Nume si prenume Sex Vârsta Data examinării Mai jos, aveti enumerate o serie de fraze care exprimă modul

în care oamenii simt sau actionează când se simt stresati sau se confruntă cu o problemă gravă. Gânditi-vă cum simtiti si actionati dvs., în general, la astfel de situatii si alegeti varianta care vi se potriveste cel mai bine. Marcati răspunsul dvs. cu un X în căsuțele din dreptul fiecărei afirmații, folosind o scală de la 1 la 4 (1 – de obicei nu fac acest lucru, 2 – rareori fac acest lucru, 3 – fac uneori acest lucru, 4 – fac deseori acest lucru). Nr.crt. Item 1 Mă angajez în activităti suplimentare, care pot contribui la rezolvarea problemei. 2 Încerc să îmi formulez o strategie cu privire la ce am de făcut. 3 Las deoparte alte activităti pentru a mă concentra asupra problemei. 4 Îmi impun să astept momentul potrivit pentru a reacționa. 5 Îi întreb pe oamenii care au trecut prin situații similare ce au făcut în acea situatie. 6 Spun cuiva ce simt. 7 Caut ceva bun în ceea ce mi se întâmplă. 8 Învăt să trăiesc cu problema mea. 9 Caut ajutorul lui Dumnezeu. 10 Sunt prost dispus si îmi exteriorizez emoțiile. 11 Refuz să cred ce s-a întâmplat. 12 Renunț la încercarea de a obtine ceea ce vreau. 13 Mă implic în muncă sau în alte activităti pentru a-mi abate gândul de la problemă. 14 Îmi concentrez eforturile spre a rezolva într-un anumit fel problema. 15 Îmi fac un plan despre cum să actionez. 16 Mă concentrez asupra situației care îmi dă de furcă si, dacă e nevoie, las celelalte lucruri mai în voia lor. 17 Mă țin deoparte, nu fac nimic, până când situatia nu o permite. 18 Încerc să caut sugestii despre ce ar fi bine să fac. 19 Încerc să obțin suport social de la prieteni sau de la rude. 20 Încerc să privesc lucrurile într-o lumină diferită, pozitivă. 21 Accept că faptul s-a petrecut si nu mai poate fi schimbat. 22 Îmi spun sperantele în Dumnezeu. 23 Îmi las sentimentele să iasă la iveală. 24 Îmi spun că nu s-a întâmplat cu adevărat. 25 Renunt să mai lupt pentru a-mi atinge scopurile. 26 Merg la filme, mă uit la televizor, pentru a mă gândi mai putin la problemă. 27 Prefer să visez la alte lucruri. 28 Mă feresc de a fi distras de alte gânduri sau activităti. 29 Mă asigur că nu înrăutătesc lucrurile acționând prea curând. 30 Mă gândesc bine la pasii pe care îi am de făcut. 31 Fac ceea ce trebuie făcut, pas cu pas. 32 Vorbesc cu cineva, pentru a afla mai multe despre situatia respectivă. 1 2 3 4

Accept ca realitate faptul că s-a petrecut. Vorbesc cu cineva care poate face ceva concret legat de problema mea. Îmi spun mie însumi „Nu poate fi adevărat”. Mă feresc să actionez prea repede. Consum alcool sau iau medicamente pentru pentru a mă gândi mai putin la problemă. Acționez direct pentru a solutiona problema. Caut întelegere de la cineva. Mă simt foarte stresat si îmi exprim sentimentele. Sunt deprimat si îmi dau seama de asta. . Învăt din lucrurile care mi se întâmplă. Mă obisnuiesc cu ideea că faptul s-a petrecut.33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 Îmi împărtăsesc sentimentele cuiva. ca urmare a acestei experiente. Reduc efortul pe care obisnuiam să îl depun în rezolvarea problemelor. Încerc să mă dezvolt ca persoană. Mă comport ca si cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Mă străduiesc să previn ca alte lucruri să se suprapună în eforturile mele de a rezolva problema. Mă rog la Dumnezeu mai mult ca de obicei. Mă obisnuiesc cu ideea că nu pot să mă descurc cu problema și abandonez încercările. Încerc să găsesc linistea în religie. Dorm mai mult ca de obicei. Mă gândesc cum as putea să mă descurc cel mai bine cu problema.

ci poate fi punctul de plecare pentru un alt gen de acțiune asupra stresorului (7. rude. în care cifra 1 . care este măsurat printr-un singur item. 46).de obicei nu fac acest lucru. Este o formă de actiune conștientă. 6. este o formă de coping activ în sensul focalizării pe stresor.CHESTIONAR COPE COPE – elaborat de Carver. 28. eliminarea activitătilor concurente – evaluează tendința persoanelor de a evita distragerea de la situația problematică. 2. Răspunsul se face pe o scală de la 1-4. până în momentul când circumstan ț ele vor permite acțiunea (4. ce urmăresc înlăturarea stresorului sau ameliorarea efectelor sale. 2 – rareori fac acest lucru. în vederea acționării asupra lui și/sau acceptarea faptului că nu se poate face nimic pentru ameliorarea situației (8. compasiune sau suport moral de la prieteni. 44). 9. retinerea de la actiune – măsoară opusul tendințelor impulsive și premature de a acționa chiar dacă situația nu o permite. 5. o strategie pasivă. 17. ca și cum nu ar fi real. 19. Cele 14 scale corespunzătoare strategiilor de coping sunt: 1. 3 – fac uneori acest lucru. 48). este considerat a fi o formă de coping activ (5. ajutor material necesar în acțiunile de ameliorare a situației. 7. 35. planificarea – se referă la orientarea gândirii spre pașii și modalită ț ile de ac ț iune (2. 21. 40). pentru a se putea concentra mai mult asupra soluționării ei (3. fiecare formă de coping fiind evaluată prin 4 itemi. nu are doar scopul de a reduce distresul. care pot avea preponderent un caracter activ sau pasiv. Excepție face copingul prin recurgerea la alcool-medicamente. Chestionarul cuprinde 53 de afirmații. este o formă de coping focalizat pe emoție (6. 4. 33. de intensificare a efortului în vederea ameliorării sau ajustării la stresor (1. 20. 16. copingul activ – vizează actiunile concrete. pentru a diminua distresul. colegi. 4 – fac deseori acest lucru. 45). 18. în mod tradi ț ional. 32. dar în același timp. reinterpretarea pozitivă – identifică tendința unei persoane de a extrage un beneficiu chiar dintr-o situație indezirabilă sau cu consecințe nefaste. informații. 42). 34. 30. negarea – se referă la refuzul de a crede că stresorul există sau la acțiunile întreprinse care ignoră stresorul. acceptarea – vizează una dintre cele două situații: acceptarea realității factorului amenințător. negarea este inclusă în . 15. 43). căutarea suportului social-instrumental – evaluează tendința de a solicita sfaturi. Chestionarul integrează modelul stresului elaborat de Lazarus (1984). 8. 31. căutarea suportului social-emotional – itemii identifică în ce măsură persoana tinde să solicite înțelegere. 29. 14. 47). dar autorii chestionarului consideră departajarea formelor de coping în cele două tipuri (focalizat spre problemă și focalizat spre emo ț ie) prea simplistă. deși. Chestionarul COPE vizează 14 forme de coping. 3. Scheier și Weintraub (1989).

25. în momentele nesigure. 53). 1989). pasivitatea comportamentală – evaluează tendința de răspuns la stres prin reducerea efortului sau chiar abandonarea angajării în atingerea scopului sau înlăturarea stresorului care interferează cu scopul.83 și .48 (Carver și colab. 13.categoria mecanismelor defensive. Diferența constă în instrucția dată subiectului: când se evaluează stilul coping.92 și . pasivitatea comportamentală ca strategie de coping este similară conceptului de neajutorare (12. iar cel al fidelității testretest între . 26. descărcarea emoț ională – scala pune în evidență tendința persoanei de a-și reduce nivelul distresului prin exprimarea afectelor și emo ț iilor negative (10. recurgerea la alcool-medicamente – itemul identifică propensiunea de a apela la medicație anxiolitică sau la alcool pentru cuparea stărilor de disconfort psihic rezultate din confruntarea cu situația amenințătoare (39). este tendința opusă suprimării oricăror activități. 41. 12. orientarea spre religie – se referă la măsura în care subiectul apelează.62. 11. Carver și colaboratorii consideră utilă includerea negării la mecanismele de coping (11. practicaresa sporturilor etc. cât și a răspunsurilor coping legate de o situație specifică. 38. pentru a se concentra la situația problematică (13. subiectul va opta pentruy formele de răspuns care reflectă cel mai bine modul în care a acționat într-o anumită situație specifică. Coeficientul de consistență internă a scalelor este cuprins între . 27.. la ajutor din partea divinității. 10. 50). 23. Pentru evaluarea copingului situațional. se cere subiectului să răspundă cum acționează în general când se confruntă cu situații problematice sau stresante. . autorii chestionarului apreciază că orientarea spre religie este o strategie de coping cu funcții multiple: poate servi pentru reinterpretarea pozitivă. 37. vizitarea prietenilor.. Itemii chestionarului au fost astfel fomulați încât acest instrument să permită examinarea atât a dispozițiilor coping. 52). 14. 36. pasivitatea mentală – scala identifică „tactica” folosită de anumite persoane în scopul de a evita confruntarea cu problema. 51). pentru suport emoțional sau ca o formă de coping activ la un stresor (9. 24. pasivitatea mentală are loc prin „imersia” în alte activități: vizionarea de filme sau spectacole. 49). 22.