Fluidele de Foraj și Impactul lor în Mediu

CORNELIU HORAICU

Cursul nr. 6 EVALUAREA IMPACTULUI ECOLOGIC (EIE) 1. Aspecte generale O componentă a conceptului dezvoltării durabile constă în ţinerea sub control a impactului activităţilor social-economice asupra mediului. Ţinerea sub control a impactului presupune cunoaşterea în detaliu a fenomenului, ceea ce presupune parcurgerea etapelor de identificare, estimare, apreciere etc. Este ceea ce se urmăreşte prin conceptul general al Evaluării Impactului Ecologic (EIE). La nivelul legislaţiei din România, în timp s-au promovat ca elemente componente ale: - studiu de impact - SI; - bilanţ de mediu nivel 0,1, II (BM O, BM I, BM II); - evaluarea riscului de mediu (ERM). La nivelul legislaţiei internaţionale sunt promovate prin seria ISO 14000 "Sistemul de management de mediu" sau a unor legislaţii naţionale şi alte concepte, printre care menţionăm: - auditul de mediu - AM - analiza ciclului de viaţă - ACV - evaluarea performanţei de mediu - EPM

Este de menţionat că în general se remarcă un dinamism şi o tendinţă de perfecţionare a reglementărilor pe linia evidenţierii relaţiei dintre o anumită activitate sau produs cu mediul şi minimalizarea eventualului impact negativ asupra mediului. Din punct de vedere al legislaţiei române este necesar a se face eforturi pentru o adoptare integrală, cât mai rapidă a conceptelor promovate în seria ISO 14000, ca o componentă a alinierii de ansamblu a României la legislaţia Comunităţii Europene. Revenind la prevederile legislaţiei române menţionăm că studiul de impact este necesar să fie realizat pentru activităţi ce se proiectează, în timp ce,toate celelalte tipuri de studii se aplică la activităţi existente.
2. Necesitatea EIE Este bine cunoscut faptul că orice activitate umană are o gamă larg de implicaţii care se pot resimţi în cele mai diverse domenii. În general trebuie să se ţină seama de întreg spectrul de implicaţii, efectele indirecte în unele cazuri depăşind, ca importanţă pe cele directe. Astfel, o anume tehnologie produce, pe lângă efectele directe, pentru care a fost concepută - proiectată şi o serie de efecte indirecte, care la un moment dat, prin evaluarea implicaţiilor pot pune sub semnul întrebării valabilitatea tehnologiei.

Figura nr. 1.
Implicaţiile dorite şi efectele indirecte ale unei metode, tehnologii sau activităţi

Acesta poate fi realizat prin patru mijloace: tramvai. Dar fiecare din aceste metode de obţinere a efectului dorit (Ej) au anume rezultate indirecte. troleibuz. îl poate constitui transportul public orăşenesc. incluzând desigur şi elementele de mediu. Analiza fiecărui mijloc de transport relevă anumite efecte dorite (rapiditate. Costurile şi efectele rezultatelor indirecte trebuie să fie luate în considerare în aprecierea. . în acest sens. legate de specificul oraşului respectiv (condiţii geografice. Un exemplu. dar şi de multe altele. tradiţie etc. ţinând cont de specificul local va determina pentru fiecare caz în parte soluţia optimă.metrou. 2. poluare). O cuantificare a acestora. Fiecare din aceste mijloace au avantaje şi dezavantaje conform celor sintetic prezentate în figura nr. execuţie dificilă. Desigur că problematica mediului poate înclina decizia pentru o soluţie sau alta. 1). pe baza unor metode matriciale. dar şi efecte nedorite (risc de accidente.Pe de altă parte un anume efect. autobuz. capacitate de transport. Alegerea soluţiei pentru rezolvarea transportului va ţine seama de aceste elemente. un anume obiectiv poate fi realizat prin mai multe căi.n (Figura nr. nepoluante).). Obiectivul dorit (Od) poate fi realizat printr-o serie de metode (Mi) unde I = 1 . metodei ce urmează a fi selectată.

implementare a unei activităţi. dar în special asupra mediului. programele după care se desfăşoară activitatea. necesitatea studierii şi evaluării impactului unei activităţi umane asupra tuturor domeniilor. determinate de activitatea respectivă.. este justificată prin trei mari categorii de argumente:  iniţierea din timp a unor acţiuni menite să reducă efectele negative colaterale. materialele cu care se realizează activitatea. echipamentele.Abordând o privire sistemică în analiza unei activităţi putem constata că ea este alcătuită din trei componente: componenta "hard" adică mijloacele. promovare. Având în vedere cele precizate anterior. tehnologiile. De multe ori această ultimă componentă lipseşte în analiza şi în etapele de proiectare. interacţiunile dintre activitatea propriu-zisă şi ceilalţi factori. componenta "soft". . componenta "org" în care se reflectă relaţiile. adică metodele.

studiul trebuie să identifice potenţiali utilizatori şi cerinţele lor. identificare.2. încă din etapele iniţiale de analiză şi identificarea celor mai adecvate tipuri şi forme de prezentare a informaţiilor. se formulează o gamă largă de acţiuni şi măsuri menite să contracareze efectele negative şi să le dezvolte pe cele pozitive. în continuare. conform schemei din figura 3. Datorită naturii. EIE va urmări deci efectele cele ce pot fi determinate de o anume activitate sau proiect.2. Având drept obiectiv furnizarea unor informaţii utile. EIE nu se realizează printr-o simplă parcurgere secvenţială a etapelor specifice: analiză. evaluare şi proiectare de acţiuni. Dar rolul EIE nu se opreşte aici. în general. ceastă analiză şi analiza contextului în care se desfăşoară activitatea va permite identificarea. pe baza evaluării efectelor. în noi alternative. factorilor implicaţi. cultural. ci printr-un proces continuu interactiv. .1 Asupra definiţiei Evaluării Impactului Ecologic Într-o definiţie succintă EIE urmăreşte investigarea ştiinţifică a efectelor complexe ce ar rezulta sau rezultă din impactul unei activităţi ce urmează a fi promovată asupra mediului. fie asupra factorului social. în care unele dintre etape se repetă în noi condiţii. economic şi posibil politic. Foarte important pentru EIE este comunicarea rezultatelor obţinute. estimarea şi apoi evaluarea efectelor complexe pe care acestea le determină.

că totuşi EIE va avea un colectiv restrâns de organizare. scoţând astfel în evidenţă caracterul de interdisciplinaritate al EIE. . culturii. empirică. jurişti. economişti. Această largă participare şi apelare la diferite metode de investigare nu trebuie să afecteze unitatea studiilor şi urmărirea finalităţii acestora. caracter impus de analiza sistematică necesar a fi făcută prin evaluarea impactului asupra elementelor economice. cadrului instituţional. EIE apelează aproape la toate modalităţile de investigare ştiinţifică: analitică. Astfel. atât modul cum se realizează EIE cât şi cine le realizează. astfel. Acest caracter impune. structurii sociale şi nu în ultimul rând asupra mediului. dialectică sau globală.Este evident că EIE are un caracter interdisciplinar. La rezolvarea problemelor ce se pun se vor antrena. sintetică. în afară de experţi în domeniul protecţiei mediului şi ingineri. coordonare şi sintetizare a rezultatelor. sociologi.

baza adoptării acelor măsuri pe termen lung sau scurt. economică. În cele ce urmează se vor insera sintetic. neaşteptate. În general în ultimul timp.examinarea efectelor directe dorite şi în aceeaşi măsură a efectelor indirecte. De asemenea EIE trebuie să beneficieze de rezultatele unor studii de marketing. de cercetare prospectivă sau de prognoză tehnologică. . În ultima analiză. care să reducă la minimum efectele negative şi să stimuleze cele pozitive. ce se retehnologizează sau modernizează.evaluarea caracterului diverselor efecte. care ignorau interdependenţa şi fragmentau realitatea. . cele mai importante dintre acestea: . rolul EIE se manifestă şi pe direcţia integrării unor analize care se făceau până acum sectorial. nedorite.folosirea unui punct de vedere sistemic. socială etc. posibil să apară într-un viitor mai apropiat sau mai depărtat.2. . Pe această linie EIE se coroborează cu studiile de previziune. EIE au anumite caracteristici.echipa interdisciplinară de analiză. izolat. de amplasare teritorială. a costurilor şi beneficiilor pe care le implică.identificarea celor ce vor suporta acţiunea efectelor impactului. pentru factorii de decizie. Aceste studii lărgesc aria de informaţii. . în diferite condiţii.2 Relaţia EIE cu alte tipuri de studii EIE au şi un pronunţat caracter anticipativ. .2. urmărind să prognozeze relaţia şi efectul unei activităţi ce urmează a fi realizată asupra mediului sau să prevadă efectul asupra mediului a unor activităţi existente. Pe de altă parte trebuie atrasă atenţia că EIE nu are menirea de a furniza decizii.elaborarea de soluţii concrete care să reducă efectele negative şi să dezvolte cele pozitive. . . care le delimitează de alte studii.utilizarea analizei previzionale. studii tehnico-economice etc. care să constituie.

.

oferă criterii suplimentare ce pot completa listele obişnuite de criterii tehnico-economice. utilizate în general. . Pe de altă parte. . . stimularea acţiunilor de găsire a soluţiilor de reducere a implicaţiilor negative.definirea cadrului instituţional adecvat protecţiei mediului. Gama largă de efecte indirecte. identificarea şi evaluarea acestora în cadrul EIE.definirea unor reglementări care să introducă noi tipuri de proiecte. implică: . .modificarea proiectului. . neintenţionate.iniţierea unor acţiuni pentru informarea şi educarea publicului etc. cu efect redus asupra mediului. . acest rol se poate manifesta pe asigurarea suportului pentru decizii de orientare. Pe de altă parte rolul amintit se poate orienta şi pe direcţia suportului deciziilor de acţiune. care se manifestă pe termen lung.EIE poate avea un rol de orientare.promovarea unor programe de monitorizare a evoluţiei efectelor negative asupra mediului. Acţiunile menite să ducă la contracararea efectelor negative şi la dezvoltarea celor pozitive.amânarea promovării proiectului.

care se manifestă la nivelul "întregului".analiza nu trebuie să fie monodisciplinară. urmărind studierea aspectelor funcţionale în detrimentul înţelegerii semnificaţiei de ansamblu a caracteristicilor. a teoriei şi metodologiei analizei sistemice. nelineară. precum şi utilizarea demersului sistemic. Încă o dată trebuie spus că interdisciplinaritatea. structura cauzală.3.evaluarea nu trebuie să situeze într-o singură perspectivă de interpretare. tratarea de ansamblu. .3. Aspecte teoretice ale evaluării impactului ecologic 2. În aceste condiţii etapele studiului de impact sunt prezentate în tabelul 1.1 Componentele şi etapele EIE Din primele faze ale elaborării EIE trebuie avut grijă ca acestea să evite următoarele situaţii: . înţelegerea relaţiilor de cauzalitate care intervin în dinamica procesului de impact nu trebuie să se rezume la o abordare lineară.2. întro viziune sectorială. dialogul dintre punctele de vedere alternative. .studiul nu trebuie să se rezume la tratarea analitică. . strict deterministă. sunt tot atâtea metode ce trebuie implicate în EIE.

limitarea ariei EIE .identificarea acţiunilor menite să stimuleze efectele pozitive . Evaluarea efectelor 5.evaluarea acţiunilor cu seturi alternative de criterii . fonduri) .analiza sistemului şi subsistemelor generatoare de impact .descrierea obiectivului studiului .identificarea acţiunilor menite să contracareze efectele negative .ancheta socială . bugetelor. observaţii şi propuneri .colectare-selectare.analiza ariilor de impact . Evaluarea complexă şi propunerea pianului de acţiune 7.Nr .urmărirea efectelor 8.precizarea termenelor.analiza probabilităţii de manifestare a efectelor .proiectarea strategiilor de acţiune (etape.evaluarea efectelor cu diferite seturi de criterii sectoriale şi globale .stabilirea obiectivelor (identificare. selectare) . responsabilităţilor 2 Identificarea efectelor 3. Estimarea efectelor 4. Comunicarea şi mediatizarea rezultatelor Definitivarea şi transmiterea la factorii de decizie . crt .estimarea mărimii şi importanţei efectelor . .descrierea efectelor impactului . Analiza preliminară . Etape Conţinutul etapei 1.definirea listei de efecte ce pot fi evaluate . Proiectarea acţiunilor şi strategiilor 6.

fapt ce va permite orientarea efortului astfel încât.gradul de intercondiţionare cu alte fenomene.durata efectelor. Trebuie avute în vedere şi unele elemente strict legate de posibilitatea de realizare a EIE. . .nivelul de pregătire necesar.costul realizării EIE.măsura în care rezultatele studiului pot fi extinse. având în vede resursele materiale. atât ca extindere.baza de date necesară. urmărindu-se activităţi de analiză a impactului în condiţiile materiale date. cât şi ca aprofundare. . În aceste condiţii se folosesc o serie de criterii de selectare. . . Dintre acestea se pot cita: .intensitatea şi dimensiunea impactului. . . capacitatea de cercetare nu este nelimitată. . Amintim că posibilitatea de realizare a EIE. în condiţiile date. timpul.costuri implicate. . Foarte important pentru reuşita EIE este stabilirea limitelor de investigare. Enumerăm câteva dintre elementele de selectare ce pot fi avute în vedere: .măsura în care beneficiarul studiului are capacitatea de a transpune în practică datele rezultate. .Câteva consideraţii se pot face pentru unele din etapele menţionate.caracterul de ireversibilitate al schimbărilor ce pot fi induse.complexitatea metodologiei.durata preliminară de realizare a studiului. .oportunitatea socio-politică de transpunere în practică a datelor. să se obţină rezultate semnificative. .

după ce s-a delimitat o arie afectată. situaţia actuală şi de perspectivă a obiectivului.  orizontul de timp până la care se studiază efectele. istorice. Cea mai dificilă etapă este cea a estimării efectelor. De asemenea. Identificarea ariilor de impact permite trecerea la studierea efectelor. De răspunsul corect la întrebări ca: "Cât sunt de mari efectele ?" depinde succesul analizei.Direcţiile de limitare se referă la:  dimensiunile de impact. a căror succesiune nu este strictă. tradiţiile. Una din cele mai importante etape este identificarea totalităţii efectelor impactului. sunt identificarea şi descrierea ariilor de impact şi identificarea efectelor de impact însoţite de analiza deciziilor de răspuns la impact. se precizează modificările care au loc în cadrul ei. Realizarea cu succes a acestei faze condiţionează în mare măsură desfăşurarea şi calitatea analizei impactului. arheologice etc. cu toate intrările şi ieşirile. Ca punct de plecare pentru studiu îl constituie descrierea principalelor caracteristici tehnice de funcţionare a obiectivului. Această fază are etape intermediare sau sub etape de realizare. . cu alte cuvinte.  tipurile de acţiune. valorile culturale. sunt strict necesare şi utile informaţiile referitoare la coordonatele fizico-naturale. demografie.  aria geografică a propagării efectelor. Etapele de maxim efort şi care constituie partea esenţială a EIE. profilul socio-economic al zonei.

a perioadei în care se vor manifesta. Necesitatea cuantificării se pune mai ales în acele evaluări unde se impune agregarea indicatorilor. la anumite standarde. se raportează întotdeauna la niveluri de referinţă. . natura extrem de diversă a efectelor. a complexităţii. cu ajutorul unor metode care să facă posibilă agregarea şi. iar estimarea cantitativă. să ofere o bază de interpretare a rezultatelor obţinute. necesitând construirea de modele matematice sau fizice. faza de estimare a studiului necesită precizarea probabilităţii şi întinderii efectelor. La un nivel mai general de interpretare. care caracterizează efectele. la intervale de admisibilitate. a dinamicii etc. De multe ori.Prin estimarea efectelor se înţelege aprecierea cantitativă sau/şi calitativă a unor procese sau fenomene. La baza estimării efectelor stă mărimea. lipsa unor date anterioare sau similare. a vitezei de difuzie a efectelor. Mărimea efectelor aşa cum este apreciată prin intermediul indicatorilor. estimarea în termeni calitativi se poate dovedi unica soluţie. În acest caz este necesară transformarea aspectelor calitative în mărimi cantitative. având în vedere noutatea problemelor. incertitudinii şi multitudinii de interacţiuni. aceasta determinându-se pe baza nivelului unor indicatori. medierea lor.

aer.  + influenţă pozitivă.  0 influenţă nulă.influentă mare negativă. sociali.2 Indicatori al EIE Un rol important în procesul de estimare îl are definirea indicatorilor.influenţă negativă. economici (venit mediu. mai ales acolo unde se fac comparaţii în timp şi spaţiu. care au capacitatea de a reflecta cât mai fidel efectele. valoarea producţiei. Indicatorii vor fi specifici domeniului pe care îl reflectă: economici.. 2. de descriere a activităţii analizate (tehnologici. aprecierea numerică poate fi utilizată acolo unde termeni ca "impact semnificativ" sau altele similare sunt ambigui. şomeri). de caracterizare a calităţii componentelor mediului (apă. . operaţionale). numerabili sau măsurabili.  . a parametrilor direct observabili. Cel mai des în cazul unor evaluări al impactului ecologic se întâlnesc indicatorii: de descriere a mediului geografic-climatologic-meteorologic. sol etc).3. fonduri destinate mediului). sociali (număr locuitori.O astfel de scală tipică poate fi:  + + influenţă mare pozitivă.  . ecologici etc. Principalul avantaj al cuantificării este precizia mai apropiată de fenomen. grupe de populaţie.

. limitele sau pragurile. O primă etapă în aprecierea modificării mediului înconjurător este analiza modificării componentelor mediului înconjurător: apă. sănătatea umană. Aşa cum s-a spus pentru fiecare din aceşti factori de mediu. Cel mai ades însă. Astfel. promovarea de noi tehnologii.În unele cazuri. face necesară promovarea de observaţii şi măsurători. implică modificarea mediului natural. sol. vibraţii. efectele pot fi exprimate direct printr-un singur indicator. se pune problema găsirii unor indicatori primari. în recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sau a unor comisii de specialitate ale ONU. solului etc Aceste standarde promovează şi legiferează nivelurile admise. de cele mai multe ori în sens negativ. Desigur că realizarea unor obiective economice. care să exprime efectele analizate. Unii din indicatorii primari care prezintă în ultimul timp un mare interes în contextul EIE sunt indicatorii care reflecta starea de calitate sau de poluare a mediului. biodiversitatea. care apoi prin agregare să permită calculul unor indicatori globali. implicaţiile analizate în EIE îi sunt prea generale sau complexe pentru a permite o astfel de caracterizare. ele încadrându-se. concentraţiile. pe baza cărora să se elaboreze standardele de calitate a apei. în general. toate ţările şi-au stabilit şi adoptat standardele de calitate şi de emisii de poluanţi. mai rare totuşi. construcţia de drumuri sau aeroporturi etc. zgomot. Modificarea mediului. Limitele prevăzute în acest standarde sunt în general apropiate. după care se apreciază modificările survenite în mediul înconjurător. aerului. aer. sau CEE.

respectiv costul prejudiciilor directe (recolte. respectiv costul economic şi social al evitării prejudiciilor (echipamente de filtrare a aerului. urmărirea şi controlul poluării. cât şi a indicatorilor globali ce pot caracteriza starea ecosistemelor se va mai reveni. respectiv costul resurselor necesare pentru proiectarea. . Trebuie subliniat că EIE nu se referă numai la indicatorii primari sau globali ce caracterizează calitatea mediului.costul prejudiciului. după o metodă sau alta. . respectiv costul resurselor necesare pentru atenuarea poluării şi încadrarea lor în standarde. Asupra indicatorilor primari ce pot caracteriza starea unuia sau altuia din factorii de mediu. ea putând deveni însă operaţională pentru cazuri concrete şi aspecte particulare. a acestor indicatori primari în indicatori globali care să exprime starea de calitate a mediului. echipamente de protecţie etc): .costul evitării. distruse.O a doua etapă constă în agregare.costul atenuării. aceştia se analizează în corelaţie cu indicatori care să caracterizeze efectele economice şi sociale ale poluării. la nivelul ecosistemelor. datorită marii diversităţi de situaţii. În acest caz principiul care se foloseşte în estimarea costului este acela al evaluării costului aducerii zonei afectate la situaţia anterioară poluării sau a costului necesar pentru evitarea poluării.costul urmăririi. maladii profesionale etc). . Introducerea unei dimensiuni economice pentru analiza poluării mediului natural este dificilă. Costul poluării poate fi divizat în patru categorii: . planificarea.

3 Comunicarea rezultatelor Specific EIE este importanţa pe care o are faza de comunicare a rezultatelor. interesul crescând al massmedia privind poluarea. preocupările diferitelor organisme ale administraţiei de stat. . în diverse orizonturi de timp. Sensibilitatea populaţiei faţă de problemele de mediu.Estimarea acestor costuri poate să ofere o apreciere globală asupra fenomenului de poluare şi numai tratarea lor în totalitate este în măsură să releve dimensiunile reale ale poluării.BENEFICIU în raport cu mediu. Rezultatele nu pot rămâne în cercul închis al unor unităţi. etapa finală a EIE. cât şi relaţiile acesteia cu utilizatorii potenţiali ai rezultatelor cercetării. În aceste condiţii comunicarea rezultatelor prezintă trei semnificaţii deosebite: comunicarea este. comunicarea se constituie ca proces permanent ce se manifestă pe parcursul elaborării studiului şi care caracterizează interacţiunea din cadrul echipei de cercetare.COST . dintr-un anumit punct de vedere. Informaţiile din studiu vor servi ca bază de plecare şi elaborarea de decizii. de a soluţiona în mod optim problemele de mediu ce apar în teritoriul controlat. Succesul promovării acţiunilor de protecţia mediului este asigurat de promovarea analizelor economice de tip: PAGUBĂ . ele trebuie să cunoască o anume circulaţie. Se oferă astfel utilizatorilor imagini semnificative asupra fenomenelor studiate. 2. comunicarea reprezintă şi un transfer de informaţie în interiorul unui sistem sau între sisteme diferite. fac că în acest caz comunicarea rezultatelor să aibă semnificaţii deosebite. abilitate cu protecţia mediului. care să conducă la elaborarea unor decizii conforme cu interesul ecologo-economic al zonei şi situaţiei.3.

trebuie să primească o informaţie directă. teoria generală a comunicării. Astfel este determinată configuraţia întregului proces de comunicare-informare. poate avea trei faţete:  comunicarea în interiorul echipei de cercetare. social pentru această decizie. Rl are caracteristica principală "puterea de decizie". uşor perceptibilă şi inteligibilă cu caracter alternativ de opţiune. În aceste categorii de receptori (R) pot fi inclusi:  R 1 – factori de decizie. R3 sunt caracterizaţi de capacităţi tehnice deosebite de investigare. Este interesant de aplicat la cazul studiilor de impact. cât şi de decizie în influenţarea sau nu a activităţii supuse studiului. complementare. cât şi a informaţiei propriu-zise. astfel că informaţia primită trebuie să le permită continuarea investigaţiilor pentru reducerea efectelor negative. atât de perceperea informaţiei. fiind cel care suportă impactul. R4.  R 3 – cercetători din domeniul evaluării „studiului de impact”.  R 4 – publicul.  comunicarea echipei de cercetare cu sistemele externe. Receptorul este constituit dintr-o serie de categorii foarte diversificate ca acţiune şi intenţii.Deci procesul de comunicare.  R 2 – specialişti din domenii adiacente. R2. . în ceea ce priveşte comunicarea rezultatelor. economic. Informaţia pe care o primeşte trebuie să constituie suport tehnic. specific EIE. stimularea celor pozitivei găsirea de alternative. Astfel.  comunicarea cu utilizatorii studiului de impact. Fiecare din aceşti receptori are specificul său. este echipa de cercetare. sursa sau cel ce emite mesajul.

2. constituindu-se într-un instrument de educare socială. Specificul constă în: .Ca semnificaţie generală. . între receptor şi.4 Structura unui raport de evaluare a impactului ecologic În cele ce urmează se face o prezentare a modului de organizare şi prezentare propriu-zisă a raportului de evaluare.existenţa unei comunicări şi în sens invers. . sursă. apare un specific al relaţiei dintre sursă şi receptori in cadrul comunicării rezultatelor.existenţa unei comunicări între diferitele categorii de receptori pentru obţinerea de informaţii directe.3. ciclul sursă-receptor-sursă se reia dacă apare o altă alternativă sau modificări ale proiectului iniţial. impunerea unor condiţii). în respectarea principiilor dezvoltării durabile. În cazul EIE. prin care se influenţează sursa (studierea unei alternative. . a dezvoltării de sine a societăţii. Acest specific este redat în graful de funcţionare din figura nr. pentru a se atinge scopurile unui EIE. Caracterul interactiv al comunicării. impuse de unul dintre receptori. prin sistemul de comunicare trebuie să se realizeze o finalitate mai largă şi câştigarea unui auditoriu divers. Fără a avea caracterul unui standard sau normativ. prezentele recomandări pot asigura o anumită uniformitate în modul de prezentare a rapoartelor şi o mai bună înţelegere a problemelor ridicate în raport. suplimentare.

Limbajul în care se redactează rezumatul nu trebuie să fie prea tehnicist. Urmează prezentarea capitolelor de substanţă ale raportului de evaluare. care să descrie cu acurateţe conţinutul raportului. enumeră organizaţia responsabilă şi cele colaboratoare precum şi localizarea acestora. contextul în care a fost elaborat şi data până la care se primesc observaţiile pe marginea lui. Rezumat-Sinteză Un rezumat al raportului. adresa şi numărul de telefon ale persoanelor care pot fi contactate. parte integrantă a raportului. trebuie să fie uşor accesibil şi să scoată în evidenţă elementele asupra cărora trebuie să decidă instituţiile în drept. figurile şi anexele. . Rezumatul trebuie să conţină concluziile finale. Se recomandă ca tot în această parte să fie inclusă o lista a abrevierilor utilizate în text. Cuprinsul reprezintă o listă a capitolelor şi a numărului paginii respective. elementele de controversă şi problemele ce trebuie rezolvate. Lista include tabele.Se recomandă ca raportul să fie structurat după cum urmează: Prima pagină Această pagină. De asemenea este necesar a fi trecute persoanele şi instituţiile intervievate. se indică numele. Cuprinsul Studiul propriu-zis Este prima pagină cu care începe raportul propriu-zis. nu mai lung de 10-15 pagini. denumirea raportului.

Mediul afectat Se face o prezentare a mediului natural a zonelor ce vor fi afectate de toate alternativele considerate.. care în acelaşi timp corespunde scopului de bază şi necesităţilor activităţii propuse de titular. incluzând acţiunile propuse Cuprinde o prezentare a impacturilor ecologice şi a activităţilor propuse de titularul de proiect. Investigarea alternativelor sau variantelor va include şi cele nevalabile şi motivele pentru care unele alternative sunt recomandate şi altele eliminate. .Scopul şi necesitatea acţiunii Acest capitol cuprinde o descriere concisă a scopului şi necesităţile acţiunii pentru care se cere promovarea proiectului sau activităţii respective. Sunt inserate toate activităţile ce se vor desfăşura şi pentru care titularul de proiect este responsabil. Alternative Prezentarea va cuprinde diferite modalităţi de abordare a scopului de baza şi a necesităţii acţiunii propuse. Datele şi analizele pentru fiecare zonă vor fi proporţionale cu importanţa impactului din acea zonă. Scopul acestei prezentări este de a identifica alternativele cu cel mai puţin dăunător impact ecologic. Se vor avea în vedere toate alternativele prezentate într-o formă convenabilă. capitolul va cuprinde o completă şi riguroasă prezentare şi apreciere a tuturor alternativelor convenabile. Alternativele.

Dacă referinţele sunt deja incluse în EIE se citează numărul paginii care le conţine. Comentarii şi răspunsuri la comentarii Capitolul cuprinde o enumerare a tuturor observaţiilor sau comentariilor transmise de agenţii sau persoane interesate. Se propun măsurile de reducerea a acestor efecte. Răspunsurile trebuie să se adreseze cât mai direct şi anume substanţei observaţiei. Comentariile trebuie să aibă un caracter şi sectorial (pe factori de mediu sau secvenţe de promovare a proiectului şi de activitate propriu-zisă) şi global. .Consecinţele ecologice ale alternativelor Constituie o discuţie asupra impacturilor ecologice ale diferitelor alternative. Răspunsurile la comentarii pot urma direct după comentariu sau se pot referi la comentarii particulare care necesită răspuns specific. Autorul observaţiei trebuie identificat prin nume şi adresă. Cu acest capitol raportul de evaluare este încheiat. în cazul implementării acţiunii. în material mai sunt incluse capitole care reflectă caracterul interactiv al unui studiu de evaluare. Comentariile incluse în capitol sunt şi ele de substanţă şi cer un răspuns similar. Este important de analizat relaţia între folosirea mediului pe termen scurt şi mărirea productivităţii pe termen lung şi orice angajare de resurse irecuperabile sau ireversibile care au loc dacă acţiunea este implementată. identificarea oricăror efecte ecologice adverse care nu pot li evitate. precum şi comentarii rezultate la audierea publică a proiectului.

agenţiilor şi organizaţiilor cărora le sunt transmise copii ale raportului. Înţeleasă ca sistem. Metodologia studiilor EIE se construieşte în raport cu elementele precizate de cadrul teoretic. Lista persoanelor. Lista include şi denumirea şi adresa depozitarilor publici ale raportului (biblioteci. situate într-o textură cauzală nelineară şi a căror dinamică acoperă un orizont mare de timp şi spaţiu. Capitolul include o listă cu denumirea şi adresa completă a agenţiilor. . metodologia se compune din tehnici şi metode aflate în interdependenţă. oficii guvernamentale) unde pot fi consultate materialele respective. Iată de ce capătă importanţă metodologia de investigare. metodologia nu poate fi concepută ca o înşiruire de metode şi tehnici de investigaţie. care oferă în acelaşi timp şi reperele pentru evaluarea metodologiei în ansamblul ei.4. Se va menţiona la fiecare autor capitolele de care a răspuns. vag structurate.Lista preparatorilor O listă a numelor şi un rezumat al calificărilor profesionale ale persoanelor care sunt responsabile pentru elaborarea raportului EIE sau a materialelor de bază. având drept scop realizarea obiectivelor. ci reprezintă un sistem care este generat de deciziile teoretico-metedologice ale grupului de cercetare interdisciplinară. organizaţiilor şi persoanelor cărora le sunt transmise copii ale raportului. în care intervin elemente eterogene. 2. delimitate conform cadrului conceptual al studiului de impact. relativ noi. a elaborat sau coordonat. Metodologia EIE Specificul EIE constă în investigarea unor probleme deosebit de complexe. Ca atare.

care este adecvat situaţiilor particulare ale problemei de cercetat. modul propriu de aplicare. S-a discutat anterior că EIE are un număr de operaţii caracteristice: . în conformitate cu natura concretă a situaţiei. trebuie precizate încă două noţiuni.estimarea. Metodele şi tehnicile utilizate la EIE corespund acestor secvenţe.identificarea. . Metoda se compune dintr-o familie de tehnici. scopul urmărit. . . ipotezele.evaluarea. Prin metodă se înţelege un procedeu teoretic de realizare a unui obiectiv metodologic explicit. Un prim element se referă la distincţia ce trebuie făcută între noţiunile de "metodă" şi "tehnică" de investigare. Tehnicile diferă între ele prin modul propriu de realizare. ca parte componentă a EIE. Al doilea element se referă la modul de utilizare a unor metode şi tehnici de investigare în funcţie de operaţia sau secvenţa necesar a fi analizată.Legat de metodologia EIE. Descrierea metodei va conţine toate elementele referitoare la semnificaţiile tehnicilor ce o alcătuiesc. prin intermediul cărora se aplică. în anumite ipoteze specifice.

Metode şi tehnici utilizate în etapa de identificare Una din principalele metode utilizate în operaţiile de identificare. Se va insista numai pe unele din tehnicile inserate mai sus şi anume pe tehnica arborescentelor interogative.lanţul de efecte. utilizând un tip particular de graf numit arbore.tehnica arborescentelor interogative. definită printr-o rădăcină (sau origine). . . .tehnica modelării structurale interpretative. Ca tehnici componente ale metodei analizei structurale se pot enumera: . generează vârfurile arborescentei.tehnica grafurilor de funcţionare. . în care se plasează problema de studiat şi o mulţime de întrebări care. O "arborescentă interogativă" este un tip particular de arborescentă. Analiza structurală face parte din categoria metodelor analitice calitative şi urmăreşte generarea de informaţii privind forma şi structura unui sistem în scopul modelării analitice a proceselor şi fenomenelor din realitate. aplicate succesiv. în special în cazul EIE este metoda analizei structurale. Tehnica arborescentelor interogative urmăreşte identificarea părţilor componente ale unui sistem (fie ele elemente sau relaţii între elemente). .tehnica arborelui de funcţionare.

obţinânduse astfel indicatorii de măsurare a elementelor. Sistemul de arbori interogativi poate fi dezvoltat prin ataşarea unor elemente de cuantificare a componentelor sistemului real. pe ultimul nivel al arborelui. . arborescenta interogativă de identificare a componentelor asociate unei probleme P se constituie în modul următor: (1.) întrebările se iterează pentru componentele de pe nivelul (1) şi se obţine nivelul (2).Prin urmare. (2.) procedeul se repetă până se obţin. Se întâlnesc astfel: . numit arbore ambiental. (3. Pe ultimul nivel se pune întrebarea: „Cum poate fi estimat elementul respectiv ?”.arbori decizionali .în care fiecărui vârf dintr-un arbore de structură i se airibuie un indicator pondere de importanţa sa relativă. (n. elemente considerate a fi suficient de detaliate pentru necesităţile de modelare a problemei P (figura 2.arbori probabilistici – în fiecărui vârf – tip de răspuns.arbori ponderaţi . de exemplu: componentei p1 de pe nivelul N1 i se asociază componentele pn de pe nivelul N2 şi aşa mai departe.care au trei zone distincte: zona strategiilor. Într-o arborescentă interogativă procedeul de generare a arcelor este dat de răspunsurile la întrebări. zona mijloacelor şi zona resurselor necesare funcţionării sistemului Aplicarea arborescentei interogative permite identificarea elementelor sistemului sub forma unui.arbore de detaliere structurală şi a ambientului sistemului sub forma unui alt arbore de detaliere structurală. de pe nivelurile unui arbore disjunctiv i se asociază o probabilitate de realizare .) se plasează problema P în originea arborelui.) se aplică problemei P un set de întrebări de genul "care sunt componentele problemei P?" sau "care sunt factorii care condiţionează evoluţia problemei P sau sunt condiţionaţi de evoluţia ei ? " ale căror răspunsuri formează primul nivel al arborelui. .5).

30 Apariţie foarte improbabilă Neapariţie sigură 0. Pentru aceasta se defineşte o scară de apreciere. corespunzătoare influenţelor puternic negative. procese sau factori de mediu. în funcţie de gradul de cunoaştere al unui fenomen sau proces.9 0. În ceea ce priveşte EIE dificultatea constă în aprecierea de ordin cantitativ a posibilităţilor de apariţie a unor influenţe între diferite fenomene.05 .2 0. căreia i se ataşează valori numerice reprezentând probabilităţi subiective -vezi tabelul 2.2.7 0.3).2.2 Metode şi tehnici utilizate în etapa de estimare a efectelor Pentru realizarea etapei de estimare a efectelor se folosesc metode şi tehnici specifice domeniilor corespunzătoare diverselor arii de impact.1-0. De asemenea se pot face aprecieri asupra caracterului influenţei.85 0.95 0.8-0. Probabilităţi ataşate evenimentelor Apreciere calitativă Varianta 1 Varianta 2 Apariţie sigură Apariţie foarte probabilă Apariţie probabilă Şanse egale de apariţie – neapariţie Apariţie improbabilă 1.0 0. având valori crescătoare. ca în tabelul de mai jos (tabelul 2. precum şi modele integratoare.5 0. până la influenţe puternic pozitive. Aceste aprecieri subiective se pot face în diferite variante.3-0.4 0.70 0.15 0.0 0.4. În astfel de cazuri se poate folosi o scală de apreciere calitativă. dacă este pozitivă sau negativă din punct de vedere al impactului.6-0.50 0.

O soluţie alternativă ar fi rularea cu datele fiecărui expert şi compararea rezultatelor finale.Cuantificarea influenţelor din matricea de impact Apreciere calitativă Valoare numerică Influenţă foarte mare negativă Influenţă medie negativă Influenţă redusă negativă Nici o influenţă Influenţă redusă pozitivă -3 -2 -1 0 1 Influenţă medie pozitivă Influenţă foarte mare pozitivă 2 3 Elementele matricei de impact se pot considera ca fiind media valorilor declarate de experţi. lipsind tocmai procesul de semnificaţia majoră a unor opinii. În aceast|ă situaţie nu se obţine o imagine colectivă asupra problemei. . diferă destul de mult de la un subiect la altul. deci. cu eliminarea valorilor extreme. ci numai soluţii individuale. Procedeul prezintă însă un dezavantaj important. deoarece aceste aprecieri au un grad ridicat de subiectivitate şi. Prin mediere se poate ajunge la o nivelare a valorilor.

metode mai complicate . permit considerarea mai multor factori.metode simple de evaluare.4. Metodele şi tehnicile folosite în evaluare şi selectare aparţin grupului de metode generale folosite în probleme de ordonare şi decizie. nu sunt precise. . Cum situaţiile investigate în studiile de impact sunt. timp. calculatoare electronice. .metode de tip arborescentă. nu pot surprinde decât puţine aspecte ale problemei analizate. Astfel este necesară evaluarea: . alegerea metodelor depinde şi de natura problemelor analizate.efectelor identificate şi estimate. deosebite de complexe. În general.2. În mod evident. dar utilizarea lor este mai dificilă. în general. . Aria lor este destul de largă. . . .aduc un plus de rigoare. se folosesc în această etapă următoarele grupe de metode: .metode ale teoriei deciziilor. cuprinzând atât instrumente simple ce pot fi aplicate fără eforturi deosebite. resurse financiare. .3 Metode şi tehnici utilizate în etapele de evaluare Etapele de evaluare intervin în EIE ori de câte ori sunt necesare judecăţi de apreciere ale unor elemente.metode de analiză multicriterială. . cât şi metode mai elaborate.subiectelor studiilor.metode simple .variantelor posibile.opţiunilor de acţiune pentru modificarea efectelor. după anumite seturi de criterii.uşor de mânuit. calitatea rezultatelor unei evaluări va fi corelată cu gradul de dificultate al metodelor utilizate: . pentru folosirea cărora este necesar să se dispună de cunoştinţe specifice.

Fiecare variantă analizată este „verificată” în sensul îndeplinirii condiţiilor presupuse de criterii. Lista trebuie să aibă puţine elemente. În metoda „listei de verificare” sau „de control” se porneşte de la o listă a criteriilor de evaluare.4).4 Varianta Criteriul CI VI V2 V3 V4 DA DA DA NU C2 DA NU NU DA C3 NU NU DA DA . iar rezultatul verificării trebuie să fie exprimat într-o formă simplă. de exemplu DA şi NU (tabelul 2. Aplicarea listei de verificare Tabelul 2.Referitor la metodele simple de evaluare este de menţionat că ele sunt caracterizate de faptul că folosesc criterii de evaluare având o aceeaşi scară de măsură. comparabile între ele.

în plus. se consideră că toate criteriile au o importanţă egală şi. într-o astfel de evaluare.Variantele selectate vor fi cele care vor întruni punctajul maxim (de exemplu. Se observă că. numărul maxim de DA-uri). se face nici o diferenţă în sensul "gradului" de satisfacere a unui criteriu.7). . nu. Ea constă în construirea "profilului" variantelor analizate prin prezentarea grafică a modului în care varianta satisface un set de criterii pentru care s-a stabilit un număr limitai de valori (vezi figura 2. O metodă simplă care permite surprinderea gradului de satisfacere ai unui criteriu este "metoda stabilirii profilului variantei".

ele variind în funcţie de condiţiile externe ale căror probabilităţi de apariţie sunt cunoscute. evident. în vederea selectării variantei optime. ele sunt clasificate de obicei în funcţie de ipotezele privind condiţiile ce caracterizează situaţiile analizate: . S-a văzut că evaluarea în cazul analizei impactului trebuie realizată în funcţie de o multitudine de criterii. Printr-o astfel de metodă elementele de pe fiecare nivel sunt comparate în funcţie de câte un set de criterii specifice ataşate nivelului. Având la bază un aparat matematic destul de dezvoltat. este cea a metodelor de analiză multicriterială. este necesar. baza unei matrici. implicaţiile unei variante nu sunt determinate. importanta lor exprimându-se prin aşa-numitii coeficienţi de pertinentă. ele variind în funcţie de condiţiile externe.Pentru ca diversele profiluri obţinute să poată fi comparate. bazate pe ipoteza că implicaţiile unei variante nu sunt determinate. ale căror probabilităţi de apariţie sunt necunoscute.metode pentru condiţii de risc. bazate pe ipoteza că o variantă are întotdeauna implicaţii determinate. eliminând treptat variantele nepreferate. ca numărul criteriilor şi al valorilor pe care acestea le pot lua să fie cât mai redus.metode pentru condiţii de incertitudine. având pe niveluri succesive obiective din ce în ce mai detaliate. Variantele se compară două câte două. Multe criterii exprimă însă aspecte calitative necuantificabile. reprezentate printr-o structură arborescentă. Un grup mai larg de metode şi tehnici sunt cele derivate din teoria deciziei. ajungându-se în final la obiectivele concrete (variantele sau alternativele prin care se minimalizează impactul).metode pentru condiţii de certitudine. . . Metodele şi tehnicile bazate pe structuri arborescente de obiective (criterii) sunt cele prin care variantele supuse evaluării sunt ordonate în funcţie de un sistem coerent de obiective. Problema este simplă dacă toate criteriile pot fi evaluate cantitativ printr-o aceeaşi mărime. . O categorie aparte de modele de decizie. pe. deosebit de potrivite pentru problemele de evaluare şi selecţie în tipul de studiu analizat. în aceste condiţii se aplică analiza multicriterială care permite efectuarea de comparaţii în funcţie de diferite criterii.

Pentru obţinerea de informaţii se apelează la instituţii şi centre de specialitate care deţin sau pot fi în măsură să obţină informaţiile respective. . în scopul realizării unei EIE este necesară o echipă interdisciplinară de specialişti care se concentrează.4. Se realizează în prezent această metodă prin Sistemul de Informaţii Geografice (GIS).scheme de grafuri funcţionale. ea fiind condiţionată de o serie întreagă de factori ce determină. . Reprezentări grafice Această metodă presupune reprezentarea separată a diferiţilor indicatori sau parametrii de mediu în funcţie de alţi parametrii sau indicatori caracteristici proiectului. 2. Hărţile ecologice ale zonei pot fi suprapuse pe harta proiectului şi a zonei afectate pentru a evidenţia amploarea şi specificul impactului. Prelucrarea datelor de bază se poate face prin: . . că metodologia de realizare a fiecărei EIE este specifică.4 Metode şi tehnici de cuantificare şi reprezentare a impactului ecologic Metodele şi tehnicile folosite în EIE s-au dezvoltat în special în ultimii douăzeci de ani.reprezentări grafice.Folosindu-se structura ierarhizată a arborelui şi coeficienţii obţinuţi pe niveluri. cât şi selecţia metodelor şi tehnicilor ce vor fi utilizate. obţinându-se astfel o ordonare a impactului diferitelor variante analizate Trebuie subliniat. în paralel şi asupra relaţiilor sintetice şi asupra discuţiilor în detaliu ale fiecărui aspect implicat în impact. atât modul de parcurgere a etapelor de investigaţie.modele integratoare. totuşi.liste de control. .matrice de impact. se pot calcula în final priorităţile elementelor înscrise pe ultimul nivel. .prelucrări statistice. .

care poate fi uneori nu foarte complicată şi. Folosirea acestei metode permite analizarea tuturor relaţiilor posibile. Aceasta nu implică doar efectele de ordinul întâi (impactul direct). Modele integratoare si prelucrări statistice Aceste tehnici vor fi discutate în alte capitole ale lucrării. Scopul este înainte de toate de a compara diferite variante (tehnologice şi de amplasament). Una din cele mai importante matrice. ceea ce dă un caracter complex acestei metode. Scheme sau grafuri Aceste tehnici pun în relaţie cauzele unui impact cu efectele lui. Listele de control mai complicate vor acoperii impacturile pe termen lung sau scurt. acoperă 100 de feluri de operaţiuni. uşor de dezbătut cu comunitatea locală sau cu autorităţile. deci. . efectele reversibile sau ireversibile. La intersecţia activităţilor cu factori ecologici este cuantificată intensitatea şi importanţa impactului. De obicei în aceste matrici se folosesc scări şi metode gradate pentru diferenţierea rolurilor diferitelor tipuri de activităţi şi factori ecologici. Matricea de impact În prezent este metoda cea mai folosită în EIE. ceea ce face evaluarea totală mai obiectivă.Liste de control În acest caz se folosesc liste cu impacturi potenţiale pregătite pe baza experienţei acumulate în timp. ci şi cele de ordinul doi sau trei (impactul indirect). De subliniat că matricile pot evalua atât impactul direct cât şi cel indirect. Valoarea deosebită a acestei metode constă în reprezentarea grafică a rezultatelor. aşa numita matrice Leopold. impacturile locale sau exterioare. care produc impacturi la 88 de factori şi condiţii ecologice. Ea implică compararea diferiţilor factori într-o matrice în cruce.

În aceste condiţii valoarea minimă şi valoarea maximă este prima valoare.5. Niveluri de analiză şi prelucrare a şirurilor de valori În faza de colectare de informaţii este posibil să se obţină numeroase date. respectiv ultima valoare a şirului.valorile fiecărei măsurători. Aceste prelucrări statistice se pot face la diferite niveluri de interpretare: nivel I .2.definirea domeniului de variaţie: valoare minimă. Ele pot constitui şiruri care se pot supune unei prelucrări statistice.suma simplă a tuturor măsurătorilor. . valoare medie Stabilirea măsurilor caracteristice ale şirului presupune ordonarea valorilor în sens crescător. anuale etc.  . valoare maximă. Valoarea medie simplă se poate stabili cu formula: în care: n . În unele cazuri în care unele măsurători au o pondere mai mare decât cele curente se poate stabili o valoare medie ponderată. lunare. sub "forma unor şiruri de valori zilnice.numărul de măsurători a şirului. xi.

factor de ponderare ce poate fi exprimat în diferite moduri. cu cât depind de mai mulţi factori. economici. formula (1) capătă forma: în care: ni . În general. cu cât fenomenele studiate au un grad mai mare de complexitate (fapt specific problematici de mediu). ecologici. cu atât mai mare este variaţia valorilor şi nu mai este suficientă reprezentarea anterioară Pot fi definiţi în prima etapă indicatorii simpli ai variaţiei. dispersia. Aceştia sunt: . nivel II . asimetria) Determinarea valorilor caracteristice ale şirului statistic la acest nivel constă în stabilirea indicatorilor de variaţie. valoare care este situată la jumătatea şirului. cronologie etc). ordonat după un anume criteriu (mărime. Este interesantă şi valoarea medianei.În acest caz. sociali etc.definirea caracteristicilor interne ale domeniului (concentrarea valorilor.

xmin în care: xmax . Amplitudinea absolută a variaţiei. xmin . determinată prin relaţia: Abaterile maxime într-un sens sau altul: .valoarea minimă şirului b).a).valoarea maximă a şirului. definită prin relaţia: în care notaţiile sunt cele anterioare. Abaterea individuală absolută. c). Amplitudinea relativă a variaţiei. definită prin formula: A = xmax .

a cărei formulă de calcul este: .d). Abaterea medie lineară. Astfel pot fi definite: e). se stabileşte cu relaţiile: iar abaterile maxime realtive în mod corespunzător: În numeroase interpretări ale şirurilor statistice se utilizează indicatori sintetici ai variaţiei. Abaterea individuală relativă.

Se exprimă cu formula: h). Dispersia este un alt indicator ce exprimă. Mult mai importantă şi mai des folosită este abaterea medie pătratică. Se calculează cu relaţia: . cât de depărtate sunt valorile şirului. care exprimă amplitudinea variaţiei valorilor din şirul statistic considerat. Coeficientul de variaţie. Aceasta se determină cu relaţia: Abaterea medie pătratică este un indicator de bază.f). g). care se foloseşte în analiza variaţiei la estimarea erorilor de selecţie. în calcule de corelaţie.

se calculează cu relaţia: = asimetria absolută . cu atât asimetria este mai mică. cu cât este mai mic în valoare absolută. . se utilizează şi asimetria. Într-o scrie perfect simetrică coeficientul de asimetrie este egal cu 0. asimetria este pozitivă. asimetria este negativă.Se observă că pentru a calcula abaterea medie pătratică. La definirea caracteristicilor interne ale domeniului. dacă valoarea este între -l şi 0.abaterea medie pătratică Acest coeficient de asimetrie poate lua valori între -l şi +1. Dacă valoarea este între 0 şi 1. În acest sens coeficientul de asimetrie. este necesară calcularea dispersiei.

. . acestea au un caracter semiempiric şi este necesară validarea coeficienţilor..elaborarea unor modele de corelare sau dependenţă a mai multor indicatori x = f(Y.Yn) ( 22 ) Ultimul nivel de prelucrare statistică reprezintă o activitate complexă şi constă în elaborarea unor modele prin care se caută descrierea în detaliu a proceselor.debitul de apă pe râu sau D = /(v) ( 17 ) în care: D .distanţa de dispersie a poluantului pe cale aeriană. Aceste relaţii pot avea dimensiuni liniare de tipul: A=B + x ( 18 ) sau A = x + B ( 19 ) dimensiuni ale unor relaţii de gradul doi: A = x2 x B ( 20 ) sau A = x2 + B ( 21 ) nivel IV .Y3.. Q . În general. Y2. V .nivel III . Se pot da exemple ca: T = /(Q) în care: T.turbiditatea apei la sursă..definirea unor corelaţii între doi indicatori X = f(Y) Acest tip de prelucrare oferă posibilitatea stabilirii unei relaţii între doi indicatori şi care poate fi deosebit de utilă pentru prognozarea unor posibile evoluţii ale fenomenelor. prin introducerea a mai mulţi parametri.viteza vântului. implicaţi în proces.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful