Studiul morfologiei bacteriene

Coloratia simpla Coloratia Gram

Examinarile bacteriologice urmaresc: -evidentierea -identificarea bacteriilor din produse patologice.

Dintre metodele folosite in acest scop, studiul caracterelor morfologice este o etapa foarte importanta.

Morfologia bacteriana se refera la forma, dimensiunile si asezarea bacteriilor.

Microscopia optica permite evidentierea formei si a dimensiunilor bacteriilor. Microscopia electronica permite cunoasterea structurii bacteriilor.

 Bacteriile

avind dimensiuni de ordinul µm, nu pot fi vazute cu ochiul liber, de aceea examinarea lor se efectueaza cu ajutorul microscopului.

.

Anthoni van Leeuwenhoek (1632-1723) a fost primul care a studiat bacterii si alte microorganisme la microscop  .

 - - Examenul microscopic se executa : direct din produsele patologice (examen microscopic direct) din culturi pure.cu germeni omoriti  .frotiu / preparat colorat.preparat nativ-cu germeni vii . Preparatele microscopice sint de 2 feluri: .

coci. spirili) .marimea . proprietatilor morfotinctoriale: .mobilitatea ( in preparatul nativ ) . prezentei microorganismelor in preparat 2.forma (bacili.existenta eventuala a formatiunilor neobligatorii ( cili. spori) .Examenul microscopic da indicatii asupra: 1. capsula.

etc) . ciorchine.asezarea in frotiu ( lant. diplo-.proprietatile tinctoriale ( colorabilitatea ) .. tetrade.

.

constituie o etapa esentiala in identificarea bacteriana. stafilococ ) .direct din produsele patologice -permite in unele infectii stabilirea diagnosticului ( gonococ.Examenul microscopic . bacil tuberculos. .

 FORME FUNDAMENTALE BACTERIENE COCII  Au in general diametrul de 1µ  Prezinta forma rotunda doar unele bacterii: stafilococi. micrococi . putand ramane in urma diviziunii asociate fie pe verticala fie pe orizontala  .  Majoritatea bacteriilor au forma ovoida.  Dispozitia bacteriilor rezulta in urma diviziunii lor.

lanturi:  Streptococi : coci.diplo: diplococi  Ex:Pneumococii :coci ovoizi cu aspect de flacara de lumanare  Neisserii:coci cu aspect reniform  II.Cocii pot prezenta dispozitia in:  I. acestia putand avea si dizpozitie de diplococi sau de lanturi scurte  . diviziune ordonata pe orizontala  Tetrade: Micrococi: 4 coci reuniti  Octade: Sarcina: 8 coci reuniti  Gramezi: Stafilococi : aglomerari neordonate de coci cu aspect de ciorchine de strugure (staphylos=ciorchine).

W) Corynebacterium diphteriae (aspect de litere chinezesti) Bacili uniti in palisade:Bacilii pseudodifterici .Y.       BACILII Sunt bacterii de forma cilindrica de bastonas Dispozitia in frotiu: Izolati:Enterobacterii :bacilul coli Diplobacili: Bacilul carbunos Streptobacili: reprezentantii genului Bacillus: Bacilul carbunos Bacili uniti la capete: Mycobacterium tuberculosis (aspect de majuscule X.

COCOBACILII  Sunt bacili scurti si subtiri Ex: Haemophilus  Bordetella Brucella .

FORME SPIRALATE  1. cu aspect de virgula  Helicobacter: mai multi bacili incurbati uniti la capete – produc gastrita . lungi.ulcer duodenal  2.Bacili incurbati:  Vibrionul holeric : bacil incurbat.Bacterii spiralate  Spirochete : bacterii spiralate. mobil. mobile prin aparata locomotor  Ex: Treponema pallidum  .

Dichotomous keys .

stafilococ ) .constituie o etapa esentiala in identificarea bacteriana. .Examenul microscopic direct din produsele patologice permite in unele infectii stabilirea diagnosticului ( gonococ. bacil tuberculos.

lcr).Preparatul nativ ( cu germeni vii ) Ex. sau mediu de cultura lichid -a produsului patologic (singe. .sediment urinar. microscopic al preparatului nativ reprezinta examinarea directa intre lama si lamela : -a unei suspensii de germeni vii intr-o picatura de ser fiziologic.

nativ  are implicatii restrinse  nu da informatii asupra tuturor proprietatilor morfologice ale bacteriilor Este obligatorie completarea lui cu examinarea preparatului colorat. .Examinarea prep.

cu germeni omoriti . .Examenul microscopic al unui preparat colorat (frotiu)  Proprietatile morfotinctoriale ale bacteriilor pot fi studiate mai detailat pe preparate fixate si colorate. spre ex. in reactia de umflare a capsulei .  Mai rar se folosesc coloratii vitale.

uscarea 3.etalarea = intinderea frotiului 2. alcool-eter. acid acetic ) .Timpii de executie a preparatului colorat Timpi pregatitori: 1.fixarea ( procedee fizice : prin incalzire procede chimice: cu alcool metilic. etilic.

preparatul adera mai bine de lama . care cresc afinitatea fata de coloranti = detalii fine de strucura .Fixarea Scopul fixarii este multiplu: .microorganismele sint omorite=preparat neinfectios .prin omorirea microorganismelor se mareste permeabilitatea peretelui celular si se produc modificari ale citoplasmei.

apoi se dizolva si difuzeaza in continutul celular .  .  Colorantul se absoarbe. unde are loc formarea unei combinatii stabile. facindu-i vizibili la microscop.  Colorarea se executa de obicei prin acoperirea suprafetei frotiului fixat cu colorant. care se lasa sa actioneze un timp limitat. in care colorantii se combina cu constituenti celulari. la cald sau la rece.Coloratia Procedeu fizico-chimic complex.

se executa cu un singur colorant Coloratia combinata -care se realizeaza prin actiunea succesiva sau simultana a mai multor coloranti. spori. capsula .Tipuri de coloratii Coloratia simpla. cili.pentru formatiuni morfologice celulare si extracelulare: corpusculi. fiecare colorant actionind independent si fixindu-se pe anumite elemente Coloratii speciale .

timp de 12 min.  se spala cu apa si se usuca  in coloratia cu albastru de metilen toate elementele se coloreaza in albastru  in coloratia cu fuxina. toate elementele se coloreaza in rosu  .Coloratia simpla frotiul fixat  se acopera complet cu un singur colorant: albastru de metilen sau fuxina.

Coloratia simpla Permite stabilirea unor proprietati morfotinctoriale ca: -forma si marimea microorganismelor -existenta unor elemente celulare Este utila in diagnosticul prin examenul microscopic direct din produsul patologic in: .gonoree -meningita cerebrospinala epidemica .

.Coloratii combinate: coloratia Gram -larg utilizata in microbiologie -deosebeste germenii gram pozitivi de cei gram negativi -orienteaza cercetarea in directia identificarii lor.

Hans Christian Gram (medic danez) .

Se recoloreaza cu fuxina diluata/ safranina . 2 min.( Se spala cu apa ) Se usuca frotiul si se examineaza cu imersie. 2. . (Se spală cu apă de la robinet ). Decolorare cu alcool-acetona timp de 20 sec. Se acopera cu o solutie de lugol pentru mordansare. 4. (Se spală cu apă). pina nu se mai dizolva colorant. Frotiul fixat este acoperit cu violet de gentiana : 1-2 min. (Se spală cu apă).Coloratia Gram Tehnica de colorare 1. 2 min. 3.

.

Germenii gram + -rezista la decolorare -isi mentin culoarea albastru violet initiala Germenii gram – -se decoloreaza si se recoloreaza in rosu cu fuxina/safranina. .

.

Coloratia Gram .

.

.

 Diferenta de comportament in coloratia Gram se explica prin structura si compozitia chimica diferita a peretelui celular la bacteriile gram+ si gram -. .

inducand anticorpi specifici de specie (anticorpii pemit identificarea bacteriilor .  Peretele celular la bacteriile Gram pozitive Este gros de 15-50 nm .dar are structura mai simpla  Este format din pana la 40 de straturi suprapuse de peptidoglican dar si acizi teichoici atasati de peptidoglican  Acizii teichoici au rol in aderarea bacteriilor de celule epiteliale ale mucoaselor si sunt antigene de suprafata ale bacteriilor gram pozitive.diagnosticul indirect al bolilor infectioase si protectie fata de reinfectia cu bacteria respectiva) .

proteine in cantitate mare  Este multistratificat:detine peptidoglican.membrana externa . lipopolizaharid(LPS)  .strat lipoproteic .Peretele celular la bacteriile Gram negative Este subtire dar are o structura mai complexa  Compozitie chimica: peptidoglican in proportie redusa .glucide.lipide.

scaderea tensiunii arteriale Lanturile oligozaharidice laterale – proemina la suprafata bacteriei ca spini si sunt in numar mare Reprezinta Antigenul O responsabil de specificitatea bacteriilor Gram negative .diaree. de fenomene toxice care apar in infectiile cu bacterii Gram negative:febra.lipidul A si o componenta polizaharidica si lanturi oligozaharidice la exterior Lipidul A este endotoxina la bacteriile Gram negative Este responsabila de toxicitate . greturi varsaturi.     Lipopolizaharidul – este format dintr-o componenta lipidica.

Christian Gram recognized two different types of bacteria based on reaction to certain staining procedure. .

.

: Meningococ Gonococ BACILI GRAM+ : difteric) Bacillus antracis ( bacilul carbunos).Coloratia Gram permite constituirea urmatoarelor grupe de bacterii: - COCI GRAM+ : - Streptococi Stafilococi Pneumococi COCI GRAM . Corynebacterium diphteriae ( bacilul Clostridium botulinum ( bacilul botulinic) Clostridium tetani ( bacilul tetanic) .

 BACILI GRAM .Klebsiella -Pseudomonas ( bacilul piocianic) -Salmonella typhi ( bacilul tific )  COCOBACILI GRAM .Bordetella pertusis .: .E.Haemophilus influenzae . Coli ( bacilul coli ) .Brucela .: .

dispusi in gramezi .Coci Gram +.

asezare in gramezi.ciorchine de strugure) .COCI GRAM+ STAPHYLOCOCCUS AUREUS(coci.

in diplo . capsula unica pentru ambii coci .COCI GRAM + STREPTOCOCCUS PNEUMONIE coci lanceolati .

dispusi in lanturi(streptoccocus pyogenes)) .Coci Gram+.

Coli .Bacili Gram – E.

Haemophilus infuenzae Cocobacili gram- .

Bacili gram(diplobacili) Klebsiella .

Frotiu lcr colorat Gram bacilul carbunos gram+.bacili cu capetele taiate drept .

Bacil carbunos-prezenta endosporilor  Baci gram+  .

Violet de gentiana 2.Fuxina diluata/safranina .Trusa comerciala pt coloratia Gram 1.Solutie de lugol 3.Alcool-acetona 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful