Facultatea de Jurnalism şi ŞtiinŃele Comunicării Universitatea din Bucureşti

Specializarea ŞtiinŃele Comunicării
Nivel licenŃă

Presa şi actualitatea I

Titular de curs: lect. univ. dr. Romina Surugiu

1

Presa şi actualitatea

Acest material este protejat prin Legea dreptului de autor şi a drepturilor conexe nr. 8 din 1996, cu modificările ulterioare. Dreptul de autor le aparŃine următorilor (în ordine alfabetică): Oana BăluŃă, Daniel Mihai Dragnea, Aurora Martiniuc, Antonio Momoc, Raluca Radu, Romina Surugiu. Fiecare text este semnat de persoana care l-a realizat. Facultatea de Jurnalism şi ŞtiinŃele Comunicării, Universitatea din Bucureşti, are dreptul de utilizare a acestui material. Nici o parte a acestui material nu poate fi copiată, multiplicată, stocată pe orice suport sau distribuită unor terŃe persoane, fără acordul scris al deŃinătorului dreptului de autor. Citarea se face numai cu precizarea sursei.

2

ŞtiinŃele Comunicării

Presa şi actualitatea

INTRODUCERE

DESPRE CUM FUNCłIONEAZĂ INSTITUłIILE DEMOCRATICE (ŞI CUM AR TREBUI SĂ FUNCłIONEZE)
Este interesant pentru jurnalişti că un parlamentar este om de afaceri? Are vreo importanŃă că unul dintre candidaŃii la Parlamentul României este în arest preventiv la data votării? Dar că unul dintre candidaŃii la primărie a murit chiar în ziua alegerilor locale? Sunt serviciile secrete prin definiŃie rele? Trebuie să ne îngrijorăm dacă România semnează un nou acord cu Fondul Monetar InternaŃional? De ce iau parte militarii români la un conflict armat în Afganistan, când majoritatea conaŃionalilor lor nici nu ştiu unde se găseşte pe hartă acest stat? Sensul unei informaŃii prezentate de jurnalişti este dat de context, mai precis de coordonatele instituŃionale ale unei situaŃii: (1) ce spune legislaŃia, (2) care sunt normele şi valorile acceptate şi (3) cum interpretează o comunitate o informaŃie, bazându-se pe definiŃii implicite date realităŃii (Scott, 2004). Legitimitatea unei construcŃii instituŃionale, arată sociologii (Scott, 2004, p. 74), este (1) confirmată legal, (2) Ńine de moralitate şi (3) este susŃinută din punct de vedere cultural.

LegislaŃia
După RevoluŃia din 1989, clasa politică din România, la presiunea şi cu sprijinul cetăŃenilor, a făcut eforturi susŃinute pentru a adopta o legislaŃie demnă de un stat democratic, cu o economie de piaŃă funcŃională. Aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, a fost precedată de adoptarea unui pachet minim de acte legislative, relevante pentru domeniile politice, sociale, economice şi culturale. Schimbarea legislaŃiei perioadei comuniste s-a dovedit esenŃială: în anii ’80 românii nu puteau ieşi din Ńară, nu puteau scrie unui post de radio sau de televiziune din străinătate (scrisorile erau interceptate), nu puteau deschide o afacere, nu puteau face parte dintr-un partid politic, altul decât Partidul Comunist Român (PCR). Nu aveau voie nici să trândăvească (fiecare adult trebuia să aibă un loc de muncă), nici să se uite la televizor cât voiau (transmisiunile TV erau reduse la câteva ore pe seară), nici să mănânce cât voiau (zahărul şi uleiul erau vândute în funcŃie de o raŃie lunară). Nu aveau voie nici măcar să spună ce vroiau, chiar dacă ar fi vrut pur şi simplu să critice situaŃia descrisă mai sus. Căderea sistemului comunist în România a însemnat schimbarea legislaŃiei, pentru a permite dezvoltarea normală a vieŃii sociale şi 3
ŞtiinŃele Comunicării

a funcŃiilor publice şi în mediul de afaceri. Trebuie să ne uităm în primul rând la achiziŃiile publice. că este normal să facem şi ce nu. Adesea. este ca se fură prin hotărâri de guvern. Normele şi valorile acceptate Modul în care sunt create legile care stau în spatele unei instituŃii. prin încurajarea comportamentelor de dorit şi eliminarea comportamentelor dăunătoare. iar tu. mâine. 2007). la privatizări. de 4 ŞtiinŃele Comunicării . Ńine de normele acceptate ale unei comunităŃi. pe de o parte. Eu. statul. Parlamentarii. fost primministru al României (1992-1996) şi senator (1996-2008). 2008). Această lege a fost una dintre consecinŃele scandalurilor financiare legate de Fondul NaŃional de InvestiŃii. vinzi şi ai ajuns milionar” („Macovei: Se fură…”. şi modul în care sunt puse în aplicare. Legea nu a fost însă recunoscută de toŃi ca o modalitate de a îmbunătăŃi situaŃia unei comunităŃi. în cele mai multe cazuri. Clarificarea normei a dus la o schimbare de legislaŃie. la trecerile din proprietatea publică în cea privată. ca grup. DiscuŃiile publice care au urmat acestor tipuri de dezvăluiri au clarificat pentru opinia publică norma: politicienii ar trebui să urmărească exclusiv interesele comunităŃii şi interesele grupului de alegători care iau votat. Aceste norme se referă la ce considerăm noi. în funcŃie de experienŃele noastre din trecut sau de modul în care am înŃeles de la ceilalŃi (de la alte grupuri) că ar trebui să funcŃioneze o instituŃie. au fost subevaluate. De exemplu. În cadrul uneia dintre aceste anchete.Presa şi actualitatea economice. fostul ministru de JustiŃie. prin adoptarea unor reglementări naŃionale sau locale. Mediafax. prevenirea şi sancŃionarea corupŃiei (www. pentru că. îŃi dau Ńie.ro) stabileşte pentru prima dată incompatibilitatea între calitatea de parlamentar şi cea de om de afaceri. jurnaliştii de la România liberă au publicat un contract din 1999 prin care Nicolae Văcăroiu. desfăşurate de procurori. declara într-un interviu pentru Evenimentul zilei: „Constatarea mea. În noiembrie 2007. politicienii au fost acuzaŃi că au protejat grupuri de interese sau propriile lor interese. ordonanŃe de urgenŃă şi legi. Monica Macovei. au fost nevoiŃi să voteze proiectul de lege şi să decidă care va fi evoluŃia lor ulterioară: se vor ocupa de afaceri (Dinu Patriciu. la un preŃ mult mai mic decât cel real.cdep. prin urmare cei direct interesaŃi. primea 657. 2009). pe de alta. companie privată. un joc piramidal desfăşurat în perioada 1998-2000 („FOCUS…”. Aceeaşi normă există şi în Ńările democratice cu economie de piaŃă funcŃională. Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenŃei în exercitarea demnităŃilor publice. La clarificarea motivelor prăbuşirii FNI au contribuit anchetele jurnalistice şi anchetele penale.000 EUR pentru a-l ajuta pe Sorin Ovidiu Vântu să înfiinŃeze Banca de InvestiŃii şi Dezvoltare (Dobreanu. după experienŃa guvernamentală. nu interesele lor personale. la schimburile de terenuri dintre instituŃii. Evenimentul Zilei.

în 2008. informaŃiile despre disfuncŃionalităŃile UE sunt aproape inexistente în presă. atât de către jurnalişti. este legată de o şansă oferită României de a deveni un stat democratic. românii au fost în mod constant printre cei mai optimişti în legătură cu viitorul lor în Uniunea Europeană. Prin urmare. cu toate că efectele asupra unor cazuri particulare sunt dezastruoase. DefiniŃia generală dată Uniunii Europene. în cadrul discuŃiei publice. un anumit tip de politică externă cu efecte benefice asupra comunităŃii sau. iar funcŃionarea lor este benefică pentru a se produce o schimbare dramatică de valori. Pe de altă parte. i se cuvin şi sunt chiar prea puŃini.Presa şi actualitatea exemplu. suplimentar faŃă de salariu pe care îl primeşte de la bugetul de stat. Astfel de exemple pot fi cazurile unor cadre medicale care îşi pierd locul de muncă şi intră la închisoare 5 ŞtiinŃele Comunicării . Jurnaliştii români specializaŃi pe problematica Uniunii Europene ştiau că există unele probleme la nivelul structurilor Uniunii. definiŃiile folosite de o comunitate pentru scopurile şi pentru modalităŃile de funcŃionare ale unei instituŃii sunt subînŃelese. în comparaŃie cu celelalte Ńări europene. Este nevoie însă de exemple repetate că regulile există. medicul consideră că banii care vin din partea pacienŃilor. decide în 2003 să renunŃe la calitatea de parlamentar) sau vor funcŃiona exclusiv ca deputaŃi şi senatori. 2008). 2008). există numeroase voci care explică faptul că mita în sistemul sanitar nu poate fi acceptată. Adesea. unii pacienŃi murind sau fiind mutilaŃi pe viaŃă. Academia CaŃavencu. arată un studiu din 2008 al Ministerului SănătăŃii. cu toate că mita este incriminată de Codul Penal şi cu toate că. înainte de momentul aderării României – sub 1% (Lazăr. 2008). atât la nivel legislativ. Exemplele şi experienŃele repetate duc la acceptarea unei anumite definiŃii cultural-cognitive. care poate avea ca efect. nu de o posibilă problemă pentru români. Unii au făcut acest gest de frică să nu li se întâmple ceva rău în spital („SunteŃi contra…”. dimpotrivă. că suma pe care o primesc medicii de la pacienŃi este „un mizilic” (Neagu. Preşedintele Camerei Federative a Medicilor declara. 2002). cât şi la nivelul normelor şi al valorilor acceptate. În mod statistic. Cum este interpretată realitatea Zona cultural-cognitivă a unei instituŃii este adesea dificil de analizat. Păun. prin intermediul mass-media. cât şi de către publicurile lor. deoarece este negociată în mod tacit între membrii unei comunităŃi. strâns tot din bani pacienŃilor. Cu toate acestea. susŃinerea populară declarată a unui comportament reprobabil. Aderarea României la Uniunea Europeană este consecinŃa împărtăşirii unor valori democratice şi a dorinŃei pentru un trai mai bun la nivelul majorităŃii populaŃiei României. sunt ascunse sau sunt negate chiar de membrii comunităŃii respective (Douglas. DefiniŃiile în conflict şi o discuŃie publică a valorilor pe care le împărtăşeşte fiecare grup. spre exemplu. poate duce la o schimbare instituŃională. Peste 40% dintre români au dat bani medicilor din proprie iniŃiativă.

iar încălcarea lor este mai dificilă şi mai periculoasă acum. în continuă schimbare. pe de altă parte. influenŃată de interesele grupurilor care fac parte dintr-o comunitate. putem să remarcăm faptul că răspunsul la fiecare dintre ele depinde de modul în care este formulată legislaŃia şi de modul în care sunt înŃelese normele şi de valorile pe care le au. alături de cea executivă (care ar trebui să pună în aplicare legislaŃia) şi cea judecătorească (care ar trebui să sancŃioneze abaterea de la comportamentul acceptat de legislaŃie). LegislaŃia permite. din perspectiva normelor şi a valorilor 6 ŞtiinŃele Comunicării . Valorile multor politicieni şi modul în care aleg să respecte regulile s-au schimbat în ultimele decenii. LegislaŃia este. dar implică. de aceea un stat păstrează funcŃională una dintre cele trei puteri principale. Schimbările la nivel instituŃional Procesele de instituŃionalizare implică o anumită stabilitate a funcŃionării unui mecanism social. La fel. o dată cu societatea. de grupul căruia îi pui întrebarea şi de discuŃiile publice din perioada respectivă. spre deosebire de anii trecuŃi. OrganizaŃiile internaŃionale din care România făcea parte sau la care a aderat după căderea comunismului au avut un rol esenŃial în schimbare. la fel cum nu indică modalităŃile prin care poate fi oprit votul pentru un candidat la alegerile locale care a decedat chiar în ziua alegerilor. de forŃele externe acelei comunităŃi. membrii unei comunităŃi. s-au schimbat şi regulile instituŃionale. la un moment dat. Din punct de vedere instituŃional. Oricum. şi o schimbare continuă. un rol esenŃial l-au avut jurnaliştii sprijiniŃi de publicurile lor şi de sursele din instituŃii. de tipul de discuŃie publică susŃinută de presă. La fel. în schimbul actului medical. ca un candidat la Parlament să rămână pe listele electorale chiar dacă este în arest preventiv. InformaŃia este interesantă însă pentru alegător. În funcŃie de moment. de asemenea. cele şase întrebări pot avea răspunsuri diferite în mod radical. Este posibil ca preşedinŃia lui Nicolae Văcăroiu în fruntea instituŃiei care se ocupă de controlarea gestionării fondurilor publice şi a patrimoniului public să decurgă liniştit şi corect. România a evoluat extrem de mult în ultimele două decenii. contextualizarea informaŃiei cu date despre rolul CurŃii de Conturi şi trecutul public al lui Nicolae Văcăroiu ar trebui să aibă ca efect o atenŃie sporită a jurnaliştilor şi a opiniei publice asupra acestei chestiuni. legat de o Ńară democratică şi de o economie de piaŃă funcŃională. deoarece au încercat să identifice şi să pună în discuŃie permanent distanŃa dintre modul de funcŃionare al unor instituŃii româneşti şi modelul ideal. Dacă ne întoarcem la întrebările de mai sus.Presa şi actualitatea pentru că au cerut bani de la pacienŃi sau de la rudele lor. toate legate de subiectele propuse de către jurnalişti şi de către sursele lor în ultimii ani. deocamdată. puterea legislativă.

prin care contestau decizia luată („Noi proteste…”. care este istoria relaŃiilor noastre cu acel partener. este crucială.Presa şi actualitatea puse în discuŃie. economic şi militar de state comuniste din jurul fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste (URSS). cum ar fi arest preventiv. cu succes. Explicarea de către jurnalist a termenilor tehnici. urmând un mod de asigurare a siguranŃei naŃionale considerat natural după căderea sistemului politic. pe plan mondial. interesele celor care îl votează. DeclaraŃia lor intra în logica acceptată a lui „Despre morŃi. în acest caz. Militarii români participă în Afganistan la o misiune internaŃională coordonată de OrganizaŃia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). în ochii alegătorilor destul de mici. După ce Biroului Electoral Central l-a declarat învingător pe candidatul nedorit. www. numai de bine”. În aceste condiŃii. folosirea unor detalii sordide din viaŃă intimă a persoanei. probabil. În cazul candidatului la primărie care a decedat chiar în ziua alegerilor. jurnaliştii şi publicurile lor au nevoie de informaŃii de context: care sunt scopurile partenerului de discuŃii al României. unii dintre locuitorii din Voineşti (Iaşi) au declarat jurnaliştilor că l-au votat pe Neculai Ivaşcu ca un ultim omagiu.tv. unii locuitori din Voineşti au făcut mai multe mitinguri de protest. înainte de 1989. care este rolul şi locul unui partener extern dat. AlŃi locuitori au recunoscut însă care era motivaŃia reală a acestui vot neobişnuit: nu erau de acord cu celălalt candidat şi sperau ca alegerile să se repete. Tot o modalitate naturală. 2008). cei care gestionează serviciile secrete şi cei care fac parte din serviciile secrete se raportează la rolul şi funcŃionarea acestora face diferenŃa între un serviciu de opresiune politică detestabil şi un garant al democraŃiei şi al unei economii de piaŃă funcŃionale. care au inclusiv atribuŃii legate siguranŃa acelui stat şi de urmărirea cheltuirii eficiente a fondurilor publice. Dacă un cetăŃean este în arest preventiv înseamnă că o instanŃă de judecată consideră că pericolul potenŃial prezentat de acesta este destul de mare pentru comunitate.realitatea. minciunile erau folosite pentru oprimarea oricărei rezistenŃe împotriva sistemului creat în jurul Partidului Comunist Român. Valorile deŃinute în mod tacit de comunitate au fost puse în discuŃie în mod public datorită efortului jurnaliştilor de a se documenta asupra acestui caz. una dintre cele mai detestate şi temute instituŃii. sunt. şansele ca respectivul candidat să reprezinte pe viitor. de această dată de stabilizare economică a situaŃiei României. România a devenit stat membru NATO în 2004. iar documentele făcute publice după 1989 demonstrează cum instrumente precum tortura fizică. Una dintre întrebările care a persistat în discuŃia publică după 1989 este legată de serviciile secrete. Modul în care este elaborată legislaŃia. istoria unei instituŃii şi modul în care cetăŃenii. În orice stat însă există servicii secrete. Unele dintre aceste atribuŃii au fost îndeplinite de cadre tehnice înalt calificate din serviciile secrete şi înainte de 1989. Securitatea a fost. Şi pentru a înŃelege sensul pentru unele dintre deciziile legate de politica externă. 7 ŞtiinŃele Comunicării .

cât şi pentru oamenii politici. „Să înŃelegem logica relatării despre Uniunea Europeană în mass-media. 8 ŞtiinŃele Comunicării . *** 30 iunie 2008. BIBLIOGRAFIE CărŃi Douglas. Alături de prezentarea reglementărilor juridice şi de explicarea modul de funcŃionare a fiecărei instituŃii alese.ro (inclusiv comentariile cititorilor). accesat 7 iunie 2009. www. respectiv. accesat 6 iunie 2009. „Macovei: Se fură prin hotărâri de guvern. Material realizat de Raluca Radu. Bucureşti. www. 2001). Iaşi. 1986). România şi integrarea europeană. Scott. *** 7 aprilie 2008. „FOCUS: Una dintre cele mai mari «inginerii financiare». www. semnarea acordurilor financiare cu Fondul Monetar InternaŃional (FMI) şi Banca Mondială. capitolele vor ilustra. Polirom. legi şi ordonanŃe”. în M. Ars Docendi.ro. cu ajutorul unor studii de caz. Mirela. accesat 7 iunie 2009. Mary (2002). Păun.realitatea. Polirom. www. *** 22 ianuarie 2008. Lazăr (coord.catavencu.evz. dar modul în care o mare parte dintre politicieni şi o mare parte a populaŃiei proiectează viitorul României face din cooperarea cu aceste tipuri de instituŃii internaŃionale o cooperare considerată de dorit.tv. Cum gîndesc instituŃiile (traducere a How Institutions Think. după 1989. accesat 7 iunie 2009. Logici şi rutine jurnalistice. rezolvată prin eliberarea Mariei Vlas”. normele şi valorile care susŃin acele instituŃii sau situaŃiile prin care aceste norme şi valori au fost clarificate.mediafax. Acordurile urmăreau obŃinerea unor ajutoare financiare în schimbul respectării unor recomandări legate de gestionarea fondurilor publice.ro. Mihaela (2008). Evenimentul zilei. Acest volum va oferi informaŃiile de bază de care are nevoie un jurnalist în legătură cu principalele instituŃii româneşti şi cu principalele instituŃii internaŃionale. „SunteŃi contra sau împotriva şpăgii pentru medici?” Academia CaŃavencu. „Noi proteste în comuna ieşeană Voineşti unde primar a ieşit un mort”. Cazul României”. Nu toate Ńările lumii apelează la sprijinul NATO şi FMI şi nu toate sunt în relaŃii de cooperare cu aceste instituŃii. Iaşi. atât pentru jurnalişti şi pentru cetăŃeni. Richard (2004). InstituŃii şi organizaŃii (traducere a Institutions and organizations.).Presa şi actualitatea a fost considerată şi reluarea relaŃiilor economice şi. Articole de presă *** 13 noiembrie 2007. Lazăr. Mediafax.

Presa şi actualitatea Dobreanu. prevenirea şi sancŃionarea corupŃiei. www.ro. „Şpaga pentru medici reprezintă 0.ro.cdep. . site-ul oficial al Camerei DeputaŃilor. Cristina.hotnews. 23 mai 2008. 05 martie 2009.ro. Repertoriu legislativ. „Victorie la CEDO împotriva lui Văcăroiu”. accesat 7 iunie 2009. www. LegislaŃie Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenŃei în exercitarea demnităŃilor publice. Site-uri de Internet www. Alina. HotNews. a funcŃiilor publice şi în mediul de afaceri.romanialibera. România liberă.ro.3% din PIB. Peste jumătate dintre romani le dau bani sau cadouri doctorilor pentru ca aceştia le cer”. Neagu. 9 ŞtiinŃele Comunicării . accesat 7 iunie 2009.

1.2 PreşedinŃia 1.4 Sesiunile Senatului şi ale Camerei DeputaŃilor 1.3 Raportul guvern – preşedinte 1.Unitatea de învăŃare 1 PARLAMENTUL ROMÂNIEI.1 Preşedintele şi partidele politice 1.1 Prezentare generală 1. PreşedinŃia şi Guvernul – principalele trei instituŃii fundamentale ale statului român.1 FuncŃiile îndeplinite de cele două Camere 1.3.4 Test de autoevaluare Unitatea 1 Obiectivele unităŃii de învăŃare 1 După studiul acestei unităŃi de învăŃare veŃi reuşi să: • • • • • explicaŃi modul în care funcŃionează Parlamentul.2. preşedintelui şi miniştrilor.2 AtribuŃii ale preşedintelui 1. comentaŃi critic ştirile şi relatările jurnalistice referitoare la funcŃionarea instituŃiilor menŃionate.1. enumeraŃi principalele atribuŃii ale parlamentarilor.2 Structura şi organizarea Parlamentului României 1. PREŞEDINłIA. GUVERNUL CUPRINS 1. Presa i actualitatea 10 .1.3.2.3 Organizarea şi constituirea Parlamentului României 1.1. puneŃi în context informaŃiile de presă referitoare la cele trei instituŃii menŃionate.1 Parlamentul României 1.5 Traseul unei legi în Parlamentul României 1.2 Desemnarea premierului 1.3.3 Guvernul 1. prezentaŃi modul în care cele trei instituŃii reuşesc să asigure buna funcŃionare a statului democratic.1.

până la încetarea acestora. de a conduce întreaga administraŃie în rezolvarea treburilor publice. Cele două Camere sunt alese prin acelaşi sistem electoral. pentru un mandat de cinci ani. PARLAMENTUL ROMÂNIEI Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a Ńării (Art. Parlamentul României. precum şi între stat şi societate. autoritatea judecătorească. dintre care cele mai importante sunt funcŃia de legiferare şi funcŃia de control parlamentar. administraŃia publică centrală şi locală. având funcŃii multiple. 61 din ConstituŃia României). Preşedintele Ńării este ales de cetăŃeni prin vot universal. de asediu sau de urgenŃă. Preşedintele României. ConstituŃia României defineşte atribuŃiile instituŃiilor politice fundamentale şi sistemul autorităŃilor publice: Parlamentul. Sistemul parlamentar românesc este unul bicameral. Programul de guvernare şi lista Guvernului se dezbat de către Camera DeputaŃilor şi Senat în şedinŃă comună. cât şi Camera DeputaŃilor au un mandat de patru ani care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare. Atât Senatul. exercită funcŃia de mediere între puterile statului. este organul reprezentativ. 11 Presa si actualitatea . având un număr diferit de membri (în prezent sunt 137 de senatori şi 332 de deputaŃi). Potrivit ConstituŃiei (Art. deŃine funcŃia legislativă. Cele două Camere ale Parlamentului se organizează şi funcŃionează potrivit prevederilor constituŃionale. Parlamentul României. PreşedinŃia şi Guvernul pe cea executivă. 1). Guvernul. îndeplinind şi importante funcŃii în domeniul apărării şi al politicii externe. O persoană nu poate îndeplini funcŃia de Preşedinte decât două mandate (care pot fi şi consecutive). precum şi pe baza regulamentelor de funcŃionare ale fiecărei Camere. alcătuit din Senat şi Camera DeputaŃilor. iar încrederea Guvernului se acordă cu votul majorităŃii deputaŃilor şi senatorilor.1. iar forma de guvernământ este republica. alcătuit din Senat şi Camera DeputaŃilor. de război.Unitatea de învăŃare 1 1. precum şi alte instituŃii subordonate acestora. cu rol deliberativ. care stipulează separaŃia puterilor în stat şi echilibrul acestora în exercitarea funcŃiilor publice care le revin. România este un stat naŃional unitar. Preşedintele Ńării reprezintă statul român. iar Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie şi instanŃelor judecătoreşti le revine puterea judecătorească. Guvernul este învestit de către Parlament cu autoritatea de a exercita puterea executivă. Guvernul răspunde politic în faŃa Parlamentului pentru întreaga sa activitate.

Duculescu. numirea unor membrii ai CurŃii de Conturi. Presa i actualitatea 12 . având şi dreptul de a cere reexaminarea unei legi de către Parlament.2 STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI Parlamentul României este ales prin vot universal. iar Regulamentele parlamentare prevăd modalităŃi practice prin care parlamentarii pot solicita informări din partea organelor de stat. 2006. Senatorii şi deputaŃii sunt aleşi în circumscripŃii şi colegiile electorale.Orice proiect de lege trebuie să fie dezbătut şi adoptat atât de Senat. FuncŃia de control parlamentar. sociale şi politice. cum ar fi alegerea Consiliului Superior al Magistraturii. alegere sau numire a unor autorităŃi publice – potrivit ConstituŃiei. care promulgă legile. Datorită dreptului de a depune petiŃii. întrebări. secret şi liber exprimat. potrivit principiului reprezentării proporŃionale. care iniŃiază proiecte de lege. interpelări. FuncŃia de informare – se realizează prin argumentarea deciziilor politice. Parlamentul are dreptul de a controla modul în care autorităŃile publice îşi îndeplinesc atribuŃiile conferite prin ConstituŃie şi prin legi. cetăŃenii îşi fac cunoscute doleanŃele în faŃa parlamentarilor. desemnarea în mod separat de către fiecare Cameră a unui număr de trei din cei nouă judecători ai CurŃii ConstituŃionale (Călinoiu. direct. 23-24). Parlamentul colaborează şi cu alte instituŃii: Guvernul. Întrebările şi interpelările sunt adresate de către senatori membrilor Guvernului sau ai altor instituŃii din administraŃia publică cu privire la probleme de interes public. numirea directorului Serviciului Român de InformaŃii. Controlul parlamentar se realizează prin: moŃiuni simple. Parlamentul mai exercită şi alte activităŃi legate de desemnarea sau învestirea unor autorităŃi publice. p. egal. Preşedintele României. 1. pe baza principiilor dreptului internaŃional. moŃiuni de cenzură.1 FUNCłIILE ÎNDEPLINITE DE CELE DOUĂ CAMERE ALE PARLAMENTULUI FuncŃia de reprezentare .Articolul 61 al ConstituŃiei stipulează că „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a Ńării”. dar şi a legilor. pe o temeinică evaluare a unor consideraŃiuni economice.1. pe baza votului uninominal şi a candidaturilor independente. FuncŃia de desemnare prin învestire. Această funcŃie de reprezentare se manifestă în special în raporturile României cu Uniunea Europeană şi în orientarea întregii activităŃi externe în raport cu toate statele lumii. Curtea ConstituŃională. potrivit ConstituŃiei şi Legii electorale. care se pronunŃă asupra constituŃionalităŃii legilor. numirea Avocatului Poporului.Unitatea de învăŃare 1 1. cât şi de Camera DeputaŃilor pentru a putea fi înaintat către Preşedintele Ńării spre promulgare şi a deveni lege.1. FuncŃia legislativă .

Unitatea de învăŃare 1 Parlamentarii îi reprezintă pe cetăŃenii care şi-au exprimat dreptul de vot într-una dintre cele 43 de circumscripŃii electorale (adică cele 41 de judeŃe. 40 din ConstituŃie). Alte incompatibilităŃi se stabilesc prin lege organică (art. plus circumscripŃia Bucureşti plus circumscripŃia electorală pentru românii din afara graniŃelor). pentru al doilea membru al alianŃei se adună 3% la pragul electoral. Astfel. într-o circumscripŃie electorală sunt minim 2 colegii pentru 2 mandate de senator şi 4 colegii pentru 4 mandate de deputat. în care este atribuit un singur mandat (Legea 35/2008.cdep. circumscripŃiile electorale sunt împărŃite în colegii uninominale pentru Camera deputaŃilor şi Colegii uninominale pentru Senat. Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie. Partidele sau organizaŃiile care. dacă sunt mai mult de 6 luni înainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare generale. repartizarea celorlalte voturi se face urmărind principiul reprezentării proporŃionale. Repartizarea mandatelor se face astfel: dacă un candidat a câştigat în colegiul său 50% plus un vot din voturile valabil exprimate. 13 Presa si actualitatea . a integrităŃii sau a independenŃei României sunt neconstituŃionale (Art. dacă au un singur candidat pentru Camera DeputaŃilor. a principiilor statului de drept ori a suveranităŃii. Prin lege. dacă este candidat independent. şi 3 colegii pentru Senat. În cazul alianŃelor de partide. cu excepŃia celei de membru al Guvernului. iar pentru următorii. de incompatibilitate ori de deces (Art. După ce au fost repartizate voturile câştigate la nivel de colegiu. În caz de deces sau de demisie. pentru locul rămas liber se organizează un scrutin parŃial. Nimeni nu poate fi. Fiecare partid poate propune un singur nume pentru fiecare colegiu. 70 din ConstituŃie). dacă este un candidat propus de un partid. prin scopurile ori prin activitatea lor. pentru un partid. În plus. în colegiile uninominale pot candida şi independenŃi. Calitatea de membru al Parlamentului este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcŃii publice de autoritate. el va intra în Parlament automat. 71). Pragul electoral este de minimum 5% din voturile valabil exprimate sau cel puŃin de 6 colegii câştigate pe primul loc. militează împotriva pluralismului politic. pentru Camera DeputaŃilor. la nivel de circumscripŃie şi apoi la nivel de Ńară. Astfel. votul se face în sistem uninominal. de pierdere a drepturilor electorale. în acelaşi timp. câte 1%. În aceste circumscripŃii.ro). OrganizaŃiile minorităŃilor naŃionale pot depune aceeaşi candidatură în mai multe colegii electorale. www. şi deputat. în Parlament fiecare partid sau alianŃă va avea un procent din locurile de senator şi deputat în funcŃie de procentul de voturi valabil exprimate câştigat în alegeri. sau cu condiŃia ca partidul din care face parte să fi depăşit pragul electoral. Fiecare circumscripŃie este împărŃită în mai multe colegii uninominale. şi senator.

de asediu sau de urgenŃă.3 ORGANIZAREA ŞI CONSTITUIREA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI La începutul fiecărei legislaturi. pentru Senat norma de reprezentare este de un senator la 160.Unitatea de învăŃare 1 După alegerile din 2008 sunt reprezentate în Camera DeputaŃilor şi în Senat următoarele formaŃiuni politice şi organizaŃii: Partidul Social Democrat (PSD) şi Partidul Conservator (PC). Persoanele care candidează pentru un loc în Senat trebuie să aibă cel puŃin 33 de ani împliniŃi. de război. 63 alin. Regulamentele se adoptă în şedinŃe plenare. sub preşedinŃia celui mai în vârstă senator. Alegerile pentru Camera DeputaŃilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.000 de locuitori. Presa i actualitatea 14 . respectiv deputat. prin raportarea numărului de locuitori ai fiecărei circumscripŃii electorale la norma de reprezentare. Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România. care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare. până la încetarea acestora. Organizarea şi funcŃionarea internă a fiecărei Camere parlamentare sunt stabilite printr-un Regulament propriu. iar pentru Camera DeputaŃilor este de un deputat la 70. potrivit ConstituŃiei şi Regulamentelor. Forumul Democrat al Germanilor din România. Senatul şi Camera DeputaŃilor îşi constituie organele lor de conducere şi de lucru. şi aleg câte o comisie de validare a mandatelor de senator şi a celor de deputat. Determinarea numărului senatorilor şi deputaŃilor se face. iar cei care candidează pentru un loc de deputat trebuie să aibă cel puŃin 23 de ani. Partidul NaŃional Liberal (PNL). Partidul Democrat – Liberal (PD-L).000 de cetăŃeni. În cel mult 20 de zile de la alegeri. Cele două Camere legiuitoare au un număr diferit de membri. potrivit Art. care au candidat ca alianŃă electorală.1. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). pe baza dosarelor primite de la Biroul Electoral Central. Senatul şi Camera DeputaŃilor sunt alese pentru un mandat de patru ani. Astfel. cele două camere se întrunesc în prima şedinŃă. cu votul majorităŃii senatorilor. AsociaŃia Macedonenilor din România. FederaŃia ComunităŃilor Evreieşti din România. În Camera DeputaŃilor mai sunt reprezentate şi organizaŃii ale cetăŃenilor aparŃinând minorităŃilor naŃionale (cu câte un deputat) cum ar fi AsociaŃia Liga Albanezilor din România. (3) din ConstituŃie. devenind astfel un act normativ ce reglementează toate aspectele privitoare la organizarea şi funcŃionarea acestui for legislativ. potrivit Legii electorale. Comisiile verifică legalitatea alegerii fiecărui membru. respectiv al deputaŃilor. 1. Mandatele celor două Camere se încheie la data întrunirii legale a Parlamentului nou ales.

în ordinea stabilită de Biroul permanent. Conducerea fiecărei camere este asigurată de către un Preşedinte şi de un organ de conducere. Preşedintele Senatului asigură interimatul funcŃiei de Preşedinte al României în condiŃiile în care această funcŃie devine vacantă. respectiv 15 Presa si actualitatea . respectiv Camera DeputaŃilor în sesiuni ordinare şi extraordinare. numit Biroul permanent. aşa cum rezultă aceasta din alegerile generale şi din constituirea iniŃială a grupurilor parlamentare.Unitatea de învăŃare 1 În termen de patru zile. PreşedinŃii celor două Camere sunt şi preşedinŃii Birourilor permanente. amendamentele şi orice comunicări adresate Senatului. 4 secretari. cu buletine de vot pe care sunt înscrişi toŃi candidaŃii propuşi de grupurile parlamentare. VicepreşedinŃii Senatului şi ai Camerei DeputaŃilor îndeplinesc. care hotărăşte prin vot asupra acestor propuneri. Rapoartele se prezintă în plenul fiecărei camere a Parlamentului. CandidaŃii propuşi de grupurile parlamentare. după caz. cu buletine de vot. din rândul senatorilor sau. precum şi comisiile speciale. pentru funcŃiile prevăzute în Biroul permanent sunt aleşi. Secretarii îl asistă pe preşedinte în conducerea lucrărilor. Birourile permanente ale Senatului şi Camerei DeputaŃilor Biroul permanent este structura de conducere. potrivit Art. respectiv a deputaŃilor. Senatorii şi deputaŃii trebuie să se constituie în grupuri parlamentare şi să facă parte din comisiile parlamentare. comisiile întocmesc câte un raport în care propun validarea sau invalidarea alegerii membrilor Senatului şi a Camerei DeputaŃilor. 4 vicepreşedinŃi. Senatul şi Camera DeputaŃilor sunt legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de senatori. în relaŃiile cu Preşedintele României. Preşedintele Senatului şi cel al Camerei DeputaŃilor sunt aleşi prin vot secret. În cazul în care acesta nu poate asigura interimatul. prin votul majorităŃii senatorilor. respectiv al Camerei DeputaŃilor. la cererea grupului parlamentar pe care îl reprezintă. prin vot secret. al deputaŃilor. reprezintă Senatul. respectiv deputaŃi. unele atribuŃii ale preşedintelui. întocmesc lista înscrierilor la cuvânt. 98 din ConstituŃie. conduce lucrările de plen şi ale Biroului permanent. la solicitarea sau în absenŃa acestuia. AtribuŃiile unui preşedinte de Cameră a Parlamentului: convoacă Senatul. Biroul permanent al fiecărei Camere este alcătuit din 13 membri: Preşedintele Senatului. va fi înlocuit de al treilea om în stat. prezintă preşedintelui propunerile. comisiile de anchetă şi comisiile comune ale Senatului şi Camerei DeputaŃilor. care reflectă configuraŃia politică a fiecărei Camere. Membrii Biroului permanent pot fi revocaŃi înainte de expirarea mandatului. Guvernul şi Curtea ConstituŃională. respectiv Camera DeputaŃilor în relaŃiile interne şi externe. Organele de lucru ale Senatului sunt comisiile permanente. 4 chestori. în şedinŃă plenară. preşedintele Camerei DeputaŃilor.

Grupurile parlamentare Grupurile parlamentare reprezintă partidele şi formaŃiunile politice care au câştigat mandate în acest for legislativ. Ńin evidenŃa hotărârilor adoptate şi veghează la întocmirea stenogramelor. de obicei. respectiv 10 deputaŃi care au fost aleşi din cadrul aceluiaşi partid sau al aceleiaşi formaŃiuni politice. În funcŃie de orientarea lor politică. de ponderea numerică şi de înŃelegerile dintre ele. un grup parlamentar poate fi constituit şi poate funcŃiona pe toată durata legislaturii dacă este alcătuit din cel puŃin 7 senatori. Chestorii verifică modul de gestionare a patrimoniului Senatului. unul sau doi vicelideri şi un secretar. grupurile parlamentare îşi definesc şi îşi exprimă poziŃia faŃă de documentele supuse dezbaterii în comisii sau în şedinŃele în plen ale Senatului sau ale Camerei DeputaŃilor. Partidul Democrat schimbându-şi numele în Partidul Democrat Liberal. asigură menŃinerea ordinii în sediul instituŃiei. Senatorii şi deputaŃii se organizează în grupuri parlamentare în funcŃie de apartenenŃa sau de afinităŃile lor politice. prezintă Senatului. efectuează prezenŃa în cadrul şedinŃelor de plen şi consemnează rezultatul votului. poziŃia politică a partidelor pe care le reprezintă. în urma alegerilor.Unitatea de învăŃare 1 Camerei DeputaŃilor. delegaŃiile ale PD-L şi PD au organizat o ConvenŃie NaŃională Extraordinară unde s-a decis absorbŃia PD-L de către PD şi modificarea statutului. respectiv în Camera DeputaŃilor. deoarece mandatul Parlamentului pentru perioada 2004-2008 era în desfăşurare. Presa i actualitatea 16 . Senatorii şi deputaŃii aleşi ca independenŃi sau deveniŃi independenŃi prin părăsirea grupurilor parlamentare nu se pot asocia între ei pentru constituirea unui nou grup parlamentar. Senatorii şi deputaŃii aleşi ca independenŃi se pot afilia unui grup parlamentar constituit. Noul partid nu şi-a putut face un grup parlamentar. Grupurile parlamentare se constituie la începutul legislaturii. Un senator sau un deputat poate face parte dintr-un singur grup parlamentar. Potrivit Regulamentelor Senatului şi a Camerei DeputaŃilor. Rolul şi atribuŃiile grupurilor parlamentare Grupurile parlamentare exprimă. exercită controlul financiar. Regulamentele Camerelor interzic constituirea de grupuri parlamentare ale unui partid care nu a participat la alegeri sau care nu a obŃinut locuri în Senat. Partidele îndeplinesc un rol esenŃial într-un regim democratic şi acest lucru se reflectă şi în configuraŃia celor două Camere ale Parlamentului României. proiectul de buget şi încheierea exerciŃiului bugetar anual. când îşi aleg un lider. respectiv Camerei DeputaŃilor. În decembrie 2007.

comisii speciale şi comisii de anchetă. a Codului Civil. a Codului de procedură penală. PrezenŃa la audieri a persoanelor invitate este obligatorie. De exemplu. Proiectele de lege astfel avizate şi propunerile legislative elaborate de comisie nu vor mai fi supuse examinării altor comisii. Senatul şi Camera DeputaŃilor pot constitui. avizarea şi pregătirea proiectelor de lege pentru a fi dezbătute în plenul Senatului şi al Camerei deputaŃilor. Comisii de anchetă Senatul poate hotărî. La data finalizării acestui material (iunie 2009). precum şi termenul în care va fi depus raportul comisiei. care este dezbătut în plen. comisii speciale pentru avizarea unor proiecte de lege complexe. a Codului de procedură civilă a fost alcătuită în martie 2009 din 25 de parlamentari. pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri indicate în hotărârea de înfiinŃare a comisiei. după 17 Presa si actualitatea . Comisia prezintă un raport. precum şi pentru realizarea funcŃiei de control parlamentar. iar acestea au fost adoptate.Unitatea de învăŃare 1 Comisiile Parlamentului României Comisiile sunt organe de lucru interne ale acestui for legislativ. Guvernul şi-a asumat răspunderea în faŃa Parlamentului pentru cele patru coduri enumerate mai sus. Comisia îşi continua însă activitatea pentru finalizarea discuŃiilor la codurile de procedură civilă şi penală. Ele au un rol deosebit în examinarea. Prin aceeaşi hotărâre se vor preciza parlamentarii care compun comisia. În cadrul celor două Camere ale Parlamentului funcŃionează următoarele tipuri de comisii: comisii permanente. Această comisie poate solicita relaŃii sau documente de la persoane sau autorităŃi publice. a Codului Penal. înfiinŃarea unei comisii de anchetă asupra unui eveniment sau fenomen deosebit. ComponenŃa comisiilor se stabileşte potrivit configuraŃiei politice a Senatului sau a Camerei DeputaŃilor rezultate din constituirea iniŃială a grupurilor parlamentare sau prin negocieri între reprezentanŃii grupurilor parlamentare. Comisia specială comună pentru dezbaterea în fond. prin hotărâre. la cererea unei treimi din membrii săi. Comisii speciale La propunerea Biroului permanent. în procedură de urgenŃă. constituite pentru pregătirea activităŃii de legiferare. Concluziile şi propunerile Comisiei au fost prezentate într-un raport. Există şi comisii speciale comune ambelor Camere. Membrii comisiilor speciale îşi păstrează şi calitatea de membri ai comisiilor permanente.

Comisia Parlamentului României pentru afaceri europene. respectiv Camera DeputaŃilor adoptă o hotărâre cu privire la acesta. fie în ceea ce priveşte elaborarea legislaŃiei. Pentru buna desfăşurare a lucrărilor. ca expresie a faptului că cele două Camere îşi exercită unele atribuŃii în comun. comisiile pot invita să participe la dezbateri specialişti sau reprezentanŃi ai autorităŃilor publice şi ai unor organizaŃii neguvernamentale. Senatul şi Camera DeputaŃilor pot hotărî formarea unor comisii comune. situaŃie în care prezenŃa acestora este obligatorie. La şedinŃele comisiilor pot participa şi senatori sau deputaŃi din alte comisii. Comisiile pot solicita participarea la lucrările lor şi a unor membri ai Guvernului sau a conducătorilor unor instituŃii publice. 2.Unitatea de învăŃare 1 care Senatul. ReprezentanŃii mass-media pot participa la şedinŃele comisiilor permanente în condiŃii stabilite de membrii comisiei. fără a avea drept de vot. Astfel de comisii permanente comune sunt: 1. Biroul comisiei poate propune constituirea de subcomisii. care propun ordinea de zi şi sarcinile ce revin fiecărui senator în cadrul comisiilor. unul dintre membrii comisiei va da declaraŃii cu privire la proiectele de lege dezbătute în cadrul şedinŃei. Rapoartele şi avizele întocmite de membrii fiecărei comisii sunt prezentate în plen camerei înainte de dezbaterea propunerii legislative Presa i actualitatea 18 . Comisia specială a Camerei DeputaŃilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de InformaŃii Externe. În legislatura 2004-2008 au existat comisii comune ambelor camere cum ar fi Comisia parlamentară de anchetă pentru investigări şi clarificări referitoare la conturile lui Nicolae Ceauşescu sau Comisia parlamentară de anchetă privind activitatea SocietăŃii Române de Televiziune. 3. Activitatea comisiilor Activitatea comisiilor este condusă de birourile acestora. Hotărârile comisiilor se adoptă cu votul majorităŃii membrilor prezenŃi. stabilindu-le componenŃa şi sarcinile. la finalul acesteia. Comisia comună permanentă a Camerei DeputaŃilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităŃii Serviciului Român de InformaŃii. ReprezentanŃii Guvernului au acces la lucrările comisiilor. Dacă jurnaliştii nu pot asista la şedinŃă. cu votul majorităŃii membrilor comisiei. fie în privinŃa controlului parlamentar. ŞedinŃele comisiilor nu sunt publice. Comisii comune ale celor două Camere Pentru examinarea unei probleme deosebite.

respectiv al Camerei DeputaŃilor sau de unul dintre vicepreşedinŃi. temeinic motivată. Biroul permanent al Senatului. la cererea Preşedintelui României. cu sau fără amendamente. respectiv Camerei DeputaŃilor. Parlamentul României adoptă legi. adoptată cu votul majorităŃii membrilor săi. În acest sens. Rapoartele pot fi favorabile. Orice comisie permanentă poate iniŃia o anchetă parlamentară.1. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie. respectiv al deputaŃilor.Unitatea de învăŃare 1 la care face referire raportul. în limitele competenŃelor ei materiale privitoare la activitatea desfăşurată de un minister sau de altă autoritate publică. Senatul şi Camera DeputaŃilor se întrunesc şi în sesiuni extraordinare. senatorilor şi deputaŃii primesc din timp materialele necesare la caseta parlamentarului (textele proiectelor de lege şi ale proiectelor de hotărâre. declaraŃii şi alte acte cu caracter politic. Comisiile permanente au importante atribuŃii şi în realizarea controlului parlamentar. se desfăşoară în perioada vacanŃei parlamentare şi au ca scop dezbaterea proiectelor de lege urgente sau a unor probleme de interes naŃional. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. a Biroului permanent ori a cel puŃin o treime din numărul senatorilor. În cazuri deosebite. 1. Sesiunile extraordinare. convocate de preşedintele Senatului sau al Camerei DeputaŃilor. avizele Consiliului Economic şi Social. hotărâri şi moŃiuni.4 SESIUNILE SENATULUI ŞI ALE CAMEREI DEPUTAłILOR Senatul şi Camera DeputaŃilor lucrează în două sesiuni ordinare. De asemenea. comisia respectivă va prezenta o cerere scrisă. Nu este obligatoriu ca sesiunea extraordinară să fie convocată pentru ambele camere în acelaşi timp. Ele pot efectua anchete parlamentare atunci când consideră necesar. mijloacele de realizare şi termenul de depunere a raportului. avizele Consiliului Legislativ. Preşedintele veghează la respectarea Regulamentului şi la menŃinerea ordinii în sala de dezbateri. rapoartele comisiilor. Pentru a fi informaŃi asupra subiectelor care se dezbat. Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris şi cuprinde motivul şi durata sesiunii. Senatul şi Camera DeputaŃilor pot adopta mesaje. punctul de vedere al Guvernului pentru propunerile legislative. va decide asupra cererii. 19 Presa si actualitatea . sau de respingere. în care vor fi enunŃate obiectivele şi scopul anchetei. ŞedinŃele de plen ŞedinŃele în plen sunt conduse de preşedintele Senatului. rapoartele de activitate ale unor autorităŃi publice alese sau numite de fiecare cameră în parte). precum şi dacă raportul se supune dezbaterii şi aprobării Senatului sau a Camerei DeputaŃilor.

b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat. h) numirea. Până în prezent nu a avut loc nicio şedinŃă secretă. Membrii Guvernului sau reprezentanŃii acestora au acces la lucrările de plen şi pot lua cuvântul în orice fază a dezbaterilor. prezenŃa lor este obligatorie. f) aprobarea strategiei naŃionale de apărare a Ńării. k) îndeplinirea altor atribuŃii care. se exercită în şedinŃă comună. ŞedinŃele Senatului şi cele ale Camerei DeputaŃilor sunt publice. iniŃiativa legislativă poate aparŃine Guvernului. Dacă li se solicită participarea. Etapele sunt următoarele: Formularea iniŃiativei legislative. d) declararea stării de război. de la formularea iniŃiativei legislative până la intrarea în vigoare a legii. CetăŃenii pot asista la lucrările Senatului pe baza unor permise de acces distribuite la cerere. cu excepŃia celor privitoare la şedinŃele secrete. c) declararea mobilizării totale sau parŃiale. potrivit regulamentului.000 de cetăŃeni cu drept de vot. ConstituŃia României) : a) primirea mesajului Preşedintelui României. Aceste etape sunt stabilite constituŃional şi se desfăşoară conform regulamentelor de funcŃionare a celor două Camere ale Parlamentului. Stenogramele se publică în Monitorul Oficial al României.1. precum şi alŃi invitaŃi. a directorilor serviciilor de informaŃii şi exercitarea controlului asupra activităŃii acestor servicii. Partea a II-a. în limita locurilor disponibile în spaŃiul destinat publicului. Potrivit ConstituŃiei. în ordinea solicitării de către cei interesaŃi.Unitatea de învăŃare 1 Dezbaterile din şedinŃele de plen se înregistrează pe bandă magnetică şi se stenografiază. la propunerea Preşedintelui României. 65. jurnalişti acreditaŃi.5 TRASEUL UNEI LEGI ÎN PARLAMENTUL ROMÂNIEI Procesul legislativ parcurge diferite etape. i) numirea Avocatului Poporului. deputaŃilor şi senatorilor. Camera DeputaŃilor şi Senatul lucrează în şedinŃe separate. Proiectele de lege şi propunerile legislative se Presa i actualitatea 20 . g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a łării. pe baza unei acreditări sau a unei invitaŃii. stabilirea indemnizaŃiei şi a celorlalte drepturi ale acestora. e) suspendarea sau încetarea ostilităŃilor militare. precum şi unui număr de cel puŃin 100. ConstituŃiei sau 1. în afară de următoarele situaŃii (art. j) stabilirea statutului deputaŃilor şi al senatorilor. La şedinŃele de plen pot asista diplomaŃi.

Depunerea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative la Biroul permanent al Camerei care este competentă să le dezbată ca primă Cameră sesizată. Examinarea şi avizarea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative în comisiile permanente. Biroul permanent introduce pe ordinea de zi a Senatului proiectul de lege sau propunerea legislativă. după caz. Comisiile permanente întocmesc rapoarte sau avize asupra proiectelor legislative. Biroul permanent al fiecărei Camere dispune sesizarea comisiilor permanente competente pentru dezbaterea lor şi întocmirea de rapoarte sau avize. organizarea teritoriului şi protecŃia mediului. EXEMPLU Proiectul de lege pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. Guvernului şi iniŃiatorului înainte de data dezbaterii în plen. activitate bancară şi piaŃă de capital. Trimis pentru raport la Comisia pentru buget. Practic. finanŃe. care se transmit Biroului permanent. 416/2001 privind venitul minim garantat. 57/2009 pentru modificarea Legii nr. ConstituŃia precizează faptul că cele două Camere au atribuŃii complementare şi împarte domeniile lor de activitate. al Consiliului Economic şi Social. având avizul Consiliului Legislativ. aceasta fiind Camera decizională. După înregistrarea proiectelor de lege ale Guvernului şi a propunerilor legislative. ca primă Cameră sesizată. Raportul comisiei permanente se difuzează senatorilor. care au preocupări tangente cu domeniile ce constituie obiectul viitoarelor reglementări.Unitatea de învăŃare 1 transmit către Camera competentă să le adopte. familie şi protecŃie socială. Aceleaşi proiecte se trimit spre avizare şi altor comisii permanente. Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat ca primă Cameră sesizată. Ńinând seama de specializarea lor. a grupurilor parlamentare sau a comisiilor permanente. atunci aceasta poate fi remediată la cea de-a doua cameră. o lege este văzută de două ori. Trimis pentru aviz la Comisia pentru muncă. La cererea Guvernului sau la propunerea Biroului permanent. trece prin comisiile fiecărei Camere şi în cazul în care pe parcursul procesului legislativ de la o Camera se constată o neregulă. Trimis pentru aviz la Comisia pentru administraŃie publică. Primind raportul comisiei. culte şi minorităŃi. Trimis pentru aviz la Comisia pentru drepturile omului. prima Cameră 21 Presa si actualitatea . Proiectele legislative se trimit spre dezbatere comisiilor care sunt competente să se pronunŃe asupra fondului chestiunii. Includerea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative pe ordinea de zi a şedinŃelor în plen.

Prima fază este reprezentată de prezentarea iniŃiativei legislative de către iniŃiator. regimul stării de asediu şi al celei de urgenŃă. 4 şi 5 din ConstituŃie. 5 din ConstituŃie. Pentru legile ordinare. După încheierea acestor dezbateri. precum sistemul electoral. potrivit art. 45 sau 60 de zile. Fiecare cameră hotărăşte. Potrivit ConstituŃiei. Votul poate fi vot deschis sau vot secret. art. este prevăzută o excepŃie. legi organice sau legi ordinare. proiectul de lege sau propunerea legislativă se consideră adoptată în forma depusă spre dezbatere de iniŃiator. infracŃiunile şi pedepsele. în funcŃie de caracterul lor – legi constituŃionale. respectiv al Camerei DeputaŃilor este necesar numai votul majorităŃii parlamentarilor prezenŃi în Senat sau în Camera DeputaŃilor. Dezbaterea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative în plenul Senatului. ConstituŃia României prevede anumite condiŃii pentru adoptarea legilor. organizarea administraŃiei publice locale ş. De la această regulă. organizarea şi funcŃionarea partidelor politice. Legile organice se adoptă cu votul majorităŃii parlamentarilor. Legile constituŃionale. După adoptarea sau respingerea de către prima Cameră sesizată. alin. 75. dacă acestea nu sunt specificate în Regulament. stabilită la art. proiectul de lege se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv. se adoptă cu o majoritate de cel puŃin două treimi din numărul parlamentarilor. 75.Unitatea de învăŃare 1 sesizată poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative cu procedură de urgenŃă. în cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care. 115. numai pentru prevederea respectivă. la propunerea Biroului permanent. prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. Acestea sunt legi ce reglementează domenii fundamentale. Astfel. Reprezentantul Guvernului. regimul juridic general al proprietăŃii şi al moştenirii. organizarea generală a învăŃământului. prin intermediul unui reprezentant desemnat. în funcŃie de urgenŃa şi de complexitatea acelui proiect. regimul general privind raporturile de muncă. ce modalităŃi de vot se pot folosi. prima Cameră sesizată este obligată să adopte un proiect de lege în 30. alin. Urmează dezbaterea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative. 2 şi. poate lua cuvântul în orice fază a dezbaterii sau ori de câte ori i se solicită acest lucru. cele care privesc revizuirea ConstituŃiei. sindicatele şi protecŃia socială. alin. DispoziŃiile referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod Presa i actualitatea 22 . Întoarcerea legii la prima Cameră sesizată. statutul funcŃionarilor publici. se supun votului raportul comisiei permanente şi proiectul de lege în ansamblu. Votarea legilor. intră în competenŃa sa decizională. legea se întoarce la prima Cameră sesizată care va decide definitiv în procedură de urgenŃă. respectiv. Grupurile parlamentare au dreptul. În caz contrar. ca şi pentru hotărârile Senatului. Apoi este prezentat raportul întocmit de comisia sesizată. prezent în mod obligatoriu la dezbateri. potrivit ConstituŃiei.a. să îşi exprime poziŃia faŃă de conŃinutul proiectului. Dacă prima Cameră sesizată nu adoptă proiectul de lege în termenul prevăzut de ConstituŃie.

care este garantul supremaŃiei ConstituŃiei asupra actelor normative. dacă legea a fost adoptată cu procedură de urgenŃă. de către preşedintele acestei Camere şi se înaintează celeilalte Camere. potrivit art. Reexaminarea legii se efectuează mai întâi de către prima Cameră sesizată. prin decizie. Legea. Acestea. 23 Presa si actualitatea . După ce proiectele de lege şi propunerile legislative au fost adoptate de către cele două Camere ale Parlamentului. a Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie. dacă acestea sunt sau nu în acord cu principiile. adoptată cu respectarea procedurilor legislative stabilite prin ConstituŃie şi prin regulamente. asupra iniŃiativelor de revizuire a ConstituŃiei. cât şi de preşedintele primei Camere sesizate şi se trimite la promulgare.Unitatea de învăŃare 1 corespunzător şi în situaŃia în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenŃa decizională aparŃine primei Camere. precum şi. cu cinci zile înainte de a fi trimisă spre promulgare sau cu două zile înainte. cu normele şi dispoziŃiile ConstituŃiei. Înainte de promulgare. înainte de promulgarea acestora. fiecare în mod separat. În cazul în care este sesizată. o singură dată. a unui număr de cel puŃin 50 de deputaŃi sau cel puŃin 25 de senatori. Guvernul va fi înştiinŃat despre aceasta. legea se trimite spre reexaminare celor două Camere ale Parlamentului. preşedintele poate cere Parlamentului. După adoptarea de către Camera decizională. reexaminarea legii. stabilind. proiectul de lege sau propunerea legislativă se semnează atât de preşedintele acestei Camere. Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziŃiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia CurŃii ConstituŃionale. are atribuŃia de a se pronunŃa asupra constituŃionalităŃii legilor. În situaŃia în care Curtea ConstituŃională constată că unele prevederi ale legii sunt neconstituŃionale. ConstituŃia prevede posibilitatea sesizării CurŃii ConstituŃionale pentru a se pronunŃa asupra constituŃionalităŃii legilor. din oficiu. după adoptare. se trimite Preşedintelui României spre promulgare. 77 din ConstituŃie. Curtea ConstituŃională. Proiectele de lege şi propunerile legislative examinate mai întâi de o Cameră se semnează. Promulgarea legii de către Preşedintele României. înainte de promulgarea acestora de către Preşedintele României. în vederea exercitării dreptului de sesizare a CurŃii ConstituŃionale. Procedura de reexaminare a legii are loc în cazul în care Preşedintele României solicită acest lucru Parlamentului sau în cazul în care Curtea ConstituŃională declară anumite dispoziŃii ale legii ca fiind neconstituŃionale. la sesizarea Preşedintelui României. iau din nou în dezbatere textele care au fost declarate neconstituŃionale. a Guvernului. a Avocatului Poporului. a unuia dintre preşedinŃii celor două Camere. Reexaminarea legii. Semnarea legii de către preşedinŃii celor două Camere. Semnarea legii este urmată de depunerea ei la secretariatele generale ale celor două Camere ale Parlamentului. în vederea dezbaterii şi adoptării. Curtea ConstituŃională se pronunŃă asupra constituŃionalităŃii legilor.

Aceasta reprezintă cea mai severă formă de control pe care o exercită Parlamentul asupra activităŃii Guvernului. respectiv a Camerei DeputaŃilor. a fost votată de majoritatea deputaŃilor şi senatorilor. În practica parlamentară există moŃiuni simple şi moŃiuni de cenzură. Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la trei zile de la data publicării ei sau la o dată ulterioară. AtribuŃii de control parlamentar Exercitarea controlului parlamentar este una dintre cele mai importante funcŃii ale Parlamentelor în toate statele democratice. într-o anumită problemă de politică internă sau externă. MoŃiunile MoŃiunile exprimă poziŃia Senatului. unde se dezbat şi se adoptă cu votul majorităŃii membrilor ei. în termen de trei zile de la data când a fost depusă. arătându-se în textul său motivele pentru care se solicită Parlamentului retragerea încrederii acordate Guvernului. pentru a evalua dacă acesta mai dispune sau nu de sprijin politic din partea forului reprezentativ. prevăzută în textul ei. Întrebarea constă în solicitarea de a se răspunde dacă un fapt este adevărat ori dacă o informaŃie este exactă privind intenŃia Guvernului de a lua o hotărâre într-o anumită problemă sau de a comunica Senatului sau Camerei DeputaŃilor documentele sau informaŃiile solicitate de către parlamentari. La Senat. Guvernul este demis dacă o moŃiune de cenzură. moŃiunea simplă poate fi iniŃiată de cel puŃin o pătrime din numărul senatorilor. MoŃiunile de cenzură reprezintă o categorie specială de moŃiuni prin care se exercită controlul parlamentar asupra Guvernului. Presa i actualitatea 24 . Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faŃa celor două Camere ale Parlamentului asupra unui program. Scopul moŃiunii de cenzură este de a angaja o dezbatere publică asupra politicii de ansamblu a Guvernului. Întrebări şi interpelări Senatorii şi deputaŃii pot adresa Guvernului întrebări şi interpelări. MoŃiunile simple sunt prezentate unei singure Camere. depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului sau a declaraŃiei de politică generală ori a proiectului de lege. MoŃiunea de cenzură este un document care trebuie semnat de cel puŃin o pătrime din numărul total al senatorilor şi deputaŃilor. moŃiunea de cenzură trebuie să întrunească votul majorităŃii senatorilor şi deputaŃilor. Pentru a fi adoptată.Unitatea de învăŃare 1 Publicarea legii în Monitorul Oficial şi intrarea ei în vigoare. MoŃiunea de cenzură se dezbate în şedinŃa comună a celor două Camere. a unei declaraŃii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Informarea Parlamentului Preşedintele Senatului sau al Camerei DeputaŃilor şi preşedinŃii comisiilor. 25 Presa si actualitatea . potrivit obiectului petiŃiei. PetiŃionarului i se aduce la cunoştinŃă soluŃia adoptată. respectiv Camerei DeputaŃilor. comisiei permanente competente. care se dau. lunea). în cadrul controlului parlamentar. pe lângă răspunsurile orale. dacă membrii Executivului sau cei întrebaŃi sunt prezenŃi. prin intermediul preşedintelui Camerei sau al preşedinŃilor comisiilor. în termen de 30 zile. De asemenea. AutorităŃile publice sesizate au obligaŃia să informeze Senatul. Material realizat de Aurora Martiniuc. de obicei. în programul camerelor Parlamentului sunt prevăzute şedinŃe (de obicei. În practică. pot cere Guvernului şi celorlalte organe ale administraŃiei publice informaŃii şi documente asupra unei probleme de interes public. PetiŃiile adresate în scris de către cetăŃeni sunt înregistrate şi repartizate spre soluŃionare de către unul dintre vicepreşedinŃi. dosare şi alte informaŃii utile pentru activitatea sa. ori se trimit parlamentarilor cărora le-au fost adresate personal.Unitatea de învăŃare 1 Fiecare senator şi deputat poate adresa întrebări Guvernului. Comisia care a primit petiŃia spre rezolvare o va trimite autorităŃilor publice competente să o soluŃioneze. membrilor acestuia sau conducerii autorităŃilor administrative autonome. pentru rezolvarea unei situaŃii sau a unei probleme de interes obştesc. aceştia primesc şi răspunsuri scrise. la întrebările sau interpelările parlamentarilor. oral sau în scris. consacrate prezentării întrebărilor şi interpelărilor. zi în care membrii Guvernului sunt invitaŃi să participe direct pentru a da răspunsuri problemelor ridicate de senatori. fiecare senator sau deputat poate cere. PetiŃii primite la Parlament din partea cetăŃenilor Parlamentul este o instituŃie reprezentativă la care cetăŃenii se pot adresa cu petiŃii. solicitând sprijinul pentru înlăturarea unor abuzuri. despre soluŃia adoptată. acte. În anumite situaŃii. Răspunsurile pot fi date pe loc. după cum pot fi date şi în următoarele zile.

Victor (2006).cdep. site-ul oficial al Senatului. Regulamentul Senatului. 2003. Temă de reflecŃie Parlamentul unicameral Preşedintele României.senat. 67/2004 pentru alegerea autorităŃilor administraŃiei publice locale.ro. câŃi avem acum. LegislaŃie ConstituŃia României. Traian Băsescu arată că un parlament unicameral ar răspunde mult mai rapid consultărilor pe care Parlamentul European le va face cu parlamentele naŃionale. Presa i actualitatea 26 . şi reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. s-a adresat preşedinŃilor celor două Camere ale Parlamentului. în data de 24 septembrie 2009. respectiv 22 noiembrie 2009. Duculescu. www. Legea 35/ 2008 pentru alegerea Camerei DeputaŃilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. site-ul oficial al Camerei DeputaŃilor. Totodată. Site-uri de Internet www.Unitatea de învăŃare 1 BIBLIOGRAFIE CărŃi Călinoiu. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Demersul Preşedintelui este necesar în vederea organizării unui referendum naŃional prin care cetăŃenii să fie consultaŃi cu privire la două aspecte importante. adaugă Preşedintele în declaraŃia sa de presă din 24 septembrie. solicitându-le avizul consultativ pentru organizarea unui referendum pentru reformarea Parlamentului. în Senat şi Camera DeputaŃilor sunt 471 de parlamentari. „Un parlament unicameral cu un număr mai mic de parlamentari.presidency. şi anume: reorganizarea Parlamentului. Drept parlamentar. Bucureşti. a Legii administraŃiei publice locale nr. Traian Băsescu. În prezent. www. site-ul oficial al PreşedinŃiei României. ConstanŃa. Preşedintele României crede că reorganizarea Parlamentului continuă reforma statului şi reduce cheltuielile statului. Preşedintele Ńării a propus organizarea referendumului în aceeaşi zi cu alegerile prezidenŃiale. faŃă de 471.ro. din bicameral în unicameral. ar fi un element şi de reducere a corupŃiei: mai puŃini politicieni de rang înalt care fac trafic de influenŃă”. maximum 300. 215/2001 şi a Legii nr. Editura Lumina Lex.ro. Regulamentul Camerei DeputaŃilor.

Unitatea de învăŃare 1

Potrivit art. 90 din ConstituŃia României, Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinŃa cu privire la probleme de interes naŃional. Pentru aprobarea unui Parlament unicameral este necesară revizuirea ConstituŃiei. Astfel, art. 150 prevede că revizuirea ConstituŃiei poate fi iniŃiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puŃin o pătrime din numărul deputaŃilor sau al senatorilor, precum şi de cel puŃin 500.000 de cetăŃeni cu drept de vot. Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera DeputaŃilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puŃin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. Surse: www.presidency.ro, accesat 28 septembrie 2009. ConstituŃia României, 2003.

Lucrare de verificare
AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 1. Parlamentarii sunt aleşi: a) pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenŃă; b) pentru un mandat de 3 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenŃă; c) până la următoarele alegeri. 2. Guvernul României Parlamentului: îşi poate angaja răspunderea în faŃa

a) pentru un proiect de lege sau o hotărâre; b) asupra unui program, proiect de lege sau a unei declaraŃii de politică generală; c) asupra unei moŃiuni simple sau de cenzură.

27

Presa si actualitatea

Unitatea de învăŃare 1

1.2. PREŞEDINłIA ROMÂNIEI

1.2.1 PREŞEDINTELE ŞI PARTIDELE POLITICE
În România, forma republicană de guvernământ, caracterul naŃionalunitar al statului sau limba oficială nu pot forma obiectul schimbării normelor constituŃionale (Art. 152 referitor la limitele revizuirii din ConstituŃia României). Cu alte cuvinte, orice propunere de modificare a a formei de stat din unitar în federal sau a formei de guvernământ din republică în monarhie este anti-constituŃională. Această normă juridică pozitivă asigură un plus de stabilitate instituŃiei prezidenŃiale. După dictatura regală a lui Carol al II-lea, după dictatura antonesciană şi după dictatura comunistă a lui Gheorghiu-Dej, regimul naŃionalcomunist al lui Nicolae Ceauşescu a continuat procesul de personalizare a puterii politice. Titulatura de Preşedinte al României a fost introdusă pentru prima oară de Nicolae Ceauşescu, prin modificarea ConstituŃiei în 1974 creându-se funcŃia de preşedinte de republică. Până atunci Ceauşescu condusese statul din funcŃia de secretar general al P.C.R. Cultul „conducătorului iubit” promovat de dictatura ceauşistă avea mai multe în comun cu o monarhie absolutistă decât cu o republică populară ori socialistă. Preşedintele, ca instituŃie, era identificat înainte de 1989 cu persoana lui Nicolae Ceauşescu. InstituŃia prezidenŃială reunea însă familia dictatorului şi adulatorii acestuia, care nu făceau altceva decât să-i încurajeze demersurile paranoice (Dinescu, 2000, p. 17). Partidul Comunist Român şi familia Ceauşescu au confiscat statul şi au personalizat puterea în absenŃa unei disidenŃe organizate. PCR a constituit, de fapt, o organizaŃie de promovare a unor interese private (Pîrvulescu, 2000, p. 9). Puterea partidelor politice care îşi urmăresc interesele private în dauna celor publice a degenerat după 1990 în partitocraŃie (Pîrvulescu, 2000, p. 10). În regimul post-comunist una din replicile la partitocraŃie a constituit-o întărirea Executivului şi în special a poziŃiei şefului statului în raport cu partidele. Alegerea directă a Preşedintelui României (Art. 81, alin. 1 din ConstituŃie) conferă Şefului statului cea mai mare legitimitate, pe fondul pierderii încrederii populaŃiei în partide. ExistenŃa unui drept de dizolvare a Parlamentului (Art. 89 din ConstituŃie) şi posibilitatea de a cenzura Parlamentul prin recursul la referendum cu privire la probleme de interes naŃional (Art. 90 din ConstituŃie) sunt instrumentele unei preşedinŃii puternice.

România, regim parlamentar semi-prezidenŃial
Din punct de vedere instituŃional, adică din perspectiva raportului dintre instituŃiile publice şi a localizării puterii în ansamblul instituŃional,
Presa i actualitatea

28

Unitatea de învăŃare 1

România nu este un regim prezidenŃial, ci un regim parlamentar semiprezidenŃial. Regimul politic prezidenŃial se defineşte prin alegerea directă a Preşedintelui, alegerea prin scrutin majoritar a parlamentarilor („primul clasat învinge”) şi puterea reală a Preşedintelui de a dizolva Parlamentul. În cazul României, prima condiŃie este îndeplinită, a doua parŃial, iar a treia doar formal. În statele în care Executivul este monocefal (SUA, Brazilia, Mexic) şi este condus de un preşedinte ales prin vot universal care dispune de o echipă care-l ajută în atribuŃiile sale de guvernare, regimul este prezidenŃial. Şeful statului este şi capul guvernului deoarece regimul prezidenŃial nu admite dualismul executivului. Preşedintele SUA conduce guvernul federal, încheie tratate internaŃionale, numeşte miniştri, ambasadori, consuli, judecători la Curtea Supremă; în cazuri extraordinare poate să convoace ambele Camere ale Congresului sau una din ele şi în caz de dezacord între ele cu privire la data suspendării sesiunii, el le poate suspenda până la data pe care o socoteşte corespunzătoare. În statele unde puterea executivă este dependentă de încrederea Legislativului, regimul este parlamentar, din punct de vedere instituŃional. În modelul parlamentar britanic, Cabinetul, adică grupul de funcŃionari cu rolul de a asigura gestiunea afacerilor publice, trebuie înfiinŃat şi susŃinut de Parlament. Camera populară (Camera Comunelor în Regatul Unit) este cea care poate îndepărta Cabinetul de la guvernare şi care, din punct de vedere formal, controlează guvernul. În realitate însă, Cabinetul englez este format din liderii partidului majoritar din Camera inferioară şi este susŃinut de parlamentari: Cabinetul este dominant în raport cu Parlamentul. În FranŃa, deşi Executivul este bicefal (executivul are o structură dualistă şi este împărŃit între Şeful de stat şi şeful de guvern), Preşedintele republicii este ales prin vot universal direct. La alegerile pentru Adunarea NaŃională participă la turul doi doar candidaŃii care au depăşit în primul tur pragul de 12,5%. Preşedintele republicii franceze poate dizolva Adunarea NaŃională. Preşedintele FranŃei îl numeşte şi îl revocă pe primul-ministru, iar la propunerea acestuia pe miniştri; Preşedintele prezidează Consiliul de Miniştri, promulgă legile şi poate supune referendumului anumite proiecte de lege. FranŃa este un regim semi-prezidenŃial din punct de vedere al raportului instituŃional. Regimul prezidenŃial are în comun cu cel semi-prezidenŃial faptul că preşedintele este ales de popor sau că cel puŃin nu este ales şi de Parlament (Santori, 2006, p. 161). În sistemul semi-prezidenŃial, preşedintele împarte puterea executivă cu premierul, iar prim-ministrul trebuie să obŃină continuu sprijinul parlamentar. În sistemul prezidenŃial conflictul instituŃional este între Preşedinte şi Congres, în vreme ce întrun sistem semi-prezidenŃial conflictul este între Preşedinte şi Premierul susŃinut de Parlament (Santori, 2006, p. 163). 29
Presa si actualitatea

preşedintele prevalează asupra premierului. iar prim-ministrul a fost considerat (în acea interpretare) unul dintre miniştri. atunci Parlamentul are un rol scăzut sau inexistent în antrenarea răspunderii şefului de stat (Muraru. astfel încât Preşedintele României (spre deosebire de cel al FranŃei) nu îl poate revoca pe prim-ministru (Art. Semi-prezidenŃialismul este un sistem mixt bazat pe o structură executivă duală flexibilă. iar preşedintele trebuie să coabiteze cu un premier al unei alte formaŃiuni). Presa i actualitatea 30 . 2 din ConstituŃie). PoziŃia prim-ministrului în Consiliul Suprem de Apărare a łării . deoarece Preşedintele şi Guvernul împart puterea executivă. Şeful statului nu are un rol pur onorific. Preşedintele răspunde măcar aparent în faŃa acestuia. Această tendinŃă spre prezidenŃialism a fost frânată prin modificarea normei constituŃionale în 2003. Răspunderea şefului de stat Atunci când şeful de stat este ales de către Parlament (în republicile parlamentare). regimul francez şi cel românesc sunt prezidenŃiale atunci când majoritatea preşedintelui şi majoritatea parlamentară sunt consonante (atunci când partidul preşedintelui este la guvernare şi are majoritatea în Parlament) şi sunt parlamentare atunci când cele două majorităŃi sunt în disonanŃă (când partidul preşedintelui este în opoziŃie. Astfel. p.CSAT exprimă raportul instituŃional dintre cele două niveluri ale Executivului românesc. Şeful statului are atribuŃii militare pentru realizarea cărora colaborează cu Premierul. PrezidenŃialismul a culminat în România în 1999 odată cu demiterea prim-ministrului Radu Vasile de către preşedintele Emil Constantinescu. Cu o majoritate consonantă. prin sufragiu universal (în republicile prezidenŃiale pure). p. alin. 165). care este doar vicepreşedintele CSAT. p.Unitatea de învăŃare 1 Semi-prezidenŃialismul este o alternare între etape prezidenŃiale şi etape parlamentare (Duverger. 2000. Tănăsescu.Guvern În România există două categorii de guvernanŃi (Pîrvulescu. 92. Preşedintele României este Preşedinte al CSAT şi Comandantul forŃelor armate (Art. ci puteri reale în raport cu Guvernul ori împreună cu acesta. 107. 67). iar cu o majoritate parlamentară disjunctă cel care prevalează este prim-ministrul. adică pe un Executiv bicefal al cărui „prim cap” oscilează după cum se schimbă majoritatea parlamentară (Sartori. 1 din ConstituŃie). 2004. 1980). p. 262). printr-o interpretare forŃată a ConstituŃiei (Pîrvulescu. Parlamentul poate chiar controla activitatea şefului de stat şi îl poate revoca. 12). potrivit căreia Preşedintele putea revoca miniştri. În cazul în care şeful de stat este ales direct. 2006. alin. Raportul Preşedinte . 2002.

85. Raportul dintre preşedinte şi autoritatea guvernamentală este ilustrat şi prin Art. 104. însă soluŃiile sale nu au neapărat un caracter obligatoriu pentru guvern. apărarea Ńării. în faŃa Preşedintelui României. alin. Guvernul apare aşadar ca rezultat al voinŃei comune a Preşedintelui şi Parlamentului şi se înŃelege că şi-ar exercita mandatul cu mare dificultate dacă nu s-ar bucura de încrederea şefului statului (Pîrvulescu. cu votul majorităŃii deputaŃilor şi senatorilor (Art. alin. preşedintele poate consulta guvernul în probleme urgente sau de importanŃă deosebită (Art. 2002. 83. Apoi. Mandatul Preşedintelui este de cinci ani (Art. Dreptul de consultare al preşedintelui. Ca în orice regim parlamentar. 3 din ConstituŃie). acordată la propunerea Primuluiministru (Art.1). 1 din ConstituŃie. preşedintele numeşte noii miniştri numai pe baza aprobării Parlamentului. Mai întâi. preşedintele este cel care desemnează candidatul pentru funcŃia de prim-ministru şi apoi numeşte guvernul. în Parlament (Art. alin. desemnează un candidat pentru funcŃia de prim-ministru (Art. adică în situaŃia în care se schimbă culoarea politică a guvernului. potrivit căruia prim-ministrul. dar mai ales faptul că prezidează şedinŃele guvernului la care participă (Art. Parlamentul României acordă apoi încrederea guvernului. În caz de restructurare guvernamentală. 2 din ConstituŃie) şi faptul că poate lua parte la şedinŃele Guvernului în care sunt discutate probleme de interes naŃional privind politica externă. toate acestea exprimă puterea şefului statului de a influenŃa nemijlocit activitatea Guvernului. Preşedintele se va consulta cu partidele reprezentate în urma scrutinului. preşedintele are la dispoziŃie mecanisme de influenŃă.Unitatea de învăŃare 1 RelaŃia preşedintelui cu premierul este determinată de faptul că preşedintele. 103. dacă nu există în urma alegerilor o asemenea majoritate. după ce votul de încredere a fost acordat de către Parlament. 84. Preşedintele are dreptul de a numi. alin. 1. jurământul. Spre deosebire de regimul 31 Presa si actualitatea . alin. Preşedintele desemnează un candidat pentru funcŃia de prim-ministru în urma consultării partidului care a câştigat majoritatea absolută în Parlament ori. 1 din ConstituŃie).2 ATRIBUłII ALE PREŞEDINTELUI În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanŃă a postului. 103. p. 1 din ConstituŃie) şi numeşte apoi guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. ordinea publică. O persoană poate beneficia de cel mult două mandate de preşedinte. 2 din ConstituŃie). 67). la propunerea primului-ministru. timp în care Preşedintele nu mai poate fi membru al niciunui partid politic (Art. după alegerile parlamentare. Deşi rolul preşedintelui în raport cu guvernul poate părea redus. alin. 85. 87. miniştrii şi ceilalŃi membri ai guvernului depun individual. 3 din ConstituŃie). 1 din ConstituŃie). alin. 86 din ConstituŃie).2. alin. alin. pe unii membri ai guvernului (Art. 85.

Preşedintele României are atribuŃii în domeniul apărării şi asigurării ordinii publice. ordinea publică şi securitatea naŃională. Preşedintele României îndeplineşte atribuŃii de politică externă. 80. Definirea rolului instituŃiilor statului este influenŃată de atracŃia liderilor de partid spre funcŃia de Preşedinte al României. Preşedintele este obligat prin ConstituŃie să vegheze la respectarea ConstituŃiei. alin. Preşedintele ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce la cunoştinŃă Parlamentului printr-un mesaj. 1 din ConstituŃie). Este cazul referendumului iniŃiat de Preşedintele Traian Băsescu în noiembrie 2007 pe marginea legii electorale. Art. alin. 80. întrucât este garantul independenŃei naŃionale. Atunci cetăŃenilor li s-a Presa i actualitatea 32 . Preşedintele acreditează şi recheamă reprezentanŃii diplomatici ai României şi aprobă înfiinŃarea. cu aprobarea prealabilă a Parlamentului. desfiinŃarea sau schimbarea statutului misiunilor diplomatice din străinătate (Art. ExistenŃa domeniilor rezervate Preşedintelui (apărarea. Preşedintele poate institui starea de asediu ori starea de urgenŃă în toată Ńara ori numai în anumite unităŃi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinŃarea măsurii în cel mult 5 zile de la luarea acesteia (Art. 92 din ConstituŃie). În caz de agresiune armată împotriva Ńării. mobilizarea parŃială sau totală a forŃelor armate (Art. 91. În situaŃii excepŃionale poate lua această măsură. El trebuie să medieze între puterile statului şi între stat şi societate. într-un regim semi-prezidenŃial. Preşedintele îndeplineşte funcŃia de mediator între puterile statului. faptul că prezidează şedinŃele de guvern la care participă şi că este preşedinte al CSAT asigură instituŃiei prezidenŃiale un rol important în regimul instituŃional în România şi îi conferă Preşedintelui poziŃia de cel mai puternic om în stat. Preşedintele poate face apel la procedura referendumului pentru a regla situaŃiile conflictuale cu celelalte instituŃii. ca Lege supremă. El reprezintă statul în relaŃiile externe. Executivul este bicefal. Dincolo de medierea pe care o realizează între instituŃiile statului. 91. asigurând echilibrul dintre puteri. Şeful statului poate declara. Puterea Preşedintelui României vine şi din poziŃia sa în raport cu principalii actori politici care fac posibilă democraŃia indirectă şi reprezentativă.Unitatea de învăŃare 1 prezidenŃial unde şeful statului este şi şeful guvernului. 93 din ConstituŃie). şi anume partidele politice. 1 din ConstituŃie). hotărârea fiind supusă aprobării Parlamentului în cel mult 5 zile de la adoptare. 2 din ConstituŃie). şi la buna funcŃionare a autorităŃii publice (Art. 3 din ConstituŃie). 92 din ConstituŃie). încheie tratate internaŃionale care au fost negociate de Guvern în numele României şi le supune spre ratificare Parlamentului (Art. al unităŃii şi al integrităŃii teritoriale a Ńării (Art. alin. În România preşedinŃii partidelor politice sunt de regulă şi candidaŃii partidelor la funcŃia de Preşedinte al Ńării. Preşedintele României este preşedinte al Guvernului doar atunci când participă la şedinŃele de guvern. între acestea şi societate. alin.

000 de cetăŃeni ai României au drept de iniŃiativă legislativă (Art. membrii celor două Camere sau un număr de 100.Ion Iliescu 1992-1996 . De regulă. 88 din ConstituŃie). fiind o încercare de subordonare a Parlamentului. alin. întrucât nu poate propune legi. În sistemul majoritar în două tururi. 74. (Dovadă că în ciuda rezultatului referendumului din noiembrie 2007.Ion Iliescu 1996-2000 – Emil Constantinescu 2000-2004 – Ion Iliescu 2004-2009 – Traian Băsescu aprilie-mai 2007. De fapt. întrucât doar membrii Guvernului. într-un regim semi-prezidenŃial (cazul FranŃei). 90 din ConstituŃie). Preşedintele are la dispoziŃie mesajele prezidenŃiale ca modalitate de a influenŃa dezbaterile din Legislativ (Art.Traian Băsescu Raportul Preşedinte . deşi alegerile se desfăşoară în circumscripŃii uninominale).Nicolae Văcăroiu (interimar) 2009-prezent . Preşedintele propune teme.Parlament În relaŃia cu autoritatea deliberativă (Parlamentul). referendumul Preşedintelui este legislativ (spre deosebire de regimul prezidenŃial – cazul american . 1 din ConstituŃie).unde Preşedintele nu poate declanşa referendum legislativ). Referendumul impus de Preşedintele României este însă pur consultativ. candidatul care obŃine peste 51% din voturi câştigă mandatul în circumscripŃie. Preşedintele poate propune politici publice concrete în mesajele prezidenŃiale cu privire la problemele politice ale naŃiunii. Însă în România . ci mai degrabă unul mixt. adică pentru sau împotriva alegerii deputaŃilor şi senatorilor după un sistem asemănător cu cel al alegerii preşedintelui sau al primarului. Parlamentul României nu a adoptat un sistem majoritar de reprezentare. Referendumul legislativ este obligatoriu pentru Parlament întrucât referendumul iniŃiat de Preşedinte în regimul semi-prezidenŃial urmăreşte de fapt limitarea parlamentarismului. Exemplu PreşedinŃii României.regim parlamentar semi-prezidenŃial. după 1989 1990-1992 . nu proiecte legislative.Unitatea de învăŃare 1 cerut să se pronunŃe pentru sau împotriva introducerii sistemului electoral majoritar în două tururi. deoarece Parlamentul nu este obligat să aplice răspunsul dat de naŃiune la referendumul prezidenŃial. 33 Presa si actualitatea . referendumul prezidenŃial poate fi doar consultativ (Art. iar acestea trebuie să intre pe ordinea de zi a Parlamentului.

atunci Parlamentul care a votat suspendarea Preşedintelui să fie dizolvat. În schimb. potrivit ConstituŃiei. alin. Pe durata suspendării din funcŃie a lui Presa i actualitatea 34 . Cele două Camere. adepŃii unui regim prezidenŃial urmăresc introducerea unor norme care să înlesnească posibilitatea dizolvării Parlamentului de către Preşedinte. Curtea ConstituŃională este consultată cu privire la faptele ce îi sunt imputate Şefului statului. În cazurile în care Preşedintele este suspendat. aşa cum s-a procedat în aprilie 2007 când Preşedintele Băsescu a fost suspendat de către Parlament. Niciodată după 1990 niciunui Guvern nu i s-a refuzat votul de învestitură şi este greu de presupus că se va întâmpla vreodată. 1 din ConstituŃie). interimatul se asigură în ordine de către preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei DeputaŃilor (Art. 1 din ConstituŃie). Preşedintele României este suspendat. În 2007. De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii. Preşedintele României poate dizolva Parlamentul doar în condiŃii speciale. Preşedintele semnează legile în vederea publicării lor în Monitorul Oficial. în şedinŃă comună a celor două Camere. alin. 1 din ConstituŃie). 1 din ConstituŃie). destul de greu de întrunit în practica politică. a din ConstituŃie). Parlamentul. poate suspenda din funcŃie Preşedintele României. Una dintre soluŃiile propuse de orientarea prezidenŃialistă ar fi aceea ca în cazul în care Preşedintele suspendat de către Parlament este reconfirmat în funcŃie prin referendumul popular. alin. în şedinŃă comună cu votul a cel puŃin două treimi din numărul deputaŃilor şi al senatorilor pot să ceară trimiterea în judecată a Preşedintelui pentru înaltă trădare (Art. 77 din ConstituŃie) şi are dreptul de a cere o singură dată reexaminarea legii. Parlamentul poate declanşa mult mai uşor procedura de suspendare din funcŃie a Preşedintelui. însă indiferent de pronunŃarea (consultativă) a acesteia. în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui (Art. 95. După aprobarea suspendării de către Parlament. 146. Şeful statului poate sesiza Curtea ConstituŃională în legătură cu neconstituŃionalitatea legilor (Art. 98. decizia de a-l suspenda pe Preşedinte revine Parlamentului (Art. 95. demisionează ori este în imposibilitatea temporară ori definitivă de a-şi exercita atribuŃiile. Parlamentul a decis totuşi suspendarea Preşedintelui. 89. CompetenŃa de judecată a trădării aparŃine Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie. Preşedintele României poate fi suspendat în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile ConstituŃiei. Din acest motiv. Preşedintele poate să dizolve Parlamentul şi să declanşeze procedura alegerilor anticipate (Art. alin. 3 din ConstituŃie). cu votul majorităŃii deputaŃilor şi senatorilor. alin. 96.Unitatea de învăŃare 1 Preşedintele României promulgă legile (Art. Doar în cazul în care Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puŃin două solicitări de învestitură. după ce Curtea ConstituŃională a fost consultată şi s-a pronunŃat că şeful statului nu a încălcat ConstituŃia. alin.

în European Journal of Political Research. tendinŃa prezidenŃialistă domină viaŃa instituŃională românească. Bucureşti. Ed. nr. Regia Autonomă „Monitorul Oficial”. o instituŃie în căutarea echilibrului”. aproape 75% dintre românii care s-au prezentat la urne (45% dintre cetăŃenii cu drept de vot) au votat în cadrul referendumului împotriva demiterii lui din funcŃia de Preşedinte. anul VIII. Cristian (2000) „PreşedinŃia. 86. PreşedinŃia ocupă un rol central în regimul instituŃional românesc. editată de Institutul de Cercetări Politice şi Economice şi FundaŃia „Societatea Civilă”. Bucureşti. Trei Sartori. Duverger. 35 Presa si actualitatea . Traian Băsescu s-a reîntors la Palatul Cotroceni după ce. Material realizat de Antonio Momoc. a asigurat interimatul până la organizarea referendumului cu privire la demiterea Preşedintelui. 2. (2002). Tănăsescu. Elena Simina (2003). „Monarhul. Sfera Politicii. Nicolae Văcăroiu. „A New Political System Model: SemiPresidential Government”. Drept constituŃional şi instituŃii politice. All Beck. Răspunzând slabei instituŃionalizări a partidelor şi instabilităŃii politice şi reprezentând o contrapondere la lipsa de încredere a cetăŃenilor în partide şi în Parlament. Pîrvulescu. LegislaŃie ConstituŃia României (2007). Bucureşti. Bucureşti. Pentru că este instituŃia cu cea mai mare stabilitate şi pentru că Preşedintele este omul politic care se bucură de cea mai mare legitimitate (fiind politicianul ales de cel mai mare număr de cetăŃeni). an 8.Unitatea de învăŃare 1 Traian Băsescu. Giovanni (2006). Ana (2000). Cristian. conducătorul. Sfera Politicii. Ingineria constituŃională comparată. 86. Muraru. anul VIII. Maurice (1980). Pîrvulescu. Ioan. Ed. Ars docendi. preşedintele”. nr. editată de Institutul de Cercetări Politice şi Economice şi FundaŃia „Societatea Civilă”. Politici şi instituŃii politice. pe 19 mai 2007. nr. BIBLIOGRAFIE CărŃi şi articole ştiinŃifice Dinescu. preşedintele Senatului.

3. AutorităŃile administrative (executive) au ca sarcină conducerea politicii de stat. Echipa guvernamentală poate fi denumită Consiliu de Miniştri. din punctul de vedere al majorităŃii parlamentarilor. Preşedintele: a) numeşte la propunerea primului-ministru. 2. b) numeşte noii miniştri numai pe baza aprobării Parlamentului. Guvernul este alcătuit din şeful guvernului (prim-ministru). AutorităŃile administrative desfăşoară acea activitate de stat care constă în executarea concretă a legilor (Muraru. Parlamentul îl poate suspenda din funcŃie pe Preşedintele României dacă: a) Curtea ConstituŃională îl acuză de încălcarea Legii supreme. b) Curtea ConstituŃională recomandă suspendarea. prim-ministru sau premier. c) numeşte un nou prim-ministru. miniştri şi secretari de stat. fie prin cea de „administraŃie de stat”. În funcŃie de forma de guvernământ (monarhie sau republică). GUVERNUL ROMÂNIEI 1. 2004. pentru care au la dispoziŃie un aparat administrativ. 239). deoarece puterea de decizie a Presa i actualitatea 36 . Şeful de stat este denumit şi şeful Executivului. Puterea executivă este nominalizată în ştiinŃele juridice şi politice fie prin noŃiunea de „autoritate administrativă”. c) săvârşeşte.Unitatea de învăŃare 1 Lucrare de verificare AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 1. 2004. pe noii membri ai Guvernului. În caz de restructurare guvernamentală. şeful executivului poate fi monarh sau preşedinte. 238).1 PREZENTARE GENERALĂ Puterea reunită în noŃiunea de Executiv defineşte puterea de punere în aplicare. 1. Este vorba de un organ colectiv. p. Şeful guvernului poate fi denumit preşedinte al Consiliului de Miniştri.3. Tănăsescu. fapte grave prin care încalcă prevederile ConstituŃiei. Structurile executive sunt şeful de stat. Cabinet sau Guvern. de execuŃie a legislaŃiei. guvernul. ministerele şi alte organe centrale şi locale ale administraŃiei publice (Muraru. p. Tănăsescu.

1. Art. 67). 37 Presa si actualitatea . cum este cazul Statelor Unite ale Americii. Ministerul Apărării NaŃionale ş. Potrivit ConstituŃiei. Ministerele se subordonează Guvernului. alin.Unitatea de învăŃare 1 guvernului se exercită sub formă colectivă în cadrul şedinŃelor de guvern (Pîrvulescu. 1. pe orizontală faŃă de organele locale alese prin vot de cetăŃeni (Primăria. rolul Parlamentului în formarea Guvernului este mai puŃin semnificativ şi este redus doar la solemnitatea depunerii jurământului şi a preluării funcŃiei. în regimul prezidenŃial şeful statului fiind ales prin vot universal şi direct. Consiliul judeŃean). (uneori). în timp ce în SUA numirea miniştrilor se face de către şeful de stat. numirea miniştrilor revine şefului de stat. cu avizul Senatului. Ministerul SănătăŃii. Dacă preşedintele este şeful executivului. Când Preşedintele României participă la şedinŃele de Guvern. contrasemnează decrete prezidenŃiale. prim-ministrul este şeful real al guvernului. 239). România are o structură guvernamentală bicefală. Organele administraŃiei publice locale (Prefectul este numit de Guvern şi reprezintă Guvernul pe plan local – ConstituŃia României. Consiliul local. În schimb. 2002. atunci când e cazul. semnează ordonanŃele şi hotărârile aprobate în timpul dezbaterilor. 2) îşi desfăşoară activitatea la nivelul unităŃilor administrativteritoriale şi se subordonează pe verticală faŃă de organele executive superioare şi. şeful statului fiind ales direct de către Parlament. funcŃiile de şef de stat şi şef de guvern sunt îndeplinite de aceeaşi persoană. Legislativul are un rol major din punct de vedere instituŃional. fără intervenŃia Parlamentului.3. de şeful statului. 123. Cercetării şi Inovării. p. în regimul parlamentar. Premierul conduce Guvernul României şi coordonează activitatea acestuia. şeful de stat ca şef al puterii executive cumulează şi funcŃia de şef al guvernului (executiv monocefal). p. În România.2 DESEMNAREA PREMIERULUI Dacă prin şeful puterii executive înŃelegem şeful de stat. Aici miniştrii se subordonează direct şefului de stat. Mexic). Preşedintele este ales prin vot direct de către cetăŃeni. Şeful Guvernului convoacă şi prezidează şedinŃele Guvernului. acesta din urmă întocmeşte şi prezintă lista guvernului şi joacă un rol important în formularea programului de guvernare (Muraru. SUA. de exemplu. În regimurile prezidenŃiale (Brazilia. de votul său depinzând Guvernul. În regimul constituŃional în care şeful de stat este diferit de şeful guvernului (executiv bicefal). dar în Republica Moldova. este ales de către Parlament. În regimuri prezidenŃiale precum Congo sau Finlanda. 2004.a. Ministerele şi organele centrale ale administraŃiei publice execută legile în domeniile lor de activitate şi din acest motiv poartă numele de resort: Ministerul EducaŃiei. Tănăsescu. atunci acesta prezidează automat deliberările. În regimul constituŃional prezidenŃial.

Art. iar pe baza sa Preşedintele României. aprobarea parlamentară trebuie să fie explicită. prim-ministrul trebuie să prezinte demisia Guvernului. 107. alin. Guvernul odată numit de şeful de stat este obligat să se prezinte înainte Adunărilor pentru a obŃine învestitura. Preşedintele republicii desemnează o personalitate însărcinată cu formarea Cabinetului. a partidelor din Parlament (ConstituŃia României. iar neaprobarea ducând la demisia Guvernului (Muraru. şeful statului poate desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar până la formarea noului Guvern (ConstituŃia României. Tănăsescu.Unitatea de învăŃare 1 În regimurile parlamentare şi semi-prezidenŃiale. prim-ministrul FranŃei comunică Adunării NaŃionale programul său. Guvernul este numit de Preşedintele republicii. Art. Preşedintele României are dreptul să revoce şi să numească. 2004. După formarea Guvernului. Art. aprobarea constituind un vot de încredere în Guvern. Membrii Guvernului pot asista la şedinŃele celor două Camere. 103). Votul de încredere (de învestitură) se acordă cu votul majorităŃii deputaŃilor şi al senatorilor. 2). În România. 244). 2). p. Grecia şi Italia. Tănăsescu. Guvernul italian trebuie să obŃină învestitura din partea ambelor Camere în 10 zile de la formarea sa. Preşedintele nu poate să îl revoce însă pe primul-ministru (ConstituŃia României. În Anglia. la propunerea premierului. inferioară (Camera Comunelor în Marea Britanie). În FranŃa. În Italia. la propunerea preşedintelui Consiliului de Miniştri. Dacă majoritatea Adunării nu aprobă programul. numeşte Guvernul. iar Parlamentul nu poate interveni în această procedură (Muraru. în termen de 10 zile de la desemnare. IntervenŃia Legislativului în activitatea Executivului În România. pe membrii Guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanŃă a postului (ConstituŃia României. este invitat de către şeful de stat să formeze Guvernul. programul de guvernare trebuie aprobat de Parlament. membrii Guvernului sunt numiŃi de Coroană. În cazul în care premierul demisionează. alin. şeful partidului majoritar din Camera populară. Art. votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. după care. dacă nu există această majoritate. 241-243). 107. În Ńări ca FranŃa. 2004. în şedinŃă comună. alin. şeful de stat desemnează un candidat la funcŃia de primministru în urma consultării partidului care a câştigat majoritatea absolută în Parlament sau. 85. la propunerea primului ministru. şef al Executivului. Austria. 3). înaintea votului Parlamentului. Candidatul la funcŃia de prim-ministru va cere. numeşte miniştrii. pp. Şeful de stat îl recunoaşte ca prim-ministru pe liderul partidului care a câştigat majoritatea mandatelor parlamentare. iar prezenŃa lor devine obligatorie atunci când există o solicitare legată de interpelările parlamentarilor sau de informaŃiile cerute de plenul Presa i actualitatea 38 .

a programului ori a declaraŃiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern. de fapt. 71). 115. atunci proiectul de lege este automat adoptat. 2). Tănăsescu. Art. Cu excepŃia cazului ordonanŃelor simple sau de urgenŃă (ConstituŃia României. Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faŃa celor două Camere asupra unui proiect de lege. Art. de competenŃa Parlamentului. Dacă Guvernul nu este demis în 3 zile de la prezentarea programului. Pentru introducerea proiectelor de lege pe ordinea de zi a Camerelor. 72). Promulgarea legii adoptată în Parlament aparŃine de regulă Executivului. 245). 114). asupra unei declaraŃii de politică generală ori asupra programului său (ConstituŃia României. p. printr-o moŃiune de cenzură. Executivul nu deŃine prerogative legislative care sunt. de obicei. răspunsul este de competenŃa premierului (Pîrvulescu. În anumite situaŃii şi condiŃii (ConstituŃia României. prin şeful acestuia. Doar Parlamentul îi oferă o asemenea delegare şi stabileşte domeniul şi durata delegării. în unele ConstituŃii promulgarea presupune posibilitatea şefului statului de a cere reexaminarea legii de către Parlament. 113). MoŃiunea de cenzură este mecanismul constituŃional prin care Parlamentul poate retrage încrederea Guvernului. 111. 2004. p. MoŃiunea de cenzură poate fi iniŃiată de cel puŃin o pătrime din numărul total al deputaŃilor şi al senatorilor şi este adoptată prin votul majorităŃii parlamentarilor celor două Camere (ConstituŃia României. este abilitat ministrul responsabil pentru relaŃia cu Parlamentul.000 de cetăŃeni. Puterea de iniŃiativă legislativă este împărŃită între Guvern. 108).Unitatea de învăŃare 1 adunărilor. Guvernul poate fi abilitat să adopte norme juridice în regim de urgenŃă. Art. În privinŃa interpelărilor referitoare la direcŃia generală a politicii guvernului. în funcŃie de priorităŃile guvernelor. iar aplicarea sa. 4). Art. poate fi obligatorie. IntervenŃia Executivului în activitatea Legislativului Parlamentul nu deŃine monopolul iniŃiativei legislative. Controlul activităŃii Guvernului de către Legislativ poate fi slab în cazul în care Guvernul dispune în Parlament de o majoritate politică fidelă. Guvernul are nevoie de sprijinul Parlamentului pentru ca iniŃiativele lui legislative să poată fi adoptate. 2002. p. 2002. Deşi. ori de comisiile parlamentare (ConstituŃia României. aproape 90% din legile adoptate de Parlament sunt de origine guvernamentală (Muraru. În regimurile instituŃionale unde Guvernul este responsabil în faŃa Parlamentului. dar în practică este exercitată aproape în totalitate de către Cabinet (Pîrvulescu. a declaraŃiei de politică generală sau a proiectului de lege. Art. alin. alin. pe care o împarte cu membrii Guvernului şi cu cetăŃenii României. Guvernul are la dispoziŃie procedura angajării răspunderii prin care introduce în Parlament proiecte de legi sau de coduri de legi. cele două Camere sau cel puŃin 100. În România înainte de 39 Presa si actualitatea .

Art. În regimul prezidenŃial (executiv monocefal). 89). funcŃia ministerială este incompatibilă cu exercitarea mandatului de parlamentar (Muraru. p. 2). 2004. Preşedintele poate cere CurŃii ConstituŃionale verificarea constituŃionalităŃii legii (ConstituŃia României. în România. 77. alin. 77. 2). Art. a fost demis ca Presa i actualitatea 40 . preşedintele nu este putere legislativă. lideri ai partidului majoritar sau ai partidelor aflate la putere în coaliŃie. p. În regimul parlamentar este permisă colaborarea puterilor şi se permite cumularea celor două funcŃii. Membrii Executivului şi primul-ministru sunt. Preşedintele poate cere o singură dată reexaminarea legii (ConstituŃia României. 2000. potrivit ConstituŃiei. p. Art. 77). Singura excepŃie de la această stare de fapt s-a produs în octombrie 2009 când Executivul premierului PD-L. dar are atribuŃii precum promulgarea legii sau retrimiterea legilor spre reexaminare. 3). 103. de parlamentar şi ministru (cazul regimului parlamentar semi-prezidenŃial din România). Practica politică arată că principala caracteristică a regimului este dominaŃia Guvernului asupra Parlamentului (Grecu. de obicei. De fapt. Art. Executivul este subordonat puterii legislative (Grecu. Preşedintele poate cere Parlamentului un nou vot de încredere asupra Guvernului şi dacă cele două Camere resping de cel puŃin două ori cererea de învestire în decurs de 60 de zile. Emil Boc. atribuŃii care Ńin de punerea în executare a legilor (ConstituŃia României. În cazul în care moŃiunea de cenzură este votată ori dacă Guvernul nu a obŃinut votul majorităŃii asupra normelor pentru care şi-a angajat responsabilitatea. a unei declaraŃii de politică generală sau a unui proiect de lege. Premierul şi miniştrii săi sunt şefii partidelor ai căror membri (supuşi disciplinei de partid) sunt aleşi în Parlament. alin. dacă un parlamentar doreşte să accepte ocuparea unui post de ministru. Guvernul este obligat să solicite şi să obŃină votul de învestire din partea Parlamentului (ConstituŃia României. În SUA. alin. 22). Art. îndeplinirea simultană a funcŃiei ministeriale şi a mandatului parlamentar este contrară principiului separaŃiei puterilor în stat şi reprezintă o cale de concentrare a puterii în mâna Executivului. se recurge la dizolvarea Parlamentului (ConstituŃia României. trebuie să demisioneze din Parlament. Revocarea Guvernului poate fi consecinŃa unui vot de neîncredere al Parlamentului imediat după desemnarea Prim-ministrului de către Preşedinte.Unitatea de învăŃare 1 promulgare. 22). 246). Formal. rezultat al unei moŃiuni de cenzură depusă de cel puŃin o pătrime din senatori şi deputaŃi sau ca urmare a angajării răspunderii de către Guvern asupra programului său. După reexaminare sau după primirea deciziei CurŃii ConstituŃionale prin care i s-a confirmat constituŃionalitatea. Tănăsescu. 103. alin 3). Prim-ministrul va prezenta demisia Preşedintelui care va trece la consultări pentru alcătuirea unei noi echipe guvernamentale. iar funcŃionarea Guvernului este condiŃionată de acordarea încrederii de către cele două Camere ale Parlamentului (ConstituŃia României. În România. promulgarea legii se face în cel mult 10 zile. 2000. Art.

Niciunui Guvern după 1990 nu i s-a retras încrederea. nu şi-a încheiat mandatul ca urmare a votului Parlamentului în privinŃa unei moŃiuni de cenzură. niciunui Guvern nu i s-a dat un vot de blam printr-o moŃiune de cenzură. introdusă împotriva cabinetului. guvernele utilizează de regulă în exces ordonanŃele de urgenŃă pentru a trece peste Parlament. 89. ExistenŃa majorităŃii prezidenŃiale consonante (atunci când partidul aflat la putere sau Prim-ministrul este de aceeaşi culoare politică cu Preşedintele. UDMR şi PSD au votat moŃiunea de cenzură: de această dată potrivit aliniatului 3 al Art. Aflate în opoziŃie. ai cărui miniştri demisionaseră în bloc din Guvern. RelaŃia practică dintre puterea legislativă şi puterea executivă certifică localizarea principalului centru de putere al regimului politic în România la nivelul Executivului. Puternica dominaŃie a Guvernului asupra Legislativului reiese şi din faptul că niciun guvern post-decembrist. ImportanŃa rolului Executivului în raport cu Legislativul se exprimă şi prin trecerea în sarcina sa a unor atribuŃii legislative.3. Faptul că liderul partidului de la putere este şi prim-ministru în exerciŃiu favorizează dominaŃia Guvernului asupra Legislativului (Grecu.Unitatea de învăŃare 1 urmare a unei moŃiuni de cenzură. şeful statului are prioritate în domeniile rezervate Preşedintelui Ńării: politica externă. 1. PD-L şi PSD au format o coaliŃie de guvernământ în 2008. 41 Presa si actualitatea . un guvern să fie demis în urma unei moŃiuni de cenzură. În România. până 2009. Guvernul minoritar PD-L a fost demis de către Parlament. p. din ConstituŃia României. deşi mai multe echipe guvernamentale şi-au angajat răspunderea în faŃa Parlamentului asupra programului sau a unor proiecte de lege. PNL. pentru prima oară după 1990. ambii provenind din acelaşi partid) asigură Preşedintelui o largă marjă de manevră. România). Această prevedere a întărit puterea Legislativului în raportul cu Preşedintele aflat la finele mandatului său. Ruperea coaliŃiei PD-L-PSD a permis ca. fapt evident prin legislaŃia delegată (FranŃa. Coabitarea Preşedintelui cu un partid care i-a fost adversar în alegeri îi limitează sfera de influenŃă în Guvern.3 RAPORTUL GUVERN – PREŞEDINTE În raportul cu Guvernul. Premierul şi echipa guvernamentală îşi impun punctele de vedere asupra unor proiecte legislative importante în detrimentul Parlamentului. 2000. Preşedintele aflat în ultimele 6 luni de mandat nu poate să dizolve Parlamentul în cazul în care unui Guvern îi este refuzată încrederea de două ori în 60 de zile. MoŃiunea iniŃiată de PNL şi UDMR a trecut de Parlament cu sprijinul PSD. apărarea naŃională şi ordinea publică. Cu excepŃia Executivului Emil Boc (minoritar în Parlament o dată cu retragerea PSD de la Guvernare). 23). după ce la alegerile parlamentare nici un partid nu reuşise să câştige majoritatea locurilor din forul legislativ.

Preşedintele României desemnează un candidat la funcŃia de prim-ministru. Prin dreptul de consultare şi prin prezidarea şedinŃelor de Guvern la care participă. editată de Institutul de Cercetări Politice şi Economice şi FundaŃia „Societatea Civilă”. Preşedintele şi Guvernul au o libertate de alegere limitată de acordarea încrederii de către cele două Camere ale Parlamentului. 2002. Iar această încredere de care se bucură Preşedintele nu este fără urmări în regimul instituŃional românesc. Practica politică confirmă însă faptul că tendinŃa de creştere a rolului Executivului este instituŃionalizată (Muraru. Sfera Politicii. p. anul VIII. „DominanŃa Cabinetului în sistemul politic românesc”.Petre Roman 1991-1992 – Theodor Stolojan 1992-1996 – Nicolae Văcăroiu 1996-1998 – Victor Ciorbea 1998-1999 – Radu Vasile 1999-2000 – Mugur Isărescu 2000-2004 – Adrian Năstase 2004-2008 – Călin Popescu Tăriceanu 2008-2009 – Emil Boc BIBLIOGRAFIE CărŃi şi articole ştiinŃifice Grecu. ca şef al Executivului.Unitatea de învăŃare 1 În calitatea de comandant al forŃelor armate şi de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a łării . Material realizat de Antonio Momoc. 2004. Şeful de stat. nr. 69). Presa i actualitatea 42 . iar acesta alcătuieşte Guvernul. p.CSAT. legitimitatea sa politică fiind egală cu aceea a Parlamentului. 248). La momentul constituirii sale. Prim-miniştrii României după 1990 1990-1991 . care este vicepreşedintele CSAT. 86. Răzvan (2000). fiind ales prin vot universal. şeful statului are o serie de atribuŃii militare pentru realizarea cărora colaborează cu premierul. este legitimat direct de către popor. Guvernul este dependent în raport cu Preşedintele şi Parlamentul întrucât aceste autorităŃi au un rol în numirea şi în revocarea guvernului. se exprimă puterea şefului statului de a influenŃa direct sau indirect deciziile guvernamentale. probabil nu fără o prealabilă consultare a şefului statului (Pîrvulescu.

c) de trei sferturi dintre deputaŃi şi senatori. b) de o pătrime dintre deputaŃi şi senatori. All Beck. o instituŃie în căutarea echilibrului”. dacă nu există această majoritate. a) adevărat. Ioan. Tănăsescu. Ed. Lucrare de verificare AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 1. Bucureşti. LegislaŃie ConstituŃia României (2007). nr. Trei. Regia Autonomă „Monitorul Oficial”. în Sfera Politicii. b) fals. Pîrvulescu. a partidelor din Parlament. b) fals.4 TEST DE AUTOEVALUARE UNITATEA 1 AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 1. Drept constituŃional şi instituŃii publice. Ed. anul VIII. 2. Cristian (2000) „PreşedinŃia. nu este permisă cumularea celor două funcŃii de parlamentar şi ministru. a) adevărat. În România. Cristian (2002). editată de Institutul de Cercetări Politice şi Economice şi FundaŃia „Societatea Civilă”. În România. Politici şi instituŃii politice. Bucureşti.Unitatea de învăŃare 1 Muraru. Preşedintele poate dizolva Parlamentul: 43 Presa si actualitatea . 86. Bucureşti. 2. 1. Preşedintele desemnează un candidat la funcŃia de prim-ministru în urma consultării partidului care a câştigat majoritatea absolută în Parlament sau. moŃiunea de cenzură poate fi iniŃiată: a) de cel puŃin două treimi dintre deputaŃi şi senatori. Pîrvulescu. Elena Simina (2004). În România.

c) niciodată. b. c. b) publice.Unitatea de învăŃare 1 a) dacă Preşedintele suspendat de către Parlament este reconfirmat în funcŃie prin referendumul popular. b) CurŃii ConstituŃionale. Ce lipseşte regimului instituŃional în România pentru a fi prezidenŃial? a) puterea reală a Preşedintelui de a dizolva Parlamentul. 4. 2. Pentru promulgare. c) pot fi publice. b) alegerea directă a Preşedintelui. c) un partid prezidenŃial puternic. o lege este trimisă: a) Guvernului României. b. Răspunsuri şi comentarii la Testele de autoevaluare 1. c) Preşedintelui României. 5. 4. Presa i actualitatea 44 . Dacă nu aŃi răspuns corect la minimum 4 întrebări. atunci trebuie să studiaŃi din nou tutoratul 2. a. Notă: Aceste întrebări reflectă nivelul minim de cunoştinŃe necesar pentru parcurgerea în continuare a tutoratului 3. dacă aşa decide preşedintele de şedinŃă. 5. 3. 3. ŞedinŃele celor două Camere ale Parlamentului sunt: a) secrete. b) dacă Parlamentul nu a acordat votul de încredere Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puŃin două solicitări. a. potrivit ConstituŃiei.

1.2 Curtea ConstituŃională 2.3 ExcepŃia de neconstituŃionalitate 2.1.2 AtribuŃiile CurŃii ConstituŃionale 2.5 Consiliul superior al magistraturii (CSM) 2. puneŃi în context informaŃiile de presă referitoare la instituŃiile prezentate: Presa si actualitatea .3.1 Structura CurŃii ConstituŃionale.4 Test de autoevaluare Unitatea 2 Obiectivele unităŃii de învăŃare 2 După studiul acestei unităŃi de învăŃare veŃi reuşi să: • • • • 45 explicaŃi modul în care funcŃionează justiŃia în România. Judecătorii 2.3 Organizare/funcŃionare 2. enumeraŃi principalele atribuŃii ale Avocatului Poporului.3 Înalta curte de casaŃie şi justiŃie 2.2. prezentaŃi modul în care puterea judecătorească reuşeste să asigure buna funcŃionare a statului democratic.1.2.2.3 Avocatul Poporului 2.4 Ministerul Public 2.2 AtribuŃii 2.2 Sistemul organelor judecătoreşti 2.3.1.1.6 InstanŃele judecătoreşti 2.2.1 Prezentarea generală a instituŃiei 2.4 Actele CurŃii ConstituŃionale 2.Unitatea de învăŃare 2 Unitatea de învăŃare 2 CUPRINS 2.1.1 Principii de organizare şi realizare a justiŃiei ca serviciu public 2.1 Autoritatea judecătorească 2.3.

Deşi nu este nici locul şi nici scopul volumului de faŃă. ca fiind formată din instanŃele judecătoreşti. autoritatea judecătorească apare. doar instanŃele judecătoreşti formează propriu-zis puterea judecătorească. instanŃele judecătoreşti. alin. 1. în urma unor dezbateri care implică părŃile în condiŃii de contradictorialitate. Este şi motivul pentru care putem spune că autoritatea judecătorească. 2. • comentaŃi critic ştirile şi relatările jurnalistice referitoare la funcŃionarea instituŃiilor menŃionate. InstanŃele judecătoreşti îndeplinesc astfel funcŃia de judecată. alin. Astfel. Ministerul public. principiu care a căpătat valoare constituŃională explicită în urma revizuirii ConstituŃiei în 2003 (art. realizează în sens larg ceea ce Presa şi actualitatea 46 . Avocatul Poporului. apărând ordinea de drept. Curtea ConstituŃională. Ministerul Public şi CSM participă la înfăptuirea justiŃiei având competenŃe specifice. în sensul că judecătorul „spune dreptul” în cadrul unei instanŃe. 1.Unitatea de învăŃare 2 Înalta curte de casaŃie şi justiŃie. în această triplă ipostază constituŃională. pronunŃând soluŃii în şedinŃă publică. 2 din LOJ). Aşa cum prevede şi art. autoritatea judecătorească trebuie privită în relaŃie directă cu puterea judecătorească. primul reprezentând interesele generale ale societăŃii. aşa cum vom arăta mai jos. potrivit ConstituŃiei. 131. alin. 304/2004 privind organizarea judiciară. Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). 133. chiar dacă în limbajul curent există o anume tendinŃă de sinonimie. 4). alin. 1 din Legea nr. precum şi drepturile şi libertăŃile cetăŃenilor (art. Din aceste trei instituŃii (în sens larg). 1 din ConstituŃie şi art. „puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie şi de celelalte instanŃe judecătoreşti stabilite de lege”.1 AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ Plecând de la teoria clasică a separaŃiei puterilor în stat. trebuie să precizăm cu titlu preliminar că cele două noŃiuni nu se confundă în plan instituŃional. republicată (lege prescurtată în continuare LOJ). al doilea ca garant al independenŃei justiŃiei (art. 1 din LOJ). 1 din ConstituŃie şi art. 4 alin. Consiliul Superior al Magistraturii. această relaŃie fiind una de la întreg la parte. pentru a respecta acurateŃea unei explicaŃii ştiinŃifice.

. Autoritatea judecătorească este. îndeplinesc funcŃii jurisdicŃionale Curtea ConstituŃională. consacrat autorităŃilor publice. aflate în afara puterii judecătoreşti). magistraŃii. ca ansamblu de norme care reglementează principalele relaŃii din societate. în timp ce persoana are anumite atribuŃii. Juridicul are în vedere tot ceea ce se referă la drept. Referitor la înfăptuirea justiŃiei. penale. având competenŃe specifice. în vreme ce judiciarul. Astfel. Titlul III.) activitate care are ca finalitate restabilirea echilibrului încălcat prin nesocotirea normelor de conduită. comerciale. fără o reglementare expresă). În materia noastră vom utiliza noŃiunea de justiŃie în două accepŃiuni: . 2. adică activitatea de aplicare a dreptului şi de realizare a justiŃiei. 1997. auxiliarii justiŃiei (Ciobanu.1 PRINCIPII DE ORGANIZARE ŞI REALIZARE A JUSTIłIEI CA SERVICIU PUBLIC NoŃiunea de justiŃie se află în strânsă corelaŃie cu noŃiunile de „juridic”.Unitatea de învăŃare 2 romanii numeau judicium. justiŃia apare ca o prerogativă suverană a statului. deservite de persoane.în sens instituŃional. la adăpostul forŃei coercitive a statului. În această accepŃiune. 47 Presa şi actualitatea . după o procedură expres reglementată de lege (nu poate exista proces în cadru nejuridic. art. denumite magistraŃi. Curtea de Conturi. „judiciar” şi „jurisdicŃional”. de soluŃionare a proceselor în cele mai diverse domenii (procese civile. în afara dreptului. sintagma „proces judiciar” apare ca fiind pleonastică. conflict ajuns în instanŃă. A se reŃine din punct de vedere terminologic că instituŃia are anumite competenŃe. întrucât un proces nu se poate desfăşura decât cu participarea organelor statului abilitate să înfăptuiască justiŃia. care exercită atribuŃii ce implică exerciŃiul autorităŃii de stat. prin justiŃie se înŃelege ansamblul instituŃiilor statului – sistemul organelor judecătoreşti – prin intermediul cărora se realizează activitatea de judecată: instanŃele judecătoreşti. fiind înfăptuită de organe care folosesc reguli judecătoreşti. formată din instituŃii special abilitate de lege să realizeze o activitate specifică de aplicare a dreptului.în sens funcŃional. aşadar. Activitatea jurisdicŃională se înscrie în acelaşi spirit al ideii de justiŃie. Autoritatea judecătorească este reglementată în ConstituŃie. parte a juridicului. care pot face sau nu parte din sistemul organelor judecătoreşti (ex. prin recunoaşterea drepturilor şi intereselor încălcare şi sancŃionarea vinovaŃilor.1. are o conotaŃie mai restrânsă.). 8 şi urm. tehnic. de muncă etc. p. litigiu. aceste instituŃii fiind independente. 124 din ConstituŃia revizuită prevede că: (1) JustiŃia se înfăptuieşte în numele legii. la proces. capitolul VI. justiŃia apare ca fiind activitatea de judecată. referindu-se la activitatea de judecată. administrative.

d) Gratuitatea justiŃiei. origine ori condiŃie socială sau de orice alte criterii discriminatorii (art. în cazul în care părŃile implicare în litigiu nu se supun imperativului judiciar. în doctrină sunt avute în vedere următoarele principii (Ciobanu. pentru a permite îndreptarea erorilor săvârşite de judecător în primă instanŃă. origine etnică. Doar instanŃele judecătoreşti create prin lege pot înfăptui justiŃia. datorită specializării litigiilor care urmează a fi soluŃionate. orientare sexuală. c) Egalitatea în faŃa justiŃiei. alin. întrucât aceştia deservesc un serviciu public. Totodată.Unitatea de învăŃare 2 (2) JustiŃia este unică. fără deosebire de rasă. opusă ideii de dezechilibru şi de arbitrar. În afara instanŃelor judecătoreşti. apartenenŃă politică. ea poate fi supusă doar căilor de atac prevăzute de lege şi nu poate fi rejudecată oricând vor părŃile. Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinŃate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziŃiilor legale (art. 2 din LOJ). în condiŃiile legii”. Curtea ConstituŃională a Presa şi actualitatea 48 . părŃile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac. cu excepŃia situaŃiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective. prin justiŃie se desemnează ideea de dreptate. imparŃială şi egală pentru toŃi. 42): a) JustiŃia constituie monopol de stat. activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităŃii. interese şi viziuni din cele mai diverse. 17 din LOJ). naŃionalitate. 16 din ConstituŃie). precum şi de forŃă executorie. în sensul că soluŃia pronunŃată de instanŃă poate fi adusă la îndeplinire prin forŃa coercitivă a statului. „CetăŃenii sunt egali în faŃa legii şi a autorităŃilor publice. În limbajul curent. sunt organizate prin lege şi alte organe cu activitate jurisdicŃională. „Împotriva hotărârilor judecătoreşti. (3) Judecătorii sunt independenŃi şi se supun numai legii. b) Organizarea justiŃiei pe sistemul dublului grad de jurisdicŃie. JustiŃia se realizează în mod egal pentru toŃi. potrivit art. chiar dacă este imposibil ca în realitatea şi multitudinea relaŃiilor sociale să nu apară conflicte între oameni cu nevoi. p. grefieri. de echitate. (art. sex. justiŃia fiind starea de armonie socială. în sensul că odată pronunŃată o soluŃie într-un litigiu. A apărut din necesitatea ca o hotărâre pronunŃată de o instanŃă în urma unei judecăŃi să poată fi controlată de o instanŃă superioară. Nimeni nu este mai presus de lege”. 1997. PărŃile nu trebuie să plătească pe judecătorii care le soluŃionează cauza şi nici pe procurori. opinie. O garanŃie a egalităŃii în faŃa justiŃiei o constituie şi modalitatea de distribuire a dosarelor. (art. 7. În ceea ce priveşte plata taxelor judiciare de timbru. Astfel. prin intermediul unor hotărâri care se bucură de autoritate de lucru judecat. 11 din LOJ. potrivit unei proceduri expres stabilită de lege. În ceea ce priveşte principiile de organizare a justiŃiei ca serviciu public. fără privilegii şi fără discriminări. avere. 129 din ConstituŃie). limbă. religie. executori judecătoreşti.

Astfel. Orice persoană se poate adresa justiŃiei pentru apărarea drepturilor. a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanŃei. tribunalului şi curŃii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiŃie sunt cheltuieli publice. Statul este obligat să asigure sediile şi celelalte mijloace materiale şi financiare necesare pentru buna funcŃionare a activităŃii instanŃelor şi parchetelor. f) Colegialitatea. dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunŃa. Guvernul. cauzele date. iar sediile instanŃelor sunt stabilite prin lege. În legătură cu accesul liber la justiŃie. avem în vedere următoarele prevederi constituŃionale: a) Accesul la justiŃie. Prin Anexa Legii privind organizarea judiciară sunt stabilite localităŃile de reşedinŃă pentru judecătoriile. a libertăŃilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil (art. 21 din ConstituŃie şi art. Pleacă de la ideea potrivit căreia judecata trebuie făcută de un singur judecător sau de mai mulŃi judecători. a Ministerului JustiŃiei. Regula este cea a timbrării acŃiunilor în justiŃie. la a căror acoperire. în complet format din 3 judecători. 21 din ConstituŃie. 1 din LOJ). Curtea 49 Presa şi actualitatea . În cazul completului format din 2 judecători. cu excepŃia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale. cu excepŃia cazurilor în care legea prevede altfel. a preşedintelui de secŃie ori a judecătorului din planificarea de permanenŃă. 87/2009 şi 808/2009). potrivit legii. 138 din LOJ). Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători. consiliile judeŃene şi consiliile locale. potrivit art. cu sprijinul prefecturilor. cetăŃenii sunt obligaŃi să contribuie prin impozite şi taxe. 6. în condiŃiile legii. iar recursurile.Unitatea de învăŃare 2 reŃinut că accesul liber la justiŃie. 56 din ConstituŃie. în sensul că activitatea de judecată se desfăşoară în mod continuu. Nicio dispoziŃie constituŃională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiŃie. în competenŃa de primă instanŃă a judecătoriei. Consiliul General al Municipiului Bucureşti. tribunalele. stabilite în condiŃiile legii (vezi Deciziile CurŃii ConstituŃionale nr. e) JurisdicŃiile sunt permanente şi sedentare. Completul de divergenŃă se constituie prin includerea. pun la dispoziŃia Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie. în completul de judecată. 54 din LOJ. nu înseamnă gratuitate. în funcŃie de stadiul în care se află procesul. excepŃiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. În ceea ce priveşte principiile de înfăptuire a justiŃiei. când se judecă în complet de 2 judecători şi 2 asistenŃi judiciari. fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităŃilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiŃie. procesul se judecă din nou în complet de divergenŃă. curŃile de apel şi parchetele aferente. potrivit art. alin. a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie şi a Departamentului NaŃional AnticorupŃie sediile necesare bunei funcŃionări a instanŃelor judecătoreşti şi a parchetelor (art. consacrat de art.

sub sancŃiunea nulităŃii. 127 din ConstituŃie şi art. 124. Art. În tot cursul procesului. Pentru toŃi cetăŃenii există o singură justiŃie. CetăŃenii străini şi apatrizii care nu înŃeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinŃă de toate actele şi lucrările dosarului. alin. părŃile au dreptul să fie asistate de un avocat. prin interpret. Publicitatea dezbaterilor sprijină eficient atât rolul educativ al justiŃiei. în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit. b) Principiul legalităŃii. Art. Potrivit art. PronunŃarea hotărârii judecătoreşti. 128 din ConstituŃie şi art. prin interzicerea existenŃei de tribunale extraordinare. iar infracŃiunile şi pedepsele nu se pot aplica decât în prezenŃa unei reglementări exprese. alin. „dreptul la apărare este garantat. alin. 15 din LOJ. c) JustiŃia este unică. de a vorbi în instanŃă şi de a pune concluzii. d) Folosirea limbii oficiale şi a limbii materne în justiŃie. conform căruia instanŃele se organizează numai prin lege. procedura judiciară se desfăşoară în limba română. „competenŃa organelor judiciare şi procedura judiciară sunt stabilite de lege”. 2 din ConstituŃie şi art. 24 din ConstituŃie şi art. constituită potrivit legii”. CetăŃenii români aparŃinând minorităŃilor naŃionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faŃa instanŃelor de judecată. în afară de cazurile prevăzute de lege. după caz. ReprezentanŃii mass-media pot şi ei participa. 1/1994). indiferent dacă şedinŃa de judecată a fost publică sau secretă. astfel încât orice excludere care ar avea semnificaŃia încălcării egalităŃii de tratament juridic este neconstituŃională (vezi Decizia CurŃii ConstituŃionale nr.Unitatea de învăŃare 2 ConstituŃională a adus importante precizări referitoare la modalitatea de înfăptuire a acestui principiu. 12 din LOJ prevăd că şedinŃele de judecată sunt publice. 21. 3 din LOJ. Presa şi actualitatea 50 . se face în şedinŃă publică. 14 din LOJ. potrivit art. 2 din LOJ). Este un principiu de însăşi esenŃa dreptului. 5 din ConstituŃie prevede că prin lege organică pot fi înfiinŃate instanŃe specializate în anumite materii. 10 din LOJ. 126. a unor persoane din afara magistraturii. precizând că liberul acces la justiŃie se realizează numai în respectul egalităŃii cetăŃenilor în faŃa legii şi a autorităŃilor publice. cât şi exigenŃele de independenŃă şi de imparŃialitate. f) Caracterul public al dezbaterilor. ales sau numit din oficiu”. cu posibilitatea participării. 3 din ConstituŃie şi art. „toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluŃionarea cauzelor într-un termen rezonabil. Aceasta înseamnă că oricine poate veni în sala de judecată şi asista la dezbateri. Potrivit art. e) Dreptul la apărare. imparŃială şi egală pentru toŃi (art. de către o instanŃă imparŃială şi independentă. care se realizează în aceleaşi instanŃe. în condiŃiile legii organice. dar în condiŃiile impuse de procedurile legale şi de către judecător. Totodată. Potrivit art.

principiu care diferenŃiază regimurile democratice. alin. 23. pot aplica clauze sau prevederi ale unei instituŃii deja reglementate (spre exemplu. nici avansat fără consimŃământul său. împrumut sau vânzarecumpărare). PrezumŃia de nevinovăŃie este unul din principiile fundamentale ale statului de drept şi ale procesului penal. 2004.267). h) IndependenŃa judecătorului şi supunerea lui numai în faŃa legii. Inamovibilitatea este una din puternicele garanŃii ale principiului independenŃei judecătorului şi supunerea lui numai legii. Inamovibilitatea pune judecătorul la adăpost de orice revocare şi transferare abuzivă sau şicanatorie (Muraru. „până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare. p. Facem precizarea ca principiul analogiei poate fi aplicat în materie civilă. nici retrogradat. de regimurile totalitare. principiu utilizat de regimul totalitar pentru a acuza anumite persoane pentru fapte care nu erau reglementate expres de lege ca fiind infracŃiuni.2 SISTEMUL ORGANELOR JUDECĂTOREŞTI Art. PrezumŃia de nevinovăŃie şi principiul legalităŃii împiedică aplicarea în materie penală a principiului analogiei. Conform art. acolo unde părŃile. se puteau aplica dispoziŃii referitoare la închiriere. astfel că în statul de drept o persoană poate fi condamnată numai în prezenŃa unei prevederi exprese legale. CompetenŃa instanŃelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”. fără să poată primi ordine sau instrucŃiuni din partea altei persoane. judecătorii numiŃi de Preşedintele României sunt inamovibili. cu parcurgerea unei proceduri legale explicit reglementată.Unitatea de învăŃare 2 g) PrezumŃia de nevinovăŃie. nici transferat pe un post echivalent. 125 din ConstituŃiei. PrezumŃia de nevinovăŃie este o consecinŃă directă a principiului legalităŃii incriminării. 126 din ConstituŃie se referă la instanŃele judecătoreşti. Ea înseamnă că judecătorul nu poate fi nici revocat. rezultă că organele care reprezintă autoritatea judecătorească sunt: 51 Presa şi actualitatea . unde revine acuzării sarcina de a dovedi vinovăŃia unei persoane. Potrivit art.1. dar care semănau cu fapte deja reglementate ca infracŃiuni. 2. Din redactarea Capitolului VI al Titlului III din ConstituŃie. până la reglementarea expresă a contractului de leasing. judecătorul se supune numai legii şi conştiinŃei sale. subliniind că „justiŃia se realizează prin Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie şi prin celelalte instanŃe judecătoreşti stabilite de lege. 11 din ConstituŃie. în lipsa unei reglementări exprese a unei instituŃii de drept civil (spre exemplu un anume contract nu are o fizionomie juridică consacrată legal). În strânsă legătură cu independenŃa judecătorului se află principiul inamovibilităŃii. În activitatea sa. în care sarcina acuzării revine Ministerului Public. persoana este considerată nevinovată”. unde îi revenea persoanei acuzate sarcina de a-şi dovedi nevinovăŃia.

25. 18. c) tribunale. alin. 304/2004. cu personalitate juridică şi cu sediul în capitala Ńării. precum şi din Completul de 9 judecători şi SecŃiile Unite. Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie se compune din: preşedinte. ÎCCJ are rol de instanŃă superioară în raport cu hotărârile curŃilor de apel. justiŃia se realizează prin următoarele instanŃe judecătoreşti: a) Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie. republicată).Unitatea de învăŃare 2 Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie Ministerul public Consiliul Superior al Magistraturii InstanŃele judecătoreşti. denumită Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie. (art. 2 din Legea nr. Conform art. 21 din Legea nr. SecŃia civilă şi de proprietate intelectuală. fiecare având competenŃă proprie. 2 din LOJ). Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie este organizată în patru secŃii: SecŃia civilă şi de proprietate intelectuală. în cazurile prevăzute de lege (art.1. SecŃia comercială. SecŃia penală. Aşadar. SecŃia comercială şi SecŃia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunŃate de curŃile de apel şi a altor hotărâri. SecŃia penală. Conform art. 2. d) tribunale specializate. SecŃia de contencios administrativ şi fiscal. 304/2004 privind organizarea judiciară. un vicepreşedinte. potrivit competenŃei sale. e) instanŃe militare. Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie se constituie în SecŃii Unite pentru: Presa şi actualitatea 52 . În ceea ce priveşte competenŃa Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie.3 ÎNALTA CURTE DE CASAłIE ŞI JUSTIłIE În România funcŃionează o singură instanŃă supremă. b) curŃi de apel. patru preşedinŃi de secŃii şi judecători. f) judecătorii. Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanŃe judecătoreşti.

3 din ConstituŃie).studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea. 304/2004. precum şi drepturile şi libertăŃile cetăŃenilor. la şedinŃele de judecată.Unitatea de învăŃare 2 a) judecarea recursurilor în interesul legii. următoarele atribuŃii: . 131. . în condiŃiile legii. 4 din LOJ arată că Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăŃii şi apără ordinea de drept. 53 Presa şi actualitatea . conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală. Ministerul Public îşi exercită atribuŃiile prin procurori constituiŃi în parchete. precum şi pentru perfecŃionarea legislaŃiei în domeniu. c) sesizarea CurŃii ConstituŃionale pentru controlul constituŃionalităŃii legilor înainte de promulgare (vezi şi explicaŃiile oferite în capitolul referitor la Curtea ConstituŃională). b) soluŃionarea sesizărilor privind schimbarea jurisprudenŃei Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie.sesizează instanŃele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale. .1. 63 din Legea nr. republicată.acŃionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităŃii. pentru realizarea unitară a politicii penale a statului. . Ministerul Public îşi exercită atribuŃiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie.participă. sub coordonarea ministrului justiŃiei. alin. . ale dispăruŃilor şi ale altor persoane.apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor. Parchetele funcŃionează pe lângă instanŃele de judecată. ale persoanelor puse sub interdicŃie. în cazurile prevăzute de lege. potrivit legii. . Parchetele sunt independente în relaŃiile cu instanŃele judecătoreşti. conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliŃiei judiciare (art. prin procurori.conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliŃiei judiciare. Ministerul Public exercită. . elaborează şi prezintă ministrului justiŃiei propuneri în vederea eliminării acestora.4 MINISTERUL PUBLIC Art. . Conform art.exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti. în condiŃiile legii. .exercită acŃiunea civilă.efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiŃiile prevăzute de lege şi participă. la soluŃionarea conflictelor prin mijloace alternative. 2. precum şi cu celelalte autorităŃi publice. 131 din ConstituŃie şi art. în condiŃiile prevăzute de lege.

aceştia fac parte din două secŃii. 132 din ConstituŃie. Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune în activitatea sa numai legii. aceştia participă numai la lucrările în plen. c) ministrul justiŃiei.Unitatea de învăŃare 2 . aleşi de Senat. Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenŃei justiŃiei. b) doi reprezentanŃi ai societăŃii civile. sub autoritatea ministrului justiŃiei. cu excepŃiile prevăzute de lege. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an. Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri. procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităŃii. 1 din Legea nr. . În ceea ce priveşte statutul procurorilor. 133 din ConstituŃia revizuită. preşedintele Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie.exercită orice alte atribuŃii prevăzute de lege. specialişti în domeniul dreptului. cu excepŃia funcŃiilor didactice din învăŃământul superior. Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.verifică respectarea legii la locurile de deŃinere preventivă. conform art.5 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII (CSM) Rolul şi structura Potrivit art.1. al imparŃialităŃii şi al controlului ierarhic. Hotărârile CSM sunt definitive şi irevocabile. prima secŃie este compusă din nouă judecători. care se bucură de înaltă reputaŃie profesională şi morală. una pentru judecători şi una pentru procurori. 317/2004. dintre magistraŃii prevăzuŃi la litera a). 2. privind Consiliu Superior al Magistraturii). FuncŃia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcŃie publică sau privată. Membrii CSM răspund în faŃa judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului (art. Presa şi actualitatea 54 . din care: a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraŃilor şi validaŃi de Senat. Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă. ce nu poate fi reînnoit. republicată. iar cea de-a doua din cinci procurori.

preşedintele Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie nu au drept de vot. În cadrul curŃilor de apel. publicarea rezultatelor acesteia. din municipiul Bucureşti (art. Judecătorul sau procurorul care consideră că independenŃa. de regulă. după caz. 36 din LOJ). 3 din LOJ). prin secŃiile sale. poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare. cauze de contencios administrativ şi fiscal. alin. Consiliul Superior al Magistraturii apără reputaŃia profesională a judecătorilor şi procurorilor. cauze comerciale. potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaŃii. în raport cu natura şi numărul cauzelor. b) Tribunalele sunt instanŃe cu personalitate juridică. 36. cauze penale. după caz. ministrul justiŃiei. În România funcŃionează la ora actuală 15 curŃi de apel. precum şi al tribunalelor. sediul în municipiul reşedinŃă de judeŃ. 2 şi art. alin. funcŃionează secŃii sau.1. imparŃialitatea sau reputaŃia profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care. organizate în judeŃe şi în sectoarele municipiului Bucureşti. în circumscripŃia cărora funcŃionează mai multe tribunale şi tribunale specializate. organizate la nivelul fiecărui judeŃ şi al municipiului Bucureşti. şi au. în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor. complete specializate pentru cauze civile. 134 din ConstituŃie. precum şi. stabilite prin lege. cu excepŃia celor stagiari. cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie. 35. c) Judecătoriile sunt instanŃe fără personalitate juridică. secŃii maritime şi fluviale sau pentru alte materii (art. cauze cu minori şi de familie.Unitatea de învăŃare 2 AtribuŃiile CSM Conform art. poate dispune verificarea aspectelor semnalate. LocalităŃile care fac parte 55 Presa şi actualitatea .6 INSTANłELE JUDECĂTOREŞTI a) CurŃile de apel sunt instanŃe cu personalitate juridică. Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanŃă de judecată. Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcŃie a judecătorilor şi a procurorilor. 2. Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaŃia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenŃa sau imparŃialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. după caz. În circumscripŃia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeŃ sau. De asemenea.

Muraru. la propunerea ministrului justiŃiei. BIBLIOGRAFIE CărŃi Constantinescu. c) Curtea Militară de Apel Bucureşti (Art. LegislaŃie ConstituŃia României. de regulă la sediul acestora. publicată în Monitorul Oficial al României. ConstituŃia României revizuită – comentarii şi explicaŃii. 87 din 20 ianuarie 2009.Unitatea de învăŃare 2 din circumscripŃiile judecătoriilor din fiecare judeŃ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Bucureşti. Simina Elena (2004). nr. publicată în Monitorul Oficial al României 69 din 16 martie 1994. fiecare. pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicŃia română. cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. NaŃional. Mihai. 304/2004. Partea I. 827/13 septembrie 2005. cu indicativ propriu. 827/13 septembrie 2005. 808 din 19 mai 2009. Ed. în condiŃiile în care. Partea I. Ciobanu. Ed. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. Tratat teoretic şi practic de procedură civilă. text republicat în Monitorul Oficial nr. membri ai unei forŃe multinaŃionale. Material realizat de Daniel Mihai Dragnea. libertăŃilor şi intereselor lor legitime. nr. potrivit unei convenŃii internaŃionale. publicată în Monitorul Oficial al României. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. militari români. InstanŃele militare judecă. All Beck. d) InstanŃele militare sunt: a) tribunalele militare. Ioan. InstanŃele militare au. b) Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti. text republicat în Monitorul Oficial nr. Antonie. InstanŃele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state. statut de unitate militară. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 2003. republicată). Legea 304/2004 privind organizarea judiciară. Presa şi actualitatea 56 . Iorgovan. 86 din 12 februarie 2009. Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. 1 din 8 februarie 1994. 428 din 23 iunie 2009. Bucureşti. Tănăsescu. 56 din Legea nr. privind liberul acces la justiŃie al persoanelor în apărarea drepturilor. Viorel Mihai (1997).

aplicabilă întregului sistem de drept.Unitatea de învăŃare 2 Lucrare de verificare AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 1. respectarea ConstituŃiei. b) Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie.2. 5 faptul că „în România. c) Consiliului Superior al Magistraturii. 2. 1. funcŃia de garant al independenŃei justiŃiei revine: a) CurŃii ConstituŃionale. legea însăşi exprimă voinŃa generală numai cu respectarea 57 Presa şi actualitatea . c) Consiliul Superior al Magistraturii. b) este independent de afirmarea unui interes. CURTEA CONSTITUłIONALĂ SupremaŃia ConstituŃiei. a supremaŃiei sale şi a legilor este obligatorie”. Principiul supremaŃiei ConstituŃiei se întemeiază pe poziŃia sa supraordonată în vârful piramidei sistemului juridic. Astfel. interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către instanŃele judecătoreşti este asigurată de: a) Curtea ConstituŃională. putând fi promovat la aprecierea liberă a persoanei. b) Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie. ierarhia actelor normative şi controlul constituŃionalităŃii legilor ConstituŃia României (revizuită) prevede la art. În România. generând supralegalitatea constituŃională. alin. 3. În România. Accesul liber la justiŃie: a) implică întotdeauna afirmarea unui interes recunoscut juridic. 2. c) este incompatibil cu exercitarea sa în scopuri şicanatorii.

Trecând în domeniul actelor normative care reglementează activitatea de executare a legilor. În ceea ce priveşte actele normative efect al delegării legislative. Întrucât ConstituŃia este legea supremă a statului. Hotărârea de Guvern) nu poate fi contrar actului normativ superior (ex. adică ansamblul normelor juridice care reglementează activitatea de verificare a conformităŃii actelor juridice cu prevederile constituŃionale. instrucŃiuni. ca acte normative care reglementează primar diversele relaŃii sociale. legea). pe primul nivel în sistemul actelor normative se află ConstituŃia. întrucât în ambele cazuri ar însemna fie să reglementeze împotriva actului normativ superior. . Pentru înŃelegerea conceptului de control al constituŃionalităŃii legilor. arătând totodată şi caracteristicile generale ale conceptului de lege şi ale actelor normative subsecvente. . Astfel: .ConstituŃia reprezintă temeiul fundamental şi garanŃia esenŃială a ordinii de drept. şi nici nu poate adăuga la acesta. 3). norme metodologice.ConstituŃia stabileşte procesul instituŃional de exercitare a puterii. Astfel. toate celelalte acte normative trebuie să fie conforme acesteia. pe nivelul al treilea se află hotărârile de guvern. fie să încalce limitele acestuia. supremaŃia ConstituŃiei decurge din caracterul normelor acesteia. Interesul practic al unei asemenea ierarhii rezidă în consecinŃele şi principiile care trebuie urmate în activitatea de reglementare. p. în particular. ca lege fundamentală a statului. căreia îi corespunde subsecvent legea de revizuire a ConstituŃiei. superioare legilor ordinare. care se completează subsecvent (al patrulea palier) cu ordine de ministru. Presa şi actualitatea 58 .ConstituŃia prevede principiile fundamentale ale sistemului de drept.Unitatea de învăŃare 2 normei constituŃionale (Constantinescu. trebuie să pornim de la ierarhia actelor normative. în urma revizuirii ConstituŃiei. Pe un palier secund urmează legile organice. astfel: fiecare act normativ trebuie emis în acord cu legea fundamentală a statului în general.cele mai importante relaŃii sociale sunt reglementate de ConstituŃie. actul normativ subsecvent (de ex. 2004. . circulare etc.ConstituŃia garantează drepturile cetăŃeneşti. În contextul existenŃei unei ierarhii bine definite a actelor normative. SupremaŃia ConstituŃiei se asigură prin controlul constituŃionalităŃii legilor. . regulamente. precum şi din procedura solemnă pentru adoptarea ei. precum şi în limitele trasate de actul normativ superior. putem considera ordonanŃele şi ordonanŃele de urgenŃă pe acelaşi nivel cu legile ordinare.

2. prin vot secret. Trei judecători sunt numiŃi de Camera DeputaŃilor. din 3 în 3 ani.Unitatea de învăŃare 2 Controlul constituŃionalităŃii legilor este justificat teoretic pe principiul separaŃiei puterilor (care împiedică Parlamentul şi Guvernul să încalce echilibrul între puteri stabilit în ConstituŃie). care nu poate fi prelungit sau înnoit. Curtea ConstituŃională este unica autoritate de jurisdicŃie constituŃională în România. 47/1992. fiind independentă faŃă de orice altă autoritate publică. în condiŃiile prevăzute de legea organică a CurŃii. republicată). Judecătorii CurŃii ConstituŃionale nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluŃiilor (art. Ea se supune numai ConstituŃiei şi legii sale de organizare. 145 din ConstituŃie). 2 din Legea nr. aceştia trebuie să aibă pregătire juridică superioară. numiŃi pentru un mandat de 9 ani.1 STRUCTURA CURłII CONSTITUłIONALE. FuncŃia de judecător al CurŃii ConstituŃionale este incompatibilă cu oricare altă funcŃie publică sau privată. b) să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziŃie publică sau să dea consultaŃii în probleme de competenŃa CurŃii ConstituŃionale. alin. Judecătorii CurŃii ConstituŃionale sunt independenŃi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia (art. 59 Presa şi actualitatea . 143 din ConstituŃie). Judecătorii CurŃii ConstituŃionale îl aleg. 2. Curtea ConstituŃională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei. aceasta fiind garantul supremaŃiei ConstituŃiei. 142 din ConstituŃie. Curtea ConstituŃională se compune din nouă judecători. cu excepŃia funcŃiilor didactice din învăŃământul juridic superior (art. Legiuitorul constituant român a atribuit controlul constituŃionalităŃii legilor unei autorităŃi publice cu activitate jurisdicŃională independentă. pentru o perioadă de 3 ani. înaltă competenŃă profesională şi o vechime de cel puŃin 18 ani în activitatea juridică sau în învăŃământul juridic superior (art. trei de Senat şi trei de Preşedintele României. 61. JUDECĂTORII Potrivit art. În ceea ce priveşte condiŃiile de numire pentru judecătorii CurŃii ConstituŃionale. pe preşedintele acesteia. Judecătorii CurŃii ConstituŃionale sunt obligaŃi: a) să-şi îndeplinească funcŃia încredinŃată cu imparŃialitate şi în respectul ConstituŃiei. 144 din ConstituŃie). denumită Curtea ConstituŃională.

În cazurile de neconstituŃionalitate care privesc legile. şeful statului fiind astfel ultimul filtru înainte de intrarea în vigoare a unei legi. lit. 15-18 din Legea nr. a unui număr de cel puŃin 50 de deputaŃi sau de cel puŃin 25 de senatori. Procedura. În vederea exercitării dreptului de sesizare a CurŃii ConstituŃionale. 47/1992. în scris. de aceea Presa şi actualitatea 60 . republicată). înainte de promulgarea acestora. În mod firesc. 63 din Legea nr. a Avocatului Poporului. republicată). prima formă de control de constituŃionalitate se poate face înainte de promulgare. Întrucât supremaŃia ConstituŃiei reclamă ca orice act normativ să fie emis cu respectarea legii fundamentale. a) din ConstituŃie. legea se comunică Guvernului. art. Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie. d) să comunice preşedintelui CurŃii ConstituŃionale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită. Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziŃiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia CurŃii ConstituŃionale. Punctul de vedere al Guvernului se prezintă numai sub semnătura primului-ministru. e) să nu permită folosirea funcŃiei pe care o îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel. punctul lor de vedere. a Guvernului. precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei DeputaŃilor şi la cel al Senatului. preşedinŃii celor două Camere ale Parlamentului. Până la data dezbaterilor. abŃinerea de la vot nefiind permisă. la sesizarea Preşedintelui României. prin decret. ExplicaŃii şi exemple Promulgarea este actul prin care Preşedintele României învesteşte o lege cu forŃă executorie. Nicio lege nu poate produce efecte dacă nu este promulgată de Preşedinte. 146. 2.2 ATRIBUłIILE CURłII CONSTITUłIONALE Controlul constituŃionalităŃii legilor înainte de promulgare (art. a unuia dintre preşedinŃii celor două Camere. Curtea ConstituŃională se pronunŃă asupra constituŃionalităŃii legilor înainte de promulgarea acestora. cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare.Unitatea de învăŃare 2 c) în adoptarea actelor CurŃii ConstituŃionale să-şi exprime votul afirmativ sau negativ. trebuie să existe mecanisme concrete şi eficiente de verificare a conformităŃii acelui act normativ cu legea supremă. a Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie. Guvernul şi Avocatul Poporului pot prezenta. 47/1992.2. f) să se abŃină de la orice activitate sau manifestări contrare independenŃei şi demnităŃii funcŃiei lor (art.

Curtea ConstituŃională a constatat că legea privind completarea art. republicată) a Procedura. pe de o parte.535 din 16. referitoare la obiecŃia de neconstituŃionalitate a Legii privind completarea art. 47/1992. în termen de 10 zile. ştiri cu teme pozitive şi.Unitatea de învăŃare 2 vorbim de un control anterior. interzisă de art. Înainte de sesizarea Parlamentului pentru iniŃierea procedurii legislative de revizuire a ConstituŃiei. fapt ce nu este permis într-o societate democratică. în pondere egală. publice sau private. IniŃiatorii proiectului de lege au propus ca Legea audiovizualului să fie completată o prevedere potrivit căreia: „Programele de ştiri ale posturilor de televiziune şi radio conŃin. vom avea în vedere Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. Verificarea constituŃionalităŃii iniŃiativelor de revizuire ConstituŃiei (Art. Această prevedere a fost atacată cu o obiecŃie de neconstituŃionalitate de un grup de 53 de deputaŃi. 19-23 din Legea nr. În concluzie. privite ca operaŃiuni tehnice inerente procesului editorial. autorii obiecŃiei susŃinând că articolul introdus prin legea criticată împiedică mijloacele de informare în masă.07. care este obligată ca. însoŃite de avizul Consiliului Legislativ. este neconstituŃională. şi cenzură. să-şi îndeplinească obligaŃia constituŃională prevăzută de art. efectuat înaintea intrării în vigoare a legii. în acest fel duce la privarea cetăŃenilor de posibilitatea de a lua cunoştinŃă de anumite evenimente. precum şi că „filtrează” informaŃiile în cadrul programelor de televiziune şi de radio. Pentru exemplificare. 504/2002. care introducea obligativitatea parităŃii de ştiri pozitive/ştiri negative. reprezintă o cenzură.504/2002. deci cât timp legea nu se află în circuitul juridic şi nu a produs încă efecte juridice. 61 Presa şi actualitatea . în sensul că subiectele de drept (persoane/instituŃii) care pot cere verificarea de constituŃionalitate nu sunt obligate să sesizeze Curtea ConstituŃională înainte de promulgarea oricărei legi. Curtea ConstituŃională face distincŃie. Curtea ConstituŃională a arătat că dispoziŃia legală atacată poate duce la manipularea populaŃiei prin selectarea subiectivă a informaŃiilor sau pur şi simplu prin neinformare care. în realitate. Această formă de control nu este una obligatorie. 30 alin. 4. privită ca ingerinŃă în conŃinutul emisiunilor posturilor de radio şi televiziune. 31 alin. respectiv. exercitând forma de control anterior. negative”. publicată în Monitorul Oficial nr. proiectul de lege sau propunerea legislativă. 857 din 9 iulie 2008. între filtrarea şi selectarea informaŃiilor.28 din Legea audiovizualului nr. 28 din Legea audiovizualului nr.2008. pe de altă parte. ceea ce. privind informarea corectă a opiniei publice. să se pronunŃe asupra respectării dispoziŃiilor constituŃionale privind revizuirea. 2 din ConstituŃie. se depun la Curtea ConstituŃională.

pronunŃându-se prin Decizia nr. 146. Curtea ConstituŃională se pronunŃă asupra constituŃionalităŃii tratatelor sau a altor acorduri internaŃionale înainte de ratificarea acestora de Parlament. republicată) Procedura. cu privire specială asupra respectării condiŃiilor privitoare la limitele revizuirii.Unitatea de învăŃare 2 ExplicaŃii şi exemple Singurul exemplu este Decizia nr. a unui număr de cel puŃin 50 de deputaŃi sau de cel puŃin 25 de senatori. atât asupra prevederilor menŃionate în sesizare. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituŃionalitatea propunerii legislative de revizuire a ConstituŃiei României. şi cu privire la respectarea prevederilor tratatelor internaŃionale în materia drepturilor omului. lit. Curtea ConstituŃională s-a pronunŃat asupra ansamblului reglementării. 94/1996 asupra constituŃionalităŃii acestei legi. 146/2000. În cazul în care constituŃionalitatea tratatului sau a acordului internaŃional a fost constatată acesta nu poate face obiectul unei excepŃii de neconstituŃionalitate (Art. a documentelor şi a punctelor de vedere primite. în mod necesar şi evident. Curtea ConstituŃională a examinat conformitatea prevederilor Legii nr. acestea nu pot fi disociate. publicată în Monitorul Oficial al României nr. ExplicaŃii şi exemple Astfel. că ratificarea de către România a ConvenŃiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăŃilor fundamentale prin Legea nr. 146. cu dispoziŃiile constituŃionale. cât şi asupra celor de care. Controlul constituŃionalităŃii tratatelor sau a altor acorduri internaŃionale (Art. Curtea a arătat în Decizia nr. a făcut ca această convenŃie să facă parte din dreptul intern. la care România este parte. 47/1992. 24-26 din Legea nr. b) din ConstituŃie. 30 din 18 mai 1994. 30/1994 privind ratificarea ConvenŃiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăŃilor fundamentale şi a protocoalelor adiŃionale la această convenŃie. Totodată. lit. prevăzute de dispoziŃiile art. 317 din 12 mai 2003. 148 din ConstituŃie. situaŃie în care raportarea la oricare dintre textele sale este impusă aceluiaşi regim cu cel aplicabil raportărilor la dispoziŃiile din Legea fundamentală. Dezbaterea asupra constituŃionalităŃii tratatului sau a acordului internaŃional are loc în plenul CurŃii ConstituŃionale. Art. pe baza sesizării. 566 din 15 noiembrie 2000. la sesizarea unuia dintre preşedinŃii celor două Camere. Tratatul sau acordul internaŃional constatat ca fiind neconstituŃional nu poate fi ratificat. b) din ConstituŃie). publicată în Monitorul Oficial al României nr. Presa şi actualitatea 62 .

Pe durata acestui termen. 47/1992. republicată). pentru punerea lor de acord cu prevederile ConstituŃiei. SoluŃionarea excepŃiei de neconstituŃionalitate ridicate în faŃa instanŃelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial (art. c) din ConstituŃie. şi va fi însoŃită de dovezile depuse de părŃi. adoptat prin hotărâre proprie a fiecărei Camere. 47/1992. în virtutea autonomiei fiecărei Camere a Parlamentului. dispoziŃiile regulamentare declarate neconstituŃionale îşi încetează efectele juridice. pentru cealaltă Cameră. Dacă prin decizie se constată neconstituŃionalitatea unor dispoziŃii ale regulamentului. Procedura. Sesizarea CurŃii ConstituŃionale se dispune de către instanŃa în faŃa căreia s-a ridicat excepŃia de neconstituŃionalitate. 146. lit.Unitatea de învăŃare 2 Controlul constituŃionalităŃii regulamentelor Parlamentului (art. Curtea ConstituŃională decide asupra excepŃiilor ridicate în faŃa instanŃelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituŃionalitatea unei legi sau ordonanŃe ori a unei dispoziŃii dintr-o lege sau dintr-o ordonanŃă în vigoare. La expirarea termenului de 45 de zile. care are legătură cu soluŃionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. 146. astfel încât niciuna dintre Camerele Parlamentului nu poate dispune. d) din ConstituŃie. dispoziŃiile din regulament declarate neconstituŃionale sunt suspendate. Astfel fiind. membrii uneia dintre Camere nu pot avea calitate activă în controlul constituŃionalităŃii dispoziŃiilor regulamentului celeilalte Camere. ExplicaŃii şi exemple. asupra aceloraşi aspecte. art. publicată în Monitorul Oficial al României nr. Curtea ConstituŃională se pronunŃă asupra constituŃionalităŃii regulamentelor Parlamentului. 542 din 4 august 2009. cuprinzând şi susŃinerile părŃilor. 29-31 din Legea nr. republicată) Procedura. precum şi dovezile necesare. lit. opinia instanŃei asupra excepŃiei. 63 Presa şi actualitatea . art. Pe perioada soluŃionării excepŃiei de neconstituŃionalitate judecarea cauzei se suspendă. printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părŃilor. poate sesiza Curtea ConstituŃională cu privire la constituŃionalitatea regulamentului de funcŃionare a celeilalte Camere. chiar dacă dispoziŃiile constituŃionale nu o precizează expres. la sesizarea unuia dintre preşedinŃii celor două Camere. 27-28 din Legea nr. Camera sesizată va reexamina. membri ai unei Camere a Parlamentului. încheierea trebuie motivată. Curtea ConstituŃională a arătat că organizarea şi funcŃionarea fiecărei Camere a Parlamentului se stabilesc prin regulament propriu. În practica parlamentară recentă. a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puŃin 50 de deputaŃi sau de cel puŃin 25 de senatori. în termen de 45 de zile. aceste dispoziŃii. s-a pus problema dacă un grup de parlamentari. Dacă excepŃia a fost ridicată din oficiu. Prin Decizia 1009 din 7 iulie 2009.

admiterea excepŃiei de neconstituŃionalitate presupune existenŃa unui text neconstituŃional. care apare drept contradictoriu pentru cititorul mai puŃin familiarizat cu terminologia juridică. de care depinde soluŃionarea acelui proces. aşadar un control ulterior intrării în vigoare a unei legi. 205 şi 206 din Codul Penal.2. De importanŃă deosebită pentru exemplificarea şi înŃelegerea mecanismului excepŃiei de neconstituŃionalitate este Decizia nr. caz în care admite excepŃia. care a pus în discuŃie constituŃionalitatea abrogării art. întrucât are ca efect „imposibilitatea contestării de către Presa şi actualitatea 64 . iar Curtea se pronunŃă doar asupra acelor texte. ExplicaŃii şi exemple ExcepŃia de neconstituŃionalitate este instrumentul juridic prin care una din părŃile unui proces aflat pe rol. fără să extindă verificarea de neconstituŃionalitate şi asupra altor texte.3 EXCEPłIA DE NECONSTITUłIONALITATE Atragem atenŃia asupra limbajului juridic. 21 din ConstituŃia României. în timp ce respingerea excepŃiei de neconstituŃionalitate presupune existenŃa unui text constituŃional. Textul respectiv este considerat neconstituŃional de către partea care îl invocă. este neconstituŃională. În cadrul procesului nu se poate pretinde neconstituŃionalitatea unui text de lege care nu are legătură cu cauza respectivă. se aduce atingere art. Astfel. sau chiar instanŃa din oficiu. consacrat accesului liber la justiŃie. În esenŃă. text care este invocat într-un proces şi de care depinde soluŃionarea acelui litigiu. Partea care are interes în soluŃionarea litigiului va identifica şi va argumenta care anume articole de lege le consideră neconstituŃionale. Controlul exercitat pe această cale este un control a posteriori. Curtea poate ajunge la concluzia că textele de lege invocate sunt constituŃionale. 205 şi 206 din Codul Penal. 2. Verificând excepŃia ridicată. cum nu se poate pretinde nici neconstituŃionalitatea unei legi în ansamblul său.Unitatea de învăŃare 2 Decizia prin care se constată neconstituŃionalitatea unei legi sau ordonanŃe ori a unei dispoziŃii dintr-o lege sau dintr-o ordonanŃă în vigoare este definitivă şi obligatorie. autorii excepŃiei au susŃinut că prin abrogarea dispoziŃiilor art. în măsura în care consideră că o anume prevedere legală. calificată ca atare. referitoare la insultă şi calomnie. în timp ce constatarea unor prevederi ca fiind neconstituŃionale constituie o excepŃie. 62 din 18 ianuarie 2007. poate sesiza Curtea ConstituŃională în legătura cu compatibilitatea acelui text de lege cu ConstituŃia. referitoare la insultă şi calomnie. excepŃia de neconstituŃionalitate are în vedere un anume text de lege (deja aflat în vigoare). sau poate constata că acele texte sunt neconstituŃionale. folosit în această materie. Aşadar. Se foloseşte expresia „excepŃie de neconstituŃionalitate” întrucât se pleacă de la premisa că legile în vigoare sunt constituŃionale (de regulă). caz în care va respinge excepŃia.

a activităŃii calomnioase a unor ziarişti care. Curtea ConstituŃională nu poate reŃine existenŃa unei ocrotiri juridice reale prin posibilitatea recunoscută persoanei vătămate prin insultă şi calomnie de a obŃine daune morale în cadrul procesului civil. rolul Avocatului Poporului a fost sporit atât prin mărirea mandatului acestuia de la 4 la 5 65 Presa şi actualitatea . Art. conduc la vătămarea imaginii acestora. principiu care nu înseamnă numai posibilitatea de a te adresa instanŃelor judecătoreşti. consacrat de art. 205. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal. 205. onoarea şi reputaŃia persoanelor nu mai beneficiază de nicio altă formă de ocrotire juridică reală şi adecvată. prin articole defăimătoare. în justiŃia penală. Curtea ConstituŃională a reŃinut că prin abrogarea dispoziŃiilor legale menŃionate s-a creat un inadmisibil vid de reglementare. a fost dezvoltată prin practica instanŃelor (jurisprudenŃa). Această dispoziŃie. 206 şi 207 din Codul penal. 146. d) din ConstituŃie. partea referitoare la abrogarea art. SoluŃionarea excepŃiei de neconstituŃionalitate ridicate de Avocatul Poporului (Art. În absenŃa ocrotirii juridice prevăzute de art. ci este instituită pe cale jurisprudenŃială. 56 din Legea nr. ci şi de a beneficia de mijloace adecvate ocrotirii dreptului încălcat. deoarece o asemenea formă de ocrotire juridică nu este reglementată explicit. nemaipăstrându-se un just echilibru între interesul general al statului privind imaginea justiŃiei şi dreptul magistraŃilor de a-şi apăra onoarea şi demnitatea”. 206 şi 207 din Codul penal. 998 din Codul Civil prevede lapidar că „oricine cauzează altuia un prejudiciu este dator să-l repare”. I pct. lit. demnitatea. precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi. 47/1992. corespunzător gravităŃii şi periculozităŃii sociale a vătămării ce s-a produs. ExplicaŃii şi exemple În urma revizuirii ConstituŃiei României în 2003. contrar dispoziŃiei constituŃionale care garantează demnitatea omului ca valoare supremă.Unitatea de învăŃare 2 magistraŃi. Curtea constată că dezincriminarea insultei şi calomniei încalcă principiul liberului acces la justiŃie. Curtea ConstituŃională a admis excepŃia de neconstituŃionalitate. 32-33 din Legea nr. Curtea ConstituŃională a considerat că o asemenea reglementare este insuficientă pentru o ocrotire juridică reală. constatând că dispoziŃiile art. 21 din ConstituŃie. Art. republicată) Curtea ConstituŃională hotărăşte asupra excepŃiilor de neconstituŃionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului privind constituŃionalitatea unei legi sau ordonanŃe ori a unei dispoziŃii dintr-o lege sau ordonanŃă în vigoare. scurtă dar atotcuprinzătoare. sunt neconstituŃionale.

cât şi dreptul la muncă consacrat prin art. respectiv dreptul la muncă şi dreptul la pensie prevăzute de art. Avocatul Poporului consideră că prin interdicŃia ce se impune pensionarilor pentru limită de vârstă. prin dispoziŃiile cuprinse în ordonanŃă. InterdicŃiile şi obligaŃiile impuse prin ordonanŃă afectează prin limitare. deoarece afectează drepturile fundamentale menŃionate mai sus. prin Decizia nr. 82/2009. Curtea ConstituŃională. cât şi prin posibilitatea de a sesiza direct Curtea ConstituŃională asupra neconstituŃionalităŃii unor acte normative. teza întâi din Legea fundamentală. sunt afectate dreptul la muncă şi dreptul la pensie în însăşi substanŃa lor. Principiul supremaŃiei ConstituŃiei se realizează nu numai prin controlul de constituŃionalitate al actelor normative. întrucât afectează drepturi fundamentale. prezentarea poziŃiei părŃilor şi opinia autorului cererii. în conformitate cu care ordonanŃele de urgenŃă nu pot afecta drepturile şi libertăŃile prevăzute în ConstituŃie. ci şi prin soluŃionarea conflictelor juridice ce pot apărea între diferitele autorităŃi publice ale statului. Cererea de soluŃionare a conflictului va menŃiona autorităŃile publice aflate în conflict. 41 din Legea fundamentală. 34-36 din Legea nr. atât dreptul la pensie prevăzut de art. e) din ConstituŃie. 47. 6 din ConstituŃie. Decizia prin care se soluŃionează conflictul juridic de natură constituŃională este definitivă şi se comunică autorului sesizării. Astfel. alin. 6 din ConstituŃie. în activitatea lor de legiferare sau de aplicare a legii. 115. 146. precum şi părŃilor aflate în conflict. alin. se interzice cumulul pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională desfăşurată în cadrul autorităŃilor şi instituŃiilor publice. 230/2008 sunt neconstituŃionale. 47 alin. Curtea ConstituŃională urmează să constate că prevederile OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 2 din ConstituŃie. la cererea Preşedintelui României. Art. lit. 2. republicată). a constatat că. Curtea ConstituŃională soluŃionează conflictele juridice de natură constituŃională dintre autorităŃile publice. pensiilor de stat şi al celor de serviciu. a primuluiministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii. Avocatul Poporului a invocat mai multe aspecte care pun în discuŃie constituŃionalitatea acestui act normativ. înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial. de a cumula pensia cu veniturile obŃinute dintr-o funcŃie remunerată de la bugetul de stat. Un exemplu recent îl constituie sesizarea pe care Avocatul Poporului a adresat-o CurŃii ConstituŃionale în legătură cu neconstituŃionalitatea OUG nr. ExplicaŃii şi exemple. Legiuitorul constituant a atribuit rolul de arbitru în Presa şi actualitatea 66 . textele legale asupra cărora poartă conflictul. a unuia dintre preşedinŃii celor două Camere. SoluŃionarea conflictelor juridice de natură constituŃională dintre autorităŃile publice (Art. 41 şi art. 115. alin.Unitatea de învăŃare 2 ani. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public. actul normativ criticat este contrar art. 47/1992. Luând în considerare prevederile art.

126. 47/1992. Art. respectiv 5. 53 din 28 ianuarie 2005. Art. 42-43 din Legea nr. Curtea ConstituŃională a constatat că Traian Băsescu a fost ales în funcŃia de Preşedinte al României. În ceea ce priveşte noŃiunea de conflict juridic de natură constituŃională dintre autorităŃi publice. Curtea ConstituŃională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului.Unitatea de învăŃare 2 soluŃionarea acestor conflicte tot CurŃii ConstituŃionale. 34 din 15 decembrie 2004. faŃă de 4. 146. care. 146. că acesta presupune „acte sau acŃiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri. h) din ConstituŃie. 67 Presa şi actualitatea . În concluzia CurŃii ConstituŃionale. Adrian Năstase. Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie nu are competenŃa constituŃională să instituie. Aşadar. conflictul juridic de natură constituŃională se poate declanşa între două sau mai multe autorităŃi şi poate privi conŃinutul ori întinderea atribuŃiilor lor decurgând din ConstituŃie. reprezentată de Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie. Curtea ConstituŃională a constatat prin Decizia nr. şi Parlamentul României şi Guvernul României. privind existenŃa unui conflict juridic de natură constituŃională între autoritatea judecătorească. şi care pot crea blocaje instituŃionale. Traian Băsescu. Emiterea avizului pentru suspendarea din funcŃie a Preşedintelui României (Art. pe de altă parte. atribuŃii sau competenŃe. ori omisiunea unor autorităŃi publice. în întărirea rolului acestei instituŃii de garant al supremaŃiei ConstituŃiei. să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituŃionalitate al acestora. republicată). 838 din 27 mai 2009.520 voturi exprimate în favoarea celuilalt candidat. pe de o parte. Respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României (Art. în opinia CurŃii ConstituŃionale. referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României.881. pozitive sau negative.794 voturi. 47/1992. întrunind cel mai mare număr de voturi din cele valabil exprimate. republicată). lit. aparŃin altor autorităŃi publice. lit. Rezultatul alegerilor pentru funcŃia de Preşedinte al României este validat de Curtea ConstituŃională. potrivit ConstituŃiei. f) din ConstituŃie. 37-38 din Legea nr. Exemple Prin Hotărârea nr. constând în declinarea competenŃei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaŃiile lor”. ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de competenŃă. Un exemplu recent este Decizia nr.

alin. atitudini de partizanat politic în favoarea Partidului Democrat. solicitarea adresată în vara anului 2006 directorilor serviciilor de informaŃii de a-şi prezenta demisia şi acceptarea demisiei acestora. a cerut procurorilor redeschiderea unor dosare de urmărire penală. ar suprima sau ar restrânge drepturile şi libertăŃile cetăŃenilor. de altfel singurul în această materie. nejustificat etc. ExplicaŃii şi exemple Exemplul cel mai la îndemână. 95. în opinia sa. acuzaŃii grave aduse partidelor din opoziŃie. 1 din Legea fundamentală prevede că Preşedintele României poate fi suspendat din funcŃie în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile ConstituŃiei.Unitatea de învăŃare 2 Procedura. Propunerea de suspendare din funcŃie a Preşedintelui României împreună cu dovezile pe care se întemeiază aceasta se trimit în copie CurŃii ConstituŃionale. Având în vedere că textul constituŃional nu defineşte noŃiunea de fapte grave. prin care Preşedintele României ar împiedica funcŃionarea autorităŃilor publice. care impuneau acŃiuni de mediere. Preşedintele României va fi încunoştinŃat asupra datei fixate pentru dezbatere şi poate da explicaŃii cu privire la faptele ce i se impută. Curtea ConstituŃională a trebuit să stabilească mai întâi înŃelesul acestei noŃiuni. propunere iniŃiată de 182 de deputaŃi şi senatori. funcŃiile şi activitatea Parlamentului şi a membrilor Parlamentului. de către preşedintele care a condus şedinŃa comună a celor două Camere. Curtea ConstituŃională a reŃinut că „pot fi considerate fapte grave de încălcare a prevederilor ConstituŃiei actele de decizie sau sustragerea de la îndeplinirea unor acte de decizie obligatorii. i s-a imputat Preşedintelui Ńării faptul de a fi refuzat sau neglijat să organizeze consultări cu partidele politice atunci când au existat momente tensionate sau chiar de criză. adusă la cunoştinŃa Preşedintelui la data de 20 februarie 2007 şi prezentată în şedinŃa comună a Camerei DeputaŃilor şi a Senatului la data de 28 februarie 2007. Art. ar tulbura ordinea constituŃională ori ar urmări schimbarea ordinii constituŃionale sau alte fapte de aceeaşi natură care ar avea sau ar putea avea efecte similare”. Curtea ConstituŃională a arătat că „prerogativele constituŃionale ca şi legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul întregii Ńări îi impun Preşedintelui României să aibă un rol Presa şi actualitatea 68 . Curtea ConstituŃională dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcŃie a Preşedintelui României. fapte de încălcare a dispoziŃiilor constituŃionale privind rolul. închise. Astfel. îl constituie propunerea de suspendare din funcŃia de Preşedinte al României a lui Traian Băsescu. IniŃiatorii propunerii de suspendare au pretins că Preşedintele a încălcat numai puŃin de 36 de articole din Legea fundamentală. faptul că a participat de multe ori neinvitat la şedinŃe de Guvern.

exercitarea de către Preşedinte a unui rol activ în viaŃa politică şi socială a Ńării nu poate fi caracterizată ca un comportament contrar ConstituŃiei”.Unitatea de învăŃare 2 activ. Dacă interimatul funcŃiei de Preşedinte al României se datorează imposibilităŃii temporare de a-şi exercita atribuŃiile. de natură să determine suspendarea din funcŃie a Preşedintelui României. nu pot fi calificate drept grave. lit. Opiniile. 146. În cazul în care Preşedintele României a fost suspendat din funcŃie. să propună reforme sau măsuri pe care le apreciază dezirabile interesului naŃional. 44-45 din Legea nr. prezenŃa lui în viaŃa politică neputând fi rezumată la un exerciŃiu simbolic şi protocolar”. Curtea ConstituŃională a considerat că propunerea de suspendare din funcŃie a domnului Traian Băsescu. în virtutea prerogativelor şi a legitimităŃii sale. să exprime opinii şi opŃiuni politice. săvârşite în exerciŃiul mandatului. Votul secret. Avem în vedere Hotărârea CurŃii ConstituŃionale nr. a 69 Presa şi actualitatea . cererea se face de către Preşedintele României sau de către preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului. 47/1992. În concluzie. republicată). În şedinŃa comună a celor două Camere ale Parlamentului. În orice caz. pe baza hotărârii adoptate în şedinŃa comună. exprimat prin bile. Curtea constată că „Preşedintele României poate. Curtea ConstituŃională constată existenŃa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcŃiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului. care. însă. prin conŃinutul şi consecinŃele lor. Constatarea existenŃei împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcŃiei de Preşedinte al României (Art. cererea pentru constatarea existenŃei împrejurărilor care justifică interimatul se face de preşedintele care a condus lucrările şedinŃei comune a celor două Camere ale Parlamentului. Exemple. să formuleze observaŃii şi critici cu privire la funcŃionarea autorităŃilor publice şi a exponenŃilor acestora. preferinŃele sau cererile Preşedintelui nu au însă un caracter decizional şi nu produc efecte juridice. 1 din 20 aprilie 2007 privind constatarea existenŃei împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcŃiei de Preşedinte al României. autorităŃile publice rămânând exclusiv responsabile pentru însuşirea acestora ca şi pentru ignorarea lor. Art. VacanŃa funcŃiei de Preşedinte al României se constată la cererea preşedintelui uneia dintre Camerele Parlamentului sau a preşedintelui interimar care exercită atribuŃiile Preşedintelui României în perioada cât acesta este suspendat din funcŃie. din data de 19 aprilie 2007. observaŃiile. g) din ConstituŃie. se referă la acte şi fapte de încălcare a ConstituŃiei. s-a hotărât suspendarea din funcŃia de Preşedinte al României a lui Traian Băsescu. Preşedintele României.

Art. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului naŃional din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a ConstituŃiei României. Curtea ConstituŃională veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. din oficiu sau pe baza sesizării preşedintelui Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat iniŃiativa legislativă a cetăŃenilor. lit. Hotărârea CurŃii ConstituŃionale stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. Presa şi actualitatea 70 . Verificarea îndeplinirii condiŃiilor pentru exercitarea iniŃiativei legislative de către cetăŃeni (Art. informări asupra fazelor şi operaŃiunilor de desfăşurare a referendumului.938. Curtea ConstituŃională a arătat că procedura privind suspendarea din funcŃia de Preşedinte al României a lui Traian Băsescu a fost respectată. j) din ConstituŃie. Biroul Electoral Central este obligat să prezinte. minimul necesar fiind de 233 de voturi pentru. 48-49 din Legea nr.70% din totalul persoanelor înscrise în liste) numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul DA: 8.49% din totalul voturilor exprimate). lit. se pronunŃă asupra: a) caracterului constituŃional al propunerii legislative ce face obiectul iniŃiativei cetăŃenilor. În acest sens. i) din ConstituŃie. Hotărârea CurŃii ConstituŃionale nr. Spre exemplu. constatând existenŃa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcŃiei de Preşedinte al României. republicată). Curtea ConstituŃională.247 (reprezentând 1. 146. la solicitarea CurŃii ConstituŃionale.915.Unitatea de învăŃare 2 condus la adoptarea Hotărârii de suspendare din funcŃie a Preşedintelui cu 322 de voturi pentru şi 108 împotrivă. Curtea ConstituŃională poate cere informaŃii de la autorităŃile publice. 47/1992. 46-47 din Legea nr.70% din totalul voturilor valabil exprimate) numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul NU: (reprezentând 8. 146.81% din totalul voturilor valabil exprimate) 875.172 numărul voturilor nule: 148. 47/1992. cu următoarele precizări: numărul persoanelor înscrise în listele pentru referendum: 17.441 (reprezentând 55. Exercitarea atribuŃiilor privitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului şi la confirmarea rezultatelor acestuia (Art.022 (reprezentând 89.842.103 numărul participanŃilor: 9. republicată). Art.

hotărăşte asupra contestaŃiilor care au ca obiect constituŃionalitatea unui partid politic. înainte de promulgarea acestora. Parlamentul sau Guvernul.4 ACTELE CURłII CONSTITUłIONALE Conform art. hotărâri şi emite avize. 1 sau.excepŃiilor de neconstituŃionalitate privind legile şi ordonanŃele. Curtea ConstituŃională pronunŃă decizii. înainte de ratificarea acestora de Parlament. precum şi a celor ridicate direct de Avocatul Poporului. 150.Unitatea de învăŃare 2 b) îndeplinirii condiŃiilor referitoare la publicarea acestei propuneri şi dacă listele de susŃinători sunt atestate de către primarii unităŃilor administrativ-teritoriale ori de către împuterniciŃii acestora. îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei CurŃii ConstituŃionale dacă. c) întrunirii numărului minim de susŃinători pentru promovarea iniŃiativei.2. DispoziŃiile din legile şi ordonanŃele în vigoare. la art. . în acest interval. . după caz. constatate ca fiind neconstituŃionale. În cazurile de neconstituŃionalitate care privesc legile. 11 din Legea nr. Hotărâri în cazurile în care: 71 Presa şi actualitatea . . .constituŃionalităŃii regulamentelor Parlamentului. prevăzut la art. după cum urmează: Decizii în cazurile în care se pronunŃă asupra: . precum şi asupra respectării dispersiei teritoriale în judeŃe şi în municipiul Bucureşti. Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziŃiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia CurŃii ConstituŃionale. 74. 1 din ConstituŃie. după caz. . alin. republicată. 47/1992. Pe durata acestui termen. ridicate în faŃa instanŃelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial.constituŃionalităŃii tratatelor sau altor acorduri internaŃionale. De la data publicării. deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor (nu se aplică retroactiv). precum şi cele din regulamente. Deciziile CurŃii ConstituŃionale se publică în Monitorul Oficial al României.constituŃionalităŃii legilor. nu pun de acord prevederile neconstituŃionale cu dispoziŃiile ConstituŃiei. alin. dispoziŃiile constatate ca fiind neconstituŃionale sunt suspendate de drept. 2.soluŃionează conflictele juridice de natură constituŃională dintre autorităŃile publice. înainte de promulgarea acestora. prevăzută de aceleaşi articole. iniŃiativelor de revizuire a ConstituŃiei.

privind excepŃia de neconstituŃionalitate a dispoziŃiilor OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 129 din 28 iunie 1995. Muraru. Simina Elena (2004). Tratat de drept administrativ. I. 65 din 20 iunie 1995. LegislaŃie Legea nr. Bucureşti.Unitatea de învăŃare 2 . Partea I. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 1/1995 cu privire la condiŃiile de creştere a salariilor în anul 1995 la regii autonome şi societăŃi comerciale cu capital majoritar de stat. 22/1997 pentru modificarea şi completarea Legii Presa şi actualitatea 72 . publicată în Monitorul Oficial al României nr.verifică îndeplinirea condiŃiilor pentru exercitarea iniŃiativei legislative de către cetăŃeni.135 din 31 mai 1994. republicată. 643 din 16 iulie 2004. 83 din 19 mai 1998. Antonie (2005). JurisprudenŃa CurŃii ConstituŃionale a României şi ConvenŃia europeană a drepturilor omului (1994-2003). vol.constată existenŃa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcŃiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului. referitoare la constituŃionalitatea Legii pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. Antonie. ed. Ed. BIBLIOGRAFIE CărŃi Constantinescu. publicată în Monitorul Oficial al României nr. a IV-a. All Beck. Avize consultative pentru propunerea de suspendare din funcŃie a Preşedintelui României. privind organizarea şi funcŃionarea CurŃii ConstituŃionale.veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului. republicată în Monitorul Oficial al României. nr. Ioan. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. . . şi . Legea nr. Ed.veghează la respectarea procedurii pentru organizarea desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. ConstituŃia României revizuită – comentarii şi explicaŃii. Bucureşti. Tănăsescu. 47/1992. Iorgovan. Iorgovan. All Beck. Material realizat de Daniel Mihai Dragnea. Mihai. 30 din 18 mai 1994 privind ratificarea ConvenŃiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăŃilor fundamentale şi a protocoalelor adiŃionale la această convenŃie.

Decizia CurŃii ConstituŃionale nr.2007. (3) şi (8). 1009 din 7 iulie 2009 privind constituŃionalitatea dispoziŃiilor art. privind constituŃionalitatea propunerii legislative de revizuire a ConstituŃiei României. republicată. 62 din 18 ianuarie 2007. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. publicată în Monitorul Oficial al României nr. 82 din 15 ianuarie 2009. 148 din 16 aprilie 2003.535 din 16. 3 din Codul de procedură penală. Avizul consultativ al CurŃii ConstituŃionale nr. 329 alin. 56 din Legea nr. publicată în Monitorul Oficial al României nr. publicată în Monitorul Oficial nr. (1).269 din 20. referitoare la excepŃia de neconstituŃionalitate a dispoziŃiilor art. publicat în Monitorul Oficial al României nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal. precum şi ale art. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. referitoare la obiecŃia de neconstituŃionalitate a Legii privind completarea art. domnul Traian Băsescu. referitoare la excepŃia de neconstituŃionalitate a dispoziŃiilor art. publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din 15 noiembrie 2000. Hotărârea CurŃii ConstituŃionale nr. 816 din 29 noiembrie 2007. 89 alin. publicată în Monitorul Oficial al României nr. 857 din 9 iulie 2008. publicată în Monitorul Oficial al României nr.2008. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 3 teza finală din Codul de procedură civilă.2007. 114 şi 115 din Regulamentul Senatului. 144 din 17 februarie 2005. referitoare la excepŃia de neconstituŃionalitate a dispoziŃiilor art. 53 din 28 ianuarie 2005. 146 din 14 iulie 2000. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. formulate de preşedintele Camerei DeputaŃilor şi de preşedintele Senatului. 211 din 8 iunie 1998. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public.504/2002. 291 alin.04. pensiilor de stat şi al celor de 73 Presa şi actualitatea .04. I pct. 69/1991. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi. asupra cererilor de soluŃionare a conflictului juridic de natură constituŃională dintre Preşedintele României şi Parlament.07. 1 din 5 aprilie 2007 privind propunerea de suspendare din funcŃie a Preşedintelui României. referitoare la excepŃia de neconstituŃionalitate a dispoziŃiilor OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. publicată în Monitorul Oficial al României nr.Unitatea de învăŃare 2 administraŃiei publice locale nr. 317 din 12 mai 2003. 1014 din 8 noiembrie 2007. 104 din 12 februarie 2007. publicată în Monitorul Oficial al României nr. publicată în Monitorul Oficial al României nr. 28 din Legea audiovizualului nr. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr.258 din 18. 542 din 4 august 2009. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 1 din 20 aprilie 2007 privind constatarea existenŃei împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcŃiei de Preşedinte al României.

Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. reprezentată de Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie. fiind garantul supremaŃiei ConstituŃiei. Respingerea unei excepŃii de neconstituŃionalitate cu privire la un anume text legal înseamnă că: a) acel text legal este neconstituŃional. privind existenŃa unui conflict juridic de natură constituŃională între autoritatea judecătorească. pe de o parte. În cazul în care Curtea ConstituŃională constată neconstituŃionalitatea unor prevederi legale: a) acestea se suspendă de drept. şi Parlamentul României şi Guvernul României. c) Curtea sesizează Parlamentul pentru repunerea lor în acord cu prevederile ConstituŃiei. c) acel text legal este invocat fără temei. referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României. pe de altă parte. publicată în Monitorul Oficial al României nr. 3. 33 din 16 ianuarie 2009. publicată în Monitorul Oficial al României nr. Presa şi actualitatea 74 . b) acel text legal este constituŃional. 838 din 27 mai 2009. Lucrare de verificare AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 1. 461 din 3 iulie 2009. b) la sesizarea unor persoane/instituŃii expres determinate de lege. domnul Traian Băsescu. c) doar dacă prevederile legale sunt în vigoare. b) acestea nu mai pot fi puse de acord cu prevederile constituŃionale de către Parlament.Unitatea de învăŃare 2 serviciu. Curtea ConstituŃională se pronunŃă cu privire la constituŃionalitatea unor prevederi legale: a) din oficiu. 2.

Prin ConstituŃia din anul 1991 a fost creată InstituŃia Avocatul Poporului.formulează puncte de vedere. 2.primeşte şi repartizează cererile făcute de persoanele lezate prin încălcarea drepturilor sau libertăŃilor cetăŃeneşti de către autorităŃile administraŃiei publice şi decide asupra acestor cereri. drepturile şi libertăŃile cetăŃenilor trebuie respectate inclusiv de instituŃiile statale. Mandatul Avocatului Poporului poate fi reînnoit o singură dată. Reglementarea juridică Reglementarea juridică a instituŃiei Avocatul Poporului este făcută prin ConstituŃia României şi prin intermediul legilor şi a regulamentelor. 35/1997 privind organizarea şi funcŃionarea instituŃiei Avocatul Poporului. în România. repunerea în drepturi a petiŃionarului şi repararea pagubelor. funcŃia de Avocat al Poporului este deŃinută de Ioan Muraru aflat la al doilea mandat.urmăreşte rezolvarea legală a cererilor primite şi cere autorităŃilor sau funcŃionarilor administraŃiei publice în cauză încetarea încălcării drepturilor şi libertăŃilor cetăŃeneşti.3. Legea 35/1997 privind organizarea şi funcŃionarea instituŃiei Avocatul Poporului.coordonează activitatea instituŃiei Avocatul Poporului. pentru un mandat de cinci ani. 75 Presa şi actualitatea . republicată 2004 şi consolidată. fiind ales de către Senatul României la 4 octombrie 2001 şi reales de către Parlamentul României la 10 mai 2006. . Avocatul Poporului: .2 ATRIBUłII Potrivit ConstituŃiei României şi Legii nr.3 AVOCATUL POPORULUI Într-un stat democratic. Astfel. între „înfiinŃarea constituŃională” şi cea efectivă a existat un decalaj.Unitatea de învăŃare 2 2. . Avocatul Poporului este instituŃia care se asigură că în România cetăŃenilor le sunt respectate drepturile şi libertăŃile în raporturile lor cu autorităŃile publice. dar ca şi în cazul altor instituŃii din România constituite după 1989. la cererea CurŃii ConstituŃionale.1 PREZENTAREA GENERALĂ A INSTITUłIEI Avocatul Poporului este denumirea constituŃională sub care este organizat şi funcŃionează. 2. ombudsmanul. instituŃia Avocatul Poporului a fost înfiinŃată şi a început să funcŃioneze în anul 1997. . după adoptarea legii organice.3. În prezent.

alin. documentele sau actele pe care le deŃin legate de cererile adresate Avocatului Poporului. alin. excepŃie făcând funcŃiile didactice din învăŃământul superior (art. precum şi în relaŃiile cu persoanele fizice sau juridice.3 ORGANIZARE/FUNCłIONARE Avocatul Poporului este o instituŃie publică autonomă şi independentă faŃă de orice altă autoritate publică. informaŃiile. 2. 2 din Legea nr. cu excepŃia de .avp. alin.prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte.3. 2). . FuncŃia de Avocat al Poporului este asimilată cu funcŃia de ministru (Legea 383/2007). republicat 2004 şi consolidată. articolul 59. i). Persoana care ocupă funcŃia de Avocatul Poporului şi adjuncŃii săi nu pot îndeplini nicio altă funcŃie publică sau privată. 2). 65. să pună la dispoziŃia Avocatului Poporului. . persoana numită poate fi „orice cetăŃean român care îndeplineşte condiŃiile de numire prevăzute pentru judecători la Curtea ConstituŃională” [sublinierea noastră].poate sesiza direct Curtea ConstituŃională neconstituŃionalitate a legilor şi ordonanŃelor. 1) în şedinŃa comună a celor două Camere ale Parlamentului României (art. 2 din ConstituŃia României conŃine o prevedere utilă pentru buna derulare a activităŃii instituŃiei şi anume că autorităŃile publice sunt obligate să asigure sprijinul necesar Avocatului Poporului pentru exercitarea atribuŃiilor sale (art. Birourile permanente ale Camerei DeputaŃilor şi Senatului fac propunerile de candidaŃi la recomandarea grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului României. înainte de promulgarea acestora.reprezintă instituŃia Avocatul Poporului în faŃa Camerei DeputaŃilor. InstituŃia este condusă de către Avocatul Poporului. 58. lit. 60 din ConstituŃia României). Potrivit art. În condiŃiile în care instituŃia Avocatul Poporului apără drepturile şi libertăŃile cetăŃenilor în raporturile sale cu autorităŃile publică (Legea 35/1997). 59. Aceste rapoarte sunt publice şi pot fi consultate Presa şi actualitatea 76 .Unitatea de învăŃare 2 . 6.poate sesiza Curtea ConstituŃională cu privire la neconstituŃionalitatea legilor. alin. alin. anual sau la cererea acestora. Acestea trebuie să comunice. Trebuie menŃionat că Avocatul Poporului răspunde doar în faŃa Parlamentului României şi prezintă Camerei DeputaŃilor şi Senatului rapoarte anual sau la cererea membrilor acestora (art.ro). 35/1997 privind organizarea şi funcŃionarea instituŃiei Avocatul Poporului. a Senatului şi a celorlalte autorităŃi publice. cu toate că pe website-ul instituŃiei este menŃionat că aceasta este numită „din rândul personalităŃilor vieŃii publice care îndeplinesc condiŃiile de numire prevăzute pentru judecătorii de la Curtea ConstituŃională” [sublinierea noastră] (www. ConstituŃia României spune că Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani (art. 58.

77 Presa şi actualitatea . secretarul general şi alte persoane desemnate de Avocatul Poporului. persoanelor cu handicap. Avocatul Poporului are birouri teritoriale care îşi desfăşoară activitatea pe raza teritorială de competenŃă a curŃilor de apel. În urma acŃiunilor instituŃiei Avocatul Poporului în domeniul drepturilor copilului. 3. Studiu de caz Domeniul drepturilor copilului.88% din petiŃiile trimise. drepturile copilului. Aceştia sunt specializaŃi pe anumite domenii de activitate. culte religioase şi minorităŃi naŃionale. Avocatul Poporului este asistat de adjuncŃi. mediatizarea drepturilor copilului” (Raport de activitate. ale familiei. persoanelor cu handicap Potrivit Raportului de activitate al instituŃiei Avocatul Poporului aferent anului 2007. tinerilor. tinerii şi familia a constat în „autosesizări. AdjuncŃii Avocatul Poporului sunt numiŃi de către birourile permanente ale Camerei DeputaŃilor şi Senatului la propunerea Avocatului Poporului. cu avizul comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului. 24). protecŃie socială. armată. familiei.. Rapoartele conŃin informaŃii cu privire la activitatea instituŃiei Avocatul Poporului şi pot include recomandări privind modificarea legislaŃiei sau alte măsuri menite să protejeze drepturile şi libertăŃile cetăŃenilor. adjuncŃii şi consilierii săi. persoanelor cu handicap. FuncŃia de adjunct al Avocatului Poporului este asimilată cu funcŃia de secretar de stat (Legea 383/2007). justiŃie. muncă. colaborări şi întâlniri cu persoane juridice române şi străine în vederea promovării şi protecŃiei drepturilor copilului.ro. persoanelor cu handicap. tinerilor. În 2007. tinerilor. Acesta se întruneşte o dată pe lună sau ori de câte ori se consideră necesar (Regulamentul din 2002 de organizare şi funcŃionare a instituŃiei Avocatul Poporului)..avp. activitatea privind copiii.. p.2% din totalul petiŃiilor înregistrate” (Raport de activitate. impozite şi taxe. ale familiei. au fost clarificate 31. proprietate. p.. către aceasta au fost trimis 1189 petiŃii referitoare la domeniul drepturilor copilului. www. ale familiei. 4. astfel: 1. „reprezentând 17. penitenciare. 2008.. 2008. anchete. egalitate de şanse între bărbaŃi şi femei.. drepturile omului. În cadrul instituŃiei funcŃionează Consiliul Consultativ compus din Avocatul Poporului. 2. tinerilor. iar 66. pensionarilor.75% au fost soluŃionate în favoarea petenŃilor. pensionarilor. pensionarilor. poliŃie. emiterea de recomandări.Unitatea de învăŃare 2 pe website-ul instituŃiei Avocatul Poporului. pensionarilor. clarificarea petiŃiilor primite de la petenŃi. 24).

Legea 35/1997 privind organizarea şi funcŃionarea instituŃiei Avocatul Poporului. 27. 844 din 15 septembrie 2004.Unitatea de învăŃare 2 Dosar nr. 49 şi art. judeŃul Maramureş. 900/28 decembrie 2007. pentru întocmirea anchetei sociale şi a planului de servicii)”. 61/2007 Avocatul Poporului a fost sesizat de „Elisabeta (nume fictiv)” în legătură cu faptul că aceasta „s-a adresat DirecŃiei Generale de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului Maramureş. p. În urma acŃiunii instituŃiei Avocatul Poporului. a făcut demersuri pentru rezolvarea cazului (a emis adresă către Primăria comunei Remeti. Partea I. 2008. 51 din ConstituŃia României şi a sesizat DirecŃia Generală de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului Maramureş. Avocatul Poporului. 2008. Avocatul Poporului a analizat cazul în contextul încălcării dreptului privind protecŃia copiilor şi a tinerilor şi a dreptului de petiŃionare. Avocatul Poporului. Presa şi actualitatea 78 . cererea a fost soluŃionată favorabil. Regulament din 17 aprilie 2002 de organizare şi funcŃionare a instituŃiei Avocatul Poporului – Republicare. dar nu a primit răspuns”. republicată în Monitorul Oficial al României Partea I. unde are domiciliul mama copilului. LegislaŃie ConstituŃia României. BIBLIOGRAFIE Studii Raport de activitate pentru anul 2007. Bucureşti. Material realizat de Oana BăluŃă. nr. Sursa: Raport de activitate pentru anul 2007. nr. Bucureşti. respectiv DirecŃia Generală de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului Maramureş a răspuns la petiŃie. 383/2007 publicată în Monitorul Oficial. 2003. solicitând plasamentul copilului Alexandra (nume fictiv). „informând că. modificată şi completată prin Legea nr. prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire în octombrie şi noiembrie 2006. după primirea dosarului copilului Alexandra (nume fictiv). prevăzute de art.

AdjuncŃii Avocatul Poporului: a) sunt selectaŃi prin concurs de către preşedinŃii celor două Comisii juridice din Parlamentul României. instituŃia Avocatul Poporului este: a) subordonată CurŃii ConstituŃionale. c) sunt numiŃi de către birourile permanente ale Camerei DeputaŃilor şi Senatului la propunerea Avocatului Poporului. 79 Presa şi actualitatea . b) o instituŃie publică autonomă şi independentă faŃă de orice altă autoritate publică. privind excepŃia de c) apărarea deputaŃilor şi a senatorilor în relaŃia cu preşedintele Ńării. 3. b) sesizarea CurŃii ConstituŃionale neconstituŃionalitate a legilor şi ordonanŃelor. InstituŃia Avocatul Poporului a fost înfiinŃată şi a început să funcŃioneze în anul: a) 1997. Lucrare de verificare AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 1. b) sunt numiŃi de Avocatul Poporului. 2.avp. c) 1991. 4 TEST DE AUTOEVALUARE UNITATEA 2 AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 1.ro.Unitatea de învăŃare 2 Site-uri de Internet www. b) 2001. În raport cu autorităŃile publice. 2. Avocatul Poporului are printre atribuŃii: a) apărarea în instanŃă a cetăŃenilor ale căror drepturi şi libertăŃi au fost încălcate. site-ul oficial al instituŃiei Avocatul Poporului.

Unitatea de învăŃare 2 c) similară CurŃii de JustiŃie. În România. 5. b. b) Ministerul Public. c) elaborarea actelor normative din punctul de vedere al forŃei juridice. 4. b. a. 2. b) în dreptul penal. Principiul supremaŃiei ConstituŃiei are în vedere: a) elaborarea tuturor actelor normative în acord cu legea fundamentală. c) în orice materie de drept. reprezentarea intereselor generale ale societăŃii este asigurată de: a) instanŃele judecătoreşti. 3. 2. Presa şi actualitatea 80 . Curtea ConstituŃională: a) face parte din sistemul organelor judecătoreşti. b. Răspunsuri şi comentarii la Testul de autoevaluare 1. Aplicarea principiului analogiei în activitatea de judecată este interzisă: a) în dreptul civil. b) elaborarea actelor normative inferioare în acord cu actele normative superioare. 5. b. 3. c) Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie. c) face parte din cele trei puteri ale statului. b) este o autoritate cu atribuŃii jurisdicŃionale independentă de celelalte autorităŃi ale statului. 4.

Unitatea de învăŃare 2 Notă: Aceste întrebări reflectă nivelul minim de cunoştinŃe necesar pentru parcurgerea în continuare a tutoratului 3. 81 Presa şi actualitatea . Dacă nu aŃi răspuns corect la minimum 4 întrebări. atunci trebuie să studiaŃi din nou tutoratul 2.

N. 82 Presa si actualitatea . 3.3.1 Primăria 3.S.A.S.4 Test de autoevaluare Unitatea 3 Obiectivele unităŃii de învăŃare 3 După studiul acestei unităŃi de învăŃare veŃi reuşi să: • • • • • • prezentaŃi modul în care funcŃionează instituŃiile autorităŃii locale din România.1 AutorităŃile locale 3. comentaŃi critic ştirile şi relatările jurnalistice referitoare la funcŃionarea instituŃiilor menŃionate.1 AtribuŃii ale CNA 3.3 Activitatea C.3.3 Consiliul NaŃional pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii 3.3 Prefectura 3. puneŃi în context informaŃiile de presă referitoare la instituŃiile menŃionate. 3.Unitatea de învăŃare 2 Unitatea de învăŃare 3 CUPRINS 3. 3.2.2. arătaŃi modul în care CNSAS-ul contribuie la dezvoltarea societăŃii democratice din România.A.S.S.2 Consiliul NaŃional al Audiovizualului 3.A.N. explicaŃi principalele atribuŃii ale CNA si CNSAS.1 InfiinŃarea C.N.1.S.1. argumentaŃi faptul că CNA reprezintă un factor important în funcŃionarea corectă şi echitabilă a mass-media din România.2 Principalele atribuŃii ale C.2 Consiliul judeŃean 3.S.3.2 CNA şi mass-media din România 3.1.

secret şi liber exprimat.ro). al consiliului judeŃean şi al prefecturii este format din funcŃionari publici.cdep. cu domiciliul în aceste unităŃi administrativ-teritoriale. Mandatele aleşilor locali durează 4 ani. România are în componenŃă comune (alcătuite dintr-un sat sau din mai multe sate). ei nu au voie „să solicite sau să accepte. autoritatea vamală. De exemplu. magistraŃii sau persoanele numite sau alese în funcŃii de demnitate publică. şi prefectul este un înalt funcŃionar public. poliŃia). Persoana căreia i-a încetat raportul de serviciu din motive neimputabile ei îşi păstrează calitatea de funcŃionar public. pentru consilierii locali. printre atribuŃii. continuând să facă parte din corpul de rezervă al funcŃionarilor publici”. www. Comunele şi oraşele sunt conduse de un primar şi de consiliul local.1 AUTORITĂłILE LOCALE Din punct de vedere administrativ-teritorial. Nu toŃi bugetarii sunt funcŃionari publici. pentru ei sau pentru alŃii. iar judeŃele de consiliul judeŃean şi de preşedintele consiliului judeŃean. FuncŃionarii publici sunt angajaŃi ai autorităŃilor şi instituŃiilor publice din administraŃia publică centrală şi locală (inclusiv structurile de specialitate din Parlament. oraşe şi judeŃe. Pentru Bucureşti. Prefectul este reprezentantul în teritoriu al Guvernului României. „funcŃionarul public este persoana numită […] într-o funcŃie publică. direct sau indirect. nu sunt funcŃionari publici angajaŃii din serviciile administrative şi de secretariat. în afară de primăriile celor şase sectoare. cadrele didactice. AdministraŃia PrezidenŃială. el neputând face parte dintr-un partid politic. funcŃionarii publici trebuie să prezinte o declaraŃie de avere. pentru preşedintele consiliului judeŃean şi pentru consilierii judeŃeni. ToŃi cetăŃenii cu drept de vot. în condiŃiile Legii 67/2004 privind alegerea autorităŃilor administraŃiei publice locale (www. Conform legii 188/1999 privind statutul funcŃionarilor publici. serviciile diplomatice şi consulare. în considerarea funcŃiei lor publice. El nu este ales prin vot. Votul este universal.cdep. 83 Presa şi actualitatea . punerea în aplicare a legislaŃiei în vigoare şi reprezentarea intereselor autorităŃii sau instituŃiei publice în raporturile acesteia cu persoane sau cu alte organizaŃii (Legea 188/1999.Unitatea de învăŃare 3 3. la numirea întro funcŃie publică. Primarii. Din 2006. Deoarece funcŃionarii publici au. ci este numit de către Guvern. direct. există Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Primarul General. în fiecare an şi la încetarea contractului de muncă. Aparatul administrativ al primăriei. egal. consilierii locali şi judeŃeni şi preşedintele consiliului judeŃean sunt însă oameni politici şi pot candida la alegerile locale din partea unul partid politic sau ca independenŃi. ReprezentanŃii locali trebuie să aibă domiciliul în localitatea respectivă sau în judeŃul respectiv. daruri sau alte avantaje”. De aceea.ro). pot vota pentru primar.

companiilor naŃionale sau regiilor autonome. pentru fiecare categorie de bugetari. de peste 10. Corectitudinea acestor declaraŃii este verificată de AgenŃia NaŃională de Integritate. persoanei care are o avere nejustificată i se poate interzice exercitarea unei funcŃii sau demnităŃi publice.eu. c) calitatea de angajat în cadrul autorităŃilor administraŃiei publice locale respective sau în cadrul aparatului propriu al prefectului din judeŃul respectiv. În plus. f) calitatea de senator. secretar de stat. de exemplu. De asemenea. pot fi confiscate. Falsul în declaraŃii este considerată o infracŃiune de către Codul Penal. deputat. Dacă un act juridic sau administrativ a fost încheiat într-o situaŃie de conflict de interese. e) calitatea de primar. În cazul primarilor şi al viceprimarilor. a administraŃiei publice locale.000 euro. arată că funcŃia de consilier este incompatibilă cu: a) funcŃia de prefect şi de subprefect. d) funcŃia de manager sau membru în consiliul de administraŃie al regiilor autonome ori de conducător al societăŃilor comerciale înfiinŃate de consiliile locale sau de consiliile judeŃene. Legea 215/2001. până la gradul IV (o licitaŃie pentru construcŃia unei clădiri. dacă în cadrul unui consiliu local se deliberează şi se votează în legătură cu o hotărâre care ar putea afecta interesele financiare ale unui consilier sau ale rudelor sale. b) orice alte activităŃi sau funcŃii publice. când o rudă are o firmă de construcŃii implicată în licitaŃia respectivă). Averile nejustificate. De aceea. Presa şi actualitatea 84 .integritate. la finalul mandatului şi anual. declaraŃii de avere şi declaraŃii de interese. subsecretar de stat şi cele asimilate acestora. altfel hotărârea poate fi declarată nulă. acesta poate fi declarat nul (www. accesat 26 iunie 2009). legea 215/2001 spune că nu poate participa la deliberări şi la vot. ministru. la aceste incompatibilităŃi se adaugă: a) orice funcŃie de conducere din cadrul societăŃilor comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acŃionar majoritar ori din cadrul societăŃilor naŃionale.Unitatea de învăŃare 3 Şi oamenii politici aleşi într-o funcŃie publică trebuie să facă publice. cu excepŃia funcŃiilor didactice şi a funcŃiilor din cadrul unor fundaŃii ori organizaŃii neguvernamentale. Conflicte de interese Tipurile de conflicte de interese sunt identificate de lege. De exemplu. pe o perioadă de trei ani. în funcŃie de hotărârea instanŃei. b) calitatea de funcŃionar public. Broşura ANI. consilierul respectiv este în conflict de interese. la începutul mandatului.

dacă acest lucru a fost decis de consilieri cu majoritate de voturi. www. Ordinea de zi a şedinŃelor este publică. oraşelor şi municipiilor. drept urmare „autorităŃile administraŃiei publice locale au dreptul să instituie şi să perceapă impozite şi taxe locale. pentru oile tinere şi sterpe. iar pe lângă Curtea de Conturi funcŃionează procurori financiari. www. Sursele de venit ale bugetelor locale (judeŃene.Unitatea de învăŃare 3 CetăŃenii pot urmări modul în care sunt luate deciziile consiliului local şi judeŃean. la trezoreria municipiului reşedinŃă de judeŃ pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor. De aceea. orăşeneşti sau comunale) sunt. impozitele pentru iahturi şi taxele pentru păşunat. în numele şi în interesul colectivităŃilor locale pe care le reprezintă. Iată. alte vărsăminte. comunele. menŃinute de primarul oraşului Giurgiu. treburile publice” (Legea 215/2001. Autonomia locală este exclusiv administrativă şi financiară. taxele de tranzit şi de ecologizare. de exemplu. municipiilor şi al judeŃului” (Legea 273/2006).ro). pentru proiecte de dezvoltare locală. c) subvenŃii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete. încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităŃi administrativteritoriale. În cadrul CurŃii de Conturi funcŃionează judecători financiari. pentru cei care treceau graniŃa cu Bulgaria. b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. în municipiul Suceava.cdep. alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit. comunele. Comunele. oraşele şi judeŃele se bucură de autonomie locală. oraşele şi judeŃele sunt bogate dacă pe teritoriul lor există companii care au o activitate economică intensă şi profitabilă. deschis pe seama direcŃiilor generale ale finanŃelor publice judeŃene. taxe. În chestiuni de importanŃă foarte mare pentru comună sau pentru oraş.ro). mai puŃin în cazul şedinŃelor consiliului local cu uşile închise. Există numeroase exemple de impozite şi taxe locale: taxa de barieră în staŃiunea Mamaia. oraşele şi judeŃele pot face împrumuturi pentru proiecte de importanŃă locală şi pot accesa fonduri de la Uniunea Europeană. În plus.cdep. se alocă lunar […] o cotă de 47% la bugetele locale ale comunelor. Astfel. oraşelor. chiar şi după aderarea la Uniunea Europeană (în 2007). ŞedinŃele sunt publice. Curtea de Conturi poate hotărî plata unor despăgubiri 85 Presa şi actualitatea . pe teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite. oraşelor şi judeŃelor” (Legea 215/2001. cum se împarte impozitul pe venit: „Din impozitul pe venit. înŃeleasă ca „dreptul şi capacitatea efectivă a autorităŃilor administraŃiei publice locale de a soluŃiona şi de a gestiona. contribuŃii. potrivit Legii 273/2006 privind finanŃele publice locale: „a) venituri proprii formate din: impozite. primarul poate propune consultarea cetăŃenilor prin referendum (Legea 215/2001). să elaboreze şi să aprobe bugetele de venituri şi cheltuieli ale comunelor. d) donaŃii şi sponsorizări (cu destinaŃie prestabilită)”. Modul în care au fost folosite bugetele locale este verificat de către Curtea de Conturi. o cotă de 13% la bugetul local al judeŃului şi o cotă de 22% într-un cont distinct.

când un metru pătrat de apartament costă 1. 2009). consiliile locale sunt autorităŃi deliberative.de dezvoltare economico-socială. pot fi concesionate sau închiriate. . concesionarea şi închirierea se face numai prin licitaŃie publică. Bunurile din domeniul privat al comunelor. De exemplu.stabileşte impozite şi taxe locale. prognoze şi programe: . de aceea am votat negativ acest proiect de hotărâre“.aprobă bugetul local şi împrumuturile. Comunele.300 de euro. proiectul Primarului General Sorin Oprescu de construire a unor parcări.000 euro. membrii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nu au aprobat.Unitatea de învăŃare 3 civile pentru pagube cauzate şi plata unor amenzi pentru abateri cu caracter financiar de către cei care gestionează incorect finanŃele publice (Legea 94/1992 privind organizarea şi funcŃionarea CurŃii de Conturi).1 PRIMĂRIA Conform legii. . autorităŃi executive. „Cum să construieşti un metru pătrat de parcare pe structură metalică uşoară cu 1. în funcŃie de hotărârile consiliilor locale sau judeŃene. .500 de euro? Este exagerat preŃul. regională. La fel. numai prin licitaŃie publică se achiziŃionează lucrările de construcŃie şi reparaŃie de interes public. zonală şi de cooperare transfrontalieră. precum şi taxe speciale. reprezentanŃi ai cetăŃenilor. de interes local sau judeŃean (de la drumuri la clădiri de şcoală).1. a explicat pentru Cotidianul unul dintre consilieri (Etves.de amenajare a teritoriului şi urbanism. pe baza unor documentaŃii tehnice şi economice care au primit acordul sau avizul consilierilor locali sau judeŃeni. pe o durată limitată. . Prin urmare. primarul este responsabil pentru punerea în aplicare a deciziilor luate de către consilierii locali. după cum arată Legea AdministraŃiei Publice Locale 215/2001. oraşelor şi judeŃelor pot fi cumpărate sau vândute. format din funcŃionari publici şi personal auxiliar care poate rămâne în primărie de la un mandat la altul. Consiliul local are atribuŃii în următoarele domenii (Legea 215/2001): avizează sau aprobă studii. Consiliul local şi primarul au un aparat propriu. Legea arată că vânzarea. A concesiona înseamnă a acorda un drept de exploatare a unui bun public. iar primarii. 3. Presa şi actualitatea 86 .de participare la programe de dezvoltare judeŃeană. Aceste bunuri pot fi date în administrare regiilor autonome şi instituŃiilor publice. oraşele şi judeŃele au bunuri în domeniul public sau privat al unităŃii administrative respective. deoarece un loc de parcare avea un preŃ estimat la 32. la începutul anului 2009.

podurilor. asigură protecŃia drepturilor copilului. tineret şi sport.administrează domeniul public şi domeniul privat al comunei sau oraşului.Unitatea de învăŃare 3 . apărarea împotriva incendiilor şi protecŃia civilă. precum şi de alte facilităŃi. . . condiŃiile materiale şi financiare necesare pentru apărarea ordinii publice. în scopul asigurării serviciilor medicale pentru populaŃie. .asigură libertatea comerŃului şi încurajează libera iniŃiativă. . .sprijină activitatea cultelor religioase. precum şi a întregii infrastructuri aparŃinând căilor de comunicaŃii de interes local. întreŃinerea şi modernizarea drumurilor. controlează şi analizează activitatea acestora.aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru acŃiuni de apărare împotriva inundaŃiilor.contribuie la organizarea de activităŃi ştiinŃifice.hotărăşte.stabileşte măsurile necesare pentru construirea. pieŃe. artistice. . sportive şi de agrement. aprobă criteriile pentru repartizarea locuinŃelor sociale. .acŃionează pentru protecŃia şi refacerea mediului înconjurător. sănătate. oboare.asigură. . . incendiilor. condiŃiile materiale şi financiare necesare pentru buna funcŃionare a instituŃiilor şi serviciilor publice de educaŃie.contribuie la realizarea măsurilor de protecŃie şi asistenŃă socială. potrivit competenŃelor sale. conservarea. analizează activitatea gardienilor publici.hotărăşte cu privire la asigurarea ordinii publice. acordarea de stimulente în natură şi în bani. a parcurilor şi rezervaŃiilor naturale. înfiinŃează şi asigură funcŃionarea unor instituŃii de binefacere de interes local. .înfiinŃează instituŃii publice. societăŃi comerciale şi servicii publice de interes local. potrivit legii.hotărăşte asupra înfiinŃării şi reorganizării regiilor autonome de interes local (cum ar fi reŃeaua de transport în comun). în condiŃiile legii. în localităŃile cu medici sau cu personal sanitar în număr insuficient. . pompierilor şi a formaŃiunilor de protecŃie civilă. culturale. dezastrelor şi fenomenelor meteorologice periculoase. 87 Presa şi actualitatea . şi propune măsuri de îmbunătăŃire a activităŃii acestora. . asemenea facilităŃi pot fi acordate şi personalului didactic.contribuie la protecŃia. jandarmeriei. urmăreşte. a poliŃiei. locuri şi parcuri de distracŃie. . restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură. . cultură.asigură. potrivit competenŃelor sale. .înfiinŃează şi organizează târguri.

. pentru agenŃii economici şi pentru instituŃiile publice.adoptarea de măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor. precum şi ale planurilor urbanistice zonale şi de detaliu. .adoptarea de măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere. împreună cu organele specializate ale statului. conform legii.adoptarea de măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităŃilor. incendiilor.prezentarea. pompierilor şi al unităŃilor de protecŃie civilă care au obligaŃia să răspundă solicitărilor sale.Unitatea de învăŃare 3 Consiliul local alege din rândul membrilor săi viceprimarul.administrarea serviciilor publice locale (inclusiv a celor legate de asistenŃă şi ajutor social). a unor informări privind starea economică şi socială a comunei sau a oraşului.asigurarea aducerii la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. aceste măsuri sunt obligatorii pentru populaŃie.îndeplinirea funcŃiei de ofiŃer de stare civilă (legată de căsătorii). prin intermediul poliŃiei. recepŃii. ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor. asigurarea ordinii publice şi a liniştii locuitorilor.adoptarea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale. asigură respectarea prevederilor planului urbanistic general. în faŃa consiliului local.întocmirea proiectul bugetului local (care trebuie aprobat de consiliu). . respectiv viceprimarii. . la nivel local. printre îndatoriri: . gardienilor publici. la ordinea şi liniştea publică. . industriale sau de orice fel. Primarul reprezintă comuna sau oraşul. epidemiilor sau epizootiilor (extinderea unei boli contagioase la animale).atribuŃiuni legate de modul în care arată o comună sau un oraş: ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localităŃii şi îl supune spre aprobare consiliului local. Primarul are. . El are ca semn distinctiv o eşarfă în culorile drapelului naŃional al României pe care trebuie să o poarte la solemnităŃi. reprezentaŃiilor sau a altor manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri. . . în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe prefect. .organizarea evidenŃei lucrărilor de construcŃii din localitate. În situaŃia în care apreciază că o hotărâre este ilegală. . Cel puŃin 25% dintre locuitorii cu drept de vot pot cere prefectului Presa şi actualitatea 88 . Un primar poate fi demis în urma organizării unui referendum. precum şi a unor informări asupra modului de aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. primarul supraveghează însă numai activitatea gardienilor publici. catastrofelor. anual sau ori de câte ori este necesar. jandarmeriei.

alimentare cu apă prin cişmele stradale.Unitatea de învăŃare 3 organizarea unui referendum. atribuŃii legate de următoarele domenii: . farmacie sau punct farmaceutic. de către locuitorii judeŃului. 3. .staŃie/haltă C. . .bugetul propriu al judeŃului şi împrumuturile. consiliul judeŃean este autoritatea administraŃiei publice locale care coordonează activităŃile consiliilor comunale şi orăşeneşti.cimitir. Consiliul judeŃean are. .dezvoltarea economico-socială a judeŃului sau a unor zone din cuprinsul acestuia (pe baza propunerilor de la consiliile locale). Doi vicepreşedinŃi sunt aleşi din rândul consilierilor. printre altele. .teren de sport amenajat. .2 CONSILIUL JUDEłEAN După cum precizează Legea AdministraŃiei Publice Locale 215/2001. . şcoală primară şi gimnazială.dispensar veterinar.puncte locale pentru depozitarea controlată a deşeurilor.magazin general. .F. dacă ei consideră că primarul nu urmăreşte interesele comunităŃii locale sau nu îşi duce la îndeplinire sarcinile de primar. . www. 89 Presa şi actualitatea . în scopul deservirii întregii comune: .parohie. impozite şi taxe. sau staŃie de transport auto. . servicii telefonice.sediu al serviciului de pompieri.cdep. LocalităŃile rurale Dotările minime obligatorii pentru satele reşedinŃă de comună. . .ro. precum şi taxe speciale. Sursa: Legea 351/2001.sediu de primărie. .cămin cultural cu bibliotecă.sediu de poliŃie şi de jandarmerie.1. spaŃii pentru servicii. . .grădiniŃă. în vederea realizării serviciilor publice de interes judeŃean.dispensar medical. dar preşedintele este ales în mod direct.poştă.

precum şi pentru protecŃia drepturilor copilului. DirecŃia Generală de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului ConstanŃa.refacerea şi protecŃia mediului înconjurător. colaborarea cu consiliile locale.repartizarea către comune. . poduri şi întreaga infrastructură aparŃinând căilor de comunicaŃii de interes judeŃean. Universitatea Populară ConstanŃa. Şcoala Populară de Arte şi Meserii ConstanŃa.ro. De exemplu. .Corpul gardienilor publici. Complexul Muzeal de ŞtiinŃe ale Naturii ConstanŃa. Domeniul Public şi Privat JudeŃean S. servicii publice de transport de sub autoritatea sa. Unitatea Medico-Socială Agigea. oraşe şi municipii a unor venituri de la bugetului de stat sau din alte surse. Centrul JudeŃean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii TradiŃionale ConstanŃa. Biblioteca JudeŃeană „Ioan N. accesat 13 august 2009): Muzeul de Istorie NaŃională şi Arheologie ConstanŃa.C.cjc. Teatrul NaŃional de Opera şi Balet „Oleg Danovski” ConstanŃa. 1 ConstanŃa. Oficiul de Mobilizare a Economiei şi Pregătirea Teritoriului pentru Apărare al JudeŃului ConstanŃa. Preşedintele consiliului judeŃean are. DirecŃia Publică JudeŃeană de EvidenŃă a Persoanelor ConstanŃa. instituŃii şi servicii publice de educaŃie.regiilor autonome de interes judeŃean. coordonarea şi controlarea activităŃii instituŃiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea consiliului judeŃean.R. Inspectoratul pentru SituaŃii de UrgenŃă Dobrogea. Roman” ConstanŃa. Muzeul de Artă ConstanŃa. . Centrul Şcolar pentru EducaŃie Incluzivă „Albatros” ConstanŃa. Centrul JudeŃean de Resurse şi AsistenŃă EducaŃională.drumuri. dezvoltarea urbanistică generală a judeŃului şi administrativ-teritoriale componente. Şcoala Specială nr. Teatrul de Copii şi Tineret ConstanŃa. . 2 ConstanŃa. . . Teatrul de Stat ConstanŃa. Centrul Militar Zonal ConstanŃa. Şcoala Sanatorială Mangalia.organizarea şi amenajarea teritoriului judeŃului. Regia Autonomă JudeŃeană de Drumuri şi Poduri ConstanŃa şi S.Unitatea de învăŃare 3 . . Consiliul JudeŃean ConstanŃa are următoarele instituŃiile publice de interes local (www.L. printre alte atribuŃii: asigurarea aducerii la îndeplinire a hotărârilor consiliului judeŃean.domeniul public şi domeniul privat al judeŃului. Şcoala Sanatorială Techirghiol.instituŃii publice şi servicii publice de interes judeŃean. precum şi a unităŃilor . ocrotire socială şi asistenŃă socială. Regia Autonomă JudeŃeană de Apă ConstanŃa (apă potabilă şi canalizare).instituŃii sociale şi culturale.instituŃii de cultură. Şcoala Specială nr. Presa şi actualitatea 90 . .

respectiv în municipiul Bucureşti. prefectul este un înalt funcŃionar public cu studii superioare juridice sau administrative sau care a exercitat cel puŃin un mandat complet de parlamentar (Legea 340/2004). a durat până pe 1 ianuarie 2006. în conformitate cu competenŃele şi atribuŃiile ce îi revin. alături de municipiul Bucureşti. poziŃia de prefect este considerată o poziŃie-cheie. FuncŃia de prefect sau de subprefect este incompatibilă cu cea de deputat sau senator. Art. aplicarea şi respectarea ConstituŃiei. el le poate ataca în instanŃă. consilier local sau judeŃean. „prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unităŃile administrativ-teritoriale”. a ordonanŃelor şi a hotărârilor Guvernului. acordând o atenŃie constantă prevenirii tensiunilor sociale. cu o funcŃie de reprezentare profesională. d) colaborează cu autorităŃile administraŃiei publice locale pentru determinarea priorităŃilor de dezvoltare teritorială. De aceea. nu există raporturi de subordonare. Şi subprefectul trebuie să aibă studii superioare. c) acŃionează pentru menŃinerea climatului de pace socială şi a unei comunicări permanente cu toate nivelurile instituŃionale şi sociale.cdep. Între prefecŃi. pe de o parte. Actul atacat este suspendat de drept (Legea 215/2001). iar până în 2004. În calitate de reprezentant al Guvernului. Dacă prefectul consideră că primarul sau preşedintele consiliului judeŃean. pe de altă parte. precum şi consiliile judeŃene şi preşedinŃii acestora.Unitatea de învăŃare 3 3. potrivit legii.1. prefectul îndeplineşte următoarele atribuŃii principale (Legea 340/2004. au trecut de un examen şi au fost renumiŃi de către Guvern pe posturile deŃinute deja („Guvernul a numit…”. b) acŃionează pentru realizarea în judeŃ. o altă funcŃie publică sau o funcŃie ori o activitate profesională remunerată în cadrul regiilor autonome. precum şi a ordinii publice. prefectul era numit de Guvern. „PrefecŃi apolitici”. are câte un prefect numit de Guvern. consiliile locale şi primari. al municipiului Bucureşti. a celorlalte acte normative. pe criterii politice. a legilor. 19): „a) asigură. precum şi al societăŃilor comerciale cu capital de stat sau privat. în care prefecŃii au fost nevoiŃi să decidă dacă îşi continuă cariera politică sau cea de prefect. consiliul local sau consiliul judeŃean au emis acte sau prevederi ilegale. a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor.3 PREFECTURA Fiecare judeŃ al României. explică legea 340/2004 privind instituŃia prefectului (www. la nivelul judeŃului sau. 91 Presa şi actualitatea . După cum arată Legea 215/2001. când legislaŃia a fost schimbată. Acum. după caz. Perioada de tranziŃie. când 39 de prefecŃi au renunŃat la cariera politică.ro). 2006). 2005.

ro. victima propriilor megalomanii”. în calitate de preşedinte al Comitetului judeŃean pentru situaŃii de urgenŃă. ale consiliului local sau ale primarului. cooperarea sau asocierea cu instituŃii similare din Ńară şi din străinătate. 4 ianuarie 2006. în vederea promovării intereselor comune. f) asigură. ducerea la îndeplinire. a limbii materne în raporturile dintre cetăŃenii aparŃinând minorităŃilor naŃionale şi serviciile publice deconcentrate în unităŃile administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20%. Comunicate de presă Presa şi actualitatea 92 . m) asigură folosirea. j) asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană. k) dispune măsuri de aplicare a politicilor naŃionale hotărâte de Guvern şi a politicilor de integrare europeană. prin organele legal abilitate.Unitatea de învăŃare 3 e) verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului judeŃean. www. g) dispune. Antoaneta. BIBLIOGRAFIE Articole de presă ***.net. 15 februarie 2009. fondurile special alocate de la bugetul de stat şi baza logistică de intervenŃie în situaŃii de criză. în scopul desfăşurării în bune condiŃii a acestei activităŃi. în condiŃiile legii.” Material realizat de Raluca Radu. PrefecŃi apolitici. l) hotărăşte. în condiŃiile stabilite prin lege. „Primarul Oprescu.cotidianul. i) dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracŃiunilor şi apărarea drepturilor şi a siguranŃei cetăŃenilor. www. măsurile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea acestora şi foloseşte în acest sens sumele special prevăzute în bugetul propriu cu această destinaŃie. a măsurilor de pregătire şi intervenŃie pentru situaŃii de urgenŃă. Cotidianul. împreună cu autorităŃile şi organele abilitate. în calitate de şef al protecŃiei civile. în condiŃiile legii. h) utilizează. Etves.realitatea.

c) funcŃia de manager sau membru în consiliul de administraŃie al regiilor autonome.Unitatea de învăŃare 3 Guvernul României – Biroul de Presă. www. c) nu este posibilă. b) calitatea de funcŃionar public. începând cu 1 ianuarie 2006. site-ul oficial al AgenŃiei NaŃionale pentru Integritate. Legea 188/1999 privind statutul funcŃionarilor publici. 39 de prefecŃi care au…”.integritate. Legea 67/2004 privind alegerea autorităŃilor administraŃiei publice locale.eu. 93 Presa şi actualitatea . site-ul oficial al Camerei DeputaŃilor.gov. Legea 273/ 2006 privind finanŃele publice locale. Lucrare de verificare AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 1. d) cadru didactic. Site-uri de Internet www. 23 decembrie 2005. site-ul oficial al Consiliului JudeŃean ConstanŃa. Legea 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional.cdep. FuncŃia de primar este incompatibilă cu: a) funcŃia de prefect şi de subprefect.ro. LegislaŃie Legea 94/1992 privind organizarea şi funcŃionarea CurŃii de Conturi. Vânzarea. b) se face cu acordul consiliilor locale. Legea 340/2004 privind instituŃia prefectului. „Guvernul a numit în funcŃie. potrivit legii. www. Repertoriu legislativ. www. 2.ro.ro.cjc. concesionarea sau închirierea bunurilor comunelor şi oraşelor: a) se face prin licitaŃie publică.

Nu a cerut nici o derogare şi nici o perioadă de tranziŃie. 2 CONSILIUL NAłIONAL AL AUDIOVIZUALULUI La nivel european. h) puncte locale pentru depozitarea controlată a deşeurilor. adică a tradus şi a adoptat legislaŃia relevantă pe domeniul cultură şi audiovizual. sub forma Directivei pentru Serviciile Media Audiovizuale. Această directivă se aplică tuturor companiilor de radio şi de televiziune. denumit „Cultura şi politica audiovizuală”. România a adoptat întregul acquis communautaire în vigoare în decembrie 2000. Directiva „Televiziunea fără frontiere”.eu/avpolicy. România a deschis capitolul de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană. la combaterea urii rasiale şi religioase şi la garantarea independenŃei instituŃiilor naŃionale de reglementare (ec. Directiva pentru Serviciile Media Audiovizuale se referă la păstrarea diversităŃii culturale. Presa şi actualitatea 94 . adoptată de către Consiliul European în 1989.europa. e) parohie. are ca scop adoptarea la nivel european a unui set minim de reguli comune de funcŃionare pentru toate televiziunile şi radiourile europene. g) sediu al serviciului de pompieri. c) cămin cultural cu bibliotecă. i) alimentare cu apă. deoarece autorităŃile române intenŃionau să implementeze acquis-ul imediat după aderarea la UE. Orice comună trebuie să aibă: a) dispensar medical. f) dispensar veterinar.Unitatea de învăŃare 3 3. prin satelit sau prin cablu) şi de statut (public sau privat). d) teren de sport amenajat. farmacie sau punct farmaceutic. 3. şi l-a închis în mod provizoriu în decembrie 2002. indiferent de modalitatea de transmitere a semnalului (terestru. România nu a putut respecta cotele minime de producŃii europene care ar fi trebuit transmise în mod obligatoriu de către posturile din audiovizual. la protejarea copiilor şi a consumatorilor. la menŃinerea pluralismului în ceea ce priveşte oferta de media. regulile care vizează sectorul audiovizual sunt guvernate de principiul pieŃei libere. b) sediu de poliŃie şi de jandarmerie. accesat 29 iunie 2009). Înainte de momentul aderării. în octombrie 2000. amendată în 1997 şi revizuită în 2007.

respectând legislaŃia în vigoare. După apariŃia CNA. 1992 – Prima reglementare a audiovizualului românesc Consiliul NaŃional al Audiovizualului a apărut însă cu opt ani înainte de adoptarea de către România a legislaŃiei europene. România a putut pune în aplicare Decizia 258/ 2003. AGCOM . şi se supun pe de o parte reglementărilor care privesc organizaŃiile comerciale în general. iar pe de alta. regulilor care derivă din exercitarea libertăŃii de exprimare şi a libertăŃii de informare. a publicităŃii. a sportului. adoptată de Consiliul NaŃional al Audiovizualului . printre care şi SOTI. Înainte de 1992 au fost lansate mai multe posturi de radio şi mai multe televiziuni locale. arată ConstituŃia României.Unitatea de învăŃare 3 din cauza unor înŃelegeri cu OrganizaŃia Mondială a ComerŃului (IMCA. 2003). cu efecte benefice mai ales din punctul de vedere al producătorilor din Statele Unite ale Americii şi din America de Sud. pentru incitare la ură la adresa minorităŃilor. Fiecare Ńară europeană are un organism asemănător CNA.Autorità per le garanzie nelle comunicazioni (Italia. CNA acordă licenŃe pentru o perioadă de 9 ani. în 2002. de către Consiliul NaŃional al Audiovizualului. în cazul posturilor de radio şi televiziune. 95 Presa şi actualitatea . Această înŃelegere garanta o piaŃă deschisă pentru producŃiile audiovizuale de oriunde din lume. cu rolul de a acorda licenŃe pentru posturile de radio şi de televiziune şi de a veghea la respectarea legislaŃiei audiovizuale: Conseil supérieur de l’audiovisuel (FranŃa. LicenŃele de funcŃionare pot fi reînnoite pentru alŃi 9 ani. organizaŃiile de presă pot fi finanŃate atât de stat.CNA în legătură cu distribuŃia produselor culturale europene. dacă postul de radio sau de televiziune a folosit licenŃa. cât şi de persoane sau firme particulare. Prin lege. organizaŃiile de presă pot fi obligate să facă publică sursa finanŃării. a jocurilor. 1989). Decizia arată că timpul destinat produselor culturale europene ar trebui să depăşească 50% din timpul de emisie. posturile de radio şi de televiziune funcŃionează pe baza licenŃei acordate de către Consiliul NaŃional al Audiovizualului. cu excepŃia ştirilor. Ofcom . în Bucureşti.Office of Communications (Marea Britanie. a teletextului şi a teleshopping-ului. Prin ConstituŃie. După momentul aderării. fapt ce va fi impus din 2004. 2004). fără ca statul să le poată reglementa din punct de vedere al conŃinutului. În 1992. Parlamentul României a votat o legislaŃie care avea ca scop reglementarea zonei audiovizualului şi înfiinŃarea Consiliului. Unul dintre cazurile în care CNA a folosit dreptul de a suprima o licenŃă de emisie este cel al televiziunii OTV. în cazul în care postul nu mai emite. licenŃă care poate fi suprimată pentru încălcări repetate ale legii sau poate fi pierdută. 1997).

să elibereze licenŃe audiovizuale analogice şi digitale şi autorizaŃii de retransmisie pentru exploatarea serviciilor de programe de radiodifuziune şi televiziune şi să emită decizii de autorizare audiovizuală. criteriile şi procedura pentru acordarea licenŃelor audiovizuale analogice şi digitale (pentru posturile radio şi TV). la propunerea Senatului (3 membri).să stabilească procedura de acordare a autorizaŃiei de retransmisie (pentru firmele de retransmisie prin cablu şi satelit). Prin Legea Audiovizualului 504/2002 (www. Consiliul este format din 11 membri numiŃi de către Parlament. b.ro). a Camerei DeputaŃilor (3 membri). urmărirea exprimării corecte în limba română şi în limbile minorităŃilor naŃionale. Consiliul are următoarele responsabilităŃi: . c. asigurarea informării corecte a opiniei publice. . starea de asediu ori de conflict armat. principiile şi regulile de desfăşurare a campaniilor electorale şi a celor pentru referendum. a Preşedintelui României (2 membri) şi a Guvernului (3 membri). religie. rectificare şi alte măsuri echivalente. sex. publicitate electorală şi teleshopping. plasare de produse. responsabilităŃile audiovizuale. inclusiv publicitate. asigurarea echidistanŃei şi a pluralismului. naŃionalitate. prin prelungirea mandatelor membrilor săi de la patru la şase ani.cna. . comunicări comerciale audiovizuale.2. politici nediscriminatorii cu privire la rasă. j. k. f. sponsorizare. transmiterea informaŃiilor şi a comunicatelor oficiale ale autorităŃilor publice cu privire la calamităŃi naturale.Unitatea de învăŃare 3 3. i.1 ATRIBUłII ALE CNA CNA a fost înfiinŃat prin Legea 48/1992 ca o autoritate publică sub control parlamentar. starea de necesitate sau de urgenŃă. protecŃia minorilor. g. adoptată în 2002. în serviciile de programe audiovizuale. . e. convingeri politice şi orientări sexuale. exercitarea dreptului la replică. a întărit statutul Consiliului. h. Presa şi actualitatea culturale ale furnizorilor de servicii media 96 . pentru a scădea gradul de dependenŃă al acestora de partidele politice. l. d.să emită decizii cu caracter de norme de reglementare mai ales cu privire la: a.să stabilească condiŃiile. O nouă legislaŃie. apărarea demnităŃii umane şi a dreptului la propria imagine.

de desfăşurarea unei campanii electorale. indiscutabil. Consiliul este consultat cu privire la poziŃia României şi îşi poate trimite reprezentanŃi la respectivele negocieri. 3. În aceste scopuri. CNA acŃionează după ce un mesaj a fost transmis. Consiliul este consultat cu privire la toate proiectele de acte normative prin care se reglementează activităŃi din domeniul audiovizual ori în legătură cu acesta. în beneficiul publicului. există ARA – AsociaŃia pentru Radio AudienŃă. 97 Presa şi actualitatea . a impus şi a explicat. CNA acŃionează fie la sesizarea propriilor săi angajaŃi (din oficiu).2. Drept urmare. care a evoluat. nu înainte: reglementează şi sancŃionează abaterea. în ultimele două decenii. având obligaŃia să păstreze confidenŃialitatea datelor care nu au caracter public. la amendă şi chiar la retragerea licenŃei de funcŃionare. CNA are printre atribuŃii asigurarea unei oferte de media echilibrate şi a unei pieŃe de media în care funcŃionează mai mulŃi actori. SancŃiunile sunt. CNA a stabilit. CNA emite decizii. nu cenzurează. un efect benefic asupra peisajului audiovizual din România. în funcŃie de evoluŃia reglementărilor europene şi a pieŃei de media româneşti. informaŃii şi documente care privesc îndeplinirea atribuŃiilor sale. recomandări şi instrucŃiuni pentru reglementarea producătorilor şi difuzorilor de produse culturale audiovizuale din România. La negocierile internaŃionale cu privire la domeniul audiovizual.Unitatea de învăŃare 3 să elaboreze instrucŃiuni şi să emită recomandări pentru desfăşurarea activităŃilor în domeniul comunicării audiovizuale. a drepturilor femeii şi copilului. Consiliul este autorizat să solicite şi să primească de la furnizorii şi distribuitorii de servicii de programe audiovizuale orice date. reglementări legate de informarea corectă a publicului. de nenumărate ori. avizul Consiliului fiind obligatoriu. de apărarea demnităŃii umane. Plecând de la regulile legate de conŃinutul audiovizual valabile la nivel european. Consiliul are propria sa structură operaŃională. de la o somaŃie publică de intrare în legalitate. pentru televiziuni. pentru a identifica apariŃia unor posturi cu poziŃie dominantă pe piaŃă (aşa cum indică Legea 504/2002). În plus. Prin urmare. fie la cererea unei autorităŃi publice. fie ca urmare a plângerii depuse de o persoană fizică sau juridică afectată în mod direct prin încălcarea prevederilor Legii audiovizualului sau ca urmare a plângerii depuse de organizaŃii neguvernamentale specializate în protejarea drepturilor omului.2 CNA ŞI MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA ExistenŃa CNA a avut. CNA are liber acces la aceste informaŃii. în funcŃie de gravitatea faptei şi de comportamentul anterior. Pentru radio. de protecŃia copiilor. din 2001 a fost înfiinŃată ARMA . Efectele se simt la nivelul întregului sistem mass-media. inclusiv din punct de vedere calitativ.AsociaŃia Română pentru Măsurarea AudienŃelor. care include un serviciu de monitorizare la nivel naŃional.

corpurile mutilate. Material realizat de Raluca Radu. În plus.eu. Roumanie – Monograph. au fost eliminate treptat din programele de ştiri imaginile şi numele victimelor unor infracŃiuni sau ale unor accidente. Decizia CNA 258/ 2003 privind difuzarea operelor audiovizuale europene. 2003.Unitatea de învăŃare 3 Astfel. Etude DG EAC / 59/ 02. Legea Audiovizualului 504/2002. Mars 2004. scene cu conotaŃii sexuale sau comportamente considerate periculoase pentru minori pot fi difuzate doar în anumite perioade ale zilei (Decizia 78/2002 privind protecŃia minorilor în cadrul serviciilor de programe). Filmele şi programele de divertisment care conŃin scene de violenŃă. În timpul campaniilor electorale. care pot servi drept partener de discuŃie în ceea ce priveşte reglementarea şi autoreglementarea domeniului. televiziunile care transmit mesaje electorale trebuie să aloce timp de antenă tuturor candidaŃilor. Decizia CNA 78/2002 privind protecŃia minorilor în cadrul serviciilor de programe. existenŃa CNA a forŃat coagularea reprezentanŃilor industriilor comunicării în asociaŃii profesionale. De asemenea. Paysage audiovisuel et politiques publiques des pays candidats dans le secteur audiovisuel. Este vorba despre Consiliul Român pentru Publicitate – RAC sau despre AsociaŃia Română de ComunicaŃii Audiovizuale – ARCA. au fost eliminate treptat mesajele puternic discriminatorii. Presa şi actualitatea 98 . permiŃând astfel publicului să ia o decizie de vot în cunoştinŃă de cauză. Site-uri de Internet ec.europa. Audiovisual and Media Policies. site-ul oficial al Comisiei Europene. LegislaŃie ConstituŃia României. Legea Audiovizualului 48/1992. BIBLIOGRAFIE Studii IMCA pour la Commission européenne – DG EAC.

b) pluralitatea de voci pe piaŃa de media. înfiinŃarea unei instituŃii de poliŃie politică prin care să se exercite un control total asupra populaŃiei şi care să garanteze stabilitatea statului. 481). Lucrare de verificare AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 1.ro. 2.3 CONSILIUL NAłIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂłII Instaurarea regimului comunist în România.Unitatea de învăŃare 3 www. site-ul oficial al Consiliului NaŃional al Audiovizualului. rămase în activitate şi după 1945 (Raport final. Consiliul NaŃional al Audiovizualului a fost înfiinŃat prin lege în: a) 1989. 3. Până în acel moment. printre altele.cna. 2007. c) 1997. acŃiunile represive au fost întreprinse de vechile structuri poliŃieneşti. ea fiind „în mod explicit definită drept instituŃie a statului. a presupus. prin orice mijloace” (Raport final. p. p. c) accesul tuturor producătorilor internaŃionali pe o piaŃă liberă. după 23 august 1944. Uniunea Europeană are o legislaŃie pentru audiovizual care protejează: a) produsele culturale europene. 2007. 480). 99 Presa şi actualitatea . Securitatea. b) 1992. ca poliŃie politică (adică instituŃie represivă care deŃinea dreptul de a efectua anchete. de a instrumenta cazuri şi a aplica pedepse). a fost înfiinŃată printr-un decret din 1948. d) 2003. menită să poarte o luptă a majorităŃii «democrat populare» împotriva «rămăşiŃelor burgheze».

DenumiŃi generic „informatori”. o persoană recrutată ca informator îşi dădea acordul să colaboreze cu organele poliŃiei politice din România (Albu. descoperirea şi lichidarea infracŃiunilor îndreptate împotriva securităŃii statului pentru combaterea oricăror manifestări care afectează interesele orânduirii noastre socialiste. iar evoluŃia aparatului său a fost circumscrisă acestui scop. homosexualitatea) puteau pune persoana în situaŃia Presa şi actualitatea 100 . organizat şi activ organele de securitate în activitatea pe care o desfăşoară pentru prevenirea. Securitatea i-a arestat. 2007. 480 şi urm). 505). Tortura fizică (bătăi bestiale. extinderea şi gestionarea unei reŃele informative alcătuită din colaboratori recrutaŃi din rândul tuturor structurilor socioprofesionale. înfometare. p. O rudă fugită în străinătate.. 2002. p. p. 2007.) era însoŃită de tortura morală (şantaj. „Aparatul poliŃiei politice a avut un rol esenŃial de consolidare a comunismului. o situaŃie compromiŃătoare (de exemplu adulterul. mă angajez să sprijin în mod secret. InstituŃia SecurităŃii a avut de-a lungul timpul mai multe denumiri: DirecŃia Generală a SecurităŃii Poporului. Denumită în epocă. Prin documentul respectiv. administrarea de şocuri electrice. 62). Cercetări recente au arătat că informatorii erau recrutaŃi prin şantaj. OfiŃerii DirecŃiei Generale a SecurităŃii Poporului erau singurii competenŃi în „a instrumenta infracŃiunile ce primejduiesc regimul democratic şi securitatea poporului” (Raport final. o componentă fundamentală în administrarea actului de poliŃie politică. aceştia culegeau şi transmiteau informaŃii despre atitudinea cetăŃenilor faŃă de regimul comunist (Raport final. întunecoase.Unitatea de învăŃare 3 Mai întâi de toate. Pe lângă administrarea sentimentului de frică în rândul populaŃiei. anchetat şi torturat pe toŃi cei care se împotriveau direct sau indirect regimului comunist. prin mijloace ale terorismului de stat. Consiliul SecurităŃii Statului. semnat cu numele real sau cu cel conspirativ. DirecŃia Generală a SecurităŃii Statului. Principala sa atribuŃie a constat în inocularea şi administrarea sentimentului de frică. Practic. un alt rol al său a fost acela de a institui un control total asupra populaŃiei. dar şi prin apelul la sentimentele patriotice. „tăiş al sabiei în lupta de clasă”. 15). Securitatea a însemnat represiune. acesta a fost rolul SecurităŃii în regimul comunist din România. izolarea în celule umede. 2008. Departamentul SecurităŃii Statului din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (ultima titulatură pe care o avea în decembrie 1989). în funcŃie de specificitatea contextului intern şi internaŃional în care acŃiona” (Oprea. Şantajul presupunea existenŃa unor fapte în trecutul persoanei care o făceau vulnerabilă. În primii ani ai comunismului au fost arestate zeci de mii de persoane considerate a fi „elemente duşmănoase” faŃă de regimul instaurat în România. cu şobolani etc. un părinte fost moşier.” Aşa suna angajamentul pe care trebuiau să-l semneze colaboratorii SecurităŃii din perioada comunistă. intimidări). exercitat prin constituirea. ameninŃări. Ministerul SecurităŃii Statului.. p. „braŃ înarmat al Partidului”. „Subsemnatul.

arată Raportul. 2004. p. Detaliile puteau merge până la meniul zilnic. cu cine sunt în conflict şi de ce.1 ÎNFIINłAREA C.. interceptarea şi violarea corespondenŃei. Amploarea activităŃilor de supraveghere şi control a cetăŃenilor nu poate fi deocamdată stabilită statistic. cum şi cu cine se distrează. 135). 2004. în care Ńinta erau „duşmanii poporului”. toŃi cetăŃenii trebuiau urmăriŃi „pentru a fi împiedicaŃi să reacŃioneze critic la adresa regimului şi pentru a deveni complet obedienŃi”. p. [. violent-represivă. de sabotaj economic. În cadrul SecurităŃii existau direcŃii care se ocupau cu ascultarea telefoanelor. rude sau prieteni: ce probleme de familie au. titlul cărŃilor din bibliotecă sau numărul sticluŃelor de ojă din baie. piesele sunt mici şi nu spun mare lucru – laolaltă însă.. fără excepŃie”. ce citesc. semăna cu asamblarea unui puzzle: separat. Activitatea SecurităŃii nu se rezuma doar la recrutarea informatorilor şi la prelucrarea informaŃiilor obŃinute de acestea. Tuturor acestor oameni li se cerea un lucru simplu în aparenŃă: „să înşire oral sau în scris câteva banalităŃi despre colegi. După 1989. dar există certitudinea că avea proporŃii gigantice (Raport final. Securitatea trece într-o etapă obsesiv-preventivă. 133-134). acŃiuni de intimidare şi anihilare fizică a cetăŃenilor români din străinătate care militau împotriva regimului comunist (cazul atentatului cu bombă de la SecŃia română a postului de radio Europa Liberă). din motive pe care ofiŃerul nu le comunica niciodată colaboratorilor săi. După o primă fază. 2007.N.S. ce posturi de radio sau ce muzică ascultă.. care se întinde până în decembrie 1989. căruia i se cerea colaborarea sub un pretext de genul următor: împiedicarea unor acte de spionaj. numeroase voci ale societăŃii civile din România au cerut înfiinŃarea unei instituŃii care să preia arhiva fostei SecurităŃii. culegerea de informaŃii despre cetăŃenii străini care vizitau România..] Urmărirea unei persoane. ce planuri de viitor îşi fac. Uneori. cadourile primite din străinătate. Raportul final al Comisiei PrezidenŃiale pentru Analiza dictaturii comuniste din România subliniază faptul că folosirea civililor ca informatori şi extinderea permanentă a reŃelei de colaboratori arată clar dorinŃa regimului de a-i supraveghea permanent pe toŃi cetăŃenii. compun un tablou general plin de semnificaŃii” (NagâŃ. 520-521). pp.3.A. 3. Se invoca datoria cetăŃeanului de aşi apăra Ńara (NagâŃ. chiar şi pe cei care păreau inofensivi: „PrezenŃa în reŃea a surselor din cele mai diverse medii – de la deŃinuŃi politici la elevi. a atacurilor străine etc. să 101 Presa şi actualitatea . Aparent nimic grav sau care să nu fie cunoscut de toată lumea.S. urmărirea persoanelor considerate periculoase pentru regim. se apela la naivitatea individului. Astfel. preŃul coşniŃei lunare. de la oameni de cultură la foşti ilegalişti sau membri de partid – dovedeşte că întreaga populaŃie era vizată.Unitatea de învăŃare 3 de a accepta să semneze un angajament de colaborare.

în baza Legii 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliŃiei politice comuniste a fost înfiinŃat Consiliul NaŃional Pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii (C. subofiŃer de Securitate.S. art. era în ansamblul ei. întocmit de Securitate. care au contribuit cu informaŃii la completarea dosarului şi poate solicita verificarea calităŃii de lucrător al SecurităŃii pentru ofiŃerii sau subofiŃerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. 24/10 martie 2008. acte etc. În prezent. pe o perioadă de 6 ani. persoana respectivă are dreptul să afle identitatea lucrătorilor SecurităŃii şi a colaboratorilor acesteia. acestea se restituie titularului. Dacă există înscrisuri originale (manuscrise.S. pot cere să aibă acces la dosarul acesteia rudele sale până la gradul al patrulea sau moştenitorii testamentari. Această ordonanŃă a fost adoptată după ce Curtea ConstituŃională a semnalat faptul că Legea nr.) sau obiecte personale reŃinute de Securitate. deoarece asupra acestora sau exercitat presiuni care puteau ajunge până la tortura fizică şi psihică. prin note. în scopul susŃinerii puterii comuniste (OUG. 2). Presa şi actualitatea 102 .S. InstituŃia are o structură unică la nivel naŃional. Potrivit legislaŃiei în vigoare (OUG. Nu sunt consideraŃi colaboratori cei care au dat declaraŃii în timpul anchetelor penale sau al proceselor sau cei care nu împliniseră 16 ani la data colaborării cu Securitatea. precum şi orice cetăŃean al unei Ńări membre a OrganizaŃiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) sau al unui stat membru al Uniunii Europene. Consiliul NaŃional pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii este o autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică. informaŃii prin care se denunŃau activităŃi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliŃiei politice comuniste. Colaborator al SecurităŃii era acea persoană care furniza informaŃii. Legea defineşte ca fiind lucrător al SecurităŃii orice ofiŃer. inclusiv ofiŃer sub acoperire. funcŃionează în baza OrdonanŃei de UrgenŃă a Guvernului României nr. finanŃată de la bugetul de stat. rapoarte scrise sau prin relatări verbale către Securitate. scrisori. poate avea acces la propriul dosar. nr. aflată sub controlul Parlamentului. 1). Astfel. neconstituŃională. C. nr.A. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea SecurităŃii. Acest drept se exercită la cerere şi constă în posibilitatea de a studia dosarul şi de a obŃine copii de pe actele dosarului şi de pe alte documente care se referă sau au legătură cu persoana sa.). De asemenea. Dacă persoana urmărită nu mai este în viaŃă. orice cetăŃean român sau cetăŃean străin care după 1945 a avut cetăŃenie română.N. fiind condusă de un Colegiu compus din 11 membri numiŃi de Parlamentul României.N. 24/10 martie 2008.S. care în perioada 1945-1989 a întreprins activităŃi care încălcau drepturi şi libertăŃi fundamentale ale omului. art.Unitatea de învăŃare 3 deconspire numele ofiŃerilor şi colaboratorilor acesteia şi să cerceteze activitatea acestei instituŃii de represiune şi de poliŃie politică.A.

Unitatea de învăŃare 3

Sunt asimilaŃi colaboratorilor toŃi cei care aveau competenŃe decizionale, juridice ori politice şi care au luat decizii, la nivel central sau local, cu privire la activităŃile SecurităŃii ori cu privire la activitatea altor structuri de represiune ale regimului totalitar comunist (OUG, nr. 24/10 martie 2008, art. 2) Sub denumirea de propriul dosar, legea se referă la orice material întocmit de Securitate şi de către alte structuri de represiune ale regimului totalitar comunist, indiferent de suport, despre o persoană sau mai multe persoane. Dosarul poate conŃine note informative date de colaboratori, rapoarte ale ofiŃerilor de Securitate, transcrieri ale convorbirilor telefonice, scrisori sau telegrame interceptate de Securitate.

3.3.2. PRINCIPALELE ATRIBUłII ALE C.N.S.A.S.
C.N.S.A.S. are, prin lege, atribuŃia de a asigura: – accesul la propriul dosar întocmit de Securitate şi deconspirarea lucrătorilor SecurităŃii şi a colaboratorilor acesteia; – accesul la informaŃiile de interes public privind calitatea de lucrător al SecurităŃii în cazul candidaŃilor la alegerile prezidenŃiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European (Preşedintele României, deputaŃi şi senatori, membrii guvernului, membrii români ai Parlamentului European, secretarii de stat, prefecŃi, primari, consilieri locali). Aceste informaŃii pot fi furnizate presei, la cerere, dar şi partidelor politice, O.N.G.-urilor, precum şi instituŃiilor publice; - publicarea informaŃiilor şi a documentelor cu privire la activitatea, structura şi componenŃa SecurităŃii, care atestă implicarea acesteia şi a altor structuri politice şi represive ale regimului totalitar comunist în fapte de încălcare a drepturilor şi libertăŃilor fundamentale ale omului; - organizarea şi desfăşurarea activităŃilor educative şi sprijinirea cercetărilor prin conferinŃe şi expoziŃii, derularea unor programe educaŃionale, publicarea de studii ştiinŃifice, monografii, colecŃii de documente, în vederea cunoaşterii trecutului României între 1945-1989 şi consemnării istorice a activităŃilor represive ale regimului comunist; - publicarea documentelor cu privire la cazurile neelucidate de decese sau de dispariŃii produse în urma acŃiunilor SecurităŃii şi sesizarea organelor de cercetare penală, atunci când este cazul; - accesul cercetătorilor acreditaŃi de Colegiul C.N.S.A.S. la documentele şi informaŃiile cu privire la structura, componenŃa, metodele şi activităŃile SecurităŃii (OUG, Nr. 24/10 martie 2008, Art. 14).

103

Presa şi actualitatea

Unitatea de învăŃare 3

Colegiul C.N.S.A.S.
C.N.S.A.S. este condus de un colegiu, alcătuit din 11 membri. Aceştia sunt numiŃi de către Parlament, în felul următor: a) doi membri sunt reprezentanŃi ai societăŃii civile: unul este propus de Preşedintele României, iar celălalt de către primul-ministru, pe baza consultării cu organizaŃii neguvernamentale; b) nouă membri sunt propuşi de grupurile parlamentare, potrivit configuraŃiei politice a celor două Camere. Din Colegiul C.N.S.A.S. nu pot face parte foştii lucrători ai SecurităŃii sau colaboratorii acesteia şi persoanele cu antecedente penale. Pe perioada mandatului, membrii Colegiului nu pot face parte din partide politice (OUG, Nr. 24/10 martie 2008, Art. 17). Colegiul şi fiecare dintre membrii săi răspund în faŃa Parlamentului României pentru modul de îndeplinire a atribuŃiilor ce le revin (OUG, Nr. 24/10 martie 2008, Art. 21)

3.3.3 ACTIVITATEA C.N.S.A.S.
C.N.S.A.S. desfăşoară mai multe tipuri de activităŃi. În primul rând, asigura accesul persoanelor la propriul dosar sau la dosarul rudelor decedate. Accesul este permis în baza unei cereri scrise. De obicei, Consiliul informează petentul despre existenŃa dosarului abia după minim şase luni de la depunerea cererii. Consultarea efectivă a dosarului presupune un timp îndelungat de aşteptare. În al doilea rând, C.N.S.A.S. are ca atribuŃie verificarea candidaŃilor la alegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenŃiale. Aceştia sunt obligaŃi de lege să facă o declaraŃie publică pe propria răspundere prin care să confirme că au avut sau nu calitatea de lucrător al SecurităŃii sau de colaborator al acesteia. DeclaraŃiile se depun la Biroul Electoral Central, care le trimite Consiliului NaŃional pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii. Consiliul verifică din oficiu dacă există în arhiva sa documente sau informaŃii privind o posibilă colaborare a candidatului respectiv cu fosta Securitate. Rezultatele acestei cercetări se fac publice. Decizia Consiliului poate fi contestată la Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie (OUG, Nr. 24/10 martie 2008, Art. 4 şi 5). La cererea persoanelor fizice, a instituŃiilor statului sau a mass-media pot fi verificaŃi în arhiva C.N.S.A.S. şi cei care sunt numiŃi în funcŃii publice: personalul diplomatic şi consular, Avocatul Poporului şi adjuncŃii săi, membrii în Consiliul NaŃional al Audiovizualului, judecătorii, procurorii, grefierii, rectorii, prorectorii, decanii, prodecanii facultăŃilor de stat sau private, inspectorii şcolari, directorii de licee sau grupuri şcolare, preoŃii şi ierarhii, membrii consiliilor de administraŃie ale societăŃilor publice de radio şi de televiziune, directorii, redactorii-şefi, redactori în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisă, analiştii politici etc. (OUG, Nr. 24/10 martie 2008, Art. 3).
Presa şi actualitatea

104

Unitatea de învăŃare 3

O altă direcŃie de activitate a Consiliului o reprezintă încurajarea cercetărilor privind stabilirea adevărului istoric despre perioada comunistă. Orice persoană care doreşte să efectueze studii, analize sau cercetări legate de perioada 1945-1989 poate solicita printr-o cerere scrisă accesul la arhivele fostei SecurităŃi. Accesul la dosare este dificil, deoarece există proceduri birocratice care pot dura un timp îndelungat (uneori şi două-trei luni). Cercetătorii au obligaŃia de a folosi documentele respective astfel încât să nu aducă atingere vieŃii private a persoanelor menŃionate în acestea.

Arhiva C.N.S.A.S.
Arhiva Consiliului NaŃional pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii provine de la Serviciul Român de InformaŃii, Serviciul de InformaŃii Externe, Ministerul JustiŃiei, Ministerul Public, Arhivele NaŃionale, Ministerul Apărării NaŃionale, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative. Este vorba, conform datelor de pe site-ul C.N.S.A.S., de peste 20 de kilometri liniari de arhivă. Preluarea acestor documente s-a efectuat treptat şi continuă şi astăzi. Site-ul C.N.S.A.S. arată că la sfârşitul anului 2007, fondul informativ din arhiva C.N.S.A.S. totaliza un număr de 1.075.050 dosare cu 1.255.550 volume; fondul reŃea avea 426.600 dosare cu 546.100 volume, iar fondul documentar, 19.500 de dosare cu 51.870 volume. Arhiva are la bază fişele de cartotecă ale fostei SecurităŃi, care conŃin datele privitoare la persoane, probleme sau instituŃii, clasate după anumite criterii şi norme arhivistice. Pe baza acestor fişe se pot identifica în arhivă dosarele întocmite de fosta Securitate. Cartoteca are peste un milion de fişe de evidenŃă (www.cnsas.ro, accesat în iulie 2009). Fondul informativ (operativ) conŃine dosarele privitoare la acŃiunile de urmărire, verificare şi supraveghere informativă a persoanelor aflate în atenŃia SecurităŃii. Fondul reŃea se referă la dosarele personale ale informatorilor şi colaboratorilor fostei SecurităŃi. Ele sunt alcătuite din angajamentul persoanei recrutate, notele şi rapoartele întocmite de aceasta şi de ofiŃerul de Securitate cu care Ńinea legătura. Fondul documentar cuprinde dosare care conŃin documente legate de o anumită zonă de interes pentru fosta Securitate, cum ar fi: activitatea partidelor istorice, mişcările naŃionaliste, mişcările de rezistenŃă, colectivizarea agriculturii, desfăşurarea alegerilor, activitatea religioasă, intelectualitatea. Pe lângă aceste fonduri, mai există şi altele dedicate dosarelor de urmărire a comunităŃilor românilor din străinătate, dosarelor de anchetă penală, dosarele cu manuscrise confiscate, dosarelor administrative şi de cadre ale ofiŃerilor şi angajaŃilor fostei SecurităŃi şi dosarele de contrainformaŃii militare (www.cnsas.ro). Material realizat de Romina Surugiu.

105

Presa şi actualitatea

ro. Oprea..S. Iaşi.S. Marius (2002). b) Parlament. ViaŃa cotidiană în comunism.. site-ul oficial al Consiliului NaŃional pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii.S. Iaşi. O istorie a SecurităŃii în documente (1949-1989). Polirom. întocmit de Securitate.Unitatea de învăŃare 3 BIBLIOGRAFIE CărŃi Albu. Site-uri de Internet www. Iaşi. este condus de un colegiu.A. Informatorul. Banalitatea răului. 2. Lucrarea de verificare AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 1. numiŃi de. Potrivit legislaŃiei în vigoare. c) orice cetăŃean al unei Ńări membre NATO sau U. a) orice cetăŃean român.. a) preşedintele Ńării. Humanitas. în Adrian Neculau (coord. editat de Vladimir Tismăneanu. OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului României nr... Studiu asupra colaborării cu Securitatea. alcătuit din 11 membri.N. Germina (2004). c) C.E. b) orice cetăŃean străin care după 1945 a avut cetăŃenie română. Raport final (2007).A. Cristian Vasile. Comisia PrezidenŃială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.. „Informatorul de lângă noi”. Dorin Dobrincu. Bucureşti.T. 24/ 10 martie 2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea SecurităŃii. Polirom. C.. Polirom. Presa şi actualitatea 106 .cnsas. Mihai (2008). poate avea acces la propriul dosar. NagâŃ. LegislaŃie Legea 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliŃiei politice comuniste.).

b) organizării şi desfăşurării activităŃilor educative în vederea cunoaşterii trecutului României între 1945-1989 şi consemnării istorice a activităŃilor represive ale regimului comunist. CNA are atribuŃii legate de: a) acordarea de licenŃe pentru posturile de radio şi de televiziune româneşti. 2.S. Prefectul nu mai poate fi numit pe criterii politice din: a) 2004.S. b) la cererea persoanelor fizice.N. prin lege. Membrii Consiliului NaŃional al Audiovizualului sunt verificaŃi de C. structura şi componenŃa SecurităŃii. 3. pentru că C.N. a instituŃiilor statului sau a mass-media.A. în momentul numirii lor în funcŃie.4 TEST DE AUTOEVALUARE UNITATEA 3 1. CNA răspunde în faŃa: a) Parlamentului. atribuŃii în domeniul: a) publicării informaŃiilor şi a documentelor cu privire la activitatea.S. c) niciodată. c) prefectul este un om politic prin definiŃie. dacă au avut sau nu legături cu fosta Securitate: a) din oficiu.S. are.S.S nu are atribuŃii în acest sens. b) protejarea minorilor de conŃinut audiovizual potenŃial dăunător.N.A. C. 107 Presa şi actualitatea . c) anchetării şi instrumentării cazurilor neelucidate de decese sau de dispariŃii produse în urma acŃiunilor SecurităŃii. b) PreşedinŃiei. c) cenzurarea posturilor de radio şi televiziune. 4. c) Guvernului.Unitatea de învăŃare 3 3.A. 5. b) 2006.

a. Notă: Aceste întrebări reflectă nivelul minim de cunoştinŃe necesar pentru finalizarea tutoratului 3.a. b. b. 2.Unitatea de învăŃare 3 Răspunsuri şi comentarii la Testul de autoevaluare 1. a. b. Dacă nu aŃi răspuns corect la minimum 4 întrebări. 4. 5. b. atunci trebuie să studiaŃi din nou tutoratul 3. Presa şi actualitatea 108 . 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful