Întreprinderile în dificultate

Structura cursului
1.Evoluţie istorică şi terminologică 2.Proceduri preventive în vecinătatea insolvenţei 3.Noţiunea de insolvenţă 4.Procedura insolvenţei: caractere, căi și modalități de realizare 5.Debitorii cărora li se aplică procedura 6.Participanţii la procedură 7.Deschiderea procedurii
• Include şi: efectele deschiderii procedurii; regimul actelor juridice anterior încheiate de debitor; soarta contractelor aflate în curs de executare

8.Planul de reorganizare

Include : procedura planului şi reorganizarea
Include şi distribuţia sumelor obţinute în cadrul procedurii

9.Falimentul 10.Închiderea procedurii 11.Răspunderea persoanelor care au cauzat starea de insolvenţă

Evoluţie istorică şi terminologică (I)
1. Falimentul tradițional
 Presupune forme de discreditare și eliminare a comerciantului pentru eşecul activităţii lui
    Infamia romană Discreditarea falitului în evul mediu (banca rotta) Caracter punitiv - decăderi din drepturi civile şi profesionale şi incriminarea bancrutei – Codul Napoleon 1807  Menținute și azi, în parte, în unele legislații (UK, director disqualification) Codul Comercial Român 1887 – arest la domiciliu; ridicarea dreptului de a dispune de bunurile sale • Apare principiul egalităţii creditorilor urmăritori şi al concursualităţii procedurii falimentului (procedura este o executare silită esenţialmente colectivă) • Procedura are un dublu obiectiv: plata datoriilor către creditori şi sancţionarea debitorului

2.

Incapacitatea de plată (insolvenţa propriu-zisă)
     Adaptează reglementarea procedurii concursuale, la noile realităţi economice, recunoscând că neplata datoriilor poate avea cauze obiective ce nu depind de debitor (blocaje financiare sectoriale, schimbarea condiţiilor de pe piaţă, dependenţa de furnizori sau clienţi aflaţi în dificultate, accentuarea concurenţei, avansul tehnologic...) Conceptualizează starea debitorului căruia i se aplică procedura, prin raportarea la noţiunea incapacităţii de plată, constând în lipsa disponibilităţilor băneşti şi a altor active lichide Obiectivul procedurii rămâne plata creanțelor, însă posibilitatea reorganizării judiciare a debitorului prevalează lichidării averii acestuia pentru plata datoriilor
 În primă instanţă, se oferă posibilitatea debitorului, creditorilor şi administratorului de a propune un plan de redresare

Conducătorii debitorului răspund patrimonial pentru plata pasivului neacoperit, numai în anumite cazuri Răspunderea penală şi decăderile din drepturi profesionale (de a administra o companie) apar numai pentru infracţiunile de gestiune frauduloasă şi bancrută simplă sau frauduloasă (art.143 -144 Legea nr.85/2006)
  Legea nr.64-1995 privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare - renuţarea la noţiunea peiorativă, punitivă şi infamantă de faliment-falit; orientarea clară spre salvarea debitorului Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei • Reglementează, sub presiunea doctrinei, noţiunea de insolvenţă (insolvency - UK) dar pe care o defineşte greşit • Revenirea criticabilă la noţiunea de faliment (bankpruptcy, USA) şi reorientarea certă spre plata pasivului • Modificări esenţiale: procedura simplificată; rol crescut al creditorilor; responsabilităţi lărgite admininstratorului sau lichidatorului judiciari; reducerea termenelor procedurale

Evoluţie istorică şi terminologică (II)
3. Întreprinderile în dificultate
 După anul 2000, sistemele de drept europene înţeleg complexitatea procedurii şi efectele acesteia în mediul de afaceri, deplasându-se dinspre noţiunea restrânsă a incapacităţii de plată, înspre noţiunea generală economică de întreprindere aflată în dificultate, indiferent de situaţia fluxului de trezorerie (abilitatea de a face față plăților) al acesteia
 In Franţa, Loi sur la sauvegarde des entreprises en difficulté (2005)  In UK, Insolvency act (2006) - Company arangements  In Romania, Legea nr.381/2009 privind concordatul preventiv si mandatul ad-hoc  Preocuparea de a salva întreprinderea, în vederea continuării activităţii acesteia, a păstrării locurilor de muncă şi a acoperirii creanţelor asupra debitorului,  Renunţarea la noţiunea de incapacitate de plată (cessation de paiement) şi înlocuirea acesteia cu noţiunea generală şi suplă de întreprindere în dificultate  Ideea generală de a interveni în viaţa/situaţia întreprinderii cât mai repede, încă de la apariţia riscului incapacităţii de plată, prin proceduri preliminare prin care s-ar evita ajungerea companiilor în situații iremediabil compromise
• Mandatul ad-hoc (practician in insolventa desemnat de Tribunal pentru a realiza, în condiţii de confidenţialitate si supleţe, un acord amiabil între debitor şi creditori, in vederea depasirii dificultății • Concordatul preventiv (concilierea, in dreptul francez) - un contract încheiat între debitor şi creditorii care deţin cel puţin 2/3 din valoarea creanţelor, prin care creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de depăşire a dificultăţii pe baza unui plan de redresare a întreprinderii şi de acoperire a creanţelor. • Procedura de salvare (de sauvegarde, specifică doar dreptului francez), în care conducătorii debitorului sunt lăsaţi să gestioneze societatea sub controlul creditorilor şi, excepţional, al judecătorului, cu condiţia să garanteze personal pentru datoriile societăţii. Procedura se face la solicitarea debitorului, în caz de dificultate previzibilă şi surmontabilă. Conducătorii debitorului sunt asistaţi de un administrator judiciar, beneficiind şi de imunitate specială pentru operaţiunile efectuate în cadrul procedurii, exceptînd culpa gravă. Are la bază un plan de rambursare ce trebuie aprobat de creditori și/sau tribunal.

Mijloace generale de ieşire din dificultate
• Premisă: dificultatea accesării creditării bancare sau comerciale este specifică stării întreprinderilor în dificultate
– De aceea, ca stimulent, LI acordă rang prioritar la plată creditorilor care finanțează entitățile în insolvență

• Majorări de capital • Reorganizări (divizarea societăţii; segmentarea activităţii pentru eficientizare) • Fuzuni (absorbţii) ale societăţii comerciale • Preluări (achiziţii) ale acţiunilor societăţii sau ale unei părţi din activele acesteia
• A se consulta și Ghidul pentru restructurarea extrajudiciară a obligațiilor societăților comerciale propus de MJ (www.just.ro)

iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de a depăşi dificultăţile. acesta poate fi rezoluționat. sau pănă la respingerea ofertei de concordat de către majoritatea creditorilor. cu consecința opozabilității concordatului și față de creditorii nesemnatari. pe parcursul acestuia.şi cu înţelegere din partea creditorilor – Mandatul ad-hoc şi concordatul preventiv dau o şansă întreprinzătorilor de a nu ajunge la insolvenţă. statul şi salariaţii să facă eforturi alături de manager pentru salvarea întreprinderii. prellungibil o singură dataă cu 6 luni) În caz de încălcare gravă a obligațiilor asumate de debitor prin concordat. profesionalizarea mediului de afaceri și pentru iniţierea unei culturi a anticipării şi recunoaşterii eşecului. dacă devine imposibilă realizarea obiectivelor concordatului. oferindu-le posibilitatea de a convinge creditorii comerciali. creanțele creditorilor semnatari se consideră modificate potrivit prevederilor contractului de concordat (tranzacție) – – – . pănă la publicarea concordatului constatat de judecător. datorită numărului infim de situații în care s-a aapelat la aceste proceduri) pentru civilizarea. prin care întreprinzătorul propune un plan de redresare a afacerii. Aceștia nu pot deschide procedura insolvenței debitorului pe perioada validității concordatului (maximum 18 luni.Proceduri preventive în vecinătatea insolvenţei • Legea nr.381/decembrie 2009 introduce două proceduri speciale vizând evitarea insolvenţei cu ajutorul unui profesionist –practician în insolvenţă. Pentru constatarea de către judecător a concordatului este suficient acordul creditorilor reprezentând 2/3 din valoarea creanțelor. de obținere de fonduri și asigură plata a cel puțin 50% din valoarea globală a creanțelor întreprinderii. Conciliatorul poate cere suspendarea provizorie a urmăririlor silite individuale. Proiectul indică mijloacele de redresare. A fost un test (eșuat. – Oferta (proiectul) de concordat se pregătește (în termen de 30 de zile) de un conciliator desemnat de judecătorul sindic. Concordatul poate fi omologat de instanță dacă este aprobat de creditorii deținând 80% din creanțe. conciliator poate cere judecătorului constatarea nereușitei concordatului Dacă se închide cu succes. 1. Concordatul preventiv este un contract încheiat între un întreprinzător şi creditorii săi.

pentru a depăşi starea de dificultate financiară în care se află întreprinderea ( termen de negociere 90 de zile). nu a creditorilor.sunt proceduri confidenţiale sau cu un grad redus de publicitate . – Înțelegerea cu creditorii (în ambele proceduri) poate presupune ștergeri.sunt proceduri flexibile prin caracterul lor contractual .întreprinzătorul este ajutat de un practician în insolvenţă să negocieze şi să se restructureze . .Proceduri preventive în vecinătatea insolvenţei (II) 2. salvării afacerii prin restructurarea şi repunerea acesteia pe piaţă. sunt admisibile numai când întreprinderea nu se află deja insolvenţă!) şi nici stigmatul aferent acesteia .debitorul nu pierde controlul afacerii sale. reduceri de personal etc. care se continuă pe perioada celor două proceduri . continuarea sau încetarea unor contracte în curs. Aceste două noi proceduri consacră tendinţa legiuitorilor de a da prioritate continuității. reeșalonari sau reduceri de datorii.nu presupun insolvenţa (din contră.se declanşează numai la cererea debitorului. Concordatul preventiv şi mandatul ad-hoc prezintă următoarele avantaje faţă de procedura insolvenţei: . Mandatarul ad-hoc desemnat confidențial de instanţă negociază în vederea realizării unei înţelegeri cu unul sau mai mulţi creditori. fiind exprimarea voinţei acestuia.rolul judecătorului-sindic este minim .

85/2006): insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe. pentru a face faţă datoriilor. întrucât dispune. insolvabilitatea se constata de instanta…!?]  Insolvenţa este o stare a trezoreriei debitorului. de active lichide pentru a-şi achita datoriile la scadenţă [art. lichide şi exigibile  Eroarea legiuitorului.3 L. Un astfel de debitor poate fi solvabil. care tratează insolvenţa ca stare a patrimoniului. Un debitor insolvabil este un pericol în mediul de afaceri şi se află în dificultate. însă poate avea capacitate de plată. In realitate:  Insolvabilitatea este o stare a patrimoniului. însă activele respective nu sunt lichide (sunt dificil de transformat în bani) .Noţiunea de insolvenţă (I) Definiţie legală (art.1417 NCCiv. prin ipoteză. caracterizată printr-un dezechilibru datorat preponderenţei pasivului asupra activului (valoarea elementelor de activ este vădit mai mică decât a elementelor de pasiv). în sensul că dispune de un activ patrimonial suficient ca valoare. care nu dispune de fondurile băneşti necesare plăţii datoriilor exigibile.

000 lei (sau valoarea a şase salarii medii brute pe economie/salariat. indiferent dacă debitorul a mai efectuat plăţi către alţi creditori în intervalul de 90 de zile.  In consecinţă.  Insolvenţa iminentă: poate adresa o cerere de deschidere a procedurii. dar nu-şi plăteşte datoriile. instanţa căreia i se solicită deschiderea procedurii este obligată să aprecieze motivele neplăţii datoriilor exigibile. creanţele NU trebuie să fie constate prin titlu executoriu)  Dacă cererea de deschidere a procedurii este introdusă de creditori. instanţa nu mai verifică inexistenţa disponibilităţilor băneşti. în mod raţional. dacă nu a achitat cel puţin o datorie în termen de 90 de zile de la scadenţa acesteia. dovedind ca nu lipsa fondurilor banesti este motivul pentru care nu a platit datoria.Noţiunea de insolvenţă (II)  Elemente definitorii  Insuficienţa fondurilor băneşti disponibile  Debitorul care dispune de lichidităţi suficiente. să-şi plătească la scadenţă datoriile angajate  Neplata datoriilor scadente  Creanţele creditorilor să fie certe. de drept comun. etc. cel puţin verificând lichidităţile de care dispune debitorul (extrase/rulaje de cont bancar. creditorul neplătit va urma calea executării silite individuale. dovedind că fondurile băneşti de care dispune la data cererii nu îi pot permite. In acest caz. nu se află în insolvenţă şi nu poate face obiectul procedurii. dacă insolvenţa e pretinsă de salariaţii debitorului)  În primă instanţă se oferă posibilitatea debitorului (dacă debitorul îşi exprimă intenţia de a încerca redresarea) şi creditorilor de a propune un plan de reorganizare . lichide şi exigibile (se verifică de catre instanţa sesizată cu cererea de deschidere a procedurii. Debitorul poate răsturna prezumţia. efectele de comerţ scadente care trebuie încasate de debitor.)  Insolvenţa vădită : prezumţia legală relativă că debitorul nu dispune de fonduri băneşti. evidenţe contabile curente privind contul de casierie. care se prezumă. creanţele să însumeze cel puţin pragul de 45. debitorul în cazul căruia apariţia stării de insolvenţă este iminentă. In acest caz.

acordându-se şanse egale tuturor creditorilor de a-şi realiza (cel puţin în parte) drepturile de creanţă  Procedura “colectivă” cu un singur creditor? In practică.  Scopul procedurii este acoperirea pasivului debitorului (art. fie prin reorganizarea debitorului. în funcţie de natura creanţei (garantată/chirografară) şi de rangul de prioritate stabilit de lege pentru cele chirografare • Se evită problemele cauzate de executările individuale.2 L. fie prin faliment. Caractere  Este o procedură esenţialmente judiciară  Controlul judiciar e conceput ca mijloc de protecţie a tuturor participanţilor  Caracter personal. oferă orientări mai favorabile salvării întreprinderii în dificultate . și chiar și cel britanic.Procedura insolvenţei (I) Definiţie: Ansamblul de norme prin care se urmăreşte obţinerea fondurilor băneşti necesare plăţii către creditori a datoriilor debitorului aflat în insolvenţă. creditorii participă inegal la distribuirea sumelor rezultate din realizarea procedurii. după cum deţin drepturi de contestare • Desigur. prin participarea concursuală a tuturor creditorilor.85/2006) 1. care au aceleaşi drepturi de informare şi participare la adoptarea deciziilor de către organele care aplică procedura. diferenţiaţi in funcţie de natura şi rangul creanţei. în funcţie de debitorul căruia i se aplică  Caracter colectiv (concursual)  Participă toţi creditorii îndreptăţiţi (cărora le-a fost admisă cererea de înregistrare a crenţei)  Tratament egal al creditorilor. posibilă  Caracter complex de remediu (în caz de redresare) şi de executare silită (în caz de faliment)  In dreptul român prevalează caracterul execuţional şi interesele creditorilor  Dreptul francez.

85)  Comercianţi persoane fizice şi întreprinderi familiale  Societăţi comerciale şi organizaţii cooperatiste care nu au bunuri în patrimoniu. finanțarea capitalului de lucru) care se încadrează în condiţiile obişnuite de exercitare a activităţii firmei: • Fie sub supravegherea administratorului judiciar (dacă debitorului nu i s-a ridicat dreptul de administrare și respectiv pe parcursul derulării planului de reorganizare) • Fie sub conducerea administratorului judiciar (dacă i s-a ridicat dreptul de administrare) Pentru operatiuni care exced activitatea curenta. care îşi manifestă expres intenţia de reorganizare  Presupune propunerea. pentru acoperirea pasivului + radiere ORC . următoarelor categorii de debitori (art. administratorii nu pot fi găsiţi. Modalităţi de realizare  Reorganizarea judiciară  Aplicabilă debitorilor persoană juridică. ale căror acte constitutive sau documente contabile nu pot fi găsite. până la aprobarea planului de reorganizare sau la începerea falimentului • Pe perioada de observaţie. având ca obiect restructurarea organizaţională şi/sau financiară a debitorului. în vederea continuării activităţii debitorului pentru obţinerea fondurilor necesare plăţii creditorilor  Falimentul  Încetarea activităţii debitorului şi lichidarea integrală a averii acestuia. nu au depus administratorului judiciar documentele necesare. începe o perioadă de observaţie. sediul nu mai există sau nu mai corespunde cu cel din ORC. în termenul legal prevăzut de la deschiderea procedurii  Orice debitori care şi-au declarat intenţia de a intra direct în faliment  Se aplică direct procedura falimentului (eventual după o perioadă de observaţie de maximum 50 de zile) 3. Căile de realizare a procedurii  Procedura generală  Se aplică de principiu tuturor debitorilor persoane juridice  De la deschiderea procedurii.2 L. inclusiv prin vânzarea anumitor active. confirmarea şi implementarea întocmai a unui plan de reorganizare.1 al. cu titlu excepţional.Procedura insolvenţei (II) 2. efectuare plăţi către creditorii recunoscuţi și încasări de la clienți. debitorul poate să continue desfăşurarea activităţilor curente (executarea contractelor comerciale. administratorul judiciar solicita acordul comitetului creditorilor •  Procedura simplificată  Se aplică.

503/2004 privind redresarea financiară și falimentul.. Categorii de debitori supuși procedurii generale       Societăţile comerciale (Legea nr.31/1990 rep. deși legislația specială a privatizării limitează aplicabilitatea legii insolvenței prin instituirea de măsuri de administrare specială și supraveghere financiară.10/2004.161/2003) Orice persoană juridică de drept privat care desfăşoară şi activităţi economice (asociaţiile şi fundaţiile – OG 26/2000) A se vedea slide-ul anterior 2. Categorii de debitori supuşi procedurii simplificate  3.36/1991) Grupurile de interes economic (Legea nr. a căror natură este administrativă. nicidecum judiciară) Instituţiile de credit (OG nr. Debitori excluşi de la aplicarea procedurii  Regiile autonome (însă L..Debitorii cărora li se aplică procedura 1.A.1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei) Organizaţiile cooperatiste în domeniul agriculturii (Legea cooperaţiei agricole nr. privind falimentul instituțiilor de credit) Societăţile de asigurări (Legea nr.566/2004 Societăţile agricole (Legea nr. cu capital integral sau majoritar de stat..85/2006 se aplică și S. legi speciale) Societăţile cooperative (Legea nr.)   .

ca instanţă de recurs (apel cf. prin secţia de insolvenţă.civ) Practicianul în insolvenţă  Administratorul judiciar  Lichidatorul judiciar Creditorii  Adunarea creditorilor  Comitetul creditorilor  Rolul creditorului deţinând peste 50% din valoarea creanţelor Debitorul  Administratorul special .Participanţii la procedură Instanţa  Tribunalul. după caz. L. dacă a fost creată. sau prin completul specializat în insolvență  Ca primă instanţă  Atribuţiile de exercită printr-un judecător sindic  Curtea de apel.76/2012 C.pr.

8 din L. (după o evolutie legislativă inconsecventă) . prin secţia de insolvenţă.  Curtea de Apel  Hotărârile judecătorului sindic sunt supuse numai recursului (apelului. cu excepţia situaţiei rejudecării. se judecă în 10 de zile de la înregistrarea recursului  Citarea părţilor în recurs se face potrivit regulilor C. Totuși. • Atribuţiile manageriale aparţin practicianului în insolvenţă  Hotărârile sunt definitive. după anularea hotărârii în apel . pentru motive temeinice (nu se cunoaște o atare situație) • Judecarea acţiunilor în anularea actelor frauduloase încheiate de debitor anterior deschiderii procedurii • Confirmarea planului de reorganizare votat de adunarea creditorilor • Judecarea contestaţiilor persoanelor interesate. împotriva măsurilor luate de administrator/lichidator.76/2012 NCPC) la C.sunt executorii de drept și nu pot fi suspendate în recurs.: sentinţa de deschidere a procedurii după respingerea contestaţiei debitorului la cererea introductivă a creditorilor.85/2006) • Pronunţarea hotărârii de deschidere a procedurii • Judecarea contestaţiei debitorului. sentinţa prin care se decide intrarea în faliment. după L. în situaţiile excepţionale prev.A.g. de art.art.pr. confirmarea practicianului in insolvență desemnat de adunarea creditorilor (50%) • Înlocuirea administratorului/lichidatorului judiciar. privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecătorului-sindic care pronunţă succesiv hotărâri în acelaşi dosar.85/2006 se pot suspenda (e.civ. având printre atribuţiile principale (exhaustiv .Instanţa  Tribunalul / Tribunalul comercial dupa caz. sentinţa de soluţionare a contestaţiilor asupra planului de distribuire a fondurilor)  Dispoziţiile C.civ. daca a fost creată  De la sediul debitorului înregistrat la ORC  Toate procedurile sunt exercitate de judecătorul sindic  Magistrat specializat.11 L.  Termen de recurs 7 zile de la data comunicării. respectiv a opoziţiei creditorilor la deschiderea procedurii • Desemnarea provizorie şi stabilirea remuneraţiei admin istratorului judiciar/lichidatorului.pr. precum şi impotriva rapoartelor întocmite de aceştia • Judecarea cererilor de angajare a răspunderii persoanelor cărora le-ar fi imputabilă starea de insolvenţă  Activitate exclusivă de control judecătoresc.

auditor financiar. – UNPIR • reglementează. avocat.într-o lege specială) • colaboratori ori angajaţi ai uneia dintre formele de exercitare a profesiei. 41 OUG 86/2006 prevede atribuţiile exclusive ale practicianului (delimitarea de atribuţiile judiciare.Practicianul în insolvenţă (I) Profesie liberală reglementată. condiţie de exercitare a profesiei • Incompatibilităţi cu calitatea de salariat.86/2006 (modif. funcţionar public. controlează şi supraveghează activitatea practicienilor în insolvenţă • apără prestigiul şi independenţa profesională ale membrilor săi • asigură transparenţa şi informarea asupra pieţei procedurilor de insolvenţă (BPI) Art. notar. expert judiciar etc.condiţii de experienţă 3 ani în domeniile juridic sau economic • stagiu profesional 2 ani . expert contabil. executor judecătoresc • Compatibilitate cu calitatea de avocat. – Forme de exercitare a profesiei • cabinete individuale. cabinete asociate. societăţi profesionale cu răspundere limitată (SPRL) şi întreprinderi unipersonale cu răspundere limitată (EURL francez..definitivare – Compatibilitatea.2010) – Admiterea în profesie • pe bază de examen (scutire pentru vechime 10 ani în profesiile de judecător. notar) .diplomă de licenţă ştiinţe juridice sau economice .) şi Statutul profesiei (rep.. evitarea conflictelor de competenţă cu judecătorul sindic și cu comitetul creditorilor) . OUG nr.

Întotdeauna în procedura simplificată .Practicianul în insolvenţă (II)  Administratorul judiciar – exercită atribuţiile prevăzute de lege sau stabilite de instanţa de judecată. sesizează sindicul cu privire la orice problemă  Lichidatorul judiciar – exercită atribuţiile stabilite de lege sau de instanţa de judecată. consolidat) de creanţe  Propunerea unui plan de reorganizare  Încasarea creanţelor debitorului asupra terţilor (inclusiv acţiuni în pretenţii).g. Atribuţiile care se disting de ale administratorului:  Examinează situaţia economică şi activitatea debitorului.. primire plăţi etc. încheierea de tranzacţii  Introducerea de acţiuni în anularea actelor frauduloase încheiate de debitor anterior deschiderii procedurii . în perioada de observaţie şi pe durata procedurii de reorganizare. în procedura simplificată  Conduce activitatea debitorului aflat în faliment . în procedura insolvenţei. Principalele atribuţii:  Examinarea situaţiei economice şi a activităţii debitorului.În procedura generală. definitiv. în cadrul procedurii de faliment. formuleaza cerere de angajare a raspunderii persoanelor carora le este imputabila aparitia starii de insolventa. urmată de întocmirea unui raport privind cauzele şi împrejurările care au condus la insolvenţă. atât în procedura generală..) . posibilităţi efective de reorganizare?) • In plus. cu menţionarea persoanelor cărora le -ar fi imputabilă această situaţie şi cu propuneri privind modul de continuare a procedurii (e. valorificare active. lunar trebuie să depună sindicului un raport privind activitatea sa și măsurile luate (raportul curent)  Conduce activitatea debitorului sau numai supravegheaza administrarea afacerii in perioada reorganizarii (depinde dacă i s-a ridicat debitorului dreptul de administrare)  Verificarea creanţelor şi întocmirea tabelelor (preliminar. după hotărîrea judecătorului sindic de intrare în faliment • Efectuează lichidarea averii debitorului (inventar. conservare.. pentru acoperirea unei parti din pasiv  Denunţarea unor contracte aflate în curs de executare  Prezidează Adunările creditorilor. întocmind unui raport. cât şi în procedura simplificată.

 Va fi confirmat de creditori ulterior. în care este precizată adoptarea măsurii  Judecătorul sindic nu poate desfiinţa măsura. din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor (rar în practică)  În vederea îndeplinirii atribuţiilor sale. din oficiu  Termenul de decădere este foarte scurt. pentru motive temeinice. în mod provizoriu. desemnarea unui administrator -lichidator judiciar în locul celui provizoriu ori să confirme administratorul/lichidatorul judiciar provizoriu şi să îi stabilească remuneraţia • Hotărârea creditorilor este supusă contestaţiei în termen de 3 zile de la data publicării acesteia în Buletinul procedurilor de insolvenţă  Măsurile administratorului/lichidatorului se pot contesta de orice persoană interesată (debitorul. doar prin administrator special!). administratorul judiciar/lichidatorul va putea desemna persoane de specialitate (cu aprobarea Comitetului creditorilor sau a judecătorului sindic) . ceea ce potențează procedural poziția administratorului  Practicianul în insolvenţă poate fi înlocuit de judecătorul sindic. prin sentinţa de deschidere a procedurii. la recomandarea comitetului creditorilor (dacă este constituit) • Administratorul/lichidatorul trebuie confirmat de judecătorul sindic. dintre practicienii care au depus oferte în cadrul dosarului. în termen de 3 zile de la depunerea raportului curent la dosarul cauzei.Practicianul în insolvenţă (III)  Mod de desemnare  Judecătorul sindic îl desemnează motivat. în camera de consiliu • Creditorul care deţine cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor poate să decidă. fără consultarea adunării creditorilor. în cazul neconfirmării. aceştia vor schimba practicianul  De către Adunarea Creditorilor sau creditorul deţinând >50% din valoarea creanţelor.

numai creditorii activi participă la Adunare. fie prin corespondenţă electronică cu semnătură electronică extinsă. Insă. notificat cu privire la deschiderea procedurii insolvenţei. este obligat să depună cerere de admitere a creanţei în termenul prevăzut în notificare. cameră de consiliu). care nu poate fi mare de 45 de zile de la deschiderea procedurii. Alții nu le pot ataca! Competenţe principale     Alege. Creanţele născute după data deschiderii procedurii (în perioada de observaţie. fie prin mandatar cu procură autentică. Adunarea creditorilor  Cuprinde toţi creditorii cunoscuţi. ci pierde chiar şi dreptul de a-şi realiza creanţa împotriva debitorului sau a asociaţilor cu răspundere nelimitată ai persoanei juridice debitoare. nefiind necesară înscrierea la masa credală. nu doar că nu este îndreptăţit să participe la procedura insolvenței. Un astfel de creditor. în realitate.  Aceste creanțe curente se plătesc doar pe baza facturilor furnizorilor acceptate de administratorul judiciar    Convocată de administratorul judiciar sau de comitetul creditorilor sau de creditorii deţinând 30% din valoarea pasivului debitorului Cvorum legal întrunit prin prezenţa creditorilor deţinând peste 30% din valoarea creanţelor  Creditorii pot vota la distanţă. revocă și controlează comitetul creditorilor Discută măsurile luate de administrator/lichidator Votează planul de reorganizare Decide formularea actiunii in angajarea raspunderii celor care le-ar fi imputabilă apariţia insolvenţei . în procedura reorganizării judiciare sau în timpul procedurii de faliment) vor fi plătite conform documentelor din care rezultă. fie prin scrisoare semnată de creditor. sub sancţiunea decăderii din calitatea de creditor. aceia care sunt în general implicați și în Comitet (ineficiența AC)   Hotărârile Adunării se adoptă cu majoritate simplă a creanţelor reprezentate în adunare  Pot fi anulate de judecătorul sindic pentru nelegalitate. la cererea creditorilor care au votat împotrivă sau au absentat (în termen de 5 zile de la adoptarea hotărârii. ulterior închiderii procedurii.Creditorii. cărora le-a fost admisă cererea de înregistrare a creanţei  Orice creditor anterior deschiderii procedurii.

pe acesta doreşte să le realizeze în timpul perioadei de observaţie  Poate propune încetarea reorganizării debitorului şi intrarea în faliment  Poate solicita ridicarea dreptului de administrare al debitorului  Contestă măsurile luate şi rapoartele prezentate de administratorul/lichidatorul judiciar  Formulează acţiuni în anularea unor transferuri cu caracter patrimonial. de către orice creditor In practică . astfel se va putea înlocui comitetul eventual desemnat anterior de judecătorul-sindic (dar judecătorul va trebui să confirme comitetul.probleme de ineficiență a activității acestui organ. dobândeşte atribuţii foarte semnificative  Dacă. judecătorul-sindic sau adunarea creditorilor nu consideră necesară constituirea unui comitet al creditorilor. va putea alege un comitet dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii creanţelor. datorită complexității intereselor . dacă există. prin încheiere) Desemnare     Compunere: 3-5 creditori dintre cei cu creanţele garantate.Creditorii. din cauza numărului mic de creditori. atribuţiile acestuia vor fi exercitate de adunarea creditorilor Iniţial de judecătorul sindic. făcute de debitor în dauna creditorilor în perioada suspectă (cu până la 3 ani anterior deschiderii procedurii insolvenței)    Deliberările Comitetului au loc în prezenţa administratorului/lichidatorului Deciziile şi măsurile Comitetului pot fi contestate în 5 zile de la adoptare. propune numirea unui anumit practician în insolvenţă şi îi negociază remuneraţia  Aprobă rapoartele trimestriale ale administratorului special sau judiciar privind situaţia financiară a debitorului  Aprobă cererile debitorului de autorizare a actelor şi operaţiunilor care depăşesc limitele obişnuite ale comerţului debitorului. după întocmirea tabelului preliminar de creanţe (creanțele anterioare acceptate de practician) În cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor. bugetare şi chirografare cele mai mari Atribuţii principale  Face recomandări Adunării Creditorilor cu privire la continuarea activităţii debitorului şi la planurile de reorganizare propuse. aceasta. Comitetul creditorilor   Este un organ facultativ. cu majoritate absolută 50% din valoarea creanţelor. Însă.

asociaţii/acţionarii sunt decăzuţi din drepturile recunoscute de procedură care sunt exercitate prin administrator special (în special.(2) LI). în procedura insolvenţei  Desemnat de adunarea asociaţilor/acţionarilor persoanei juridice supuse procedurii. convocată special de administrator/lichidator  Daca desemnarea nu are loc în termenul legal. după confirmarea planului • reprezintă debitorul la judecarea acţiunilor în anularea transferurilor din perioada suspectă • formulează contestaţii în numele debitorului . In acest caz. efectuează actele de administrare în numele şi pe seama debitorului. sub supravegherea administratorului judiciar. în termen de 10 de zile de la deschiderea procedurii. reprezintă interesele asociaţilor/acţionarilor debitorului  Atribuţii semnificative: • exprimă intenţia debitorului de a propune un plan. acesta putându-se exercita numai prin administrator special potrivit 21. al. dacă debitorului nu i s-a ridicat dreptul de administrare  In faliment.  Administratorilor statutari ai societăţii debitoare le încetează mandatul de la data ridicării dreptului de administrare sau de la data desemnării administratorului special  In reorganizare. conducând activitatea acestuia. debitorul va fi reprezentat de un curator special desemnat de către judecătorul-sindic dintre membrii organelor de conducere statutare ale debitorului.Debitorul  Administratorul special  Reprezentantul intereselor acţionarilor/asociaţilor debitorului. persoană juridică. propune planul de reorganizare • administrează activitatea debitorului. debitorul pesroană juridică pierde dreptul de a contesta măsurile luate de administratorul/lichidatorul judiciar.

de vreuna dintre aceste informaţii. în camera de consiliu .Deschiderea procedurii (I) 1) La cererea debitorului  Obligaţie. dacă nu o va face. dacă se află în stare de insolvenţă vădită. cu rea-credinţă. dacă debitorul apreciază că se află în insolvenţă iminentă Aprecierea suverană din partea instanţei. dacă termenul e depăşit cu 6 luni)  Dupa Legea 177/2010 se observa o diferenta în cat priveste condițiile prezumției de insolvență. (a) i se ridică automat dreptul de administrare a averii sale și (b) va fi decăzut din dreptul de a propune un plan de reorganizare  Cererea debitorului se judecă de urgenţă în termen de 5 zile. însă după numai 90 de zile in cazul cererii creditorilor.142 LSC)  Jurisprudenţa şi doctrina insistă ca decizia administratorului să aibă la bază hotărârea asociaților debitorului       Cererea se însoţeşte de (neexhaustiv): Bilanţul + contul de profit şi pierderi pe anul anterior. la momentul înregistrării cererii. care operează dupa 30 de zile în cazul cererii formulate de debitor. Prin urmare: debitori mai diligenți. va putea înregistra acea informaţie la tribunal în termen de 5 zile. a situaţiei debitorului Introducerea prematură. generează răspunderea civilă a debitorului Cererea se introduce valabil de către administrația debitorului în baza puterilor legale de reprezentare (art. creditori mai răbdători…o posibilă soluție adecvată pentru criza economică     Facultate. precum şi ultima balanţă lunară Lista completă a bunurilor debitorului Lista creditorilor (nume şi adresă) Lista cu plăţile şi transferurile patrimoniale efectuate în cele 120 de zile anterioare Lista asociaţilor/acţionarilor societăţii debitoare  Declaraţia prin care debitorul îşi arată intenţia de a fi supus procedurii simplificate (direct faliment) sau procedurii generale prin reorganizare  Dacă debitorul nu dispune. în termen de 30 de zile de la apariţia acesteia (infracţiunea de bancrută simplă.

să nu dispună de acestea fără un ordin al administratorului judiciar/lichidatorului     Orice creditor poate face opoziţie la deschiderea procedurii   Termen de 10 zile de la comunicarea notificării  Sedinta de judecata se convoaca in 5 zile de la inregistrarea opozitiei In caz de admitere. care va fi de maximum 45 de zile de la deschiderea procedurii. Proc. data şi ora primei şedinţe a adunării generale a creditorilor să publice deschiderea procedurii în Bul. care nu va depăşi 20 de zile de la expirarea termenului anterior.pr. judecătorul-sindic va da dispoziţii tuturor băncilor la care debitorul are disponibil în conturi . de întocmire. deschiderea procedurii tuturor creditorilor cunoscuţi şi ORC  Notificarea cuprinde termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii debitorului.civ. care va fi de maximum 45 de zile de la deschiderea procedurii. prin încheiere  Dispune administratorului/lichidatorului pe care l-a desemnat  să notifice conform C.Deschiderea procedurii (II)  Judecătorul sindic deschide procedura (generală sau simplificată). de Insolvenţă şi într-un ziar de largă circulaţie să menţioneze deschiderea procedurii în registrele de publicitate imobiliară şi mobiliară în care sunt înscrise activele debitorului Comunicarea hotărârii de deschidere către toate băncile la care debitorul are deschise conturi. contestaţiile impotriva unor creante trebuie depuse la tribunal in 5 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă a tabelului preliminar) . afişare şi comunicare a tabelului preliminar de creanţe. termenul de verificare a creanţelor. judecătorul îşi revocă încheierea de deschidere a procedurii – Termene de procedură scurte restrictive ce ridică probleme practice în vederea respectării lor (termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii debitorului. locul.

tot prin sentinţă  Debitorul poate să se și limiteze la a formula simple apărări prin întampinare. lichidă şi exigibilă (nu este necesar titlu executoriu)  Scadentă la plată de peste 90 de zile  Valoarea creanţei de 45. debitorul contestatar nu va avea dreptul să solicite reorganizarea (numai administratorului judiciar şi creditorii menţin acest drept) !  Dacă debitorul nu contestă. instanţa deschide procedura.000 lei sau 6 salarii medii pe economie  Cererea trebuie sa conţină  Cuantumul şi temeiul creanţei  Existenţa eventualelor garanţii reale sau măsuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului  Intenţia de a participa la reorganizare şi modalitatea principială în care înţelege ca reorganizarea să se producă  Creditorul iniţiator poate fi obligat de instanţă la depunerea unei cauţiuni (max 10%)  Este în principiu mijlocul defensiv disuasiv al debitorului aflat înaintea unei cereri șicanatorii neîntemeiate  Instanţa comunică cererea către debitor  Debitorul poate face contestaţie (nu s-ar afla în insolvenţă) în termen de 10 zile  In cazul admiterii contestaţiei. se dispune respingerea cererii creditorilor. pînă la primul termen de judecată  Debitorul are obligaţia de a depune la dosar toate actele şi informaţiile prevăzute în lege .Deschiderea procedurii (III) 2) La cererea creditorilor  Creditor îndreptăţit  Deţine o creanţă certă. prin sentinţă  Respingerea contestaţiei conduce la deschiderea procedurii. prin sentinţă • In caz de respingere.

prin hotărârea de deschidere. apă. efectuarea de plăţi periodice. dacă bunul grevat acoperă integral valoarea creanţei garantate  Cererea se poate respinge.g. dreptul de administrare se mentine. în cadrul procedurii. din oficiu sau la cererea Comitetului creditorilor sau a Administratorului judiciar In faliment. majorărilor şi penalităţilor accesorii creanţelor născute anterior deschiderii procedurii     Nu se aplică asupra creanţelor garantate Sindicul dispune. cu excepţia celor autorizate de sindic In reorganizare. extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale     Măsură de protecţie a creditorilor Se suspendă şi cursul prescripţiei privind aceste acţiuni Nu se suspenda actiunile declanşate de debitor ca reclamant în realizarea unor drepturi ale sale ! Creditorul cu garanţii reale poate solicita ridicarea suspendării cu privire la creanţa sa şi valorificarea imediată a bunului. insă judecătorul sindic poate dispune ridicarea dreptului de administrare a averii. indisponibilizarea titlurilor în registrele în care sunt evidenţiate Nulitate (relativă?) a înstrăinărilor făcute fără acordul judecătorului sindic (protecţia creditorilor) Se retrag de la tranzacţionare acţiunile pe pieţele reglementate de valori mobiliare (pe baza comunicării către CNVM a hotărârii de deschidere a procedurii)  Interdicţia înstrăinării acţiunilor sau părţilor sociale de către acţionarii/asociaţii debitorului  Efect economic protector pentru debitor : furnizorii de servicii (electricitate. gaze naturale.Efectele deschiderii procedurii  Ridicarea dreptului debitorului de a-şi administra averea    Dacă debitorul nu şi-a declarat intenţia de a se reorganiza  Administrarea se efectuează de către practicianul în insolvenţă desemnat  Actele de dispoziţie şi administrare efectuate de debitor sunt nule (relativ). constituirea unei garanţii suplimentare)  Suspendarea curgerii dobânzilor. dacă admininstratorul/lichidatorul propune măsuri care să ofere protecţie corespunzătoare creanţei garantate (e. în cazul în care debitorul acesta are calitatea de consumator captiv . dreptul debitorului de a-si administra afacerea se ridică de drept  Se suspendă de drept toate acţiunile judiciare. în perioada de observaţie şi în perioada de reorganizare. telefonie) nu au dreptul. să schimbe. să refuze ori să întrerupă temporar un astfel de serviciu.

încheiat ca urmare a unor negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor debitorului. . în executarea unui acord cu creditorii. dacă scadenţa lor fusese stabilită pentru o dată ulterioară  Aceste acte nu sunt atacabile dacă se dovedeşte că au fost încheiate cu bună-credinţă. pentru o creanţă care era chirografară plăţile anticipate ale datoriilor.Regimul actelor juridice anterioare (I) 1) Anularea actelor frauduloase   Încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor În “perioada suspectă” . dacă suma pe care creditorul ar putea să o obţină în cazul falimentului debitorului este mai mică decât valoarea actului de transfer constituirea ori perfectarea unei garanţii reale. în mod rezonabil. la redresarea financiară a debitorului şi să nu aibă ca scop prejudicierea şi/sau discriminarea unor creditori.cei (până la) 3 ani anteriori deschiderii procedurii 2) Anularea actelor privind constituirea sau transmiterea unor drepturi patrimoniale  Acte efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii    acte de transfer cu titlu gratuit. sub rezerva ca acordul să fi fost de natură a conduce. cu excepţia sponsorizărilor în scop umanitar operaţiuni comerciale în care prestaţia debitorului depăşeşte vădit pe cea primită (acte comutative dezechilibrate) acte în care toate părţile implicate au avut intenţia de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile acte încheiate cu persoane aflate într-o relaţie juridică specială cu debitorul   Asociaţi/acţionari deţinând cel puţin 20% din capital sau drepturile de vot Orice entitate care este apreciată că deţine o poziţie dominantă asupra debitorului sau activităţii sale   Acte efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii    transferul de proprietate către un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare.

debitorul transferă proprietatea asupra unor bunuri pe care le vinde de obicei) 4) Efectul admiterii acţiunii în anulare  Un principiu foarte relativ .Regimul actelor juridice anterioare (II) 3) Specificul acţiunii în anularea unor acte frauduloase şi transferuri patrimoniale  Acţiunea în anulare se poate introduce de către Administrator/Lichidator judiciar ori de către Comitetul creditorilor  Termenul de decădere este de un an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea raportului privind cauzele care au condus la starea de insolvenţă (45 de zile de la desemnarea admin/lichid). terţul restituie valoarea acestuia de la data transferului efectuat de către debitor. decât cu condiţia cumulativă de a nu fi plătit valoarea corespunzătoare a bunului şi de a fi cunoscut sau trebuit să cunoască faptul că transferul iniţial este susceptibil de a fi anulat. fără intenţia de a dăuna creditorilor debitorului  Subdobânditorul nu poate fi obligat la restituire. făcut în cursul desfăşurării normale a activităţii curente a debitorului (e. în principiu. dar nu mai târziu de 16 luni de la data deschiderii procedurii  Legea instituie o prezumţie relativă de fraudă în dauna creditorilor.g. stabilită prin expertiză  Terţul va avea în cadrul procedurii o creanţă de aceeaşi valoare. nu trebuie să se dovedească participarea (conivenţa) frauduloasă a terţului contractant  Nu se poate anula un transfer cu caracter patrimonial. care poate fi răsturnată de către debitor  Prezumţia de fraudă nu se extinde şi asupra terţului dobânditor şi subdobânditor  Pentru admiterea acţiunii.restituirea prestaţiilor înspre averea debitorului  Dacă bunul nu mai există.  Subdobânditorul soţ. rudă sau afin până la gradul IV este prezumat relativ că a cunoscut împrejurarea . cu condiţia ca terţul să fi acceptat transferul cu bună-credinţă.

dacă administratorul nu răspunde în termen de 30 de zile de la primirea notificării trimise de partenerul contractual prin care i se cere să opteze pentru menţiere/denunţare • • Judecătorul sindic nu poate anula măsura denunţării Partenerul contractual nu poate denunţa el însuși contractul  In caz de denunţare. cu prețul înfrângerii forței obligatorii a contractelor!  Dreptul de opţiune al administratorului/lichidatorului.86 LI) guvernează activitatea administratorului/lichidatorului. pentru acestea creditorul poate face cerere de admitere a creanţei în carul procedurii (excepţie de la regulile plăţii)  Modificarea unor contracte speciale. contractantul poate introduce o acţiune pentru despăgubiri împotriva debitorului  Pe de altă parte. totuşi. administratorul judiciar nu este obligat să facă plăţi aferente perioadei anterioare deschiderii procedurii. modificarea nu este unilaterală. dacă debitorul este chiriaş. pot fi denunţate numai dacă chiria este inferioară celei practicate pe piaţă. libertatea de apreciere a menţinerii și denunţării contractelor. care îi solicită administratorului să denunţe contractul în curs. trebuie respectat preavizul  Contractele individuale de muncă pot fi denunţate cu previz de numai 15 zile lucrătoare şi fără parcurgerea procedurii de concediere colectivă .Contractele aflate în curs de executare  Contractele în derulare se consideră menţinute la data deschiderii procedurii  Orice clauze contractuale de desfiinţare a contractelor în derulare pentru motivul deschiderii procedurii sunt nule  Principiul maximizării averii debitorului (art. astfel încât să se asigure echivalenţa viitoarelor prestaţii. ci cu acordul cocontractantului  Contractele de locaţiune în care debitorul este proprietar. pentru contractele cu executare succesivă menţinute. pe data notificării deciziei de denunţare către cocontractant  Din iniţiativa partenerului contractual. în funcţie de consecinţele economice ale acestora asupra patrimoniului debitorului  Contractele să nu fie substanţial executate la momentul exprimării opţiunii de către practician  Contractele se denunţă după cum urmează  Din iniţiativa administratorului/lichidatorului. în mod activ şi pasiv. privind soarta contractelor aflate în curs de executare  Practicianul în insolvenţă are. Derogări de la Codul civil sau legi speciale  Contractele de credit pot fi modificate în perioada de observaţie.

modificarea actului constitutiv al debitorului. conversia debitelor în participaţii la capitalul social al debitorului etc.Planul de reorganizare Planul de reorganizare poate să prevadă:    restructurarea şi continuarea activităţii debitorului lichidarea unor bunuri din averea debitorului sau chiar a tuturor activelor (introdusă prin L.169/2010) restructurarea şi continuarea activităţii debitorului şi lichidarea unor bunuri din averea debitorului perspectivele de redresare în raport cu posibilităţile şi specificul activităţii debitorului. 95 L 85) Pot propune un plan de reorganizare     debitorul administratorul judiciar unul sau mai mulţi creditori deţinând individual sau împreună 20 % din vaoare totală a creanţelor Prin derogare de la LSC. fuziunea debitorului. integral sau parţial. . creanţele nedefavorizate. păstrarea dreptului de administrare a debitorului. fără acordul statutar al membrilor sau asociaţilor/acţionarilor debitorului. descărcarea de răspundere a debitorului şi a asociaţilor cu răspundere subsidiară şi nelimitată. creanţele defavorizate şi tratamentul lor. a actului constitutiv. lichidarea unor active. emiterea de titluri de valoare. programul de plată a creanţelor. constituirea. planul propus de creditori poate prevedea modificarea. reeşalonarea plăţilor. finanţarea activităţii. modificarea sau stingerea garanţiilor. comparaţie a valorilor estimative a încasării creanţelor în cadrul planului şi în caz de lichidare.  Executarea planului nu poate depăşi 3 ani de la data confirmării Planul trebuie să conţină (art.

4 L. 85) Dacă nici un plan nu a fost propus şi termenul a expirat. dacă contestaţia sa cu privire la starea de insolvenţă a fost respinsă. acceptate în tabelul preliminar şi împotriva cărora nu s -au formulat contestaţii. dacă întrun interval de 5 ani anterior cererii de deschidere a procedurii a mai fost subiect al procedurii insolvenţei. dacă a fost condamnat definitiv pentru o serie de infracţiuni prev. • administratorul judiciar . judecătorul sindic va dispune trecerea la faliment (art. 94 al. 85) . Propunerea Planul poate fi depus (respectând condiţiile legii – art. Nerespectarea termenelor conduce la decăderea părţilor respective din dreptul de a depune un plan de reorganizare!!! Debitorul nu va putea propune un plan de reorganizare nici dacă nu şi-a declarat în timp intenţia de reorganizare.în 30 de zile de la afişarea tabelului definitiv de creanţe La cererea oricărei părţi.în cel mult 30 de zile de la afişarea tabelului definitiv de creanţe • creditori (20%) . de L 26/1990 precum şi în alte acte normative (art. judecătorul sidic poate scurta aceste termene.Planul. 5 L. 94 alin. 94 L 85) în următoarele perioade de timp : • de către debitor – în 30 de zile de la afişarea tabelului definitiv de creanţe – Tabelul definitiv de creanțe cuprinde toate creanţele asupra averii debitorului anterioare datei deschiderii procedurii. precum şi creanţele admise în urma soluţionării contestaţiilor.

prin administratorul special. • debitor. judecătorul sindic poate solicita unui practician în insolvenţă (altul decât cel din dosar) o opinie asupra posibilităţii de realizare a planului. Dacă planul îndeplineşte condiţiile legale şi conţine toate informaţiile necesare. prin administratorul special • administratorului judiciar • domitetului creditorilor În termen de 20 de zile de la depunerea planului la grefa tribunalului.Planul. • administratorul judiciar şi • comitetul creditorilor. judecătorul sindic va fixa o şediinţă în care va îi va cita pe • cei care au propus planul. Pot fi adminse mai multe planuri de reorganizare!!! . judecătorul sindic va admite planul propus. Admiterea planului. Planul propus va fi depus: • la grefa tribunalului • la Oficiul Registrului Comerţului (Registrul societăţilor agricole) şi se comunică (după caz): • debitorului. Înainte de admiterea planului.

în cel mult 5 zile de la admitere. pe cheltuiala solicitantului. toate părţile interesate vor fi considerate că au cunoştinţă de plan şi de data fixată pentru exprimarea votului. Administratorul judiciar va convoca adunarea generală a creditorilor într-un termen de 20-30 zile de la data admiterii planului. dar nu mai înainte de afişarea tabelului definitiv de creanţe. Din momentul publicării. scanat. judecătorul sindic va dispune administratorlui judiciar să publice în Buletinul procedurilor de insolvenţă un anunţ care va conţine: • indicarea persoanei care a propus planul • data la care se va vota planul • posibilitatea şi procedura votului prin corespondeţă Planul de reorganizare se comunică creditorilor în format electronic. prin e-mail sau prin postare pe site-ul acestuia. prin grija administratorului judiciar. Debitorul va asigura posibilitatea consultării planului la sediul său.Publicitatea planului În urma admiterii panului. .

Un plan va fi acceptat dacă: • cel puţin jumătate plus una din categoriile de creanţe menţionate în programul de plăţi acceptă sau este socotită că acceptă planul. dar pot vota cu privire la plan doar în cazul în care acesta le acordă mai puţin decât ar primi în cazul falimentului. pot participa la şedinţă. Planul va fi socotit acceptat de către o categorie de creanţe dacă este acceptat de majoritatea absolută din valoarea creanţelor din acea categorie. cu condiţia ca minim o categorie defavorizată să accepte planul – Categoria nedefavorizată este care conform planului încasează integral creanţa • • în cazul în care există numai două categorii. controlează. care votează separat: • Creanţe garantate • Creanţe salariale • Creanţe bugetare • Creanţe chirografare prevăzute de art. Votarea planului ADUNAREA GENERALĂ A CREDITORILOR Categoriile de creanţe. direct sau indirect.Planul. . în sensul legislaţiei pieţei de capital. 96 (furnizori de utilităţi fără de care activitatea debitorului nu se poate desfăşura şi care nu pot fi înlocuiţi) • Celelalte creanţe chirografare – Creditorii care. planul este acceptat în cazul în care categoria cu valoare totală cea mai mare a creanţelor a acceptat planul în cazul în care există numai o singură categorie planul va fi socotit acceptat dacă este acceptat de majoritatea absolută din valoarea creanţelor din acea categorie. sunt controlaţi sau se află sub control comun cu debitorul.

admiterea. votarea sau confirmarea oricărui alt plan.Planul. cu respectarea condiţiilor de vot şi de confirmare prevăzute de prezenta lege. . Confirmarea Judecătorul sindic va confirma un plan dacă: • planul a fost votat de către adunarea generală a creditorilor • fiecare categorie defavorizată de creanţe care a respins planul va fi supusă unui tratament corect şi echitabil prin plan (sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii): – nici o categorie defavorizată şi nici o creanţă care respinge planul nu ar primi mai puţin decât ar primi în cazul falimentului. – nici o categorie inferioară celei care respinge planul nu ar primi mai mult decât ar primi în cazul falimentului Doar un singur plan de reorganizare poate fi confirmat! Confirmarea unui plan împiedică propunerea. Modificarea planului de reorganizare se poate face oricând pe parcursul procedurii. – nici o categorie şi nici o creanţă nu ar primi mai mult decât valoarea totală a creanţei sale.

• creanţele şi drepturile creditorilor şi ale celorlalte părţi interesate sunt modificate astfel cum este prevăzut în plan (planul este o tranzacţie colectivă). . împotriva codebitorilor şi a fidejusorilor debitorului. planul confirmat va fi socotit ca o hotărâre definitivă şi irevocabilă împotriva debitorului. Pentru executarea silită a creanţelor la care se referă planul. pentru întreaga valoare a creanţelor. chiar dacă au votat pentru acceptarea planului.Planul Când sentinţa care confirmă un plan intră în vigoare: • activitatea debitorului este reorganizată în mod corespunzător. În cazul intrării în faliment ca urmare a eşuării planului sau a unei executări silite. calitatea de titlu executoriu o va avea sentinţa de confirmare a planului! Important!!! Spre deosebire de regimul juridic al garanţiilor în dreptul civil. creditorii conservă acţiunile lor.

debitorul. Intrarea în faliment poate fi solicitată de către: • Administratorul judiciar • Comitetul creditorilor • Orice creditor ?! • Administratorul special . sub supravegherea administratorului judiciar: • Îndeplineşte schimbările de structură prevăzute de plan • Execută planul Durata de executare a unui plan este de cel mult trei ani. reprezentat de administratorul special. Această perioadă poate fi prelungită cu încă un an.Reorganizarea În urma confirmării planului de reorganizare. Neexecutrea planului sau desfăşurarea unei activităţi care aduce pierderi averii debitorului justifică solicitarea încetării reorganizării şi intrării în faliment. Debitorul va executa planul până la momentul în care sindicul va închide procedura şi va reintroduce debitorul în activitatea comercială fie va dispune încetarea reorganizării şi trecerea la faliment.

iar contestaţia a fost respinsă de către judecătorul sindic c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept îndreptăţite nu a propus un plan de reorganizare sau nici un plan nu a fost acceptat şi confirmat B. A fost aproat raportul administratorului judiciar prin care se propune. judecătorul sindic va dispune dizolvarea societăţii debitoare .Falimentul Judecătorul sindic va decide prin încheiere sau sentinţă intrarea în faliment în următoarele cazuri: A. Debitorul şi-a declarat intenţia de reorganizare. după caz. a) debitorul şi-a declarat intenţia de a intra în procedură simplificată b) debitorul nu şi-a declarat intenţia de reorganizare. sau la cererea creditorului de deschidere a procedurii. dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat şi confirmat C. Obligaţiile de plată şi celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite în condiţiile stipulate prin planul confirmat sau desfăşurarea activităţii debitorului aduce pierderi averii sale D. a contestat că ar fi în stare de insolvenţă. intrarea debitorului în faliment Prin hotărârea prin care se decide intrarea în faliment.

împreună cu lista actelor şi operaţiunilor efectuate după deschiderea procedurii menţionate la art. 19 alin. se verifica numai o parte din pasiv. după caz. 46 alin. în rest prezumându-se că pasivul declarat este real) . desemnat conform art. fără a se solicita acordul tribunalului. desemnarea unui lichidator provizoriu. (2) sau art. în calitate de lichidator al administratorului judiciar. cu indicarea celor născute după deschiderea procedurii. simplificarea procedurilor de lichidare a activului societatii debitoare. • notificarea intrării în faliment. 34. • în cazul procedurii generale. precum şi stabilirea atribuţiilor şi a remuneraţiei acestuia. • întocmirea de către administratorul judiciar şi predarea către lichidator. în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii (lichidarea judiciară simplificată confera o mai mare libertate în vânzarea activelor debitorului. confirmarea. de predare a gestiunii averii de la debitor/administratorul judiciar către lichidator. a unei liste cuprinzând numele şi adresele creditorilor şi toate creanţele acestora la data intrării în faliment. judecătorul-sindic va dispune: • ridicarea dreptului de administrare al debitorului (daca acesta nu a fost anterior ridicat). • în cazul procedurii simplificate. în termen de maximum 10 zile de la intrarea în faliment. • termenul maxim de la intrarea în faliment în cadrul procedurii generale. (2). în cadrul procedurii generale. în conformitate cu criteriile aprobate prin hotărâre a Guvernului.Falimentul Prin hotărârea prin care se decide intrarea în faliment. In Franta.

inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului. 4.123 din L. precum şi din chirii. creanţele reprezentând sumele datorate de către debitor unor terţi. alte creanţe chirografare. cu cheltuielile şi dobânzile aferente. prestări de servicii sau alte lucrări. taxele şi orice cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege. creanţele reprezentând creditele acordate de instituţii de credit după deschiderea procedurii. creanţele reprezentând credite bancare.Distribuţia sumelor obţinute I. în următoarea ordine (art. 2. creanţele bugetare. în baza unor obligaţii de întreţinere. 6. 5. 8. celor admise provizoriu se consemnează în cont bancar . cele rezultate din livrări de produse. II. creanţele subordonate (un transplant juridic din dreptul american. Creanţe garantate (real) Creanţe chirografare. creanţele izvorâte din raportul de muncă. RNC2): a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat/acţionar deţinând cel puţin 10% b) creanţele izvorând din acte cu titlu gratuit. 7.  Inclusiv creanţele reprezentând sumele stabilite de judecătorul-sindic pentru întreţinerea debitorului şi a familiei sale.85/2006): 1. Observaţii:  Sumele de distribuit între creditori în acelaşi rang de prioritate vor fi acordate proporţional cu suma alocată pentru fiecare creanţă  Titularilor de creanţe dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai după deplina îndestulare a titularilor de creanţe din categoria ierarhic superioară  Sumele aferente creanţelor sub condiţie. 3. precum şi celelalte creanţe rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii. precum şi plata remuneraţi ei administratorului/lichidatorului şi a persoanelor angajate de aceştia. dacă acesta este persoană fizică.

urmînd ca bunurile să treacă în proprietatea indiviză a asociaţilor  Dacă nu există decizia unanimă. procedura se închide după lichidarea întregului activ şi consemnarea sumelor reziduale într-un cont bancar.2 LI)  In principiu se continuă existenţa persoanei juridice debitoare  Neînregistrarea creanţelor  până la expirarea termenului pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanţelor (60 de zile de la deschiderea procedurii. la dispoziţia asociaţilor  Indeplinirea planului de reorganizare  Toate obligaţiile asumate în planul confirmat. Închiderea procedurii se pronunţă. radiază societatea. cu condiţia notificării creditorilor de către administrator/lichidator) nu s-a depus de către creditori nici o cerere  Continuă existenţa persoanei juridice debitoare .137 al. au fost îndeplinite  Prin confirmarea planului de reorganizare. debitorul este descărcat de diferenţa dintre valoarea obligaţiilor pe care le avea înainte de confirmarea planului şi cea prevăzută în plan (art. judecătorul sindic închide procedura.Inchiderea procedurii (I) 1. numai prin sentinţă. în următoarele cazuri  Insuficienţa activelor/fondurilor  nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi “cheltuielile administrative”  şi niciun creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare  Lichidarea completă a activelor (faliment)  Toate fondurile/bunurile din averea debitorului au fost distribuite  Indiferent dacă s-a acoperit sau nu pasivul  Stingerea datoriilor debitorului  Se presupune că au mai rămas bunuri în activul debitorului şi existenţa persoanei juridice debitoare continuă  Dacă toţi asociaţii/acţionarii decid să preia bunurile rămase.

chiar dacă procedura insolvenţei se închide anterior expirării termenului de prescripţie a acestei acţiuni  opinăm că acţiunea în atragerea răspunderii acestor persoane poate fi soluţionată şi ulterior închiderii procedurii insolvenţei. administratorului/lichidatorului şi persoanelor care îi asistă  Radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat  Descărcarea debitorului de datoriile existente  Expres.Inchiderea procedurii (II) 2. cu condiţia să fi fost demarată în cadrul acesteia . creditorii pot urmări realizarea creanţelor prin executare silită individuală de drept comun In cazul radierii societăţii. Efecte  Descărcarea judecătorului sindic. Concluzii In cazul continuării existenţei societăţii debitoare. rămâne deschisă numai urmărirea averii fidejusorilor şi a garanţiilor reale ataşate creanţelor nesatisfăcute în cadrul procedurii  atragerea răspunderii persoanelor care au cauzat starea de insolvenţă se poate demara numai în cadrul procedurii insolvenţei. legea prevede numai descărcarea debitorilor-persoane fizice  Sub condiţia să nu fi fost vinovaţi de bancrută frauduloasă ori de transferuri frauduloase  Persoanele juridice sunt descărcate implicit. prin efectul dizolvării şi radierii 3.

se poate dispune angajarea răspunderii (opinii difierite. fiscul?) 3. directori / Membri ai directoratului şi ai consiliului de supraveghere • Cenzori? Auditori interni/independenţi? Evoluţia jurisprudenţei este în sensul că NU  Orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitorului (evoluţie a jurisprudenţei şi doctrinei internaţionale în acest sens) • Administratori de fapt • Un creditor care a avut putere de decizie asupra debitorului (banca împrumutătoare.Răspunderea persoanelor care au cauzat starea de insolvenţă (I) 1. 85 -2006 • Sumele obţinute intră în averea debitorului. Natura şi întinderea răspunderii  Răspundere civilă delictuală specială • O răspundere generată faţă de persoane cu care partea responsabilă nu a avut direct raporturi juridice – – – Diferită de răspunderea administratorilor faţă de societate. 138 din L. specifică insolvenţei • O răspundere doar pentru anumite fapte. pentru completarea fondurilor necesare acoperirii pasivului  Judecătorul poate dispune ca “o parte a pasivului” să fie acoperită (o detaşare faţă de principiul comun al reparării integrale a prejudiciului) • Nu mai mult decât efectul faptelor imputate şi nu mai mult decât este necesar pentru acoperirea pasivului – Chiar dacă activele acoperă pasivul. limitativ prevăzute la art. Cine răspunde?  Membrii organelor de conducere ale debitorului • Administratori. dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotărârii de deschidere a procedurii • O răspundere directă faţă de masa credală. unii spun ca nu ar exista prej udiciu) 2. Cine poate solicita angajarea răspunderii?  Administratorul/lichidatorul judiciar  Preşedintele Comitetului creditorilor sau creditorul deţinând 50% din valoarea creanţelor . care are o natură contractuală Angajarea răspunderii se poate produce numai în timpul procedurii Dreptul la acţiune se prescrie în termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a cauzat apariţia stării de insolvenţă.

• Ţinerea unei contabilităţi fictive sau neconforme cu legea.Răspunderea persoanelor care au cauzat starea de insolvenţă (II) 4. – Culpa • Element de intenţie directă (culpă gravă). • Efectuarea de acte de comerţ în interes personal. în interes personal. a continuării unei activităţi care ducea. • Dispunerea. dar nu și C. fie sub forma promovării ilicite a interesului personal în dauna creditorilor. Cluj. în luna precedentă încetării plăţilor. • Deturnarea sau ascunderea unei părţi din activul persoanei juridice ori mărirea fictivă a pasivului acesteia (manopere ilicite).138) • Folosirea bunurilor sau creditelor persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane (abuz).A. în scopul întârzierii încetării de plăţi. • Folosirea de mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri. la încetarea de plăţi (administrarea unei activităţi iremediabil compromise). • Plata cu preferinţă a unui creditor. sub acoperirea persoanei juridice. în mod vădit. Condiţiile – Fapte limitativ stabilite de lege (art.A. fie sub forma unui delict intenţional (deturnare. în dauna celorlalţi. București) prezumă culpa în cazul efectuării de ilegalităţi/neconformităţi contabile în măsura existenței unei legături de cauzalitate cu insolvența – Prejudiciul • Este al creditorilor (nu al societăţii debitoare). plata cu preferinţă) • Jurisprudenţa (C. prezumat ca fiind partea din pasiv rămasă neacopertă – Legătura de cauzalitate • Apreciere relativ riguroasă (legătura directă şi necesară cu fapta) • Principala problemă practică referitoare la eficacitatea angajării răspunderii .