Fluidele de Foraj și Impactul lor în Mediu

CORNELIU HORAICU

Cursul nr. 6 EVALUAREA IMPACTULUI ECOLOGIC (EIE) 1. Aspecte generale O componentă a conceptului dezvoltării durabile constă în ţinerea sub control a impactului activităţilor social-economice asupra mediului. Ţinerea sub control a impactului presupune cunoaşterea în detaliu a fenomenului, ceea ce presupune parcurgerea etapelor de identificare, estimare, apreciere etc. Este ceea ce se urmăreşte prin conceptul general al Evaluării Impactului Ecologic (EIE). La nivelul legislaţiei din România, în timp s-au promovat ca elemente componente ale: - studiu de impact - SI; - bilanţ de mediu nivel 0,1, II (BM O, BM I, BM II); - evaluarea riscului de mediu (ERM). La nivelul legislaţiei internaţionale sunt promovate prin seria ISO 14000 "Sistemul de management de mediu" sau a unor legislaţii naţionale şi alte concepte, printre care menţionăm: - auditul de mediu - AM - analiza ciclului de viaţă - ACV - evaluarea performanţei de mediu - EPM

Este de menţionat că în general se remarcă un dinamism şi o tendinţă de perfecţionare a reglementărilor pe linia evidenţierii relaţiei dintre o anumită activitate sau produs cu mediul şi minimalizarea eventualului impact negativ asupra mediului. Din punct de vedere al legislaţiei române este necesar a se face eforturi pentru o adoptare integrală, cât mai rapidă a conceptelor promovate în seria ISO 14000, ca o componentă a alinierii de ansamblu a României la legislaţia Comunităţii Europene. Revenind la prevederile legislaţiei române menţionăm că studiul de impact este necesar să fie realizat pentru activităţi ce se proiectează, în timp ce,toate celelalte tipuri de studii se aplică la activităţi existente.
2. Necesitatea EIE Este bine cunoscut faptul că orice activitate umană are o gamă larg de implicaţii care se pot resimţi în cele mai diverse domenii. În general trebuie să se ţină seama de întreg spectrul de implicaţii, efectele indirecte în unele cazuri depăşind, ca importanţă pe cele directe. Astfel, o anume tehnologie produce, pe lângă efectele directe, pentru care a fost concepută - proiectată şi o serie de efecte indirecte, care la un moment dat, prin evaluarea implicaţiilor pot pune sub semnul întrebării valabilitatea tehnologiei.

Figura nr. 1.
Implicaţiile dorite şi efectele indirecte ale unei metode, tehnologii sau activităţi

legate de specificul oraşului respectiv (condiţii geografice. tradiţie etc. dar şi efecte nedorite (risc de accidente. Acesta poate fi realizat prin patru mijloace: tramvai. 2.n (Figura nr. un anume obiectiv poate fi realizat prin mai multe căi. dar şi de multe altele.). Dar fiecare din aceste metode de obţinere a efectului dorit (Ej) au anume rezultate indirecte. Analiza fiecărui mijloc de transport relevă anumite efecte dorite (rapiditate. metodei ce urmează a fi selectată. în acest sens. troleibuz. Un exemplu. Fiecare din aceste mijloace au avantaje şi dezavantaje conform celor sintetic prezentate în figura nr. Alegerea soluţiei pentru rezolvarea transportului va ţine seama de aceste elemente. O cuantificare a acestora. ţinând cont de specificul local va determina pentru fiecare caz în parte soluţia optimă. nepoluante). îl poate constitui transportul public orăşenesc. . poluare). incluzând desigur şi elementele de mediu. Costurile şi efectele rezultatelor indirecte trebuie să fie luate în considerare în aprecierea.Pe de altă parte un anume efect. Obiectivul dorit (Od) poate fi realizat printr-o serie de metode (Mi) unde I = 1 . capacitate de transport. execuţie dificilă. Desigur că problematica mediului poate înclina decizia pentru o soluţie sau alta. autobuz.metrou. 1). pe baza unor metode matriciale.

adică metodele. componenta "org" în care se reflectă relaţiile. interacţiunile dintre activitatea propriu-zisă şi ceilalţi factori. promovare. necesitatea studierii şi evaluării impactului unei activităţi umane asupra tuturor domeniilor. dar în special asupra mediului.. este justificată prin trei mari categorii de argumente:  iniţierea din timp a unor acţiuni menite să reducă efectele negative colaterale.Abordând o privire sistemică în analiza unei activităţi putem constata că ea este alcătuită din trei componente: componenta "hard" adică mijloacele. tehnologiile. implementare a unei activităţi. materialele cu care se realizează activitatea. Având în vedere cele precizate anterior. determinate de activitatea respectivă. De multe ori această ultimă componentă lipseşte în analiza şi în etapele de proiectare. echipamentele. componenta "soft". . programele după care se desfăşoară activitatea.

evaluare şi proiectare de acţiuni. ci printr-un proces continuu interactiv. ceastă analiză şi analiza contextului în care se desfăşoară activitatea va permite identificarea. se formulează o gamă largă de acţiuni şi măsuri menite să contracareze efectele negative şi să le dezvolte pe cele pozitive. estimarea şi apoi evaluarea efectelor complexe pe care acestea le determină. în care unele dintre etape se repetă în noi condiţii. EIE va urmări deci efectele cele ce pot fi determinate de o anume activitate sau proiect.1 Asupra definiţiei Evaluării Impactului Ecologic Într-o definiţie succintă EIE urmăreşte investigarea ştiinţifică a efectelor complexe ce ar rezulta sau rezultă din impactul unei activităţi ce urmează a fi promovată asupra mediului. în continuare. pe baza evaluării efectelor. Foarte important pentru EIE este comunicarea rezultatelor obţinute. factorilor implicaţi. Dar rolul EIE nu se opreşte aici. identificare. economic şi posibil politic. în noi alternative.2. EIE nu se realizează printr-o simplă parcurgere secvenţială a etapelor specifice: analiză.2. fie asupra factorului social. studiul trebuie să identifice potenţiali utilizatori şi cerinţele lor. . Datorită naturii. încă din etapele iniţiale de analiză şi identificarea celor mai adecvate tipuri şi forme de prezentare a informaţiilor. Având drept obiectiv furnizarea unor informaţii utile. în general. conform schemei din figura 3. cultural.

La rezolvarea problemelor ce se pun se vor antrena. cadrului instituţional. empirică. coordonare şi sintetizare a rezultatelor. jurişti. sintetică. sociologi. dialectică sau globală. Această largă participare şi apelare la diferite metode de investigare nu trebuie să afecteze unitatea studiilor şi urmărirea finalităţii acestora. economişti. culturii. astfel. structurii sociale şi nu în ultimul rând asupra mediului. Acest caracter impune. scoţând astfel în evidenţă caracterul de interdisciplinaritate al EIE. în afară de experţi în domeniul protecţiei mediului şi ingineri. Astfel. .Este evident că EIE are un caracter interdisciplinar. EIE apelează aproape la toate modalităţile de investigare ştiinţifică: analitică.că totuşi EIE va avea un colectiv restrâns de organizare. atât modul cum se realizează EIE cât şi cine le realizează. caracter impus de analiza sistematică necesar a fi făcută prin evaluarea impactului asupra elementelor economice.

. Aceste studii lărgesc aria de informaţii. în diferite condiţii. de cercetare prospectivă sau de prognoză tehnologică. izolat. .elaborarea de soluţii concrete care să reducă efectele negative şi să dezvolte cele pozitive. În general în ultimul timp.2. urmărind să prognozeze relaţia şi efectul unei activităţi ce urmează a fi realizată asupra mediului sau să prevadă efectul asupra mediului a unor activităţi existente. de amplasare teritorială. care le delimitează de alte studii. care să reducă la minimum efectele negative şi să stimuleze cele pozitive. baza adoptării acelor măsuri pe termen lung sau scurt. pentru factorii de decizie. studii tehnico-economice etc.2 Relaţia EIE cu alte tipuri de studii EIE au şi un pronunţat caracter anticipativ.echipa interdisciplinară de analiză. care să constituie. . EIE au anumite caracteristici. Pe de altă parte trebuie atrasă atenţia că EIE nu are menirea de a furniza decizii. ce se retehnologizează sau modernizează.folosirea unui punct de vedere sistemic. Pe această linie EIE se coroborează cu studiile de previziune. economică.2. neaşteptate. nedorite. . care ignorau interdependenţa şi fragmentau realitatea. În cele ce urmează se vor insera sintetic. .evaluarea caracterului diverselor efecte. . De asemenea EIE trebuie să beneficieze de rezultatele unor studii de marketing. socială etc.examinarea efectelor directe dorite şi în aceeaşi măsură a efectelor indirecte. rolul EIE se manifestă şi pe direcţia integrării unor analize care se făceau până acum sectorial. În ultima analiză.utilizarea analizei previzionale. . cele mai importante dintre acestea: .identificarea celor ce vor suporta acţiunea efectelor impactului. a costurilor şi beneficiilor pe care le implică. posibil să apară într-un viitor mai apropiat sau mai depărtat.

.

amânarea promovării proiectului. .modificarea proiectului. . implică: . neintenţionate. identificarea şi evaluarea acestora în cadrul EIE. cu efect redus asupra mediului. oferă criterii suplimentare ce pot completa listele obişnuite de criterii tehnico-economice. . Gama largă de efecte indirecte. utilizate în general.promovarea unor programe de monitorizare a evoluţiei efectelor negative asupra mediului. Acţiunile menite să ducă la contracararea efectelor negative şi la dezvoltarea celor pozitive. Pe de altă parte.iniţierea unor acţiuni pentru informarea şi educarea publicului etc. . Pe de altă parte rolul amintit se poate orienta şi pe direcţia suportului deciziilor de acţiune. . care se manifestă pe termen lung.EIE poate avea un rol de orientare. .definirea cadrului instituţional adecvat protecţiei mediului. acest rol se poate manifesta pe asigurarea suportului pentru decizii de orientare. stimularea acţiunilor de găsire a soluţiilor de reducere a implicaţiilor negative.definirea unor reglementări care să introducă noi tipuri de proiecte.

. strict deterministă.3. dialogul dintre punctele de vedere alternative.3. . precum şi utilizarea demersului sistemic. înţelegerea relaţiilor de cauzalitate care intervin în dinamica procesului de impact nu trebuie să se rezume la o abordare lineară. a teoriei şi metodologiei analizei sistemice.2. nelineară. care se manifestă la nivelul "întregului". întro viziune sectorială.studiul nu trebuie să se rezume la tratarea analitică. Încă o dată trebuie spus că interdisciplinaritatea.analiza nu trebuie să fie monodisciplinară. tratarea de ansamblu. . Aspecte teoretice ale evaluării impactului ecologic 2.evaluarea nu trebuie să situeze într-o singură perspectivă de interpretare.1 Componentele şi etapele EIE Din primele faze ale elaborării EIE trebuie avut grijă ca acestea să evite următoarele situaţii: . structura cauzală. urmărind studierea aspectelor funcţionale în detrimentul înţelegerii semnificaţiei de ansamblu a caracteristicilor. În aceste condiţii etapele studiului de impact sunt prezentate în tabelul 1. sunt tot atâtea metode ce trebuie implicate în EIE.

urmărirea efectelor 8. responsabilităţilor 2 Identificarea efectelor 3.estimarea mărimii şi importanţei efectelor .colectare-selectare.stabilirea obiectivelor (identificare.analiza ariilor de impact . Analiza preliminară .precizarea termenelor.evaluarea acţiunilor cu seturi alternative de criterii .identificarea acţiunilor menite să stimuleze efectele pozitive . crt .evaluarea efectelor cu diferite seturi de criterii sectoriale şi globale . Evaluarea efectelor 5. .ancheta socială . Etape Conţinutul etapei 1. Proiectarea acţiunilor şi strategiilor 6. selectare) .definirea listei de efecte ce pot fi evaluate .proiectarea strategiilor de acţiune (etape. bugetelor. fonduri) .analiza sistemului şi subsistemelor generatoare de impact .limitarea ariei EIE .identificarea acţiunilor menite să contracareze efectele negative .descrierea efectelor impactului .analiza probabilităţii de manifestare a efectelor .Nr . Estimarea efectelor 4. Comunicarea şi mediatizarea rezultatelor Definitivarea şi transmiterea la factorii de decizie .descrierea obiectivului studiului . Evaluarea complexă şi propunerea pianului de acţiune 7. observaţii şi propuneri .

. . Trebuie avute în vedere şi unele elemente strict legate de posibilitatea de realizare a EIE. .durata preliminară de realizare a studiului. atât ca extindere. Dintre acestea se pot cita: . . având în vede resursele materiale.costuri implicate. urmărindu-se activităţi de analiză a impactului în condiţiile materiale date.complexitatea metodologiei. . Enumerăm câteva dintre elementele de selectare ce pot fi avute în vedere: . . . capacitatea de cercetare nu este nelimitată. Foarte important pentru reuşita EIE este stabilirea limitelor de investigare. timpul. cât şi ca aprofundare. Amintim că posibilitatea de realizare a EIE.durata efectelor.oportunitatea socio-politică de transpunere în practică a datelor. . în condiţiile date. fapt ce va permite orientarea efortului astfel încât.Câteva consideraţii se pot face pentru unele din etapele menţionate.nivelul de pregătire necesar. .gradul de intercondiţionare cu alte fenomene.costul realizării EIE. În aceste condiţii se folosesc o serie de criterii de selectare. .intensitatea şi dimensiunea impactului. să se obţină rezultate semnificative. .măsura în care rezultatele studiului pot fi extinse.caracterul de ireversibilitate al schimbărilor ce pot fi induse.baza de date necesară. .măsura în care beneficiarul studiului are capacitatea de a transpune în practică datele rezultate.

 tipurile de acţiune. Această fază are etape intermediare sau sub etape de realizare. a căror succesiune nu este strictă. cu alte cuvinte. situaţia actuală şi de perspectivă a obiectivului. Etapele de maxim efort şi care constituie partea esenţială a EIE. De asemenea. demografie. . după ce s-a delimitat o arie afectată.  aria geografică a propagării efectelor.Direcţiile de limitare se referă la:  dimensiunile de impact. cu toate intrările şi ieşirile. valorile culturale. profilul socio-economic al zonei. Ca punct de plecare pentru studiu îl constituie descrierea principalelor caracteristici tehnice de funcţionare a obiectivului. sunt strict necesare şi utile informaţiile referitoare la coordonatele fizico-naturale. Una din cele mai importante etape este identificarea totalităţii efectelor impactului. se precizează modificările care au loc în cadrul ei. De răspunsul corect la întrebări ca: "Cât sunt de mari efectele ?" depinde succesul analizei. tradiţiile.  orizontul de timp până la care se studiază efectele. sunt identificarea şi descrierea ariilor de impact şi identificarea efectelor de impact însoţite de analiza deciziilor de răspuns la impact. istorice. Realizarea cu succes a acestei faze condiţionează în mare măsură desfăşurarea şi calitatea analizei impactului. arheologice etc. Cea mai dificilă etapă este cea a estimării efectelor. Identificarea ariilor de impact permite trecerea la studierea efectelor.

medierea lor. natura extrem de diversă a efectelor. să ofere o bază de interpretare a rezultatelor obţinute. faza de estimare a studiului necesită precizarea probabilităţii şi întinderii efectelor. estimarea în termeni calitativi se poate dovedi unica soluţie. Mărimea efectelor aşa cum este apreciată prin intermediul indicatorilor.Prin estimarea efectelor se înţelege aprecierea cantitativă sau/şi calitativă a unor procese sau fenomene. În acest caz este necesară transformarea aspectelor calitative în mărimi cantitative. iar estimarea cantitativă. se raportează întotdeauna la niveluri de referinţă. De multe ori. incertitudinii şi multitudinii de interacţiuni. la anumite standarde. La un nivel mai general de interpretare. având în vedere noutatea problemelor. cu ajutorul unor metode care să facă posibilă agregarea şi. La baza estimării efectelor stă mărimea. . aceasta determinându-se pe baza nivelului unor indicatori. a perioadei în care se vor manifesta. a complexităţii. care caracterizează efectele. necesitând construirea de modele matematice sau fizice. lipsa unor date anterioare sau similare. Necesitatea cuantificării se pune mai ales în acele evaluări unde se impune agregarea indicatorilor. a dinamicii etc. la intervale de admisibilitate. a vitezei de difuzie a efectelor.

fonduri destinate mediului). operaţionale). ecologici etc.O astfel de scală tipică poate fi:  + + influenţă mare pozitivă.3..  + influenţă pozitivă. economici (venit mediu. grupe de populaţie. .2 Indicatori al EIE Un rol important în procesul de estimare îl are definirea indicatorilor. valoarea producţiei. a parametrilor direct observabili. mai ales acolo unde se fac comparaţii în timp şi spaţiu. sol etc). Indicatorii vor fi specifici domeniului pe care îl reflectă: economici. aer. de descriere a activităţii analizate (tehnologici. Cel mai des în cazul unor evaluări al impactului ecologic se întâlnesc indicatorii: de descriere a mediului geografic-climatologic-meteorologic.  . aprecierea numerică poate fi utilizată acolo unde termeni ca "impact semnificativ" sau altele similare sunt ambigui.  . sociali (număr locuitori.  0 influenţă nulă. numerabili sau măsurabili. Principalul avantaj al cuantificării este precizia mai apropiată de fenomen. şomeri).influenţă negativă. 2. care au capacitatea de a reflecta cât mai fidel efectele.influentă mare negativă. de caracterizare a calităţii componentelor mediului (apă. sociali.

implică modificarea mediului natural. sau CEE. efectele pot fi exprimate direct printr-un singur indicator. Desigur că realizarea unor obiective economice. vibraţii. Modificarea mediului. în recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sau a unor comisii de specialitate ale ONU. pe baza cărora să se elaboreze standardele de calitate a apei. promovarea de noi tehnologii. sol. solului etc Aceste standarde promovează şi legiferează nivelurile admise. de cele mai multe ori în sens negativ. ele încadrându-se. Unii din indicatorii primari care prezintă în ultimul timp un mare interes în contextul EIE sunt indicatorii care reflecta starea de calitate sau de poluare a mediului. implicaţiile analizate în EIE îi sunt prea generale sau complexe pentru a permite o astfel de caracterizare. după care se apreciază modificările survenite în mediul înconjurător. se pune problema găsirii unor indicatori primari. face necesară promovarea de observaţii şi măsurători. concentraţiile. Cel mai ades însă. în general. aer. Astfel. construcţia de drumuri sau aeroporturi etc. O primă etapă în aprecierea modificării mediului înconjurător este analiza modificării componentelor mediului înconjurător: apă. aerului. toate ţările şi-au stabilit şi adoptat standardele de calitate şi de emisii de poluanţi. Aşa cum s-a spus pentru fiecare din aceşti factori de mediu.În unele cazuri. mai rare totuşi. care apoi prin agregare să permită calculul unor indicatori globali. limitele sau pragurile. . Limitele prevăzute în acest standarde sunt în general apropiate. sănătatea umană. biodiversitatea. care să exprime efectele analizate. zgomot.

distruse. respectiv costul economic şi social al evitării prejudiciilor (echipamente de filtrare a aerului. Trebuie subliniat că EIE nu se referă numai la indicatorii primari sau globali ce caracterizează calitatea mediului. respectiv costul prejudiciilor directe (recolte. Costul poluării poate fi divizat în patru categorii: . la nivelul ecosistemelor. echipamente de protecţie etc): . Introducerea unei dimensiuni economice pentru analiza poluării mediului natural este dificilă.O a doua etapă constă în agregare.costul evitării. . ea putând deveni însă operaţională pentru cazuri concrete şi aspecte particulare. respectiv costul resurselor necesare pentru proiectarea.costul atenuării. după o metodă sau alta. respectiv costul resurselor necesare pentru atenuarea poluării şi încadrarea lor în standarde.costul urmăririi. aceştia se analizează în corelaţie cu indicatori care să caracterizeze efectele economice şi sociale ale poluării. Asupra indicatorilor primari ce pot caracteriza starea unuia sau altuia din factorii de mediu. datorită marii diversităţi de situaţii. . . planificarea. urmărirea şi controlul poluării. maladii profesionale etc). În acest caz principiul care se foloseşte în estimarea costului este acela al evaluării costului aducerii zonei afectate la situaţia anterioară poluării sau a costului necesar pentru evitarea poluării.costul prejudiciului. a acestor indicatori primari în indicatori globali care să exprime starea de calitate a mediului. cât şi a indicatorilor globali ce pot caracteriza starea ecosistemelor se va mai reveni.

de a soluţiona în mod optim problemele de mediu ce apar în teritoriul controlat. în diverse orizonturi de timp. abilitate cu protecţia mediului. Succesul promovării acţiunilor de protecţia mediului este asigurat de promovarea analizelor economice de tip: PAGUBĂ . dintr-un anumit punct de vedere. 2.3 Comunicarea rezultatelor Specific EIE este importanţa pe care o are faza de comunicare a rezultatelor. Rezultatele nu pot rămâne în cercul închis al unor unităţi. comunicarea se constituie ca proces permanent ce se manifestă pe parcursul elaborării studiului şi care caracterizează interacţiunea din cadrul echipei de cercetare. etapa finală a EIE. Sensibilitatea populaţiei faţă de problemele de mediu. preocupările diferitelor organisme ale administraţiei de stat.BENEFICIU în raport cu mediu.COST . În aceste condiţii comunicarea rezultatelor prezintă trei semnificaţii deosebite: comunicarea este. care să conducă la elaborarea unor decizii conforme cu interesul ecologo-economic al zonei şi situaţiei. ele trebuie să cunoască o anume circulaţie. comunicarea reprezintă şi un transfer de informaţie în interiorul unui sistem sau între sisteme diferite. . fac că în acest caz comunicarea rezultatelor să aibă semnificaţii deosebite. Informaţiile din studiu vor servi ca bază de plecare şi elaborarea de decizii. Se oferă astfel utilizatorilor imagini semnificative asupra fenomenelor studiate. cât şi relaţiile acesteia cu utilizatorii potenţiali ai rezultatelor cercetării.Estimarea acestor costuri poate să ofere o apreciere globală asupra fenomenului de poluare şi numai tratarea lor în totalitate este în măsură să releve dimensiunile reale ale poluării.3. interesul crescând al massmedia privind poluarea.

R4. Rl are caracteristica principală "puterea de decizie". în ceea ce priveşte comunicarea rezultatelor. economic.  R 4 – publicul. . atât de perceperea informaţiei. este echipa de cercetare. Receptorul este constituit dintr-o serie de categorii foarte diversificate ca acţiune şi intenţii. specific EIE.Deci procesul de comunicare. sursa sau cel ce emite mesajul. social pentru această decizie. astfel că informaţia primită trebuie să le permită continuarea investigaţiilor pentru reducerea efectelor negative. Informaţia pe care o primeşte trebuie să constituie suport tehnic. complementare. R2. Astfel.  comunicarea echipei de cercetare cu sistemele externe. poate avea trei faţete:  comunicarea în interiorul echipei de cercetare.  comunicarea cu utilizatorii studiului de impact. R3 sunt caracterizaţi de capacităţi tehnice deosebite de investigare. În aceste categorii de receptori (R) pot fi inclusi:  R 1 – factori de decizie. teoria generală a comunicării. Este interesant de aplicat la cazul studiilor de impact. Astfel este determinată configuraţia întregului proces de comunicare-informare.  R 3 – cercetători din domeniul evaluării „studiului de impact”.  R 2 – specialişti din domenii adiacente. cât şi a informaţiei propriu-zise. stimularea celor pozitivei găsirea de alternative. cât şi de decizie în influenţarea sau nu a activităţii supuse studiului. trebuie să primească o informaţie directă. fiind cel care suportă impactul. Fiecare din aceşti receptori are specificul său. uşor perceptibilă şi inteligibilă cu caracter alternativ de opţiune.

3.4 Structura unui raport de evaluare a impactului ecologic În cele ce urmează se face o prezentare a modului de organizare şi prezentare propriu-zisă a raportului de evaluare. constituindu-se într-un instrument de educare socială. . Fără a avea caracterul unui standard sau normativ. Specificul constă în: . a dezvoltării de sine a societăţii.existenţa unei comunicări între diferitele categorii de receptori pentru obţinerea de informaţii directe. În cazul EIE. apare un specific al relaţiei dintre sursă şi receptori in cadrul comunicării rezultatelor. 2. . Caracterul interactiv al comunicării. prezentele recomandări pot asigura o anumită uniformitate în modul de prezentare a rapoartelor şi o mai bună înţelegere a problemelor ridicate în raport. prin sistemul de comunicare trebuie să se realizeze o finalitate mai largă şi câştigarea unui auditoriu divers. între receptor şi. pentru a se atinge scopurile unui EIE.existenţa unei comunicări şi în sens invers. impunerea unor condiţii). ciclul sursă-receptor-sursă se reia dacă apare o altă alternativă sau modificări ale proiectului iniţial.Ca semnificaţie generală. suplimentare. impuse de unul dintre receptori. . sursă. Acest specific este redat în graful de funcţionare din figura nr. în respectarea principiilor dezvoltării durabile. prin care se influenţează sursa (studierea unei alternative.

. Lista include tabele. Limbajul în care se redactează rezumatul nu trebuie să fie prea tehnicist. figurile şi anexele. Rezumat-Sinteză Un rezumat al raportului. elementele de controversă şi problemele ce trebuie rezolvate. trebuie să fie uşor accesibil şi să scoată în evidenţă elementele asupra cărora trebuie să decidă instituţiile în drept.Se recomandă ca raportul să fie structurat după cum urmează: Prima pagină Această pagină. nu mai lung de 10-15 pagini. Se recomandă ca tot în această parte să fie inclusă o lista a abrevierilor utilizate în text. denumirea raportului. enumeră organizaţia responsabilă şi cele colaboratoare precum şi localizarea acestora. Cuprinsul Studiul propriu-zis Este prima pagină cu care începe raportul propriu-zis. Rezumatul trebuie să conţină concluziile finale. contextul în care a fost elaborat şi data până la care se primesc observaţiile pe marginea lui. se indică numele. De asemenea este necesar a fi trecute persoanele şi instituţiile intervievate. parte integrantă a raportului. Cuprinsul reprezintă o listă a capitolelor şi a numărului paginii respective. adresa şi numărul de telefon ale persoanelor care pot fi contactate. care să descrie cu acurateţe conţinutul raportului. Urmează prezentarea capitolelor de substanţă ale raportului de evaluare.

Scopul şi necesitatea acţiunii Acest capitol cuprinde o descriere concisă a scopului şi necesităţile acţiunii pentru care se cere promovarea proiectului sau activităţii respective. Mediul afectat Se face o prezentare a mediului natural a zonelor ce vor fi afectate de toate alternativele considerate.. incluzând acţiunile propuse Cuprinde o prezentare a impacturilor ecologice şi a activităţilor propuse de titularul de proiect. Alternative Prezentarea va cuprinde diferite modalităţi de abordare a scopului de baza şi a necesităţii acţiunii propuse. Sunt inserate toate activităţile ce se vor desfăşura şi pentru care titularul de proiect este responsabil. Scopul acestei prezentări este de a identifica alternativele cu cel mai puţin dăunător impact ecologic. capitolul va cuprinde o completă şi riguroasă prezentare şi apreciere a tuturor alternativelor convenabile. Investigarea alternativelor sau variantelor va include şi cele nevalabile şi motivele pentru care unele alternative sunt recomandate şi altele eliminate. Se vor avea în vedere toate alternativele prezentate într-o formă convenabilă. Datele şi analizele pentru fiecare zonă vor fi proporţionale cu importanţa impactului din acea zonă. care în acelaşi timp corespunde scopului de bază şi necesităţilor activităţii propuse de titular. Alternativele. .

în material mai sunt incluse capitole care reflectă caracterul interactiv al unui studiu de evaluare. identificarea oricăror efecte ecologice adverse care nu pot li evitate. Comentarii şi răspunsuri la comentarii Capitolul cuprinde o enumerare a tuturor observaţiilor sau comentariilor transmise de agenţii sau persoane interesate. Autorul observaţiei trebuie identificat prin nume şi adresă. . Este important de analizat relaţia între folosirea mediului pe termen scurt şi mărirea productivităţii pe termen lung şi orice angajare de resurse irecuperabile sau ireversibile care au loc dacă acţiunea este implementată.Consecinţele ecologice ale alternativelor Constituie o discuţie asupra impacturilor ecologice ale diferitelor alternative. Comentariile trebuie să aibă un caracter şi sectorial (pe factori de mediu sau secvenţe de promovare a proiectului şi de activitate propriu-zisă) şi global. Comentariile incluse în capitol sunt şi ele de substanţă şi cer un răspuns similar. Răspunsurile la comentarii pot urma direct după comentariu sau se pot referi la comentarii particulare care necesită răspuns specific. Cu acest capitol raportul de evaluare este încheiat. în cazul implementării acţiunii. Răspunsurile trebuie să se adreseze cât mai direct şi anume substanţei observaţiei. Dacă referinţele sunt deja incluse în EIE se citează numărul paginii care le conţine. Se propun măsurile de reducerea a acestor efecte. precum şi comentarii rezultate la audierea publică a proiectului.

organizaţiilor şi persoanelor cărora le sunt transmise copii ale raportului. oficii guvernamentale) unde pot fi consultate materialele respective. relativ noi. ci reprezintă un sistem care este generat de deciziile teoretico-metedologice ale grupului de cercetare interdisciplinară. Capitolul include o listă cu denumirea şi adresa completă a agenţiilor. Metodologia EIE Specificul EIE constă în investigarea unor probleme deosebit de complexe. Lista include şi denumirea şi adresa depozitarilor publici ale raportului (biblioteci. metodologia nu poate fi concepută ca o înşiruire de metode şi tehnici de investigaţie. Ca atare. în care intervin elemente eterogene.Lista preparatorilor O listă a numelor şi un rezumat al calificărilor profesionale ale persoanelor care sunt responsabile pentru elaborarea raportului EIE sau a materialelor de bază.4. Metodologia studiilor EIE se construieşte în raport cu elementele precizate de cadrul teoretic. care oferă în acelaşi timp şi reperele pentru evaluarea metodologiei în ansamblul ei. situate într-o textură cauzală nelineară şi a căror dinamică acoperă un orizont mare de timp şi spaţiu. metodologia se compune din tehnici şi metode aflate în interdependenţă. delimitate conform cadrului conceptual al studiului de impact. Iată de ce capătă importanţă metodologia de investigare. având drept scop realizarea obiectivelor. Se va menţiona la fiecare autor capitolele de care a răspuns. vag structurate. 2. agenţiilor şi organizaţiilor cărora le sunt transmise copii ale raportului. a elaborat sau coordonat. Lista persoanelor. Înţeleasă ca sistem. .

în conformitate cu natura concretă a situaţiei. care este adecvat situaţiilor particulare ale problemei de cercetat. Un prim element se referă la distincţia ce trebuie făcută între noţiunile de "metodă" şi "tehnică" de investigare. Prin metodă se înţelege un procedeu teoretic de realizare a unui obiectiv metodologic explicit. S-a discutat anterior că EIE are un număr de operaţii caracteristice: . Descrierea metodei va conţine toate elementele referitoare la semnificaţiile tehnicilor ce o alcătuiesc. ca parte componentă a EIE. Metoda se compune dintr-o familie de tehnici.identificarea. . Metodele şi tehnicile utilizate la EIE corespund acestor secvenţe. . prin intermediul cărora se aplică. scopul urmărit. trebuie precizate încă două noţiuni. Al doilea element se referă la modul de utilizare a unor metode şi tehnici de investigare în funcţie de operaţia sau secvenţa necesar a fi analizată. ipotezele. în anumite ipoteze specifice. modul propriu de aplicare.Legat de metodologia EIE.estimarea. Tehnicile diferă între ele prin modul propriu de realizare. .evaluarea.

generează vârfurile arborescentei.lanţul de efecte. .tehnica arborelui de funcţionare. definită printr-o rădăcină (sau origine). .tehnica arborescentelor interogative. utilizând un tip particular de graf numit arbore. . Se va insista numai pe unele din tehnicile inserate mai sus şi anume pe tehnica arborescentelor interogative. în special în cazul EIE este metoda analizei structurale.Metode şi tehnici utilizate în etapa de identificare Una din principalele metode utilizate în operaţiile de identificare. Tehnica arborescentelor interogative urmăreşte identificarea părţilor componente ale unui sistem (fie ele elemente sau relaţii între elemente). . Analiza structurală face parte din categoria metodelor analitice calitative şi urmăreşte generarea de informaţii privind forma şi structura unui sistem în scopul modelării analitice a proceselor şi fenomenelor din realitate. Ca tehnici componente ale metodei analizei structurale se pot enumera: . în care se plasează problema de studiat şi o mulţime de întrebări care. aplicate succesiv. .tehnica grafurilor de funcţionare.tehnica modelării structurale interpretative. O "arborescentă interogativă" este un tip particular de arborescentă.

în care fiecărui vârf dintr-un arbore de structură i se airibuie un indicator pondere de importanţa sa relativă. de exemplu: componentei p1 de pe nivelul N1 i se asociază componentele pn de pe nivelul N2 şi aşa mai departe. Într-o arborescentă interogativă procedeul de generare a arcelor este dat de răspunsurile la întrebări. . obţinânduse astfel indicatorii de măsurare a elementelor.care au trei zone distincte: zona strategiilor. (2. Pe ultimul nivel se pune întrebarea: „Cum poate fi estimat elementul respectiv ?”. de pe nivelurile unui arbore disjunctiv i se asociază o probabilitate de realizare .) întrebările se iterează pentru componentele de pe nivelul (1) şi se obţine nivelul (2). .) se aplică problemei P un set de întrebări de genul "care sunt componentele problemei P?" sau "care sunt factorii care condiţionează evoluţia problemei P sau sunt condiţionaţi de evoluţia ei ? " ale căror răspunsuri formează primul nivel al arborelui. Se întâlnesc astfel: . arborescenta interogativă de identificare a componentelor asociate unei probleme P se constituie în modul următor: (1.Prin urmare. elemente considerate a fi suficient de detaliate pentru necesităţile de modelare a problemei P (figura 2. zona mijloacelor şi zona resurselor necesare funcţionării sistemului Aplicarea arborescentei interogative permite identificarea elementelor sistemului sub forma unui. Sistemul de arbori interogativi poate fi dezvoltat prin ataşarea unor elemente de cuantificare a componentelor sistemului real. (3.arbore de detaliere structurală şi a ambientului sistemului sub forma unui alt arbore de detaliere structurală.arbori ponderaţi .) se plasează problema P în originea arborelui.) procedeul se repetă până se obţin. (n.5). pe ultimul nivel al arborelui.arbori probabilistici – în fiecărui vârf – tip de răspuns.arbori decizionali . numit arbore ambiental.

În ceea ce priveşte EIE dificultatea constă în aprecierea de ordin cantitativ a posibilităţilor de apariţie a unor influenţe între diferite fenomene. Aceste aprecieri subiective se pot face în diferite variante.2. Probabilităţi ataşate evenimentelor Apreciere calitativă Varianta 1 Varianta 2 Apariţie sigură Apariţie foarte probabilă Apariţie probabilă Şanse egale de apariţie – neapariţie Apariţie improbabilă 1.9 0. precum şi modele integratoare. corespunzătoare influenţelor puternic negative.50 0.70 0.6-0.1-0.2 0.3-0.4.95 0.0 0. în funcţie de gradul de cunoaştere al unui fenomen sau proces.5 0.4 0. În astfel de cazuri se poate folosi o scală de apreciere calitativă. Pentru aceasta se defineşte o scară de apreciere. având valori crescătoare.2 Metode şi tehnici utilizate în etapa de estimare a efectelor Pentru realizarea etapei de estimare a efectelor se folosesc metode şi tehnici specifice domeniilor corespunzătoare diverselor arii de impact.7 0.2. căreia i se ataşează valori numerice reprezentând probabilităţi subiective -vezi tabelul 2.05 . ca în tabelul de mai jos (tabelul 2. procese sau factori de mediu.30 Apariţie foarte improbabilă Neapariţie sigură 0.15 0.3).8-0. dacă este pozitivă sau negativă din punct de vedere al impactului.0 0. De asemenea se pot face aprecieri asupra caracterului influenţei.85 0. până la influenţe puternic pozitive.

Procedeul prezintă însă un dezavantaj important. Prin mediere se poate ajunge la o nivelare a valorilor. deci. lipsind tocmai procesul de semnificaţia majoră a unor opinii. . În aceast|ă situaţie nu se obţine o imagine colectivă asupra problemei.Cuantificarea influenţelor din matricea de impact Apreciere calitativă Valoare numerică Influenţă foarte mare negativă Influenţă medie negativă Influenţă redusă negativă Nici o influenţă Influenţă redusă pozitivă -3 -2 -1 0 1 Influenţă medie pozitivă Influenţă foarte mare pozitivă 2 3 Elementele matricei de impact se pot considera ca fiind media valorilor declarate de experţi. O soluţie alternativă ar fi rularea cu datele fiecărui expert şi compararea rezultatelor finale. deoarece aceste aprecieri au un grad ridicat de subiectivitate şi. cu eliminarea valorilor extreme. ci numai soluţii individuale. diferă destul de mult de la un subiect la altul.

se folosesc în această etapă următoarele grupe de metode: .2. nu pot surprinde decât puţine aspecte ale problemei analizate. în general. dar utilizarea lor este mai dificilă. .variantelor posibile.efectelor identificate şi estimate. după anumite seturi de criterii. .metode mai complicate . . Metodele şi tehnicile folosite în evaluare şi selectare aparţin grupului de metode generale folosite în probleme de ordonare şi decizie.aduc un plus de rigoare. Astfel este necesară evaluarea: . Cum situaţiile investigate în studiile de impact sunt. deosebite de complexe.metode de analiză multicriterială. nu sunt precise.metode ale teoriei deciziilor. În general. resurse financiare. pentru folosirea cărora este necesar să se dispună de cunoştinţe specifice.4. . cât şi metode mai elaborate. permit considerarea mai multor factori.metode de tip arborescentă. . calculatoare electronice.metode simple .uşor de mânuit.3 Metode şi tehnici utilizate în etapele de evaluare Etapele de evaluare intervin în EIE ori de câte ori sunt necesare judecăţi de apreciere ale unor elemente. .metode simple de evaluare. calitatea rezultatelor unei evaluări va fi corelată cu gradul de dificultate al metodelor utilizate: .opţiunilor de acţiune pentru modificarea efectelor. În mod evident. Aria lor este destul de largă.subiectelor studiilor. . cuprinzând atât instrumente simple ce pot fi aplicate fără eforturi deosebite. alegerea metodelor depinde şi de natura problemelor analizate. . timp.

de exemplu DA şi NU (tabelul 2. În metoda „listei de verificare” sau „de control” se porneşte de la o listă a criteriilor de evaluare.Referitor la metodele simple de evaluare este de menţionat că ele sunt caracterizate de faptul că folosesc criterii de evaluare având o aceeaşi scară de măsură. Fiecare variantă analizată este „verificată” în sensul îndeplinirii condiţiilor presupuse de criterii. Lista trebuie să aibă puţine elemente. iar rezultatul verificării trebuie să fie exprimat într-o formă simplă.4 Varianta Criteriul CI VI V2 V3 V4 DA DA DA NU C2 DA NU NU DA C3 NU NU DA DA . Aplicarea listei de verificare Tabelul 2.4). comparabile între ele.

se consideră că toate criteriile au o importanţă egală şi.7). numărul maxim de DA-uri). O metodă simplă care permite surprinderea gradului de satisfacere ai unui criteriu este "metoda stabilirii profilului variantei". Ea constă în construirea "profilului" variantelor analizate prin prezentarea grafică a modului în care varianta satisface un set de criterii pentru care s-a stabilit un număr limitai de valori (vezi figura 2. în plus. Se observă că. se face nici o diferenţă în sensul "gradului" de satisfacere a unui criteriu. nu. . într-o astfel de evaluare.Variantele selectate vor fi cele care vor întruni punctajul maxim (de exemplu.

Având la bază un aparat matematic destul de dezvoltat.metode pentru condiţii de risc. deosebit de potrivite pentru problemele de evaluare şi selecţie în tipul de studiu analizat. Printr-o astfel de metodă elementele de pe fiecare nivel sunt comparate în funcţie de câte un set de criterii specifice ataşate nivelului. evident. este necesar. ajungându-se în final la obiectivele concrete (variantele sau alternativele prin care se minimalizează impactul). S-a văzut că evaluarea în cazul analizei impactului trebuie realizată în funcţie de o multitudine de criterii. Variantele se compară două câte două.metode pentru condiţii de incertitudine. ale căror probabilităţi de apariţie sunt necunoscute. . . ele variind în funcţie de condiţiile externe. O categorie aparte de modele de decizie. având pe niveluri succesive obiective din ce în ce mai detaliate. Multe criterii exprimă însă aspecte calitative necuantificabile. în aceste condiţii se aplică analiza multicriterială care permite efectuarea de comparaţii în funcţie de diferite criterii. baza unei matrici. importanta lor exprimându-se prin aşa-numitii coeficienţi de pertinentă. ele variind în funcţie de condiţiile externe ale căror probabilităţi de apariţie sunt cunoscute.metode pentru condiţii de certitudine. Un grup mai larg de metode şi tehnici sunt cele derivate din teoria deciziei. implicaţiile unei variante nu sunt determinate. ca numărul criteriilor şi al valorilor pe care acestea le pot lua să fie cât mai redus. bazate pe ipoteza că implicaţiile unei variante nu sunt determinate. pe. reprezentate printr-o structură arborescentă. Problema este simplă dacă toate criteriile pot fi evaluate cantitativ printr-o aceeaşi mărime. în vederea selectării variantei optime. eliminând treptat variantele nepreferate. ele sunt clasificate de obicei în funcţie de ipotezele privind condiţiile ce caracterizează situaţiile analizate: . . bazate pe ipoteza că o variantă are întotdeauna implicaţii determinate. Metodele şi tehnicile bazate pe structuri arborescente de obiective (criterii) sunt cele prin care variantele supuse evaluării sunt ordonate în funcţie de un sistem coerent de obiective.Pentru ca diversele profiluri obţinute să poată fi comparate. este cea a metodelor de analiză multicriterială.

atât modul de parcurgere a etapelor de investigaţie.scheme de grafuri funcţionale. Se realizează în prezent această metodă prin Sistemul de Informaţii Geografice (GIS).reprezentări grafice. Reprezentări grafice Această metodă presupune reprezentarea separată a diferiţilor indicatori sau parametrii de mediu în funcţie de alţi parametrii sau indicatori caracteristici proiectului. . în scopul realizării unei EIE este necesară o echipă interdisciplinară de specialişti care se concentrează.4. 2.Folosindu-se structura ierarhizată a arborelui şi coeficienţii obţinuţi pe niveluri. . Prelucrarea datelor de bază se poate face prin: . Hărţile ecologice ale zonei pot fi suprapuse pe harta proiectului şi a zonei afectate pentru a evidenţia amploarea şi specificul impactului. . în paralel şi asupra relaţiilor sintetice şi asupra discuţiilor în detaliu ale fiecărui aspect implicat în impact.prelucrări statistice. . că metodologia de realizare a fiecărei EIE este specifică. obţinându-se astfel o ordonare a impactului diferitelor variante analizate Trebuie subliniat.matrice de impact. se pot calcula în final priorităţile elementelor înscrise pe ultimul nivel.4 Metode şi tehnici de cuantificare şi reprezentare a impactului ecologic Metodele şi tehnicile folosite în EIE s-au dezvoltat în special în ultimii douăzeci de ani. .modele integratoare. totuşi. Pentru obţinerea de informaţii se apelează la instituţii şi centre de specialitate care deţin sau pot fi în măsură să obţină informaţiile respective. cât şi selecţia metodelor şi tehnicilor ce vor fi utilizate. ea fiind condiţionată de o serie întreagă de factori ce determină.liste de control. .

Scheme sau grafuri Aceste tehnici pun în relaţie cauzele unui impact cu efectele lui. Scopul este înainte de toate de a compara diferite variante (tehnologice şi de amplasament). impacturile locale sau exterioare. care poate fi uneori nu foarte complicată şi. ceea ce dă un caracter complex acestei metode. efectele reversibile sau ireversibile. Listele de control mai complicate vor acoperii impacturile pe termen lung sau scurt. Modele integratoare si prelucrări statistice Aceste tehnici vor fi discutate în alte capitole ale lucrării. acoperă 100 de feluri de operaţiuni. ci şi cele de ordinul doi sau trei (impactul indirect). Valoarea deosebită a acestei metode constă în reprezentarea grafică a rezultatelor. aşa numita matrice Leopold. Folosirea acestei metode permite analizarea tuturor relaţiilor posibile. Una din cele mai importante matrice. ceea ce face evaluarea totală mai obiectivă. care produc impacturi la 88 de factori şi condiţii ecologice. De subliniat că matricile pot evalua atât impactul direct cât şi cel indirect. deci.Liste de control În acest caz se folosesc liste cu impacturi potenţiale pregătite pe baza experienţei acumulate în timp. Matricea de impact În prezent este metoda cea mai folosită în EIE. La intersecţia activităţilor cu factori ecologici este cuantificată intensitatea şi importanţa impactului. Ea implică compararea diferiţilor factori într-o matrice în cruce. uşor de dezbătut cu comunitatea locală sau cu autorităţile. . De obicei în aceste matrici se folosesc scări şi metode gradate pentru diferenţierea rolurilor diferitelor tipuri de activităţi şi factori ecologici. Aceasta nu implică doar efectele de ordinul întâi (impactul direct).

Ele pot constitui şiruri care se pot supune unei prelucrări statistice. xi.5. respectiv ultima valoare a şirului. Valoarea medie simplă se poate stabili cu formula: în care: n . valoare medie Stabilirea măsurilor caracteristice ale şirului presupune ordonarea valorilor în sens crescător.numărul de măsurători a şirului. În aceste condiţii valoarea minimă şi valoarea maximă este prima valoare. lunare.suma simplă a tuturor măsurătorilor. În unele cazuri în care unele măsurători au o pondere mai mare decât cele curente se poate stabili o valoare medie ponderată. sub "forma unor şiruri de valori zilnice.definirea domeniului de variaţie: valoare minimă.valorile fiecărei măsurători. anuale etc. Niveluri de analiză şi prelucrare a şirurilor de valori În faza de colectare de informaţii este posibil să se obţină numeroase date. Aceste prelucrări statistice se pot face la diferite niveluri de interpretare: nivel I .2. . valoare maximă.  .

definirea caracteristicilor interne ale domeniului (concentrarea valorilor. ordonat după un anume criteriu (mărime.În acest caz. Aceştia sunt: .factor de ponderare ce poate fi exprimat în diferite moduri. cu atât mai mare este variaţia valorilor şi nu mai este suficientă reprezentarea anterioară Pot fi definiţi în prima etapă indicatorii simpli ai variaţiei. economici. valoare care este situată la jumătatea şirului. asimetria) Determinarea valorilor caracteristice ale şirului statistic la acest nivel constă în stabilirea indicatorilor de variaţie. nivel II . cu cât fenomenele studiate au un grad mai mare de complexitate (fapt specific problematici de mediu). cu cât depind de mai mulţi factori. cronologie etc). sociali etc. formula (1) capătă forma: în care: ni . dispersia. ecologici. În general. Este interesantă şi valoarea medianei.

definită prin relaţia: în care notaţiile sunt cele anterioare. xmin . Amplitudinea absolută a variaţiei. definită prin formula: A = xmax .valoarea maximă a şirului. determinată prin relaţia: Abaterile maxime într-un sens sau altul: .a).valoarea minimă şirului b). Amplitudinea relativă a variaţiei.xmin în care: xmax . c). Abaterea individuală absolută.

Abaterea medie lineară. Abaterea individuală relativă. se stabileşte cu relaţiile: iar abaterile maxime realtive în mod corespunzător: În numeroase interpretări ale şirurilor statistice se utilizează indicatori sintetici ai variaţiei. Astfel pot fi definite: e).d). a cărei formulă de calcul este: .

care se foloseşte în analiza variaţiei la estimarea erorilor de selecţie. care exprimă amplitudinea variaţiei valorilor din şirul statistic considerat.f). Se exprimă cu formula: h). Se calculează cu relaţia: . Mult mai importantă şi mai des folosită este abaterea medie pătratică. cât de depărtate sunt valorile şirului. Coeficientul de variaţie. Dispersia este un alt indicator ce exprimă. g). în calcule de corelaţie. Aceasta se determină cu relaţia: Abaterea medie pătratică este un indicator de bază.

este necesară calcularea dispersiei.abaterea medie pătratică Acest coeficient de asimetrie poate lua valori între -l şi +1. asimetria este negativă. Dacă valoarea este între 0 şi 1. În acest sens coeficientul de asimetrie. . cu cât este mai mic în valoare absolută. asimetria este pozitivă. dacă valoarea este între -l şi 0. Într-o scrie perfect simetrică coeficientul de asimetrie este egal cu 0. cu atât asimetria este mai mică. La definirea caracteristicilor interne ale domeniului.Se observă că pentru a calcula abaterea medie pătratică. se calculează cu relaţia: = asimetria absolută . se utilizează şi asimetria.

.nivel III .Yn) ( 22 ) Ultimul nivel de prelucrare statistică reprezintă o activitate complexă şi constă în elaborarea unor modele prin care se caută descrierea în detaliu a proceselor.distanţa de dispersie a poluantului pe cale aeriană. prin introducerea a mai mulţi parametri.Y3.elaborarea unor modele de corelare sau dependenţă a mai multor indicatori x = f(Y. V . Y2. Q .viteza vântului. acestea au un caracter semiempiric şi este necesară validarea coeficienţilor. Se pot da exemple ca: T = /(Q) în care: T..turbiditatea apei la sursă. implicaţi în proces.definirea unor corelaţii între doi indicatori X = f(Y) Acest tip de prelucrare oferă posibilitatea stabilirii unei relaţii între doi indicatori şi care poate fi deosebit de utilă pentru prognozarea unor posibile evoluţii ale fenomenelor... În general. Aceste relaţii pot avea dimensiuni liniare de tipul: A=B + x ( 18 ) sau A = x + B ( 19 ) dimensiuni ale unor relaţii de gradul doi: A = x2 x B ( 20 ) sau A = x2 + B ( 21 ) nivel IV ..debitul de apă pe râu sau D = /(v) ( 17 ) în care: D .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful