Nume:AVRAM BALIN ELENA VICTORIA Anul : 2009-2010 Grupa I Specializarea: ASISTENTA MEDICALA GENERALA

DEFINIIE DEFINI IE


Termenul a fost folosit pentru prima dat n 1911 de psihiatrul elveian Paul Eugen Bleuler, pentru a descrie unele tulburri ale gndirii la pacienii si aduli, l definete ca "detaare de realitate nsoit de o predominare a vieii interioare", dndu dndu-i numele de autism (de la grecescul autosautos- sine). Considera autismul ca o m manifestare anifestare fundamental n psihoza schizofrenic, caracterizat printrprintr-o grav tulburare de comunicare, bolnavului i lipsete capacitatea dar i intenia de comunicare, pierznd orice contact cu realitatea exterioar Leo Kanner caracterizeaz autistul ca fiind retras, mulumit de sine nsui. n 1940 acesta organizeaz activiti logopedice cu o grup de 11 copii autiti, iar n 1943 reuete s diferenieze autismul sindrom comportamental (n toate sferele: acional, verbal, afectiv, cognitiv etc.) prin trsturile sale specifice, de psihoz, schizofrenie sau handicap mintal.

Trsturi caracteristice ale copilului autist



   

   

incapacitatea de a adopta o poziie normal n timp ce este luat n brae. Dac debutul bolii este precoce, spre luna a 44-a a 8 8-a, se remarc lipsa micrilor anticipatorii atunci cnd sunt luai n brae, precum i lipsa zmbetului ca rspuns la zmbetul mamei; o exacerbare a memorrii mecanice; o incapacitate de comunicare verbal; incapacitatea utilizrii conceptelor abstracte; team i emoii exagerate, nejustificate: lipsit de ataament fa de prini, el este legat de un obiect oarecare; producerea ntrziat a unor manifestri ecolalice. crearea impresiei de dezvoltare fizic i intelectual normal. izolarea i retragerea n sine. incapacitatea de a percepe pericolul real.

Trsturi caracteristice ale copilului autist

 

apariia i dezvoltarea unor comportamente cu caracter ritual (activiti de alimentare, de mbrcat etc.). existena unor rspunsuri paradoxale la stimulii de lumin, de zgomot, de durere etc. comportamente stereotipe i repetitive. Stereotipiile pot fi gestuale, ca: repetiii ale micrilor minilor, degetelor, braelor, rotirea corpului n jurul axului su, mersul pe vrfuri. are a memoria bun pentru diverse aranjamente spaiale i preferin pentru ordonarea unor obiecte, deoarece el manifest o nevoie obsedant pentru simetrie. astfel, poate intra ntrntr-o criz de mnie i panic, drept rspuns la schimbarea mediului (a mobilierului, de exemplu), sau de schimbarea secvenelor din rutina zilnic.

Deficiene la nivel cognitiv

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Deficite senzoriale i perceptive Nivelul de dezvoltare al inteligenei Deficite atenionale Tulburri de memorie Tulburrile de limbaj Tulburri de comunicare Tulburri de relaionare social

Etiologia autismului infantil



Etiologia autismului infantil se datoreaz unei constelaii factoriale i n mare parte este guvernat de ipoteze. Spre exemplu, incidena mult mai mare a acestuia la subieci de sex masculin dect la cei de sex feminin (raport 4:1) a sugerat idea c autismul reprezint o extrem gaussiana gndirii hiperanalitice i ultracerebrale a brbailor. Teoriile referitoare la etiologia autismului pot fi clasificate n trei mari categorii, i anume: 1.Teorii organice 2.Teorii psihogene 3.Teorii comportamentale

Diagnostic
In cazul in care sunt descoperite urmatoarele semne evidente ale intarzierii in dezvoltare, copilul trebuie evaluat imediat de un specialist: - nu gangureste, nu arata cu degetul sau nu face alte gesturi pana la varsta de 12 luni - nu spune cuvinte simple pana la 16 luni -nu spune spontan propozitii de 2 cuvinte pana la varsta de 24 luni, cu exceptia celor pe care le repeta dupa ce au fost rostite de alte persoane (ecolalie) - orice pierdere a achizitiei limbajului sau abilitatilor sociale la orice varsta. Copiii care au o ruda apropiata cu autism trebuie monitorizati indeaproape, deoarece ei au un risc crescut de a avea autism si alte probleme de dezvoltare. In plus fata de evaluarea in timpul consulturilor periodice ale starii de sanatate, acesti copii pot fi supusi unor teste pentru intarzierile in dezvoltare, tulburarile de invatare, deficitul in abilitatile de socializare si orice alte simptome care ar putea sugera prezenta anxietatii sau depresiei.

Investiga Investiga ii
Se recomanda efectuarea screeningscreening-ului copiilor pentru identificarea autismului, cu ocazia consultatiilor efectuate regulat, conform programelor de monitorizare a sanatatii copiilor. Persoanele specializate in recunoasterea problemelor de dezvoltare a copilului sunt: - medicul pediatru -psihiatrul (medicul specializat in psihiatria copilului si adolescentului) - logopedul

Bibliografie
Lscu Elena, Noiuni de logopedie, Editura Genesis, Cluj-Napoca, 1995 Radu Gheorghe, Psihopedagogia colarilor cu handicap mintal, Ed. Pro Humanitate, 2000 Radu Gheorhe, Psihopedagogia dezvoltrii colarilor cu handicap, Editura Didactic i pedagogic, R.A., Bucureti, 1999 Punescu Constantin, Ionel Mou, Psihopedagogie special integrat. Handicapul mental; Handicapul intelectual, Editura Pro Humanitate, 1997 Siegel Bryna, Ph. D, Helping Children with Autism Learn. Treatment approaches for parents and professionals,Oxford University Press, 2003 Stnic Cornelia, Ecaterina Vrma, Terapia tulburrilor de limbaj, Bucureti, 1994 http://www.unibuc.ro/eBooks/psihologie/rascanunou/5-2.htm http://www.edict.ro/articole/e07-tulburri de limbaj.html www. pdictionary.com http://pdictionary.com/english/browse.php?bm-18&db=animales http:// trainiland tripod.com/pecs.htm