P. 1
Curs 6-Fluide foraj.ppt

Curs 6-Fluide foraj.ppt

|Views: 9|Likes:
Published by GeoStudis Iasi
curs
curs

More info:

Categories:Types, Presentations
Published by: GeoStudis Iasi on Oct 24, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/24/2014

pdf

text

original

Sections

  • 1. Aspecte generale
  • 2.2.1 Asupra definiţiei Evaluării Impactului Ecologic
  • 2.2.2 Relaţia EIE cu alte tipuri de studii
  • 2.3.1 Componentele şi etapele EIE
  • 2.3.2 Indicatori al EIE
  • 2.3.3 Comunicarea rezultatelor
  • 2.3.4 Structura unui raport de evaluare a impactului ecologic
  • 2.4.2 Metode şi tehnici utilizate în etapa de estimare a efectelor
  • 2.4.3 Metode şi tehnici utilizate în etapele de evaluare
  • 2.4.4 Metode şi tehnici de cuantificare şi reprezentare a impactului ecologic
  • 2.5. Niveluri de analiză şi prelucrare a şirurilor de valori

Fluidele de Foraj și Impactul lor în Mediu

CORNELIU HORAICU

Cursul nr. 6 EVALUAREA IMPACTULUI ECOLOGIC (EIE) 1. Aspecte generale O componentă a conceptului dezvoltării durabile constă în ţinerea sub control a impactului activităţilor social-economice asupra mediului. Ţinerea sub control a impactului presupune cunoaşterea în detaliu a fenomenului, ceea ce presupune parcurgerea etapelor de identificare, estimare, apreciere etc. Este ceea ce se urmăreşte prin conceptul general al Evaluării Impactului Ecologic (EIE). La nivelul legislaţiei din România, în timp s-au promovat ca elemente componente ale: - studiu de impact - SI; - bilanţ de mediu nivel 0,1, II (BM O, BM I, BM II); - evaluarea riscului de mediu (ERM). La nivelul legislaţiei internaţionale sunt promovate prin seria ISO 14000 "Sistemul de management de mediu" sau a unor legislaţii naţionale şi alte concepte, printre care menţionăm: - auditul de mediu - AM - analiza ciclului de viaţă - ACV - evaluarea performanţei de mediu - EPM

Este de menţionat că în general se remarcă un dinamism şi o tendinţă de perfecţionare a reglementărilor pe linia evidenţierii relaţiei dintre o anumită activitate sau produs cu mediul şi minimalizarea eventualului impact negativ asupra mediului. Din punct de vedere al legislaţiei române este necesar a se face eforturi pentru o adoptare integrală, cât mai rapidă a conceptelor promovate în seria ISO 14000, ca o componentă a alinierii de ansamblu a României la legislaţia Comunităţii Europene. Revenind la prevederile legislaţiei române menţionăm că studiul de impact este necesar să fie realizat pentru activităţi ce se proiectează, în timp ce,toate celelalte tipuri de studii se aplică la activităţi existente.
2. Necesitatea EIE Este bine cunoscut faptul că orice activitate umană are o gamă larg de implicaţii care se pot resimţi în cele mai diverse domenii. În general trebuie să se ţină seama de întreg spectrul de implicaţii, efectele indirecte în unele cazuri depăşind, ca importanţă pe cele directe. Astfel, o anume tehnologie produce, pe lângă efectele directe, pentru care a fost concepută - proiectată şi o serie de efecte indirecte, care la un moment dat, prin evaluarea implicaţiilor pot pune sub semnul întrebării valabilitatea tehnologiei.

Figura nr. 1.
Implicaţiile dorite şi efectele indirecte ale unei metode, tehnologii sau activităţi

Un exemplu.n (Figura nr. Costurile şi efectele rezultatelor indirecte trebuie să fie luate în considerare în aprecierea. O cuantificare a acestora. . ţinând cont de specificul local va determina pentru fiecare caz în parte soluţia optimă. poluare). troleibuz. nepoluante). metodei ce urmează a fi selectată. dar şi efecte nedorite (risc de accidente. tradiţie etc. Alegerea soluţiei pentru rezolvarea transportului va ţine seama de aceste elemente. 1). Obiectivul dorit (Od) poate fi realizat printr-o serie de metode (Mi) unde I = 1 . un anume obiectiv poate fi realizat prin mai multe căi. incluzând desigur şi elementele de mediu. pe baza unor metode matriciale. capacitate de transport. Analiza fiecărui mijloc de transport relevă anumite efecte dorite (rapiditate. execuţie dificilă. Acesta poate fi realizat prin patru mijloace: tramvai. Fiecare din aceste mijloace au avantaje şi dezavantaje conform celor sintetic prezentate în figura nr. îl poate constitui transportul public orăşenesc. 2. dar şi de multe altele. în acest sens. Desigur că problematica mediului poate înclina decizia pentru o soluţie sau alta. Dar fiecare din aceste metode de obţinere a efectului dorit (Ej) au anume rezultate indirecte.metrou. autobuz.Pe de altă parte un anume efect. legate de specificul oraşului respectiv (condiţii geografice.).

necesitatea studierii şi evaluării impactului unei activităţi umane asupra tuturor domeniilor. interacţiunile dintre activitatea propriu-zisă şi ceilalţi factori. promovare. dar în special asupra mediului. Având în vedere cele precizate anterior. materialele cu care se realizează activitatea. componenta "org" în care se reflectă relaţiile. determinate de activitatea respectivă.. adică metodele. . De multe ori această ultimă componentă lipseşte în analiza şi în etapele de proiectare. programele după care se desfăşoară activitatea.Abordând o privire sistemică în analiza unei activităţi putem constata că ea este alcătuită din trei componente: componenta "hard" adică mijloacele. echipamentele. componenta "soft". tehnologiile. implementare a unei activităţi. este justificată prin trei mari categorii de argumente:  iniţierea din timp a unor acţiuni menite să reducă efectele negative colaterale.

EIE nu se realizează printr-o simplă parcurgere secvenţială a etapelor specifice: analiză. cultural.1 Asupra definiţiei Evaluării Impactului Ecologic Într-o definiţie succintă EIE urmăreşte investigarea ştiinţifică a efectelor complexe ce ar rezulta sau rezultă din impactul unei activităţi ce urmează a fi promovată asupra mediului. factorilor implicaţi.2. identificare. evaluare şi proiectare de acţiuni. studiul trebuie să identifice potenţiali utilizatori şi cerinţele lor. Foarte important pentru EIE este comunicarea rezultatelor obţinute. fie asupra factorului social. se formulează o gamă largă de acţiuni şi măsuri menite să contracareze efectele negative şi să le dezvolte pe cele pozitive. . ceastă analiză şi analiza contextului în care se desfăşoară activitatea va permite identificarea. conform schemei din figura 3. EIE va urmări deci efectele cele ce pot fi determinate de o anume activitate sau proiect. ci printr-un proces continuu interactiv. în noi alternative.2. Datorită naturii. economic şi posibil politic. Dar rolul EIE nu se opreşte aici. în continuare. pe baza evaluării efectelor. estimarea şi apoi evaluarea efectelor complexe pe care acestea le determină. în general. în care unele dintre etape se repetă în noi condiţii. Având drept obiectiv furnizarea unor informaţii utile. încă din etapele iniţiale de analiză şi identificarea celor mai adecvate tipuri şi forme de prezentare a informaţiilor.

Această largă participare şi apelare la diferite metode de investigare nu trebuie să afecteze unitatea studiilor şi urmărirea finalităţii acestora. astfel.Este evident că EIE are un caracter interdisciplinar. empirică. culturii. Astfel. EIE apelează aproape la toate modalităţile de investigare ştiinţifică: analitică. . La rezolvarea problemelor ce se pun se vor antrena. sociologi. coordonare şi sintetizare a rezultatelor. atât modul cum se realizează EIE cât şi cine le realizează. în afară de experţi în domeniul protecţiei mediului şi ingineri.că totuşi EIE va avea un colectiv restrâns de organizare. caracter impus de analiza sistematică necesar a fi făcută prin evaluarea impactului asupra elementelor economice. Acest caracter impune. sintetică. jurişti. structurii sociale şi nu în ultimul rând asupra mediului. dialectică sau globală. scoţând astfel în evidenţă caracterul de interdisciplinaritate al EIE. cadrului instituţional. economişti.

. În cele ce urmează se vor insera sintetic.identificarea celor ce vor suporta acţiunea efectelor impactului. cele mai importante dintre acestea: . Pe această linie EIE se coroborează cu studiile de previziune. socială etc. În general în ultimul timp. . care să constituie. izolat.utilizarea analizei previzionale.2.2. care să reducă la minimum efectele negative şi să stimuleze cele pozitive.elaborarea de soluţii concrete care să reducă efectele negative şi să dezvolte cele pozitive. . urmărind să prognozeze relaţia şi efectul unei activităţi ce urmează a fi realizată asupra mediului sau să prevadă efectul asupra mediului a unor activităţi existente. De asemenea EIE trebuie să beneficieze de rezultatele unor studii de marketing. în diferite condiţii. . studii tehnico-economice etc. . de cercetare prospectivă sau de prognoză tehnologică. . pentru factorii de decizie. care le delimitează de alte studii. care ignorau interdependenţa şi fragmentau realitatea. ce se retehnologizează sau modernizează. de amplasare teritorială. baza adoptării acelor măsuri pe termen lung sau scurt. EIE au anumite caracteristici. nedorite. În ultima analiză. .echipa interdisciplinară de analiză. neaşteptate. a costurilor şi beneficiilor pe care le implică.2 Relaţia EIE cu alte tipuri de studii EIE au şi un pronunţat caracter anticipativ. economică.folosirea unui punct de vedere sistemic. Aceste studii lărgesc aria de informaţii.evaluarea caracterului diverselor efecte. rolul EIE se manifestă şi pe direcţia integrării unor analize care se făceau până acum sectorial. Pe de altă parte trebuie atrasă atenţia că EIE nu are menirea de a furniza decizii.examinarea efectelor directe dorite şi în aceeaşi măsură a efectelor indirecte. posibil să apară într-un viitor mai apropiat sau mai depărtat.

.

Gama largă de efecte indirecte. . .EIE poate avea un rol de orientare.modificarea proiectului. care se manifestă pe termen lung. Pe de altă parte. cu efect redus asupra mediului. implică: .amânarea promovării proiectului. acest rol se poate manifesta pe asigurarea suportului pentru decizii de orientare. utilizate în general.iniţierea unor acţiuni pentru informarea şi educarea publicului etc. identificarea şi evaluarea acestora în cadrul EIE. . . Acţiunile menite să ducă la contracararea efectelor negative şi la dezvoltarea celor pozitive.definirea cadrului instituţional adecvat protecţiei mediului. . oferă criterii suplimentare ce pot completa listele obişnuite de criterii tehnico-economice. neintenţionate.promovarea unor programe de monitorizare a evoluţiei efectelor negative asupra mediului. Pe de altă parte rolul amintit se poate orienta şi pe direcţia suportului deciziilor de acţiune.definirea unor reglementări care să introducă noi tipuri de proiecte. stimularea acţiunilor de găsire a soluţiilor de reducere a implicaţiilor negative. .

Aspecte teoretice ale evaluării impactului ecologic 2.2. structura cauzală. precum şi utilizarea demersului sistemic. .studiul nu trebuie să se rezume la tratarea analitică. întro viziune sectorială. a teoriei şi metodologiei analizei sistemice. înţelegerea relaţiilor de cauzalitate care intervin în dinamica procesului de impact nu trebuie să se rezume la o abordare lineară. urmărind studierea aspectelor funcţionale în detrimentul înţelegerii semnificaţiei de ansamblu a caracteristicilor.analiza nu trebuie să fie monodisciplinară. Încă o dată trebuie spus că interdisciplinaritatea. nelineară.evaluarea nu trebuie să situeze într-o singură perspectivă de interpretare. care se manifestă la nivelul "întregului".3. . sunt tot atâtea metode ce trebuie implicate în EIE.1 Componentele şi etapele EIE Din primele faze ale elaborării EIE trebuie avut grijă ca acestea să evite următoarele situaţii: . tratarea de ansamblu. În aceste condiţii etapele studiului de impact sunt prezentate în tabelul 1. . strict deterministă.3. dialogul dintre punctele de vedere alternative.

Nr .analiza probabilităţii de manifestare a efectelor .definirea listei de efecte ce pot fi evaluate . Evaluarea efectelor 5. bugetelor.identificarea acţiunilor menite să contracareze efectele negative . Proiectarea acţiunilor şi strategiilor 6. selectare) .descrierea efectelor impactului . .identificarea acţiunilor menite să stimuleze efectele pozitive . Evaluarea complexă şi propunerea pianului de acţiune 7.analiza sistemului şi subsistemelor generatoare de impact . observaţii şi propuneri .stabilirea obiectivelor (identificare. Estimarea efectelor 4.precizarea termenelor.urmărirea efectelor 8. responsabilităţilor 2 Identificarea efectelor 3.colectare-selectare. Comunicarea şi mediatizarea rezultatelor Definitivarea şi transmiterea la factorii de decizie . Analiza preliminară .limitarea ariei EIE .analiza ariilor de impact .descrierea obiectivului studiului . Etape Conţinutul etapei 1. fonduri) .proiectarea strategiilor de acţiune (etape.estimarea mărimii şi importanţei efectelor . crt .ancheta socială .evaluarea acţiunilor cu seturi alternative de criterii .evaluarea efectelor cu diferite seturi de criterii sectoriale şi globale .

Dintre acestea se pot cita: . Foarte important pentru reuşita EIE este stabilirea limitelor de investigare. capacitatea de cercetare nu este nelimitată. urmărindu-se activităţi de analiză a impactului în condiţiile materiale date.nivelul de pregătire necesar.durata efectelor. cât şi ca aprofundare.baza de date necesară. .intensitatea şi dimensiunea impactului.durata preliminară de realizare a studiului.Câteva consideraţii se pot face pentru unele din etapele menţionate. timpul.costul realizării EIE. Enumerăm câteva dintre elementele de selectare ce pot fi avute în vedere: . . să se obţină rezultate semnificative.complexitatea metodologiei. .caracterul de ireversibilitate al schimbărilor ce pot fi induse. atât ca extindere. având în vede resursele materiale. .măsura în care rezultatele studiului pot fi extinse. .măsura în care beneficiarul studiului are capacitatea de a transpune în practică datele rezultate. În aceste condiţii se folosesc o serie de criterii de selectare. Trebuie avute în vedere şi unele elemente strict legate de posibilitatea de realizare a EIE. în condiţiile date. . . . . Amintim că posibilitatea de realizare a EIE.oportunitatea socio-politică de transpunere în practică a datelor.gradul de intercondiţionare cu alte fenomene.costuri implicate. fapt ce va permite orientarea efortului astfel încât. . . .

a căror succesiune nu este strictă. cu toate intrările şi ieşirile. Etapele de maxim efort şi care constituie partea esenţială a EIE. Una din cele mai importante etape este identificarea totalităţii efectelor impactului. profilul socio-economic al zonei. se precizează modificările care au loc în cadrul ei.  tipurile de acţiune. istorice. Ca punct de plecare pentru studiu îl constituie descrierea principalelor caracteristici tehnice de funcţionare a obiectivului. Cea mai dificilă etapă este cea a estimării efectelor. De asemenea.  orizontul de timp până la care se studiază efectele. . după ce s-a delimitat o arie afectată.  aria geografică a propagării efectelor. De răspunsul corect la întrebări ca: "Cât sunt de mari efectele ?" depinde succesul analizei.Direcţiile de limitare se referă la:  dimensiunile de impact. sunt strict necesare şi utile informaţiile referitoare la coordonatele fizico-naturale. Această fază are etape intermediare sau sub etape de realizare. arheologice etc. sunt identificarea şi descrierea ariilor de impact şi identificarea efectelor de impact însoţite de analiza deciziilor de răspuns la impact. valorile culturale. cu alte cuvinte. Realizarea cu succes a acestei faze condiţionează în mare măsură desfăşurarea şi calitatea analizei impactului. situaţia actuală şi de perspectivă a obiectivului. demografie. tradiţiile. Identificarea ariilor de impact permite trecerea la studierea efectelor.

lipsa unor date anterioare sau similare. incertitudinii şi multitudinii de interacţiuni. faza de estimare a studiului necesită precizarea probabilităţii şi întinderii efectelor. a vitezei de difuzie a efectelor. la anumite standarde. În acest caz este necesară transformarea aspectelor calitative în mărimi cantitative. De multe ori. se raportează întotdeauna la niveluri de referinţă. Mărimea efectelor aşa cum este apreciată prin intermediul indicatorilor. medierea lor. iar estimarea cantitativă. Necesitatea cuantificării se pune mai ales în acele evaluări unde se impune agregarea indicatorilor. necesitând construirea de modele matematice sau fizice. să ofere o bază de interpretare a rezultatelor obţinute. a dinamicii etc. La un nivel mai general de interpretare. care caracterizează efectele.Prin estimarea efectelor se înţelege aprecierea cantitativă sau/şi calitativă a unor procese sau fenomene. la intervale de admisibilitate. cu ajutorul unor metode care să facă posibilă agregarea şi. având în vedere noutatea problemelor. estimarea în termeni calitativi se poate dovedi unica soluţie. a perioadei în care se vor manifesta. aceasta determinându-se pe baza nivelului unor indicatori. natura extrem de diversă a efectelor. La baza estimării efectelor stă mărimea. . a complexităţii.

de caracterizare a calităţii componentelor mediului (apă.  0 influenţă nulă.influentă mare negativă. fonduri destinate mediului). mai ales acolo unde se fac comparaţii în timp şi spaţiu. economici (venit mediu. care au capacitatea de a reflecta cât mai fidel efectele. Principalul avantaj al cuantificării este precizia mai apropiată de fenomen.influenţă negativă.  . a parametrilor direct observabili. Cel mai des în cazul unor evaluări al impactului ecologic se întâlnesc indicatorii: de descriere a mediului geografic-climatologic-meteorologic. aprecierea numerică poate fi utilizată acolo unde termeni ca "impact semnificativ" sau altele similare sunt ambigui.. grupe de populaţie.  . . sol etc).  + influenţă pozitivă. aer.3. şomeri). Indicatorii vor fi specifici domeniului pe care îl reflectă: economici. 2.O astfel de scală tipică poate fi:  + + influenţă mare pozitivă. valoarea producţiei. ecologici etc. operaţionale). numerabili sau măsurabili. sociali. sociali (număr locuitori.2 Indicatori al EIE Un rol important în procesul de estimare îl are definirea indicatorilor. de descriere a activităţii analizate (tehnologici.

concentraţiile. vibraţii. promovarea de noi tehnologii.În unele cazuri. implicaţiile analizate în EIE îi sunt prea generale sau complexe pentru a permite o astfel de caracterizare. Astfel. face necesară promovarea de observaţii şi măsurători. sau CEE. Aşa cum s-a spus pentru fiecare din aceşti factori de mediu. Limitele prevăzute în acest standarde sunt în general apropiate. Modificarea mediului. în recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sau a unor comisii de specialitate ale ONU. . aer. biodiversitatea. de cele mai multe ori în sens negativ. Desigur că realizarea unor obiective economice. care apoi prin agregare să permită calculul unor indicatori globali. solului etc Aceste standarde promovează şi legiferează nivelurile admise. O primă etapă în aprecierea modificării mediului înconjurător este analiza modificării componentelor mediului înconjurător: apă. aerului. Cel mai ades însă. construcţia de drumuri sau aeroporturi etc. sănătatea umană. în general. după care se apreciază modificările survenite în mediul înconjurător. care să exprime efectele analizate. mai rare totuşi. pe baza cărora să se elaboreze standardele de calitate a apei. sol. implică modificarea mediului natural. Unii din indicatorii primari care prezintă în ultimul timp un mare interes în contextul EIE sunt indicatorii care reflecta starea de calitate sau de poluare a mediului. ele încadrându-se. zgomot. efectele pot fi exprimate direct printr-un singur indicator. se pune problema găsirii unor indicatori primari. toate ţările şi-au stabilit şi adoptat standardele de calitate şi de emisii de poluanţi. limitele sau pragurile.

urmărirea şi controlul poluării. respectiv costul resurselor necesare pentru proiectarea. datorită marii diversităţi de situaţii. cât şi a indicatorilor globali ce pot caracteriza starea ecosistemelor se va mai reveni.costul urmăririi. În acest caz principiul care se foloseşte în estimarea costului este acela al evaluării costului aducerii zonei afectate la situaţia anterioară poluării sau a costului necesar pentru evitarea poluării. respectiv costul resurselor necesare pentru atenuarea poluării şi încadrarea lor în standarde.costul evitării. . . aceştia se analizează în corelaţie cu indicatori care să caracterizeze efectele economice şi sociale ale poluării.O a doua etapă constă în agregare.costul atenuării. maladii profesionale etc). respectiv costul economic şi social al evitării prejudiciilor (echipamente de filtrare a aerului. ea putând deveni însă operaţională pentru cazuri concrete şi aspecte particulare. după o metodă sau alta. la nivelul ecosistemelor. Introducerea unei dimensiuni economice pentru analiza poluării mediului natural este dificilă.costul prejudiciului. echipamente de protecţie etc): . Asupra indicatorilor primari ce pot caracteriza starea unuia sau altuia din factorii de mediu. distruse. . a acestor indicatori primari în indicatori globali care să exprime starea de calitate a mediului. respectiv costul prejudiciilor directe (recolte. Trebuie subliniat că EIE nu se referă numai la indicatorii primari sau globali ce caracterizează calitatea mediului. Costul poluării poate fi divizat în patru categorii: . planificarea.

Se oferă astfel utilizatorilor imagini semnificative asupra fenomenelor studiate. cât şi relaţiile acesteia cu utilizatorii potenţiali ai rezultatelor cercetării. preocupările diferitelor organisme ale administraţiei de stat. Rezultatele nu pot rămâne în cercul închis al unor unităţi. etapa finală a EIE.COST . comunicarea reprezintă şi un transfer de informaţie în interiorul unui sistem sau între sisteme diferite. care să conducă la elaborarea unor decizii conforme cu interesul ecologo-economic al zonei şi situaţiei.Estimarea acestor costuri poate să ofere o apreciere globală asupra fenomenului de poluare şi numai tratarea lor în totalitate este în măsură să releve dimensiunile reale ale poluării. În aceste condiţii comunicarea rezultatelor prezintă trei semnificaţii deosebite: comunicarea este. Sensibilitatea populaţiei faţă de problemele de mediu. dintr-un anumit punct de vedere. interesul crescând al massmedia privind poluarea. în diverse orizonturi de timp. Succesul promovării acţiunilor de protecţia mediului este asigurat de promovarea analizelor economice de tip: PAGUBĂ . comunicarea se constituie ca proces permanent ce se manifestă pe parcursul elaborării studiului şi care caracterizează interacţiunea din cadrul echipei de cercetare.BENEFICIU în raport cu mediu. abilitate cu protecţia mediului. fac că în acest caz comunicarea rezultatelor să aibă semnificaţii deosebite.3. Informaţiile din studiu vor servi ca bază de plecare şi elaborarea de decizii.3 Comunicarea rezultatelor Specific EIE este importanţa pe care o are faza de comunicare a rezultatelor. 2. de a soluţiona în mod optim problemele de mediu ce apar în teritoriul controlat. . ele trebuie să cunoască o anume circulaţie.

astfel că informaţia primită trebuie să le permită continuarea investigaţiilor pentru reducerea efectelor negative. poate avea trei faţete:  comunicarea în interiorul echipei de cercetare. În aceste categorii de receptori (R) pot fi inclusi:  R 1 – factori de decizie.  R 3 – cercetători din domeniul evaluării „studiului de impact”. Receptorul este constituit dintr-o serie de categorii foarte diversificate ca acţiune şi intenţii. atât de perceperea informaţiei. sursa sau cel ce emite mesajul. Rl are caracteristica principală "puterea de decizie". Informaţia pe care o primeşte trebuie să constituie suport tehnic. trebuie să primească o informaţie directă.  R 2 – specialişti din domenii adiacente. Fiecare din aceşti receptori are specificul său. fiind cel care suportă impactul.  R 4 – publicul. stimularea celor pozitivei găsirea de alternative. economic. cât şi de decizie în influenţarea sau nu a activităţii supuse studiului. cât şi a informaţiei propriu-zise. R4. teoria generală a comunicării.  comunicarea echipei de cercetare cu sistemele externe. social pentru această decizie. în ceea ce priveşte comunicarea rezultatelor. specific EIE. complementare. Astfel este determinată configuraţia întregului proces de comunicare-informare. Este interesant de aplicat la cazul studiilor de impact. Astfel. este echipa de cercetare.  comunicarea cu utilizatorii studiului de impact.Deci procesul de comunicare. uşor perceptibilă şi inteligibilă cu caracter alternativ de opţiune. R3 sunt caracterizaţi de capacităţi tehnice deosebite de investigare. . R2.

în respectarea principiilor dezvoltării durabile. prin sistemul de comunicare trebuie să se realizeze o finalitate mai largă şi câştigarea unui auditoriu divers. între receptor şi. prin care se influenţează sursa (studierea unei alternative. constituindu-se într-un instrument de educare socială. Acest specific este redat în graful de funcţionare din figura nr. impuse de unul dintre receptori. sursă.existenţa unei comunicări şi în sens invers. ciclul sursă-receptor-sursă se reia dacă apare o altă alternativă sau modificări ale proiectului iniţial. pentru a se atinge scopurile unui EIE. . Caracterul interactiv al comunicării. impunerea unor condiţii).4 Structura unui raport de evaluare a impactului ecologic În cele ce urmează se face o prezentare a modului de organizare şi prezentare propriu-zisă a raportului de evaluare. În cazul EIE. a dezvoltării de sine a societăţii. . apare un specific al relaţiei dintre sursă şi receptori in cadrul comunicării rezultatelor. . 2. prezentele recomandări pot asigura o anumită uniformitate în modul de prezentare a rapoartelor şi o mai bună înţelegere a problemelor ridicate în raport.Ca semnificaţie generală. suplimentare. Specificul constă în: .3.existenţa unei comunicări între diferitele categorii de receptori pentru obţinerea de informaţii directe. Fără a avea caracterul unui standard sau normativ.

Se recomandă ca tot în această parte să fie inclusă o lista a abrevierilor utilizate în text. se indică numele. Cuprinsul Studiul propriu-zis Este prima pagină cu care începe raportul propriu-zis. contextul în care a fost elaborat şi data până la care se primesc observaţiile pe marginea lui. elementele de controversă şi problemele ce trebuie rezolvate. trebuie să fie uşor accesibil şi să scoată în evidenţă elementele asupra cărora trebuie să decidă instituţiile în drept. Cuprinsul reprezintă o listă a capitolelor şi a numărului paginii respective. Limbajul în care se redactează rezumatul nu trebuie să fie prea tehnicist. denumirea raportului.Se recomandă ca raportul să fie structurat după cum urmează: Prima pagină Această pagină. . Rezumatul trebuie să conţină concluziile finale. nu mai lung de 10-15 pagini. Urmează prezentarea capitolelor de substanţă ale raportului de evaluare. parte integrantă a raportului. Lista include tabele. De asemenea este necesar a fi trecute persoanele şi instituţiile intervievate. adresa şi numărul de telefon ale persoanelor care pot fi contactate. enumeră organizaţia responsabilă şi cele colaboratoare precum şi localizarea acestora. Rezumat-Sinteză Un rezumat al raportului. care să descrie cu acurateţe conţinutul raportului. figurile şi anexele.

Scopul şi necesitatea acţiunii Acest capitol cuprinde o descriere concisă a scopului şi necesităţile acţiunii pentru care se cere promovarea proiectului sau activităţii respective. Sunt inserate toate activităţile ce se vor desfăşura şi pentru care titularul de proiect este responsabil. Alternative Prezentarea va cuprinde diferite modalităţi de abordare a scopului de baza şi a necesităţii acţiunii propuse. . care în acelaşi timp corespunde scopului de bază şi necesităţilor activităţii propuse de titular. Mediul afectat Se face o prezentare a mediului natural a zonelor ce vor fi afectate de toate alternativele considerate.. Investigarea alternativelor sau variantelor va include şi cele nevalabile şi motivele pentru care unele alternative sunt recomandate şi altele eliminate. Datele şi analizele pentru fiecare zonă vor fi proporţionale cu importanţa impactului din acea zonă. incluzând acţiunile propuse Cuprinde o prezentare a impacturilor ecologice şi a activităţilor propuse de titularul de proiect. Scopul acestei prezentări este de a identifica alternativele cu cel mai puţin dăunător impact ecologic. capitolul va cuprinde o completă şi riguroasă prezentare şi apreciere a tuturor alternativelor convenabile. Se vor avea în vedere toate alternativele prezentate într-o formă convenabilă. Alternativele.

Se propun măsurile de reducerea a acestor efecte. Autorul observaţiei trebuie identificat prin nume şi adresă. . Comentariile incluse în capitol sunt şi ele de substanţă şi cer un răspuns similar. Este important de analizat relaţia între folosirea mediului pe termen scurt şi mărirea productivităţii pe termen lung şi orice angajare de resurse irecuperabile sau ireversibile care au loc dacă acţiunea este implementată. Comentariile trebuie să aibă un caracter şi sectorial (pe factori de mediu sau secvenţe de promovare a proiectului şi de activitate propriu-zisă) şi global. în cazul implementării acţiunii. Răspunsurile la comentarii pot urma direct după comentariu sau se pot referi la comentarii particulare care necesită răspuns specific. precum şi comentarii rezultate la audierea publică a proiectului. Răspunsurile trebuie să se adreseze cât mai direct şi anume substanţei observaţiei. Dacă referinţele sunt deja incluse în EIE se citează numărul paginii care le conţine. Comentarii şi răspunsuri la comentarii Capitolul cuprinde o enumerare a tuturor observaţiilor sau comentariilor transmise de agenţii sau persoane interesate. în material mai sunt incluse capitole care reflectă caracterul interactiv al unui studiu de evaluare.Consecinţele ecologice ale alternativelor Constituie o discuţie asupra impacturilor ecologice ale diferitelor alternative. Cu acest capitol raportul de evaluare este încheiat. identificarea oricăror efecte ecologice adverse care nu pot li evitate.

ci reprezintă un sistem care este generat de deciziile teoretico-metedologice ale grupului de cercetare interdisciplinară. Iată de ce capătă importanţă metodologia de investigare. Lista persoanelor. metodologia se compune din tehnici şi metode aflate în interdependenţă. vag structurate. a elaborat sau coordonat. situate într-o textură cauzală nelineară şi a căror dinamică acoperă un orizont mare de timp şi spaţiu. Înţeleasă ca sistem. agenţiilor şi organizaţiilor cărora le sunt transmise copii ale raportului. delimitate conform cadrului conceptual al studiului de impact. Metodologia studiilor EIE se construieşte în raport cu elementele precizate de cadrul teoretic. metodologia nu poate fi concepută ca o înşiruire de metode şi tehnici de investigaţie.Lista preparatorilor O listă a numelor şi un rezumat al calificărilor profesionale ale persoanelor care sunt responsabile pentru elaborarea raportului EIE sau a materialelor de bază. care oferă în acelaşi timp şi reperele pentru evaluarea metodologiei în ansamblul ei. având drept scop realizarea obiectivelor.4. Ca atare. organizaţiilor şi persoanelor cărora le sunt transmise copii ale raportului. 2. Se va menţiona la fiecare autor capitolele de care a răspuns. Lista include şi denumirea şi adresa depozitarilor publici ale raportului (biblioteci. Capitolul include o listă cu denumirea şi adresa completă a agenţiilor. oficii guvernamentale) unde pot fi consultate materialele respective. în care intervin elemente eterogene. . Metodologia EIE Specificul EIE constă în investigarea unor probleme deosebit de complexe. relativ noi.

în anumite ipoteze specifice. Un prim element se referă la distincţia ce trebuie făcută între noţiunile de "metodă" şi "tehnică" de investigare. Metodele şi tehnicile utilizate la EIE corespund acestor secvenţe.Legat de metodologia EIE. în conformitate cu natura concretă a situaţiei. Descrierea metodei va conţine toate elementele referitoare la semnificaţiile tehnicilor ce o alcătuiesc. prin intermediul cărora se aplică. ca parte componentă a EIE. Tehnicile diferă între ele prin modul propriu de realizare. S-a discutat anterior că EIE are un număr de operaţii caracteristice: . trebuie precizate încă două noţiuni.identificarea. Prin metodă se înţelege un procedeu teoretic de realizare a unui obiectiv metodologic explicit. .estimarea.evaluarea. modul propriu de aplicare. . Al doilea element se referă la modul de utilizare a unor metode şi tehnici de investigare în funcţie de operaţia sau secvenţa necesar a fi analizată. . ipotezele. care este adecvat situaţiilor particulare ale problemei de cercetat. Metoda se compune dintr-o familie de tehnici. scopul urmărit.

Se va insista numai pe unele din tehnicile inserate mai sus şi anume pe tehnica arborescentelor interogative. în special în cazul EIE este metoda analizei structurale. Analiza structurală face parte din categoria metodelor analitice calitative şi urmăreşte generarea de informaţii privind forma şi structura unui sistem în scopul modelării analitice a proceselor şi fenomenelor din realitate. O "arborescentă interogativă" este un tip particular de arborescentă. Tehnica arborescentelor interogative urmăreşte identificarea părţilor componente ale unui sistem (fie ele elemente sau relaţii între elemente).Metode şi tehnici utilizate în etapa de identificare Una din principalele metode utilizate în operaţiile de identificare. . Ca tehnici componente ale metodei analizei structurale se pot enumera: . generează vârfurile arborescentei.tehnica grafurilor de funcţionare. în care se plasează problema de studiat şi o mulţime de întrebări care.tehnica arborescentelor interogative.tehnica modelării structurale interpretative. . aplicate succesiv. utilizând un tip particular de graf numit arbore. . definită printr-o rădăcină (sau origine).lanţul de efecte. .tehnica arborelui de funcţionare. .

pe ultimul nivel al arborelui. obţinânduse astfel indicatorii de măsurare a elementelor. elemente considerate a fi suficient de detaliate pentru necesităţile de modelare a problemei P (figura 2. numit arbore ambiental. de exemplu: componentei p1 de pe nivelul N1 i se asociază componentele pn de pe nivelul N2 şi aşa mai departe.) se aplică problemei P un set de întrebări de genul "care sunt componentele problemei P?" sau "care sunt factorii care condiţionează evoluţia problemei P sau sunt condiţionaţi de evoluţia ei ? " ale căror răspunsuri formează primul nivel al arborelui.arbori ponderaţi . zona mijloacelor şi zona resurselor necesare funcţionării sistemului Aplicarea arborescentei interogative permite identificarea elementelor sistemului sub forma unui.) procedeul se repetă până se obţin.în care fiecărui vârf dintr-un arbore de structură i se airibuie un indicator pondere de importanţa sa relativă. Sistemul de arbori interogativi poate fi dezvoltat prin ataşarea unor elemente de cuantificare a componentelor sistemului real. (n.Prin urmare.care au trei zone distincte: zona strategiilor.arbori decizionali . Pe ultimul nivel se pune întrebarea: „Cum poate fi estimat elementul respectiv ?”.) întrebările se iterează pentru componentele de pe nivelul (1) şi se obţine nivelul (2). Într-o arborescentă interogativă procedeul de generare a arcelor este dat de răspunsurile la întrebări. (2. . de pe nivelurile unui arbore disjunctiv i se asociază o probabilitate de realizare .arbori probabilistici – în fiecărui vârf – tip de răspuns.5). . Se întâlnesc astfel: .) se plasează problema P în originea arborelui. (3.arbore de detaliere structurală şi a ambientului sistemului sub forma unui alt arbore de detaliere structurală. arborescenta interogativă de identificare a componentelor asociate unei probleme P se constituie în modul următor: (1.

până la influenţe puternic pozitive. căreia i se ataşează valori numerice reprezentând probabilităţi subiective -vezi tabelul 2. corespunzătoare influenţelor puternic negative. În astfel de cazuri se poate folosi o scală de apreciere calitativă. Pentru aceasta se defineşte o scară de apreciere.6-0. De asemenea se pot face aprecieri asupra caracterului influenţei.3).95 0.70 0. dacă este pozitivă sau negativă din punct de vedere al impactului.4 0.50 0. În ceea ce priveşte EIE dificultatea constă în aprecierea de ordin cantitativ a posibilităţilor de apariţie a unor influenţe între diferite fenomene.2.5 0. precum şi modele integratoare. ca în tabelul de mai jos (tabelul 2.3-0.30 Apariţie foarte improbabilă Neapariţie sigură 0.9 0.7 0.2 0. Aceste aprecieri subiective se pot face în diferite variante.05 . Probabilităţi ataşate evenimentelor Apreciere calitativă Varianta 1 Varianta 2 Apariţie sigură Apariţie foarte probabilă Apariţie probabilă Şanse egale de apariţie – neapariţie Apariţie improbabilă 1.15 0.1-0.4.0 0.8-0. având valori crescătoare.0 0.85 0.2.2 Metode şi tehnici utilizate în etapa de estimare a efectelor Pentru realizarea etapei de estimare a efectelor se folosesc metode şi tehnici specifice domeniilor corespunzătoare diverselor arii de impact. în funcţie de gradul de cunoaştere al unui fenomen sau proces. procese sau factori de mediu.

. diferă destul de mult de la un subiect la altul. Prin mediere se poate ajunge la o nivelare a valorilor.Cuantificarea influenţelor din matricea de impact Apreciere calitativă Valoare numerică Influenţă foarte mare negativă Influenţă medie negativă Influenţă redusă negativă Nici o influenţă Influenţă redusă pozitivă -3 -2 -1 0 1 Influenţă medie pozitivă Influenţă foarte mare pozitivă 2 3 Elementele matricei de impact se pot considera ca fiind media valorilor declarate de experţi. deoarece aceste aprecieri au un grad ridicat de subiectivitate şi. O soluţie alternativă ar fi rularea cu datele fiecărui expert şi compararea rezultatelor finale. ci numai soluţii individuale. lipsind tocmai procesul de semnificaţia majoră a unor opinii. Procedeul prezintă însă un dezavantaj important. deci. cu eliminarea valorilor extreme. În aceast|ă situaţie nu se obţine o imagine colectivă asupra problemei.

calitatea rezultatelor unei evaluări va fi corelată cu gradul de dificultate al metodelor utilizate: . . deosebite de complexe. În mod evident.opţiunilor de acţiune pentru modificarea efectelor.2. . .metode mai complicate .subiectelor studiilor. .aduc un plus de rigoare. Astfel este necesară evaluarea: . cât şi metode mai elaborate. Aria lor este destul de largă. nu sunt precise. . cuprinzând atât instrumente simple ce pot fi aplicate fără eforturi deosebite. Metodele şi tehnicile folosite în evaluare şi selectare aparţin grupului de metode generale folosite în probleme de ordonare şi decizie.variantelor posibile.efectelor identificate şi estimate.metode ale teoriei deciziilor. în general. nu pot surprinde decât puţine aspecte ale problemei analizate. . timp. după anumite seturi de criterii. În general. calculatoare electronice.metode de analiză multicriterială.uşor de mânuit. alegerea metodelor depinde şi de natura problemelor analizate. permit considerarea mai multor factori.metode simple . .3 Metode şi tehnici utilizate în etapele de evaluare Etapele de evaluare intervin în EIE ori de câte ori sunt necesare judecăţi de apreciere ale unor elemente. dar utilizarea lor este mai dificilă.metode simple de evaluare. resurse financiare. . Cum situaţiile investigate în studiile de impact sunt.metode de tip arborescentă.4. pentru folosirea cărora este necesar să se dispună de cunoştinţe specifice. se folosesc în această etapă următoarele grupe de metode: .

Lista trebuie să aibă puţine elemente. Fiecare variantă analizată este „verificată” în sensul îndeplinirii condiţiilor presupuse de criterii. Aplicarea listei de verificare Tabelul 2.4 Varianta Criteriul CI VI V2 V3 V4 DA DA DA NU C2 DA NU NU DA C3 NU NU DA DA . În metoda „listei de verificare” sau „de control” se porneşte de la o listă a criteriilor de evaluare. iar rezultatul verificării trebuie să fie exprimat într-o formă simplă.Referitor la metodele simple de evaluare este de menţionat că ele sunt caracterizate de faptul că folosesc criterii de evaluare având o aceeaşi scară de măsură. de exemplu DA şi NU (tabelul 2.4). comparabile între ele.

se consideră că toate criteriile au o importanţă egală şi.7). nu. numărul maxim de DA-uri). Ea constă în construirea "profilului" variantelor analizate prin prezentarea grafică a modului în care varianta satisface un set de criterii pentru care s-a stabilit un număr limitai de valori (vezi figura 2.Variantele selectate vor fi cele care vor întruni punctajul maxim (de exemplu. O metodă simplă care permite surprinderea gradului de satisfacere ai unui criteriu este "metoda stabilirii profilului variantei". Se observă că. într-o astfel de evaluare. . se face nici o diferenţă în sensul "gradului" de satisfacere a unui criteriu. în plus.

ele sunt clasificate de obicei în funcţie de ipotezele privind condiţiile ce caracterizează situaţiile analizate: . Printr-o astfel de metodă elementele de pe fiecare nivel sunt comparate în funcţie de câte un set de criterii specifice ataşate nivelului. bazate pe ipoteza că implicaţiile unei variante nu sunt determinate. este necesar. Multe criterii exprimă însă aspecte calitative necuantificabile. importanta lor exprimându-se prin aşa-numitii coeficienţi de pertinentă.metode pentru condiţii de incertitudine. Un grup mai larg de metode şi tehnici sunt cele derivate din teoria deciziei. Metodele şi tehnicile bazate pe structuri arborescente de obiective (criterii) sunt cele prin care variantele supuse evaluării sunt ordonate în funcţie de un sistem coerent de obiective. Problema este simplă dacă toate criteriile pot fi evaluate cantitativ printr-o aceeaşi mărime. având pe niveluri succesive obiective din ce în ce mai detaliate. evident. .metode pentru condiţii de certitudine. reprezentate printr-o structură arborescentă.Pentru ca diversele profiluri obţinute să poată fi comparate. ca numărul criteriilor şi al valorilor pe care acestea le pot lua să fie cât mai redus. este cea a metodelor de analiză multicriterială. Variantele se compară două câte două. ale căror probabilităţi de apariţie sunt necunoscute.metode pentru condiţii de risc. O categorie aparte de modele de decizie. Având la bază un aparat matematic destul de dezvoltat. ele variind în funcţie de condiţiile externe. . în aceste condiţii se aplică analiza multicriterială care permite efectuarea de comparaţii în funcţie de diferite criterii. pe. . bazate pe ipoteza că o variantă are întotdeauna implicaţii determinate. implicaţiile unei variante nu sunt determinate. ajungându-se în final la obiectivele concrete (variantele sau alternativele prin care se minimalizează impactul). ele variind în funcţie de condiţiile externe ale căror probabilităţi de apariţie sunt cunoscute. eliminând treptat variantele nepreferate. în vederea selectării variantei optime. S-a văzut că evaluarea în cazul analizei impactului trebuie realizată în funcţie de o multitudine de criterii. baza unei matrici. deosebit de potrivite pentru problemele de evaluare şi selecţie în tipul de studiu analizat.

obţinându-se astfel o ordonare a impactului diferitelor variante analizate Trebuie subliniat. cât şi selecţia metodelor şi tehnicilor ce vor fi utilizate.modele integratoare.reprezentări grafice. 2. Se realizează în prezent această metodă prin Sistemul de Informaţii Geografice (GIS). atât modul de parcurgere a etapelor de investigaţie. . se pot calcula în final priorităţile elementelor înscrise pe ultimul nivel.Folosindu-se structura ierarhizată a arborelui şi coeficienţii obţinuţi pe niveluri. . Reprezentări grafice Această metodă presupune reprezentarea separată a diferiţilor indicatori sau parametrii de mediu în funcţie de alţi parametrii sau indicatori caracteristici proiectului. . Pentru obţinerea de informaţii se apelează la instituţii şi centre de specialitate care deţin sau pot fi în măsură să obţină informaţiile respective. Prelucrarea datelor de bază se poate face prin: .liste de control.prelucrări statistice. că metodologia de realizare a fiecărei EIE este specifică. totuşi. . în paralel şi asupra relaţiilor sintetice şi asupra discuţiilor în detaliu ale fiecărui aspect implicat în impact.4.scheme de grafuri funcţionale. în scopul realizării unei EIE este necesară o echipă interdisciplinară de specialişti care se concentrează. .matrice de impact. Hărţile ecologice ale zonei pot fi suprapuse pe harta proiectului şi a zonei afectate pentru a evidenţia amploarea şi specificul impactului.4 Metode şi tehnici de cuantificare şi reprezentare a impactului ecologic Metodele şi tehnicile folosite în EIE s-au dezvoltat în special în ultimii douăzeci de ani. ea fiind condiţionată de o serie întreagă de factori ce determină. .

Scheme sau grafuri Aceste tehnici pun în relaţie cauzele unui impact cu efectele lui. Matricea de impact În prezent este metoda cea mai folosită în EIE. Aceasta nu implică doar efectele de ordinul întâi (impactul direct). efectele reversibile sau ireversibile. ceea ce dă un caracter complex acestei metode. Folosirea acestei metode permite analizarea tuturor relaţiilor posibile. ci şi cele de ordinul doi sau trei (impactul indirect). care poate fi uneori nu foarte complicată şi.Liste de control În acest caz se folosesc liste cu impacturi potenţiale pregătite pe baza experienţei acumulate în timp. care produc impacturi la 88 de factori şi condiţii ecologice. Ea implică compararea diferiţilor factori într-o matrice în cruce. ceea ce face evaluarea totală mai obiectivă. . De obicei în aceste matrici se folosesc scări şi metode gradate pentru diferenţierea rolurilor diferitelor tipuri de activităţi şi factori ecologici. Una din cele mai importante matrice. aşa numita matrice Leopold. Listele de control mai complicate vor acoperii impacturile pe termen lung sau scurt. acoperă 100 de feluri de operaţiuni. uşor de dezbătut cu comunitatea locală sau cu autorităţile. Valoarea deosebită a acestei metode constă în reprezentarea grafică a rezultatelor. De subliniat că matricile pot evalua atât impactul direct cât şi cel indirect. deci. Modele integratoare si prelucrări statistice Aceste tehnici vor fi discutate în alte capitole ale lucrării. La intersecţia activităţilor cu factori ecologici este cuantificată intensitatea şi importanţa impactului. impacturile locale sau exterioare. Scopul este înainte de toate de a compara diferite variante (tehnologice şi de amplasament).

5. Valoarea medie simplă se poate stabili cu formula: în care: n .definirea domeniului de variaţie: valoare minimă. valoare medie Stabilirea măsurilor caracteristice ale şirului presupune ordonarea valorilor în sens crescător. valoare maximă.numărul de măsurători a şirului. respectiv ultima valoare a şirului.2.  . sub "forma unor şiruri de valori zilnice. Aceste prelucrări statistice se pot face la diferite niveluri de interpretare: nivel I .suma simplă a tuturor măsurătorilor. În aceste condiţii valoarea minimă şi valoarea maximă este prima valoare. anuale etc. .valorile fiecărei măsurători. xi. Niveluri de analiză şi prelucrare a şirurilor de valori În faza de colectare de informaţii este posibil să se obţină numeroase date. Ele pot constitui şiruri care se pot supune unei prelucrări statistice. lunare. În unele cazuri în care unele măsurători au o pondere mai mare decât cele curente se poate stabili o valoare medie ponderată.

economici.În acest caz. valoare care este situată la jumătatea şirului. cu cât depind de mai mulţi factori. ordonat după un anume criteriu (mărime. În general. cronologie etc). cu atât mai mare este variaţia valorilor şi nu mai este suficientă reprezentarea anterioară Pot fi definiţi în prima etapă indicatorii simpli ai variaţiei. asimetria) Determinarea valorilor caracteristice ale şirului statistic la acest nivel constă în stabilirea indicatorilor de variaţie. Aceştia sunt: . cu cât fenomenele studiate au un grad mai mare de complexitate (fapt specific problematici de mediu). Este interesantă şi valoarea medianei. dispersia. ecologici. formula (1) capătă forma: în care: ni .factor de ponderare ce poate fi exprimat în diferite moduri.definirea caracteristicilor interne ale domeniului (concentrarea valorilor. sociali etc. nivel II .

Amplitudinea absolută a variaţiei. Amplitudinea relativă a variaţiei.valoarea minimă şirului b). determinată prin relaţia: Abaterile maxime într-un sens sau altul: . Abaterea individuală absolută.a). definită prin formula: A = xmax . xmin . c). definită prin relaţia: în care notaţiile sunt cele anterioare.xmin în care: xmax .valoarea maximă a şirului.

se stabileşte cu relaţiile: iar abaterile maxime realtive în mod corespunzător: În numeroase interpretări ale şirurilor statistice se utilizează indicatori sintetici ai variaţiei. Abaterea medie lineară. Abaterea individuală relativă. Astfel pot fi definite: e).d). a cărei formulă de calcul este: .

g). Coeficientul de variaţie. Se calculează cu relaţia: . Mult mai importantă şi mai des folosită este abaterea medie pătratică. în calcule de corelaţie. care se foloseşte în analiza variaţiei la estimarea erorilor de selecţie.f). care exprimă amplitudinea variaţiei valorilor din şirul statistic considerat. cât de depărtate sunt valorile şirului. Aceasta se determină cu relaţia: Abaterea medie pătratică este un indicator de bază. Se exprimă cu formula: h). Dispersia este un alt indicator ce exprimă.

se utilizează şi asimetria. este necesară calcularea dispersiei. În acest sens coeficientul de asimetrie. asimetria este pozitivă. cu atât asimetria este mai mică. asimetria este negativă. .abaterea medie pătratică Acest coeficient de asimetrie poate lua valori între -l şi +1.Se observă că pentru a calcula abaterea medie pătratică. La definirea caracteristicilor interne ale domeniului. dacă valoarea este între -l şi 0. se calculează cu relaţia: = asimetria absolută . Dacă valoarea este între 0 şi 1. Într-o scrie perfect simetrică coeficientul de asimetrie este egal cu 0. cu cât este mai mic în valoare absolută.

Se pot da exemple ca: T = /(Q) în care: T..distanţa de dispersie a poluantului pe cale aeriană.Yn) ( 22 ) Ultimul nivel de prelucrare statistică reprezintă o activitate complexă şi constă în elaborarea unor modele prin care se caută descrierea în detaliu a proceselor.. prin introducerea a mai mulţi parametri.definirea unor corelaţii între doi indicatori X = f(Y) Acest tip de prelucrare oferă posibilitatea stabilirii unei relaţii între doi indicatori şi care poate fi deosebit de utilă pentru prognozarea unor posibile evoluţii ale fenomenelor. implicaţi în proces. Y2.viteza vântului..turbiditatea apei la sursă.Y3. V . În general.debitul de apă pe râu sau D = /(v) ( 17 ) în care: D .elaborarea unor modele de corelare sau dependenţă a mai multor indicatori x = f(Y. acestea au un caracter semiempiric şi este necesară validarea coeficienţilor. .nivel III . Aceste relaţii pot avea dimensiuni liniare de tipul: A=B + x ( 18 ) sau A = x + B ( 19 ) dimensiuni ale unor relaţii de gradul doi: A = x2 x B ( 20 ) sau A = x2 + B ( 21 ) nivel IV .. Q .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->