UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I MEDICIN| VETERINAR| “ION IONESCU DE LA BRAD” IA{I FACULTATEA DE ZOOTEHNIE INV|}|MÂMT LA DISTAN}

|

Conf.dr. Marius Giorgi USTUROI

TEHNOLOGIA CRE{TERII P|S|RILOR
- CURS Material de lucru I.D.

CUPRINS
Introducere………………………………………………………………………3 Partea 1 PRODUC}IILE P|S|RILOR…………………………………………….…...6 1. Produc]ia de ou\ [i factori de influen]\…………..………………..………...7 1.1. Compozi]ia chimic\ a ou\lor……………………………………………..…..9 1.1.1. Compozi]ia chimic\ a g\lbenu[ului…………...……………….…..9 1.1.2. Compozi]ia chimic\ a albu[ului…………………………………..10 1.1.3. Compozi]ia chimic\ a cojii minerale……….…………………….11 1.2. Factori de varia]ie ai compozi]iei ou\lor……………………………………11 1.3. Factori de influen]\ ai produc]iei de ou\…………………..………………..15 1.3.1. Factori biologici care influen]eaz\ produc]ia numeric\ de ou\….15 1.3.2. Factori biologici care influen]eaz\ greutatea ou\lor……………..20 1.4. Producerea hibrizilor comerciali de g\in\ pentru ou\………………………24 1.4.1. Obiective [i criterii de selec]ie pentru liniile destinate producerii hibrizilor ou\tori de g\in\……………………………………...24 1.4.2. Hibrizi comerciali ou\tori de g\in\……………………………....29 2. Produc]ia de carne de pas\re [i factori de influen]\………………………37 2.1. Compozi]ia chimic\ a c\rnii…………………………………………….…..37 2.2. ~nsu[irile organoleptice, fizice [i tehnologice ale c\rnii…………………….38 2.3. Factorii care influen]eaz\ produc]ia cantitativ\ [i calitativ\ de carne………39 2.4. Producerea hibrizilor comerciali de g\in\ pentru carne………………….…46 2.4.1. Obiective [i criterii de selec]ie pentru liniile destinate producerii hibrizilor de g\in\ pentru carne…………………………………………46 2.4.2. Hibrizi comerciali de g\in\ pentru carne…………….………...…48 2.5. Producerea hibrizilor comerciali de curc\ pentru carne…………………….53 2.5.1. Obiective [i criterii de selec]ie pentru liniile destinate producerii hibrizilor de curc\ pentru carne…………………………………………53 2.5.2. Hibrizi comerciali de curc\ pentru carne…………….………...…56 2.6. Producerea hibrizilor comerciali de ra]\ pentru carne………………………58 2.6.1. Selec]ia [i ameliorarea ra]elor……………………………………58 2.6.2. Hibrizi comerciali de ra]\ pentru carne…………….………….…59 2.7. Producerea hibrizilor comerciali de gâsc\ pentru carne…………………….60 2.7.1. Selec]ia [i ameliorarea gâ[telor………………………………..…60 2.7.2. Hibrizi comerciali de gâsc\ pentru carne…………….………..…62 3. Produc]ia de ficat gras [i factori de influen]\……………………………...63 3.1. Ficatul gras de pas\re……………………………………………………….64 3.2. Factori care influen]eaz\ produc]ia de ficat gras……………………………65 3.3. Hibrizi comerciali de ra]\ [i gâsc\ pentru ficat gras……………………...…67 Bibliografie selectiv\……………………………………………………………68
-1-

Partea a 2-a ~NMUL}IREA P|S|RILOR DOMESTICE…………………………………71 1. Reproduc]ia p\s\rilor……………………………………………………….71 1.1 Aparatul reproduc\tor la p\s\ri…………………….……………………..…71 1.2. Formarea oului……………………………………..………………………..75 1.3. Mecanismul neuro-hormonal al regl\rii reproducerii la p\s\ri…….…….…80 1.4. Sisteme (metode) de reproducere la p\s\ri……………………….…………82 1.5. Ou\le pentru incuba]ie………………………………….………………...…85 1.5.1. Factori care influen]eaz\ calitatea ou\lor de incuba]ie…………..85 1.5.2. Indicii de calitate ai ou\lor de incuba]ie…………………..……...91 5.2.2.1. Starea de prospe]ime a ou\lor…………….……………91 5.2.2.2. Indici morfologici de calitate………………………..…93 5.2.2.3. Indici fizico-chimici de calitate………………………100 1.6. Dezvoltarea embrionar\ la p\s\ri……………………………….…………106 2. Incuba]ia artificial\………………………………………………………...111 2.1. Istoricul incuba]iei artificiale………………………………….…………...111 2.2. Regimul de incuba]ie……………………………………………...……….115 2.2.1. Temperatura…………………………………………………..…115 2.2.2. Umiditatea relativ\ a aerului……………………………..……...118 2.2.3. Ventila]ia………………………………………………………..119 2.2.4. ~ntoarcerea ou\lor……………………………………………….121 2.3. Aparate de incuba]ie……………………………………………….………122 2.3.1. Echipamentele de lucru ale aparatelor de incuba]ie……..……...123 2.3.2. Incubatoare de mic\ capacitate……………………..…………...128 2.3.3. Incubatoare de volum …………………..……………………....135 2.3.4. Defec]iuni `n func]ionarea aparatelor de incuba]ie…………..…142 2.3.5. ~ntre]inerea aparatelor de incuba]ie…………………….……….145 2.4. Fluxul tehnologic din sta]iile clasice de incuba]ie………………..……….146 4.1. Particularit\]i ale incuba]iei ou\lor de g\in\……………………..149 4.2. Particularit\]i ale incuba]iei ou\lor de curc\……………...………151 2.5. Fluxul tehnologic din sta]ia de incuba]ie a ou\lor de palmipede……….…152 5.1. Tehnica incuba]iei ou\lor de palmipede `n aparate Bekoto.………154 5.2. Tehnica incuba]iei ou\lor de palmipede `n aparate I.V. – 60….….156 5.3. Tehnica incuba]iei ou\lor de palmipede `n aparate de mic\ capacitate……………………………………………………...156 2.6. Fluxul tehnologic din sta]ia de incuba]ie cu mediu controlat….………..…158 2.6.1. Principii generale de amplasare [i construc]ie………….……….159 2.6.2. P\r]i [i elemente componente…………………………….…..…160 2.7. Controlul biologic al incuba]iei……………………………………………165 2.7.1. Alegerea ou\lor pentru incuba]ie………………………………..165 2.7.2. Controlul biologic al incuba]iei………………………..……..…166 2.7.3. Analiza procesului de incuba]ie……………………...……….…170 2.7.4. Aprecierea calit\]ii puilor ob]inu]i………………………………171 Bibliografie selectiv\……………………………………………………….....173 .
-2-

este posibil\ satisfacerea comenzilor sociale pentru materialul biologic necesar producerii ou\lor sau a c\rnii de pas\re. `n marea majoritate a ]\rilor dezvoltate. ou\le [i ficatul gras). previziunile `n aceast\ direc]ie fiind de 2-5%/an. De asemenea. dar [i a pre]urilor accesibile la care pot fi achizi]ionate. `n care s\ fie integrate sta]ii de incuba]ie performante. ou\ sau ficat gras presupune existen]a unor sectoare de reproduc]ie bine puse la punct. `n plus. produse cu cerere foarte mare pe pia]a consumatorilor. ca urmare a valorii lor nutritive ridicate. Un produs avicol deosebit de apreciat este ficatul gras. iar unele dintre produsele ob]inute de la animale sunt chiar indispensabile anumitor categorii de oameni. preferin]ele consumatorilor pentru un anumit tip de carne de pas\re (de g\in\. cre[terea animalelor va c\p\ta noi dimensiuni. `n urm\torii 10 ani se prev\d cre[teri cu 3-8% ale produc]iei de ou\ consum. bineân]eles. dup\ o prealabil\ preg\tire. consumurile pentru acest produs ating cote foarte ridicate `n unele ]\ri. care va dep\[i 7 miliarde de locuitori la nivelul anului 2010. acest consum depinde foarte mult [i de puterea economic\ din ]\rile respective. dar [i o concentrare a efectivelor de p\s\ri `n complexe de mare capacitate. De[i. nu trebuie uitat nici faptul c\ exist\ ]\ri cu vechi tradi]ii `n consumul produselor avicole. probleme grave legate de asigurare necesarului de hran\ pentru popula]ia Terrei. curc\ sau de palmipede) difer\ de la o zon\ geografic\ la alta. La ora actual\. Realizarea necesarului de hibrizi comerciali pentru carne. se bazeaz\ pe cre[terea [i exploatarea `n -3- . oricare ar fi volumul numeric al acestora. cel pu]in pentru Europa. care sunt preferate produselor ob]inute din carnea altor specii. `n func]ie de diverse considerente. dar poate fi valorificat superior sub form\ de paté. ob]inut `n urma `ndop\rii palmipedelor. `mbun\t\]indu-se calitatea m\tcii de reproduc]ie [i practicându-se numai incuba]ia artificial\. P\s\rile se `nmul]esc foarte repede. carne [i ficat gras. de peste 30 kg/an/locuitor. indiscutabil. se constat\ [i cre[terea cererii pie]ii pentru semipreparatele [i preparatele din carnea de pas\re. astfel `ncât progresul genetic la aceast\ specie se poate realiza `ntr-o perioad\ scurt\ de timp. consumul de ou\ cunoa[te o linie ascendent\. `n sensul c\ aceasta cre[te de la an la an. proteina animal\ reprezint\ baza unei hr\niri ra]ionale. ~n acest context social. realizarea unor produc]ii mari [i constante de ou\. {i produc]ia de carne de pas\re urmeaz\ o linie asem\n\toare cu cea de la ou\. Un loc bine definit `n ierarhia produc]iilor animaliere `l au cele avicole (carnea. ~n toate ]\rile cu avicultur\ modern\. dat fiind importan]a pe care produsele de origine animal\ o au `n alimenta]ia uman\. capabile s\ pun\ la dispozi]ia solicitan]ilor pui sau boboci de o zi de cea mai bun\ calitate.INTRODUCERE Explozia demografic\ preconizat\ pentru mileniul III va ridica. el poate fi consumat ca atare.

iar `n altele. energia din hran\ necesar\ cre[terii penajului s-ar direc]iona c\tre sporirea produc]iei. chiar dac\ sunt ]\ri cu vechi tradi]ii `n consumul acestui produs. cu ajutorul c\ruia se poate dirija cu competen]\ activitatea reproductiv\ a p\s\rilor. `n acest fel se va m\ri num\rul de p\s\ri ce poate fi repartizat pe suprafa]a util\ [i mai ales. cloacal japonez\. dar s\ p\streze [i limitele minimei eficien]e economice pentru acest gen de activitate. Programele de selec]ie [i ameliorare a p\s\rilor prev\d atât sporirea poten]ialului productiv al hibrizilor existen]i. de mari capacit\]i. Este necesar\ m\rirea rezisten]ei genetice la `mboln\vire a p\s\rilor [i crearea de efective libere de germeni patogeni (S. Exist\ ]\ri `n care a fost interzis\ cre[terea g\inilor ou\toare `n cu[ti de baterie. Cu toate acestea. se va diminua consumul de furaje pe produsul finit. indiferent de direc]ia pentru care sunt exploatate. micoplasmoza etc) `ns\.P. cum ar fi t\ierea ciocului. cre[terea p\s\rilor. Exist\ `ncerc\ri de producere a “p\s\rilor gola[e” prin folosirea unui fenomen genetic numit “muta]ia p\s\rii gola[e” ce este determinat de gena recesiv\ “n”. dar asigur\ [i condi]iile tehnice pentru identificarea [i izolarea genotipurilor corespunz\toare obiectivelor selec]iei. `n altele nu se mai permite aplicarea unor m\suri tehnologice curente. adapta]i cre[terii intensive. `n ideea c\ acest tip de exploatare este un factor deosebit de stresant pentru ele. `n acest fel. ce se va finaliza `n ou\ de incuba]ie cu indici de calitate superiori. Cuno[tin]ele teoretice despre biologia reproducerii se pot constitui `ntr-un instrument deosebit de eficient `n practica avicol\. se elimin\ cheltuielile suplimentare [i stresul specifice metodei clasice de sexare. `n marea majoritate a ]\rilor. au fost propuse diverse solu]ii tehnologice care s\ asigure un confort superior p\s\rilor. cât [i crearea altor hibrizi cu performan]e superioare. -4- . Dezvoltarea genotecilor aviare va permite conservarea `n mici popula]ii panmictice a variabilit\]ii genotipice specifice materialului biologic existent. se face `n complexe de tip industrial. o gen\ cu sex-linkage [i semiletal\. de a se renun]a la cre[terea p\s\rilor `n aglomer\ri de tip industrial. exploatându-se efectul genelor `nl\n]uite cu sexul.sistem industrial a hibrizilor comerciali. ~n aceast\ direc]ie se urm\re[te reducerea greut\]ii corporale a p\s\rilor adulte prin transferul genei recesive cu sex-linkage “dw”. ob]inerea p\s\rilor rezistente la toate bolile r\mâne o problem\ a viitorului. La ora actual\ exist\ linii de p\s\ri rezistente la anumite boli (leucoza. la o astfel de pas\re. boala lui Marek. `ndoparea pentru ob]inerea de ficat gras. localizate pe cromozomii sexuali. De aceea.F. O practic\ curent\ a devenit producerea puilor de o zi sexabili dup\ culoarea pufului sau dup\ dezvoltarea remigelor. utilizându-se hibrizi de o `nalt\ valoare genetic\. promovat\ [i sprijinit\ de c\tre asocia]iile de protec]ie a animalelor [i de cele ecologiste. la ora actual\ exist\ tendin]a. responsabil\ de dorfism. la popula]iile dorite.-Specific Phatogen Free).

dar exist\ preocup\ri [i pentru `mbun\t\]irea tehnologiilor actuale de cre[tere [i exploatare. având ca punct de plecare reac]ia adaptativ\ a p\s\rilor la condi]iile de mediu `n care sunt obligate s\ tr\iasc\. -5- . rezolvarea unor probleme de genetic\. Prin urmare. exist\ suficiente disponibilit\]i pentru `mbun\t\]irea acestor performan]e. au fost imaginate sistemele alternative de exploatare a p\s\rilor. asupra produc]iilor avicole [i de aceea. pentru aceasta. cercetarea de profil va fi orientat\ [i `n aceste direc]ii. Multe necunoscute exist\ `n sfera fiziologiei nutri]iei. dar [i `n cunoa[terea mecanismului de ac]iune coordonat\ a sistemului endocrin [i a celui nervos central.Cercetarea [tiin]ific\ urm\re[te. chiar dac\ la ora actual\ se ob]in rezultate deosebite `n sectorul de cre[tere [i exploatare a p\s\rilor. `n principal.

Practic. este vorba de fapt. neurula]ia. form\ sub care este expulzat `n exterior. Ou\le a c\ror form\ nu este caracteristic\ speciei. `n ansamblul lor. cu refacerea garniturii cromozomale specifice speciei. Efectul unor astfel de gene se manifest\ pregnant atunci când se practic\ `ncruci[\rile `nrudite necontrolate. `n plus. reprezint\ capacitatea celului sexuale de a-[i reduce la jum\tate num\rul de cromozomi prin gametogenez\ [i de formare a gametului. pân\ la momentul introducerii la incuba]ie. sacul vitelin [i alantoida) [i procesele specifice organogenezei. are loc dezvoltarea embrionar\ pân\ la producerea puiului sau bobocului de o zi. rezult\ celula ou sau zigotul. ce se ob]in din 100 ou\ fecunde. Segmenta]ia continu\ latent `n exterior. este capacitatea de unire a doi game]i de sex opus sau procesul de asimilare a celor dou\ celule sexuale mature (ovula [i spermatozoidul). • fertilitatea. 16 ac]ioneaz\ negativ asupra capacit\]ii de ecloziune. Prolificitatea. precum [i de condi]iile `n care acestea au fost p\strate. zigotul ajunge `n stadiul de blastodisc. determinând o dezvoltare anormal\ a embrionilor. • capacitatea de ecloziune. ~n urma acestui proces. astfel. Rezisten]a organic\. s-a stabilit pe cale experimental\ c\ puterea de ecloziune este influen]at\ [i de greutatea [i forma ou\lor. din cele 20 gene letale cunoscute la p\s\ri. de o diviziune de maturare reduc]ional\ (meiotic\). Dup\ formarea blastodiscului are loc gastrula]ia. Asupra capacit\]ii de ecloziune intervin [i genele letale [i cele semiletale. Dup\ 27 ore de la fecundare. este suma a trei `nsu[iri. Fecunditatea.Partea 1 PRODUC}IILE P|S|RILOR Produc]iile p\s\rilor. sunt influen]ate de doi factori principali: prolificitatea [i rezisten]a organic\. fecunditatea [i capacitatea de ecloziune. respectiv: fertilitatea. astfel -6- . Cei mai buni pui se ob]in din ou\le a c\ror greutate reprezint\ media rasei respective. care `[i `ncepe procesul de segmenta]ie par]ial\ [i inegal\. reprezint\ num\rul de pui sau boboci de o zi viabili. segmenta]ia zigotului `ncepe când acesta se afl\ la extremitatea cranian\ a oviductului [i continu\ pe tot timpul trecerii sale prin tractusul genital femel. fenomen ce se constat\ [i la ou\le p\strate o perioad\ prea mare de timp `n condi]ii necorespunz\toare. au o capacitatea de ecloziune redus\. • fecunditatea. ~ntre cele dou\ `nsu[iri exist\ corela]ii directe. fertilitatea [i capacitatea de ecloziune sunt determinate de gene diferite. iar dac\ oul este pus `n condi]ii de incuba]ie optime. formarea anexelor embrionare (amniosul. Este dat\ de rezisten]a la condi]iile neprielnice de mediu [i de rezisten]a la `mboln\vire.

hibridul.c\ nivelul produc]iilor depinde `ntr-o m\sur\ `nsemnat\ de interac]iunile ce se stabilesc `ntre acestea. ponderea celor trei componente principale (albu[.9 59. valorile ce caracterizeaz\ propor]ia de albu[ r\mân relativ constante. dar care nu pot fi imune la toate bolile (exist\ linii rezistente la boala lui Marek. [i col. consumate ra]ional.. 1). P).5 La ou\le provenite de la p\s\rile tinere. ou\le sunt alc\tuite din dou\ sisteme coloidale (ap\-albu[ [i ap\-g\lbenu[) [i din coaja mineral\. 1980) Specia G\in\ Curc\ Ra]\ Gâsc\ Fazan Bibilic\ Greutatea medie a oului (g) 57. dar [tiindu-se precis c\ ea a fost cauzat\ de un anume agent patogen.3 10. alimenta]ia etc (tab. cât [i la adulte. atunci când este mare la tineret.1 10. 1.7 38. `ntre care amintim: specia. vârsta. dar scade cea a cojii minerale. `n schimb se pot ob]ine p\s\ri rezistente la condi]iile neprielnice de mediu. s-a stabilit existen]a de corela]ii pozitive `ntre moartea coco[eilor [i a puicu]elor `n perioada de vârst\ 2-5 luni [i mortalitatea la p\s\rile adulte.0 80.3 51. ponderea g\lbenu[ului este mai redus\ decât la cele de adulte. Din punct de vedere fizic. ~n structura unui ou.0 Ponderea componentelor (%): Albu[ Coaj\ mineral\ 57.9 14. rasa. coaja mineral\ este mai groas\. ~mperecherile `nrudite diminueaz\ rezisten]a organic\.5 16. dar f\r\ a se putea preciza o cauz\ anume.0 G\lbenu[ 32.0 55.0 26. Slaba rezisten]\ la `mboln\vire poate provoca moartea p\s\rilor. Atât la tineret. dac\ prin selec]ie nu se pot ob]ine p\s\ri rezistente la toate boli. PRODUC}IA DE OU| {I FACTORI DE INFLUEN}| Ou\le de g\in\ reprezint\ o surs\ tradi]ional\ de proteine [i alte substan]e nutritive pentru om [i de aceea.1 37. Tabelul 1 Greutatea medie [i ponderea componentelor la ou\le diferitelor specii aviare (date prelucrate dup\ B\l\[escu.6 47.3 176. -7- .5 14.9 43.3 13.5 34. `n timp ce heterozisul o m\re[te.8 40. Prin selec]ie. ele se constituie `ntr-un veritabil stimulent al func]iilor metabolice din organism.4 47. pe m\sura `naint\rii `n vârst\ a p\s\rilor. dar nerezistente la leucoz\). mai ales `n cazul exemplarelor cu o intensitate mare de ouat [i pe fondul caren]elor `n substan]e minerale (Ca. cert este faptul c\. se pot ob]ine p\s\ri cu o mare rezisten]\ organic\. O rezisten]\ sc\zut\ la condi]iile neprielnice de mediu poate produce moartea p\s\rilor. greutatea g\lbenu[ului cre[te.5 40. este mare [i la adulte. determinând cre[terea rezisten]ei acestuia la `mboln\vire [i ajut\ la fortificarea sistemul nervos. M. dar `n schimb. g\lbenu[ [i coaj\) este variabil\ `n func]ie de numero[i factori.6 84. Experimental.

G\lbenu[ul formeaz\ emulsii stabile datorit\ lipoproteinelor con]inute. `n timp ce emulsia albu[ului este instabil\.1 1. Transparen]a albu[ului este mai slab\ la ou\le proaspete ca urmare a prezen]ei bioxidului de carbon care `i imprim\ un aspect l\ptos. 3).. sulfura]i Lizina Lizina Valoare biologic\ 96 90 83 76 75 67 Coeficient practic de utilizare 93 86 76 70 61 Ou\le sunt [i o excelent\ surs\ de substan]e minerale. 1988) Specificare Sodiu Potasiu Clor Calciu Magneziu Fosfor Fier Sulf Con]inutul total mediu (mg/ou de 60 g) Oul `ntreg Albu[ G\lbenu[ 72 62 10 73 53 20 93 62 31 29 3 26 6 4 2 120 5 115 1. iar cele de bibilic\. a c\rui valoare biologic\ este de 90% (tab.. B. din care.Valoarea biologic\ a unui ou este estimat\ la un nivel de 96%. mai ales de fosfor asimilabil [i de fier (tab. 4). valoarea energetic\ este de 131 calorii/buc. ceea ce `l plaseaz\ `n fruntea tuturor surselor alimentare de aminoacizi. la cele de gâsc\. func]ie de condi]iile nutri]ionale de care au beneficiat p\s\rile (tab. la ou\le de curc\ [i ra]\. sulfura]i Metionina A. Oul de g\in\ de 60g are o valoare energetic\ de 85-90 calorii. printre care [i laptele. de 286 calorii/buc.. 1988) Produsul Oul `ntreg Lapte de vac\ Pe[te Carne de vit\ Orez Grâu Aminoacizi limitan]i A. Vitaminele con]inute de ou\ permit satisfacerea cerin]elor omului `n propor]ii de 5-100%.A. 2). fiind de 100% pentru g\lbenu[ [i de 97% pentru albu[. de 65 calorii/buc. B. Tabelul 2 Valorile proteice la unele alimente (dup\ Sauveur. 75 provin din g\lbenu[ [i 15 din albu[. -8- . Tabelul 3 Con]inutul ou\lor `n substan]e minerale (dup\ Sauveur.A..1 90 60 30 Valori relative extreme (mg/100g produs proasp\t) Oul `ntreg Albu[ G\lbenu[ 135 140-200 40-70 135 130-170 90-130 170 150-180 150-180 55 7-15 100-190 11 10-12 10-12 220 10-15 550-650 2-3 5-10 170 160-200 160-180 Digestibilitatea componentelor din ou\ este foarte ridicat\.

5 1.0 1.1.3 0.0 0.ovosfingomielina -9- .5 410 95 300-350 60-80 150-200 1200-1700 15-20 15-35 0.01-0.01-0.6-2.5 1.Con]inutul ou\lor `n vitamine (dup\ Sauveur.ovocefalina .1-3.02-0. B.9 1.1 0.3 13.5–18.I U.6–50.0 Glucide (%) 1.0%) Substan]e proteice (16.06 800-2500 110-450 3.8 Proteine (%) 13.2 13.5 72.5 13.03 Tabelul 4 Con]inut total (pentru un ou de 60g) Albu[ G\lbenu[ Valori relative (pentru 100g de produs proasp\t) Oul Albu[ G\lbenu[ `ntreg 250-700 35-150 1. Oul `ntreg Vitamine liposolubile A D E K Vitamine hidrosolubile Colin\ Tiamin\ (B1) Riboflavin\(B2) Nicotinamid\ Piridoxin\ (B6) Acid pantotenic Biotin\ Acid folic B12 U..ovolecitina . M.1 70.1.5 0. Tabelul 5 Compozi]ia chimic\ a oului `ntreg (dup\ B\l\[escu.4 72.5 1.8 1.1.ovolivetine (22% din substan]ele proteice) Lipide (32-36%): . [i col.fosfatide (33%) .5 Lipide (%) 11..1 0. 5).1-3.05-0.6 70.4 1.5 120 33 8 80 2 0.0 0.15 - 150-400 20-80 0.3 12.7 1.trigliceride (63%) .2 3-5 300-450 85-95 25 190-250 5-7 1 - 1250 275 400-500 40-70 300-350 3500-4500 30-60 50-105 2.0 0.8 Substan]e minerale (%) 1. Compozi]ia chimic\ a g\lbenu[ului Ap\ (42. 1988) Specificare U.7-1.03 mg µg µg µg µg µg µg µg µg 225 52 200 43 68 830 10 15 0.5-10.I mg mg 150-400 20-80 0. Compozi]ia chimic\ a ou\lor Sub aspectul compozi]iei chimice a oului `ntreg exist\ diferen]ieri de la o specie la alta (tab.5 - 225 50 80 10 60 750 8 15 0. 1980) Specia G\in\ Curc\ Ra]\ Gâsc\ Bibilic\ Ap\ (%) 72.ovoviteline (78% din substan]ele proteice) .0 13.0%): .9 13.7 14.6-2. M.6 11.

rezervor de aminoacizi .proteinazele.1.8%) . caroten.Lipide (0.Apa (86-87%) .5%) .Glucide (0.lisozimele (3.8%)-Na. D [i K (cantit\]i mici) . Fe.acidul lactic 1.5%) .steride (4%) .are rol `n fixarea biotinei .Substan]e proteice (11-12%): . Co.glucoza .lutein\.32 mg/100g) .ovidina (0.hidrosolubile . Mg Pigmen]i . colinesteraze.Enzime (urme) .3%) .flavoproteinele (0.6-0.sunt rezervor de aminoacizi [i au rol `n inhibarea activit\]ii enzimei proteaza .9%) . dar au [i rol `n inhibarea activit\]ii tripsinei . vit.sunt rezervor de aminoacizi .- - .confer\ culoarea albu[ului [i de aceea mai sunt trecute la grupa pigmen]ilor.05%) .vit.ovoalbuminele.Vitamine (urme) .1-1.se g\sesc sub form\ de urme. glucoza [i galactoza Vitamine .ovoglicoproteinele (0. P.22-0.5–2.sunt inhibitoare pentru hemaglutinare prin viru[i .5%) . Intervin `n protec]ia oului.10 - .52 mg/100g) .35%) . albu[ul con]ine mai pu]ine substan]e proteice. K [i mai pu]in Ca.sunt rezervor de Fe .sunt bogate `n aminoacizi.predomin\ vitamina B2 . Mg [i P .vit. Al. E (2-4 mg/100g) .vit. S [i mai pu]in Na.liposolubile . B2 (0. flavoproteine Enzime .creatinina Acizi organici .54% din substan]ele proteice ale albu[ului.vit.colesterolul Glucide . Au un con]inut ridicat `n vitamina B2 . dar mai diversificate [i doar urme de lipide.ovotransferinele (conalbumine) (13%) . S. Cu. B1 (0.ovomucinele (1. mai r\spândite fiind manoza.globulinele G1 [i G2 (8%) . diastaze Substan]e azotate neproteice .vit. PP. datorit\ propriet\]ilor bactericide .96 mg/100g) . Compozi]ia chimic\ a albu[ului Spre deosebire de g\lbenu[.5%) . proteinaze.ovomacroproteinele (0.Substan]ele minerale (0.2-0. a c\ror structur\ este apropiat\ de cea a tripsinei . H [i acidul pantotenic (cantit\]i mici) Substan]e minerale (1.2-1.sunt considerate de unii autori ca fiind globuline G1. criptoxantin\. A (0.lipaze.vit.ovomucoidele (11%) .2. . ele coaguleaz\ la c\ldur\ [i sunt rezervor de aminoacizi .se `ntâlnesc sub form\ de combina]ii organo-minerale care includ Ca.

~n paralel cu cre[terea greut\]ii ou\lor.ovoporfirina [i ovoxantina . Compozi]ia ou\lor poate fi modificat\ de cinci factori principali: • vârsta la `nceputul ouatului [i greutatea ou\lor. Efectele vârstei la `nceputul ouatului [i ale greut\]ii ou\lor. 2000) au `mp\r]it constituien]ii chimici ai ou\lor `n dou\ grupe: • grupa I .11 - . dar pentru c\ modific\rile ce apar se interp\trund. al\turi de care se g\sesc substan]e organice (4.colagenul .1. ci numai ca un ansamblu.0%) [i a substan]ei uscate din . .5%) . primul ou depus reprezentând numai 75% din greutatea maxim\ atins\ la maturitate. cu men]iunea c\.carbonatul de Mg (1. Factori de varia]ie ai compozi]iei ou\lor Structura ou\lor [i compozi]ia lor chimic\ este influen]at\ de o gam\ larg\ de factori endogeni [i exogeni. se constat\. Efectele selec]iei [i ale originii genetice a p\s\rilor. vor depune ou\ mici o perioad\ mai `ndelungat\ de timp.cuprinde componentele chimice pu]in variabile sau chiar invariabile (apa.carbonatul de Ca (94-95%) . la mijlocul perioadei de ouat. Jacquot [i Adrian (cita]i de I.Substan]e organice . Compozi]ia chimic\ a cojii minerale ~n structura chimic\ a cojii ou\lor predomin\ substan]ele minerale (95%). obligatoriu. La nivelul g\lbenu[ului. Clasificarea prezentat\ `[i men]ine valabilitatea [i la ora actual\.include constituien]ii chimici a c\ror propor]ie este modificat\ de tipul [i/sau calitatea furajului ingerat de c\tre pas\re.3. proteinele. aceasta `nregistreaz\ un nivel maxim. • sezonul de ouat [i temperatura ambiental\. cre[te [i ponderea g\lbenu[ului. Selec]ia pentru cre[terea num\rului de ou\ aplicat\ g\inilor care au aceea[i greutate a ou\lor.2-1. dar scade con]inutul `n substan]\ uscat\ din albu[.implicate `n conferirea culorii cojii minerale 1. Greutatea ou\lor cre[te odat\ cu `naintarea `n vârst\ a p\s\rilor. ei nu pot fi trata]i separat. • alimenta]ia. Vacaru-Opri[.diferi]i fosfa]i . p\s\rile la care ouatul se declan[eaz\ prea timpuriu.Substan]e minerale . varia]ii ale concentra]iei macroconstituien]ilor. lipidele totale [i macroelementele) [i care nu sunt influen]ate de condi]iile de cre[tere sau de alimenta]ia asigurat\.6%).4%) [i ap\ (0.2. fenomen ce este valabil [i pentru substan]a uscat\ din melanj (albu[+g\lbenu[).5-2. • selec]ia aplicat\ [i originea genetic\ a p\s\rilor. atunci când apar modific\ri `n raportul g\lbenu[/albu[. numai c\. determin\ o u[oar\ reducere a ponderii g\lbenu[ului (1. propor]ia de substan]\ uscat\ r\mâne constant\ sau cre[te u[or. 1.1. ~nc\ din anul 1954. • tehnologia de cre[tere utilizat\. 2. • grupa a II-a .

de 240-280mg/ou de 60g. temperaturile mai mari de +280C genereaz\ apari]ia stresului termic. B. ceea ce este total contraindicat `n cazul ou\lor destinate incuba]iei.12 - . `n paralel cu cre[terea `ntr-o mic\ propor]ie a substan]ei uscate din albu[. cita]i de Sauveur.2 60. dar scade semnificativ propor]ia cojii minerale. Tabelul 6 Efectul selec]iei `ndelungate aplicate pentru cre[terea intensit\]ii de ouat.6 9. Ou\le de g\in\ au cel mai mic con]inut `n colesterol. ce se reg\se[te la peste 50% din g\inile produc\toare de ou\ colorate [i la mai pu]in de 10% din cele care depun ou\ albe. dar cu o propor]ie diminuat\ de g\lbenu[. manifestat prin sc\derea greut\]ii ou\lor [i implicit. De[i. ce sunt datorate trimetilaminei din g\lbenu[. 1988) Linia Martor Selec]ionat\ Greutate ou (g) 59.3-0.13 9. substan]a uscat\ r\mâne nemodificat\ (tab.1 28. Efectele sezonului de ouat [i ale temperaturii ambientale. `n g\lbenu[.1 Atunci când selec]ia este orientat\ spre cre[terea greut\]ii ou\lor (caracter cu un determinism genetic mare: h2=0. 6). este greu de delimitat efectele induse de vârsta p\s\rilor asupra produc]iei de ou\. 3.8 60.melanj 0. prezen]a trimetilaminei este controlat\ de o gen\ semidominant\.4 11. `n timp ce `ntre greutatea componentelor ou\lor [i con]inutul lor `n substan]\ uscat\ nu a fost g\sit un antagonism de natur\ genetic\. Atunci când g\inile produc\toare de ou\ pentru consum sunt crescute `n sistem intensiv. Prin selec]ie se pot `nl\tura mirosurile anormale ale ou\lor. comparativ cu alte specii [i anume. dar f\r\ a se urm\ri [i ponderea componentelor principale. raportul . raportul albu[/g\lbenu[ este mai pu]in afectat. Totu[i. se ob]in ou\ mai grele.6 24. iar cele de porumbel cu 70%. cele de ra]\ cu 28%.7 62. colesterolul este implicat `n apari]ia aterosclerozei [i a bolilor vasculare la om. Reducerea prin selec]ie a con]inutului ou\lor `n colesterol s-a dovedit a fi o practic\ ineficient\. fiind mult mai u[or de realizat cre[terea acestuia. Sub aspect genetic. Trebuie men]ionat [i faptul c\ a fost identificat\ existen]a unui anumit polimorfism genetic pentru toate proteinele din albu[. nu trebuie uitat faptul c\ acesta este constituientul mai multor lipide complexe vitale [i reprezint\ un nutrient indispensabil dezvolt\rii embrionare. au fost g\site corela]ii pozitive `ntre greutatea ou\lor [i con]inutul albu[ului `n substan]\ uscat\... cu modific\ri ale propor]iei componentelor. ~n situa]ia `n care p\s\rile sunt expuse o perioad\ lung\ de timp la temperaturi ce dep\[esc +280C. iar p\s\rile nu posed\ enzime hepatice care s\ metabolizeze substan]a amintit\ `n produ[i inodori. `n aceast\ situa]ie.7%).5).23 52. ou\le de prepeli]e au cu 6% mai mult colesterol. la temperaturi de +20÷+280C. ceea ce ar permite controlarea genetic\ a proteinelor specifice din albu[ (lisozimele).0 11.1 52. asupra compozi]iei ou\lor (dup\ Akbar [i col.4 Ponderea componentelor (%) G\lbenu[ Albu[ Coaj\ Con]inutul `n extract sec (%) G\lbenu[ Albu[ Melanj 30.8 24. de cele datorate temperaturii ambientale.

Tabelul 7 Efectul temperaturilor ambientale asupra cotei de participare a componentelor `n alc\tuirea oului `ntreg (dup\ Sauveur. Contrar aparen]elor.13 - .0 Cota de sc\dere (%).albu[/g\lbenu[ comport\ modific\ri accentuate. f\r\ a afecta con]inutul de substan]\ uscat\ din albu[ [i g\lbenu[. `n cazul cre[terii la sol apare o tendin]\ de sc\dere a ponderii g\lbenu[ului cu 2-4% [i o cre[tere a con]inutului `n colesterol cu 3-25%. 1988) Autorul Temperaturile comparate (oC) +26 vs. Totu[i. 1972 Jack-Blum. dar [i a greut\]ii [i grosimii cojii minerale. Cercet\rile care au vizat studierea influen]ei exercitat\ de sistemul de cre[tere asupra compozi]iei ou\lor nu au pus `n eviden]\ modific\ri semnificative.5 4. acidului folic (cu 50%) [i mai pu]in a vitaminei E. dar greutatea g\lbenu[ului [i cea a cojii minerale sunt afectate semnificativ [i de tehnologia de cre[tere aplicat\ [i de ciclul ovulator.6 3. +32 Linia 1 Linia 2 +15 vs. 7). `nso]it\ de pierderi `n greutate. Efectele tehnologiei de cre[tere aplicat\. a vitaminelor B12. din *: G\lbenu[ 28 40 39 29 Albu[ 53 45 50 61 Coaj\ 19 15 11 10 Smith-Oliver. prin diminuarea ponderii g\lbenu[ului fa]\ de cea a albu[ului (tab. 4. situa]ie `n care se `nregistreaz\ o diminuare a consumului de furaje. Greutatea cea mai mare a ou\lor este atins\ `n perioada de maxim\ intensitate a ouatului. `n care p\s\rile sunt crescute fie pe a[ternut permanent. B. cre[terea p\s\rilor ou\toare “`n libertate” nu duce la `mbun\t\]irea compozi]iei chimice a ou\lor. +32 Sc\derea greut\]ii oului (g) 7. precum [i diminuarea vitaminei A. • ad\posturi deschise spre un padoc exterior. calciului [i a fierului (cu 2-8%). a greut\]ii ou\lor [i a greut\]ii lor specifice. comparativ cu sistemul de cre[terea `n hale “oarbe”. fie pe gr\tare–sistemul intensiv de cre[tere. +32 *Participarea ini]ial\: Efectul negativ al temperaturilor ridicate este amplificat [i de o umiditate relativ\ a aerului neconvenabil\ (prea mic\ sau prea mare). `n care p\s\rile sunt ]inute `n “libertate”–sistemul extensiv de cre[tere.. ~n practica cre[terii g\inilor ou\toare se utilizeaz\ trei tipuri de ad\posturi [i anume: • ad\posturi `nchise. fa]\ de cre[terea `n baterii. • ad\posturi `nchise. . Din punctul de vedere al compozi]iei chimice. singurele modific\ri sunt: o u[oar\ cre[tere a nivelului de lipide din g\lbenu[. echipate cu baterii de cre[tere [i care corespund sistemului superintensiv de exploatare. cei doi factori de influen]\ pot induce numai o u[oar\ reducere a lipidelor din g\lbenu[ [i cre[terea nesemnificativ\ a calciului din albu[. `n paralel cu reducerea num\rului de ou\ produse. 1978 +15 vs.

dar [i a greut\]ii acestora. Lipidele din furaje sunt utilizate pentru sinteza gr\similor din g\lbenu[. astfel c\. de[i concur\ la realizarea unei bune viteze de cre[tere. citat de Sauveur.9 9. astfel c\. determin\ sc\derea greut\]ii ou\lor cu pân\ la 10g.0 37. . vitamine [i acizii gra[i ai lipidelor. greutatea p\s\rilor la 20 s\pt\mâni [i vârsta de depunere a primului ou. 5. ou\le ob]inute au [i un grad mai ridicat de contaminare cu bacterii din genurile Streprococcus. Cu ajutorul izotopilor radioactivi a fost urm\rit transferul de macroconstituien]i din furaje `n ou\.3 20. 8). Efectele alimenta]iei asigurate. determin\ [i depunerea unei cantit\]i mai mari de gr\sime `n carcase. o parte sus]in c\ acestea sunt superioare la ou\le provenite de la p\s\rile crescute `n hale “oarbe” (la sol sau `n baterii). mai ales. apare un risc mult mai mare de contaminare a cojii minerale cu diverse microorganisme. Cert este faptul c\. mai ales prin sc\derea ponderii g\lbenu[ului [i mai pu]in a albu[ului (tab. `n principal. ~n ou\ se stocheaz\ cantit\]i importante de substan]e nutritive. Staphylococcus [i Escherichia coli.9 Con]inutul ou\lor `n proteine depinde de nivelul aminoacizilor din furaje. influen]ând. datorit\ diminu\rii con]inutului s\u `n substan]\ uscat\. totu[i.~n ceea ce prive[te calit\]ile organoleptice ale ou\lor. Tabelul 8 Efectul nivelului proteic al furajelor asupra greut\]ii ou\lor [i a componentelor acestora (dup\ Fisher. Factorii nutri]ionali joac\ un rol important `n stabilirea raportului dintre albu[ [i g\lbenu[.7 62. con]inutul proteic al ou\lor [i mai pu]in pe cel `n lipide. Nivelul proteic sc\zut al furajelor determin\ reducerea num\rului de ou\ produs. patogene sau nu. 1969. `n cazul unei caren]e moderate `n lizin\ [i metionin\ se reduce ponderea albu[ului [i deci a proteinelor din componen]a sa.6 13. opiniile speciali[tilor sunt `mp\r]ite.14 - . ocazie cu care s-a constatat c\ ace[tia influen]eaz\.2 19.5 63. furajele izocalorice. pe fondul reducerii ponderii g\lbenu[ului. care permite `mbun\t\]irea calit\]ii g\lbenu[ului. Nivelul energetic al furajelor influen]eaz\ `ntr-o mare m\sur\ ritmul de dezvoltare al puicu]elor de `nlocuire. astfel.9 36. `n timp ce al]ii pledeaz\ pentru sistemul de cre[tere `n libertate. la cre[terea p\s\rilor `n libertate. dar [i `n modificarea compozi]iei chimice a ou\lor. Un rol important `l are acidul linoleic care.4 18.3 32. B. condi]ionând produc]ia de ou\ ce urmeaz\ a fi ob]inut\.) Nivelul proteic (%) Greutatea oului (g) Greutatea g\lbenu[ului (g) Greutatea albu[ului (g) 20. de asemenea. anual.3 56. o g\in\ elimin\ prin ou\le produse. decât `n cazul altor sisteme de cre[tere. atunci când lipse[te din hrana g\inilor ou\toare. acesta de fapt. con]inutul `n oligoelemente. `n timp ce deficitul `n lizin\ [i treonin\ conduce la sc\derea greut\]ii g\lbenu[ului. de 5-6 ori mai mul]i nutrien]i decât greutatea ei corporal\. Prin regresie liniar\ a fost pus\ `n eviden]\ o rela]ie strâns\ `ntre compozi]ia organismului.

putând afecta atât ou\le destinate consumului public.Nivelul glucidelor din hran\ nu afecteaz\ vizibil compozi]ia chimic\ a ou\lor ob]inute. scade con]inutul ou\lor `n vitaminele complexului B. aflat\ fiind sub control neuro-hormonal. . 1. cu efecte negative asupra sporului de cre[tere `n greutate. Astfel.000 U. a c\ror nivel `n ou\ este dependent de cel asigurat prin furajele utilizate `n hrana g\inilor ou\toare. Administrarea de furaje deficitare `n seleniu la puicu]ele de `nlocuire. Atunci când furajele sunt suplimentate cu Mg. nu se `nregistreaz\ modific\ri majore ale nivelului oligoelementelor din ou\. marea lor majoritate `[i modific\ concentra]ia din ou\ `n func]ie de nivelul la care sunt asigurate `n furaje. Mn. chiar dac\ con]inutul unor vitamine hidrosolubile este puternic determinat genetic (vitamina B1 se g\se[te `ntr-o cantitate dubl\ `n ou\le ob]inute de la g\inile din rasa Leghorn./ou. numai c\. Zn. Furajele sunt [i o important\ surs\ de contaminare. Factori de influen]\ ai produc]iei de ou\ Atunci când se vorbe[te despre factorii care sunt implica]i `n produc]ia de ou\. trebuie avu]i `n vedere atât factorii care influen]eaz\ num\rul de ou\ depuse.1 Factori biologici care influen]eaz\ produc]ia numeric\ de ou\ Produc]ia individual\ de ou\ este condi]ionat\ de factori genetici [i de mediu. aspect ce nu este valabil [i `n cazul supliment\rii ra]iei cu Fe. pe cel de var\. Factorii nutri]ionali sunt responsabili [i de modific\rile cantitative ale vitaminelor din ou\./ou pe timp de iarn\ [i de 70 U. 1. dar dac\ se administreaz\ zah\r `n ra]ia g\inilor ou\toare se constat\ cre[terea greut\]ii g\lbenu[ului. Exist\ o corela]ie pozitiv\ `ntre cantitatea de carotenoizi din furaje [i cea din g\lbenu[.I.I./ou) se poate realiza prin `ncorporarea de untur\ de pe[te `n nutre]urile combinate administrate. m\rirea concentra]iei vitaminei amintite `n ou\ (pân\ la 60. cât [i carnea rezultat\ `n urma sacrific\rii g\inilor ou\toare ajunse la sfâr[itul ciclului productiv. Nivelul vitaminei D din ou\le provenite de la p\s\rile crescute “`n libertate” variaz\ func]ie de anotimp. determin\ reducerea activit\]ii peroxidazei glutamice. I [i Se.3. O situa]ie similar\ se constat\ [i `n cazul vitaminelor liposolubile. apare o cre[tere a concentra]iei lor `n albu[. `n perioada de vârst\ 13–19 s\pt\mâni.15 - . atunci când g\inile ou\toare primesc un furaj normal pentru aceast\ categorie. dar ea este influen]at\ [i de func]ionalitatea aparatului reproduc\tor femel. cât [i pe cei responsabili de varia]iile greut\]ii ou\lor.I. De[i cantitatea de oligoelemente din ou\ depinde semnificativ de natura nutre]urilor consumate. decât `n cele de la g\ini de ras\ RhodeIsland). atunci când sunt folosite ingrediente bogate `n carotenoizi pentru corectarea culorii g\lbenu[ului. fiind de 25 U.3.

pe baza acestora din urm\. la polul opus sunt situate p\s\rile domestice care au o produc]ie de ou\ mult mai mare [i f\r\ caracter de sezonalitate (tab. 35-40 (an II) 50-60 60-70 (100) 10-15 60-90 (120) 250-300 30-40 15-20 (30) Rase mixte carne-ou\: Rase grele: 2 3 CURCI RA}E Rase grele: Rase u[oare: 4 GÂ{TE Rase grele: Rase semigrele: Rase u[oare: 5 6 7 8 BIBILICI PREPELI}E POTÂRNICHI FAZANI P\s\rile domestice s-au diferen]iat `n grupe de rase cu anumite specializ\ri (pentru ou\. al]ii cu produc]ii medii. care se combin\ ulterior pentru producerea heterozisului. depunerea pontei este sezonier\. dar `n cadrul acestora s-au format linii specializate strict pentru produc]ia de ou\. legat\ de perioada de reproduc]ie. iar `n plus. 1 G|INI Specia Rase u[oare: Rase mixte ou\-carne: Rasa Leghorn La Brésse Hamburg Rhode Island Sussex Wyandotte Australorp Minorca Plymouth Rock New Hampshire Orpington Gât gola[ de Transilvania Cornish Cochinchina Brahma Langshan Dorking Faverolles Bronzata ameliorat\ Neagr\ de Norfolk Alb\ de Beltsville Pekin Rouen Aylesbury Barbarie Alerg\toare indian\ Campbell Toulouse Emden Holmogor Pomeran\ Diepholz Landaise Olandez\ alb\ de Rin Chinez\ Frizat\ danubian\ Bibilica alb\ [i bibilica cenu[ie Prepeli]a japonez\ Potârnichea cenu[ie Fazanul comun de vân\toare Produc]ie de ou\ (buc. Tabelul 9 Produc]ia de ou\ la diferite specii [i rase avicole (dup\ Vacaru-Opri[.16 - . pot fi formate linii valoroase. . crt. individul [i linia. hibrizi cu produc]ii foarte mari de ou\. ~n fiecare popula]ie avicol\ exist\ indivizi cu o produc]ie sc\zut\ de ou\. 2000) Nr. carne sau mixte). I. ob]inându-se./an) 180-270 140-150 140-160 170-240 180-200 140-170 190-220 150-170 170-215 180-200 120-160 120-170 100-130 120 120-140 100-120 120-130 120-150 60-75 60-90 140 90-120 80-90 80-130 60-80 170-180 (200) 250-300 40-60 25-40 15-30 (40-45) 15-20 70-80 25 (an I). Specia. 9).1. precum [i exemplare cu produc]ii ridicate sau chiar foarte ridicate. Num\rul de ou\ produs de speciile avicole s\lbatice este redus. `n final.. rasa.

pas\rea s\ aib\ cel pu]in 2/3 din greutatea de adult.51). Din num\rul total de ou\ depuse de o gâsc\ `n timpul vie]ii productive.68 IV 64. `ntre vârsta depunerii primului ou [i num\rul total de ou\ depuse exist\ o corela]ie negativ\.81).009) la foarte mare (h2 estimat=0. 3. 26% `n anul al II-lea. iar `ntre aceasta [i produc]ia total\ de ou\ exist\ tot corela]ii negative. astfel `ncât la 6-7 ani gâ[tele aproape nu mai ou\. 10). perioada de ouat la acest\ specie este mult mai scurt\.. 1 Specia G\ini Rasa Leghorn Rhode-Island New-Hampshire Plymouth-Rock Brahma 140-180 180-222 187 190 290 220-320 140-260 220-330 Vârsta primului ou (zile) 2 3 4 Curci Ra]e Gâ[te .30 ~n cazul curcilor. numai c\. `n timp ce la gâ[te. Vârsta primului ou variaz\ `n func]ie de specie. Tabelul 10 Produc]ia anual\ de ou\ la g\ini (dup\ {tef\nescu. dinamica produc]iei de ou\ este asem\n\toare cu cea de la g\ini. Tabelul 11 Vârsta primului ou la diferite specii [i rase avicole (dup\ B\l\[escu. Gh. dup\ care scade treptat. cu atât mai accentuat. iar la prepeli]e. M. cea mai ridicat\ produc]ie de ou\ se ob]ine `n primul an de ouat. Vârsta la care este depus primul ou coincide cu instalarea maturit\]ii sexuale. Cu cât produc]ia de ou\ se declan[eaz\ mai devreme. fiind un caracter cu o heritabilitate variabil\ [i care. La curci.37 III 76. dar `n interiorul acestora exist\ deosebiri [i de la o ras\ la alta (tab.05 VII 38. cu cât produc]ia a fost mai mare `n primul an de ouat (tab. `n cazul g\inilor.82 VIII 39. Ra]ele depun cel mai mare num\r de ou\ `n anul al doilea de ouat. fecunditatea ou\lor este mai ridicat\ `n anii cu produc]ii mari.17 - . 1980) Nr. cu atât sunt [anse mai mari de a se ob]ine un num\r superior de ou\. 11). 1961) Anul de ouat Produc]ia de ou\ (%) I 100 II 86. de 0. dar cu condi]ia ca `n momentul depunerii primului ou. La gâ[te. Vârsta p\s\rilor.36.2. produc]ia de ou\ atinge un nivel maxim `n anul al treilea.72 IX 30. [i col.06 X 24.32.. oscileaz\ de la mic\ (h2 estimat=0. 31% `n al III-lea [i 20% `n anul al IV-lea. La g\ini. heritabilitatea pentru precocitatea ouatului este mare (h2 estimat=0. dup\ care aceasta scade progresiv. Precocitatea ouatului.42 V 56.55 VI 51. crt. h2 pentru precocitatea ouatului este de 0. 23% sunt depuse `n primul an.

dar foarte lungi. Instinctul de clocit se manifest\ pregnant la p\s\rile neameliorate.18 - . ce este caracteristic\ fiec\rei rase. sunt alc\tuite dintr-o succesiune de secven]e de ouat [i de pauze. la rândul lor. deci. ~n practic\ sunt preferate p\s\rile care au pu]ine cicluri de ouat. O perioad\ de ouat este format\ din mai multe cicluri care. Este o `nsu[ire ereditar\. când intensitatea de ouat scade. P – produc]ia de ou\/pas\re (buc. la rândul ei. legat\ de necesitatea perpetu\rii speciei [i care poate fi explicat\ fiziologic prin cre[terea secre]iei lobului anterior al hipofizei `n prolactin\ care.). linii sau hibrid [i care cuprinde o perioad\ ascendent\ (`nceputul de ouat). `n timp ce la momentul ovula]iei. Teoretic. prin m\suri tehnologice adecvate. cre[terea [i maturarea foliculilor ovarieni. 64% dintr-un efectiv de g\ini clocesc odat\ pe an. `mpiedic\ formarea hormonilor sexuali. t . Intensitatea ouatului [i ciclul de ouat. pauzele din timpul ouatului nu trebuie s\ fie mai mari de 10 zile. t – timpul `n care s-a realizat produc]ia (zile). aspect ce este valabil numai `n cazul p\s\rilor crescute `n libertate (extensiv). sau chiar eliminarea complet\ a acestuia. 4. `n timp ce la ra]ele crescute `n sistem industrial el este slab Px100 . este posibil s\ se prelungeasc\ platoul produc]iei de ou\ [i s\ se asigure o descre[tere lent\ a acesteia. dup\ care urmeaz\ o descre[tere care trebuie s\ fie cât mai lent\. dar [i la acestea. produc]ia se men]ine un timp suficient la un nivel ridicat (`n platou). instinctul de clocit se asociaz\ cu sezonalitatea produc]iei de ou\. La gâ[te. nu mai este rentabil\ cre[terea hibrizilor ou\tori. ~n dinamic\. s-a reu[it diminuarea intensit\]ii lui de manifestare.45). deziderat ce este `ndeplinit de popula]iile avicole ameliorate. acesta `nregistreaz\ un nivel bazal. la o bun\ ou\toare. nivelul de progesteron plasmatic este mai ridicat. Cu 2–6 ore `nainte de ovula]ie. produc]ia de ou\ se `nscrie pe o anumit\ “curb\ de ouat”. La 7780 s\pt\mâni. a[a cum este cazul rasei Leghorn.0. un moment de maxim\ produc]ie (vârful de ouat). Instinctul de clocit. o perioad\ de platou [i o perioad\ descendent\ (sfâr[itul de ouat). ~ntre intervalul dintre dou\ serii de depuneri (pauza de ouat) [i perioada de depunere (secven]a de ouat) exist\ o corela]ie fenotipic\ negativ\ (rF = .Momentul `n care este depus primul ou poate fi influen]at [i de sezonul `n care are loc ecloziunea puilor. num\rul de ou\ depus `ntr-un ciclu de ouat este mai mic decât cel ob]inut `n ciclul anterior. 22% de dou\ ori [i 11% de trei ori. `n timp ce la multe rase de produc]ie. Cei mai productivi hibrizi de g\in\ ating foarte repede vârful de ouat (2830 s\pt\mâni). totu[i. prin lucr\ri de ameliorare. 5. Intensitatea ouatului reprezint\ num\rul de ou\ depus de o pas\re `ntr-o anumit\ perioad\ de timp [i se calculeaz\ cu rela]ia: I= `n care: I – intensitatea de ouat (%).

n\pârlirea apare dup\ ultima faz\ de dezvoltare a penelor. numai penele mici [i mijlocii.19 - . Reprezint\ un proces fiziologic normal. La gâ[te. Sporirea produc]iei de ou\ la hibrizii de g\in\ specializa]i `n aceast\ direc]ie se poate realiza prin inducerea “n\pârlirii for]ate”. `n plus. `n timp ce la fiicele rezultate din `ncruci[area coco[ilor Leghorn cu g\ini Cornish. cu repercursiuni negative asupra produc]iei totale de ou\ (`ntre instinctul de clocit [i produc]ia de ou\ exist\ corela]ii negative). De regul\. `n medie. curcile [i palmipedele adulte n\pârlesc la sfâr[itul perioadei de ouat. ~n ceea ce prive[te durata [i frecven]a de manifestare a instinctului de clocit exist\ mari diferen]e `ntre specii [i rase [i chiar `ntre liniile aceleia[i rase. instinctul de clocire se manifest\ `ntr-o propor]ie de 88%. rezult\ produ[i la care manifestarea instinctului de clocit este mai puternic\ decât la formele parentale. dup\ o tehnologie adecvat\. septembrie. la reluarea ouatului. la `nceputul n\pârlirii. folosind diverse metode. `n timp ce adultele se jumulesc de trei ori pe an. `n a doua jum\tate a lunilor mai. iulie [i respectiv. pe `ntreg parcursul vie]ii. ~n determinismul genetic al clocitului a fost pus `n eviden]\ [i efectul complementar al genelor. deoarece. prin care p\s\rile `[i schimb\ penajul. astfel. la g\ini. de mai multe ori. de 2-3 ori/an. are loc degenerarea foliculilor ovarieni. `n timp ce la tineretul palmiped. un timp `ndelungat. f\r\ a influen]a negativ produc]ia total\ de ou\. cum ar fi rasele mixte de g\ini Rhode-Island [i New-Hampshire. iar toamna. cu excep]ia rasei Barbarie. vârst\ etc) [i este. iar la palmipede. g\inile. ras\. intensitatea de ouat este mai mare decât `nainte de clocit. dar dup\ . `n acest sens. N\pârlirea natural\. ~ntre vârsta la care se declan[eaz\ n\pârlirea. dup\ ciclul de ouat din prim\var\ se schimb\ tot penajul. la fiicele ob]inute din g\ini Leghorn [i coco[i Cornish. la vârsta de 11-12 s\pt\mâni.eviden]iat. la acestea din urm\. durata acesteia [i produc]ia de ou\ realizat\ de pas\rea `n cauz\ exist\ corela]ii fenotipice negative [i care. la care produc]ia total\ de ou\ nu este influen]at\ de manifestarea instinctului de clocit. n\pârlirea se va instala treptat `n efectiv. la g\ini. respectiv. a[a de exemplu. procesul de n\pârlire natural\ este exploatat pentru ob]inerea produc]iei de pene. din `ncruci[area p\s\rilor Rhode-Island selec]ionate timp de 30 ani pentru suprimarea clocitului cu p\s\ri Leghorn. Instinctul de clocit este un caracter legat de sex. sunt de –0. Când g\inile sunt crescute `n hale cu mediu controlat. clocitul apare la numai 37% din efectiv. ceea ce demonstreaz\ c\ acesta este dependent de un num\r mare de factori ereditari. Instalarea instinctului de clocit determin\ `ncetarea ouatului. de 8-10 s\pt\mâni la g\ini [i curci [i de 6-8 s\pt\mâni la palmipede. tineretul este supus jumulirii pe viu la vârsta de 11-12 s\pt\mâni [i apoi la 18-19 s\pt\mâni. Exist\ [i excep]ii. instinctul de clocit mai este influen]at [i de factorii externi. cum ar fi temperatura mare din ad\posturi sau men]inerea p\s\rilor la `ntuneric. pe tot parcursul anului. acest proces are loc o dat\ pe an.56. 6. Durata n\pârlirii este variabil\ `n func]ie de mai mul]i factori (specie. numai la curci se constat\ o declan[are `n mas\ a clocitului atunci când condi]iile de `ntre]inere nu sunt optime.

acest indice de calitate al ou\lor `[i are rolul s\u bine definit `n dezvoltarea embrionar\. 1980) Specia G\ini Rasa Cornish Brahma Leghorn Rhode . greutatea corporal\ a p\s\rilor. linia [i individul.3. Factori biologici care influen]eaz\ greutatea ou\lor Greutatea ou\lor destinate consumului este important\ prin aceea c\ pre]ul de livrare este dependent de grupa de greutate la care apar]in acestea. 1. linia [i individul. 1.2. instinctul de clocire. `ntre sub sau supragreutate [i num\rul de ou\ depuse au fost eviden]iate corela]ii negative. vârsta p\s\rilor. Greutatea ou\lor este specific\ fiec\rei specii. Greutatea ou\lor este influen]at\ de foarte mul]i factori biologici. mai importan]i fiind: specia. M.. n\pârlirea natural\ [i pauza de iarn\ a ouatului. produc]ia de ou\ va fi afectat\. rasa. având loc o regenerare fiziologic\ a organismului p\s\rilor.20 - . rasa. dac\ acestea nu au cel pu]in 2/3 din greutatea de adult. Tabelul 12 Greutatea ou\lor la diferite specii [i rase avicole (dup\ B\l\[escu. Cea mai ridicat\ produc]ie de ou\ este ob]inut\ de la p\s\rile a c\ror greutate corporal\ reprezint\ media specific\ popula]iei respective.Island Sussex Plymouth – Rock Bronzat\ ameliorat\ Alb\ de Beltsville Comune Pekin Barbarie Campbell Toulouse Chinez\ Frizat\ danubian\ Fazani comuni de vân\toare Porumbei voiajori Coturnix coturnix japonica Greutatea oului (g) 60-65 55-60 55-67 55-68 60-65 60-65 80-89 60-80 60-80 70-90 70 65 180-220 140-180 160-180 40-45 45-50 18-20 9-15 Curci Ra]e Gâ[te Bibilici Fazani Porumbei Prepeli]e . Specia. intensitatea de ouat [i ciclul de ouat. Exemplarele cu greutatea corporal\ superioar\ mediei. 12). precocitatea ouatului. astfel. Greutatea corporal\. pe de alt\ parte. sezonul de ecloziune.cca 30 zile. O alt\ problem\ ce nu trebuie minimalizat\ este greutatea puicu]elor la momentul decla[\rii ouatului. gradul de ameliorare etc. 7. ace[tia `ncep s\ creasc\ [i s\ se dezvolte. organismul neputând sus]ine dublul efort impus de cre[terea somatic\ [i de ritmul tot mai ridicat de ouat. [i col. rase sau linii (tab. realizeaz\ o produc]ie mai sc\zut\ chiar [i decât cele cu greutate mai mic\ decât media popula]iei.

94 53. ou\ cu dou\ g\lbenu[uri. exceptând perioada de `nceput de ouat când ou\le sunt mici. prin urmare.19 48. Analiza `n dinamic\ a greut\]ii ou\lor produse de o pas\re arat\ c\. M. Greutatea primului ou depus de o pas\re reprezint\ aproximativ 75% din greutatea maxim\ realizat\ la vârsta de adult. De[i. `ntr-un efectiv vor exista exemplare care produc ou\ mai grele decât media efectivului.28 49.30 1.21 - Diferen]\ fa]\ de luna `nceperii ouatului (%) 2.Greutatea ou\lor este o `nsu[ire puternic influen]at\ genetic (h2=0. specifice de altfel `nceputului de ouat [i care reprezint\ 3-5% din produc]ia total\ ob]inut\.76 3. `n rest. ~n mod practic. Este unul dintre factorii care au o mare influen]\ asupra greut\]ii ou\lor.52 51.60 52. 3. Tabelul 13 Precocitatea ouatului [i greutatea medie a ou\lor la g\ini Leghorn (dup\ B\l\[escu. 13). prezen]a `n furaje a unor factori antinutri]ionali sau a acidului erusic-`n rapi]\. dar [i indivizi care depun ou\ mai mici. intensitatea de ouat [i ciclul de ouat. Precocitatea ouatului. Greutatea primului ou va fi cu atât mai mic\.90 54.34 49.75 53. `n practic\ sunt prefera]i hibrizii ou\tori precoci. atunci când se for]eaz\ decla[area timpurie a ouatului (prin fotostimulare sau ridicarea temperaturii).46 1. ou\ duble.55) [i deci variaz\ `n limite largi de la un individ la altul.30 55. urm\toarele ou\ vor avea greut\]i tot mai mari. chiar dac\ ritmul ini]ial de cre[tere este lent. ca urmare a genotipurilor diverse ce influen]eaz\ durata de cre[tere a ovocitelor. 20–30% dintre indivizii unei popula]ii produc ou\ cu greut\]i diferite.25 53.97 3. de[i. ele se vor `ncadra tot `n grupa ou\lor mici. greutatea ou\lor este mai pu]in variabil\.29 54. cu cât p\s\rile sunt mai precoce. ou\ f\r\ coaj\ etc. mai ales la g\ini [i curci. La p\s\rile adulte. `n sensul c\ aceasta cre[te `n paralel cu `naintarea `n vârst\ a p\s\rilor. `ns\ poate fi afectat\ `n sens negativ de condi]iile de alimenta]ie (neasigurarea la un nivel optim a aminoacizilor. ace[tia vor produce ou\ mai mici o perioad\ mai `ndelungat\ de timp (tab. dar apropiate de media greut\]ii individuale a ou\lor.32 2. `ntre greutatea primului ou [i cea medie anual\ existând o corela]ie pozitiv\. 1980) Vârsta la primul ou (zile) 171 172 173 180 183 185 208 Greutatea medie a ou\lor (g) `n luna `n luna declan[\rii ouatului urm\toare 46.54 .62 54. acestea au greut\]i diferite.22 51. precum [i a vicinei [i convicinei) sau de mediul ambiental (programul de lumin\ incorect aplicat sau temperaturile ridicate cumulate cu un exces de umiditate). Pot apare [i cazuri de p\s\ri care depun `ntreaga via]\ productiv\ numai ou\ mici.. 2. Vârsta p\s\rilor.85 2.44 .

31 52. urm\toarele ou\ vor avea greut\]i tot mai mici.58 52. dup\ care r\mâne constant\. 1980) Specificare I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII G\ini cu produc]ie bun\ de ou\ 48. consecutiv epuiz\rii organismului p\s\rii.62 G\ini cu produc]ie slab\ de ou\ 50.62 49. Tabelul 14 Greutatea ou\lor (g) la g\ini Leghorn cu produc]ii diferite (dup\ B\l\[escu. când datorit\ vârstei.02 232. mai ales. De asemenea. `n partea a doua a perioadei de ouat.75 54.21 53. La g\inile cu produc]ii mici de ou\.00 52. acestea vor avea [i o produc]ie ridicat\ de ou\. `ns\ mare majoritate a autorilor sunt de acord c\.92 169.15 49.) Când g\inile ou\toare beneficiaz\ de condi]ii optime de `ntre]inere. greutatea lor ajunge la valori normale. de .91 53. `ns\.06 53. iar pas\rea nu mai produce ou\ multe [i mari.75 53. ~n general. Instinctul de clocire. `n anul al II-lea. exist\ o tendin]\ de sc\dere a greut\]ii ou\lor pe m\sura cre[terii intensit\]ii de ouat. la g\inile aflate `n primul an de ouat. primul ou dintr-un ciclu de ouat va fi mai greu decât primul ou depus `n ciclul anterior. 4. M.15 55. procesele metabolice sunt `ncetinite. ~n paralel. Influen]a negativ\ a condi]iilor de mediu asupra greut\]ii ou\lor se face resim]it\. Dac\.~n ceea ce prive[te influen]a intensit\]ii de ouat asupra greut\]ii ou\lor ob]inute exist\ opinii diferite. dup\ care. primul ou depus `ntr-un ciclu de ouat este [i cel mai greu. dar [i o greutate mare a ou\lor.22 - . apare [i o diminuare semnificativ\ a grosimii cojii. totu[i.. greutatea ou\lor cre[te `n paralel cu sporirea intensit\]ii ouatului pân\ atinge un anumit nivel. n\pârlirea [i pauza de iarn\ a ouatului.00 52.10 49. iar la reluarea acestuia.00 54.75 55. greutatea ou\lor se men]ine `ntre limite relativ apropiate `n primele luni de ouat. se constat\ `ntreruperea ciclului de produc]ie.01 Luna de ouat Total (buc. primele ou\ depuse vor fi mai mici.50 52. 14).33 53.60 50. aceasta se datoreaz\ furaj\rii deficitare.08 51.25 54. la g\inile cu produc]ii foarte mari de ou\ se constat\ o corela]ie negativ\ `ntre intensitatea de ouat [i greutatea ou\lor. Atunci când unul din cei trei factori aminti]i intervin `n ritmul biologic al unui efectiv de p\s\ri.40 50.33 53. aceasta va cre[te `n paralel cu cre[terea intensit\]ii de ouat (tab. `n scurt timp.

`n raport cu greutatea corporal\.5 [i prin urmare. ~n cazul puicu]elor eclozionate prim\vara. aceast\ caracteristic\ calitativ\ a ou\lor poate fi u[or `mbun\t\]it\ prin lucr\ri de ameliorare. Câ[tiguri genetice semnificative pentru greutatea ou\lor se pot realiza aplicându-se selec]ia dup\ metoda indicelui familial. `ns\ c\tre toamn\. puicu]ele eclozionate `n perioada martie-august produc ou\ mai grele. greutatea ou\lor cre[te treptat.5g. comparativ cu cele eclozionate `n alte perioade [i aceasta ca urmare a precocit\]ii mai bune pe care o au. ori. tocmai ficatul este responsabil de sinteza substan]elor ce alc\tuiesc g\lbenu[ul. ou\le depuse vor avea greut\]i normale. diferen]ele sunt determinate de precocitatea diferit\ a ouatului.la un ciclu de ouat la altul.4g. greutatea ou\lor scade datorit\ modific\rilor de metabolism cauzate de temperaturile ridicate. care este mai mic la tineret [i mai mare la adulte. iar cre[terea greut\]ii oului se face pe baza cre[terii g\lbenu[ului. . dar pe ansamblu. Sezonul de ecloziune. greutatea corporal\ medie caracteristic\ acestora se coreleaz\ pozitiv cu greutatea ou\lor ob]inute. la g\inile eclozionate `n perioada de `nceput a iernii. Determinismul genetic al greut\]ii ou\lor este asigurat de un coeficient de heritabilitate de peste 0. consecutiv m\ririi indicelui albu[ului. `n timp ce la p\s\rile subponderale `n momentul depunerii primului ou. P\s\rile cu greutate corporal\ mai mare vor `ncepe ouatul mai devreme [i vor depune ou\ mai mari. de 41. Pe timpul verii. Cel mai bun echilibru `ntre precocitate [i greutatea corporal\ se realizeaz\ la p\s\rile provenite din ecloziunile de prim\var\. Greutatea primelor ou\ depuse de g\ini este diferit\ `n func]ie de sezonul de ecloziune `n care ele au fost ob]inute. la cele eclozionate la sfâr[itul iernii. a c\rei pondere este de 22-25% la ou\le de puicu]e [i de 30-35% la cele de adulte. greutatea ou\lor ob]inute va fi mai mic\. atingând un nivel maxim `n luna martie. Astfel. când ele au vârsta de un an.23 - . greutatea medie este de 48. Leg\tura dintre greutatea p\s\rilor [i cea a ou\lor poate fi pus\ pe seama m\rimii ficatului. Gradul de ameliorare. ~n cadrul raselor [i liniilor. ~n situa]ia `n care ouatul se declan[eaz\ atunci când p\s\rile au o greutate corporal\ corespunz\toare.3g. Ca regul\ general\. 6. iar la g\inile ob]inute din ecloziunile de la `nceputul prim\verii. 5. dar [i cre[terea valorii indicelui Haugh. `ns\ se presupune c\ el ar fi mai mic decât pentru alte caractere cantitative. greutatea lor cre[te din nou. 7. greutatea ou\lor reprezint\ unul dintre criteriile importante utilizate `n selec]ia liniilor materne destinate ob]inerii hibrizilor ou\tori. produc]ia de ou\ va fi inferioar\ celei ob]inute de la g\inile cu greutate medie. de altfel. greutatea medie a primelor 12 ou\ este de 36. La ora actual\ nu se cunoa[te cu precizie num\rul de gene care controleaz\ greutatea ou\lor. ceea ce conduce la ob]inerea unei bune produc]ii de ou\. Greutatea corporal\ a p\s\rilor. dar [i la realizarea unor ou\ cu greut\]i superioare.

dup\ care se `nl\tur\. Efectul selec]iei este dat de precizia cu care au fost ale[i. O perioad\ `ndelungat\ de timp. au fost introduse [i alte criterii de apreciere. dar [i un num\r mare de ou\ bune pentru incubat. efectul ameliorator se plafoneaz\. cu un grad ridicat de consangvinizare (peste 50%). `n cazul caracterelor corelate negativ. Producerea hibrizilor comerciali de g\in\ pentru ou\ 1. `n timp ce la liniile parentale. de[i efectul selec]iei pentru un singur caracter este redus. greutatea corporal\. se cere o cât mai bun\ fertilitate [i eclozionabilitate. Caracterele cu heritabilitate redus\ sunt selec]ionate pe baza performan]elor familiale [i mai pu]in pe a celor proprii. chiar dac\ `ntr-un ritm lent. Sub aspectul `nsu[irilor morfo-productive. viabilitatea etc. `n ultimul timp. valoarea general\ a p\s\rilor cre[te. ambele linii sunt folosite la ob]inerea hibridului. . Sporul genetic realizat `ntr-o genera]ie este redus. Obiective [i criterii de selec]ie pentru liniile destinate producerii hibrizilor ou\tori de g\in\ Succesul `n activitatea de ameliorare a g\inilor produc\toare de ou\ pentru consum este asigurat de sporul genetic [i de heterozis.4. selec]ionat\ pentru capacitatea de combinabilitate cu linia A. `ns\. hibrizii comerciali trebuie s\ se caracterizeze prin precocitate.24 - . `n final. • selec]ia reciproc\ elimin\ dezavantajul selec]iei recurente prin faptul c\ linia tester este `nlocuit\ cu o linie (B). `n timp ce caracterele cu heritabilitate mare se selec]ioneaz\ numai dup\ performan]ele proprii. valoarea hibrizilor comerciali fiind dependent\ de modul `n care s-a realizat selec]ionarea liniile pure [i de efectele heterozisului.4. fertilitatea [i eclozionabilitatea. descenden]a hibrid\ este folosit\ numai pentru testare. conversia furajului.1. la nivel de p\rin]i. `n func]ie de importan]a fiec\rui caracter. deoarece numai linia A este supus\ selec]iei. indivizii a c\ror superioritate este cauzat\ de efectul aditiv al genelor [i el este direct propor]ional cu gradul de corelare pozitiv\ a caracterelor. `ns\ el cap\t\ valori semnificative atunci când se `nsumeaz\ efectele sale pe parcursul mai multor genera]ii. La g\inile ou\toare se aplic\ selec]ia simultan\ [i combinat\ pentru caractere multiple. pe lâng\ `nsu[irile men]ionate. `n aceast\ variant\. `n urma c\reia. cum ar fi greutatea [i calitatea ou\lor. aprecierea hibrizilor ou\tori s-a f\cut numai pe baza produc]iei numerice de ou\. produc]ie cât mai mare de ou\. viabilitate ridicat\ [i calitate superioar\ a ou\lor. dat\ fiind diferen]a de frecven]\ a genelor dintre liniile A [i T. Efectul heterozisului poate fi `mbun\t\]it prin aplicarea selec]iei recurente [i a selec]iei reciproce: • selec]ia recurent\ presupune selec]ionarea unei linii (A) pe baza performan]elor realizate de c\tre descenden]ii ob]inu]i din `ncruci[area cu o linie tester (T). `ns\. selec]ia se face diferen]iat. Progresul ini]ial conferit de acest tip de selec]ie este rapid. conversie bun\ a furajului.1.

. se face prin transformarea acestora `n probit. Cea mai ridicat\ produc]ie de ou\ se ob]ine de la p\s\rile la care vârful de ouat este atins `n perioada `nscris\ `n obiectivele selec]iei. rG=-0. intensitatea ouatului. Criteriile de selec]ie ce se aplic\ liniilor destinate producerii hibrizilor ou\tori de g\in\ sunt prezentate `n cele ce urmeaz\. Este un criteriu de selec]ie foarte complex. exprimat\ `n devia]ii standard. dar [i de corela]ia sa genetic\ cu alte caractere. drept rezultanta a numai patru caractere. la care se adaug\ 5 unit\]i de devia]ie standard pentru eliminarea valorilor negative. exist\ o corela]ie negativ\ `ntre m\rimea acestui interval [i num\rul total de ou\ depuse de o pas\re (rG=-0. • intensitatea ouatului. iar platoul curbei de ouat are o extindere cât mai mare. frecven]a [i lungimea pauzei de ouat.51). 1. δ = devia]ia standard. dar este un caracter aflat [i sub influen]a direct\ a programului de lumin\ aplicat. rM=-0.46).28) [i chiar mare (h2 estimat=0. considerat de unii autori ca fiind expresia interac]iunii a 10 caractere diferite. Vârsta la primul ou este corelat\ negativ cu greutatea oului (rF= -0. aplicând selec]ia pentru acest caracter timp de 7 genera]ii .15) [i cu greutatea specific\ a acestuia.09).45. coincide cu instalarea maturit\]ii sexuale [i este controlat\ de un num\r mic de gene sau de un complex poligenic. la g\ini sunt lua]i `n considerare numai trei factori de influen]\ ai produc]iei de ou\ [i anume: • vârsta primului ou. Mc Clung [i col. La g\inile cu produc]ii foarte mari de ou\.41. Heritabilitatea acestui caracter este variabil\. Performan]ele proprii pe baza c\rora se fac re]inerile se apreciaz\ prin abaterea de la media contemporanilor (la aceea[i ecloziune) [i media popula]iilor (la toate ecloziunile). 1976 (cita]i de Sandu. Probitul reprezint\ abaterea performan]ei de la media contemporanilor. P = performan]a medie a contemporanilor. persisten]a ouatului (perioada de ouat pân\ la prima n\pârlire).35÷0. Aprecierea unitar\ a performan]elor indivizilor proveni]i din ecloziuni diferite.). rM=-0. Intervalul dintre dou\ depuneri de ou\ are o heritabilitate mijlocie spre mare (h2 estimat=0. de la mic\ (h2 estimat=0. precum [i a nivelului cantitativ [i calitativ al hranei administrate. de valoarea heritabilit\]ii care `l caracterizeaz\. Produc]ia de ou\. ~n ]ara noastr\.25 - . care se calculeaz\ cu rela]ia: Probit = `n care: P−P δ +5 P = performan]a proprie. Gh. iar de al]ii. la mijlocie (h2 estimat=0.17.Propor]ia de re]ineri pentru fiecare caracter depinde de importan]a lui `n obiectivele selec]iei.59) [i prin urmare poate fi `mbun\t\]it prin selec]ie. deci ob]inu]i `n condi]ii de mediu diferite. respectiv: vârsta la primul ou. intervalul de timp dintre dou\ depuneri succesive de ou\ este extrem de redus [i prin urmare.

numai p\s\ri rezistente la anumite boli.consecutive au mic[orat intervalul dintre depuneri de la 1536 minute. `n activitatea de selec]ie. prin cânt\rirea individual\ a tuturor ou\lor produse. i se confer\ acestuia posibilitatea de a produce ou\ cu o anumit\ greutate. Greutatea ou\lor este o `nsu[ire legat\ asimptotic cu vârsta [i cu o heritabilitate ridicat\ (h2 estimat=0. mai ales a celor pentru incuba]ie [i are o importan]\ mai mare la liniile materne decât la cele paterne. respectiv greutatea total\ a ou\lor produse. prin urmare. ca [i `n cazul test\rii clasice. produc]ia de ou\ se apreciaz\ pentru fiecare linie `n parte.26 - . determinându-se num\rul de ou\ pe individ. familie [i pe total lot. de numai 4 s\pt\mâni consecutive. Calitatea ou\lor. Prin selec]ie se poate ob]ine cre[terea greut\]ii ou\lor. Prin valorificarea capacit\]ii de combinabilitate a liniilor folosite pentru producerea unui hibrid. se amelioreaz\ [i calitatea acestuia. dac\ se are `n vedere existen]a unei corela]ii pozitive `ntre greutatea oului [i substan]a uscat\ din componentele sale. `n general. . • viabilitatea. rG =-0. sau raportul dintre diametrul mare [i cel mic al oului (indicele formatului).01. calitatea g\lbenu[ului. ~n cadrul lucr\rilor de selec]ie aplicate g\inilor ou\toare. pe baza m\ririi propor]iei de g\lbenu[ cu cca. deocamdat\. este strict dependent\ de rezisten]a p\s\rilor la boli [i are o heritabilitate sc\zut\. Exist\ [i o variant\ de control rapid\. `n perioada de vârst\ 20-40 s\pt\mâni. • greutatea. depunerile anormale de carbonat de calciu etc). aceast\ variant\ de testare permite diminuarea cheltuielilor legate de testare. lucr\rile de testare se `ncheie tot la vârsta de 40 s\pt\mâni a p\s\rilor. dar ea poate fi influen]at\ [i de calitatea proteinei [i a acizilor gra[i (mai ales acidul linoleic) din hrana ingerat\. propriet\]i mecanice (rezisten]a cojii minerale la impact sau compresiune) [i aspectul cojii minerale (culoare. Prin selec]ie pot fi ob]inute.67). porozitate. Greutatea ou\lor este un caracter cu o repetabilitate mare [i de aceea. • forma. Greutatea ou\lor. Este un criteriu de baz\ `n aprecierea ou\lor. rezult\ c\. 2. inciden]a petelor de sânge sau de carne etc. cu unele excep]ii. reprezint\ un criteriu de selec]ie dependent de caracteristici ce vizeaz\: • con]inutul. ea se stabile[te numai `n intervalul 28-34 s\pt\mâni de via]\ a p\s\rilor. respectiv: calitatea albu[ului. 2%.17). o g\in\ bun\ ou\toare trebuie s\ depun\ `ntr-o lun\ echivalentul greut\]ii sale corporale. • `nsu[irile cojii minerale-propriet\]i fizice ale cojii (grosimea. G\inile cu produc]ii ridicate de ou\ depun ou\ mai mici. 3. dar nu reduce intervalul dintre genera]ii deoarece. aplicat\ `n perioada de vârst\ 30-40 s\pt\mâni [i a c\rei eficien]\ este de peste 80% din controlul clasic. greutatea [i propor]ia cojii `n structura oului). la 1463 minute. Un alt element important `n activitatea de selec]ie este masa ou. `mbun\t\]ind greutatea oului. corela]ia dintre num\rul de ou\ depuse [i greutatea acestora este negativ\ (rF =-0.

datorit\ spargerii cojii minerale pe timpul manipul\rilor. ceea ce permite `nl\turarea lor prin selec]ie. Dintre `nsu[irile ce ]in de criteriile externe de apreciere a calit\]ii ou\lor.`n\l]imea albu[ului (mm).5% din cantitatea total\ de albu[ din ou) etc. “Petele de sânge” sunt considerate un foarte mare defect al ou\lor [i sunt datorate unei fragilit\]i capilare crescute a g\inilor (h2 estimat pentru apari]ia petelor de sânge este de 0.Pe ansamblu.) au elaborat indicatorul Q.7 x G0. ~n mod obi[nuit. (Quality score): Q. de nutri]ia asigurat\. Conversia furajului. Selec]ia p\s\rilor pentru un caracter legat de coaj\.68). cantitatea de albu[ rezidual r\mas aderent la cap\tul ascu]it la oului (cca.S. m\rimea [alazelor. `n acest sens. a[a cum ar fi rezisten]a la spargere. de aproximativ 3%. .6) `n care: H . ~n ou\ pot s\ apar\ [i “pete de carne” care.S. care includ mai multe caractere ale oului. de calit\]ile bateriei `n care sunt cazate. la `nceputul fiec\rei s\pt\mâni.greutatea oului (g).37 + 7.5 log (H – 1. indicele Haugh. Greutatea corporal\. se studiaz\ fiecare caracter `n parte.39). raportul albu[ fluid/albu[ dens. pe e[antioane din liniile pure [i const\ `n raportarea consumului de furaje. Brant [i col. `n perioada de vârst\ 2834 s\pt\mâni.68 pentru grosime coaj\ x rezisten]a la impact). 4. dat fiind procentul ridicat. `ns\ au fost imagina]i [i indicatori sintetici de apreciere.68 pentru grosime coaj\ x rezisten]a la presiune [i rF =+0. 3. ~n cadrul lucr\rilor de selec]ie. Indicele de conversie a hranei se coreleaz\ intens pozitiv cu greutatea corporal\ [i poate fi `mbun\t\]it prin selec]ie. I. 1951 (cita]i de Vacaru-Opri[. de fapt. sunt pete de sânge intrate `ntr-un proces oxidativ (h2 estimat pentru petele de carne=0. este foarte dificil\ deoarece coaja mineral\ este cea mai variabil\ component\ a oului `ntreg.25 – 12. `n cazul selec]iei p\s\rilor pentru produc]ie de ou\ mare [i greutate corporal\ mic\. caracterele care ]in de con]inutul ou\lor au heritabilit\]i moderate spre mari. deoarece furajul reprezint\ 60% din costurile pentru producerea unui ou. de perioada din zi când are loc ponta etc. Pe cale experimental\ s-a demonstrat c\. 5. totodat\. Rezisten]a la spargere a cojii minerale se coreleaz\ pozitiv cu grosimea acesteia (rF =+0. Acest caracter are o importan]\ ridicat\ `n activitatea de selec]ie. se determin\ prin cânt\rirea individual\ a p\s\rilor. transparen]a albu[ului.27 - . conversia furajului se determin\ `n perioada controlului individual al produc]iei de ou\. nu trebuie uitat faptul c\ spargerea [i fisurarea ou\lor nu depinde numai de calit\]ile genetice. ci [i de comportamentul p\s\rilor. = 13. la ou\le produse [i la mas\ ou.. de ou\ ce devin improprii comercializ\rii. statice [i dinamice ale acestora. La tineret. cele mai ridicate venituri se realizeaz\ de la exemplarele care au o greutate corporal\ intermediar\. G . Calitatea albu[ului este un caracter complex. iar la adulte. fiind dat\ de: `n\l]imea albu[ului. un interes aparte `l prezint\ rezisten]a la spargere a cojii minerale.

Pe parcursul lucr\rilor de selec]ie. urmat\ de accentuarea stresului `n cadrul popula]iei. mai ales atunci când se introduc noi indivizi. selec]ia g\inilor ou\toare dup\ rezisten]a general\ la `mboln\vire sl\be[te efectele selec]iei pentru caracterele productive [i din acest considerent.`ntre procentul de fertilitate [i cel de ecloziune (rF =+0.85). au o mai bun\ produc]ie de ou\. Performan]a reproductiv\ final\ depinde `ntr-o m\sur\ foarte mare de rezultatele finale ale incuba]iei. selec]ia pentru greutate corporal\ mare prelunge[te perioada de ecloziune mai mult decât selec]ia pentru greutatea mare a oului.59). pozitive.`ntre procentul de fertilitate al ou\lor [i concentra]ia spermei `n spermatozoizi (rF =+0.`ntre procentul de ecloziune al ou\lor [i durata incuba]iei (rF =-0. dar care au greutatea oului mare. Viabilitatea. ~n ultimul timp. Este un caracter cu o heritabilitate redus\ (h2 estimat `n perioada de ouat=0. `n viitor.28 - . 7.14). deoarece. Sub aspectul corela]iilor existente `ntre caracterele de reproduc]ie [i cele de incuba]ie. P\s\rile agresive ocup\ o treapt\ mai `nalt\ `n ierarhia social\ [i aparent.08) [i `ntre procentul de fertilitate [i volumul ejaculatului (rF =-0. la fel. `n func]ie de dezvoltarea glandelor endocrine (tiroida [i suprarenala) [i a bursei lui Fabricius. ci mai ales prin sporirea concentra]iei spermei `n spermatozoizi [i prin `mbun\t\]irea mobilit\]ii acestora. Prin urmare. liniile cu greutate corporal\ mare au nevoie de aproape 24 ore pentru des\vâr[irea ecloziunii. Tehnica de lucru prevede recoltarea ou\lor depuse de p\s\rile `n vârst\ de 28 s\pt\mâni [i apoi incubarea artificial\ a acestora. comparativ cu liniile u[oare. iar eclozionabilitatea. p\s\rile cu o dezvoltare mai mare a bursei lui Fabricius au [i o doz\ mai mare de anticorpi (corela]ia dintre greutatea bursei [i titrul de anticorpi este: rF = 0. acest aspect este valabil numai `n cazul când ele . sunt penalizate acele cupluri [i familii care au un procent de mortalitate mai mare decât media popula]iei. Dat fiind faptul c\ cele dou\ caractere au o heritabilitate sc\zut\. tendin]a de a practica densit\]i mari pe unitatea de suprafa]\ face ca selec]ia pentru produc]ii ridicate s\ fie `nso]it\ de o cre[tere a gradului de dominan]\ social\. `n cel al liniilor materne. lucr\rile de selec]ie specifice g\inilor includ [i elemente referitoare la comportamentul social al acestora.48) [i intens pozitive. Chiar dac\ au fost create linii de p\s\ri rezistente la anumite boli. fiind caractere heritabile. pentru ameliorarea lor este necesar\ aplicarea selec]iei combinate. Pierderile din efectiv sunt influen]ate destul de mult [i de ac]iunea diver[ilor factori stresan]i [i de aceea.43). acestea pot fi: negative. ~n ceea ce prive[te sporirea fertilit\]ii. cât [i dup\ cele familiale. Caracterele de reproduc]ie. au [i o ecloziune mai bun\. viabilitatea dorit\ la o anumit\ popula]ie poate fi asigurat\ prin folosirea metodelor profilactice de prevenire a `mboln\virilor. multe dintre caracterele ce pot fi m\surate pe timpul acesteia.6. viabilitatea nu constituie un criteriu de baz\ `n selec]ia acestei categorii de p\s\ri. G\inile care au un timp de incuba]ie mai scurt. Liniile cu greutatea oului mare tind s\ eclozioneze mai târziu. se va aprecia [i rezisten]a p\s\rilor la stres. atât dup\ performan]ele proprii. se consider\ c\ aceasta se poate realiza nu neap\rat prin m\rirea volumului ejaculatului. Fertilitatea este criteriul de selec]ie utilizat `n cazul liniilor paterne.

....170-180 zile.. ocuparea unui loc inferior `n ierarhia social\ a grupului din care fac parte se soldeaz\ cu reducerea num\rului de `mperecheri.. • greutate corporal\.....5 kg/kg mas\ ou.alb. pentru ob]inerea hibrizilor produc\tori de ou\ cu coaja alb\....2. atunci când sunt crescute numai p\s\ri agresive cu acela[i grad de dominan]\.220-270 buc.....170-180g/ou... • greutate corporal\........... • maturitate sexual\..... • consum de furaje..pigmentat\ `n brun...5-4.... .1... • culoarea cojii ou\lor.7 kg la masculi....0-3. Linia de g\ini Balote[ti “A”...... 1. • produc]ie de ou\... Hibrizii care produc ou\ cu coaja alb\ au la baz\ linii pure ale rasei Leghorn.... ... care poate fi agresiv sau submisiv..0 kg la masculi..2..210-240 buc. . Comportamentul social al p\s\rilor.......0 kg la femele.... • maturitate sexual\.3. cât [i linii create pe plan local (Linia de g\ini Balote[ti “R”.55-57g.....5 kg/kg mas\ ou.57-58g...... Hibrizi comerciali ou\tori de g\in\ ~n lume sunt produ[i dou\ tipuri de hibrizi comerciali de g\in\ [i anume: hibrizi produc\tori de ou\ cu coaja alb\ [i hibrizi produc\tori de ou\ cu coaja pigmentat\ `n brun....... caracterizat\ prin: • culoare penaj.3.......7-2.... • culoarea cojii ou\lor.ro[u.7-3..0 kg la femele... Hibrizii care produc ou\ pigmentate `n brun sunt ob]inu]i din linii pure ale rasei Rhode Island... se poate determina prin stabilirea raportului dominan]ei (num\rul de ac]iuni agonistice dominante/total conflicte) sau prin cel al indicelui `ncord\rii sociale (num\rul actelor agresive – num\rul actelor submisive)..3......180-185g/ou.29 - .3... ... La noi... . au fost utilizate linii pure de Leghorn atât din import... produc]ia lor este mai sc\zut\..... • consum de furaje.130-150 zile. La masculi.... • greutatea ou\lor........ • produc]ie de ou\...sunt crescute al\turi de p\s\rile submisive (cele de pe treptele inferioare ale ierarhiei sociale) pentru c\....4. pân\ la dispari]ia total\ a lor...alb\. Linia de g\ini Balote[ti “C” [i Linia de g\ini Balote[ti “I”). • greutatea ou\lor...........5-2... care prezint\ urm\toarele caracteristici morfo-fiziologice: • culoare penaj.

dar nu [i pe a celui negru. inhib\ produc]ia pigmentului ro[u. mai pu]in culoarea penajului care este alb\ (S). Crearea st\rii de homozigo]ie pentru gena silver (SS) la masculii de Rhode Island-alb [i pentru gena silver “ss” la masculii Rhode Island-ro[u. s-a materializat `n ]ara noastr\ prin ob]inerea hibridului “ROSO-SL”.Producerea hibrizilor sexabili la vârsta de o zi dup\ culoarea pufului Programul de creare [i perfec]ionare a liniilor genitoare de hibrizi produc\tori de ou\. creasta simpl\. dar din liniile pure 7. puri pentru gena “s”. cu excep]ia fertilit\]ii care era `nlocuit\ de eclozionabilitate. pe baza variet\]ilor albe [i ro[ii ale rasei Rhode Island. `n aproximativ 89% din cazuri. pe baza liniilor pure: 7 [i 8 (♀L7 [i ♂L8) din rasa Leghorn. penajul ro[u-`nchis (s). legat\ de sex. Varietatea ro[ie a rasei Rhode Island produce ou\ cu coaja pigmentat\ `n brun. femele silver Rhode alb cu masculi Rhode ro[u. ambele variante sunt scoase din circuitul productiv. fiind a doua alel\ de culoare la locusul “s” [i este necesar\ pentru producerea de pigment complex ro[u-buff. `ncruci[ându-se Rhode ro[u cu linii de Sussex alb (posed\ gena silver). 9 [i 10 ale rasei Leghorn. Varianta a doua a hibridului “Albo-67” a fost produs\ tot la Avicola Mih\ile[ti. Caracteristicile morfo-productive ale formelor parentale: . alb cu pete ro[ii pe cap. . are pielea [i picioarele galbene.poten]ial genetic………………………………….U. s-a realizat prin teste de culoare. Gena silver (S).. La vârsta de o zi.A. maturitate sexual\. `n timp ce varietatea alb\ are acelea[i caracteristici. ro[ie deschis\ cu o pat\ alb\ pe cap. fiind format din linii pure de Leghorn importate de la firma Ghostley.. 286 ou\. `n perioada: 20-64 s\pt\mâni………………………. penajul devine ro[u total la femele [i alb complet la masculi. astfel: • masculul-este: alb. alb\ cu o tent\ ro[iatic\ pe cap [i `n jurul ochilor. pui “ROSO-SL” se prezint\. iar cea matern\ pe cea dominant\. aproape alb. Liniile 9 [i 7 se selec]ionau pentru greutate corporal\. Prima variant\ a hibridului a fost ob]inut\ `n anul 1967. sexabili la o zi dup\ culoarea pufului. . alb cu dungi negre pe cap [i spate. Hibridul “ALBO–67” Este un hibrid creat `n dou\ variante. Pentru formarea hibrizilor sexabili dup\ culoarea pufului este necesar ca linia patern\ s\ aib\ gena recesiv\.30 - . ro[ie deschis\ cu o pat\ alb\ pe cap [i trei dungi albe pe spate. Linia 10 era selec]ionat\ pentru acelea[i criterii. 240 buc.. Gena golden (s) este recesiv\.produc]ie medie/g\in\ furajat\. produc]ie de ou\. ~n urm\toarele s\pt\mâni de via]\. din S. astfel: mascul golden Rhode ro[u cu femele Sussex alb [i respectiv. • femela-este: complet ro[ie. greutatea [i calitatea ou\lor [i pentru fertilitate. la Avicola Mih\ile[ti-jude]ul Giurgiu.

vârsta la procent maxim de ouat…………………. la: -32 s\pt\mâni……. 20-72 s\pt\mâni…………….700-1.……..pe ou………………….…….produc]ie medie/g\in\ furajat\.furaje consumate: . .c.vârf de ouat………………………………………. -70 s\pt\mâni……………. -adulte……………………………….2 kg n.poten]ial genetic………………………………….vârsta la procent maxim de ouat…………………. se utilizau masculi din linia 9 [i femele hibride ob]inute din masculi ai liniei 7 `ncruci[a]i cu femele din linia 10. de la firma “Shaver”. . 286 ou\. `n perioada: 20-64 s\pt\mâni…………….pentru produc]ia de ou\.c. . -70 s\pt\mâni…….greutatea ou\lor. 27-28 s\pt\mâni. .… 59-60g.. 140 g n...31 - . La producerea hibridului se foloseau masculi din linia G [i femele hibride (masculi din linia J x femele din linia D). Hibridul “ALBO–70” A fost omologat `n anul 1987 [i are la baz\ liniile pure G... Pentru ob]inerea acestui hibrid triliniar. . 28 s\pt\mâni.. 28 s\pt\mâni.consum specific…………………………….vârsta la 50% ouat……………………………….vârsta la procent maxim de ouat………………….. Caracteristicile hibridului “Albo-70”: .………… 280 buc.800 g. 1. .. Caracteristicile morfo-productive ale hibridului “Albo-67”: -produc]ia de ou\/g\in\ furajat\ (20-77 s\pt\mâni)… 280-286 ou\.produc]ia de ou\/g\in\ furajat\…………………. . Selec]ia liniilor utilizate s-a f\cut dup\ urm\toarele criterii: • liniile G [i J. la: -20 s\pt\mâni……………. . 270 buc. 290-300 ou\.………… 240 buc.………. 95-97%. 93-95%. 1. . 95% .………… 64-65g.viabilitate.20-72 s\pt\mâni……………………….. . . la: -tineret………………………………. . .………… 57-58g. 152 g n...400 g. . Acest hibrid a fost creat `n cadrul fostelor unit\]i avicole de la Bac\u.poten]ial genetic…………………………………. el este scos din circuitul productiv. Caracteristicile morfo-productive ale formelor parentale: . importate din Canada.. . 280-295 ou\.pentru produc]ia de ou\.c..vârsta la 50% ouat………………………………..pe kg ou……………………… 2. 140-150 zile. . Bra[ov [i Arad. .300-1.. greutatea ou\lor [i eclozionabilitate. J [i D de ras\ Leghorn.greutatea ou\lor………………………………….maturitate sexual\………………………………… 21 s\pt\mâni..greutate corporal\. 24-25 s\pt\mâni. • linia D ..vârsta la primul ou…………………………. .maturitate sexual\………………………………… 21 s\pt\mâni./ou. greutatea [i calitatea ou\lor [i fertilitate. dar la ora actual\. 24-25 s\pt\mâni.

vârf de produc]ie………………………………… 93%.2 kg.6 kg. vârf de produc]ie………………………………… 90-93%. consum mediu zilnic de furaje…………………. consum total de furaje…………………………… 5. condi]ii medii…………………. condi]ii medii………………………. produc]ie de ou\/g\in\ transferat\: condi]ii optime……………………….. greutatea [i calitatea ou\lor. viabilitate (19-77 s\pt\mâni)……………………. 2G. 308 buc. 1600 g. Identificarea sexelor la vârsta de o zi se face dup\ dezvoltarea remigelor primare.32 - .. 95%.…….. Performan]e tehnice `n perioada de cre[tere (0-18 s\pt\mâni): viabilitate………………………………………… 96-97%.4 kg. “Albo SL-2000” are ca baz\ genetic\ liniile 4Z. 4C [i 4X..…… 860g. Performan]e tehnice `n perioada de ouat (19-80 s\pt\mâni): vârsta la 50% ouat………………………….…… 160 zile. La producerea hibridului se utilizeaz\ coco[i hibrizi (4Z x 2G) `ncruci[a]i cu g\ini hibride (4X x 4C). iar linia 4C pentru eclozionabilitate. greutatea [i calitatea ou\lor [i fertilitate. Hibridul “SAFIR” Performan]e tehnice `n perioada de cre[tere (0-18 s\pt\mâni): viabilitate………………………………………… 95-96%.6 s\pt\mâni…………………………… 410g. linia 4X se mai selec]ioneaz\ pentru fertilitate. Liniile 4Z [i 2G sunt homozigote pentru gena “fast feathering”.. 1260 g. greutate corporal\. iar linia 4X este homozigot\ pentru gena “slow feathering” [i sunt selec]ionate pentru produc]ia de ou\. la: . 98-102 g. fiind selec]ionate pentru produc]ia de ou\. rezistent\ la boli. `n plus.. 20.18 s\pt\mâni……………………………. produc]ie de ou\/efectiv mediu: condi]ii optime……………………… 326 buc. Performan]e tehnice `n perioada de ouat (19-77 s\pt\mâni): vârsta la 50% ouat…………………………. consum total de furaje…………………………… 6. 1275 g. greutate vie la 77 s\pt\mâni…………………….12 s\pt\mâni……………………….7-6. apar]inând rasei Leghorn. .Hibridul “ALBO SL-2000” Este o pas\re cu un temperament vioi. adaptat\ condi]iilor de baterie.…… 22 s\pt\mâni. consum de furaje/kg mas\ ou…………………… 2020 g..7g. . Linia 4C este homozigot\ pentru gena “fast feathering”.. precum [i la stresul de microclimat [i cel nutri]ional. total mas\ ou (19-77 s\pt\mâni)………………. 314 buc. .. greutatea medie a ou\lor………………………… 62.. care sunt normal dezvoltate la puicu]e [i mai pu]in dezvoltate la coco[ei. greutate corporal\ (la 18 s\pt\mâni)………. 320 buc.…….

. 290-300 ou\. -adulte……………………………… 93-95%. ce au fost importate din Canada. 58-60g.c.vârsta la procent maxim de ouat…………………. .vârsta la 50% ouat………………………….pentru produc]ia de ou\. 2100-2300 g.H. . 142-154 zile.3 kg n. 64g. .. fiind folosit\ [i ca “tester” pentru identificarea genelor “argintiu” [i “barat”. la:-34 s\pt\mâni…………….. -grosimea cojii (34 s\pt\mâni)…. 95-97%.. varietatea ro[ie. produc]ie de ou\/ciclu…………………………… greutate medie a ou\lor. `n perioada: 20-64 s\pt\mâni…………….vârf de ouat……………………………………….……. greutate corporal\. . -pe ou……………. .vârsta la procent maxim de ouat…………………. pe baza liniilor H..……… 158 g n. fertilitate [i greutate corporal\ mic\.……. 274 ou\..………… 260 buc. 1.. 110g. -pe kg ou……………………….produc]ia de ou\/g\in\ furajat\………………….. .poten]ial genetic………………………………….. 155g. 20-72 s\pt\mâni…………….. la:-32 s\pt\mâni……………….furaje consumate:-pe ou………………….pentru produc]ia de ou\. .maturitate sexual\………………………………. . este o linie pur\ pentru gena “auriu’.. la:-20 s\pt\mâni………. Selec]ia liniilor participante s-a f\cut dup\ urm\toarele criterii: • linia H .. hibridul este scos din circuitul productiv. 94% .. • linia M . 318 buc.…….c. greutatea [i calitatea ou\lor. .. consum de nutre]uri combinate-pe zi…………….. 1. la-34 s\pt\mâni………. 333 buc. 65-67g. calitatea ou\lor-unit\]i Haugh (34 s\pt\mâni)….pentru produc]ia de ou\.viabilitate.33 - . 2. Hibridul “ROSO-70” A fost ob]inut la “Avicola” Codlea-Bra[ov. 25-26 s\pt\mâni.……. -70 s\pt\mâni………. Hibridul “Roso-70” se ob]ine `n urma `ncruci[\rii coco[ilor H cu g\ini hibride provenite din coco[i M x femele P [i are urm\toarele caracteristici morfoproductive: .710g..vârsta la primul ou…………………………. 360 µm. -70 s\pt\mâni…………….………… 226-236 buc. 28 s\pt\mâni.poten]ial genetic…………………………………. 280-290 ou\. M [i P ale rasei Rhode-Island. la:-tineret……………………………. 1500-1600 g. -77 s\pt\mâni……………. 28-29 s\pt\mâni.570g. . 57g. . • linia P .greutate corporal\. 290-300 buc. -70 s\pt\mâni…………..produc]ie de ou\/efectiv mediu:-condi]ii optime… -condi]ii medii…. . la ora actual\..produc]ie medie/g\in\ furajat\. greutatea ou\lor [i eclozionabilitate. intensitatea culorii ou\lor [i fertilitate. 22 s\pt\mâni.greutatea ou\lor. Caracteristicile morfo-productive ale formelor parentale: .. 91 U.

fiind selec]ionate pentru produc]ia de ou\. greutatea oului... 15. .7 kg. total mas\ ou. 94. rezistent\ la boli. `n plus.6%.34 - .. fertilitate [i greutate corporal\. 20. consum de furaje/kg mas\ ou…………………… 2160 g. consum de furaje………………………………… 6.. consum de furaje………………………………… 6..3-6. Hibridul se ob]ine din coco[i hibrizi (5K x 3H) [i g\ini hibride (5M x 5F). 1560 g...……. adaptat\ condi]iilor de baterie.. intensitatea culorii cojii oului. precum [i la stresul de microclimat [i cel nutri]ional. greutate corporal\ (la 18 s\pt\mâni)……………. 323 buc. consum mediu zilnic de furaje…………………. la: 60 s\pt\mâni…………………. precocitate. 21 s\pt\mâni.…….……. 19-74 s\pt\mâni……………………. Hibridul are la baz\ liniile 5K [i 3H apar]inând rasei Rhode Island..2 kg. greutatea oului. iar linia 5F pentru eclozionabilitate. 80 s\pt\mâni…………………. 114-119 g.. iar coco[eii de culoare alb\.. calitatea ou\lor..3-6. 74 s\pt\mâni……………………….. 351 buc. `n perioada: 19-60 s\pt\mâni……………………. Hibridul “ROSO SL-2000” Este o pas\re calm\. 22. 2240 g.. Performan]e tehnice `n perioada de cre[tere (0-18 s\pt\mâni): viabilitate………………………………………… 96-97%. adaptat\ condi]iilor de baterie. Liniile 5K [i 3H sunt homozigote pentru gena “golden”.Hibridul “ROSO-SL” Este o pas\re calm\. viabilitate (19-80 s\pt\mâni)……………………. puicu]ele au puful de culoare ro[ie. produc]ie de ou\/efectiv mediu. 313 buc. 1550 g.. Performan]e tehnice `n perioada de cre[tere (0-18 s\pt\mâni): viabilitate………………………………………… 96-97%. 80 s\pt\mâni………………………. 19-80 s\pt\mâni……………………. 242 buc. varietatea ro[ie [i liniile 5M [i 5F ale rasei Rhode Island. vârf de produc]ie………………………………… 95%. linia 5M se mai selec]ioneaz\ pentru fertilitate. produc]ie de ou\/g\in\ transferat\..……. Liniile 5M [i 5F sunt homozigote pentru gena “silver” fiind selec]ionate pentru produc]ia de ou\. rezistent\ la boli. precum [i la stresul de microclimat [i cel nutri]ional..5 kg. Performan]e tehnice `n perioada de ouat (19-80 s\pt\mâni) vârsta la 50% ouat………………………….4 kg. 340 buc. la: 60 s\pt\mâni………………………. greutate vie la 80 s\pt\mâni……………………. intensitatea culorii cojii oului [i calitatea oului. 74 s\pt\mâni………………….8 kg. La vârsta de o zi. varietatea alb\.……. 249 buc. greutate corporal\ (la 18 s\pt\mâni)………. precocitate.

3 kg. greutate vie (la 77 s\pt\mâni)………………….. produc]ie de ou\/efectiv mediu: condi]ii optime……………………… 333 buc. Linia 54B este homozigot\ pentru gena “barat” fiind selec]ionat\ pentru produc]ia de ou\. calitatea ou\lor.. la stresul de microclimat [i cel nutri]ional [i produce ou\ cu coaja pigmentat\. Performan]e tehnice `n perioada de cre[tere (0-18 s\pt\mâni): viabilitate………………………………………… 96%. greutatea oului. ce a fost creat `n cadrul S.…… 321 buc. 95%. 1580 g..…….8 kg. La producerea hibridului se utilizeaz\ coco[i din linia 3H [i g\ini din linia 54B.…… 22½ s\pt\mâni. greutate vie la 77 s\pt\mâni……………………. fertilitate [i greutate corporal\. puii de ambele sexe au puful de culoare neagr\. Linia 3H este homozigot\ pentru gena “golden”. vârf de produc]ie………………………………… 93-94%. 114-118 g. 94%. viabilitate (19-77 s\pt\mâni)…………………….. Performan]e tehnice `n perioada de ouat (19-77 s\pt\mâni): vârsta la 50% ouat…………………………. 115-119 g... condi]ii medii…………………. 312 buc.. precocitate.35 - . cu excep]ia coco[eilor care au o pat\ alb\ pe cap. adaptat\ condi]iilor de baterie. “Avicola Bucure[ti” S.. 2200 g. 20. 6. intensitatea culorii cojii.. 21.. produc]ie de ou\/g\in\ transferat\: condi]ii optime……………………… 326 buc.2g. Hibridul are la baz\ linia 3H apar]inând rasei Rhode Island. condi]ii medii………………………. “Robar S.. consum de furaje…………………………………. Hibridul “ROBAR SL” Este un hibrid aflat `n curs de omologare. 318 buc. produc]ie de ou\/g\in\ transferat\…………. viabilitate (19-77 s\pt\mâni)…………………….. total mas\ ou (19-77 s\pt\mâni)……………….A. greutatea medie a ou\lor………………………… 63. variabil\ ca dimmensiuni. 2150-2240 g. fiind selec]ionat\ pentru produc]ia de ou\. consum mediu zilnic de furaje………………….. 2190-2270 g.Performan]e tehnice `n perioada de ouat (19-77 s\pt\mâni): vârsta la 50% ouat………………………….…….. La vârsta de o zi. varietatea barat\.. greutatea oului. calitatea oului [i eclozionabilitate. 324 buc. intensitatea culorii cojii oului.C. rezistent\ la boli. greutatea medie a ou\lor………………………… 64g. precocitate.5 kg.” este o pas\re calm\.. ..6-6..L. greutate corporal\ (la 18 s\pt\mâni)……………. 21½ s\pt\mâni. produc]ie de ou\/efectiv mediu…………………. consum de furaje/kg mas\ ou……………………. total mas\ ou (19-77 s\pt\mâni)……………….. consum mediu zilnic de furaje…………………. varietatea ro[ie [i linia 54B a rasei Marans. vârf de produc]ie………………………………… 94-95%.

. Viabilitate `n perioada de produc]ie……. se folosesc masculi hibrizi (coco[i A x femele B) [i femele hibride (coco[i C x femele D). Greutate corporal\ la vârsta de 80 s\pt\mâni…… 1.. Performan]ele tehnice ale hibridului: vârsta la 50% ouat…………...36 - 3%.consum specific de furaje………………………. 64...5 kg. 63.8 kg. ou\ pe g\in\ introdus\: -`n 12 luni de ouat… 290-300. 97 – 98%. -`n 14 luni de ouat. consum de furaje/pas\re (0-17 s\pt\mâni)………………. `n perioada de cre[tere……….8g. . vârf de ouat…………………. la producerea sa...0 kg.9 – 2.4–7.0–65. Produc]ia de ou\ mas\ ou\/g\in\ introdus\: -`n 12 luni de ouat… 18. 94 – 96%. 145 zile. la vârsta de 20 s\pt\mâni…… 1. 113g. 339 buc. Hibridul “HISEX BROWN” Perioada de cre[tere: mortalitate (0-17 s\pt\mâni)…………………………….. 329 buc. 1400 g..1–2.0 kg.5–64. peste 3.5 g. 5.5 kgf/cm2.6 kg. consum de furaje/pas\re (18-20 s\pt\mâni)………. culoarea cojii minerale……… maron uniform..……. Caracteristici ou\ rezisten]a cojii minerale.5-19. produc]ie total\ de ou\ (la 78 s\pt\mâni): pe efectiv existent……………………………….……. `n perioada de tineret (1-20 s\pt\mâni)……..0-22. 62.3kg/kg mas\ ou. -`n 14 luni de ouat… 330-340. greutate corporal\ (la 17 s\pt\mâni)……………………. Hibridul “LOHMANN BROWN” Hibridul a fost creat `n Germania. 91-94%.2 kg. indice de conversie…………. -`n 14 luni de ouat… 21. Perioada de ouat: vârsta la 50% ouat…………………………………. 150-156 zile.. 2. `n perioada de produc]ie Consum de furaje (21-80 s\pt\mâni)…………… 112-122 g/zi.……. 2.5 – 1. din 4 linii pure ale rasei Rhode-Island. 7...6 kg. pe efectiv ini]ial………………………………… greutatea medie a ou\lor (la 78 s\pt\mâni)……………… consumul de furaje dup\ vârsta de 145 zile: consum mediu zilnic pân\ la 78 s\pt\mâni……. greutatea medie a ou\lor: -`n 12 luni de ouat.. 142 g/ou.0 g. ...

vârsta vârfului de ouat…………………….. 305-315 ou\/puicu]\.. 0. 25-27 s\pt\mâni. la: 17 s\pt\mâni………………………….consum pe ou pân\ la 78 s\pt\mâni…………….. 20 s\pt\mâni…………………………. carnea de pas\re are o compozi]ie neomogen\. `n aminoacizi. o cantitate mai redus\ de ]esuturi conjunctive. greutatea medie a ou\lor…………………. 1900g... 1989g.1. PRODUC}IA DE CARNE DE PAS|RE {I FACTORI DE INFLUEN}| Carnea face parte dintre produc]iile principale ale p\s\rilor [i este unul dintre alimentele de baz\ pentru om. Hibridul “SHAVER STARCROSS 579” Hibridul “Shaver 579” poate realiza indici productivi foarte ridica]i.... 30 s\pt\mâni………………………….. Compozi]ia chimic\ a c\rnii Din punct de vedere chimic. de 96-98%. coeficientul de utilizare digestiv\ a substan]elor nutritive din carnea de pas\re este foarte mare. greutate corporal\. dar mai multe proteine [i gr\simi de calitate superioar\.. 15). mai ales la g\ini [i curci.…. dar `n func]ie de clasa lor de calitate (tab. 1705g.. 137g.. `n timp ce `n carnea din restul corpului se g\sesc mai pu]ine proteine. 1450g. Carnea de pas\re este superioar\ c\rnurilor provenite de la alte specii de animale domestice prin faptul c\ are sarcolema fibrelor musculare mai sub]ire. 62-63g. mortalitate pe o perioad\ de 4 s\pt\mâni………………… greutate corporal\ (la 78 s\pt\mâni)……………………. `n cele mai diferite condi]ii de `ntre]inere [i de mediu. iar `n cadrul acestora. la care pieptul are un con]inut mai ridicat `n proteine. “bobul” mai fin.. consum specific…………………………… 130-140g/ou. Valoarea constituien]ilor chimici ai c\rnii de pas\re difer\ de la o specie la alta. 2060g. 2.5%. 2.. Valoarea nutritiv\ a c\rnii este dat\ de bog\]ia ei `n proteine [i. deci. Performan]e tehnice: vârsta la 50% ouat………………………… 20-21 s\pt\mâni. . produc]ie/12 luni de ouat………………….37 - . 18 s\pt\mâni………………………….. dar mai multe gr\simi. % produc]ie la vârsta de 72 s\pt\mâni. 1560g. de la o categorie de vârst\ la alta.. 80 s\pt\mâni…………………………. 72-77%. având un rol plastic [i energetic bine definit pentru organismul uman.

apoi vitaminele A [i D [i `n cantit\]i mai mici. de la 48. Substan]ele minerale-carnea de pas\re con]ine numerose macro [i microelemente..8 29. fizice [i tehnologice ale c\rnii Din punct de vedere organoleptic [i fizic.2 172.8 11.4 300.0 22. 6. vârst\.38 - . vârst\.0-13.5 4.0 1.5 70.Compozi]ia chimic\ a c\rnii de pas\re (dup\ O]el.8 19. pe m\sur\ ce p\s\rile au o stare mai bun\ de `ngr\[are.4 19. ras\.8 11..1 60.8 21. 5. la 72. ~ntotdeauna. hidrolazelor [i ligazelor.2.9 12.7 6.9 22. iar cea de gâ[te. la broilerul de g\in\ de clasa a II-a [i 404.0 188.5 15. starea de `ngr\[are etc.8 0.0% la ra]e [i 11.9 26.2 1.5 72.0 13.9 67.6 calorii/100g. cea de ra]e. propor]ia de lipide este mai mare `n carnea de palmipede (19. fr\gezimea.1 1.9 0. .8 281.2 16.9%.7 Tabelul 15 Calorii/ 100g 208. carnea de g\in\ [i curc\ are un con]inut proteic de 19. dar [i de tipul mu[chiului (`n mu[chii albi este dublu fa]\ de cei ro[ii).0 37.5 0.4 52. variind `n func]ie de specie.8 16. I. de 12.0 48.3%. Caloricitatea-este cuprins\ `ntre 130.6 259.2-37. Proteinele-propor]ia lor scade `n detrimentul celei de gr\simi.1%). transferazelor.4 58.9 0.1%. cum ar fi culoarea. 1969.2 38. crt. la gâ[tele din clasa I de calitate.9 59.6 151.9 16.9 0. cu varia]ii `n func]ie de specie. 2.6 63. date de specie.8-22.9 1. ~n general.4-38.0-17.8 19.7%) [i curci (8.0 17.9 67.4 314.3 13. la gâ[tele adulte.8 22.1 22.7 56. vitaminele C. I. 2.1 8. felul mu[chiului etc.2-20. suculen]a.0 247. Apa-de]ine ponderea cea mai mare dintre constituien]ii chimici ai c\rnii. la broilerul de g\in\ de calitatea a II-a. stare de `ngr\[are.1% la gâ[te) decât la g\ini (4.3 346.2 1. 1 2 3 4 5 6 7 Specia [i categoria de vârst\ G\ini Broiler de g\in\ Curcani Ra]e Broiler de ra]\ Gâ[te Broiler de gâsc\ Clasa de calitate `n viu I a II-a I a II-a I a II-a I a II-a I a II-a I a II-a I a II-a Ap\ 65.2 0. 2000) Nr. Lipidele-con]inutul lor `n mu[chii stria]i prezint\ varia]ii semnificative.4 Substan]e minerale 1.0 0. Vitaminele-`n carnea de pas\re se g\sesc vitamine hidrosolubile din complexul B.0 68. ponderea lor fiind de cca 1%. de 13.1 130.8 49.0-19. ras\. ~nsu[irile organoleptice.8 0. [i col. E [i K. 3.5%.0 19. la carnea de pas\re intereseaz\ mai multe aspecte. mirosul sau gustul.8 404.0 189. 4. cita]i de Vacaru-Opri[. Enzimele-se g\sesc `ntr-un num\r ridicat `n carne [i ele apar]in oxidoreductazelor.0%.6 Constituien]i chimici: Proteine Lipide 19.6 0.8 calorii/100g.8 20. stare de `ngr\[are.8 397.

atunci când este imersat\ `n acesta. cantitatea de carne ob]inut\ este dependent\ de specia de p\s\ri la care se face referire.5-5. intracelulare [i interfasciculare. Diferen]ieri datorate speciei exist\ [i `n ceea ce prive[te valoarea randamentului la sacrificare. dar [i calitatea c\rnii ob]inute.0 kg. 3. Culoarea-are `n vedere culoarea carcaselor [i culoarea pe sec]iune: • culoarea carcaselor-poate fi alb\. datorit\ sl\birii for]ei de coeziune a fibrelor musculare componente. dar `n procesul de fabricare a lor este necesar ca aceasta s\ `ndeplineasc\ dou\ `nsu[iri tehnologice [i anume: • capacitatea de hidratare. 2. rasele pitice au greut\]i de cca. Suculen]a-depinde de cantitatea de sucuri intercelulare. `n timp ce la puii de carne hr\ni]i pân\ la sacrificare cu furaje care con]in f\in\ de pe[te. Fr\gezimea-reprezint\ u[urin]a cu care se las\ masticat\ carnea [i depinde de con]inutul c\rnii `n ]esut conjunctiv. • capacitatea de re]inere a apei. La g\ini. La palmipedele crescute pe ap\. 4. carnea cre[te `n volum [i greutate. Rasa este unul dintre factorii importan]i de influen]\ ai produc]iei cantitative [i calitative de carne ob]inut\ de la p\s\ri.5-6. `n cazul mu[chilor pectorali. pe când cei din rasa Neagr\ de Norfolk. genitoare ale hibrizilor "Robro-69". carnea are un gust de pe[te sau de mâl. a[a de exemplu. Factorii care influen]eaz\ produc]ia cantitativ\ [i calitativ\ de carne 1. dar nu `n aceea[i m\sur\ ca la cea de mamifere. ~n ]ara noastr\. "Robro-70" [i "Mini Robro". de 4. • culoarea pe sec]iune-poate fi alb\. iar la porumbei. de 0. hibridul [i individul. iar cele grele. 0.reprezint\ for]a cu care proteinele din carne re]in o parte din apa proprie. 2. de 2-5 kg. la pulpe.reprezint\ proprietatea c\rnii de a absorbi un lichid. sub ac]iunea unor for]e externe (presare. Mirosul [i gustul-sunt specifice diferitelor specii de p\s\ri.5 kg (Cornish). Curcanii adul]i din rasa Neagr\ de Solonge ating u[or greut\]i de 20. t\iere etc). de cantitatea [i calitatea ]esutului adipos. prin hidratare. cât [i o parte din apa ad\ugat\ `n procesul de prelucrare.1. `mbun\t\]indu-[i fr\gezimea [i suculen]a. la gâ[te [i curci se pot ob]ine greut\]i corporale de 18-20 kg.3. fiind vizibil influen]ate de alimenta]ie. Carnea de pas\re se preteaz\ foarte bine la ob]inerea unei game largi de semipreparate [i preparate. care se caracterizeaz\ printr-un nivel ridicat al performan]elor.8-1. linia.7 kg. de ras\ [i mai ales de vârsta p\s\rilor. de calitatea fibrei musculare [i este strict legat\ de ras\ (p\s\rile din rasa Plymouth Rock au carnea mai fraged\ decât cele din rasa Cornish). Cele dou\ `nsu[iri sunt bine eviden]iate la carnea de pas\re. Specia. carnea are gustul acestui furaj.5 kg. sau ro[ierozie. ~n mod firesc. . galben\ de diferite nuan]e [i chiar neagr\. rasa. Linia reprezint\ un grup de indivizi selec]iona]i din aceea[i ras\ sau dintro popula]ie oarecare.2 kg. pentru ob]inerea c\rnii de g\in\ sunt utilizate 9 linii pure active.39 - . doar 4. la g\ini [i ra]e.

familie [i individ `n parte. • Fertilitatea reprezint\ capacitatea celulei sexuale de a-[i reduce la jum\tate num\rul de cromozomi [i de a forma gametul. cele dou\ `nsu[iri sunt ceva mai mici decât la rasele specializate pentru produc]ia de ou\. atât din punct de vedere cantitativ (greutate corporal\. 3. • Fecunditatea este procesul de unire a celor doi game]i de sex opus. `n acest sens. a veziculelor [i hematoamelor pectorale. A[a de exemplu. precum [i exemplare cu o vitez\ mic\. pe când curcanii sunt de aproape trei ori mai grei decât curcile. la rasele de g\ini mixte. ~n ultimii ani. hibrizii ou\tori realizeaz\ greut\]i de 1.40 - . de[i. propor]ia de substan]\ uscat\ din carne cre[te. iar masculii numai 130g. `n acela[i timp. Dac\ puii se sacrific\ dup\ vârsta de 8 s\pt\mâni. 2. cât [i calitativ (compozi]ie chimic\. ras\. precum [i gradul lor de mobilitate [i viabilitate. mai ales la puii crescu]i `n baterii. excep]ie face prepeli]a japonez\. Cercet\rile efectuate `n acest\ direc]ie au demonstrat c\ fertilitatea. `n cadrul procesului de gametogenez\. greutatea organelor interne. puii au o reac]ie diferit\ fa]\ de factorii tehnologici asigura]i [i de aceea exist\ diferen]ieri `n ceea ce prive[te produc]ia de carne ob]inut\. care `[i `ncepe procesul de segmentare par]ial\ [i inegal\. fiind analizat\ concentra]ia de spermatozoizi. se constat\ apari]ia. pe când cei de carne ating greut\]i de peste 2. Sexul [i vârsta. Fecunditatea [i capacitatea de ecloziune sunt caracteristice pentru fiecare specie. `nsu[iri organoleptice etc). ceea ce permite ca prin selec]ie s\ se aleag\ p\s\rile cu o vitez\ convenabil\ de cre[tere. linie. coco[ii au cu 45-60% mai mult decât g\inile de aceea[i vârst\. la ecloziune. la care femelele au peste 160g. .Hibrizii pot fi specializa]i pentru produc]ia de ou\ sau pentru cea de carne. Greutatea corporal\ cre[te `n paralel cu `naintarea `n vârst\. ponderea por]iunilor tran[ate `n alc\tuirea carcaselor etc). ~n func]ie de sex.0 kg la vârsta de numai 42 zile. proces `n urma c\ruia rezult\ celula ou sau zigotul. `nsu[ire ereditar\ ce este condi]ionat\ de fertilitate. fecunditatea poate s\ varieze de la 0 la 100%. Prolificitatea. La p\s\rile din aceea[i ras\. Cel mai important factor biologic care influen]eaz\ `n ansamblu produc]iile p\s\rilor este prolificitatea. pentru cre[terea fertilit\]ii s-a introdus analiza [i controlul materialului seminal la masculii candida]i pentru reproducerea liniilor `n noua genera]ie.5-2. a[a de exemplu. `n propor]ie ridicat\. cele dou\ sexe au greut\]i aproximativ egale. fecunditate [i capacitatea de ecloziune. atingând standardul rasei numai atunci când se asigur\ condi]iile specifice unei `ntre]ineri corespunz\toare. ~n cadrul fiec\rei popula]ii exist\ indivizi cu o vitez\ mare de cre[tere. fecunditatea [i capacitatea de ecloziune sunt determinate de gene diferite [i c\ `ntre cele trei `nsu[iri nu exist\ o rela]ie direct\. • Capacitatea de ecloziune exprim\ num\rul de pui viabili ecloziona]i dintr-o sut\ de ou\ fecundate. iar valoarea raportului carne/oase scade.0 kg la vârsta de adult. cu refacerea garniturii cromozomale specifice speciei.

duce la utilizarea neeconomic\ a proteinei. dup\ cum exist\ [i indivizi la care aptitudinile pentru `ngr\[are sunt mult mai evidente decât la al]ii. determinând o valorificare diferit\ a hranei ingerate `n produc]ia de carne. termogenezei adaptative. `n calitatea carcaselor sub aspectul form\rii ]esutului muscular. ceea ce permite aplicarea selec]iei `n vederea reducerii cantit\]ii de gr\sime din carcas\. se constat\ mari diferen]e `ntre rase. un interes aparte `l prezint\ duritatea fibrei musculare. a c\rui valoare se reflect\ direct `n sporul de greutate al puilor. calitatea [i cantitatea furajului administrat. modificarea gustului specific al c\rnii etc. sistemul de cre[tere. dar cu deosebiri `n interiorul acestora. 4. ce permite testarea rezisten]ei la forfecare a mu[chiului. Carnea de pas\re poate fi de culoare alb\ (pieptul) [i ro[ie (pulpele). brizur\ sau granule) are o influen]\ direct\ asupra cre[terii puilor de carne. Capacitatea de valorificare a hranei. variaz\ semnificativ `ntre rase. `n acelea[i condi]ii de cre[tere. Capacitatea de depunere a gr\simii la broiler este influen]at\ de mai mul]i factori. Cerin]ele de energie ale p\s\rilor crescute `ntr-un astfel de sistem pot fi `mp\r]ite `n cerin]e de `ntre]inere ale metabolismului bazal. Astfel.Pentru aprecierea rezisten]ei la `mboln\vire exist\ un program de lung\ durat\. pentru apreciere folosinduse un cromatometru Minolta CR 300.41 - . fr\gezimea [i calit\]ile gustative ale c\rnii. `n timp ce furajele cu niveluri energetice prea ridicate determin\ depunerea exagerat\ de gr\sime `n carcase. la un consum specific ridicat. termogenezei de alimentare [i activit\]ii fizice [i `n cerin]e de produc]ie pentru energia produselor [i termogeneza legat\ de sinteze. la sporuri mici de cre[tere [i la sporirea propor]iei carcaselor de calitate inferioar\. o familie presupune existen]a unui raport `ntre sexe de 1 mascul/10 femele. Forma de prezentare a furajelor (f\in\. `n consumul specific de furaje.54) cu lipidele con]inute [i negativ (-0. `n cadrul c\ruia familiile cu mortalitate ridicat\ se penalizeaz\. Dintre `nsu[irile fizice ale c\rnii. Capacitatea de formare a c\rnii [i de depunere a gr\simii. cum ar fi: rasa. . temperatura ambiental\. `n con]inutul de gr\sime. Grosimea stratului de gr\sime de pe cele dou\ extreme ale abdomenului este diferit\. vârsta [i sexul etc. La indivizii cu vitez\ mare de cre[tere s-a pus `n eviden]\ o intensificare a depunerilor de gr\sime intern\.13) cu activitatea lipazelor lipoproteice. ~ntre con]inutul proteic al furajului [i nivelul energetic al acestuia trebuie s\ existe un anumit raport. dar a c\rui ritm scade dup\ vârsta de 19 zile. indicator ce poate fi apreciat cu ajutorul dispozitivului WarnerBratzler. dar `ntre media extremelor [i cantitatea de gr\sime abdominal\ exist\ corela]ii directe. Cantitatea de gr\sime abdominal\ este corelat\ moderat (0. când se intensific\ formarea maselor musculare. 5. Utilizarea de nutre]uri combinate cu niveluri energetice mai mici decât cerin]ele specifice puilor de carne. Pentru stabilirea culorii pieptului exist\ o scar\ etalon. la afectarea s\n\t\]ii puilor. P\s\rile crescute `n sistem industrial nu fac fa]\ situa]iilor de caren]\ energetic\ prelungit\ [i nici abaterilor de la zona de confort tehnologic.

exemplarele la care mu[chii pectorali [i cei ai coapselor [i gambelor sunt mai bine dezvolta]i. este: Greutatea carcasei (kg) Randament la sacrificare (%)= X 100 Greutate vie (kg) Valoarea randamentului comercial la puii broiler de g\in\ trebuie s\ aib\ limite de 80-84%. Prin `ncruci[area liniilor de p\s\ri cu un procent ridicat de gr\sime abdominal\ cu linii având un procent redus. depinde `n mare m\sur\ de calitatea puilor livra]i. Tabelul 16 Valorile intermediare ale unui randament comercial mediu de 83% (la un pui cu o greutate de 1500 g) (dup\ Popescu B\ran. dar [i de fluxul tehnologic de sacrificare. 1970) Nr. M.440 1. picioare Greutate (g) 1.155 975 195 Randament (%) 96 89 77 65 13 ~ntre randamentul la sacrificare [i propor]ia regiunilor anatomice din alc\tuirea carcaselor exist\ anumite corela]ii. . 6. se ob]in descenden]i la care regresia cantit\]ii de gr\sime abdominal\ raportat\ la greutatea vie se manifest\ semnificativ. 17). C).. Atât randamentul de sacrificare.42 - . greutatea carcaselor [i a por]iunilor componente se determin\ prin cânt\rire. Corela]ii pozitive sunt [i `ntre m\rimea stratului de gr\sime abdominal\ [i compozi]ia chimic\ a carcaselor. prin determinarea concentra]iei de trigliceride serice. formula sa de calcul. B. cu o medie de 82% (tab. deoarece exist\ corela]ii pozitive `ntre acestea [i depunerile de gr\sime intern\. ele sunt clasate pe grupe de calitate (A. Randamentul la sacrificare "la cald" [i randamentul comercial (carcas\+organe comestibile) se stabilesc imediat dup\ sacrificare. Randamentul la sacrificare [i ponderea por]iunilor tran[ate din carcase.335 1. influen]ate de categoria de p\s\ri la care se face referire (tab.Selec]ionarea indivizilor f\r\ predispozi]ie pentru depunerile de gr\sime intern\ se face la nivel de linie pur\. Exprimarea se face `n valori absolute (g) sau `n valori relative (%). raportate la greutatea vie [i la greutatea carcasei. 16). condi]ionate de raportul dintre biomas\ [i dezvoltarea diferitelor regiuni corporale. `nregistreaz\ [i un randament superior la sacrificare. iar carnea acestora este de bun\ calitate. cât [i ponderea por]iunilor tran[ate `n alc\tuirea carcaselor sunt `nsu[iri importante. crt. Randamentul la sacrificare stabilit `n condi]ii de produc]ie. iar func]ie de valorile `nregistrate. 1 2 3 4 5 Specificare Dup\ emisiunea sanguin\ Dup\ jumulire Dup\ eviscerare Carcasa (f\r\ organe) Cap. gât.

7 12.1 4.6 31.8 5.4 20.0 6.9 Pui broiler H.8 1/4.4 20.2 17. [i col.30 6.0 49.5 1/3.0 19.0 32.2 6.6 7.2 20. .9 31.1 19.3 28..6 22.9 14.79 4.4 10.8 32.9 31. 1980) Specificare Randament comercial ♦ Cap ♦ Gât ♦ Fluiere Total ♦ Aripi ♦ Spinare Total ♦ Coaps\.7 4.0 12.0 21.2 11.9 24.8 10.69 Rhode Island 80.9 19.5 19.8 29.35 5.6 20. raportul dintre randamentul la sacrificare [i propor]ia din carcase a regiunilor anatomice.1 28.3 80.2 19. la puii `n vârst\ de 60 zile (dup\ B\l\[escu M.9 3.5 48. 18).8 3.3 20.0 32.1 2.8 54.8 27. gamb\ ♦ Piept Total Raport carne/oase 78.3 7.7 7.0 6.9 3.1 28.7 30.7 45.8 27.6 49.4 53.4 11. 1980) Specificare Leghorn Randament comercial ♦ Cap ♦ Gât ♦ Fluiere Total ♦ Aripi ♦ Spinare Total ♦ Coaps\.9 La puii de aceea[i vârst\.78 Rasa: Plymouth Rock 79.5 45.6 9.6 8.9 20.7 19.8 34.5 32.6 32.4 17.8 21.2 22.43 - .0 12.28 Calitatea p\s\rilor t\iate variaz\ `n func]ie de propor]ia diferitelor componente ale carcasei (tab.Tabelul 17 Randamentul la sacrificare [i propor]ia regiunilor anatomice din carcas\ (%) (dup\ B\l\[escu M.0 20.1 24.6 31. difer\ de la o ras\ la alta (tab.4 2.4 7.0 7.2 8. Tabelul 18 Randamentul la sacrificare [i propor]ia regiunilor anatomice din carcas\ (%).6 56.5 7.D.5 20.3 27.7 46.5 25. la: 35 zile 56 zile 72. 19).5 1/4.9 9.5 2.2 media 84.35 7.8 7.4 83. [i col.1 11.8 21.31 Cornish 79..8 1/4.7 4. gamb\ ♦ Piept Total P\rin]i rase grele coco[i g\ini 84.2 6.3 14..

dar `n detrimentul componentelor cu valoare comercial\ mare. frecven]a defectelor carcaselor.2 8. Carcasele cele mai bune din punctul de vedere al pigmenta]iei se ob]in de la puii crescu]i pe . ~ntre greutatea carcasei [i cea a capului. datorit\ ponderii ridicate. datorit\ faptului c\ ei au posibilit\]i mai mari de mi[care.4 7. de sistemul de cre[tere etc.4 2. gâtului [i a ghearelor exist\ un raport direct propor]ional.9 62.4 66. ceea ce determin\ o mai bun\ dezvoltare a celor dou\ segmente. Aprecierea aspectului general al carcaselor se face pe baza criteriilor stabilite prin normativele `n vigoare [i care au `n vedere greutatea carcaselor. pe lâng\ al]i factori. influen]eaz\ (prin intermediul acesteia) [i greutatea carcaselor. ce poate fi modificat de condi]iile de cre[tere [i de exploatare. Greutatea carcaselor este direct propor]ional\ cu greutatea `n viu a puilor la sacrificare [i prin urmare.0 9. dar [i a calit\]ilor organoleptice superioare. cantitatea de gr\sime subcutanat\ etc.7 41. `ntre greutatea lor [i cea corporal\ exist\ un raport direct propor]ional. de propor]ia de aditivi energetici [i proteici ad\uga]i `n furaje.4 9. factorii de cre[tere ce condi]ioneaz\ greutatea vie a puilor. [i col. Calitatea carcaselor.6 4. Coapsele [i pieptul sunt segmentele anatomice cele mai valoroase.9 12. gradul de pigmentare al pielii.5 62. precum [i frecven]a defectelor. Greutatea aripilor [i a spatelui este mai mare la puii crescu]i la sol decât la cei din baterii. cu nuan]e intermediare [i este influen]at\ de nivelul energetic al hranei.3 Greutatea carcasei [i a p\r]ilor ei componente. dar mai ales prin cea a componentelor ce se ob]in `n urma tran[\rii [i care se `mpart `n: • componente cu valoare ridicat\. 1975) P\r]i componente Musculatur\ Gr\sime intern\ Piele [i gr\sime subcutanat\ Organele comestibile Total Propor]iile diferitelor componente (%) Calitatea Calitatea Calitatea I a II-a a III-a 42. • componente cu valoare mijlocie. care este influen]at nesemnificativ de c\tre factorii experimentali sau cei de produc]ie.1 0. mai este influen]at\ [i de calitatea hranei.. randamentul de sacrificare. • componente cu valoare redus\.2 43.Tabelul 19 Componentele principale ale carcaselor de pas\re.44 - . reprezint\ criterii deosebit de importante `n aprecierea valorii generale ale acesteia. `n raport de calitate (dup\ Cironeanu I. Culoarea (pigmenta]ia) carcaselor variaz\ de la alb-gri la galben intens. de greutatea corporal\ la momentul sacrific\rii sau de sexul puilor.4 10. de forma de administrare a acestora. Ea se apreciaz\ prin greutatea lor.

care sunt [i mai apreciate de c\tre consumatori. De[i. pulpe [i gât. Galben\ sau cu nuan]e `ntre galben [i alb sidefiu. pieptului. carena cu mu[chi pe toate lungimea mu[chi. pielea r\mâne curat\. puii de g\in\ se acoper\ cu pene mai repede decât puii altor specii de p\s\ri. dat\ fiind vârsta timpurie de sacrificare. Un num\r redus de tulee pe Un num\r redus de Tulee spate. `n ameliorarea produc]iei de carne se pune problema m\ririi vitezei de cre[tere a penajului la ambele sexe. de cel mult: pielii. `n acela[i timp. tulee neproeminente pe neproeminente pe spate. se extinde `n profunzime. dup\ jumulire. carena flexibil\. `n conformitate cu nomenclatorul oficial (tab. aripi [i gât. iar femelele sunt mai precoce decât masculii. acoper\ `n `ntregime. prin echilibrarea calitativ\ a hranei (se evit\ `ngr\[area excesiv\). Maximum dou\ rupturi ale Maximum trei rupturi ale pielii. Viteza de `mbr\care cu penaj. 5-7% din greutatea vie. carena sternal\ sternal\ sternului. iar flexibil\. Strat de gr\sime accentuat de-a Strat sub]ire de gr\sime Strat sub]ire de `n lungul coloanei vertebrale [i a sub form\ de fâ[ii. care prefer\ `n special carcasele de culoare galben-intens. procent ce tinde s\ scad\ la p\s\rile cu greutate mare.`nro[iri nepronun]ate ~nro[iri ale pielii la nivelul epidermei. pieptul cu Normal\. Descuam\ri ale pielii provenite prin op\rire. Ob]inerea unor carcase de calitate superioar\ se realizeaz\ prin folosirea de hibrizi corespunz\tori (cu calit\]i biologice bine definite). 2 cm fiecare. f\r\ a se extinde `n profunzime. cu o tent\ u[or violacee. Carcasele se `mpart `n trei clase de calitate. g min Conforma]ia corporal\ Starea de `ngr\[are I II III Culoarea pielii Defecte admise 650 550 450 800 700 500 Normal\. Puncte ro[ii pe vârfurile aripilor. 20).45 - . 3 cm fiecare. marginea ei se simte la palpare. Exist\ corela]ii de tip pozitiv `ntre vârsta la care sistemul de termoreglare devine func]ional [i rata de cre[tere a broilerului. pe gr\sime coloanei regiunea târti]ei. Tabelul 20 Caracteristicile specifice de calitate la puii de g\in\ (STAS 7031/74) Clasa de calitate Masa tip 1. vizibil\. prin livrarea puilor la abator atunci când au atins vârsta [i greutatea corespunz\toare pentru sacrificare etc.a[ternut. ca urmare a pierderilor mai reduse de c\ldur\. 7. Penele reprezint\ cca. Este o caracteristic\ important\ `n cazul broilerului de g\in\. aripi. pulpe [i gât. aripi. calitatea carcaselor este superioar\ deoarece. f\r\ a ale pielii la nivelul epidermei. cu marginea proeminent\. . Pe carcas\. pieptul bine `mbr\cat Normal\. g min tip 6.mai accentuat `n regiunea târti]ei. spate. cu tent\ violacee. de cel mult 1 cm fiecare. Puii care se `mbrac\ mai repede cu penaj `[i asigur\ mai de timpuriu problemele de termoreglare [i valorific\ superior hrana `n sporul de cre[tere. f\r\ tuleie sau pene aciculare. mai abundent `n lungimea regiunea târti]ei pe care o vertebrale.

caracterul poate fi mai u[or reprodus `n descenden]\ [i poate fi `mbun\t\]it prin selec]ia dup\ performan]ele individuale.8. iar la cele cu h2 sc\zut. a urechiu[elor etc) nu sunt influen]ate de condi]iile de mediu. Prolificitatea. Atunci când influen]a mediului asupra unui genotip `n exteriorizarea sa fenotipic\ este mic\. rasele [i hibrizii de p\s\ri care se cresc pentru produc]ia de carne. greutatea corporal\ a p\s\rilor etc). Metoda de selec]ie se bazeaz\ pe varian]a genetic\ aditiv\ pentru obiective multiple. 10. reprezint\ 280-290 kg carne/g\in\ de reproduc]ie. capacitatea de ecloziune. `n timp ce altele (greutatea ou\lor. cu atât cre[te produc]ia de carne. Deoarece. cu atât acesta are o heritabilitate mai mare. La toate speciile. a fluierelor. Culoarea penajului. s\ fie docili [i f\r\ vicii. locul lor fiind ocupat de curcile cu penajul alb. Cu cât un caracter este mai pu]in influen]at de condi]iile de mediu.0 kg. caracterele supuse selec]iei au heritabilit\]i diferite. Obiective [i criterii de selec]ie pentru liniile destinate producerii hibrizilor de g\in\ pentru carne Selec]ia este orientat\ spre ob]inerea unor pui broiler cu o dezvoltare rapid\.46 - . a ciocului. un randament la sacrificare cât mai ridicat [i carcase aspectuoase. procentul de eclozabilitate. aducându-l aproape de valoarea lui genotipic\. selec]ia dup\ performan]ele proprii. vârsta de producere a primului ou. ca de altfel `n `ntreaga lume. la o greutate medie la sacrificare de 2. Unele dintre caracterele fenotipice ale p\s\rilor (culoarea penajului. Valoarea produc]iei este determinat\ de gradul de ameliorare asigurat. exprimat\ prin modificarea frecven]ei (cazul caracterelor calitative) sau prin modificarea mediei de la o genera]ie la alta (cazul caracterelor cantitative). la cele cu h2 ridicat se aplic\. cu preten]ii reduse pe timpul cre[terii. 9. s\ aib\ penajul alb sau aproape alb. performan]a productiv\ reprezint\ baza genetic\ exploatat\ `n condi]ii de mediu date. poate fi folosit `n scopuri artizanale. este preferat penajul de culoare alb\. o vitez\ mare de `mbr\care cu penaj. A[a de exemplu. Curcile bronzate ameliorate au pierdut suprema]ia pe care o de]ineau pe pia]a broilerului de curc\ datorit\ tuleelor de culoare neagr\ care r\mâneau pe carcase. `n timp ce programul genetic reprezint\ maturizarea efectului selec]iei. care pe lâng\ faptul c\ asigur\ ob]inerea unor carcase aspectuoase. 2.1. selec]ia dup\ performan]ele familiale [i mai pu]in cea dup\ performan]ele proprii. ~n ]ara noastr\. un indice economic de valorificare a hranei. . la g\inile de reproduc]ie din rasele grele se ob]in 140145 pui/ciclu productiv [i care. Producerea hibrizilor comerciali de g\in\ pentru carne 2. Gradul de ameliorare. Cu cât o pas\re are mai mul]i produ[i. `n genera]ii succesive. sunt pu]in influen]ate de mediu. mai ales.4. programele de selec]ie [i hibridare dirijeaz\ ac]iunile de ob]inere a materialului biologic destinat producerii de carne. coroborat fiind cu condi]iile de mediu create.4.

cele de Rock [i de 7 s\pt\mâni. se stabile[te pentru fiecare dintre acestea.78). dar [i cu greutatea puiului de o zi [i cu unghiul pieptului. Liniile paterne (de Cornish) se selec]ioneaz\ numai la vârsta de 5 s\pt\mâni. Este dat\ de mai mul]i indicatori.7% la masculi [i 8% la femele de Plymouth Rock. se determin\ [i lungimea carenei sternale. pe baza c\reia indivizii care `ntrunesc condi]iile sunt re]inu]i pentru urm\toarea etap\ de selec]ie. Liniile materne se selec]ioneaz\ dup\ performan]ele proprii la vârsta de 5 s\pt\mâni. Calitatea carcasei. dar numei pentru liniile materne. care dureaz\ de la declan[area ouatului [i pân\ la vârsta de 40 s\pt\mâni.47 - .43. prin determinarea concentra]iei de trigliceride serice. fiind de 1. 2. Este un criteriu de selec]ie foarte important. cele de Mini Rock [i dup\ performan]ele proprii [i familiale la vârsta de 40 s\pt\mâni. la cântarul de la 5 s\pt\mâni se elimin\ to]i indivizii necorespunz\tori fenotipic. Performan]ele proprii se apreciaz\ prin abaterea de la media contemporanilor. Cunoscându-se valoarea heritabilit\]ii fiec\rui caracter. curbura unuia sau mai multor degete [i de aceea. precum [i corela]iile genetice dintre diferitele caractere. care se m\soar\ cu un compas special [i se exprim\ `n grade. de heritabilitatea lui [i de corela]ia genetic\ cu alte criterii. intervalul dintre genera]ii este de 52 s\pt\mâni. Se apreciaz\ pe baza greut\]ilor corporale determinate la vârsta de 5 s\pt\mâni. pentru o mai bun\ apreciere a conforma]iei. Selec]ia pentru greutate corporal\ mare induce [i efecte nedorite. 1. Propor]ia de re]ineri la fiecare caracter depinde de importan]a acestuia.48). puii care au o cantitate mare de astfel de trigliceride sunt sco[i de la lucr\rile de selec]ie. participarea procentual\ a por]iunilor tran[ate `n alc\tuirea carcaselor etc. atât dup\ performan]ele proprii cât [i dup\ cele familiale.37. este vorba de selec]ia pe niveluri independente. La unele linii de Cornish. situa]ie `n care trebuie s\ se ac]ioneze la nivel de linii pure. Se apreciaz\ `n func]ie de m\rimea unghiului pieptului. Tehnica de lucru const\ `n num\rarea tuturor ou\lor depuse de o g\in\ `n perioada de control a produc]iei de ou\. pentru care h2 estimat este de 0. `ntre greutatea corporal\ mare [i inciden]a higroamelor pectorale a fost pus\ `n eviden]\ o corela]ie pozitiv\ (r=+0. Produc]ia de ou\.Selec]ia pe mai multe caractere are drept scop ob]inerea unui progres genetic global maxim. cum ar fi defectele de aplomb. de 0. Valoarea lui h2 pentru unghiul pieptului este de 033-0. 3. Principalele criterii de selec]ie ale liniilor pure genitoare de hibrizi de g\in\ pentru carne sunt prezenta]i `n cele ce urmeaz\. De asemenea. 4. o performan]\ minim\. Conforma]ia corporal\. G\inile supuse acestui control reprezint\ produ[ii rezulta]i din prima ecloziune. . cum ar fi: raportul carne/oase. La indivizii cu vitez\ mare de cre[tere se constat\ [i o predispozi]ie pentru depunerile de gr\sime intern\. independent de celelalte. cu posililitatea de scurtare a intervalului dintre genera]ii la 34 s\pt\mâni. Presiunea de selec]ie este mare. Acest criteriu se coreleaz\ intens pozitiv cu lungimea fluierului (r=+0.5% la masculi [i 15% la femele Cornish [i respectiv. Viteza de cre[tere.

5. Conversia furajului (consumul de furaje pe unitatea de produs finit). Este un criteriu de selec]ie de baz\ pentru to]i masculii de Cornish re]inu]i pentru greutatea corporal\ determinat\ la vârsta de 5 s\pt\mâni. Durata controlului este fix\, de 14 zile, efectuându-se `n s\pt\mânile 6 [i 7 de via]\ a puilor; consumul de hran\ se stabile[te individual. Indicele de conversie a furajului are o heritabilitate moderat\, de 0,25. ~ns\mân]\rile artificiale cu material seminal congelat permit utilizarea la maximum a masculilor re]inu]i pentru acest caracter; `n ultimul timp, exist\ tendin]a de a se extinde [i la femele acest criteriu de selec]ie. 6. Greutatea ou\lor. Influen]eaz\ direct calitatea puilor de o zi. Pentru o genera]ie studiat\ `n anul 1987, h2 realizat a fost de 0,48-0,53 la liniile autohtone de Rock [i de 0,23 la cele de Cornish. Tehnica de lucru const\ `n stabilirea greut\]ii tuturor ou\lor produse `n s\pt\mânile 30 [i 31 de via]\ a g\inilor ce se afl\ `n controlul produc]iei numerice de ou\. 7. Caracterele de reproduc]ie. Sunt reprezentate de fertilitate, pentru liniile paterne [i de eclozionabilitate, pentru cele materne. Heritabilitatea estimat\ este moderat\, atât pentru eclozionabilitate (0,29), cât [i pentru fertilitate (0,28). Controlul se face tot `n s\pt\mânile 30 [i 31 de via]\ a p\s\rilor intrate `n programul de selec]ie. Pentru sporirea fertilit\]ii, `n ultimul timp s-a introdus [i controlul calit\]ii spermei (concentra]ia spermei `n spermatozoizi, mobilitatea [i viabilitatea spermatozoizilor etc) la masculii candida]i pentru reproducerea liniilor `n noua genera]ie. 8. Viabilitatea [i rezisten]a la `mboln\viri. Se apreciaz\ `n cadrul unui program de selec]ie de lung\ durat\, pe parcursul c\ruia, familiile (1 mascul/10 femele) cu mortalitate ridicat\ sunt penalizate. 2.4.2. Hibrizi comerciali de g\in\ pentru carne La noi `n ]ar\ a fost conceput un program de creare de popula]ii [i subpopula]ii de g\ini produc\toare de carne, cu caractere fenotipice controlate de gene sex-linkate, `n acest sens fiind ob]inu]i hibrizi comerciali sexabili la vârsta de o zi dup\ culoarea pufului [i respectiv, dup\ dezvoltarea remigelor primare. Producerea hibrizilor sexabili la vârsta de o zi dup\ culoarea pufului Programul de selec]ie `n aceast\ direc]ie a `nceput `n anul 1972, odat\ cu identificarea unor exemplare de Cornish cu penajul ro[u sau cu tent\ de ro[u. ~n genera]ii succesive, s-au `nmul]it efectivele [i s-au purificat pentru gena “golden”, aplicându-se [i selec]ia pentru caractere productive. Gena “golden” (s) este recesiv\, fiind a doua alel\ de culoare a penajului la locusul “s” [i este necesar\ pentru producerea de pigment complet, galben-ro[u deschis (buff). ~n paralel, s-a derulat [i programul de creare a liniei “Rock silver”, prin izolarea reproductiv\ din popula]iile de Rock a indivizilor posesori ai genei
- 48 -

“silver” [i selec]ionarea acestora pentru caractere cantitative [i calitative; gena “silver” (S) este legat\ de sex [i inhib\ producerea pigmentului ro[u. Caracteristicile Cornish-lui ro[u-prezen]a genei recesive “s” legat\ de sex; ou\ cu coaja brun\; pielea [i fluierele galbene; creasta b\tut\ sau simpl\; penajul ro[u uniform la femele [i cu concentr\ri de culoare pe cap, gât, aripi, coad\ [i piept, la masculi. Caracteristicile Rock-lui silver-sunt identice cu ale Rock-lui normal, dar prezint\ gena “S”, legat\ de sex [i care este dominant\. Prin teste de culoare s-a ob]inut homozigo]ia pentru genele golden “ss” la masculii Cornish-ro[u [i respectiv, pentru gena silver “SS”, la masculii Rocksilver. Aceste teste s-au f\cut prin `ncruci[area cu Sussex alb, `n cazul Cornish-lui ro[u [i cu Rhode Island ro[u, `n cel al Rock-lui silver. La ora actual\, efectivele sunt 100% pure pentru genele auriu [i argintiu. Puii de o zi sexabili la aceast\ vârst\ dup\ culoarea penajului, se prezint\ astfel: • masculii-au puful alb pe tot corpul; • femelele-pot avea: puf de culoare ro[u intens sau diluat pe tot corpul; puf de culoare alb\ cu dou\ dungi ro[ii pe spate; puf de culoare alb\ cu excep]ia capului care este ro[u; puf de culoare alb\ cu excep]ia celui din jurul ochilor care este ro[u etc. Producerea hibrizilor sexabili la vârsta de o zi dup\ dezvoltarea remigelor primare Pentru ob]inerea unui astfel de pui este necesar ca p\rintele mascul s\ fie homozigot pentru `mbr\care rapid\ (fast “kk”), iar p\rintele femel s\ fie hemizigot pentru `mbr\care lent\ (slow “K-“); `n acest fel, s-a ob]inut la noi `n ]ar\ hibridul comercial de g\in\ “ROBRO-70”. Dup\ o tehnic\ asem\n\toare a fost creat [i hibridul comercial “MINIROBRO”, la care p\rintele femel este posesor al genei “dwarf” [i poart\ numele de “MINI ROCK”. Aceast\ gen\, notat\ cu “dw” este recesiv\, legat\ de sex [i determin\ reducerea greut\]ii corporale cu cca. 43% la homozigo]ii masculi [i cu 26-32% la hemizigo]ii femeli, de[i la ecloziune puii au o m\rime normal\. Dezvoltarea lent\ `ncepe din s\pt\mâna a 2-a de via]\, datorit\ unei lipogeneze m\rite. Producerea de g\ini “MINI ROCK” a `nceput prin transferul genei “dwarf” de la o popula]ie de New Hampshire, la o popula]ie de Plymouth Rockalb, selec]ioant\ pentru produc]ia de carne; pozi]ia genei “dwarf” apare ca tat\ al mamei. Prin `ncruci[area coco[ilor monozigo]i recesivi (dw dw) de Rock cu cu g\ini Rock normale (Dw -) la nivel de bunici, se ob]in p\rin]i cu un dimorfism sexual foarte accentuat, respectiv masculi normali (Dwdw) [i femele mini (dw -). La nivel de p\rin]i, se `ncruci[eaz\ coco[i Cornish (DwDw) cu g\ini “MINI ROCK” (dw -), rezultând pui broiler normali (masculi “Dwdw” [i femele “Dw-“).

- 49 -

La noi `n ]ar\, pentru ob]inerea c\rnii de g\in\ sunt produ[i doi hibrizi [i anume, “Robro-70” [i “Mini Robro”, ob]inu]i prin hibridarea unor linii pure ale raselor Cornish [i Plymouth Rock. Caracteristicile rasei Cornish (din care se extrag liniile paterne): culoarea penajului………………………. alb\; produc]ie de ou\/g\in\ furajat\………… 80-130 buc.; greutatea medie a ou\lor………………… 60-65g; culoarea cojii ou\lor…………………….. pigmentat\ `n brun; vârsta maturit\]ii sexuale……………….. 200-210 zile; greutatea corporal\, la -femele………….. 3,5-4,0 kg; -masculi………….. 4,5-5,5 kg. Caracteristicile rasei Plymouth Rock (din care se extrag liniile materne): culoarea penajului………………………. alb\; produc]ie de ou\/g\in\ furajat\………… 190-200 buc.; greutatea medie a ou\lor………………… 59-60g; culoarea cojii ou\lor…………………….. pigmentat\ `n brun; vârsta maturit\]ii sexuale……………….. 200-210 zile; greutatea corporal\, la -femele………….. 2,5-3,0 kg; -masculi…………. 3,5-4,0 kg. Hibridul “ROBRO-70” S-a formnat pe baza liniilor pure C [i W ale rasei Cornish [i respectiv, S [i F ale rasei Plymouth Rock, importate `n anul 1970 de la firma Shaver din Canada; el a fost omologat `n anul 1987. Selec]ia liniilor participante la formarea hibridului se face dup\ urm\toarele criterii: • liniile C [i W de Cornish: vitez\ de cre[tere; conforma]ie [i fertilitate; • linia S de Plymouth Rock: vitez\ de cre[tere [i fertilitate; • linia F de Plymouth Rock: produc]ie de ou\ [i eclozionabilitate. La producerea hibridului se utilizeaz\ coco[i hibrizi Cornish (masculi C x femele W) [i femele hibride Rock (masculi S x femele F). P\rintele mascul este un hibrid simplu, biliniar, de ras\ Cornish, cu urm\toarea formul\ genetic\: II, cc, Ee, ss, Bb. Are culoarea alb\ dominant\, creasta b\tut\ sau simpl\, pielea [i picioarele de culoare galben\, vitez\ mare de `mbr\care cu pene [i puful alb-g\lbui la puii de o zi. P\rintele femel este un hibrid simplu, biliniar, de ras\ Plymouth Rock, cu urm\toarea formul\ genetic\: Ii, Cc, Ee, SS, K-, Bb. Are culoarea alb\ recesiv\, creasta simpl\, pielea [i picioarele de culoare galben\, vitez\ redus\ de cre[tere a remigelor primare, dar vitez\ mare de `mbr\care cu pene pe restul corpului [i puful alb-g\lbui la puii de o zi. Caracteristicile morfo-productive ale p\rin]ilor: mortalitate medie, `n perioada: 0-24 s\pt\mâni……… 5-6%; 25-64 s\pt\mâni…….. 0,6-0,9%/lun\; greutate corporal\ la 20 s\pt\mâni…………………… 1950-2050g; greutate corporal\ la 64 s\pt\mâni: -masculi…………. 4000-5000g;
- 50 -

dw-. de ras\ Plymouth Rock. conforma]ie [i fertilitate. P\rintele femel este un hibrid simplu. viabilitate. .7 s\pt\mâni……………………. la: .. fertilitate [i eclozionabilitate.. linia MA posed\ gena “dwarf”. Selec]ionarea liniilor participante se face dup\ urm\toarele criterii: • liniile Cy1 [i Cy2 de Cornish: vitez\ de cre[tere.2 kg. .1 kg/kg spor. 4500-5000g..-femele…………. 25-64 s\pt\mâni……………. creasta simpl\. produc]ie de ou\ bune de incubat……………………. vitez\ mare de `mbr\care cu pene [i puful alb-g\lbui la puii de o zi.. 84-85%. produc]ie de ou\/g\in\ introdus\……………………. eclozionabilitate medie……………………………….. Ee. 2400-2600g. • linia MA de Plymouth Rock: greutate corporal\ standard. cu urm\toarea formul\ genetic\: Ii.1-2. produc]ie de ou\ bune de incubat……………………. 82%. eclozionabilitate medie………………………………. 160 buc. 170 buc. vârf de produc]ie la 28-31 s\pt\mâni………………… Caracteristicile morfo-productive ale hibrizilor: greutate medie.2 kg/kg spor. 2.. cc.7 s\pt\mâni……………………. din rasa Plymouth Rock. 162-174 buc.. vitez\ mare de `mbr\care cu pene [i puful alb-g\lbui sau fumuriu la puii de o zi. Bb. Ss. Hibridul a fost omologat `n anul 1988.. El are culoarea alb\ recesiv\. pielea [i picioarele de culoare galben\.0-2. P\rintele mascul este un hibrid simplu. Caracteristicile morfo-productive ale p\rin]ilor: viabilitate. produc]ie de ou\/g\in\ introdus\…………………….1-2. Bb. • linia H de Plymouth Rock: vitez\ de cre[tere. biliniar.8 s\pt\mâni……………………… consum specific. biliniar. ss. . . cei fumurii se albesc. 92-94%.. creasta b\tut\ sau simpl\. 97%. pui ob]inu]i/g\in\ introdus\…………………………. la: ..femele………….... cu urm\toarea formul\ genetic\: II. la vârsta de 2-3 s\pt\mâni.masculi………… . pui ob]inu]i/g\in\ introdus\…………………………. 2. `n perioada: 0-24 s\pt\mâni………………. 95%. Cc. .8 s\pt\mâni…………………………… 3100-3300g..……. greutate corporal\ la 64 s\pt\mâni: . 2. liniile MA [i H..7 s\pt\mâni……………………..4-2.. Are culoarea alb\ dominant\. la: .51 - 95%. produc]ie de ou\.8 s\pt\mâni……………………..5 kg. 2. 82-84%. Ee. pielea [i picioarele de culoare galben\. de ras\ Cornish. Hibridul “MINI ROBRO” Are la baz\ liniile Cy1 [i Cy2 din rasa Cornish [i respectiv. Hibridul “Mini Robro” se ob]ine din coco[i hibrizi Cornish (masculi Cy1 x femele Cy2) [i femele hibride Rock (masculi MA x femele H).. 140-146 cap.. 135 cap. produc]ie de ou\ [i eclozionabilitate.. 165-180 buc.

. la 42 zile: greutate corporal\: -masculi…………………. consum cumulat de furaje: -masculi…………. 2370g. -femele………….vârf de produc]ie la 28-31 s\pt\mâni………………… 82-84%.52 - .653 kg. la femele.082 kg.. 4. 2616g.353 kg.”.0 kg/kg spor. 4.masculi…………………. . -femele………….80. 1979g. 1 : 1. fiind acreditat cu urm\toarele performan]e: greutate corporal\: . carne de calitate superioar\ [i o viabilitate excelent\. la masculi [i de 2155g. Hibridul “LOHMANN MEAT” Este produs de c\tre firma “Lohmann” din Germania. consum specific (la 7 s\pt\mâni)……………………… 1. 2002g. 4.66.. -femele………….825. consum cumulat de furaje: -masculi…………. Caracteristicile morfo-productive ale hibrizilor: greutate medie (la 7 s\pt\mâni)………………….72. 2184g.femele………………….753. La vârsta de 42 zile. 2329g.femele…………………. “ROSS 308”. . 1900-2000g..802 kg. 3. .571 kg. 1 : 1.. rusticitate..femele…………………. caracterizat fiind printr-o foarte bun\ vitez\ de cre[tere.. poate realiza greut\]i corporale medii de 2582g. la 42 zile: greutate corporal\: . viabilitate (la 7 s\pt\mâni)…………………. consum cumulat de furaje: -masculi…………. 3. Hibridul “STARBRO” Este produs de c\tre firma Shaver din Canada. -femele………….. indice de conversie a hranei: -masculi………..masculi…………………. 1 : 1.085 kg.. este sexabil la vârsta de o zi dup\ dezvoltarea remigelor primare.. un indice superior de conversie a hranei.………… 95-96%. . Hibrizi de tip “ROSS” Sunt produ[i `n mai multe variante genetice. 3. “COBB 500”. din Marea Britanie.. 1 : 1.. din Anglia [i este un hibrid adaptat diverselor tipuri de clim\. de c\tre firma “Ross Breeders”. “ROSS 208”. indice de conversie a hranei: -masculi……….. precum [i diferitelor sisteme de cre[tere. -femele………… 1 : 1.. are urm\toarele performan]e.. Hibridul “COBB 500” Este crea]ia firmei “Cobb Breeding Company Ltd. are urm\toarele performan]e.. -femele………… 1 : 1.……..74. indice de conversie a hranei: -masculi……….8-2.

-femele………….996 kg. cum ar fi sezonabilitatea reproducţiei şi maturitatea sexuală târzie.A.84-1...1.femele…………………. 2237-2307g. indice de conversie a hranei: -masculi……….73. fapt ce asigură disponibilităţi considerabile pentru munca de ameliorare. 1 : 1. statul Connecticut [i are. dar şi de nivelul producţiei de ouă. 4. 1 : 1. Cu toate acestea.320 kg. acest control durează 20 săptămâni. 1898-1973g.83. .femele………………….63 kg.67. 4. Obiective [i criterii de selec]ie pentru liniile destinate producerii hibrizilor de curc\ pentru carne Variabilitatea genetică a curcilor este foarte mare. . -femele………… 1 : 1. 2582g...505 kg. sunt: greutate corporal\: . consum cumulat de furaje: -masculi…………. care este destul de mică comparativ cu a altor specii de păsări.77. la vârsta de 42 zile. indice de conversie a hranei: -masculi……….. -femele………… 1 : 1.femele…………………. -femele………….5.53 - . . ameliorarea curcilor este îngreunată de unele însuşiri ale lor..masculi………………….5...87.55-3..09-4.80-1. din Olanda [i are urm\toarele performan]e (la 42 zile): greutate corporal\: .. abia la 34 săptămâni se ajunge la o intensitate de ouat convenabilă începerii controlului individual al producţiei numerice de ouă. rezultă un interval între de generaţii de aproximativ 70 săptămâni (1. 2310g.masculi…………………. ceea ce înseamnă că la vârsta de 60 săptămâni se poate trece la incubarea ouălor pentru prima ecloziune pedigree în vederea reproducţiei populaţiei (liniei). 2. Hibridul “HYBRO G” Este produs de firma cu acela[i nume. indice de conversie a hranei: -masculi………...15 kg. Maturitatea sexuală apare în jurul vârstei de 32 săptămâni. încât.35 ani). consum cumulat de furaje: -masculi…………. 3.. .Performan]ele pe care le `nregistreaz\ la vârsta de 42 zile. consum cumulat de furaje: -masculi…………. 3. urm\toarele performan]e morfo-productive: greutate corporal\: . 1 : 1. De regulă. Hibridul “ARBOR ACRES” Este produs `n S.71. 1980g. Producerea hibrizilor comerciali de curc\ pentru carne 2.055 kg. Dacă se lucrează cu patru serii de ecloziune pedigree. 2375g....masculi…………………. 3. -femele………… 1 : 1... -femele…………. 4.U..

• lungimea fluierului (h2 estimat=0. • greutatea oului (h2 estimat=0.29). rM=+0. rF=+0. Procedeul prezintă dezavantajul că se pierde din precizia selecţiei. întrucât mărimea unei familii pentru lucrările de selecţie este de numai 5 indivizi (1 mascul şi 4 femele).74. multe din genele care caracterizează penajul influenţează negativ producţiile lor. • numărul ouă pe 84 zile (h2 estimat=0. gena “r” (responsabilă pentru penajul roşu-Bourbon) şi gena “e” (responsabilă pentru penajul brun-închis) reduc creşterea în greutate.69). De exemplu.51).41). rM=+0. cu aripi negre) diminuează cantitatea de spermă. mai ales prin intermediul informaţiilor furnizate de performanţele proprii. Viteza îmbrăcării cu penaj se află sub controlul unui locus înlănţuit cu sexul.56) etc. de care trebuie să se ţină cont în munca de selecţie. care au 41 perechi de cromozomi. cât şi în funcţia de reproducţie există anumite corelaţii fenotipice (rF).479). iar gena “b” (responsabilă pentru penajul bronzat. cât şi intensitatea ei.32). În mod deosebit. gena “r” reduce şi producţia de ouă. între foarte multe caractere implicate atât în producţia de carne. la 6-8 săptămâni. în acelaşi timp.66. Relevante pentru ereditatea unor caracteristici cantitative la curcă sunt valorile lui h2.Pentru reducerea acestui interval. În plus. • adâncimea corporală (h2 estimat=0.54 - . La curci. ca de exemplu. reliefăm corelaţiile pozitive existente între: • greutatea la 24 săptămâni x lungimea fluierului (rG =+0.38 şi h2 realizat=0. o îmbrăcare târzie. fenotipurile unor fenogrupe determină fluiere mai lungi (purtătorii genei “aAlD”). gena “sp” (responsabilă pentru penajul alb cu pete negre la homozigoţi). iar numărul mai mic de candidaţi pe familie afectează atât precizia selecţiei. rF=+0. rF=+0. • numărul de ouă/6 săptămâni x numărul de ouă/an (rG=+0. rF=+0.81). precizia selecţiei bazată pe media familiei se reduce. • lungimea sternului (h2 estimat=0.61).74). De exemplu. iar altele o greutate corporală mai mare (purtătorii genei “aB2”) etc.44).77.42. unii amelioratori diminuează perioada de control a producţiei numerice de ouă. • greutatea la 24 săptămâni x lărgimea pieptului (rG=+0.23.23. gena sălbatică “k” determină o îmbrăcare rapidă cu penaj. rM=+0. • greutatea la 24 săptămâni x adâncimea corpului (rG=+0.42). . genotipice (rG) şi de mediu (rM). Prezintă interes şi ereditatea unor sisteme biochimice. iar gena dominanată “K”. • vârsta primului ou (h2 estimat=0.73. Studiile de ereditate ale unor caractere cantitative şi calitative efectuate la curci au oferit soluţii eficiente pentru sporirea producţiei la această specie. • numărul de ouă x lungimea perioadei de ouat (rG=+0. pentru: • greutatea la 24 săptămâni (h2 estimat=0.

de 20 săptămâni sau de 6-8 săptămâni. candidaţii reţinuţi la primul caracter devin candidaţi la cel de al doilea caracter. mai ales că între numărul de ouă/6 săptămâni şi numărul de ouă/an este o corelaţie pozitivă (rG=+0. Durata testării este condiţionată de durata controlului producţiei numerice de ouă. Fiecare din cele 4 curci care revin unui curcan. pentru fiecare din cele două caractere (greutatea corporală la 24 săptămâni şi producţia numerică de ouă la 40 săptămâni) se stabileşte o performanţă minimă care trebuie îndeplinită de către candidat pentru a fi reţinut.20) etc. sexarea făcându-se la vârsta de 2-3 luni.52). lungimea perioadelor de ouat. practicându-se fie selecţia pe un index. la curcani.55 - . lungimea pauzelor de clocit etc. Există şi posibilitatea practicării unei selecţii pe niveluri independente. în principal. dar şi pentru unghiul pieptului. trebuie să producă 5 femele (total=400 femele) şi un mascul (total= 80 masculi). ceea ce corespunde unui număr de 20 familii. De asemenea. a doua variantă fiind cea mai convenabilă. pentru greutate vie. la selecţia liniei paterne. Pentru selecţia liniei paterne care produce hibridul simplu. • numărul de ouă x greutatea ouălor (rG=-0. Deoarece.78. rF=-0.89. rF=+0. rF=-0.47). a heritabilităţii lor şi a corelaţiilor care există între ele. se foloseşte o tehnică de selecţie asemănătoare şi care are la bază un index de selecţie simultană a vitezei de creştere şi a numărului de ouă. Din cele 400 de candidate se vor alege 80 de curci cu ajutorul unui index de selecţie combinată. la aproximativ 40 săptămâni. În vederea selecţiei pentru producţia numerică de ouă se întocmeşte un plan de selecţie combinată. plecându-se de la o matcă de 20 masculi + 80 femele. se recomandă să se facă o selecţie intrafamilială. există şi o serie de corelaţii negative.69). Conform tehnologiei specifice acestei metode de selecţie. iar din cei 80 de candidaţi se vor alege 20 de curcani. pe baza performanţei medii a surorilor şi semisurorilor aflate în testare. Criteriile de selecţie pentru liniile materne de curcă se referă la producţia numerică de ouă. numărul de indivizi care o compun este relativ mic. • . cu două momente selective. pentru numărul de ouă. Linia paternă din a doua treaptă de încrucişare se selecţionează. stabilite între: • numărul de ouă x numărul de pauze de clocit (rG=-0. pentru greutate vie şi altul. unul la 24 săptămâni. la curci şi pe colaterali. Proporţia de reţineri pentru fiecare caracter în parte se calculează pe baza importanţei celor două caractere. pentru a se evita consangvinizarea. după caracterele de exterior. • numărul de ouă x vârsta primului ou (rG=-0. fie selecţia pe niveluri independente. urmată de o încrucişare interfamilială. rF=-0. fiecare dintre acestea fiind alcătuite dintr-un mascul şi 4 femele.42.60) etc.numărul pauzelor de clocit x lungimea pauzelor de clocit (rG=+0.58.

. -masculi……………. ca formă paternă şi liniile pure 33 şi 66. -greutatea ouălor…………………………80-90g. când la S..C. • viabilitatea: 93-95%. 60-75buc. • linia 66. fertilitate şi eclozionabilitate.2. la:-femele……………. pentru viteza de creştere şi fertilitate.A.9. de tip mediu-greu şi linia 69. respectiv: linia 33. materialul biologic importat a derivat din suşele canadiene Wiliams ale rasei de curci Beltsville alb. din care au fost extrase liniile de tip greu. Aceste linii au stat la baza formării hibridului comercial de curcă românesc pentru carne.80% 80%. Caracteristicile morfo-fiziologice ale curcilor albe.0kg.albă.. Acest hibrid are următoarele caracteristici morfo-productive: • greutatea corporală la vârsta de 14 săptămâni: 5.15-17kg 10-12kg.. pentru viteza de creştere şi producţia de ouă. Ca origine.. creşterea pe baze intensive a curcilor pentru producţia de carne a debutat în anul 1974.. mediu-greu şi uşor. -greutatea corporală.140 buc. -fertilitatea ouălor………………………. care are la origine linia pură 69. utilizate în hibridări: Bronzate Albe -culoarea penajului………………………bronzată albă.2 kg. Hibrizi comerciali de curc\ pentru carne În România. denumit “Diamant”.60-80 g. din care au fost extrase liniile de tip mediu. -producţia medie de ouă/curcă furajată……………. . utilizate în hibridări: -culoarea penajului…………………………………. la -femele………….85% Caracteristicile morfo-fiziologice ale curcilor. • consumul specific de hrană: 2. -eclozabilitatea ouălor…………………. de tip greu.5-7. -eclozabilitatea ouălor………………………………. de tip mediu. formă maternă. pentru producţia de ouă.9-3. -masculi…………. Selecţia acestor linii se face după următoarele criterii: • linia 69.. denumit “Prima”. • linia 33.56 - ... Hibridul comercial “PRIMA” Este un hibrid triliniar.. pentru producţia de oua şi viteza de creştere.5. ca formă maternă (mascul 33 x femelă 66). • linia 11.8-10kg 6. omologat în anul 1987.0 kg /kg spor de greutate. Pe baza altor linii pure importate şi indigene de curci albe şi bronzate s-a creat un al doilea hibrid comercial pentru carne... linia 66. de tip greu.0kg.2. Bacău au fost aduse 4 linii pure de la firma ’’Studler’’ din Franţa.85-90% 85-90%.5. de tip mediu (menţinută în rezervă). ’’Avicola’’ S. de tip uşor. de tip mediu-greu. 80-90g.5kg. formă paternă. de tip uşor.0-5. linia 11. -producţia de ouă/curcă furajată…………60-75buc. -greutatea ouălor……………………………………. -greutatea corporală medie.

.masculi………………………. la femele. -Bronzata mare.femele……………… 4.tip mediu. la femele. indicele conversiei. Caracteristicile morfo-productive ale hibridului. selecţionată pentru viteza de creştere şi fertilitate.9 kg nutreţuri combinate/kg spor de greutate. 102 buc. .37 .1 cap. sunt: • greutate corporal\ la 18 s\pt\mâni . selecţionată pentru producţia de ouă şi eclozabilitate.. ca formă maternă.tip mediu.Hibridul comercial “Diamant” Are la bază liniile: -Alba mare. cu o vitez\ mare de cre[tere. • consum specific de hrană: 2. -Alba mică. `n 24 s\pt\mâni de ouat…………… 81.tip greu. 2.5 kg.70 kg. . 2.9.90 kg.6-2. La producerea variantelor de hibrizi “Diamant” s-au utilizat liniile grele: Alba mare sau Bronzata mare.59 kg. la masculi. ca formă paternă şi hibrizii simpli: Alba mică x Alba de Ruşeţu sau Alba de Braşov x Alba de Ruşeţu. care au urm\toarele performan]e: greutate corporal\ la 30 s\pt\mâni: . `n 24 s\pt\mâni de ouat…………. num\r de ou\/curc\. sunt: ..43 Hibridul comercial “HEAVY MEDIUM-L 2200” Are la origine mam\ hibrid\ de tip medium [i tat\ hibrid de tip foarte greu. cu pieptul larg.tip greu. Hibridul comercial “MEDIUM-L 1500” Este un hibrid dublu (tetraliniar). la masculi.femele…………………………. selecţionată pentru producţia de ouă şi viteza de creştere. Hibridul comercial “Diamant” a fost creditat cu următoarele performanţe: • greutate corporală la vârsta de 14 săptămâni: 5.femele…………… 8-9 kg. num\r de pui/curc\.2.masculi……………. 7. la 14 s\pt\mâni: . ob]inut din mam\ hibrid\ (produs\ pe baza a dou\ linii de tip foarte greu) [i tat\ hibrid (produs pe baza tot a dou\ linii de tip foarte greu). 15-16 kg.2.68 kg. • viabilitate: 93-95%. la: . selecţionată pentru viteza de creştere şi fertilitate. selecţionată pentru producţia de ouă şi viteza de creştere.57 - .. Performan]ele hibridului.tip uşor. sunt: greutate medie. . ob]inut din p\rin]i medium.. • indicele de conversie a hranei . Caracteristicile hibridului. Hibridul comercial “LARGE WHITE-L 3200” Este un hibrid dublu (tetraliniar) de tip supergreu.81. . -Alba de Ruşeţu. -Alba de Braşov.13.masculi………….2-5.58.

6. gât [i labe). ~n paralel cu activitatea de ob]inere a hibridului mai sus men]ionat. 2. `n principal. la: . selec]ia individual\. la 45 s\pt\mâni. ~n Centrele de selec]ie s-a urm\rit `mbun\t\]irea indicelui pieptului (% mu[chi pectorali din total carcas\-f\r\ cap. Pe baza valorii indicelui performan]ei pentru ..femele………………………….6. se procedeaz\ la alc\tuirea noilor familii. ~n vederea determin\rii indicelui pieptului. de 4 s\pt\mâni. Arad [i Mih\ile[ti.1. 7.greutate medie la 16 s\pt\mâni: .56. Ob]inerea hibridului de ra]\ “Rora” este legat\ de unit\]ile avicole din Voluntari.58 - . pe baza unor linii pure ale raselor Pekin [i Barbarie. de la firma englez\ ”Cherry Valley”. Selec]ia [i ameliorarea ra]elor ~n ]ara noastr\. Producerea hibrizilor comerciali de ra]\ pentru carne 2. pân\ la vârsta de sacrificare. ca [i gâ[tele de altfel. a II-a ecloziune când acestea au ajuns la 43 s\pt\mâni. care au func]ionat ca Centre de selec]ie pentru liniile pure. au existat preocup\ri [i pentru realizarea unui alt hibrid.. dar. utilizând o formul\ de calcul. respectiv 7 s\pt\mâni. . `n care ra]ele.35. pentru incuba]ia acestora. bobocii rezulta]i din ecloziunile pedigree sunt crescu]i `n hale pentru tineret de `nlocuire. iar pe fiecare ou se noteaz\ num\rul matricol al femelei care l-a depus. o parte au participat la formarea primului hibrid românesc de ra]\. ~n fi[a fiec\rei femele luate `n observa]ie se `nscrie num\rul de ou\ produse. `n prealabil. Pentru recoltarea ou\lor se folosesc cuibarele de tip capcan\ (cu trapnestaj). când s-au importat primele linii pure din rasa Pekin. o familie fiind format\ dintr-un mascul [i 4 femele.89 kg. data depunerii [i familia din care femela face parte.90 kg. dar [i ca Centre de `nmul]ire-bunici. valoarea indicelui piept s-a stabilit dup\ sacrificarea bobocilor. dar de carne [i ficat gras. pentru c\ nu intr\ singure `n cuibarele respective. bazele cre[terii intensive a ra]elor a fost pus\ `n anul 1981. din aceste linii. 10. 2. Pentru aceasta s-a practicat. Prima ecloziune pedigree a avut loc când ra]ele-mame au atins vârsta de 41 s\pt\mâni. concomitent cu ob]inerea unor produc]ii de ou\ cât mai mari [i cu calit\]i de incuba]ie superioare. 2. iar a III-a ecloziune pedigree (de rezerv\). Vârsta la care s-a `nceput recoltarea ou\lor pentru ecloziunile pedigree a fost de 35 s\pt\mâni. trebuiesc dirijate manual. care au fost crescu]i `ntr-o hal\ cu mediu controlat. lucrându-se cu un num\r de 64 familii pentru fiecare linie. cu diferitele sale forme. . de la fiecare femel\ s-au re]inut câte 4 masculi ecloziona]i.femele……………… indicele conversiei.masculi……………. se calculeaz\ indicele (indexul) performan]ei pentru greutate piept. fiecare ecloziune pedigree a fost precedat\ de o perioad\ de dou\ s\pt\mâni pentru recoltarea ou\lor [i de alt\ perioad\. La vârsta de 18 s\pt\mâni.masculi………………………. denumit ”Rora” [i care este un hibrid pentru carne.

fiind format pe baza liniilor pure 005 [i 001 ale rasei Pekin. ~n cazul alegerii masculilor se vor re]ine câte 4 indivizi (progeni masculi) de la fiecare mam\ ce intr\ `n componen]a primelor 6% familii existente din cele 64 familii.2.47. alb\. h2 pentru greutatea ou\lor. De exemplu. repartiza]i `n 64 de familii (câte un mascul [i 4 femele pe familie). Pentru alegerea femelelor necesare form\rii noilor familii.59 - . biliniar. ~n final. Caracteristicile liniei 005: culoarea penajului…………………………. Lucr\rile de alegere a bobocilor pentru alc\tuirea viitoarelor familii debuteaz\ când ace[tia sunt `n perioada de vârst\ 18-22 s\pt\mâni.. produc]ia medie de ou\/ra]\ introdus\……… 150 buc. 75-85%. care vor constitui noile familii. alb\.0-3. de 0. indicele pieptului…………………………… 14-15%.0 kg. `n 40 s\pt. greutatea p\s\rilor adulte…………………… 3. de ouat. h2 pentru produc]ia de ou\. de ouat. lucr\rile efectuate sunt mult u[urate de faptul c\ majoritatea caracterelor urm\rite au un pronun]at determinism ereditar. `n 40 s\pt. fertilitatea-95%. h2 pentru greutatea pulpelor [i a pieptului. 64 boboci de sex mascul). ~n munca de selec]ie [i ameliorare a ra]elor. ce alc\tuiesc o linie (total. fertilitatea…………………………………… 90-95%. produc]ie medie de ou\-175 buc. fertilitatea…………………………………… 85-90%. se utilizeaz\ masculi din linia 005 [i femele hibride (masculi 005 x femele 001). indicele pieptului…………………………… 13-14%. Caracteristicile p\rin]ilor: • tat\l hibridului-fiind format din linia 005 are caracteristicile liniei respective. • mama hibridului (005 x 001): penaj alb. produc]ia medie de ou\/ra]\ introdus\……… 150 buc.. . 256 boboci de sex femel). se face o ierarhizare a familiilor existente. 2. Caracteristicile liniei 001: culoarea penajului………………………….6. linia reprodus\ va avea un num\r de 320 indivizi (64 masculi [i 256 femele). capacitatea de ecloziune……………………. `n continuare. omologat `n anul 1988. greutatea p\s\rilor adulte…………………… 3.32 etc. viteza de cre[tere…………………………… mare. de 0. eclozionabilitatea-85%. al c\ror num\r este de 64 (total.67. `n 40 s\pt\mâni de ouat.5-4. la formarea sa.greutatea pieptului la indivizii testa]i din fiecare familie.5 kg./ra]\ introdus\.88. se procedeaz\ la alegerea propriu-zis\ a indivizilor (masculi [i femele). Hibrizi comerciali de ra]\ pentru carne Hibridul “RORA” Este un hibrid românesc. 80-90%. h2 pentru greutatea pieptului este de 0. se re]in câte 4 boboci de sex femel (progeni femele) de la fiecare mam\ ce intr\ `n alc\tuirea primelor 25% familii existente. de 0. capacitatea de ecloziune…………………….

precum [i din alte rase. viabilitatea.0-3.5 kg. cât [i pentru cea de ficat gras.7. Producerea hibrizilor comerciali de gâsc\ pentru carne 2. num\r de boboci/femel\ introdus\…………….7-3. Hibridul Barbarie x Pekin (carne [i ficat gras) Este specializat atât pentru producerea c\rnii de ra]\.c. greutate corporal\ la 8 s\pt\mâni…………… 2.. Performan]ele rasei Barbarie.. 95%.8-3. la-tineret…………………………… 93-95%. când s-a importat prima linie pur\ din rasa Alb\ Olandez\ de Rin.1-2. fertilitatea ou\lor………………………………. Linile importate.num\r de boboci viabili/femel\ introdus\-148 cap. ulterior. exploatat\ pentru produc]ia de carne. ~ndoparea `ncepe `n jurul vârstei de 16 s\pt\mâni. Caracteristicile hibridului comercial “RORA”: penaj………………………………………… alb. 65-70%. propor]ia de p\strare a efectivului………….0-3.5-2. o greutate a ficatului de 300-350g. 2. Mulardul are un ritm de dezvoltare bun. greutatea corporal\ a adul]ilor: 3. -adulte…………………………… 95-96%.2 kg [i dureaz\ 18 zile.. num\r de ou\ bune pentru incuba]ie…………… 55-65 buc. la sfâr[itul `ndop\rii. abilitatea `n produc]ia de ficat gras…………….7.1. La ora actual\. asigurând `n condi]ii normale de `ndopare. -masculi……………. greutatea corporal\ la vârsta de 12 s\pt\mâni: -femele……………. de la o greutate ini]ial\ de 38-40g [i cu un consum de porumb de 16-18 kg/cap. ce a stat la baza producerii mulardului.0 kg. 35-45 cap. 65-70%./kg spor. denumit mulard..0 kg n..60 - ...7 kg. pentru producerea `n ]ara noastr\ a c\rnii [i a ficatului gras de gâsc\ se cresc o serie de hibrizi comerciali ob]inu]i `n urma `ncruci[\rilor . 85-95%. fiind un hibrid infecund. precum [i materialul biologic autohton au format matca de reproduc]ie pe care s-au efectuat lucr\rile de ob]inere a hibrizilor comerciali specializa]i atât pentru produc]ia de carne. când greutatea mularzilor este de 3.5-5.2 kg.8 kg.. 3.. s-au importat [i alte linii pure din rasa amintit\. cât [i pentru cea de ficat gras. Selec]ia [i ameliorarea gâ[telor ~n ]ara noastr\. ob]inut din masculi Barbarie [i femele Pekin. 2. su[a Cherry Valley. sunt: produc]ia de ou\/20 s\pt\mâni de ouat………… 60-75 buc. eclozionabilitatea……………………………….. 2. consum specific…………………………….. bazele pentru cre[terea gâ[telor dup\ principii intensive au fost puse `nc\ din anul 1977. se ajunge la greut\]i corporale de 4.

Selec]ia liniilor pure pentru produc]ia de ou\. programul de selec]ie aplicat gâ[telor implic\ folosirea selec]iei individuale. obiectivul lor este acela de producere a p\rin]ilor de o zi. când curba de ouat este `n descre[tere. etc) [i are drept scop `mbun\t\]irea unor indici productivi.61 - . iar la masculi. selec]ia pe colaterali. se procedeaz\ la aprecierea gradului de deschidere a ischiilor. ~n unit\]ile de selec]ie a gâ[telor `n care s-a ajuns la un grad ridicat de productivitate [i de homozigo]ie. Pentru depistarea femelelor cu produc]ii mici de ou\ se poate recurge [i la testul bazat pe aprecierea deschiderii ischiilor. selec]ia pentru ficat gras are la baz\ metoda selec]iei pe colaterali. . se lucreaz\ cu câte 60 familii pe linie (60 masculi+240 femele/linie). ecloziunea [i capacitatea de producere a ficatului gras. ocazie cu care se elimin\ toate femelele care au un grad redus de deschidere. urm\rindu-se selec]ionarea indivizilor dup\ anumite caractere de exterior observabile direct [i care sunt corelate cu productivitatea [i starea de s\n\tate a p\s\rilor intrate `n selec]ie. cum ar fi: produc]ia de ou\. ~n practica curent\ `ns\. controlul pentru produc]ia de ou\ se face numai `n primul an de ouat. Lucr\rile de selec]ie la gâ[te vizeaz\ ameliorarea produc]iei de ou\. respectiv cel de prim\var\. este obligatoriu ca lucr\rile de selec]ie s\ se continuie [i `n sezonul urm\tor de ouat. iar lucr\rile de selec]ie se fac `n primul an de ouat [i se finalizeaz\ prin alc\tuirea noilor familii. precum [i a celor de carne [i ficat gras. Centrele de selec]ie au fost organizate pe lâng\ unit\]ile avicole Voluntari.dintre linii pure apar]inând rasei Landaise cu linii pure ale rasei Alb\ Olandez\ de Rin. acest caracter este transmis ereditar. Selec]ia pentru vitez\ de cre[tere [i greutate. Astfel. ca [i de caracterul pregnant sezonier al depunerii. cu formele ei specifice (selec]ia combinat\. Arad [i Mih\ile[ti. aceste lucr\ri au o succesiune calendaristic\ impus\ de sezonalitatea produc]iei de ou\. Pentru a se putea p\stra un interval mic `ntre genera]ii. viteza de cre[tere. se poate aplica selec]ia masal\. livrabili unit\]ilor de cre[tere a p\rin]ilor [i de producere a hibrizilor comerciali. ~n ]ara noastr\. num\rul de ou\ depuse toamna este mic [i nu permite realizarea unei propor]ii de re]ineri suficient de mari [i de aceea. este necesar ca testarea pentru produc]ia de ou\ s\ se limiteze la depunerile din sezonul de prim\var\. `n luna aprilie. datorit\ num\rului mic de ou\ produse de aceast\ specie. Dar. de cca. fecunditatea. ele func]ionând [i ca centre de `nmul]ire bunici. se efectueaz\ la vârsta de 8 s\pt\mâni a bobocilor [i se realizeaz\ prin metoda selec]iei combinate clasice. pentru c\ `ntre produc]ia de ou\ din acest an [i cea din anii urm\tori exist\ o corela]ie pozitiv\. este foarte dificil\. ~n general. eclozionabilitatea. ceea ce prelunge[te intervalul dintre genera]ii cu cel pu]in jum\tate de an. un an. selec]ia pe colaterali=pe baza rudelor colaterale de sex femel din liniile de mam\ [i de tat\) vor reproduce linia respectiv\ prin ou\le depuse `n sezonul de toamn\. Gâ[tele selec]ionate pentru acest obiectiv (la femele selec]ia combinat\=performan]e proprii+performana]e familiale.

18-23 cap. 65-70%...8-6.4 kg. -produc]ia de ficat gras. 30-32 s\pt\mâni.4-4. la: -femele…. -masculi…. 5. 60-65%. -eclozionabilitate.62 - . 25-30 buc. 26-28 s\pt\mâni..4 kg. -fertilitate.. rase ce au urm\toarele caracteristici: Rasa Landaise tipul……………………………… carne-ficat gras. Anul I Anul al II-lea produc]ie de ou\/gâsc\ furajat\…. -masculi….5-6.5 kg. sunt urm\toarele: • mascul Olandez\ Alb\ de Rin x femel\ Landaise. maturitate sexual\………………. greutate corporal\. dup\…………. culoarea…………………………. • mascul Landaise x femel\ Olandez\ Alb\ de Rin. culoarea…………………………. maturitate sexual\………………. 5... cu excep]ia pieptului [i a abdomenului care sunt albe. num\r de boboci/femel\………… 16-19 cap.0 kg. la: -femele…. greutate corporal\.2-3. au la baz\ popula]ii din rasele Olandez\ Alb\ de Rin [i Landaise. • mascul Olandez\ Alb\ de Rin x femel\ (mascul Olandez\ Alb\ de Rin x femel\ Landaise). eclozionabilitate………………… 60-65%.7-4. Rasa Olandez\ Alb\ de Rin tipul……………………………… carne-ou\. 30-35 buc. Hibrizi comerciali de gâsc\ pentru carne Hibrizii comerciali române[ti de gâsc\ pentru carne. dup\………….. penaj gri. greutate corporal\ la 8 s\pt\mâni……… 3... selec]ia.. `n urma c\reia se ob]in hibrizii comerciali “GARO”ce pot realiza urm\toarele performan]e: culoare penaj…………………………… incomplet alb. consum specific de furaje……………… =3. alb\.8 kg. eclozionabilitate………………… 60-65%.. num\r de boboci/femel\………… 21-26 cap. -produc]ia de ou\.. 30-35 buc.7.. cu pene cenu[ii. 33-45 buc.2. -viteza de cre[tere.………. 4... -num\r de boboci/femel\ introdus\. pentru ob]inerea hibrizilor comerciali.3 kg/kg spor (la furajare . Cea mai r\spândit\ variant\ de combinare este mascul Landaise x femel\ Olandez\ Alb\ de Rin... Anul I Anul al II-lea produc]ie de ou\/gâsc\ furajat\…. selec]ia. Combina]iile `n care se folosesc cele dou\ rase..……….. 4.8-5. 24-31 cap.2..

3. din `ncruci[area raselor locale cu rasele Landaise [i Alb\ de Rin. ace[tia se ob]ineau `n urma `ncruci[\rilor dintre rasa Landaise [i diverse rase locale (Alsacian\. de regul\. Hibrizi comerciali francezi (pentru carne [i ficat gras). ace[ti hibrizi pot produce un ficat gras cu o greutatea medie. Variabilitatea greut\]ii corporale la rasele de gâ[te din China este foarte mare. deci cu produc]ii mari de ou\. =2. `n urma `ndop\rii. dar la ora actual\ se produc hibrizi trirasiali (masculi Landaise x femele hibride. • ob]inerea de rase f\r\ instinct de clocire. . Masseube) [i prin urmare erau hibrizi simpli. `n aceast\ ]ar\ crescându-se cea mai grea ras\ din lume “Shitou”. este un hibrid simplu. Obiectivele amelior\rii din aceast\ ]ar\ sunt cre[terea performan]elor de produc]ie (prin reducerea sau eliminarea clocitului) [i utilizarea hibrid\rilor `ntre diversele tipuri ale raselor locale. Hibrizi comerciali din China. ob]inut `n urma unor `ncruci[\ri multiple `ntre rasele Landaise. `ncruci[a]i cu femele hibride-mascul Gâsca Ungar\ x Alb\ de Rin). PRODUC}IA DE FICAT GRAS {I FACTORI DE INFLUEN}| Ficatul gras. sau acela[i num\r de ou\ `ntr-o perioad\ de ouat de 1421 s\pt\mâni. descenden]a hibrid\ are o mare energie de cre[tere `n perioada de conversie maxim\ a furajului (0-70 zile) [i o bun\ viabilitate. Hibrizi comerciali ungure[ti se ob]in. • Hibridul “Babat” (pentru ficat gras). rezultat din `ncruci[area masculilor din rasa Gâsca Ungar\ cu femele Landaise. aceste rase pot depune 30-40 ou\ `n 4 cicluri anuale. Ini]ial. `n timp ce selec]ia pentru produc]ia de ou\ s-a orientat pe dou\ direc]ii: • ob]inerea de rase cu un pronun]at instinct de clocire.viabilitate………………………………. `n condi]iile extensive de cre[tere. ob]inut `n urma `ndop\rii ra]elor [i gâ[telor. din Gâsc\ Alsacian\ x Alb\ de Rin) [i tetrarasiali (masculi hibrizi-mascul Landaise x femel\ Gâsca Ungar\. de 700g. 95%.0 kg/kg spor (la furajare suplimentar\ cu mas\ verde sau alte suculente).63 - . • Hibridul “Hungavis Kombi” (carne [i ficat gras). este un hibrid complex. sau `ntre acestea [i rasa Landaise. Hibridul are o vitez\ mare de cre[tere [i produce un ficat gras de 500-600g dup\ o perioad\ scurt\ de `ndopare. exclusiv\ cu nutre] combinat). Alb\ de Rin [i Gâsca Ungar\. constituie materia prim\ pentru producerea celui mai apreciat [i hr\nitor paté. rasa “Zie” poate produce 70-100 ou\/an Speciali[tii din China recomand\ utilizarea la hibridare a femelelor de tip mediu sau mic [i a masculilor de tip mare deoarece. `n condi]ii de cre[tere intensiv\. destinate micilor exploata]ii. Gersoise.5-3.

proteine [i substan]e minerale. se depoziteaz\ tot `n ficatul acestora. B12 care are rol `n protec]ia ficatului. ~n consecin]\. dup\ care cuprinde [i celelalte celule ale paremchimului hepatic. ori colina are 3 astfel de grup\ri.3. ducând la degradarea calit\]ii produsului. consecutiv dubl\rii greut\]ii corporale a p\s\rilor. trebuie evitat\ administrarea de vit. ]esutul gras al ficatului este alc\tuit din lipide. dar mai ales palmipedele. Lipidele sunt reprezentate. prin vena port\. dar se recomand\ ca `ndoparea s\ nu dureze mai mult de 3 s\pt\mâni. care are un con]inut redus `n proteine. ~n urma acestui procedeu tehnologic se realizeaz\ o cre[tere de pân\ la 10 ori a ficatului fa]\ de greutatea ini]ial\. `n special. Glucidele din hrana ingerat\ constituie o surs\ de baz\ pentru cre[terea acumul\rilor de gr\sime din ficat. pentru acizii gra[i cu lan]uri carbonice lungi [i calea sistemului sanguin. sunt predispuse pentru steatoza hepatic\. steride (0. 21). `nainte de `ndopare dup\ `ndopare 1 Lipide 3 60 2 Proteine 7 7 3 Glucide 8 1 . comparativ cu mamiferele unde distribu]ia acizilor gra[i este realizat\ pe dou\ c\i: cea a sistemului limfatic. fie c\ sunt redistribui]i spre ]esuturile periferice. Specificare Con]inutul chimic (%): crt. Sub aspect chimic. deoarece exist\ riscul ca vacuolele lipidice s\ sparg\ pere]ii celulari. ap\. 2000) Nr. formarea `n ficatul p\s\rilor de gr\simi din glucide [i proteine se realizeaz\ prin ciclul acizilor tricarboxilici al lui Krebs. care este favorizat\ [i de compozi]ia chimic\ a furajului de `ndopare. Bineân]eles c\ [i lipidele care intr\ `n nutre]urile utilizate la p\s\ri. }esutul adipos se formeaz\ mai `ntâi `n zona celulelor de leg\tur\. al\turi de care se mai g\sesc pigmen]i carotenoidici [i vitamine liposolubile (tab. determinându-se steatoza hepatic\. Ficatul gras de pas\re Ficatul gras se ob]ine de la palmipede (ra]e [i gâ[te) prin `ndopare.. migrarea acizilor gra[i din ficat spre ]esuturi este favorizat\ de gruparea metil (-CH3). dup\ `ndopare (dup\ Vacaru-Opri[. dar mai ales `n colin\. influen]ând semnificativ steatoza hepatic\. ca de altfel [i proteinele. `ndoparea palmipedelor pentru ficat gras se face exclusiv pe baz\ de porumb.1. iar apoi. fenomen facilitat de trei grupe de nutrien]i: glucidele. Tabelul 21 Modificarea con]inutului chimic al ficatului la gâ[te. Nutrien]ii sunt absorbi]i la nivelul intestinului sub]ire. de gliceride (99%).24%) [i fosfolipide. p\s\rile. [i col. proteinele [i lipidele. respectiv porumbul. Prin urmare. datorit\ celor dou\ propriet\]i men]ionate anterior. dup\ metabolizare. ajung la ficat unde. pentru acizii gra[i cu lan]uri carbonice scurte.64 - . I. Slaba activitate a sistemului limfatic de la pamipede favorizeaz\ depozitarea `n ficat a acizilor gra[i rezulta]i din digestie. fie c\ sunt depozita]i la acest nivel. de asemenea. dup\ o serie de alte transform\ri. trec `n circula]ia ]esutului mezenteric.

Individualitatea. crt. 1.1 0.2.Modific\rile de natur\ chimic\ din ficatul palmipedelor supuse `ndop\rii.8 0. 1 2 3 4 Calitatea ficatului gras I a II-a a III-a Ficat foarte gras Ap\ 36-41 40-50 50-60 35-40 Con]inutul chimic (%): Proteine Lipide 8. pe clase de calitate (dup\ Vacaru-Opri[.0-1.5-0. la care greutatea ficatului cre[te de la 39g.8-0. Factori care influen]eaz\ produc]ia de ficat gras Al\turi de factorii nutri]ionali. `nc\.5 11. produc]ia de ficat gras mai este influen]at\ [i de factori genetici [i de mediu. cu toate c\ au aceea[i vârst\ [i acelea[i niveluri de ingest\ a hranei. {i la gâ[te apar diferen]ieri determinate de rasa utilizat\ (tab. Anumite tipuri genetice `nregistreaz\ randamente diferite `n ficat gras. Tabelul 22 Compozi]ia chimic\ a ficatului gras de gâsc\. performan]ele la `ndopare ale rasei Barbarie sunt dep\[ite de cele ale mularzilor (masculi Barbarie x femele Pekin sau masculi Barbarie x femele Rouen ori Aylesbury). La gâ[te. dar cu condi]ia ca greutatea . comparativ cu cele u[oare.5-9. 23). [i col. Tabelul 23 Greutatea ficatului gras la diferite rase de gâ[te* (dup\ Vacaru-Opri[. la peste 350g dup\ `ndopare.5-8. crt. 6 7 8 9 Rasa Greutatea medie a ficatului gras (g) 517 662 600-1000 500-800 Landaise Masseube Alsacian\ Olandez\ alb\ de Rin Ungar\ Pomeran\ Alb\ Italian\ Toulouse Emden * Greutatea ficatului `nainte de `ndopare: 70-90g. cea mai mic\ vârst\ la care poate fi `nceput\ `ndoparea este de 8-10 s\pt\mâni.0-13. 3. crt.65 - .5 40-50 35-42 20-35 50-58 Substan]e minerale 0. Vârsta p\s\ri la `nceputul `ndop\rii. [i col.0 7. 1 2 3 4 5 Rasa Greutatea medie a ficatului gras (g) 734 750 440 298 385 Nr. La ra]e.6-0. Rela]ia dintre aptitudinea de producere a ficatului gras [i individ este neelucidat\.0-15. I. 2. Specia [i rasa. 2000) Nr. Heritabilitatea pentru `nsu[irea de transmitere a predispozi]ie pentru producerea ficatului gras este de 0. 2000) Nr. dau [i clasa de calitate a produsului (tab.. rasele grele [i semigrele au o mai bun\ capacitate de producere a ficatului gras.0 13.6. I. ~n general.9 1.7 3.. 22).

5 kg. Vârsta maxim\ la care gâ[tele pot fi supuse `ndop\rii este de 180-200 zile. crt. la o conversiune superioar\ a porumbului (6. Ea este condi]ionat\ de nivelul de calificare al operatorului. Mularzii de ra]\ pot fi supu[i `ndop\rii. I. Sexul. Durata perioadei de `ndopare.5 kg/kg spor). de Vacaru-Opri[. Greutatea p\s\rilor la `nceputul `ndop\rii.71 1. `n func]ie de sex* (dup\ Vancea.0-4. `n perioada 9-12 s\pt\mâni bobocii au cel mai redus necesar pentru `ntre]inere. Tabelul 24 Greutatea ficatului gras de gâsc\.5 kg) care `[i m\resc greutatea consecutiv `ndop\rii doar cu 75%.79 0. favorizând cre[terea `n greutate a ficatului pe seama lipidelor `nmagazinate (tab. Astfel. comparativ cu cele mai `n vârst\. culoarea ficatului ob]inut de la p\s\rile tinere este mai deschis\ decât la cele adulte. cu o greutate ini]ial\ mai mare (5. 4.39 Greutatea ficatului gras-% din greutatea carcasei 6. calit\]ile ficatului ob]inut sunt mult diminuate. `n plus. iar consumul specific de porumb este de 7.. 5. deoarece inima. care sunt mai grele.81 7. consumul specific este mai mare [i apar dificult\]i legate de conten]ionarea [i manevrarea p\s\rilor. La gâ[te. durata `ndop\rii mai este dependent\ [i de respectarea tehnologiei de cre[tere a bobocilor. existând termene variabile de la un individ la altul. De asemenea.76 444.8 kg).0-4. 2000) Nr.37 24. de[i au o greutate ini]ial\ mai mic\ (3. pulmonii [i tubul digestiv (mai ales esofagul) se dezvolt\ preponderent `n s\pt\mânile 8-10 de via]\ ale acestora. La femele. ]esutul adipos are un ritm de dezvoltare mai rapid decât la masculi. ~n general. gâ[tele tinere.98 Greutatea ficatului gras (g) 468.corporal\ s\ fie de 4. `ncepând cu vârsta de 12 s\pt\mâni. `[i dubleaz\ greutatea `n timpul `ndop\rii. ce apar]in aceleia[i rase. [i col. bobocii consum\ o cantitate mai mare de porumb/kg ficat gras.89 5.66 - . 1 2 3 Sexul Greutate corporal\ medie la sfâr[itul `ndop\rii (kg) 6. pentru c\ dup\ aceast\ vârst\. . I. Momentul optim pentru `nceperea `ndop\rii este legat de realizarea. 24). dup\ vârsta de 12 s\pt\mâni. se consider\ ca fiind optim\ pentru `nceperea `ndop\rii o greutate de 4. Aceasta nu poate fi evaluat\ cu exactitate. O condi]ie de baz\ pentru `nceperea `ndop\rii la ambele specii este terminarea acoperirii cu penaj a p\s\rilor. a 70-75% din greutatea specific\ adul]ilor. la vârsta de 8-13 s\pt\mâni. dar [i de calitatea furajului administrat.5 kg.2 kg/kg spor `n greutate. deoarece. cit.18 Femel Mascul Diferen]e 6. deci `nainte de `nceperea sezonului de reproduc]ie.

la sfâr[itul `ndop\rii.5-3. 85-95%.0 kg/kg spor (la furajare . 65-70%. asigurând `n condi]ii normale de `ndopare. 3. ficatul este palpabil `n cavitatea abdominal\. ob]inut `n ]ara noastr\ din masculi Barbarie [i femele Pekin. Hibridul de ra]\ Barbarie x Pekin (carne [i ficat gras) Este un hibrid infecund. 65-70%. la-tineret…………………………… 93-95%.8 kg. Hibridul de gâsc\ “GARO” Este ob]inut `n urma combina]iei dintre masculi Landaise [i femele Olandez\ Alb\ de Rin.2-3. fecalele au o culoare verzuie [i con]in boabe de porumb nedigerate. ciocul [i fluierele cap\t\ o tent\ de culoare mai deschis\.1-2. sunt identice cu cele de la producerii c\rnii de ra]\ [i respectiv. -masculi……………. cu o medie de 26 zile.3. are penajul alb [i poate realiza urm\toarele performan]e: greutate corporal\ la 8 s\pt\mâni………. penele cozii se desfac `n evantai..0-3. ce a stat la baza producerii acestui mulard.. 3. durata `ndop\rii este de 18 zile la ra]e [i de 20-30 zile la gâ[te.... ~n pratic\.67 - . respira]ia este greoaie [i zgomotoas\. `ndoparea se consider\ ca fiind `ncheiat\ atunci când pas\rea nu mai diger\. privirea este tulbure. ca de altfel [i criteriile de selec]ie ce se aplic\ acestor linii. -adulte…………………………… 95-96%.7-3. num\r de boboci/femel\ introdus\……………. o greutate a ficatului de 300-350g..5-5.. ~ndoparea `ncepe `n jurul vârstei de 16 s\pt\mâni. eclozionabilitatea………………………………. =3. 2.3 kg/kg spor (la furajare exclusiv\ cu nutre] combinat). sunt: produc]ia de ou\/20 s\pt\mâni de ouat………… 60-75 buc. 3. Performan]ele rasei Barbarie. când greutatea mularzilor este de 3.~n general. =2.4 kg. Hibrizi comerciali de ra]\ [i gâsc\ pentru ficat gras Obiectivele selec]iei liniilor destinate producerii hibrizilor de ra]\ [i gâsc\ pentru ficat gras.2 kg. greutatea corporal\ la vârsta de 12 s\pt\mâni: -femele……………. num\r de ou\ bune pentru incuba]ie…………… 55-65 buc.. Mulardul are un ritm de dezvoltare bun.7-4. consum specific de furaje………………. abilitatea `n produc]ia de ficat gras…………….0 kg.2 kg [i dureaz\ 18 zile. viabilitatea. de gâsc\.. denumit mulard. de la o greutate ini]ial\ de 38-40g [i cu un consum de porumb de 16-18 kg/cap. fertilitatea ou\lor………………………………. 35-45 cap. iar p\s\rile au tendin]a de a c\dea pe spate. su[a Cherry Valley. se ajunge la greut\]i corporale de 4.

Masseube) [i prin urmare erau hibrizi simpli. rezultat din `ncruci[area masculilor din rasa Gâsca Ungar\ cu femele din rasa Landaise [i poate produce `n urma `ndop\rii un ficat gras cu o greutatea medie. Hibridul unguresc “Hungavis Kombi” Este un hibrid pentru carne [i ficat gras. • ob]inerea de rase f\r\ instinct de clocire. . `n aceast\ ]ar\ crescându-se cea mai grea ras\ din lume “Shitou”. Variabilitatea greut\]ii corporale la rasele de gâ[te din China este foarte mare. `n condi]ii intensive. La ora actual\ se produc hibrizi trirasiali (masculi Landaise x femele hibride. Hibridul unguresc “Babat” “Babat” este un hibrid simplu.68 - . Hibrizi comerciali francezi Ini]ial. 95%. sau `ntre acestea [i Landaise.viabilitate………………………………… suplimentar\ cu mas\ verde sau alte suculente). complex. deci cu produc]ii mari de ou\. pentru ficat gras. rasa Zie poate produce 70-100 ou\/an Speciali[tii din China recomand\ utilizarea la hibridare a femelelor de tip mediu sau mic [i a masculilor de tip mare deoarece. ob]inut `n urma unor `ncruci[\ri multiple `ntre rasele Landaise. sau acela[i num\r de ou\ `ntr-o perioad\ de ouat de 14-21 s\pt\mâni. din Gâsc\ Alsacian\ x Alb\ de Rin) [i tetrarasiali (masculi hibrizimascul Landaise x femel\ Gâsca Ungar\ `ncruci[a]i cu femele hibride-mascul Gâsca Ungar\ x Alb\ de Rin). de 700g. ace[tia se ob]ineau din `ncruci[area rasei Landaise cu diverse rase locale (Alsacian\. Hibrizi comerciali din China Obiectivele amelior\rii constau `n cre[terea performan]elor de produc]ie [i practicarea hibrid\rii `ntre tipurile de rase locale. care pot depune 30-40 ou\ `n 4 cicluri anuale. dup\ o perioad\ scurt\ de `ndopare. `n condi]ii de cre[tere extensive. Hibridul are o vitez\ mare de cre[tere [i produce un ficat gras de 500-600g. Alb\ de Rin [i Gâsca Ungar\. Gersoise. descenden]a hibrid\ are o mare energie de cre[tere `n perioada de conversie maxim\ a furajului (0-70 zile) [i o bun\ viabilitate. Selec]ia pentru produc]ia de ou\ s-a orientat pe dou\ direc]ii: • ob]inerea de rase cu un pronun]at instinct de clocire. Ace[ti hibrizi sunt exploata]i pentru produc]ia de carne [i ficat gras.

Dasc\lu.A. M\rg\rint. West Port. 1994–Effect of additional calcium phospherous premix supplementation to layiers during summer. Conneticut.. Bucure[ti. M. 1988-Reproduction des volailles et production d’oeufs. 76. Gh.. 1997-Egg yolk vitamine. 1979-Bazele fiziologice ale sporirii produc]iei de ou\.. 1990-Zooigien\ [i protec]ia mediului. B. 1992–Supravegherea nutri]ional\ metabolic\ a animalelor. Institut National de la Recherche Agronomique. 1980-Avicultur\. [i Leclercq.. Coman.69 - . Editura Ceres. Sandu.. Bosoanc\. [i Marin. Gh. Bucure[ti. Cazacu. The AVI Publishing Company. E. 1994-Egg quality. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.M. 1753-1759. pg. M. Bucure[ti...W. Gh. [i Lasc\r. Driha. Marin. Bucure[ti. Ov. Khire. Pârvu. 1984-Cre[terea p\s\rilor `n gospod\riile popula]iei. Poultry Science. 1973-Pe urmele domesticirii animalelor. Poultry Science.Bibliografie selectiv\ B\l\[escu.. J. Editura Ceres. Bâltan.A. Bucure[ti. Timi[oara.N. [i Mayer. N. 65:1. . Editura {tiin]ific\. Ia[i. 1994-Nutri]ia [i alimenta]ia p\s\rilor. Editura Alutus-D.. Gh. Popescu-Baran. and Kothekar.. Gh. Cherian. M. [i col. Denisa. 1999–Fiziologia animalelor. 63-66..D. G.. Bucure[ti. Universitatea Agronomic\ Ia[i. I.. polyunsaturated fatty acids and supplemental dietary fat alters the tocopherol status of posthatch chicks. Editura Ceres. Albumen quality of eggs from five commercial strains of White Leghorn hens during one year of lay. [i Suciu. 1989-Cartea fermierului-cre[terea p\s\rilor. Larbier.. Sauveur.. Bucure[ti. Bucure[ti.. 1985–Alimenta]ia p\s\rilor.D. Gh. G. no. V. Bucure[ti. Institutul Agronomic Ia[i. [i Cuparencu.M.. 1983-Genetica [i ameliorarea p\s\rilor..U. 1966-Cre[terea industrial\ a p\s\rilor. Bucure[ti. S. Gh. Al. 1973-Tehnologia cre[terii [i exploat\rii p\s\rilor `n baterii. Curs lito.. Doyon.. Mandlekar. [i col. Stratulat.B. pg. St\ncioiu. Lungu]escu.. Editura Ceres. M. Ana. D.. Bucure[ti.. 1979–Contribu]ii la m\rirea productivit\]ii speciei Gallus domesticus prin folosirea n\pârlirii for]ate. D. Editura “Ion Ionescu de la Brad”. 2000-Curs de tehnologia cre[terii p\s\rilor. I. 1974-Cre[terea p\s\rilor domestice. I. Lito. Paris. 1974-Avicultura. Institutul Agronomic Cluj-Napoca. Spiridon. S. Iolanda [i Chelaru.. and Sim. and all. Editura Agro-Silvic\. Mihailov. M. A. Editura Ceres.. B. vol I. Ana.. Editura Ceres. no. Bucure[ti. M. Editura Mirton. Editura Ceres. Tez\ pentru ob]inerea titlului de “Doctor `n Agronomie”.

Editura Ion Ionescu de la Brad. Usturoi.. D. Deva. Bucure[ti. [i col. [i col. Poultry Science. Bucure[ti. [i col. 1993-Tehnologia cre[terii p\s\rilor. [i col. 1999-Cre[terea p\s\rilor `n gospod\riile popula]iei. Vancea.. I. Editura Ceres. 2004-Producerea ou\lor de consum. Bucure[ti. I [i II. Bucure[ti. Washburn. Vol. 58. Gh. Vacaru-Opri[..W. 1978-Tehnologia cre[terii intensive a p\s\rilor. I.. Editura Corvin. 2000-Tratat de Avicultur\.. Editura Ceres. M..I.{tef\nescu.. pg. K.A.. I. 1961-Avicultura. Vol. I [i II. no. 1979–Genetic variation in the chemical composition of the egg. Van. I. Ia[i Vacaru-Opri[. ****Anuarul Statistic al României (2000) ****Ghidul tehnologic al hibridului “Albo SL-2000” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Safir” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Roso SL” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Roso SL-2000” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Hisex Brown” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Shaver Starcross 579” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Lohmann Brown” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Robro-70” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Mini Robro” ****Ghidul tehnologic al hibrizilor de tip “Ross” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Cobb 500” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Lohmann Meat” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Starbro” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Arbor Acres” ****Ghidul tehnologic al hibridului “Hybro G” . Editura Ceres.. Centrul de multiplicare al I..G. 529-535.. Tipuri]\. 1986-Cre[terea intensiv\ a palmipedelor. Editura Agro-Silvic\.70 - .

Partea a 2-a ~NMUL}IREA P|S|RILOR DOMESTICE
1. REPRODUC}IA P|S|RILOR 1.1. Aparatul reproduc\tor la p\s\ri
Celulele sexuale femele [i mascule sunt produse de c\tre gonade, respectiv de ovare [i testicule, care `n plus secret\ [i hormonii sexuali cu rol `n asigurarea func]ion\rii normale a organelor de reproduc]ie, precum [i a altor structuri din organism. Prin urmare, studiul reproduc]iei reclam\ cunoa[terea morfologiei [i fiziologiei aparatului sexual al ambelor sexe, pentru a putea fi `n]elese procesele intime care stau la baza ob]inerii oului de incuba]ie. Aparatul genital mascul. Acesta se deosebe[te de cel al mamiferelor prin dou\ aspecte majore, respectiv: situarea testiculelor `n cavitatea abdominal\ [i lipsa glandelor anexe (vezic\ seminal\, prostat\, gland\ bulbo-uretral\) responsabile de secre]ia plasmei seminale. ~n alc\tuirea aparatului reproduc\tor mascul intr\ dou\ testicule, fiecare dintre ele fiind continuate de câte un epididim, un canal deferent, o ampul\ a canalului deferent [i de câte un canal ejaculator; cele dou\ canale ejaculatoare se deschid `ntr-un organ de copula]ie amplasat la nivelul pliului dintre urodaeum [i proctodaeum (fig. 1).

1- uretr\, 2- artera puddenda, 3- canal deferent, 4- corp vascular, 5- papil\ copulatoare, 6- canal ejaculator, 7- ampula canalului deferent.

Fig.1 Por]iunea terminal\ a aparatului genital mascul (dup\ Vacaru-Opri[, I., 1993)

Testiculele sunt situate `n cavitatea abdominal\, `n dreptul ultimilor trei coaste, fiind `n contact direct cu lobul anterior al rinichilor; au o form\ ovoidal\, culoare alb-g\lbuie [i sunt suspendate de un mezou.
- 71 -

Raportate la dimensiunile p\s\rilor, testiculele sunt foarte voluminoase, m\rimea lor variind `n func]ie de specie [i ras\, de la m\rimea unui bob de fasole, la cea a unui ou de porumbel (coco[ii [i r\]oii au testiculele de dou\ ori mai mari decât curcanii), dar `ntotdeauna, masculii din rasele u[oare au testiculele mai mari decât cei din rasele mixte sau grele (la coco[ii Leghorn de 20 s\pt\mâni, greutatea medie este de 16,7 g, `n timp ce la masculii Plymouth Rock, aceasta este de numai 9,11 g). Testiculul este `nconjurat de o capsul\ fibroas\ alc\tuit\ din lame conjunctive de culoare alb\ [i care se nume[te “albuginee”. ~n structura lui intr\ tubii seminiferi sub forma unei re]ele testiculare, o re]ea de tuburi [i vasele eferente, puternic r\sucite sub forma unui cornet; la p\s\ri lipsesc septumurile [i lobii care sunt prezen]i `n testiculul mamiferelor. Tubii seminiferi p\r\sesc tunica albuginee pentru a se combina sub forma unui cordon lung [i `ncol\cit, numit “epididim”, `n lumenul c\ruia se g\sesc spermatozoizii `n diferite stadii de dezvoltare [i unde sufer\ un proces de maturare. Din punct de vedere structural, spermatozoizii proveni]i de la diferite specii de p\s\ri se aseam\n\ cu cei de la mamifere, având, totu[i, un aspect particular. La instalarea maturit\]ii sexuale, epididimul se atrofiaz\, dar celulele epiteliului s\u secret\ fluidul seminal. Sperma nu r\mâne la acest nivel, ci `nainteaz\ `ntr-un canal muscular numit “canal deferent” ce se deschide `n urodaeumul cloacei; `n timpul sezonului de reproduc]ie, aceste canale `[i m\resc de 30-40 ori greutatea ini]ial\ datorit\ acumul\rii de spermatozoizi. ~n por]iunea sa terminal\, fiecare canal deferent se l\rge[te [i se destinde, formând sacul seminal numit “ampula canalului deferent”, de unde, prin intermediul canalului ejaculator sperma ajunge la organul de copula]ie. Coco[ii [i curcanii nu au un organ copulator propriu-zis, ci numai o papil\ copulatoare, care este de fapt o cut\ diferen]iat\ a peretelui cloacal, alc\tuit\ din ]esut erectil; la coco[ ea este mic\, de form\ conic\ [i u[or proeminent\. ~n timpul `mperecherii, papila prime[te limf\ din corpul vascular al arterei puddenda pentru diluarea spermei care este foarte concentrat\, iar printr-o prolobare (proces asem\n\tor `ntoarcerii pe dos a degetului unei m\nu[i) asigur\ proiectarea spermei direct `n oviduct, prin orificiul extern al acestuia. La palmipede, organul copulator are o structur\ asem\n\toare penisului [i este situat pe peretele ventral al cloacei, de unde este `mpins `n afar\ de c\tre un mu[chi [i retractat de un ligament. Are forma unui apendice c\rnos, de culoare alb-murdar, lung de 5-8cm la r\]oi [i ceva mai scurt la gâscani; la suprafa]\ are un canal spiralat prin care sperma se scurge pân\ `n vârful acestuia (fig. 2). Femelele apar]inând speciilor la care masculii posed\ penis, au o structur\ omoloag\, dar mult mai redus\ ca dimensiune, numit\ “clitoris”. Cunoa[terea por]iunii terminale a aparatului genital mascul prezint\ interes deoarece, identificarea sexului la puii de o zi se poate realiza prin metoda cloacal-japonez\, care const\ `n eviden]ierea acestui segment anatomic de la pas\re [i exteriorizarea papilei copulatoare.

- 72 -

Crearea hibrizilor autosexabili la vârsta de o zi dup\ dezvoltarea remigelor sau culoarea pufului a rezolvat aceast\ opera]ie tehnic\ care este deosebit de stresant\ atât pentru pui, cât [i pentru lucr\torii care o efectueaz\.

1-mucoasa cloacal\; 2-penis; 3-jgheab seminal; 4-marginea jgheabului; 5-orificii de deschidere a canalului deferent; 6-orificiu de deschidere a ureterei.

Fig. 2 Penisul la r\]oi (dup\ {tef\nescu, M. [i col., 1961)

Aparatul genital femel. ~n stadiul embrionar, la p\s\ri se dezvolt\ dou\ ovare [i dou\ oviducte, `ns\, foarte curând, ovarul [i oviductul drept se atrofiaz\, dezvoltându-se normal numai cele dou\ componente de pe partea stâng\. Ovarul este responsabil de formarea, cre[terea [i maturarea ovulelor, dar are [i func]ie secretorie, producând hormonii estrogeni [i progestageni; este situat `n cavitatea abdominal\, sub fa]a ventral\ a lobului posterior al rinichiului stâng, fiind suspendat printr-un ligament scurt (mezovarium). La p\s\rile tinere, precum [i la cele aflate `n repaus, ovarul se prezint\ sub forma unui corp c\rnos de culoare ro[ie-`nchis\, cu suprafa]a aproximativ dreptunghiular\; la p\s\rile aflate `n plin\ produc]ie, acesta cap\t\ aspectul unui ciorchine datorit\ proiec]iei pe suprafa]a lui a foliculilor afla]i `n diferite faze de dezvoltare. ~n func]ie de specie [i ras\, greutatea ovarului la p\s\rile care nu au `nceput ouatul variaz\ `ntre 20 [i 30 g, dar pe m\sur\ ce `nainteaz\ `n activitatea productiv\, greutatea lui cre[te de 5-6 ori. Din punct de vedere histologic, ovarul are un cortex exterior care include foliculii `n formare [i care este dispus `n jurul unei “zone centrale” (medula), puternic vascularizat\, care formeaz\ “stroma ovarian\” ce este alc\tuit\, `n principal, din ]esut conjunctiv. Oviductul, reprezint\ segmentul aparatului genital femel `n care se depun p\r]ile constituiente ale oului (albu[ul, membranele cochiliere, coaja mineral\ [i cuticula) [i unde poate avea loc fecundarea ovulei de c\tre spermatozoizii cu capacitate fecundant\.
- 73 -

magnum. cu dimensiuni [i structuri diferite. Deschiderea oviductului `n cloac\ se face prin “orificiul extern” (fig.0 10.0 ~n structura anatomic\ a oviductului intr\ un strat muscular inelar intern [i un strat muscular longitudinal extern. 3.rect.5-2 cm (tab.6 4. .0 Greutatea (g) 1. a[ezat oblic pe peretele acestuia. Gh.Oviductul `ncepe s\ se structureze din ziua a 8-a de incuba]ie din canalul Müller stâng. la cele aflate `n repaus.uterus. el se prezint\ sub forma unui tub glandular.vagin. iar diametrul la 1. uterus [i vagin\. magnum. Fig. contractarea musculaturii circulare asigur\ realizarea mi[c\rii peristaltice cu rol `n deplasarea ovulei. istm. 3 Ovarul [i oviductul la g\in\ (dup\ {tef\nescu. 1961) 1. foarte elastic [i flexuos. P. 6.foliculi secundari `n diferite faze de cre[tere. de[i oviductul este strâmt. 4.5 5. Oviductul este alc\tuit din cinci segmente. care deriv\. 7. trecerea oului nu este absolut de loc `mpiedicat\ datorit\ elasticit\]ii sale ridicate.. la rândul s\u. iar contractarea musculaturii longitudinale permite rotirea acesteia `n jurul propriului ax. 8-cloac\. Dimensiunile oviductului sunt dependente de starea fiziologic\ a p\s\rilor.74 - .4 13.2-0. respectiv: infundibulum. ce leag\ ovarul de cloac\.istm. 5. [i col. 3).0 10. el are o lungime de 15-18 cm [i un diametru de 0.0 11. `n timp ce la p\s\rile aflate `n activitate.tromp\. la p\s\rile adulte..0 17. 2. Tabelul 25 Lungimea [i greutatea oviductului func]ional de g\in\ (dup\ Bunaciu. Astfel. fiecare dintre ele `[i au cota proprie de participare la elaborarea componentelor oului.5 cm. 25). suspendat fiind de un ligament elastic numit “mezosalpinx”. din canalele primitive ale rinichilor. 1982) Segmentul Infundibulum Magnum Istm Uterus Vagin Lungimea (cm) 9.0 32. lungimea cre[te la 65-80 cm.

nucleu situat central [i o membran\ vitelin\. Faza de maturare-~ncepe odat\ cu apari]ia maturit\]ii sexuale [i se continu\ pe toat\ durata vie]ii reproductive a p\s\rilor. fiind de 30-40 cm la g\in\ [i de 35-45 cm la curc\. ~n momentul dehiscen]ei. Uterus (camera cochilier\). 3. Faza de multiplicare (germinal\)-La `nceputul stadiului de gonad\ diferen]iat\. Celulele specializate de la acest nivel secret\ o parte din albu[ul oului. are lungimea de 10-12 cm [i este c\ptu[it\ cu o mucoas\ cutat\ longitudinal. Delimitarea fa]\ de infundibulum este neclar\. oul complet format stagneaz\ pân\ `n momentul expulz\rii. care reprezint\ faza primordial\ `n dezvoltarea ovulelor fiind alc\tuite din ovoplasm\. este segmentul cel mai lung al oviductului. este compartimentul cel mai larg al oviductului. Formarea oului Ovogeneza. `nconjurate fiind de un strat de celule mici numite “celule foliculare” [i care sunt acoperite. este situat la cap\tul proximal al oviductului.1. precum [i formarea cojii minerale. singurul element de separare fiind plierea mucoasei. cele care nu sunt preluate de tromp\ cad `n cavitatea abdominal\ unde se resorb `n maxim 24 ore. Vagina. Prin proliferarea epiteliului germinativ se vor forma cordoane celulare `n care se disting dou\ tipuri de celule: unele mai mari ce se multiplic\ activ [i din care i-au na[tere ovogoniile [i unele mai mici din care vor rezulta celulele foliculare. la rândul lor. ajungând `n scurt timp la un . ovulele se acumuleaz\ `n abdomen. Infundibulum (tromp\). delimitarea fa]\ de urm\torul segment fiind marcat\ doar de dispari]ia structurii cu pliuri. o mare parte din foliculii primari involuiaz\ prin procesul de “atrezie folicular\”. are lungimea de 8-12 cm la g\in\ [i 15-17 cm la curc\ [i reprezint\ zona `n care sunt elaborate cele dou\ membrane cochiliere. La p\s\ri. având forma unei pâlnii alungite cu marginile r\sfrânte [i o lungime de 9-10 cm la g\ini. Faza de cre[tere-Se declan[eaz\ imediat dup\ ecloziune. când ovogonia trece `n stadiul de “ovocit de ordinul I” (sau primar). Prin fragmentarea cordoanelor celulare se formeaz\ “foliculii primordiali” ce con]in ovogoniile. Istmul. cre[terea lui este mai intens\. 2. celulele germinale se transform\ `n “ovogonii”. care se dezvolt\ progresiv `n foliculul pe cale de cre[tere. de o capsul\ conjunctiv\ . ~n perioada prepuberal\. ~n aceast\ por]iune are loc definitivarea straturilor de albu[ [i a [alazelor. marginile trompei se plaseaz\ sub ovar. 2. la nivelul ei. 1. 1. 3.2. din care se vor forma [i [alazele.75 - . dar f\r\ s\ se divid\. sub forma unei benzi transparente. prezint\ pliuri longitudinale la nivelul mucoasei. determinând apari]ia peritonitelor. dar `n continuare. diametrul foliculului primar este de circa un mm. ovogeneza reprezint\ procesul de formare a ovulelor [i nu formarea oului. are pere]ii puternic `ngro[a]i [i o lungime de 7-8 cm la g\in\ [i 8-9 cm la curc\. 5. de cre[tere [i de maturare. captând ovulul.“teaca folicular\”. 4. Atunci când nu sunt resorbite. Magnum (camera albuminogen\). `ntre magnum [i istm exist\ o zon\ clar\ de delimitare. cuprinzând 3 faze: de multiplicare.

latebra Purkinje. 6.gâtul latebrei Purkinje. 7. aceasta se va roti cu polul vegetativ (este mai greu) spre cavitatea abdominal\. a c\rei permeabilitate permite trecerea substan]elor nutritive [i a apei de la exterior spre interior. Formarea vitelusului debuteaz\ cu depunerea `n centrul foliculului a unei mici cantit\]i de vitelus alb din care se va structura “latebra Purkinje”. 3. prin diferen]ierea citoplasmei. 4. `n jurul c\reia se vor distribui straturi concentrice [i alternative de vitelus galben [i vitelus alb (`n 24 ore se depune câte un strat din fiecare: cel galben `n timpul zilei [i a primei jum\t\]i a nop]ii. foliculul atinge dimensiunea de 6mm [i intr\ `n ultima faz\ de dezvoltare [i anume. foliculul se desprinde . I. Odat\ cu acumularea de vitelus. iar cel alb `n jum\tatea a doua a nop]ii). ce faciliteaz\ modificarea pozi]iei ovulei.membran\. 4). Fig. `n folicul se acumuleaz\ “vitelus” alc\tuit din incluziuni granulare galbene bogate `n lipide [i incluziuni albe.. 4 Ovocita (dup\ Vacaru-Opri[. ~n etapa urm\toare. 1.76 - . alc\tuind `mpreun\ “discul germinativ” [i din foarte mult\ “citoplasm\ nutritiv\” (vitelus). cea de “folicul ter]iar”.disc germinativ.vitelus galben. ~ntre ovul [i folicul se formeaz\ un spa]iu perivitelin. La `nceputul acestei faze. Sub greutatea ovulei. Urmeaz\ apoi “teaca intern\” alc\tuit\ din celule tecale cu rol endocrin (elaboreaz\ hormonii androgeni) [i “teaca extern\” constituit\ dintr-un ]esut conjunctiv bogat `n fibre elastice [i colagen.nucleu. Ovoplasma este format\ dintr-o cantitate foarte mic\ de “citoplasm\ formativ\” dispus\ `n jurul nucleului.diametru de 3mm. ~n jurul zonei radiata se structureaz\ “granuloasa” alc\tuit\ din celule foliculare care au o intens\ activitate secretorie a granulelor de vitelus ce ajung `n ovul\ prin pinocitoz\ (preluarea substan]elor nutritive ce se g\sesc `ntr-o solu]ie) [i prin intermediul transozomilor. Foliculul ter]iar maturat include ovulul. plin cu limf\. bogate `n protide. 2.vitelus alb. `ntre folicul [i vitelus se formeaz\ “membrana vitelin\” (zona radiata). nucleu [i membrana vitelin\. care este alc\tuit din citoplasm\ (ovoplasm\). 1993) Dup\ aproximativ 8 zile. 5. când vitelusul se formeaz\ `ntr-un ritm mult mai intens. nucleul este deplasat spre periferia celulei (fig. acesta este momentul `n care foliculul primar trece `n “folicul secundar”.

astfel `ncât teaca folicular\ (a c\rei rezisten]\ este mult sc\zut\) se rupe dup\ câteva minute la nivelul stigmei. gra]ie mi[c\rilor .H.de ovar. 1980) Pentru dezvoltarea unei ovocite pân\ la faza de ovul\ matur\ sunt necesare 14 zile. Urmeaz\ contractarea fibrelor musculare de la nivelul stigmei. Ovula]ia reprezint\ procesul fiziologic de eliberare a ovulei. M. 3. ini]ial. mai exact. la nivelul stigmei ac]ioneaz\ [i o enzim\ proteolitic\ con]inut\ de lichidul folicular. `n prima s\pt\mân\ formându-se numai 1% din vitelus. Dup\ depunere. treptat. 1. Teaca folicular\ golit\ de con]inut prime[te denumirea de “caliciu” (calix) [i `ndepline[te func]ie ovarian\ timp de aproximativ 2 zile. iar ovula este eliberat\ `n decurs de 3-7 minute. pân\ `n momentul `n care se resoarbe prin fenomenul de atrezie folicular\.stigm\. care este eliberat `n sânge cu 6-8 ore `nainte de ovula]ie. trompa se congestioneaz\ devenind foarte elastic\ [i mobil\. opus pedunculului. ceea ce duce la cre[terea presiunii hidrostatice intrafoliculare. ~n urma depolimeriz\rii. zona respectiv\ se nume[te “stigm\” [i reprezint\ locul pe unde are loc dehiscen]a folicular\ (fig. prin fenomenul de “dehiscen]\ folicular\” [i captarea acesteia de c\tre trompa oviductului.peduncul folicular. Când foliculul ter]iar a ajuns la maturitate. 2. La suprafa]a foliculului se g\se[te o re]ea deas\ de vase de sânge ce este `ntrerupt\ `n zona central\ a acestuia. 5). spermatozoizii ajung la nivelul trompei `n aproximativ 3-13 ore. ritmul de formare este foarte lent.. 5 Folicul `nainte de dehiscen]\ (dup\ B\l\[escu. reu[ind ca prin mi[c\ri succesive de contrac]ie [i relaxare s\ cuprind\. substan]ele devin intens hidrofile. foliculul. Fig. Game]ii sexuali masculi ajung `n tractusul genital femel `n urma `mperecherii naturale sau prin `ns\mân]are artificial\. iar `n oviduct nu se g\se[te alt ou `n formare. dar r\mâne suspendat printr-un “peduncul”.77 - .. pentru ca restul de 99% s\ se formeze `n a 2-a s\pt\mân\. Ovula]ia [i fecundarea. Ovula]ia are loc datorit\ ac]iunii de depolimerizare imprimat\ de hormonul anterohipofizar L. `n acela[i timp. a c\rui efect este evacuarea prin compresie a sângelui din re]eaua de vase foliculare. imprimând ovarului aspectul de “ciorchine”.re]ea vascular\.

timp `n care se acoper\ cu o serie de membrane ter]iare. este vorba de o pseudopolispermie. 2 membrane cochiliere. num\rul ovocitelor maturate corespunde cu num\rul de ou\ produse de pas\re de-a lungul vie]ii productive. Formarea albu[ului. iar `n rest proteine (predomin\ cistina. transformându-se `n a[a numitele “[alaze” (retinacule) care au rolul de a men]ine g\lbenu[ul `ntr-o pozi]ie central\ `n interiorul oului.000 ovogonii macroscopice. 1. numit “stratul intern de albu[ fluid”. iar palmipedele cca. datorit\ mi[c\rii de rota]ie a ovulei (este imprimat\ de musculatura longitudinal\ a oviductului). care este de fapt g\lbenu[ul oului. cu excep]ia vârfului rotunjit al oului unde se va forma camera cu aer. Ini]ial. histidina [i prolina) [i carbona]i hidra]i (hexozamine [i manoz\). Tot la nivelul istmului este secretat\ o anumit\ cantitate de albu[ fluid care difuzeaz\ prin cele dou\ membrane. `ns\ fecunditatea maxim\ se instaleaz\ `n a 3-a zi de la `mperechere. pe membrana cochilier\ extern\. prin inter]eserea unor fibre elastice secretate de c\tre glandele de la acest nivel. iar pe ea se fixeaz\ cele dou\ [alaze. `n decurs de o or\. . este deplasat\ pe traiectul oviductului de c\tre mi[c\rile peristaltice ale acestuia. Ovula. zon\ `n care [i grosimea lor este mai mare decât la vârful ascu]it al oului. care este mai sub]ire (17. fecundat\ sau nu. pe suprafa]a g\lbenu[ului se depune strâns un strat sub]ire [i foarte dens de albu[ (stratul intern de albu[ dens). dar [i câteva milioane de ovogonii microscopice. Formarea membranelor cochiliere. alc\tuind “stratul extern de albu[ fluid”. la 15 minute dup\ ovula]ie. Celula ou sau zigotul. ~n continuare este secretat un al doilea strat de albu[ dens (stratul extern de albu[ dens) format din fibre de mucin\ [i din albu[ fluid. La acest nivel are loc fecundarea.300. Fibrele constituiente sunt alc\tuite din substan]e albuminoide `nrudite cu chitina [i au o structur\ biochimic\ complex\: 20% ap\. se va forma coaja oului. doar câ]iva (3-12 la g\in\ sau 12-15 la porumbel) p\trund `n discul germinativ. câte un filament lung [i gros.8 µm). Formarea membranelor ter]iare. galinaceele au la ecloziune 900-3. Membrana cochilier\ intern\ are o grosime de 63. `n timpul vie]ii postembrionare nemaifiind produse altele.proprii [i a chimiotropismului. cele 2 filamente se `ntind [i se r\sucesc puternic. datorit\ mi[c\rii de rota]ie a ovulei. De regul\. p\s\rile fiind caracterizate printr-o polispermie normal\. sunt permeabile pentru gaze [i vapori de ap\. Puicu]ele eclozioneaz\ cu ovogoniile deja formate. Aici. str\bate trompa `n 15-30 minute ajungând `n magnum (camera albuminogen\) unde sta]ioneaz\ `n jur de 3 ore. `n stare umed\.78 - . de fapt. l\sând liber spre fiecare pol. Din num\rul imens de spermatozoizi care ajung `n preajma ovulei. viteza de `naintare este de 1-3 mm/min. albu[ul fluid se diferen]iaz\ [i se interpune `ntre cele dou\ straturi dense ca un strat aparte. respectiv: 4 straturi de albu[. doar un singur spermatozoid realizând fecundarea. coaja mineral\ [i cuticula.7 µm. este aderent\ la albu[. are loc `n istm. ceilal]i formeaz\ `n plasm\ o serie de nuclei (meroci]i) care se resorb ulterior. membranele cochiliere reprezint\ ni[te ultrafiltre care. Cele dou\ membrane sunt strâns lipite una de alta. pe axa longitudinal\. glandele tubulare secret\ ovalbumin\ `n care predomin\ fibrele de mucin\ (constituientul principal al albu[ului dens) `ntr-o propor]ie de 40-50% (dup\ al]i autori 50-60%) din `ntreaga cantitate de albu[. Din punct de vedere fizic.

Indiferent dac\ coaja . el este cel mai sub]ire strat [i con]ine pigmen]ii care imprim\ diferite culori cojii ou\lor la unele specii sau rase (fig.membrana cochilier\ extern\.membrana cochilier\ intern\.cuticula.suprafa]\ amorf\. 1. ~n timp. 11. care completeaz\ stratul extern fluid [i definitiveaz\ formarea [alazelor. Peste acest prim strat. `ntr-o perioad\ de aproximativ 19 ore. dar permeabil\ pentru gaze.stratul mamelonar. numit “stratul mamelonar” se depune o nou\ re]ea din fibre proteice.strat palisadic. mai r\mân mici spa]ii care se continu\ pân\ la suprafa]a cojii [i care nu sunt altceva decât porii cochiliei. oul este acoperit de o pelicul\ fin\ cu o compozi]ie chimic\ asem\n\toare cu cea a membranelor cochiliere. 4. numit\ “cuticul\” [i care este secretat\ de acelea[i glande care produc pigmen]ii cojii..stratul spongios. fier etc. 10. 2% fosfat tricalcic [i 1% diferi]i compu[i de magneziu. are loc `n uterus. B. constituindu-se `n una dintre barierele de protec]ie natural\ ale oului. 9. ce sunt secretate de c\tre glandele din partea proximal\ a uterusului. `ntre care p\trund cristale ale s\rurilor de calciu (97% carbonat de calciu.por.strat de conuri. 8. `nainte de `nceperea form\rii cochiliei. 1988) ~n por]iunea terminal\ a uterusului. doar cu o dispunere regulat\ a cristalelor. tot cu rol de matrice.) formându-se un nou strat. 6. 7. Ini]ial. mai gros (2/3 din grosimea cojii).79 - . ~n continuare. alc\tuind “stratul extern al cojii”. numit “stratul spongios”. 6). depunerile de calciu cresc `n dimensiune [i cap\t\ o form\ mamelonar\. procesul de formare a cojii se desf\[oar\ lent. de[i mameloanele sunt strâns lipite `ntre ele. `ntre acestea se interfereaz\ insule de natur\ proteic\ cu rol de matrice. `n contact cu aerul cuticula se `nt\re[te.capi[on bazal. uterusul secret\ ultima cantitate de albu[. 6 Structura cojii minerale (dup\ Sauveur.mugure mamilar. este depus un alt strat format din s\ruri de calciu. prin depunerea pe membrana cochilier\ extern\ a unor aglomer\ri mici [i izolate de s\ruri de calciu. Fig. 5.Formarea cojii minerale. cu vârful implantat `n membrana cochilier\ extern\. 3. 2.

`n general. ou\le de g\in\ au un num\r de 5. dar `n mod `ntâmpl\tor poate apare [i la vârful ascu]it sau `ntr-o pozi]ie median\. oul se r\ce[te de la temperatura organismului (+410C) la cea a mediului extern. Pe m\sura trecerii timpului de la momentul depunerii. Pozi]ia obi[nuit\ a camerei cu aer este la vârful rotunjit al oului.000 pori. 1980) 1. 1.con]ine sau nu pigmen]i.000-9. ovula]ia poate avea loc chiar `naintea expulz\rii oului format. d\ o fluorescen]\ ro[ie. `n 6-10 minute de la depunere.3. mai mul]i la cele albe decât la ou\le pigmentate. la lumin\ ultraviolet\. având drept rezultat formarea “camerei cu aer”. la care tonicitatea musculaturii cloacale este mult sl\bit\.80 - .vagin\. Imediat dup\ expulzare. oul cade mai `ntâi `n cloac\ unde se murd\re[te de excremente [i apoi este expulzat `n exterior. Oul complet format ajunge `n vagin\ unde sta]ioneaz\ aproximativ 40 minute. având la baz\ un ciclu de func]ionare `nchis. scoar]a cerebral\. asem\n\tor “feed-backlui”. de ras\ sau linie [i chiar de la ou la ou. ~n acest ciclu. Fig. 3. num\rul [i repartizarea lor pe coaja mineral\ difer\ `n func]ie de specie. M\rimea porilor. ceea ce duce la contractarea componentelor sale. pân\ `n momentul “pontei” (ovipozi]ie) care este facilitat\ de apropierea orificiului extern al oviductului de anus. 7 Expulzarea oului din oviduct (dup\ B\l\[escu. oul fiind expulzat direct `n exterior (fig. la g\inile foarte bune produc\toare.cloac\. camera cu aer cre[te `n dimensiune ca urmare a evapor\rii apei de con]inut din albu[. `n cuticul\ se g\se[te pigmentul “porfirin\” care. Reglarea neuro-endocrin\ a func]iei de reproducere are loc dup\ principii cibernetice. Timpul de formare a unui ou este de aproximativ 24 ore. dar poate deveni [i voluntar deoarece. Ovipozi]ia este un act spontan.. 2. atunci când femela nu are condi]ii pentru depunerea oului. 7). o nou\ ovula]ie având loc la 10-90 minute dup\ expulzarea oului precedent. hipotalamusul [i hipofiza reprezint\ “centrul . M. Expulzarea oului.ou. ea `l poate re]ine. La g\inile b\trâne. Mecanismul neuro-hormonal al regl\rii reproducerii la p\s\ri Declan[area ciclului sexual marcheaz\ stadiul `n care atât aparatul genital cât [i sistemul neuro-endocrin au ajuns la un anumit grad de maturizare [i receptivitate care s\ permit\ eliberarea ovulelor mature.

cre[terea [i maturarea foliculilor ovarieni este un proces puternic dirijat neuro-endocrin. pe calea nervilor optici..H.) ajunge `n lobul anterior al hipofizei intensificând secre]ia de hormoni gonadotropi: F. la rândul lor.). Astfel.S.) eliberat de anterohipofiz\..de comand\”.81 - . influen]eaz\ [i activitatea hipotalamusului care va comanda hipofizei s\ secrete mai pu]in F. estrogenii secreta]i de foliculii secundari [i ter]iari (estradiolul.H.-L. ambele tipuri aflându-se sub control neuro-hormonal.S.H. vor informa permanent centrul de comand\ prin mesaje de reac]ie (feed-back) despre starea func]ional\ a aparatului genital (fig. 8 Mecanismele feed-back de reglare a ciclului sexual (dup\ Bogdan. `n acest fel are loc echilibrarea cre[terii [i matur\rii foliculilor ovarieni `n concordan]\ cu ovula]ia acestora. A. La rândul lor. neurosecre]ia reprezentat\ de hormonii de eliberare (R. durata acesteia [i alternan]a ei cu `ntunericul. Utilizând sistemul circulator porthipofizar. neurosecre]iile hipotalamusului [i hormonii gonadotropi hipofizari sunt “purt\torii" ”mesajului de comand\” c\tre organele ]int\ (ovar [i oviduct) care sunt “executorii” [i care. dar [i provocat\ de actul sexual sau chiar de excit\ri vizuale (porumbi]\). dar aflat sub dependen]a regimului de lumin\ asigurat.ac]ioneaz\ `n cre[terea [i maturarea foliculilor ovarieni [i L.H.H. ovula]ia poate fi spontan\ (g\in\). estrona [i estriolul) pe lâng\ rolul de absorb]ie a calciului intestinal [i depozitarea lui `n m\duva oaselor lungi (ca rezerv\ pentru formarea cojii minerale). 8). a c\rei secre]ie este controlat\ de hipotalamus prin hormonul de eliberare (R. [i col. organele ]int\ informeaz\ permanent centrul de comand\ prin mesaje de reac]ie. ele fiind foarte sensibile la intensitatea luminii. La p\s\ri. . . 1981) La p\s\ri. Fig.H.definitiveaz\ maturarea acestora. ajunge `n nucleii supraoptici [i paraventriculari din hipotalamus.H. Dehiscen]a folicular\ are loc sub ac]iunea hormonului luteinizant (L. Radia]iile din domeniul ro[u ale spectrului luminos impresioneaz\ retina ochilor [i se transform\ `n influx nervos. acesta. ..T.

Actul sexual la p\s\ri este cunoscut sub denumirea de “c\lcat” [i se desf\[oar\ `ntr-o succesiune de faze asem\n\toare cu cele de la mamiferele domestice.ridic\ coada [i proiecteaz\ cloca spre exterior. dar [i contrac]iile uterusului [i expulzarea oului (oxitocina). 8.se apropie la clonc\itul coco[ului. 1. Reflexul de acceptare . Hormonii hipotalamici (vasopresina [i oxitocina) controleaz\ circula]ia sângelui `n oviduct [i aportul de substan]e nutritive (vasopresina). C\lcatul debuteaz\ cu o faz\ premerg\toare.se deplaseaz\ `n perimetrul grupului [i r\mâne pe loc `n apropierea coco[ului. indispensabil\ c\lcatului (stimuli opto sexuali).82 - . Reflexul de intromisiune [i ejaculare are loc intromisiunea prin balansarea corpului de câteva ori. Func]ia oviductului `n complexitatea sa este controlat\ tot endocrin. `[i scutur\ energic corpul cu penajul horiplumat [i p\r\se[te locul unde s-a produs c\lcatul cu un comportament caracteristic.se apropie de g\in\ cu pa[i rari [i o cheam\ clonc\nind [i arcuindu-[i gâtul cu capul aplecat `n jos (stimuli fono [i opto-sexuali).) [i se `ncheie cu a[a numita faz\ de sa]ietate. dup\ expulzarea oului precedent. 3. prin “etograma sexual\” (tab.adopt\ pozi]ia de supunere. apoi o prinde cu ciocul de creast\ [i se ]ine `n echilibru cu ajutorul aripilor. semn c\ `l accept\. ejacularea se termin\ atunci când `[i ridic\ coada. 6. 4. timp `n care `[i continu\ activitatea endocrin\ ac]ionând asupra hipotalamusului. 26). 3-5 sec.S. Reflexul de erec]ie . Etograma sexual\ a g\inii 1. Hormonii estrogeni influen]eaz\ greutatea [i dimensiunile oului. Ovula din oviduct inhib\ secre]ia de L. Reflexul vagino-clocal . care se produce. Sisteme (metode) de reproducere la p\s\ri ~mperecherea natural\. 7. Reflexul de imobilitate . nemi[cat\. Reflexul de sa]ietate-se ridic\. [i amân\ o nou\ ovula]ie. Reflexul de c\utare . Reflexul de `mbr\]i[are . 5. 9. . ceea ce atrage dup\ sine excitarea zonei sexuale de la nivelul scoar]ei cerebrale. totu[i. Tabelul 26 Etograma sexual\ la coco[ii [i g\inile din rasele grele Etograma sexual\ a coco[ului 2. teoretic. cea a c\lcatului propriu-zis.. la 10-90 min. Reflexul de apropiere . Comportamentul p\s\rilor `n timpul `mperecherii naturale poate fi reprezentat. [i L.H.Foliculul ovulat se resoarbe `n decurs de câteva zile. aceast\ faz\ este foarte scurt\ (cca. adic\ maturarea unei noi ovule [i dehiscen]a acesteia. Partenerii astfel preg\ti]i prin stimuli fono [i optosexuali vor intra `n a doua faz\ [i anume.H. stimulând totodat\ [i intrarea `n activitate a glandelor secretorii.`[i `nal]\ coada [i se `ntinde. semn c\ este `n c\utarea acestuia. `n timpul c\reia cei doi parteneri au o atitudine de provocare sexual\ printr-un anumit “joc” al mi[c\rilor [i al sunetelor.4.abordeaz\ lateral g\ina [i sare pe ea. ridicând câte un picior. iar prin mecanisme de feed-back determin\ eliberarea hormonilor hipotalamici pentru F. `n care cei doi parteneri efectueaz\ mi[c\ri caracteristice.H.

~n practica avicol\ sunt utilizate 4 metode de `mperechere natural\ [i anume: liber\. iar `n a doua variant\ se utilizeaz\ un num\r crescut de masculi. prin observarea direct\ a cuplurilor. 1. Avantajul metodei const\ `n aceea c\. ce necesit\ un volum mare de munc\ [i cheltuieli suplimentare pentru confec]ionarea cu[tilor. Presupune parcurgerea a dou\ etape distincte [i anume: preg\tirea masculilor `n vederea recolt\rii spermei [i `ns\mân]area propriu-zis\. ~mperecherea `n harem (`n familie). dar cu fertilitatea cu mult sub normal. cea de-a doua etap\ are. inocularea acesteia `n oviductul femelelor. dup\ ce acestea au ouat. evitându-se totodat\ diminuarea activit\]ii de reproduc]ie care ar fi fost cauzat\ de stresul provocat de luptele dintre masculi. iar la curci una la dou\ s\pt\mâni. se practic\ numai `n fermele de selec]ie. se poate cunoa[te cu precizie originea puilor. respectându-se aceast\ frecven]\ [i repartizând zilnic unui mascul câte 5-6 femele.Cunoa[terea elementelor ce alc\tuiesc un astfel de tablou sexual prezint\ importan]\ practic\ deoarece. indicii de reproduc]ie realiza]i sunt mai pu]in satisf\c\tori. Preg\tirea masculilor pentru recoltarea materialului seminal demareaz\ cu un program de fotostimulare cu dou\ s\pt\mâni `nainte de intrarea femelelor `n . ei fiind schimba]i zilnic sau la 2-3 zile. Caracterizat\ prin ob]inerea unui foarte bun procent de fertilitate. individual\ [i alternativ\. 2. ~mperecherea liber\ (`n clan sau `n cârd). Masculii se cresc `n cu[ti individuale cu padoc. pe o suprafa]\ de cre[tere bine delimitat\. este cea mai r\spândit\ metod\ [i const\ `n introducerea unui anumit num\r de masculi `n lotul de femele. ~mperecherea "la mân\" este o metod\ greoaie [i costisitoare. 50 de curci. se practic\ numai `n fermele de selec]ie [i `n unit\]ile de testare. acesta poate s\ fecundeze 30 g\ini [i respectiv. ~ns\mân]area artificial\. dou\ faze: recoltarea spermei [i respectiv. dar care presupune `ntre]inerea fiec\rui mascul `mpreun\ cu lotul de femele repartizat. ~mperecherea individual\ (la mân\). 3. metoda este utilizat\ pe scar\ larg\ `n fermele de reproduc]ie pentru ob]inerea ou\lor destinate incuba]iei. ~mperecherea alternativ\. este folosit\ rar. `mperecherea liber\ prezint\ dezavantajul c\ nu permite cunoa[terea originii puiului decât dup\ mam\ [i aceasta numai `n condi]iile practic\rii controlului individual al produc]iei de ou\. rotindu-se pân\ la 6 exemplare pentru o singur\ femel\. La g\ini este necesar\ o frecven]\ de o `mperechere pe s\pt\mân\. se poate aprecia dac\ acestea au o activitate reproductiv\ normal\. fiind la origine tot o `mperechere liber\.83 - . Se folose[te cu bune rezultate la g\ini [i curci. `n schimb la palmipede. trebuie avut\ `n vedere furajarea corespunz\toare a masculilor pentru prevenirea epuiz\rii sexuale a acestora. mai ales pentru femelele cu produc]ii de ou\ foarte ridicate. la rândul ei. `n scopul utiliz\rii cât mai intense a reproduc\torilor masculi valoro[i. unde se introduc e[alonat femelele. Ea poate fi aplicat\ `n dou\ variante: `n prima se `mperecheaz\ doi masculi cu acela[i lot de femele. `n harem. 4.

utilizânduse aceia[i doz\ de 0. Recoltarea materialului seminal [i inocularea lui trebuie efectuate `n cel mult 30 minute. el se execut\ periodic. cu pauz\ de 1-2 zile `ntre [edin]e pentru a preveni epuizarea masculilor. ~ns\mân]area artificial\ la g\ini.conten]ionarea masculului. dup\ care sunt supu[i unui masaj ritmic `n jurul orificiului anal [i a regiunii abdominale. deplasarea spermatozoizilor. dup\ eviden]ierea oviductului prin exercitarea unei u[oare presiuni pericloacale. intervalul dintre dou\ `ns\mân]\ri consecutive va cre[te la 5-7 zile.masarea simultan\. Instalarea reflexului de ejaculare `ncepe `n paralel cu declan[area programului de fotostimulare [i se realizeaz\ prin efectuarea zilnic\ a masajului dorso-abdominal. Dup\ exteriorizarea papilei copulatoare se trece la mulgerea propriu-zis\. Inocularea spermei se face f\r\ a scoate femelele din cu[c\. dup\ o tehnic\ asem\n\toare cu cea prezentat\ la g\ini. opera]iune urmat\ de injectarea unei doze de 0. ~ns\mân]area artificial\ la curci. Programul de preg\tire a masculilor `ncepe la vârsta de 26 s\pt\mâni `n cazul r\]oilor [i de 28 s\pt\mâni la gâscani. Masajul propriu-zis se efectueaz\ dup\ `nceperea programului de fotostimulare [i are drept scop crearea reflexului de ejaculare. Dup\ conten]ionare. la sfâr[itul sezonului de reproduc]ie `ns\mân]\rile se execut\ s\pt\mânal. ~ns\mân]area artificial\ la palmipede. masculii la care materialul seminal este necorespunz\tor sunt elimina]i de la reproduc]ie. dar `mpiedic\. materialul seminal fiind eliminat odat\ cu oul. se realizeaz\ toaletarea regiunii cloacale a masculilor. se introduce tubul seringii de `ns\mân]are 3-4 cm `n oviduct. `n acela[i timp.84 - . Programul de `ns\mân]are este urm\torul: se efectueaz\ prima inoculare care se repet\ la 24 ore. presându-se pere]ii laterali ai acesteia `n vederea vid\rii canalelor deferente.ouat [i const\ `n cre[terea duratei de iluminare de la 8 la 14 ore pe zi. `n sens antero-posterior. Curcanii se imobilizeaz\ pe un suport special. ini]ial. imediat sub oasele pubiene. concentra]iei `n spermatozoizi [i a procentului de spermatozoizi mor]i [i anormali. intervalul dintre inocul\ri cre[te la 10 zile. mi[c\rile contractile ale oviductului deplaseaz\ oul spre por]iunea final\ a acestui segment. se poate ob]ine o fecunditate de peste 90%. parcurgându-se urm\toarelor etape: . . dup\ care. iar apoi.025 ml. Dac\ metoda se aplic\ cu rigurozitate. Sperma recoltat\ se analizeaz\ sub aspectul volumului. Inocularea spermei trebuie s\ `nceap\ dup\ ce 60% din femele au depus ponta. Inocularea materialului seminal `n oviductul femelelor se execut\ pe un stand special. cu ambele mâini.025 ml sperm\. moment `n care se plaseaz\ paharul colector sub cloac\. ~ns\mân]area artificial\ la g\ini se execut\ dup\ urm\toarea schem\: are loc prima `ns\mân]are care se repet\ dup\ 24 ore. . care se repet\ de 2-3 ori pentru recoltarea `ntregii cantit\]i de sperm\.excitarea sexual\. masculii se maseaz\ la nivelul simfizei ischiopubiene [i a protuberan]elor ischiatice pân\ la apari]ia st\rii de excitare. a regiunii dorsale [i a celei abdominale.

ap\sarea cu mâna dreapt\ a regiunii abdominale `n dreptul sternului.03 ml la ra]\. dup\ care se direc]ioneaz\ tubul de sticl\ al seringii pe lâng\ deget. iar dup\ câteva mi[c\ri de masaj se va produce [i ejacularea. La gâ[te. iar ejacularea va fi foarte u[oar\. este necesar ca loturile de reproduc]ie s\ fie constituite cu 2-3 luni `nainte de `nceperea ciclului de ouat [i s\ r\mân\ `n aceea[i componen]\ 2-3 ani la rând. iar frecven]a de utilizare a masculilor va fi de 2-3 ori pe s\pt\mân\. . . dar sunt frecvente cazurile `n care aceasta se scurge peste marginile canalului spiralat format de cele dou\ cute ale penisului. unii ac]ioneaz\ `nainte [i chiar pe timpul form\rii ou\lor.85 - .2ml sperm\. se introduce degetul prin anus pân\ la nivelul orificiului extern.05 ml sperm\ la gâ[te [i 0. Inocularea materialului seminal la femele se execut\ s\pt\mânal.eviden]ierea penisului. Masculii la care materialul seminal este necorespunz\tor sau cei care. Urmeaz\ inocularea propriu-zis\ prin ac]ionarea seringii. pentru aceasta. acesta va intra `n erec]ie. dup\ conten]ionarea femelei. masculul va intra `n erec]ie la simpla vedere a operatorului sau chiar `n momentul conten]ion\rii. de la baza spre vârful penisului. care au p\strat `ntr-o oarecare m\sur\ monogamia speciei s\lbatice. timp de 6 sezoane. 50 milioane. dar cu condi]ia ca la `nceputul fiec\rui sezon efectivul s\ fie reânprosp\tat `n propor]ie de 15-20%. dintre care. `n timp ce cu mâna stâng\ se preseaz\ puternic inelul pericloacal. `n timp ce al]ii `[i exercit\ influen]a dup\ depunerea acestora. pentru a se ob]ine o fecunditate satisf\c\toare. Ou\le pentru incuba]ie 1. utilizându-se o doz\ de 0. Pentru ca sperma s\ poat\ fi depus\ `n oviduct. Calitatea ou\lor destinate incuba]iei artificiale este dependent\ de o serie `ntreag\ de factori. Factori care influen]eaz\ calitatea ou\lor de incuba]ie Formarea loturilor de reproduc]ie este condi]ionat\ de sistemul de `ntre]inere practicat: `n cel semiintensiv.5. iar `n sistemul intensiv.recoltarea spermei. loturile de reproduc]ie se formeaz\ odat\ cu clasarea definitiv\ a tineretului sau cel mai târziu. cu 4-6 s\pt\mâni `nainte de `nceperea sezonului de clocit. ~n mod normal. `n scurt timp. ceea ce `ngreuneaz\ recoltarea. pân\ `n oviduct. pe o distan]\ de 3-4 cm. este necesar ca orificiul extern al acestuia (este amplasat `n partea stâng\ a cloacei) s\ fie orientat pe direc]ia orificiului anal. pân\ la prolobarea penisului. sperma este eliberat\ pe la baza organului copulator. concentra]ia lor influen]ând direct procentul de fertilitate al ou\lor. iar cu degetele de la mâna dreapt\ se execut\ mi[c\ri ritmice de ap\sare. nu dau o cantitate minim\ de 0.cu mâna stâng\ se ]ine coada. num\rul optim de spermatozoizi `n doza de `ns\mân]are este de cca. dup\ trei recolt\ri consecutive. Atunci când programul de preg\tire este aplicat corespunz\tor.1. opera]iunea se efectueaz\ odat\ cu transferul tineretului `n halele de adulte. - 1.5. sunt elimina]i de la reproduc]ie.

a atras dup\ sine sc\derea fertilit\]ii. se pare c\ la coco[i ar exista o corela]ie pozitiv\ direct\ `ntre m\rimea crestei [i procentul de fertilitate. consecutiv elimin\rii unui num\r egal de masculi necorespunz\tori. masculii b\trâni trebuie `nlocui]i cu al]ii tineri din loturile de rezerv\. datorit\ manifest\rii fenomenului de epuizare sexual\. cât [i prin fecunditatea [i capacitatea lor de ecloziune. iar spre sfâr[itul acesteia. mai ales `n ultimile [apte zile de incuba]ie. cea ob]inut\ `n anul al II-lea este mai mic\ cu 15-20% fa]\ de produc]ia primului an. astfel. Vârsta p\s\rilor de reproduc]ie influen]eaz\ `ntr-o m\sur\ semnificativ\ num\rul de pui ob]inu]i. iar `n plus. indicii de incuba]ie se reduc foarte mult la toate speciile de p\s\ri.1. Fecunditatea ou\lor de incuba]ie este dependent\ [i de vârsta masculilor. selec]ionarea pentru cre[terea greut\]ii corporale la curcile cu pieptul larg [i coco[ii Cornish. Sperma masculilor din clasa AVES se caracterizeaz\ printr-o concentra]ie uria[\ `n spermatozoizi (tab.000 spermatozoizi. ajungând la valori maxime dup\ 2-3 ani de ouat. Ou\le ob]inute de la loturile de reproduc]ie tinere au un procent de ecloziune mai redus fa]\ de cele ob]inute de la p\s\rile adulte. la g\inile imature (sub 25-28 s\pt\mâni) fecunditatea ou\lor este mai sc\zut\ cu cca. ~n acest sens s-a stabilit faptul c\. iar inciden]a mortalit\]ii embrionare este mai mare cu 6. fecunditatea [i ecloziunea cresc odat\ cu vârsta. cu atât aceasta are [anse s\ fie mai ridicat\. 2. 4%. s-a demonstrat c\. iar `n urm\torul cu 20-35%. De[i num\rul de spermatozoizi depu[i `n oviductul femelei `n urma `mperecherii naturale este impresionant de mare. o metod\ utilizat\ frecvent `n condi]ii de produc]ie este introducerea a 2-3 coco[i la un lot de 100 g\ini. atât prin num\rul de ou\ depuse. dar mai ales la g\ini [i curci. Trebuie men]ionat [i faptul c\. pentru realizarea unei fertilit\]i normale a ou\lor sunt suficien]i doar 100. acest fenomen se manifest\ prin cre[terea mortalit\]ii embrionare. Fertilitatea este dependent\ de ambele sexe. la alegerea ou\lor de incuba]ie se resping de la g\inile tinere cu 5-10% mai multe ou\ decât la cele `n vârst\ de 11-12 luni. Atunci când exist\ o consangvinitate strâns\ `n rândul p\s\rilor de reproduc]ie. . volumul ejaculatului scade la jum\tate sau chiar la mai pu]in de jum\tate. la `nceputul zilei se elimin\ cea mai mare cantitate de sperm\. La palmipede [i `n special la gâ[te. Dup\ o perioad\ de exploatare de 28-30 s\pt\mâni. 27). Vârsta reproduc\torilor [i produc]ia de ou\. Coco[ii din liniile u[oare sunt ap]i pentru reproduc]ie dup\ vârsta de 24-28 s\pt\mâni. Produc]ia de ou\ este corelat\ negativ cu vârsta. la g\ini. iar cu cât game]ii provin de la indivizi mai `ndep\rta]i genetic. Pentru diminuarea stresului cauzat de luptele dintre masculi. Baza ereditar\ a reproduc\torilor. iar procentul de ecloziune mai bun. sunt foarte pu]ine cazurile când sc\derea fertilit\]ii poate fi atribuit\ masculilor datorit\ num\rului mic de spermatozoizi. iar cei din liniile grele ating maximum de fecunditate la 32-40 s\pt\mâni. Propor]ia `n care fertilitatea se transmite `n descenden]\ este `n insuficient\ m\sur\ cunoscut\. prin urmare. unii autori punând chiar sub semnul `ntreb\rii selec]ionarea masculilor dup\ fertilitate.86 - .5% fa]\ de ou\le recoltate de la p\s\ri mature din punct de vedere sexual. este indicat ca introducerea masculilor noi s\ se fac\ cu 1-2 ore `nainte de terminarea programului de lumin\.

P. ad\pare.0 La gâ[te. efectul imediat este sl\birea [i deshidratarea exagerat\. `n paralel cu sc\derea dramatic\ a produc]iei de ou\. o parte dintre femele vor r\mâne nec\lcate. femelele ajung chiar `n situa]ia de a nu mai consuma furajul [i apa. pentru a avea o activitate reproductiv\ normal\ este necesar ca masculii s\ fie mai `n vârst\ cu 4-5 s\pt\mâni dacât femelele. deoarece acestea ating maturitatea sexual\ cu o lun\ mai devreme decât r\]oii.10-1.87 - . . num\rul de femele ce se repartizeaz\ fiec\rui mascul este dependent de specie. cu o frecven]\ optim\. mic[orarea excesiv\ a raportului dintre sexe are o influen]\ [i mai sever\ asupra fecundit\]ii ou\lor.) sau directe (eliminarea din efectiv a exemplarelor r\nite sau chiar omorâte).08-0.05-0.15 0.00 Concentra]ie (miliarde/ml ejaculat) 5.33 0. Un num\r prea mare de masculi duce la intensificarea luptelor dintre ace[tia pentru stabilirea ierarhiei de grup. iar `n cadrul acesteia. care pot fi indirecte (cost de achizi]ie/mascul. Practica utiliz\rii unui num\r ridicat de masculi are [i efecte economice negative. 1982) Specia Coco[i Cornish Coco[i rase mixte Coco[i Leghorn Curcani-u[ori -grei Gâscani R\]oi Volum ejaculat (ml) Mediu Limite 0. ouat.0 5. Dac\ masculii sunt prea pu]ini. iar de cele mai multe ori poate surveni [i moartea acestora. datorit\ manifest\rii mai pregnante a selectivit\]ii masculilor fa]\ de anumite femele.).23 0.50 0.10-0. deranjând `n acela[i timp [i femelele de la activit\]ile lor obi[nuite (furajare.08-0. 3.30 0.Tabelul 27 Volumul ejaculatelor [i concentra]ia `n spermatozoizi la p\s\ri (dup\ Morrison. datorit\ faptului c\ se produc interfer\ri `n actul c\lcatului.20-1. de Bunaciu. `ntre]inere etc.0 5.20 0. R. `n schimb. La `mperecherea natural\.25 4.0 9. Atunci când acest fenomen se acutizeaz\.0 0. Raportul `ntre sexe.52 0. unele dintre femele pot fi r\nite. dar se pot opera major\ri atunci când p\s\rile au acces la padocuri largi [i când se recurge la furajarea suplimentar\ a masculilor. La palmipede.00-0.90 0.50 0. cit. producând ou\ infecunde. asigurându-se `mperecherea tuturor femelelor. La g\ini. situa]ie `n care ele evit\ vecin\tatea masculilor. M\rimea raportului dintre sexe mai poate fi influen]at\ [i de metoda de `mperechere utilizat\..35 1.15 0.33 0. Considera]i ca fiind un r\u necesar. furajare.20 0. masculii din anul al II-lea au cea mai bun\ capacitate de fecundare. masculii trebuie introdu[i `ntr-o propor]ie bine determinat\ `n lotul de reproduc]ie.0 9. de rasa sau grupa de rase la care se face referin]\. Totodat\. iar ou\le pe care le produc vor fi infecunde. la ra]ele Barbarie. odihn\ etc. astfel `ncât procentul de ou\ fecunde s\ fie maxim.

dar caren]a duce la cre[terea mortalit\]ii embrionare. cât [i al femelelor. un coco[ matur [i cu o pozi]ie superioar\ `n clasa social\ `[i alege un grup de femele de pân\ la 15 capete. deoarece ei a[teapt\ `ntotdeauna s\ m\nânce mai `ntâi g\inile. func]ie de condi]ia sa fizic\. caren]a `n vitamina E genereaz\ azoospermie la coco[i. iar cele aflate `n partea inferioar\ nu stimuleaz\ apetitul sexual al masculului.I. Astfel. doar 6-8 g\ini. Marea majoritate a p\s\rilor `[i regleaz\ consumul cantitativ zilnic de furaje `n func]ie de nivelul energetic al acestora. sc\derea greut\]ii masculilor cu 10-15% datorit\ furaj\rii insuficiente. Atunci când la coco[ii de reproduc]ie nu se face furajarea suplimentar\ `n hr\nitori suspendate. cât [i prin calitatea acesteia. receptivi la infec]ii [i ajung mai u[or la avitaminoza respectiv\ `n cazul unui regim caren]at. dintre care numai 10% se introduc `n loturile de femele. la cea "ad libitum". O deosebit\ importan]\ o prezint\ caren]a sau excesul `n vitamine [i s\ruri minerale. mai ales `ntre zilele 7-14. la o hipovitaminoz\ A mai pu]in accentuat\. axeroftol. Astfel. Alimenta]ia p\s\rilor de reproduc]ie. Astfel. cei viguro[i calc\ aceea[i g\in\ de mai multe ori pe zi. 4. este vorba de una dintre laturile comportamentului reproductiv [i anume. restul fiind p\stra]i `n boxele de rezerv\.88 - . cre[te doar mortalitatea embrionar\. vitamina B2 sus]ine curba de ouat [i cre[te procentul de eclozabilitate al ou\lor. Ca regul\ general\. . puiul nu poate ecloziona. Când se recurge la `ns\mân]\rile artificiale. pentru a se putea ob]ine o bun\ produc]ie de ou\. Problema privind propor]ia sexelor `ntr-un efectiv de reproduc]ie este pu]in mai complex\. Alimenta]ia necorespunz\toare influen]eaz\ fertilitatea ambelor sexe. ea este ajustat\ de `nsu[i p\s\rile `n cauz\. determin\ reducerea fertilit\]ii ou\lor cu 20-30%. aceea care este responsabil\ de protejarea partenerei care asigur\ perpetuarea speciei. mai ales `n primele patru zile de incuba]ie [i spre sfâr[itul ecloziunii. iar puii ob]inu]i sunt molateci. pe când unul tân\r. La ra]ele Pekin. dup\ stabilirea ierarhiei sociale care se instaureaz\ atât `n rândul masculilor.5-13. masculii prefer\ femelele din categoria de mijloc a ierarhiei. Un coco[ calc\ de 15-100 ori pe zi. iar la sc\deri ale greut\]ii peste 15%. num\rul de coco[i ce trebuie re]inut este de 12. Vitamina A condi]ioneaz\ ecloziunea `ntr-o m\sur\ a[a de mare. de num\rul de g\ini din grup. se constat\ sl\birea acestora. nivelul de fecunditate este asigurat prin concentra]ia `n spermatozoizi a dozei de `ns\mân]are. elemente care influen]eaz\ atât activitatea de reproduc]ie cât [i calitatea ou\lor de incuba]ie. `ncât dac\ un ou nu con]ine minim 80-100 U. atât prin nivelul cantitativ al hranei administrate. al\turi de cre[terea programului de lumin\. condi]ie indispensabil\. `n perioada de preg\tire pentru ouat se face trecerea de la furajarea restric]ionat\. cele din vârf fiind prea agresive. care este specific\ tineretului.0%. deoarece. precum [i la un demaraj necorespunz\tor al puilor ecloziona]i. fertilitatea poate ajunge la zero. dar [i de locul social pe care `l ocup\ `n grupul de reproduc]ie. un efect asem\n\tor se manifest\ [i la caren]a `n vitamina D3.practica a demonstrat c\. excep]ie fac g\inile de reproduc]ie din rasele grele care au un apetit mai pronun]at [i de aceea ele trebuie supuse unui program de furajare restric]ionat\.

Caren]a `n unele microelemente influen]eaz\ negativ fecunditatea (Mn, K), ecloziunea (Mg, Mn, Co, I), dar [i viabilitatea [i viteza de cre[tere a puilor (Mn, Mg, I etc); fosforul `n exces inhib\ ouatul, iar `n cantit\]i prea mici altereaz\ calitatea cojii minerale a ou\lor; sub sau supradozarea de mangan deterioreaz\ coaja, iar caren]a scade [i procentul de ecloziune. 5. Condi]iile de `ntre]inere asigurate reproduc\torilor. Cre[terea p\s\rilor de reproduc]ie `n baterii poate determina reducerea procentului de fertilitate al ou\lor ob]inute, deoarece masculii efectueaz\ mai rar sau chiar de loc c\lcatul, ca urmare a afec]iunilor podale cauzate de contactul permanent cu pardoseala dur\ a cu[tilor de cre[tere. Gr\birea instal\rii maturit\]ii sexuale prin utilizarea unor temperaturi [i programe de lumin\ mai mari este `n detrimentul produc]iei de ou\ [i a fertilit\]ii acestora. Temperaturile crescute din halele de reproduc]ie sunt chiar mai periculoase decât cele sc\zute, pentru c\ ele duc la reducerea volumului ejaculatelor la masculi, a mobilit\]ii spermatozoizilor [i a calit\]ii generale a spermei. Umiditatea prea ridicat\ `n asociere cu temperaturile extreme, duce la reducerea produc]iei de ou\, concomitent cu deprecierea calit\]ii cojii minerale, care devine mai friabil\. ~n cazul cre[terii extensive a p\s\rilor de reproduc]ie, cele mai bune ou\ pentru incuba]ie se ob]in `n perioada martie-aprilie, deoarece produc]ia spermatic\ la masculi `ncepe s\ creasc\ `n lunile de iarn\, atingând un nivel maxim `n cele de prim\var\. Durata zilei lumin\ influen]eaz\ direct fertilitatea. Astfel, dac\ `n perioada de cre[tere a p\s\rilor de reproduc]ie se utilizeaz\ un program cu mai mult de 11 ore lumin\/zi, este stimulat\ dezvoltarea testiculelor [i deci maturitatea sexual\ se instaleaz\ mai timpuriu, dar f\r\ a fi `n concordan]\ cu dezvoltarea somatic\; prin urmare, masculii `[i `ncep via]a reproductiv\ mai devreme, `ns\ materialul seminal va fi inferior calitativ, iar apari]ia fenomenului de epuizare sexual\ se va declan[a mai devreme. ~n practica avicol\ se recurge la o serie de opera]iuni tehnologice specifice coco[ilor de reproduc]ie [i care, de[i nu ]in strict de factorii de `ntre]inere, au o importan]\ mare `n asigurarea condi]iilor optime desf\[ur\rii unei reproduc]ii normale: - debecarea (t\ierea ciocului). Se face complet, la vârsta de 6-7 zile, cu ajutorul unui foarfece special; diminueaz\ duritatea loviturilor din timpul luptelor [i reduce risipa de furaje; - retezarea degetelor. Se face la nivelul articula]iilor, deasupra unghiilor, `n sta]ia de incuba]ie sau la vârsta de 6-9 zile; previne r\nirea spatelui puicu]elor `n timpul c\lcatului; - t\ierea crestei. Se realizeaz\ `n sta]ia de incuba]ie, pentru ca masculii din acela[i lot s\ se recunoasc\ mai greu `ntre ei; se reduce astfel inciden]a luptelor [i deci o mai bun\ p\strare a ordinii sociale; - t\ierea b\rbi]elor. Se face la 8-12 s\pt\mâni, din acelea[i considerente ca [i t\ierea crestei;
- 89 -

reforma masculilor necorespunz\tori. La vârsta de 8 s\pt\mâni se realizeaz\ prima reform\, ocazie cu care sunt elimina]i masculii prea mici, precum [i cei cu probleme la nivelul membrelor posterioare; trebuie avut `n vedere c\, fertilitatea la masculii supraponderali este foarte mult diminuat\. La atingerea maturit\]ii sexuale (vârsta de 24 s\pt\mâni) se aplic\ a doua reform\, selec]ia f\cându-se dup\ urm\toarele criterii: vigoare, stare de s\n\tate, conforma]ie [i calit\]i generale. 6. Starea de s\n\tate. Dezvoltarea embrionar\ poate fi afectat\, mai mult sau mai pu]in, de integritatea sanitar\ a ou\lor de incuba]ie, dar [i de starea de s\n\tate a p\s\rilor care le-au produs; `n primul caz apare riscul contamin\rii pe orizontal\ (de la ou infestat la ou indemn), iar `n a doua situa]ie, boala se poate transmite pe vertical\ (pas\re-ou). Un grad de periculozitate ridicat\ `l prezint\ bolile infec]ioase care se transmit direct de la pas\re la ou. Astfel, salmonelozele determin\ sc\derea produc]iei de ou\, deprecierea sever\ a calit\]ii ou\lor [i reducerea procentului de ecloziune cu 70-80%. Colibaciloza afecteaz\ dezvoltarea embrionilor la toate speciile de p\s\ri, dar `ndeosebi pe cea a ra]elor. Micoplasmoza respiratorie scade produc]ia de ou\ cu 10-20% iar `n asociere cu colibaciloza gr\be[te moartea embrionilor etc. Practic, orice perturbare `n desf\[urarea normal\ a activit\]ii cotidiene a p\s\rilor de reproduc]ie constituie un factor de stres ce se r\sfrânge negativ asupra produc]iei numerice de ou\, asupra calit\]ii de incuba]ie ale acestora [i mai grav, asupra fecundit\]ii lor. 7. Condi]iile de recoltare a ou\lor. ~nc\rc\tura microbian\ din halele de cre[tere a p\s\rilor este deosebit de mare, atât la nivelul suprafe]elor, cât [i `n aer, iar contactul direct al ou\lor cu un astfel de mediu permite p\trunderea germenilor microbieni prin barierele lor naturale de protec]ie, `n intimitatea acestora, generând apari]ia de boli care perturb\ procesul de dezvoltare embrionar\ sau duc chiar la moartea embrionilor. Modific\rile produse de microorganismele nepatogene au caractere specifice [i se pot observa prin ovoscopie, dup\ o anumit\ perioad\ de incuba]ie: - putrefac]ia verde (contaminarea cu Pseudomonas)-albu[ul este apos [i de culoare verzuie, iar mai târziu se amestec\ cu g\lbenu[ul; - putrefac]ia neagr\ (contaminare cu Proteus melangenes, Escherichia coli, Aerobacter aerogenes etc.)-albu[ul [i g\lbenu[ul se fluidific\ [i se amestec\, c\p\tând o culoare brun negricioas\; - putrefac]ie gazoas\ fecaloid\ (contaminare cu Bacillus mezentericus)con]inutul oului are o culoare galben-c\r\mizie; - putrefac]ie ro[ie-contaminare cu specii de Sarcina sau Pseudomonas. Astfel de modific\ri pot apare [i dup\ o perioad\ de stocaj mai mare (peste 30 zile), mai ales la ou\le cu coaja murdar\. ~n mod obi[nuit, recoltarea ou\lor din halele de reproduc]ie se face de trei ori pe zi, dar este necesar ca `n perioadele prea reci sau prea calde ale anului aceast\ opera]iune s\ se efectueze de 5-6 ori `n decursul unei zile. La cel mult dou\ ore de la recoltare, ou\le trebuie supuse unei decontamin\ri prin formolizare `n dulapurile speciale din camerele tampon ale halelor; ou\le recoltate de pe
- 90 -

-

a[ternut, precum [i cele murdare de dejec]ii se recolteaz\ separat, procedându-se la cur\]irea lor mecanic\. Evitarea apari]iei de ou\ cu coaja murdar\ se realizeaz\ prin men]inerea `n ad\post a unui a[ternut curat [i cu o umiditate redus\ (maxim 30%); `n caz contrar, p\s\rile p\trund `n cuibare cu degetele pline de dejec]ii, murd\rind a[ternutul din ele, precum [i ou\le produse. Când a[ternutul din cuibare este prea sub]ire, cre[te propor]ia ou\lor cu coaja fisurat\. O m\sur\ foarte eficient\ de reducere a inciden]ei bolilor ce se transmit prin ou\ este cea a deeping-ului (inocularea de antibiotice `n intimitatea oului), tratament ce se aplic\ `n sta]ia de incuba]ie, `nainte de preincubarea ou\lor. 8. Transportul [i manipularea ou\lor. Manipularea brutal\ a ou\lor sau transportul cu mijloace inadecvate poate duce la spargerea cojii acestora (astfel de ou\ se exclud necondi]ionat de la incuba]ie) sau chiar la distrugerea integrit\]ii morfologice a componentelor. Una dintre cele mai frecvente situa]ii este ruperea [alazelor, care nu mai sus]in g\lbenu[ul, iar acesta se va deplasa spre zona periferic\ unde, datorit\ c\ldurii radiate de c\tre coaj\, se va lipi de aceasta, provocând moartea embrionului. Utilizarea vehiculelor neacoperite (c\ru]e, electrostivuitoare etc) pentru transport poate duce la contaminarea cojii ou\lor cu diferi]i germeni afla]i `n aerul atmosferic [i prin urmare, se impune o nou\ gazare cu formol `n sta]ia de incuba]ie, imediat dup\ recep]ia cantitativ\; din acelea[i considerente este recomandat\ [i opera]iunea de tratare a ou\lor, cu diferite substan]e dezinfectante. ~n practic\, se folosesc vehicule speciale, izoterme, cu un regim strict de sanita]ie, `n care ou\le de g\in\, curc\ [i ra]\ se a[eaz\ pe grupe de câte 5 cofraje din material plastic, iar cele de gâsc\ `n maxim 3 cofraje de tip special. 1.5.2. Indicii de calitate ai ou\lor de incuba]ie Aprecierea calitativ\ a ou\lor destinate incuba]iei const\ `n examinarea caracterelor morfologice [i `n stabilirea principalilor indicatori fizico-chimici. Marea majoritate a indicilor de calitate ai ou\lor pot determina admiterea sau respingerea de la incuba]ie a acestora, constituindu-se totodat\, `n adev\rate barometre de dirijare a condi]iilor de cre[tere a p\s\rilor de reproduc]ie sau pentru munca de ameliorare din sectorul avicol. 5.2.2.1. Starea de prospe]ime a ou\lor Prospe]imea ou\lor, exprimat\ prin num\rul de zile trecute de producere [i pân\ când sunt introduse la incubat, reprezint\ un factor cu influen]\ hot\râtoare asupra capacit\]ii de ecloziune; incubarea ou\lor cu vechime de 4-5 s\pt\mâni determin\ sc\derea procentului de ecloziune pân\ zero (fig. 9). la o o la

- 91 -

dar cu condi]ia de a nu supune ou\le la varia]ii bru[te de temperatur\. nu se introduc la incubat ou\le cu o vechime sub 24 ore de la expulzare.92 - . putând ajunge chiar la zero dac\ ou\le sunt p\strate 5-6 zile la 0oC. neexistând condi]ii fiziologice de dezvoltare. p\strarea . `n timp ce ou\le cu o vechime de 10 zile eclozioneaz\ cu o `ntârziere de 4-6 ore. astfel. Dac\ nu se poate asigura o temperatur\ suficient de sc\zut\ la depozitare. umiditate. Temperatura optim\ de p\strare a ou\lor este de +10oC. dar cu condi]ia asigur\rii anumitor parametri de stocaj (temperatur\. fie c\ se rupe membrana vitelin\ la dezghe]are. men]inerea ou\lor peste aceast\ limit\ reduce ecloziunea cu câte 1% pentru fiecare zi de prelungire. Temperaturile mai ridicate de +200C activeaz\ dezvoltarea embrionar\ dar numai pân\ la o anumit\ faz\ când. Vechimea ou\lor influen]eaz\ [i durata perioadei de incuba]ie. `ntoarcere) `n `nc\peri speciale.Fig. deoarece exist\ riscul ca procesul de segmentare s\ nu fie `ncheiat. 9 Influen]a vechimii ou\lor asupra ecloziunii (dup\ B\l\[escu. embrionul moare. La g\in\. ou\le se vor incuba `n maxim 3-4 zile. rezultate bune se ob]in [i la temperaturi de +5÷+8oC sau +12÷+15oC. ou\le puse la incubat imediat dup\ ce au fost produse eclozioneaz\ primele. iar la cele de curci [i gâ[te. de 6-7 zile. dar se admit [i ou\ de 5-7 zile. cele mai bune ou\ de incuba]ie se consider\ a fi cele cu o vechime de pân\ la 3-4 zile. g\lbenu[ul dispersându-se printre straturile de albu[. deoarece. ou\le pot fi p\strate pe o perioad\ mai lung\ de timp. capacitatea de ecloziune se reduce foarte mult. fie c\ embrionul moare.. [i col. M. La temperaturi mai sc\zute. iar puii ob]inu]i sunt molateci [i cu un demaraj mai greu. la ou\le de ra]\ se recomand\ o vechime de 3-4 zile. cu limite cuprinse `ntre +8 [i +12oC. 1980) Durata de p\strare pân\ la care se men]ine nemodificat\ calitatea ou\lor de incuba]ie este de maxim 7 zile [i aceasta numai dac\ se respect\ condi]iile de microclimat pe timpul depozit\rii. Atunci când situa]ia o impune.

7 85 da da Ou\le de incuba]ie pot fi p\strate `n medii cu azot o perioad\ mai lung\ de timp [i cu bune rezultate la ecloziune. ou\ cu embrioni mor]i `nc\ din primele ore de incuba]ie (`n faza de blastul\). `n acest sens. crt... precum [i a cheltuielilor suplimentare ridicate.8-15. iar coaja s\ fie intact\. neted\ [i curat\.2. `n timp ce umiditatea excesiv\ favorizeaz\ dezvoltarea mucegaiurilor. deoarece umiditatea sc\zut\ duce la evaporarea masiv\ a apei de con]inut din ou\. dar aceasta este o metod\ cu perspective mai reduse datorit\ manoperei pe care o impune. totodat\.2. Prin ovoscopie se pune `n eviden]\ camera cu aer. se vor stabili dimensiunile camerei cu aer (`n\l]imea [i diametrul) cu ajutorul unui [ablon special sau a unui [ubler (fig. Exist\ speciali[ti care au o alt\ optic\ referitoare la condi]iile de microclimat ce trebuie asigurate pe parcursul depozit\rii ou\lor `n s\lile de stocare. Tabelul 28 Condi]iile de p\strare ale ou\lor de incuba]ie (dup\ Bessarabov. fiind numite ou\ fecundate condi]ionat.I.93 - . 1985) Nr. Indici morfologici de calitate Ou\le considerate ca fiind apte pentru incuba]ie trebuie s\ aib\ o form\ normal\.7 80 85 85 nu da da nu da da 21 11. duce ecloziunea pân\ aproape de zero. admi]ându-se [i u[oare abateri de la aceast\ pozi]ie. . ~n sta]iile de incuba]ie care nu sunt dotate cu spa]ii adecvate de depozitare a ou\lor. 1 2 3 4 Specificare Temperatura (ºC) Umiditatea (%) ~ntoarcere ou\ P\strare `n saci plastic Timpul de p\strare al ou\lor (zile) 4 7 14 17.ou\lor timp de 14 zile la +26oC sau de 7 zile la +30÷+33oC. o mare parte din cele eliminate la mirajul I sunt. Pe timpul stoc\rii ou\lor `n depozitele de p\strare trebuie asigurat\ o umiditate relativ\ de 70-80%. care trebuie s\ fie plasat\ la vârful rotunjit..F. 28 sunt prezentate condi]iile de depozitare a ou\lor de incuba]ie utilizate `n unele ]\ri din C. 10).2 12. de fapt.S.2. 5. B.2-18.6-17. `n tab.7-12.2 15.

B. p\streaz\ o form\ rotund\ [i compact\. fie c\ vor da un procent foarte redus de ecloziune. 14-coaj\. la ou\le fecundate. cu g\lbenu[ul situat central. 1-latebr\. având circumscrise cercuri alternânde de vitelus alb [i galben. M.sec]iune longitudinal\. .. 9-stratul doi de albu[ dens. ~n efectivele de reproduc]ie sunt destul de frecvente cazurile când femelele produc ou\ cu abateri de la morfologia normal\ [i care sunt improprii pentru incuba]ie deoarece. Ou\ cu dou\ g\lbenu[uri. bine bombat [i cu o culoare str\lucitoare. v\rsat pe o suprafa]\ plan\.Fig. apar atunci când dou\ ovule maturate cad simultan sau la intervale foarte scurte `n tromp\. 7-[alaze.. 4-vitelus galben. 10 M\surarea dimensiunilor camerei cu aer (dup\ St\nciulescu. 13-camera cu aer. 1981) Oul proasp\t de g\in\ nu trebuie s\ aib\ o `n\l]ime a camerei mai mare de 3 mm. 2-disc germinativ. iar diametrul de 17 mm. 11 P\r]ile componente ale oului complet format (dup\ Sauveur. Prin spargerea oului se poate aprecia integritatea componentelor sale (fig.94 - . fie c\ nu se ob]in produ[i viabili.sec]iune transversal\. [i Sârbulescu. 12-membran\ cochilier\ extern\. 1988) A . 15-cuticul\. 10-stratul doi de albu[ fluid. Albu[ul trebuie s\ fie bine stratificat [i transparent. 3-membran\ vitelin\. 8-primul strat de albu[ fluid. precum [i a formei caracteristice (pu]in [trangulate `n zona median\). B . Con]inutul unui ou bun pentru incuba]ie. V. 6-primul strat de albu[ dens. 11-membran\ cochilier\ intern\. Anomalii morfologice [i de aspect. pe suprafa]a sa se distinge foarte bine discul germinativ care este redus ca dimensiune [i de culoare alb\ la ou\le nefecundate [i ceva mai mare. 5-vitelus alb. sunt u[or de recunoscut datorit\ dimensiunilor mult mai mari fa]\ de ou\le normale. Fig. 11). fiind acoperite cu acelea[i membrane ter]iare.

Petele de pe g\lbenu[ apar atunci când ruperea membranei vasculare a ovulei se face pe o `ntindere care dep\[e[te lungimea stigmei. iar femelele care produc frecvent asemenea ou\ se elimin\ de la reproduc]ie. (`n albu[ sau `n g\lbenu[). la ob]inerea de pui viabili. Mai frecvente sunt ou\le cu coaja prea sub]ire sau prea groas\. fiind un caracter puternic determinat genetic (h2=0. corpi str\ini etc. lezându-se unul sau mai multe vase sanguine ale membranei. `n jurul c\rora se depune o anumit\ cantitate de albu[. gâ[tele depun cel mai des ou\ cu dou\ g\lbenu[uri. dar [i a caren]elor nutri]ionale. cu zone de grosimi diferite etc. cu rugozit\]i. la fel ca [i celelalte ou\ cu defecte nu se supun procesului de incuba]ie. Producerea acestor ou\ este datorat\ unor [ocuri care. la mortalitate `n diferite stadii de dezvoltare embrionar\ [i extrem de rar.95 - . unde este acoperit de noi straturi de albu[ [i reluându-[i drumul normal. Ou\ cu coaja r\u format\. se stabile[te prin cânt\rire [i trebuie s\ fie specific\ speciei. p\s\rile care produc asemenea ou\ se elimin\ de la reproduc]ie. Ou\ duble. a prezen]ei unor leziuni pe pere]ii istmului. Petele de sânge din albu[ apar când pere]ii oviductului sângereaz\ datorit\ unor r\niri. deoarece au o capacitate de ecloziune de numai 45-55%. Aceast\ categorie de ou\ se exclude `ntotdeauna de la incuba]ie. au g\lbenu[ul [i albu[ul `nvelite numai `n membranele cochiliere. dar mai frecvent. apoi se formeaz\ membranele cochiliere.64). Puse `n condi]ii speciale de incuba]ie. a dificult\]ilor la ciocnirea de c\tre pui a ou\lor cu coaja prea groas\ sau prin spargerea ou\lor pe timpul manipul\rii sau al transportului la cele cu coaja prea sub]ire. fenomen datorat imposibilit\]ii organismului femelelor de a sintetiza calciu `ntr-o m\sur\ suficient\. se `mbrac\ cu o nou\ coaj\. coaja [i cuticula. .Incubarea unor astfel de ou\ duce la ob]inerea de pui mon[tri. Dintre p\s\rile domestice. se caracterizeaz\ prin dimensiuni [i greut\]i mici (15-30g) [i apar `n urma excit\rii pere]ilor oviductului de c\tre resturi de albu[. Greutatea ou\lor. Ou\ f\r\ albu[ sau cu foarte pu]in albu[. cheaguri de sânge. datorit\ problemelor ce apar la utilizarea de c\tre embrioni a s\rurilor minerale din coaj\. fac ca oul gata format s\ se `ntoarc\ din uterus `n istm sau chiar `n magnum. datorit\ unor ra]ii caren]ate `n s\ruri minerale. au dimensiuni foarte mari [i sunt constituite dintr-un ou (de regul\. Ou\ f\r\ g\lbenu[. Ou\ f\r\ coaj\. Inciden]a apari]iei acestor ou\ este mai mare la sfâr[itul ciclului de ouat. transformând pentru scurt timp mi[c\rile peristaltice ale oviductului `n mi[c\ri antiperistaltice. dar cu rezultate foarte slabe (max. de[i ovula]ia `nceteaz\. apar ca urmare a disfunc]ionalit\]ilor uterusului.. 34% procent de ecloziune). astfel de ou\ pot ecloziona. mai ales `n substan]e minerale [i vitamine. 29). apar destul de rar [i sunt datorate nefunc]ion\rii glandelor secretoare de albu[. rasei sau hibridului (tab. Ou\ cu cheaguri de sânge. glandele secretoare ale oviductului `[i continu\ activitatea. Aceste defecte scad procentul de ecloziune cu pân\ la 35-45%. cu `ngro[\ri sub form\ de cute. f\r\ g\lbenu[) peste care se depune un nou albu[ [i o alt\ coaj\ mineral\. când. cele cu coaja aspr\.

Fig. 1993) Specia G\ini Curci Ra]e Gâ[te Tipul morfo-productiv ou\ carne rase u[oare rase grele popula]ii obi[nuite hibrizi Greutatea ou\lor (g) 54 54 75-95 80-100 70-90 75-95 150 Tabelul 29 Practica incuba]iei a demonstrat c\. M. cu vârsta p\s\rilor. dar `ntr-o anumit\ interdependen]\.Greutatea ou\lor la diferite specii de p\s\ri (dup\ Vacaru-Opri[. parametrii de incuba]ie asigura]i etc.. cu forma. Forma ou\lor. cum ar fi: viabilitatea puilor. consumul specific de hran\. viteza `mbr\c\rii cu penaj etc. Greutatea ou\lor se coreleaz\ pozitiv cu greutatea puilor de o zi (r = +0. de numai 35-40% (fig.. cel pu]in pân\ la vârsta de 3-10 s\pt\mâni. atunci când se urm\re[te [i cre[terea greut\]ii ou\lor. abaterile de la forma normal\ determin\ . datorit\ faptului c\ ou\le situate la limitele greut\]ii (prea mari sau prea mici) au o capacitate de ecloziune mult diminuat\.96 - .58) [i poate influen]a rezultatele incuba]iei. se vor admite la incuba]ie [i ou\ cu greut\]i mai mari. insuficient cunoscut\ `ns\. 1980) ~n fermele de selec]ie. cele mai bune rezultate ale dezvolt\rii embrionare [i ale ecloziunii se ob]in atunci când se folosesc ou\ a c\ror greutate se `ncadreaz\ `n media caracteristic\ rasei sau liniei de la care provin. dar incubarea lor se va realiza pe baza indica]iilor selec]ionerului. [i col. 12). Aceast\ influen]\ se r\sfrânge [i asupra altor indicatori. `n sensul c\. I. are un determinism genetic mare (h2 = 0. volumul [i calitatea componentelor oului.39) [i se pare c\ `[i p\streaz\ influen]a [i `n perioada de cre[tere. 12 Influen]a greut\]ii ou\lor asupra ecloziunii (dup\ B\l\[escu.

6 4.1-7.37 73-76 1. M.32-1.36 73-74 1.34-1.2-6.. ou\le prea alungite sau prea rotunjite.F.13). Astfel. D.1 4.7-4. 13 Dimensiunile oului (dup\ St\nciulescu.6-9. 13).51-1. .diametrul mare.5-4. d. D unde: If .9 4.diametrul mic m\surat `n zona median\ a oului. Se pot utiliza [i aparate speciale de apreciere numite indexometre. Fig. pornindu-se de la ovalul Cartesian. bombate sau ascu]ite la ambele capete. D.8 7. Rela]ia de calcul este: If = d x 100. B.7-5. Tabelul 30 Indicele formatului ou\lor (dup\ Bessarabov.7 75 ~ntre forma ou\lor [i rezisten]a la spargere prin deformare au fost g\site corela]ii fenotipice negative (rF = -0. 1985) Specia G\ini Curci Ra]e Gâ[te Bibilici Diametrul ou\lor (cm) mare mic 5.2 5.97 - .diametrul mare m\surat `ntre cele dou\ vârfuri ale oului. Forma ou\lor poate fi exprimat\ riguros matematic cu ajutorul unor ecua]ii specifice diferitelor specii [i rase.57-1.64 61-63 1. 30).7 Indicele formatului valori relative % 1. 1981) d.. Indicele formatului depinde de specie [i poate fi exprimat procentual sau `n valori relative (tab. dar forma ou\lor se determin\ simplu [i rapid cu ajutorul unei rela]ii de calcul care are la baz\ cele dou\ diametre m\surate cu ajutorul unui [ubler (fig.indicele formatului.2-4.6-6.`ntotdeauna o ecloziune redus\.3 6.diametrul mic.8 4.52 65-66 3..9 3.8 8. precum [i cele care prezint\ sugrum\ri sau deform\ri evidente au o ecloziune de numai 30%. [i Sârbulescu V. ele fiind de fapt o expresie a unor deficien]e ap\rute `n formarea ou\lor.

sunt indicatori afla]i `ntr-o strâns\ interdependen]\ cu m\rimea [i greutatea acestora. b) Cu volumetrul pentru ou\ (fig. calitatea de incuba]ie a ou\lor.00294 . care etan[eaz\ vasul prin `nfiletare. `nmul]ind-o cu unul din factorii din tab. 31. 1981) Temperatura apei (ºC) Factori de corec]ie 10 1. M. unde: V . Acest aparat este alc\tuit dintr-un vas terminat cu un gât `ngust.diametrul mic al oului (cm).. albu[ [i g\lbenu[. diferen]a dintre cele dou\ cantit\]i de ap\ exprim\ volumul oului. Se umple vasul pân\ la semnul marcat pe gât cu ajutorul unei biurete pentru a se cunoa[te volumul de ap\ introdus. Se adaug\ ap\ din biuret\ pân\ la semnul marcat. Volumul ou\lor. l . b-cu balan]a Mohr-Westfall.00027 15 1.519 x l x d2 . d . 14 Determinarea volumului ou\lor (dup\ St\nciulescu. apoi se gole[te vasul de ap\ [i se introduce oul pe la partea sa inferioar\. precum [i cu raportul existent `ntre coaj\.00177 25 1. Tabelul 31 Factori de corec]ie pentru stabilirea volumului ou\lor (dup\ St\nciulescu. 1981) a-cu volumetrul. cei doi indicatori reu[esc s\ exprime. diferen]a dintre cele dou\ determin\ri reprezint\ volumul oului `n cm3. apoi se determin\ greutatea lui scufundat `n ap\ la +4ºC. [i Sârbulescu. diferen]a ob]inut\ se corecteaz\. M. Fig. la o vechime identic\ a ou\lor [i la acelea[i condi]ii de p\strare.volumul oului (cu o eroare de ± 5 cm3 ) `n cm3. poate fi determinat prin mai multe procedee: a) Cu ajutorul rela]iei: V = 0. `ntr-o oarecare m\sur\.98 - 20 1. marcat [i dintr-un capac demontabil.. 14 b). Se stabile[te greutatea oului `n aer.00087 . 14 a). Dac\ temperatura este mai mare de +4ºC. c) Cu balan]a Mohr-Westfall (fig.Volumul [i greutatea specific\. V.diametrul mare al oului (cm). V. [i Sârbulescu.

Acest element de apreciere a calit\]ii ou\lor se coreleaz\ cu rezisten]a la spargere prin impact a cojii minerale [i negativ. B. 33).ou\le de 1-3 zile stau vertical pe fundul vasului. . la ou\le proaspete de g\in\.070 106.) Greutatea specific\ 0 1. pe când cele cu vechimi variabile vor adopta pozi]ii `nclinate sub diferite unghiuri.ou\le de 6-7 zile ajung cu vârful rotunjit la suprafa]a solu]iei. Proba cu ap\ s\rat\.082 1.3 2 1. pe rând. cu volumul ou\lor. vasul `n care oul se ridic\ la suprafa]\ ne indic\.062 94. fie prin cea `n ap\ s\rat\. acest indicator are valoarea de 1.3 10 1.3 Num\rul solu]iilor saline 5 6 7 1. Tabelul 32 Varia]ia greut\]ii specifice a ou\lor `n func]ie de vechime (dup\ Sauveur. densitatea trebuie s\ fie cuprins\ `ntre 1.ou\le de peste 7 zile ies cu cap\tul rotunjit deasupra solu]iei.3 130.074 112.03 Pentru stabilirea greut\]ii specifice prin aceast\ metod\ sunt necesare 11 vase `n care se introduc solu]ii saline cu densit\]i ce cresc cu 0.3 124.102 154. Stabilirea valorilor pentru densitatea ou\lor se poate face fie prin proba `n ap\ simpl\. se bazeaz\ pe modificarea pozi]iei ou\lor scufundate `n ap\.3 9 1. La ou\le de g\in\ care se utilizeaz\ pentru incuba]ie.090 136. . ajungând s\ pluteasc\ când au o vechime de peste o lun\ (fig.06 3 1. 32).094 148. dar scade pe m\sura `nvechirii lor (tab. astfel. se face `ntr-o solu]ie de 12°Be (este apropiat\ de densitatea oului proasp\t) [i permite aprecierea vechimii ou\lor de la o zi la 7 zile.097.078 1.078-1. . prin densitatea solu]iei sale. ou\le proaspete cad la fundul unui vas cu ap\ `n pozi]ie orizontal\.3 4 1. scurgându-l bine de solu]ia anterioar\.004. greutatea specific\ a oului respectiv.086 118. 15 a).5 Oul de analizat se trece. sau se determin\ prin metoda solu]iilor saline. 15 b): . Proba `n ap\ simpl\. func]ie de vechime.098 148.4 11 1... cu ajutorul c\reia se poate aprecia rapid [i corect gradul de `nvechire al acestora.05 4 1. . poate fi exprimat\ ca fiind raportul dintre volumul [i greutatea oului.07 2 1.075 [i 1.3 3 1. 1988) Vechimea ou\lor (s\pt. Tabelul 33 Densitatea solu]iilor saline (dup\ Vacaru-Opri[. dar care trebuie s\ aib\ aceea[i temperatur\ (tab.09 1 1. ca urmare a densit\]ii diferite determinat\ de gradul lor de `nvechire.04 5 1.Greutatea specific\. I. deci a celor foarte proaspete (fig.085 g/cm3.066 103.99 - .ou\le de 3-5 zile se ridic\ la diferite `n\l]imi `n vas. dintr-un vas `n altul. 1994) Specificare Densitatea solu]iilor Grame de sare/ l de ap\ 1 1.3 8 1. Densitatea este o alt\ `nsu[ire important\ a ou\lor.

Fig. 15 Determinarea densit\]ii ou\lor (dup\ Vacaru-Opri[. la zero) [i se m\soar\. Indici fizico-chimici de calitate Pentru evaluarea cât mai corect\ a calit\]ii de incuba]ie a ou\lor. este necesar ca al\turi de aprecierea indicilor morfologici. a c\rui structur\ este inegal\ datorit\ distribuirii defectuoase a substan]elor organice. ~n func]ie de gradul de extindere a zonelor marmorate. I. Stabilirea num\rului de pori se face . Media celor trei m\sur\tori reprezint\ grosimea cojii unui ou. deci cre[terea riscului ca acestea s\-[i piard\ integritatea morfologic\.`n ap\ s\rat\. De[i..311 [i 1. care este la cel de g\in\ cuprins\ `ntre 0. acestea s\ fie analizate [i din punct de vedere fizico-chimic. pe o suprafa]\ plan\. La ra]e a fost semnalat\ producerea de ou\ normale. Num\rul de pori al cojii minerale. Gradul de marmorare al cojii minerale. procentul de ecloziune poate fi afectat cu 10-15%. b). Prin porii cojii minerale se realizeaz\ schimburile dintre embrion [i mediul extern. Grosimea cojii minerale. iar dac\ se are `n vedere [i num\rul mare de manipul\ri. fragmentele de coaj\ prelevate din cele trei zone ale oului (vârful ascu]it. Determinarea grosimii cojii se realizeaz\ cu [ublerul sau cu ajutorul unui dispozitiv cu ceas comparator. 1994) a).2. 5. ajungând uneori pân\ la 50%.`n ap\ simpl\. Coaja mineral\ reprezint\ elementul de protec]ie a componentelor interne ale ou\lor. `n prealabil. astfel de ou\ se elimin\ de la incuba]ie. apar cu o frecven]\ foarte sc\zut\. cel rotunjit [i zona median\) se a[eaz\ sub tija comparatorului (reglat.2.588 mm. rezult\ importan]a pe care o are aceast\ component\ structural\ `n aprecierea calit\]ii ou\lor. cauzele generatoare ale acestui fenomen nefiind elucidate nici pân\ `n prezent. dar acoperite cu un strat gr\sos foarte evident. ca urmare a repartiz\rii neuniforme a umidit\]ii `n coaj\. Ou\le cu coaja marmorat\ au o capacitate de ecloziune redus\. Dup\ `ndep\rtarea membranelor cochiliere [i uscarea la o temperatur\ de +60°C.100 - .3.

unde: m = masa bilei. f\r\ resturi de membrane cochiliere [i care a fost `n prealabil badijonat\ cu o solu]ie de albastru de metilen 5% `n alcool 60°. For]a de spargere se calculeaz\ cu rela]ia: F = m x 2 xg x h .5°C [i o umiditate relativ\ de 88% [i cea determinat\ dup\ dou\ s\pt\mâni. permi]ând num\rarea lor deasupra unei surse de lumin\. de la galben pergamentos la ro[u clar.20 [i 0. La ou\le proaspete de g\in\.25 Kg for]\/cm2. Acest element de apreciere indic\ pigmenta]ia cojii pe baza luminii reflectate [i se afl\ `ntr-o leg\tur\ direct\ cu vechimea ou\lor. Rezisten]a la lovire (la [oc). h = `n\l]imea de c\dere a bilei. Rezisten]a cojii este condi]ionat\ direct de grosimea cojii minerale [i poate fi determinat\ prin dou\ metode directe: rezisten]a la presiune [i rezisten]a la lovire.pe 1cm2 de coaj\. 34). Porozitatea cojii minerale poate fi apreciat\ [i indirect prin stabilirea diferen]ei dintre greutatea oului `nainte de a fi introdus `ntr-un incubator la o temperatur\ de +32. ..4-16. I. se determin\ cu ajutorul unui aparat prev\zut cu o tij\ sub forma unui pendul [i care este terminat\ cu o bil\ metalic\ ce are greutatea de 1. g = accelera]ia gravita]ional\ (980 cm/s). datorit\ pierderilor `nsemnate (12. la oul de g\in\ acest indicator prezint\ valori cuprinse `ntre 0.101 - . Rezisten]a la spargere a cojii minerale. Tabelul 34 Num\rul de pori pe 1 cm2 de coaj\ mineral\ la ou\le de g\in\ (dup\ Vacaru-Opri[. 1993) Vârsta g\inii tân\r\ medie `naintat\ Cap\tul rotunjit 139-183 123-189 121-160 Zona median\ 130-170 118-159 109-168 Cap\tul ascu]it 90-123 77-127 72-120 Fluorescen]a cojii minerale. vârsta p\s\rilor [i de zona oului unde se face determinarea (tab. `n mod obi[nuit. `n timp ce la ou\le cu o vechime mai mare. Pentru determinare se folose[te un aparat cu luminiscen]\. colora]ia devine ro[u [ters cu o nuan]\ de violet. care are ca surs\ de lumin\ o lamp\ cu ultraviolete. cu vârful rotunjit `n sus. Num\rul de pori depinde de specie. care are posibilitatea de a exercita o presiune crescând\ asupra oului a[ezat `n pozi]ie vertical\.8%) ce se `nregistreaz\ din momentul depunerii lor de c\tre p\s\ri [i pân\ când sunt introduse la incuba]ie. Rezisten]a la presiune.042 g (fig. ras\. coaja apare fluorescent\. l\sând s\ treac\ numai cel invizibil. se stabile[te cu aparatul Schröder. `ntre surs\ [i ou este intercalat un filtru special care opre[te spectrul vizibil. solu]ia trece prin porii oului colorându-i. constituie un element de apreciere deosebit de important. 16).

ini]ial. `n 100ml ap\ distilat\. la oul vechi. D . La ou\le proaspete. albu[ul are o `n\l]ime de maxim 5 mm [i este consistent. albu[ul are valoarea pH de 9. grada]ia de pe scara gradat\ indic\ for]a de lovire `n grame [i care. de 5. la oul de ra]\.constant\ ob]inut\ din raportul procentul `ntre densitatea cojii [i suprafa]a acesteia.0-8.3 iar g\lbenu[ul de 6. albu[ul va fi aplatizat. cy . `ntins pe o arie mai mare decât la cel proasp\t [i cu o `n\l]ime sub 2 mm. spart pe o suprafa]\ plan\.grosimea cojii. trebuie preg\tit un extract apos ob]inut prin omogenizarea a 10 g amestec albu[ cu g\lbenu[ sau fiecare separat. 16 Dispozitiv pentru m\surarea rezisten]ei cojii la lovire Pendulul este l\sat s\ cad\ de la diferite `n\l]imi pentru a lovi oul `n zona sa median\. ce se las\ la temperatura camerei 20 de minute. cu greutatea sa. unde: R .2. iar straturile dense [i fluide devin tot mai pu]in delimitate.5. 230 . iar la g\lbenu[. el se lichefiaz\.Fig. utilizând urm\toarea rela]ie de calcul: R = cy x 230. de regul\.102 - . Indicele albu[ului. este egal\. dar pe m\sura `nvechirii. valoarea pH a albu[ului este de 8.8-6. Stabilirea valorii pH se poate realiza cu ajutorul poten]iometrelor sau cu hârtie indicator. Prin urmare.rezisten]a la spargere. pân\ la spargerea acestuia. Valoarea pH a albu[ului [i g\lbenu[ului. dup\ care se filtreaz\. Aprecierea dimensional\ a albu[ului unui ou poate oferi rela]ii asupra st\rii de prospe]ime.24. dar dependent\ de specie. Concentra]ia ionilor de hidrogen este diferit\ `ntre albu[ [i g\lbenu[. la oul de g\in\. La ou\le de g\in\. Indicele albu[ului reprezint\ raportul dintre `n\l]imea [i diametrul acestuia [i se calculeaz\ cu rela]ia: Ia = h . Estimarea rezisten]ei la spargere a cojii minerale se poate stabili [i indirect.

V. 17 Aparat cu scar\ micrometric\ pentru determinarea `n\l]imii albu[ului (dup\ St\nciulescu. V. diametrul reprezint\ media celor 4 m\sur\tori (dou\ `n zona median\ [i dou\ `n zona cea mai decliv\ a albu[ului) (fig..103 - . D .unde: Ia . dup\ care se m\soar\ `n\l]imea cu ajutorul unui dispozitiv cu micrometru.`n\l]imea albu[ului. M. 1981) Fig.032. 18 Dimensiunile albu[ului (dup\ St\nciulescu.. `n imediata apropiere a g\lbenu[ului.indicele albu[ului. iar la cele foarte vechi de 0. indicele albu[ului este de 0.039. M. [i Sârbulescu. 1981) . oul se sparge pe o plac\ de sticl\. h . [i Sârbulescu. la cele vechi de 0.diametrul albu[ului. 17 [i 18).106. La ou\le proaspete. Pentru m\surarea celor dou\ dimensiuni. Fig.

6 7. `ntre unit\]ile Haugh [i capacitatea de ecloziune existând o corela]ie pozitiv\.8 8.4 7. Indicele g\lbenu[ului poate fi stabilit cu ajutorul rela]iei: Ig = unde: Ig . Valorile indicelui g\lbenu[ului depind de vechimea ou\lor [i este de 0.5-89. cu aspect ridat. la cele vechi. . membrana vitelin\ este rezistent\ [i elastic\. `n care: U.2 6. D Un ou bun pentru incuba]ie trebuie s\ aib\ 74. (h-1.2 8. Tabelul 35 Calitatea ou\lor de incuba]ie exprimat\ `n unit\]i Haugh (dup\ St\ncioiu.5 U. M. ~n practic\ se folosesc tabele speciale `n care.8 54 71 74 77 80 83 85 88 90 92 94 96 98 100 55 71 74 77 80 82 85 87 90 92 94 96 98 100 56 70 73 76 79 82 85 87 89 92 94 96 98 99 57 70 73 76 79 82 84 87 89 91 93 96 97 99 58 69 73 75 78 81 84 86 89 91 93 95 97 99 59 69 72 75 78 81 84 86 89 91 93 95 97 99 61 68 71 75 78 81 83 86 88 90 93 95 96 98 Greutatea oului (g) 62 63 64 68 67 67 71 71 70 74 74 74 77 77 77 80 80 80 83 83 82 85 85 85 88 88 87 90 90 89 92 92 92 94 94 94 96 96 96 98 98 98 65 67 70 73 76 79 82 85 87 89 92 94 96 97 66 66 70 73 76 79 82 84 87 89 91 93 95 97 67 66 69 73 76 79 81 84 86 89 91 93 95 97 68 65 69 72 75 78 81 84 86 88 91 93 95 97 69 65 69 72 75 78 81 84 86 88 91 93 95 97 70 64 69 70 72 78 80 83 86 88 90 92 94 96 h .Indicele g\lbenu[ului.. G .H. h . membrana vitelin\ se rupe.greutatea oului (g).250. membrana este sl\bit\. D . la intersec]ia valorilor pentru greutatea oului analizat cu cea a `n\l]imii albu[ului.4 9.361 la ou\le proaspete. 1979) ~n\l]ime albu[ (mm) 5..0 7. se cite[te num\rul de unit\]i Haugh corespunz\tor (tab. = 100 log.0 5.37 + 7.442-0. permite caracterizarea valorii totale a calit\]ii ou\lor de incuba]ie [i are la baz\ corela]ia dintre `n\l]imea albu[ului dens [i greutatea oului.`n\l]imea g\lbenu[ului. Indicele Haugh. la ou\le proaspete.8 6. la cele foarte vechi..`n\l]imea albu[ului (mm). ecloziunea se reduce la zero. [i se determin\ cu rela]ia: U. [tiindu-se faptul c\. la 15 U. Aparatura necesar\ determin\rii celor dou\ dimensiuni este identic\ cu cea de la albu[.diametrul g\lbenu[ului.0 9. determinând aplatizarea g\lbenu[ului când este a[ezat pe o plac\ de sticl\.indicele g\lbenu[ului. h .unit\]i Haugh.6 9. 35).104 - . cu un indice sub 0. .4 5. g\lbenu[ul amestecându-se cu albu[ul.H.H. iar tehnica de lucru este asem\n\toare.7 x G0.H. permite aprecierea vechimii ou\lor prin prisma st\rii membranei viteline care asigur\ integritatea [i forma g\lbenu[ului. men]inând g\lbenu[ul `ntr-o form\ globuloas\.57).

vitamine.8 2.5-6.0-5. Aceast\ modalitate de apreciere comport\ un anumit risc. ~n vederea efectu\rii unei aprecieri de fine]e a calit\]ii ou\lor destinate incuba]iei este necesar\ determinarea compozi]iei chimice a componentelor acestora.0-3.4 0.0-7.7-2. astfel.0-2.9-17.F.6 2. f\cându-se evaluarea con]inutului `n ap\.200 0.5 0.0-12.02 0.0-13.7 0.21 0.02-0.06 0.2-1.0 1.0-5.0 0. `n sensul c\.0 11.3 0.01-0. din albu[ [i g\lbenu[.0-24.0 1.0-7.15-0.45 Albu[ 0 0 0 0 0 2.22-3. cu atât se consider\ c\ are un con]inut mai ridicat `n carotenoizi.0-73.8 0.0 0.0-7. lipide.0-2.105 - . B.02-0.0 7. a lizozimelor din albu[ [i a substan]elor minerale din coaj\.0-14.Compozi]ia chimic\ a albu[ului. g\lbenu[ului [i a cojii minerale.4 3..04-3.2-5. proteine..0 8. cu tendin]a de a deveni ro[iatic\.0 sub 18.7-3.5 sub 18.0-10. Tabelul 36 Con]inutul `n vitamine al oului de g\in\ (micrograme/g) (dup\ Bessarabov.02 - Specia G\ini Curci Ra]e Gâ[te Con]inut/g de g\lbenu[: Con]inut/g de albu[: Vitamina A Carotenoizix Vit.0 10.0 x) α caroten (urme) +β caroten + ovoflavine + protoporfirine etc.F. 1985) G\lbenu[ 6..0-12. nicotinic) B6 (piridoxina) B7 (biotina) B12 (ciancobalanina) Bc (acid folic) Inozitolul Oul `ntreg 3.4 0.50 0.0-12. B. 36 [i 37).0 20.03-0.0 0. cu cât acesta are o culoare galben\ mai intens\.02-4. substan]e minerale etc.4-40.0 4.0-5. Un accent deosebit este pus `n ultimul timp pe con]inutul ou\lor `n vitamine [i pigmen]i carotenoizi. Stabilirea con]inutului `n carotenoizi al g\lbenu[ului se poate face indirect.6-8.0 4.09 15.23-0.0 20.0-7.0 6.01-0.1-0.9 0. datorit\ influen]ei pe care o au asupra dezvolt\rii embrionare (tab.0-27.1 0.8 30-65 14.01-0.0 Tabelul 37 Con]inutul `n vitamina A [i B2 [i suma carotenoizilor la ou\le diferitelor specii de p\s\ri (micrograme/g) (dup\ Bessarabov.02-0. nu `ntotdeauna intensificarea culorii .07 0 0. prin aprecierea intensit\]ii lui de culoare.0 2.3 0.0 3.03 12.0 3.0 2.0 12.8 4.0 6. B2 Vitamina B2 6.08 46. 1985) Vitamine A (retinol) D (calciferol) E (tocoferol) K (filohinon) B1 (tiamina) B2 (riboflavina) B3 (ac.pantotenic) B4 (colin\) B5 (ac.

iar dup\ 7 culoarea vireaz\ spre orange. dar care se amplific\ `n corela]ie cu ceilal]i indici. B2 (µg/g albu[) Fecunditatea ou\lor (%) Ecloziunea (%) Indicele formatului Densitatea oului (g/cm3) Indicele albu[ului Raport: mas\ albu[/mas\ g\lbenu[ Rase de ou\ 54.095 0. cum ar fi: scara La Roche [i scara Haimann Carver.F. Uneori. Con]inutul `n caroten (micrograme/gram) este dat de dublul gradelor La Roche plus 1. Dezvoltarea embrionar\ la p\s\ri Marea majoritate a p\s\rilor domestice sunt specii nidifuge.0 1.07-0. Aprecierea culorii g\lbenu[ului se face prin compararea acestuia cu diferite sc\ri etalon.095 0.8 6.la g\ini `n vârst\ de pân\ la 12 luni Diametrul camerei cu aer (cm) Con]inut `n vit.0 4.0 80.10 2:1 Parcurgerea principalilor indici care se utilizeaz\ `n aprecierea calit\]ii ou\lor de incuba]ie indic\ faptul c\.32-1..0 1.0 70.8 6. la care dezvoltarea embrionar\ se `ncheie `n interiorul `nveli[ului ou\lor. `ntre 2 [i 7 culoarea este galben\ cu nuan]e din ce `n ce mai `nchise. Tabelul 38 Cerin]e pentru ou\le de g\in\ destinate incuba]iei (dup\ Bessarabov.0 18.07-0. este compus\ din 20 e[antioane de culoare. fiecare dintre ei prezint\ o anumit\ importan]\.0 4.106 - .0 95. Bessarabov. tentele mai `nchise de culoare sunt datorate unor substan]e colorante sintetice.la g\ini `n vârst\ de peste 12 luni . Scara La Roche. B. `n vederea ob]inerii unor procente de ecloziune ridicate [i a unor pui de calitate superioar\ (tab. 1985) Indicele de calitate Greutatea medie a ou\lor (g) . din aceast\ categorie fac parte speciile din ordinele Anseriformes [i Galliformes.g\lbenu[ului este determinat\ de acumularea `n organismul p\s\rilor a carotenoizilor con]inu]i de furaje.36 1. puii fiind ap]i de a p\r\si cuibul imediat dup\ ecloziune.10 2:1 Rase de carne 54.6. A (µg/g g\lbenu[) Con]inut `n carotenoizi (µg/g g\lbenu[) Con]inut `n vit. f\r\ valoare vitaminic\.0 18.0 1.075-1.0 52..F. 38).0 90.36 1.0 52.0 1. B. La primele dou\ e[antioane. culoarea este galben\ foarte deschis\. .32-1.075-1. Scara Haiman Carver. care se introduc `n ra]iile furajere numai pentru `mbun\t\]irea aspectului g\lbenu[ului. mai ales atunci când se face o apreciere de ansamblu a ou\lor destinate incuba]iei. (1985) a elaborat tabele speciale care cuprind cerin]ele ce trebuiesc `ndeplinite de c\tre ou\le care se supun procesului de incuba]ie. 1. cuprinde 15 e[antioane de culoare numerotate de la 1 la 15.

Trecerea oului de la temperatura corpului p\s\rii la cea a mediului ambiant (este mult mai sc\zut\). fiind dependen]i de p\rin]i o anumit\ perioad\ de timp. d .sec]iuni perpendiculare pe polul animal. care comport\ `n unele cazuri o serie de transform\ri (ex. 19). a. face ca dezvoltarea embrionar\ s\-[i diminueze din intensitate.se declan[eaz\ numai dup\ ce oul a fost pus sub influen]a unui nivel termic apropiat de temperatura corpului p\s\rii [i const\ `n migr\ri de teritorii celulare care au loc `n dou\ etape: `n prima se realizeaz\ stadiul didermic. g.reprezint\ etapa dezvolt\rii embrionare care se declan[eaz\ imediat dup\ fecundarea ovulei [i const\ `n `mp\r]irea acesteia `ntr-o mas\ de celule numite blastomere. adic\ perioada `n care se formeaz\ organele [i sistemele viitorului pui sau boboc de o zi. de la ace[tia primesc hran\. 19 Segmentarea discului germinativ la oul de g\in\ (dup\ Vancea I. numai o regiune redus\ de la nivelul polului animal se divide `n blastomere. Segmentarea . 1978) La expulzarea oului exist\ câteva mii de celule.107 - . Segmentarea este par]ial\ (meroblastic\) deoarece. f. dup\ patru ore de la fecundare se ajunge `n stadiul de opt celule. restul ovulei r\mânând nesegmentat pentru c\. c. 20).polul animal al g\lbenu[ului cu [an]urile externe de segmentare. Dezvoltarea embrionar\ `ncepe din momentul fecund\rii [i presupune parcurgerea a trei faze clasice.. segmentarea fiind de cele mai multe ori terminat\. când embrionul este constituit numai din ectoblast [i endoblast. aceast\ form\ embrionar\ se nume[te blastul\.O alt\ categorie este reprezentat\ de speciile nidicole (ordinul Columbiformes [i Passeriformes) la care puii nu pot p\r\si cuibul dup\ ecloziune. iar dup\ [apte ore `n stadiul de 152 celule (fig. h . diviziunile de segmentare nu pot p\trunde `n masa g\lbenu[ului din cauza opozi]iei marilor sferule viteline secundare. pân\ la intrarea `n via]a latent\. e. . de la faza `n care sa oprit. gastrularea sau perioada de formare a celor trei foi]e germinative [i organogeneza. Gastrularea .: laptele de porumbel). cu discul germinativ `n stadiul când `ncepe s\ se formeze endodermul sau chiar cu endodermul deja format. b. repunerea ou\lor `n timp util la temperaturi optime determin\ reluarea dezvolt\rii embrionare. respectiv: segmentarea ovulului fecundat. iar `n a doua etap\ se formeaz\ mezoblastul [i cordoblastul (fig. Fig.

8-migrarea celulelor spre interior. perioada de cre[tere) Canari (+3 s\pt. crt. [i col.endoderm `n cre[tere. 10-migrarea celulelor. 6-mezoderm. perioada de cre[tere) Durata dezvolt\rii embrionare `n medie limite 20 19-21 21 20-22 28 27-29 27 26-28 30 29-31 24 23-25 23 23-24 17 16-18 27 26-28 28 27-30 34 33-35 31 30-32 30 29-32 38 35-40 17 16-18 13 12-14 . B-Sec]iune prin linia primitiv\ a embrionului: 1-viitoarea plac\ neural\.108 - . 8-intestin primitiv. 3-ectoderm. 4. Dezvoltarea embrionilor pân\ la stadiul de pui sau boboci de o zi prezint\ extinderi temporale diferite `n func]ie de specie.A-~nceputul gastrul\rii: 1-extremitate cefalic\. 6-intestin primitiv. 4-linia primitiv\. 7-endoderm. dar existând uneori diferen]e chiar [i `n interiorul acestora (tab.9vitelus. Fig.. 1980) Organogeneza-este perioada `n care se formeaz\ organele [i sistemele viitorului pui sau boboc de o zi. 2-extremitate caudal\. 20 Gastrularea la embrionul de g\in\ (dup\ B\l\[escu. 11-[an] primitiv. 5-blastocel. 39). 7-vitelus. M. 3nodulul lui Hensen. 5-ectoderm. Tabelul 39 Durata dezvolt\rii embrionare la principalele specii de p\s\ri (zile) Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Specia G\ini din rase mediteraneene G\ini din alte grupe de rase Curci Bibilici P\uni Fazani comuni de vân\toare Potârnichi Prepeli]e japoneze Ra]e Campbell [i Alerg\toare indian\ Alte ra]e de produc]ie Ra]e Barbarie Ra]e de ras\ Mandarin\ [i Carolin\ Gâ[te Lebede Porumbei (+3 s\pt. 12-primordiul coardei dorsale. 2-prelungire cefalic\.

B. 7. `ntrucât el este unit prin canalul seroamniotic cu sacul albuminoid rezultat din `nconjurarea masei dense a albu[ului de c\tre membrana seroas\. ci [i o foi]\ extern\ din mezodermul celomic.Dup\ 12 zile de incuba]ie. 1-ectoderm. comparativ cu celelalte trei cute care con]in nu numai ectoderm.alantoid\. 21 Formarea anexelor embrionare (dup\ Romanoff A.amnios. 2. Intestinul r\mâne `n embrion.. separându-se de sacul vitelin care se g\se[te la exterior.Dup\ 4 zile de incuba]ie. dup\ care `ncepe s\ se atrofieze [i dispare `n cele din urm\. 8. Rolul amniosului este acela de protec]ie a embrionului `mpotriva ac]iunilor mecanice. `ntreaga mas\ de albu[ se deplaseaz\ treptat c\tre amnios. Prin fuzionarea celor patru plici amniotice se formeaz\ amniosul (spre interior) [i seroasa Von Baer-corionul (spre exterior).peduncul alantoidian. fiind "`nghi]it\" de embrion.L. Amniosul.albu[. 3. Se formeaz\ odat\ cu separarea zonei embrionare de cea extraembrionar\. 21). seroasa Von Baer r\mâne pân\ la ecloziune când este spart\ de puiul care ciocne[te coaja. Este anexa care se formeaz\ imediat dup\ gastrulare [i anume.mezoderm.sacul amniotic. ~nc\ de la `nceputul ontogenezei `[i fac apari]ia o serie de anexe embrionare. 9.g\lbenu[ `n sac vitelin. 6.109 - . la rândul lor. provin din ectoderm [i somatopleura extraembrionar\.. respira]ia [i protec]ia embrionului (fig. atunci când embrionul are doar câteva perechi de somite la suprafa]a lui [i apare [an]ul marginal ca prim indiciu al delimit\rii corpului. dar exist\ opinia c\ ar `ndeplini [i func]ii nutritive. dar cu care comunic\ printr-un pedicul de care . excre]ia. Vezicula vitelin\ (sacul vitelin). Amniosul se dezvolt\ `n primele 11 zile de incuba]ie. cuta anterioar\ (proamniosul) este lipsit\ de mezoderm [i se dezvolt\ mai repede. Fig.endoderm. `n leg\tur\ cu dezvoltarea sa `n mediul aerian [i care au rolul de a asigura nutri]ia.Anexele embrionare. 10. Aminosul deriv\ din patru cute (plici amniotice) care. care sunt considerate ca fiind adapt\ri proprii embrionului.peduncul vitelin. 4. 5. 1960) A. amniosul devine contractil [i `n cavitatea sa apare un lichid amniotic bogat `n albumin\ [i s\ruri minerale. prin acest canal.

110 - . nutri]ia embrionului este asigurat\ de substan]ele nutritive furnizate de g\lbenu[ul lichefiat. `ns\ nu ca surs\ de hran\. Lama alantoidei fuzioneaz\ cu seroasa Von Baer `n zona unde vin `n contact. format `n urma sediment\rii sferulelor viteline (coaguleaz\ integral la fierbere). alantoida `nconjoar\ `ntreg amniosul. acesta din urm\ se lichefiaz\.). Rolul principal al sacului vitelin este de a asigura nutri]ia embrionului prin intermediul vitelusului con]inut. `n acela[i timp. C\tre sfâr[itul incuba]iei. Vasele alantoidiene formeaz\ o bogat\ re]ea vascular\ `ntre alantoid\ [i corion. respira]ia [i metabolismul. interesând mai ales nutri]ia. canalul vitelin ce trece prin pedicul face leg\tura `ntre con]inutul sacului [i intestinul definitiv. iar oxigenul rezult\ `n urma descompunerii glucidelor din g\lbenu[ (substan]ele nutritive p\trund `n cavitatea subembrionar\ din latebr\). ajungând s\ cuprind\ `ntreg con]inutul oului. deja. astfel. m\rindu-[i volumul. La p\s\ri. dând na[tere unei singure forma]iuni numite alanto-corionul. ci pentru protec]ie [i asigurarea necesarului de ap\. astfel `ncât. dar serve[te [i ca organ hematopoetic [i vasculogen. este [i locul de formare a gonocitelor primare. care ajunge la embrion prin vitelus. alantoida apare `ntr-un stadiu de dezvoltare mai `naintat decât la mamifere.sacul r\mâne atârnat c\tre peretele ventral al embrionului. când alantoida `ncepe s\ asigure respira]ia. acest lucru este permis de faptul c\. Fiziologia dezvolt\rii embrionare. alantoida `ndepline[te [i func]ie de protec]ie fa]\ de traumatisme [i uscare. Se dezvolt\ la nivelul extremit\]ii caudale a intestinului. vezicula ombilical\ este retractat\ `n cavitatea abdominal\. sacul vitelin `ndepline[te `n exclusivitate [i func]ia de respira]ie. totodat\. ~n timp. o structur\ destul de complex\ (primordiul creierului complet diferen]iat. deoarece se interpune `ntre embrion [i coaja mineral\ ca un strat plin cu lichide. dup\ trei zile de incuba]ie el se divide `n dou\ straturi: unul emulsionar superior (coaguleaz\ par]ial la fierbere) [i un strat inferior. sacul vitelin poate `ndeplini un timp mai `ndelungat decât la mamifere rolul de organ de respira]ie. Alantoida are implica]ii majore `n respira]ia embrionului (prin camera cu aer [i coaj\) [i acumularea produselor de excre]ie. marcat\ de cre[terea metabolismului lipidelor [i . Alantoida. La embrionul de g\in\ alantoida se diferen]iaz\ la sfâr[itul zilei a treia de incuba]ie. când embrionul are. aparatul visceral complet format etc. Datorit\ trecerii apei din albu[ `n g\lbenu[. Rolul albu[ului `n aceast\ perioad\ este destul de important. ~n primele zile de incuba]ie. ea p\trunde `ntre sacul vitelin [i seroasa Von Baer. prin evaginarea endodermului intestinului posterior. la embrionul de g\in\. Imediat dup\ intrarea `n func]iune a circula]iei viteline are loc [i o intensificare a metabolismului. ~n primele stadii ale dezvolt\rii embrionare (de la fecundarea ovulei [i primele 30-33 ore de incuba]ie) procesele fiziologice au o complexitate redus\. dup\ ce a intrat `n leg\tur\ cu membrana seroas\. sacul vitelin [i albu[ul. re]eaua vascular\ a sacului vitelin func]ioneaz\ ca organ de respira]ie pân\ `n ziua a [asea de incuba]ie. Necesarul de substan]e plastice este asigurat prin digerarea sferulelor viteline de c\tre enzimele elaborate de sinci]iul vitelin.

`n vezicula alantoidian\ `ncepe acumularea acidului uric (rezultat din metabolismul protidic) sub forma unor particule tot mai mari. datorit\ `nglob\rii sale `ntr-o vezicul\ format\ din seroas\. iar puiul eclozioneaz\. Totodat\. `ntrerupându-se. l\sând aderente la coaj\ membranele cochiliere. dar comunic\ cu amniosul prin canalul sero-amniotic. are loc o sc\dere brusc\ a greut\]ii vitelusului (ajunge la 11% din masa oului) ca urmare a trecerii unei p\r]i din con]inutul lui `n intestin. la acest proces particip\ [i eritrocitele embrionare. ~ntr-un timp foarte scurt [i aerul ajuns `n camera cu aer prin porii cojii devine insuficient. s\ r\mân\ singurul organ de respira]ie. `n acest moment. Imediat dup\ ce `ntreg albu[ul a fost consumat. Acest nou tip de respira]ie permite p\trunderea sângelui arterial `n ]esuturi. `n paralel. Drept efect. amoniacul rezultat `n urma descompunerii aminoacizilor din proteinele g\lbenu[ului este transformat `n uree. alantoida `nglobeaz\ `ntreg con]inutul oului. preluat odat\ cu lichidul amniotic. embrionul se va hr\ni `n urm\toarele cinci zile numai cu substan]ele din sacul vitelin. `n timpul cât embrionul se hr\ne[te cu albu[ul "`nghi]it" din amnios. are loc regresia sistemului circulator alantoidian. albu[ul este complet desp\r]it de vezicula vitelin\. embrionului nu-i mai este suficient oxigenul adus de vasele alantoidiene. circula]ia alantoidian\. hrana de baz\ a embrionului va fi albu[ul. odat\ cu ruperea membranelor cochiliere cu ajutorul diamantului de pe cioc. definitiv. Dup\ 18-19 zile de incuba]ie. dar prin intermediul circula]iei viteline.111 - . La sistemul circulator al embrionului se ata[eaz\ [i sistemul circulator alantoidian (realizeaz\ respira]ia tisular\ cu oxigen atmosferic) care completeaz\ la `nceput respira]ia vitelin\. aceast\ sc\dere favorizeaz\ retractarea ulterioar\ a vezicii viteline `n cavitatea abdominal\. a c\rui ap\ din compozi]ie se evapor\ numai prin lichidul alantoidian. cea mai mare parte a sângelui din vasele alantoidiene se retrage `n corpul embrionului. Din ziua a 13-a. embrionul se hr\ne[te numai cu substan]ele existente `n sacul vitelin. `n ziua a 20-a el trece la respira]ia pulmonar\ prin camera cu aer. ~ntre zilele a 7-a [i a 12-a de incuba]ie. din ziua a 13-a de incuba]ie. `n paralel. dar [i cre[terea brusc\ a c\ldurii degajate. astfel `ncât. vezicula vitelin\ [i con]inutul s\u `[i mic[oreaz\ foarte pu]in greutatea (aproximativ 28-29% din greutatea oului). iar la sfâr[itul acestei zile. dar are asigurate [i condi]ii de trecere la hr\nirea dintr-o alt\ surs\. albu[ul reprezint\ numai 19% din masa oului. presiunea datorat\ cre[terii cantit\]ii de lichid din alantoid\ va favoriza trecerea masei de albu[ prin canalul sero-amniotic.protidelor care sunt preluate tot din g\lbenu[. a[a `ncât. producând simptome de sufocare ce vor obliga embrionul s\ ciocnesc\ coaja mineral\ [i s\ preia aerul din exterior. . ~n ziua a [aptea de incuba]ie. direct `n vezicula amniotic\. Tot acum are loc [i retractarea complet\ a sacului vitelin `n cavitatea abdominal\ (prin orificiul ombilical). Procesul de trecere a masei de albu[ `n vezicula amniotic\ se termin\ la sfâr[itul zilei a 18-a de dezvoltare embrionar\. intensificând metabolismul. Odat\ cu `nceperea activit\]ii ficatului [i a rinichilor embrionari. pentru ca mai târziu (dup\ 10-11 zile de incuba]ie). frac]iunea lichid\ din albu[ `nceteaz\ s\ mai p\trund\ `n g\lbenu[.

.co[ mic. cu mult `nainte de anul 2. `n `nc\perea de jos se f\cea focul. 7. caracteristic\ fiec\rei specii sau chiar rase de p\s\ri. numite aparate de incuba]ie. .2. 5.deschiderea focarului. pe fundul c\ruia se punea un strat de p\mânt cu rol de men]inere constant\ a temperatura de incuba]ie (fig..000 `.co[ mare. Fig. realizate din lut ars. 8. a[ezate `ntr-un co[. Primele date privind practicarea incuba]iei artificiale provin din China. iar `n cea de sus se introduceau ou\le. 2. când ace[ti factori sunt produ[i de ma[ini speciale. 2. [i col. unde. când factorii fizici necesari dezvolt\rii embrionului sunt asigura]i de pas\rea clo[c\ [i artificial\. acest proces se poate desf\[ura numai sub influen]a anumitor factori fizici de mediu [i `ntr-o perioad\ bine determinat\ de timp.capacul co[ului mic. cu câte dou\ `nc\peri suprapuse.112 - .cenu[\. 1961) 1-vas de lut.capacul focarului. 22). `ns\ necesitatea sporirii efectivelor de p\s\ri a impus ob]inerea puilor sau bobocilor de o zi prin incuba]ie artificial\. oamenii au apelat numai la incuba]ia natural\. 6. 22 Cuptor chinezesc pentru clocit (dup\ {tef\nescu Gh. 3.ou\.1.e. 4. Istoricul incuba]iei artificiale ~n mod firesc. INCUBA}IA ARTIFICIAL| Procesul de dezvoltare embrionar\. se utilizau cuptoare de diferite capacit\]i. Incuba]ia ou\lor poate fi natural\. de la zigotul cu via]\ latent\ din oul fecundat [i pân\ la stadiul de pui sau boboc de o zi cu viabilitate normal\ se nume[te incuba]ie.n. o perioad\ foarte lung\ de timp dup\ domesticirea p\s\rilor.

Astfel. practicau incuba]ia artificial\ a ou\lor `n gr\mezi de b\legar. De o parte [i de alta a coridorului erau dispuse . 4.. ou\le erau puse la incubat `n vase de lut. Din ziua a 4-a de incuba]ie. `ntre care se interpunea un strat izolator de nisip uscat. `n sensul c\.guri de vizitare.000 de ou\ pe serie. `n vederea eclozion\rii. opera]iune ce se `ntrerupea `nainte de ciocnirea cojii minerale. 12.~n co[uri. argil\ uscat\ sau de paie tocate. `n care incubatoarele se prezentau sub forma unor cuptoare speciale (fig. 23 Sta]ie egiptean\ de clocit (dup\ {tef\nescu Gh. ci s-au c\utat diferite solu]ii tehnice.strat izolator din paie acoperite cu p\mânt. 1-zid\rie de c\r\mid\.e. Controlul temperaturii se realiza `n mod empiric. Incubarea artificial\ a ou\lor `n Egipt nu s-a oprit la acest nivel de dezvoltare. folosit [i pentru uscarea puilor dup\ ecloziune. 7. care la rândul lor se `ngropau `n b\legar (Pliniu cel B\trân).depozit de combustibil.coridor de trecere folosit [i ca sal\ pentru uscarea puilor.`nc\peri pentru clocit pân\ la 12 zile. pân\ s-a ajuns la construirea unor adev\rate sta]ii de incuba]ie. se proceda la `ntoarcerea ou\lor de 5 ori `n 24 ore.n. dup\ care erau trecute pe sertare. 23). 10. 8. Preocup\ri pentru ob]inerea puilor prin incuba]ie artificial\ au existat [i `n vechiul Egipt.interspa]ii termoizolante.. 3. 13 zile ou\le de ra]\ [i 16 zile ou\le de gâsc\). cu 400 de ani `. prin atingerea câtorva ou\ luate la `ntâmplare din co[uri. cu capacit\]i de 100. Fig.co[uri de ventila]ie. ~n centrul fiec\rui cuptor se g\sea un coridor. aceasta având o temperatur\ apropiat\ de cea specific\ incuba]iei. Aristotel aminte[te `n scrierile sale c\ egiptenii. 9.ferestre.`nc\peri pentru clocit dup\ 12 zile.camer\ de lucru [i depozit de ou\. tehnica a fost perfec]ionat\. ou\le erau p\strate 11-16 zile (11 zile ou\le de g\in\. 5. 2. 1961) Aceste cuptoare erau confec]ionate din c\r\mizi [i aveau pere]ii dubli. de pleoapa operatorului. [i col. 6.focar. ulterior. 11.113 - .

Grecii [i romanii au avut [i ei `ncerc\ri de `nmul]ire a p\s\rilor pe cale artificial\. situa]ie care impunea construirea unor incubatoare de mai mare capacitate. deoarece func]ionarea lor se baza pe c\ldura rezultat\ din fermenta]ia b\legarului. aceast\ `ndeletnicire a fost neglijat\ o perioad\ `ndelungat\ de timp. solu]ie tehnic\ preluat\ [i la incubatoarele moderne. `n ]ara noastr\ se importau numai incubatoare de suprafa]\. Astfel. dat fiind diferen]ele climatice dintre aceste ]\ri [i Egipt. mai ales. dar de data aceasta `n Fran]a. dar despre care nu mai exist\ nici un fel de detaliu constructiv sau func]ional. atât ca agent termic. ~n paralel. preluând metodele egiptene de incuba]ie a ou\lor `n b\legar. Verificarea temperaturii se f\cea. de c\tre Hearson. fizicianul francez Réaumur public\ lucrarea intitulat\ “Arta de incuba]ie [i cre[tere a p\s\rilor domestice de toate felurile [i `n orice anotimp al anului. aceasta este perioada apari]iei incubatoarelor de suprafa]\. duce de Toscana. `ncât abia `n secolul al XVII-lea au fost reluate preocup\rile `n aceast\ direc]ie. la care partea activ\ era alc\tuit\ dintr-un amestec de untdelemn [i seu. fie era utilizat focul produs `n cuptoare speciale. Aceste descoperiri au stat la baza fabric\rii incubatorului lui Voitellier `n 1877. Astfel. astfel `ncât c\ldura radia de sus `n jos. Relativ `n aceea[i perioad\. fizicianul Porta din Italia. dar mai ales a capsulei termostatice `n 1881. Hasting a realizat primul incubator de volum-tip camer\. Egiptenii cuno[teau importan]a `ntoarcerii ou\lor [i practicau mirajul. ~nceputul secolului al XX-lea marcat o cre[tere substan]ial\ a cererii pie]ii pentru puii de o zi.114 - . dar aceste tipuri de aparate s-au impus `n practica avicol\ abia dup\ anul 1925. fie cu ajutorul focului obi[nuit”. Huzard a realizat un incubator ce folosea apa cald\. cât [i pentru umidifierea mediului. Adev\rata revolu]ie tehnic\ `n construc]ia aparatelor de incuba]ie a fost marcat\ de descoperirea termoregulatorului cu band\ bimetalic\ de c\tre Bounemain `n 1873. La jum\tatea secolului al XVIII-lea. practic\ dovedit\ a fi ineficient\. rezultatele ob]inute nu au fost `ns\ cele scontate. a adus la Floren]a `n anul 1644. `ntr-o anumit\ propor]ie. cu ajutorul sim]urilor. R. me[teri din Cairo pentru a construi cuptoare de incuba]ie. ~ncepând cu anul . Pân\ la `nceputul celui de-al doilea r\zboi mondial. a construit `n anul 1750 un incubator portativ cu aer cald. `n compartimentul de jos se puneau ou\le la clocit. `nc\ din vremea romanilor. care `ns\ nu s-au impus. suprapuse). cu mai multe sec]iuni. de mic\ capacitate. din care rezult\ c\ agentul termic folosit pentru incuba]ia ou\lor provenea fie din fermentarea b\legarului. fie cu ajutorul paturilor calde. iar `n cel de sus se f\cea focul. s-au experimentat [i alte posibilit\]i de incuba]ie artificial\ a ou\lor. dar [i prin intermediul unui “termometru”.compartimentele de clocit (câte dou\ de fiecare parte. dar [i a unei serii `ntregi de incubatoare de suprafa]\. ~n anul 1911. pe o scar\ mai restrâns\. Din considerentele amintite. ~ncerc\rile de folosire a dejec]iilor animale `n fermentare ca surs\ de c\ldur\ `n incuba]ie au continuat f\r\ prea mari succese pân\ aproape de sfâr[itul secolului al XIX-lea. Frederic al II-lea. cu capacit\]i de pân\ la 200 ou\ pe serie.

aparate destinate incuba]iei ou\lor de g\in\ [i realizate `n Anglia. La ora actual\. Practic. precum: B-36. etc. cre[terea embrionului se desf\[oar\ `ntr-un ritm normal. dar pentru incubarea ou\lor de g\in\ provenite din fermele de selec]ie [i hibridare. ~n practica avicol\. iar pentru ou\le de palmipede (de ra]\ [i `n special de gâsc\). de construc]ie japonez\. este vorba de incubatoarele Buckeye 140 [i Nowa Buckeye 360. de curc\ [i de palmipede [i care era prev\zut cu agregat de umidifiere a aerului (P.-60-1973. având la origine tipul Buckeye Mark I: I. Petersime. B-60. cât [i a celor de palmipede (ra]\ [i gâsc\).E. B-30. E. introducerea `n acela[i aparat a unor [arje succesive de ou\. a fost importat incubatorul Buckeye Mark I (cu eclozionatorul aferent). `n ]ara noastr\ exist\ un sector industrial destul de bine pus la punct. Astfel. incuba]ia artificial\ a "copiat" microclimatul pe care pas\rea-clo[c\ `l asigur\ ou\lor [i prin urmare. incubatorul M-12-11 Bekoto. Trecerea la sistemul industrial de cre[tere a p\s\rilor a necesitat importul. factori care alc\tuiesc `mpreun\ regimul de incuba]ie.-60-1973 [i respectiv. potrivit c\ruia fiecare incubator se `ncarc\ de la `nceput la capacitatea proiectat\. I. urmând ca la momentul transferului s\ se fac\ trecerea ou\lor cu embrionii normal dezvolta]i `n eclozionatoarele aferente.V. .V. pozi]ie a ou\lor [i `ntoarcerea acestora. bine determinate. a fost importat din Danemarca incubatorul Big John-Petersime.1949 s-a trecut la importul masiv de incubatoare de volum.1. de la cele destinate uzului familial [i pân\ la incubatoare specifice unit\]ilor avicole de tip industrial. E. `ntr-un ou fecundat [i men]inut la o temperatur\ ce dep\[e[te +270C.O.-60-1974. umiditate relativ\ a aerului. pentru incubarea ou\lor de g\in\. [i aceste aparate erau prev\zute cu eclozionatoare aferente. Gergely.V. de temperatur\. ele sunt destinate atât incub\rii ou\lor de galinaceae (g\in\ [i curc\). Regimul de incuba]ie Dezvoltarea normal\ a unui embrion poate avea loc numai `n anumite condi]ii. 2. de c\tre firma cu acela[i nume. Ulterior. respectiv.-60-1974 [i eclozionatoarele aferente. dar `n paralel. situat `n exteriorul aparatelor respective.V. ~n aceea[i perioad\.2. cu eclozionatoarele aferente: Buckeye 141 [i Nowa Buckeye 60. a fost demarat\ construc]ia pe plan local a unor incubatoare originale.115 - . dup\ anul 1965. D-3.M. totul gol). 2. din tipurile Nickerl. Bismark de mare capacitate. majoritatea sta]iilor de incuba]ie func]ioneaz\ dup\ principiul seriilor de incuba]ie. C. Temperatura C\ldura reprezint\ principalul factorul fizic de microclimat care determin\ reluarea dezvolt\rii embrionare ce este `ncetinit\ imediat dup\ expulzarea oului. dar exist\ [i sta]ii unde se aplic\ sistemul de lucru “all in all out” (totul plin. schimb de gaze. Multe dintre aceste incubatoare sunt realizate sub licen]\ Buckeye.P.2.). a unor aparate de volum de mare capacitate. `n care sunt produse aparate de incuba]ie cu capacit\]i variabile. `n cadrul analizei factorilor fizici de incuba]ie vor fi f\cute referiri [i la nivelul acestora `n clocitul natural.

`mbun\t\]indu-se circula]ia limfei din ]esuturi [i deci. le schimb\ [i locul `n cuib. dar scade progresiv c\tre sfâr[itul acesteia. ceea ce permite p\trunderea unei noi cantit\]i de aer `n aceast\ zon\. ajungând la valori de +40. dar [i la scurtarea sau prelungirea duratei normale de dezvoltare embrionar\. modific\rile respective duc la schimb\ri ale compozi]iei aerului din camera cu aer. inclusiv la partea acestuia care se afl\ pe cuibar. trecândule (cu ajutorul ciocului) dinspre centrul acestuia spre periferie [i invers. `n paralel cu excitarea nervilor periferici [i diminuarea presiunii din camera cu aer. prin radia]ie (`n zona central\ [i cea intermediar\ a cuibului) [i prin convec]ie (`n zona de cuib unde ou\le sunt bine acoperite de pene). duc la diminuarea indicilor de incuba]ie. Datorit\ excit\rii nervilor periferici se accelereaz\ mi[c\rile embrionului. ~n plus. A fost dovedit pe cale experimental\ c\. datorit\ propriet\]ilor termoizolante ale acestuia asigurate de pene [i a[ternutul utilizat. nutri]ia organelor.sc\derea temperaturii la o valoare sub +210C determin\ `ncetarea dezvolt\rii embrionare.50C. Temperatura `n incuba]ia natural\. . ceea ce duce la o r\cire destul de pronun]at\ a ou\lor. C\ldura de la clo[c\ ajungând nu numai la partea superioar\ a oului ci pe toate punctele acestuia. `n concordan]\ cu cerin]ele fiziologice ale embrionilor. o parte din aerul con]inut va fi eliminat. schimbându-[i pozi]ia pe cuibar. Explica]ia fiziologic\ pentru acest fenomen este aceea c\. 40). Totodat\. o dat\ sau de dou\ ori pe zi.3÷+40. se intensific\ umplerea vaselor alantoidiene cu sânge.10C.8÷+40. pas\rea p\r\se[te cuibul timp de 10-60 minute pentru hr\nire [i ad\pare. diferen]e care sunt. Toate aceste modific\ri de pozi]ie ale ou\lor [i ale clo[tii fa]\ de cuibar duc la varia]ii de temperatur\ `ntre diferitele zone de pe suprafa]a unui ou. r\cirea ou\lor produce sc\derea rapid\ a temperaturii `n stratul vascular alantoidian. asigurându-se o mai bun\ aprovizionare cu oxigen. crescând viteza lui de circula]ie. vasele se dilat\. sc\derea progresiv\ a temperaturii de sub clo[c\ c\tre sfâr[itul perioadei de incuba]ie este `n leg\tur\ direct\ cu produc]ia caloric\ a embrionilor care este foarte redus\ la `nceputul dezvolt\rii. astfel `ncât temperatura ini]ial\ se restabile[te abia dup\ 40-60 minute de la `ntoarcerea p\s\rii clo[ti pe cuib. dup\ care aceasta cre[te vertiginos (tab. varia]iile zilnice de temperatur\ la care sunt supuse ou\le influen]eaz\ pozitiv metabolismul gazos. ca urmare a modific\rii presiunii interne. ~nc\lzirea ou\lor imediat dup\ r\cire are o ac]iune invers\: cre[te temperatura organelor anexe ale embrionului. care este reluat\ numai atunci când temperatura ajunge la +26.50C la `nceputul incuba]iei. Atunci când pas\rea `ntoarce ou\le. intensificându-se schimbul de gaze din ]esuturi. presiunea din camera cu aer cre[te [i prin urmare. Prin urmare. ca urmare a acumul\rii c\ldurii `n `ntreg cuibul. totu[i. varia]iile `n plus sau `n minus ale temperaturii fa]\ de cea normal\.116 - . Astfel. `n acest timp ea se ridic\ de pe ou\. Temperatura corporal\ a clo[tilor (m\surat\ rectal) este de +40. C\ldura produs\ de clo[c\ este cedat\ [i men]inut\ `n cuib prin conduc]ie (contactul direct dintre ou\ [i pielea din regiunea abdominal\ a p\s\rilor).

62 0. la `nceputul incuba]iei este necesar un aport mai mare de c\ldur\. cu rezisten]e electrice) [i ajunge la nivelul ou\lor prin convec]ie.41 0. temperatura se reduce.00C.04 0.522 0.21 0.557 0. aceasta este o valoare medie deoarece. la ou\le de g\in\ (dup\ Romanoff A.15 0.06 0.545 0. consumul de oxigen. ~n incubatoare.578 0. consecutiv cre[terii c\ldurii biologice produse de fiecare embrion `n parte.479 0. motiv pentru care temperatura m\surat\ la partea .10 0.404 0. `ntre partea superioar\ a oului (este a[ezat orizontal) [i cea inferioar\ vor fi diferen]e de +1÷+30C.37 1.2 0.23 2.Tabelul 40 Valoarea zilnic\ a produc]iei de c\ldur\.426 0.65 Consumul de oxigen (ml/zi) (mg/zi) 3 4 3 4 5 8 9 13 13 19 22 32 35 50 45 64 62 89 89 127 123 176 174 249 222 317 297 416 361 515 398 568 441 630 447 667 520 744 599 855 755 1079 Produc]ia de bioxid de carbon (ml/zi) (mg/zi) 0.49 2.502 0.L. datorit\ con]inutului mare de lipide din g\lbenu[. mai mari la nivelul superior [i mai mici la cel inferior. `n aparat vor exista straturi de aer cu temperaturi diferite. dup\ care (de regul\ ziua a 10-a de incuba]ie). Temperatura optim\ unei dezvolt\ri embrionare normale este de +37.47 4.447 0.512 0.393 0.97 3. Datorit\ acestei stratific\ri.28 0.437 0.533 0.589 0.468 0. a produc]iei de bioxid de carbon [i ap\.69 2.382 4 9 4 9 7 15 11 22 18 37 28 56 36 71 49 96 69 136 102 202 146 289 191 378 241 476 294 581 334 659 374 739 389 769 429 847 496 981 631 1247 Produc]ia de ap\ (g/zi) 0. Cea mai mare sensibilitate fa]\ de temperaturile ridicate o au embrionii din ou\le de palmipede.73 2. prin urmare.491 0.600 Temperatura `n incuba]ia artificial\. 1967) Vârsta embrionilor (zile) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 Produc]ia caloric\ (Kcal/zi) 0.5÷+38.568 0. Incubatoarele de suprafa]\-distribu]ia c\ldurii este pasiv\ deoarece ventila]ia este natural\.416 0..457 0.03 0.84 2. c\ldura este produs\ artificial (de regul\.83 2.117 - .02 0.93 1.

Umiditatea `n incuba]ia natural\. Deficitul de umiditate este acoperit de ou prin evaporarea unei propor]ii `nsemnate a apei con]inut\ de albu[. dup\ ecloziune. Acest nivel de higroscopicitate este asigurat de vaporii de ap\ din aerul atmosferic.70C.30C. Abaterile atât `n plan superior. ou\le primind acela[i nivel de temperatur\ pe toat\ suprafa]a lor [i de aceea.5%.1÷+43. sc\derea capacit\]ii de ecloziune [i m\rirea frecven]ei de apari]ie a embrionilor anormali `nc\ din primele zile de incuba]ie.50C) decât media indicat\ anterior. Incubatoarele de volum-repartizarea c\ldurii se face artificial. dup\ 95 minute (la vârsta de o s\pt\mân\) [i dup\ 70-80 minute la vârste mai mari. Nivelul umidit\]ii influen]eaz\ dezvoltarea embrionului atât direct. cât [i `n plan inferior de la valorile normale altereaz\ rezultatele incuba]iei [i mai ales calitatea puiului sau bobocului de o zi. Efectul supraânc\lzirii se manifest\ prin accentuarea ritmului de dezvoltare al embrionilor. m\rind eliminarea de CO2. dar se modific\ temperatura `n plus sau `n minus. dar cu condi]ia asigur\rii anumitor valori pentru ceilal]i parametri de incuba]ie.5÷+37. Temperatura maxim\ mortal\ pentru embrioni (m\surat\ `n centrul oului) este de +41. mai ales c\ sezonul de clocit coincide cu perioadele umede ale prim\verii. Sc\derea temperaturii este suportat\ mai bine de c\tre embrioni. Umiditatea din cuibar variaz\ `ntre 30 [i 50% la g\ini [i curci [i `ntre 40 [i 80% la ra]e [i gâ[te. `nso]it\ de cre[terea cantit\]ii de CO2 degajat. cu o reducere a capacit\]ii de ecloziune de numai 3-3. prin modificarea concentra]iei con]inutului oului (mai ales a albu[ului).50C sau +39. Temperatura minim\ mortal\ pentru embrioni este de +1÷+50C. cale pe care ou\le pierd `n `ntreaga . dac\ este `ntrerupt\ accidental func]ionarea sistemului de `nc\lzire. respectiv: 60% umiditate relativ\. când mor 50% din embrioni [i se pericliteaz\ ecloziunea la ceilal]i. embrionii pot rezista 10-12 ore la o temperatur\ de +20÷+210C. care `[i `ncetinesc ritmul de dezvoltare. dac\ ace[ti parametri r\mân constan]i. puiul reac]ioneaz\ la temperaturi ridicate ca [i animalele cu sânge cald. 2. mai ales la valori ce se apropie de +35. 21% oxigen. maxim 0.2.70C.. dar [i indirect. temperatura va fi ceva mai redus\ +37. Reac]ia embrionului fa]\ de cre[terea temperaturii este diferit\ de la o etap\ de dezvoltare la alta: `n primele 19 zile reac]ioneaz\ asem\n\tor animalelor cu sânge rece. dup\ cum pas\rea este a[ezat\ sau nu pe cuibar.5% bioxid de carbon [i o vitez\ de circula]ie a aerului de 3-5 m/min. prin ventila]ie mecanic\. din ziua a 19-a [i pân\ la ecloziune este neutru (cre[terea temperaturii externe nu influen]eaz\ produc]ia de CO2).superioar\ a oului (considerat\ temperatur\ de lucru) va fi mai ridicat\ (+38÷+39. adic\ `[i reduce produc]ia de CO2.118 - . prin modificarea proceselor metabolice [i condi]ionarea modului `n care ac]ioneaz\ c\ldura.2. Umiditatea relativ\ a aerului Dezvoltarea normal\ a embrionului poate avea loc numai `n condi]iile `n care mediul ambiental are un grad higroscopic corespunz\tor. se reduc mult indicii de incuba]ie.

119 - . odat\ cu trecerea la respira]ia pulmonar\. cantitatea de vapori rezulta]i din pierderile de ap\ ale albu[ului sunt mult mai mici [i de aceea. iar nutri]ia embrionului cu elementele con]inute de albu[ este nesatisf\c\toare. `ntre embrioni [i mediul de incuba]ie are loc un schimb de gaze.3. `ns\ viabilitatea puilor este mult diminuat\. Evaporarea masiv\ a apei din ou duce la concentrarea substan]elor nutritive. cea mai bun\ dezvoltare embrionar\ se realizeaz\ la umiditatea relativ\ de 61% cu limite cuprinse `ntre 56% [i 66%. Ventila]ia Chiar de la `nceputul dezvolt\rii. cât [i sc\derea viabilit\]ii puilor ecloziona]i. neputându-se evapora. dar se intensific\ treptat. Umiditatea `n incuba]ia artificial\. dar [i un con]inut `n calciu exagerat. `n perioada de ecloziune. 2. cele sp\late. A[a cum a fost amintit. acest schimb este redus la `nceput. Pierderile de ap\ peste limitele amintite sunt d\un\toare [i de aceea.perioad\ de incuba]ie 16-17% sau chiar 19-22% din greutatea lor ini]ial\. se impune cl\direa cuibului pe o brazd\ de p\mânt (sau umezirea p\mântului de sub cuib) sau peste un snop de verdea]\. care s\ cedeze treptat a[ternutului o parte din apa con]inut\. Puii ob]inu]i din ou\ incubate la supraumiditate au o greutate mai mare. cei care eclozioneaz\ au o greutate subnormal\. absorb oxigen [i elimin\ bioxid de carbon. Ventila]ia `n incuba]ia natural\. Puii ciocnesc mai greu coaja [i mul]i nu au puterea s\ eclozioneze datorit\ usc\rii membranelor cochiliere. `n incuba]ia artificial\ nivelul temperaturii este mai sc\zut decât cel din incuba]ia natural\ [i mult mai constant. mai ales f\r\ abateri `n plan superior. Excesul de umiditate `n asociere cu supraânc\lzirea `ndelungat\ este una dintre cele mai grave gre[eli de incuba]ie. sau acumulat `n ou\. Totu[i. Ou\le vechi (au pierdut ap\ pe timpul p\str\rii). compozi]ia aerului din cuib difer\ de cea a . mai ales din momentul `nchiderii alantoidei [i ajunge maxim `n ultima zi de incuba]ie. dar [i de valoarea umidit\]ii din sala incubatoarelor. clo[ca st\ cea mai mare parte din timp cu penajul `nfoiat. precum [i ou\le de palmipede au nevoie de un regim de umiditate cu cel pu]in 5% mai ridicat decât cel normal. determinând mortalitatea `n mas\ a embrionilor `n perioada de ecloziune. Prin urmare. din cauza lichidelor de excre]ie care. valoarea umidit\]ii din aparate trebuie s\ fie cât mai uniform\. umiditatea trebuie ridicat\ la valori de 65-70%. Pe cuib. Nivelul umidit\]ii dintr-un incubator este dependent de cel al temperaturii asigurate. `nregistrându-se [i o rat\ crescut\ a mortalit\]ii pe timpul cre[terii lor.2. `n sensul c\. aceste pierderi sunt normale [i asigur\ o bun\ ecloziune. ca urmare a activ\rii germenilor specifici diferitelor boli. func]ie de etapa de incuba]ie. Atunci când se respect\ [i ceilal]i factori fizici de incuba]ie. La dep\[iri nu prea exagerate ale umidit\]ii se poate constata o aparent\ `mbun\t\]ire a ecloziunii. mul]i dintre ei murind asfixia]i `n coaj\ `nainte de ciocnire. `n sezoanele secetoase. realizând `n jurul ou\lor un spa]iu restrâns [i destul de bine izolat fa]\ de mediul extern.

pe cei laterali sau chiar `n mijloc.5% CO2. iar cele de evacuare. `n sensul c\ bioxidul de carbon variaz\ `ntre 0. `n partea inferioar\ a aparatului. mul]i pui murind `n coaj\ sau au o calitate inferioar\ (cei ecloziona]i). volumul de ventila]ie trebuie s\ fie de 475 m3/or\ la incubatoarele IV-60 [i de 130 m3/or\ la . Ventila]ia `n incuba]ia artificial\. Cum sursa de c\ldur\ este amplasat\ la partea superioar\ a incubatorului. Cea mai bun\ dezvoltare a embrionilor se ob]ine atunci când mediul din incubator con]ine 0.04% cât este acest gaz `n aerul atmosferic. carbonatul de Ca din coaj\ se transform\ `n bicarbonat.9%.1-1. pe lâng\ asigurarea unei propor]ii optime a aerului `n aparat. trebuie s\ realizeze [i o distribu]ie uniform\ a temperaturii [i umidit\]ii la nivelul tuturor ou\lor din incubator.15-1. ~n sta]iile de incuba]ie clasice. indiferent de amplasament. Rolul ventila]iei este mai complex. preluând `n acela[i timp bioxidul de carbon rezultat din respira]ia embrionilor. Incubatoarele de volum. bioxidul de carbon devine nociv. Când concentra]ia bioxidului de carbon din incubator este apropiat\ de cea a aerului atmosferic. sunt prev\zute cu orificii de admisie [i de evacuare judicios amplasate [i dimensionate. cu atât va cre[te rata ventila]iei `n scopul condi]ion\rii termice [i higroscopice a aerului.aerului atmosferic.120 - . coaja se sub]iaz\ facilitând schimburile de gaze.7% (cu limite de 0. o parte din aerul ajuns `n dreptul ventilatoarelor reintr\ `n circuit.3-0. iar restul este eliminat prin orificiile de evacuare plasate `n tavanul incubatorului. la 1% mortalitatea embrionar\ se accentueaz\. Sub ac]iunea cumulativ\ a umidit\]ii [i a bioxidului de carbon din incubator. Prin urmare. mi[carea aerului este imprimat\ de diferen]a de temperatur\ din interiorul lor (+38÷+390C) [i sala incubatoarelor (+18÷+220C). cu atât ventila]ia va fi mai activ\.03-0. Bioxidul de carbon este necesar embrionului `ntr-o propor]ie ceva mai mare decât cea din aerul atmosferic. deoarece ac]ioneaz\ favorabil asupra metabolismului protidelor [i al calciului. iar la 5% este total\. La concentra]ii de 0. deoarece. ciocnirea ou\lor este anevoioas\. este necesar ca orificiile de admisie s\ fie dispuse deasupra sau lateral sursei de c\ldur\.8%. f\r\ mediu controlat. sunt prev\zute cu ventilatoare de diferite puteri. peste cea de umidifiere. Masa de aer proasp\t va trece printre sitele cu ou\ cedând c\ldur\.5 % mortalitatea este evident\. pe peretele din spate.2-0. trecut apoi peste sursa de `nc\lzire [i dup\ caz. orice abatere influen]ând negativ ecloziunea. umiditate [i oxigen. Incubatoarele de suprafa]\. iar dup\ aceea este direc]ionat spre pardoseal\ sau pere]ii laterali. iar c\ldura trebuie dirijat\ `n jos. la 1. cu cât aceast\ diferen]\ este mai mare. iar `n plus. dar [i ciocnirea ei la ecloziune.43%). Con]inutul `n oxigen al aerului din incubator trebuie s\ fie acela[i cu cel al aerului atmosferic (21%). Viteza de circula]ie a aerului se recomand\ s\ fie de 0. cu limite de 0. fa]\ de 0. cu cât capacitatea unui incubator este mai mare. form\ sub care este mai u[or folosit de c\tre embrion. `n func]ie de capacitatea aparatelor [i pot fi amplasate `n partea superioar\ a acestora. de[i se dep\[esc cerin]ele pentru purificarea aerului.8 m/sec. traseul aerului este identic: aerul proasp\t (precondi]ionat sau nu) este absorbit de ventilatoare din galeriile de admisie.

iar unghiul de `ntoarcere este diferit pentru fiecare ou [i pentru fiecare `ntoarcere. fiind `ntoarse sub un unghi de 1800. ~ntoarcerea ou\lor `n incuba]ia artificial\. ~ntoarcerea ou\lor poate s\ `nceap\ `nc\ din prima zi de incuba]ie. aceasta nu cre[te uniform fa]\ de axul longitudinal. Prin urmare. `ntoarcerea ou\lor sub un unghi mai mic duce la sc\derea indicilor de incuba]ie. Suspendarea `ntoarcerii se face din momentul când ou\le sunt transferate `n aparatele de ecloziune. ci se extinde pe una din p\r]i. ~ntoarcerea ou\lor `n incuba]ia natural\. 2. cu ocazia schimb\rii pozi]iei lor `n cuib.eclozionatoarele EV-60. restul fiind aer de circula]ie [i de “sp\lare” a mediului. iar `ntoarcerea se face la un unghi de 900 (450 dreapta + 450 stânga). Dac\ se continu\ `ntoarcerea. `n sensul c\. permi]ând embrionului s\ se dezvolte mai bine. Pe m\sur\ ce incuba]ia avanseaz\. incubatorul folose[te numai 40%. pentru a permite puiului s\ adopte pozi]ia convenabil\ . de la 1800 la 00 (când oul nu este `ntors sau este `ntors la 3600). embrionul [i substan]ele nutritive neconsumate se aglomereaz\ spre vârful ascu]it modificând centrul de greutate al oului. `n plus. Prin `ntoarcerea periodic\ a ou\lor se ob]ine [i o repartizare mai uniform\ a presiunii din ]esuturi. iar `ntr-un stadiu mai avansat de dezvoltare embrionar\. volumul de ventila]ie poate fi redus cu 50% pentru sala de incuba]ie [i cu 30% pentru sala eclozionatoarelor. ~n cuibar.121 - . ou\le se dispun vertical. evit\ lipirea alantoidei de membrana vitelin\. La incubatoarele de suprafa]\. cu vârful rotunjit `n sus. diferitele por]iuni ale oului trec periodic prin temperaturile diferite de la nivelul superior [i inferior al aparatului.2. ~ntoarcerea ou\lor `n prima perioad\ de incuba]ie are rolul de a `mpiedica lipirea embrionului de membrana cochilier\ intern\. La sta]iile cu mediu controlat. Clo[ca rote[te ou\le `n jurul axului longitudinal al acestora. de[i exist\ opinia c\ este mai bine ca aceast\ opera]iune s\ nu se fac\ `n primele dou\ zile. rotirea ou\lor asigur\ o anumit\ egalare a temperaturii. la incubatoarele de suprafa]\. puiul nu mai are posibilitatea de a se orienta cu ciocul `n sus [i atunci nu mai poate ciocni coaja datorit\ pozi]iei anormale. ~ntoarcerea ou\lor Pozi]ia incorect\ a ou\lor sau neântoarcerea lor pe timpul incuba]iei duce la cre[terea mortalit\]ii embrionare. fenomen ce ar duce la ruperea acestora datorit\ presiunii create. ou\le stau paralel cu solul. La cele de volum. iar eclozionatorul 24%. din aerul introdus. intervalul dintre dou\ `ntoarceri este de 30-80 minute. m\rindu-se astfel [i unghiul fa]\ de orizontal\. ou\le se a[eaz\ pe site `n pozi]ie orizontal\. dar u[or oblic. La ecloziune sau `n momentul transferului `n eclozionatoare (cazul incuba]iei artificiale) `ntoarcerea se suspend\ pentru a da posibilitate embrionului de a-[i fixa pozi]ia de ecloziune. ori ciocne[te `n partea de jos unde lichidul alantoidian poate lipi sp\rtura din coaja sau chiar ciocul puiului. pozi]ie ce este accentuat\ de forma concav\ a cuibului. pozi]ia oblic\ a ou\lor este tot mai evident\ datorit\ m\ririi camerei cu aer.4. din prima [i pân\ `n ultima zi. asfixiindu-l. deoarece nu mai este necesar\ sp\larea aerului din fa]a aparatelor.

Incubatoarele de suprafa]\ func]ioneaz\ [i ca eclozionatoare. `n pozi]ie orizontal\.incubatoare de volum (cu repartizare artificial\ a c\ldurii) . 1990) Nr.ou\le sunt a[ezate pe sertare suprapuse.000 ou\) [i foarte mari (peste 2. Tabelul 41 Influen]a frecven]ei `ntoarcerii ou\lor asupra ecloziunii (Moreng.4 62.1 Num\rul optim de `ntoarceri `n 24 ore este de 8-12. incubatoarele de volum se `mpart `n: mici (600-1. mijlocii (300-600 ou\).ciocnirii oului (cu ciocul `ndreptat `n sus. Din punctul de vedere al capacit\]ii.122 - . din acest punct de vedere.2 Ecloziune: din ou\ introduse din ou\ fecunde (%) (%) 58. exist\ [i a[a numitele combine de incuba]ie care `ndeplinesc mai `ntâi rol de incubator [i apoi de eclozionator.000 ou\). necesitând numai modificarea regimului de temperatur\ [i umiditate. `ntoarcerea efectuându-se manual.F. ele pot fi `mp\r]ite `n dou\ grupe mari.0 86.7 67.6 73. unde ou\le se p\streaz\ pân\ la ecloziunea complet\ a puilor (aproximativ 3 zile).4 63. mijlocii . el nu mai are timpul necesar [i nici posibilitatea de a-[i alege direc]ia normal\ de ciocnire a oului. 2.incubatoare de suprafa]\ (cu repartizare natural\ a c\ldurii) . umiditate relativ\ [i rata ventila]iei). mari (700-2.ou\le se a[eaz\ `ntr-un singur plan.. 41). Scurtarea intervalului de timp dintre dou\ `ntoarceri spore[te procentul de ecloziune (tab.1 88. unde ou\le sunt ]inute pân\ `n momentul când puii `ncep s\ ciocneasc\ coaja mineral\ [i eclozionatorul.5 78. respectiv: . la incubatoarele de suprafa]\ sunt suficiente numai trei `ntoarceri pe zi. `n pozi]ie vertical\. spre camera cu aer). R.. dar comportând anumite modific\ri de amenajare interioar\ [i mai ales a valorilor factorilor de microclimat (temperatur\. zilnic de `ntoarceri 2 4 6 8 Fecunditatea ou\lor (%) 87. cu ap\ cald\ sau electrice. elementul principal de diferen]iere r\mâne modul de a[ezare a ou\lor pe sitele de incuba]ie.7 66. iar dup\ capacitate se pot `mp\r]i `n: incubatoare mici (20-200 ou\). Incubatoarele pot fi clasificate dup\ mai multe criterii. Dup\ sursa de `nc\lzire ele pot fi: cu aer cald. `n timp ce frecven]a mai mare nu are nici un efect. precum [i transferarea ou\lor pe sertarele de ecloziune. Aparate de incuba]ie ~n incuba]ia de tip industrial sunt utilizate dou\ feluri de aparate: incubatorul. frecven]a mai mic\ reducând capacitatea de ecloziune.2 85. ac]ionate manual sau mecanic. .200 ou\).0 70. dac\ oul se `ntoarce [i dup\ ce puiul [i-a fixat pozi]ia de ecloziune.3. fiind `ntoarse cu ajutorul unor dispozitive speciale. dar totu[i.

2mm grosime.000 ou\. precum [i instala]ie de avertizare a deficien]elor ce pot apare pe timpul func]ion\rii.000 ou\. aceste incubatoare pot fi: • incubatoare tip dulap. având rezervorul cu mercur `n interiorul acestuia. c\ldura este produs\ cu ajutorul rezisten]elor electrice. coloana de mercur `nainteaz\ pe lumenul termometrului. care. la acest tip de aparate. reglarea. 24c).000 ou\) [i foarte mari (12. atunci când releul este . mercurul face leg\tura `ntre cei doi electrozi. datorit\ temperaturii din incubator. sub comanda termometrului electric cu contacte.123 - . prezint\ dou\ sau mai multe perechi de contacte electrice ce sunt legate la un [techer amplasat `n partea posterioar\ a suportului de plastic (fig. releul cu mercur este un tub din sticl\ prev\zut la interior cu doi electrozi (racorda]i la sursa de curent) [i o bul\ de mercur. alcool amilic. Verificarea nivelului temperaturii `n cazul incubatoarelor de mic\ capacitate se face cu ajutorul termometrelor cu mercur de tip clocitoare. aparatele dispun de echipament pentru `ntoarcerea ou\lor. a c\ror func]ionalitate permite asigurarea. `n locul grada]iilor obi[nuite. acesta este alc\tuit dintr-o carcas\ din material plastic `n care este `ncorporat un termometru cu mercur.000 ou\). men]inerea constant\ a temperaturii se realizeaz\ cu ajutorul capsulei termostatice (fig. Când releul este `n pozi]ie orizontal\. dup\ modelul constructiv. ~n aparatele moderne. Mi[carea produs\ de dilatarea capsulei se transmite la un sistem de pârghii care ac]ioneaz\ asupra unui releu cu mercur. pornirea sistemului de r\cire etc. Echipamentele de lucru ale aparatelor de incuba]ie ~n structura constructiv\ a aparatelor de incuba]ie sunt incluse echipamente speciale. schimbându-i pozi]ia.(2. mari (6.000-10. Instala]ia de `nc\lzire a aerului. ~n interior con]ine un amestec de lichide care au un punct de fierbere apropiat de +37oC (alcool etilic. variabile ca form\ [i putere. 2. 24a). la aceast\ temperatur\. ce au forma literei “L” pentru a fi mai u[or de citit (fig. cu capacit\]i pân\ la 10.000 ou\). umiditate relativ\ [i circula]ia aerului). care va func]iona. cu cre[terea volumului. 24b).500-4. butanol etc. ~ntreg ansamblul se bran[eaz\ la priza corespunz\toare de pe aparat. dar amplasate `ntotdeauna sub ventilatoarele de admisie a aerului proasp\t. permi]ând trecerea curentului electric c\tre rezisten]a de `nc\lzire. ceea ce determin\ o presiune asupra pere]ilor capsulei. cu pere]ii ondula]i [i confec]ionat din tabl\ de cupru de 0.).3. dilatând-o. men]inerea [i controlul factorilor fizici de incuba]ie (temperatur\. aceton\. iar atunci când ajunge `n dreptul unui contact realizeaz\ o conexiune electric\ care va da o anumit\ comand\ echipamentului (func]ionarea sau oprirea rezisten]elor electrice. • incubatoare tip camer\. dar `n corela]ie cu capacitatea total\. amestecul trece din starea lichid\ `n cea gazoas\.000-80. Capsula termostatic\ se prezint\ sub forma unui recipient etan[. P\strarea temperaturii `ntre anumite limite prestabilite se realizeaz\ automat.000150. cu capacit\]i peste 10. totodat\.).1.

Grade R = . Grade C = . existând rela]ii de calcul pentru transformarea dintr-o modalitate de exprimare `n alta: 5 (gradeF − 32) 5 x gradeR . 24 Aparate pentru controlul [i verificarea temperaturii a)-termometru electric cu contacte. mercurul se deplaseaz\ lateral. 9 4 9 x gradeC 9 x gradeR +32. Grade F = +32.`nclinat. Fig. grade Fahrenheit (oF) sau `n grade Réaumur (oR). c)-capsul\ termostatic\. `ntrerupând trecerea curentului electric c\tre rezisten]a de `nc\lzire. Exprimarea temperaturii se poate face `n grade Celsius (oC).124 - . Grade F = 5 4 4 ( gradeF − 32) 4 x gradeC Grade R = . 9 5 Grade C = . b)-termometru de tip clocitoare.

c\ldura `n exces poate proveni din c\ldura de iner]ie specific\ unui corp solid `nc\lzit (rezisten]ele electrice).2 40.16 106.14 99.1 100. Diminuarea temperaturii `n exces se poate realiza fie prin introducerea de aer mai rece din exteriorul aparatului.32 99.5 39.0 36.1 39.00 95. la care exprimarea temperaturii se face `n grade Fahrenheit.90 105.P.24 98.0 41. Are rolul de a p\stra temperatura din aparatul de incuba]ie la valoarea comandat\ de c\tre sistemul de `nc\lzire.98 97.6 39.30 101.90 96.12 101.6 38.9 37.3 36.40 100.34 97.0 38.3 39.1 37.7 35.4 39.5 97.18 95.E.2 35.04 100.7 37.0 35.06 98. r\cindu-se.8 39.5 37.62 99. datorit\ mi[c\rii lui permanente.2 38.) care va prelua din sala incubatoarelor aer mai rece (+20÷+22oC) [i `l va introduce `n interiorul incubatorului.4 36.70 98.2 41.8 35. la comanda primit\ de la termometrul electric cu contacte pentru temperatur\.9 40.9 38.1 35. ambele variante de r\cire intr\ `n func]iune simultan.46 38.7 36.4 35.Pentru facilitarea transform\rii au fost elaborate [i tabele speciale (tab.7 40.02 102.56 102.9 41.62 105.10 103.3 35. Când termometrul electric `nregistreaz\ temperatur\ de r\cire.08 105. Tabelul 42 Tabel pentru transformarea gradelor Fahrenheit `n grade Celsius Grade Fahrenheit Grade Celsius Grade Fahrenheit Grade Celsius Grade Fahrenheit Grade Celsius Grade Fahrenheit Grade Celsius 95.6 35.2 37.7 103.64 103. 42).36 95.92 103.18 104.5 38. aerul din aparat va veni `n contact cu serpentinele.98 106.E.22 100.4 38.96 99. Instala]ia de r\cire.00 104.28 103.3 37.P.42 98.48 101.1 41.44 96. deja.1 40.3 38.5 40.54 104.60 98.4 40. acest sistem de r\cire intr\ `n func]iune numai `n anumite .1 36. fie prin r\cirea celui existent. permi]ând apei reci de la re]ea s\ p\trund\ `n serpentine.3 Aparatele de volum fabricate `n ]ara noastr\ sunt dotate cu termometre importate din Anglia.74 102.36 104.0 39.9 39.44 105.34 39.76 100.8 38.8 37.72 95.3 40.80 105.6 37. O a treia modalitate de reducere a temperaturii dintr-un incubator const\ `n pulverizarea de ap\ rece prin duzele P.9 36.84 102.17 97.62 96.94 101.66 101.26 96.-lui peste aerul introdus de ventilatorul auxiliar.0 40.52 97.80 96.5 35.0 37.70 35. `n aparat.54 95.86 100. comanda pentru r\cire va ajunge [i la electrovalvele sistemului de r\cire care se deschid.8 40.50 99.6 40.88 98. din c\ldura degajat\ de embrioni sau ca urmare a unor deregl\ri ce pot apare `n func]ionalitatea echipamentului de `nc\lzire (blocarea unui contactor din lan]ul de automatizare pe pozi]ia ce comand\ `nc\lzirea). ~n acela[i timp.20 102.26 105.6 36.2 39.7 38. comanda pleac\ la ventilatorul auxiliar al agregatului de umidifiere (P.08 96.38 102.82 104.72 104.8 36.58 36.125 - .4 37.2 36.

ventilator.E. ~n cazul incubatoarelor de volum.`nc\pere cu volum redus. pleac\ o tubulatur\ din material plastic care face leg\tura cu aparatul.situa]ii [i anume.tubulatur\ de leg\tur\. 5.electrovalv\. trebuie s\ asigure un anumit nivel de higroscopicitate `n aparatele de incuba]ie. p\strarea temperaturii fiind dependent\ de toleran]a termostatului ce comand\ func]ionarea sursei de `nc\lzire [i care nu trebuie s\ fie mai mare de ± 0.rezisten]\ de `nc\lzire. la interior con]ine un bazin inox cu nivel constant pentru ap\. suprafa]a lor de evaporare este calculat\ `n a[a fel `ncât s\ fie corelat\ cu volumul incubatorului. un termometru electric cu contacte pentru umiditate [i un ampermetru. umidifierea aerului se realizeaz\ pasiv. prin evaporarea apei din recipientele dispuse la partea inferioar\ a aparatelor. 4. P.termometru umed cu contacte. Incubatoarele de mic\ capacitate nu sunt prev\zute cu instala]ie de r\cire. iar umiditatea aerului se afl\ sub valoarea de lucru. 25 Sec]iune prin agregatul de umidifiere a aerului (P. Instala]ia de umidifiere a aerului. La incubatoarele de mic\ sau chiar medie capacitate. 25).E.2oC.P. atunci când temperatura din aparat este mai mare decât cea comandat\. la locul de `mbinare dintre P. .incubator. 8. 12. 14. pe fundul c\ruia sunt dou\ rezisten]e electrice sumersibile.P. la aparatele moderne.clapet\ reglabil\.P. 9. 2.ampermetru. umidifierea aerului se asigura prin pulverizarea direct\ a apei `n interior de c\tre duze speciale.126 - .P.E.) ce este amplasat pe plan[eul superior al incubatorului sau al eclozionatorului.) 1-ventilator auxiliar. 13.rezisten]\ sumersibil\.bazin cu nivel constant. umectarea aerului se face `n exterior. Fig. 11. De la P.duze. iar deasupra bazinului dou\ duze de pulverizare a apei. 6.tavan fals. 3. 10.E.E. dar de genera]ie mai veche.-ul are pe peretele frontal un ventilator auxiliar. `n a[a numitul agregat de umidifiere a aerului (P.P. [i tubulatur\ exist\ o clapet\ a c\rei pozi]ie este comandat\ automat (fig. 7.

sub un unghi de 180o.127 - . ele preiau aerul proasp\t [i umidifiat din tubulatura de admisie. cu posibilitate de `nclinare dreapta-stânga. precum [i de diferen]a dintre temperatura din interiorul incubatorului [i cea a s\lii `n care acesta se g\se[te amplasat. o anumit\ parte din acest aer. prin intermediul unui levier amplasat pe peretele exterior al aparatului. aerul cedeaz\ fiec\rui ou aceea[i cantitate de c\ldur\.E. La incubatoarele de suprafa]\ ventila]ia este pasiv\. de umiditate [i de oxigen. iar rezisten]ele sumersibile `ncep s\ func]ioneze. `ntoarcerea fiec\ruia dintre ele efectuându-se manual. Automatizarea `ntoarcerii poate fi adaptat\ [i la incubatoarele de mic\ capacitate.E. ~n incubatoarele de suprafa]\ ou\le sunt a[ezate pe site `n pozi]ie orizontal\. vaporii rezulta]i sunt `nregistra]i. sitele cu ou\ sunt dispuse pe un cadru metalic articulat. termic.. dar mi[carea ca atare se execut\ tot manual. intrarea `n func]iune a `ntregului ansamblu. `ncetarea func]ion\rii rezisten]elor sumersibile.P. prin tubulatura de leg\tur\. preluând `n acela[i timp bioxidul de carbon rezultat din respira]ia embrionilor. de c\tre termometrul umed al P. ~n timpul deplas\rii sale. termometrul umed al acestuia va trimite o comand\ electric\ c\tre P. `nc\lzind apa din bazinul cu nivel constant. va fi eliminat prin orificiile de evacuare. circula]ia aerului fiind imprimat\ de diferen]a dintre temperatura intern\ de la partea superioar\ a aparatului [i cea de la partea inferioar\. La incubatoarele de volum. deschiderea clapetei [i pornirea ventilatorului auxiliar care va `mpinge masa de aer umidifiat\ `n aparat. pe câte dou\ picioare. iar când ace[tia ating o anumit\ valoare. la anumite intervale de timp. din momentul `n care s-a f\cut `nc\rcarea cu ou\ [i pân\ la transferul lor sau pân\ la ecloziunea complet\. Func]ionarea unui aparat de incuba]ie poate fi perturbat\ de cauze care ]in de aparatul ca atare sau de factori externi (`ntreruperea . Incubatoarele de mic\ capacitate sunt prev\zute cu un sistem mecanic de `ntoarcere a ou\lor. ce pot fi amplasate `n plan vertical sau orizontal. articulat. la acestea. simultan. unghiul de `nclinare al sitelor nu poate fi dep\[it deoarece exist\ limitatori de curs\ pentru ambele sensuri. Instala]ia de ventila]ie. este obligatoriu ca ventilatoarele s\ func]ioneze "non stop". Aparatele de volum sunt prev\zute cu unul sau mai multe ventilatoare. Instala]ia de `ntoarcere a ou\lor. Instala]ia de alarm\. Mi[carea de rota]ie a unui moto-reductor este transformat\ `n mi[care rectilinie [i alternativ\ de c\tre un sistem biel\-manivel\ [i imprimat\ stelajelor pe care se afl\ sitele cu ou\. moment `n care clapeta optureaz\ orificiul de ie[ire a aerului.-lui. Pentru ca sistemul de ventila]ie s\ poat\ realiza cele dou\ deziderate amintite anterior.P. care va `nclina stelajele sub un unghi de 42o dreapta [i 42o stânga. `n timp ce diferen]a (aerul de sp\lare) va fi reintrodus\ `n cele dou\ circuite datorit\ depresiunii create `n spatele ventilatoarelor. sitele cu ou\ se introduc pe stelaje metalice care sunt montate.Atunci când umiditatea din aparatul de incuba]ie scade sub valoarea programat\. `n func]ie de capacitate. Un ceas programator comand\. termometrul va comanda. considerat viciat. `l trec peste rezisten]ele de `nc\lzire [i `l distribuie `n aparat sub forma a dou\ coloane paralele de aer.

cele dou\ componente sunt protejate cu o plas\ din sârm\. Dat fiind faptul c\. 26). deasupra c\rora se g\se[te gr\tarul pe care se a[eaz\ ou\le. majoritatea unit\]ilor avicole folosesc aparate de incuba]ie de provenien]\ româneasc\ [i cum acestea au.3. 120. prezentarea modului de exploatare al acestor aparate respect\ instruc]iunile furnizate de c\tre unit\]ile produc\toare. Aparatele de volum sunt prev\zute cu `nregistratoare Zeall ce au dou\ termometre manometrice ce comand\ peni]ele de `nregistrare a temperaturii [i umidit\]ii [i un electromagnet cu peni]\ pentru `ntoarcere. `nc\.2. Incubatoare de mic\ capacitate ~n ]ara noastr\ sunt utilizate o serie `ntreag\ de aparate de incuba]ie autohtone sau din import.aliment\rii cu energie electric\) [i de aceea. Instala]ia de `nregistrare a parametrilor de incuba]ie.C. pentru a preveni contactul direct dintre puii ecloziona]i [i paletele ventilatorului sau rezisten]a electric\. cu anumite modific\ri. `n cele ce urmeaz\ vor fi prezentate numai aparatele de incuba]ie produse `n ]ara noastr\. acelea[i principii constructive [i de func]ionare ca [i cele din import. Incubatoarele cu capacitate redus\ se utilizeaz\ pentru incubarea ou\lor provenite de la diferite specii de p\s\ri. care este prev\zut [i cu un led de semnalizare ce indic\ prezen]a sau lipsa tensiunii `n aparat.A. 5 M sunt realizate la S.-Arad. iar incubatoarele de tip I. Prin construc]ie. conform\ cu valorile comandate de sistemul de men]inere constant\ a celor doi factori de incuba]ie.128 - . 1.V. diagrama din carton pentru `nregistrare este ac]ionat\ de un servomotor care efectueaz\ o rota]ie complet\ `n 7 zile. “Industria Produselor Electronice [i Electrotehnice”-Curtea de Arge[. I. de la caz.V. ~n interiorul compartimentului superior (capacul) este amplasat ventilatorul [i rezisten]a de `nc\lzire. Aparatul CLEO 5 este produs de S. Incubatorul electric CLEO-5 Caracteristici constructive: Este alc\tuit din dou\ compartimente suprapuse (corp [i capac) realizate din material plastic. `n general. alimentate de o baterie de 12v. . instala]ia ca atare include becuri de semnalizare [i sonerie.C. acestea din urm\ fiind produse de firme cu renume `n domeniu.2 [i I. 2. compartimentul inferior este prev\zut cu dou\ alveole pentru ap\ (A [i B). Temperatura [i umiditatea dintr-un aparat de incuba]ie nu au o evolu]ie liniar\. temperatura prea ridicat\ (la eclozionatoare [i temperatura prea sc\zut\).V. Pe capacul aparatului se afl\ dispus\ cutia modulului electronic de reglare a temperaturii. precum [i un buton de reglare a termostatului (fig. “INCRO” S. lipsa tensiunii electrice `n circuit etc. la caz. incubatoarele de mare capacitate sunt dotate cu echipamente de avertizare acustic\ [i optic\ care semnalizeaz\ unele deficien]e de func]ionare cum ar fi: oprirea unuia dintre ventilatoare (exclusiv cel auxiliar).

7. Mod de utilizare: Incubatorul se amplaseaz\ pe o suprafa]\ plan\.50 ou\ de ra]\. . 12. sub aparat se pune un material termoizolant.Capacitate maxim\ .1oC. 6.Umiditate relativ\: . 11. . ~nainte de introducerea ou\lor este bine ca aparatul s\ fie l\sat s\ func]ioneze 24 de ore. Pe timpul incuba]iei se `ntorc ou\le de dou\ ori pe zi.80-85% cu ap\ `n alveolele A [i B. iar pentru a u[ura opera]iunea este indicat ca. . `ntr-o `nc\pere suficient de spa]ioas\. 3. .70-80% cu ap\ numai `n alveola B (din margine).8 kW/24 ore (la o temperatur\ ambiental\ de +20oC). pentru a se observa modul `n care se comport\ echipamentele sale (de `nc\lzire [i de ventila]ie).[urub reglaj termostat.1-modul electronic.sit\ pentru ou\. . 26 Incubatorul electric CLEO-5 Caracteristici tehnice: . chiar de la `nceputul acestei perioade de verificare se va regla (din butonul modulului electronic) temperatura de lucru. . pe latura longitudinal\ a fiec\rui ou s\ se traseze o linie cu un creion moale.sit\ protec]ie.cablu alimentare.corp incubator. Fig. 8. 4. 10.ventilator capsulat. ou\le se rotesc sub un unghi de 180o.capac incubator. 2. .Consum de energie electric\: maxim 1.Tensiune de lucru: 220v / 50Hz.30 ou\ de gâsc\. el se acoper\ cu husa de protec]ie sau cu o p\tur\. 9.alveola B. 5.129 - . f\r\ a obtura orificiile de admisie [i evacuare. . departe de surse de c\ldur\ [i ferit de curen]i de aer. cu excep]ia primelor [i ultimilor trei zile de dezvoltare embrionar\.alveola A.Temperatur\ reglabil\: +35÷+45oC ± 0.rezisten]\ electric\.42 ou\ de curc\.60-65% cu ap\ numai `n alveola A (din mijloc).60 ou\ de g\in\. iar dac\ temperatura din `nc\pere este prea sc\zut\. .led de semnalizare. . `n care s\ se asigure temperatura de +20÷+25oC [i umiditatea relativ\ de 45-65%.

. Opera]iunile de sp\lare-cl\tire-gresare se fac numai dup\ ce aparatul a fost deconectat de la sursa de energie electric\. 43). `n func]ie de perioada de dezvoltare embrionar\. la fiecare `ntoarcere. Tabelul 43 Umiditatea relativ\ a aerului din incubatorul CLEO-5 Specia G\in\ Curc\ Ra]\ Gâsc\ Bibilic\ Prepeli]\ Fazan Ra]\ Barbarie Umiditatea relativ\ a aerului (%): prima perioad\ ultimile dou\ zile alveola A alveola B alveola A alveola A+B 60 75 60 75 75 80-85 75 80-85 60 80-85 60 80-85 60 75 75 80-85 Este obligatoriu ca atunci când se completeaz\ apa dintr-o alveol\ sau se adaug\ [i `n al doilea compartiment.periodic. urmat\ de aerisire. care se umplu diferen]iat. citirea temperaturii se face pe un termometru tip clocitoare.130 - . este necesar ca. ~n partea frontal\ este dispus\ u[a prin care se introduc sitele cu ou\ sau sertarele pentru ecloziune. . dar [i de specie (tab. incubatorul se [terge atât la interior cât [i la exterior cu o cârp\ umezit\ `ntr-o solu]ie de detergent.Pentru uniformizarea c\ldurii pe care o prime[te fiecare ou. se face decontaminarea prin formolizare a interiorului aparatului. termostat [i rezisten]e. pentru aceasta. cu grada]ii cuprinse `ntre +30÷+40oC. se introduce ulei mineral `n lag\rele electromotorului.`naintea fiec\rei folosiri. `ntre rame se afl\ o izola]ie din polistiren celular. permi]ând accesul la conexiunile electrice de la ventilator. ~ntre]inere [i repara]ii: .se cl\te[te [i apoi se usuc\ cu o cârp\ curat\. pentru a se evita sc\derea brusc\ a temperaturii din aparat. ~nc\lzirea este asigurat\ de dou\ rezisten]e electrice ce sunt comandate printr-un termoregulator de tip capsul\ termostatic\. se pun cca. . s\ se schimbe [i pozi]ia ou\lor `n aparat (cele din mijloc se trec pe extreme [i invers). placate cu pl\ci de melamin\.dup\ fiecare folosire. Incubatorul I. 120 Caracteristici constructive: Aparatul este confec]ionat din panouri din lemn de tip rame duble. Panoul superior este fixat cu balamale. s\ se introduc\ ap\ la +30÷+35oC. . Umiditatea este asigurat\ prin evaporarea pasiv\ a apei din alveole. dup\ care se porne[te aparatul [i se las\ s\ func]ioneze o or\.V. 100ml formol `n una dintre alveole.

120 Caracteristici tehnice: capacitate: 132 ou\ de g\in\. realizat\ fiind prin evaporarea apei introduse `n cele dou\ t\vi]e din incubator. putere electric\ instalat\: cca. iar umiditatea aerului este de aproximativ 70-80%. Fig. cu `mp\mântare.l\]ime: 400mm. n=2200 rot.lungime: 525mm. de curen]i de aer [i de c\ldura iradiat\ de sursele de `nc\lzire (sobe. Pentru instalare se recomand\ `n mod deosebit pivni]ele.. . . Aerul viciat se elimin\ prin orificiile practicate `n pere]ii laterali ai incubatorului. montat pe capacul incubatorului [i care este prev\zut cu o carcas\ special\. sertare de ecloziune: 3 buc. aici temperatura oscileaz\ mai pu]in. 27). Incubatorul trebuie ferit de lumina soarelui. cu ajutorul unei rozete care rote[te cadrul metalic pe care sunt puse sitele cu ou\ (fig. deoarece. rezisten]e de `nc\lzire: 2 x 120W. calorifere etc.Ventila]ia este asigurat\ de un ventilator cu dou\ trepte de tura]ie.. iar cea de-a doua treapt\.. pentru protec]ia `mpotriva prafului [i a umidit\]ii.`n\l]ime: 715mm. site pentru ou\: 2 buc. 27 Incubatorul I.). `n ultimile 3 zile (la ecloziune). pentru a se realiza o bun\ aerisire. 150W. Umidifierea aerului din aparat este pasiv\.V./min. ventilator: p=120W. ~ntoarcerea ou\lor se face manual.131 - . mas\ net\: 33Kg. . dimensiuni de gabarit . prima treapt\ de tura]ie este folosit\ `n perioada 1-18 zile de incuba]ie. Instalarea incubatorului: Amplasamentul optim este `n `nc\peri cu temperatura de +18÷+25oC [i care sunt prev\zute cu prize de 220v. Se mai cere s\ fie respectat\ distan]a minim\ de 40cm fa]\ de perete.

132 - .8 37.5-37. 120 Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 Introducere ou\ ~ntoarcere NU NU NU 10-12 ori 10-12 ori 10-12 ori 10-12 ori 10-12 ori 10-12 ori 10-12 ori 10-12 ori 10-12 ori 10-12 ori 10-12 ori 10-12 ori 10-12 ori 10-12 ori 10-12 ori NU NU NU Umiditate INCUBA}IE DA DA 37.8 37.5-37. La transferul pe sitele de ecloziune se va avea `n vedere ca ou\le s\ fie a[ezate unele lâng\ altele.8 37. `n rest.8 37. opera]ia de reglare se execut\ de la [urubul termostatului (tab.`n caz contrar. iar temperatura se reduce la +37.8 37. A[ezarea ou\lor pe site se face cu camera de aer `n sus.5-37.5-37. Tabelul 44 Tehnica incub\rii ou\lor de g\in\ `n aparatul I.8 37. Mod de utilizare: ~nainte de `nc\rcarea cu ou\.5-37.2oC.5-37.5-37.V.8 37. aceast\ opera]ie se execut\ de 10-12 ori pe zi. fixate pe ramele oscilante.8 37. pentru num\rul de ou\ din incubator (132 buc.) sunt necesari minim 4 m3 aer . se va ventila `nc\perea.8 37.5-37.2 Ventila]ie Miraj Temperatur\ (oC) Ou\le se a[eaz\ `n pozi]ie vertical\ pe cele dou\ site Ap\ `n 2 compartimente ale t\vilor (50-60%) Prima treapt\ de tura]ie Transferul ou\lor pe sertare ECLOZIUNE Ap\ `n 3 Treapta compartia 2-a de mente tura]ie Dup\ realizarea `n incubator a unei temperaturi corecte [i constante. incubatorul se conecteaz\ la re]eaua electric\ [i se regleaz\ termostatul astfel `ncât s\ cupleze rezisten]ele electrice la temperaturi sub +37.totodat\. 44). `n compartimentele laterale ale t\vilor de umidifiere se pune ap\ la +16÷+18oC.8 37.8 37.5-37. ]in`nd cont c\.8 37.8 37. se introduce ap\ c\ldu]\ [i `n compartimentele interioare ale t\vilor.5-37. cele 132 ou\ .5-37. se introduc ou\le a[ezate pe cele dou\ site.2 37.2 37.5-37.8oC. pentru a se realiza o ecloziune `n mas\.5-37.5-37.8 37.8 37.5oC [i +37.5-37.5oC [i s\ le decupleze `ntre +37. trebuie cunoscut volumul de aer al `nc\perii `n care s-a instalat incubatorul. ~n ziua a 19-a.5-37.8 37.8 37. ou\le se transfer\ pe sertarele de ecloziune (`n num\r de 3).5-37.5-37.8 37. concomitent. Atât `n primele 3 zile cât [i `n ultimile 3 zile de incuba]ie nu se face `ntoarcerea ou\lor.

se g\sesc dou\ rânduri de stelaje articulate. La interior.capacitate: 1. Caracteristici tehnice: . 3. iar pe pardoseal\ este tava pentru ap\.5÷+37. confec]ionat din panouri duble de P. -Se repar\ termostatul.dup\ fiecare ciclu de utilizare se face cur\]irea interioar\ a aparatului.8oC). melaminat.`ncap pe dou\ sertare de ecloziune. la temperatura de +37oC [i umiditatea de 80-90% . pentru sp\lare se folose[te ap\ cald\ [i sod\ 2%. -Se regleaz\ circuitul electric. sp\larea sitelor de incuba]ie [i a sertarelor de ecloziune. pe care pot fi introduse 20 site de incuba]ie sau acela[i num\r de sertare pentru ecloziune. cel de al treilea servind drept capac de protec]ie. Mod de remediere -Se `nlocuie[te rezisten]a. a c\rei rezisten]\ s\ nu dep\[easc\ 4 ohmi (priz\ contact de protec]ie tip Shoko). Pe peretele frontal este amplasat\ u[a de acces.133 - . 28).gazarea dureaz\ 1-2 ore. . 2.V. patru orificii de admisie [i evacuare care au posibilitatea de reglare a debitului de aer [i dou\ leviere pentru `ntoarcerea manual\ a ou\lor (fig. 1.dimensiuni de gabarit: . pe peretele din spate se afl\ montat ventilatorul cu rezisten]a de `nc\lzire. Incubatorul se supra`nc\lze[t e (temperatura dep\[e[te +37.Se repar\ sau se `nlocuie[te. 2. 4. ~nc\perea `n care se afl\ incubatorul are temperatura interioar\ sub +15oC. ~n func]ionarea incubatorului I. . Priza la care se racordeaz\ aparatul trebuie s\ fie legat\ la o centur\ de `mp\mântare. Rezisten]a de `nc\lzire ars\.V. 120 pot apare o serie de deranjamente.A. Tabelul 45 Deranjamente `n func]ionarea incubatorului I. ~ntreruperi la circuitul electric. dar care trebuie remediate de c\tre o persoan\ calificat\ (tab. 120 Deranjamente Incubatorul nu se `nc\lze[te. ~ntre]inere [i repara]ii: . `ntre care se g\se[te un strat de material termoizolant.componentele instala]iei electrice (rezisten]e. .Se regleaz\ termostatul pentru decuplarea rezisten]ei la temperatura de +37. 1. ventilator [i termostat) se cur\]\ cu o pensul\.lungime 900mm. 45).8oC. Incubatorul I. Termostatul nu cupleaz\ rezisten]ele.dezinfec]ia interiorului aparatului cu 29cm3 formalin\ [i 15g permanganat.L. . . -Se asigur\ temperatura de +18÷+25oC `n interiorul camerei.2 Caracteristici constructive: Este un incubator de capacitate medie. termometrul de tip clocitoare. Defec]iuni la termostat. Cauze probabile 1.V. relativ simple. Reglaj necorespunz\tor al termostatului. .200 ou\ g\in\.

- .L. tensiunea normal\ a re]elei: 220V. Fig. Fig. unul pentru sec]iunea din stânga [i unul pentru cea din dreapta (fig.l\]ime 1.V.2oC. `ntre care se g\se[te un strat termoizolant [i se prezint\ sub forma unui compartiment cu dou\ u[i. 1.000mm. puterea rezisten]ei de `nc\lzire: 1.V.. precizia termoregulatorului: ±0.400 rot/min. melaminat. tura]ia motorului electric: 1.2 Incubatorul I. 5M . 28 Incubatorul I.A.`n\l]ime 1. 29). reglajul temperaturii din incubator: +36÷+40oC. sunt amplasate dou\ termometre. tot pe peretele frontal.134 - . 5M Caracteristici constructive [i tehnice: Aparatul este realizat din panouri duble de P. 29 Incubatorul I.2kW. .600mm.V.

schema de incuba]ie [i opera]iunile de `ntre]inere. pentru protec]ie. E.L. 1. . . dou\ grupuri ventilator-rezisten]\ de `nc\lzire [i t\vile pentru ap\. panourile din lemn au fost `nlocuite cu pl\ci de P.dimensiuni de gabarit: .lungime: 1.3.V.2 [i I.. deasupra coridorului central.V.precizia termostatului: ±0. . Aceste aparate sunt confec]ionate din panouri duble din lemn de mesteac\n.tura]ia motorului electric: 1. ~n ultimul timp.E. la comanda beneficiarului. ceea ce confer\ impermeabilitate [i rezisten]\ la ac]iunea coroziv\ a dezinfectan]ilor.V.putere motor electric: 0. . melaminat. A fost realizat sub licen]a firmei Buckeye din Marea Britanie.La interior sunt dispuse stelajele articulate pentru sitele cu ou\.capacitatea incubatorului: 10.-60 (variantele 1973 [i 1974).. La toate cele trei aparate de tip I.000 rot/min.735mm.. . 30). sunt identice cu cele prezentate la incubatorul I.675mm. .-5 M.reglajul temperaturii `n incubator: +36÷40oC. deasupra c\reia (pe plan[eul aparatului) este amplasat agregatul de preparare a aerului de tip P.A. Aspectele referitoare la modul de exploatare a aparatelor I. 120. ~n interior exist\ un coridor central. . iar cea din spate de o alt\ electrovalv\) [i orificiile de evacuare a aerului viciat (patru pe partea dreapt\ [i patru pe partea stâng\). de o parte [i de alta a c\ruia sunt dispuse stelajele (12 pe o parte [i 12 pe cealalt\) pentru sitele cu ou\. deasupra stelajelor sunt serpentinele de r\cire (dou\ pe partea dreapt\ [i dou\ pe partea stâng\ .795mm. exteriorul panourilor este acoperit cu 3 straturi de lac special. Incubatoare de volum ~n ]ara noastr\ este fabricat incubatorul de tip I.V. . `ntoarcerea ou\lor se face manual.-60.V. sunt instalate patru ventilatoare axiale care aspir\ aerul proasp\t din conducta de admisie [i-l dirijeaz\ asupra celor patru rezisten]e tubulare de câte 1200w fiecare (fig.135 - .`n\l]ime: 2. Pe tavanul incubatorului.60 cu eclozionatorul aferent.2 kW.000 ou\ g\in\.l\]ime: 1. iar interiorul este impregnat cu fenol. `ntre care se g\se[te un strat de material termoizolant.3.putere rezisten]\ electric\: 1. armate fiind `n zonele de `mbinare cu profile din o]el inoxidabil [i duraluminiu cromat.V.75 kW.2oC. Pe peretele frontal se g\se[te tabloul electric de comand\ [i u[a de acces.perechea din fa]\ este comandat\ de o electrovalv\.P. . . 2. dar exist\ posibilitatea ca aceast\ opera]iune s\ fie automatizat\ de c\tre unitatea produc\toare. din exteriorul aparatului.V. Incubatorul de volum I.

x w buc.5-2 .042 4 x 680 w 4 x 1200w 4/8 2 x 100w 1 x 680w 4-5 4.024 ou\ (24 stelaje x 18 site/stelaj x 132 ou\/sit\ = 57.136 U. num\rul de nivele ale fiec\rui stelaj a crescut de la 15 la 18.862 3. Tabelul 46 Principalele caracteristici ale incubatoarelor I.5-2 1.-60 ~n prima variant\ constructiv\.lungime . x w buc.M. rezult`nd o capacitate total\ de 56. 30 Incubatorul de volum I.540 3./1/min. ~n vederea `mbun\t\]irii condi]iilor de incuba]ie.Fig. buc.l\]ime . sitele metalice pentru ou\ au fost `nlocuite cu sitele alveolare din plastic./1/min.V.V. dar care au o capacitate mai redus\ (132 buc\]i).-60 aveau sitele cu ou\ dispuse pe 15 nivele. buc. x w Kw/h Kw/h Incubator 4.-60.024 ou\) (tab.) -rezisten]e `nc\lzit apa -ventilator -consum mediu orar (plin cu ou\ de g\in\ [i curc\) -consum mediu orar (plin cu ou\ de palmipede) .459 2.840 2.197 2. x w buc. pentru a nu se diminua capacitatea aparatelor. incubatoarele I.V. 46). Caracteristici tehnice .25 Eclozionator 1. mm mm mm mm buc.150 ou\ (24 stelaje x 15 site/stelaj x 156 ou\/sit\ = 56.639 1 x 680w 1 x 150w 1/4 2 x 100w 1 x 680w 1.E.080 3.P.`n\l]ime : cu 15 nivele cu 18 nivele -ventilatoare de omogenizare a temperaturii -rezisten]e de `nc\lzire -serpentine de r\cire -plac\ r\cire -agregat preparat aer (P. ob]in`ndu-se o capacitate de 57.-60 [i ale eclozionatoarelor E.25-5.160 ou\).V.

contactor . • când pe termometrul uneia din sec]iuni se `nregistreaz\ valoarea de +100. Sistemul de men]inere constant\ a umidit\]ii. ambele putând lucra independent pentru `nc\lzirea sau r\cirea aerului.Pentru prevenirea disfunc]ionalit\]ilor care pot apare `n men]inerea constant\ a temperaturii.E. Lan]ul de automatizare pentru temperatura de r\cire: termometru electric cu contacte .-60 au `n componen]a lor urm\toarele elemente de comand\ [i deservire: • un termometru cu contacte pentru temperaturile de: +99. din punct de vedere func]ional.75oF (temperatur\ de lucru) func]ioneaz\ cele dou\ rezisten]e ale sec]iunii din fa]\ sau cele dou\ rezisten]e ale sec]iunii din spate.contactor . este pus `n func]iune [i ventilatorul auxiliar din P. • Lan]ul de automatizare pentru temperatura de lucru: termometru electric cu contacte .releul termometrului de temperatur\ .rezisten]e electrice . contactori [i becuri indicatoare. Umidifierea aerului se realizeaz\ `n agregatul de preparare a aerului (P. electrovalva permite accesul apei `n cele dou\ serpentine ale sec]iunii.ventilator auxiliar .75oF.) care este alc\tuit din: • termometru umed cu contacte pentru temperaturile de: 74oF. se poate `ntâmpla ca ambele grupe s\ func]ioneze simultan.94oC).bec de semnalizare galben.64oC. 1 Sistemul de men]inere constant\ a temperaturii.3oF (temperatur\ de alarm\) se declan[eaz\ automat sistemul de avertizare sonor\ [i luminoas\.P. iar simultan.E. .V.200w.E. se opre[te `nc\lzirea sec]iunii respective. se porne[te r\cirea. releu de r\cire. +37.sonerie [i bec ro[u.77oC [i +37. un termometru este amplasat la mijlocul sec]iunii din fa]\ (`n partea dreapt\). • releu de `nc\lzire. • dou\ serpentine de r\cire. 76oF [i 78oF. +100oF [i +100. `n dou\ sec]iuni (fa]\ [i spate). `n acel moment.releu pentru r\cire . 2. Func]ionarea sistemului de men]inere constant\ a temperaturii se desf\[oar\ `n felul urm\tor: • sub temperatura de +99. Ambele sec]iuni folosesc ventilatorul auxiliar din P.P.137 - . Lan]ul de automatizare pentru temperatura de alarm\: termometru electric cu contacte . releu de alarm\. Când la una din sec]iuni se atinge temperatura de +99. contactori [i becuri de semnalizare.3oF (+37. • relee. Fiecare din cele dou\ sec]iuni func]ionale ale incubatorului tip I. • atunci când se atinge temperatura de +100oF (temperatur\ de r\cire) la una din sec]iuni.. [i acela[i sistem de alarm\.75oF. • electrovalv\.electrovalv\ .contactor .bec de semnalizare verde [i albastru. iar al doilea termometru la mijlocul sec]iunii din spate (`n partea st`ng\ a aparatului). aceste aparate au fost `mp\r]ite.releu pentru alarm\ .P. • dou\ ventilatoare cu rezisten]e de `nc\lzire de 1.

`n continuare.selector .P. deschiderea complet\ a clapetei [i pornirea ventilatorului auxiliar care introduce `n incubator masa de aer umidifiat\ la valoarea comandat\. . clapeta este total `nchis\. Aerul condi]ionat (filtrat.E.ventilator auxiliar [i bec de semnalizare verde.E. a r\cirii [i umidifierii aerului din incubator. ventilatorul auxiliar. .ampermetru . un ventilator auxiliar montat la intrarea aerului `n bazin. 84oF [i 86oF. `n paralel. Sistemul de ventila]ie.E. • când umiditatea este mare: termometru umed .releul termometrului .clapet\ P. duzele de pulverizare [i rezisten]ele sumersibile ale P.P.P. sub aceast\ valoare el comand\ func]ionarea rezisten]elor sumersibile pentru `nc\lzirea-evaporarea apei din bazin.rezisten]e sumersibile.contactor de putere [i bec de semnalizare galben .releul termometrului umed .-lui au rolul de accelerare. Lan]ul de automatizare care asigur\ cooperarea dintre incubator [i P. la modelul I. `n func]ie de valoarea selectat\.P.bazin cu nivel constant.E. 8. 3. la o valoare selectat\ anterior (de exemplu 74oF).clapet\ P. Ele intr\ `n func]iune atunci c`nd umiditatea din aparat este sub cea fixat\ (de exemplu 84oF).5 A când func]ioneaz\ o singur\ rezisten]\ [i respectiv. la ie[irea aerului din bazin s-a montat (pe tubulatura din plastic) o clapet\ automat\ ce serve[te la reglarea debitului de aer. • ampermetru.E. `nc\lzirea apei cu ajutorul rezisten]elor sumersibile.releul termometrului umed . Cele dou\ duze ale P. unde se suprapune peste comanda dat\ de termometrul P. `n anumite situa]ii. Termometrul umed are rolul de a men]ine umiditatea aerului din P. `ntreruperea func]ion\rii rezisten]elor sumersibile. `n func]ie de valoarea umidit\]ii din aparat: • când umiditatea este mic\: termometru umed .E. `n acel moment func]ioneaz\.E. Func]ionarea rezisten]elor este indicat\ de ampermetru: valoarea de 4.-lui: termometru umed .P.P. Func]ionarea duzelor din P.E.selector . . Circuitul de automatizare al P. când aceasta s-a `nchis complet.E.P. simultan. comanda pleac\ la P.termostat P. 601974.P.P. [i bec de semnalizare galben . sistemul lucreaz\ automat. `nc\lzit [i umidifiat) ajuns `n sala cu volum redus din fa]a incubatoarelor este preluat de ventilatorul auxiliar al .ampermetru rezisten]e sumersibile. astfel: • când umiditatea din aparat este sub cea fixat\ (de exemplu 840F).P.P. iar temperatura din incubator a atins la una sau chiar ambele sec]iuni valoarea de +100oF (temperatur\ de r\cire). prev\zut cu dou\ rezisten]e electrice sumersibile [i dou\ duze de pulverizare a apei.contactor din P.V.E.-ului.-ului: dac\ agregatul de umidifiere este oprit se comand\.9 A când func]ioneaz\ ambele. are o traiectorie diferit\. termometrul umed cu contacte comand\ `nchiderea clapetei din tubulatura de admisie.P. Cooperarea cu incubatorul Incubatorul este prev\zut cu un termometru umed cu contacte pentru valorile de 82oF.E.138 - • • • . termometrul umed al acestuia comand\.E. • la realizarea `n incubator a umidit\]ii dorite (84oF). serpentinele de r\cire.

Avertizarea sonor\ se poate opri de la un comutator aflat pe tabloul electric al incubatorului. `n acest fel.P. Dup\ fiecare opera]iune de introducere sau de scoatere a sitelor cu ou\ din incubator este obligatorie trecerea de pe comanda manual pe cea automat. dup\ o or\ de men]inere `n aceast\ pozi]ie. `nclinat stânga [i orizontal. o cantitate de aer egal\ cu cea admis\ va fi eliminat\ pasiv prin cele opt orificii de evacuare.electromotor de `ntoarcere [i bec de semnalizare ro[u. r\mânând totu[i aprins becul ro[u de semnalizare pân\ la remedierea cauzelor ce au declan[at alarma. Cele patru ventilatoare trebuie s\ func]ioneze `n regim non stop. Rotirea stelajelor spre dreapta sau stânga presupune [i trecerea prin pozi]ia orizontal\. • `ntrerup\tor pentru trecerea sistemului de pe comanda automat pe cea manual. • releu termic [i contactor de protec]ie.3oF). • releu de schimbare a sensului de rotire al motorului. sitele ajung pe pozi]ie orizontal\ `n vederea efectu\rii lucr\rilor curente (introducere de site. unde vor r\mâne o alt\ or\. când sistemul face o pauz\ de 1-3 minute pentru a permite ou\lor s\ se rea[eze pe site.E. transfer).limitatori de curs\ lateral\ .ceas programare releu de `ntoarcere . 5. Ventilatoarele monofazate ale sistemului sunt prev\zute cu câte un contactor centrifugal care activeaz\ lan]ul de automatizare atunci când ele func]ioneaz\.P. 4. Sistemul de `ntoarcere a ou\lor. fiind reintrodus\ `n circuit datorit\ depresiunii create `n spatele ventilatoarelor. • ceas programator. ~ntrega opera]iune se afl\ sub controlul ceasului programator.-ului [i trimis prin tubulatura de admisie la cele patru ventilatoare axiale care `l vor direc]iona spre pardoseal\. miraj. Sistemul de alarm\ mai are . când se opre[te unul din cele patru ventilatoare (exclusiv cel auxiliar) [i când lipse[te tensiunea de la re]ea. `n caz contrar. rezisten]a electric\ a ventilatorului poate ajunge la temperaturi de +800÷+900oC. Masa de aer se va ridica pe p\r]ile laterale ale incubatorului (trec`nd printre sitele cu ou\). circuitul de automatizare va declan[a avertizarea sonor\. stelajele sunt rotite spre partea stâng\ la un unghi tot de 42o. • pentru trecerea pe orizontal\: comutatorul pe pozi]ia orizontal . `n situa]ia opririi unui ventilator. • limitatori de curs\ pentru pozi]iile: `nclinat dreapta. Lan]ul de automatizare: • pentru `ntoarcerea sitelor: comutatorul pe pozi]ia automat . • mecanism biel\-manivel\. Sistemul de alarm\. Are `n componen]\ sa urm\toarele elemente: • motoreductor.electromotor de `ntoarcere. ducând la aprinderea p\r]ilor combustibile ale incubatorului.releu de `ntoarcere .limitatori de curs\ lateral\ . stelajele cu site vor fi `nclinate spre una din p\r]i (de exemplu dreapta) la un unghi de 42o. La trecerea sistemului pe comanda automat.139 - . Intr\ `n func]iune atunci când temperatura este prea ridicat\ (+100. contactorii declan[eaz\ alarma [i scot `ntreg sistemul de automatizare din func]iune deoarece.

este montat\ placa de r\cire [i un dispozitiv de tip ''sanie'' pe care este fixat ventilatorul cu rezisten]a de `nc\lzire de 1. capacitatea total\ a unui eclozionator este de 9. pentru avertizarea [efului sta]iei sau a personalului de serviciu (operatoare. 31). melaminat. `ntre care se g\se[te tabloul electric de comand\. la nivelul plan[eului superior exist\ un orificiu continuat cu o tubulatur\ de evacuare a aerului viciat. este amplasat agregatul de preparare a aerului (P. electricieni sau mecanici).V. `n func]ie de umiditatea din aparat (fig. umidit\]ii [i `ntoarcerea ou\lor pe parcursul a [apte zile. Este aferent incubatoarelor I.504 ou\ (72 stelaje cu site . respectiv.-ul). consolidate cu profile din o]el inoxidabil [i duraluminiu. Sistemul de `nregistrare a parametrilor. 6.E.V. Eclozionatorul de volum E. pe care este montat\ o clapet\ automat\ ce regleaz\ debitul de aer eliminat. `n oricare `nc\pere a sta]iei.. panouri din lemn de mesteac\n sau P. fiind construite din materiale similare.V. fiecare având câte 36 de stelaje pentru sitele de ecloziune. Fig.L.posibilitatea de a transmite la distan]\ semnalul. Este deservit de un `nregistrator Zeall care transpune pe o dischet\ din carton valorile temperaturii. dispuse pe dou\ r`nduri. ce `nregistreaz\ valorile reale din aparat.-60 Eclozionatorul este prev\zut cu dou\ c\rucioare cu ro]i orientabile.60 (variantele 1973 [i 1974).A.-60.500w.P. Ele se prezint\ sub forma unui compartiment cu dou\ u[i dispuse `n plan frontal. peni]ele pentru temperatur\ [i umiditate primesc comanda de la senzori independen]i de echipamentele aparatului. ~n interior. tot pe peretele frontal.140 - . dar la nivelul plan[eului (tavanului). pe peretele din spate. 31 Eclozionatorul E.

500 wa]i. aceste valori sunt selectate automat de c\tre un dispozitiv de tip cam\. Sistemele de automatizare func]ioneaz\ dup\ acelea[i principii cu cele ale incubatorului. de maxim\.temperatur\ minim\ [i +101oF (+38.ventilator auxiliar bec de semnalizare albastru [i verde. r\cire [i alarm\.rezisten]\ electric\ . 85oF [i respectiv.contactori .contactori . 2. `n urm\toarele opt ore cu 85oF.x 132 ou\/sit\).releu de `nc\lzire . Sistemul de men]inere constant\ a umidit\]ii. la eclozionator lipsind sistemul de `ntoarcere a ou\lor. 1.33oC) temperatur\ maxim\. termometrul comand\ func]ionarea electrovalvei (permite accesul apei `n placa de r\cire) [i a ventilatorului auxiliar (aduce `n interior aer mai rece din sala eclozionatoarelor).25oF (+37. care este decuplat\ la atingerea valorii men]ionate.releu de r\cire . de 90oF. Modalitatea `n care cele dou\ termometre men]in `ntre limite constante temperatura din eclozionator este urm\toarea: • atunci când temperatura este mai mic\ de +99oF (temperatur\ de lucru).sonerie . termometrul cu contacte comand\ func]ionarea rezisten]ei de `nc\lzire. pentru a se preveni trecerea accidental\ pe o treapt\ inferioar\ de umiditate. • dac\ termometrul de alarm\ ajunge la valoarea de +96oF sau la cea de +101oF. contactori [i becuri de semnalizare.electrovalv\ .141 - .E. • ventilator cu rezisten]\ de `nc\lzire de 1.25oF (temperatur\ de r\cire). Lan]ul de automatizare: termometrul electric cu contacte .contactor . Umiditatea sc\zut\ din primele 16 ore de ecloziune faciliteaz\ consumul de c\tre embrioni a `ntregii cantit\]i de vitelusul. iar pân\ la sfâr[itul ecloziunii cu 90oF.. dac\ umiditatea este sc\zut\. Are urm\toarele componente: • dou\ termometre electrice cu contacte: unul comand\ `nc\lzirea [i r\cirea aerului. iar cel\lalt comand\ sistemul de alarm\.V.55oC) .36oC).P. duzele intr\ `n func]iune atunci când termometrul . • ventilatorul auxiliar din P. ~n primele opt ore de la introducerea ou\lor se lucreaz\ cu 80oF.releu de minim\ sau de maxim\ . se pun `n func]iune [i duzele de pulverizare a apei din P. Sistemul de men]inere constant\ a temperaturii. • plac\ de r\cire cu electrovalv\.. C\rucioarele se introduc `n aparat la transfer [i se scot la `ncheierea complet\ a ecloziunii. se declan[eaz\ avertizarea sonor\ [i luminoas\ pentru temperatur\ de minim\ [i respectiv. Func]ionarea sistemului de umidifiere a aerului din eclozionator este identic\ cu cea prezentat\ la incubatorul I. • la atingerea temperaturii de +99. Eclozionatoarele sunt prev\zute cu termometre umede cu contacte electrice pentru valorile de 80oF. Lan]ul de automatizare: termometru electric cu contacte .-60.22oC) [i +99. lan]ul de automatizare: termometru electric cu contacte . numai c\.bec galben de semnalizare. cu contacte pentru grada]iile de +96oF (+35.P.E. cu foarte mici excep]ii. • relee de `nc\lzire. pornirea ceasului selector se face cu ajutorul unei chei. având contacte pentru valorile de +99oF (+37.bec ro[u de avertizare.

`nc\lzit.bec de semnalizare.Electrovalvele sistemului de r\cire sunt blocate pe deschis. .termometru umed .Releul are contactele defecte: se `nlocuie[te. orificiu ce este prev\zut cu o clapet\ reglabil\. . Tabelul 47 Defec]iuni la sistemul de men]inere constant\ a temperaturii Defec]iunea Cauze [i remedieri . Defec]iuni `n func]ionarea aparatelor de incuba]ie ~n timpul desf\[ur\rii incuba]iei pot apare anumite inadverten]e func]ionale la sistemele de lucru ale aparatelor. .25oF). clapeta se deschide la jum\tate la `nceputul ecloziunii [i apoi la maxim când to]i puii au eclozionat.142 - Incubatorul nu se `nc\lze[te.umed indic\ o valoare sub cea reglat\. .Serpentine `nfundate: se vor cur\]a. .Electrovalve blocate pe `nchis: se deblocheaz\ sau se `nlocuiesc.selector pozi]ie manual . . Aerul viciat [i puful rezultat `n urma usc\rii puilor este evacuat prin orificiul din tavanul eclozionatorului.se deschide clapeta .-ului. el este proiectat din spate spre fa]\. . lips\ tensiune): se remediaz\ defec]iunile sau se schimb\ componenta defect\. Sistemul de ventila]ie. Incubatorul se `nc\lze[te excesiv. . . 47÷52).Releu de r\cire defect: se `nlocuie[te. . pentru men]inerea umidit\]ii.Lipsa apei la re]ea sau debite mici de ap\: se va verifica.Ventilatorul auxiliar nu func]ioneaz\ (condensatori str\pun[i.4. Lan]ul de automatizare a sistemului de men]inere constant\ a umidit\]ii: • pentru umiditate mic\: termometru umed-selector pozi]ie automat-ceas de programare-releu de umiditate-contactor-clapeta se `nchide (la r\cire. se deschid [i duzele)-rezisten]e sumersibile-ampermetru-bec semnalizare. Sistemul de alarm\. .Contactorul func]ioneaz\.Lipsa tensiunii la releul de `nc\lzire: se verific\ siguran]ele.P.ventilator auxiliar .3. .Termometrul spart: se `nlocuie[te.E. dar numai la atingerea temperaturii de r\cire `n eclozionator (+99. 4.Termometrul scos din priz\: se bran[eaz\ corespunz\tor. 3. 2. . dar nu apare tensiune la rezisten]\: se verific\ contactele contactorului sau continuitatea leg\turilor pân\ la rezisten]\.Sec]ionarea mercurului din termometru: se remediaz\ sau se `nlocuie[te termometrul. . motor ars. producând r\cire `n acela[i timp cu `nc\lzirea. Aerul proasp\t p\trunde `n eclozionator prin tubulatura corespunz\toare P. • pentru umiditate mare .Contactorul nu func]ioneaz\: se verific\ bobina.releu de umiditate . iar la revenire trece printre sitele cu ou\.Rezisten]ele au tensiune de func]ionare dar nu `nc\lzesc: rezisten]ele sunt arse [i se `nlocuiesc. când se opre[te ventilatorul sau când lipse[te tensiunea de la re]ea. a c\ror efect se r\sfrânge negativ asupra procesului de dezvoltare embrionar\ (tab.Releul de temperatur\ are contactele lipite [i nu opre[te rezisten]a: se va `nlocui. . Instala]ia de avertizare a eclozionatorului intr\ `n func]iune la temperatur\ minim\ (+96oF) sau maxim\ (+101oF). .

Releul termometrului defect: se va `nlocui. blocarea limitatorilor centrali sau unul din defectele prezentate anterior: se depisteaz\ cauza [i se remediaz\. . `nseamn\ c\ `n partea care nu se mi[c\ este s\rit\ pana: se monteaz\ alta. . [uruburile cuplajului sl\bite.Contactor defect (bobin\ ars\ sau contactori perla]i): se `nlocuie[te. . . . Defec]iuni la sistemul de `ntoarcere Defec]iunea Tabelul 49 Mecanismul nu efectueaz\ `ntoarcerea. . . . Sitele nu revin la orizontal\ perfect.Cuplajul reductor-mecanism de `ntoarcere nu are [uruburi:se monteaz\ altele [i se va urm\ri cauza.Termometrul are fitilul uscat: se `nlocuie[te fitilul. . . . Umiditate crescut\ `n aparat.Termometrul ars sau cu mercurul sec]ionat (agregatul func]ioneaz\ continuu): se remediaz\ sau se `nlocuie[te.P.Releul sau contactorul au contactele lipite: se `nlocuiesc.Ceasul de programare defect sau nu se transmite mi[carea la axul cu came (servomotor ars. .Lips\ tensiune: se verific\ siguran]ele.Montaj gre[it al sitelor: se reface montajul.Lipsa tensiunii. . . La aducerea pe orizontal\.Prizele s\rite de pe rezisten]e: se vor reconecta. micro`ntrerup\toarele camelor defecte): se `nl\tur\ defectele. .Limitatorii de curs\ bloca]i: se `nlocuiesc.Oprirea necorespunz\toare a mecanismului de c\tre limitatorul central.Pana bielei este s\rit\ de pe ax: se monteaz\ alta. Tabelul 48 Cauze [i remedieri . .Comutatorul defect (tensiunea nu ajunge la ceasul de programare): se `nlocuie[te.Defec]iuni la agregatul de umidifiere a aerului (P.Releul de `ntoarcere defect: se schimb\.) Defec]iunea Umiditatea nu cre[te `n aparat.Cuplajul electromotor-reductor este sl\bit: se strânge. . . `ntre site apar diferen]e Diferen]\ la aducerea pe orizontal\ a celor dou\ jum\t\]i ale incubatorului Cauze [i remedieri .Electromotorul mecanismului ars: se va `nlocui.E. Mecanismul nu aduce ou\le pe orizontal\. .143 - . .Rezisten]ele sumersibile arse.Reglaj incorect la piesele speciale ale mecanismului axului central sau pozi]ionarea incorect\ a rulmen]ilor acestuia: se face un reglaj corespunz\tor.Dac\ se rotesc numai stelajele de pe o singur\ parte a incubatorului.

.Clapeta nu se `nchide (servomotor ars sau mi[carea nu ajunge la clapet\): se `nlocuiesc piesele defecte.E.144 - .Rotorul cu palete motat gre[it (`n loc s\ sufle aer. Ceas de programare incorect reglat. `nseamn\ c\ 1/3 rota]ii reprezint\ 8 ore. -Electrovalva duzelor blocat\ pe pozi]ia deschis. . din acelea[i motive ca mai sus. -Releul de umiditate are contactele lipite: se `nlocuie[te. .Clapeta nu este `nchis\ suficient.Tura]ie necorespunz\toare a ventilatoarelor. -Ap\ `n incubator (serpentine sau racorduri sparte): se `nlocuiesc. cei doi `ntrerup\tori de umiditate trebuie s\ fie `n pozi]ie ridicat\.Panourile cu ventilatoare sunt `nclinate [i direc]ioneaz\ masa de aer cald numai spre unul din sectoare: se regleaz\ planeitatea panourilor din dispozitivele de fixare.Clapeta nu este deschis\ suficient din cauza neprimirii comenzii (releu defect. Cauze [i remedieri . . Lips\ umiditate Umiditate mare . . .Lipsa tensiunii: se verific\ contactorii [i releul termic.Termostatul nu permite trecerea comenzii c\tre rezisten]ele sumersibile datorit\ unui reglaj necorespunz\tor.Sunt obturate orificiile de admisie ale aerului proasp\t sau cele de evacuare: se cur\]\.Electrovalva duzelor blocat\ pe pozi]ia `nchis. . sistemul nu lucreaz\ pe umiditate mic\.-ul defect: se depisteaz\ defectul [i se remediaz\. .Electromotor ars sau condensator str\puns: se `nlocuiesc. servomotorul clapetei ars sau partea mecanic\ defect\): se vor `nlocui sau remedia. . Tabelul 52 Defec]iuni la sistemul de umidifiere al eclozionatorului Defec]iunea Cauze [i remedieri . Oprirea unui ventilator Tabelul 51 Cauze [i remedieri . . -Ventilatorul auxiliar nu func]ioneaz\: se verific\ [i se repar\. .Dac\ cama 1 nu are deschidere de o treime pentru `ntrerup\torul 1. -Clapeta nu se deschide: se greseaz\ [i se repar\. -Termometrul incubatorului sec]ionat sau spart: se remediaz\ sau se `nlocuie[te.P. care are aceea[i deschidere a camei (1/3).Termometrul din incubator are fitilul uscat: se va `nlocui. iar `ntrerup\toarele 2 [i 3 nu sunt ridicate. . `l absoarbe): se schimb\. Tabelul 50 Umiditate mare `n incubator. Cre[terea con]inutului de CO2 peste 0. . .Ventilatoare cu palete incomplete: se completeaz\. Cama 3 opre[te ceasul dup\ 24 ore de func]ionare.Ceasul efectuând o rota]ie la 24 ore. . La oprire.Idem pentru `ntrerup\torul 2.Releul de umiditate defect: se `nlocuie[te. `n caz contrar sistemul lucreaz\ cu temperatura a c\rui `ntrerup\tor este coborât.Defec]iuni la sistemul de umidifiere Defec]iunea Umiditatea nu cre[te `n incubator.P. Defec]iuni la sistemul de ventila]ie Defec]iunea Temperatur\ neuniform\ `n incubator. Temperaturi diferite `ntre sectoarele din dreapta [i din stânga.5%.

• scoaterea [inelor de ghidare a c\rucioarelor. iar la eclozionatoare. de dou\ ori pe s\pt\mân\. • imediat dup\ aceea.3. efectuându-se: • schimbarea fitilelor de la termometrele pentru umiditate (cele bune se introduc `n acid formic-concentra]ie 50% sau `n o]et. iar modalit\]ile de remediere a lor nu acoper\ integral latura tehnic\ a opera]iunii ca atare. dup\ fiecare ecloziune. lipsa ei determin\ supraânc\lzirea rezisten]elor sumersibile din P.Defec]iunile enumerate reprezint\ numai o parte din realitatea practic\ a incuba]iei artificiale. ~ntr-un an de exploatare se efectueaz\ 3-4 revizii (câte una la fiecare 91 zile). tubulatura lor se astup\ cu dopuri. 2. • [tergerea pere]ilor cu o cârp\ umezit\ `ntr-o solu]ie de detergent [i apoi cu o cârp\ uscat\ (nu se folose[te soda). • sp\larea atent\ a eclozionatorului numai `n interior. deoarece.. ocazie cu care.P. [tergerea [i remontarea ei. • alimentarea cu tensiune uniform\ de 220v (tensiunea mai mic\ suprasolicit\ partea de automatizare [i o poate arde. • existen]a permanent\ a apei. cu riscul de aprindere a p\r]ilor combustibile ale acestuia. iar tensiunea prea mare duce la str\pungerea izola]iilor). • [tergerea pere]ilor exteriori cu o cârp\ umed\ [i apoi cu una uscat\. `ntre]inerea periodic\ se face dup\ 168 ore de func]ionare. unde se men]in 24 ore. se [terg cu o cârp\ uscat\. • verificarea sistemelor de automatizare. • pun`nd capacul pentru etan[eizarea prizei. pe to]i pere]ii. • scoaterea [i cur\]irea covora[elor din P. se mai execut\: . dar [i pentru reducerea la minim a cheltuielilor generate de repara]iile accidentale. Revizii tehnice. ~ntre]inerea aparatelor de incuba]ie Pentru men]inerea aparatelor de incuba]ie `n stare de func]ionare o perioad\ cât mai `ndelungat\ de timp. pe lâng\ opera]iunile care se fac la `ntre]inerile periodice.5. la incubatoarele care au sub site o astfel de protec]ie.E.V. sp\larea. urm\rindu-se: • func]ionarea normal\ a aparatelor [i remedierea imediat\ a defec]iunilor. • scoaterea pl\cii de r\cire. Atunci când se procedeaz\ la sp\larea eclozionatorului se impune respectarea anumitor m\suri [i anume: • debran[area complet\ de la sursa de alimentare cu energie electric\. acestea vor fi supuse unui control zilnic. La incubatoare. • demontarea [i scoaterea `n afar\ a grupului ventilator-rezisten]\.145 - .C. • scurgerile de ap\ pe aparate. dup\ care se usuc\ [i se p\streaz\ pân\ la o nou\ folosire). Opera]iuni periodice de `ntre]inere. • scoaterea termometrelor.

pentru a men]ine intacte calit\]ile ou\lor. trebuie asigurat\ o repartizare judicioas\ a cuibarelor (`n raport cu efectivul cazat).). Recep]ia ou\lor. unde este cazul se remediaz\ izola]ia. la caz. `n acela[i timp. .verificarea etan[eit\]ii panourilor. Fluxul tehnologic din sta]iile clasice de incuba]ie Reu[ita activit\]ii dintr-o sta]ie de incuba]ie este condi]ionat\ `ntr-o mare m\sur\ de respectarea anumitor reguli ce ]in de tehnologia de lucru din fermele de reproduc]ie. • se greseaz\ rolele c\rucioarelor de la eclozionator. Depozitarea ou\lor. • se greseaz\ motoarele ventilatoarelor [i rulmen]ii sistemului de `ntoarcere. dar avându-se `n vedere ca timpul de imobilizare s\ nu dep\[easc\ 14 zile. iar cr\p\turile melaminei se l\cuiesc. diferen]a de temperatur\ dintre cele dou\ `nc\peri poate provoca ruperea [alazelor sau chiar moartea embrionilor. dac\ prezint\ fisuri. Sala de primire a ou\lor este prev\zut\ cu surse de `nc\lzire [i ventila]ie [i este dotat\ cu c\rucioare mobile pe care se a[eaz\ cofrajele cu ou\. 1. dar [i asigurarea unor condi]ii optime de via]\ pentru p\s\ri. pentru realizarea unui procent mediu de 90% (85-95%) ou\ incubabile. Se face `n s\li speciale. la lag\re etc. `ntre fumiga]ie [i transferul ou\lor `n depozitul rece trebuie l\sat\ o scurt\ pauz\ deoarece. [uruburile sau hol[uruburile ruginite se `nlocuiesc sau se grunduiesc [i se vopsesc cu bronz alb. se `nlocuiesc. • se cur\]\ foarte bine bazinele de umezire a fitilelor [i se verific\ robine]ii cu flotor ai acestora.883 ore de func]ionare `n cazul incubatoarelor [i dup\ 29. `n special la nivelul pardoselii. chiar dac\ sub aspectul compartiment\rii interioare apar diferen]ieri de la caz.920 ore `n cazul eclozionatoarelor. 2. Dup\ recep]ia cantitativ\ a "materiei prime" (ou\le pentru incuba]ie). • se verific\ etan[eitatea u[ilor [i dac\ balamalele sunt for]ate `n momentul `nchiderii. • se cur\]\ filtrele prin care intr\ apa la electrovalve. Astfel. este absolut obligatorie men]inerea unei cur\]enii irepro[abile a cuibarelor [i a[ternutului.4. p\r]ile uzate se scot pentru recondi]ionare. Repara]iile capitale. iar cele defecte se `nlocuiesc. se procedeaz\ la dezinfec]ia prin formolizare. respectarea tehnicii de recoltare a ou\lor. cu posibilit\]i de reglare a factorilor de microclimat `n func]ie de durata de p\strare a ou\lor. urmat\ de aerisirea `nc\perii [i transferarea c\rucioarelor cu ou\ `n depozitele de p\strare. • se verific\ dac\ nu exist\ joc la ventilatoare (`ntre rotorul cu palete [i axul motorului. timpul de p\strare trebuie s\ fie de sub 4 zile. Sta]iile specializate `n incubarea ou\lor de g\in\ sau curc\ func]ioneaz\ dup\ un flux tehnologic asem\n\tor.146 - . • se verific\ toate sistemele de automatizare. • se verific\ furtunurile din cauciuc ce leag\ instala]ia de ap\ la re]ea [i la canalizare. • 2. Se execut\ dup\ 34. • se verific\ sistemul de `ntoarcere a ou\lor. • se sudeaz\ supor]ii de sit\ dezlipi]i [i se `ndreapt\ sitele `ndoite.

44-64 s\pt. 44-64 s\pt. 49-62 s\pt. Sortarea [i a[ezarea ou\lor pe sitele de incuba]ie. iar ou\le murdare se supun unei cur\]iri mecanice.147 - . `ntreaga produc]ie de ou\ se grupeaz\ pe vârste. urmat\ de aplicarea unei noi decontamin\ri prin formolizare timp de 20-30 minute. 38-48 s\pt. 27-43 s\pt. ~n sta]iile de incuba]ie unde nu se aplic\ preincubarea ou\lor. `n concordan]\ cu num\rul de ecloziuni pe s\pt\mân\ (tab. 53).3. dar `n func]ie de m\rimea acestora. 44-52 s\pt. Mobilierul `nc\perii de sortare este alc\tuit din: mese. 53-65 s\pt. . `n scopul ob]inerii unor pui sau boboci de m\rime [i calitate asem\n\toare. 27-35 s\pt. la temperatura de +21÷+23oC [i umiditatea de 85%. iar la transfer s\ fie a[ezate pe c\rucior invers. Pe site. o ecloziune mai bun\. deformate. 27-43 s\pt. 44-64 s\pt. 6 6 3 zile 3 zile luni+joi mar]i+vineri duminic\ luni miercuri joi luni+miercuri+vineri mar]i+joi+duminic\ duminic\+miercuri luni+joi mar]i+vineri Ou\le cur\]ate mecanic. c\rucioare mobile de transport a cofrajelor cu ou\ [i c\rucioare mobile pentru sitele de incuba]ie. 4. La sortare se exclud ou\le fisurate. Tabelul 53 Gruparea produc]iei de ou\ pe vârste. poroase [i cele foarte mici. 36-43 s\pt. programul de func]ionare comport\ anumite modific\ri (tab.. 54). Sitele cu ou\ din partea inferioar\ a c\rucioarelor sunt `ntr-o zon\ unde temperatura este mai sc\zut\ [i de aceea. ou\le se a[eaz\ grupat pe hale de provenien]\. 27-37 s\pt. Introducerea ou\lor la incubat se face conform zilelor stabilite. Aceast\ opera]iune const\ `n a[ezarea ou\lor pe sitele de incuba]ie. cele sp\late [i ou\le mici de la puicu]e. se vor incuba separat. realizându-se astfel o temperatur\ uniform\ la nivelul sitei [i deci. `n func]ie de num\rul de ecloziuni programat. este bine ca ele s\ fie introduse `n incubator la partea superioar\. `n func]ie de ecloziunile pe s\pt\mân\ Num\r de ecloziuni pe s\pt\mân\ 2 4 4 Timp de p\strare 7 zile (selec]ie) 3-4 zile 3-4 zile Gruparea produc]iei: grupe de vârst\ ziua introducerii 27-43 s\pt. Preg\tirea ou\lor pentru incubare.

30 vineri 7. dar [i reducerea timpului de incuba]ie.30 joi 7. • efectuarea mirajului al II-lea [i eliminarea ou\lor necorespunz\toare (limpezi. pentru a opri c\derea puilor. cu embrioni mor]i.30 sâmb\t\ 7.Programul s\pt\mânal de lucru `n sta]iile f\r\ preincubare Introducere: ziua ora duminic\ 23.).00 mar]i 13. elemente ce vor fi tratate la incuba]ia pe specii. dar cu condi]ia respect\rii anumitor principii: • preg\tirea prealabil\ a eclozionatoarelor (cur\]ire mecanic\. numai c\ se modific\ introducerea. probe de sanita]ie). • sitele de pe rândul de sus a fiec\rui c\rucior vor fi prev\zute cu capac din plas\. Preincubarea. 6. care va `ncepe la ora 700.00 miercuri 13.148 - . La sfâr[itul complet al ecloziunii. iar temperatura se regleaz\ pe termostat. . Se realizeaz\ `n `nc\peri speciale unde umiditatea aerului trebuie s\ fie de 75%. ceea ce duce la cre[terea cu 1-2% a ecloziunii. programul s\pt\mânal de lucru al sta]iei r\mâne acela[i cu cel prezentat anterior.30 miercuri 7. la o anumit\ vârst\ a embrionilor. sp\lare.00 luni 13. 7.30 5. • dup\ transfer se va executa fumiga]ia continu\ cu formol. ~nc\lzirea ou\lor `ncepe cu 12 ore `nainte de introducerea lor `n incubatoare (la ou\le mari dureaz\ mai mult de 12 ore) [i prezint\ avantajul c\ se asigur\ o `nc\lzire uniform\ a tuturor ou\lor. Atunci când se practic\ preincubarea ou\lor. presupune parcurgerea unor etape tehnice relativ diferite.00 mar]i 23. reprezint\ trecerea ou\lor din incubatoare `n eclozionatoarele aferente. dezinfec]ie.00 vineri 23.00 sâmb\t\ 13.00 duminic\ 13. `n acela[i timp. fisurate etc.00 luni 23. trierea puilor se poate face [i `n sala de ecloziune. Ecloziunea [i sortarea puilor. • comasarea pe sitele de ecloziune a ou\lor dup\ halele de provenien]\.00 miercuri 23. 8. specific\ fiec\rei specii `n parte. c\rucioarele cu sitele de ecloziune se transfer\ `n sala de sortare. unde trebuie realizat\ o temperatur\ de minim +30oC [i o umiditate relativ\ de 60%. Incuba]ia. Transferul. • fiecare c\rucior va fi transferat `n maxim 15 minute.00 Tabelul 54 Ecloziune: ziua ora luni 7. Opera]iunea se execut\ `n sala eclozionatoarelor sau `n cea de transfer.30 mar]i 7.00 Transfer: ziua ora vineri 13. scad [i pierderile de c\ldur\ din aparat ce apar la introducerea unei noi serii de ou\. • temperatura de minim +26oC. • sitele r\mase goale se a[eaz\ la partea de jos a c\rucioarelor.5÷+30oC. la valori de +28.00 joi 23. `n func]ie de provenien]a ou\lor utilizate (de g\in\ sau curc\).

care. • culoare pentru grupa de vârst\: 42-46-30 s\pt\mâni. evitându-se bruscarea sau aruncarea lor `n cutiile de transport. 9 Depozitarea [i livrarea puilor. corespunz\tor preg\tite sub aspect igienic. ou\le fisurate. ou\le se scot din depozit [i se a[eaz\ pe site de incuba]ie. eliminându-se ou\le foarte mari sau cele foarte mici (sub 48 g). Cofrajele sunt de culori diferite. Navetele cu puii sorta]i sunt transportate pe c\rucioare `n depozitul pentru pui.2-18. la rândul lor.4.8-15.7-12.6-17. 25g hipermanganat de potasiu sau var cloros [i 2ml tinctur\ de iod. ou\le se introduc `n dulapurile de fumigare din camerele tampon ale halelor.Sortarea puilor trebuie f\cut\ corect [i cu exigen]\. cu mijloace de transport speciale. `n prealabil. puii vor fi manipula]i cu blânde]e. 2. evitându-se zdruncin\turile. Pe timpul depozit\rii se asigur\ anumi]i parametri de microclimat.1.8 85 85 85 da da da da da da Atunci când este necesar\ `nc\rcarea incubatoarelor. 55). acela[i dozaj [i aceea[i metodologie de lucru se recomand\ [i pentru dezinfec]ia ou\lor `n sta]ia de incuba]ie. [i se face la temperatura de minim +200C [i umiditatea relativ\ a aerului de 80-95%.2 12. al dezinfec]iei [i al temperaturii. Formolizarea dureaz\ 30 min.2 80 nu nu Timpul de depozitare (zile): 7 14 21 15. Transportul ou\lor de la ferm\ la sta]ia de incuba]ie trebuie efectuat dup\ fiecare recoltare. cofrajele cu ou\ se pun la fumigat. variabili `n func]ie de timpul de depozitare (tab. dup\ cum urmeaz\: • culoare pentru grupa de vârst\: 26-30-34-38 s\pt\mâni. `n ma[ini speciale de transport. Livrarea se face prin sala de livrare. se pun pe stelajele c\rucioarelor de transport. unde trebuie asigurat\ o temperatur\ de +30oC. beneficiarul va face recep]ia cantitativ\ [i calitativ\ a puilor prelua]i.6 11. Tabelul 55 Condi]iile de depozitare la ou\le de g\in\ Parametri Temperatur\ (oC) Umiditate relativ\ (%) ~ntoarcerea ou\lor P\strare `n saci de polietilen\ 4 17. • culoare pentru grupa de vârst\: 54-58-62 s\pt\mâni. se utilizeaz\: 50ml formol.149 - . pentru fiecare m3 de spa]iu. dup\ criteriile de bonitare specifice fiec\rei categorii de p\s\ri. fiecare culoare fiind caracteristic\ unei anumite grupe de vârst\ a loturilor de reproduc]ie de la care provin ou\le. precum [i ou\le depuse pe a[ternut. Imediat dup\ recep]ie. ~n cel mult dou\ ore de la depunere. ocazie cu care se face presortarea lor. Introducerea `n aparate a ou\lor reci prelunge[te timpul de incuba]ie [i scade procentul de . dup\ care se a[eaz\ pe stelajele unor c\rucioare speciale pentru a putea fi transportate `n `nc\perile de stocaj. unde vor sta pân\ la preincubat. Particularit\]i ale incuba]iei ou\lor de g\in\ Ou\le recoltate se pun `n cofraje din plastic. dup\ care se execut\ o nou\ fumiga]ie. ou\le murdare.

`n ultimile 24 ore .7 99.5 39. folosindu-se urm\toarele cantit\]i: .150 - .7 99.`n urm\toarele 24 ore .0 38.5 38.temperatura ambiental\ de +260C./zi) Dup\ 18 1/2 zile de incuba]ie se efectueaz\ transferul ou\lor `n eclozionatoare.a[ezarea ou\lor pe sitele de ecloziune `n pozi]ie orizontal\. `n prealabil. `ntr-o `nc\pere special amenajat\.5-99. Tabelul 56 Schema general\ de incuba]ie pentru ou\le de g\in\ Etapa de incuba]ie I II III IV Zilele de incuba]ie 1-6 7-12 13-18 19-21 Temperatura (0F) 99.0-99. .0-38. .5 Umiditate (%) 60-65 50-55 45-50 60-70 Ventila]ie (deschidere orificii) ¼ (din ziua a 4-a) 1/2 3/4 1/1 ~ntoarcere 3 ori/zi (din ziua a 2-a) 3 ori/zi 3 ori/zi 5-10 10 2 x 10'-15' R\cirea ou\lor (min.ecloziune [i de aceea este bine ca ele s\ fie preincubate.24 cm3 formol/m3. utilizându-se o schem\ particular\ de lucru (tab. 56). . `n general. .5÷+320C [i o umiditate relativ\ a aerului de 75%. la 21 zile.7 99. Tabelul 57 Incubarea ou\lor de g\in\ `n incubatoare de suprafa]\ (dup\ {tef\nescu.`n primele 8 ore .transferul fiec\rui c\rucior cu ou\ `n maxim 15 minute. 57). 1961) Zile de Temperatur\ incuba]ie (oC) 1-6 7-14 15-19 20-21 39. [i col.5-99.15 cm3 formol/m3. unul lâng\ altul. . la 21 zile [i 6 ore la ou\le apar]inând raselor u[oare [i la 21 zile [i 9 ore la cele de rase grele.25 Umiditatea din incubator (%) 56-60 45-50 45-50 70-75 ~ntoarcerea ou\lor din or\ `n or\ da da da nu ~n centrele de selec]ie [i hibridare. Gh. iar `n cazul `n care se practic\ preincuba]ia. asigurându-se: . perioada de dezvoltare embrionar\ cuprinde patru faze.22 cm3 formol/m3 Ecloziunea la g\in\ se produce. care s\ asigure o temperatur\ de +28. incubarea ou\lor se face `n incubatoare de suprafa]\.. La ou\le de g\in\. preincubarea trebuie s\ `nceap\ cu 12 ore `nainte de introducerea ou\lor `n aparate. timpul optim de transfer este atunci când 5% din ou\ sunt ciocnite. fiecare dintre acestea fiind caracterizate prin anumite cerin]e ale embrionilor fa]\ de factorii fizici de incuba]ie (tab. Pe parcursul celor 3 zile de men]inere a ou\lor `n eclozionatoare se execut\ fumiga]ia cu formol.5-99. Aceast\ opera]iune tehnic\ se execut\ `n sala de ecloziune sau `n sala de transfer.

se num\r\ puii [i se distribuie pe cutii (navete) de transport (câte 100 pui pe cutie sau navet\). prin opera]iunea de sanita]ie. se procedeaz\ la tratarea lor cu solu]ii de sp\lare [i decontaminante.4. ~n opera]iunea de sortare se va urm\ri: .151 - . `n prealabil. cu plaga `nchis\.2. La sfâr[itul ecloziunii. c\rucioarele cu pui vor fi transferate `n sala de sortare. 58). Transportul puilor de o zi la ferme trebuie f\cut cu ma[ini izoterme care. concomitent cu sortarea. Dup\ sortarea [i apoi a[ezarea ou\lor pe sitele de incuba]ie. `n acelea[i condi]ii ca [i ou\le de g\in\. Particularit\]i ale incuba]iei ou\lor de curc\ Transportul ou\lor de curc\ de la fermele de reproduc]ie la sta]ia de incuba]ie trebuie efectuat cât mai rapid. ou\le se recep]ioneaz\ pe loturi de reproduc]ie [i pe categorii de calitate. `ndep\rtându-se cei cu anomalii. se execut\ sexarea (dac\ este cazul) [i vaccinarea anti Marek. .dac\ puii au puful uscat.Temperatura `n sala eclozionatoarelor va fi de +20÷+240C. neaglutinat. unde nivelurile de temperatur\ [i umiditate se ajusteaz\ `n func]ie de durata de p\strare (tab. .dac\ puii se men]in `n echilibru. iar umiditatea relativ\ a aerului. dup\ care se dezinfecteaz\ prin fumigare. Cele mai bune rezultate la incuba]ie se ob]in atunci când durata perioadei de stocaj nu dep\[e[te 3-4 zile. Ou\le tratate sunt stocate `n `nc\peri special amenajate. . unde se cere a fi o temperatur\ de +300C [i o umiditate relativ\ a aerului de maxim 60%.dac\ tonicitatea sau m\rimea abdomenului puilor este normal\. au fost sp\late [i dezinfectate. Tabelul 58 Condi]iile de p\strare pentru ou\le de curc\ Umiditatea relativ\ Durata depozit\rii Temperatura (%) (zile) (0C) 3-4 17-18 65-70 7 15-16 65-70 peste 7 x 12-14 80 x) La o durat\ [i mai mare de stocare. ou\le se `ntorc. eliminându-se cei care stau `n decubit sternoabdominal. deoarece ovogeneza la aceast\ specie `[i g\se[te condi]ii de manifestare la temperaturi ambientale de numai +210C. . 2. ~n sala de p\strare a puilor pân\ la livrare va fi asigurat\ o temperatur\ de +300C. ~n sta]ia de incuba]ie. Dup\ sortare. excluzându-se cei cu ombilicul contractat. f\r\ resturi de coaj\.dac\ ombilicul este uscat. de 60%.dac\ puii au picioarele drepte. .

5÷+99. Preluarea cantitativ\ a ou\lor se face pe loturi de reproduc]ie [i pe categorii de calitate.152 - .70F (+37. ou\le se `ntorc din dou\ `n dou\ ore. 2. S\pt\mânal. ~n incubator trebuie asigurat\ o temperatur\ de +99.5 Umiditate (%) 60-65 55 50 60 Ventila]ie (deschiderea orificiilor-mm) 1-2 3-10 10-15 complet ~ntoarcere ou\ 8 ori/zi 8 ori/zi 8 ori/zi - O solu]ie de `mbun\t\]ire a performan]elor `n incuba]ia ou\lor de curc\ o reprezint\ utilizarea principiului de lucru “al in-all out”. de 86oF.0-39.5 39. recep]ia calitativ\ const\ `n identificarea [i apoi eliminarea ou\lor sparte sau fisurate. pentru o eficien]\ mai mare a sp\l\rii. iar umiditatea relativ\ a aerului de 82oF `n primele opt ore. prin metoda diferen]ei de presiune sau prin injectare. Sp\larea ou\lor. adic\ pân\ la terminarea ecloziunii. `n prealabil. la “Avicola” Bac\u.6÷+36. 84oF [i respectiv.V. ~n situa]ia `n care incubarea ou\lor de curc\ se face `n incubatoare de suprafa]\. `nsumând `n jur de 6. . 1961) Perioada I II III IV Zile de Temperatur\ incuba]ie (oC) 1-8 9-17 18-25 26-ecloz 39. Fluxul tehnologic din sta]ia de incuba]iei a ou\lor de palmipede (clasic\) 1. unde temperatura trebuie s\ fie de +98÷+98. `n fiecare aparat I. deci la nivelul fermelor de selec]ie [i hibridare.5÷+37.250F (+36. timp de 10-12 ore. de 870F `n urm\toarele opt ore [i de 920F `n restul perioadei. Tabelul 59 Schema incub\rii ou\lor de curc\ `n incubatoare de suprafa]\ (dup\ {tef\nescu. 2.-60 se introduc câte 9.000 ou\. Au loc ecloziuni s\pt\mânale.000 ou\. sunt tratate cu antibiotice (deeping).0 38.0-38.Preincubarea ou\lor de curc\ se face la temperatura de +280C [i umiditatea relativ\ a aerului de 75%. evitându-se pe cât posibil introducerea ou\lor foarte `murdare `n sta]ie.5 38.8oC). precum [i a celor care prezint\ anomalii de conforma]ie. la temperatura de +30oC. Gh.5. sub un unghi de 450.000 pui de o zi pe aparat. a dat rezultate foarte bune. Recep]ia ou\lor. [i col. metod\ care. 59).61oC) [i o umiditate relativ\ a aerului de 82oF. capacitatea total\ a acestui tip de incubator fiind de aproximativ 36. ou\le nu se mai `ntorc. Este obligatorie numai `n cazul ou\lor murdare [i const\ `n imersionarea cofrajelor cu ou\ `ntr-un bazin inox `n care se g\se[te o solu]ie de cloramin\ 1%.. ~n ziua a 26-a de incuba]ie se efectueaz\ transferul ou\lor `n eclozionator. Opera]iunea se efectueaz\ `ntr-o `nc\pere special\ unde trebuie men]inut\ o temperatur\ de +17÷+180C. schema de lucru este modificat\ fa]\ de cea utilizat\ `n aparatele de volum (tab.

1 ml tinctur\ de iod [i 10 g permanganat de potasiu/m3 de spa]iu. când sunt eviden]iate prin ovoscopie [i apoi eliminate de pe site ou\le cu embrioni mor]i. ocazie cu care se elimin\ acelea[i dou\ categorii de ou\. `n componen]a c\rora intr\ un bazin de sp\lare dotat cu rezisten]e electrice sumersibile [i un agitator cu palete care faciliteaz\ sp\larea. folosindu-se: 20 ml aldehid\ formic\ (concentra]ie 30%). 4. ~n cazul ou\lor foarte murdare se procedeaz\ la o dezinfec]ie suplimentar\. procesul de `nc\lzire a ou\lor dureaz\ 12 ore. Sp\larea ou\lor se poate efectua [i cu ajutorul unor ma[ini speciale. se face mirajul I. 60).000 la temperatura de +42oC.ou\le se freac\ cu o perie moale. cu radia]ia de 2. dup\ care sunt trecute `ntr-un alt bazin `n care se g\se[te o solu]ie de iosan 0. ou\le sunt p\strate `n depozite reci. la +40oC. Se face `n camera de preincubare.000 ou\ (tab.537 Å) [i cofrajele cu ou\. 6. iar ventila]ia s\ asigure cca. Stocarea ou\lor.153 - . Decontaminarea prin iradiere. unde se realizeaz\ uscarea lor `ntr-un curent de aer cald. care const\ `n introducerea cofrajelor cu ou\ `ntr-un bazin umplut cu o solu]ie de cloramin\ 1-2%. precum [i cele limpezi. Pân\ `n momentul introducerii `n aparatele de incuba]ie. Controlul biologic al incuba]iei. la temperatura de +28÷+30oC [i umiditatea relativ\ de 75%. . 5. Preincubarea ou\lor. pe o durat\ de 20 minute [i cu o distan]\ de 20 cm `ntre sursa de iradiere (lamp\ de ultraviolete de 30 w. `n care se g\se[te ap\ curat\. Ou\le considerate curate nu se spal\. Tabelul 60 Condi]ii de depozitare pentru ou\le de palmipede Perioad\ de stocaj (zile) 3-4 7 peste 7 Temperatur\ (oC) 11-12 10-11 7-10 Parametri fizici de stocaj Umiditate ~ntoarcere ou\ (%) 70-75 nu 80 nu 80 2-4 ori/zi Pe tot timpul stoc\rii se va proceda la decontaminarea permanent\ a `nc\perii prin formolizare. la o temperatur\ de cel pu]in +22oC.06% sau de Dimanin 2/10. unde temperatura trebuie s\ fie de +13oC. 2 m3 aer/or\/1.000 ou\/or\. la temperatura de +38oC. Imediat dup\ sp\lare. umiditatea relativ\ de 70-75%. al doilea control biologic se efectueaz\ `n ziua a 25-a de incuba]ie la ou\le de ra]\ [i respectiv. Tratamentul se face `ntr-o `nc\pere special\. 3. la un timp de sp\lare de 2-5 minute/[arj\. cofrajele cu ou\ sunt trecute `ntr-o alt\ `nc\pere. productivitatea unei astfel de ma[ini este de 6. Cl\tirea se realizeaz\ `ntr-un alt bazin. La vârsta embrionilor de [apte zile (`n cazul ou\lor de ra]\) sau de opt zile (la cele de gâsc\). dar `n schimb sunt decontaminate prin iradiere cu raze ultraviolete. `n ziua a 28-a `n cazul ou\lor de gâsc\.000-8.

154 - Tabelul 61 Total ou\ pe incubator 21. Atunci când se impune sexarea bobocilor. 2. astfel `ncât. se mai recurge [i la urm\rirea propor]iei de evaporare a apei din ou\. 61). coada este prins\ `ntre degetul mijlociu [i cel ar\t\tor. `n timp ce abdomenul este ]inut spre exterior. Sortarea. iar capul bobocului `n jos. cei cu ombilicul necicatrizat. bobocii se a[eaz\ `n cutii de carton `n care se pune rumegu[. `n acela[i timp.5.512 38.232 25. deci `n sta]ia de incuba]ie. direct pe sitele de ecloziune. `n fiecare aparat exist\.~n practic\.016 40.1. prin ap\sare. care poate fi stabilit\ prin: testul pierderii `n greutate a ou\lor [i testul de flota]ie.336 7. pân\ `n momentul livr\rii. cu defecte de aplomb etc.352 Gâsc\ Ra]\ Total ou\ pe serie 5. Capacitatea incubatorului Bekoto Specia Nr. dispuse pe 12 nivele.504 10.120 23.088 . La sfâr[itul ecloziunii se procedeaz\ la sortarea bobocilor.280 5. eliminându-se cei mor]i. câte 40 capete/cutie.032 10. sexarea [i preg\tirea bobocilor pentru livrare. Cu degetul mare [i cel ar\t\tor de la ambele mâini se trage `n jos pielea de sub cloac\. de 15 zile [i de 22 zile. de site pe serie 132 132 132 132 132 132 132 132 Nr. de 8 zile. precum [i de m\rimea (greutatea) acestora (tab. de ou\ pe sit\ 40 44 48 54 72 76 80 84 . de ra]\ sau de gâsc\.560 11. s\ se fac\ hidratarea individual\ a bobocilor cu o solu]ie de vitamine AD3E [i gluconat de Ca. 7. ~nc\rcarea aparatului se face `n serii s\pt\mânale (1 serie/s\pt\mân\).128 9. se apas\ u[or regiunea de deasupra cloacei. bobocii pot fi p\stra]i câteva ore `n depozit.128 42. Capacitatea total\ a incubatorului variaz\ `n func]ie de specia de la care provin ou\le. serii de ou\ cu embrioni de patru vârste diferite: de o zi. sau `n cutii de plastic tapetate cu hârtie.800 6. bobocii mor]i `n coaj\. la mascul se eviden]iaz\ penisul. se procedeaz\ astfel: fiecare exemplar se conten]ioneaz\ `n palma stâng\ cuprinzând spinarea. Este recomandat ca imediat dup\ ecloziune.240 44. procedându-se astfel. ceea ce duce la o capacitate total\ de 528 site pe aparat. tr\gând totodat\ pielea din dreapta [i stânga acesteia.344 28. ~n vederea expedierii. Tehnica incuba]iei ou\lor de palmipede `n aparate Bekoto Bekoto este prev\zut cu 44 stelaje pentru site cu ou\.

~n vederea asigur\rii unor condi]ii uniforme de temperatur\ [i umiditate pentru ou\le din cele patru serii. utilizându-se ap\ cu o temperatur\ apropiat\ de cea a ou\lor. iar acestea se introduc `n c\rucioarele de ecloziune (c\rucioarele mari au o capacitate de 24 site. R\cirea mediului din aparat se face dup\ urm\toarea tehnic\: la aprinderea becului de semnalizare a r\cirii se aduce ventilatorul mobil `n fa]a incubatorului. opera]iunea de r\cire-stropire se face zilnic. cu vârful rotunjit `n sus.ou\le se a[eaz\ vertical pe site. dup\ care cre[te la 80%. de r\cire-stropire-pauz\. . iar `ntoarcerea lor se realizeaz\ automat. .umiditatea relativ\: 70% `n prima zi. Dup\ 10 minute de r\cire. cu mici excep]ii: . ~n ziua a 28-a de dezvoltare embrionar\. se `ndep\rteaz\ ventilatorul mobil din dreptul aparatului. iar u[a acestuia se `nchide. umiditatea relativ\ a aerului se p\streaz\ la valoarea de 5860%. 8 [i 12.seria a IV-a: nivelele: 1. b) Incubarea ou\lor de ra]\. `n concordan]\ cu num\rul de serii existente `n aparat: `n prima s\pt\mân\ 1/4. iar cele mici de 12 site).20C. . 5 [i 9. iar `n s\pt\mâna a 4-a se deschid complet. . .capacitatea unei site de ecloziune este de aproximativ 80 ou\.. este momentul când `nceteaz\ func]ionarea sistemului de r\cire (se sting becurile verzi) [i de intrare `n func]iune a sistemului de `nc\lzire suplimentar\ care lucreaz\ timp de 30 min. la aceea[i or\. `n s\pt\mâna a 3-a 3/4. .seria a II-a: nivelele 3. se sisteaz\ pulverizarea de ap\ pentru a da posibilitatea usc\rii pufului cu care sunt acoperi]i bobocii. deci un total de 120 site. . a) Incubarea ou\lor de gâsc\. sitele se vor a[eza `n urm\toarea ordine (num\r\toarea se face de sus `n jos): . imediat dup\ stropire se pornesc toate ventilatoarele. Pe timpul ecloziunii se asigur\ urm\torii factori de microclimat: . introducându-l `n aparat. Ou\le se a[eaz\ pe site `n pozi]ie orizontal\.seria I: nivelele 4. Orificiile de aerare se deschid treptat. ~n eclozionator `ncap 4 c\rucioare mari [i 2 mici. Termostatul este fixat pe u[a aparatului [i asigur\ men]inerea unei temperaturi de +370C. 7 [i 11. ou\le se stropesc timp de alte 10 minute cu ajutorul unui vermorel manual. 6 [i 10. din or\ `n or\. `n acest moment sunt oprite ventilatoarele de condi]ionare a aerului.temperatura: +37. `n s\pt\mâna a 2-a 1/2.155 - . Dup\ cele 30 min. Cu 6 ore `nainte de scoaterea bobocilor. la un unghi de 90o (45o dreapta [i 45o stânga). ou\le cu embrioni normal dezvolta]i se trec pe sitele de ecloziune (50 ou\/sit\).ventila]ia: se face automat. men]inându-se u[a aparatului deschis\ `nc\ 10 minute. iar la aprinderea becurilor ce semnalizeaz\ func]ionarea serpentinelor de r\cire se deschide u[a [i se pune `n func]iune ventilatorul care antreneaz\ aerul mai rece din sala incubatoarelor.seria a III-a: nivelele 2. Procedura de lucru este asem\n\toare cu cea specific\ ou\lor de gâsc\.

Ou\le se a[eaz\ pe site `n pozi]ie vertical\. La incubarea ou\lor de gâsc\ `n aparatele I. deoarece echipamentele de `nc\lzire [i umidifiere reu[esc s\ asigure un microclimat optim pentru o dezvoltare embrionar\ normal\ la aceast\ categorie de ou\. introducându-se câte 96 site a 50 ou\ fiecare = 4.modificarea stelajelor pentru 16 nivele (24 x 16 = 384 site).redimensionarea sistemului de `nc\lzire.40C cu excep]ia ultimelor trei ore când scade la +360C. `ns\ indiferent de tipul folosit. . se va ridica la 80%. poate fi folosit [i pentru ou\le de palmipede: .V.la incubator: . ou\le se a[eaz\ orizontal pe site. `n cazul ou\lor de ra]\.5. umiditatea ini]ial\ va fi de 68%.- transferul ou\lor `n eclozionator se face atunci când cca. ~n schimb.utilizarea de termometre cu nivele mai sc\zute pentru temperatur\ [i mai ridicate pentru umiditate. 2. .V.3. Tehnica incub\rii ou\lor de palmipede `n aparate de mic\ capacitate De regul\.la eclozionator: . pe m\sur\ ce bobocii `ncep s\ eclozioneze.-utilizarea de termometre cu nivele mai sc\zute pentru temperatur\ [i mai ridicate pentru umiditate. . .800 ou\/serie. este indicat\ `nc\rcarea sa `ntr-o singur\ serie. . Tehnica incuba]iei ou\lor de palmipede `n aparate I. cu vârful rotunjit `n sus.60 Aparatul I.redimensionarea sistemului de r\cire `n concordan]\ cu cerin]ele fiziologice ale dezvolt\rii embrionare la ou\le de palmipede. ceea ce corespunde zilei a 26-a de dezvoltare embrionar\.modificarea stelajelor pentru 12 nivele (12 x 4 = 48 site). . `nc\rcarea se face s\pt\mânal. `ns\ perpendicular sau eventual oblic fa]\ de axa de rotire a sitei.-60 este destinat ou\lor de g\in\ sau curc\. 2. dar [i alte aparate cu o capacitate mai mic\ decât acesta. pentru ou\le de palmipede se utilizeaz\ incubatorul I.V. 80-90% dintre ele sunt ciocnite. introducându-se 48 site a 100 ou\ fiecare = 4. cu site Bekoto de 50 locuri la ou\le de gâsc\. dup\ care. Pentru ou\le de gâsc\. Ou\le se a[eaz\ pe site `n pozi]ia orizontal\.156 - . . aceast\ modalitate de `nc\rcare este impus\ de necesitatea corel\rii introducerilor cu capacitatea incubatorului.modificarea sitelor dup\ modelul Bekoto. `n sensul c\.5.`nlocuirea sitelor din incubator cu site alveolare de 100 locuri la ou\le de ra]\ [i respectiv. tehnica de incuba]ie este mult simplificat\. dar cu anumite modific\ri de ordin constructiv. temperatura `n eclozionator va fi de +37.V. `ntoarcerea lor se .-60 se folose[te o tehnic\ de lucru asem\n\toare cu cea utilizat\ la incubatoarele Bekoto.800 ou\/serie. umiditatea se reduce la 78%.2. `n ultimele 8-10 ore. 5 M. când to]i bobocii au eclozionat. La ou\le de ra]\ se fac 2 `nc\rc\ri pe s\pt\mân\. r\cirea [i stropirea ou\lor se face numai `n zilele foarte c\lduroase de var\. a) Incubarea ou\lor de gâsc\. .

inclusiv.5 37.7 37.7 37.7 37. Dup\ stropire. cit.7 37.7 37.7 37. din or\ `n or\. 62).157 - .5 37.7 37..H.7 37.50C.70C. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Temperatur\ (0C): aparat 37.5 ambiental\ 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 18-25 U.7 37.7 37. iar din ziua a 27-a [i pân\ `n a 30-a inclusiv. Din ziua a 15-a. iar o dat\ pe s\pt\mân\ se face `ntoarcerea la 1800 (tab.R (%) 60 60 60 60 da 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 60 80 80 80 80 ~ntoarcere: din or\ cu 1800 `n or\ da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da da nu nu nu nu Miraj I II R\cire 5’ 10’ 15’ 20’ 25’ 30’ 35’ 40’ 45’ 50’ 50’ 50’ 50’ 50’ 50’ 50’ 50’ 50’ 50’ Stropire da da da da da da da da da da da da Pozi]ie orizontal “ “ “ “ “ “ “ “ “ “ “ “ “ “ “ “ “ “ “ “ “ “ “ “ “ “ “ “ “ ~n primele 26 zile de dezvoltare embrionar\.7 37. sitele cu ou\ se reintroduc `n aparat. u[ile incubatorului se men]in `nchise pentru a se p\stra temperatura.pentru efectuarea r\cirii se opre[te func]ionarea rezisten]elor electrice [i se deschid u[ile aparatului.face manual. 1986) Nr.`ncepând cu ziua a 8-a de incuba]ie. la sfâr[itul perioadei de r\cire se procedeaz\ la stropirea ou\lor prin pulverizare cu ap\ la +30÷+350C. Opera]iunea de r\cire-stropire a ou\lor se poate executa direct `n aparat sau dup\ scoaterea sitelor `n exterior: varianta I . [i col. la un unghi de 450.7 37. R\cirea-stropirea se execut\ pân\ `n ziua a 26-a.7 37.7 37.7 37.5 37.. ~n tot acest timp.7 37.7 37. de Tipuri]\. sitele cu ou\ se scot `n sala incubatoarelor [i se a[eaz\ pe mese sau stelaje.7 37.7 37. `n timp ce umiditatea cre[te la 80%. este indicat ca aceasta s\ con]in\ un dezinfectant.7 37. temperatura va fi de +37. crt.. varianta a II-a . temperatura scade la +37. G.7 37. D.7 37.7 37.7 37. Tabelul 62 Schema de incuba]ie a ou\lor de gâsc\ `n incubatoare mici (dup\ Monachon. unde sunt l\sate pentru r\cire o anumit\ perioad\ de timp. dar l\sându-se ventilatorul `n func]iune .7 37. iar umiditatea relativ\ de 60%.7 37.

30 37.0 70 4-15 37. 5 M pentru ou\ de ra]\ este de 5. D. G.0 70 ~ntoarcere din or\ `n or\ la 45o.6. [i col.1-37.V.0 80-85 procedeaz\ ca `n perioada 9-19. b) Incubarea ou\lor de ra]\. dar adaptat\ la durata perioadei de dezvoltare embrionar\ specifice acestei specii. Se poate realiza dup\ aceea[i schem\ utilizat\ la ou\le de gâsc\. principiul clasic de lucru (al seriilor de incuba]ie). cit. prezint\ o serie de dezavantaje care duc la diminuarea indicilor de incuba]ie sau la ob]inerea unor pui de o zi tara]i din punct de vedere sanitar.0 60 -~n zilele 19 [i 20 se face o r\cire mai puternic\ (tot de 2 ori pe zi) [i 25-26 36.`nc\ 2-3 minute pentru intensificarea r\cirii. cu efecte directe asupra performan]elor `nregistrate `n timpul cre[terii acestora. pân\ `n ziua a 27-a. pân\ `n ziua a 27-a. L. moment `n care se efectueaz\ [i stropirea.8 70-85 -~n perioada 21-29 de incuba]ie se 29-transfer 37.5 54 20 7-20 37.8-38.8 70 o stropire mai abundent\ a ou\lor. Capacitatea incubatorului I.. [i col. 27-28 37.5 50-55 27-28 37. acestea a[ezându-se `n pozi]ie orizontal\ pe site.5 70 29-30 37. 2.0 80 ~ntoarcere din or\ `n or\ la 45o. 1986) Umiditate relativ\ Temperatur\ (%) (0C) 1-3 37.5 60 21-24 37. Pentru ou\le de gâsc\ se pot utiliza [i alte scheme de lucru (tab.158 - . dup\ care se decupleaz\ [i acesta. . de Tipuri]\.1-37.. Fluxul tehnologic din sta]ia de incuba]ie cu mediu controlat Cu toate c\ este folosit pe scar\ larg\ `n incuba]ia artificial\.500 buc.4-37.. D. `ncepând tot cu ziua a 15-a de incuba]ie. ~n continuare. 63 [i 64). de Tipuri]\.6 60 16-26 37. Ziua R\cire din ziua a 8-a nu nu Stropire din ziua a 15-a nu nu Tabelul 64 Schem\ de incubare a ou\lor de gâsc\ (dup\ Dorohin. 10-15 minute). Tabelul 63 Schem\ de incubare a ou\lor de gâsc\ (dup\ Tardatian.5 70-75 -~ntre zilele 9-19 r\cirea [i stropirea se fac de dou\ ori pe zi la ora 8 [i 3-6 37. 1986) Ziua R\cire [i stropire Temperatur\ Umiditate relativ\ (%) (oC) 1-2 37. cit. aparatul se las\ `n repaus pân\ când temperatura la nivelul ou\lor scade la +340C (cca.

C. Spa]iile de incuba]ie [i de ecloziune vor fi `n permanen]\ decontaminate prin formolizare. devine posibil\ infestarea pe orizontal\ (de la ou la ou) cu diferi]i agen]i patogeni care pot afecta `ntr-o m\sur\ mai mic\ sau mai mare dezvoltarea embrionar\. pentru protec]ia natural\ pe care o asigur\.~n acest sens. precum [i calitatea puilor ob]inu]i. este amplasarea lâng\ o lizier\ de arbori. iar `n restul `nc\perilor sta]iei se vor folosi l\mpi cu ultraviolete sau instala]ii automate pentru dezinfec]ie. Totodat\.P. p\s\rile S. Func]ionarea permanent\ a incubatoarelor `ntr-un astfel de regim nu permite decontaminarea riguroas\ a lor [i nu d\ posibilitatea asigur\rii unui repaus suficient pentru ruperea lan]ului microbian. Compartimentarea interioar\ trebuie realizat\ de a[a manier\ `ncât niciodat\ puiul de o zi s\ nu se `ntâlneasc\ cu oul de incuba]ie. dup\ un proiect elaborat de inginerul Petre Pl\cint\ [i speciali[tii din aceast\ unitate.1. trebuie s\ provin\ de la p\s\ri s\n\toase [i cu un poten]ial productiv ridicat. totodat\. Materialul biologic. Principii generale de amplasare [i construc]ie Dispunerea spa]ial\ a sta]iei cu mediu controlat trebuie f\cut\ la cel pu]in 500m de orice surs\ de poluare. totul gol) la sta]ia de incuba]ie cu mediu controlat. Bac\u.F. mai ales de unit\]i cu profil zootehnic. `n vederea `ntreruperii lan]ului microbian. parametrii normali de incuba]ie dintr-un aparat `n care se introduc serii succesive de ou\ nu pot fi alinia]i cerin]elor biologice ale embrionilor [i care variaz\ `n func]ie de vârsta acestora. respectiv ou\le de incuba]ie.libere de boli) crescute `n mediu protejat. iar ori de câte ori este posibil.159 - . ideal\. pentru a se putea asigura repausul lor. Principiul care a stat la baza proiect\rii unei astfel de sta]ii a fost acela c\.A. . prin introducerea `n acela[i aparat a unei noi serii de ou\ provenite de la p\s\ri bolnave.6. care au adaptat metoda de lucru “all in-all out” (totul plin. Circula]ia aerului poluat trebuie s\ se desf\[oare `ntr-o singur\ direc]ie pentru a nu fi reintrodus `n sta]ie. “AVICOLA” S. dau produc]ii superioare din punct de vedere cantitativ [i calitativ celor care nu `ndeplinesc o astfel de condi]ie. sta]ie care a fost proiectat\ [i realizat\ pentru prima oar\ `n lume la S. (Specific pathogen free . S\lile de ecloziune vor fi utilizate judicios. care se formeaz\ inevitabil. este obligatoriu ca personalul sta]iei s\ respecte cu rigurozitate disciplina sanitar-veterinar\ atât la intrarea `n sta]ie. `ntreaga sta]ie va fi l\sat\ `n repaus. iar aerul admis va fi filtrat [i condi]ionat sub aspectul temperaturii [i al umidit\]ii. evitându-se astfel poluarea retrograd\ cu vectori `nsufle]i]i sau neânsufle]i]i. conform acestui principiu [i activitatea lucr\torilor se va desf\[ura numai `ntr-un singur sens de circula]ie. cât [i pe timpul efectu\rii sarcinilor de serviciu. Solu]ia tehnologic\ care elimin\ inconvenientele amintite apar]ine avicultorilor români. s-a constatat faptul c\. s\ `ntruneasc\ anumite condi]ii de calitate [i s\ fie supuse decontamin\rii primare chiar `n fermele de provenien]\. 2.

sala de depozitare-stocare. P\r]i [i elemente componente Pentru ca sta]ia cu mediu controlat s\ fie indemn\ din punct de vedere sanitar-veterinar.s\lile eclozionatoarelor. .sala de deeping. `n timp de 8-10 minute. cât [i garan]ia ob]inerii unor produ[i indemni de boli. . `n plus. instala]iile [i aparatele din sta]ie sunt controlate sub aspectul temperaturii. S\lile.2.sala de primire [i recep]ie a ou\lor.2.grupul electrogen. . 32). separate `ntre ele [i anume: o zon\ curat\ sau indemn\ [i alta murdar\ sau contaminat\. Aceast\ opera]iune const\ `n cur\]irea chimic\ a suprafe]ei cojii ou\lor de posibile depuneri [i tratarea lor cu preparate pe baz\ de iod.160 - .sala de preânc\lzire.sala de dezinfec]ie a ou\lor. umidit\]ii [i a presiunii aerului printr-o re]ea de securitate care comunic\ cu biroul [efului sta]iei. . Tehnica de lucru presupune trecerea ou\lor fumigate. Zona murdar\.filtrul sanitar [i sp\l\toria de materiale. cea cu mediu controlat prezint\ câteva elemente noi ale fluxului tehnologic. Spre deosebire de sta]iile clasice de incuba]ie. este alc\tuit\ din: . . Sanita]ia ou\lor.sala de sexare [i depozitare a puilor. . ridicarea treptat\ a temperaturii provoac\ dilatarea cojii ou\lor [i implicit `nchiderea porilor. opera]iunile de `ntre]inere [i interven]ie `n caz de avarie fiind executate prin culoarul tehnic. `mpiedicându-se `n acest fel p\trunderea solu]iilor folosite `n interiorul ou\lor. . prin du[area ou\lor cu solu]ii de sp\lare-dezinfec]ie [i cl\tire (fig. orice deficien]\ `n func]ionarea aparatelor este monitorizat\ [i `n sala echipei de interven]ie (mecanici [i electricieni). Sta]ia de incuba]ie de la Bac\u este dotat\ cu o instala]ie importat\ din Anglia.sala de sortare. Toate componentele electro-mecanice ale aparatelor sunt dispuse `n exteriorul zonei curate. . .sala incubatoarelor. .postul trafo.sala de expedi]ie. este necesar ca func]ionalitatea acesteia s\ fie `mp\r]it\ pe dou\ mari zone. a c\ror remanen]\ asigur\ protec]ia contra fungilor pe tot timpul incuba]iei. prin patru bazine ce con]in solu]ii de sp\lare [i dezinfec]ie. care au drept scop asigurarea unei protec]ii sporite pe timpul dezvolt\rii embrionilor. .culoarul tehnic. Zona curat\. . cuprinde: . .6. dar care au temperatura `n cre[tere de la un bazin la altul. care realizeaz\ automat opera]iunea de sanita]ie.

solu]ie de detergent nespumant 0. urm\toarele componente: carcas\ exterioar\ de protec]ie a filtrelor.ap\ de cl\tire la temperatura de +40. una pentru ou\le de g\in\.15°C.000 ou\ tratate. iar cealalt\ pentru ou\le de curc\. ou\le se trec sub un jet de aer cald (+48. 32. 33).bazinul I.65°C. bazinul IV-200 l solu]ie de iosan 0.P. .bazinul II. a eclozionatoarelor. filtru grosier.4°C). spa]iul din fa]a incubatoarelor [i respectiv. rezisten]\ de `nc\lzire `n dou\ trepte [i dispozitivul de umidifiere care este alc\tuit dintr-un bazin pentru ap\ cu nivel constant. bazinul III-200 l solu]ie de cloramin\ 4‰. .4°C.solu]ie de cloramin\ (60g/15 l de ap\) la temperatura de +42.000 ou\ tratate. Fiecare tunel de condi]ionare prezint\. Sanita]ia ou\lor de g\in\: bazinul I-200 l solu]ie de detergent nespumant 1%. . fier. Schimbarea solu]iei de detergent se face la fiecare dou\ ore de lucru sau dup\ 8.p. la temperatura de +37. la temperatura de +35°C. .161 - . ~n ]ara noastr\ sunt folosite dou\ scheme de sanita]ie. iar a solu]iei dezinfectante dup\ patru ore de lucru sau dup\ fiecare 16.E. ventilator aspiro-refulant. la temperatura de +42°C. Instala]ie automat\ pentru sanita]ia ou\lor. Sanita]ia ou\lor de curc\: . Apa folosit\ trebuie s\ fie dedurizat\. Filtrarea [i condi]ionarea aerului.ap\ de cl\tire la temperatura de +45. dup\ sp\lare.6-1%. o rezisten]\ sumersibil\ [i un agitator vertical ac]ionat electro-mecanic (fig. s-a transformat `ntr-o `nc\pere cu volum redus care prime[te aerul din tunele de condi]ionare. la temperatura de +38°C. de la exterior spre interior. Prin crearea plafonului fals `n urma dispunerii de pl\ci la nivelul P.bazinul III. la temperatura de +40°C.06%. bazinul II-200 l ap\ de cl\tire.bazinul IV.m.Fig. filtru fin cu randament de 93%.-lor.9°C. separându-se astfel aerul admis de cel evacuat. cu mai pu]in de 5 p.

rezisten]\ sumersibil\. va fi filtrat. 2. 8.agitator. dedurizat\ [i cu o presiune constant\ de alimentare. Una din sursele de infestare a ou\lor de incuba]ie. incubatoarele [i eclozionatoarele sunt supuse unei formoliz\ri permanente. 11. 5.bazin cu nivel constant. 33 Schema de condi]ionare a aerului admis `n sta]ia de incuba]ie cu mediu controlat 1-carcas\ de protec]ie. 12.rezisten]e de `nc\lzire.E. precum [i cea sumersibil\ sunt decuplate. Circuitul apei tehnologice. a c\rui rol este de a produce ap\ bidistilat\ [i dedurizat\. `nc\lzit la valoarea de +20÷+24oC [i umidifiat la un nivel sub cel necesar pe timpul dezvolt\rii embrionare. sta]ia cu mediu protejat este prev\zut\ cu o instala]ie special\.5% umiditate relativ\. Protec]ia sanitar\ permanent\ a aparatelor de incuba]ie. aerul admis `n `nc\perea cu volum redus din fa]a incubatoarelor sau a eclozionatoarelor. Din aceste considerente. `n timp. fapt pentru care. cu hidrofor propriu.Fig.filtru grosier. instala]ia de tratare a apei asigur\ sistemelor de umidifiere din tunelele de condi]ionare [i din aparate.P. o constituie apa tehnologic\ netratat\. prin urmare. 10-ventilator+rezisten]\.ventilator.P.. 13. a conductelor prin care aceasta circul\. ~n ansamblul ei. Atunci când temperatura extern\ este ridicat\. iar `n plus. 6. o ap\ steril\. Microclimatul din spa]iile `n care are loc dezvoltarea embrionar\ este deosebit de propice multiplic\rii diferitelor microorganisme [i mai ales a mucegaiurilor.zon\ tampon. 9. rezisten]a de `nc\lzire. .162 - . 7.co[ de evacuare. 3. deoarece ar provoca `nc\lzirea exagerat\ a aerului. Ventilatorul (are debitul corelat cu volumul compartimentului pe care `l deserve[te) aspir\ aerul din exterior prin cele dou\ filtre [i `l `mpinge peste rezisten]a de `nc\lzire ce este comandat\ de un termostat cu toleran]a de ±0.tavan fals. cele dou\ componente ale tunelului de condi]ionare vor func]iona numai `n sezonul rece. 4.5°C [i peste dispozitivul de umidifiere. aflat sub comanda unui higrostat cu o toleran]\ `n func]ionare de ±2. `n special cu germeni colli. suspensiile minerale din ap\ duc la colmatarea.filtru fin.

. ~n practic\. 34) (con]ine solu]ia de antibiotice) `n care se introduc sitele cu ou\. deoarece: reduce fertilitatea ou\lor. Tratarea ou\lor cu antibiotice reprezint\ o metod\ modern\ [i eficient\ de eradicare a unor boli sau de reducere a gradului de infestare la ou\le hibride.metoda prin injectare. “AVICOLA” S. dar [i c\ `nc\rc\tura microbian\ din aparate cre[te `n paralel cu vârsta.La stabilirea concentra]iei de aldehid\ formic\ ce urmeaz\ a fi utilizat\ trebuie s\ se ]in\ seama de faptul c\. iar dup\ tratare. apare riscul introducerii de microorganisme `n ou\ odat\ cu solu]ia de antibiotice [i nu se cunoa[te cu exactitate cantitatea de antibiotice care este preluat\ de ou\. .A.V.sc\derea presiunii la -0.-60 `n timpul celor trei zile de ecloziune. Echipamentul de lucru este prev\zut cu un tanc (fig. .163 - .-Bac\u pentru ou\le de curc\ este alc\tuit\ din 3. ~ntreg sistemul este controlat de un ceas programator care. comand\ aerosolizarea `nc\perilor timp de 30 sec. . Deeping-ul ou\lor de incuba]ie. rezisten]a embrionilor fa]\ de substan]ele dezinfectante depinde de vârsta lor.p.metoda prin ultrasonare.m. Gentamicine [i 600 p. distruge mecanismele naturale de protec]ie ale acestora. sistemul va avertiza sonor personalul din sta]ie. favorizeaz\ apari]ia antibiorezisten]ei. Solu]ia de antibiotice utilizat\ la S. astfel: .-60 `n 24 de ore [i de 510cm3 pentru un eclozionator E. deeping-ul se poate realiza prin mai multe procedee: .revenirea la presiunea normal\ `n 2.p. `ntre concentra]ia necesar\ distrugerii eficiente a microorganismelor [i pragul letal pentru embrioni este o diferen]\ foarte mic\. el permite modificarea presiunii. Protec]ia mediului din interiorul sta]iei.sta]ionarea timp de10 minute la presiunea de -0. se realizeaz\ printr-o decontaminare de securitate. Tylosine. la fiecare intrare `n func]iune.4 atmosfere `n timp de 2 minute. Amoniu cuaternar. ou\le se introduc la incubat `n maxim 48 ore.m.C.000 p. excluzând `nc\perile unde se practic\ formolizarea. a) Metoda diferen]ei de presiune. Instala]ia presupune existen]a unei re]ele de conducte pe care sunt fixate recipiente ce con]in un amestec de dou\ substan]e dezinfectante [i care sunt racordate la un compresor. Temperatura solu]iei de lucru trebuie s\ fie de minim +4°C. se utilizeaz\ aldehid\ formic\ (concentra]ie industrial\) `n doz\ de 155cm3 pentru un incubator I.men]inerea ou\lor timp de 8 minute la presiune normal\. Decontaminarea automat\ a `nc\perilor sta]iei.000 p. periodic\ [i simultan\ `n toate celelalte compartimente. . .m. a fost elaborat\ de Voeten A.C.metoda diferen]ei de presiune. Totu[i. la noi fiind folosit\ cu succes pentru eradicarea micoplasmozei la curci. `nainte cu câteva secunde de declan[area aerosoliz\rii. ..5 minute (este perioada când se absoarbe o parte din solu]ia de antibiotice). `n ultimul timp a reintrat `n actualitate.4 atmosfere. fiind comb\tut\ ini]ial.p. 1. la intervale prestabilite de timp.metoda diferen]ei de temperatur\. Este cunoscut c\. devenind maxim\ dup\ ciocnirea ou\lor.V.

ce se g\se[te `n tancul instala]iei. Procedeul a fost preluat `n anul 1963 de c\tre o echip\ condus\ de Alsen care au ob]inut rezultate favorabile lucrând la temperaturi de +5° ÷ +8°C. +10°C [i +17°C.164 - . solu]ia p\trunde `n ou\. necesit\ un echipament de producere a ultrasunetelor. 6 [i 8 zile. c) Metoda prin ultrasonare. 10. Cele mai bune rezultate au fost ob]inute la temperatura de +5°C [i timpul de 30 minute. 15. 4. ou\le au avut o vechime diferit\. a fost introdus\ `n anul 1959 de c\tre Chalquest [i Fabricant care au imersionat ou\ de g\in\ [i curc\. Erytromicin\. vechimea ou\lor nu influen]eaz\ eficacitatea metodei. .Fig. fumiga]ia cu formol 40% (40 ml/m3) [i hipermanganat de potasiu (35 . Rooney W. de: 2.F. permite cunoa[terea cu exactitate a cantit\]ii de antibiotice introdus\ `n ou\ [i presupune parcurgerea a dou\ etape de lucru. de la Universitatea din California a dezvoltat experimentele efectuate `n anii anteriori. important fiind numai timpul de imersionare. `n tancuri speciale con]inând solu]ie de antibiotice cu temperaturi diferite: +5°C. respectiv. datorit\ vibra]iilor sonice. deoarece.m. 20 [i 25 minute. cu 400-500 p. timpul de men]inere a ou\lor `n solu]ia de lucru a variat de la 30 la 180 minute.Preg\tirea s\lii de lucru.p. timpul de imersie fiind de 5. deci au absorbit o cantitate mai mare de solu]ie. Concluzia la care a ajuns cercet\torul american a fost aceea c\. el a `nc\lzit ou\le la temperatura de +32°C timp de 2 ore. cu cât ou\le au stat mai mult `n solu]ia de antibiotice. 34 Echipament pentru tratarea ou\lor cu antibiotice prin metoda diferen]ei de presiune. preânc\lzite la +37°C. cu atât au devenit mai grele. cl\tirea. dup\ care le-a introdus `ntr-o solu]ie de antibiotice cu temperatura cuprins\ `ntre +5°C [i +8°C. timp de 30 minute. ~n anul 1968. b) Metoda diferen]ei de temperatur\. Ou\le a[ezate `n co[uri metalice se introduc `ntr-o solu]ie de antibiotice cu temperatura de +5 ÷ +6°C. prin porii acestora. constând `n sp\larea cu ap\ cald\ [i detergent. d) Metoda prin injectare.

Imediat dup\ tratare.injectarea solu]iei de antibiotice (0. . ~naintea fiec\rei inocul\ri se aprinde lampa de ultraviolete. trebuie s\ se ]in\ cont [i de starea de s\n\tate a p\s\rilor de reproduc]ie de la care provin ou\le [i de condi]iile de `ntre]inere asigurate acestora. dup\ spargere. . Totodat\.7. ou\le se a[eaz\ dup\ clase de greutate. ou\le se vor preincuba la temperatura de +28°C [i umiditatea de 75%.g/m3).Inocularea propriu-zis\: . pozi]ia camerei cu aer etc. ou\le prea mari sau prea mici. care se opre[te pe timpul inocul\rii propriu-zise. prin ovoscopie sau prin determin\ri fizico-chimice pe ou\le `ntregi sau pe componentele acestora. Un regim special `l comport\ ou\le murdare care. cu consecin]e nefaste asupra indicilor de incuba]ie. vor fi cur\]ate [i apoi supuse unei opera]iuni de sanita]ie mai severe decât cea aplicat\ ou\lor curate. timp de o or\.aprecierea calit\]ii puilor ecloziona]i. astfel: . opera]iune ce se desf\[oar\ etapizat. timp de 10-15 minute. precum [i cele cu deform\ri sau fisuri ale cojii.165 - . .aprecierea rezultatelor incuba]iei. .aprecierea dezvolt\rii embrionilor (controlul biologic al incuba]iei). aprecierile se fac prin observare direct\. . ~n activitatea sta]iilor de incuba]ie. dup\ fiecare 24 site cu ou\ injectate. cât mai uniform. `nainte de sortare. m\rime. greutate [i integritatea cojii. se aprinde lampa de ultraviolete. cât [i fizico-chimic. Controlul biologic al incuba]iei Abera]iile genetice. precum [i abaterile de la regimul optim de incuba]ie determin\ apari]ia la embrioni a unor modific\ri fizio-patologice [i anatomopatologice. Ou\le ce urmeaz\ a fi incubate vor fi alese dup\ form\.perforarea cojii la nivelul camerei de aer cu ajutorul unei freze.pigmentarea camerei de aer cu tinctur\ de iod.aprecierea ou\lor folosite la incuba]ie. . integritatea [alazelor [i mobilitatea g\lbenu[ului. 2. introducerea echipamentului de lucru [i tratarea s\lii cu ultraviolete timp de 4-5 ore.1 ml/ou) cu o sering\ automat\ de tip“Cornwall” (dup\ fiecare 10-20 ou\ injectate se flambeaz\ acul seringii). Pe site. 2.1.parafinarea locului de injectare cu un ciocan de lipit. cu toate c\ implic\ un volum mare de munc\. examenul . Examenul ovoscopic permite eviden]ierea unor elemente referitoare la aspectul cojii minerale. una din cele mai importante lucr\ri care se efectueaz\ o constituie cea referitoare la controlul procesului de incuba]ie. .7. vor fi excluse de la incuba]ie. Alegerea ou\lor pentru incuba]ie La aprecierea ou\lor destinate incuba]iei se au `n vedere cerin]ele pe care acestea trebuie s\ le `ndeplineasc\ atât din punct de vedere morfologic. cele cu abateri de la forma normal\.

La miraj pot fi identificate trei categorii de ou\: limpezi sau clare (nefecundate).166 - . Controlul biologic al incuba]iei Controlul biologic. prin ovoscopie este foarte greu s\ se deosebeasc\ ou\le nefecundate de cele cu embrioni mor]i. `n cele cu [alazele rupte sau cu camera de aer dispus\ `n alt\ zon\ decât vârful rotunjit.Se efectueaz\ la termenele prezentate anterior. 2. discul germinativ apare perfect rotund [i de culoare alburie. primele dou\ categorii de ou\ se elimin\ de la incuba]ie. fapt care permite examinarea aspectului [i formei discului germinativ.ou\ cu embrioni normal dezvolta]i. Tabelul 65 Termenele de efectuare a controlului biologic al incuba]iei Tipul de miraj I Intermediar II G\in\ 6 11 18½ Ziua de incuba]ie pentru ou\le de: Ra]\. curc\ [i Gâsc\ Prepeli]\ bibilic\ 7 8 5 13 15 10 25 28 16 Unii autori recomand\ ca mirajul I al ou\lor de ra]\ s\ se fac\ la vârsta embrionilor de 8-9 zile. se recurge la spargerea unor probe de ou\. fiind reorientate c\tre sec]iile de producere a f\inurilor proteice.0002 g). Totu[i. `n ou\le ce au fisuri nedetectabile cu ochiul liber. dezvoltarea embrionar\ este afectat\ foarte mult. la ou\le nefecundate.7. . dac\ este necesar\ analiza biologic\ `n acest stadiu al incuba]iei. `mpreun\ cu resturile de la incuba]ie. `ntre cele dou\ controale specificate (tab. Un examen de fine]e a calit\]ii ou\lor alese pentru incuba]ie presupune spargerea unui num\r oarecare de ou\ din `ntreaga [arj\ [i efectuarea de analize fizico-chimice complete pe cele trei componente: g\lbenu[. ~n primele ore de incuba]ie. una mai `nchis\ la culoare (g\lbenu[ul) [i alta mai deschis\ (albu[ul).ovoscopic este necesar. au con]inutul segmentat `n dou\ p\r]i. pentru o mai corect\ evaluare a categoriilor de ou\ examinate. datorit\ dimensiunilor foarte reduse ale embrionilor (embrionul de o zi are o greutate de 0. embrionul . cunoscut [i sub denumirea de mirajul ou\lor. Astfel. `n zilele 9-10 de dezvoltare embrionar\.2. deoarece. `n timp ce la ou\le cu embrioni mor]i acesta este piriform. Mirajul I . albu[ [i coaja mineral\. Este o lucrare obligatorie `n practica incuba]iei artificiale [i se face prin ovoscopie. alternând cu cercuri de culoare mai `nchis\. ajungându-se chiar la moartea embrionilor. prezentând `n centru cercuri concentrice de culoare mai deschis\. se poate realiza [i un miraj suplimentar. permite eviden]ierea modific\rilor normale sau anormale ce au loc `n intimitatea unui ou pus `n condi]ii de incuba]ie. iar a celor de gâsc\. 65). la `nceputul dezvolt\rii embrionare (mirajul I) [i `nainte de transferul ou\lor pentru eclozionare (mirajul al II-lea). cu embrioni mor]i [i cu embrioni normal dezvolta]i.

~n termeni generali. . sunt complet limpezi (clare) la lumina ovoscopului. la oul de g\in\.ou\le nefecundate.ou\ cu embrioni mor]i.ou\ nefecundate. sacul amniotic [i tot g\lbenu[ul. La ou\le cu embrioni mor]i [i intra]i `n putrefac]ie. Pe timpul incuba]iei se modific\ dimensiunile camerei cu aer. un .ou\ cu embrioni normal dezvolta]i. dezvoltarea embrionar\ reintr\ `n normal. ele apar accidental la mirajul al II-lea. uneori incomplet (inelul mor]ii). ~n zilele 8-9 la g\ini. linia de contur a camerei cu aer trebuie s\ fie sinuoas\ [i nu dreapt\. luate de pe o sit\ incomplet\. La 11 zile (g\ini). . la 13 (curci [i ra]e) [i la 14 zile (gâ[te). ~n acest stadiu se pot percepe mi[c\ri ale embrionului. observându-se [i alantoida anastomozat\ la vârful ascu]it al lui. cu toate c\ au fost eliminate cauzele externe care sunt implicate `n perturbarea dezvolt\rii embrionilor (p\s\ri de reproduc]ie bolnave. prezint\ aspecte diferite `n func]ie de vârsta la care a survenit moartea. de la care pleac\ vasele de sânge ca o pânz\ de p\ianjen. de regul\. Apoi.). ou\ necorespunz\toare etc.167 - .se face `naintea transferului ou\lor `n eclozionator. de[i sunt foarte u[or de depistat [i prin urmare pot fi eliminate `n totalitate la primul miraj. cu excep]ia unei mici zone mai clare din zona vârfului ascu]it (un rest de albu[). interesând mai mult `n\l]imea acesteia care. datorit\ neaten]iei operatoarelor sau a situa]iei incerte de la primul control (sunt sau nu sunt limpezi?). cu atât cantit\]ile de albu[ [i g\lbenu[ din ou sunt mai mari. Ou\le cu embrioni mor]i [i cele limpezi se `ndep\rteaz\ de pe site. f\r\ contur clar. au camera cu aer mult m\rit\.ou\ cu embrioni mor]i. `n mijlocul c\ruia este embrionul sub forma unei pete. `n jurul c\ruia lipsesc vasele de sânge. se observ\ o pat\ `ntunecoas\ (embrionul aproape complet format). . ~n zilele 19-20 la ou\le de g\in\. con]inutul lor se lichefiaz\. Cu cât vârsta embrionilor `n momentul mor]ii este mai mic\.este situat `n zona central\ a p\r]ii mai `nchise. alantoida acoper\ embrionul. `n rest. . ~n ziua a 4-a la g\ini [i a 5-a la celelalte specii. Uneori. alantoida acoper\ integral embrionul. de 10mm `n ziua a 10-a. de 16mm `n ziua a 15-a [i de 20mm `n zilele 19-20 de incuba]ie. trebuie s\ fie de 6mm `n ziua a 5-a. se observ\ un inel ro[u. punga amniotic\ [i o parte din g\lbenu[. mai mic\ decât la ou\le cu embrioni normal dezvolta]i. alantoida acoper\ `ntreaga suprafa]\ intern\ a oului. 10-11 la ra]e [i 11-12 la curci [i gâ[te. Mirajul al II-lea . dar embrionul mort poate s\ apar\ [i ca un punct mobil sau chiar lipit de coaj\. dar semnul specific al mor]ii este lipsa vaselor de sânge. camera cu aer la aceast\ categorie de ou\ este. . ajungând s\ ocupe aproape 1/3 din volumul lor. 25-26 la ou\le de curc\ [i ra]\ [i 27-28 la cele de gâsc\. locurile libere completându-se cu ou\ având embrioni normali dezvolta]i. la un ou cu embrionul mort. pe timpul incuba]iei pot apare unele abera]ii reversibile [i dac\ se intervine `n timp util. au `n interior o pat\ neagr\ fluctuant\. sub forma a dou\ pete: una cu contur precis-capul [i alta cu contur mai pu]in clar-corpul. zona de demarcare dintre camera cu aer [i masa embrionului apare ca o linie sinuoas\. Prin ovoscopie.

exemplu este `ntârzierea anastamozei alantoidei datorat\ temperaturii prea sc\zute - remediul const\ `n cre[terea temperaturii la valoarea normal\. Prin urmare, este absolut obligatoriu ca pe un num\r restrâns de ou\ s\ se efectueze miraje suplimentare, urm\rindu-se zilnic dac\ dezvoltarea embrionilor se `ncadreaz\ `n "tiparele" specifice fiec\rei specii `n parte. ~n acest sens, exist\ tabele cu evolu]ia embriogenezei `n fiecare zi de incuba]ie (tab. 66 [i 67). Tabelul 66 Dezvoltarea embrionului de g\in\
Vârsta (zile)

1 (12-14 ore) 2 (25-45 ore) 3 (48-72 ore) 4 5 6

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Semnele exterioare Câmpul alb al discului embrionar `n form\ de 8; se disting primele 7 perechi de somite. Sistemul circulator vitelin format. Se vede bine cordul pulsând. Capul se separ\ de vezicula vitelin\. Exist\ 27 perechi de somite. Amniosul `mbrac\ embrionul. ~ncepe pigmentarea retinei [i se schi]eaz\ membrele. Apar primordiile celor cinci vezicule cerebrale. Alantoida se observ\ cu ochiul liber `n oul spart. Ochii complet pigmenta]i. Alantoida ajunge la nivelul cojii oului. La examenul ovoscopic se observ\ vasele de sânge. ~n primordiile aripilor se disting segmentele corespunz\toare bra]ului [i antebra]ului. Apar primordiile ciocului [i se diferen]iaz\ gâtul. Re]eaua vitelin\ cuprinde mai mult de jum\tate din suprafa]a vitelusului. Primordiile picioarelor `ntrec `n dimensiune pe cele ale aripilor. Alantoida se extinde pe jum\tate din suprafa]a intern\ a oului. Apare corpul clignotant [i primordiile pufului pe fa]a dorsal\. Albu[ul are aspectul unei mase gelatinoase [i reprezint\ numai 19% din masa oului. Aripa devine tipic\ prin articula]iile sale. Alantoida se `ntinde pe `ntreaga suprafa]\ a oului. Alantoida se anastomozeaz\ la vârful ascu]it, unde se pot vedea vasele alantoidiene prin ovoscopie. Apar gheare la degete. Tot corpul acoperit cu foliculi plumiferi. Puf pe cap. Albu[ `n amnios. Pleoapa superioar\ atinge nivelul pupilei. Tot embrionul acoperit cu puf. Apar urechiu[ele. Pleoapele aproape complet `nchise. Se observ\ b\rbi]ele. Pe fluiere se v\d primordiile solzilor. Solzi pe degete. Ochii bine `nchi[i. Cre[tere somatic\ intens\. Albu[ul trece `n `ntregime `n sacul amniotic. Cre[tere somatic\ intens\. Nu se mai g\se[te albu[ `n amnios. Cre[tere somatic\ intens\. ~ncepe retractarea veziculei viteline `n cavitatea abdominal\. Se declan[eaz\ ciocnirea [i ecloziunea. Continu\ retractarea veziculei viteline. Toiul ciocnirii. Se `ncheie ecloziunea.

Tabelul 67 Dezvoltarea embrionului de ra]\ (rasa Pekin)
Vârst\ (zile) 1 2 3 4 5 Semne exterioare ~ncepe formarea primordiilor generale. Discul germinativ are stuctur\ zonat\ concentric. Se formeaz\ linia primitiv\ [i prelungirea cefalic\. ~ncepe dep\rtarea capului de vezicula vitelin\. Vasele sangvine sunt formate. Embrionul are pozi]ie perpendicular\ pe axul lung al oului. Amniosul `nglobeaz\ embrionul. ~ncepe pigmentarea ochilor. Apare curbura gâtului. Apar excrescen]ele aripilor. Se poate observa alantoida (`n oul spart). Date biometrice Disc germinativ cu diametrul de 2,6-3,2 mm Câmpul vascular evident (diametrul de 8-14 mm). Câmpul vascular cu diametrul de 23-27 mm. Embrionul are lungimea de 7-9 mm. Câmpul vascular cu diametrul de 30-33 mm. Embrionul are lungimea de 9-10 mm. Ochi mari, u[or de observat.

- 168 -

6 7 8 9-10 11

Se schi]eaz\ orificiul bucal. Picioarele sunt de dou\ ori mai lungi decât aripile. Se schi]eaz\ ciocul [i se diferen]iaz\ gâtul. Alantoida ajunge la nivelul cojii (se constat\ la ovoscop). Se observ\ orificiul auditiv. Apar primordiile pufului pe spinare. La vârful ascu]it al oului se observ\ albu[ foarte concentrat. Se schi]eaz\ degetele. Pleoapele acoper\ pe jum\tate ochii. Excrescen]a cornoas\ de la vârful ciocului este evident\. Embrionul are pozi]ie perpendicular\ pe axul lung al oului, cu fa]a dorsal\ spre vârful rotunjit. Apar primordiile pufului pe cap. Ciocul apare bine conturat. Apar primordiile pufului pe aripi. Se observ\ ghearele la picioare. Alantoida cuprinde albu[ul concentrat la vârful oului. Pleoapele ajung la pupil\. Apar primordiile pufului pe abdomen. Embrionul are pozi]ie paralel\ cu axul lung al oului. Apar primordiile pufului pe gât. Embrionul acoperit `n `ntregime de puf (papile plumifere). Pleoapele acoper\ `n `ntregime ochii. Fluierele apar pigmentate. Sacul vitelin se apropie de orificiul ombilical. Albu[ul este folosit integral. ~ncepe retractarea sacului vitelin. Embrionul `ncepe s\ deschid\ ochii. Sacul vitelin par]ial retractat. Boboc complet format, `n pozi]ie de eloziune. La ovoscop se vede linia sinuoas\ a membranelor cochiliere `n camera de aer. Ecloziunea.

Câmpul vascular ocup\ mai mult de 50% din suprafa]a g\lbenu[ului. Embrionul are lungimea de 13-14 mm. Câmpul vascular ocup\ 3/4 din suprafa]a g\lbenu[ului. Embrionul are lungimea de 16-17 mm. Câmpul vascular cuprinde tot g\lbenu[ul. Embrionul are lungimea de 18-20 mm [i greutatea de 1,5 g. Coastele, ficatul [i stomacul muscular apar bine conturate.

12 13

Embrionul are greutatea de 6,6 g. Alantoida se anastomozeaz\ la vârful ascu]it al oului. Embrionul are greutatea de 8,5 g. Embrionul are 23,5-25 g. Embrionul cre[te mult, este curbat, cu capul sub aripa dreapt\ [i cu picioarele `ndoite. Embrionul are 27-29 g. Nu se mai g\se[te albu[ la vârful ascu]it al oului. Scade cantitatea de vitelus din vezicula ombilical\. Sc\derea evident\ a con]inutului de vitelus din sacul vitelin Bobocul are 45-50 g. Ecloziunea.

14 15-17 18-19 20 21 22-23 24 25-26 27-28

Dezvoltarea embrionar\ la celelalte specii de p\s\ri se desf\[oar\ `n general asem\n\tor, cu anumite diferen]e de care trebuie s\ se ]in\ seama `n organizarea procesului de incuba]ie, cât [i `n practicarea controlului biologic al incuba]iei. Un element deosebit de important `n aprecierea modului `n care se desf\[oar\ incuba]ia este stabilirea pierderilor `n greutate ale ou\lor, prin evaporarea lichidului alantoidian (tab. 68); m\rimea lor este invers propor]ional\ cu valoarea umidit\]ii asigurate `n aparate.
Tabelul 68 Pierderile `n greutate ale ou\lor pe timpul incuba]iei (dup\ Vancea I., 1978) Pierderi `n greutate (% din greutatea ini]ial\): 6 zile 12 zile 18 zile 24 zile 2,5-4,0 7,0-9,0 11,0-13,0 2,5-3,5 5,0-6,0 7,0-9,0 10,5-13,5 2,5-3,5 5,5-6,0 8,0-10,0 11,0-15,5 2,0-3,0 4,5-6,0 8,0-9,0 10,5-12,5 - 169 -

Specia G\ini Curci Ra]e Gâ[te

La ou\le de ra]\ se aplic\ testul de flota]ie, care se execut\ dup\ urm\toarea tehnic\: `n ziua a 24-a de dezvoltare embrionar\, se introduc 100 ou\ cu embrioni vii `ntr-un vas cu ap\ la +37oC. Dac\ umiditatea aerului din incubator a fost corect\, cel pu]in 98 ou\ vor pluti cu jum\tate din camera cu aer deasupra apei; dac\ mai mult de dou\ ou\ se vor scufunda, `nseamn\ c\ umiditatea a fost prea ridicat\, iar dac\ toate ou\le vor pluti cu mai mult de jum\tate din camera cu aer deasupra apei, umiditatea a fost prea sc\zut\. 2.7.3. Analiza procesului de incuba]ie La sfâr[itul fiec\rei serii de incuba]ie, pe baza datelor `nregistrate la cele dou\ miraje, se calculeaz\ principalii indicatori de incuba]ie, pentru a se putea face o analiz\ global\, tehnic\ [i economic\, a acestui gen de activitate. ~n acest fel, se poate aprecia `n ce m\sur\ rezultatele incuba]iei au fost influen]ate de factorii externi (calitatea p\s\rilor de reproduc]ie, calitatea ou\lor folosite etc.) sau cei interni (regimul de incuba]ie), stabilindu-se m\surile de corectare a gre[elilor ap\rute. Indicatorii de care se ]ine cont `n aprecierea rezultatelor incuba]iei sunt: - Fertilitatea (%) - Ou\ fertile (buc.) - Embrioni mor]i la mirajul I (%) = 100 - (
O.L. O.I.

x 100);

= O.I. - O.L.; =
E.M.M.. I O.I. E.M.M.II

x 100;

- Embrioni mor]i la mirajul al II-lea (%) = - Embrioni mor]i la mirajele I [i II (%) - Eclozionabilitatea (%) - Ecloziunea (%) = = =

O.I. E.M.M. I + E.M.M. II O.I.

. x 100;

x 100;

T.P.V. O.F. T.P.V.
O.I.

x 100; x 100.

`n care:- O.L. = ou\ limpezi; - O.I. = ou\ introduse; - O.F. = ou\ fertile; - E.M.M. I = embrioni mor]i la mirajul I; - E.M.M. II = embrioni mor]i la mirajul al II-lea; - T.P.V. = total pui viabili. Rezultatele ob]inute la incuba]ie pot fi considerate ca fiind bune, dac\ sunt apropiate de urm\toarele valori: - ou\ limpezi max. 10% - ou\ cu embrioni mor]i la mirajul I max. 5% - ou\ cu embrioni mor]i la mirajul al II-lea max. 5%
- 170 -

cu greutate de 30-36 g. a V-a*** Pui cu vezica vitelin\ incomplet retractat\ Puii au greutate sub 30g 2 3 Pui `ncadra]i `n clasa I [i a II-a. aplicate la pui aplicate la pui ecloziona]i `ntre 16-24 ore. fluierele [i ciocul slab pigmentate Pui debili sau care nu se ]in bine pe picioare .pui mor]i `n coaj\ . `ns\ au abdomenul mare. Tabelul 69 Criterii de bonitare [i clasare a puilor de g\in\ de o zi Nr crt 1 I Pui ecloziona]i `n primele 8 ore. l\sat. bomba]i [i str\lucitori Luat `n mân\. cu ochii rotunzi. Capul este scurt. la sta]iile care sunt prev\zute cu o astfel de `nc\pere sau dac\ nu. dar cu abdomenul mare. cu greutatea cuprins\ `ntre 30 [i 36 g. permi]ând palparea vezicii viteline.. Aprecierea calit\]ii puilor ob]inu]i La sfâr[itul perioadei de incuba]ie se trece la recoltarea puilor de pe sitele de ecloziune [i la sortarea acestora. 1% min.171 - . dup\ criteriile de bonitare existente (tab. Pui ecloziona]i `n primele 8 ore. este ca `n spa]iul de sortare s\ se asigure o temperatur\ de +30oC [i o umiditate relativ\ de maximum 60%. Celelalte condi]ii ca la clasa I Pui `ncadra]i la punctele 1 [i 2 ale clasei a III-a. mobili. oasele bine calci-fiate.4.procent de ecloziune . lung. clasa I. Puiul se ]ine bine pe picioare. `n greutate de cel pu]in 36g*. se va evita bruscare puilor sau aruncarea acestora `n cutiile de transport. trunchiul se simte compact. Celelalte condi]ii ca la clasa I Pui ecloziona]i `ntre 8-16 ore. Celelalte condi]ii ca la clasa I a IV-a Pui ecloziona]i `ntre 16 [i 24 ore. Clasa de calitate a II-a a III-a Acelea[i criterii Acelea[i criterii ca la ca la clasa I.pui neviabili . puiul se zbate energic. 72% min. l\sat. 75-80% 2. larg [i adânc. de culoare galben\. 7% max.7. condi]ia obligatorie. 69). Sortarea trebuie f\cut\ corect [i cu exigen]\. are fluierele de culoare galben intens. cu greutatea cuprins\ `ntre 30 [i 36 g.procent de eclozabilitate max. cu ciocul scurt [i gros. vioi. Fluierele [i ciocul sunt slab pigmentate Pui cu orificiul ombilical incomplet cicatrizat. adânc [i larg. direct `n sala eclozionatoarelor. Opera]iunea se execut\ `n sala de sortare a puilor. lipsit de elasticitate (se poate palpa vezicula vitelin\). ecloziona]i `ntre 8-16 ore.

fiind elimina]i puii cu ombilicul contractat.clasa a II-a (`ntre 42 [i 50g). . puii [i bobocii se claseaz\ dup\ greutate `n trei clase: -pui de curc\: .Puii [i bobocii din ultima clas\ se sacrific\ obligatoriu.clasa a III-a (sub 42g). .La celelalte specii. nesim]indu-se prin peretele s\u vezicula vitelin\. puful bronzat nu reprezint\ un criteriu de bonitare.clasa a II-a (`ntre 90 [i 100g). ***. . Orificiul ombilical cicatrizat. `ndep\rtându-se cei cu anomalii. aripile sau ciocul strâmbe. iar ombilicul s\ fie bine cicatrizat.clasa a II-a (`ntre 37 [i 43g). . .clasa a II-a (`ntre 45 [i 52g).boboci de gâsc\ din rase u[oare . Cloaca curat\.172 - . de culoare roz. neaglutinat [i f\r\ resturi de coaj\.clasa I (peste 43g).clasa I (peste 50g). Abdomenul este mic [i elastic.La celelalte specii. s\ nu prezinte resturi din cordonul ombilical.4 5 Vezicula vitelin\ retras\ `n cavita-tea abdominal\.clasa a III-a (sub 90g).boboci de ra]\ Campbell . . eliminându-se cei care stau `n decubit sternoabdominal (o consecin]\ a inflam\rii sacului vitelin sau al cordonului vitelin). . . .clasa I (peste 100g). Puf `nfoiat.boboci de ra]\: .clasa I (peste 52g). dac\ tonicitatea sau m\rimea abdomenului este normal\. . lins pe cre[tet [i bronzat (culoare `nchis\) pe cap [i picioare la rasele la care puii au puful galben** Puii cu picioarele. - ~n opera]iunea de sortare se va urm\ri: dac\ puii se men]in `n echilibru. pui cu diferite monstruozit\]i *. m\t\sos. . dac\ picioarele sunt drepte.clasa a III-a (sub 37g).clasa a III-a (sub 45g). . **. puful s\ fie perfect uscat.

pg. 5-th European Symposium on the Quality of Eggs an Egg Products. Bucure[ti. [i col... I. 1994-Tehnologia industrializ\rii produselor de origine animal\. Proceedings of the Australian Poultry Science Symposium. Cunningham. 1983-Genetica [i ameliorarea p\s\rilor. . Editura Agro-Silvic\..F. Amsterdam. 1982-Reproduc]ie animal\. B. 1986-The incubation of duck eggs.. Gh. [i Usturoi. Bucure[ti. 1992-Biologie celular\. Bucure[ti. Gh.. 1-2. Editura Ion Ionescu de la Brad.. M. Sauveur. Editura Didactic\ [i Pedagogic\..... A. (101). Biol. Institut National de la Recherche Agronomique.. A. Bogdan. Tipuri]\. Kortlang.. Bucure[ti.J.. I.. 1990-Evaluating incubation practices. 1967-Biochemistry of the avian embryo. Vacaru-Opri[. Sturkie. C. [i col. Sandu. Moreng. 1980-Incubateur. I.. I. Revista “Cercet\ri Agronomice `n Moldova”.. Caiet de lucr\ri practice. Oxf.G. Romanoff. I [i II. I [i II.I.Bibliografie selectiv\ B\l\[escu. P. Cornell University Press. [i col. Science and World Practice. France. Dumitrescu. 1980-Avicultur\. Romanoff. 1960-The avian embryo. Tours. Bucure[ti. I [i II. Lemonnier. Editura Ceres.A... B. New York. Vacaru-Opri[.. 9. Scholtyssek. 1974-Avian physiology. France. Rev. 1987-Incuba]ia [i incubatoare de mic\ capacitate. C. M. 1978-Tehnologia cre[terii p\s\rilor. [i col. Editura “Scrisul Românesc”. Moskva. Vancea. I. Usturoi. 1988-Reproduction des volailles et production d’oeufs. 1961-Avicultura. 7905319..L. Farell Ed. Editura Ceres. Vacaru-Opri[. Bucure[ti. 1986-Cre[terea intensiv\ a palmipedelor. New-York. Editura Didactic\ [i Pedagogic\.. New-York. I. S. Bucure[ti. 1981-Reproduc]ia animalelor de ferm\.. Ia[i. Vol.. Bucure[ti. Paris.J. D.173 - . Curs lito.F. Cotea. Craiova. Editura Ceres. 1999-Incuba]ia la p\s\rile domestice. 62-68. A. ANA. Reprod. pg. M. 1994-Preocup\ri actuale [i de perspectiv\ `n domeniul incuba]iei artificiale a ou\lor. 1985-Practicum po incuba]ii iai] i embriologhii seliskohozesistvennoi pti]`. [i col. In Duck Production. Vol. I.. Agropromizdat. Vacaru-Opri[.T.L. Y. Centrul de multiplicare al I. 1993-Methods to measure egg quality. Bessarabov. Wiley. R. Elsevier.. Universitatea Agronomic\ Ia[i. 1993-Tehnologia cre[terii p\s\rilor.G.. [i col.. D.. Editura Ceres. histologie [i embriologie. 1987-Ovulation in the hen: neuroendocrine control.. Editura Ceres. Ia[i.. vol.. Ia[i. 96-136. [i col.. Nr. F.. Driha. Vancea... {tef\nescu. Mac Millan.. vol.D. 2002-Tratat de Avicultur\ (II).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful