 25.

.

Algebrã Teste .TESTE DE AL UARE AUTOEV UTOEVAL ALU Teste .Geometrie Teste sumative .

. 21 7. Fie mulþimile: A = {x iq | 1 < x T 7. 7.5 p 2. a) 2a – b = . 1 + 12 = 1 + 2 . b) (a. n iq. 2... 7.. Multiplii naturali ai lui 6 mai mici ca 15 sunt .5 p 2. Soluþia ecuaþiei 1 + 1 = 2 este . a) Dacã 121134 atunci x i {. Divizorii naturali ai lui 12 mai mici ca 9 sunt ... Rezultatul calculului: 1 1 a) 2 3 este .. a) Determinaþi toate numerele naturale de forma 1 1 2 divizibile cu 15.. Fie numerele: a = 50 ºi b = 75.. iar x este un numãr prim.5 p 2.5 p 2. Rezolvaþi în q ecuaþiile: a) 2x + 1 = x + 7...... Aflaþi x. 3 2 3. 1. 2 9... 1. 1....108 Teste . ºtiind cã x + 2y + 4 z = 6. b) 2 ⋅ 1 3 1 este . 5p 5p 3.}..}.}. 8.Scrieþi numai rezultatele.}. b) = . 5p 2.5 p b) Arãtaþi cã (2n · 3n+1 + 2n+1 · 3n)x5... 2 4 4 2 2..Scrieþi numai rezultatele... a) 2 1 +1 b) este echiunitarã sunt .. xx3}.. y. atunci x = .. 5p . B = {x iq* | x < 8. Numerele naturale x pentru care fracþia: 1 +1 este subunitarã sunt . b) Dacã 12 1113 atunci x i {. xx2}. 5p 4. Dacã triplul lui x este 12. Elementele mulþimii A = {x iq | 12 < x < 30.. b) A \ B = {.5 p 5p 5p Subiectul al II-lea (45 de puncte) .Scrieþi rezolvãrile complete. 5p 5.. 5 p 6. x este pãtrat perfect} sunt ... Cel mai mic numãr natural nenul divizibil cu: a) 3 este . b) 15 p 15 p Testul 2 Subiectul I (45 de puncte) ...Algebrã Testul 1 Subiectul I (45 de puncte) . a) A O B = {. b) 2 ºi 5 este . z iq....

. a) x + 2y + z = .21 mai mare este . 5p 6. Soluþia numãr raþional a ecuaþiei: a) x – 0.. atunci x i{. x iq*..(2) ºi 1.5 p este .. 1 a) a · b = . Calculaþi: 1⎞ 1 ⎛1 1 1 1 1 15 p b) 2 ⎜ + + 2 ⎟ 3 . 25% din 0... 5p Subiectul al II-lea (45 de puncte) ..6 este . b) 2x + 5y + 3z = . Fie numerele x = 12. b) [x. 5p 7.. a) 12 + 3 2 . Soluþiile numere naturale ale inecuaþiei 2x – 1 < 3 sunt .. Simplificaþi fracþiile: 1 1+ 1+ 2 11 ⋅ 22 ⋅ 33 15 p b) 1 +1+1 +1+12 2 1 ∈ 1 . Dacã (x – 1) | 3. a) Probabilitatea ca alegând o bilã. 1....... 5p 5p 3.(3) – 1 este .. 2 4 13 5 2 2 ⎠ 4 ⎝ 2. Într-o urnã sunt bile numerotate de la 1 la 20. Fie numerele a = 25 · 34 ºi b = 24 · 33. 1 ⋅2 ⋅3 1 +1 3..... Aflaþi cel mai mare numãr natural x cu proprietatea cã 16 ºi 22 împãrþite la x dau resturile 2..3 – 0. Rezultatul calculului: 1 1 1 1 2 a) + 2 este .. aceasta sã reprezinte un numãr prim 2.. a) 2 1 1 ..}. y = 27... respectiv 1. 5p 9. b) x + 1 = 1. y) = ...... Dacã . y] = .. b) = .. z cu proprietãþile x + y = 4 ºi y + z = 6. 3 4 5. atunci x = .. 5.. 5p 4. a) (x.15 este . 5p 2 ..5 p 1 +1 = 2 5p 4. 1. Rezultatul calculului: a) 0. 2. b) Probabilitatea ca alegând o bilã. 3 4 5 3 4 2. 15 p Testul 3 Subiectul I (45 de puncte) .4 = ... aceasta sã reprezinte un numãr pãtrat perfect este . 5p b) 1.Scrieþi rezolvãrile complete. 5p 8. Fie numerele naturale x. y.. b) 3 ⋅ este . Dintre numerele 1...1 = 0 este ....Scrieþi numai rezultatele.109 3.

1 1 2. atunci x i {..110 { } 6.5 p 5p 3. 1. Dacã 5p 5p Subiectul al II-lea (45 de puncte) .. 5p 5p 5p . b) y – x = . Douã creioane costã împreunã 10 lei. Testul 4 Subiectul I (45 de puncte) . 5p 5. lei.. Dacã 2 = 2 ... 2 2.5. Calculaþi: 1 1 1 a) 2 + 3 4 5 . 15 p ( ) ( ) 3. Numãrul x reprezintã .... Forma zecimalã a numãrului 1 este . 15 p 3 6 7 2 2 2 8 6 ⎦⎥ ⎣⎢ 6 7 2. y ºi z ºtiind cã sunt direct proporþionale cu 2. a) 1 = 2 ∈ 1 2 1 ∈ 1 = {333} 2 b) Dacã (2x – 1) | 6. atunci x i {. din y. 6... atunci x · z + y · z = ..5 p 2... x iq. 1 din 120 = .. 2 2 9.. a) A doua cifrã dupã virgulã a numãrului este .(12). b) 3x – 2y = . atunci: 1 = . 2 8. x iq... b) A 57-a cifrã dupã virgulã a numãrului este ..5 p 2. 5p 4.. b) ⎡ 1 + 1 ⋅ 2 + 1 + 1 ⋅ 3⎤ 415 . 2 7.. a) 2 2....3 mai mare decât celãlalt.5 p 5p 1<1 .. Dacã 1 + 2 = 1 ºi z = 4. c) 1 1 + 2 1 + 33314 1 ... Numerele x ºi y sunt direct proporþionale cu 2 ºi 5. respectiv 7 ºi 2x + 5y – z = 88. Dacã suma dintre dublul lui x ºi 3 este 9. 1 a) Simplificând fracþia 2 obþinem . Aflaþi douã numere raþionale pozitive ºtiind cã suma lor este 1. Fie numerele x = 21 + 22 + 23 ºi y = 22 + 24.Scrieþi numai rezultatele. 1.}..}.5.. atunci x = . Fie numãrul 1.Scrieþi rezolvãrile complete.. iar 15 p unul dintre numere este cu 0. 7. Aflaþi numerele x. Cinci creioane costã împreunã .

Un pãtrat are latura de 6 cm. 5p Subiectul al II-lea (45 de puncte) ..5 p 2 3 6 17 3 4 5 16 2. 0.. Calculaþi: 1+1 1 2 a) 2 3 + 1 + ... Aflaþi numerele x. Raportul dintre perimetrul pãtratului ºi aria sa este egal cu . probleme.. 7. 5p 9.(12) – 0.5 p 2. respectiv ºi x · y – z2 = 100.2. 1 = 1 + 2 + 3 + 555 + 4 . În prima zi rezolvã 2 temã. a) 1 1 − 2 = 22 . Aflaþi cifra x în urmãtoarele cazuri: b) 12 1 + 1 2 3 + 32 1 = 425 .... 2 Testul 5 Subiectul I (45 de puncte) .. Dintre numerele 1.. y ºi z. 2.8 mai mare este . Raportul a douã numere x ºi y este .. 1 7..}. iar suma lor este 18.5 p a) În prima zi elevul a rezolvat . Rezultatul calculului: a) ( 12 ) + ( 12 ) 1 1 este . iar a doua zi restul. b) 1.5.5 p b) suma numerelor x ºi y unde 1 = 1 + 1 + 1 + 222 + 1 . 2 4. 2. 1 = 2 ∈ 1 1 2 223 = {444} . lei. atunci x = ...(6) este . Dacã x | 3...12 ºi 1. x iq. Dacã 20% din x este 4. lei. 1.Scrieþi numai rezultatele. 5p 6.. 5p 2. 5p 5p .. b) Valoarea raportului 1 + 2 este .5 p b) Dupã o ieftinire de 30% cartea va costa . 1 2 4 +1 2 5 7.. 1.. 2 112 a) x = .Scrieþi rezolvãrile complete. 15 p 3 1 3... ºtiind cã sunt invers proporþionale cu numerele 1 15 p 0.. ºi y = .. O carte costã 50 lei.. 111 2. atunci x i {. a) Dupã o scumpire de 10% cartea va costa . 5p 1 din 3. { } 5.111 8. Un elev are de rezolvat 30 probleme în 2 zile.5 p b) În ziua a doua a rezolvat din temã.

Dacã 7.}. Dacã x + y = 5 ºi y + 3z = 6.}..Scrieþi rezolvãrile complete. Probabilitatea ca alegând un numãr din mulþimea A = {x iq | 2 T x T 10}.112 8. 3. y.. z. ºi y = .. ⎝2 2 ⎠ b) (0. 1 = 111 5p a) x = ... Dacã y este egal cu 20% din x. atunci: a) x + 2y + 3z = . 2... Calculaþi: 12 1 ⋅ 1 2 1 ⋅ 1 2 1 ⋅ 333 ⋅ 12 1 . 2 5p Subiectul al II-lea (45 de puncte) ..5 p 15 p Testul 6 Subiectul I (45 de puncte) . iar 2 15 p x + y + z = 180. oricare ar fi cifrele x..4 = 100 este x = . y este egal cu 20% din z... Dacã .. y ºi z ºtiind cã 1 = 1 y. A = {x iq | 3 T x < 11 ºi xx3}= {.1 + 0.... 4 5 6 7 7. x iq. b) 1 1 2 = 333 4 1 52 9.. 5p 4.. x @ 0. ( )( )( ) ( ) 3. 5p 5p 5p 1 ∈1 .5 p 7. Arãtaþi cã: a) 123 1 2312 .. atunci 5p 1 = ..... 5p 5p . x @ 0... 1. 31 4 6. Rezultatul calculului: a) ⎛⎜ 1 + 11 ⎞⎟ ⋅ 2 este .. atunci x i {. acesta sã fie numãr prim este . y.2) · 10 este . Aflaþi numerele x. oricare ar fi cifrele x. Dacã 1 1123 . Soluþia raþionalã a ecuaþiei x : 1. 5p 1 1 =2 5p 5. y @ 0.. Numerele x ºi y sunt direct proporþionale cu primele douã numere naturale prime ºi 2x + y = 35. b) 22 8. Descompunerea în factori primi a numãrului 18 este . 2. b) 12 + 2 este un numãr par. 1...Scrieþi numai rezultatele.. 9. atunci x = . atunci x = .

. Calculaþi: a) (–1)3 + [(–2)5 · (–2)4 : (–2)7 – 7] – (–4). x im*.. atunci x i {. atunci: 2 1 a) x2 = .. ⎣5 2 5 ⎦ b) 1 + 2 + 3 + 666 454 7 7 7 7 7. Dacã |x| < 2. A = {x im | –2 T x < 1} = {.. atunci: 1+ 2 1 1+ 2 = 111 a) 1 = 111 . x im este . 5p Subiectul al II-lea (45 de puncte) . b) 20 – x2 = . 5p 3. Într-o clasã sunt 24 elevi... aceasta sã fie: a) albã este . 5p 9.. Aflaþi numerele x..... 5p 5p 11 2 2 3 = .}.. y ºi z dacã x + y + z = 51. Soluþia ecuaþiei –x + 1 = – 2....5 p 7. 3. 1 1 7. Rezolvaþi în m ecuaþiile: a) 2(2x + 1) – x = 2x + 4. b) – 12 : 3 – 2 este . Dintre numerele –3 ºi –4 mai mare este .5 p 15 p 1 1 1 ºi . 1...Scrieþi numai rezultatele. Numerele x ºi y sunt invers proporþionale cu Testul 7 Subiectul I (45 de puncte) ... iar 25% sunt fete. atunci y + z = . 5p 7...}. Dacã = . 1.Scrieþi rezolvãrile complete. 1.. b) (–1 – 2 – 3)2 : (–9) – (7 – 1 + 5) · 3.. iar y reprezintã 2 2 2 15 p din z. Dacã x · (y + z) = – 12 ºi x = 3. Calculaþi: ( ) a) 2 ⋅ ⎡⎢ 1 11 + 1 ⋅ 13 4 1⎤⎥ . Probabilitatea ca extrãgând o bilã.5 p 7..Scrieþi rezolvãrile complete. Dacã 5. b) |x + 1| + |2x + 2| = 12. 2. Rezultatul calculului: a) –2 – 3 + 4 este .. 5p 8.5 p 15 p . 5p 6. b) neagrã este . 2. Într-o urnã sunt 2 bile albe ºi 3 bile negre. a) Ce procent din numãrul elevilor reprezintã numãrul bãieþilor? b) Câte fete ºi câþi bãieþi sunt în clasã? 2. b) 5p 21 + 2 2 4.113 Subiectul al II-lea (45 de puncte) .

5 p b) Ce procent reprezintã x din z? 3. b) (x – 1) + (x – 2) + (x – 3) + ..5 p 7.. Mulþimea soluþiilor inecuaþiei 1 – x < 4. x im– este {. + (x – 20) = – 230. 7. Rezolvaþi în m ecuaþiile: a) |2x – 1| – 3 · |2x – 1| = – 10.. atunci xz = . Un produs costã 80 lei. 5p 5p 2. atunci: a) y = .} 3. Dacã 11 = 2 .}. 5 6 7 7.114 3. 5p a) Cât va costa produsul dupã o majorare de 10%? b) Cât va costa produsul dupã o majorare de de 10% urmatã de o ieftinire de 25%? 5p c) Cu cât la sutã trebuie majorat preþul iniþial al produsului pentru ca 5p acesta sã fie de 100 lei? Testul 8 Subiectul I (45 de puncte) .. 5p 9. a) Trei muncitori terminã lucrarea în . ore. 6 muncitori terminã o lucrare în 4 ore.. b) Pentru ca lucrarea sã fie gata în 2 ore este nevoie de .5 p 4. Dacã |x| = 3.. b) –33 : 3 + 1 este .. 7.5 p a) Determinaþi numerele x. Dacã numerele x ºi 3 sunt direct proporþionale cu 4 ºi 2. 7.5 p . atunci x = . y ºi z. 1... muncitori.. iar x + 2y – z = 20.. 2. 5p 6.. atunci x = . y ºi z sunt invers proporþionale cu 1 2 1 34 1 ..5 p 2.. Dacã x + y = 20 ºi y este egal cu 20% din 20. atunci x i {.. b) Determinaþi elementele mulþimilor A \ B ºi B \ A.. 5p Subiectul al II-lea (45 de puncte) ... 5p 7. Fie mulþimile A = {x im | |x – 1| T 2} ºi B = {x im | –3 < 2x – 1 T 1}. 15% din 80 = .. b) x = . Rezultatul calculului: a) |–4 + 1| : 3 – 1 este ...5 p 2... Dacã x(y – z) = 4 ºi xy = 2.Scrieþi numai rezultatele. 3 4 5p 8. 7..5 p a) Determinaþi elementele mulþimilor A ºi B....Scrieþi rezolvãrile complete. 1. 5p 5. Numerele x..

... 8. 7 3. Dacã x = |–1 + 4 + 5| · 2.. Dacã 2a + 6b + 4c = – 20.. 1. y} d... b) 25% din 40 este . {2. ) ºi 1 = 12 13 ... 5}. Rezolvaþi în {+ eculaþiile: 1 1 + 2 4 2 = 1 + 23 . {4. Soluþia numãr raþional pozitiv a ecuaþiei 1 − 23456 = 1 este . 1. Fie numerele raþionale: 1 = ⋅ + 3 4 4 a) x + y = .. b) 2 ⋅ ⎜ 3 1 ⎟ 4 .2 – 1. atunci 1 = 111 2 1+ 2 1 = 12 3 .. Dintre numerele x = – |–1 + 4 | : 3 ºi y = – 2.115 Testul 9 Subiectul I (45 de puncte) . {y.. Dacã x reprezintã 30% din y. mai mare este numãrul .. Raportul numerelor 1.Scrieþi rezolvãrile complete.. a) 15 p 5 6 7 3.. Aflaþi numerele x..4 · 10 – 0. 4 5 2..p. atunci a + 3b + 2c = . 5 ⎝6 6 ⎠ 7 c) [(–3)4 : (–3)3 –5] : (–2).p. 5p 5p 5p 10 p 5p 2. z} i. atunci 20% din x este . b) x : y = . b) 2(x + 1) + 3(2x + 1) – 7x = 11.. 5p 6. Rezultatul calculului: 1 2 a) 1 3 este .2 · 1. Dacã Subiectul al II-lea (45 de puncte) . . 5p 5p 5p 5p 5. 4} ºi 15 p x + y + z = 46. ( 1 2 3 4. este . c) |–1 + 5| : (–2) este . ºtiind cã: {x. y ºi z...(3)..(3) ºi 2.Scrieþi numai rezultatele. 5p 7. atunci 1 2 2 = 111 2 9. Calculaþi: 1 ⎛1 1 ⎞ 1 a) 0...

Pentru vopsirea tuturor feþelor unui cub sunt necesare 4. 4p c) aria dreptunghiului. 4p 4p b) aria unei feþe a cubului. c) ºase puncte comune. 2. ªtiind cã pentru a vopsi 3 m2 este necesar 1 kg de vopsea.Scrieþi numai rezultatele.Geometrie Testul 1 Subiectul I (48 de puncte) . b) volumul cubului. Sã se afle: a) lungimea muchiei cubului. iar lãþimea se mãreºte cu 5 cm.Scrieþi rezolvãrile complete. iar distanþa dintre 4p centre de 4 cm. 1. 4p b) perimetrul dreptunghiului. b) aria dreptunghiului iniþial. 4p c) volumul cubului. b) latura bazei. b) un dreptunghi cu lungimea de 5 cm ºi lãþimea de 3. Subiectul al II-lea (42 de puncte) . Desenaþi: 4p a) un pãtrat cu latura de 3 cm. Un dreptunghi are lungimea de 6 cm. 4p c) douã cercuri cu razele de 2 cm. Calculaþi: a) lãþimea dreptunghiului. iar lãþimea reprezintã o treime din lungime. 4p 4. atunci aria dreptunghiului creºte cu 82 cm2. Desfãºurarea unui cub acoperã o suprafaþã planã de 150 cm2. 14 p 2. Un bazin are formã de paralelipiped dreptunghic cu baza pãtratã. Dacã lungimea dreptunghiului se mãreºte cu 2 cm. ªtiind cã înãlþimea bazinului este de 5 cm.5 kg de vopsea. În bazin se aflã 64 m 3 de apã care reprezintã 80% din bazin. Sã se afle: a) perimetrul dreptunghiului iniþial. 14 p . b) cinci puncte comune. sã se afle: 14 p a) capacitatea bazinului. 1. 3.116 Teste . respectiv 3 cm. 4p 4p 4p 3. Un dreptunghi are lungimea de douã ori mai mare decât lãþimea. Desenaþi un cerc ºi un triunghi care sã aibã: a) trei puncte comune. sã se afle: a) lungimea muchiei cubului.5 cm.

4p b) 4 drepte. în aceastã ordine. ªtiind cã MC = 2 cm ºi AM = 10 cm. C. B. astfel încât AB = BC = CD ºi DE = EF = FG = GH. B. b) distanþa dintre mijloacele segmentelor [AB] ºi [BC]. c) distanþa dintre mijloacele segmentelor [AB] ºi [AC]. 4p 4p c) (BC N (AC). 4p 4p 4p 4p 4p 4p 3. B. C în aceastã ordine. 2. 2. astfel încât segmentele [AD] ºi [BC] au acelaºi mijloc. C. D astfel încât acestea sã determine: 4p a) o dreaptã. D astfel încât: a) B i (AD) ºi D i (BC). sã se determine lungimea segmentului [BE] astfel încât: 7p a) punctul D sã fie mijlocul segmentului [AH]. 4p c) 6 drepte. C. Pe o dreaptã se considerã punctele A. 7p 3. F. Sã se afle: 7p a) lungimea segmentului [CD].Scrieþi numai rezultatele. D în aceastã ordine. C. astfel încât AB = 3 cm ºi BC = 2 cm. 4p b) [AB O [CB. Desenaþi patru puncte distincte A. punctul M. B. G. Determinaþi: a) [AB] O [BC]. B. 1. Fie date punctele coliniare A. sã se afle lungimile segmentelor: 14 p a) [BD]. b) C i (AB) ºi B i (CD). b) punctul D sã fie mijlocul segmentului [CF]. . C. D astfel încât C este mijlocul segmentului [AB]. B.117 Testul 2 Subiectul I (48 de puncte) . H în aceastã ordine. B.Scrieþi rezolvãrile complete. E. Dacã AH = 18 cm. Desenaþi punctele coliniare A. 1. D. iar B este mijlocul segmentului [AC]. Fie date punctele coliniare A. Subiectul al II-lea (42 de puncte) . 7 · DB = 3 · DA ºi AD = 21 cm. Sã se determine: a) lungimea segmentului [AC]. c) C este mijlocul segmentului [AD]. b) [AD]. C. 7p b) distanþa dintre mijloacele segmentelor [AD] ºi [BD]. Se considerã trei puncte coliniare distincte A. 4. Fie date punctele coliniare A.

m(rAOB) + m(rDOC) = m(rAOD) + +m(rBOC) ºi m(rBOC) reprezintã 80% din m(rAOD). Subiectul al II-lea (42 de puncte) . c) suplementul sãu este de trei ori mai mare decât complementul sãu. Dreptele AB ºi CD sunt concurente în punctul O astfel încât m(rBOC) este jumãtate din m(rAOC). 4p 3. 4p c) m(rXOY). b) m(rAOD). Fie date unghiurile adiacente rAOB ºi rBOC astfel încât bisectoarele lor (OX. iar unghiul rBOC este . sã se afle: a) m(rAOC). Fie date punctele coliniare A. În jurul punctul O se considerã unghiurile 123 încât m(rDOC) = 2m(rAOB). 1. Sã se afle: 4p a) m(rAOB).Scrieþi rezolvãrile complete. 3. b) suplementul sãu are mãsura de 70°. Douã unghiuri adiacente rAOB ºi rBOC au bisectoarele (OX. 7p b) Dacã în interiorul unghiului rAOC se considerã punctul P astfel încât m(rXOP) = 90°. Sã se afle: jurul punctul O.118 Testul 3 Subiectul I (48 de puncte) . iar m(rBOC) = 81°. 1. 7p b) mãsura unghiului dintre bisectoarele unghiurilor rBOC ºi rCOD. ªtiind cã m(rAOB) = 36°43′. 4p b) m(rCOX). Sã se calculeze: 7p a) mãsurile celor patru unghiuri. 4p 4p 4p 1 1 324 1 1 425 11 1 1 sunt unghiuri congruente în 526 1 621 4. ºtiind cã: a) complementul sãu are mãsura de 40°. De aceeaºi parte a dreptei AB se considerã punctele distincte C ºi D astfel încât unghiul rAOC este complementul unghiului rCOD. 7 p 1 1 324 1 1 425 1 1 521 1 1 astfel 2. 4p c) m(rXOD). 4p 4p b) m(rCOE). demonstraþi cã (OP este bisectoarea unghiului rYOC. Sã se afle mãsura unui unghi. respectiv (OY. B în aceastã ordine. respectiv (OY formeazã un unghi cu mãsura de 75° ºi 3m(rBOC) = = 2m(rAOB). O.Scrieþi numai rezultatele. iar (OX este bisectoarea unghiului 123 a) m(rAOB). 4p 4p c) m(rBOD). 2. Unghiurile 123 1 . a) Determinaþi m(rAOB) ºi m(rBOC).

c) unghiul opus laturii BC. 14 p 3. Determinaþi: a) latura opusã unghiului B.Scrieþi rezolvãrile complete. Fie dat triunghiul ABC. 4p 4p 4p 2. BC = 4 cm. unde punctele D ºi E sunt mijloacele laturilor [BC]. 4p Subiectul al II-lea (42 de puncte) . D i (BC). 1. În exteriorul triunghiului ABC se considerã punctul D astfel încât rABC \ \rDCB. respectiv F astfel încât rADE \rADF. AC = 7 cm. Sã se construiascã: a) un triunghi dreptunghic isoscel cu lungimile catetelor de 3 cm. respectiv [NP]. Sã se demonstreze cã: a) ∆ABC \ ∆DCB. B. Sã se determine: 7p a) mãsurile unghiurilor rAOC. b) unghiurile alãturate laturii AC. b) rADC \rAEC. AB = 6 cm. Dacã ∆ABC \ ∆MNP. De aceeaºi parte a dreptei AB se considerã punctele distincte D ºi E astfel încât rDBA\rEBC ºi [DB] \ [EB]. Sã se stabileascã dacã: a) [DA] \ [EC]. 4. 4p 3. Sã se arate cã: a) ∆ADE \ ∆ADF. Determinaþi perimetrul unui triunghi: a) echilateral cu lungimea laturii de 6 cm. b) [BF] \ [CE]. 4p b) congruenþele dintre unghiurile celor douã triunghiuri. cu AB = BC. sã se specifice: a) lungimile laturilor triunghiului MNP. 1. 4p c) un triunghi care are lungimea unei laturi de 6 cm.Scrieþi numai rezultatele. rACB\rDBC. b) mãsura unghiului rTOB unde (OT este bisectoarea unghiului rAOC. (AD este bisectoarea unghiului rBAC. 4 p c) care are media aritmeticã a lungimilor laturilor de 8 cm. 4p b) un triunghi echilateral cu lungimea laturii de 4 cm. iar unghiurile 4p alãturate ei de 40° ºi 30°. 14 p 2.119 suplementul unghiului rCOD. 14 p . Fie date punctele coliniare A. iar punctele A ºi D se aflã de aceeaºi parte a dreptei BC. b) [OB] \ [OC]. 4p b) isoscel cu douã laturi de 2 cm ºi cea de-a treia cu lungimea de 5 cm. Pe laturile (AB) ºi (AC) se considerã punctele E. C în aceastã ordine. 4p c) valoarea raportului dintre segmentele [AD] ºi [ME]. unde AC O DB = {O}. rCOD ºi rDOB. În triunghiul isoscel ABC cu [AB] \ [AC]. 7 p Testul 4 Subiectul I (48 de puncte) .

Fie A. 1. respectiv F. AO u OB ºi [AO] \ [OC].120 Testul 5 Subiectul I (48 de puncte) . Demonstraþi cã: a) punctele D. c) AD este mediatoarea laturii [BC]. notãm cu D mijlocul laturii [BC]. c) lungimea unei catete de 3 cm ºi a ipotenuzei de 5 cm. rCOA formate în jurul punctului O. AB u AN.5 cm. 4p c) m(rCOX). F sunt coliniare. E. Sã se arate cã: a) ∆ACD \ ∆ABD. unde (OX este bisectoarea unghiului rAOB. În triunghiul dreptunghic isoscel ABC cu m(rBAC) = 90°. sã se demonstreze cã: a) ∆PAB \ ∆ PDC. Sã se construiascã un triunghi dreptunghic care are: a) lungimea catetelor de 2 cm ºi 3. 4p b) m(rAOC). Fie unghiurile rAOB. rBOC. 4p c) valoarea raportului dintre [AB] ºi [BC]. Sã se determine: a) m(rBOC). 4p 3. D puncte coliniare în aceastã ordine. Perpendicularele din B ºi C pe dreapta AD intersecteazã dreptele AC. B. 4p b) m(rAOC). 7p .Scrieþi numai rezultatele. 7p 2. AB \ AM ºi AC \ AN. 7p b) [BN] \ [CM]. iar punctul P se aflã pe mediatoarea segmentului [BC]. 4p 4. b) lungimea ipotenuzei de 6 cm ºi un unghi ascuþit de 45°. 7p 3. Determinaþi: a) m(rAOB). În triunghiul ABC considerãm bisectoarea AD cu D i BC. Dacã [AB] \ [CD].Scrieþi rezolvãrile complete. În exteriorul triunghiului ascuþitunghic ABC se construiesc triunghiurile isoscele AMB ºi ANC astfel încât AM u AC. 1. 7p b) [BC] \ [EF]. Unghiurile rAOB ºi rBOC sunt adiacente suplementare. C. 4p 4p 4p 2. 4p Subiectul al II-lea (42 de puncte) . respectiv AB în punctele E. astfel încât OA u OB ºi rAOC \ rBOC. 4p 4p b) m(rBAD) = 45°. Sã se arate cã: a) rMAB\rNAC. 7p b) distanþa de la B la PD este egalã cu distanþa de la C la PA.

c) punctele C ºi D sunt egal depãrtate faþã de dreapta AB. B. D iBC. Dacã m(rCMP) reprezintã 50% din m(rAMB). Sã se demonstreze cã: a) AM u BC. DE || BC. notãm cu M mijlocul laturii BC. Sã se arate cã: a) AC || BD. Segmentele [AB] ºi [CD] au acelaºi mijloc. Pe dreapta d se considerã punctele A. 4p b) m(rBAC). 4p 3. Sã se arate cã: a) AC || BD. respectiv N. 4p c) raportul dintre mãsurile a douã unghiuri este egal cu 3. Se considerã douã drepte paralele tãiate de o secantã. b) AD || BC. sã se afle: 4p a) m(rAMP). 7p b) [BE] \ [CD]. 4p Subiectul al II-lea (42 de puncte) . 7p 7p b) [MN] \ [BC]. D. Pe laturile [AC] ºi [BC] ale triunghiului ABC se considerã punctele M. iar m(rABC) = m(rMPB). se considerã punctele D ºi E astfel încât A i (DE). 1. 7p b) AD u BC. 2. Demonstraþi cã: a) MB || NC.Scrieþi numai rezultatele. În triunghiul dreptunghic isoscel ABC cu m(rBAC) = 90°.121 Testul 6 Subiectul I (48 de puncte) . Sã se demonstreze cã: 7p a) ∆ABD \ ∆BAC. c) m(rABC). Fie date dreptele paralele d ºi g. Sã se determine mãsurile celor opt unghiuri formate dacã: 4p a) unul dintre unghiuri are mãsura de 37°. astfel încât (AD este bisectoarea unghiului rBAC ºi [AB] \ [CD]. 3. 4p 4p 4p 4. 4p b) mediatoarea laturii [AB] este paralelã cu AC. 7p .Scrieþi rezolvãrile complete. Paralelele prin B ºi C la AD intersecteazã dreptele AC ºi AB în punctele M. [AD] \ [AE] \ [BC]. 1. punctul O. Fie dat triunghiul dreptunghic ABC cu m(rBAC) = 90° ºi (AD bisectoarea unghiului rBAC. 2. astfel încât MP || AB. cu [AB] \ [AC]. 4p c) mediatoarea segmentului [AM] este paralelã cu BC. În exteriorul triunghiului isoscel ABC. iar pe dreapta g punctele C. respectiv P. 4p b) mãsura unui unghi este cu 23° mai micã decât mãsura altui unghi.

4. 12. 4p c) valoarea raportului dintre ariile triunghiurilor AMC ºi AMB. Pe dreapta BC se considerã punctele D ºi E astfel încât B i (DC). 4p Subiectul al II-lea (42 de puncte) . astfel încât BD = DE = EF = FC. M i (BC). [AM] este medianã. respectiv AC. În triunghiul isoscel ABC cu AB = AC. 14 p 3. În triunghiul ABC dreptunghic în A. iar MB O NC = {Q}. sã se afle mãsurile unghiurilor triunghiului: 4p a) ABC.Scrieþi numai rezultatele. Dreptele BP ºi CP intersecteazã AC ºi AB în punctele E.122 Testul 7 Subiectul I (48 de puncte) . 14 p . b) AD u EF. ªtiind cã m(rNBC) = 20°. N i (AC). a triunghiului isoscel ABC. 4p 4p b) valoarea raportului dintre [AC] ºi [BC]. AB = BD ºi AC = CE. F simetricele punctului D faþã de dreptele AB. Sã se arate cã: a) triunghiul BPC este isoscel. sã se demonstreze cã: a) triunghiul QDE este isocel. 4p c) AEC. F. Dacã M ºi N sunt mijloacele segmentelor [AD]. b) (AQ este bisectoarea unghiului rBAC. C i (BE). 4p 4p 4p 2. D i BC. 2. sã se afle: a) m(rAMC). Dacã aria triunghiului ABD este de 7 cm2. c) ºtiind cã sunt direct proporþionale cu 10. F sunt coliniare. 1. b) FC || BE. Pe latura [BC] a triunghiului ABC se considerã punctele D.Scrieþi rezolvãrile complete. respectiv [AE]. Sã se afle mãsurile unghiurilor unui triunghi: a) echilateral. c) AMC. respectiv F. 4p b) ABF. b) dreptunghic isoscel. iar [BN] este înãlþime. 14. AB = AC. 4p b) ABN. A. Fie dat triunghiul oarecare ABC. E. Triunghiul dreptunghic ABC dreptunghic în A are m(rABC) = 30°. 4p 3. sã se afle ariile triunghiurilor: a) ABC. se considerã punctul P. Arãtaþi cã: 14 p a) punctele E. Pe înãlþimea (AD). 1. considerãm un punct D i (BC) ºi notãm cu E. Dacã M este mijlocul ipotenuzei.

BD ºi CE sunt înãlþimi. Fie dat triunghiul dreptunghic ABC cu m(rBAC) = 90° ºi BC = 6 cm. Sã se afle: a) mãsurile unghiurilor triunghiului. centrul cercului înscris cu I ºi ortocentrul cu H. a) Determinaþi m(rEMD). iar M este mijlocul laturii [BC]. 3. 4p 4p b) centrul de greutate ºi centrul cercului circumscris triunghiului. c) m(rBHC). Se construiesc înãlþimea AD. c) mãsura unghiului ascuþit format de bisectoarele unghiurilor alãturate 4p bazei. E i (AB). Fie dat triunghiul dreptunghic ABC cu m(rBAC) = 90° ºi m(rACB) = 75°. În triunghiul ABC cu m(rBAC) = 60°. c) ADC. bisectoarea AE ºi mediana AF. 7p 3. În exteriorul triunghiului echilateral ABC considerãm punctul P astfel încât PB u AB ºi PC u AC. 7p 2.Scrieþi rezolvãrile complete. 4p 4p b) mãsurile celorlalte unghiuri exterioare ale triunghiului. Sã se afle distanþa dintre: a) centrul cercului circumscris ºi ortocentrul triunghiului. 7p b) valoarea raportului dintre lungimile segmentelor [EF] ºi [ED]. Sã se afle: 4p a) m(rBOC). În triunghiul ABC cu m(rBAC) = 50° ºi m(rABC) = 60°. 4p c) centrul de greutate ºi ortocentrul triunghiului. 7p b) Demonstraþi cã triunghiul EMD este echilateral. Un unghi exterior unui triunghi isoscel are mãsura de 50°. 1. Pe latura [BC] a triunghiului echilateral ABC se considerã punctele D ºi E astfel încât rBAD \ rDAE \ rEAC. 7 p . 4p Subiectul al II-lea (42 de puncte) . Sã se afle mãsurile unghiurilor triunghiului: a) ABD. Sã se determine: a) mãsurile unghiurilor triunghiului ACF. notãm centrul cercului circumscris cu O. 4. b) Determinaþi valoarea raportului dintre ariile triunghiurilor ABC ºi PBC.Scrieþi numai rezultatele. 7p a) Demosntraþi cã (AP este bisectoarea unghiului rBAC. D i (AC). 1. b) ADE.123 Testul 8 Subiectul I (48 de puncte) . 12 p 2. 4p b) m(rBIC).

. 6. °. Determinaþi elementele mulþimilor: 2 = 1 ∈1 2 < . Arãtaþi cã: ( ) a) 123 + 231 + 312 112 . 4p atunci [x. n U 2.. iar punctul C este mijlocul segmentului BD. Dacã x ºi y sunt numere naturale astfel încât x · y = 420 ºi (x.. °. cm. y] = . Dacã semidreptele (OX ºi (OY sunt bisectoarele unghiurilor rAOB. Numerele de forma 11 divizibile cu 2. D în aceastã ordine. C.Scrieþi rezolvãrile complete. 2n+1 · 3n}. 1. {2n–1 · 3n –2. atunci: a) lugimea segmentului BC este egalã cu .. atunci: a) mãsura unghiului rBOC este egalã cu . Dintre numerele ºi mai mare este numãrul .. AC = 11 cm.. oricare ar fi cifrele nenule x. Dacã 1+3 4 7. c) lungimea segmentului AD este egalã cu ..124 Teste sumative Testul 1 Subiectul I (48 de puncte) . 4.... Dacã AB = 7 cm... °. 4p b) mãsura unghiului rCOY este egalã cu . 7p b) {2n · 3n. B.. 4p 2. 2 2 1 +1 = 2 ... Dacã perpendiculara din D pe BC intersecteazã dreapta AC în punctul E. respectiv rBOC. 1 1 2.. 4p c) mãsura unghiului rXOY este egalã cu . y) = 4. 2n+1 · 3n+1. 2n · 3n – 1.. oricare ar fi n iq. sã se arate cã: a) triunghiul EBC este dreptunghic.p. atunci x = .. b) aria triunghiului ADE este o ºesime din aria triunghiului EBC. { } { } 7p 14 p 7p 7p .. Fie date unghiurile adiacente suplementare rAOB ºi rBOC cu m(rAOB) = = 70°. Simplificând fracþia 4p 4p 4p 4p 4p 4p 8. b) lungimea segmentului BD este egalã cu . cm. În triunghiul isoscel ABC cu AB = AC ºi m(rBAC) = 120°.. notãm cu D mijlocul laturii [AB]. 2n+2 · 3n+2} d.. cm. 4p Subiectul al II-lea (42 de puncte) . 3. 21 + 2 2 1 1 5. Fie date punctele coliniare A.. 1 = 2 ∈13 1 < 1 < 2 .. 1. y ºi z. Fracþiile supraunitare cu numãrãtorul 4 sunt . 4p 11 + 1 2 obþinem . dar nedivizibile cu 5 sunt .Scrieþi numai rezultatele... 3 3 4 2 4 3.

4 5 atunci: 2p a) x = . atunci: a) mãsura unghiului rABC este de . atunci: a) suma mãsurilor celor trei unghiuri este de . c) valoarea raportului dintre lungimile segmentelor [BC] ºi [AD] este 4p de .. 4p 2p 1 1 4..125 Testul 2 Subiectul I (48 de puncte) .. În jurul punctul O se considerã unghiurile rAOB..... 4p 4p b) mãsura unghiului rACB este de .3x = 0.. 2p 4p 4p 4p 4p 8. Subiectul al II-lea (42 de puncte) ..Scrieþi rezolvãrile complete. Soluþia ecuaþiei 0.. Dacã numerele x ºi y sunt invers proporþionale cu 23 ..% din el. °.. ºi y = . a) Ce sumã va avea persoana la bancã dupã un an? 7p b) Peste câþi ani persoana va avea în bancã suma de 242 lei? 7p .°.. rBOC. x i { este . 1. 4p 5. 3 4 b) (–3)2 · 34 : (–3)3 este . Un sfert dintr-un numãr reprezintã . a) 6 7 1+1 2 7 ( ) ( ) b) [(–3)2 · (–5)3]2 : [(–3)4 · (–5)2] : 5.. rCOA.. b) mãsura unghiului rAOB este de .. b) x : 2 + y : 3 = ...Scrieþi numai rezultatele.. Fie dat triunghiul dreptunghic ABC cu m(rBAC) = 90°. dobânda anualã fiind de 10%.. iar x + y = 55.. O persoanã depune la bancã suma de 200 lei.. 14 p 2... c) mãsura unghiului rAOC este de ..°. Dacã mãsura unghiului exterior cu vârful în B este de 150°. Dacã m(rAOB) = m(rBOC) = 2 · m(rCOA).°. Calculaþi: 2 1+1 3 4 4 5 .6....... Numerele naturale x pentru care fracþia este subunitarã sunt . 4 7. 4p 3. Rezultatul calculului: a) 1 2 1 + 1 este . 1... Opusul numãrului –2 este . 11 2 3 6. 2p 2. °.

. atunci x i{... 3 4 b) 4p 1 din 50 este .... atunci: 4p a) mãsura unghiului rAOB este egalã cu . a) Pentru a confecþiona 2 rochii sunt necesari . Deteminaþi elementele mulþimilor: 1 = 2 ∈ 1 3 121 ∈ 2 ºi 2 = 1 ∈ 1 2 1 + 1 ∈ 2 ..... rochii. 4p 4. 1 5. Dacã m(rACB) reprezintã 25% din m(rABC).. 23 4p 3. °. Dacã m(rAOB) este jumãtate din m(rBOC). 1.. Soluþia raþionalã a ecuaþiei 2 1 3 1 = este ..126 1 1 324 1 1 425 1 1 521 1. c) mãsura unghiului dintre bisectoarele celor douã unghiuri este egalã cu .. °. ºtiind cã lãþimea reprezintã 80% din lungime. x im*. ( ) 1.. 1 31 2 { } { } 14 p 2. 4p c) mãsura unghiului rAMC este egalã cu . 4p 4p 2p 2p 7.... Rezultatul calculului: 1 1 a) 1 2 este . atunci x i{.Scrieþi numai rezultatele. 4p Subiectul al II-lea (42 de puncte) . Pentru a confecþiona 3 rochii este nevoie de 9 m de mãtase. Fie date unghiurile adiacente complementare rAOB ºi rBOC.. 14 p .. °. Aflaþi aria unui dreptunghi... °. iar M este mijlocul ipotenuzei.Scrieþi rezolvãrile complete.. 3.. Dacã 1 123 = 4 . iar m(rDOC) reprezintã 120% din m(rBOC). Fie dat triunghiul dreptunghic ABC cu m(rBAC) = 90°. °. 4 · m(rAOD) = 3 · m(rDOC). 7p Testul 3 Subiectul I (48 de puncte) . În jurul punctului O se considerã unghiurile 123 astfel încât m(rBOC) = 2 · m(rAOB).. 4p b) mãsura unghiului rBOC este egalã cu . Dacã |x – 1| < 2.. 2 6. Divizorii naturali ai numãrului 6 sunt . m de mãtase.. 4p 8.}. b) Cu 12 m de mãtase se pot confecþiona . iar perimetrul acestuia este 36 cm... atunci: a) mãsura unghiului rACB este egalã cu . °.} 2. 7p 1 1 123 12 425 b) mãsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor . 4p b) mãsura unghiului rABC este egalã cu . Sã se afle: a) mãsurile celor patru unghiuri.

p. 4p 4. 4p 1 34 22 mai mare este numãrul . Rezultatul calculului: a) (–2)4 : (–2)3 –2 este . N mijlocul segmentului CD. b) aria triunghiului BGM este egalã cu . Calculaþi: 1 1 1 ⎤ 8 1 + 2 + 3 + 777 + 44 ⎡ 1 a) .. cm2. 3.. În triunghiul ABC. B. P mijlocul segmentului MN... cm. atunci x + y = . D21 O D14 = {. b) ⎢155 6 1 + + + 777 + . Elementele mulþimii A = {x iq | 2 < x < 9. 2p 2p 2.. Sã se afle: a) lungimea segmentului AD.... 5. 14 p Testul 4 Subiectul I (48 de puncte) .. Lungimea segmentului CD reprezintã 50% din lungimea segmentului AB. Soluþia raþionalã a ecuaþiei 21 + = 3 1 + 1 este .}. b) distanþa dintre mijloacele segmentelor AM ºi MN este egalã cu .. Dacã 11 + 22 = 11 . z + 3} d. Dacã MB = 30 cm. 4 p Subiectul al II-lea (42 de puncte) . NB = 3 · AM. .127 3. atunci: 4p a) lungimea segmentului AM este egalã cu .. 1. 3 7. ⎥⎦ 2 3 9 2 3 155 155 ⎣ 1+ 1 1+ 1 2 ( ) ( ) 14 p 2.. cm2.. {1. 4 p c) distanþa dintre mijloacele segmentelor MB ºi AB este egalã cu . cm.. iar 14 p x + y + z = 30. Aflaþi numerele x.... b) 70% din 20 este . y ºi z ºtiind cã: {x + 1. y + 2.. c) valoarea raportului dintre lungimile segmenelor AG ºi GM este egalã cu .. xx4} sunt .Scrieþi numai rezultatele. Dintre numerele 4p 4p 4p 4p 4p 8. atunci: a) aria triunghiului ABM este egalã cu . G este centrul de greutate. Fie M.. cm.. 2.. b) lungimea segmentului MN. 5 5 1 6. C... Dacã aria triunghiului ABC este de 90 cm2. 1. M mijlocul segmentului AB.. D în aceastã ordine. iar M mijlocul laturii [BC]. N i (AB) astfel încât MN = 2 · AM. lungimea segmentului MP reprezintã 150% din lungimea segmentului PC.Scrieþi rezolvãrile complete. iar MC = 60 cm.}... 4p 3. Se considerã punctele coliniare A.

b) triunghiul ABC este isoscel.. atunci x + y + z = . y) = ... 14 p . Dacã 11213 .. 7p Testul 5 Subiectul I (48 de puncte) . cm2... 4p 4... 4p 2 +1 + 1 +1 = 2 1 . ( ) 4p b) 1 2 ⎡ 1 + 1 + 1 ⋅ 3 4 1 ⎤ .Scrieþi rezolvãrile complete. °. b) mãsura unghiului rABD este egalã cu . % din numãrul 200. 4p 3. c) aria pãtratului care are acelaºi perimetru cu cel al triunghiului este 4p egalã cu .. 4p 5. 4p 2. Punctele B. atunci: a) mãsura unghiului rBAD este egalã cu . cm.}..... atunci: a) cea de-a treia laturã a triunghiului are lungimea de . Dacã 2x + y + 3z = 10 ºi x + 2z = 5. ⎠ 2. b) [x.. 1. atunci x i{. y] = . Sã se demonstreze cã: 7p a) triunghiul AOD este dreptunghic isoscel. Subiectul al II-lea (42 de puncte) . 5 ⎢⎣ 6 5 3 17 ⎥⎦ 5p c) 23 ⋅ ⎜⎛ 1 + 11 + 12 + 13 ⎝4 4 4 4 5p ⎞ ⎟⋅4 .. atunci 1 + 1 = 222 2 1 3 1 2 7. °. Rezultatul calculului: (–2)3 · (–3)2 : (–2)3 este . C. 4p 4p b) perimetrul triunghiului este egal cu . °.. Dacã 4p 4p 4p 4p 8. Se considerã unghiul rXOY cu mãsura de 45° ºi A i (OX. Numãrul 20 reprezintã . Dacã douã laturi ale unui triunghi isoscel au lungimile de 8 cm ºi 16 cm.. 1... cm.. y) = 2 ºi x + y = 8. În exteriorul triunghiului echilateral ABC se considerã punctul D astfel încât triunghiul ADC este isoscel de bazã [CD].. Dacã m(rDAC) = 40°. D aparþin semidreptei (OY astfel încât 7 · m(rACB) = 5 · m(rACD) ºi m(rOAB) = m(rBAC) = m(rCAD). 6. Fie numerele x = 22 · 33 ºi y = 23 · 32 a) (x.Scrieþi numai rezultatele. c) mãsura unghiului rBDC este egalã cu . Efecutaþi calculele: a) [(–3)2 · (–5)3] : [(–3) · (–5)2] – 25..128 3. Aflaþi numerele naturale x ºi y ºtiind cã (x....

. ºtiind cã x este de 2 ori mai mare ca y. 4p c) mãsura unghiului rBAC este egalã cu . Dacã [x. 1.. 4p 2. Probabilitatea ca la aruncarea unui zar sã obþinem o faþã cu un numãr divizor la lui 10 este . a) ⎜⎛ 1 + 11 + 12 ⎟⎞ 2 1 .129 3. Elementele mulþimii A = {x im+ | 2x – 1 T 3} sunt .. 3. 4p 4p b) mãsura unghiului rADC este egalã cu . y) = ... Sã se afle: a) mãsura unghiului AOC. 4p Subiectul al II-lea (42 de puncte) . y] = 36 ºi x · y = 216. 4p 7. 4p 6. Dacã m(rBAC) = 50°. AC = 8 cm ºi BE = 3 cm. ...Scrieþi rezolvãrile complete. Se considerã unghiurile adiacente rAOB ºi rBOC astfel încât m(rAOB) = = 126°.. c) mãsura unghiului rBAD este egalã cu . respectiv C în triunghiul ABC. 7p b) mãsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor rAOC ºi rDOC. °. y iq... b) lungimea segmentului CF este egalã cu . Punctele E ºi F sunt picioarele înãlþimilor din B. Dacã x · y = –2 ºi y · z = 3. cm. y este cu 14 p 5 mai mare ca z. atunci y(x + z) = .. Aflaþi numerele x.. °.. atunci: 4p a) aria triunghiului ABC este egalã cu . 4p 4. Numerele naturale prime cuprinse intre 20 ºi 30 sunt . sã se arate cã: a) triunghiul EFC este echilateral. b) [AF] \ [BE].. Fie dat triunghiul echilateral ABC cu centrul O. 1. 7p unde (OD este semidreapta opusã semidreptei (OB..... y ºi z.Scrieþi numai rezultatele. 5 1 2 3 99 3 ⎠ 4 ⎝3 3 2. Dacã AB = 6 cm. AB = AC. °. iar mãsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor rAOB ºi rBOC este egalã cu 108°. 4p 3.. În exteriorul triunghiului se considerã punctul E astfel încât EC || AO ºi EB || CO.. cm2.}. atunci: a) mãsura unghiului rABC este egalã cu . 4p 8. 4p ( ) 5. °.. iar D este mijlocul bazei. iar media lor aritmeticã este 5.. x. Calculaþi: 1 2 3 4 566 14 p b) 57 7 7 7 78887 . Dacã AO O BE = ={F}.. 14 p Testul 6 Subiectul I (48 de puncte) . atunci x i{.. atunci (x. Dacã 1 121 = 3 . Triunghiul ABC este isoscel.

. ªtiind cã AM u BD.130 Testul 7 Subiectul I (48 de puncte) . 4.Scrieþi rezolvãrile complete. în ziua a doua 30% din drumul rãmas. °.. În triunghiul dreptunghic ABC cu m(rBAC) = 90°. arãtaþi cã: 7p a) triunghiul AMB este echilateral. Dacã suma dintre dublul lui x ºi sfertul lui 4 este 5. Dacã numerele x ºi y sunt direct proporþionale cu 2.. respectiv BC.. Fie dat triunghiul ABC.. atunci x = . x iq. °. AC.. Subiectul al II-lea (42 de puncte) .Scrieþi numai rezultatele. Arãtaþi cã fracþia este ireductibilã oricare ar fi n iq. .. P sunt mijloacele laturilor AB.. 2 5.. Dintre numerele (–2)3 ºi (–3)2 mai mare este numãrul . M i (BC). 4p 4p 4p 4p 4p 4p 8. (BD este bisectoarea unghiului rABC. 7p b) triunghiul BDC este isoscel. Dacã 3x(2x – 1). Dacã M. c) valoarea raportului dintre lungimile segmentelor [BD] ºi [OC] este egalã cu .. 1. respectiv 5.. 11 + 2 1. atunci x i{.. Scris sub formã zecimalã numãrul 6.}. Dacã AD O BC = {O}. 4p c) m(rBMN) + m(rABC) = . Un cãlãtor are de parcurs un drum în trei zile: în prima zi parcurge 20% din drum... atunci 1 = 111 2 7.. Rezolvând în m ecuaþia 3x – 1 = –7.. iar în ziua a treia 28 km. 4p 3.... 4p 2.. 31 + 2 14 p 2.. D i (AC).. 7p a) Câþi km are drumul? 7p b) Câþi km a parcurs în fiecare din primele douã zile? 3. obþinem soluþia . 4p 1 este . N. atunci: a) valoarea raportului dintre perimetrul triunghiului MNP ºi perimetrul 4p triunghiului ABC este . iar AM este medianã. b) mãsura unghiului rDOC este egalã cu . b) valoarea raportului dintre aria triunghiului MNP ºi aria triunghiului 4p ABC este . atunci: a) mãsura unghiului rABD este egalã cu . Fie date triunghiurile echilaterale ABC ºi DBC..

131 RÄSPUNSURI Algebrã Geometrie Teste pentru pregãtirea concursurilor ºi olimpiadelor ºcolare Teste de autoevaluare .

15. a) a = 15k. h) {30. 156. Criterii de divizibilitate cu 10. f) 2. 20}. c) 9. b) 2100 · 3100 · 5100 · 65x65. l iq*. c) {1. e) {0. 10. l iq* . . 32. 10.}. b) 202. 810. 12. f) {12. 4. 6. 16}. 2a + b = 2kc + 2cl. d) {1. b) 9. c) 1.132 Algebrã I . b + c = 2l. c) (3. 18}. 6. 834. . 30. d) A. 11. 5. e) 171. 2. k iq*. 4. b) 543 > 541 > 435 > 354 > 345. c) 28. a) 123 < 132 < 312 < 321. a) 1225. 30. 320. l iq*. 3. c) {0.. 16. g) 111. g) F. d) A. b) U(3101 + 7103) = 6. 5. 725. 5. 135. d) D20. f) (5 + 54 + . 3. 2. 2. 15.. 186. 5. 20. c) 270. a) 213. k iq* . 2). 2. (6. e) 2. 2. b) 33. 30}. g) {0. 1. 12. 9. 5. 21}. 35. 2. 9. 3. c) M2. 355. c) 3. d) {1. a) 210. l iq*. a) 12. a) (a + b) + (b + c)x3. 12. 122. a) 231. k iq*. 2. 10. b) 450. a · b = 13 · 14kl. 13. 510. e) 126. c) 37 · 3(x+ + y + z)x37. 9. 24. 2. 3. 25. c) 144. 14. 5. 1. a) 7.. 700. 6.8}. 7. l iq*. b) 130. d) {5. d) 49. 15}. 3n. b) 33. c) 3n · 3x3. a) 189. e) b = 3kc. d) A: e) A. 6. 5. 60. 128. d) {0. 3. 792. . 399. e) 323 > 3 · 233. a) {1. d) 1998. b) 300. 2. 3. d) 15. 10}. a) 210. b) 170. a) {0. 6. 219. . 295 · 9x9. 732. 125}. b) 5. c) 8. 4. 355. 510. 216. e) F. 744. 16. 10. d) 102. 15. 126. 9. e) 55. . b) {2. 792.. 3. 15. 633. 7. 4). 2. c) 3675. a) a: b) F. 6.. 20. e) D12. 12. 24}. c) {0. 212. a) 450. f) 192. a + 2b + c = 2k + 2l. h) F. 22. a) Produsul a douã numere naturale consecutive este întotdeauna divizibil cu 2. a) A. 2. 10. e) U(25n + 76n+1) = 1. e) {1. 3. a) U(3100 – 2100) = 5. 11. f) 75. a) 795. b) 4. d) U(3643 – 2150) = 5. c) 20. 3. 798. e) 32n · 52n · 70x10. d) 6. 18. 306. (4. c) 18. 18. 975. 5. + 528) · 31x31. 5. a) 1. b) D10. 70. (12. d) 2100 – 299 – 298 = 449. a) {0. b = 2cl. c) U(61002 + 81002) = 0. 702. 885. 16. 40. 366.. 786. 15. 4. a) (2. 90}. 218. 504. f) {1. a) 6. 15}. 14. j) {1.. 4. d) 260. 3. l) F. Proprietãþi ale relaþiei de divizibilitate în q 1. e) F. b) 9. 20. 3. 8. 333. 540. 9 1. 310. 5. 130}. 11. Mulþimea numerelor naturale 1. 216. 450. 35. 404. 2. 9. b) 603. 214. 504. g) 8(7 + 73 + . c) 900. c) a + b . 3..}. b) A. 3}. 540. b) A. c) 38. 285. 2. 13. b) {0. c) 720. a) 110. 0). b) {2. 2. 64}. 504. 3}. 3. e) {1. j) F. 5. b) 2n · 3x3. 3. 870. 24. c) F. 726. 210. b) 813> 272. c) A. b) 720. 6. d) {0. f) {2. 75}. k iq*. b) {7. 4). f) A. a) 5. b) 95. 5. 750. i) {1. 24). 5. e) {0. e) 50... 14. 4. a) A. b) 9900. d) 2. d) a = k · c. 702. 3}. c) {0. a) 230 < 320. h) {1. 5. 15. d) {0. d) 106. 8. 1. b + c = 8l. g) 9. b) 4. 762. e) 3. 12.}. 0. 15. 10. k) A. 534. 3}. 10. 18). a) 17. b) 300. 3. 22(x + y + z)x2. 4. d) 22(x + y)xx + y. 21}. 4. a) 900. a) D6. c) {0. 540. k iq*. 21}. 738. a) 10. . a) 120. c) 2. 278. a) 224 · 320 · 5x5. c) 450. d) 234. b) {1. + 779)x8. 4. 225. a) {0.. b) (16. . 732. 12}.. b) (b + 3c)x3 ⇒ bx3 ⇒ ax3. a + 2b + 2c = 32k + 2 · 8lx16. 10. 270. 1. b) 350. 10. 4. g) {1. b) 2(a + b) + 3(b + c)x3. 240. 3. 30}. a) 210. Divizor. c) F. 213. 834. 4. 25. 7. 30. k iq*.}. 3. e) 585.}. 2. d) 5. (1. 8. 10. 768.. 12. d) 23. 570. f) F. 115.} = M12. 6. 60. 2. 7}. 610. 124. a) {3. 17. 410. 1}. g) A: h) F. c) 980. e) 2. 108. 4. b = 14l. 3. 45. 90}. f) 1112. b) 32. b) 5. 762. 2. 120}. 675.. 128. c) 702. c) 120. 2). d) 540. 710. 255. c) 351 > 234. 14. c) 7. x i {1. 5. 3. 24}. N u m e r e naturale 1. 6.. a) a + b = 2k. 28. b) a = 32k. 24. 2}. 774. 504. c) 712. 708. 5. c) 176. b) 2. 4. 1. 12.. b = 10l. i) A. a + b = 15k + 10l. 432. a) 29. 5. b) {0.. (7. 6. a) 2. a = 6klc. d) 110. 6. 6. 15. d) 7. c) {5. b) 630. 8. a) 4. f) A. 405. b) 1. c) a = 13k. 714. 780. 3. 8. a) 13. l iq*. 7. 756. 15). i) A. 12. e) 64. 9}. 12. 11. 40}. 910. 18. 3}. 20}. a) {1. 15. 5}. 6. 808. d) 207. 11. b) {126. d) 2n · 7n+1 · 97x97. d) 300. c) {10. 6}. d) {1.. Multiplu 1. 6. d) 7. 606.

c) 10. 60. c) 89. 2. a) (6. 10) = 1. 144 = 24 · 32. d) 14 = 11 + 3. 81. 204.+ 377)x8. 8. 11). 72. 97. c) 3. 5. f) 360. 282. 8. a) 5. a) 2. (18. 15. b) 4.133 + c = 5k. a) (3. 10. 8. 9. a) 2n · 5n · 14x7. 3a + 4b + 2c = 10k + 5l. c) (7. e) 1. 7. 9. 9}. 9}. a) 12 = 22 · 3. (7. 135. b) (5. c) 19 = 2 + 17. b) 41. c) 5. y = 5. 4. 720. e) 42. d) (3. a) 5. 5. 6. 17. c) 0. c) 204 = 22 · 3 · 17.. a) {0. d) D5. 13. 6. 11. i) 18. 228. 5. d) 105. (x. d) 120. 3. c) 396. 2). 7. Numere prime între ele 1. e) D3. a) (15. 3. 360 = 23 · 32 · 5. c) (1. 725 = 52 · 29. l iq*. Descompunerea numerelor naturale în produs de puteri de numere prime 1. 8. 2500 = 22 · 54. a) 2 1 1 ⇒ y = par ⇒ ( (2x + y )x2. b) (2. b) 14 · 15. 90). + 228)x7. 16. 72. b) 10n – 1x3. d) {1. 5). d | 6n + 3 ºi d | 6n + 4. numere compuse: 21. (10. b) (75. g) 125.m. (36. 57. 972. 7. a) M36.. . (4.. e) M98. e) x2 · z = 28 · 34 · 55. c) y · z = = 24 · 34 · 58. 25). 3. 7. y) = 2n · 3n = 6n = 36. 228. (14. 294. 15. 17.. d | (6n + 4) – (6n + 3) ⇒ d | 1 ⇒ d = 1. 2. b) 27. d) 5. b) 23 · 3 · 5. 73. (30. 4). e) 18 = = 23 – 5. 36) = 1. 60. b) 210. (3. a + 2b = 5l. d) x · y · z = 26 · 35 · 512. 36. b) {1. d | 2n + 1 ºi d | 3n + 2. a) (2. 2. 276. 4. 30). c) {1. 380. 11. d) 10. 7). c) 4. 52. c) 21n · 34x17. 78000 = 24 · 3 · 53 · 13. 7. c) 3. 576. 7. 1. Divizori comuni. 11.m. (21. a) Fie d = (2n + 1. h) 50. 5. 252. 2. (7. 19). b) (1. d) 8. 180). 3n + 2). 1). b) 2. 9). 5. (15. a) 6. b) {1. c) 372. 27. d) M48. e) 1. b) 125. e) 225. 8. c) D6. d) (1. 242 = 2 · 112. (12. 14. c) 14. 58. 13. b) (6. b) 12 + 21 = 11( 1 + 2 ) 1 121 . 6. 1). 12). 50 = 2 · 52. i) 750. 3. 2}. 6. 216. d) 242. 28. 3). 165. 6.. b) 21 = 3 · 7. 12).m. 14. 0. 60. 9. 21).+52n–2)x30. (3. 25) = 1. 16). 12. 3). 240. 228. b) D12. 10) = 1. 7. 3. a) 15 = 3 · 5. 30. 324. d) 25. 62. 72 = 23 · 32. 2). 980. 2. c) 9. 4. a) {1. a) D5. 10. c) 27. 7). 2). c) 123 + 12 + 3 ⇒ ( 2 + ) 1 ) 1 1 ⇒ (111x + 11y + z)x3 ⇒ (11y + z)x3 1. 924. 19) b) (2. c) 12 · 13. (10. 36. 280. 246. 480. 162. 20 = 25 · 5. a) 8. k iq*. b) 5(22 + 26 + . 8. c) 11.. 36). 5. 13. 726. a) 7(2 + 24 + .. 0). c. b) M30. 7. 16). (21. 12. b) 3n · 5n · 22x11. d) 40(3 + 35 + . 3. 9. b) 12. 13).m. 27). 82. (2. d) 21. 3. 4. 6n · 2. h) 720. 4. 53. b) 30. a) 3. c) 140.d. 7. (4. c) (1. 4. 2. 195. 8.c. 151. 6. 1). d) 30. 880. 10. 9}. Multipli comuni a douã sau mai multor numere naturale. 2). a) 22. 25) = 1. 4. b) 10.. 2. 3. a) 250 · 350 · 570. a) 294. 4. 7. a) (2. f) (x · y)2 = 24 · 36 · 522. 18. 79. 25. 7. (7. c) 12. 5. 11. 420. 9. 59. e) 180. a) 60. a) 121. b) 4. e) 30. 3. 580. c) 16 · 18. 520. x = 2. (6. 126. 624. 20). (12. f) 20. 8. 42). 2). 270. 25) = 1. a) 20 · 22. c) 31. 19. 820. 2}. 6. 19. d) {1. b) 180. e) 36. 48. c) (8. 71. 83. 264. 222. a) 9. a) 120. 5). (5. (3. 426. 7. 10. 220. 30. f) 10. a) 19 · 20. 60). C. d) 5. 4. 11. 5. (8. a) 120. c) 30(1 + 52 + . 41. b) 352 · 7104. 126. Numere prime: 5.+298)x5. (9. 91. a) x · y = 22 · 33 · 511. 10. 258. e) 77. 288. 680. 12. 18). 6). 780. (3. 2. b) 14 · 16. 18). 528. 0. 14).c. n = 2. f) 35 = 37 – 2. d) 24. 12). 6. 20). b) x · z = 26 · 33 · 55. 17). 3. 105. a) (1. 7}. b) (5. 48 = 24 · 3. b) 4. c) M100. 36). 9}. (7. 621 = 33 · 23. c) (5. 72. 5. (79. 32. 97. 750 = 2 · 3 · 53. b) 61. g) x3 · y2 = 26 · 37 · 526. 150. Numere prime ºi numere compuse 1. 876. 828. 28. 75. a) 8. 6. 7). b) 375. a) 29. a) (1. a) 14. 36). c) (3. 19. g) 180. 67. 73. 31. g) 5. d) 624 = 24 · 3 · 13. a) 3. 20. b) 2. 6. f) 21.m. 180. h) 1. 12. 234. a) (2. 3. b) 11. b) (3. 2425 = 52 · 97. 672. b) 4. 276.

8). a) . b) 12 12 . b) n = 31k – 18. c) . 8}. 400. 2 2 2 2 ⋅ 32 2 ⋅ 32 1 1 1 12 1 c) 3. e) . a) . d) . c) . 7. 8. 1}. Numãr raþional pozitiv 1 1 1 1 1 . b) 7. 2. d) . 4}. d) . k iq*. a) . c) . Reprezentãri prin desen sau pe axã 1 1 1 1 1 1 1 1 1 14 24 3 12 3 12 3 12 3 12 . b) . a) 2007. 8. c) 2 . (3. n + 1) ⇒ d | (2n + 3) ºi d | (2n + 2) ⇒ d | [(2n + 3) – (2n + 2)] ⇒ d | 1 ⇒ d = 1. c) {0. d) 3. 11. 5. (4. d | 1 ⇒ d = 1. 0). g) . (7. x = 2. d) . f) . b) . 8}. f) . 2 23 2 3 22 B = {2. b) . 6). 7. 2 2 2 2 23 24 3 22 2 2 34 2 1 12 12 12 12 12 12 12 123 123 12 d) . e) 2 . (5. 3. Scãderea numerelor raþionale pozitive 1 1 1 1 1 123 121 1 1 1 12 1 . d) supraunitarã. 1}. g) . F = {0. b) . Forme de scriere ale unui numãr raþional. 2 1 4512 1. (0. 6. 2). c) (3. 0). g) . b) . 6. e) . a) c) 1 1 1 12 1 12 11 123 12 12 12 1 11 . b) . 3}. e) . 9. b) . i) . 2). b) . e) . b) . a) {0. C = {1}. 9. c) 5. 8). 8. g) . b) {2}. a) . g) . a) . c) . A = {1. (9. d) . 4). 2 23 2 2 3 2 1 3 3 3 45 34 3 1 1 1 1 12 12 1 12 123 112 12 12 122 b) 1 . k iq*. b) . b) {0. 13.134 I I. a) 1. k) . a) 8. 9. G = {0. b) 22 . d) . H = {1}. 12. e) . f) . a) 2 . 8). a) {0. 1 (6. b) . c) n = 5k – 3. h) . d) {0. 10. 3n + 7) ⇒ d | (2n + 5) ºi d | (3n + 7) ⇒ d | (6n + 15) ºi d | (6n + 14) ⇒ d | [(6n + 15) – (6n + 14)] ⇒ 11( + 2 ) = 1∈ 1 . e) . (4. a) {0. h) . 4. (4. 2 3 3 3 3 3 2 34 45 34 34 3 34 12 12 12 12 12 12 12 12 12 10. g) . b) . c) . 5). e) . E = {1. 2). 2. a) . 1. 4. d) . i) . e) 1. 2. 3.}. (6. 2 3 3 34 34 31 34 34 14 42 3 1 12 4 13 12 4 33 1 12 12 1 1 123 . j) . 3. a) Fie d = (2n + 3. a) . (4. 5). c) 51 51 51 1 4 5 6 7 11 18 15 11 12 2312 b) {0. e) . k iq*. j) . (9. c) . 8. 8}. 6}. a) 3 iq. (7. b) 1. 2 1. 4. d) 5. a) . 8). 3 iq. d) . 5). 13. b) 5051. 0). c) 12112 . c) {8}. a) . 6). a) . b) Fie d = (2n + 5. (6. a) 101. 1. e) . c) {8}. c) . 3. 23 5 5 5 5 23 3 3 2323 ( 1 + 2 ) 45 2 b) 1. (2. a) n = 5k – 3. a) {0}. a) subunitarã. a) . c) . 21}. 7. (8. y = 7. b) 13. a) 2. 2}. 6). (1. a) . 3 3 3 3 3 3 3 34 3 1+ 2 1+ 2 1+ 2 c) 99. c) . c) 2 echiunitarã. d) 2 . Ambele fracþii sunt echivalente cu . c) . b) . (2. b) . 8). 3. 4}. f) . 0). b) . c) 22 iq. 1. 0). (1. 6). 6. h) . (7. 4). a) 3. h) . 3. b) 3 iq. 3. h) . a) 11( + 2 ) b) 5x + y + 10 iq. 12. d) . (6. Adunarea numerelor raþionale pozitive 5. D = {1. 7. 1. c) . 5}. 13. a) 1112 . 3}. d) {0}. 7}. 5. i) . f) . 1. b) . a) . (1. b) {2. Operaþii cu numere raþionale pozitive 1. 6. 0). b) 11 subunitarã. (9. 15. d) . 3. 0). d) )3. e) {2. 2. 11. 9. 7. 2 2 23 2 2 2 2 2 2 56 56 56 4 5 6 7 14 24 3 12 3 12 3 12 3 12 3 12 3 12 3 12 3 12 . d) . 4). e) (8. c) . d) . f) 10. c) . 15. f) . 2). 4). f) . c) . 14. (9. 2 2 2 2 23 34 2 24 34 13 34 2 23 1 1 1 1 12 11 12 12 12 12 123 121 1 . a) . a) .

a) . e) . c) . 34 23 2 2 3 2 2 23 2 34 34 2 13 12 1 1 1 . 2 3 34 23 23 33 34 344 1. f) . g) ( ) . b) . d) . e) . e) . d) 2. Puterea unui numãr raþional pozitiv ( ) ( ) . c) . 5. i) . 6. a) 34. i) . b) . b) . x > y. g) 8. 4. h) . a) . b) 1. f) . a) 1. 4. d) ( ) . 7. e) . i) . c) . b) . a) . c) . b) . c) . e) . c) 1. c) . d) . b) ( ) . c) . f) 6. c) . g) . 2. b) . 3. c) ( ) . a) 8. 13 4 24 5 34 3 3 34 56 45 36 3 3 3 3 3 1 <1< 1<1< 1 1 2 33 4 1 2 3 < 45 11 > 2 > 3 > 4 > 1 b) . c) . b) . 6. b) . 2 23 12 3 231 2 2 34 13 1 231 1 9. d) . 6. 425 23 345 2 2 12 2 9. Ordinea efectuãrii operaþiilor 1 1 1 1 12 12 12 1 123 1 12 . a) . x < y. c) 1. c) 4. 2. a) . a) > . a) . e) . a) . d) . a) . 3. 6. f) . f) . 3 4 5 65 31 4 5 34 6 6 78 27 1 1. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 e) ( ) . a) . f) 44. g) . h) . c) . f) . 2. 2. Împãrþirea numerelor raþionale pozitive 1 1 1 1 1 1 1 1 12 123 1 . g) . a) . b) . f) ( ) . g) ( ) . e) 2. g) . e) . b) . a) . d) . 2. b) . c) . b) . c) . f) . g) . b) . 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 12 1 1 1 1 1 1 =2 . f) . d) 21. c) > > . b) 100. j) . a) 6. b) . a) 51. 4. d) . b) ( ) . c) 2 2 34 3 2 1 3 2 2 34 34 34 1 12 1 12 12 1 1 12 121 123 1 c) . 12 3 4 5 2 5 35 6 7 6 7 46 14 5 5 5 5 5 12 > 12 > 12 > 12 > 12 1 2 1 >3 1 23 > 4 > 5 b) . d) ( 21 ) . a) . b) 1 22 23 2 1. e) . b) . 3 3 32 32 34 34 23 23 2 3 3 4 3 4 34 53 11 < 2 12 > 3 1 <2 1 1 < 2 12 > 3 1 2 3 4 5 3. a) . 4. d) . b) . c) . a) 3. Înmulþirea numerelor raþionale pozitive 1 1 1 1 1 1 1 1 12 1 11 . c) 2 . a) . c) . f) . h) . c) 98. c) < < < . b) . 5. d) < < . h) . b) . d) . e) . a) . 2 2 2 2 23 2 2 2 3 2 2 1 1 12 12 11 12 12 11 1 12 12 12 . Compararea ºi ordonarea numerelor raþionale pozitive 1<2 11 > 12 1 > 2 1 > 2 1 1 12 > 12 12 < 12 12 > 12 . 3. 2 2 2 23 2 2 2 23 1 45 2 12 1 1 1 12 1 1 1 1 123 12 1 12 b) . a) < < < < . c) ( 21 ) . a) 7. f) . 1111 1. c) . . e) ( ) . d) . g) . d) 1.135 5. d) . a) . d) . f) 3. a) 1 1 12 1 12 123 123 1 1 . b) . 2 2 23 23 3 1 3 2 2 2 34 1 12 1 12 123 1 12 1 12 1 12 123 h) . c) . e) 2. f) ( ) 2 2 23 3 2 2 2 2 2 3 1 1. 23 3 23 1 45 23 31 234 34 2 3 451 1 12 12 1 1 12 12 12 d) . d) ( ) . a) . f) ( ) . d) . a) . g) . e) . b) 18. d) . 6. e) . 7. b) . d) . e) ( ) . 4. d) . d) . 8. d) 2 < . 8. a) . 5. 3. a) . h) 1. b) . e) 87. c) . e) 24. b) 1. e) . a) ( ) . 5. d) > . a) ( ) . 5. a) . c) . b) . c) . 7. b) 2 2 23 2 31 122 34 214 41 1 11 1 f) 1234 12 1 12 123 1 1222 12 1 2 2 1 2 1234 1 1 123 12 12 1 1 1 .

a) 1.01... parte fracþionarã 0.432 > 7. 23 23 34 344 345 42 2 1 123 1 12 123 12 121 1 e) 9630. . a) 209.5. b) parte întreagã 7. i) 2. b) 1.. g) . 11 12 55 344 1 11 12 1212 121 123 1 . 20}. b) 3. . b) { 1. 2. 1. 2.29.(3) < 2. 2}. f) 3. f) . 1. e) {0}. 6.0941. b) 2. c) 6.(64). 1. c) {1}. c) 0. 2. f) {1}. d) 1. f) 73. 6. 9. 4. 11. h) 14.85. b) 0.414. h) . a) . 3. d) . 8.(3). 2}.69. g) 1. b) 0.710.11(3).. c) 1.41 < 5. b) 7 7 . c) 24. 1. . d) 9.1. c) . 2..(6). 4. d) 121 1 12 123 . 4}.2.62 < 3. b) . a) {0. 5. e) . b) 8. 8. f) . d) 7. d) 21. 6. 4. c) 2 4 2 99 99 4 44 .2. 4. d) 1. i) 7. 7. e) 1.21. 5. b) 6. 2. a) 7. f) {1.6.61.0004.13.25.4. b) . a) 2. c) 301.081.432. a) . d) . Inecuaþii 2.5. 3 2 3 24 123 11 1 1 1 12 1 d) 1. g) 0. 2}. i) 8. c) . a) 1 < 1. (63). 0. g) 34 . 1. 5. h) . 34 3 3 13 1 123 12 1 f) 1.(3).31. f) 2.0816. 5}. Operaþii cu numere raþionale pozitive scrise sub formã zecimalã 1.84. h) .65.6.15. c) {0. e) 0. a) 20. e) 13..62.65. . c) 0.04 < 21.3 < 2. b) 0. b) 2. b) 2. 0.1. 3. 2. e) 0. 4. f) 41. 2}. l) 210. f) 0.515. k) 1.44. 2. f) 2.25. h) 0. 31 13 23 455 12.1 < 255 122 8 8 99 11 888 999 < 2. a) {0}. 4.7.6. c) 0.4. 1}.001. b) . d) .75. a) 1. g) 3. a) 0.123.(6). d){0. g) {1}.61 < 3. e) 1. 2. a) 8. parte fracþionarã 0.8.32. 3.46. f) 2.05.(3).9}. a) 2.691.5.233. 2.0036. 0. h) . 2}.84. f) 1.9. 20}. h) 3821. 2 13 145 3 12 12 1 123 .23.(6) < 3. 0.. f) 0.(5). 1.. a) parte întreagã 0.. d) . c) 4.5525. 1.. 11.5.4. e) 0.07. f) .6.93.159. c) . b) 0. d) 5. 2. 3. a) . d) 21. g) .29.. f) {0. f) 1. c) {0}. g) 940. 10. c) 0. d) {1.. 4}.04. a) {0. a) e) 0. d) 1. j) 1. g) . d) {0. 6. b) . a) 20. d) {0.35 < 2. c) 4. c) {1. 2. 1}. 23 45 2 13 42 34 34 2 12 i) .63.4. h) 8. 3.25. 3}.. 10.. 2. 1. h) 0.44. i) j) 4. a) 0. i) 0. c) 0.(65) > 3. a) {1. c) . e) 1.4. f) . a) 0. a) 7. d) 10.26. b) .4. a) .825. e) {1.23.08.2(6) > 1. 0.. a) 2.3. 5}.a) 2. 3. b) 1.3 < 1.2.7. 4. d) . a) 1. 24 23 23 2 23 23 2 2. g) {1. 8.375. e) ∅.. 2. 5.11. a) 2. e) 0.31 < 2.4. . d) 3. . h) {1. c) 7. f) 3. 12. e) 7. 0.510. 14. c) 5.9. .1.2(3). i) .59. f) 1. d) 4. 2 2 3 233 24 1 23 14 135 467 643 8493 12342 123 1 2 134 7 23 7 51 7 624 . 2 11 23 3 22 34 23 d) 0. 3}. d) 0. 3. 1. f) . b) 11. e) 1.0625.2.1(3).. 2.3. parte fracþionarã 0. 1. g) . 334 1 123 11 12 123 12 1 k) 30. f) {0. e) 702.91. 3. 3. 3.(63) < 3. i) 7... 1. 1 1 12 1 123 .5. a) 7. g) 6.(21).6. b) 23. b) {1. d) . i) . 1. 2}. a) 1. d) .98. c) . 2}.12}.13}. c) . b) 4. c) . 1. e) . 1} d) {0. 2. Ecuaþii 12 12 12 12 . 1}. 1}. b) 0. 9.38.44.53. 5.49.7.361. Numere raþionale pozitive scrise sub formã zecimalã 1. 3. e) {0. b) 0. 0. c) 0.4. 0. 23 34 13 2 12 1 12 123 c) .11.7. 1. f) . a) ∅. 2.25. b) {0. 2.2. e) . f) 1 12 123 12 . 1.(36).29.3. e) . b) 9.14}.2(63).12(6). f) {0. h) 0.145. b) {0.136 10. 1. b) 1. g) 0. e) . 4}.. g) 3. b) 3.06. 7. g) 0. a) 1.. b) . e) .. c) {0.2(6). 2. c) 0.7. d) . b) {0.21. e) 3. h) 190. a) 0. h) 3. 1. g) 15102. e) {0. e) 0. c) parte întreagã 0. g) 1.

Procente Aflarea a p% dintr-un numãr 1.1. g) . Media aritmeticã ponderatã 1. d) 4. a) . e) . b) . c) 20. a) 7.8. 2. 3. e) . 6. a) 1 1 1 1 123 12 1 1 1 123 1 . f) . e) . h) 3. 4. Rapoarte 1. c) 25. a) 1 1 1 . c) 12. 4. c) . a) 2 3 2 3 1 2 3 2 1 10. b) 1 1 122 123 12 . 1. d) . a) 7.1. j) . a) 4400. j) 40%. e) . e) 8. c) 3 > 0. c) . i) . 2. e) . b) 0.175. b) . d) . c) 24. c) . b) 4. 7. a) . h) 2%.3. 6.448. g) 2. b) 7. d) .5. d) . i) 3%. b) 4. d) 3220. 30. e) 1%. 3. 4. a) 3. a) . b) . 9. f) 0. b) .3 lei. a) 100. c) . 2 2. d) 0.3. b) 3. 3. c) . 2 11 2 13 i) 2. 2 2 2 2 342 34 2 2 2 45 23 12 1 12 1 12 1 1 1 . 31 2 3 23 3 2 2 2 12 1 1 1 1 1 1 1 . 2. d) 5. h) . e) . 8. 4. 7. a) . b) 3000. 7.10. 6.00008 < 0. a) 1 + 2 + 3 = 4 . b) 3. f) 16%. 28. 4 3 2 2 23 344 223 2 51 56 1 1 1 12 1 1 1 12 1 1 1 1 . b) 500. a) 0. e) . g) . c) 4560. 2 2 34 45 34 I II. 6. 13. 45. g) 40%. g) . e) . d) . 5. c) . b) 6 fete. 2000. d) . m) . b) 2. 24. e) 2. a) 4. 5.137 14. a) 9. 6. e) 15. a) . a) 40. 12. c) 70. 3. b) . a) 45 ºi 30. a) . 3. 9. c) . a) 0. 11. 3. a) 6. a) 1050.08. f) 192. d) 30%. d) . 5. f) 2. b) 4. f) 5. 8. 10.4. d) 2. a) . f) . h) 25. 6. 14. a) 10. 9. b) 1102. a) .56. c) .5. b) . a) 2 2 23 11 2 2 2 3 2 2 2 2 1 1 1 12 12 1 1 123 j) .00009. a) 3. 3.07 < 0. b) 1. c) . 7.3. h) .6.64. 2 23 5 2 g) 101. b) 175%. g) . a) 200. e) . b) 12. 2 2 23 1 1 1234 1 . d) 0. 11. c) 10. a) 75%. k) 34. 2 2 2 3 345 2 12 14 1 12 1 12 12 1 12 1 .05.6.(4). f) 0. c) 48. c) . c) 38. b) 8. b) . 7. d) . 14. d) . e) . l) . c) 5. f) . b) . 21. c) . i) 8. . b) 60. a) . b) 3 23 12 2 2 2 2 23 1 2 2 12 12 2 1 1 12 11 12 10. b) 50. c) 50%. c) 11 < 15. d) . a) 20. 9. h) . Rapoarte ºi proporþii 1. e) . Probleme care se rezolvã cu ajutorul ecuaþiilor 11 1 1 1 1 12 . i) 3. k) 1620. b) 3 + 2 + 1 + 3 = 1 . 2. d) . 5. e) 0. b) 21 = 21.1.00405.4 < 5. 8. 25. 12 2 23 2 2 34 4. 8. b) . 18 bãieþi.0006. Proporþii 12 ( 3 ) 12 ( 4 ) 3 123 1 = 23 1 1 1 12 12 1 = . 4. 8.1. c) 15. a) . c) .24. c) 51. c) 1. a) 33. 9.1. i) 2.09. 4. 30. b) 50 ºi 30. 10. a) 80%. b) . b) 4 = 124 . c) . f) 1. 5. d) 16.5. d) 0. b) . l) . a) 3. d) .32. 15. e) . d) 2. b) 1. 2. d) . 30. 10. c) . a) 36 > 30. f) 28. 24.

b) 15. 9. 9. b) 36. 8. Elemente de organizare a datelor ºi probabilitãþilor 2. 22. 18. b) 10. 10. floarea soarelui 240 ha. 10. 27. d) . 2. 22. 10. a) . a) 40. 34 4 . 3. 6. 36 cm. 3 3 4 . 18 cm. 19. 5. 50. a) 4. 20. 26. 0. 1. 16. 8. 1. 35. 3 4 15 34 56 147 1 2 3 1 1 1 d) 4 4 . 4. b) 5. 36. 3. 150 ha. 18. d) 2 2 2 2 2 2 2 2 23 2 23 2 2 23 1 1 1 1 1 12 b) . 2 2 22 22 12 31 . 2. 3. 6. c) 25. 8. Mãrimi direct proporþionale 12 12 1 12 12 1 . b) . 3. b) 10. c) 40. 2. c) 12 2 3 . porumb 60 ha. 4. 45 lei. d) 5. 15. 12. 6. 3. a) 5. 33. c) . 30. a) . 2. 10. 4. 4 5 2 13 34 56 6. 72. . a) 7. c) 16. c) 400. a) 20. 15. 32. a) 6. d) . 28. 20. 21. a) 20. 24. 23. 8. d) 0.8. e) 12. 3. 6. 6. e) 9. c) 11. 12. 1. 2. 7. c) . a) 40. 4. 6. a) . media 5 : 10%. 3 3 6 12 1 1 12 12 1 15. 10. c) 300. orez 90 ha. 8. 2 tractoare. d) 400. 14. media 8 : 23. media 6: 13. 2. f) 3500. a) 36. media 9 : 20%. 9. 3. b) 24. 9. b) 21. media 10 : 10%. 5. 18 ore. 18. 4. Regula de trei simplã 1.(3). 21. 17. 12. b) 8. 12. 19. 6. b) 45. a) 5. 4 cm. L = 24. a) 25. 360. 1. 6. 21. 20 piese. c) . 18. 30. a) . 7. Mãrimi invers proporþionale 1 2 12 3 12 . 9. 12. 20. 15. b) 6.(8). b) 32. 4 24 . 13. 6 ore. 15 muncitori. 10. c) 4. 72. 90. 6. 153. 5. 2. 3 1 1 2 12 1 1 12 3 2.(3)%. b) 233. 7. a) 20. 108. c) 12. 3 3 4. Raport procentual 1. a) 6. 10 albe. 1. b) 14. c) 64. 10. 5 ore. 7. 11. e) . c) . 4 muncitori. 6. 4. 6. b) 66. b) 10. 9. 7 fuste. 24. 5. 8. b) 40. . b) 8. b) 600. d) 2000. 9 robineþi. media 7 : 20%. a) 15. 4 5 5 1 2 16. 11. 15. a) 9. 2. a) . 2 34 4. 17. b) grâu. 6 cm. 24. 5. 20.(6). 44. b) 2 2 . a) 15%. 13.138 Aflarea unui numãr când se cunoaºte p% din el 1. a) 12. 6. 17. a) 6. 15. d) 3 4 15 4 5 1 4. 12. c) 11. 7. 10. 23 5 5 5 1 2 22. b) . a) 20. 18. 20 negre. a) 8. a) 12. 3. 18. a) 12. a) 12. 8 ore. b) . 11. 15 ore. 10.(3). 24 lei. b) 6. b) 45. 4. 28. 9. b) 54. 3. 36. 4. 5 5 12 1 4 2 4 33 16. 7.(3)%. 8. l = 12. 9. b) 20. a) . 2 stilouri. 14. 2. 10. d) 6. 6. a) . b) . b) 16. 3 ore. 4. 27.(36)%. 12. a) 40. c) 5. b) 10. 5 5 5 3 4 5 1 1 2 b) 12 32 . 14. b) 68. 6. 9. 10. a) 48. 64. 18. 23 3 . a) . 7. 8. .6. 80 km/h. c) . b) . a) media 4 : 3. d) 18. 24. a) 160. b) 24. a) 50. 5. 10. 9.4. 8. 20. b) . f) 1000.(3)%. b) . 44. 48. 16. d) 48. 10 metri. 8. c) 3. orz 60 ha. 3. 18. 0. c) 6. 4. 12 12 12 345 . a) 48. a) 50%. 21. c) . 6. 33. g) 833. c) 5. c) 123 3 4 . b) 120. 8 cm. 5. b) 25. 1 1 1 1 1 1 1 1 12 1 1 1 1 1 . b) 1 12 . 6. 8. c) 0. e) 80. a) 12 cm. 2. 20. 45. a) 2.2. 6 cm. e) 34 4 .

a) –15. 1. l) 24. –2. f) –40. 4). 2. f) –6. e) 13. a) –465. 5. 4. b) 3. valoare absolutã } { } {} 1 1 1 1. c) –54. 2. 5. F. a) –8. a) –4. –2. B(1. b) 9. b) x > y. –2. d) –36. d) –120. b) 1640. 1). 3. c) 51. b) –4. –4). g) |+3| > –|3|. N = {0. d) 16. –1. c) –48. E = {–6. h) +2. a) –3. 4. d) –19. g) –34. c) x = y. C = {–2. b) pãtrat. 4. 1. 6. a) x > y. –1. i) 51. 2. b) 2. –100. –9}. i) 31. 1. c) –30. d) –8. i) –20. –7. i) –3. e) –375. c) –7. f) –26. b) –26. a) 12. d) –27. e) –987. c) 10. c) –3. 10. g) 42. a) 10 > 5 > 0 > –4 > >–5 > –6 > –7. c) –8. 5. e) 24. –2). 2. 2. G(–4. c) . C = {–5}. d) –2 < +2. a) 2. d) 18.I V. –4}. –2). 2. reprezentare pe axã. |–16| = 16. c) –99. h) +3. i) –51. B = {–3. c) –14. D = {1. c) 9. A D B = {(0. |–12| = 12. b) 8. 6. –4. c) 13. –1). b) –9. h) –26. a) 234 4 2 5 . D = {–4. c) –36. 1). d) 132. 2. j) 59. j) 33. 3. 4}. f) –13. d) –8. d) –3. 1. 4. 3. 2}. –5. a) 14. Reprezentarea unui punct cu coordonate întregi într-un sistem de axe ortogonale 1. 2}. f) 36. d) 6. 4. 3. |25| = 25. –2. a) –294. c) –8. j) 9. a) –3 < –2 < <–1 <+1 < +2 < +3. c) –24 < –5 < –3 < |–7| < 24. d) –26. b) 23 45 . 1)}. d) (5. a) –6. –1). –2. e) –5. e) 10. d) 98. 1. 2}. h) –24. b) –8. 2. 8. d) –11. 5. 2. d) 14. 2. c) 7 > |–4| > 3 > 0 > –|+3| > –|+4| > –7. c) –60. 1. 7. opus. a) 1. 2. 0). b) romb. a) 420. 10. Înmulþirea numerelor întregi 1. f) 19. d) –10. 2}.11. f) –18. –1. (0. g) –24. |21| = 21. Scãderea numerelor întregi 1. b) pozitive: +2. g) +20. c) (3. b) 1. a) 1. h) 3. 3. c) 0 > –5. 3. d) 8. f) 20. b) –6. 5. (1. c) 75. j) 0. b) 8. a) 2. a) +5. b) –5490. b) –35 < –21 < 0 < 7 < 14. f) |–7| = |+7|. 3). b) 2. b) 0. e) 14. |–2| = 2. a) –38. 3 6 2 0. h) –7. a) –10. g) 16. f) 0. e) 13. –1. e) 5. 0. 4. i) 49. 1. 1. c) –8. 3. –1}. 3. i) 64. –1}. 2}. 4}. 2. a) 70. b) +11. A = {–1. c) –15. e) –7. H(3. d) –15. e) –11. –2. a) +5. 0. c) 8 u. g) 16. b) dreptunghi. a) –24. b) –7. C = {1. A = {9. h) –16. e) –12. e) 48. e) –24. (1. A = {–2. 0. 3. g) 28. 3). h) 24. 5). B = {1}. 3. b) 8. c) 9 u. 6}. f) –9. E(0. b) 54. a) –6. 23.a. 6. Adunarea numerelor întregi 1. 4. 9. 9. 8. b) 7 > 4 > 2 > –1> –3 > –7. F(4. 1). e) +9. b) –12. f) –8. –3. a –1. M = {2. b) 6. 4. i) –68. a) 6. –1. 6. a) 0. g) –17. 5. –2). b) –5. 2. Compararea si ordonarea numerelor întregi 1. a) (1. b) (1. 7. g) –8. 5. g) –3. h) 0. E = q. e) –38. d) {–1. 5. 1. f) –30. –2. –5. 3). 1. 7. D(5. d) –13. c) 16. 1. H. a) paralelogram. –4. c) 14 u. –2) . g) 16. h) 17. b) –11. c) 50. 10. d) –19. c) –1. |–7| = 7. 0. 6. a) –12. –1. f) –21. 0. b)+3. 8. 12. 6. –2}. D = ∅. negative: –2. Numere întregi { 139 1.a. e) –4. b) +4 > +2. f) 7. 4. d) 10. Numãr întreg. –1. f) +4. –3. b) G. e) 18. g) 18. c) trapez. B = {–3. h) –12. k) 81. k) –39. 3}. a) 99. b) D(1. h) –144. c) E. 6. g) –100. 2. f) 0. a) –2 > –3. 3. g) 2. f) 11. c) –5. c) –27. A (2. e) 8 > –8. b) –7. d) 54. C(–2. 2. h) 52. F = {–2. 3. j) 1000. l) –12. . h) 32. 0. 9. –3. c) 20. 7. e) –2. f) +50. d) –84. c) 3. b) 0.

e) –26. a) 4. k) 1. a) 1. e) F. G5. a) 1. a) –5. –2}. 4}. e) 1. d) –6. j) 23. 3. d) {–4}. e) {0. b) 5. G21. h) –2. 4. c) 8. E = {–1. G5. b) (2. b) {G1. b) A.. 4. c) {1. a) –101. 9}. c) 16. h) –2. f) F. d) –103. d) 414 · 521. f) 4. (3. 6. g) –49. g) 26. G2}. G5. a) 23 · 312. a) –1. g) –258. a) {–2. b) 5.}. 10}. Ecuaþii în m 2. e) 6. e) –1. –1). f) –13. 9. c) ∅. G36. h) 50.. –7). c) –3. c) 7. 3. a) {–1. f) 5. d) 720. d) {–1. i) –100. f) 3. 4. c) 59. f) –3. G5. a) –3. g) 5. G6}. b) –21. –3. G4. b) 4.. b) 1. j) 2. g) –4.}. c) –7. d) 7. G3}. –3). a) 1. G2. h) 73. –5. c) ∅. i) 6. f) –47. G3. 9.f) –717. 5. c) 245. f) {–3. 12.}. e) –78. b) {–3. 1. b) 2. G15}. h) 512. b) –6. e) {–3. b) –17. b) –9. d) –25. 11. i) 81. 6. f) {–6}. 1.+ 228)x7.}. f) 36. g) –1. –3. G2. g) 0. G12. e) {–1. a) 36. G3. 5. b) –22. a) 7. f) 4. 6}. c) 5. –3). . h) –2. –2. b) (–4)5.}. 1}.. a) {–2. g) –3. c) {–1}. d) 1.. a) 1. 10. G = {1. f) 6. G3}. 3}. h) A. a) {0. 8. d) –10. a) 4. h) 20. d){0. e) –3. a) {G1. g) –500. c) 16. f) –610. 2. 10. 11. G20}. g) –827. a) –8. b) –4.. 5. 3. G3. f) –5. b) 32. d) {G6}. e) –25. c) 44.. 2}. G3}. A = {–4. j) 64. 11. e) –2. j) –3. G3. G12. (–9. e) –5. f) –24. a) –5. d) 5.. 2. e) –2. h) –1. 2. 7. a) –32.140 7. d) 47. 7. C = {0. 0. d) {0. –2}. g) 125. c) 0. e) –1011. c) –52. c) A. g) 8. g) –93. e) 5. i) –18. l) 1. i) –3. d) –3. 1. 2}. 1}. (0. f) –6. c) {2. f) 49. h) ∅. –1). j) –5. 8. c) 5. A = {–3. 2. e) –1. a) 15. (–2. e) –8. e) 924 · 518. –5)... e) –2. c) 1. 11. i) 4. d) 8. 8. 9. G14. (1. 2}. 5}. a) 6. c) 6. 8. d) –4. G6. 4. –9}. a) 2. G12}. G6. a) 98. 4}. c) {0. a) –21. d) –6. 1). 12. G5}. h) 1. d) 2. a) {G1. –4. 1}. 5}. b) {–3}. –2. G2. (–2. e) –1000. F = {–2. f) 212 · 324 · 512. b) 4. b) 375. G7. b) {G1. b) 6(5 + 53 + .. h) –210. b) {G1. 3). d) {G1.}. 4. d) 3n · 5n+1 · 14x14. 2. h) –18. l) –4. c) {G1. a) A. a) {–3. 0. b) 2. e) 2. d) 120. c) 2n · 3n+1 · 4x4. c) –27.. a) –1. (4. –7. 11}. a) –3. i) –6.. a) 34. b) –9. h) 81. 1). c) –5. d) 23. g) 186. Puterea unui numãr întreg cu exponent numãr natural 1. 3. g) F. b) –21. k) 2. d) 1. D = {0. b) 0. G4. 3. h) 16. 0. 5. c) 4. a) 3. b) –3. c) 20. 4}. g) 4. 2. i) –31.}. c) –415. 3). e) 3. 11). f) 2. a) 7(2 + 24 + . G8. 4}. d) –137. c) 61. b) –9. 10. g) 16. b) +1. j) 64. f) 36. a) – 7. b) –4. h) {–9. g) {2. h) 4. e) –4. 3. 5}. e) 0. G16. a) –16. G60. g) –4. b) {–2. –1). c) 0. 1. B = {0. a) {G1. f) 29. –10}. d) {G1. –2}. 3. d) 49. d) (1. h) 50. 0}. i) 10. b) 212. 8. f) –3. h) 916.. 3}. f) {–1. a) –18. d) –52. G10. b) –1. g) –4. G12. 2}. b) {0. f) 10. Ordinea efectuãrii operaþiilor ºi folosirea parantezelor 1. i) 43. 7}. d) 3.. 2. b) {2. g) 9. b) –1. e) 3. b) –27. c) –3. (–5... c) 5. 4. 3. a) {0. G24}... 10. 6. D = {3. c) 50. + 549)x6. 6. d) –15. 7. f) –8. f) 16. b) 19. e) 2. d) F. c) (–3. h) 2. G8. h) 3. c) 4. e) 24. e) –7. d) 1. e) –3. 6. G10. 5}. c) {0. G24. 9. 1. k) 29. e) –711. a) (0. c) 2. h) 100. f) 64. Divizibilitatea în m 1. G4. e) {2. d) 10. 2. G2. c) –6. B = {–13. 0. c) 610 · (–7)15. 4. –5. 3. d) –8. d) 4. e) 29. 5. g) –1. G4. a) –87. b) 140 · 250. b) 35.. 2}. G2. g) {–7. Împãrþirea numerelor întregi 1. e) {G1. a) 1. G25}. 6. f) –8. a) 3. 12}. G6. c) –24. G8. e) 0. G2. b) 3. f) –2. c) {–2. i) –1. b) {G12. i) –715. 2}. a) 16. d) –15. f) 3.}. c) –4. b) –21. d) 28. g) –327. C = {–1. G4. f) 317. 7. c) –5. d) {–6. g) 0.

2. 1}. 2. –1. . 2. E = {0. –4. j) {–3. . –14. k) {–2. d) {. –2.. 3}.. k) {3.. –7}.. g) {19... . 1. 2}.. –12}. b) 1. 2}.. e) {–2. 5.. –1. b) {–3. –2.. –3. –3.. 0}. h) {. –5}.. b) {–2. h) q. 2. –13... . 20. g) {... d) {–5.. e) {..... a) {. C = {–2. –13.. c) {.. –1. e) m–. j) {. i) {9... –6.}. c) {. . 3}. –10. . 7.. 2}. f) {.... g) {. 1}. 1. Inecuaþii în m 2.. 0.... –2. –5. 4.. b) {. f) q*. a) {–2.... .. –1. 2}.. 1}. . h) {. .. 4}..... 3}. 3. ... 2. . 9.}.. i) {.. 1. 2. c) {... a) {.. –1. j) {–2.. e) {. 1. 1. –18. k) m–...}. a) 7. 3. . 4.. –26. –7}. 0. . b) { . 5. 6. 0.. 3. a) {. d) {–3. c) –2. F = {–4.. 7. 4. a) 1.}.. –4}.. 5}. 2}. c) –4... 1. b) {3.. c) –20. 4}.. 5}.. c) {–2. –13}. 3}. g) {. f) {.. f) q. 1}.. b) {2.141 12. i) {0.. h) {–1. –1. 5}.. 1. 4}. –6.. 1.. 4. 2. 10. 3. –2}. d) {. Probleme care se rezolvã cu ajutorul ecuaþiilor 1.. 2}. –1. 3.}. 0. f) {.. b) –27. 3.. 1}. d) {. 5}. e) {–4. 5}... –2. –2.. A = {–1. –4}. –12}... 5. c) {1}. b) 4. a) 7. D = {1}. –1. –5. 2}.. g) {. 1. 0.. –3. –2...}.. 4. 3. 1. 1... a) {0}.. d) 75.. –2.. 0. 0...}. a) {.. 3}.. –1. 8. –3}. 4. e) {–3. 6.... l) {–4. –2. 12}. c) {0. 2}.}. 8. .. 6.}.. 0. i) {. g) {–1. b) 11. 4. a) –3.. –5... 11.... 2. –1. –2}. i) {.. .. 1}. f) {–2.. d) q*. –5} .}....}. 2. 0. –9}. 4}. 6. –1.... 6. 0.. d) 12. c) 2. 0. –8. 8... –24. 13. 1. 4.. h) {.. 7}.. 4. 2}. –3. –5.. 1...}. B = {1. j) {–2. –8. 3..

b) 24 cm. 14. a) piramidã triunghiularã. c) cilindru. 12. a) b) 15. a) . a) m(rAOC) = m(rCOD) = m(rBOD) = 60°. b) .5 cm. 10. 9. b) 5. a) AB = 6 cm. 22 cm.2 cm. b) 5 cm. MN = 3. b) AC = AB + BC ⇒ 2 · DB + 8 = 4 · DB ⇒ DB = 4 cm ⇒ AB = 8 cm.5 cm. AB + BC = AC = 12 cm. c) 4 cm. a) 10. d) 10. 144°. AD. c) 4. 12. 22. a) 20 cm. d) 14 cm. b) . b) 3 cm. 11. . d) . Unghiuri m(rABD) = m(rDBC) = 90°. MN = 2. a) 12 1 32 = 31 = 34 12 + 32 1 12 + 13 1 12 + 1 14 = = = 24 . b) cub. BC = 2 cm. 23 cm. c) . d) 7 cm. 2. 1280 cm3. a) . b) CD – AB = 11 cm – 7 cm = 4 cm. b) 59 cm. Recapitulare ºi completãri 2. III. CD. II. 34 1. a) 18.96 cm3. 2 2 1 1 1 ( 12 13 ) 13 = 2 14 2 13 = 34 . EF = 18 cm. c) 15 cm.4 cm. e) 10 cm. c) 25 cm. a) .75 cm. 12 = 1 . b) . a) 25. BC. 12 + 34 = 31 = 34 . Dreapta 1. f) piramidã patrulaterã. e) con. 9. 13. CD = 3 cm.5 cm.5 cm. b) .0625 cm2. d) 20°. a) 6. 8. b) 125 cm3. 13. a) 2352 cm3. a) . BD. a) AD + + BC = AB + 2BC + CD = 7 cm + 11 cm = 18 cm. 125°. b) 180 cm. 160°. DE = 6 cm. c) 2. c) 4. 11. a) 5.25 cm. 3. a) 2 cm. a) 6. 12 cm. 5. AB = 4 cm. 5 cm. AB = 1 cm. a) 24 cm. c) 3. b) 54 cm. b) 120°. 12 cm. 4.142 Geometrie I. a) 40. .4 cm. b) 55°.29 cm2. b) 3. c) . b) 8640 cm3. 6. a) 5. 23 13 = 1 1 2 2 2 . 14. AC. b) 20. AB. c) 4 cm. b) . c) 36°. 7. a) .4 cm2. b) 2 cm. d) paralelipiped dreptunghic. a) 6 cm. c) 24 cm. 7. 10. b) 3720 cm. 7. b) 81. 8.8 cm. .5 cm. a) 36 cm.92 cm2. a) 48 cm. 24 cm. b) . 729 cm3.

16. 120°. 4. 135°. m(rAOC) = 25°. a) 90°. b) m(rAOB) = 18°. 135°. d) 73°. 13. a) 40°. 19. c) 80°. 37°. c) 36°. a) 119°. a) 29°. c) 12. m(rBOC) = = 120°. m(rBOC) = 50°. m(rAOB) = 40°. 21. m(rA′OB) = 112°30′. 100°. m(rAOB) = 60°. a) m(rAOB) = 62°. 130°. b) 75°. b) m(rAOC) = 125°. e) 24°. 74°. 71°. b) 70°. 61°. b) 90°. 18. b) 90°. 150°. 107°. m(rPBM) = 170°. m(rBOC) = 54°. a) 120°.. m(rAOB)= 47°. 72°. d) 90°. a) 7. . 6. m(rBOC) = 58°. 20. d) 60°. a) 80°. m(rAOB) = 24°. m(rAOC) = 80°.143 3. 8. b) 40°. a) c) m(rAOB) = m(rBOC) = 54°. c) 72°. m(rBOD)= 29°. m(rBOC) = 90°. 17. m(rBOC) = 160°. 14. 120°. b) m(rBOC) = 66°. m(rAOB) = 36°. d) 66°21′40′′. 1 (1425 ) = 1 (14 23 ) = 23° . 121°. 5. a) 90°. b) 45°. c) 110°. 9. a) b) 48°30′. m(rAOB) = 67°30′. 135°. 10. 120°. b) 74°. m(rAOC)= 94°2′. .. 45°. 11.. a) 45°. m(rBOC) = 46°. 73°. c) 56°18′30′′. 150°. a) m(rAOB) = 120°. b) 110°. 44°. m(rAOB) = m(rCOD) = 127°. b) m(rAOB)= 116°. 135°. 15. c) m(rAOD) = m(rBOC)= 53°. 106°.

12. 144°. Se demonstreazã cã: ∆ABM \ ∆ACM (cazul LUL). 72°. 17. 11. 6. b) ∆BDC \ ∆CEB (cazul LLL). ∆AOB \ ∆BOC \ ∆COA (cazul LUL). b) ∆ACB \ ∆BDA. ∆AOC \ ∆BOD. 18. 24 cm. a) Cazul LUL. m(rBOC) = 120°. a) Cazul ULU. rACB \ rADB . b) 87°. 20 cm. a) 36°.144 22. ∆ABC \ ∆ADE (cazul LUL). a) Cazul ULU. Congruenþa triunghiurilor 5. 20 cm. 16. 23. rABC \ rBAD. 26 cm. m(rXOY) = = m(rYOZ) = m(rZOX) = 120°. 108°. 10. b) 180°. a) Cazul LLL. 32 cm. a) 16 cm. c) ∆BOC \ ∆DOA (cazul ULU) sau: ∆AOB \ ∆COD (cazul ULU). 7. 35 cm. b) ∆AOD \ ∆BOD (cazul LUL). b) 16 cm. 9. a) ∆ABN \ ∆ACM (cazul LUL). c) ∆AOB \ ∆COD. 14. rABC \ rABD. m(rCOD) = 30°. IV. m(rAOD) = = 120°. 32 cm. c) 14 cm. 13. b) Cazul LLL. 20 cm. rACB \ rBDA . 15. 35 cm. b) Cazul LLL. 25 cm. c) ∆APO \ ∆BQO. . a) m(rAOB) = 90°. b) ∆ACB \ ∆BDA (cazul LUL) ⇒ [BC] \ [AD]. ∆ACB \ ∆ADB (cazul LUL) ⇒ [BC] \ [BD]. a) 15 cm. a) ∆ABE \ ∆ACD (cazul ULU). b) Cazul LLL. a) 8. b) 10 cm. a) În ambele situaþii se demonstreazã cã: ∆PAB \ ∆PAC (cazul LLL). ∆ABP \ ∆ACP (cazul LLL) ⇒ rBAP \rCAP. ∆AOD \ ∆BOC (cazul LUL).

VI. b) ∆AQC \ ∆MQC. 120°. c) ∆CMP\ ∆PQB (cazul CC). ∆BCF \ ∆CBE ⇒ BE = CF (cazul I. ∆AOD \ ∆BOC (LUL) ⇒ rADO \rBCO ⇒ AD || BC. deci = = = 5 3 avem m(rAOC) = 90°. Paralelism 1. 3. 150°.). c) ∆ABQ \ ∆DCQ (ULU).). 4.U. a) ∆MAB \ ∆NDC ⇒ rMBA \rNCD ⇒ MB || CN. m(rNBC) = 180° – m(rNCD).C. unde D ºi D ′ reprezintã picioarele perpendicularelor pe BC. a) Cazul LLL. a) ∆ABE \ ∆ACD. 12. 5. b) 42°. 5. a) ∆MBC \ ∆NBC. e) 60°. a) ∆MAB \ ∆NBC ⇒ rMAB \rNBC ⇒ MA || NB. 98°. Cum BD = EC. 133°. b) Punctele A ºi C sunt egal depãrtate de capetele segmentului. b) vezi problema 11. AP + PB = AC. PPBC = PPAB + BC. a) ∆ABD \ ∆ACD (LLL) ⇒ rBAD \rCAD. 104°. a) ∆ABC \ ∆DCB (cazul CC). h) 30°. b) AB = AC ºi OB = OC ⇒ punctele A ºi O se aflã pe mediatoarea [BC]. c) ∆MOA \ ∆NOA. 138°.) ⇒ AD = AE.) ⇒ AD = A′D ′. b) Fie BE u AC ºi CF u BD. b) AB = AC. 19. 10.). a) 50°. a) ∆AMN \ ∆BQP (cazul CC). Perpendicularitate 1 (1123 ) 1 (1423 ) 1 (1124 ) 234° 1. 20. a) ∆ABE \ ∆ABD. . ∆MAB \ ∆BNM (LUL) ⇒ rABM \rBMN. DB = DC ⇒ AD mediatoarea lui [BC]. 5 54 5 678 6 2 1 (1123 ) = 1 (1124 ) = 1 (1423 ) . b) ∆ANP \ ∆BPN (cazul LUL). V.). 7. 1 (1123 ) = 234° . 15. 17. 6. 13. ∆ABC \ ∆CDA (LUL) ⇒ rACB \rDAC. 8. 72°. a) Cazul LUL. 2. c) ∆APD \ ∆ACD (LLL. g) 76°. Toate cele opt unghiuri au mãsura de 90°. 16. a) ∆ABO \ ∆ADO \ ∆CBO \ ∆CDO (cazul C. a) ∆CAP \ ∆CMP. 6. ∆ABD \ ∆A′B ′D ′ (cazul I.). ∆PAQ \ ∆PDQ (LLL). 11. avem AB = AC. 9. a) Fie DC O AB = {O}. c) ∆ABP \ ∆ACP. c) = 90°. deci m(rAOC)= 2 56 2 3 4 1 (1526 ) = 1 (16123 ) + 1 (16423 ) = 2346 ° = 54° . 130°. d) 82°. b) ∆MBD \ ∆NBD.). a) Punctele P ºi Q sunt egal depãrtate faþã de B ºi C. atunci ∆ANP \ ∆BPN (cazul I. a) m(rAOC) = 360° – 135° – 135° = 90°. 21. 3. b) Cazul LUU. b) . f) 47°.C. AB u BC ºi DC u BC ⇒ AB || DC ⇒ rBAC \rDCA. b) m(rMBC) = 180° – m(rMAB). ∆OAD \ ∆OBC. b) ∆ECM \ ∆DCM. b) Dacã NA u MP ºi PB u NQ. a) ∆MNP \ ∆QPN (cazul CC). a) ∆ABD \ ∆ACD (cazul I.C. respectiv B ′C ′.145 19. b) MA || NB ⇒ rAMB \rMBN. b) ∆PBQ \ ∆PCQ (LLL). c) Se demonstreazã cã ∆MBD \ ∆NCA. 14. b) ∆ABD \ ∆ACE. 18. c) 108°. a) ∆BAC \ ∆DAC (cazul I.U.C. rMAB \rNCD ⇒ rMBC \rNCB ⇒ MC || BN. ∆ADI \ ∆AEI (I.U. 22.

d) 135°. 20°. 45°. 12. 35°. m(rIBC) + m(rICB) = 126° : 2 = 63°. 70°. 15. d) 40°. 9. Fie DB O AC = {N}. f) 24°. a) Fie AD u BC. 4. DE este medianã ºi înãlþime în ∆DAC ⇒ DA = DC. ∆AOD \ ∆BOC (ULU). 120°. 10. c) ∆A′AC ′ \ ∆A′AB ′ (LLL). 108°. e) m(rBCE) = m(rCED) = 20°. Analog rQCP \rQPC. Analog: AB ′ || BC. a) Fie DE O AC = {F}. b) m(rBHC) = 68°. 1 2 1 1 1 1 17. Se demonstreazã cã: ∆ADE \ ∆BFD \ ∆CEF. m(rACB) = 60°. b) (AP ºi (CP sunt bisectoarele unghiurilor rBAC. unde AB O CD = {O}. 60°. 50°. a) m(rEBD) = 30°. c) AQ = BD ºi AP = DC. VII. b) 62°. 90°. 11. 68°. b) rDAB \rABC ⇒ AD || BC. b) 18°. a) 1+1+ 2 ⎫ = 12°⎪ 7 ⎬ ⇒ 1 = 32°4 2 = 562° . b) 1123 = ⋅ 1413 = ⋅ 23 = 34567 . din 3123 = ºi 143 = 2 2 2 12 ⋅ 34 1 1 12 ⋅ 56 ºi BM = CM rezultã AABM = AACM . c) 36°. a) ∆AEC ºi ∆ABD sunt isoscele ⇒ AE = AC ºi AB = AD. 90°. D i BC. b) Vezi problema 10. 19. 70°. c) ∆AEC isoscel ⇒ m(rEAB) = m(rBAC) = 40°. c) 80°. 90°. m(rDEC)= = m(rQEC) = 20°. 11. a) 30°. 30°. 80°. b) 145°. g) 37°30′. avem m(rPAC) + + m(rPCA) = m(rQPA) + m(rQPC) = 90°. a) 72°. c) 157°. 24°. Avem ∆ABD \ ∆CDB. 8 8 8 8 18. 74°. 3. a) 50°. 40°. 20°. 119°. b) 58°.146 7. c) 140°. c) 4 cm. 23. 21. 52°. 6 cm. 10. e) 31°. b) m(rEDB) = m(rBDQ) = 20°. 62°. m(rAEQ) = 70°.C. ∆CDF \ ∆DBE (I. b O d = {C}. 6. c) 120°. Fie a || b. 5. Vezi problema 9. a) 59°. 80°. a) AABM = 72 cm2. 60°. 13. 68°. 60°. 52°. a) 55°. Construim PQ || f. b O c = {B}. 60°. m(rCDB) = 60°. d) punctele P ºi Q se aflã pe bisectoarea rBAC. 30°. cu a O c = {A}. a) 45°. a) 12 cm. c) 1123 = ⋅ 1143 = ⋅ 233 = 34567 . e) 120° . b) 3. a) 68°. ∆DBA isoscel ⇒ BE = EA. b) 53°. 12. ∆AFP \ ∆QEA (CC) ⇒ m(rEAQ) + + m(rFAP) = 90°. 90°. 53°. a) m(rABC) + m(rACB) = 180° – 54° = 126°. 22. a) Fie DQ O AB = {E} ºi DP O AC = {F}. 54°. d) 108°. CF u AM. 61°. 60°. Fie AA′ bisectoarea unghiului rBAC ºi CC ′ bisectoarea unghiului rACD. 90°. 60°. b) m(rBCD) = 90°. m(rOAB) = 30°. m(rAEC) = 50°. c || d. c) 82°. 145°. d) CD = CP ºi BD = BQ. m(rBIC) = = 180° – 63° = 117°. 8. a) ∆BAC ′ \ ∆ABC ⇒ rBAC ′ \rABC ⇒ AC ′ || BC. 14. b) Se demonstreazã cã AD || BC ºi AE || BC. ∆AOC echilateral. a) ∆MAD \ ∆MBC. a) Cazul ULU. y = 135°. b) 60°. 108°. 16. a) 50°. Avem: rPAB \rAPQ. 54°. x + y = 180° ⇒ 1 + 2 = 512° ⎪⎭ x = 45°. 14. 30°.) ⇒ m(rAQE) = m(rBDE). 62°.) ⇒ BE = DF. c) 90°. 52°30′. 30°. 9. 7. m(rCED) = 60°. a) 133°. 92°. 30°. 37°. b) Fie BE u AM. b) 135°. m(rDAC) = 60° ⇒ ∆DAC echilateral. 66°. m(rQAP) = 90° + 90° = 180°. 120°. b) ∆AEQ \ ∆BED (C. b) 110°. rAPQ \rQAP ⇒ rQCP \rQAP. b) 38°.U. b) 30°. 56°. a) 53°. 54°. d) 90°. 44°. 105°. a) m(rBHC) = 42°. (CI bisectoare ⇒ IA = IO ⇒ ∆IAO isoscel. c) 56°. a O d = {D}. Proprietãþile triunghiurilor 1. 135°. din 1123 = 143 = 2 2 AABM = AACM rezultã BE = CF. b) 36°. b) . 2. În ∆APN avem: m(rAPN) = 180° – 90° – 20° = 70°. c) EF medianã ºi înãlþime în ∆AEC. 50°. Se demonstreazã cã rA′AC \rC ′CA. b) y = x + x + x. 20. 56°. respectiv rACD. 8. 13. a) 36°. Mãsurile . 25. 59°. 1 24. 1 12 ⋅ 34 1 3 52 ⋅ 34 . 35°. 60°. Cum m(rCAB) + m(rACD) = 180°. 48°. b) 15 cm. 2 m(rIAO) = 45° – 30° = 15°. a) ∆ACB \ ∆BDC.

30. avem DC = DF = BE. b) Cazul LUL. Se demonstreazã cã triunghiurile APB ºi AQC sunt isoscele. 150°. 26. 1 În ∆ADM avem: m(rAMD) = 30° ⇒ 12 = ⋅ 13 . 15°. Notãm cu M mijlocul [BC]. c) BQ = BC ºi m(rCBQ) = 60°. . Demonstrãm cã: ∆BEP \ ∆FDP ºi deci AP este medianã în ∆AED. 27. Construim DF || AB. a) ∆DBC \ ∆ECB. b) Se demonstreazã cã PB = PC. 28. 29. Punctele A ºi P sunt egal depãrtate faþã de punctele B ºi C. Raportul 2 este egal cu 4. Fie m(rABC) = 15° ºi AD u BC.147 unghiurilor ∆IAO sunt: 15°. Deoarece ∆DFC este isoscel. a) ∆ABP este isoscel cu un unghi de 60°.

Deci cel de-al doilea numãr rãmas este un asemenea rest ºi cum acest rest trebuie sã fie divizibil cu 7.. Noua sumã S1 = S – (x + y) + r = S – (7k + r) + r = S – 7k. care nu este multiplu al lui 8. Folosind egalitatea 31 33 1 ( 1 + 1) 1 1 + 1 1 < 1 = 1 2 1 ⇒ 1 < 1 2 1 + 1 2 1 + 333 + 1 2 1 = 1 2 1 1 87 81 81 88 45 67 87 67 .. a) a = 2b + 2. Într-adevãr. ... 1 < 62 = 23245 (1). înseamnã cã el este zero. + S8 = 8k.. iar 2 ( 3 ) + 1 ( 1 3 2 ) = . k iq.. Suma numerelor scrise pe tablã este: 1 = 1 + 5 + 6666 + 1234 = (1 + 1234 ) ⋅ 1234 = 994 · 1987 = 7 · 142 · 5 ·1987. Din aproape în aproape gãsim cã: 12 = 1 ⋅ 132 12 2 = 1 ⋅ 12 = 1 ⋅ 1 ⋅ 13 = 12 ⋅ 13 . + 222 + 9n(n – 2) = 9 · [1+ 12324 + 11 + .. S2. 51 55 31 331 33 ⋅ 34 33 34 341 34 ⋅ 31 34 31 1 1 1 1 1 1 + 2 + 333 + 2 = 2 . 3. + S8 = 3(1 + 2 + ..148 Teste pentru pregãtirea concursurilor ºi olimpiadelor ºcolare Testul 1 1. + n · 1 = + 1) ⋅ 1 1 ( 1 + ) 21 ( 1 3 2 ) 1 ( 1 + + 21 3 4 ) 51 ( 1 3 ) . 2. Dar S1 + S2 + .02 . atunci S1 + S2 + . + 12324 ....02173.. unde B = 1 + 11 + . + 1 2324 + n(n – 2)] = 9 · [B + n(n – 2)].... 0 T r < 7. b) Numerele x ºi y sunt simultan naturale dacã ºi numai dacã a = 7k + 1. a) Din (1) ºi (2) rezultã cã primele douã zecimale ale lui a sunt 0 ºi 2.. . b U 3. + 10n – n) + (9n2 – – 18n) = (101 – 1) + (102 – 1) + .. adicã a = 0. Deci a = 2(2c + 2) + 2 = 4c + 6 = 4(2d + 2)+ + 6 = 8d + 14.. Deci... Dar d U 3 ⇒ 8d + 14 U 8 · 3 + 14 = 38 ⇒ a U 38.. 4. Deci B + n(n + = = 2 2 2 2 2 – 2) = 3k.. k iq. atunci avem: x + y = 7k + r. = S8 = k. adicã S este divizibilã cu 7 ºi vom arãta cã S rãmâne divizibilã cu 7 dupã fiecare pas fãcut. Deci 3 3 3 3 3 1 1 12 2 = 2 ⋅ 13 = 2 ⋅ 2 ⋅ 3 = 4 . 2 2. + 12) = = 3⋅ (1 + 12 ) ⋅ 12 = 3 ⋅ 13 ⋅ 4 = 2 ⋅ 31 ⋅ 13 . dacã notãm cu S(B) suma cifrelor lui B. + (10n – 1) + 9n(n – 2) = 9 + 99 + . a) a = 1. 1 < 1 = 1 2 1 3 1 < 1 = 1 2 1 3 4443 1 < 1 = 1 2 1 ⇒ 1 < 1 2 1 + 1 2 1 + b) 5 16 16 11 161 5 ⋅ 16 5 16 111 16 ⋅ 11 16 11 151 17 ⋅ 15 17 15 . Vom arãta cã B + n(n – 2) 1 123456 222 222 1 123456 1 123456 este divizibil cu 3. Deci 1 > 12 > 12 = 32 = 32 > 32 = 3 4 adicã 1 > 1 = 44 45 67 61 41 61 13⋅ 53 11 ⋅ 53 33⋅ 53 563 572 57 23 = 0. dacã x ºi y sunt numerele ºterse ºi r restul împãrþirii lui x + y la 7. Într-adevãr. Numãrul rãmas pe tablã: 987 = 7 · 141 este divizibil cu 7 ºi nu poate fi rest al împãrþirii cu 7. b) Numãrul A se scrie astfel: A = (101 + 102 + . b = 2c + 2. c = 2d + 2. iar S + 3 = 15d + 25 = 5(3d + 5).. d U 3. Deci 4n + 5 = 4(3k + 1) + 5 = 12k + 9 = 3(4k + 3).. 1 < 31 ⋅ 33 = 31 2 33 . 1 1 1 1 1 1 1 1 1 = 1 2 1 obþinem: 1 < 34 ⋅ 31 = 34 2 31 .. = ( Dacã S1 = S2 = .... S3. c) Fie S1.. c U 3. b) S = a + b + c + d = (8d + 14) + + (4d + 6) + (2d + 2) + d = 15d + 22. a) Din faptul cã n + 1 ºi 2n + 3 nu sunt divizibile cu 3 deducem cã n = 3k + 1. Din 1 > 31 ⋅ 33 = 31 2 33 . 671 45 ⋅ 67 45 67 1 1 1 1 1 < 1 = 1 2 1 1 < 1 = 1 2 1 ⇒1> 1 2 1 + . S8 sumele corespunzãtoare celor 8 vârfuri ale cubului.. .. 2 2 Testul 2 1... atunci S(B) = 1 · 1 + 2 · 1 + . (2). k iq ºi A = 9 · 3k = 27k.

adicã n = 2k2 – 3. n + 2... 6n = 1986.. 21 2 2 = 12 1 2221 213 2 24 = 124 . 332. 2 1 + ( Testul 3 1. k U 2. b) ⎢ 1557 8 + + + 999 + ⎥ 2 + 3 + 6 + 999 + 4556 = 1 ⋅ 1223 1223 2 3 6 4556 1222 232222 4 ⎥ 1222 232222 4 ⎢ ⎢⎣ ⎥⎦ 1223 1223 ( ) ( 1234256 ( )( )( ) ( ) ( ) 1234256 ) ( ) = ⎡⎢ 1 8 1 + 1 8 2 + 1 8 3 + 999 + 1 8 4553 ⎤⎥ 3 + 6 + 7 + 999 + 4557 = 3 + 6 + 7 + 999 + 4557 2 3 6 4556 ⎦ 2 3 6 4556 2 3 6 4556 ⎣ . În acest caz obþinem (6t2 – 1. Avem + 2) ⋅ 2 = 3445 . atunci avem: AM1 + M1M2 + . t iq*. ªi cum m + p – 1 U 1. Dacã m = 0... atunci: x = 2 · (2 m + p –1 ·n+2 n + p –1 · 3n + p · m + 3). 2k2 – 3.. Deci 1 < 12 < 12 = 3 = 3 < 3 = 1 . deci rezultã 62 2 64 37 2 3 36 37 2 3 23 24 1 ⇒1< 1< 1. adicã m = 6t2 – 1. Dacã n = 0. n + 6 cele 6 numere naturale consecutive înscrise pe feþele cubului. a) 231 = 1 . atunci numãrul din parantezã este impar). a) ( ) ( ) ( ) ⎡ ⎤ ⎢ ⎥ 3 6 7 1223 4 1 1225 1 2 3 4553 4557 = 1⋅ = . . 12 4.149 +333 + 1 4 1 = 1 4 1 = 12 . rezultã cã numãrul din parantezã este impar ºi x nu poate fi pãtrat perfect. t iq*. atunci: x = 2(2m · 0 + 20 · 31 · m + 3) = 2(3m + 3) = 6(m + 1) ºi x este pãtrat perfect numai dacã m + 1 = 6t2. 14 15 46 16 46 46 1 23 1 12 1 12 < 1 < 34 ⇒ 5 < 1 < 1 ⇒ 5 < 5 < 1 < 1 1 <1< 1 1 Avem astfel: ºi 12 < < 34 . n + p – 1 U 1. Cum p ≠ 0. 6n + (1 + 2 + . b) Dacã facem x = 1. atunci x = 2 · (20 · n + 2n · 3n+1 · 0 + 3) = 2(n + 3) ºi x este pãtrat perfect numai dacã n + 3 = 2k2. + 1 3 3 1 + 1 + 444 + 1 + 1 = 1 ⇒ 1 + 1 + 444 + 1 = 1 3 1 = + M19M20 + M20B = 1. 1 + 1 1 1 1 1 + 222 + = + + 222 + = 1+ 3 1+ 3 + 4 1 + 3 + 4 + 222 + 3556 (1 + 3 ) ⋅ 3 (1 + 4) ⋅ 4 (1 + 3556) ⋅ 3556 3 3 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 = 2⋅ + + 333 = 2 ⋅ 4 + 4 + 333 + 4 = 2⋅ 4 1 = 2 ⋅ 5 5⋅ 6 2778 ⋅ 2779 2 5 5 6 2778 2779 2 2779 2. k iq. În acest caz. deci: (n + 1) + (n + 2) + .+ 6) = 2007. 334. Înlocuind obþinem: 2 2 2 2 22 22 22 22 12 − 2 = . Deci cele 6 numere sunt: 331. 333. 3 6n = 2007 – 21. + (n + 6) = 2007. 1) ºi x = (6t)2. Deci 1 > 1 ⇔ 1 < 23 ºi cum 1 < 1 ⇔ 1 > 12 rezultã 12 < 1 < 34 .. k iq ºi k U 2. Suma numerelor din douã vârfuri opuse ale cubului este egalã cu suma numerelor înscrise pe cele 6 feþe ale cubului. 2 2 3 1 3. Dacã p U 2.. Fie n + 1. rãmâne sã analizãm cazul p = 1. 0. 1) ºi x = (2k)2. 336. În acest caz obþinem tripletele: (0. obþinem: x = 2 · (2m · n + 2n · 3n+1 · m + 3) ºi pentru ca paranteza sã fie numãr par este necesar ca m = 0 sau n = 0 (dacã m ºi n sunt simultan nule sau simultan nenule. 15 16 6 16 6 ⋅ 16 4 ⋅ 14 4 ⋅ 15 4 ⋅ 4 51 52 16 Din 1 > 1 = 1 2 1 3 1 > 1 = 1 2 1 3 4443 1 > 1 = 1 2 1 ⇒ 1 > 1 2 1 + 1 2 15 11 11 151 15 ⋅ 11 15 11 111 11 ⋅ 16 11 16 171 17 ⋅ 65 17 65 2 1 + 333 + 1 2 1 = 1 2 1 = 1 . 335.. n = 331.

Aºezarea nu este posibilã pentru cã. + 32006 · (31 + 32) = =12(1 + 32 + . Avem ax = by = cz = t. + (3 1 2 3 4 2007 + 32008) = (31 + 32) + 32(31 + 32) + . a) a = 6. a) Fie d iq astfel încât d | x ºi d | y. k iq. b) Dacã n = 2k + 1. adicã x ºi y sunt Obþinem: 2 = prime între ele. ele nefiind medii aritmetice de douã numere din mulþimea {1.150 ( ) (12 + 1) + ( 32 + 1) + 444 + ( 52 + 1 ) = 1 6 1 + 2 + 3 + 777 + 4553 = 4 ... b) n = 6 · x + 5 = 6 · (3k + 2) + 5 = 18k + 17. + 32k –1 · (31 + 32) = 3 + 12(3 + 33 + . Avem: . ªi cum 11 + 21 + 3 1 = 1 ..... 2. Sn = 120 ⇔ 3n+1 – 3 = 240 ⇔ 3n+1 = 243 ⇔ 3n+1 = 35 ⇔ c) 11 = 123 4 4 n + 1 = 5 ⇔ n = 4. 2 3 1 1 1 1 1 1 11 21 31 11 obþinem: 2 1 ⋅ 1 + 2 1 ⋅ 31 + 2 1 ⋅ 31 = 1 . + 32006). Fie [Ou bisectoarea lui rtOz. 11 +1 2 3 2 3 = 11 +1 2 3 2 4 = 11 +1 2 1 . 3. 5 Testul 5 1. rAOC. unghiul cerut are mãsura egalã cu jumãtate din mãsura lui rBOC. Presupunerea facutã este falsã. 3. + 32k–1).. t i{+*. Unghiul format de bisectoarele a douã dintre unghiurile rAOB. iar B are 2007 termeni. m(ryOt) = m(rxOy) – m(rxOt) = 121123 3 . k iq. Deci. adicã: 1 + 1 + 1 = 1 .. . = 100° – 75° = 25°.. Numãrul q are ultima cifrã 5 ºi este mai mare ca 5.. adicã 12° = 34° . 3 1 2 4 2 1 2 3 2 4. Dar x iq ºi deci y = 2k + 1... Testul 4 1 = 1 2 + 2⎫ 33 + 4 1. . rBOC are mãsura egalã cu jumãtate din mãsura celui de al treilea unghi. pe de o parte numerele situate în vârfurile cubului trebuie sã fie toate impare sau toate pare. adicã: d | 2k + 1 ºi 2 d | 3k + 2. c) 26 (11 ) + 26 ( 31 ) + 444 + 26 ( 51 ) = 1 ⇔ 8 1 2 4552 55 ⇔ ( 2 + 32 + 444 + 52 ) + 51 = 55 1 ⇔ 2 ( + 3 + 444 + 5 ) = 52 1 ⇔ + 3 + 444 + 5 = 51 ⇔ 67 = 51 ⇔ a = 5 ºi a2 = 52 = 25. Cum p + q este impar. Deci restul împãrþirii lui n la 18 este 17. 2 2 = 11 + ⎛⎜ 11 2 1 ⎞⎟ + ⎛⎜ 11 2 1 ⎞⎟ + 333 + ⎛⎜ 1 ( 1 ⎝4 ) ( ) 3. iar pe de altã parte 1 ºi 20 nu pot fi aºezate decât în vârfurile cubului. înseamnã cã unul dintre numerele prime p sau q este egal cu 2. în acest caz. În acest fel avem: ( ) ( ) 1 ⎞ = 1 + 1 1 2 1 + 1 1 2 1 + 333 + 2 ⎟ 1⋅ 4 ⎠ ⎝ 5 4⋅5⎠ ⎝ 46681 4667 ⋅ 4668 ⎠ 1 4 4 1 5 5 4 1 2 1 = 1 2 1 ⋅ 1 + 1 ⋅ 1 + 333 + 1 ⋅ 1 + 1 4556 4556 4557 4 4 ⋅1 8 8 ⋅ 4 4556 4556 ⋅ 4557 < 1. b) A are 2006 termeni.. m(rxOu) = m(rxOz) + m(rzOu) = 25° + 4 121123 3 ⇒ m(rxOu) = m(ryOu) ⇒ [Ou este bisectoarea m(ryOu) = m(ryOt) + m(rtOu) = 25° + 4 unghiului rxOy. Rezultã pe rând: 2 = 5 1 3= 6 1 4= 7 1 1 1 . Fie p = 2. b = 3. Deci 22008 + 1 nu poate fi scris ca sumã de douã numere prime. ⎬ ⇒ 12 + 2 = 5 3 + 6 ⇒ 72 = 33 + 4 ⇒ 2 = 7 1 = 5 3 + 6⎭ 1 ( 2 + 3) + 3 = 1 + 24 ∈ 1 . atunci q + 1 = 22008 ⇒ q = 22008 – 1 = = 2(4)502 – 1 = 16502 – 1. a) S2008 = (3 + 3 ) + (3 + 3 ) + .. 2. deci nu este prim.. 2. atunci obþinem: S2k+1 = 31 + (32 + 33) + (34 + 35) + . Calculãm: m(rxOz) = m(rxOy) – m(ryOz) = 100° – 75° = 25°. Deci d |1 ⇒ d = 1. a) Presupunem cã existã p ºi q numere prime astfel încât 22008 + 1 = p + q. de unde d | 2(3k + 2) – 3(2k + 1) = (6k + 4) – (6k + 3) = 1. 20}. c = 9. + (32k + 32k+1) = 3 + 3·(31 + 32) + 33 · (31 + 32) + . 4.

11}. Iniþial. a) Numãrul a se mai scrie: 1 = 2 + 2 + 2 + 333 + 1 4 5 6 7 8 999 1 1 4 5 6 7 + 1 + 1 2 3 ⋅ 1 + 1 + 1 + 444 + 1 = 1 + 1 + 1 + 444 + 1 + 1 + 1 + 444 + 1 2 555 1666 3 7 8 1666 1 3 9 66 61 63 1666 ( ( ) ) ( )( ) 2 1 + 1 + 1 + 333 + 1 = 1 + 1 + 333 + 1 = 1 . [AC]. Deci a < 1 (2). produsul celor 7 numere este egal cu (–1) · (–1) ·(–1) ·(–1) ·(+1) ·(+1) ·(+1) = (+1). 3. 2. 1 31 1 31 1 31 23 3. Testul 6 1. Deci t i {1. 6. 5. 1 +1 1 +1 1 +1 12 = 3 ⇒ 12 = 3 ⇒ 12 = 3 ⇒ Cazul 2: AC = AB – BC = 12 cm. c > 0. AB iq ⇔ t + 1|12 ⇔ t + 1 i {2. 2 231 231 231 231 122232224 22 1234256 . b > 0. C sunt coliniare. adicã x = 0 ºi y = 3. 7. 13}. b) |x – y| = |11a – 3(1 – a)| = |11a – 3 + 3a| = |14a – 3|. Deci a = b. B. În acest caz avem: 24 12 1 24 3 1 2 23 3 1 2 12 ( 1 3 1) + 12 12 12 1 ⇒ 23 = = 12 + 23 = . Dar: 1 + 2 + 3 > 1 ⇒ 2 ( 1 + 2 + 3 ) < 21 ⇒ 3 2 ( 1 + 2 + 3 ) < 3 2 1 = 4 (3). 12} ⇔ t i {2. 3. b) 1 = 231 235 666 1333 1333 1333 1333 1333 5 2 1222223222224 12223421+1= 422 567869 1 1 < 1 + 1 + 444 + 1 = 233 < 1 . Atunci: 3 · 11a + 11y = 33 ⇔ 3a + y = 3 ⇔ y = 3(1 – a). 4. Atunci: Deci 1 + 2 + 3 > 1 2 3 + + = 1+ 2+ 3 =1. 3 4 4. atunci distanþa dintre mijloacele a douã dintre segmentele [AB]. 13}. când paharele sunt toate rãsturnate. deducem cã x = 11a. Deci nu putem ajunge sã avem toate paharele aºezate normal pentru cã atunci produsul celor 7 numere ar fi egal cu (–1). Deci AC = (2 · 6) cm = 12 cm. a) x + 2y – 1 = 11a + 6(1 – a) – 1 = 11a + 6 – 6a – 1 = 5(a – 1). a) Dacã A. 1 1 1 1 1 1 1 2 1 = 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 333 + 2. 5. 1+ 2 2+3 3+ 1 1+2+3 1+2+3 1+ 2+3 1+2+3 1 + 2 + 3 >1 1 + 2 + 3 = ( 1 + 2) 1 2 + ( 2 + 3 ) 1 3 + (1). 3. 3+ 1 1+2 3+2 3+ 1 1+2 3+2 3+1 1+2 3+2 + ( 1 + 2) 1 2 = 1+2 Din (2) ºi (3) rezultã cã: 1 + 2 + 3 <2 1 + 2 + 3 <1 . iar fiecãrui pahar rãsturnat îi asociem (+1). 2. În acest caz avem: 12 = 3 ⇒ 12 = 3 ⇒ 12 = 3 ⇒ 24 12 + 24 3 + 1 12 3 + 1 12 ( 1 + 1) 3 12 = 121 = = 12 3 12 . Valoarea minimã a lui |x – y| este |– 3| = 3 ºi se obþine pentru a = 0. [BC] este egalã cu jumãtate din lungimea celui de al treilea segment. iar dupã ce intoarcem 4 pahare. AB iq ⇔ t – 1|12 ⇔ t – 1 i {1. Din (1) ºi (2). Din (1) ºi (4) rezultã cã: 1 < . 1+2 2+3 3+1 1+2 2+3 3+1 3. iar probabilitatea ca t sã fie prim este 1=2 . Din 3x + 11y = 33. 4. a i m*. produsul celor 7 numere asociate paharelor este egal cu (+1).151 b) Avem: a > 0. La fiecare repetare a operaþiei produsul celor ºapte numere va fi egal cu (+1) pentru cã numãrul factorilor negativi va fi mereu par. 5. Asociem fiecãrui pahar aºezat normal numãrul (–1). 12} ⇔ t i {1. 1 4 5 677 671 674 1777 1 1 1 1 1 1 + + 444 + + > + 1 + 444 + 1 = 233 = 1 . 3. Deci 1 > (1). rezultã cã: < 1 < 1 . 11. 7. Pe de altã parte: 1+2 2+3 3+1 1+2 2+3 3+1 1+2 2+3 (2 1 2 +3 3 ) + (2 1 3 +1 1 ) + (21 2 +2 1 ) = 3 1 ( 2 +3 3 + 3 +1 1 + 2 +2 1 ) (2). 4. b) Distingem douã cazuri: Cazul 1: AC = AB + BC = 12 cm. 4. 6. 2.

2336 2336 1 + 1 + 1 + 222 + 1 > 1 + 1 + 222 + 1 = 1 3 1 + 1 3 1 + 222 + 1 3 1 = 1 3 4778 ⋅ 4779 4 5 5 6 4778 4779 4 41 51 6 1 47781 4 ⋅ 5 5 ⋅ 6 123 < 3 + 3 + 3 + 666 + 3 < 4225 1 1223 4 1 1225 621 4 = = = (2). Fie A = S1 + S3 + S5 ºi B = S2 + S4 + S6. S2. a) Mulþimea A se scrie: 2 = ºi 112 + 1 ∈ 1 ⇔ n | 991 ºi cum 1 3 4 5 1 n U 2. Deci mulþimea A are un singur element care este numãr 1 = 2 1 2 ⇔ 12 = 1 + 3 ⋅ 2 1 2 ⇔ 32 = 21 + 45 112 + 112 = 3 ( )( ) . 4. Rezultã cã PM || AC ºi deci m(rACB) = m(rPMB) = 60°. Dacã 7n + 2 = 5k + 4 ⇒ 5n + 2n – 2 = 5k ⇒ 5 | 2(n – 1) ⇒ 5 | n – 1 ⇒ 5 | 6(n – 1) ⇒ 5 | (6n – 5 – 1) ⇒ 5 | 6n – 1 (4). Elementele mulþimii {4. 5k + 2. (4) contrazic ipoteza deducem cã 7n + 2 = 5k. aºa cã nu putem obþine numere egale în cele 6 sectoare pentru cã atunci diferenþa A – B ar fi egalã cu zero. Iniþial A – B = 2 – 0 = 2. Dacã 7n + 2 = 5k + 2 ⇒ 7n = 5k ⇒ 5 | n (2). În continuare obþinem cu uºurinþã m(rDAC) = 30°. Numãrul 7n + 2 este una din formele 5k. Deci A – B = 3 – 1 = 2. sunt toate multipli ai lui 4. . Fie N mijlocul lui [BD]. ca în figura alãturatã. iar dupã primul pas.152 3. 44. k iq. y iq*.. 48} în numãr de 12. 5227 5227 5227 1223 41 71 5 1 42211 4221 3. Testul 7 1. S3. Dar DC = MP ºi 2 2 2 2 12 atunci 13 = . Notãm cele 6 sectoare cu S1. b) Din 7n + 2 = 5k ⇒ 5n + 2n + 2 = 5k ⇒ 2(n + 1) = 5(k – n) ⇒ 5 | n + 1 ⇒ n + 1 = 5p. Dacã 7n + 2 = 5k + 3 ⇒ 5n + 2n – 1 = 5k ⇒ 5 | 2n – 1 ⇒ 5 | 3(2n – 1) ⇒ 5 | 6n – 5 + 2 ⇒ 5 | 2(3n + 1) ⇒ 5 | 3n +1 (3). 1+3 2 112 Deducem cã a = 4x ºi b = 3y. Cum (1). Obþinem astfel: 4 · 3y = 3 · 4x + 12 ⇔ y = x + 1. 1 1 este ºi se Atunci: 1 = 1 2 = 1 2 = 1 ⋅ 2 1 1 ⋅ 2 = 3 .. Dacã sumele obþinute în cele 8 vârfuri ale . (2). egalã cu 2. (3). Cum N este mijlocul lui [BD] ºi PN || AD. k iq. S6. x. S5.. dupã fiecare repetare a operaþiei. S4. Din (1) ºi (2) obþinem: 3227 . { } 112 + 3 6 112 + 4 6 112 + 5 67776 112 + 1 6777 2. rezultã n = 991. 12. Deci valoarea minimã a raportului 2 2 3 4 4 4( 2 + 2) 4 2 + 2 4 3 4 obþine pentru a = 4 ºi b = 6. Avem: 45 = 14 1 15 = 12 1 13 = 12 1 13 = 23 . Dacã 7n + 2 = 5k + 1 ⇒ 5n + 2n + 1 = 5k ⇒ 5 | 2n + 1 ⇒ 5 | 3(2n + 1) ⇒ 5 | 6n + 5 – 2 ⇒ 5 | 2(3n – 1) ⇒ 5 | 3n – 1 (1). 1 Rezultã cã m(rPNM) = 90° ºi deci PN || AD. iar 991 este numãr prim. iar n + 4 = 5p + 3 ºi ultima cifrã a lui n + 4 este 3 sau 8. 1 1 1 1 < 1 + 1 + 222 + 1 = 1 3 1 + 1 3 1 + 222 + 1 3 1 = c) 1 + 1 + 1 + 222 + 4667 ⋅ 4668 1 4 4 5 4668 4667 4 5 8 46671 4 ⋅ 1 5 ⋅ 4 1 2334 = 15 = (1). 5k + 3. atât A cât ºi B cresc cu o unitate. Deci orice sumã care natural ºi acela este are ca termeni elemente ale acestei mulþimi este multiplu al lui 4. m(rBAC) = 90° ºi m(rABC) = 30°. p iq. Deci n = 5p – 1. 5k + 1. b) . În triunghiul PNM avem: MP = 2MN ºi m(rPMN) = 60°. rezultã cã P este mijlocul lui [AB] ºi deci [MP] este linie mijlocie în triunghiul ABC. 8. m(rBAD) = 2 · 30°= = 60°. 5k + 4. Diferenþa A – B rãmâne aceeaºi.

a2. a2. 8 · 45.. Înseamnã cã doar 5 din cele 12 scrieri sunt convenabile ºi acestea sunt: 3 ·120. . având un numãr impar de termeni nu poate fi parã. atunci: 11 = 1 1 ( 3 + 2 ) + 3 1 2 = ⎨ ⎩ 1 1 2 33 4567 3 < 2 ( + 2334 ) ⋅ 2334 = 335 ⋅ 2334 . Fie k + 2. an cele n numere întregi care au produsul egal cu n ºi suma parã. Deci dacã 2 = ( ( )( )( )( )( ) )( ) 3.. Pe de altã parte avem: (1 + 12 ) ⋅ 12 = 1 2 ( 3 + 4 + 12 + 555 + 34 ) = 41 ⇔ 2 ⋅ 3 ⋅ (1 + 2 + 6 + 555 + 12 ) = 41 ⇔ 1 + 2 + 6 + 555 + 12 = 1 ⇔ .. k + 2n. iar produsul 39 · 40 · 41 · . suma celor n numere este: 1 = 12 + 1 + 2122 + 2 +2 2322 + 333 + 22 + 42 = 12 + 1 + 3 4 ( 112 ) 3456 2 3452 12 = 21 + 2 = 21 + 31 = 41 . Atunci. rezultã cã p este divizibil cu 89. Atunci avem: (k + 2) + (k + 4) + . . Deci existã 12 scrieri ale lui 360 ca produs de douã numere naturale.. an ar fi par (fãrã a fi divizibil cu 4). atunci a1.. Într-adevãr. mulþimea divizorilor naturali are (3 + 1) · (2 + 1) · (1 + 1) = 4 · 3 · 2 = 24 elemente. Avem: 1 > 1 + 1 + 444 + 1 = 12 = 3 (1) ºi 1 < (2)... 4. 9 · 40. orice eventualã simplificare. ªi cum 89 este numãr prim. q) = 1. k fiind numãr natural par. b) Fie n = 4k. 15}. 2 adicã k = 6 · 13 care nu este multiplu al lui 4.. . Dar ºi în acest caz suma celor n numere este impar. adicã S este parã înseamnã cã suma numerelor scrise pe tablã va cum 1 = 2 fi mereu parã. 15 · 24. iar produsul lor este: 1 = 12 ⋅ 1 ⋅ 212324 ⋅ 2⋅ 2⋅ 333 ⋅ 2⋅ 2 = 42 = 3 . În final gãsim n i{3. + + 444 + = 2< 3= 35 35 35 35 35 3 56 56 56 122 23222 4 56 25 122232224 12 345678 12345 +6=6789 1 <1<2 1 = 1 . an ar fi toate impare ºi o sumã de numere impare. Dar n < k + n + 1. iar celelalte sunt impare. Dacã n ar fi impar. · 49 · 50 nu conþine printre factorii sãi pe 89. Pe de altã parte S se 3 scrie: 1 = 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 = 23 45 65 63 61 67 68 69 62 6 66 64 1 1 1 1 1 1 = 23 ⋅ + + + + + 43 ⋅ 56 76 ⋅ 73 71 ⋅ 72 78 ⋅ 79 74 ⋅ 7 77 ⋅ 75 . 9. ªi cum 360 = 23 · 32 · 5. a2.. în comparaþie cu celelalte fracþii. atunci doar unul din numerele a1. 4.. Deci rãspunsul este negativ. 8. atunci q este par. în timp ce numitorul este par ºi rãmâne par dupã 1 . iar n ºi k + n + 1 sunt de paritãþi diferite (k fiind par).. . 12 + 34 + 32 + 14 = 12 + 14 + 34 + 32 = b) 51 + 53 + 63 + 16 = 1 1 1 1 1 1 = 12 + 12 = 112 = 12 . ( 1 12 )3456 2. b) Fracþia se amplificã cu un numãr impar (numitorul sãu Din (1) ºi (2) rezultã cã: 34 5 23 41 ⋅ 5 conþine. iar S1 este suma numerelor obþinute dupã prima ⎧ 1 1 2 23 4567 3 1 2 .. a) Fie a1. q iq*. Deci n este divizibil cu 4. + (k + 2n) = 360 ⇔ kn + n(n + 1) = 360 ⇔ n · (k + n + 1) = 360. cea mai mare putere a lui 2). (p. p. Deci n este par ºi dacã el n-ar fi divizibil cu 4. 5.. Deci S1 ºi S2 sunt de aceeaºi paritate ºi operaþie. 5 · 72. Dacã S este suma numerelor scrise iniþial pe tablã. celelalte 11 fracþii se vor amplifica cu numere pare.. Deci numãrãtorul va fi impar.. k iq*. 1 1 1 Testul 8 1. mãsurile celor n unghiuri. k + 4.. Cele n numere întregi care sã aibã produsul egal cu n ºi suma parã pot 1232 4 ( ) fi: 11 2 12323232444323 . a) E este ortocentrul triunghiului BCF. atunci K trebuie sã fie multiplu al lui 4. iar numãrul rãmas pe tablã dupã 2006 operaþii va fi par. .153 cubului ar avea valoarea comunã K.

–3.. + 270) = 7p + 1. b) N are 73 de termeni ºi îi grupãm dupã cum urmeazã: N = 20 + (21 + 22 + 23) + (24 + 25 + 26) + . c) Fie k = 2n + 1. 5)}. 1. –4...154 Testul 9 1 ( 1 + 2) + 3 11 + 4 ⇔2= ⇔ 2 = 1 + 3 6 1 ≠ 52 . 1). n iq. –1. (8. 2). + 270 · (1 + 21 + 22) = 1 + 7 · (2 + 24 + . 2. –2. 0. În final obþinem: 1. –4). adicã 0 = 6).. + + (270 + 271 + 272) = 1 + 2 · (1 + 21 + 22) + 24 · (1 + 21 + 22) + . (–4. –3). –7. 1. 1 +2 1 +2 1 +2 x im ⇔ y + 1 | 6 ⇔ y + 1 i {–6. (5... a) 21 5 1 1 + 2 = 4 ⇔ 2 ( 1 + 2) = 1 1 + 4 ⇔ 2 = A = {(1. –3. (–1. (3. (observaþie: cazul y = –1 conduce la o propoziþie falsã. 6} ⇔ y i {–7. Deci restul împãrþirii lui N la 7 este 1. –2). (4. –2. 5}. (0. 3. 0). 2. Atunci relaþia datã se mai scrie: 12 + 13 +2 41 + 555 + 41 6 1222 32222 41 = 1277 ⇒ ( 1 1 23234 )51 +3= ( 1 26 ) 789 8 .

x. Avem: 1 3 2 1 =2 2 1 +2 3 1 +2 1 1 ⇒ 12 1 1 = 345° ⇒ 2 1 1 = 65° . adicã: b = 3x. Din 1 < 2 ⇒ 11 < 12 = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 14 ⋅ 15 ⋅ 61 ⋅ 888 ⋅ 34 ⋅ 35 ⋅ 171 = 1 < 1 ⇒ 11 < 1 2 3 14 15 61 62 35 171 172 172 177 17 1 c) Din 3a + 7b + 27c = 0. Dar 1700 = 22 · 52 · 17 ºi are (2 + 1) · (2 + 1) · (1 + 1)= 3 = 18 divizori naturali. adicã cele 100 de pãtrãþele conþin 200 de puncte. 20 · 85. (12 + 31 4 1) ⋅ ( 1 4 5 ) = 1266 . Deci existã 9 scrieri ale lui 1700 ca produs de douã numere naturale. ceea ce este evident. 4 · 425. 34 · 50 = (42 – 8) · (42 + 8). 56 ⋅ 57 57 ⋅ 81 8 1 9 9 12 56 57 57 81 8 81 81 1 2 13 23 4 15 61 25 171 9 2 = ⋅ ⋅ ⋅ 888 ⋅ ⋅ b) Fie numerele: 1 = ⋅ ⋅ ⋅ 888 ⋅ . Comparându-le. 10 · 170. Într-adevãr. constatãm cã a < b. 25 · 68. Cele douã numere au. < ⇔ 2 5 2 2+ 4 1 1 1 1 1 1 1 ⇔ ( 1 2 3 )( 1 + 3 ) < 1 ⇔ 1 + 3 ⋅ 1 2 3 ⋅ 1 2 3 < 1 ⇔ 1 2 3 < 1 . Deci (n – 8)(n + 8) = (42 – 8)(42 + 8). 2 . cel de-al 201-lea punct se va afla într-unul din cele 100 de pãtrãþele (conform principiului cutiei) ºi acel pãtrãþel conþine 3 puncte. Obþinem n = 42 ºi k = 2 · 42 + 1 = 85. fiecare. Atunci: b(a + 9c) = 3x · 7y = 21xy. 1 +1 2 1 1 1 1 = 1 =1 1 1 +1 2 1 ⇒ ⇒ 21 3 4. 2 1+2 Deci avem: 1 < 2 7 3 < 14 7 8887 35 < 161 ⇒ 1 ⋅ 3 ⋅ 888 ⋅ 35 < 2 ⋅ 4 ⋅ 888 ⋅ 161 ⇒ 1 < 2 . 12 1 ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) Atunci avem: 12 = 32 ⇒ 12 + 24 = 32 + 24 ⇒ 12 + 12 = 34 ⇒ 112 = 2 34 . Ultima scriere. 2. Aceste scrieri sunt: 1 · 1700. 17 · 100. 2 3 14 15 161 162 2 14 161 3 15 162 ( ) ⇒ 1 < 171 . 34 · 50. Împãrþim pãtratul în 100 pãtrãþele cu latura 1. 5 · 340. cazul cel mai nefavorabil fiind acela în care fiecare pãtrãþel conþine 2 puncte. (n + 8)(n – 8) = 1700. y im. ( ) ( ) În general: 1 1 2 < 1 ⇔ 1 1 2 1 + 2 < 1 1 ⇔ 11 + 2 1 1 2 1 1 2 1 < 11 ⇔ 1 1 1 2 1 < 11 ( )( ) . 3. este singura care convine. 7 | a + 9c. În mod evident. a + 9c = 7y. 2 · 850. câte 4 15 61 171 2 13 64 23 174 1 2 234 < 2 ⇔ 13 factori. a) Suma datã se mai scrie: 1 = 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 + 1 ⋅ 2 2 ⋅ 3 3 ⋅ 14 14 ⋅ 15 15 ⋅ 16 16 ⋅ 17 17 ⋅ 88 88 ⋅ 89 + 1 + 1 = 1 ⋅ 1 3 1 + 1 3 1 + 1 3 1 + 444 + 1 3 1 + 1 3 1 = 1 ⋅ 1 3 1 = 12 . deducem cã: 3(a + 9c) = – 7b ºi deci 3 | b. factor cu factor.

Deci a este divizibil cu 22005 + 1. 45 2 ⋅ 3 2 ⋅ 3 2 ⋅ 3 3 2 43 2 ⋅ 3 2 ⋅ 3 2 ⋅ 3 3 2 1222 = 1223 + 4 = 1223 + 4 = 1 + 1 . aceste perechi fiind: ⎛ 1 1 2 1 +3⎞ 3 4 1 1 3 4 2 4 1 1 2 45556 ⎜ 2 4 2 ⎟ . + 22003) = 22005 + 1. y im. atunci n – 1 este par ºi elementele mulþimii M pot forma 1 12 perechi de forma 3 ( 12 2 2 12 1 ) . ale numãrului scris pe tablã. 8. Atunci: a = 2 · 3k · 3k = 18k2. 9. diminuând cele douã cifre cu o unitate ele îºi schimbã paritatea. a) + 1000) – (1000! + 1) ⇒ d | 999 ºi cum d | 999! + 1 ⇒ d | 1 ⇒ d = 1. Într-adevãr. adicã 18 divide a. în timp ce pe poziþiile pare se aflã cifre pare: 2. rezultã cã: 8a + 2b = 3c + 3a ⇒ 2(4a + b) = = 3(a + c) ⇒ 2 | a + c ⇒ a + c = 2z. 4..155 Testul 10 1... atunci n – 1 este impar ºi elementele lui M ⎜ 1 1 1 1 1 1 ⎟⎟ ⎜ ⎝ ⎠ 1 1 2211 112 1 formeazã perechi de forma 2 2 plus fracþia (reductibilã) 2 = . Deci mulþimea M conþine perechi de fracþii ireductibile. dar schimbându-ºi locul se revine la situaþia iniþialã (din punctul de vedere al paritãþii precizate mai sus). d | n.. Deci: 1222 < 1223 < 555 < 2 < 3 < 4 . Din exemplul dat constatãm cã aceastã situaþie rãmâne neschimbatã dupã ce efectuãm operaþia indicatã ºi asta pentru cã. Deci (a + b)(b + c)(c + a) = 3y · 5x · 2z = 30xyz.. Avem: 12 = 31 = 14 = 45 = 1 ⋅ 35 . k iq. Pe poziþiile impare. atunci ºi fracþia este ireductibilã. c) Din 5a + 2b = 3c ⇒ 5a + 5b = 3c + 3b ⇒ 5(a + b) = 3(b + c) ⇒ 5 | b + c ºi 3 | a + b ⇒ b + c = 5x ºi a + b = 3y. Rezultã cã d | 1000(999! + 1) – (1000! + 1) = (1000!+ 2. 3. b) Fie d iq. k) = 1) ⇒ d = 1. 4 Testul 11 1. Pe de altã parte. Avem deci: (d | k. (n... 6. 2 Deci: MP = MN. tot din 5a + 2b = 3c. a) Numãrul a = 24011 + 22007 + 2 = 2(24010 + 22005 · 2 + 1) = 2(24010 + 22005 + 22005 + 1) = 2 · [22005(22005 + + 1) + (22005 + 1)] ) = 2 · (22005 + 1)(22005 + 1).. dacã fracþia 2 1 încât (d | n – k ºi d | n) ⇒ d | n – (n – k) = k.. Dacã n este par. Într-adevãr avem: 1 + 21 + 22 + 23 + . de unde rezultã cã 3 divide 22005 + 1 ⇒ 22005 + 1 = 3k. + 22004 = 22005 – 1 ⇒ 2 + 1 + 21 + 22 + 23 + . Fie N mijlocul lui [MB]. Asta înseamnã numãrul 120234521 nu poate fi obþinut deoarece a treia cifrã (adicã pe o poziþie imparã) Adicã ºi fracþia este o cifrã parã: cifra zero. astfel încât d | 999! + 1 ºi d | 1000! + 1. + (22003 + 22004) = 22005 + 1 ⇒ 3 + 2(1 + 2) + 23(1 + 2) + . z iq. 1 = 2+3 = 2 + 3 = 4 + 4 1 = 2+3 = 2 + 3 = 4 + 4 . Rezultã cã: d | 5(3n + 2) – 3(5n + 3) = (15n + 10) – (15n + 9) = 1 ⇒ d | 1 ⇒ d = 1. 4. astfel cã. 3.... + 22003(1 + 2) = 22005 + 1 ⇒ 3(1 + 2 + 23 + . se aflã cifre impare: 1. 2246 2278 96 1 16 2256 1223 ⋅ 4 1223 ⋅ 4 1223 ⋅ 4 4 1223 b) Fie d iq. + 22004 = = 22005 + 1 ⇒ (2 + 1) + (21 + 22) + (23 + 24) + . x. 5. a) Numãrul x = 7n + 2002 = 7(7n–1 + 286) este divizibil cu 7 ºi nu este divizibil cu 49. În ambele cazuri vom arãta 2 1 2 1 112 este ireductibilã. astfel încât d | 3n + 2 ºi d | 5n + 3. fie d iq. c) Dacã n este impar. . . m(rPMN) = 60° ⇒ ∆MNP echilateral ⇒ 34 = 14 = 12 ⇒ 1 (1132 ) = 23° ⇒ 23 ⊥ 15 . . adicã un 1 numãr par de fracþii ireductibile. ( )( ) ( ) 112 este ireductibilã. Vom arãta cã 22005 + 1 este divizibil cu 3.. 7.

+ 1 + 22 + (2n – 1) = n2.156 b) Din relaþia datã rezultã imediat b = 2. Dupã primul minut aceastã sumã devine parã. oricare ar n iq. –9). b) Este suficient sã comparãm mai întâi numerele 11300 cu 5450 ºi apoi 5720 cu 11480. ºi cum AB = CM. 4. Folosind relaþia precedentã. În acest fel. 4 4 4 4 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ 444 ⋅ 566 ⋅ 561 1 ⋅ 561 . 1). 5450 = (53)150 = (125)150.. Suma exponenþilor din descompunerea lui 12 = 22 · 3 este egalã cu 2 + 1 = 3. obþinem: 2 1 1 1 1 11 21 31 4551 ⋅ ⋅ ⋅ 666 ⋅ . 1. b. oricare ar fi n iq. 1 ⋅ 2 2⋅ 3 3 ⋅ 4 455 ⋅ 451 (5 + 1 ) ⋅ 1 (5 + 2) ⋅ 2 (5 + 3 ) ⋅ 3 (5 + 455) ⋅ 455 1 1 1 1 123 1123 ⋅ 14 ⋅ 24 ⋅ 3 4 ⋅ 444 ⋅ 5664 1 23 1 23 33 4 3 4 1= = 1 . În final obþinem: (x. . Deci dupã o orã. Avem pe rând: 11300 = (112)150 = (121)150. 13)}. b) Avem m(rBCF) ⇒ m(rCBF) = 30° ⇒ BF = CF. Apoi obþinem a + 2c = 12. ( ) 1 2 ⎛ 11 11 12 1 ⎞ ⎛ 13 11 ⎞ 14 + 12 13 1 1 1 ( 1 + 2) 1 1 1 2 + = + . (4. adicã dupã 60 minute. dreptele MA ºi BC formeazã cu secanta MC 6 6 6 unghiuri alterne interne congurente. dupã al doilea devine din nou imparã ºi aºa mai departe. adicã parã ºi deci nu poate fi 54 numãrul obþinut dupã o orã. Figura alãturatã ilustreazã enunþul problemei. c) Ecuaþia datã se mai scrie: x(y – 2) = 3y + 5 ºi cum 5 11 + 2 (cazul y = 2 conduce la o propoziþie falsã. din ipotezã m(rDCE) = m(rABC) ⇒ m(rABC) = 30°.–1. 11480 = (112)240 = 121240. 3. Deci 122 <1 342 ⇒ +2+ Deci 23 > 11 453 ⇒ 11 + 122 23 1 23 > 11 + 22453 ⇒ 11 + 453 > 2 . 1 Deci media aritmeticã a numerelor a. rezultã cã a – b iq. c) Arãtãm mai întâi cã: 1 + 3 + 5 + . Atunci: 1 + 4 + 5 + 666 + ( 21 3 1) = (1 + 21 3 1) ⋅ 1 = 11 . ABDE este dreptunghi ºi ( ) 12 ⇒ 1 213 1 = 23° . 122 < + 2 + 2342 ⇒ + 2 + 342 < . 11} ⇔ y i {–9. BF = CF ⇒ AF = FM ⇒ 1 123 = ( 1 123° 4 5 123 ) = 123° 4 163° = 73° = 83 . 3). obþinem: 2 = 134 x im ⇔ y – 2 | 3y + 5 ⇔ y – 2 | (3y + 5) – 3(y – 2) = (3y + 5) – (3y – 6) ⇔ y – 2 | 11 ⇔ y = 2 i {–11. Pe de altã parte: ( ) ( ) 1 = 1 132 1 = AF = AB – BF. Dar 54 = 2 · 33 are suma exponenþilor 1 + 3 = 4. Rezultã cã MA || BC. în timp ce membrul drept este fracþie +2+2 supraunitarã. deci 23 = 45 = 4 Dar. (–8. 13}. suma exponenþilor trebuie sã fie imparã.. y ≠ 2. a) 2 1 3 = ⎜ + + 1 ⎟ + ⎜ 1 ⎟ = 3 5⎠ ⎝ 5 4 ⎠ 3 5 3 5 ⎝ 3 4 ªi cum n(n + 1) este multiplu al lui 2. c este = 234 . (14. 0 = 11). oricare ar fi n i q. FM = CM – CF. Deci 1 = 1 ⋅ 15 = 123 = 1 = 1 1= ( ( ) ) ( ) 3. iar n(n2 – 1) este multiplul lui 3. adicã imparã. 1 = 1 ⋅ 1 ⋅ 1 ⋅ 2 ⋅ 1 ⋅ 3 ⋅ 666 ⋅ 1 ⋅ 455 . 1. y) i {(2. ceea ce conduce la a = 2 ºi c = 5. Aflãm mai întâi numãrul termenilor din membrul stâng: (2n – 1 – 1) : 2 + 1 = (2n – 2) : 2 + + 1 = n – 1 + 1 = n. Într-adevãr: 5720 = (53)240 = 125240. 2.

2 · 671. Membrul stâng are n + 1 paranteze. În acest fel avem: m(rNEP) = m(rNED) + m(rDEM) = = 30° + 60° = 90°.. În acest fel avem m(rFEP) = m(rFPE) = 30° ⇒ EF = FP.+ 51! – 50! + 2! = 51!. y = 2b – 3a ºi z = x + 5y = 3b + 2a + 5(2b – 3a) = 3b + 2a + 10b – 15a. ( )( ) ( ) c) Relaþia datã se mai scrie: 1 2 1 + 1 + 1 2 1 + 333 + 1 + 2 2 1 = 4 . Deci z = 13(b – a). Rezultã cã EN = EF ºi cum m(rNEF) = 60°. Deci restul împãrþirii lui n la 47 este 46. 12 − 1 31 2 + 3 + 4 3 4. Adicã În continuare obþinem: 2 2 +3 2 2 +1 2+3 ( ) + 1 1 2 = 3 ⇔ ( 1 1 2 ) ⋅ 2 + 2 + 444 + 2 = 3 . 11 · 122. una singurã convine: n(n2 + 1) = 11 · 122. (122222222 ) ( 2322222222 ) ( 24) Deci: 2 = 1 1 1 1 + 2 + 11 1 1 + 3 + 444 + 1 1 1 1 + 21 = (1 1 2 1 23245676 = ( ) 1 1 + 2 + 11 1 1 + 21 ⋅ 1 = ( 21 1 ) + 2 ⋅1 2 = ) . iar cel mai mare este n2 + n = n2 – n + 2n. a) Avem: 2 + 3 − 14 = 2 − 13 + 4 = −12 + 3 + 4 = = 2 − 1 4 2 + 3 − 14 = 2 − 1 ⇒ 4 3 2 2+ 3+4 4 . 1 de unde rezultã m(rDEN) = m(rDNE) = 30°... 1 a) PE = MP + EM = MN + EM = 2MD + MD = 3MD. n(n2 + 1) = 11 · (112 + 1). c) 163 2 4 + 263 3 4 + 3 63 1 4 = 1 + 2 + 3 + 1 + 2 + 3 123 1 + 2 + 3 4 12 ⋅ 15 = = = 728 9 9 9 2. rezultã cã ∆NEF este echilateral. rezultã 2+3 2 2 +2 2+3 a – b = 0 ⇔ a = b. Dar 1342 = 2 · 11 · 61 ºi avem patru scrieri ale lui 1342 ca produs 1 11 + 2 2 de douã numere naturale. cel mai mic termen a sumei cerute este n2 – n + 2. Atunci. + 50!(51 – 1) + 2 = 3! – 2! + 4! – 3! + 5! – 4! + . ªi cum EF = NF ⇒ EF = NF = FP.. 3 3 +1 3+2 1 1 2 + 1 1 2 + 222 1 2 2 + ( 1 + 1) 2 ( 2 + 1) + 333 + ( 1 + 3 ) 2 ( 2 + 3 ) = 4 . b) x = 1 · 2 · 2 + 1 · 2 · 3 · 3 + 1 · 2 · 3 · 4 · 4 + .. oricare ar fi n iq. 12 ⎡ 12 ⎤ ⎡ 12⎤ ⎡ 12 ⎤ ⎡ 12 ⎤ Atunci exponentul lui 2 din descompunerea lui x este dat de: ⎢⎡ ⎥⎤ + ⎢ 1 ⎥ + ⎢ 2 ⎥ + ⎢ 3 ⎥ + ⎢ 4 ⎥ = 25 + ⎣ 3 ⎦ ⎣3 ⎦ ⎣3 ⎦ ⎣3 ⎦ ⎣3 ⎦ + 12 + 6 + 3 + 1 = 47. Deci S = n(n + 1) = 1342. ªi cum a doua parantezã este diferitã de zero. înãlþimea EH este ºi bisectoare. Avem cã 13 divide z. Aceste scrieri sunt: 1 · 1342. · 49 · 50 · 50 + 2 = 2! (3 – 1) + 3! (4 – 1) + + 4! (5 – 1) + . b) În triunghiul DEN avem: 34 = 32 = 12 ºi m(rEDN) = 120°. a) n + 1 = 1269 · 10 ⇒ n + 1 = 47 · 27 · 10n ⇒ n = 47 · 27 · 10n – 1 ⇒ n = 47 · 27 · 10n – 47 + 46 ⇒ n n = 47 · (27 · 10n – 1) + 46.157 Testul 12 1. c) În triunghiul ENF. a) Numerele n2 – n + 1 ºi n2 + n + 1 sunt impare... 3. + 1 · 2 · 3 · . 22 · 61. înseamnã cã 13 divide x dacã ºi numai dacã 13 divide y. Dintre aceste douã scrieri. Rezultã: n = 11. ºi cum z = x + 5y. Deci NE u MP. Deci x = 51!.. Triunghiul DEM are: m(rEDM) = m(rEMD) = 60° ⇒ ∆DEM este echilateral ⇒ 13 = 14 = 34 = 12 . b) Fie x = 3b + 2a.

În acest caz câtul este 2 ºi restul 3. . adicã y = 5b. 3 3 b) Pentru numerele de la 1 la 101 existã 21 care conþin cifra 1. Înlocuind în ecuaþie. b) Pornind de la ºirul de rapoarte egale dat. a) (a + b)(a – b) = (10x + 7 + 5x + 2)(10x + 7 – 5x – 2) = (15x + 9)(5x + 5) = 15 · (5x + 3)(x + 1). m(rAEC) = m(rCAE) = y.158 1+2 −3 = 1−3 ⇒ 1+2 = 1⇒ a + b= 2c. atunci a = 7 ºi b = 2. rezultã cã triunghiul ABC este dreptunghic în A. Dacã x U 1. b) Avem: ( )( ) 1 + 1 + 222 + 1 = 1 + 1 + 222 + 1 + 1 + 1 + 222 + 1 1 1 + 1 = 1 +1 1 + 3 41 1222 1 + 1 12+32222 3 34 1 12222 31 + 1 32 132222 +3 42 1 31 41 4 1 1234256 =1+1=2. Dacã x = 0. b) 10x + 7 = 2(5x + 2) + 3. Într-adevãr: 1 + 3 + 4 + 555 + 121 = (1 + 121) ⋅ 121 = 123 ⋅ 121 = 61 ⋅ 121 . 2. Din 11 + 2 = 2 ⇒ 2a + b = 6a – 3b ⇒ 4b = 4a ⇒ 23 3 1 21 3 2 22 3 3 3 + 1 + 2 11 3 2 b = a etc. a im. 4. ceea ce este imposibil. a) Observãm cã x2 este divizibil cu 5 ºi cum 5 este numãr prim. atunci 5x + 2 U 5 · 1 + 2 = 7 > 3. obþinem: 123 123 123 1 + + 1 2 ( ) 23 + 1 = 21 + 2 = 22 + 3 = = 1 . Ultima cifrã a lui a2 este 3 sau 8. Deci ecuaþia nu are soluþii în mulþimea numerelor întregi. din cele 10 grupe. dreptunghic în D obþinem: x + y = 90°. a) Nu este posibil pentru cã suma numerelor de la 1 la 101 este imparã. ªi cum m(rBAC) = m(rBAE) + m(rCAE) = x + y = 90°. în care sã se afle 3 numere ce conþin cifra 1. Avem: m(rBAE) = m(rDAE) = x. 3 4 5 c) Membrul stâng mai poate fi scris ºi astfel: 1 1234256 ( ) ⎡ ⎤ 12 3 ⋅ ⎢ 1 ⋅ ⎜⎛1 + 1 + 11 + 444 + 1123 ⎟⎞ 2 1 ⋅ ⎜⎛1 + 1 + 11 + 444 + 1123 ⎟⎞⎥ = 12 3 ⋅ 1 2 1 ⋅ ⎜⎛1 + 1 + 11 + 444 + 1123 ⎟⎞ = 5 3 ⎝ 5 5 5 ⎠ 3 ⎝ 5 5 5 ⎠⎦ 5 ⎠ ⎣5 ⎝ 5 5 1 1 12 1 12 1 5 = 12 1 ⋅ 5 = 12 ⎛ 12 1 ⎞ = 12 1 + 1 = 1 4 = 12 3 ⋅ 3 2 5 ⋅ ⎜ ⎟ 1 5 ⋅ 3 12 1 5 ⎝ 51 ⎠ 51 51 5 5 3. Avem astfel: 5a2 – 25b2 = 40 ⇔ a2 = 5b2 + 8 ⇔ a2 = 5(b2 + 1) + 3. Testul 13 1. rezultã cã x = 5a. Constatãm cã ºi y2 este divizibil cu 5. Din triunghiul ADE. 122322 4 12324 12 345676 8 345676 Conform principiului cutiei existã o grupã. Atunci: 4 4 ( 1 + 2 )( 1 + 3 )( 2 + 3 ) = 13 ⋅ 12 ⋅ 11 = 2123 = 2 . În mod analog obþinem: a + c = 2b ºi b + c= 2a. Acestea sunt: 12132112142555216241271255526121332131 . În acest caz câtul este 3 ºi restul 1. b im. obþinem: 25a2 – 5y2 = 200 ⇔ 5a2 – y2 = 40.

159 Testul 14 1. 5. 3. 4. pentru fiecare caz în parte. pe rând. Presupunem. 23 | 2b + c ⇒ 23 | 4(a + b + c) + 2(2b + c) = 4a + 8b + 6c. sunt: 11 = (1 + 5 + 3 + 666 + 12 ) 7 ( 3 + 2 + 8 + 15 + 14) = (1 + 12 ) ⋅ 12 7 ( 3 + 14) ⋅ 4 = 19 ⋅ 7 8 ⋅ 4 = 132 7 4 = 81 > 9. 12 ⋅ 123 = 12 ⋅ (1221 + 122 + 3 ) = 12221 + 1222 + 123 = = (1221 + 122 + 3 ) + 3333 = 123 + 3333 . Cele mai mici sume posibile. a) Stabilim o relaþie între numerele 123 2 231 . ºi 7. c) Avem: 23 | 3a + 13b + 8c. 3A – B = 3(3a + 4b + 5c) – (2a + 5b + 8c) = 9a + 12b + 15c – 2a – 5b – – 8c = 7a + 7b + 7c = 7(a + b + c). 5 ºi 7. Deci: 12 ⋅ 123 3 231 = 45 ⋅ 65 ⋅ 1 etc. cã printre factorii lui P nu se aflã nici un multiplu al lui 3. b) Cãutãm o relaþie între A ºi B. 4. 23 | a + b + c ⇒ 23 | (3a + 13b + 8c) – 3(a + b+ c) = 5(2b + c) ⇒ 23 | 2b + c. a) Vom arãta cã produsul P al celor 11 numere conþine factorii 3. Deci 3A – B = 7(a + b + c) etc. Avem astfel: 23 | a + b + c.

4. Într-adevãr: 1<2 . douã câte douã. 2 3 1 < 2 7 8887 33 < 455 ⇒ 4 ⋅ 1 ⋅ 888 ⋅ 33 < 6 ⋅ 2 ⋅ 888 ⋅ 455 ⇒ a < b ⇒ a2 < ab. gãsim cã a < b. 2 3 4 5 6 8 79 77 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Notând + + 222 + = 1 . 5 5 (1 + 12 ) ⋅ 12 6 ( 2 + 13 ) ⋅ 4 = 18 ⋅ 9 6 7 ⋅ 4 = 1 8 6 32 = 71 > 9 11 = (1 + 3 + 4 + 555 + 12 ) 6 ( 2 + 7 + 13 ) = . Triunghiul CDE poate fi isoscel numai în douã cazuri. 3 (1 + 12 ) ⋅ 12 5 6 = 13 ⋅ 7 5 6 = 68 − 6 = 61 > 694 11 = (1 + 2 + 3 + 444 + 12 ) 5 6 = 2 De fiecare datã am obþinut o sumã mai mare ca 70. adicã 90 – y = x + y ⇒ x = 90 – 2y. obþinem 3x = 120° ⇔ x = 40. 3. Revenind la notaþia fãcutã obþinem: ( )( ) ( ) 111 + 1 + 1 + 444 + 1 ⇔ (13 1) + 1 3 1 + 1 3 1 + 444 + 13 1 15 ⇔ 1 + 2 + 444 + 1 3 115 . m(rBAD) = = m(rCAD) = x ºi m(rACE) = 90°. 5. Înseamnã cã P este divizibil cu 3 · 4 · 5 · 7 = 420. . 1 2 3 45 677 b) Fie 1 = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 666 ⋅ 45 ⋅ 44 ºi 1 = ⋅ ⋅ ⋅ 888 ⋅ ⋅ . inegalitatea datã devine: 1 (1 + 2 )1( 1 + 1) 2 + ⇔ 1 + 12 121 + 13 2 + 1 3 4 2 1 +1 ( ) ⇔ 1 + 12 112 + 2 + 1 ⇔ 11 2 + 1 . m(rACB) = y. a) În figura alãturatã avem: m(rABC) = 60°. 2 9 455 454 6 2 455 1 9 454 Deci 11 < 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 4 ⋅ 5 ⋅ 6 ⋅ ⋅ 78 ⋅ 79 ⋅ 77 ⋅ 1 ⇒ 11 < 1 < 1 ⇒ 1 < 1 . II) CE = DE ⇒ m(rDCE) = m(rCDE). 3 3 ( + 2) ⋅ 2 5 6 = 8 ⋅ 2 5 6 = 89 > 87 11 = ( + 3 + 444 + 2) 5 ( 6 + 7 ) = . ªi cum 2x + y + 60° = 180°. factor cu factor. 9 44 676 7 8 9 4 1 Atât a cât ºi b au 50 de factori ºi comparând a cu b. . Deci în acest caz avem: m(rBAC) = 80° ºi m(rACB) = 40°. avem: 2(90° – y) + x + y = 180° ⇔ 180° – 2y + x + y = 180° ⇔ x = y. deoarece 3. 1 1 1 2 6 2 6 2 6 Egalitatea are loc pentru n = 1. I) CD = DE ⇒ m(rDCE) = m(rDEC) = 90° – y ºi cum m(rCDE) = m(rADB) = x + y. 7 sunt prime între ele.

.. b) În figura alãturatã avem: m(rBAD) = m(rCAD) = x. Atunci y = 90° – 60° = 30°. 3 3224 4 11 13 31 44 151 153 23222222 355 444 122 122222 214 3222222 4 122222 4 ( 889 ) 91. 1... a) Ecuaþia datã este echivalentã cu: 2 = 1 + 12 + 23 1 + 21 + 1 31 = = =2. . –2... –3. a3. . b) Suma cerutã se scrie: ( ) ( ) ( ) 1 = 1 + 1 + 222 + 1 + 1 + 1 + 222 + 1 + 1 + 222 + 1 + 1 + 1 + 222 + 1 + 222 + 1 . .. –n. a9 cele 9 numere raþionale pozitive nenule. –(n + 2). . 13 14 11 1 1 + 1 + 11 + 111 + 12 22 = = = 111 = 2 = 3 4 = = 22 = 2 3 2 ∈ 1 . obþinem: 2(90° – 2y) + y = 120° ⇔ y = 20°. x = 90° – 60° = 30°. În acest caz avem: m(rACB) = 20° ºi m(rBAC) = 100°.. 2. m(rDCE) = = m(rCDE) = m(rDEC) = m(rADB) = 60° ºi m(rACE) = 90°. Deci suma are 95 + 100 = 195 termeni.. 1 + 12 4 23 1 + 21 4 1 21 1 1221 ⋅ ( 3 1221) + 12211 1221 ⇔2= ⇔ 2 = 1221 + 1221 . Atunci 2. m(rABC) = z. 4 2 56 57 4 + 2 + 56 + 111 + 57 (57 + 4 ) ⋅ 2 58 ⋅ 2 58 8 1 Deci: 1 = 2 ⇒ 11 = 2 . Fie 0. n termeni nenegativi ºi –1. –(n + 1). 11 + 33 22 + 3 3 22 + 11 2( 22 + 11 + 33 ) 2 11 2 2 = 3 ⇒ 4 2 = 1 1 + 4 35 = 3 ⇒ 6 1 = 22 + 43 ⇒ 4 2 7 6 1 = 11 7 22 ⇒ 6 2 = 8 1 11 + 43 2 22 + 4 3 2 ⇒ 11 4 3 = 3 ⇒ 9 3 = 2 2 + 1 1 ⇒ 6 1 7 9 3 = 4 3 7 1 1 ⇒ 8 1 = 32 3 = 3 ⇒ 6 1 = 2 2 + 4 35 22 + 43 2 22 + 11 2 ⇒ 6x = 12z ⇒ x = 2z . iar din 6x = 9y ⇒ 2x = 3y. Înseamnã cã ecuaþia are 27 soluþii în q* D q*. adicã 10012 are 27 divizori naturali. Dar 10012 = 72 · 112 · 132. 5 Testul 15 1. a2.160 ªi cum 2x + y = 120°. a) Fie a1. 3 1221 3 1221 3 1221 x iq ⇔ y – 1001 | 10012. m(rACB) = y.. –(n + 6) termeni negativi ai sumei ºi cum suma este (–591) obþinem: ( 1 + 2) ( 1 + 3 ) 444 ( 1 + 5 ) = 672 ⇔ 51 (2 + 3 + 444 + 5 ) = ( + 2 ) ⋅ 2 = 34 ⇔ 2 1 + 5 = 34 ⇔ 1 = 43 21 + 672 ⇔ .. z = 180° – (30° + 60°) = 90°. 12 12 Avem: b) Avem ºirul de rapoarte egale: 22 = 11 = 3 3 = 22 + 11 + 33 = 4 . 4..

1 2345367 1 2345367 ( )( )( ) ( 8889 ) 918.

Liniile mijlocii ale triunghiului echilateral cu latura 1 împart triunghiul în patru triunghiuri echilaterale cu 1 latura ºi conform principiului cutiei. în unul din aceste patru triunghiuri se aflã cel puþin douã puncte ºi 2 1 distanþa dintre aceste douã puncte este mai micã decât . 3 15 155 15 15 15 15 3. Deci S < 25.1 2345367 Deci: 1 < 1 + 2 ⋅ 1 + 21 ⋅ 1 + 215 ⋅ 1 = 1 + 6 + 21 + 21 = 313 < 345 = 34 . 2 .

Reciproca rezultã uºor. Deci m(rBAC) = m(rACB) = x rezultã cã triunghiul ABC este isoscel de bazã [AC]. F i (EM). Dar ºi m(rAFE) = x ºi cum EF || BC rezultã cã m(rBCA) = m(rAFE)= = x (unghiuri corespondente). rezultã cã: m(rBAC) = m(rFCM) = x. Totodatã din MC || AB ºi AC secantã.161 4. . Dar BC = BE + EF = FM + EF = EM. În figura alãturatã avem: FM = EB. ªi cum BC || EM ⇒ BEMC paralelogram ⇒ MC = EB = FM ⇒ m(rMFC) = m(rMCF) = x.

225. 720.6 {2. b) 18. 8. 1} Subiectul al II-lea 1 12 1 1. 3 9 b Subiectul al II-lea 12 . 3.9. 0). b) 2n · 3n · 5nx5. 6.(3) 6 a b a 10 24 0. 2 3 2 Testul 3 Subiectul I 1 2 a b 1 23 2 3 0. b) 9.(2) 0. 1} Testul 4 1 a 2 2 b a 1 1 2 3 4 5 b a b 0 3 45 6 25 40 Subiectul al II-lea 12 1. 4. 4} b 3 108 {0. 825. 6. a) 34 Subiectul I 8 6 7 8 9 90 3 2 1 20 2 . b) 3. 12} 1.1 7 8 b 9 a 0. 20. a) .Algebrã Testul 1 Subiectul I 1 2 3 4 a b a b a b 12 3 0 3 10 25 25 5 6 7 a b a 8 9 b 4 {16. Testul 2 Subiectul I 1 a 2 3 4 b a 5 b {6} {2. 1. a) 120. a) . 0. 1.15 0. 6} Subiectul al II-lea 1. 30. 420. 1). 2. 2} 0. 2. 25} {0} {1} {0. a) 6. 9} 3 {1. b) 1. 5} {0. 2. 28. 5} {0. (2. 1.1 4 a b 3 4 2 4 3 5 5 6 a b 29 · 37 6 a 7 {1.Teste de autoevaluare 162 Teste . 3. 3. 525. 2. 0. 4} {0.1. a) .6. 20. 50. (2. 0). c) 60. 3. 2. b) . 7. (2. 3. b) 7. 2. a) 3. 3.5 {0. 0.

18 bãieþi. B = {0. Testul 9 Subiectul I 1 2 a b c 1 2 10 –2 1 3 3. 10 Subiectul al II-lea. c) 4.16. 3. b) A \ B = {–1. b) –1. 0. a) 75%. 1. –1} 4 a b 8 12 12 5 –2 6 {–3. a) 11. 2. 6. . 7} Testul 6 Subiectul I 1 2 0 2 · 32 3 4 a b 1 2 3 5 6 3 2 {1. 24. 3. b) 6. 3} 3 4 5 a b a b a b 1 2 3 11 20 1 55 lei 35 lei 6 7 a {1. 3} 6 9 6 a b 4 16 Subiectul al II-lea 1. 2. a) 100xx5. a) 20.2 4 a b 1 1 5 6 7 8 9 2 3 x 1 45 11 –10 Subiectul al II-lea. 27. 2. b) 6. –1} Subiectul al II-lea 1.8 8. b) 4140. 3. 1} 4 5 a b a b 1 2 34 32 4 1 5 1 6 3 7 –3 a b 16 4 7 8 8 9 –4 {–2.5. 2. b) 10x + 2y este par. a) 1. 1}. c) 25. 4. 15 3 4 11 1 140 Subiectul al II-lea. 3}. B \ A = ∅. a) A = {–1. a) 88 lei. 1. 1. 3}. 18. 1. 135. 3. a) 2. 2. Testul 7 Subiectul I 1 2 a b –1 –6 3 {–1. 3}.7. 20.163 Testul 5 Subiectul I 1 2 {1. b) 66 lei. 10. b) –26. 2. Testul 8 Subiectul I 1 2 a b 0 –8 3 {–2.76. 2} 7 1 4 9 {3. 2. 18. 80. b) 6 fete. b) 25%. b) {–5. 2 8 9 a b a b 10. 9. 3}. 40. 8 1 4 1 . 3. a) 2. 9} 1 3 b 1. a){–2. a) 44.

a) 60°.5 m. a) [AB] \ [AC]. rC \ rP. [BD] \ [CD]. c) 58°51′30′′. a) 180°. Din m(rABD) = m(rABC) – m(rDBC). b) 2. b) 12 cm. 3. 4. Subiectul al II-lea: 1. rBAF \ rCAE ⇒ ∆ABF \ ∆ACE (LUL) ⇒ [BF] \ [CE]. a) ∆DAB \ ∆ECB (LUL) ⇒ DA = EC. b) 60°. a) MN = 6 cm. c) 180°. a) 2 cm. rB \ rN.a) 1. Subiectul al II-lea: 1. a) 5 cm. m(rPOC) = m(rAOC) – 90° – m(rAOX) = 15°. c) 180°. a) 117° 43′. rADE \ rADF ⇒ ∆ADE \ ∆ADF (ULU). atunci: a) 6 cm.5 cm. c) 120°. Testul 2 Subiectul I: 2. b) rBAC. Din [AB] \ [AC]. a) [AC]. 2. 45°. Testul 3 Subiectul I: 1. 2. 3. b) 15 cm. 2. 2. b) [AC]. rACB \ rDBC ⇒ ∆ABC \ ∆DCB (ULU). c) 1. 4. b) 157°30′. b) 72 cm2. NP = 4 cm. a) 80 m3. [AD] \ [AD] ⇒ ∆ABD \ ∆ACD (LLL). m(rACD) = m(rBCD) – m(rACB). rEAD \ rFAD. rACB. b) 3. Subiectul al II-lea: 1. a) 8. a) [AD] \ [AD]. rDBC \ rACB rezultã rABD \ rDCA. rABC \ rDCB. 80°. rABC \ rBCD. b) 110°. a) 90°. b) 100°. 3. Dacã B i (CD). Dacã D i (CB). a) 18 cm. 3. b) 6 cm. Subiectul al II-lea: 1. b) 4 m. b) ∆DAC \ ∆ECA (LUL) ⇒ rADC \ rAEC. a) 12 cm. a) 50°. b) 9 cm. 4. b) 20 cm. a) 36 cm. c) 45°. Din rABO \ rDCO. 100°. 4. b) rA \ rM. c) 1 cm. 90°.Geometrie Testul 1 Subiectul I: 3. a) [BC] \ [CB]. c) 24 cm. b) 99°21′30′′.25 cm. 120°. Testul 4 Subiectul I: 1. Vezi figura alãturatã. b) ∆ABD \ ∆ACD ⇒ rBAD \ rCAD. a) 72°. a) {B}. rBAO \ rCDO rezultã ∆AOB \ ∆DOC (ULU) ⇒ [OB] \ [OC]. b) ∆ABC \ ∆DCB ⇒ [AB] = [DC]. c) (AC. c) 12 cm2. Sunt posibile douã cazuri. MP = 7 cm. Testul 5 Subiectul I: 2. b) ∆ADE \ ∆ADF ⇒ [AE] \ [AF]. 3. 2. atunci: a) 15 cm.375 m3. a) 90°. [AB] \ [DC]. b) 144°. a) c) . [AF] \ [AE]. 2. b) 25 cm2. b) m(rYOP) = 90° – m(rXOY) =15°. b) 135°. a) AC = 5 cm.164 Teste . 3. 60°. 125 cm3. rBAC \ rCDB. 3. c) rBAC. b) 16 cm. Din m(rBAD) + m(rCAD) = 90° ºi m(rBAD) = m(rCAD) ⇒ . b) . a) 45°.

deci AD u BC. m(rAMB) + m(rAMC) = 180° ⇒ m(rAMB) = m(rAMC) = 90° ⇒ AM u BC. rMAC\rNAB ⇒ ∆AMC \ ∆ANB (CC) ⇒ [MC] \ [NB]. c) 50°. a) 37°. 143°. [BF] \ [EC] ⇒ ∆BDF \ ∆EDC (LLL) ⇒ rBDF \ rEDC ⇒ D. a) ∆ABM \ ∆ACM ⇒ rAMB \ rAMC (LLL). . m(rADB) = m(rADC) ⇒ m(rADB) = m(rADC) = 90° ⇒ AD u BC. Testul 7 Subiectul I: 1. d u AB. c) Fie g mediatoarea [AM]. rDAB \ rABC ⇒ ∆ABD \ ∆BAC (LUL). avem rCAD \ \rADC. [BD] \ [CE] ⇒ ∆BDE \ ∆CED (LUL) ⇒ [BE] \ [CD]. m(rADB) + m(rADC) = 180°. a) AB || CD ⇒ rBAD \rADC. c) 14 cm2. [DE] \ [ED]. rAOB \ rCOB. ∆BAD \ ∆CAE (LLL) ⇒rBDA \ rCEA. 2. g u AM. 3. c) 90°. din rBDE \ rCED. Punctele A ºi D fiind egal depãrtate de capetele segmentului BC vor fi situate pe mediatoarea acestuia. b) 45°. E. AC u AB ⇒ d || AC. a) 28 cm 2. a) m(rMAB) = 90° – m(rBAC). a) m(rAMB) = m(rACN) = 45° ⇒ MB || NC. c) 45°. [AC] \ [BD]. [AB] \ [CD] ⇒ ∆PAB \ ∆PDC (LLL). Din [PA] \ [PD]. a) ∆ABN \ ∆AEN (CU)⇒ AD mediatoarea segmentului BE . c) Fie DP u AB ºi CQ u AB. 135°. 23 Subiectul al II-lea: 1. [AN] \ [AC] ⇒ m(rMAN) = = m(rBAC) = 90° ⇒ ∆AMN \ ∆ABC ⇒ [MN] \ [BC]. rFAE \ rCAB ⇒ ∆AFE \ ∆ACB (LUL) ⇒ [EF] \ [BC]. 101°30′. a) 90°. Analog se demonstreazã cã [AC] \ [CD]. b) [AF] \ [AC]. F coliniare. a) 60°. a) P aparþine mediatoarei [BC] ⇒ [PB] \ [PC]. 90°. ∆CDA \ ∆BAD (LUL) ⇒ rCAD \ rADB ⇒ AC || BD. Din AD u BC ºi [BD] \ [DC] rezultã cã AD este mediatoarea segmentului BC. b) [AM] \ [AB].165 m(rBAD) = m(rCAD) = 45°. [AB] \ [AC] ⇒ [AB] \ [BD]. b) ∆AOD \ ∆BOC (LUL) ⇒ rOAD \ rOBC ⇒ AD || BC. a) ∆AOC \ ∆BOD (LUL) ⇒ rOAC \ rOBD ⇒ AC || BD. Cum rCAD \rBAD. [PB] \ [PC]. m(rAEC) = m(rDFB) = 90° ⇒ ∆EAC \ ∆FDB (IU) ⇒ [CE] \ [BF]. b) ∆ABD \ ∆BAC ⇒ [BD] \ [AC]. b) 78°30′. a) 60°. b) Fie d mediatoarea laturii [AB]. b) 180°. [AC] \ [AN]. 3. a) 120°. b) 2. 4. 2. Din [BD] \ [DE]. P aparþine mediatoarei [AD] ⇒ [PA] \ [PD]. c) 1. 2. a) [AD] \ [BC]. ∆AFM \ ∆ACM (CU) ⇒ AD mediatoarea segmentului FC. 60°. ∆POD \ ∆QOC (IU) ⇒ [DP] \ [QC] . b) 60°. Testul 6 Subiectul I: 1. m(rNAC) = 90° – m(rBAC) ⇒rMAB\rNAC. [AE] \ [AB]. 70°. 12 = 1 c) [AO] \ [OC]. Din [BD] \ [AC]. 3. [BO] \ [BO] ⇒ ∆AOB \ ∆COB (LUL) ⇒ [AB] \ [BC] ⇒ . BC u AM ⇒ g || BC. b) ∆ABC \ ∆ACD (ULU) ⇒ [AB] \ [AC] ºi [DC] \ [DB]. Din rAMB \ rAMC. 4. 45°. 3. 2. c) ∆ABD \ ∆ACD ⇒ rADB \ rADC. b) 21 cm2. b) rEAC \ rFDB. [AB] \ [BA]. Subiectul al II-lea: 1. b) [AM] \ [AB]. [FD] \ [DC].

75°. 3. ED || AC ⇒ rEDB \rACD. QN mediatoarea [AE] ⇒ QA = QE. ∆QDC isoscel ⇒rQDE \rQED. 1 123° 4 5 (1 23 ) Deci: EM = DM. b) Din BE = BD ⇒ ∆EBD isoscel. . 25°. deducem cã rBED \ rBDE \ rDCN \rFCN . 30°. a) ∆ADE isoscel ⇒ rEAM \ rDAM. ∆BOP : BP = 2 · OP. a) 100°. Deci: rQDB \ rQAB \rQEC \ rQAC.166 Subiectul al II-lea: 1. 20°. 20°. 3. c) 130°. c) 2 cm. 3. a) ∆EBC dreptunghic cu m(rBEC) = 90°. b) 80°. 2. Din 6 m(rEMD) = 60°. a) 75°. b) ∆QAC \ ∆QEC (LLL) ⇒rQAC \ rQEC. [DM] medianã ⇒ 34 = . b) ∆AEF este isoscel cu m(rEAF) = m(rEFA) = 30°. c) 40°. Fie AB O ED ={M}ºi AC O DF = {N}. 2. 14 14 14 2. m(rEMD) = 180° – m(rDMC) – m(rEMB) = 60°. Din rBED \ rFCA. ∆123 = 3∆243 12 ⋅ 45 45 1 . BC u AD. deci QD = QE. 80°. b) ∆DMC: 5 (1452 ) = . 25°. b) ∆ABE \ ∆ACF (ULU) ⇒ AE =AF. c) 25°. Din ∆QAB\ ∆QDB (LLL) ⇒rQAB \rQDB. a) QM mediatoarea [AD] ⇒ QD = QA. a) 3 cm. EM = MD ⇒ ∆EMD echilateral. de unde EF || BC. 100°. PD este înãlþime ºi medianã. ∆ABP : AP = 2 · BP = 4 · OP. EF || BC ⇒ EF u AD. ∆ADF isoscel ⇒ rDAN \ rFAN. 60°. 12 ⋅ 34 3 1 = 34 = 2 . Deci: m(rEAF) = 180° ⇒ E. b) 155°. m(rBAD) + m(rDAC) = 90° ⇒ m(rEAB) + m(rFAC) = 90°. 80°. b) 1 cm. CD = CF ⇒ ∆CDF isoscel. a) ∆ABP \ ∆ACP (IC) ⇒rBAP \rCAP. Testul 8 Subiectul I: 1. a) În ∆PBC. A. [EM] medianã ⇒ 34 = 12 . ED || AC ⇒ EB || FC. 4. 6 123° 4 5 (1 23 ) ∆EMB: 5 (1452 ) = . Fie AP O BC = {O}. deci ∆PBC isoscel. 1 12 ∆DBC dreptunghic cu m(rBDC) = 90°. Subiectul al II-lea: 1. b) 115°. a) 130°. ∆ADE este dreptunghic cu 12 = 31 = 1 ⋅ 14 = 1 m(rDAE) = 30°. 60°. F coliniare.

B = {–1. 3. 8. 5. a) 23 m(rDOA) = 90°. 23 22 6 7 a 2 {0. 2. 2. 3}. 8} {11. 36. 2. b) 2 ani. m(rBOC) = 100°. 38 3 4 12 121 3 4 5 105 5 4 5 6 6 5 7 2 8 a b c a b c 4 8 15 110 55 90 Subiectul al II-lea 1. G2. 1 23 1 23 1 23 = = =1 1345 2 ⋅ 14 3 2 ⋅ ( 4 ⋅ 1 23 ) 3 . b) 125. a) 108 cm. 2. Testul 4 Subiectul I 1 2 a b –4 14 7 3 4 {4. 3. 9} 3 4 5 6 7 8 a b a b a b c a b c 1 2 3 15 {1. a) 220 lei. 3. 3}. m(rCOD) = 120°. b) k = 18. m(rBDF) = m(rEDA) = 60°. 6} 4 2 6 4 18 72 144 30 60 45 Subiectul al II-lea 1. 3. 2} {1. G4}. 2. ABAE = ABAM = ABMC . 1. b) 175°. 3}.167 Teste sumative Testul 1 Subiectul I 1 2 32. m(rEAD) = 180° –120° = 60° ⇒ ∆EDA echilateral. 80 cm2. Testul 3 Subiectul I 1 2 {0. 3. a) A = {G1. B = {2. 0. a) 111(x + y + z)x37. a) m(rAOB) = 50°. Testul 2 Subiectul I 1 2 a b 3 –27 3 2 4 25 5 a b 22. 2. A = {0. 17} 5 11 2 6 1 3 7 8 a b c a b c 45 15 2 6 9 3 . 1. b) 72 cm. 34. iar AEBD = AEDA. atunci AE = AM = MC. ED = BD = DA ⇒ ∆BEA dreptunghic. 2. 1} 360 8 b c a b c 144 72 30 60 2 Subiectul al II-lea 1 . 6. b) Dacã M este mijlocul segmentului AC. a) m(rABC) = m(rACB) = 30°.

2). Testul 5 Subiectul I 1 2 {3. b) ∆ABF \ ∆BCE (CU) ⇒ AF = BE. 2 122 Testul 7 Subiectul I 1 –2 2 {0. 3n + 1). 10.168 Subiectul al II-lea 1 1. în ∆ABC: m(rABC) = 105° – x ⇒ (135° – x) + (105° – x) = 180° ⇒ x = 30° ⇒ m(rOAD) = 90°. 3. . 2. Testul 6 Subiectul I 1 1 2 2 3 1. 2 3. b) 18°.5 5 2 6 1 2 7 8 a b c a b c 120 90 2 3 1 3 4 180° Subiectul al II-lea 1. 2 1 4 5 23. triunghiul ECF este echilateral. x = 10. 1. 15. 5. Notãm m(rOAB) = m(rBAC) = = m(rCAD) = x. a) 5 ⋅ (1123) = (1124) = 234° ⇒ (1123) = 6 ⋅ (1124 ) ⇒ 6 5 27 m(rACB) = 75° ºi m(rACD) = 105°. În ∆ABO : m(rABO) = 135° – x. 2. 29 6 {1. 2. 3. Rezultã cã ∆ABM este echilaleral. a) . c) 40. b) . b) 23 În ∆CBE : m(rCEB) = 180° – 90° – 30° = 60°. a) EC || AO ⇒ m(rBCE) = 90°. 9} 7 6 8 a b c a b c 65 90 25 12 4 30 Subiectul al II-lea 1 1 1. 6). 3. d | (2n + 1) ºi d | (3n + 1) ⇒ d | 3(2n + 1) ºi d | 2(3n + 1) ⇒ d | [(6n + 3) – – (6n + 2)] ⇒ d | 1 ⇒ d = 1. a) ∆ABM: BE bisectoare ºi înãlþime ⇒ AB = MB. b) 10 km. a) m(rAOC) = 144°. (6. Fie d = (2n + 1. y = 5. deoarece m(rCEF) = = m(rECF) = 60°. b) ∆BDC: m(rDBC) = m(rDCB) = 30°. 7. b) 1. 2} 3 (–3)2 4 4. z = 0. a) –10. BE || OC ⇒ m(rCBE) = 30°. 1. (2. AM medianã ⇒ AM = BM = CM. 3. 4. 12 km. ∆ABC: m(rBAC) = 90°. 9} 9 3 4 4 5 a b 36 216 6 7 1 2 10 8 a b c a b c 100 40 30 16 40 100 Subiectul al II-lea 1 . a) . b) m(rABC) = 105° – 30° = 75°. 2. m(rACB) = 75° ⇒ ∆ABC este isoscel. a) 50 km. m(rECF) = 90° – 30° = 60°. 6.