Anexa nr. 3 la OMEdC nr. 4760/26.07.

2006 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CURRICULUM ANUL I ASISTENT MEDICAL GENERALIST

2006 Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I, Scoală Postliceală, Nivel 3avansat

PLAN DE INVATAMANT ANUL I Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Denumirea modulului Utilizarea calculatorului si tehnologia comunicatiilor Comunicare profesionala Anatomia si fiziologia omului Bacteriologie, virusologie, parazitologie Biochimie Embriologie si genetica Psihologie generala Sociologie, politici sociale si de sanatate Biofizica si imagistica medicala Mediu si sanatate Educatie pentru sanatate Farmacologie generala Bazele stiintei nursingului Fiinta umana si nursingul Semiologie medicala Tehnici si investigatii de nursing Protectia si securitatea in m unca Administrarea medicamentelor TOTAL Nr. De credite 1C 1C 2C 2C 1C 1C 2C 2C 1C 1C 2C 1C 2C 2C 1C 2C 1C 1C 26 C Detaliere ore (T + P) 30+30 30+30 90+30 90+30 30+30 30+30 60+60 60+60 30+30 30+30 60+60 30+30 60+60 60+60 30+30 60+60 30+30 30+30

Consemnarea orelor cu scris italic este pe semestrul II An scolar: 42 saptamani din care, Sem I si Sem II: cate 15 saptamani teorie si 6 saptamani de practica

Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I, Scoală Postliceală, Nivel 3avansat

Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I, Scoală Postliceală, Nivel 3avansat

TOTAL ORE TEORIE / PRACTICA TEORIE 15 SAPTAMANI NR. Semiologie medicala 1C 30+30 2 h teorie 2 5 h lab. UNITATEA DE COMPETENTA NR. CREDITE NR. tehnologic 8. parazitologie Embriologie si genetica Sociologie. tehnologic 1. Nivel 3avansat . Biochimie 1C 30+30 2 h teorie + 2h lab tehnologic 4 h teorie 4 - 4. UNITATEA DE COMPETENTA NR. Psihologie generala 2C 60+60 4 10 h lab. ORE TOTAL ORE / TEORIE SAPTAMANA +PRACTICA x 15 SAPTAMANI 2 h teorie+ 4 2h lab. tehnologic 10 h lab. tehnologic 5 h lab. CRT. Bazele stiintei nursing-ului 2C 60+60 4 10 h instruire practica 7. CRT. Scoală Postliceală.ASISTENT MEDICAL GENERALIST ANUL I – SEMESTRUL I – 21 SAPTAMANI NR. 3. practica 4 h teorie 4 10 h instruire practica 6. 4. tehnologic 6 h teorie 6 PRACTIC 6 SAPTAMA NR. TEHNOLOGIC/ INSTRUIRE PRACTICA x 6 SAPTAMANI 5 h lab.tehnologic + 2 h instr. 2C 90+30 5 h lab. TOTAL ORE TEORIE / PRACTICA TEORIE 15 SAPTAMANI NR. tehnologic 30 h instruire practica ASISTENT MEDICAL GENERALIST ANUL I – SEMESTRUL II – 21 SAPTAMANI NR. 1C 30+30 2 h teorie + 4 - Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. tehnologic 5. 2. ORE LAB. ORE TOTAL ORE / TEORIE SAPTAMANA +PRACTICA x 15 SAPTAMANI 2 h teorie+ 4 2h aplicatii practice 6 h teorie 6 2 h teorie 4 h teorie 2 4 PRACTIC 6 SAPTAMA NR. Comunicare profesionala Bacteriologie. Tehnici si investigatii de nursing 2C 60+60 2 h teorie + 2 h instr. tehnologic 3. politici sociale si de sanatate Biofizica si imagistica medicala 1C 2C 1C 2C 30+30 90+30 30+30 60+60 5. practica 32 20 h lab. ORE LAB. Fiinta umana si nursing-ul 2C 60+60 4 h teorie 4 10 h instruire practica TOTAL 13 C 420+360 26 h teorie + 4h lab. Utlizarea calculatorului si tehnologia comunicatiilor Anatomia si fiziologia omului 1C 30+30 2. TEHNOLOGIC/ INSTRUIRE PRACTICA x 6 SAPTAMANI - 1. CREDITE NR. virusologie.

Scoală Postliceală.tehnologic 6. 9. tehnologic 25 h instruire practica Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. 10.tehnologic +2h aplicatii practice 4 2 2 34 10 h instruire practica 5 h insruire practica 5 h insruire practica 25 h lab. tehnologic 8.2 h lab. Nivel 3avansat . 7. Educatie pentru sanatate Protectia si securitatea in munca Administrarea medicamentelor TOTAL 2C 1C 1C 13 C 60+60 30+30 30+30 450+330 2 h teorie 2 h aplicatii practice 2 h teorie 2 h teorie 30 h teorie + 2 h lab. Mediu si sanatate Farmacologie generala 1C 1C 30+30 30+30 2 h teorie 2 h teorie 2 2 5 h instruire practica 5 h lab.

dar şi de realizarea sarcinilor încredinţate grupului din care face parte. şcoală postliceală. din care 2 de ore de teorie + 2 ore de laborator tehnologic/semestrul I. lista de selecţie.1. La parcurgerea programei şcolare se va avea în vedere dobândirea competenţelor prevăzute în Standardul de pregătire profesională specific calificării. repornirea calculatorului. butonul. să comunice prin Internet. obiecte de lucru pe desktop. Noţiuni elementare de operare: pornirea şi închiderea calculatorului.1. Parcurgerea programului permite elevilor să dobândească competenţe suficiente şi cunoştinţe care să le permită găsirea unui loc de muncă corespunzător calificării. 2. să compare reprezentări grafice în aplicaţiile Word şi Excel. Compara reprezentari grafice in aplicatiile Word si Excel 3. Scoală Postliceală. document care face parte din Sistemul Naţional de Calificări Profesionale. având atribuţii de coordonare şi control.pictograma. caseta de text. După parcurgerea acestui modul. Utilizeaza sistemul de operare Windows 2. se va parcurge cu aceleaşi conţinuturi la toate calificările de nivel 3 avansat din domeniul Sanatate si asistenta pedagogica. Nivel 3avansat .  Lista competenţelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Comunica pe Internet 5. Utilizează sistemul de operare Windows Conţinuturi 1. grupul de obiecte. UTILIZAREA COMUNICATIILOR  Notă introductivă CALCULATORULUI ŞI TEHNOLOGIA Modulul UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR se studiază pe parcursul anului I. Unitate de competenţă Utilizarea calculatorului si tehnologia comunicatiilor Competenţe C. Persoana care va absolvi acest modul va fi responsabilă de execuţia propriei activităţi. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obţinerea calificării de nivel 3 avansat. să structureze şi să prezinte informaţii din surse variate. elevul va fi capabil să utilizeze sistemul de operare Windows. 1. Acest modul. Structureaza si prezinta informatii din surse variate  Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Nr. Interfaţa sistemului Windows: obiecte grafice de interfaţă. Modulul are alocat un număr de 60 de ore pe an. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Administreaza o baza de date 4. să administreze o bază de date. UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR. crt. Asistent medical generalist.

4. filtrare. antet.fereastra . referinţe absolute şi relative. exploatare foi de calcul. şir de caractere. conversii. dimensiune). Scoală Postliceală. 3. Tipuri de date: numerice. sursa datelor. mărime font. font. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. configurarea imprimantei. C. şabloane prezentări. suprafaţă diagramă. sortare. scădere. consultarea documentaţiei auxiliare. indexare. funcţii simple (adunare.Structura bazei de date: tabele (nume componente. şir de caractere. redenumire. medie aritmetică). Nivel 3avansat . ecuaţii.Exploatarea unei baze de date: deschidere. memo şi funcţii pentru date de tip numeric. copiere/lipire.Operaţii de operare asupra structurii unui tabel şi a foilor de calcul: inserare/ştergere. fişiere multimedia. poziţionare pe o înregistrare. de uz general. stil. alfanumerice.Prelucrarea informaţiilor dintr-un tabel: sortare.Trasare diagrame: tip. date calendaristice. navigarea în şi între ferestre.Încărcarea unei baze de date: introducere şi validare date.obiectul fereastră. localizare. Compară reprezentări grafice în aplicaţiile Word şi Excel 1. configurarea tastaturii.3. 3. aliniere. subtotaluri. grupare linii şi coloane. 5. formatare. Elemente avansate de operare: modificarea configuraţiei pentru desktop. C.Operaţii asupra tabelului dintr-o bază de date: creare. selectare culori.Formatare document şi foi de calcul: setare pagină. Administrează o bază de date 1. tip caracter. 2. tip. date calendaristice. grosimea liniei. shortcut-uri. 4. documente text. logice. închidere bază de date şi tabele. subsol. 4. 3. tipărire. 2. Organizarea informaţiilor în sistemul de operare Windows: creare directoare.2.Inserare obiecte: imagini. actualizare. grafice. suporturi mobile. operaţii asupra directoarelor şi fişierelor. fişiere. chenare. 5.

baze de date corespunzatoare domeniului de activitate.5. de la simplu la complex. metoda practică. 3.4. Structurează şi prezintă informaţii din surse variate  Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Modulul UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR poate fi parcurs în mod independent. normative.Surse de informatii: baze de date. dezbatere on-line.Tehnici de căutare adecvate surselor de informaţii: motoare căutare Internet. permite diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat. Alegerea acestor activităţi oferă următoarele avantaje: sunt orientate asupra celui care învaţă. Activităţile la lecţii pot fi variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învăţare sunt atinse.Prezentare material realizat: operaţii complexe de calcul tabelar. cuvintecheie. urmând să le pună mai bine în valoare. dialog. condiţiile de Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.Metode de schimb al informaţiilor: e-mail. diagrame. Nivel 3avansat . Se recomandă metode cum sunt: demonstraţia. forum. liste de discuţie a informaţiilor. proiectul. grupuri de cuvinte. 1. 2. limbaj. Internet. fişiere de pe floppy şi CDROM. observaţia sistematică a comportamentului elevilor. bazele de date şi informaţiile din surse variate vor corespunde domeniului profesional. accesare cont. permite individualizarea învăţării.C. Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor aplica activităţi de învăţare cu caracter interactiv. grafice. 2. autoevaluarea. Comunică pe Internet 1. Scoală Postliceală. 3. urmând să le pună mai bine în valoare.Operaţii pentru transmitere informatii: crearea unui cont. materiale scanate.Îmbinare informaţii într-un mod coerent: conţinut unitar. respectiv reprezentările grafice în aplicaţiile Word şi Excel. exerciţiul. dicţionare. respectiv asupra disponibilităţilor sale. permit diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat. Alegerea acestor activităţi conduc la o orientare asupra celui care învaţă. Profesorii pot folosi informaţii despre stilul de învăţare al elevilor. Conţinuturile se vor exemplifica în funcţie de domeniul profesional. C. oferă maximul de deschidere. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă. cataloage. iar ordinea de parcurgere a conţinuturilor este cea din tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor. expediere mesaje.

Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor. în funcţie de dificultatea acesteia. prin fişe individualizate. Instruirea prin activitatea la computer are importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii tehnicieni devize şi măsurători în construcţii. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. dezbaterea şi discuţii în grup. Scoală Postliceală. demonstraţia. de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit. Evaluarea continuă şi sumativă este condiţionată de evaluarea stabilită în Standardul de pregătire profesională.aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională corespunzător calificării. pentru verificarea atingerii competenţelor. Metodele de predare vor fi variate. predominând studiul de caz. Se evaluează numai competenţele din acest modul. O competenţă se evaluează o singură dată. evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. Instruirea se va realiza în laboratorul de informatică cu o bună dotare materială şi cu softul corespunzător. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ. dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standard.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Nivel 3avansat . exerciţiul.

Acest modul va dezvolta abilităţi cheie elevilor ce doresc o asemenea calificare. discuţii. 4. Unitate de compete nţă Competenţe Conţinuturi 1. rapoarte. Realizează un raport formal  Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unitatea de competenta: COMUNICARE PROFESIONALA ( 60 de ore din care 30 de ore de aplicatii practice) Nr. prezentarea profesion strategii pentru o unor informaţii. Elaborează informaţiilor. internet. 3. audio. informatizate. buletine informative. Metode de verificare a eficienţei comunicării: obţinerea feedback-ului. Metode de comunicare adecvate: scrise. documentaţie specifică. Aplică tehnici de comunicare orală 3. Scopul comunicării: primirea şi transmiterea Comunicare C. Crt. statistici. ală comunicare 2. Nivel 3avansat . Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în Standardul de pregătire profesională. eficientă. Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 2 ore de teorie + 2 ore de aplicatii practice/semestrul II.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului : 1. Surse de informaţii: informaţii interne şi externe. 1. procese verbale. Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă 2. verbale. întreţinerea unor discuţii. 1. Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării. massmedia. Scoală Postliceală.Modulul 2: COMUNICARE PROFESIONALĂ  Notă introductivă Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ reprezintă un modul de pregătire de specialitate pentru calificarea asistent medical generalist şi se va parcurge în anul I al şcolii postliceale. manuale. documentaţii întocmite Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. seminarii. publicaţii de specialitate.

1. publicul ţintă. prin articulare. diferenţiată ţinând cont de nivelul iniţial de pregătire. încurajarea discuţiei. Conţinutul şi structura raportului în funcţie de: tipul informaţiei. încadrarea în timp. 1. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă. respectiv strategiile pentru o comunicare eficientă.Facilitarea comunicării eficiente prin: acceptarea de opinii diferite. stimularea creativităţii. Dezvoltarea competenţelor individuale vizate prin Standardul de pregătire profesională se va realiza prin exemplificare pe domeniul profesional.corect. Informaţii selectate în funcţie de complexitatea temei. 4. adaptate contextului şi interlocutorului. formatul) 3. prin structură. prin modulaţia vocii. Scoală Postliceală. succesiunea logică. 3. adecvat scopului propus.  Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Parcurgerea conţinuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor. 2. Conţinuturile se vor exemplifica în funcţie de domeniul profesional. relevanţă. folosirea unui suport specific. Raport formal elaborat: document coerent. suportul ( grafica. 2. vorbitor. Strategii de ascultare în funcţie de situaţie. viteza vorbirii. C. C. metode de ascultare. adaptarea comunicării la nivelul de înţelegere al auditorului. respectiv – Sanatate si asistenta pedagogica. Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ poate fi parcurs independent. 2. ocazie. profesorii va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei: . Realizează un raport formal. subiectul în cauză. prin comunicare non verbală. Argumentare prin idei clare. oferirea feedback-ului. concise. prin alegerea tonului şi a vocabularului. 3. Aplică tehnici de comunicare orală. standardul de prezentare. tehnicile de comunicare orală şi realizarea unui raport formal se vor exersa şi vor corespunde domeniului profesional. bine structurat. Nivel 3avansat . În elaborarea strategiei didactice. Susţinere: în situaţii formale sau informale în funcţie de numărul de vorbitori. relevante. asigurarea posibilităţii de exprimare.elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor. persuasive.

fise de lucru( exemplu : realizarea unei succesiuni de idei clare. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională. Indiferent de locul. realizarea unui produs/proiect. . exercitii de utilizare a terminologiei profesionale. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. tema in clasa. de indicatii terapeutice. fise autoevaluare. teste de evaluare. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie. coevaluarea. O competenţă se evaluează o singură dată. Cadrele didactice.elevii au stiluri diferite de învăţare. investigatia. . Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa.. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evaluează numai competenţele din acest modul. Scoală Postliceală. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. pentru verificarea atingerii competentelor. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. de reactii adverse sau de contraindicatii). Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreaza elevul.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. momentul si persoana care face evaluarea. proiect( exemplu : realizarea unui raport formal). evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de comunicare standardizata pe diferite teme profesionale( exemplu : prezentare de retete.elevii participă cu cunoştinţele lor dobândite anterior la procesul de învăţare. Nivel 3avansat . Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. relevante si concise adaptate unui context dat). de moduri de administrare. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. fise de lucru. autoevaluarea. proiectul.

vizite de documentare la agenţii economici. dacă sunt îndeplinite criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţământ sunt asigurate condiţiile de aplicabilitate descrise în standard. Profesorul are libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de: dificultatea temei. statistici.Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare. ritmul de înţelegere şi asimilarea cunoştiinţelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. discuţii. teste de evaluare prin care elevii demonstrează că sunt capabili să atingă competenţele din cadrul modulului. informare prin mass-media. publicaţii de specialitate. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. vizionări de casete video şi CD-uri. Scoală Postliceală.  Sugestii metodologice Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 de ore pe an şi se va desfăşura astfel: 2 ore / săptămână/semestrul II de teorie şi 2 ore / saptamana / semestrul II de aplicatii practice. Nivel 3avansat . prin fişe individualizate. dotarea cu material didactic. Pentru realizarea competenţelor pot fi derulate diverse activităţi de învăţare: documentare cu ajutorul internetului. Instruirea prin activitatea de aplicaţii practice de tehnoredactare la computer are importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor de comunicare pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială şi cu softul corespunzător pentru colectarea şi procesarea informaţiilor şi redactarea rapoartelor formale. proiecte.

ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA  Notă introductivă Modulul ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA face parte din pregatirea generala din anul I.  Lista competentelor specifice unităţii de competenţă corespunzatoare modulului: 1. pentru calificarea : asistent medical generalist. Descrie elementele de fiziologie ( pe aparate si sisteme) ale corpului uman 6. Clasifica nivelurile de organizare anatomica si fiziologica 3. Caracterizeaza principalelor functii ale organismului 5. Modulul are alocate 120 de ore din care 90 de ore de teorie si 30 de ore de laborator tehnologic. Nivel 3avansat . Specifica modalitatile de adaptare a organismului la variatiile de mediu Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. In modulul ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA . Scoală Postliceală.Modulul : 3. Identifica si localizeaza principalele parti componente ale corpului uman 2. Analizeaza partile componente ale corpului uman 4. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala.

Scoală Postliceală. gatului. Identifica si localizeaza principalele parti componente ale corpului uman 1. Unitate de compete nţă Anatomie si fiziologie umana Competenţe Conţinuturi 1. scheletul membrelor) 3. Axele si planurile de orientare in organism – descriere. rol 3. principalele grupe de muschi somatici (muschii capului. organe. trunchiului si membrelor 2.structura muschiului. Componentele anatomice de la nivelul capului. Sistemul osos. Celula – tipuri de celule. Niveluri de organizare anatomica si fiziologica (celule. principalele ligamente si mezouri care leaga intre ele organele cavitatii abdomino-pelviene Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unitatea de competenta : ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA ( 120 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic) Nr. compozitia chimica a oaselor. Componentele anatomice ale principalelor sisteme si aparate – denumire si localizare 3. structuri morfofiziologice. Organizarea generala a corpului uman – regiuni. caracterizare. scheletul (scheletul capului. Nomenclatura anatomica C. neorganizat – apa. aparate si sisteme 2.1. compartimentele celulare (organizat – organitele celulare . muschii gatului. Topografia corpului – etajele si regiunile cavitatii abdomino-pelviene . Clasifica nivelurile de organizare anatomica si fiziologica 1. sangele).3. Nivel 3avansat . substante anorganice si organice). conjunctiv. C. muschii membrelor). Sangele – componente (elemente figurate si plasma sanguina) si proprietati 3. scheletul trunchiului. C. nervos. Tesuturile – clasificare (epitelial. Analizeaza partile componente ale corpului uman 1. rol 3.2. 3. tesuturi. crt. aparate si sisteme) – definitie si descriere 2. localizare. muscular. 2. structura osului. 1. diviziunea celulara (mitoza si meioza) 3. Sistemul muscular. muschii trunchiului.

respiratia (ventilatia pulmonara. circulatia capilara. structura. reglarea circulatiei sangelui 6. defecatia. vascularizatia si inervatia plamanului. energetic si bazal – substantele energetice. modificari patologice ale proprietatilor inimii. Aparatul respirator – descriere. lipidic. hemostaza . reglarea respiratiei 5. pancreasul). stabilirea paternitatii. de nutritie. organele tubului digestiv din cavitatea abdominala (stomacul. transportul gazelor in sange. factorii care o influenteaza. manifestarile activitatii cardiace). Aparatul digestiv – descriere – cavitatea bucala. fiziologia aparatului digestiv (digestia bucala. Descrie elementele de fiziologie (pe aparate si sisteme) ale corpului uman 1. 4. structura. mecanismele Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. splina (localizare. faringele. deglutitia. revolutia cardiaca. intestinul subtire.digestia in intestinul subtire.C. respiratia celulara).glucidic. rol). proteic . stabilirea compatibilitatii sanguine dintre mama si fat. Scoală Postliceală. difuziunea si schimburile de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare.) 2. absorbtia produsilor de digestie). Functiile sangelui . ficatul. Principalele functii ale organismului uman (de relatie. de reproducere) – descriere . arborele circulator (sistemul arterial. semimobile. manifestarile externe ale contractiilor musculare 4. Metabolismul – definitie. configuratia interna a inimii. digestia gastrica. sistemul venos. esofagul. sistemul limfatic). digestia in intestinul gros. determinare si reglare). Aparatul cardio-vascular – descriere. tipuri de metabolism (intermediar . fiziologia circulatiei sangelui (proprietatile functionale ale inimii. vascularizatia si inervatia inimii. intestinul gros). Caracterizeaza principalele functii ale organismului 1. fiziologia articulatiilor (sistemul de parghii) . glandele anexe ale tubului digestiv (glandele salivare. 5. specificarea aparatelor si sistemelor care le indeplinesc si a interrelatiilor dintre acestea C. proprietatile muschilor. grupele sanguine (sistemul AOB si Rh) si importanta acestora (principiile transfuziei de sange. structura. patologia articulatiilor (entorse si luxatii) 3. tensiunea arteriala (definitie. Fiziologia muschilor. Nivel 3avansat . mobile) . etc . Artrologie–articulatiile fixe. functiile ficatului 7.

pancreasul endocrin. Factorii perturbatori ai echilibrului organismului : . gustativ.interni – hipoxia. etc. encefalul. componente. structura. Aparatul excretor – descriere. reflexul conditionat.termogenezei/termolizei. tiroida. fiziologia neuronului. epifiza – structura. Scoală Postliceală. nidatia si gestatia) 10. 6. dezechilibre hidro-electrolitice. Sistemul nervos – descriere. drogurile. fiziologia analizatorilor 12. calitatea si compozitia aerului si solului. metabolice. microorganismele patogene si parazitii. tipuri de glande (hipofiza. Interrelatiile dintre functiile organismului uman 3. structura. componente. calitatea si cantitatea alimentelor si a apei. umiditatea. aparat genital masculin). mecanismul de feed-back C. Nivel 3avansat . hormonii secretati si rolul acestora) . Analizatorii – descriere. fiziologia sistemului nervos. fiziologia aparatului excretor (formarea urinei. tipuri de analizatori (cutanat. procese corticale fundamentale. Glandele endocrine – descriere. suprarenalele. mictiunea) 9. proprietatile fizico-chimice ale urinei. fiziologia gonadelor. endocrine. timusul. fiziologia centrilor nervosi (maduva spinarii. reproducerea (fecundatia. etc. activitatea nervoasa superioara 11. reflexul neconditionat. mecanismele de reglare a temperaturii corpului) 8. Mecanisme specifice de adaptare a organismului la variatiile mediului intern si extern Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. fiziologia sinapsei. acustico-vestibular). 2. . reglarea formarii urinei. olfactiv. vascularizatia si inervatia rinichiului. vizual. caile urinare. Specifica modalitatile de adaptare a organismului la variatiile de mediu 1.externi (temperatura. sistemul nervos vegetativ). kinestezic. Aparatul genital – descriere (aparat genital feminin. paratiroidele.

exercitii de utilizare a nomenclaturii anatomice. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. momentul si persoana care face evaluarea. aparate si sisteme) in functie de criterii date. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Se recomanda urmatoarele metode : observatia. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. descoperirea. teste de evaluare. schema circulatiei arteriale. venoase. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Nivel 3avansat . pentru verificarea atingerii competentelor. proiectul. Scoală Postliceală. realizarea unui produs/proiect. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. In elaborarea strategiei didactice. rezolvarea de fise de lucru (exemple : localizarea si raporturile anatomice dintre organele abdominale. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. limfatice. fise de lucru.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . exercitii de grupare a diferitelor structuri ( celule. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Modulul ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA poate fi parcurs in mod independent. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul .elevii au stiluri diferite de invatare . evaluarea altor competente nefiind relevanta.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. proiect (exemple : analiza mecanismelor fiziologice care realizeaza homeostazia mediului intern.ului). compararea. determinarea grupei sanguine si a Rh . Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie. organe. demonstratia. schema feed-back – ului endocrin). Indiferent de locul. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. fise autoevaluare. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. la procesul de invatare . Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de identificare a partilor componente ale corpului uman. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : . problematizarea. tesuturi. Cadrele didactice.

preparate microscopice. tema in clasa. cataloage. autoevaluarea. diapozitive. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. munca independenta. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. investigatia.Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase. dotarea cu material didactic. exercitiul. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea.  Sugestii metodologice Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 de ore pe an şi se va desfăşura astfel: 6 ore/ săptămână de teorie/semestrul I şi 30 ore/semestrul I de instruire practică prin laborator tehnologic. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. preparate formolizate. studiul de caz. folii de retroproiector. mulaje. simularea. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “ asistenti medicali generalist”. casete video. proiectul. dezbaterea. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. observatia. planse. etc. conversatia. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ANATOMIA SI FIZIOLOGIA UMANA . etc. coevaluarea. Nivel 3avansat . discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. desene. Scoală Postliceală. volumul si nivelul de cunostinte.

Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Aplica normele de prevenire a transmiterii infectiilor si metodele de combatere a organismelor patogene  Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unitatea de competenta : VIRUSOLOGIE. Analizeaza principalele tipuri de organisme cu potential patogen la om 2. Modulul are alocate 120 de ore din care 90 de ore de teorie si 30 de ore de laborator tehnologic. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE. VIRUSOLOGIE.  Lista competentelor specifice unităţii de competenţă corespunzatoare modulului: 1. In modulul VIRUSOLOGIE. Nivel 3avansat . Scoală Postliceală. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE face parte din pregatirea generala din anul I. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza VIRUSOLOGIE. Specifica caracteristicile interactiunii dintre organismele si om 3. Descrie notiunile de epidemiologie 4. Caracterizeaza infectiile nosocomiale 5. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE ( 120 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic) Nr. pentru calificarea : asistent medical generalist.Modulul : PARAZITOLOGIE 4. crt. Unitate de compete nţă Competenţe Conţinuturi Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. BACTERIOLOGIE SI  Notă introductivă Modulul VIRUSOLOGIE.

Sindromul de imunodeficienta acuta dobandita 2. bacilul dizenteric. Favusul 3. Micologie – generalitati 3. 2. Virusurile poliomielitei 1. Specifica Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Flagelate. Leptospirele 2. 6. bacilul lepros.1. proteus. Morfologia si fiziologia bacteriilor 2. agenti patogeni implicati ( salmonele. Bacteriologie –generalitati 2. vibrionul holeric. Toxiinfectiile alimentare – caracterizare. Microsporia 3.si micro. Virusologie.8. Virusurile gripale 1.2. Notiuni generale de parazitologie 5. 3. 1. bacilul difteric. Proprietatile macro. 5. streptococul. Infuzori) 6. Tricofitia 3. reprezentanti (Rhizopode. germeni aerobi si anaerobi formatori de spori). bacteriologie si parazitologie C. Compozitia chimica a virusurilor 1.generalitati 1. gangrena gazoasa) 2. Entomologie – generalitati. Bacilii patogeni (bacilul coli. Epidermofitia 3. Nemathelminti) 7. Multiplicarea virusurilor 1.1. gonococul) 2. Caracterele generale ale virusurilor 1. shigele. (Plathelminti.5. Genul Brucella 2. Helmintologie – generalitati.4. bacilul carbunos. Patogenitatea bacteriilor 2. bacilul Koch. 5. Sporozoare.4. Clasificarea virusurilor 1.5. 1.Cocii patogeni (stafilococul.9.2. Virusologia (inframicrobiologia) . Cultivarea virusurilor 1. (Arachnide. Morfologia si structura virusurilor 1. Insecte) reprezentanti reprezentanti C. 4. streptococi.3. 8. bacilul botulinic. Nivel 3avansat 1. stafilococi. Protozoologie – generalitati.10. 7.7. bacilul tetanic.1.organismelor participante la procesul infectios 2. Rickettsiile 3. pneumococul. Apararea organismului (mijloacele de aparare . Scoală Postliceală.2. Candidoza si actinomicoza 4. Analizeaza principalele tipuri de organisme cu potential patogen la om 1. meningococul.6. epidemiologie 2. Virusurile hepatice 1. bacilul coli. Treponema pallidum 2. genul Salmonella.3.

de mediu. calea de transmitere.etc. etc. arsuri.surse de infectie (flora indigena a pacientului.indirecte: diagnostic serologic ( depistarea si dozarea Ac). Procesul infectios: . 3. 4.directe: examen direct microscopic prin coloratii specifice. Nivel 3avansat .. corpi straini(canule i. exsudatul. diabet zaharat. Metode de laborator pentru stabilirea diagnosticului etiologic al bolilor infectioase: . organismul receptiv . 2.factori favorizanti: utilizarea materialelor si instrumentelor insuficient sterilizate sau nesterilizate. perioada de stare.etape: incubatia. bacilii enterici Gram-negativi.caracteristicile interactiunii dintre organismele patogene si om C.definitie . vindecarea (posibil cronicizarea) -factorii determinanti: sursa de infectie. proteze organice). puroiul. .Conditii predispozante: cateter urinar. materii fecale. Pseudomonas si germenii anaerobi C. intradermoreactiile (IDR) 1. mediul) . depistarea Ag microbiene.sange. sputa. LCR. catetere. pneumococii. sectiile de ATI. etc.factorii favorizanti: naturali. Descrie notiunile de epidemiologie nespecifice si specifice) 1. chirurgie. dezvoltarea unor tulpini de bacterii si fungi patogene. 2. hemodializa. Recoltarea probelor biologice si patologice: . Agenti etiologici implicati in declansarea infectiilor nosocomiale:stafilococii. cu arsuri. scaderea rezistentei antiifectioase a pacientilor(cei supusi la tratamente imunosupresoare.v. economicosociali. Caracterizeaza infectiile nosocomiale Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. urina. etc. sindroame mieloproliferative. spalatura gastrica. etapa de debut. Infectiile nosocomiale – definitie . convalescenta. alti pacienti. Scoală Postliceală. personalul medical. 3. splenectomie.). terapie cortizonica. alcoolism. etc. cu afectiuni alergizante. izolarea in cultura pura a germenului si realizarea antibiogramei .

Caile de transmitere a organismelor patogene (directe si indirecte) 2. Nivel 3avansat . dezinfectia. rezolvarea de fise de lucru (exemple : compararea structurii si fiziologiei diferitelor tipuri de organisme patogene. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. fitoterapia. In elaborarea strategiei didactice. caile de prevenire si combatere a organismelor patogene). realizarea unui produs/proiect. Metodele de distrugere a organismelor patogene. proiectul. demonstratia. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de identificare a organismelor patogene la om. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. exercitii de grupare a diferitelor organisme (virusuri. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. proiect (exemple : schema raspunsului imun. fise de lucru.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. fungi. deratizarea 3. sterilizarea. Indiferent de locul.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . Aplica normele de prevenire a transmiterii infectiilor si metodele de combatere a organismelor patogene 1. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul .elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. vaccinoterapia. dezinsectia. paraziti ) in functie de criterii date. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. momentul si persoana care face evaluarea. fise autoevaluare. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Se recomanda urmatoarele metode : observatia. la procesul de invatare .C. bacterii. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. descoperirea. Scoală Postliceală. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. apiterapia  Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Modulul VIRUSOLOGIE. problematizarea. Se evalueaza numai competentele din acest modul. schema cailor de transmitere si raspandire a procesului infectios).5.elevii au stiluri diferite de invatare . Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie. teste de evaluare. chimioterapia. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : . Medicatia profilactica si curativa impotriva organismelor patogene – antibioticoterapia. compararea.

tema in clasa. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de teorie si 30 de ore de laborator tehnologic. proiectul. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: cataloage. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Cadrele didactice. In modulul BIOCHIMIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza BIOCHIMIE. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. BACTERIOLOGIA SI PARAZITOLOGIA. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind VIRUSOLOGIA. conversatia. desene. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. pentru verificarea atingerii competentelor. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. planse. BIOCHIMIE  Notă introductivă Modulul BIOCHIMIE face parte din pregatirea generala din anul I pentru calificarea : asistent medical generalist.  Sugestii metodologice Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 de ore pe an şi se va desfăşura astfel: 6 ore/ săptămână de teorie/ semestrul I şi 30 ore / semestrul I de instruire practică prin laborator tehnologic. autoevaluarea. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. diapozitive. etc. insectare.Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. munca independenta. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. coevaluarea. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. investigatia. preparate microscopice. folii de retroproiector. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Nivel 3avansat . . studiul de caz. Scoală Postliceală. dotarea cu material didactic. poze. Scopul acestui modul este de a forma deprinderi si abilitati in analizarea si evaluarea notiunilor de BIOCHIMIE. observatia. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. casete video. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “ asistenti medicali generalist”. Modulul : 5. etc. volumul si nivelul de cunostinte. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. dezbaterea. simularea. exercitiul. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

glucide. reglarea cailor metabolice. legaturile dintre acestea 1. crt. cationi si anioni) 2. anabolism. utilizarea specifica a resurselor metabolice. biodegradare. hormonilor si vitaminelor in reglarea functiilor organismului 4. Interrelatiile dintre diferitele tipuri de metabolism – caile metabolice comune. clasificare. Tipuri de metabolism (intermediar. Caracterizeaza metabolismul materiei vii C. energetic si bazal – substantele energetice. Metabolismul – definitie. Hormonii – definitie. Nivel 3avansat 1. 1. manifestarile legate de lipsa lor din organism 2.S).2. proteic.Descrie componentele materiei vii si legaturile dintre ele 1.3. Caracterizeaza metabolismul materiei vii 3.Componentele materiei vii – elementele fundamentale (C.H. hidroelectrolitic. caracterizare.N. Unitate de compete nţă Biochimie Competenţe Conţinuturi 1. cai metabolice principale 3. Stabileste importanta enzimelor. patologia succesiva hipo- .Vitaminele – generalitati.Enzimele – biosinteza. mod de actiune. rol. substante organice(proteine. catabolism 2. C. Descrie componentele materiei vii si legatura dintre ele 2. clasificarea. Lista competentelor specifice unităţii de competenţă corespunzatoare modulului: 1. Structura si proprietatile materiei vii. rolul lor in functionarea organismului 3.glucidic. mecanismele de reglare a temperaturii corpului). Stabileste importanta enzimelor. mecanismele termogenezei / termolizei. dereglarile metabolice si efectele lor asupra organismului C. Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului si compozitiei chimice a probelor biologice de analizat  Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unitatea de competenta : BIOCHIMIE ( 60 de ore din care 30 de ore de instruire practica) Nr. hormonilor si vitaminelor in reglarea functiilor Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. lipidic.P. Scoală Postliceală.O. rolul lor in organism. lipide) si anorganice(apa.

problematizarea. Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului si compozitiei chimice a probelor biologice de analizat sau hiper. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. proiect (exemple : schema actiunii enzimelor in cadrul diferitelor reactii metabolice. etc. electroforeza 2. schema interrelatiilor metabolice). profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : .elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. In elaborarea strategiei didactice. Biochimia materiilor fecale 7. proiectul. cromatografie. Biochimia urinei – compozitie chimica. Se recomanda urmatoarele metode : observatia. demonstratia.4.elevii au stiluri diferite de invatare . proteine plasmatice 4. realizarea unui produs/proiect. colesterolemie. momentul si persoana care face evaluarea.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . Biochimia digestiei – sucul pancreatic. teste de evaluare. Biochimia sangelui – compozitie chimica. descoperirea. fise autoevaluare. timpului de coagulare. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de clasificare a componentelor materiei vii. uremie. Scoală Postliceală.). sedimente 6. Determinarea principalelor constante biologice: VSH. compararea.organismului C. gastric si intestinal. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. exercitii de grupare a diferitelor elemente in functie de criterii date. Nivel 3avansat . timp de coagulare. hematocrit. evaluarea altor competente nefiind relevanta. rezolvarea de fise de lucru (exemple : determinarea solubilitatii vitaminelor. Examenul sangelui 8. bila 5.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv.secretiei hormonale 1. etc. schema actiunii hormonilor asupra diferitelor functii ale organismului. determinarea VSHului. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul . SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie. Se evalueaza numai competentele din acest modul. hemograma. 3. Indiferent de locul. glicemie. la procesul de invatare . spectrofotometrie. fise de lucru. Examenul urinei  Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Modulul BIOCHIMIE poate fi parcurs in mod independent. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Metodele fizice utilizate in laborator: pH – metrie. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.

dar se au in vedere resursele locale pentru instruie.  Sugestii metodologice Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 de ore pe an şi se va desfăşura astfel: 2 ore/ săptămână de teorie/ semestrul I şi 30 ore / semestrul I de instruire practică prin laborator tehnologic. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. baza materiala a scolii. tema in clasa. folii de retroproiector. produse biologice. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind BIOCHIMIA. Scoală Postliceală. sticlarie si materiale de laborator. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “ asistenti medicali generalisti”. dotarea cu material didactic. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala.: EMBRIOLOGIE SI GENETICA  Nota introductiva Modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA face parte din pregatirea generala din anul I. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul activitatea didactica va cuprinde formula unui parteneriat intre scoala si laboratoare (firme) acreditate sa gestioneze problemele specifice notiunilor de BIOCHIMIE. preparate microscopice. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Modulul 6. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. reactivi etc. coevaluarea.Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. pentru calificarea : asistent medical generalist. cadrul de colaborare cu agentii economici. proiectul. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. etc. Nivel 3avansat . Cadrele didactice. volumul si nivelul de cunostinte. observatia. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. microscop. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. dezbaterea. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. cerintele locale pentru pregatirea in calificarea ASISTENT MEDICAL GENERALIST. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. studiul de caz. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. exercitiul. autoevaluarea. munca independenta. conversatia. investigatia. simularea. pentru verificarea atingerii competentelor. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. desene.

1. 1. . factori socio-economici) Diferentierea: diferentierea celulara. C2 Enunta caracteristicile dezvoltarii prenatale 1. 1. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. 2.  Lista competentelor specifice unitatilor de competenta corespunzatoare modulului: 1. factori cu influenta in dezvoltarea postuatala (aparatul alimentar. 2.1.2. Perioada fetala. exogeni: .factori endogeni genetici.factori exogeni materni in dezvoltarea embrio-fetala. 3. morfologica.2. 4.2. 1. 3. Derivatele foitelor embrionare: Derivatele ectoblastului: . mezoblastul.2. controlul dezvoltarii si diferentierii. 3. ovogeneza. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de instruire teoretica si 30 de ore de laborator tehnologic. Etapele de dezvoltare prenatala: Perioada embrionara: fecundatia. 2. 2. Descrie dezvoltarea intrauterina a sistemelor si aparatelor. gastrulatia.2. 2. endocrini. organogeneza.1.1. spermatogeneza.1. 1. Enumera etapele dezvoltarii organismului uman. Analizeaza ereditatea caracterelor la om. . Scoală Postliceală. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Cresterea: Cresterea statulara cresterea tesuturilor si organelor Factori de crestere: endogeni. Nivel 3avansat 2.2. 2. Clasifica bolile cu transmitere genetica si precizeaza rolul factorilor teratogeni.dezvoltarea ganglionilor spinali si a ganglionilor cranieni C3 Descrie dezvoltarea intrauterina a sistemelor si aparatelor. 3.2. segmentatia. Continuturi Caracterizarea perioadei preembrionare: gametogeneza.In modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA se regasesc abilitatile din unitatea tehnica de baza EMBRIOLOGIE SI GENETICA .1. 2. Enunta caracteristicile dezvoltarii prenatale. 5. blastulatia.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: EMBRIOLOGIE SI GENETICA (60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic) Nr.3.1.2.1.1.2.2. endoblastul. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.1. Foitele embrionare: ectoblastul. crt. factori fizici. Unitate de competenta Embriologie si genetica Competente C1 Enumera etapele dezvoltarii organismului uman.2.

auzului. diencefalului. profza. Nivel 3avansat . . metencefalului.2. Dezvoltarea celor cinci vezicule cerebrale: evolutia miencefalului. una reductionla si una mitotica ecuatoriala. glandelor sexulae. vazului. aparatului cardio-vascular. sternul. mezencefalului.2.dezvoltarea si evolutia intestinului primitiv in general . 4. Derivatele endoblastului: . C4 Analizeaza ereditatea caracterelor la om..dezvoltarea organului mirosului.1.2. Scoală Postliceală. . stomacului. gena. Acizi nucleici: .1. amitoza (diviziunea directa) Diviziunea directa (amitoza) diviziunea indirecta (cariokineza sau mitoza): diviziunea nucleului (cariokineza). 4. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.dezvoltarea sistemului osos: coloana vertebrala. . glandelor salivare.functiile materialului genetic 3. glandelor suprarenale.3. membrelor. Natura materialului genetic: cromozomi. anafaza. meioza (diviziunea reductionala). muschilor. ARN) . coastele. esofagului. telofaza. fictului si cailor biliare. Diviziunea reductionala (meioza): are loc in celulele germinale (sexuale) si consta in doua diviziuni nucleare succesive.2. 4. neurocraniului. 3.1.1. echilibrului.2. portiunii ileo-colice a intestinului. Cromozomii: morfologia cromozomilor. evidentierea cromozomilor. duodenului. organelor genitale externe.structura chimica a acizilor nucleici (ADN. 4. acizi nucleici. diviziunea citoplasmei (citokineza).codul genetic: caracteristici .sinteza proteinelor: etape . 4.dezvoltarea limbii si a glandei tiroide .2.1. pielii si anexelor ei.1.dezvoltarea encefalului. 4. telencefalului. forma. 4. pancreasului Diviziunea celulara: mitoza (diviziunea indirecta). dimensiunea.reproducerea celulara si ciclul cromozomial.3.2. epifiziei. scheletul corpului. metafaza.dezvoltarea hipofiziei. rectului si vezicii urinare. Etapele mitozei: interfaza. dintilor Derivatele mezoblastului: .dezvoltarea laringelui.2.

5. . ereditatea poligenica. anemia falciforma. tirozinoza.2. Factori genetici: constitutia genetica a embrionului.3.2. dihibridarea.monohibridarea: .C5 Clasifica bolile cu transmitere genetica si rolul factorilor teratogeni 4.transmiterea (ereditatea) autozomal codominanta .1. factori mecanici). Morfodisplazia: malformatii dobandite. Histodisplazia 5. genopatii (boli moleculare monogenice. Scoală Postliceală. . Transmiterea mendeliana: monohibridarea. hemofilia. biologici.notiunea de gena . boli poligenice) 5.1. Segregarea independenta sau legea asortarii independente 4.3. genice.3. albinismul.3.1.transmiterea (ereditatea) autozomal recesiva . energia termica. medicamentosi. chimici.2.mutatii: sursa primara a variabilitatii organismelor.1. 5. morfodisplazii date de aberatii cromozomice.2.3.2.2.3.1.transmiterea (ereditatea) autozomal dominanta.2. 4. biologici.factorii mutageni si mecanismul lor de actiune: factori fizici (radiatiile neionizate si ionizate). materni (starea fiziologica si patologica a mamei). chimici.3. daltonismul  Conditii de aplicare didactica si de evaluare Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Legile lui Mendel 4.1. modificarea „aparatului genetic” in celula embrionara.3. Nivel 3avansat .2. Gena: .1. Uniformitatea hibrizilor primei generatii (generatia filiala F1) 4. cromozomiale.1. . Maladii metabolice ereditare: fenilcetonuria. Etiologia malformatiilor: 5.transmiterea (ereditatea) legata de cromozomii sexuali (gonozomica) 5. accidente genetice in meiozagenitorilor. alcoptonuria. morfodisplazii ale procesului de sexualizare. Clasificare: mutatii genomice. Segregarea hibrizilor in a II-a generatie 4. cretinismul sporadic cu gusa.1. Factori ecologici: fizici (radiatiile ionizante.

procesul. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. proiecte (ex: rasele si populatiile umane din punct de vedere genetic. tema in clasa. la procesul de invatare . momentul si persoana care face evaluarea. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: lucrari de laborator pentru evidentierea cromozomilor mitotici la plante sau Drosophila melanogaster. Cadrela didactice. Indiferent de locul.) Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. Nivel 3avansat .elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . care asigura pregatirea la acest modul isi stabileste durata evaluarii fiecarei competente. demonstratia. efectuarea hartilor cromozomiale. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv.elevii au stiluri diferite de invatare . Se evalueaza numai competentele din acest modul. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. fise de lucru. evaluarea altor competente nefiind relevanta.  Sugestii metodologice Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 60 de ore pe an si se va desfasura astfel: 2 ore/ saptamana de teorie/semestrul I si 30 de ore/laborator tehnologic/semestrul I. proiectul. investigatia. fise autoevaluare. experiente efectuate in laborator pe soareci. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. descoperirea .Modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA poate fi parcurs in mod independent.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. scheme. problematizarea. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. pentru verificarea atingerii competentelor. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. volumul si nivelul de Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. coevaluarea. realizarea unui produs/proiect. In elaborarea strategiei didactice. Scoală Postliceală. teste de evaluare. Cadrele didactice au libertatea de decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. autoevaluarea. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . conceptia evolutionista despre om etc. compararea. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior.

simularea. conversatia. cate 10 ore/sapt. Orele vor fi derulate pe parcursul a 15 saptamani. studiul de caz. observatia. teorie . Nota introductiva Modulul Psihologie generala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Psihologie generala. Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice 3. folii retroproiector. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. cate 4 ore/sapt. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Integreaza perceptiile interpersonale in practica profesionala III.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta : PSIHOLOGIE GENERALA ( 120 ore . preparate formolizate. Scoală Postliceală. cataloage. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. preparate microscopice. II . dotarea cu material didactic. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii „asistenti medicali generalisti” Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind EMBRIOLOGIA SI GENETICA. exercitiul. soareci de laborator. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. diapozitive. etc. Unitate de crt competenta Continuturi Competenta Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Modulul se efectueaza in semestrul I al anului I de studiu si are alocate un numar de 120 ore. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. etc. munca independenta. din care 60 ore teorie si 60 ore laborator (aplicatii).cunostinte. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. aplicatii. casete video. dezbaterea. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. Nivel 3avansat . MODULUL 7 : PSIHOLOGIE GENERALA I. din care 60 aplicatii) Nr. planse. Identifica infrastructura psihicului uman 2. a 6 saptamani . Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. desene.

Identifica Natura psihicului uman 1.Kohlberg.5 Personalitatea. Psihologie generala C1. ca proces secundar) ului 1.14 Motivatie 1. Nivel 3avansat .6 Temperament si tipologii: constitutionale.forma de reflectare ideal –subiectiva ructura si de constructie a realitatii (imaginea . Scoală Postliceală.proces determinat social-istoric uman ( comportament si cutume.9 Perceptii 1.entitate biopsihosociala si culturala 2.etc) Niveluri structural-functionale ale psihicului 1.7.17 Atentie 1.3 Personaj-social si masca 2.3 Psihicul.2 Persoana-personalitate 2.2 Psihicul .1 Psihicul – forma a vietii de relatie (legea adaptarii .Erickson Structura personalitatii 2.1 Individ-individualitae 2. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.10 Reprezentari 1.11 Gandire 1.8 Senzatii 1.4 Constient 1.13 Imaginatie Stimularea si energizarea comportamentului 1.15 Afectivitate Reglarea psihica a comportamentului 1. functii de semnalizare ) infrast 1.6 Inconstient 1. traditii.7 Relatii intre structuri si functia de adaptare ( reglare si autoreglare) Captarea si prelucrarea informatiilor 1.4 Teorii psihologice ale dezvoltarii psihice (Piaget.12 Memorie 1. mentalitati .18 Vointa C2.ca proces psihic primar si trairea. Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice Conceptul de personalitate 2.16 Comunicare si limbaj 1.5 Subconstient 1.

emotii) Formare impresii 3.curiozitate.psihofiziologice 2.6 covarianta (Kelly)-consens comportamental. comportamentala.creativitatea Relatii intre componente 2.specificitate comportamentala.3 paralimbaj (tonul si ritmul vocii.dez gust) 3.posturii.psihologice. flux verbal. furie.5 atribuire dispozitionala si atribuire situationala 3.surpriza. Atitudini si prejudecati 3.simpatie-antipatie. spatiu personal.caracterul .7 Aptitudinea.familiaritate si similaritate de atitudini.contact vizual. teambuilding.teama. consistenta comportamentala.4 relatii interpersonale si de munca ( efectul halo. Integreaza Perceptiile interpersonale in practica 3. IV.8 Temperament-caracter 2.teoria “tapului isppasitor”. Sugestii metodologice Modulul PSIHOLOGIE GENERALA poate fi parcurs independent. stereotipuri sexuale. proximitate. 3.frustrare( personalitate prejudiciata). 3.inteligenta.7 incadrarea in sabloane: boala si bolnav.2 profesionala Comunicare nonverbala 3. Nivel 3avansat . afectiva. atingere expresii faciala: categoriileOsgood (fericire. Scoală Postliceală.1 semnificatia gesturilor.10 reducerea prejudecatilor: cooperare.tristete.10 Temperament-aptitudini C3. rasiale.pozitia corpului.9 Aptitudini-caracter 2. 3. obedienta si conformism) Atractie interpersonala 3.prima impresie. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.9 dezvoltarea prejudecatilor:presiunea grupului.8 componentele unei atitudini:cognitiva.trasaturi centrale.

• Experimenteaza problemele in globalitatea lor.joc de rol. 3. in timp ce profesorul il ghideaza.joc de rol). Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming.eseu cu numar de cuvinte prestabilit. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru. grup de discutii.invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica. referat. expunerea. studiul de caz. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. probe orale ( intrebari. • Elevul invata in mod activ. probe practice (studiu de caz.indiferent de locul. momentul sau persoana care face evaluarea. “Bulgarele de zapada”). in grupuri. Scoală Postliceală. Se evalueaza numai competentele din acest modul.) 2. Pe parcursul modulului. activitati de predare . se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: • formativa (continua. descoperirea inductiva si deductiva. lucrul in grup ( “Bolul pestelui de aur”. coevaluarea in grupul de lucru. 2. • I se permite sa se exprime in mod creativ. • Nu se limiteaza doar la sala de curs. test scris. observatie dirijata. “Caruselul”. • Gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. referate. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1.munca independenta. analiza produselor( culegeri de date). fisa de lucru. problematizare. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului: • Elevul invata predominant descoperind. Nivel 3avansat . pe secvente mici). evaluarea altor competente nefiind relevanta. ii ofera informatie “umpland vase goale”.ritmica. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinsecarecompense si competitie).observarea sistematica a elevilor . b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. 3.Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate ( studii socio umane) . eseuri. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. ca subiect matur. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. pentru a obtine acelasi nivel de performanta . De retinut! Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. • Lucreaza in mod cooperativ.

sau sumativa.1998 6. Hayes. manual pentru scoli normaleEditura didactica si pedagogica. De retinut! Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. arta. folii de retroproiector. Orrell. 1996 5. CD-uri.A. 2001 7.-Introducere in psihologie-Editura Polirom.-Introducere in psihologie Editura All.M.teste psihologice. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme .S.1998 2. 2000 8.Editura Polirom.Fundamentele psihologiei . Zlate.”Cum influenteaza motivatia unei actiuni stabilirea scopurilor si actiunilor ulterioare?Argumentati. Scoală Postliceală.Editura Fundatia Romania de maine. Neveanu.Sugestii bibliografice 1.C..M.Bucuresti. Zlate.O.P.Balan.. Nivel 3avansat • . c) Sugestii cu privire la aplicatii ( laborator) Lucru pe grupe.D.Bucuresti. pe secvente mai mari ) .etc. Stefanescu..politica) si analizati modul ei nonverbal de a se prezenta si particulariza”..Psihologie . Bucuresti . Bucuresti.P.M.Psihologie sociala.E.Zlate.-Psihologie.”Seminar de discutii . numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu.2000 Modulul 8: SOCIOLOGIE.2002 3. Editura Humanitas Educational. V. –Fundamentele psihologiei-Editura ProHUmanitate.1997 4. POLITICI SOCIALE ŞI DE SĂNĂTATE ☺ Notă introductivă Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.“Formulati argumente pentru a sustine comportamentul unei persoane intr-o situatie data(ex:examen)” Seminar de discutii si / sau Joc de rol -“Alegeti o personalitate ( din stiinta. Neculau.F. durata evaluarii.T. Lucru pe grupe:” Prejudecatile sunt idei preconcepute despre anumite persoane sau situatii.Bucuresti.Stefan.Acestea pot fi reduse prin contact social si cooperare/competitie?Argumentati” d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video.Bucuresti..P.Cretu. Golu.Psihosociologia familiei – Editura didactica si pedagogica.manual pentru clasa aXa.N. care asigura pregatirea la acest modul . cumulativa (verificari partiale. Druta. Iasi.Iasi. Cadrele didactice.

.realitate socială.de prognoză Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Modulul are alocate 120 de ore din care 60 de ore teorie şi 60 de ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în standardele da pregătire profesională. pentru calificarea: asistent medical generalist. Analizează şi sintetizează datele de sociologie medicală 4.1 Explică noţiunile teoretice ale sociologiei. Nr. Conţinuturi tematice 1.Modulul face parte din pregătirea specifică din anul I. crt. se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă tehnică specializată SOCIOLOGIE.comportament uman. Scoală Postliceală.funcţii:cognitivă . 8 Unitatea de competenţă Sociologie. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE . Descrie rolul cercetării sociologice 5. Explică noţiunile teoretice ale sociologiei 2. Identifică elementele de sociologie a colectivităţilor 3. Nivel 3avansat . Analizează diferite politici sociale şi de sănătate ☺ Tabelul de corelare a componentelor şi conţinuturilor Unitatea de competenţă: SOCIOLOGIE. colectivităţi umane. POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE. POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE (120 de ore din care 60 de ore de laborator tehnologic).1 Problematica sociologiei: • • concept de sociologie Problematica si funcţiile sociologiei:probleme sociale. În modulul SOCIOLOGIE.politici sociale si de sanatate Competenţe C. ☺ Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului: 1.

socială praxiologică; • Max Weber; Emile Durkheim;Talcott Parsons. 1.2 Noţiuni de antropologie Antropologie fizică, socio culturală, filozofică, raportul dintre umanism şi antropologie Natura umană din perspectivă religioasă, naturalistă, socială 1.3. Viaţa socială, relaţii individ societate, umanizare, socializare C2. Identifică elementele de sociologie a 2. Elemente de sociologie a colectivităşii 2.1. Forme de asociere:colectivităţi statistice şi sociale Noţiunea de grup social mare: definiţie, caracteristici, clasificarea grupurilor sociale mari, clase sociale: structură şi stratificare socială; statut şi rol social; stratificare socială, mobilitate socială : dimensiunile pe verticala si orizontala -procesul de integrare sociala si reintegrare, problematica demografică. Grupuri sociale mici, structura; structuri semnificative: de comunicare, cognitivă, socio-afectivă; funcţii şi procese la nivelul grupului; grupul de muncă: competiţie şi cooperare, conducerea, funcţiile grupului de muncă, condiţiile constatiuirii grupului de muncă.. liderul Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I, Scoală Postliceală, Nivel 3avansat

colectivităţilor umane: mulţimea, colectivităţile

formal si informal 2.2 Familia ca grup social: interpretarea sociologică a familiei, tipologii ale familiei; funţiile familiei (economică, biologică, juridică, socio-afectivă, familia in societate; dinamica familiei contemporane; modele alternative ale vieţii de familie. 2.3. Cultură organizaţionala: institutii si C.3. Analizează şi sintetizează datele de sociologie medicală 3.1 Elemente de sociologie medicală Institutia medicala Aspecte sociale ale bolii: noţiunea de boală, consecinţele bolii, atitudini faţă de boală. Rolurile sociale în relaţia terapeutică: status social, rol social al asistentului medical,al pacientului. 3.2 Tipuri de relaţii asistent medicalpacient: • • • • de complementaritate conducere cooperare coparticipare organizatii,, conceptul de cultură, funcţiile culturii, sociologia culturii.

Conflict de roluri: situaţii conjuncturale, expectanţe, evaluarea gravităţii bolii, interese şi prioritaţi, stingerea conflictului. 3.3Strategii de controlcomunicarea Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I, Scoală Postliceală, Nivel 3avansat

C.4. Descrie rolul cercetării sociologice

verbală, non verbală, limbaj, paralimbaj,expresie facială, atitudini, posturi, persuasiunea, negocierea, reguli pentru pacient, reguli pentru asistentul medical 4. Componente de design şi realizare în cercetarea sociologică Pregătirea cercetării: -elaborarea proiectului de cercetare -studierea bibliografiei -precizarea conceptelor -operaţionalizarea conceptelor -stabilirea ipotezelor de lucru -alegerea metodelor şi tehnicilor -construirea instrumentelor de lucru -delimitarea eşantionului -organizarea acţiunii practice -studiul pilot Chestionarul sociologic în anchete şi sondaje: -Definire. Reguli de formulare a întrebărilor: -Clasificarea chestionarelor/ întrebărilor - Structura chestionarelor. Logica întocmirii lor Eşantionarea sau cercetarea selectivă: -Cercetare pe bază de eşantion -Proceduri de eşantionare -Scheme de eşantionare şi tipuri de eşantionare -Tipuri de eşantioane

Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I, Scoală Postliceală, Nivel 3avansat

Erori frecvente în anchete sau sondaje şi sursele lor -Conceptul de “eroare” -Surse principale de erori -Concluzii Finalitatea rezultatelor anchetelor şi sondajelor: -Metode şi tehnici simple de prelucrare a datelor -Distribuţiile de frecvenţe -Vizualizarea datelor prin reprezentări grafice -Procentele şi frecventele relative -Indicatorii caracteristicilor cantitative -Mărimile medii Metode de culegere a informaţiei Observaţia sociologică: -Caracteristici -Condiţii şi reguli ale observaţiei sociologice -Tipuri de observaţie sociologică -Valoarea şi limitele observaţiei sociologice Experimentul sociologic: -Valoare şi specific -Definiţie şi concepte -Tipuri de experimente sociologice Metoda interviului sociologic: -Specificul interviului sociologic -Tipurile interviului sociologic -Regulile aplicării interviului Metoda analizei documentelor: Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Scoală Postliceală. Nivel 3avansat .

conflictualiste. vizibilitatea practicii Paradigme: funcţionaliste. Modele de sănătate: Bismark. strategii si obiective.5. Beverige. Semasko. identifcare resurse. implementare si evaluarea) -criterii de analiza a politicilor sociale: context socio-politic. formularea politicii. locul in ierarhia politica si agenda de lucru a executivului. interacţioniste. parteneriate. parteneriate -etapizarea(stabilirea agendei. Scoală Postliceală. metode predilecte actuale: -Definirea şi specificul metodei anchetei sociologice C. Analizează diferitele politici sociale şi de sănătate Politica sociala: -conceptualizare. Român (indicatori ai stării de sănătate) Politici sociale de sănătate: -obiectivele Uniunii Europene -direcţii strategice in domeniul sănătăţii in România -Tehnici de anchetă -Tipurile anchetei sociologice -Raportul dintre cercetare-anchetăsondaj de opinie -Anchetă. Nivel 3avansat . luarea deciziilor.-Definiţia documentului -Clasificarea documentului -Tehnici de documentelor Ancheta sociologică şi sondajul de opinie.interviu: comparaţii Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.

Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile. conversaţia. pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. dotarea cu material didactic. simularea. dezbaterea. discuţiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. CD .Introducere în sociologie A. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind SOCIOLOGIA. folii de retroproiector. deprinderi şi abilităţi anterioare ale elevului. observaţia. Lupu.Sociologie M. Zanc Editura Polirom1999 2. Bibliografie : 1.Durkheime Editura didactică şi Pedagogică 1980 Modulul : BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA  Notă introductivă Modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA face parte din pregatirea generala din anul I. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de dificultatea temei. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. etc. pentru calificarea : asistent medical generalist. Educaţie şi sociologie E. Nivel 3avansat se regasesc . In modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA abilitatile din Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Mihăilescu Editura Polirom 2003 4. POLITICILE SOCIALE ŞI DE SĂNĂTATE Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea.uri.☺ Sugestii metodice Conţinutul modulului este proiectat pentru u număr de 120 de ore pe an şi se va desfăşura astfel: 4 ore / săptămână de instruire teoretică / semestrul II şi 10 ore / săptămână / semestrul II de laborator tehnologic. I. Georgescu Casa Cărţii de Ştiinţă 2005 3. munca independentă.Sociologie generală I. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele reale.Sociologie Medicală I. Scoală Postliceală. scheme. casate video. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. exerciţiul. Mihu Editura Dacia 1992 5. volumul şi nivelul de cunoştinţe.

 Lista competentelor specifice unităţii de competenţă corespunzatoare modulului: 1. Biofizica moleculara – proprietatile moleculelor care alcatuiesc materia vie si fenomenele la care iau parte acestea. crt. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Scoală Postliceală. prprietatile mecanice ale corpurilor solide. 1. Biofizica celulara a) biomecanica – definitie. Biofizica – definitie. b) notiuni de termodinamica biologica – definitia termodinamicii. Analizeaza notiunile de biofizica medicala 2. descrierea caracterului interdisciplinar. a) biofizica moleculara a apei si a solutiilor apoase (fizica moleculara a lichidelor. notiuni de fizica a sistemelor disperse. exemplificarea legaturii cu disciplinele inrudite 1.3.unitatea de competenta tehnica de baza BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA. fluxuri si Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. efecte biologice ale unor factori mecanici. sisteme termodinamice. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de teorie si 30 de ore de laborator tehnologic. structura moleculara a apei si a solutiilor apoase. aspecte biomecanice ale contractiei musculare. Sintetizeaza principalele notiuni de radioterapie  Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unitatea de competenta : BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA ( 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic) Nr. Nivel 3avansat . Descrie notiuni elementare de radiobiologie 4. principalele marimi utilizate in mecanica. fenomene de transport in solutii si prin membrana celulara) 1. Unitate de compete nţă Biofizica si imagistica medicala Competenţe Conţinuturi 1. C. Explica tehnicile fizice utilizate in explorarea imagistica 3. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Analizeaza notiunile de biofizica medicala 1. notiuni de mecanica fluidelor.2.

Tehnica generala a roentgendiagnosticului a) instalatia de roentgendiagnostic conventionala b) radioscopia cu ecran conventional (fluoroscopia) c) radioscopia televizata d) radiografia e) tomografia conventionala f) xeroradiografia g) radiografia digitala Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. potentiale electrice celulare de actiune si propagarea acestora. electrochimografia.2.1. particularitati 3.1. prelucrarea si transmiterea la distanta a informatiei in sistemele biologice 1. Sisteme de amplificare si de inregistrare a biosemnalelor – descriere. principiile termodinamicii (I si II) si aplicatiile acestora in biologie. fonoelectrici. elemente de fonatie. 2.forte termodinamice. etc. potentialul membranar de repaus. c) notiuni de bioelectricitate si de bioexcitabilitate – fenomenele electrostatice si electrocinetice. EKG. Radiatiile Roentgen – natura. Imaginea radiologica – mod de formare.1. Nivel 3avansat . de argint clorurat. Bazele fizice ale imagisticii medicale 3. termoelectrici. anticorpi. etc.1. proprietati fundamentale 3. Culegerea biosemnalelor – electrozi (definitie si exemple . Biofizica sistemelor complexe a) notiuni de bioacustica – sunetele auzite si caracteristicile acestora. etc. pentru radiatii radioactive.) . antigene. semnificatie. fotoelectrici. oculografia. biofizica receptiei vizuale. domenii de utilizare (fonocardiograma. Scoală Postliceală. excitabilitatea si legile acesteia 1. biosenzori (definitie si exemple – enzime. Explica tehnicile fizice utilizate in explorarea imagistica 3. biofizica receptiei auditive. tipuri (inregistratoare grafice.3. etc.) 2. bioluminiscenta c) receptia. velocimetria Doppler. celule de calomel) . EEG. 4. Roentgendiagnosticul 3. efectele biologice ale ultrasunetelor b) elemente de optica biologica – ochiul uman si proprietatile optice ale acestuia.) C. transductori (definitie si tipuri – mecanoelectrici.). osciloscop.de hidrogen. magnetoelectrici.1.

metode alternative (endoscopia ultrasonica. prelucrarea digitala) c) imaginea echografica a structurilor fundamentale . ultrasonoterapia. 3.3. Ultrasonografia (echografia) a) notiuni elementare de fizica a ultrasunetelor b) modurile investigarii echografice (modul A. etc. dozimetria radiatiilor (definitie rad. Procedee terapeutice bazate pe factori fizici – principii si efecte terapeutice ( termoterapia. anomaliile genetice.lichidele “ impure“(ex : colectii purulente. Scoală Postliceală. tesuturi necrotice. Termografia – principiu. Imagistica RMN .formatiunile canaliculare . dirijarea punctiilor biopsice. fototerapia – LASER) 1.imagini parazitare (artefacte) 3.). crioterapia.) . tipuri de radiatii (raze X. protoni. Sievert ) 3. modul B.gazele .structurile solide (ex : os. definitie . Descrie notiuni elementare de radiobiologie Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.) . rem. urina.5. producerea imaginii 3.principiu. etc. timp cat mai mic petrecut in vecinatatea C. anomalii ale embrionului si fatului. Principalele efecte – scurtarea nespecifica a vietii.lichidele pure (ex : bila. chisturi. deuteroni. cartilaj. sangele. modul D) . imaginea radioizotopica – scintigrafia (scintigraful liniar si camera de scintilatie) si tomografia computerizata de emisie (TEC) 3. neutroni. termograful medical 4. Efectele biologice ale radiatiilor ionizante – la nivel celular. ultrasonografia Doppler. radioterapia. Metode de protectie fizica impotriva radiatiilor – distanta cat mai mare intre sursa si individ. etc. radiatii corpusculare – alfa. treptele obtinerii imaginii RMN.) .4. Diagnosticul radioizotopic – radioactivitatea . electroterapia. iradierea repetata). raze gamma. beta. calcul. la nivelul organelor. Radiatiile ionizante – caracterizare.interfetele si peretii . Nivel 3avansat . moartea. etc.h) tomografia computerizata 3. la nivelul organismului (iradierea acuta. la nivelul tesuturilor.tesuturile moi (parenchimele) . cancerogeneza. modul TM. Radiobiologia – definitie si domenii de studiu (radiobiologia generala si radiobiologia medicala sau clinica) 2.2.

descoperirea. gamma. embriologie si genetica. Sursele de radiatii – radiatii X. radioterapia antiinflamatorie.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. 4. Se recomanda urmatoarele metode : observatia. radioterapia antitumorala) 2. demonstratia. exercitii de schematizare a modului de actiune a biosenzorilor. proiectul.elevii au stiluri diferite de invatare . Radioterapia – definitie si domenii de aplicatie ( radiotepia cu efecte functionale. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : . Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de identificare si clasificare a transductorilor.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. compararea. Scoală Postliceală. Sintetizeaza principalele notiuni de radioterapie 1. III sau IV  Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare Modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA poate fi parcurs in mod independent. problematizarea.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . Tehnici de iradiere – iradierea externa pe calea transcutanata sau pe calea mucoaselor cavitatilor naturale (teleiradiere sau teleradioterapie. iradierea de contact sau curieterapie) . la procesul de invatare . Nivel 3avansat . C. beta. Au 198. clasificarea unor tumori dupa datele Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. dar este de preferat sa se aplice principiile interdisciplinaritatii. corpusculare 3. rezolvarea de fise de lucru (exemple : compararea diferitelor tehnici de imagistica medicala in functie de criterii date. stadializarea clinica (preterapeutica –TNM si postchirurgicala – pTNM). II. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. biochimie. brahiradioterapie. cu finalitate de stadiu clinic I.sursei si interpunere de ecrane intre sursa si individ. P 32. in special cu modulele de anatomie si fiziologie umana. iradierea interna (cu izotopi artificiali – I 131. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Bazele clinice ale tratamentului radiologic antitumoral – radiosensibilitatea si radiocurabilitatea tumorilor . formele de tratament radiologic antitumoral (curativ si paliativ) . In elaborarea strategiei didactice. simularea. introdusi in organism pe cale metabolica) 4.

evaluarea altor competente nefiind relevanta. realizarea unui produs/proiect. coevaluarea. prezentarea principalelor tehnici de examinare specifice explorarii imagistice pe aparate si sisteme. Nivel 3avansat . numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. etc. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie. teste de evaluare. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. dotarea cu material didactic. Indiferent de locul. Cadrele didactice. etc. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. exercitiul. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA . care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. la diferite niveluri de organizare anatomica. ). conversatia. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. discutiile si lucrul in grup care Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. fise autoevaluare.histopatologice. simularea.  Sugestii metodologice Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 de ore pe an şi se va desfăşura astfel: 2 ore/ săptămână de teorie/semestrul II şi 2 ore/semestrul II de instruire practică prin laborator tehnologic. munca independenta. autoevaluarea. investigatia. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “ asistenti medicali generalist”. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul . fise de lucru. pentru verificarea atingerii competentelor. Se evalueaza numai competentele din acest modul. ). momentul si persoana care face evaluarea. volumul si nivelul de cunostinte. proiectul. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. observatia. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Scoală Postliceală. tema in clasa. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. proiect (exemple : analiza mecanismelor fiziologice modificate in urma iradierii. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta.

stimuleaza spiritul critic si creativitatea. se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă tehnică specializată MEDIU ŞI SĂNĂTATE. diapozitive. Interpretează elementele de profilaxie şi protecţie ☺ Tabelul de corelare a componentelor şi conţinuturilor Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Analizează noţiunile de ecologie şi igienă în interrelaţie cu sănătatea 2. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în standardele da pregătire profesională. planse. pentru calificarea: asistent medical generalist. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. folii de retroproiector. face parte din pregătirea specifică din anul I. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. În modulul MEDIU ŞI SĂNĂTATE. scheme. Modulul 10: MEDIU ŞI SĂNĂTATE ☺ Notă introductivă Modulul MEDIU ŞI SĂNĂTATE. echografice. Scoală Postliceală. etc. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. tomografice. Specifică noţiunile de igienă a copilului şi adolescentului 3. etc. imagini radiografice. dezbaterea. dispozitive de lucru. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore teorie şi 30 instruire practică. ☺ Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului: 1. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video. Nivel 3avansat . desene. studiul de caz.

1. Modificările apărute în medicină. Igiena ştiinţă medicală care promovează sănătatea. virusurile. în caracteristicile sale definitorii. 1. ramurile ecologiei.definiţia OMS. Sănătatea.2. Unitatea de crt . Ecologia. Analizează noţiunile de ecologie şi igienă în interelaţie cu sănătatea 1. DZ) şi factori externi care acţionează asupra organismului şi se mai numesc factori de mediu sau ecologici. 2. paraziţii. Scoală Postliceală. Factorii etiologici ai sănătăţii: factori interni care pot avea o influenţă decisivă în producerea anumitor afecţiuni cunoscute sub denumirea de boli genetice sau ereditare (hemoglobinopatii ereditare. Nivel 3avansat Competenţe Conţinuturi tematice .1. Factorii de mediu: factori fizici (temperatura. 1. radiaţiile ionizate) chimici (substanţe chimice existenţe în natură) biologici (bacteriile.3. competenţă Mediu şi sănătate C. elemente de ecologie umană. 1.Unitatea de competenţă: MEDIU ŞI SĂNĂTATE (60 de ore din care 30 de ore de instruire practică) Nr. fungi şi paraziţi Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. se adresează individului şi colectivităţilor. noţiuni de ecologie generală. medicina ştiinţa de a păstra reda şi promova sănătatea 1.

şi alte microorganisme) care acţionează asupra organismului uman. Acţiunea factorilor de mediu asupra organismului uman şi sănătăţii populaţiei. Cunoaşterea factorilor sanogeni pentru păstrarea şi promovarea sănătăţii 2. durata acţiunii lor asupra organismului uman 2. Igiena apei 4.1 Compoziţia chimică a aerului şi influenţa sa asupra organismului uman 3. 3. 2. Scoală Postliceală. măsuri sanitare medicale şi nemedicale 3.2. Supravegherea sanitară corectă prin stabilirea unor indicatori cât mai precişi ai stării de sănătate.1. Patologia infecţioasă transmisă prin apă 4.3. Prezenţa factorilor patogeni care poate fi similară cu producerea bolilor 2. Contaminarea aerului şi acţiunea sa asupra sănătăţii 4. Poluarea aerului şi acţiunea sa asupra sănătăţii. Igiena aerului 3. şi factori sociali rezultaţi din acţiunea omului asupra mediului sau din interrelaţiile dintre oameni. Necesarul de apă şi modul de acoperire 4.1.2. Patologia neiinfecţioasă transmisă Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.3.2. intensitatea.1. Nivel 3avansat .4.

Condiţiile de potabilitate a apei 5.prin apă 4. Igiena localităţilor şi relaţia cu sănătatea. igiena . profilaxie 6.2.4. Igiena radiaţilor 6.1. Solul şi importanţa sa sanitară Îndepărtarea rezidurilor solide şi lichide 6. Igiena locuinţei şi relaţia sa cu sănătatea 8. Igiena solului 5.1.1.2. Radiaţiile ionizate: iradiere naturală şi artificială.1. Caracteristicile generale ale dezvoltării fizice şi neuropsihice a copiilor şi tinerilor. Valoare nutritivă. Poluarea sonoră şi influenţa ei asupra sănătăţii. Scoală Postliceală. orientarea actuală.2.3. Igiena alimentaţiei 8. Obiectivul şi importanţa igienei copilului şi adolescentului. Factori endogeni şi Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. efecte.3. Radiaţiile neionizate 7.1. 1. Nivel 3avansat adolescentului 8. C2. 5.2. Igiena habitatului uman 7. Specifică noţiunile de igienă a copilului şi 7. Necesităţile nutritive ale omului sănătos alimentelor 8. 7. Igiena unităţilor cu profil alimentar 1 Igiena copilului şi adolescentului 1.2.

1 Boli transmisibile pe calea aerului.3. Scoală Postliceală.Factori care favorizează producerea accidentelor ( condiţii deficitare de igienă a locuinţei. Criterii.5.6. 1.2Organizarea măsurilor de luptă antiepidemică în instituţiile pentru copii permanente şi sezoniere 1. Nivel 3avansat . 1.6. a solului 3.6. 1. 1. lipsa de supraveghere a copiilor. Fenomen explicabil prin particularităţile de vârstă şi comportament 3. 1.2 Măsuri de profilaxie Măsuri privitoare la sursa de infecţie Măsuri privitoare la căile de transmitere Măsuri privitoare la organismul Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. a apei. Prevenirea şi combaterea accidentelor la copii şi adolescenţi.exogeni care influenţează dezvoltarea umană. Interpretează elementele de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile prin factorii de mediu morbidităţii prin boli infectocontagioase.Caracteristicile de vârstă ale C.3.6.3.4. Criterii de apreciere a gradului de maturizare evolutivă.1. Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile în instituţiile pentru copii. metode şi tehnici pentru examinarea psihologică a copiilor şi adolescenţilor 1.

dotarea cu material didactic.Igienă Sergiu Mănescu Editura Medicală 1996 2. volumul şi nivelul de cunoştinţe. În modulul EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă tehnică specializată EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE. dezbaterea. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele reale. Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie. deprinderi şi abilităţi anterioare ale elevului.receptiv Sugestii metodologice Conţinutul modulului este proiectat pentru u număr de 60 de ore pe an şi se va desfăşura astfel: 2 ore / săptămână de instruire teoretică / semestrul II şi 30 ore / semestrul II de instruire practică. Igienă şi ecologie alimentară B. folii de retroproiector. munca independentă. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile.Ecologie umană Editura Medicală1997 3. exerciţiul. Bibliografie : 1. Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea. etc. conversaţia. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Scoală Postliceală. observaţia. studiul de caz. Vlaicu Editura Eurobit 1998 MODULUL XI: EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE ϖ Notă introductivă Modulul EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE face parte din pregătirea specifică din anul I. Nivel 3avansat . Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de dificultatea temei. pentru calificarea: asistent medical generalist. casate video. discuţiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. unităţi sanitare cu o bună dotare materială. CD – uri. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. scheme. Instruirea în săli de demonstraţie are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii « asistenţi medicali generalişti » Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind MEDIU ŞI SĂNĂTATE. simularea. etc.

Implementează programe de educaţie pentru sănătate. 3. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Evaluează rezultatele acţiunilor de educaţie pentru sănătate. ϖ Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unitatea de competenţă: EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE (120 de ore din care 60 de ore de laborator tehnologic). Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în standardele de pregătire profesională. Planifică acţiuni de educaţie pentru sănătate. 4. 2. 5. Nivel 3avansat . ϖ Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modului: 1. Scoală Postliceală. Defineşte educaţia pentru sănătate.Modulul are alocate 60 de ore teorie şi 60 de ore de laborator tehnologic. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Identifică factorii care pot altera stilul de viaţă sănătos.

2. 2.1. Defineşte 1. metode de educaţie în promovarea sănătăţii (metoda şocului/înspăimântării. Obiectivele 11 şi 12. 2. Consecinţele problemelor de sănătate. metoda situaţională. metoda centrată pe comportament.1. socio-demografici. baza. Relaţia dintre educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii: delimitarea conceptelor. intelectuală. metoda culturală. abordări posibile. 2. fizică. metoda afectivă/a centrării pe persoană. principii. dreptate. Grupele de determinanţi (OMS) direcţi şi indirecţi: macroeconomici. PENTRU educaţia SĂNĂTATE pentru sănătate Conţinuturi Dimensiunile stării de sănătate: definiţiile sănătăţii. implicarea tehnologiei. populaţia la risc. educaţie. Strategia OMS "Sănătate pentru toţi în secolul XXI". Condiţiile esenţiale pentru sănătate: pace. Promovarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor: modele de abordare (modelul bazat pe înţelegerea etiologiei bolilor. factori de mediu. resurse confirmate. riscul de imbolnăvire. calea spre o sănătate mai bună. delimitarea obiectivelor. Unitate de Competenţe Crt.2. transmiterea cunoştinţelor şi informaţiilor. categoriile profilaxiei Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Trecerea de la educaţia pentru sănătate la promovarea sănătăţii: definiţii. modul de viaţă. modelul epidemiologic. măsuri posibile. populaţia ţintă. ecosistem stabil. 3. 3. conceptul de boală (definiţii.1. Scoală Postliceală. strategia populaţională). indiferent). competenţă 1 EDUCAŢIE C. strategii preventive (strategia bazată pe demersul individual. Nivel 3avansat . persoanele la risc înalt. dimensiunile sănătăţii (emoţională. spirituală. metoda minimalizării răului produs. ocupaţională. venituri. socială). mediul. stilul de viaţă. educaţionali. piramida Maslow. 3.3. de protecţie.Nr. modelul etapelor vieţii). domenii de interes. alimentaţie. factori (de risc. metoda ştiinţifică/a furnizării de informaţii. Determinanţii sănătăţii: definiţie. conceptul de sănătate. abordare holistică 2. adăpost. combinaţii Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică între metode). dimensiuni).

2. 3. reguli şi norme. Caracteristicile stilului de viaţă: 2. canabis. relaţionarea cu mediul social. Petrecerea timpului liber. factori care influienţează alegerea în alimentaţie. schimbarea comportamentului. tranchilizante şi sedative. alcool. munca în aşezăminte şi comunităţi.2. schimbările dietei . ţigări. acţiuni de promovarea unei alimentaţii mai sănătoase (educaţia publică directă. Conţinuturi Stilul de viaţă şi modul de viaţă: definiţii. 1.5. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.1. Unitate de competenţă Competenţe C. heroina). locul de muncă). ocupaţia (tipul de activitate.4. Cadrul social: mediu social. grupuri ţintă). Tipul de consum: servicii de sănătate. rolul educaţiei în nutriţie. colegi. condiţii de locuit. 3. igiena. Crt. cafea. conduita psihică. halucinogene. atitudini şi cunoştinţe individuale. act medical şi de îngrijire. Relaţii interpersonale: familie. risc.motive şi bariere). vecini. tip de familie. Scoală Postliceală. mişcarea fizică. sănătatea ca şi concept pozitiv. Dimensiunile modului de viaţă: 3. prieteni. ectasi.2.3. stimulente. alimentar.1.2. 3. sex. Consumul alimentar: bazele pentru promovarea unei alimentaţii sănătoase (modele de consum alimentar. 3. Nivel 3avansat . venit. Atitudini. 2. Consumul de substanţe potenţial nocive pentru organism. 3. droguri (solvenţi. Identifică factorii care pot altera stilul de viaţă sănătos. percepţii: faţă de religie.Nr. stilul de viaţă sănătos.

1. sex. Caracteristici socio-demografice.2. 2.4. 1. Scop şi obiective: 2. tipuri de planificare (normativă. dieta) şi a factorilor de risc asociaţi sănătăţii. Planifică acţiuni de educaţie pentru sănătate. Culegerea informaţiilor privind stilul de viaţă şi modul de viaţă. Probleme de sănătate: 1. Conţinuturi 1. relaţionare cu mediul social. grupurile susceptibile de a-şi schimba comportamentul. 1.S. etc). Comunicarea în procesul de educaţie pentru sănătate (scopul şi funcţiile comunicării. igienă. tutun. populaţia cu risc înalt de îmbolnăvire. Charta de la Ottawa (premisele sănătăţii.Nr. mişcare fizică. consum de alcool.3. morbiditatea) şi calităţii vieţii (DALY). Strategii de intervenţie: strategii preventive (strategii populaţionale. Nivel 3avansat .1.2.M. mortalitatea. obiective generale. Obiective particulare pe domeniile specifice de aplicabilitate: alimentaţia. consumul de substanţe nocive . planificare familială. principii pentru influienţarea comportamentului. intervenţii clinice. Indicatori utilizaţi pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei (speranţa de viaţă. 3.1. Scoală Postliceală. acţiunile de promovare a sănătăţii.1. regulile comunicării. Stabilirea populaţiei ţintă: populaţia la risc. 3. Crt. Unitate de competenţă Competenţe C. percepţia mesajelor privind sănătatea). Caracteristici necorespunzătoare ale stilului de viaţă care pot afecta starea de sănătate: indicatori pentru evaluarea stilului de viaţă (consum de tutun. Implicarea profesioniştilor de sănătate: educaţia pentru sănătate Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică nonformală/formală.3. strategică. politica O. locuri de muncă. 3. reorientarea serviciilor de sănătate). conduita psihică. droguri. tipuri de comunicare. abordări posibile Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. tactică şi operaţională).. grupurile de populaţie mai accesibile (şcoli.alcool. 2.2. strategii bazate pe demersul individului). consum de droguri.

justificare. schimbări ale pentru comportamentului. Evaluează 1. de formare de aptitudini. Resurse (umane.2. rapoarte de etapă. 1. Feed-back: reevaluarea activităţilor. acţiunilor de standarde.5. formularea de scopuri şi obiective strategice. Documentaţie de program: chestionare. informaţionale). recomandări de acţiune. evaluarea rezultatelor procesului. 1.4. servicii de sprijin.1. acţiunea propriuzisă de influienţare. Comparare cu obiectivele propuse. ϖ Condiţii de aplicabilitate didactică şi de evaluare Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. identificarea resurselor pentru a forma un comportament favorabil sănătăţii. financiare.1. comportamente. obstacole. Crt. reprezentarea grafică sănătate. tactice. 3. Etape: identificarea şi caracterizarea consumatorilor. acţiuni conform obiectivelor. comunicarea în cadrul echipei. plan de acţiune. respectarea planului de acţiune. măsuri ameliorative. durata. comparativă a indicatorilor de sănătate. identificarea nevoilor şi ierarhizarea lor. pentru continuitatea programului.2. materiale. educaţie 1. sănătate. Analiza rezultatelor: rezultatele 1. materiale de informare şi promovare a programului. Program de educaţie pentru sănătate: Implementează definiţie. 2. Beneficii obţinute. Unitate de competenţă Competenţe Conţinuturi C. riscuri de program. beneficiari. documente specifice. Desfăşurarea programului: riscuri de acţiune. 2. beneficiul programe de comunităţii. C. Nivel 3avansat . sistemul de informaţii. surse de risc. rezultatele cercetării socio-medicale. mijloace de comunicare. elaborarea conţinutului şi alegerea metodelor de folosit.Nr. 1. revizuirea procedurilor. premise privind realizarea educaţie programului. gestionarea schimbărilor. materiale de educaţie (scrise şi audio-video). Scoală Postliceală.

Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare cu caracter interactiv. • elevii au stiluri diferite de învăţare.problema de sănătate. proiectul. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de: dificultatea temei. O competenţă se evaluează în cadrul unui singur modul. Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare. Se evaluează numai competenţele din acest modul. modele explicative (scheme. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze elevul. scheme de desfăşurare). probe scrise (test. 2 ore/săptămână de laborator tehnologic /semestrul I şi 10 ore/săptămână de instruire practică/semestrul I. descoperirea. se recomandă următoarele metode: observaţia. la procesul de învăţare. Indiferent de locul. Sugestii metodologice Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 de ore pe an şi se va desfăşura astfel: 2 ore/săptămână de teorie/semestru I. algoritmizarea (algoritmi de recunoaştere. SPP-ul stabileşte un nivel naţional comun de performanţă. profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei: • elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi în mod activ în procesul de învăţare. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. • elevii participă cu cunoştinţele lor dobândite anterior. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. proiectul. demonstraţia. investigaţia. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe. volumul şi nivelul de cunoştinţe. tema în casă. turul galeriei. • elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. compararea. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. dezbaterea. reprezentări grafice. a atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării. Nivel 3avansat ϖ . numărul de reevaluări şi distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar. probe practice (studiu de caz . problematizarea. studiul de caz. momentul şi persoana care face evaluarea. analizarea informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. poster. În elaborarea strategiei didactice. coevaluarea în grupul de lucru. deprinderi şi abilităţi anterioare ale elevului. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Cadrele didactice. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile. care asigură pregătirea la acest modul. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea). pentru verificarea atingerii competenţelor. dotarea cu material didactic. referat). Scoală Postliceală. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. algoritmi optimali.Modulul EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE poate fi parcurs în mod independent. proiect).

computer plus soft specializat de prelucrarea datelor biostatistice. pentru calificarea: asistent medical generalist. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE. desene. filme. Bibliografie recomandată: 1. exerciţiul. se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă tehnică specializată . se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele reale. ALL. Mihai Gr. Scoală Postliceală.Ed. Mihai Gr. Anca-Gabriela Vitcu . proiectul. simularea. ☺ Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului: Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. CD-uri. diapozitive. etc. munca independentă. Marcu . Nivel 3avansat . studiul de caz.Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială iar instruirea practică se va realiza în unităţi sanitare din reţeaua comunitară (şcoli. Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea. Ed. 2002 Modulul 12: FARMACOLOGIE GENERALĂ ☺ Notă introductivă Modulul FARMACOLOGIE GENERALĂ face parte din pregătirea specifică din anul I. pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Dan Enăchescu."SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR". 2. În modulul. Instruirea în laboratoare are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii "asistenţi medicali generalişti". etc. folii de retroproiector. observaţia."METODE UTILIZATE ÎN MONITORIZAREA STĂRII DE SĂNĂTATE" . Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. comunităţi cu populaţie cu probleme medicosociale). 1994 Aurelia Marcu. Institutului de Sănătate Publică Bucureşti. discuţiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în standardele da pregătire profesională. cabinete de întreprindere. Modulul FARMACOLOGIE GENERALĂ are alocate 60 de ore din acre 30 de ore teorie şi 30 de ore laborator tehnologic. conversaţia. planşe. Marcu. Resursele materiale trebuie să conţină o gamă cât mai variată: modele. casete video.

1. medicament.2. optimală. 2.1. (cu caracter fundamental şi aplicativ): farmacocinetica. farmacocinetică) 2. tipuri de echivalenţă. farmacocinetică 2. Scoală Postliceală. 1. farmacologie. Interpretează elementele de farmacotoxicologie ☺ Tabelul de corelare a componentelor şi conţinuturilor Unitatea de competenţă: FARMACOLOGIE GENERALĂ (60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic). Unitatea de crt . Nivel 3avansat competenţă Competenţe Conţinuturi tematice . generală Analizează noţiunile de farmacologie generală. Specifică noţiunile de farmacodinamie 3.2. Nr. farmacoepidemiologia. farmacoterapia. farmacografia. Factorii care influenţează biodisponibilitatea: 2.1. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. relativă.1. 2. forma farmaceutică a substanţei active.1. Farmacologie C. Definiţii. farmacotoxicologia. Noţiuni de bază. Biofarmacie generală. 2.2. biofarmacie. 2. bioechivalenţa. farmacodinamia. Biodisponibilitatea medicamentelor. Analizează noţiunile de farmacologie generală (farmacologie. Legaţi de medicament. biofarmacie. Ramurile farmacologiei. biodisponibilitate absolută. farmacologie.

1. intrarectală respiratorie. factori particulari.Căi naturale: orală.2. Legaţi de organism.1.3.2. Factori care influenţează transferul (factori ce depind de substanţa medicamentoasă. Tipuri de transfer: transfer pasiv. particulari (calea de administrare. Căile de administrare şi factorii care influenţează absorţia şi biodisponibilitatea.2.1.3. Efecte la nivelul căilor de administrare. Factori care influenţează absorţia: factori generali. oculară. Nivel 3avansat .2. de membrană. Asocierea cu diverse substanţe. 3. 3. 3. Absorbţia medicamentelor în organism. starea patologică). 3.2. 3.2. 3. 3. uretrală.2. de mediul din vecinătatea membranelor) 3. Noţiuni de farmacocinetică 3.1.2.2. transfer specializat. sublinguală.2.2. Căi artificiale:la nivel Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.2. starea fiziologică. Transferul prin membrane: tipuri de membrane 3. cutanată.2.3.1.3. Scoală Postliceală.1. generali (transferul prin membrane). 2. intravaginală.

intrapleurală. 3. intrarahidiană. plasmatic. la nivel tisular: căile extravasculare care pot fi: subcutanată. difuziunea în ţesuturi. distribuirea propriu-zisă. ficat. intracardiacă. Distribuirea medicamentelor în organism se desfăşoară la nivelul ţesuturilor şi cuprinde patru sub etape acestea fiind: transportul în sânge. intraarterială. Nivel 3avansat . Etapele fazei Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. calea intraosoasă. respiratorie. intramusculară.1. 3. intraventriculară. Scoală Postliceală. cutanată. intraarticulară. intrapericardică.1.3. de farmacodinamie 2. Acţiunea farmacodinamică. eliminarea digestivă.1.cardio-vascular: căile intravasculare: intravenoasă.4. plămân). de organ şi intrinsec. Epurarea exprimată cantitativ prin clearance şi tipuri de clearance: sistemic. Metabolizarea şi eliminarea medicamentelor: tipuri şi locuri de biotransformări (la locul administrării în sînge.5. Specifică noţiunile lactată. Farmacodinamie generală. 3.2. la nivelul seroaselor: căile intraseroase: intraperitoneală. fixarea în ţesuturi. 2. secreţia C. 2.

Nivel 3avansat . selectivitatea. Parametrii: sensul. Scoală Postliceală. eficacitatea maximă. antidiareice. Medicamente cu efect laxativ.farmacodinamice: legarea medicamentului.2. Medicaţia antidiabetică. propulsive. 2. Preparate nazale decongestionate de uz topic şi sistemic. durata. Preparate pentru zona oro-faringiană. preparate diuretice. 2.2. antispastice.Vitaminele. Medicaţia aparatului respirator.1. Antiemetice. Anticolinergice. antiinflamatoare şi antiinfecţioase intestinale. Produse digestive inclusiv preparate pe bază de enzime. antiulceroase. Clasificarea medicamentelor Medicaţia aparatului digestiv şi elemente de meta-bolism: Antiacide. Produse medicamentoase utilizate în tratamentul tusei şi răcelii Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. preparate utilizate în terapia biliară şi hepatică. manifestări locale. Substanţele minerale şi tonice. potenţa.Medicaţia obezităţii. antiflatulente. biocatalizatorii organismului uman.

Medicamente pentru Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Nivel 3avansat . Scoală Postliceală. Produse antianginoase. Medicaţia cu acţiune ocitocică şi tocolitică. Preparate antigutoase. Antiinflamatoare nesteroidiene. Medicaţia sistemului musculo scheletic: Preparate antiinflamatoare şi antireumatice. antireumatice specifice. Medicaţia antituberculoasă. Preparate cu acţiune antiaritmică. Tocolitice stimulantele betaadrenergice Alte relaxante uterine. imunodepresive. Vasodilatatoare cerebrale. Antibioterapia. Medicaţia cu acţiune antineoplazică. Medicaţia aparatului cardiovascular. sulfamidoterapia. alte produse topice pentru dureri articulare şi musculare. Ocitocice folosite ca hemostatice uterine. Preparate topice pentru algii articulare şi musculare. Alte preparate utilizate în afecţiuni respiratorii. antiinflamatoare de steroidiene de uz topic. anticanceroase. Medicamente antihipertensive. Ocitocice folosite pentru inducerea şi susţinerea travaliului. Preparate chimioterapice. antiinflamatoare în combinaţii.antiastmatice.

Boala Parkinson. Alte medicamente pentru afecţiuni ale sistemului musulo-scheletic. Medicaţia cu acţiune analgezică Analgezice opioide. Corticosteroizi de uz dermatologic. tratamente medicaţie şi scheme de tratamente. Generalităţi şi reprezentanţii de bază. analgezice antipiretice şi antimigrenoase. preparate pentru tratamentul rănilor şi ulceraţiilor. Preparate hormonale sintetice. Miorelaxante centrale. Medicaţia neuroleptică şi antihistaminică. Nivel 3avansat . Simpatomimetice şi parasimpatomimetice.tratamentul afecţiunilor osoase. Antifungice. Medicaţia dermatologică. clasificare şi preparate cu acţiune centrală. mod de acţiune. Bazele fiziologice ale farmacologiei SNV. antibiotice şi chimioterapice de uz dermatologic. Medicaţia aparatului genito-urinar şi hormonii sexuali. emoliente şi protectoare. Antiseptice şi dezinfectante Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. principii de tratament şi medicamente utilizate. Scoală Postliceală. Antipsoriazice. Medicaţia ORL – scheme terapeutice şi reprezentanţi. Medicaţia deprimantă a SNC: Epilepsia.

Farmacodependenţa psihică fizică Toxicomania („ drug addiction”): monotoxicomanii şi politoxicomanii ☺ Sugestii metodice Conţinutul modulului este proiectat pentru u număr de 60 de ore pe an şi se va desfăşura astfel: 2 ore / săptămână de instruire teoretică / semestrul I şi 30 ore / semestrul I de laborator tehnologic.1 Efecte secundare toxice şi adverse la nivelul: Interpretează -SNC. giardiază 2. erupţie.3. Nivel 3avansat . Toleranţa înnăscută.ototoxicitate -muşchi: miopatii Efecte adverse cancerigene. mutagene. antihelmetice.funcţionale şi morfologice -renal: nefropatii -respirator: astm bronşic -tegumente: prurit. antagonism) C. fotoreacţii . in vivo ( sinergism. Medicaţia antihelmintică şi antiparazitară. produse active în amebiază.3 Interacţiuni medicamentoase: asocieri in vitro. mecanisme imunologice.2 Intoleranţa: congenitală şi dobândită de specie. antiprotozoare. dobândită (acută şi cronică) 3. Scoală Postliceală. 3. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. tricomoniază.efecte psihice şi elementele de neurologice -inimă: funcţionale şi farmacotoxicologie morfologice -aparat digestiv . Preparate antimalarice.3. de grup.utilizate în sectorul medical şi farmaceutic. 3. imuno supresive.

Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire proesionala. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile. folii de retroproiector. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. observaţia. prospecte de medicamente etc. Cristea Editura Didactică şi Pedagogică. In modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI se pregatesc abilitatile din unitatea de competenta specializata BAZELE STIINTEI NURSINGU-LUI. studiul de caz.postere. BAZELE STIINTEI NURSINGU-ULUI Nota introductiva Modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI face parte din pregatirea specifica din anul I. pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. exerciţiul practic. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. N. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele reale. scheme. pliante. discuţiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.Farmacologie generală A. simularea. deprinderi şi abilităţi anterioare ale elevului. CD – uri. Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea. Scoală Postliceală. pentru calificarea: asistent medical generalist. unităţi sanitare cu o bună dotare materială. MEMO MED 2005 Modulul 13. munca independentă. volumul şi nivelul de cunoştinţe. casate video. Nivel 3avansat . dotarea cu material didactic.numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de dificultatea temei. Modulul are alocate 120 ore din care 60 ore teorie si 60 ore pregatire ractica. dezbaterea. Instruirea în săli de demonstraţie are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii asistenţi medicali generalişti. conversaţia. Bibliografie : 1. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind FARMACOLOGIE GENERALĂ. Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie. etc. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. RA 2.

Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Descrie evolutia nursingu-lui (ingrijirilor) de-a lungul istoriei 2. Explica dezvoltarea nursingu-lui in tara noastra 3. Analizeaza principalele teorii specifice ale nursing-ului 4. Analizeaza functiile si rolul asistentului medical si statutul sau in cadrul echipei medicale. 5. Sintetizeaza competentele profesionale, calitatile si abilitatile personale specifice asistentului medical.

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: BAZELE STIINTEI NURSINGU-LUI (120 ore dic care 60 ore teorie si 60 ore pregatire practica) Nr. Unitatea de crt. competenta 13 Bazele stiintei nursingu-lui Competenta C1. Descrie evolutia nursingu-lui (ingrijirilor) de-a lungul istoriei Continuturi 1. ingrijirea bolnavilor din comuna primitiva pana la I razboi mondial: 1.1. autoingrijirea 1.2. ingrijiri acordate de vindecatori, vraci, preoti, cavaleri, calugari si calugarite 1.3. ajutoarele medicului 1.4. aparitia caselor de ingrijire, a spitalelor 2. Activitati de ingrijire pana la al II lea razboi mondial: 2.1. scoli pe langa biserici si ordine religioase, calugari, calugarite 2.2. Florence Nightingale – prima scoala laica 2.3. Societatea de Cruce Rosie. Organizatii si asociatii profesionale: OMS; ICN 3. Evolutia dupa cel de-al II lea razboi mondial 3.1. asistentii medicali-ajotoare ale medicului, asistenti mediali profesionisti autonomi organizati in asociatii pe specialitati 3.2. aparitia primei teorii de ingrijire, procesul de ingrijire. 3.3. dezvoltarea si inovarea invatamantului 1. Practica medicala din comuna primitiva pana la epoca feudala: 1.1. comuna primitiva; practici magice, ingrijiri realizate de tamaduitori 1.2. sclavagismul: ingrijiri realizate de

C2. Explica dezvoltarea nursingu-lui in tara noastra

Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I, Scoală Postliceală, Nivel 3avansat

preoti, medici militari romani, vindecatorii rurali, practici magice. 1.3. evul mediu: ingrijiri acordate de preoti, calugari ortodocsi si catolici, medici laici; spitalele manastirilor si asezamintele medico-sociale orasenesti. 2. Ingrijirea bolnavilor in sec. XIV – XVIII 2.1.ingrijiri efectuate de medici, barbierichirurgi, moase, baiesi, calugari, vraci 2.2. asistenta publica, marile epidemii, prima scoala pentru moase. 3. Ingrijirea bolnavilor in sec. XIX 3.1. legislatia sanitara, organizarea sanitara 3.2. scolile pentru ajutoarele medicilor civili si militari, moase 4. Progrese in ingrijirea bolnavilor in sec. XIX si pana in prezent, evolutia edicinei si pregatirea cadrelor medii sanitare, personalitatii reprezentative. C3. Analizeaza principalele teoriei stiintifice ale nursingului 1. Teoria V. Henderson 1.1. postulate, valori, elemente cheie: scop, beneficiar (client), rolul asistentului medical, surse de dificultate, interventii, rezultat. 1.2. Procesul de ingrijire: culegerea si analiza informatiilor, planificarea interventiilor, efectuarea interventiilor, evaluarea si reajustarea. 2. Teorii: D. Orem, M. Rogers, C. Roy, M. Sevin, B. Neuman, N. Roper (tema centrala, conceptia despre om, elemente cheie, definitia nursingu-lui, conceptia despre procesul de ingrijire, aplicabilitatea in practica ingrijirilor, originea teoriei. 1. Definitia, rolurile si functiile asistentului medical conform legislatiei in vigoare, normelor europene, ICN, ANA, OMS. Strategia Sanatate 21. 2. Statutul asistentului medical in cadrul echipei medicale conform legislatiei. Locul de munca. 1. Competente profesionale conform legislatiei 2. Calitati si abilitati: fizice, morale, intelectuale, tehnico manageriale.

C4. Analizeaza rolurile si functiile asistentului medical si statutul sau in cadrul echipei medicale

C5. Sintetizeaza competentele profesionale, calitatile si abilitatile personale secifice asistentului Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I, Scoală Postliceală, Nivel 3avansat

medical

 Sugestii metodologice Modulul „BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI” poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind „BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI”. Continutul modulului este proiectat pentru 120 ore pe an si se va desfasura astfel: 4 ore teorie/saptamana maistru instructor/semestrul I si 60 ore /semestrul I de pregatire practica (stagiu clinic). Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: elevii invata cand fac cevasi cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintelelor dobandite anterior la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul plan de ingrijire.

Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I, Scoală Postliceală, Nivel 3avansat

etc. Indiferent de locul. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Se evalueaza numai competentele din acest modul. test scris. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. lucrul in grup. folii de retroproiector. momentul si persoana care face evaluarea. SPP-ul stabileste un nivel national. Scoală Postliceală. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. studiul de caz. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala (stagiu clinic). scheme. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. Nivel 3avansat . casete video. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Cadrele didactice. munca independenta. dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. probe practice (studiu de caz – plan de ingrijire). exercitiul. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. simulari.Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme. reviste. conversatia.D – uri. pentru verificarea atingerii competentelor. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anuluio scolar. fise de lucru. carti. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. evaluarea altor competente nefiind relevanta. fise de lucru. comun de performanta. C. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. simularea. planuri de ingrijire. discutiile.

pentru calificarea: asistent medical generalist. CONTINUTURI 1. a se dezbrăca. a fi curat.MODULUL 14: FIINTA UMANA SI NURSING-UL Notă introductivă Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL face parte integrantă din pregătirea generală din anul I. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unitatea de competenţă: FIINTA UMANA SI NURSING-UL (120 ore din care 60 ore teorie şi 60 ore pregătire practică) Nr. Scoală Postliceală. Identifică problemele de dependenţă. a elimina. a se mişca. a se îmbrăca. a respira. Nevoile fundamentale: a comunica. a se odihni. Analizează nevoile fundamentale specifice fiinţei umane. Stabileşte gradul de autonomie/dependenţă a pacientului.2. 14. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specifice calificării.4. din care 60 de ore de teorie şi 60 de ore de pregătire practică.5. a manca. Rezumă supravegherea şi intervenţiile specifice problemelor de dependenţă. Nivel 3avansat .3. a acţiona conform propriilor credinţe si Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.6.1. Modulul are alocate 120 de ore. Aplică procesul de îngrijire (nursing). Analizează nevoile fundamentale specifice funcţiei umane. îngrijit. In modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă tehnică de bază FIINTA UMANA SI NURSING-UL. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise in standardul de pregătire profesională. Identifică etapele procesului de îngrijire (nursing). COMPETENTA 14 FIINTA UMANA SI NURSING-UL COMPETENTE C 1. 14. a-si păstra o bună postură. aşi menţine temperatura in limite normale. 14. UNITATEA DE crt. 14. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului: 14. a evita pericolele. a bea. 14. a dormi.

valori. stare de constituţie normală). lipsa de cunoştinţe. apartenenţa la grupuri de interes divers.1. masticaţie lentă cu gura închisă. coloraţie normală a tegumentelor si mucoaselor). sociologici). activităţii. independenţa in satisfacerea nevoii.1.1. Scoală Postliceală. 3. factorii care influenţează satisfacerea nevoii (biologici. manifestările de independenţa (respiraţia silenţioasa. factorii care influenţează satisfacerea nevoii (biologici. digestie lentă. Definiţia nevoii. psihologici. manifestările de independenţă (debit verbal facil. sociologici). sociologici). independenţa in satisfacerea nevoii. ritmica. percepţia obiectivă a mesajelor primite. Nevoia a elimina : 3. independenţa in satisfacerea nevoii. Nivel 3avansat . a se recrea. 2. psihologice. fără efort. Definiţia nevoii. facies expresiv. factorii care Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. gesturi si posturi adecvate. Studiul nevoilor fundamentale. sociologice. independenţa in satisfacerea nevoii. Definiţia nevoii. ritm moderat. psihologici. Surse de dificultate: fizice. atitudini de receptivitate si încredere in ceilalţi. reflex de deglutiţie prezent. Definiţia nevoii. Nevoia a manca si a bea : 3. a fi util. Nevoia a comunica : 3. limbaj clar si precis. psihologici. obiceiuri alimentare sănătoase. etc.1. manifestările de independenţă (ingestie de alimente si de lichide in cantitate si calitate corespunzătoare vârstei. a se realiza.) Nevoia a respira : 3. pe nas. factorii care influenţează satisfacerea nevoii (biologici. a învăţa.

îmbrăcăminte curată. Definiţia nevoii. stare de relaxare). factorii care influenţează satisfacerea nevoii (biologici. factorii care influenţează satisfacerea nevoii (biologici. articulaţii mobile.1. sociologici). Nevoia a se îmbrăca si a se dezbrăca : 3. Nivel 3avansat . Nevoia a dormi si a se odihni : 3. manifestările de independenţă (eliminări fiziologice in limite normale. manifestările de independenţă (număr de ore de somn corespunzător vârstei si activităţii depuse. manifestările de independenţă (mişcări ample. independenţa in satisfacerea nevoii. somn liniştit.influenţează satisfacerea nevoii (biologici. independenţa in satisfacerea nevoii. Nevoia a-si menţine temperatura in limite normale : 3. postură adecvată.1. psihologici. puls si T. sociologici). capacitatea fizică de a se îmbrăca si a se dezbrăca singur. fără întreruperi si fără coşmaruri.1. Definiţia nevoii. psihologici. Definiţia nevoii. in limite normale). adecvată rolului si temperaturii mediului ambiant.A. nedureroase. sociologici). absenţa eliminărilor patologice. factorii care Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Definiţia nevoii. intimitate.1. factorii care influenţează satisfacerea nevoii (biologici. manifestările de independenţă (deprinderi corecte. normotonie. Scoală Postliceală. purtarea de obiecte semnificative. de a-si alege vestimentaţia). stare de confort). independenţa in satisfacerea nevoii. sociologici). psihologici. psihologici. Nevoia a se mişca si a-si menţine o buna postura : 3. independenţa in satisfacerea nevoii.

stima de sine. 37. îngrijit si a-si proteja tegumentele : 3.influenţează satisfacerea nevoii (biologici. sociologici). Nevoia a fi curat. manifestările de independenţă (capacitatea fizica si psihica de a se proteja de pericolele din mediu. Nivel 3avansat C 2. apartenenţa la un grup social). independenţa in satisfacerea nevoii. utilizarea mecanismelor naturale de apărare. Nevoia a evita pericolele: 3. manifestările de independenţă (autonomie. imagine de sine pozitiva. Identifică problemele de dependenţă. securitate fizică si psihologică). îngrijită.1. sociologici). stare de confort. factorii care influenţează satisfacerea nevoii (biologici. psihologici. ocupaţie individuală care permite satisfacerea nevoii. Definiţia nevoii.1. psihologici. independenţa in satisfacerea nevoii.30 C in cavitatea rectală si 36. fără transpiraţii. Nevoia a se ocupa de propria realizare: 3. independenţa in satisfacerea nevoii. manifestări de satisfacţie. Definiţia nevoii. masuri preventive.1.40 C in regiunea axilară. factorii care influenţează satisfacerea nevoii (biologici. sociologici). psihologici. Scoală Postliceală. integra. . sociologici). piele uscata. stare de confort). valorizarea propriei munci. Definiţia nevoii. Nevoia a acţiona conform credinţelor si Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. coloraţie normală a tegumentelor. manifestările de independenţă (piele curată. manifestările de independenţă (valori constante ale temperaturii corporale 370 C in cavitatea bucală. psihologici. luarea deciziei. fanere curate si intacte. factorii care influenţează satisfacerea nevoii (biologici. fără modificări ale stării de cunoştinţa si ale funcţiilor vitale).

Nevoia a comunica: 3. loisir. psihologici. independenţa in satisfacerea nevoii. factorii care influenţează satisfacerea nevoii (biologici. Manifestări de dependenţă: tulburări Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. comunicare ineficace la nivel intelectual. Nevoia a învăţa: 3. comunicare ineficace la nivel afectiv. Nevoia a se recrea: 3. Definiţia nevoii.2. utilizarea de obiecte religioase. Definiţia nevoii. interes pentru a învăţa. manifestările de independenţă (dorinţă. Definiţia nevoii. participarea la opere de caritate. Probleme de dependenţă: comunicare ineficace la nivel senzo-motor. sociologici). factorii care influenţează satisfacerea nevoii (biologici. Scoală Postliceală. manifestările de independenţă (gesturi si atitudini corporale. joc. achiziţia de noi atitudini si abilitaţi pentru a-si menţine sănătatea). independenţa in satisfacerea nevoii.1. sociologici). umanitare sau creative).valorilor sale: 3. modificarea comportamentului faţă de sănătate. psihologici.1. achiziţia de cunoştinţe. relaxare). asistarea la ceremoniile religioase. angajarea in activităţi sociale. stare de receptivitate.1. sociologici). factorii care influenţează satisfacerea nevoii (biologici. Dependenţa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. apartenenţa la grupuri religioase sau umanitare. psihologici. Nivel 3avansat . independenţa in satisfacerea nevoii. manifestările de independenţă (divertisment.

senzoriale. epistaxis. poluarea. Manifestări de dependenţă: respiră cu dificultate. Nivel 3avansat . senzaţie de sufocare. Probleme de dependenţă: dispnee.2. Surse de dificultate: deficit senzorial. educaţie inadecvată. durerea. limbaj incoerent. Probleme de dependenţă: alimentaţie inadecvata (deficit sau surplus). expectoraţie. clerance ineficient al cailor respiratorii. dezechilibru hidroelectrolitic. sărăcia. tuse. diminuarea energiei. respiră pe nas. consum de droguri. deshidratare. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. greţuri. cu zgomot. bradipnee. Scoală Postliceală. edeme. alterarea vocii. Dependenţa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. disfagie. durere. Dependenţa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Manifestări de dependenţă: anorexie. anxietate. obstrucţia. tulburările de gândire. cianoză. intoleranta digestiva.2. anxietatea. Nevoia a manca. confuzie. statut socioeconomic defavorizant. obstrucţia. ortopnee. dezorientare. a bea: 3. apatie. Nevoia a respira: 3. tahipnee. tabagismul. refuzul alimentar. deficitul de cunoştinţe. vărsături. dificultatea de a-si exprima sentimentele. neadaptarea la boală. surmenaj. Surse de dificultate: inflamaţia mucoasei. etc. de a se afirma. izolare socială. dificultatea sau imposibilitatea de a stabili relaţii semnificative. etc. Surse de dificultate: alterarea mucoasei tubului digestiv si a peristaltismului intestinal. tulburări de vorbire. dificultăţi de înţelegere. anxietatea. stres. lipsa de cunoştinţe. lipsa de cunoştinţe. slăbire sau creştere in greutate.

constipaţia.2. spasme. glob vezical. alterarea centrilor nervoşi. Nevoia a se mişca si a-si menţine o buna postura : 3. situaţia de criza. incontinenţa de urină si materii fecale. atrofie musculară. piurie. Dependenţa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. iritaţia pielii. diaforeză. circulaţie inadecvată. postură inadecvată. Dependenţa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependenţă: imobilitate. medicamentoase. Manifestări de dependenţă: scaune frecvente de consistenţă redusă sau crescută.2. ticuri. semne de deshidratare. vezicale. convulsii. cefalee. crampe abdominale. flatulenţă. Surse de dificultate: alterarea mucoasei intestinale. anurie.Nevoia a elimina: 3. stresul. balonare. durere. Nivel 3avansat . anchiloze. hiperactivitate. mânie. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. eliminare urinară inadecvată prin deficit sau surplus. Manifestări de dependenţă: dificultatea de a se mobiliza. rigiditate musculară. etc. obstrucţia. poliurie. etc. lipsa de cunoştinţe. Probleme de dependenţă: diareea. lordoză. anorexie. cifoză. infecţia. pierderi necontrolate de urină si de materii fecale. ataxie. oligurie. Scoală Postliceală. deformări. diminuarea sau absenţa mişcărilor. etc. euforie. mişcări rapide si frecvente (mers si gestica). tulburări de gândire. dificultatea de a rămâne in poziţie adecvată. scolioză. etc. disurie. schimbarea modului de viata sau a mediului ambiental. necoordonarea mişcărilor. colici abdominale. intoxicaţii alimentare. retenţia de urină. hematurie.

anxietatea.2.Surse de dificultate: traumatisme. eşecul profesional. stres. lipsa de cunoştinţe. etc. etc. lentoare in comportamentele verbale si nonverbale. deficit senzorial. surmenajul. somnolenţă diurnă. Nevoia a dormi si a se odihni : 3.A. Manifestări de dependenţă: dificultatea de a dormi. veşminte inadecvate. Dependenţa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. astenie. alterarea centrilor nervoşi si a sistemului locomotor. alcoolismul. durere. iritabilitate. conflict de rol. Dependenţa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. drogurile. tulburări de gândire. dificultatea de a-si păstra veşmintele curate. Nivel 3avansat . Surse de dificultate: atingere fizică. situaţiile de criză. tulburări de gândire. scăderea randamentului. temperatura inadecvată a mediului. refuzul de a se îmbrăca/dezbrăca. etc. condiţii de munca inadecvate. si a pulsului. scăderea T. Probleme de dependenţă: insomnie. constrângeri fizice. anxietate. stresul.2. hipersomnie. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. zgomotul. Manifestări de dependenţă: dificultatea de a se îmbrăca si a se dezbrăca. încercănat. Probleme de dependenţă: inabilitatea de a se îmbrăca si a se dezbrăca. tulburările de gândire. constrângeri fizice. durerea. lipsa de cunoştinţe. Surse de dificultate: leziuni cerebrale. etc. diaforeza. disconfort/ incomoditate. durerea. conflicte sociale lipsa de cunoştinţe. facies palid. anxietate. excesul de stimuli din mediu sau privare de stimuli. dezinteres pentru îmbrăcăminte. sărăcie. eşec profesional. haine inconfortabile. oboseala. situaţii de criză. fatigabilitate. dureri musculare. Scoală Postliceală. Nevoia a se îmbrăca si a se dezbrăca : 3.

piele caldă sau rece. expuneri excesive la căldură sau la frig. sărăcia. îmbrăcăminte inadecvată. diminuarea sau creşterea pulsului si a T. Nivel 3avansat . senzaţie de frig sau de căldură.A. etc. halenă.2. conflictul de rol. Dependenţa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. stres. leziuni de grataj. anxietate. Manifestări de dependenţă: temperatura corporală crescută (peste 380 C) sau scăzută (sub 360 C). Identifică constrângerile fizice. secreţii nazale. hipotermie. cunoştinţe. pediculoză. condiţii de mediu inadecvate. Nevoia a fi curat. prezenţa de tartru pe dependenţă. Probleme de dependenţă: murdăria. convulsii. supravegherea Manifestări de dependenţă: piele şi intervenţiile murdara. Rezumă alterarea tegumentelor si fanerelor. etapele tulburări de gândire. C4 Surse de dificultate: imobilizarea. Probleme de dependenţă: hipertermie. dezorientare..2. Surse de dificultate: atingere fizică. leziuni la nivelul tegumentelor.Nevoia a-si menţine temperatura in limite normale : 3. dezinteres pentru igiena corporală. specifice semne de inflamaţie. lipsa de (nursing). frisoane. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. cianoză. Scoală Postliceală. ignoranţa. diaforeză. edeme. dureri la nivelul regiunilor afectate. Dependenţa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. dinţi). procesului de situaţii de criză. fanere murdare (par problemelor de gras. agitaţie. lipsa de cunoştinţe. roşeaţă sau paloare. dereglări in funcţionarea hipotalamusului. C 3. degerături/arsuri. cefalee. circulaţie inadecvată. nevoia imperioasă de a dormi. etc. eşecul îngrijire profesional. îngrijit si a-si proteja tegumentele : 3. anxietate. etc. halucinaţii.

la boli. stres. Manifestări de dependenţă: sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine. constrângeri din mediul social. Nevoia a se ocupa de propria realizare: 3.2. alterarea unor funcţii. depresie sau agresivitate. conflicte de rol. constrângeri fizice. poluarea. situaţia de criză. izolare. Probleme de dependenţă: devalorizarea. anxietate. neputinţa. Nevoia a acţiona conform credinţelor si valorilor sale: 3. Surse de dificultate: handicap fizic. Nivel 3avansat C 6. anxietate. sărăcia. depresie sau agresivitate. dificultatea de a lua decizii si de a controla evenimentele. durere. surmenaj. mediul insalubru. atingerea integrităţii fizice sau psihologice sau amândurora. sentiment de inutilitate. semne de inflamaţie. dificultatea de a participa la activităţi obişnuite sau noi. Scoală Postliceală. Aplică procesul de îngrijire (nursing). Manifestări de dependenţă: predispoziţie la accidente.2. lipsa de cunoştinţe. tulburări de gândire. la infecţii. Probleme de dependenţă: culpabilitate.Nevoia a evita pericolele: 3. promiscuitatea. Surse de dificultate: semne de insecuritate psihologică. Probleme de dependenţă: vulnerabilitate faţă de pericole. tulburări de gândire. de respingere. pierderea imaginii de sine. condiţii grele de muncă. Dependenţa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.2. Stabileşte gradul de autonomie / dependenţă a pacientului . Dependenţa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. pierderea imaginii corporale. deficit senzorial. lipsa de cunoştinţe. situaţie de criză. C 5. Dependenţa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia.

tulburări de gândire. lipsa de cunoştinţe. Manifestări de dependenţă: tristeţe. autoînvinuire. lipsa de cunoştinţe. deficitul de cunoştinţe. pierderea imaginii si a stimei de sine. pierderea imaginii si a stimei de sine. a măsurilor preventive. refuzul de a Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. dureri. situaţiile de criză. Manifestări de dependenţă: insuficienta cunoaştere a bolii sale. agresivitate. situaţia de criză. deficit de diversificare a activităţilor recreative. pensionarea. Nivel 3avansat . diminuarea interesului.2. a tratamentului. Nevoia a se recrea: 3. eşecuri personale si profesionale.2. etc. descurajare. tulburări de gândire. Dependenţa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. incapacitatea de desfăşura activităţi recreative – privilegiate. singurătatea. Surse de dificultate: atingere fizică. plâns. nemulţumire. dificultatea de a se concentra. surmenaj. sentiment de inutilitate. Dependenţa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. durere. stres. constrângeri familiale si sociale. plictiseală. Nevoia a învăţa: 3. depresie. stres.frustrare. surmenaj. Surse de dificultate: atingere fizică. pierderea – separarea. Probleme de dependenţă: neplăcere. senzaţie de pierdere a libertăţii. manifestări de anxietate (tahicardie. neadaptarea la boală. anxietate. Manifestări de dependenţă: poziţie umilă – mişcări lente. piele rece. insomnie. agresivitate. plâns. hiperventilaţie). pierderea – separarea. Probleme de dependenţă: ignoranţa. anxietate. dezinteres faţă de sine. Scoală Postliceală.

implementarea planului de intervenţii. a-si menţine temperatura in limite normale. recuperatorie). Metode de culegere a datelor (observaţia. formularea diagnosticului de nursing după modelul P. tipuri de îngrijire (acută. Etapele procesului de îngrijire: culegerea datelor. pierdere – separare. anxietate. a acţiona conform credinţelor si valorilor sale.învăţa. analiza si interpretarea datelor. lipsa de cunoştinţe. durere.S. Surse de culegere a datelor (primare si secundare). date fixe. clasificarea obiectivelor (specifice.. a elimina. a dormi si a se odihni. îngrijit.2. interdependente. obiective: criterii de formulare (SPIRO). tulburări de gândire. lipsa de receptivitate. 4. lipsa de educaţie. priorităţi de Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Surse de dificultate: atingere fizica. diagnostice NANDA. Elemente de supraveghere si intervenţii specifice problemelor de dependenţă identificate la nevoile: a comunica. a manca si a bea. handicap.E. colaborative).3. planificarea intervenţiilor. cronică. a se recrea. Scoală Postliceală. mediul necunoscut. situaţia de criză. a fi curat. a evita pericolele. Elementele cheie ale etapelor procesului de îngrijire (nursing). stres. diagnosticele de nursing: definiţie. a-si proteja tegumentele. evaluarea. delegate. 4.1. potenţiale. tulburări de învăţare. a se mişca si a-si păstra o bună postură.2. Nivel 3avansat . Probleme de sănătate: clasificare (actuale. dificultatea de a învăţa măsurile preventive si curative.2. Intervenţii: autonome. obiective. a respira. clasificarea datelor (subiective. interviul). lipsa interesului de a învăţa. comportamentale) 4. neînţelegerea informaţiilor. a învăţa. 4. 3. date variabile). a se îmbrăca si a se dezbrăca.1.2.3. schimbarea rolului. 4.2. generale.

Nivel 3avansat . responsabilităţi manageriale. modificarea planului de intervenţii. rol si relaţii. Nevoile de bază: satisfăcute – pacient independent. 6. Starea pacientului: ameliorată.3.1. SUGESTII METODOLOGICE Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.1. – evoluţie. sexualitate – reproducere.b. Revizuirea etapelor procesului de îngrijire (nursing). Scoală Postliceală. nutriţie si metabolism. 5. Bilanţul îngrijirilor aplicate. nivelul de independenţă/dependenţă. 5. eliminare.4. agravată.2. Tipuri de planuri de îngrijire (nursing). valori si credinţe. refacerea planului de îngrijire (nursing).2. 6. evaluarea. 6. identificarea nereuşitelor. percepţia de sine.1. Evidente: F.1. Planul de îngrijire: obiective adaptate resurselor pacientului si problemelor identificate. toleranţa la stres. odihnă – repaus. Culegere de date prin diverse metode.5.a.2.2.a.1. Bilanţul negativ: 6. clasificarea datelor culese pe sisteme funcţionale de sănătate: percepţia sănătăţii – gestionarea sănătăţii.2.2. intervenţii aplicate in funcţie de priorităţi. Diagnostice de nursing: tipuri de probleme identificate. compararea rezultatelor obţinute cu standardele. planul de nursing – rezultatele evaluării. reformularea obiectivelor. staţionară. Criterii de revizuire: identificarea cauzelor bilanţului negativ. 6. priorităţi.b. 4. totalizarea rezultatelor evaluării.îngrijire. 6. 4. activitate – mişcare. 5.c. Paşi in procesul de evaluare: stabilirea criteriilor de evaluare / standardelor. 6. metode de implementare.O. nesatisfăcute – pacient dependent.

Ca metode de predare/învăţare se pot utiliza: expunerea. Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenţe. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. gestionarea cazului. studiul de caz si problematizarea care dezvoltă gândirea critică. care să permită: . se recomandă ca fiecare nevoie să fie prezentată după următorul plan: definiţia nevoii. deprinderile si abilităţile anterioare ale elevului.aprecierea nevoilor persoanei îngrijite. discuţia. Nivel 3avansat . întrebări structurate. sistematic. Se evaluează numai competenţele din acest modul. alcătuirea unui glosar cu termeni specifici nevoilor.determinarea obiectivelor de îngrijire. in semestrul I. simularea. manifestările de independenţă. dotarea cu material didactic. Pentru asigurarea continuităţii in predare.planificarea si implementarea intervenţiilor specifice problemelor de dependenţă. timp de 15 săptămâni (60 de ore) şi 60 de ore de pregătire practică. surse de dificultate).Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 de ore pe an şi se va desfăşura astfel: 4 ore de teorie pe săptămână in semestrul I. lucrul in grup. studiu de caz. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. . . Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL trebuie parcurs in paralel cu modulele BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI. manifestări de dependenţă.evaluarea rezultatelor si reajustarea eventuală a unora din intervenţii. evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. observaţia dirijată. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme in funcţie de: dificultatea temei. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanţelor. volumul si nivelul de cunoştinţe. rezolvarea de sarcini. Scoală Postliceală. Se recomandă activităţi de învăţare cu caracter practicaplicativ: exerciţii de identificare. numărul de reevaluări si distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar. independenţa in satisfacerea nevoii. dependenţa in satisfacerea nevoii (probleme de dependenţă. conversaţia. . TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII ale căror conţinuturi se completează si se întrepătrund asigurând o viziune holistică asupra fiinţei umane si nursing-ului. elemente de supraveghere si intervenţii specifice problemelor de dependenţă. factorii care influenţează satisfacerea nevoii. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi. creativitatea si toleranţa faţă de punctele de vedere diferite. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstraţie si stagii clinice in unităţi sanitare şi va avea ca scop antrenarea elevilor intr-un demers logic. Modulul 15: SEMIOLOGIE MEDICALĂ Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.

2. 15. Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecvaţi Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Componentelor anamnezei Abordarea bolnavului Competenţe Conţinuturi tematice . 2. Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecvaţi.1. se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă tehnică specializată SEMIOLOGIE MEDICALĂ. În modulul SEMIOLOGIE MEDICALĂ. competenţă Semiologie medicala C. Identifică şi numeşte modificările observate la inspecţia generală 3.☺ Notă introductivă Modulul SEMIOLOGIE MEDICALĂ. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în standardele da pregătire profesională. pentru calificarea: asistent medical generalist. ☺ Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului: 1. Nivel 3avansat 1. Analizează manifestările cauzate de diferite afecţiuni ☺Tabelul de corelare a componentelor şi conţinuturilor Unitatea de competenţă: SEMIOLOGIE MEDICALĂ (30 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic) Nr. face parte din pregătirea specifică din anul I. Semne prin care se manifestă boala Semn fizic – semn obiectiv: definiţie şi exemple Simptom – semn subiectiv: definiţie şi exemple Sindrom . Scoală Postliceală. Unitatea de crt . Modulul are alocate 60 de ore din are 30 de ore teorie şi 30 laborator tehnologic.definiţie şi exemple 1.1.

forţată (ortopneea. cardiovascular. amenoree. cardiovascular. renal Palparea .condiţii şi mod de efectuare: general şi pe aparate: respirator. cardiovascular. Scoală Postliceală. decubit ventral. Modificări observabile la inspecţia generală Atitudini şi posturi: normală.2. “cocoş de puşcă”. etc 2.3. eructaţii.condiţii şi mod de efectuare pe aparate: respirator. pirozis. Nivel 3avansat . vertij. extrasistole. pasivă.colaterale – antecedente personale fiziologice – antecedente personale patologice Condiţiile de viaţă şi de muncă 1. Identifică şi numeşte modificările observate la inspecţia generală echimoze. cardiovascular. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. epistaxis. decubit lateral. Metode fizice de examen clinic Inspecţia .condiţii şi mod de efectuare pe aparate: respirator. opistotonus.condiţii şi mod de efectuare pe aparate: respirator. digestiv. 2. digestiv. C. renal Percuţia . acromegalic. Faciesul: mitral. torticolis.1. durere. digestiv. 2.Date generale Motivele internării Istoricul bolii Antecedentele bolnavului : antecedente heredo. alte poziţii forţate). Termeni medicali în efectuarea anamnezei Cefalee. renal Auscultaţia .

„cosit”. “nas în şa”.mixedematos. rinofima. osteotendinoase. „rigid”. cutanate. parkinsonian. circulaţie venoasă colaterală superficială. Modificări pariditate. pupilare). clasificarea tipurilor de constituţie Starea de nutriţie (normală şi modificări patologice) Starea de conştienţă: torpoarea. stupoarea. aortic. tegumentare roşeaţă. nanism. erupţii edemul. ganglioni cianoza. mişcări involuntare Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. „ebrios”. amplitudinea mişcării). cush ingoid. „stepat”. discromiile. de culoare icterul. hipertiroidian. Statura (normală. coma) Semne neurologice: echilibru static (proba Romberg). limfatici. pierderea conştienţei (sincopa. motilitate voluntară (mişcări spontane. „dansant”. coordonarea mişcărilor (ataxia cerebeloasă. hemoragii tulburări trofice. peritoneal. ftizic. echilibru dinamic (tulburari de mers: spasmodic. ataxia tabetică). “de paiaţă”. leziuni elementare ale pielii. sensibilitatea (tulburări de sensibilitate subiective şi obiective). lupic. „târât”. gigantism)şi tipul de constituţie. Nivel 3avansat . cutanate. „legănat”). reflexe (reflexe cutanate. vultuos. obnubilarea. alte tipuri de facies. tetanic. Scoală Postliceală. „talonat”. “de mumie”. noduli subcutanaţi.

dispneea. 1. sindromul clinic din Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. durerea toracică. mişcări involuntare) 3. sindromul din cancerul bronho pulmonar. 3. 3. sindrom emfizematos. expectoraţia. Scoală Postliceală. Principale simptome pe aparate şi sisteme Aparatul respirator (tusea. oboseala. hematuria. sindrom de condensare pulmonară. hemoptizia) Aparatul cardio circulator (palpitaţiile. reflexe. disuria. durerea precordială. sindromul de insuficienţă coronariană. cefaleea. crampe funcţionale. sindromul din astm bronşic. echilibru static şi dinamic. constipaţia. cunvulsii. alte simptome) Aparatul digestiv (greaţa. anorexia. nicturia. diareea. mişcări coreice.(tremurături. sindrom pleural. febra . 3. vertijul. Modificări observate în diferite sindroame Sindromul bronşitic. Nivel 3avansat manifestările palpitaţiile. durerea colicativă) Sistemul ganglionar: adenopatii Sistemul nervos (atitudini.durerea) Aparatul renal (anuria. trismus) C. Analizează cauzate de diferite afecţiuni 3. 2. mioclonii. sindromul de insuficienţă cardiacă. Simptome cheie Durerea. poliuria. fasciculaţii musculare. vărsăturile. motilitate voluntară. dispneea. ticuri. edemele.

deprinderi şi abilităţi anterioare ale elevului. sindromul colestatic.hipertensiune cardiacă. etc. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noţiunilor şi activităţilor privind SEMIOLOGIA MEDICALĂ. Instruirea în săli de demonstraţie are o importanţă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenţelor pentru viitorii asistenţi medicali generalişti. CD – uri. casate video. manechin. Se pot utiliza ca metode de învăţare: expunerea. neoplazică. dotarea cu material didactic. sindrom de impregnare bacilară. pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Bibliografie : 1. munca independentă. Se va urmări aplicarea cunoştinţelor la problemele reale. Nivel 3avansat . sindroame hemoragipare. etc. sindroame anemice. conversaţia. unităţi sanitare cu o bună dotare materială. Stancu Editura Junimea1989 Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. exerciţiul practic. studiul de caz. folii de retroproiector. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile. sindrom meningeal. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. sindrom adenohipofizar.Principii de medicină internă Harrison Editura Lider 1999 2.Semiologie medicală de bază C. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de dificultatea temei. sindroame urinare. dezbaterea. volumul şi nivelul de cunoştinţe. scheme. Scoală Postliceală. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. ☺ Sugestii metodice Conţinutul modulului este proiectat pentru u număr de 60 de ore pe an şi se va desfăşura astfel: 2 ore / săptămână de instruire teoretică / semestrul I şi 30 ore / semestrul I de laborator tehnologic. sindromul icteric. observaţia. sindromul oclusiv intestinal. Instruirea se va realiza în săli de demonstraţie. simularea. sindroame pericardice. discuţiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea.

In modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII se regăsesc abilităţile din unitatea de competenţă tehnică de bază TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise in standardul de pregătire profesională. 16. pentru calificarea: asistent medical generalist. Aplică tehnicile de nursing şi investigaţiile. Modulul are alocate 120 de ore. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor Unitatea de competenţă: TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII (120 ore din care 60 ore teorie şi 60 ore pregătire practică) Nr.1.4. Asigură echipamentele şi materialele necesare. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţă corespunzătoare modulului: 16. Caracterizează tehnicile de nursing şi investigaţiile. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Evaluează starea pacientului după efectuarea tehnicii şi investigaţiei. 16. Pregăteşte pacientul pentru tehnici si investigaţii.3.5. 16. Scoală Postliceală. din care 60 de ore de teorie si 60 de ore de pregătire practică.2.MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII Notă introductivă Modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII face parte din pregătirea de bază din anul I. UNITATEA DE crt. COMPETENTA COMPETENTE Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Nivel 3avansat CONTINUTURI . 16.

parazitologice. 1. 1. respiraţie. proceduri). 2. principii de realizare a pansamentului si bandajului. bacteriologice si parazitologice.alimentaţia bolnavului: activă. tensiune arterială. puls. Caracterizează tehnicile de nursing şi investigaţiile. vezical. spută. gastrică. Asigurarea condiţiilor de igienă si confort: . bacteriologice. eliminări (diureză.schimbarea lenjeriei de pat cu bolnav in pat. calcularea raţiei alimentare. artificială (enterală. pasivă. spălătura oculară. Efectuarea de sondaje. . 1.0. spălături.2.0. 1. pe gastrostomă). pregătirea patului. . 1. 1. greutate si înălţime corporala. Investigaţii 2.1. recoltarea urinei din 24 de ore. mijloace de fixare a pansamentului. tratament.3. scaun. pasivă. Puncţia venoasă si capilară. transferul. Recoltarea sângelui pentru examene de laborator: biochimice. forţată (impusă de boală. vezicală si vaginală.4. . vărsături).observarea poziţiei bolnavului in pat: activă. Nivel 3avansat . Tehnici de nursing: 1. . Recoltarea urinei pentru examene biochimice.16. Măsurarea. mobilizarea si transportul bolnavului.5. Scoală Postliceală.6. clisme: sondajul gastric si duodenal. . serologice. timpii unui pansament. Recoltarea materiilor fecale pentru examene biochimice.patul si anexele sale. TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII C 1. auriculară. hematologice. parenterală.1. . Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.schimbarea poziţiei bolnavului in pat.schimbarea lenjeriei de corp la bolnavul imobilizat. inconştient. 2. notarea si reprezentarea grafică a funcţiilor vitale si vegetative: temperatură.3. Îngrijirea plăgilor: pansamente.2. regimurile alimentare.captarea dejecţiilor la bolnavul imobilizat. externarea. Asigurarea evidentei şi mişcării bolnavilor: internarea. 2. bandaje.

0. canulă.6. urinar. 1. Nivel 3avansat . transfer. foi de temperatură. Instrumente si materiale pentru efectuarea puncţiei venoase si capilare: C 2. 1. balanţă antropometrică. soluţii dezinfectante.5. taliometru sau bandă metrică. stetoscop biauricular. tăviţă renală.5. ploscă. 1.2. otice. Instrumente si materiale pentru igiena plăgilor: măsuţă rulantă. cilindru gradat.4. foaia de observaţie. 1.8. soluţii adezive. Recoltarea secreţiilor oculare. 1. externare. antiseptice. Asigură echipamentele si materialele necesare. foaie zilnică de mişcare a bolnavilor internaţi. pustule).4. seringă Guyon. tăviţă renală. 1.7. ceas cu secundar. auxiliare. bacteriologice 2. Echipamente si materiale pentru tehnicile de nursing. recipient cu picurător. irigator. feşi de tifon.1. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.3. recipient cu lichidul de spălătură. Instrumente si materiale pentru măsurarea si notarea funcţiilor vitale si vegetative: termometru. etc. Recoltarea sputei pentru examene citologice. cateter vezical. 1. Materiale pentru igiena si confort: lenjerie de pat si de corp. comprese. Documente de evidenţă si mişcare: bilete de internare. 2. pâlnie. leucoplast. bazinet. tacâmuri. casoletă cu material textil steril. sondaje si clisme: sonde digestive. tăviţă renală. trusă cu instrumente sterile. Recoltarea exudatului faringian. creioane colorate. registru de intrări-ieşiri. tampoane. vaginale. veselă. material de protecţie a patului. vezicale. lighean. Recoltarea secreţiilor purulente din leziuni deschise si din colecţii închise (abcese. Scoală Postliceală. vezicule. 2. urinar. aleză). tensiometru. material de protecţie (muşama. 2.6. obiecte de igienă. Recoltarea vărsăturilor pentru examene toxicologice. Instrumente si materiale pentru efectuarea de spălături. tub de gaze.2.

ploscă. vaginale: specul auricular. tăviţă renală. mânuşi de cauciuc. lampă de spirt. recipient curat. 2.8. garou. Nivel 3avansat . recipiente curate.1.2. 2. uscat. Instrumente si materiale pentru recoltarea materiilor fecale: coprocultor cu mediu de cultură. câmp steril pentru hemocultură. 2. eprubetă sterilă cu mediu de cultură. lame de sticla si lamele. cateter vezical steril. Pregăteşte pacientul pentru tehnici si investigaţii.4. mânuşi de cauciuc. mască de tifon. materiale pentru toaleta cavităţii bucale după recoltare. C16. Instrumente si materiale pentru recoltarea secreţiilor purulente: seringi si ace groase sterile.7. sondă rectală sterilă.seringi si ace sterile.5. Aplică tehnicile de nursing si investigaţiile. Instrumente si materiale pentru recoltarea exudatului faringian: deschizător de gură. Materiale pentru recoltarea vărsăturilor: tăviţa renală. lame de sticlă. Evaluează starea pacientului după efectuarea tehnicii si investigaţiei Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.5. 2. soluţii si materiale dezinfectante. oculare. mască de tifon. 2. Materiale pentru recoltarea sputei: cutii Petri curate sau sterile. soluţii si materiale dezinfectante.3. Instrumente si materiale pentru recoltarea urinei: sonde sterile. vacutainere pentru analizor. C 3. recipiente curate. 2. 2. eprubete sterile. garou. 2.6. Scoală Postliceală. mânuşi. recipiente. Echipamente si materiale pentru investigaţii 2. uscate sau sterile. lanţete. materiale de igienă si protecţie. abexlang. Instrumente si materiale pentru recoltarea sângelui pentru examene de laborator: seringi si ace sterile. valve vaginale.4. soluţii anticoagulante. balon sau flacon cu mediu de cultură. uscate sau sterile. Instrumente si materiale pentru recoltarea secreţiilor otice. materiale pentru toaleta cavitaţii bucale după vărsătură. soluţii si materiale dezinfectante.0. C16. eprubete sterile cu tampoane montate pe porttampoane.

decizia si acordul implicit in cazul bolnavilor comatoşi. evoluţia Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. spută.1.1. 5. sistarea alimentaţiei pe cale orală. toaleta regiunii.1.1.a. Măsurarea eficacităţii tehnicii si investigaţiei 5.1. îndepărtarea corpilor străini oculari si auriculari. 4. combaterea durerii şocogene. exudat faringian.1.2. măsurarea funcţiilor vitale. Indicatori de măsurare a eficacităţii in funcţie de tehnică si investigaţie. obţinerea consimţământului si a colaborării pacientului conştient. respectarea intimităţii si a pudorii. norme de protecţie si securitate a muncii.2.2. Priorităţi in executarea tehnicilor si investigaţiilor de nursing: 4. clisma evacuatoare.b. urină.3. Pregătirea fizică a pacientului pentru tehnici si investigaţii de nursing: îmbrăcarea/dezbrăcarea pacientului. Tehnici care asigura suportul vieţii: hemostaza si îngrijirea plăgilor sângerânde. explicarea in termeni accesibili a tehnicii si investigaţiei. asigurarea confortului fizic. Scoală Postliceală. inconştienţi. comportament. 3. 4.1. Indicatori de apreciere a gradului de confort si de satisfacţie a pacientului: facies. Tehnici care se executa dimineaţa cu bolnav á jeun: recoltările de sânge.1. motivarea gesturilor. orientat. sondajul gastric si duodenal. dezinfecţia tegumentului. mobilitate.c. Nivel 3avansat . alimentarea.1. poziţionarea adecvată. 4. Tehnici care asigură confortul: igiena. efectuarea sondajului vezical in caz de retenţie acută de urină. Efectuarea tehnicilor si investigaţiilor de nursing: etape de execuţie si timpi de execuţie. 5. norme de asepsie si antisepsie. 4. infectate. Pregătirea psihică a pacientului pentru tehnici si investigaţii de nursing: informarea. evacuarea conţinutului gastric prin spălătură.

Nivel 3avansat . Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile. timp de 15 săptămâni (in total 60 de ore) predate de instructor si 60 de ore de pregătire practica pe semestrul I. demonstraţia. Se evaluează numai competenţele din acest modul. dotarea cu material didactic. observaţia dirijată. reacţiile pacientului. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiţi. exerciţiul practic. volumul şi nivelul de cunoştinţe. centrată pe competenţele ce trebuie atinse. evaluarea altor competenţe nefiind relevantă. Scoală Postliceală. conversaţia. Alegerea materialelor didactice se va face in strânsă corelaţie cu specificul metodelor didactice utilizate. fise tehnice. Modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII trebuie parcurs in paralel cu modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL întrucât conţinuturile se completează si se întrepătrund asigurând o viziune holistică asupra persoanei îngrijite si nursing-ului. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstraţii şi stagii clinice in unităţi sanitare şi va avea ca scop formarea deprinderilor corecte şi a atitudinilor in efectuarea tehnicilor de nursing şi investigaţiilor.Ca metode de predare/învăţare se pot utiliza: expunerea. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui evaluarea Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. iar aceea a elevului va consta in sarcini de lucru formulate corect pe competenţele urmărite. Se recomandă folosirea unor mijloace de învăţământ moderne şi cât mai variate: retroproiector/ videoproiector.stării generale. deprinderile si abilităţile anterioare ale elevului. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme in funcţie de: dificultatea temei. echipamente si materiale sanitare adecvate. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. Sugestii metodologice Conţinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 de ore pe an şi se va desfăşura astfel: 4 ore de teorie pe săptămână in semestrul I. Activitatea cadrului didactic va fi complexă.

din care 24 ore teorie si 36 ore laborator (aplicatii).sumativă pentru verificarea atingerii performanţelor. Nota introductiva Modulul Protectie si securitate in munca face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Protectie si securitate in munca .5 boli profesionale(prin pozitii incorecte. din care 30 ore aplicatii) Nr. fişe de autoevaluare. numărul de reevaluări si distribuţia acestora pe parcursul anului şcolar. Cadrele didactice. Aplica politica unitatii de prevenire a infectiilor intraspitalicesti III.1 norme PSI. Asigura securitatea in munca 2. 1. cate 2 ore/sapt. fişe de evaluare chest-list.3 regulament de ordine interioara Riscuri 1.4 manipulare incorecta a instrumentarului/ aparaturii medicale( intepare. 1. Asigura securitatea in munca Norme de protectie si securitate 1.etc) 1.strivire.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta : PROTECTIE SI SECURITATE IN MUNCA ( 60 ore . care asigura pregătirea la acest modul. Evalueaza propria sanatate 3. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi.lovire. a 6 saptamani . îşi stabilesc durata fiecărei competenţe. teorie . întrebări structurate. Modulul se efectueaza in semestrul I al anului I de studiu si are alocate un numar de 60 ore. II . Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. Unitate de crt competenta 17.2 norme protectia muncii. MODULUL 17 : PROTECTIE SI SECURITATE IN MUNCA I. Scoală Postliceală. exerciţii practice.prin Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Nivel 3avansat . cate 5 ore/sapt. aplicatii. Protectie si securitate in munca Competenta Continuturi tematice C 1. fişe tehnice. Orele vor fi derulate pe parcursul a 15 saptamani.

incapacitate temporara de munca. colaborare.resurse umane si materiale limitate. calitatea actelor de munca. 2.zgomote si vibratii. compromis.radiatii.9 criterii de eficienta: timp de lucru. controale medicale periodice. Scoală Postliceală.perfectionare si oportunitati de dezvoltare.ambiguitate organizationala.prin contagiune) 1.8 mediu.substante chimice sau iritante) 1.iluminat) Eficienta muncii 1.3 dosar medical : vaccinari. conciliere si mediere) C.cauze. individuale.2 competenta si caracteristici personale (cunostinte profesionale.1 integrare profesionala: atributii.2 Evalueaza propria Sanatate si disfunctionalitate sanatate 2.familiarizarea cu mediul de munca. acomodare).organizare si managemet).tehnici performante).10 satisfactie in munca: prezenta/absenta conflictelor.aerisire.stres. 2.abuz de droguri) 1.ierarhie profesionala. disponibilitate. solutionare conflicte : atitudini personale (evitare.solicitari si raspunsuri ale managerului. numar asistati si mod de implicare/ solutionare in probleme de interes profesional (planuri aplicate si evaluate. suspensii de praf.umiditate.conditii necorespunzatoare( de incalzire.drepturi si indatoriri. Nivel 3avansat . interpersonale.conflict intergrupuri.7 noxe profesionale ( curenti de aer. competitie.statut profesional necorespunzator).absenteism.scopuri diferite.atitudini la nivel organizational ( negociere.sprijin si incurajare. vigilenta.autocontrol.4 stres si surmenaj:persoane vulnerabile. simptome. 2.alcoolism.6 probleme specifice sanatatii personalului(fumat .conflicte afective. 1.prevenire( imbunatatirea climatului de lucru-implicare. cauze ale conflictelor( comunicare defectuoasa. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.

6 evacuare reziduuri( seringi.beneficii pentru unitate si pentru sanatatea personalului.2 analiza costuri si beneficii ale prevenirii: costuri materiale si umane. Nivel 3avansat . • Nu se limiteaza doar la sala de curs. circumstante.4 igienizare:pamatuf.conditii de eficienta) IV.resurse financiare si materiale.7 dezinfectie ( solutii.echipament de protectie.pansamente . ace. descoperirea inductiva si deductiva. intraspitalicesti vizitatori. materiale utilizate). 3.invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica. Predarea modulului se face de catre asistenul medical cu modul de pedagogie. • Gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential.zone cu risc crescut:exemple( nou nascuti. Aplica politica unitatii de prevenire Conditii de baza ale prevenirii a infectiilor 3.carpe. Metode de prevenire 3. • Lucreaza in mod cooperativ. • I se permite sa se exprime in mod creativ.3 autoprotectie:spalare pe maini.instrumentar medical. alimente. galeti.boli infectocontagioase. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. Sugestii metodologice Modulul PROTECTIE SI SECURITATE IN MUNCA poate fi parcurs independent. 3. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului: • Elevul invata predominant descoperind.5 izolare pacient (infectii intesinale. ca subiect matur.lenjerie. • Elevul invata in mod activ. expunerea.antisepsie.1 circuite functionale ( intrare/iesire personal. 3. activitati de predare .perii . Scoală Postliceală.etc. ii ofera informatie “umpland vase goale”. 3. detergenti. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. asepsie. in grupuri. in timp ce profesorul il ghideaza.etc) 3.sectii boli infectioase). bureti. • Experimenteaza problemele in globalitatea lor.C 3.managementul riscului.material moale. 2. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinsecarecompense si competitie).

eseu cu numar de cuvinte prestabilit. probe orale ( intrebari. analiza produselor( culegeri de date). “Caruselul”. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: • formativa (continua. unitati medicale si scolare.) 5. Scoală Postliceală. grup de discutii. Cadrele didactice. observatie dirijata. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. durata evaluarii. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. 2. care asigura pregatirea la acest modul .brainstorming. pentru a obtine acelasi nivel de performanta . . urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. • sumativa. coevaluarea in grupul de lucru. pe secvente mici). 6. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului. pe secvente mai mari ) . momentul sau persoana care face evaluarea.joc de rol). 3. De retinut! Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii.discutii panel.10) Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. referat. fisa de lucru.observarea sistematica a elevilor . Se evalueaza numai competentele din acest modul.ritmica. problematizare.Vol.sinectica. Exemple de teme pentru aplicatii: “Ce ar trebui sa spuna managerul in timpul dialogului de primire/instruire a noului angajat?” (Integrare profesionala .munca independenta. lucrul in grup ( “Bolul pestelui de aur”. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: . studiul de caz.lucru individual) “Aplicarea Scalei de evaluarea stresului (Sursa:Lemon-materiale de educatie in nursing. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme . b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. evaluarea altor competente nefiind relevanta.joc de rol. c) Sugestii cu privire la aplicatii ( laborator) 1. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru. referate.indiferent de locul. Nivel 3avansat . test scris.seminar de discutii/joc de rol) “Autoevaluare” ( Criterii de eficienta si satisfactie profesionala. . Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 4. 3.metoda 6-3-5. “Bulgarele de zapada”). eseuri. .Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. .Phillips 6-6. cumulativa (verificari partiale. probe practice (studiu de caz.

1985 2.S.Bucuresti.Gh. Nursing -revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 8.T. OMS-Regional Office for Europe.. Dutescu.1979 6. V. Marin. Scoală Postliceală. Jurnalul de nursing .A.Grup national de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing.culegeri de date .Sara.Ciornea. 1979 Modulul 18: ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Nota introductiva Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR face parte din pregatirea specifica din anul II.2001 5.Grup national de etica (autor colectiv)-Cod de etica pentru asistenti medicali.Editura Albatros. pentru calificarea : asistent medical generalist. Miron.1998 4.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de specialitate-Editura Universul.Gh.1998 3. CDuri.Deontologie medicala.Bucuresti.1995 11. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. De retinut! Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Bucuresti. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului : 1. Copenhaga.Sugestii bibliografice 1. Editura Alternative. ANR..B.Grup national de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenti medicali.Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala.Editura Medicala. Fry.d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video.etc. Nivel 3avansat .Etica aplicata. Bucuresti.Editura medicala. American Nurses Association – Codul pentru nurse . Scripcaru.Identifica medicamentele prescrise.1994 7..-Etica in practica nursingului-ghid pentru luarea deciziilor in etica. ICN. In modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. ANR. Nicolau.. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore teorie si 30 ore pregatire practica. Lemon-Materiale de educatie in nursing. -Etos in medicina .-Pledoarie pentru respect. 1996 9. folii de retroproiector.1998 12.1978 10.T. Bucuresti. ANR.

Unitate de crt. 4. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta : ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ( 60 de ore din care 30 de ore teorie si 30 de ore pregatire practica ) Nr. Informarea pacientului : conversatie. folosirea manusilor de cauciuc. 5. confirmarea acceptului 2.Conditii de asepsie si antisepsie : spalarea mainilor. reteta. 1. Prescriptia medicala : reteta. etc. cu termen de valabilitate 3. pe suprafata mucoaselor si a tegumentelor 3. forma de prezentare. Aspectul calitativ al medicamentului : culoare. etc. Cai de administrare : orala. foaie de observatie 1. alte senzatii 3. Testare sensibilitate : interviu cu pacientul 1. functii vitale. competenta 18. Identifica medicamentelor medicamentele prescrise C. parenterala. etc. concentratie. Materiale de unica folosinta . percutanata. foaie de observatie ) 2. parenterala. materiale de unica folosinta. aspect. 2.2. Scoală Postliceală. 3.Cai de administrare : orala. utilizarea manusilor de cauciuc. postura. Norme de asepsie si antisepsie : spalarea mainilor. respiratorie. 5. respiratorie. 4.Urmareste evolutia bolnavului dupa administrare.Orar si doza : indicate de medic prin documente medicale ( condica.Efecte terapeutice ale medicamentului observabile: bolnavului Facies. Incompatibilitate intre medicamentele indicate Administrarea C.Administreaza medicamentele. Pozitie pacient : adaptata caii de administrare 4. Urmareste evolutia 1. Pregateste bolnavul C. condica. 1. 3. percutanata.Pregateste materialele si medicamentele in vederea administrarii. caldura. modificarea gustului. Administreaza medicamentele C. etc 2. reteta. Nivel 3avansat . comportament. Pregateste materialele si medicamentele in vederea administrarii C. Competente Continuturi 1. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Reactii induse : durere.Pregateste bolnavul. termen de valabilitate 2. 4.Document medical : condica.

casete video. la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Nivel 3avansat . existente.2. elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. mobilizare  Sugestii metodologice Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR poate fi parcurs in mod independent. exercitiul. fise de lucru. compararea .dezbaterea.maistru instructor / semestrul II si 30 de ore / semestrul II de pregatire practica ( stagiu clinic ). ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum : scheme. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Reactii adverse : tegumentare. folii de retroproiector. problematizarea. cafea. tutun ). planul de ingrijire. simularea. studiul de caz. manechin. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. Scoală Postliceală. proiectul. modificarea functiilor vitale. volumul si nivelul de cunostinte. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei. CD-uri. scheme. Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 60 de ore pe an si se va desfasura astfel: 2 ore/saptamana de teorie . observatia. descoperirea. Restrictii impuse de administrarea unor medicamente : dieta. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. simulari. planuri de ingrijire. pe mucoase. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. dotarea cu material didactic. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. adictii ( alcool. instrumentar si materiale sanitare diverse. demonstratia. fisa de lucru. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. anuntarea medicului 3. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. conversatia. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de : dificultatea temei. munca independenta. In elaborarea strategiei didactice. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii „asistenti medicali generalisti”.

pentru verificarea atingerii competentelor. Se evalueaza numai competentele din acest modul. studiu de caz – plan de ingrijire ). SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. Nivel 3avansat . Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. probe practice ( demonstratie. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale ( intrebari ). numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Cadrele didactice. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. test scris. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Scoală Postliceală.Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. momentul si persoana care face evaluarea. Indiferent de locul. evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa.

Nivel 3avansat . Scoală Postliceală.Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.

Modulul Utilizarea calculatorul ui şi tehnologia comunicaţiil or Comunicare prof esio nală 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7 1 8 1 9 2 0 2 1 2 2 2 3 2 4 2 5 2 6 2 7 2 8 2 9 2 0 3 1 3 2 3 3 3 4 3 5 3 6 3 7 3 8 3 9 4 0 4 1 4 2 * * * * * * * * * * * * * * * 2. Bacteriologi e. crt . parazitologi e Biochimie * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 5. 6. Psihologie gen eral * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Embriologie gen etic ă 7. Scoală Postliceală. virusologie. Nivel 3avansat . * * * * * * * * * * * * * * * 3.Anul I Nr. 1. Anatomia şi fizio logi a omu lui * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 4.

Biofizică şi ima gisti că med ical ă * * * * * * * * * * * * * * * 10. Farmacologie gen eral ă * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 13. Educaţie pent ru săn ătat e * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 12.ă 8. Nivel 3avansat . Bazele ştiin ţei nurs ingului * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. săn ătat e şi polit ici soci ale * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 9. Scoală Postliceală. Sociologie. Mediu şi săn ătat e * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 11.

Tehnici şi inve stig aţii de nurs ing * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 16. Nivel 3avansat . Scoală Postliceală.14. Protecţia şi sec urita tea în mun că * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 17. Administrare a med ica men telor * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * Legendă: * saptamana in care se parcurge modulul Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Fiinţa umană şi nurs ingul * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * 15.

6. 5. Scoală Postliceală. 3. Nivel 3avansat . 1. crt . Managem ent sanitar – Leader ship Legislaţie sanitară şi sănătate publică Principii de bază în cercetarea nursingului Îngrijirea pacientulu i cu afecţiuni ale aparatului respirator Îngrijirea pacientulu Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. 4. Modulul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7 1 8 1 9 2 0 2 1 2 2 2 3 2 4 2 5 2 6 2 7 2 8 2 9 2 0 3 1 3 2 3 3 3 4 3 5 3 6 3 7 3 8 3 9 4 0 4 1 4 2 Comunicar e în lim ba mo der nă 2.Anul II Legendă: * saptamana in care se parcurge modulul Nr.

9.7. i cu afecţiuni ale aparatului cardio vascular Îngrijirea pacientulu i cu afecţiuni ale aparatului digestiv Îngrijirea pacientulu i cu afecţiuni ale aparatului excretor Îngrijirea pacientulu i cu afecţiuni de chirurgie abdominal ă Îngrijirea pacientulu i cu afecţiuni de chirurgie toracică şi cardiovasculară Îngrijirea 11. 8. Nivel 3avansat . Scoală Postliceală. Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. 10.

12. Scoală Postliceală. Îngrijirea Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Nivel 3avansat .

Nivel 3avansat .13. 14. Scoală Postliceală. Îngrijirea pacientulu i cu afecţiuni hematolog ice Îngrijirea pacientulu i cu afecţiuni de ortopedie traumatol ogie Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.

19. 17. 16. 20.15. Nivel 3avansat . Scoală Postliceală. 18. Îngrijirea pacientulu i cu afecţiuni reumatolo gice Îngrijirea pacientulu i cu afecţiuni dermatovenerice Îngrijirea pacientulu i cu afecţiuni infectocontagioa se Îngrijirea pacientulu i cu afecţiuni endocrine Îngrijirea pacientulu i cu afecţiuni metabolic e Nutriţie şi dietetică Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.

crt .Anul III Nr. Utilizarea cer cet ării în pra ctic Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I. Manageme ntul cali tăţii 3. Scoală Postliceală. Etică. Nivel 3avansat . deo ntol ogi e în nur sin g 4. 1. Psihologie me dic ală 5. Modulul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7 1 8 1 9 2 0 2 1 2 2 2 3 2 4 2 5 2 6 2 7 2 8 2 9 2 0 3 1 3 2 3 3 3 4 3 5 3 6 3 7 3 8 3 9 4 0 4 1 4 2 Manageme ntul proi ect elor 2.

Scoală Postliceală. Îngrijirea cop ilul ui săn ăto s şi bol nav 9. 8. Nivel 3avansat . Îngrijirea pac ient Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.ă 6. Îngrijirea per soa nel or vâr stni ce 11. Sănătate 10. Îngrijirea pacientei cu afecţiuni ginecologi ce Îngrijiri mat ern ale 7.

Nivel 3avansat . 14. Scoală Postliceală. Îngrijirea pacientulu i cu afecţiuni oncologice Îngrijirea pacientulu i în terapie intensivă Conduita în urgenţe medico chirurgical e Îngrijiri co mu nita re 15. 13. Legendă: * saptamana în care se parcurge modulul Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.ului cu afe cţiu ni neu rolo gic e 12.

Scoală Postliceală. Nivel 3avansat .Domeniul: Sănătate şi asistenţă pedagogică Calificarea: Asistent medical generalist Anul I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful