Fluidele de Foraj și Impactul lor în Mediu

CORNELIU HORAICU

Cursul nr. 6 EVALUAREA IMPACTULUI ECOLOGIC (EIE) 1. Aspecte generale O componentă a conceptului dezvoltării durabile constă în ţinerea sub control a impactului activităţilor social-economice asupra mediului. Ţinerea sub control a impactului presupune cunoaşterea în detaliu a fenomenului, ceea ce presupune parcurgerea etapelor de identificare, estimare, apreciere etc. Este ceea ce se urmăreşte prin conceptul general al Evaluării Impactului Ecologic (EIE). La nivelul legislaţiei din România, în timp s-au promovat ca elemente componente ale: - studiu de impact - SI; - bilanţ de mediu nivel 0,1, II (BM O, BM I, BM II); - evaluarea riscului de mediu (ERM). La nivelul legislaţiei internaţionale sunt promovate prin seria ISO 14000 "Sistemul de management de mediu" sau a unor legislaţii naţionale şi alte concepte, printre care menţionăm: - auditul de mediu - AM - analiza ciclului de viaţă - ACV - evaluarea performanţei de mediu - EPM

Este de menţionat că în general se remarcă un dinamism şi o tendinţă de perfecţionare a reglementărilor pe linia evidenţierii relaţiei dintre o anumită activitate sau produs cu mediul şi minimalizarea eventualului impact negativ asupra mediului. Din punct de vedere al legislaţiei române este necesar a se face eforturi pentru o adoptare integrală, cât mai rapidă a conceptelor promovate în seria ISO 14000, ca o componentă a alinierii de ansamblu a României la legislaţia Comunităţii Europene. Revenind la prevederile legislaţiei române menţionăm că studiul de impact este necesar să fie realizat pentru activităţi ce se proiectează, în timp ce,toate celelalte tipuri de studii se aplică la activităţi existente.
2. Necesitatea EIE Este bine cunoscut faptul că orice activitate umană are o gamă larg de implicaţii care se pot resimţi în cele mai diverse domenii. În general trebuie să se ţină seama de întreg spectrul de implicaţii, efectele indirecte în unele cazuri depăşind, ca importanţă pe cele directe. Astfel, o anume tehnologie produce, pe lângă efectele directe, pentru care a fost concepută - proiectată şi o serie de efecte indirecte, care la un moment dat, prin evaluarea implicaţiilor pot pune sub semnul întrebării valabilitatea tehnologiei.

Figura nr. 1.
Implicaţiile dorite şi efectele indirecte ale unei metode, tehnologii sau activităţi

un anume obiectiv poate fi realizat prin mai multe căi. 2. Acesta poate fi realizat prin patru mijloace: tramvai. O cuantificare a acestora. nepoluante). ţinând cont de specificul local va determina pentru fiecare caz în parte soluţia optimă. autobuz. capacitate de transport. 1). îl poate constitui transportul public orăşenesc. dar şi de multe altele. Alegerea soluţiei pentru rezolvarea transportului va ţine seama de aceste elemente. tradiţie etc. metodei ce urmează a fi selectată. incluzând desigur şi elementele de mediu. troleibuz. execuţie dificilă.).metrou. dar şi efecte nedorite (risc de accidente.Pe de altă parte un anume efect. Fiecare din aceste mijloace au avantaje şi dezavantaje conform celor sintetic prezentate în figura nr. poluare). . Dar fiecare din aceste metode de obţinere a efectului dorit (Ej) au anume rezultate indirecte. pe baza unor metode matriciale.n (Figura nr. legate de specificul oraşului respectiv (condiţii geografice. în acest sens. Desigur că problematica mediului poate înclina decizia pentru o soluţie sau alta. Obiectivul dorit (Od) poate fi realizat printr-o serie de metode (Mi) unde I = 1 . Analiza fiecărui mijloc de transport relevă anumite efecte dorite (rapiditate. Costurile şi efectele rezultatelor indirecte trebuie să fie luate în considerare în aprecierea. Un exemplu.

interacţiunile dintre activitatea propriu-zisă şi ceilalţi factori. necesitatea studierii şi evaluării impactului unei activităţi umane asupra tuturor domeniilor. De multe ori această ultimă componentă lipseşte în analiza şi în etapele de proiectare..Abordând o privire sistemică în analiza unei activităţi putem constata că ea este alcătuită din trei componente: componenta "hard" adică mijloacele. componenta "org" în care se reflectă relaţiile. materialele cu care se realizează activitatea. adică metodele. este justificată prin trei mari categorii de argumente:  iniţierea din timp a unor acţiuni menite să reducă efectele negative colaterale. programele după care se desfăşoară activitatea. dar în special asupra mediului. tehnologiile. componenta "soft". . promovare. determinate de activitatea respectivă. Având în vedere cele precizate anterior. echipamentele. implementare a unei activităţi.

Dar rolul EIE nu se opreşte aici. pe baza evaluării efectelor. în general.2. estimarea şi apoi evaluarea efectelor complexe pe care acestea le determină. Datorită naturii. în continuare. se formulează o gamă largă de acţiuni şi măsuri menite să contracareze efectele negative şi să le dezvolte pe cele pozitive. cultural. evaluare şi proiectare de acţiuni. economic şi posibil politic. conform schemei din figura 3. EIE nu se realizează printr-o simplă parcurgere secvenţială a etapelor specifice: analiză. fie asupra factorului social. în care unele dintre etape se repetă în noi condiţii. ceastă analiză şi analiza contextului în care se desfăşoară activitatea va permite identificarea. Foarte important pentru EIE este comunicarea rezultatelor obţinute. în noi alternative.2. EIE va urmări deci efectele cele ce pot fi determinate de o anume activitate sau proiect. identificare. factorilor implicaţi. Având drept obiectiv furnizarea unor informaţii utile. încă din etapele iniţiale de analiză şi identificarea celor mai adecvate tipuri şi forme de prezentare a informaţiilor. ci printr-un proces continuu interactiv. studiul trebuie să identifice potenţiali utilizatori şi cerinţele lor.1 Asupra definiţiei Evaluării Impactului Ecologic Într-o definiţie succintă EIE urmăreşte investigarea ştiinţifică a efectelor complexe ce ar rezulta sau rezultă din impactul unei activităţi ce urmează a fi promovată asupra mediului. .

empirică. Acest caracter impune. sociologi. Astfel. în afară de experţi în domeniul protecţiei mediului şi ingineri. atât modul cum se realizează EIE cât şi cine le realizează. astfel.Este evident că EIE are un caracter interdisciplinar. dialectică sau globală. EIE apelează aproape la toate modalităţile de investigare ştiinţifică: analitică. La rezolvarea problemelor ce se pun se vor antrena. jurişti. culturii. economişti. caracter impus de analiza sistematică necesar a fi făcută prin evaluarea impactului asupra elementelor economice. sintetică. coordonare şi sintetizare a rezultatelor. scoţând astfel în evidenţă caracterul de interdisciplinaritate al EIE. cadrului instituţional. structurii sociale şi nu în ultimul rând asupra mediului.că totuşi EIE va avea un colectiv restrâns de organizare. Această largă participare şi apelare la diferite metode de investigare nu trebuie să afecteze unitatea studiilor şi urmărirea finalităţii acestora. .

Pe de altă parte trebuie atrasă atenţia că EIE nu are menirea de a furniza decizii. nedorite. a costurilor şi beneficiilor pe care le implică. posibil să apară într-un viitor mai apropiat sau mai depărtat. .elaborarea de soluţii concrete care să reducă efectele negative şi să dezvolte cele pozitive. . care să constituie.identificarea celor ce vor suporta acţiunea efectelor impactului. izolat. În ultima analiză. . . urmărind să prognozeze relaţia şi efectul unei activităţi ce urmează a fi realizată asupra mediului sau să prevadă efectul asupra mediului a unor activităţi existente. socială etc.utilizarea analizei previzionale. care le delimitează de alte studii. În cele ce urmează se vor insera sintetic. de cercetare prospectivă sau de prognoză tehnologică. economică. EIE au anumite caracteristici.examinarea efectelor directe dorite şi în aceeaşi măsură a efectelor indirecte. De asemenea EIE trebuie să beneficieze de rezultatele unor studii de marketing. neaşteptate. de amplasare teritorială. ce se retehnologizează sau modernizează.2. Aceste studii lărgesc aria de informaţii. care ignorau interdependenţa şi fragmentau realitatea. baza adoptării acelor măsuri pe termen lung sau scurt.2. rolul EIE se manifestă şi pe direcţia integrării unor analize care se făceau până acum sectorial. în diferite condiţii.folosirea unui punct de vedere sistemic.evaluarea caracterului diverselor efecte. . Pe această linie EIE se coroborează cu studiile de previziune. care să reducă la minimum efectele negative şi să stimuleze cele pozitive. cele mai importante dintre acestea: . În general în ultimul timp.2 Relaţia EIE cu alte tipuri de studii EIE au şi un pronunţat caracter anticipativ. . . pentru factorii de decizie. studii tehnico-economice etc.echipa interdisciplinară de analiză.

.

definirea unor reglementări care să introducă noi tipuri de proiecte. Gama largă de efecte indirecte.amânarea promovării proiectului. . stimularea acţiunilor de găsire a soluţiilor de reducere a implicaţiilor negative. cu efect redus asupra mediului. . neintenţionate. utilizate în general. Pe de altă parte rolul amintit se poate orienta şi pe direcţia suportului deciziilor de acţiune.iniţierea unor acţiuni pentru informarea şi educarea publicului etc.modificarea proiectului. . acest rol se poate manifesta pe asigurarea suportului pentru decizii de orientare. identificarea şi evaluarea acestora în cadrul EIE. .definirea cadrului instituţional adecvat protecţiei mediului.promovarea unor programe de monitorizare a evoluţiei efectelor negative asupra mediului. care se manifestă pe termen lung. . implică: .EIE poate avea un rol de orientare. Pe de altă parte. . Acţiunile menite să ducă la contracararea efectelor negative şi la dezvoltarea celor pozitive. oferă criterii suplimentare ce pot completa listele obişnuite de criterii tehnico-economice.

a teoriei şi metodologiei analizei sistemice.1 Componentele şi etapele EIE Din primele faze ale elaborării EIE trebuie avut grijă ca acestea să evite următoarele situaţii: . sunt tot atâtea metode ce trebuie implicate în EIE. întro viziune sectorială. tratarea de ansamblu. nelineară. Încă o dată trebuie spus că interdisciplinaritatea.studiul nu trebuie să se rezume la tratarea analitică. Aspecte teoretice ale evaluării impactului ecologic 2.3.2. structura cauzală.3. În aceste condiţii etapele studiului de impact sunt prezentate în tabelul 1.evaluarea nu trebuie să situeze într-o singură perspectivă de interpretare. care se manifestă la nivelul "întregului". . . precum şi utilizarea demersului sistemic. înţelegerea relaţiilor de cauzalitate care intervin în dinamica procesului de impact nu trebuie să se rezume la o abordare lineară.analiza nu trebuie să fie monodisciplinară. urmărind studierea aspectelor funcţionale în detrimentul înţelegerii semnificaţiei de ansamblu a caracteristicilor. dialogul dintre punctele de vedere alternative. strict deterministă. .

descrierea efectelor impactului . selectare) .descrierea obiectivului studiului .ancheta socială . Proiectarea acţiunilor şi strategiilor 6.evaluarea efectelor cu diferite seturi de criterii sectoriale şi globale . bugetelor.analiza probabilităţii de manifestare a efectelor .limitarea ariei EIE .precizarea termenelor.urmărirea efectelor 8. Estimarea efectelor 4.analiza ariilor de impact .identificarea acţiunilor menite să contracareze efectele negative . Evaluarea efectelor 5.identificarea acţiunilor menite să stimuleze efectele pozitive .analiza sistemului şi subsistemelor generatoare de impact . Analiza preliminară . Etape Conţinutul etapei 1.definirea listei de efecte ce pot fi evaluate . observaţii şi propuneri .colectare-selectare.evaluarea acţiunilor cu seturi alternative de criterii .Nr . responsabilităţilor 2 Identificarea efectelor 3.proiectarea strategiilor de acţiune (etape. Evaluarea complexă şi propunerea pianului de acţiune 7.estimarea mărimii şi importanţei efectelor . Comunicarea şi mediatizarea rezultatelor Definitivarea şi transmiterea la factorii de decizie . . crt .stabilirea obiectivelor (identificare. fonduri) .

.complexitatea metodologiei.nivelul de pregătire necesar. .caracterul de ireversibilitate al schimbărilor ce pot fi induse. timpul.costul realizării EIE. fapt ce va permite orientarea efortului astfel încât.gradul de intercondiţionare cu alte fenomene. .măsura în care rezultatele studiului pot fi extinse. Enumerăm câteva dintre elementele de selectare ce pot fi avute în vedere: . . atât ca extindere. capacitatea de cercetare nu este nelimitată. Trebuie avute în vedere şi unele elemente strict legate de posibilitatea de realizare a EIE. cât şi ca aprofundare. având în vede resursele materiale.măsura în care beneficiarul studiului are capacitatea de a transpune în practică datele rezultate. .intensitatea şi dimensiunea impactului. să se obţină rezultate semnificative.costuri implicate.baza de date necesară. urmărindu-se activităţi de analiză a impactului în condiţiile materiale date. .Câteva consideraţii se pot face pentru unele din etapele menţionate. . . Dintre acestea se pot cita: .durata preliminară de realizare a studiului. Amintim că posibilitatea de realizare a EIE. în condiţiile date. . .oportunitatea socio-politică de transpunere în practică a datelor. În aceste condiţii se folosesc o serie de criterii de selectare. . .durata efectelor. Foarte important pentru reuşita EIE este stabilirea limitelor de investigare.

cu toate intrările şi ieşirile. Această fază are etape intermediare sau sub etape de realizare. De asemenea. profilul socio-economic al zonei. sunt identificarea şi descrierea ariilor de impact şi identificarea efectelor de impact însoţite de analiza deciziilor de răspuns la impact. situaţia actuală şi de perspectivă a obiectivului. tradiţiile. istorice. valorile culturale. a căror succesiune nu este strictă. Identificarea ariilor de impact permite trecerea la studierea efectelor.  orizontul de timp până la care se studiază efectele. demografie. De răspunsul corect la întrebări ca: "Cât sunt de mari efectele ?" depinde succesul analizei. se precizează modificările care au loc în cadrul ei.  tipurile de acţiune. Etapele de maxim efort şi care constituie partea esenţială a EIE. sunt strict necesare şi utile informaţiile referitoare la coordonatele fizico-naturale. Cea mai dificilă etapă este cea a estimării efectelor. cu alte cuvinte. Ca punct de plecare pentru studiu îl constituie descrierea principalelor caracteristici tehnice de funcţionare a obiectivului. Realizarea cu succes a acestei faze condiţionează în mare măsură desfăşurarea şi calitatea analizei impactului. după ce s-a delimitat o arie afectată.Direcţiile de limitare se referă la:  dimensiunile de impact. .  aria geografică a propagării efectelor. Una din cele mai importante etape este identificarea totalităţii efectelor impactului. arheologice etc.

incertitudinii şi multitudinii de interacţiuni. lipsa unor date anterioare sau similare. cu ajutorul unor metode care să facă posibilă agregarea şi. natura extrem de diversă a efectelor. Necesitatea cuantificării se pune mai ales în acele evaluări unde se impune agregarea indicatorilor. Mărimea efectelor aşa cum este apreciată prin intermediul indicatorilor. faza de estimare a studiului necesită precizarea probabilităţii şi întinderii efectelor. la anumite standarde.Prin estimarea efectelor se înţelege aprecierea cantitativă sau/şi calitativă a unor procese sau fenomene. . având în vedere noutatea problemelor. a dinamicii etc. se raportează întotdeauna la niveluri de referinţă. La baza estimării efectelor stă mărimea. la intervale de admisibilitate. La un nivel mai general de interpretare. a perioadei în care se vor manifesta. să ofere o bază de interpretare a rezultatelor obţinute. estimarea în termeni calitativi se poate dovedi unica soluţie. care caracterizează efectele. În acest caz este necesară transformarea aspectelor calitative în mărimi cantitative. iar estimarea cantitativă. necesitând construirea de modele matematice sau fizice. medierea lor. De multe ori. aceasta determinându-se pe baza nivelului unor indicatori. a complexităţii. a vitezei de difuzie a efectelor.

2. ecologici etc. valoarea producţiei.3. şomeri). care au capacitatea de a reflecta cât mai fidel efectele.influentă mare negativă.  + influenţă pozitivă. grupe de populaţie.influenţă negativă. aer. operaţionale).  0 influenţă nulă. de descriere a activităţii analizate (tehnologici. de caracterizare a calităţii componentelor mediului (apă. numerabili sau măsurabili. economici (venit mediu.  . a parametrilor direct observabili. sol etc). aprecierea numerică poate fi utilizată acolo unde termeni ca "impact semnificativ" sau altele similare sunt ambigui. fonduri destinate mediului). Cel mai des în cazul unor evaluări al impactului ecologic se întâlnesc indicatorii: de descriere a mediului geografic-climatologic-meteorologic.2 Indicatori al EIE Un rol important în procesul de estimare îl are definirea indicatorilor. Indicatorii vor fi specifici domeniului pe care îl reflectă: economici. . sociali (număr locuitori. mai ales acolo unde se fac comparaţii în timp şi spaţiu.  . Principalul avantaj al cuantificării este precizia mai apropiată de fenomen. sociali..O astfel de scală tipică poate fi:  + + influenţă mare pozitivă.

limitele sau pragurile. aer. promovarea de noi tehnologii. care apoi prin agregare să permită calculul unor indicatori globali. Aşa cum s-a spus pentru fiecare din aceşti factori de mediu. Modificarea mediului. toate ţările şi-au stabilit şi adoptat standardele de calitate şi de emisii de poluanţi. Unii din indicatorii primari care prezintă în ultimul timp un mare interes în contextul EIE sunt indicatorii care reflecta starea de calitate sau de poluare a mediului. biodiversitatea. Astfel. Cel mai ades însă. . solului etc Aceste standarde promovează şi legiferează nivelurile admise. de cele mai multe ori în sens negativ. concentraţiile. se pune problema găsirii unor indicatori primari. ele încadrându-se.În unele cazuri. sol. în general. construcţia de drumuri sau aeroporturi etc. mai rare totuşi. vibraţii. aerului. care să exprime efectele analizate. implicaţiile analizate în EIE îi sunt prea generale sau complexe pentru a permite o astfel de caracterizare. după care se apreciază modificările survenite în mediul înconjurător. Limitele prevăzute în acest standarde sunt în general apropiate. pe baza cărora să se elaboreze standardele de calitate a apei. implică modificarea mediului natural. sănătatea umană. sau CEE. zgomot. în recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sau a unor comisii de specialitate ale ONU. efectele pot fi exprimate direct printr-un singur indicator. O primă etapă în aprecierea modificării mediului înconjurător este analiza modificării componentelor mediului înconjurător: apă. face necesară promovarea de observaţii şi măsurători. Desigur că realizarea unor obiective economice.

maladii profesionale etc). respectiv costul economic şi social al evitării prejudiciilor (echipamente de filtrare a aerului. a acestor indicatori primari în indicatori globali care să exprime starea de calitate a mediului. planificarea.costul evitării. echipamente de protecţie etc): .costul urmăririi.costul prejudiciului. respectiv costul prejudiciilor directe (recolte.O a doua etapă constă în agregare. respectiv costul resurselor necesare pentru atenuarea poluării şi încadrarea lor în standarde. ea putând deveni însă operaţională pentru cazuri concrete şi aspecte particulare. respectiv costul resurselor necesare pentru proiectarea. aceştia se analizează în corelaţie cu indicatori care să caracterizeze efectele economice şi sociale ale poluării. Costul poluării poate fi divizat în patru categorii: . datorită marii diversităţi de situaţii. În acest caz principiul care se foloseşte în estimarea costului este acela al evaluării costului aducerii zonei afectate la situaţia anterioară poluării sau a costului necesar pentru evitarea poluării.costul atenuării. urmărirea şi controlul poluării. . . Trebuie subliniat că EIE nu se referă numai la indicatorii primari sau globali ce caracterizează calitatea mediului. cât şi a indicatorilor globali ce pot caracteriza starea ecosistemelor se va mai reveni. după o metodă sau alta. distruse. la nivelul ecosistemelor. Asupra indicatorilor primari ce pot caracteriza starea unuia sau altuia din factorii de mediu. Introducerea unei dimensiuni economice pentru analiza poluării mediului natural este dificilă. .

comunicarea se constituie ca proces permanent ce se manifestă pe parcursul elaborării studiului şi care caracterizează interacţiunea din cadrul echipei de cercetare. 2.3 Comunicarea rezultatelor Specific EIE este importanţa pe care o are faza de comunicare a rezultatelor. Sensibilitatea populaţiei faţă de problemele de mediu. În aceste condiţii comunicarea rezultatelor prezintă trei semnificaţii deosebite: comunicarea este.COST . care să conducă la elaborarea unor decizii conforme cu interesul ecologo-economic al zonei şi situaţiei. abilitate cu protecţia mediului. ele trebuie să cunoască o anume circulaţie. cât şi relaţiile acesteia cu utilizatorii potenţiali ai rezultatelor cercetării. etapa finală a EIE. de a soluţiona în mod optim problemele de mediu ce apar în teritoriul controlat. Rezultatele nu pot rămâne în cercul închis al unor unităţi. Informaţiile din studiu vor servi ca bază de plecare şi elaborarea de decizii.3. fac că în acest caz comunicarea rezultatelor să aibă semnificaţii deosebite. dintr-un anumit punct de vedere. interesul crescând al massmedia privind poluarea. preocupările diferitelor organisme ale administraţiei de stat. Se oferă astfel utilizatorilor imagini semnificative asupra fenomenelor studiate.BENEFICIU în raport cu mediu. Succesul promovării acţiunilor de protecţia mediului este asigurat de promovarea analizelor economice de tip: PAGUBĂ . comunicarea reprezintă şi un transfer de informaţie în interiorul unui sistem sau între sisteme diferite.Estimarea acestor costuri poate să ofere o apreciere globală asupra fenomenului de poluare şi numai tratarea lor în totalitate este în măsură să releve dimensiunile reale ale poluării. în diverse orizonturi de timp. .

. specific EIE.  comunicarea echipei de cercetare cu sistemele externe. Fiecare din aceşti receptori are specificul său. Astfel este determinată configuraţia întregului proces de comunicare-informare. În aceste categorii de receptori (R) pot fi inclusi:  R 1 – factori de decizie. economic. teoria generală a comunicării. astfel că informaţia primită trebuie să le permită continuarea investigaţiilor pentru reducerea efectelor negative. Este interesant de aplicat la cazul studiilor de impact.  R 3 – cercetători din domeniul evaluării „studiului de impact”. stimularea celor pozitivei găsirea de alternative. atât de perceperea informaţiei. Astfel. complementare. Informaţia pe care o primeşte trebuie să constituie suport tehnic. uşor perceptibilă şi inteligibilă cu caracter alternativ de opţiune. Receptorul este constituit dintr-o serie de categorii foarte diversificate ca acţiune şi intenţii. cât şi a informaţiei propriu-zise.Deci procesul de comunicare. în ceea ce priveşte comunicarea rezultatelor. R4.  comunicarea cu utilizatorii studiului de impact. social pentru această decizie. poate avea trei faţete:  comunicarea în interiorul echipei de cercetare. R3 sunt caracterizaţi de capacităţi tehnice deosebite de investigare. sursa sau cel ce emite mesajul. cât şi de decizie în influenţarea sau nu a activităţii supuse studiului.  R 4 – publicul. trebuie să primească o informaţie directă. fiind cel care suportă impactul. R2. Rl are caracteristica principală "puterea de decizie". este echipa de cercetare.  R 2 – specialişti din domenii adiacente.

sursă. ciclul sursă-receptor-sursă se reia dacă apare o altă alternativă sau modificări ale proiectului iniţial.Ca semnificaţie generală. constituindu-se într-un instrument de educare socială. . Specificul constă în: . 2.4 Structura unui raport de evaluare a impactului ecologic În cele ce urmează se face o prezentare a modului de organizare şi prezentare propriu-zisă a raportului de evaluare.3. suplimentare. . prin care se influenţează sursa (studierea unei alternative.existenţa unei comunicări şi în sens invers. . prin sistemul de comunicare trebuie să se realizeze o finalitate mai largă şi câştigarea unui auditoriu divers. Fără a avea caracterul unui standard sau normativ.existenţa unei comunicări între diferitele categorii de receptori pentru obţinerea de informaţii directe. impuse de unul dintre receptori. prezentele recomandări pot asigura o anumită uniformitate în modul de prezentare a rapoartelor şi o mai bună înţelegere a problemelor ridicate în raport. apare un specific al relaţiei dintre sursă şi receptori in cadrul comunicării rezultatelor. în respectarea principiilor dezvoltării durabile. În cazul EIE. pentru a se atinge scopurile unui EIE. între receptor şi. impunerea unor condiţii). Caracterul interactiv al comunicării. a dezvoltării de sine a societăţii. Acest specific este redat în graful de funcţionare din figura nr.

figurile şi anexele. Cuprinsul reprezintă o listă a capitolelor şi a numărului paginii respective.Se recomandă ca raportul să fie structurat după cum urmează: Prima pagină Această pagină. Lista include tabele. se indică numele. elementele de controversă şi problemele ce trebuie rezolvate. Urmează prezentarea capitolelor de substanţă ale raportului de evaluare. care să descrie cu acurateţe conţinutul raportului. adresa şi numărul de telefon ale persoanelor care pot fi contactate. . Rezumatul trebuie să conţină concluziile finale. parte integrantă a raportului. contextul în care a fost elaborat şi data până la care se primesc observaţiile pe marginea lui. enumeră organizaţia responsabilă şi cele colaboratoare precum şi localizarea acestora. Cuprinsul Studiul propriu-zis Este prima pagină cu care începe raportul propriu-zis. trebuie să fie uşor accesibil şi să scoată în evidenţă elementele asupra cărora trebuie să decidă instituţiile în drept. De asemenea este necesar a fi trecute persoanele şi instituţiile intervievate. Limbajul în care se redactează rezumatul nu trebuie să fie prea tehnicist. Se recomandă ca tot în această parte să fie inclusă o lista a abrevierilor utilizate în text. denumirea raportului. nu mai lung de 10-15 pagini. Rezumat-Sinteză Un rezumat al raportului.

Sunt inserate toate activităţile ce se vor desfăşura şi pentru care titularul de proiect este responsabil. capitolul va cuprinde o completă şi riguroasă prezentare şi apreciere a tuturor alternativelor convenabile.Scopul şi necesitatea acţiunii Acest capitol cuprinde o descriere concisă a scopului şi necesităţile acţiunii pentru care se cere promovarea proiectului sau activităţii respective. Alternativele. Se vor avea în vedere toate alternativele prezentate într-o formă convenabilă. Mediul afectat Se face o prezentare a mediului natural a zonelor ce vor fi afectate de toate alternativele considerate.. Investigarea alternativelor sau variantelor va include şi cele nevalabile şi motivele pentru care unele alternative sunt recomandate şi altele eliminate. Datele şi analizele pentru fiecare zonă vor fi proporţionale cu importanţa impactului din acea zonă. . Scopul acestei prezentări este de a identifica alternativele cu cel mai puţin dăunător impact ecologic. incluzând acţiunile propuse Cuprinde o prezentare a impacturilor ecologice şi a activităţilor propuse de titularul de proiect. care în acelaşi timp corespunde scopului de bază şi necesităţilor activităţii propuse de titular. Alternative Prezentarea va cuprinde diferite modalităţi de abordare a scopului de baza şi a necesităţii acţiunii propuse.

identificarea oricăror efecte ecologice adverse care nu pot li evitate. în cazul implementării acţiunii.Consecinţele ecologice ale alternativelor Constituie o discuţie asupra impacturilor ecologice ale diferitelor alternative. precum şi comentarii rezultate la audierea publică a proiectului. . Cu acest capitol raportul de evaluare este încheiat. Comentariile trebuie să aibă un caracter şi sectorial (pe factori de mediu sau secvenţe de promovare a proiectului şi de activitate propriu-zisă) şi global. Autorul observaţiei trebuie identificat prin nume şi adresă. Dacă referinţele sunt deja incluse în EIE se citează numărul paginii care le conţine. în material mai sunt incluse capitole care reflectă caracterul interactiv al unui studiu de evaluare. Răspunsurile la comentarii pot urma direct după comentariu sau se pot referi la comentarii particulare care necesită răspuns specific. Este important de analizat relaţia între folosirea mediului pe termen scurt şi mărirea productivităţii pe termen lung şi orice angajare de resurse irecuperabile sau ireversibile care au loc dacă acţiunea este implementată. Comentariile incluse în capitol sunt şi ele de substanţă şi cer un răspuns similar. Răspunsurile trebuie să se adreseze cât mai direct şi anume substanţei observaţiei. Se propun măsurile de reducerea a acestor efecte. Comentarii şi răspunsuri la comentarii Capitolul cuprinde o enumerare a tuturor observaţiilor sau comentariilor transmise de agenţii sau persoane interesate.

4. Ca atare. Metodologia EIE Specificul EIE constă în investigarea unor probleme deosebit de complexe. . relativ noi. Iată de ce capătă importanţă metodologia de investigare. Lista persoanelor. vag structurate. Înţeleasă ca sistem. Se va menţiona la fiecare autor capitolele de care a răspuns.Lista preparatorilor O listă a numelor şi un rezumat al calificărilor profesionale ale persoanelor care sunt responsabile pentru elaborarea raportului EIE sau a materialelor de bază. situate într-o textură cauzală nelineară şi a căror dinamică acoperă un orizont mare de timp şi spaţiu. metodologia nu poate fi concepută ca o înşiruire de metode şi tehnici de investigaţie. a elaborat sau coordonat. având drept scop realizarea obiectivelor. Capitolul include o listă cu denumirea şi adresa completă a agenţiilor. care oferă în acelaşi timp şi reperele pentru evaluarea metodologiei în ansamblul ei. oficii guvernamentale) unde pot fi consultate materialele respective. delimitate conform cadrului conceptual al studiului de impact. ci reprezintă un sistem care este generat de deciziile teoretico-metedologice ale grupului de cercetare interdisciplinară. agenţiilor şi organizaţiilor cărora le sunt transmise copii ale raportului. Metodologia studiilor EIE se construieşte în raport cu elementele precizate de cadrul teoretic. în care intervin elemente eterogene. Lista include şi denumirea şi adresa depozitarilor publici ale raportului (biblioteci. metodologia se compune din tehnici şi metode aflate în interdependenţă. organizaţiilor şi persoanelor cărora le sunt transmise copii ale raportului. 2.

Descrierea metodei va conţine toate elementele referitoare la semnificaţiile tehnicilor ce o alcătuiesc. Al doilea element se referă la modul de utilizare a unor metode şi tehnici de investigare în funcţie de operaţia sau secvenţa necesar a fi analizată. S-a discutat anterior că EIE are un număr de operaţii caracteristice: . Prin metodă se înţelege un procedeu teoretic de realizare a unui obiectiv metodologic explicit. care este adecvat situaţiilor particulare ale problemei de cercetat. ipotezele. în conformitate cu natura concretă a situaţiei. Un prim element se referă la distincţia ce trebuie făcută între noţiunile de "metodă" şi "tehnică" de investigare.identificarea. Metoda se compune dintr-o familie de tehnici. trebuie precizate încă două noţiuni. Tehnicile diferă între ele prin modul propriu de realizare. . modul propriu de aplicare.estimarea.evaluarea.Legat de metodologia EIE. Metodele şi tehnicile utilizate la EIE corespund acestor secvenţe. . scopul urmărit. ca parte componentă a EIE. . prin intermediul cărora se aplică. în anumite ipoteze specifice.

. în care se plasează problema de studiat şi o mulţime de întrebări care. .tehnica modelării structurale interpretative. generează vârfurile arborescentei. aplicate succesiv.lanţul de efecte. .tehnica arborelui de funcţionare. .Metode şi tehnici utilizate în etapa de identificare Una din principalele metode utilizate în operaţiile de identificare.tehnica arborescentelor interogative. Se va insista numai pe unele din tehnicile inserate mai sus şi anume pe tehnica arborescentelor interogative.tehnica grafurilor de funcţionare. utilizând un tip particular de graf numit arbore. în special în cazul EIE este metoda analizei structurale. Ca tehnici componente ale metodei analizei structurale se pot enumera: . Analiza structurală face parte din categoria metodelor analitice calitative şi urmăreşte generarea de informaţii privind forma şi structura unui sistem în scopul modelării analitice a proceselor şi fenomenelor din realitate. O "arborescentă interogativă" este un tip particular de arborescentă. Tehnica arborescentelor interogative urmăreşte identificarea părţilor componente ale unui sistem (fie ele elemente sau relaţii între elemente). . definită printr-o rădăcină (sau origine).

Sistemul de arbori interogativi poate fi dezvoltat prin ataşarea unor elemente de cuantificare a componentelor sistemului real.în care fiecărui vârf dintr-un arbore de structură i se airibuie un indicator pondere de importanţa sa relativă. (2. numit arbore ambiental.arbore de detaliere structurală şi a ambientului sistemului sub forma unui alt arbore de detaliere structurală.5). de pe nivelurile unui arbore disjunctiv i se asociază o probabilitate de realizare . Se întâlnesc astfel: . (3.) se aplică problemei P un set de întrebări de genul "care sunt componentele problemei P?" sau "care sunt factorii care condiţionează evoluţia problemei P sau sunt condiţionaţi de evoluţia ei ? " ale căror răspunsuri formează primul nivel al arborelui. Pe ultimul nivel se pune întrebarea: „Cum poate fi estimat elementul respectiv ?”. pe ultimul nivel al arborelui. arborescenta interogativă de identificare a componentelor asociate unei probleme P se constituie în modul următor: (1. elemente considerate a fi suficient de detaliate pentru necesităţile de modelare a problemei P (figura 2. Într-o arborescentă interogativă procedeul de generare a arcelor este dat de răspunsurile la întrebări.) se plasează problema P în originea arborelui. de exemplu: componentei p1 de pe nivelul N1 i se asociază componentele pn de pe nivelul N2 şi aşa mai departe.Prin urmare. obţinânduse astfel indicatorii de măsurare a elementelor. zona mijloacelor şi zona resurselor necesare funcţionării sistemului Aplicarea arborescentei interogative permite identificarea elementelor sistemului sub forma unui.) procedeul se repetă până se obţin.arbori ponderaţi .care au trei zone distincte: zona strategiilor. .arbori decizionali . (n.) întrebările se iterează pentru componentele de pe nivelul (1) şi se obţine nivelul (2).arbori probabilistici – în fiecărui vârf – tip de răspuns. .

ca în tabelul de mai jos (tabelul 2.05 .0 0.9 0. dacă este pozitivă sau negativă din punct de vedere al impactului.3).30 Apariţie foarte improbabilă Neapariţie sigură 0. Aceste aprecieri subiective se pot face în diferite variante.8-0.70 0.3-0.95 0.2 Metode şi tehnici utilizate în etapa de estimare a efectelor Pentru realizarea etapei de estimare a efectelor se folosesc metode şi tehnici specifice domeniilor corespunzătoare diverselor arii de impact.15 0. având valori crescătoare.5 0. procese sau factori de mediu.0 0.85 0. până la influenţe puternic pozitive.2.2 0.4 0. De asemenea se pot face aprecieri asupra caracterului influenţei. Probabilităţi ataşate evenimentelor Apreciere calitativă Varianta 1 Varianta 2 Apariţie sigură Apariţie foarte probabilă Apariţie probabilă Şanse egale de apariţie – neapariţie Apariţie improbabilă 1. corespunzătoare influenţelor puternic negative.6-0. precum şi modele integratoare.1-0.4. căreia i se ataşează valori numerice reprezentând probabilităţi subiective -vezi tabelul 2. În astfel de cazuri se poate folosi o scală de apreciere calitativă. în funcţie de gradul de cunoaştere al unui fenomen sau proces.7 0.2.50 0. În ceea ce priveşte EIE dificultatea constă în aprecierea de ordin cantitativ a posibilităţilor de apariţie a unor influenţe între diferite fenomene. Pentru aceasta se defineşte o scară de apreciere.

O soluţie alternativă ar fi rularea cu datele fiecărui expert şi compararea rezultatelor finale. În aceast|ă situaţie nu se obţine o imagine colectivă asupra problemei. diferă destul de mult de la un subiect la altul. ci numai soluţii individuale. . Procedeul prezintă însă un dezavantaj important. deoarece aceste aprecieri au un grad ridicat de subiectivitate şi.Cuantificarea influenţelor din matricea de impact Apreciere calitativă Valoare numerică Influenţă foarte mare negativă Influenţă medie negativă Influenţă redusă negativă Nici o influenţă Influenţă redusă pozitivă -3 -2 -1 0 1 Influenţă medie pozitivă Influenţă foarte mare pozitivă 2 3 Elementele matricei de impact se pot considera ca fiind media valorilor declarate de experţi. deci. cu eliminarea valorilor extreme. Prin mediere se poate ajunge la o nivelare a valorilor. lipsind tocmai procesul de semnificaţia majoră a unor opinii.

nu pot surprinde decât puţine aspecte ale problemei analizate. În general. Aria lor este destul de largă. . alegerea metodelor depinde şi de natura problemelor analizate. În mod evident. se folosesc în această etapă următoarele grupe de metode: . permit considerarea mai multor factori.4.metode de analiză multicriterială. . deosebite de complexe. .efectelor identificate şi estimate. timp.2. .3 Metode şi tehnici utilizate în etapele de evaluare Etapele de evaluare intervin în EIE ori de câte ori sunt necesare judecăţi de apreciere ale unor elemente. în general.metode mai complicate . dar utilizarea lor este mai dificilă. Cum situaţiile investigate în studiile de impact sunt. Astfel este necesară evaluarea: .uşor de mânuit.metode de tip arborescentă.variantelor posibile.opţiunilor de acţiune pentru modificarea efectelor. nu sunt precise.metode simple . . după anumite seturi de criterii. cuprinzând atât instrumente simple ce pot fi aplicate fără eforturi deosebite. calitatea rezultatelor unei evaluări va fi corelată cu gradul de dificultate al metodelor utilizate: .subiectelor studiilor. .metode ale teoriei deciziilor. pentru folosirea cărora este necesar să se dispună de cunoştinţe specifice. . calculatoare electronice. Metodele şi tehnicile folosite în evaluare şi selectare aparţin grupului de metode generale folosite în probleme de ordonare şi decizie.aduc un plus de rigoare. resurse financiare. . cât şi metode mai elaborate.metode simple de evaluare.

iar rezultatul verificării trebuie să fie exprimat într-o formă simplă. În metoda „listei de verificare” sau „de control” se porneşte de la o listă a criteriilor de evaluare.Referitor la metodele simple de evaluare este de menţionat că ele sunt caracterizate de faptul că folosesc criterii de evaluare având o aceeaşi scară de măsură. de exemplu DA şi NU (tabelul 2.4 Varianta Criteriul CI VI V2 V3 V4 DA DA DA NU C2 DA NU NU DA C3 NU NU DA DA . Lista trebuie să aibă puţine elemente. comparabile între ele.4). Fiecare variantă analizată este „verificată” în sensul îndeplinirii condiţiilor presupuse de criterii. Aplicarea listei de verificare Tabelul 2.

Ea constă în construirea "profilului" variantelor analizate prin prezentarea grafică a modului în care varianta satisface un set de criterii pentru care s-a stabilit un număr limitai de valori (vezi figura 2. în plus. într-o astfel de evaluare.7). . se consideră că toate criteriile au o importanţă egală şi. Se observă că.Variantele selectate vor fi cele care vor întruni punctajul maxim (de exemplu. nu. se face nici o diferenţă în sensul "gradului" de satisfacere a unui criteriu. numărul maxim de DA-uri). O metodă simplă care permite surprinderea gradului de satisfacere ai unui criteriu este "metoda stabilirii profilului variantei".

baza unei matrici. ajungându-se în final la obiectivele concrete (variantele sau alternativele prin care se minimalizează impactul). O categorie aparte de modele de decizie.Pentru ca diversele profiluri obţinute să poată fi comparate. Variantele se compară două câte două. reprezentate printr-o structură arborescentă. Printr-o astfel de metodă elementele de pe fiecare nivel sunt comparate în funcţie de câte un set de criterii specifice ataşate nivelului.metode pentru condiţii de certitudine.metode pentru condiţii de risc. Problema este simplă dacă toate criteriile pot fi evaluate cantitativ printr-o aceeaşi mărime. Având la bază un aparat matematic destul de dezvoltat. Multe criterii exprimă însă aspecte calitative necuantificabile. deosebit de potrivite pentru problemele de evaluare şi selecţie în tipul de studiu analizat. având pe niveluri succesive obiective din ce în ce mai detaliate. ele sunt clasificate de obicei în funcţie de ipotezele privind condiţiile ce caracterizează situaţiile analizate: . . . Un grup mai larg de metode şi tehnici sunt cele derivate din teoria deciziei. importanta lor exprimându-se prin aşa-numitii coeficienţi de pertinentă. . ele variind în funcţie de condiţiile externe. ele variind în funcţie de condiţiile externe ale căror probabilităţi de apariţie sunt cunoscute. implicaţiile unei variante nu sunt determinate. evident. bazate pe ipoteza că o variantă are întotdeauna implicaţii determinate. eliminând treptat variantele nepreferate. este cea a metodelor de analiză multicriterială. ca numărul criteriilor şi al valorilor pe care acestea le pot lua să fie cât mai redus. este necesar. în aceste condiţii se aplică analiza multicriterială care permite efectuarea de comparaţii în funcţie de diferite criterii.metode pentru condiţii de incertitudine. pe. Metodele şi tehnicile bazate pe structuri arborescente de obiective (criterii) sunt cele prin care variantele supuse evaluării sunt ordonate în funcţie de un sistem coerent de obiective. în vederea selectării variantei optime. S-a văzut că evaluarea în cazul analizei impactului trebuie realizată în funcţie de o multitudine de criterii. ale căror probabilităţi de apariţie sunt necunoscute. bazate pe ipoteza că implicaţiile unei variante nu sunt determinate.

obţinându-se astfel o ordonare a impactului diferitelor variante analizate Trebuie subliniat. ea fiind condiţionată de o serie întreagă de factori ce determină. .liste de control.modele integratoare. în paralel şi asupra relaţiilor sintetice şi asupra discuţiilor în detaliu ale fiecărui aspect implicat în impact.reprezentări grafice. se pot calcula în final priorităţile elementelor înscrise pe ultimul nivel. .prelucrări statistice. cât şi selecţia metodelor şi tehnicilor ce vor fi utilizate.Folosindu-se structura ierarhizată a arborelui şi coeficienţii obţinuţi pe niveluri. 2. Prelucrarea datelor de bază se poate face prin: . totuşi.scheme de grafuri funcţionale. în scopul realizării unei EIE este necesară o echipă interdisciplinară de specialişti care se concentrează. Pentru obţinerea de informaţii se apelează la instituţii şi centre de specialitate care deţin sau pot fi în măsură să obţină informaţiile respective. că metodologia de realizare a fiecărei EIE este specifică. .4 Metode şi tehnici de cuantificare şi reprezentare a impactului ecologic Metodele şi tehnicile folosite în EIE s-au dezvoltat în special în ultimii douăzeci de ani. . . .matrice de impact. Hărţile ecologice ale zonei pot fi suprapuse pe harta proiectului şi a zonei afectate pentru a evidenţia amploarea şi specificul impactului. atât modul de parcurgere a etapelor de investigaţie.4. Se realizează în prezent această metodă prin Sistemul de Informaţii Geografice (GIS). Reprezentări grafice Această metodă presupune reprezentarea separată a diferiţilor indicatori sau parametrii de mediu în funcţie de alţi parametrii sau indicatori caracteristici proiectului.

efectele reversibile sau ireversibile. Matricea de impact În prezent este metoda cea mai folosită în EIE.Liste de control În acest caz se folosesc liste cu impacturi potenţiale pregătite pe baza experienţei acumulate în timp. impacturile locale sau exterioare. care produc impacturi la 88 de factori şi condiţii ecologice. Modele integratoare si prelucrări statistice Aceste tehnici vor fi discutate în alte capitole ale lucrării. deci. Scopul este înainte de toate de a compara diferite variante (tehnologice şi de amplasament). La intersecţia activităţilor cu factori ecologici este cuantificată intensitatea şi importanţa impactului. Folosirea acestei metode permite analizarea tuturor relaţiilor posibile. care poate fi uneori nu foarte complicată şi. Valoarea deosebită a acestei metode constă în reprezentarea grafică a rezultatelor. ci şi cele de ordinul doi sau trei (impactul indirect). uşor de dezbătut cu comunitatea locală sau cu autorităţile. ceea ce dă un caracter complex acestei metode. Ea implică compararea diferiţilor factori într-o matrice în cruce. . Una din cele mai importante matrice. De subliniat că matricile pot evalua atât impactul direct cât şi cel indirect. De obicei în aceste matrici se folosesc scări şi metode gradate pentru diferenţierea rolurilor diferitelor tipuri de activităţi şi factori ecologici. Listele de control mai complicate vor acoperii impacturile pe termen lung sau scurt. Scheme sau grafuri Aceste tehnici pun în relaţie cauzele unui impact cu efectele lui. ceea ce face evaluarea totală mai obiectivă. Aceasta nu implică doar efectele de ordinul întâi (impactul direct). acoperă 100 de feluri de operaţiuni. aşa numita matrice Leopold.

respectiv ultima valoare a şirului. Niveluri de analiză şi prelucrare a şirurilor de valori În faza de colectare de informaţii este posibil să se obţină numeroase date. xi.5.  .definirea domeniului de variaţie: valoare minimă. Aceste prelucrări statistice se pot face la diferite niveluri de interpretare: nivel I .suma simplă a tuturor măsurătorilor.numărul de măsurători a şirului. lunare. În aceste condiţii valoarea minimă şi valoarea maximă este prima valoare. . valoare medie Stabilirea măsurilor caracteristice ale şirului presupune ordonarea valorilor în sens crescător. sub "forma unor şiruri de valori zilnice. valoare maximă. anuale etc. Ele pot constitui şiruri care se pot supune unei prelucrări statistice. În unele cazuri în care unele măsurători au o pondere mai mare decât cele curente se poate stabili o valoare medie ponderată. Valoarea medie simplă se poate stabili cu formula: în care: n .valorile fiecărei măsurători.2.

cu cât fenomenele studiate au un grad mai mare de complexitate (fapt specific problematici de mediu). Aceştia sunt: . economici. ecologici. nivel II . cu cât depind de mai mulţi factori.factor de ponderare ce poate fi exprimat în diferite moduri. dispersia. valoare care este situată la jumătatea şirului. formula (1) capătă forma: în care: ni .definirea caracteristicilor interne ale domeniului (concentrarea valorilor. cu atât mai mare este variaţia valorilor şi nu mai este suficientă reprezentarea anterioară Pot fi definiţi în prima etapă indicatorii simpli ai variaţiei. Este interesantă şi valoarea medianei. ordonat după un anume criteriu (mărime. asimetria) Determinarea valorilor caracteristice ale şirului statistic la acest nivel constă în stabilirea indicatorilor de variaţie.În acest caz. În general. sociali etc. cronologie etc).

Amplitudinea absolută a variaţiei. definită prin relaţia: în care notaţiile sunt cele anterioare.xmin în care: xmax . c). Abaterea individuală absolută. Amplitudinea relativă a variaţiei.a). xmin .valoarea minimă şirului b). determinată prin relaţia: Abaterile maxime într-un sens sau altul: . definită prin formula: A = xmax .valoarea maximă a şirului.

Abaterea individuală relativă. Astfel pot fi definite: e). a cărei formulă de calcul este: . se stabileşte cu relaţiile: iar abaterile maxime realtive în mod corespunzător: În numeroase interpretări ale şirurilor statistice se utilizează indicatori sintetici ai variaţiei. Abaterea medie lineară.d).

Se calculează cu relaţia: . cât de depărtate sunt valorile şirului.f). în calcule de corelaţie. care exprimă amplitudinea variaţiei valorilor din şirul statistic considerat. Mult mai importantă şi mai des folosită este abaterea medie pătratică. Coeficientul de variaţie. care se foloseşte în analiza variaţiei la estimarea erorilor de selecţie. g). Aceasta se determină cu relaţia: Abaterea medie pătratică este un indicator de bază. Se exprimă cu formula: h). Dispersia este un alt indicator ce exprimă.

se utilizează şi asimetria. Dacă valoarea este între 0 şi 1. .Se observă că pentru a calcula abaterea medie pătratică.abaterea medie pătratică Acest coeficient de asimetrie poate lua valori între -l şi +1. asimetria este pozitivă. Într-o scrie perfect simetrică coeficientul de asimetrie este egal cu 0. se calculează cu relaţia: = asimetria absolută . dacă valoarea este între -l şi 0. În acest sens coeficientul de asimetrie. cu atât asimetria este mai mică. cu cât este mai mic în valoare absolută. este necesară calcularea dispersiei. La definirea caracteristicilor interne ale domeniului. asimetria este negativă.

acestea au un caracter semiempiric şi este necesară validarea coeficienţilor.. Aceste relaţii pot avea dimensiuni liniare de tipul: A=B + x ( 18 ) sau A = x + B ( 19 ) dimensiuni ale unor relaţii de gradul doi: A = x2 x B ( 20 ) sau A = x2 + B ( 21 ) nivel IV .Yn) ( 22 ) Ultimul nivel de prelucrare statistică reprezintă o activitate complexă şi constă în elaborarea unor modele prin care se caută descrierea în detaliu a proceselor. prin introducerea a mai mulţi parametri. Se pot da exemple ca: T = /(Q) în care: T.nivel III .turbiditatea apei la sursă.. Y2.distanţa de dispersie a poluantului pe cale aeriană... În general.Y3. V .definirea unor corelaţii între doi indicatori X = f(Y) Acest tip de prelucrare oferă posibilitatea stabilirii unei relaţii între doi indicatori şi care poate fi deosebit de utilă pentru prognozarea unor posibile evoluţii ale fenomenelor. . implicaţi în proces.viteza vântului.debitul de apă pe râu sau D = /(v) ( 17 ) în care: D .elaborarea unor modele de corelare sau dependenţă a mai multor indicatori x = f(Y. Q .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful