J---

In modelul sau, Bohr a introdus ideea de stare stationara, un concept care nu corespunde legilor mecanicii clasice (starea in care atomul este stabil si nu absoarbe sau emite energie - ca si cum atomul s-ar pute a afla pe diverse trepte ale unei scari numai, si niciodata intre ele). Desi conceptul era straniu, modelul reproducea foarte bine spectrul de emisie al hidrogenului si deci insemna ca este corect. Pentru a verifica ca intradevar acest concept este unul real, Franck si Hertz au realizat un experiment ingenios in 1914. Fis. {B} Fis.(A) 14.il/ EES

F electrons {dD
4

Gl
I I

C
L L

0)

L #

U U

E

I

c

V voltage between FG

5

10

'tsv

In acest experiment ei au introdus intr-un tub de sticla vapori de mercur, si cu ajutorul
unei surse de electroni (un filament incalzit care emite electroni termici) au masurat curentul care apare in circuitul creat intre catod si anod. Astfel prin marirea potentialului, ei au accelerat electronii liniar pana la anumite valori ale energiei cinetice. Ceea ce au observat este ca intensitatea curentului creste liniar asa cum era de asteptat, insa doar pana la 4.9eY, moment in care are loc o scadere brusca a intensitatii. Curentul creste apoi iar liniar pana la 9.8eV cand iarasi are loc o scadere abrupta a intensitatii. Procesul se repeta apoi ciclic din 4.9 in 4.9eV. Ceea ce se petrece in tub este explicat foarte bine de modelul atomic al lui Bohr. Electronii care nu au 4.9eY au o energie prea mica pentru a putea ioniza atomii de gaz din tub. [n momentul in care se atinge limita energiei de ionizare, electronii respectivi se ciocnesc cu atomii de gaz si transfera energia de 4.9eV catre atom care trece din stare fundamentala in prima stare excitata. Energia ramasa electronilor nu este suficienta pentru a mai invinge bariera de potential reprezentata de P si atunci electronii sunt colectati de grila si se observa o scadere abrupta a intensitatii curentului. Procesul se repeta pana cand electronii au energia 2x4.9eV, moment in care vor suferi doua ciocniri cu doi atomi diferiti, isi vor pierde energia si apare iar o scadere a curentului masurat. Prin acest experiment Franck si Hertz au demonstrat in mod elegant ca electronii in atom ocupa anumite nivele energetice si ca ei vor absorbi energie doar atunci cand aceasta este suficienta pentru a duce atomul in urmatoarea stare excitata. Din acest experiment a rezultat ca energia de excitare a atomilor de mercur este de 4.9 eV, valoare care a fost obtinuta si din studierea spectrului de emisie. Exercitiu. l. Aflati ce lungime de unda are radiatia emisa de o lampa cu vapori de mercur, stiind ca potentialul de excitare este de 4.9eY. E : h'v : h'clX; deci ), : h'c/E : 6.6. 10-34.3 . rc8 14.9. 1.6. 10-re : 19.8 . l0-7 17 .84 : : 2.53' 10-7m : 253 nm

Bohr a presupus ca masa nucleului este infinita. l0-34'3'108/184'10-e 10. Dar in realitate.v: h.274'l0-21 C'J's/kg :9. Franck si Hertz au obtinut rezultate similare nu numai pentru mercur. [n acest fel se pot detecta si liniile specifice pentru deuteriu sau tritiu. De asemenea el se poate aplica si pentru anumite calcule care implica electronii din primul strat pentru atomii multielectronici. este totusi finita si din aceasta cauza intre constanta lui Rydberg determinata experimental si cea teoretica apareau mici diferente. Be3* etc. cu doi ani inainte ca Bohr sa propuna modelul sau. in 191 I .274'lO-24 Jn .76'l0-1e J -. Valoarea magnetonului a fost insa determinata in mod exact pentru prima oara de fizicianul roman Stefan Procopiu.72 eY Lampile cu mercur care emit si lungimea de unda de l84nm pot transforma Oz in O: si : : sunt utilizate la sterilizarea suprafetelor.2. dar si pentru neon (l9eV). spectrele de emisie si absorbtie. energia de ionizare a hidrogenului. 6. ps : l'n'12 : n'r''e'(l lT7: n'r''e'v12'7t'r: r'e'v12: e'hl4'7r'm Valoarea acestuia este [rs : e'hl4'r'm :9. Un alt succes al modelului lui Bohr pe langa explicarea spectrelor hidrogenului. Stiind ca intr-o lampa cu mercur se produc doua linii la 184 si 253 nm sa se afle care este energia celei de a doua stari excitate.6. E: h. desi masa nucleului este foarte mare in comparatie cu cea a electronului. corect fiind ca acesta sa se numeasca magneton Procopiu. Acestea pot fi elimin ate daca se ia in calcul masa redusa a sistemului M. kripton etc. Numele de magneton Bohr a fost introdus de Wolfgang Pauli in 1920.6. Momentul magnetic va fi egal cu I'S (intensitatea curentului x suprafata buclei). Li'*. Modelul lui Bohr este aplicabil hidrogenului si ionilor hidrogenoizi de tipul He*. In modelul sau. l-a constituit si explicarea proprietatilor magnetice si determinarea magnetonul. argon.m/(M+m). Magnetonul este marimea momentului de dipol magnetic pentru un electron care are momentul cinetic orbital angular de mvr : hlZn (momentul magnetic determinat de electron in miscarea sa orbitala). acesta fiind imobil.c/). Deci modelul lui Bohr a reusit sa explice foarte bine stabilitatea atomilor. dimensiunile atomice si proprietatile magnetice.

prin lui modelului hidrogenului Arnold Sommerfeld in 1916 a incercat imbunatatirea introducerea unor orbite permise eliptice. /: ne . Este doar o ipoteza de lucru care avea carezultat interpretarea mai corecta a spectrelor. I Frd-- WIL Zn I Pqdq: nph Zn Tot Sommerfeld a introdus si cuantificarea in spatiu.+1.0. El a considerat ca sunt posibile n orbite din care una este circulara si n.auax Zn rrnin Miscarea electronului pe o orbita eliptica este redata de doua coordonate: distanta panala focarul elipsei (r) si unghiul format cu semiaxa elipsei (q). numarul cuantic magnetic m1. Astfel el a demonstrat ca numarul de orientari posibile este 2l+1. ln timp ce numarul cuantic t are semnificatie frzica. Bohr.l sunt eliptice. pe masura ce au evoluat posibilitatile tehnice s-a observ at ca structura de l:I o TF F1 n=2 l:0 n:1 n:3 Orbitele permise pentru primele patru valori ale numerelor cuantice. Sommerfeld a cuantificat cele doua marimi si a introdus si numarul cuantic secundar... modalitatea prin care el a fost introdus de Sommerfeld este pur arbitrara si nu poate fi sustinuta stiintific.2. 1.. Sommerfeld a considerat un nou numar cuantic. Cum nq + 0 pentru ca electronul nu poate avea o orbita sub forma unei drepte ce trece prin nucleu. +t . El a inteles ca orbitele nu trebuie sa fie neaparat in acelasi plan si ca acestea pot aYea diverse inclinatii in spatiu.linii a spectrului in spectrul dublete unor aparitia a explica Pentru hidrogenului este ceva mai complicata. l.l. in consecinta numarul cuantic magnetic avand valori de la -1. si corespunde conditiei de cuantificare pr : l'hlT'n... T.n-1.. care poate lua valoarea 0.

\M fuJ f . tot mai ramanea problema . Prin interactiunea cu campul electric se ridica aceasta degenerare energetica. fiecare nivel interactionand in alt fel cu campul electric. poate lua valori de la -l la +l rczulta ca valorile lui ml sunt cuprinse intre -l si +1. Este asemanator efectului Stark..-r-l a -t'rnrJ +1 12 -112 Desi imbunatatirile aduse modelului lui Bohr reuseau sa explice satisfacator toate observatiile facute in spectrele electronice cu tehnica mai avansata. Daca in stare fundamentala exista mai multe niveluri energetice cu aceeasi energie. pl pe directia campului magnetic va genera numarul cuantic magnetic ml: l'cosa. Degenerarea energetica este data de relatia 2l + l.l :t Aceasta cuantificare in spatiu a explicat foarte bine efectul Zeeman si efectul Stark. 2000 2500 F [V. Aceste orbite fac cu directia campului magnetic un unghi CI. Cum coso. Acesta a considerat existenta orbitelor pozitionate in spatiu sub diverse unghiuri. Inca din 1924 Wolfgang Pauli a prezis existenta unui al patrulea numar cuantic.. care sa diferentieze electronii aflati spre exemp lu pe aceeasi orbita in atomul de He. rezultatul final fiind o distributie pe mai multe valori energetice a acestor niveluri. Proiectia momentului cinetic orbital. de spin. Efectul Zeeman 1896 Reprezinta scindarea liniilor spectrale ale atomilor in prezenta unui camp magnetic extern. Efectul Stark 1913 Reprezinta deplasarea si scindarea liniilor spectrale ale atomilor in prezenta unui camp electric extern. acestea se numesc degenerate. Explicatia acestei scindari a fost data de Sommerfeld prin introducerea numarului cuantic magnetic ml.cm] Introducerea numarului cuantic de spin.

Aceasta inseamna ca valoarea momentului magnetic de spin este dubla fata de cea a momentului magnetic orbital care are valoare de ps/h. miscarea de spin este vazuta ca o proprietate intrinseca a electronului in momentul de fata (la fel ca masa sau In lg22 (inaintea sarcina). Desi raza unui electron este doar de 2. asemanator momentului magnetic orbital. Experimentul Stern Gerlach a facut posibila aparitia unor tehnici medicale noninvazive de diagnosticare (MRI) si existenta ceasurilor atomice.unei scindari foarte mici a liniilor spectrale. sunt intotdeauna aceleasi. teoretizarii de catre Uhlenbeck si Goudsmit) experimentul facut de Stern si Gerlach a dovedit existenta spinului electronic. antiferomagnetice.inului face posibile aplicatiile in spintronica. Un flux continuu de atomi de Ag este trecut printr-un camp magnetic neomogen. . Uhlenbeck si Goudsmit in 1925 au explicat aceasta scindare in termenii campului magnetic creat de miscarea de spin a electronului.3'l0lr m/s.I* = 4gs T? g are valoarea de 2 pentru o buna concordanta cu valorile experimentale.8 fm. mult mai mare decat viteza luminii. Momentul magnetic asociat miscarii de spin este dat de relatia: h. Existenta sf. In consecinta exista o proprietate care genereaza un moment magnetic al electronului. paramagnetice. De aici si scindarea foarte mica observata in spectre. scindare avand o valoare atat de mica incat nu putea fi atribuita unei orbite diferite.hlZn S Cum degenerarea este 2m. Cum valorile m. corepunzator lui . Existenta unei miscari de spin in interiorul atomilor trebuia sa-i faca pe'acestla sa se comporte ca niste dipoli. dar diferit de acesta (intrucat momentul magnetic orbital este cuantificat de m/ numar intreg). din : cuplajul celor doua rezultand momentul magnetic total. existand doar anumite valori posibile. Materialele se impart in diamagnetice. o miscare de rotatie ar fi atat de rapida incat la suprafata vitezaar fi de ordinul 2. ln mod popular aceste valori corespund miscarii de rotatie la stanga sau la dreapta. Intr-un atom deci electronul are atat un moment magnetic orbital cat si unul de spin. + | : 2 (pete).I f+S. Informatiile sunt stocate de spinul electronilor. si in consecinta ar fi trebuit sa fie afectati intr-o oarecare masura de campul magnetic. In mod real aceasta rotatie nu se petrece. rezulta in mod clar ca miscarea de spin in atom este cuantificata. Intrucat pe ecran au fost observate doar doua spoturi si nu o linie continua. feromagnetice. Astfel numarul cuantic de spin pentru electron poate lua doar valorile +l12 si -l 12. Acest camp magnetic minuscul este adaugai sau extras din campul magnetic generat de electron in miscarea sa orbitala. rezulta ca ms are valoarea lYz. Pr: m.

stelelor neutrcnice si gaurilor negre (presiunea electronica). orice persoana poate trece fara a -fi incetinita printre ei. Principiul lui Pauli explica: . Fermionii pot emite sau absorbi bosoni. particule cu spin -l (fotonii). viteza lui micsorandu-se. si proprietatile chimice ce decurg din aranjarea electronilor pe straturi.formarea piticelor albe. (Jn fenomen asemanotor se crede ca sta la baza aparitiei masei particulelor. Numar cuantic principal. . Teoria prezice existenta si a doi bosoni. acestea dobandind mosa prin schimburi de bosoni Higgs (particula lui Dumnezeu).Classical prediction \IUhat was pctually observed Silver atoms t\ i rt i H lnhomogeneous magnetic field Dupa ce a prezis existenta numarului cuantic de spin Pauli a formulat principiul excluziunii in 1925: nu pot exista doi electroni (fermioni) in acelasi atom care sa aiba acelasi set de numere cuantice (nu pot ocupa aceeasi stare cuantica simultan). structura acestuia pe niveluri.de ce apar benzile de conductie sau benzile interzise in conductori respectiv semiconductori.stabilitatea materiei asa cum o stim si de ce doua obiecte nu pot fi in acelasi timp in acelasi loc in spatiu. / Q + (n-l) forma .existenta invelisului de electroni al atomului. . Fermionii sunt particule cu spin fractionat (electronul. Daca apare profesorul acesta va rt refinut de diversi studenti pe drum. gravitonul S:2 (nedescoperit inca) si bosonul lui Higgs cu S:0 (bosonul care da masa tuturor particulelor care au masa). n Valoare Determina orbita (nivel energetic) I --+ oo secundar. neutrino. Daca studentii isi osteapta profesorul in fata cladirii. positronul si quark-ii din care sunt compusi neutronii si protonii). .

Pentru /:0 corespunde orbitalul de tip s. Numarul cuantic secundar indica tipul de orbital ocupat de electronul respectiv..... +% miscarea electronului Semnificatia numerelor cuantice: Numarul cuantic principal indica stratul pe care se afla electronul respectiv. m1 -/.z). Pentru /:l putem avea rnt: -l (p*).t.2 (d*z-vz). fundamental. -l(d*.).). #=il :..Y : magnetic..a.Pentru /:3 corespunde orbitalul de tipl Pentru l-4 corespunde orbitalul de tip g s.d. diffuse..0 (pr). principal. f' I E 2t : ? t rl l I value defines shape of the electron. Pentru /:l corespunde orbitalul de tipp. Astfel electronul poate fi in stratul I sau K.. urmate apoi de literele alfabetului. Numarul cuantic de spin indica prin conventie daca este primul (ll2) sau al doilea electron adaugat in orbital (-112). I (d. Numarul cuantic magnetic indica pozitia in spatiu a orbitalului ocupat de electron.).:.+l inclinatia / spin.m. This is also lts orbital numar de lobi ai orbitalului .0 (dy. m. 2 sau L etc. I (p.Pentru l:2putem avea ntt: -2 (d. Pentru l-2 corespunde orbitalul de tip d.: trT tr. HI .v).. Simbolurile provin din spectroscopie sharp.0....

l. l. {r = [. . mr) corespund unui electron: (1.] Cand fasciculul incident intra in cristal sub un unghi O.. .f:ii#"i:z?= . Acest fenomen se intampla pentru fiecare plan A. %)..: . rezulta ca diferitele plane cristaline se pot constitui in retele de difractie pentru razele X.::::: -.) Exercitiu: Care dintre urmatoarele seturi de numere cuantice (n.:..-..:. :..:. =a a: Motivul aparitiei acestor spoturi este explicat de legea lui Bragg: 2rJ xim f = rr. mt.. (8. (4.-?. %) Spectrele de raze X Intrucat razele X au o lungime de unda asemanatoare ca ordin de marime cu distantele interatomice din cristale.\.: : : . Z.. B etc... l. 0.:. -3. cea mai mare .. Yr).' ::i+i':ia:.. -. l.. l9l4) . l. atomii aparand sub forma unor gpoturi intunecate (diagrame Lau e. -1. 6.l. el va fi reflectat cu intensitatea tot sub unghiul O.-18:. 7. X".=:. (2. In acest fel prin difractia de raze X se pot investiga structurile cristaline. t/z). ::a |ji:. -l l2).. (2. In momentul in care cele doua fascicule provenind din A si B interfera constructiv inseamna ca diferenta de drum optic este un multiplu de ).:.:l -.:JEi#= '!til.

pentru liniile Lcr exista un . Moseley a demonstrat ca frecventa liniei Kcr este direct legata de numarul atomic Z Cathode rays -\_ Diffracted \ X-rays Cathode i -.R( t-ti+)(y-k ).4).f :ftr.29 ca unde kr si k2 sunt constante care tin de tipul de linie pe care il studiem. Deci k. 3/1 1). /(ft'") - x 10"). f .-r heam Difrracting unit r= r \.5/36 . Ref lected Cffi ln consecinta un spot luminos va aparea la unghiuri O care satisfac aceasta conditie.rci (3. exista un dublet. ceea ce conduce la identifi c area acesteia./. deci kr : 13Rc)1''12: +..tZ -ft:) : Fig5 /(r") : triplet samd.(Z -7.tZ - liniile KCI.q5.-H-ray d.2s x 1o'_') ..kt2(?-k )' ctl"deci I tl= (kt2tc_)(z-kz)z .' : 3Rc/4.J: lrmident X-rays I \ -4t _/ X_ravs ' . De asemenea s-a observat pentru (3. . In acest fel se poate identifica sistemul de cristalizare al unei substante.

-"1 i Hh4 Zr 40 Br 3$ Zn Mn Ca - f". 1914) .i. t6) ?7:703.Moseley Plot of Characteristic X-Flays He Yb Tb s5 hrd Cs 55 8n ..ti. J.". G. Moseley./ FI 12 14 16 t8 \/ /rr*q**y1rrri to16 Adapted {lorn tulosel€y3 original date {H. Philos Hag...

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful