45995198 Suport de Curs Batrani

1.

NOTIUNI INTRODUCTIVE
Majoritatea definitiilor incadreaza ca ‘’ persoane de varsta a III-a’’ oamenii de peste 65 ani sau mai mult. Unii autori definesc ca atare persoanele trecute de 60 ani, iar altii considera perioada varstei a treia ca incepand odata cu pensionarea. Perioada de viata care incepe odata cu atingerea varstei de 65 ani, este caracterizata in primul rand printr-un “ declin’’ fiziologic, psihologic, economic si social. Cauzele deteriorarii pe toate aceste planuri sunt biologice, dar si sociale (culturale si economice in principal). Modificarile care se petrec in organismul varstnicului scad abilitatea individului de adaptare la mediul inconjurator si ridica grave probleme individuale si sociale. Expresia ’’persoane varstnice’’ infatiseaza cel mai bine persoanele care au depasit mijlocul vietii. Societatea ofera un rol social procesului de imbatranire, considerand ca orice membru al unei clase de varsta trebuie sa se conformeze cerintelor asociate grupei din care face parte. Din aceasta perspectiva persoanele varstnice sunt cele care isi pierd treptat rolurile sociale si care trebuie sa se adapteze la o serie de schimbari ce determina apoi, aparitia unor noi roluri pe care sunt nevoite sa le invete. Daca luam in calcul o periodizare a vietii in cate 30 ani, dupa prima perioada rezervata educarii si studiului, urmeaza o a doua destinata productiei si implinirii profesionale, iar a treia este batranetea libera peste 60 ani. Perioada varstei a treia este subimpartita in:
1. Intre 65(60) si 75 ani este considerata ’’ trecerea spre batranete’’ a

’’ tanarului batran’’ sau ‘’perioada de varstnic’’; in aceasta perioada se restrang ariile profesionale, ocupationale si sociale. Raman active subidentitatea maritala, antrenarea emotionala si mintala in cresterea nepotilor. Barbatii sunt afectati in general de boli respiratorii iar femeile sufera de tulburari afective. 2. Intre 75 si 85 (90) ani este perioada ’’ varstei medii’’ sau ‘’perioada de batran.’’ In aceasta perioada persoanele se cantoneaza in rolul de bunici. Autorii considera ca aceasta este etapa in care se aplica noul principiu intergenerational, al solidaritatii, bazat pe ajutor informal limitat, pe acompanierea copiilor si tinerilor din familia largita. Implicarea in activitatea de crestere si educare a nepotilor inregistreaza diferente geografice, dar si cultural. Predomina bolile degenerative, iar mortalitatea este mare. 3. Dupa varsta de 85 (90) de ani este ’’ batranetea mare” sau perioada de longeviv’’.

Cu toata prezenta asistentei sociale si a serviciilor medicale pe care le au varstnicii la dispozitie, persoanele din acest grup practic sunt incapabile de modul viata independent si nevoia de ingrijie in institutii speciale este imperioasa. Unii autori definesc imbatranirea ca proces dinamic indiferent de varsta cronologica, pentru ultima parte a vietii rezervand termenul de senescenta si finalului deteriorativ pe acela de senilitate. Organizatia Mondial a Sanatatii a identificat in anul 1963 urmatoarele etape ale varstei adulte a omului: - Varsta mijlocie, medie de tranzitie, pana la varsta de 59 ani; - Perioada varstnica, de la 60 ani la 74 ani; - Batranetea, dupa 75 ani; - Longevitatea, pentru persoanele care depasesc 85 ani. Asistam la o diferentiere intre ’’ varstnic’’ si ’’batran’’, la o acceptare a disocierii imbatranirii, dictata de modificarile socio-economice. Heterogenitatea grupului celor de 60 de ani si peste i-a determinat pe mai multi autori sa faca subdiviziuni: - batrani- tineri sanatosi, singuri; - batrani- tineri sanatosi , in cuplu; - batrani- batrani fragili, singuri; - batrani-batrani, fragile, cuplu. In secolul precedent s-a inregistrat in intreaga lume o crestere a proportiei persoanelor varsnice, fenomenul fiind numit’’ imbatranire a populatiei’’si in viitor este prognosticata o crestere a numarului persoanelor varsnice. Cresterea nivelului de trai, progresele in medicina, scaderea natalitatii si schimbarea mentalitatilor justifica aceasta apreciere. In afara de ’’imbatranirea populatiei’’ se constata si o ’’feminizare a populatiei ’’prin cresterea ratei de supravietuire a femeilor. Tendintele demografice mentionate antreneaza probleme de ordin social, economic si stiintific. Consecintele individuale ale imbatranirii sunt multiple. Proportia persoanelor cu handicapuri severe, cu incontinente, cu demente si cu insumari de boli creste cu inaintarea in varsta. De aici o adevarata ‘’geriatrizare’’ a medicinii odata cu cresterea solicitarilor de prestatii medicale si ingrijiri ale persoanelor varstnice. Exprimand latura umana a imbatranirii , varsta biologica este adesea denumita varsta psihologica, unii autori preferand sintagma sintetica de varsta psiho-sociala sau socio-psihologica. Aprecierea acestor elemente porneste de la diferentieri intre tineri si batrani, pe baza unor teste de laborator, a unor examene medicale si clinice. Rezultatele se raporteaza

la indicele global de imbatranire, pentru a regasi ’’orarul imbatranirii’’: normal si anormal. Unii autori impart perioada batranetii intr-una autonoma si o alta de dependenta. La randul ei, prima dintre ele reflecta doua categorii: 1. Batranetea propriu-zisa autonoma sau varsta intermediara, cuprinzand personae in etate de 60-74 ani, care au un rol socioeconomic activ ; 2. Batranetea autonoma, desemnand persoanele care locuiesc in propriile domicilii, fara un ajutor semnificativ din exterior. 3. Batranetea dependenta se caracterizeaza prin incapacitatea functional psihica sau fizica a persoanei de a-si asuma , fara ajutor, actiuni cotidiene. Aceste persoane sunt cele orientate spre institutii sau mentinute la domiciliu, dar primind o forma de sprijin. Statutul lor social va fi astfel tributar unor actori intermediari, legaturile cu tinerii marginindu-se la un ajutor informal. Dependenta persoanelor varstnice a devenit o problema a intregii societati. Desi constituie o responsabilitate a familiei, aceasta poate considera ca nu si-o poate asuma. Pe plan socio-familial se constata o crestere a numarului de familii care au in ingrijire mai multi batrani ( s-a ajuns chiar ca unele familii sa numere 4-5 generatii). Pe langa ingrijirea copiilor, persoanelor adulte le revine sarcina, deloc usoara a ingrijirii a 1-2 generatii de batrani. Repercusiunile economice si solicitarilor persoanelor adulte s-au amplificat. Intreaga societate este influentata de imbatranirea populatiei: 1. Cresterea necesarului de servicii medicale genereaza implicatii in plan medical si social: - cresc disproportionat serviciile medicale atribuite respectivului segment de populatie, ceea ce impune regandiri ale programelor de invatamant, eforturi material si educative, pregatiri specifice, in primul rand pentru medicii de familie ( in domeniul morbiditatii mai frecvente sau a celei particulare persoanelor varstnice); - creste consumul de medicamente, in mare parte suportat tot de societate; - se ridica, alaturi de asistenta medicala propriu-zisa, problema ingrijirilor persoanelor in varsta (“ medicina ingrijirilor’’) in parte preluata tot de medicii de familie, deci iarasi investitii educative si economice consecutive prestarii serviciilor.

In unele privinte astazi este mai greu ca inainte sa te pregatesti pentru batranete si pentru moarte. Prin incetarea activitatii profesionale are loc o nivelare sociala si psihologica a varstnicului. desigur cu investitii materiale si umane din partea societatii. unde rolul asistentului social este deosebit de important alaturi de rolul echipei de ingrijire a persoanei de varsta a III-a. Abundenta exploziva a informatiilor ingreuneaza adaptarea batranilor la viata sociala.educatia fiecarei persoane in sensul’’pregatirii pentru imbatranire’’. In acest context asistenta sociala se profileaza pe rolul psihosocial de ’’ terapie sociala’’. . Si acesti factori sunt stresanti.2. ceea ce actioneaza ca un veritabil agent patogen inductor al ’’patologiei de retragere’’. incat pentru imbatranire nu poate exista un raspuns universal. Asistenta batranului institutionalizat. Exista o multime de modele de imbatranire si fiecare trebuie sa il gaseasca pe cel care i se potriveste. tehnicile de ingrijire psiho -fizice. . El pierde sentimentul de utilitate sociala si rolul social activ.educatia varstnicului si familiei in sensurile anterioare. senectogeni. notiunile de etica in sprijinul respectului fata de varstnic si a necesitatii pastrarii legaturilor afective. cu truda castigate in anii anteriori. Sunt numeroase aspectele pe care le primim intr-o masura cu mult mai mica decat generatiile precedente ca pe un dat al destinului. precum si pierderea rolului si statutului in familie. tehnicile de ingrijire psiho-fizice al batranilor. Sustinerea varstnicului in familia acestuia apare ca o necesitate. ca o datorie sociala. factor de risc si prevenirea lor. o ’’moarte sociala’’. a responsabilitatii. Se adauga o pierdere a prestigiului social. 3. Dintre problemele de educatie care se profileaza pot fi enumerate: .instructia la cat mai multe niveluri privitoare la cunoasterea procesului de imbatranire normala si patologica. . inducandu-le acestora o stare de neputinta. Destinele oamenilor si inclinatiile lor sunt atat de diferite. o drama.

influenteaza calitatea si durata vietii. sub raportul timpului. in care este foarte greu. actioneaza programat.diminuarea adaptabilitatii la solicitari. In contradictie cu o astfel de persepectiva apare concluzia lui Sahleanu ( Sahleanu V.II. Editura Enciclopedica. . Bucuresti. de precizat cat din deficiente se datoreaza imbatranirii propriu-zise si cat se datoreaza diverselor afectiuni contractate in timp. aproape 50% dintre persoane prezinta diverse boli sau deficiente / disabilitati. psihici. Dupa varsta de 65 ani. . obiceiuri. uneori imposibil. 1971). metabolica. profesii si modalitati de reactie diferite in fata bolilor: . . sociali si psihologici prezenti in viata unei persoane. Perioada varstei a treia este o perioada de treptat declin psihologic si social. constand in principal: . Rezulta un tablou clinic si social. ele sunt rezultatul unor modificari structurale si functionale aparute in timp.depopularea neuronala a scoartei cerebrale. ajunge la concluzia ca ” imbatranirea este un proces diferit de la un individ la altul. o data cu inaintarea in varsta. In cursul acestei perioade apar sau/si se agraveaza numeroase disfunctii si insuficiente. Autorul sustine ca oamenii varstnici ar fi mai diferiti intre ei decat tinerii. . ASPECTE DEFINITORII ALE VARSTEI A III. Factorii de mediu. Imbatranirea normala: Imbatranirea este procesul normal. manifestarii si mecanismelor actionale’’. biologici. Din ce in ce mai multi gerontologi sunt de acord ca procesul de imbatranire are o dimensiune socio-psiho-medicala.micsorarea rezervelor functionale.geoclimaterici. . Factorii genetici. Omul si Imbatranirea.degradarea morfofunctionala a aparatelor si sistemelor organismului. functionala si permite evaluarea ritmului de imbatranire. in urma unor analize a factorilor medicali.reducerea lansarii si receptivitatii hormonale. guvernand modificarile ce sustin odata cu inaintarea in varsta. care se adauga imbatranirii fiziologice. care. Varsta biologica exprima starea morfologica.A Batranetea este perioada de viata in care stigmatele involutiei normale devin evidente.diminuarea vitezei proceselor metabolice. Imbatranirea este inevitabila si universala. la nivelul sistemelor si subsistemelor organismului. Natura imbatranirii umane a relevat complexitatea acestui proces biologic si a evidentiat aspectele acestui proces si dificultatea elucidarii mecanismelor. alimentari. fiziologic. socioprofesionali. avand experiente de viata.

Aspecte ale imbatranirii fizice: 1. Frecvent. sau ’’ varsta a treia’’ poate fi un proces de imbatranire normal. la batrani survin tulburari ale somnului. scade adaptarea la variatiile de temperatura. Intregul creier scade in greutate treptat. o importanta rata neuronala generand si disparand. Nervii periferici . Imbatranirea sistemului nervos se manifesta prin distrugerile celulelor nervoase ( neuronii) si a celor nonneuronale. Varsta a treia este caracterizata cu modificari specifice la toate nivelurile organismului: la nivel molecular si celular. cristalinul se sclerozeaza.pentru unii primeaza afectiunile organelor. angioamele. Atrofia cerebrala se traduce printr-o gama larga de manifestari. In cursul vietii celulele nervoase sufera deteriorari si reparatii. purpura si ingrosarea unghiilor sunt caracteristice perioadei varstei. In viata adulta persista doar neuronii care reusesc sa stabileasca contacte functionale. A treia perioada a vietii. adaptare si compensare. la nivelul organelor si al functiilor si la nivelul personalitatii. Toate reflexele se diminueaza. in vreme ce pentru altii sunt pe primul loc tulburarile de reglare. apare hiperpigmentarea regiunilor expuse la lumina. sau unul de imbatranire patologica. miscarile devin lente si mersul nesigur. o accelerare si o exegerare a procesului normal de imbatranire definit prin ’’ senilitate’’. . cornea se ingroasa. Imbatranirea organelor de simt. intre care dereglarea miscarilor voluntare. iar mai tarziu se instaleaza o tenta galbuie a tegumentelor. Scade senzatia de foame si cea de sete. mitoze si distrugeri. La ochi se observa inca de pe la varsta de 45 ani. Albirea. Pielea se atrofiaza. pentru altii deficitul energetic ale organismului. Dar si neuronii efectiv functionali treptat se degradeaza . uscarea si subtierea parului impreuna cu ridicarea tegumentelor. proportional cu inaintarea in varsta. 2. cu posibile hipo sau hipertermii. afazie (pierderea facultatii de a vorbi) si dementa senila. ’’ senescenta’’. la varste inaintate sufera de asemenea modificari degenerative: subtierea sau scurtarea si deminielinizarea neuronilor. ajungand ca la varsta de 70 ani sa aiba greutatea celui al unui copil de 7 ani. modificari care se accentueaza cu inaintarea in varsta.

persoanele de varsta a treia sunt marcate de mictiuni frecvente. 8. 4. Aceste modificari determina vulnerabilitatea batranului la boli respiratorii. 5. 6. apar si se accentueaza in timp simptome de hipoacuzie. Imbatranirea sistemului digestiv: Se caracterizeaza prin modificari 7. Scaderea senzatiilor olfactiva si gustativa contribuie la diminuarea apetitului. aparitia cariilor la radacinile danturii. cresterea sensibilitatii dintilor la cald si la rece. diminuarea sintezei hepatice si de cholesterol si reducearea vitezei tranzitului intestinului gros. reducerea productiei de enzime pancreatice.Auzul sufera si el cu inaintarea in varsta. 3. Imbatranirea sistemului respirator: rezultatele modificarilor survenite in cadrul aparatului respirator sunt: scaderea fiziologica a capacitatii vitale a plamanilor si cresterea volumului residual pulmonar. moderate. diminuarea productiei bazale si stimulate de suc gastric. Masa musculara si forta . Principalele consecinte fiziologice sunt: reducerea perceptiei gustative. Imbatranirea aparatului urinar: rinichiul scade in greutate cu 30- 35% fata de varsta adulta. Imbatranirea sistemului cardio-vascular: Schimbarile functionale ale inimii si pirderea elasticitatii vaselor de sange. Functional. care se inregistreaza odata cu inaintarea in varsta antreneaza tulburari ale intregului organism si predispunerea la boli. La nivelul tractului urinar inferior se constata: diminuarea tonusului vezicular. fiind mai pronuntata pierderea gustului de dulce. Imbatranirea sistemului endocrin: hipofunctia sau disfunctia glandelor endocrine influenteaza negativ intregul organism al varstnicului si conduce la diminuarea simturilor si la scaderea capacitatii de adaptare la mediu si la stres. Imbatranirea aparatului locomotor: cele mai semnificative modificari involutive sunt inregistrate la nivelul coloanei vertebrale si a suprafetelor articulare. diminuarea la jumatate a capacitatii vezicale si alterarea controlului nervos al contractiilor vezicale. de multe ori nocturne.

Testiculele isi reduc volumul si greutatea. 9. iar cele mai multe ori se realiza complexe polipatologice. Peste modificarile de senescenta se suprapun adesea modificari cauzate de boli (in primul rand degenerative). vulnerabilitate crescuta si diminuare a viabilitatii. 10. Diferenta principal inre organismul tanar si cel varsnic consta in rapiditatea si eficienta cu care functiile perturbate in conditii de stres revin si se mentin la normal. ovarele scad in volum si in greutate. Involutia intereseaza functiile de reproducere. Inactivitatea favorizeaza involutia. gradul de adaptabilitate a varstnicului fiind modificat. apoi pe cele psihice si in final pe cele vegetative. scade raspunsul la efort si la factorii de stres. La barbati se instaleaza andropauza. Imbatranirea aparatului genital: la femei survine menopauza intre varsta de 45-55 ani. celulele musculare isi pierd elesticitatea musculara. Prin scaderea activitatii sistemului nervos central si a sistemului endocrin scad relatiile dintre organe si dintre tesuturi. Se poate concluziona ca perturbarile homeostazice genereaza reactii deficitare la stres. iar prostata creste in volum. . cand colul uterin si corpul uterin se atrofiaza. Imbatranirea intregului organism. Deteriorarea progresiva a mecanismelor fiziologice genereaza perturbari ale adaptabilitatii. care se realizeaza cu aproximativ 10 ani mai tarziu decat la femei. respectiv in jurul varstei de 60-70 ani. Capacitatea reproductiva a barbatului se pastreaza adeseori timp indelungat.musculara se diminueaza. Competenta functionala a varstnicului trebuie inteleasa in complexitatea sa integrativa.

mecanismele si natura involutiei umane. Geriatria este medicina varstnicului. caracterizata de o morfofiziologie mai avansata decat varsta cronologica a subiectului. in care ritmul de imbatranire biologica este rapid.Imbatranirea patologica. diversitatea. aparitia activitatii psiho-sociale sunt elemente care individualizeaza imbatranirea. Particularitatile imbatranirii umane rezida in elemente proprii ale dezvoltarii onto si filogenetice a specie. cu diversi factori care au un rol determinant in mecanismul de involutie. de exemplu pensionarea. Patologia batranetii este obiectul de studiu al unei ramuri speciale a stiintelor medicale. se ocupa cu prevenirea. la 40 ani in sec al XIXlea atingand 73-74 ani in zilele noastre. Astfel putem identifica: . tratarea si recuperarea persoanelor cu imbatranire precoce si care apartin varstei a treia. Mai potrivita si mai folosita este considerarea varstei de peste 65 ani ca fiind fiziologica. Lipsa unei explicatii unitare si general valabile a procesului de imbatranirea facut ca aceasta sa fie corelata cu influenta unor sisteme si a unor subsisteme afectate de stari patologice.FIZIOPATOLOGIA VARSTEI A III-A Durata medie de viata a crescut spectaculos in decursul istoriei umane: de la 19 ani in epoca de piatra. . .Imbatranirea accelerata.Imbatranirea prematura. Aceasta disciplina studiaza procesele imbatranirii normale. de aici o mai mare posibilitate de evolutie severa a unor boli acute. sunt mai vulnerabile si lucreaza la limita. Dezvoltarea sistemului nervos. batranului si a longevivului. in relatie cu o anumita situatie. Totodata cerceteaza aspectele fundamentale ale istoriei biologiei umane. . diferite organe si sisteme. demonstrand determinismul plurifactorial. a implicatiilor medico-psihosociale ale imbatranirii demografice a populatiei. numita geriatrie ( in limba greaca ’’geron’’ inseamna ’’batran’’ ’’iatreia’’= ’’vindecare’’). explica dificultatile de intelegere a unor alternative de imbatranire. Astazi nu se mai raporteaza batranetea ca la o boala. traumatisme sau sechele. al XVII-lea. Insificienta cunoastere a cauzelor si a mecanismelor de inducere a imbatranirii fiziologice. Specificul fiziopatologiei geriatrice este generat de o suma de factori: . care caracterizeaza imbatranirea marcata de boli.Din cauza modificarilor morfofunctionale caracteristice varstei inaintate. la 25-30 ani in sec. inclusiv cele neafectate de boala. asincronismul si implicatiile involutiei organismului uman.

Manifestarile de boala sunt ignorate adesea de catre batranul bolnav.Pluripatologia si terenul batranilor determina un tablou al bolilor atipic. slabirii memoriei.Modificarile si bolile organelor de simt (cataracta. vorbire si uneori de gandire. . . Obezitatea le accentueaza si la fel traumatismele repetate din perioada tineretii. izolarii si neintegrarii. . Acest aspect face ca unele boli caracterizate prin dureri mari sa evolueze la batrani estompat si astfel sa ajunga netratate pana in stadii avansate. . . . Cam 80% din afectati de atac cerebral supravietuiesc si. tulburari de perceptie. caracterizate de dureri si tumefieri. in conditii de slabire a memoriei. .La batrani sunt modificate efectele medicamentelor si riscul efectelor secundare ale acestora. mai frecvent si mai periculos decat persoanele din celelate grupe de varsta. ulterior sunt chinuiti de deficite motorii reziduale. ceea ce poate antrena consecinte neplacute.Varstnicii sunt pasibili de imbolnaviri.Persoanele de varsta a treia prezinta morfofiziologii diferite de cele caracteristice tinerilor si adultilor. Din cele expuse mai sus reiese faptul ca: .Afectarile sistemului nervos central constituie cea mai frecventa cauza neurologica de imobilizare la pat. caracterizate prin complicatii.Reactivitatea la batrani este scazuta si la fel si perceptia durerilor (deci la batrani pragul de percepere a durerilor este inalt). Imobilizarea este o problematica si in acelasi timp de rau augur pentru varstnic. din cauza modului de viata schimbat al acestora.Afectarile aparatului locomotor pot fi la originea imobilizarii la pat. il determina uneori pe batran sa prefere imobilizarea. intelegerii si comunicarii.Maladiile articulare degenerative. - . glaucom. . sunt frecvente dupa varsta de 50 ani si adesea obliga la imobilizare la pat. . tulburari de conducere a sunetelor sau de cele de translare a unor impulsuri electrice. Cauzele sunt numeroase: .Debutul si evolutia unor boli la batrani sunt lente si este posibil ca unele afectiuni ale batranilor sa nu se manifeste in fazele precoce ale evolutiei lor. degerescenta maculara.Comunicarea simptomelor lasa de dorit din cauza hipoacuziei.

a activitatilor senzoriale (vaz. Cu toate ca multa lume are tendinta de a atribui incontinenta urinara modificarilor morfofunctionale caracteristice varstei inaintate. senilitatii sau a dementei. sau de natura psihiatrica in caz de anxietate. se procedeaza la definirea rolului si statutului sau social. de a se deplasa si de a muta obiecte). relationarea cu cei din jur. cumparaturi. Fragilii. capacitatea sau incapacitatea sa functionala. Prezenta acesteia compromite serios ’’starea de bine fizica. Starea de confuzie este o dezorientare pasagera manifestata din cauza unei amnezii severe. Tulburarile de somn sunt foarte frecvente la varsta a treia si pot fi de natura somatica. Pornind de la aptitudinea individului de a realiza activitatile cotidiene. a depresiei. de a elimina. 3. activitati casnice ( gestiune. avand ca variabile coerenta. etc. urmarea unui tratament. care au un rol socio-economic activ si batranetea autonoma. vorbit). Instrumentul folosit pentru masurarea gradului de autonomie este Grila nationala pentru evaluarea nevoilor persoanelor varstnice.persoane care reusesc sa deruleze fara nici o dificultate activitati cotidiene. incontinenta urinara apare de cele mai multe ori in cadrul unor afectiuni. persoane cu varsta cuprinsa intre 60 -74 ani. Alti autori impart perioada batranetii intr-una autonoma si o alta de dependenta. in fapt. Lalive d’Epinay a definit trei categorii functionale. orientarea. auz. imbracarea. Independentii. care merita investigate din perspectiva ajutorarii batranilor bolnavi. Autonomia devine astfel o norma importanta careia i se raporteaza varstnicul contemporan. de a se ridica/ culca. 2. abilitatea de a se hrani. corespunzand etapelor de clasificare: 1. Aceasta infirmitate intrerupe uneori relatiile interpersonale in familie si in societate. activitati sociale: transport. menaj. cei care sunt incapabili sa realizeze singuri mai mult de o activitate. Perioada autonoma cuprinde batranetea propriu-zis autonoma.Consecintele imobilizarii sunt uneori devastatoare: dezvolta o stare de confuzie generala insotita deseori de stari depresive.dependenta desemnand persoane care . bani. a activitatilor corporale ( toaleta personala. depresie. Handicapatii. activitati pentru timpul liber. care intampina dificultati in indeplinirea unei activitati sau a mai multora. prin care se stabileste intensitatea activitatilor mintale. comunicare in situatii de urgenta). psihologica si sociala’’. Incontinenta urinara este o alta problema cu mare incidenta la persoanele de varsta a treia. ca reactii la unele boli.

amplificarea inertiei si rutinei. batranetea este defavorizata. implicit a ritmului de crestere economica. Fenomenul de imbatranire demografica si cresterea sperantei de viata au generat o schimbare profunda in raporturile dintre diferite grupuri de varsta. 6. acompaniata de scaderea natalitatii. scaderea nivelului productivitatii muncii. scaderea nivelului creativitatii. devalorizarea cunostintelor. fara un ajutor major din exterior. Imbatranirea populatiei este un fenomen social cu consecinte importante dintre care putem mentiona (Sorin Radulescu. cu o frecventa ridicata a celei din urma. 2006) Cresterea considerabila a numarului persoanelor varsnice. un simbol al rutinei si inertiei. in societatea industriala si postindustriala. varstnicul tinde sa priveasca adeseori pe cei tineri din perspectiva paternalista autoritara. in mod deosebit a grupelor de peste 70 si 80 ani este evidenta si ne indreptateste afirmatia ca ne aflam in fata unui fenomen fara precedent in istoria omenirii. ( Daniela Garleanu Soitu. Asfel. ca si transformarea radicala a atitudinilor tinerilor fata de varstnici. plin de prejudecati cu privire la rolul tanarului in societate.locuiesc in propriile domicilii. Aceasta incompatibilitate crescuta intre tineri si varstnici a generat o segregare puternica a grupurilor de varsta. dezechilibre marcate intre populatia active sic ea inactiva. in sensul unei incetiniri a procesului de reinnoire a resurselor profesionale si de promovare a tinerilor in ierarhia sociala. 2. 3. un individ conservator. Varstnicul nu mai reprezinta pentru tanar un tezaur de intelepciune. Socilologia varstelor. 1994): 1. fata de societatile traditionale. care identifica tineretea cu superficialitatea si ’’devianta’’. 4. 5. La randul sau. diminuarea tendintelor de mobilitate sociala. . ci.Varsta a treia. Hyperion. si. scaderea numarului de casatorii. dimpotriva. cresterea costurilor asistentei medicale si dependenta sporita a varstnicilor fata de societate. ed. nemaiavand importanta ei din trecut. Institutul European.

Depresia cunoaste cel putin trei tipuri esentiale: Depresia blanda: persistenta. se pot mentine. Atentia si concentrarea sufera de asemenea de pe urma impactului cu senectutea.se manifesta prin toate caracteristicile formei precedente. Mai intai se sterg din memorie numele proprii. dar mai ingrosat. halucinatii auditive si suspiciuni. Este cunoscuta hiperemotivitatea si impresionabilitatea batranilor. In sfera instinctelor asistam la manifestari diferentiate legate de sex si de nota individuala. apoi cele comune. manifesta iritabilitate. in care individul se simte cel mai bine dimineata. In analiza imbatranirii din aceasta perspectiva se are in vedere nu numai involutia sistemului somato. ca urmare a experientei si antrenamentului. oboseala marcanta. Studiul analitic al functiilor intelectuale arata o scadere a memoriei pentru datele recente. Depresia majora.ASPECTE PSIHICE SI PSIHOLOGICE ALE PERSONELOR DE VARSTA A III-A Caracterul complex al proceselor si fenomenelor care caracterizeaza inaintarea in varsta atinge un maxim in cazul imbatranirii psihologice. deopotriva interna legata de ritmurile biologice (ora mesei. La varsta inaintata se semnaleaza o crestere a instinctului de . Memoria vizuala si cea auditiva sunt mai putin afectate de procesul de imbatranire decat memoriile secundare care fac sa intervina functiile cerebrale de observatie. Unii specialisti considera ca varstnicii nu mai sunt capabili sa actioneze la excitanti afectivi slabi. Modificarile pe care imbatranirea le produce in sfera instinctiva si in ce priveste factorii elementari ai intelectului pot fi usor apreciate in ansamblul vietii psihice a batranului. ceea ce confera o aparenta de apatie si blazare. traditionale realizeaza urmatorul profil psihologic al unei persoane varstnice: uituc si dezorientat. a somnului…) cat si externa (data. lipsa de concentrare. descurajare. Cu toarte acestea. ’’Dezorientat’’ deoarece apare uzarea capacitatii interne de evaluare cronologica. refuz alimentar. Reprezentarile mai vechi. judecata si organizare. anul…).fiziologic care genereaza functiile si procesele psihice. care influenteaza si memoria. precum si difunctionalitati legate de orientarea in spatiu a varstnicului. dezinteres generalizat (incapacitatea de a se bucura). ci si factori pur psihologici. dependenti de istoria vietii sufletesti a individului. dar desfasoara un registru bogat de trairi precum: tristete. oscilatie emotionala. anxietate. adjectivele si in ultimul timp verbele. insomnie. ’’Uituc’’ deoarece se cunoaste faptul ca intai se altereaza memoria de scurta durata si ca la aceasta varsta apar numeroase confuzii si inexactitati cauzate de starea generala de sanatate a varstnicului. posibilitatile de sinteza ale varstnicului. Unul dintre cele dintai semne de imbatranire intelectuala il constituie slabirea memoriei care incepe aproximativ la varsta de 50 ani si este mult mai accentuata la femei decat la barbati. iar individul are perioade lungi de imobilitate totala.

in psihicul celor care traverseaza ultima etapa a vietii. memoria. Sunt cunoscute labilitatea afectiva. Diferentele apar nu numai in functie de etnicitate si personalitate. lentoarea unor functii cognitive pledeaza pentru conturarea unor tipuri de imbatranire psihologica. marcheaza profund individualitatea si trasaturile personalitatii varstnicului. parand sa nu sufere modificari importante.alimentatie. care. Adeseori batranetea este insotita de o stare depresiva si de o tendinta de izolare si singuratate. Personalitatea omului este hotaratoare pentru modul de a imbatrani. Complexitatea. chiar daca au mai suferit modificari legate de imbatranirea fiziologica. profesionale. o evaluare riguroasa a multiplelor situatii somatopsihice care pot induce o modificare a tonusului psihic. Trebuie invinse rigiditatea varstnicului. de abandonare a profesiei accentueaza imbatranirea psihologica iar implicatiile lor pot fi prevenite. conservatorismul. Depresia la batran comporta un diagnostic atent. Definirea profilului psihologic al batranului necesita in continuare observatii si studii psihometrice secventiale si longitudinale asupra unor persoane cu imbatranire psihica si somatica normala. In sfera afectiva. Personalitatea individului se dovedeste rezistenta la scurgerea anilor. procesul de invatare reprezinta facultati intelectuale pretioase. Abilitatile verbale. Frecvent tulburarile somatice imprumuta masca psihica. Cu toate ca literatura de specialitate subliniaza unicitatea proceselor psihologice. Sentimentul de izolare sociala. ’’inflorind’’ sau ’’ clatinandu-se’’. in timp ce altele interpreteaza constant diferitele incercari si provocari ale vietii. dificultatea de adaptare la noua situatie creata. atitudinea fata de pensionare si batranete joaca un rol important. al modului in care varstnicul isi stabileste prioritatile. hiperemotivitatea si impresionabilitatea batranului. Tendinta la egocentrism. Importanta de semnalat este si complexitatea modificarilor ce apar in sfera afectiva. Etnicitatea este importanta sub aspectul sistemului de valori. totusi aspectele psihologice includ numeroase criterii printre care etnicitatea si pensionarea. viteza proceselor intelectuale. daca au fost bine antrenate in timpul perioadei active. adica cu sau fara succes. Aceste aspecte vorbesc deschis despre accentuarea instinctului de conservare la varstnici. Unele persoane in curs de imbatranire devin mai interiorizate si necesita o atentie aparte. mizeria si singuratatea. Acestea sunt associate cu inutilitatea. dupa cum si o stare depresiva se poate asocia cu fenomene somatice. variabilitatea si asincronismul functiilor psihice schiteaza profilul psihologic al varstnicului. ci si in functie de . dar si cum recepteaza asistenta sociala. fiecare persoana varstnica trebuie investigata si asistata ca atare. Atitudinea ’’critica’’ fata de o situatie nou creata poate sa insemne insa si vigoare psihica si o buna adaptabilitate. Pe de alta parte exista specialisti care vorbesc de’’ instinctul mortii’’ in sensul unor preocupari exagerate fata de moarte.

Batranetea este marcata de existenta unei relatii semnificative intre continuitate si dicontinuitate. frumusetii si atractivitatii lor. Simtirea si trairea religioasa se amplifica cu inaintarea in varsta. Din acest punct de vedere pericolul apare pentru cei care au avut de timpuriu succese neobisnuite si este vorba despre oamenii care si-au datorat satisfactiile exclusiv tineretii. morale si religioase). Situatia se prezinta sub un dublu aspect: exista sansa ca persoana respectiva sa se schimbe. In momente de criza se comit sinucideri ca expresie a celei mai profunde resemnari. Incep sa apara intrebari de genul ’’ daca viata a meritat sau mai merita sa fie traita’’. stiintifice. o data disparute pot genera o disperare profunda. sa se reorienteze.satisfactiile pe care varstnicul le-a avut intr-o anumita perioada a vietii. dar si psihic sub aspectul afectarii demnitatii. Constientizarea varstei poate sa se manifeste ca un semnal ca ne-am pozitionat gresit fata de noi insine sau fata de viata si ca traim trecand pe langa ce este esential. toti varstnicii se confrunta cu cele doua adevaruri grave: perioada scurta de viata ce le-a mai ramas si ceea ce numim ’’boala pensionarii’’ sau ’’ patologia pensionarii’’. dar si de sexul persoanei. Pesimismul este cel care incepe sa castige teren. Optimismul nu este complet absent. sau pericolul ca ea sa se cramponeze de obiceiurile dobandite in timp. cramponarea poate furniza baza unui atac de panica. fara indioala importante. argumentata la persoanele bolnave. Practica ritualurilor religioase a varstnicilor o intrece pe aceea a altor categorii de varsta. care au suferit pierderi personale. de rolul de parinte. . In general. Aceste valori. Acest moment de ’’criza’’ apare atunci cand preocuparea pentru propriul corp devine explicita si manifesta. iar unii incearca sa la suprime prin consumul de alcool. Reorientarea faciliteaza o schimbare. la depresii impinse pana la melancolie. Ca o consecinta fireasca a acestui moment dramatic al vietii sale este problema conceptiilor individului (filosofice. explicabil si prin intelepciunea populara conform careia ’’ nimeni nu este fericit inainte de moarte’’. Schimbarile aduse de batranete. Pentru multi oameni imbatranirea devine o adevarata criza de viata. influenta religiei asupra calitatii vietii batranilor fiind pozitiva. stilul de viata al persoanei varstnice se intemeiaza in mare masura pe stilul de viata pe care l-a adoptat si l-a practicat in mod constant in timpul vietii sale adulte. desi. Criza se manifesta atunci cand omul se afla intr-o situatie in care atitudinilie sau comportamentele obisnuite pana in momentul respectiv nu mai corespund. ceea ce face ca tot ce se pierde intr-o parte sa fie compensata in alta parte. poate exista sub forma de proiecte. uneori artificiale sau chiar fanteziste. astfel. Varstnicul percepe modificarile fiziologice caracteristice etapei sale de viata ca pe o ’’criza’’ ce peate fi resimtita dureros din punct de vedere fizic. au la baza raportul intre elemente de continuitate. daca propria viata a fost un succes sau esec.

Acest fenomen se explica. Exista o serie de stari sufletesti care submineaza sanatatea si scurteaza viata: tristetea. favorabile sanatatii si logevitatii. iar unele din sistemul asigurarilor agricole s-au dublat in ultimii ani. neavand capacitate de a se adapta modificarilor si evenimentelor legate de vicisitudinile varstei inaintate. . apare accentuarea responsabilitatii persoanei varstnice fata de activitatea gospodareasca si intretinerea spatiului de locuit. in privinta homosexualitatii sau a avortului. Locuinta lor este mai confortabila si s-au inregistrat ameliorari si in privinta starii de sanatate. dar pentru multi mai favorabila: pensiile. supararile frecvente. prin decesul acestuia. odata cu cresterea copiilor. Buna dispozitie reprezinta un remediu dintre cele mai eficiente. Exista multiple teorii cu privire la procesul de imbatranire si factorii fiziologici. pierderea rolului de persoana activa social. Toate starile sufletesti negative pot fi combatute. Autosugestia poate fi folosita de orice om pentru imbunatatirea vietii. In compensare. Cercetatorul sustine ca oamenii care vorbesc mult ’’elibereaza ’’ energia acumulata. iar pe de alta parte prin ’’ contagiune intergenerationala’’. atitudinea pesimista in viata. Comparativ cu batranii de acum 20-30 de ani.Este stiut faptul ca batranetea nu-i afecteaza in acelasi mod pe toti indivizii unii. iar compozitia sociologica s-a transformat: a crescut numarul celor cu studii superioare. dintre ei avand ’’resurse’’ acumulate inca din tinerete pentru a se adapta schimbarilor si evenimentelor care marcheaza aceasta perioada de varsta. chiar anihilate prin altele positive. in timp ce altii reactioneaza intr-un mod negativ.’’Persoanele care vorbesc mult se bucura de obicei de o viata indelungata’’. patologici sau genetici care il determina si sunt mai putine toerii care se ocupa de rezistenta individuala la agresiunile batranetii. durerile sufletesti au insa un singur leac: uitarea. Se considera ca inaintarea in varsta este mai mult legata de pierderea unor roluri decat de achizitionarea unora noi: pierderea partenerului de viata. cei de astazi au mai pierdut putin din singuratate. diminuarea drastica a rolului de parinte. Implicarea in unele activitati va contribui la mentinerea stimei de sine si la intretinerea satisfactiei existentiale a persoanei de varsta a III a. Unii autori constata ca persoanele varstnice sunt mai tolerante astazi decat la inceputul anilor’80. pe de o parte prin reinonirea populatiei varstnice. nu sunt impozabile.arata prof Wiliams de la Institutul de Psihologie din Ohio. Impotriva durerilor fizice exista medicamente analgezice. Situatia lor economica este inca disolubila. nu mai este aceeasi proportie de agricultori. Problemele adaptarii psihice la procesul de imbatranire au evidentiat rolul proceselor de compensare. desi majoritatea batranillor traiesc in mediul rural. pana la un anumit nivel.

in care pensionarea este acceptata si dorita. In linii mari sunt trei tipuri de reactii: 1. de timp liber.ce se caracterizeaza prin activitati care se limiteaza la dimeniunea functionala destinata intretinerii vietii: hrana. Anne Marie Guillemard a identificat cinci tipuri logice de pensionare: 1.pregatirea organizata a pensionarii in cadrul programului complex de pregatire pentru batranete. de instruire si continuand cu perioada de maturitate. oarecum resemnata. subiectul urmand sa se ocupe de odihna. Varsta a III-a este este perioada in care aceasta activitate neintrerupta inceteaza. reactia pesimista (’’pensionarea catastrofa’’) care ia in calcul numai aspectele negative: nesiguranta pentru viitor. igiena. incepand cu perioada de educatie. de activitate propriu-zisa. economice si psihologice. 2. reactia optimista. Transpunerea in practica a acestui concept presupune: . s-a propus si s-a acceptat conceptul de ’’varstnic activ’’. De-alungul intregii vieti. In anii ’ 70. desi exista numeroase cazuri in care starea precara de sanatate si nu varsta determina pensionarea ( pensionarea anticipata). omul este implicat neintrerupt in procesul de instruire. perspectiva imbolnavirii si a mortii. . care include avantaje pentru batrani si societate. sex. preocupari extraprofesionale anterioare). Un pensionar care se incadreaza in aceasta categorie se . 3. Varsta sociala de pensionare are tendinta de crestere si preocuparile legate de aceasta perioada nu au scapat investigatiilor sociologice. Factorul principal care determina aceasta separare este varsta cronologica a individului. modificand statutul ocupational si social.lupta varstnicilor insisi pentru un nou statut si rol social. pensionarea retragere. Munca este o conditie a vietii omenesti. fiind binecunoascute influentele ce le exercita aceasta asupra tonusului fizic si psihic. reactia echilibrata de acceptare fireasca. ca si multi alti factori (temperament.PENSIONAREA SI PATOLOGIA PENSIONARII PREGATIREA PENTRU PENSIONARE Robert Atchley considera pensionarea –’’separarea cu caracter institutionalizat a unui individ de pozitia sa ocupationala. Pensionarea este un moment important din viata individului si este privita diferit nu numai in functie de tipul pensionarii (de boala sau de varsta). care ii da dreptul de a primi in continuare venituri pe baza anilor anteriori de munca’’. somn. Viena). La reuniunea privind ocrotirea persoanelor varstnice defasurata sub egida ONU (1982. de realizarea unor planuri pentru care nu a avut niciodata timp suficient.

Din acest insuficient curaj pentru o schimbare. nici de potentialitati tind sa dezvolte pensionarea retragere. in ciuda titulaturii. Astfel. in vecinatate. gradinarit. o profesiune nedorita si fara sa fi oferit acestuia bucurii. pensionarea participare.persoanele care nu dispun nici de acumulari. Un astfel de pensionar se simte mereu nedreptatit si identifica multiple situatii dicriminatorii.retrage din viata sociala. care se poate sa le fi revenit fara prea mari prestatii proprii. Parteneriate nesatisfacatoare. pensionarea consum. 2. pensionarea revendicare. Aceste atitudini revendicative fata de viata conduc cu cea mai mare probabilitate la o criza. 3. 4. vacante. dar fara sa si-o marturiseasca. care li se par absolut firesti.care marcheaza o adeziune la societate. din nesinceritate fata de sine. bazata doar pe consumul de emisiuni radio TV. Rasfatati prin educatie sau prin succese obtinute timpuriu. pensionarul se orienteaza spre lectura.reuneste toate practicile de contestare a locului ocupat de batrani in societate si de vitalizare a rolului social al pensionarilor. manifestandu-se printr-o participare intensa si cu un grad ridicat de consum mass media. Aceeasi autoare sutine ca determinantii sociali ai activitatilor din timpul pensionarii sunt resursele din timpul vietii active sub forma acumularilor. unii emit pretentii de la viata.se poate manifesta prin participarea pensionarului la excursii. astfel: . pensionarea varsta a III-a. este redusa. multi traiesc o viata care nu este. . nu participa la activitati culturale. precum si existenta unei activitati in afara celei de la locul de munca. 5. spectacole sau prin dedicarea pensionarului vietii de familie. trecerea pe langa propria viata si pe langa propria menire pot fi si ele o cauza. gradului de imatranire sau al potentialitatilor. Ele sunt expresia unei insuficiente pregatiri pentru batranete. Motivul acestei actiuni consta in faptul ca pensionarul a ramas in acest moment fara satisfactii. atunci cand viata li le refuza. spre o activitate pe care o desfasoara cu placere adesea in compania altora. literatura. din rutina si din considerente conventionale. relatiilor sociale. propiru-zis viata lor. isi limiteaza deplasarile in mediul apropiat. Autoarea explica legatura dintre resurse si practici. pentru ca apoi sa se simta dezamagiti si inveninati. creatii artistice.nivelul de instructie. Implicarea sociala a acestui pensionar. veniturilor. starii de sanatate. angajeaza varstnicul in dezvoltarea unei noi activitati creatoare si care ia locul celei profesionale. muncile prestate anterior si mijloacele propice initiativei.

acestea devenind anxioase si depresive. fie unei pensionari de tip consum. Printre remediile atenuante ale’’bolii pensionarii’’ amintim: . Asistentului social ii revine sarcina de a imprima o conceptie optimista asupra batranetii si a pensionarii.pensionarii care dispun de doua tipuri de resurse. daca nivelul resurselor este mai mare la capitolul acumulari. .cei care nu dispun decat de un tip de resurse. careia i se imprima un sens constructiv si optimist. ’’drama pensionarii’’). pozitive si negative. a relatiilor sociale. vor fi caracteristici fie ale pensionarii. vor dezvolta un tip de pensionare revendicare.folosirea experientei acumulate. realista si optimista privind aceasta perioada a vietii. pensionarea atrage lipsa de initiativa. Pentru persoanele nepregatite. . nu de impotrivire sau negare. ea fiind o etapa a existentei cu caracteristici proprii. O contributie hotaratoare la pregatirea pentru pensionare o are omul insusi prin autoeducare. traindu-si viata in solicitudine. Valorificarea batranetii este o conceptie aparuta in societatile dezvoltate unde varsta a treia este privita ca o varsta a recuperarii timpului liber pe care adultul nu l-a putut folosi pentru el insusi. pensionarea poate reprezenta un stres major. daca dispun de potentialitati. sexul si profesiunea pe care acesta a exercitat-o. daca resursele sunt inseminate in categoria potentialitati. Frecventa si intensitatea tulburarilor legate de pensionare este direct legata de atitudinea fata de pensionare.varsta a IIIa.stimularea dorintei de a fi util.dezvoltarea creativitatii. - . fizice si stimulative de folosire a timpului liber. pierderea ritmului. daca dispun de acumulari. fie un alt gen de pensionare. determinand o adevarata criza morala (’’criza pensionarii’’. . In lipsa unei pregatiri prealabile. La pesoanele suferinde se constata accentuarea preocuparii pentru starea de sanatate. sau o ’’o anticamera a mortii’’.incurajarea continuarii activitatii intelectuale.o informare teoretica larga privitoare la mecanismele de intarziere a procesului de imbatranire. de personalitatea individului. sfarsind prin a se izola. . dislocarea mentalitatii ca pensionarea este inceputul sfarsitului. accentueaza tendinta de anchilozare psihica si fizica. .stimularea unei atitudini de acceptare. acest lucru fiind posibil numai daca subiectul are o conceptie pozitiva. . dar de facturi inegale.

6. o faza de nelisniste si de cautare a unui nou rol social si psihologic. in care individul manifesta un sentiment de frustrare si o stare de insecuritate. al caror necesar creste din ce in ce mai mult. egocentrismul asigura o dezvoltare crescuta a interesului pentru propria persoana reprezinta pentru pensionar o conditie necesara a adaptarii. Pensionarea apare ca o cotitura in viata individului care imbatraneste. A doua problema se refera la fondurile de asistenta medicala. dar si un moment in care incepe un nou stil de viata. Unii autori identifica urmatoare conditii necesare bunei adaptari dupa pensionare: 1. adaptarea individului la noua etapa din ciclul vietii sunt dependente de modul in care reactioneaza grupul familial si social fata de persoana pensionata. faza de dupa 6-12 luni de la pensionare este aceea de stabilizare. 3. 2. perioada imediat post pensionare. 2. factorul economic joaca de asemenea un rol important deoarece numerosi pensionari se considera satisfacuti de soarta lor daca au venituri suficiente. ca si o mai buna stare de sanatate a oamenilor in varsta poate ridica o serie de probleme pentru societate si se refera la fondurrile sociale de pensionare. activitatea trebuie sa aiba neaparat o utilitate sociala.S-au identificat trei faze prin care trece succesiv persoana pensionata: 1. din contra. intelegerea intrafamiliala (sot-sotie) poate conditiona reusita sau. 5. Longevitatea. 4. iar majoritatea persoanelor resimt o o scadere a nivelului de trai. 3. . mentinerea unei activitati deoarece sentimentul de inutilitate familiala si sociala grabeste deteriorarea individului care imbatraneste. Aceasta perioada de stres favorizeaza aparitia tulburarilor nevrotice. Depasirea acestui moment critic. aparenta eliberare pe care pensionarul o resimte fata de multiple nerealizari sau tensiuni in viata profesionala. esecul pensionarului. in care individul accepta de obicei situatia.

competente.ASISTENTA SOCIALA A PERSOANELOR VARSNICE Ca parte componenta a sistemului de protectie sociala. cronica sau de urgenta. Tot de lege sunt precizateconditiile pe care trebuie sa le indeplineasca personalul din sistemul de asistenta sociala ( pregatire. Serviciile speciale vizeaza mentinerea. limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente. Formarea personalului de specialitate de asistenta sociala . calificare. Asistenta sociala este in responsabilitatea institutiilor publice specializate ale autoritatilor publice centrale sau locale si a organizatiilor societatii civile. responsabilitati si atributii specifice domeniului de activitate). refacerea si dezvoltarea capacitatilor individuale pentru depasirea unei situatii de nevoie. Intre acestea se regasesc so persoanele varstnice. ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane. Serviciile sociale sunt prestate la domiciliul persoanelor varstnice sau in institutii/unitati specializate in asistenta persoanelor cu nevoi speciale. temporar sau sau definitive. psihice sau senzoriale. cauzate de afectiuni fizice. Prin lege sunt precizate persoanele care au dreptul la asistenta sociala. Aceste servicii sunt acordate persoanelor care se afla in imposibilitatea de a desfasura activitatile vietii normale. asistenta sociala asigura prevenirea.

cronica sau de urgenta. postliceal sau prin alte forme de invatamant cu profil de asistenta sociala. mediului sau social. intimitatea persoanei si libertatea ei de a decide. Tot prin lege sunt precizate conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca personalul din sistemul de asistenta sociala (pregatire. Intre acestea se regasesc si persoanele varstnice. din cauza unor afectiuni fizice. refacerea si dezvoltarea capacitatilor individuale pentru depasirea unei situatii de nevoie. Formarea personalului de asistenta sociala se realizeaza in institutii de invatamant superior. Modele de asistenta sociala Prima dintre conceptele globale care au orientat practica asistentiala provine din medicina. prin ipoteze referitoare la disfunctia sociala existenta si la mijloacele de interventie. s-a considerat ca dupa tratamentul din spital pacientul necesita sprijin post tratament. competente. la sfarsitul secolului al IX-lea. Inca de la aparitia preocuparilor de asistenta sociala. studiu finalizat prin diagnosticul psiho-social. Astfel. 3.CADRUL ASISTENTIAL Asistenta sociala este in responsabilitatea institutiilor publice specializate ale administratiei publice locale si centrale si a organizatiilor societatii civile. responsabilitati. temporar sau definitive. Serviciile sociale sunt prestate la domiciliul persoanelor cu nevoi sau in institutii specializate de asistenta sociala. Aceste servicii sunt acordate persoanelor care se afla in imposibilitatea desfasurarii unei vieti normale. asistenta sociala a aparut ca . confidentialitatea informatiei. Serviciile sociale vizeaza mentinerea. desigur cu respectarea prevederilor legislatiei in vigoare. psihice sau senzoriale. atributii specifice domeniului de activitate. civila sau penala. calificare. Practica asistentiala porneste de la ancheta sociala prin care se urmareste identificarea situatiei sociale care constituie problema de rezolvat si studiul sistematic si complex al clientului. 2. etica profesionala. dupa caz. Nerespectarea obligatiilor atrage raspundere disciplinara. Prin lege sunt precizate persoanele care au dreptul la asistenta sociala. Atat personalul angajat cat si voluntarii care practica asistenta sociala au obligatia sa respecte: 1. Asistenta sociala se acorda in servicii si in bani.

Persoana varstnica poate fi in una din urmatoarele situatii: 1. respectiv poate avea o stare depresiva si poate manifesta dezangajare sociala si familiala. al politiei sau al organizatiilor de cult recunoscute in Romania. Atat timp cat este posibila interventia sociala la locuinta batranului. se autodeserveste total. prieteni. familie. aceasta reprezinta solutia cea mai buna. Pentru o asistare adecvata este necesar un diagnostic complet. centrat pe ameliorarea mediului exterior. pe langa cel medical obisnuit sa existe si precizari referitoare la gradul de autonomie al batranului si la conditia sa psiho-sociala. Din perspectiva asistentei sociale. Aceste persoane sunt foarte dificile sub aspectul asistentei sociale. poate fi un client cooperant. . vecini. ca sursa de schimbare comportamentala a clientului. autoconsum si obsesii. grup profesional. socioterapia sau tratamentul indirect. partial cooperant sau necooperant. Asistenta sociala a persoanelor varstnice se acorda la cererea: persoanei varstnice.o prelungire a actului medical si strategiile de interventie. poate prezenta modificari psihologice si psihice. Totusi. Ingrijirea persoanei varstnice se poate face fie la domiciliu fie intr-un camin pentru batrani. 4. oferindu-i sprijin psihologic si dezvoltandu-i capacitatea de intelegere de sine. capacitatea sa de autodeservire poate fi recuperabila sau nerecuperabila. 3. a personalulului de specialitate din cadrul consiliului local. clientul este orice persoana care se afla la un moment dat in incapacitatea de a-si asuma dificultatile vietii si care are nevoie de sustinere temporara si de o relatie de sprijin. la solicitarea instantelor judecatoresti. sau tratamentul direct. in functie de evaluarea nevoilor. Dezangajarea si izolarea atrase de bolile cronice ca si durerile cronice conduc la refuzul comunicarii. La inceputul secolului al XX -lea au aparut stiinte precum – psihoterapia. O analiza severa a conditiei persoanei varstnice reflecta o reala tendinta de izolare si de insingurare. Nemultumiti de tot si uneori de intreaga viata. a reprezentantului legal al acesteia. adica. 2. limbajul si teoriile au fost imprumutate din medicina. unii batrani manifesta tentative de sinucidere. care se adresa nemijlocit clientului individual. a situatiei economice si a gradului de dependenta. partial sau nu se autodeserveste. o buna parte din persoanele in varsta se angajeaza in masuri de autoprotectie si fac eforturi de adaptare.

nu realizeaza venituri proprii sau acestea sunt insuficiente pentru a-si asigura ingrijirea necesara .servicii medico-sociale.servicii medicale (consultatii. . sprijin pentru plata unor servicii si obligatii curente.se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile socio-medicale. De Legea 17/2000 beneficiaza persoana care a atins varsta pensionarii si se gaseste in una din urmatoarele situatii: . iar persoanele cu gradele IIIA.nu se poate gospodari singura sau necesita ingrijire specializata.ajutor pentru realizarea igienei personale.IIC vor fi ingrijiti in sectii pentru persoane semidependente. readaptare fizica si psihica. .1B. varsnicii incadrati in gradele 1A. datorita bolii ori starii fizice sau psihice. 1C vor fi ingrijiti in sectii pentru persoane dependente. IIIC vor fi considerate persoane independente. ingrijirea locuintei. Ca o ultima solutie ramane institutionalizare varstnicului.servicii sociale. de ingrijire. Pentru a fi psibila incadrarea corecta se intocmeste fisa de evaluare socio-medicala (geriatrica) ce constituie piesa obligatorie in dosarul persoanei varstnice care solicta ingrijire la domiciliu sau internare intr-o instituie de ocrotire. cele incadrate in gradele IIA. medicale si socio-medicale sau psihoafective. se stabilesc pe baza grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice. antrenare in activitati sociale. consiliere juridica si administrative. culturale sau economice. In functie de nevoile stabilite de medicul specialist impreuna cu asistentul social. ingrijiri medicale la domiciliu sau in institutii de specialitate. .nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza resurselor proprii.Persoanele varstnice pot beneficia de: . prevenirea marginalizarii. Nevoile persoanelor varstnice. ajutor pentru menaj. Succesul ingrijirilor la domiciliu depinde de functionarea sistemului de ocrotire dar si de ambientul in care traieste persoana varstnica si de batranul insusi. cele de batrani si pentru batrani bolnavi cronici vor functiona sub forma de camine pentru persoane varstnice . sprijinirea reintegrarii sociale. . IIIB. administrarea tratamentului). adaptarea locuintei la nevoile varstnicului. .IIB.nu are familie sau nu se afla in intretinerea unei sau mai multor persoane obligate la aceasta. ingrijire temporara in centre de zi sau in alte centre specializate. Caminele pentru pensionari.

pierderea partenerului conjugal.oferirea conditiilor de ingrijire care sa respecte identitatea.facilitatea si incurajarea legaturilor interumane. inclusiv cu familiile persoanelor varstnice. . Dintre varstnicii institutionalizati. schimbarea raporturilor cu familia. persoane semidependente si persoane care nu sunt dependente. institutionalizarea devine necesitate. Exista opinii conform carora institutionalizarea varstnicului nu este alceva decat o forma mascata de izolare pe care o promoveaza familia si societatea. . instutionalizabilii sunt in primul rand persoanele singure. singurul sau univers.stimularea participarii persoanelor varstnice la viata sociala. .supravegherea si ingrijirea medicala. atat timp cat mentinerea varstnicului in mediul familial este un ideal frumos. dar de nerealizat.prevenirea si tratarea consecintelor legate de procesul de imbatranire. schimbarea mediului apare ca o ultima agresiune din partea societatii . locuinta devenise principala scena de desfasurare a vietii sale. Pentru persoanele internate in camine. dupa retragerea din activitatea profesionala. Echilibrul psihic este astfel profund zdruncinat pentru ca.cu sectii pentru: persoane dependente.mentinerea sau ameliorarea capacitatilor fizice si intelectuale ale persoanei vartnice. aceia care dispun de venituri proprii au obligatia sa plateasca lunar o contributie de intretinere. . asistatul provenit din mediul urban a fost supus de-alungul vietii unor stresuri legate de schimbarea resedintei din cauza restrangerii conditiilor de viata ca urmare a plecarii copiilor si suporta mai usor schimbarea de . In camin ii lipseste cadrul intim. plecarea copiilor. tot ceea ce-i da sentimentul de siguranta si chiar linistea sufleteasca. integritatea si demnitatea persoanei varstnice. Luati in ordinea ’’urgentei sociale’’. fara familie sau complet abandonati de aceasta. din cauza faptului ca s-a redus considerabil capacitatea sa de acomodare . iar stresul mutarii din locuinta sa de care s-a atasat si pentru care a muncit ani in viata provoaca deseori consecinte dezastruoase. pierderea unor roluri. pe masura inaintarii in varsta si a reducerii mobilitatii. . obiecte si amintiri legate de familia sa. Exista diferente de nuante intre adaptarea varstnicilor din mediul urban fata de cea a celor proveniti din cel rural. dar. Instututionalizarea ridica probleme uneori severe legate de adaptarea varstnicului la noul mediu. Astfel. Principalele obiective ale unei institutii de ocrotire a persoanelor varstnice sunt: .

de neputinte fizice. care din pacate uneori nu colaboreaza in acest sens. de perseverenta din partea echipei de lucru in beneficiul asistatului. a tonusului vital. oboseala. recreative care au efecte curative si chiar profilactice. iar neutralizarea si ameliorarea efectelor acesteia este un demers lent. insomnie. instructive. Important este ca echipa sa aiba calitati morale. chiar daca institutiile ofera confortul fizic si servicii specializate. aceea ca asistatul percepe institutionalizarea ca premergatoare mortii. O parte dintre asistati sunt ’’ doar batrani’’ insa unii sunt infirmi. de durata. de pierderea autonomiei. negativism ipohondrie si igrijorare exegerata fata de cei de acasa. Institutionalizarea ocroteste persoana varstnica. deoarece imbatranirea nu poate fi prevenita. agitatie psihomotorie. Tratamentul de cele mai multe ori nu este medicamentos. Toti sufera adesea de izolare. cu boli grave in evolutie. de deficiente de memorie care trebuie attenuate si limitate in evolutie. indeosebi de intocmirea programelor culturale. fara de care activitatea ei in favoarea varstnicului este de neconceput pornind de la idea lui I. imobilizati la pat. Printre ’’simptomele psihice’’. Asistentii sociali se ocupa de organizarea vietii celor asistati. ajutand batranul sa invinga sau sa suporte neputintele. de abandon sau semiabandon. . in general au locuit in aceeasi casa intreaga viata. dominante si constante la toate cazurile de inadaptare la mediul institutionalizat s-a observat anxietate. Exista si o alta explicatie. In multe situatii instututionalizarea determina o adevarata ’’criza de dezradacinare’’.domiciliu fata de cei din mediul rural care. ci psihologic. Notiunea de ’’ ingrijire’’ este adecvata pentru unitatile de asistenta sociala. de carente afective. iar aceasta teama actioneaza ca un ’’agent patogen psihosocial’’. Simeone ” singura prevenire valabila a senescentei este redarea demnitatii omului care imbatranesti’’.

2. strategia ingrijirii batranilor include si asistenta modificarilor de comportament: cazul batranului ’’normal’’. 3. a fi atent la trebuintele si nevoile lor. clientul a devenit ’’responsabilizat’’ si poate da actului existential o dimensiune comunitara. alegerea strategiilor. reperarea problemei sociale sau a nevoii (cererii). iar in cazul ’’batranului bolnav’’ trebuie avut in vedere faptul ca tratamentul bolilor cronice este de durata. definirea clientului si a nivelului la care se intervine. analiza comparata si teoretizarea. metodelor si tehnicilor de lucru in vederea inducerii schimbarilor sociale. 5. Acest demers trebuie sa porneasca de la trebuintele persoanelor (si nu de la propunerile pe care noi le avansam) si face parte din modelul de interventie. Demersul porneste de la noi. ajustarile determinante pentru personalitate sunt cauzate de pierderile firesti. de la reactiile fata de sarcinile zilnice si fata de procesul de imbatranire. povestirea si autobiografia. ambele preocupari fiind inscrise in planul de interventie. Asistentul social. precizarea obiectivelor specifice ale interventiei in ordinea importantei lor. Se foloseste descrierea. Planul de interventie contine: 1. 2. Deseori. 4. Adevaratele trebuinte. psihosociale in care se afla clientul defineste obiectivele si mijloacele necesare. in caz de reusita. inainte de a interveni in situatia persoanei varstnice inventariem ansamblul sarcinilor pe care le avem de indeplinit. pentru persoana care acorda ajutorul. etapa evaluarii preliminare si operationale consta in constituirea unui model explicativ al realitatii in care urmeaza sa se deruleze interventia. analiza situatiei folosind ca metode: interviul. clasificarea. nevoi trebuie identificate impreuna cu persoana in cauza pentru a ne asigura ca sarcinite prestabilite de noi sunt acelea pe care varstnicul le asteapta. 3. Acesta cuprinde: 1. de la ceea ce credem noi ca avem de facut. pornind de la intelegerea dinamicii sociale. iar reactiile cognitive si .INTERVENTIA ASISTENTULUI SOCIAL A ajuta persoanele in varsta inseamna.

Bolile cronice conduc la izolare ca rezultat al reducerii mobilitatii si comuncabilitatii. Atunci cand sunt foarte speriati. frustrare. Uneori persoana in varsta suferinda de o boala cronica ’’intra in rolul de bolnav’’ exagerandu-si disabilitatile si renuntand la unele abilitati functionale si la independenta. Cele mai frecvente evenimente generatoare de confuzii si crize pentru persoanele varstnice sunt: pierderea celor apropiati. Profesionistul nu poate sa intervina pe baza acestei presupuneri dat fiind actualul stadiu al cunoasterii. calm si intelegator care asculta.este mult mai util sa consideri ca lipsa unor semne exterioare ale pierderii suferite poate pur si simplu sa insemne ca ele sunt exprimate alt fel. lipsa de atentie sau confuzia. Si din acest motiv depistarea precoce si tratamentul oportun este benefic pentru integrarea familiala a batranului. Ei sufera adesea de plictiseala. Asistentul social joaca un rol pozitiv in aceste cazuri prin demersul de resocializare. Astfel. boala. Asistentul social trebuie sa inteleaga dinamica situatiei prin asigurarea unei interventii competente si prin faptul ca este pregatit sa stea alaturi de batrani. pierderea locuintei.emotionale ale familiei influenteaza negativ comportamentul acestuia. Moartea unei rude apropiate este o experienta cu care batranii vor fi mai familari decat ceilalti si se poate spune ca multi dintre ei au invatat sa faca fata pierderii unor fiinte apropiate. Oamenii a caror vieti sunt afectate de boala si infirmitati pot sa-si piarda cu usurinta identitatea de vreme ce preocuparea celor din jur este de a se asigura ca ei sunt fizic bine ingrijiti. Pierderea temporara sau pemanenta a locuintei este un factor important generator de situatii dificile pentru varstnici. cum ar fi: ipohondria. 6. iar batranii pot sa isi ascunda infirmitatile daca acestea sunt percepute ca o piedica in calea rezolvarii situatiei asa cum ar vrea ei. Uneori tot ajutorul care poate fi acordat este simpla prezenta a asistentului social. oferindu-le sprijin si siguranta. discutiile privind institutionalizarea sau mutarea batranului din locuinta sa trebuie amanate o perioada de timp. neputinta si disperare. oamenii mint uneori. Pe cat posibil. dar rar aplicata cand sunt in atentie varstnicii: deciziile nu trebuie luate imediat dupa o pierdere. Merita sa amintim o lectie bine invatata cand este vorba de tineri. La cealalta extrema fata de interventia in caz de criza se afla un mic grup de batrani care sufera de boli cronice sau handicapuri si care au nevoie de ajutor intr-un grad mai ridicat fata de ceilalti. abandonarea lui de catre cei dragi. De multe ori batranii se simt victime si nu stapanii propriei lor sorti. in sectiile de internare de lunga durata si in institutiile de .

Moartea este continuu prezenta si poate face munca cu batranii demoralizanta. Un alt aspect important este evitarea intrebarilor. ’’dragule’’. Asistentii sociali care lucreaza cu persoanele varstnice se vor obisnui cu aceasta realitate. hraniti si igienizati.’’astazi este o zi frumoasa’’ in locul intrebarii’’nu este asa ca astazi este o zi frumoasa?’’. Rutina ingrijirii fizice va avea importanta prioritara. Un alt aspect important in munca de asistenta sociala cu persoanele varsnice il reprezinta supervizarea. asistentul social se va aseza si el pe scaun. Adesea sunt singurele lucruri de care au timp sa se ocupe. La marimea problemelor se adauga si complexitatea lor. Persoanele varstnice cu care interrelationeaza profesional asistentul social sunt acelea care au cele mai mari probleme: oameni cu grave infirmitati fizice sau mentale sau oameni cu dificultati majore in ce priveste resursele. de exemplu. O abordare optimista poate fi dificila in astfel de situatii. Aceste probleme sunt comune tuturor profesionistilor implicati in ingrijirea batranilor. si. pentru a intari sentimentul valorii individuale in institutie. Derivata din psihoterapie si ca o necessitate de a te cunoaste pe tine insuti inainte de a ajuta pe altii. Este nevoie de calitati deosebite pentru a te putea concentra asupra personalitatii in asemenea conditii. supervizarea a fost adaptata util in activitatea de asistenta sociala fiind destinata analizei regulate a activitatii practice a asistentilor sociali. Practica asistentiala cu batranii foarte in varsta creste in mod considerabil afectarea de stress. . asa cum este mai dificila si asigurarea unei ingrijiri cotidiene acestora decat altor persoane. Acest lucru poate fi foarte dificil. O sursa suplimentara de stress pentru asistentul social este prezenta inevitabilitatii mortii a celor cu care lucreaza. s-ar putea ca batranul sa nu fi observat acest lucru si va resimti acest fapt ca pe o pierdere. personalitatea sau comportamentul. Asistentul social va folosi cat mai des numele intreg al clientului. personalul se concentraza asupra asigurarii ca batranii sunt curati. chiar daca se lucreaza cu placere trebuie avut grija de noi insine pentru a nu ne epuiza si pentru a nu deveni prea insensibili. In timpul intrevederii asitentul social va fi situat la acelasi nivel fizic cu clientul: daca acesta sta pe scaun. in fata clientului. pentru ca. Multi dintre clienti vor muri in vreme ce ne ocupam noi de ei. Asistentii sociali trebuie sa isi petreaca timpul comunicand cu batranii la nivelul emotional si intelectual al acestora. in care se folosesc cuvinte de genul’’puiule’’. iar primejdia este ca vor pierde constiinta personalitatilor pe care le au in ingrijire. Uneori infirmitatile fizice le da un aer inspaimantator.ocrotire. pentru ca acestia de multe ori nu aud sau nu vad bine si din cauza problemelor suplimentare pe care le ridica situatia lor.

ca in cazul intalnirilor regulate sau centrate pe o sarcina. .Un alt mod de a face fata stresului si de a mentine optimismul asistentilor sociali care lucreaza cu persoane varstnice este organizarea unui grup de specilalisti. sau informal ca in cazul dezbaterii unor cazuri. Acest grup poate fi formal. Important este ca se legitimeaza timpul cheltuit pentru a impartasi experiente. pentru a descarca sentimente si pentru a reflecta la actiunile inteprinse.

18. Bucuresti.Geriatrie Practica. Iasi. V. Bucuresti. 1984. 1984. Editura Augusta. Editura Helicon. 1996.Bazele Fiziologice ale Gerontoprofilaxiei. editia a III-a revizuita si adaugita. Legea nr. 16. Radulescu Sorin .2001. Marshall. 11. F. Timisoara. Omul si Imbatranirea. . E. privind Sistemul National de Asistenta Sociala.Sociologia Varstelor. Asistenta Sociala pentru Batrani. R. 1998. Petru. Editura Polirom.*** Grila Nationala de eveluare a persoanelor persoanelor varstnice. 3.De Veghe pe Frontul Vietii. Asistenta Sociala a Persoanelor Varstnice. Resita. Bogdan. Editura Medicala. 7.11. Editura Alternative. 14. Bucuresti. Dumitru. Mircea Batranete Activa. 1996. 1984. Manoiu.. 15. 1997.Introducere in Psihologia Varstei a Treia. Ilut. U. Editura Medicala. 13.BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 1. 12. Editura Polirom. 5. Bucuresti. 1993. 2001. Epureanu. V – Asistenta Sociala in Romania. Cluj Napoca.Elemente de Geriatrie Practica.Elemente de Asistenta Sociala. C. Bucuresti. Editura Todesco. . Bucuresti. . 4. Mary.Psihologia Varstelor. Bucuresti. Editura Medicala.. Voiculescu. G. Timisoara.*** Legea 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice. Popa. . 1999. 1999. 10. M. 705 / 5. 1997.. 1971. 2003. . Editura Enciclopedica. 17. Editura ALL.Stadiile dezvoltarii umane. C.Abordarea calitativa a socio-umanului. 1994. 9. Verza. Editura Didactica si Pedagogica. C. Balaceanu Stolnici. Bucuresti. 2. Neamtu. Sahleanu. Rodica. Caldarariu. . Bocancea. Editura Medicala Amaltea. Gal. G. Mateescu. 8. Denizia. Schiopu. Editura Hyperion. Iasi. 6. Universitatea ’’Eftimie Murgu’’.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful