PSIHOTERAPIA ÎN UNIVERSUL SPAŢIO-TEMPORAL ACCESIBIL PERCEPŢIEI UMANE

Oana Maria Popescu

Motto:“Nimic nu este mai dificil de văzut decât ceea ce este evident” (Bronislaw Malinowski)

1. Introducere Care este legătura dintre psihoterapie şi o eclipsă de soare?

Aparent nici una, dacă nu luăm în considerare faptul că orice sistem conceptual, incluzând psihoterapia, s-a dezvoltat într-un univers cu patru dimensiuni, aşa cum sunt ele percepute de către fiinţa umană. Suntem limitaţi de organele noastre de simţ în percepţia a doar trei dimensiuni spaţiale şi una temporală, şi chiar dacă fizica actuală a demonstrat că universul cosmic în care trăim are zece dimensiuni, una temporală şi nouă spaţiale, cele mai multe sisteme conceptuale umane continuă, şi după toate probabilităţile vor continua, să opereze cu trei sau patru dimensiuni, foarte rar cu mai multe. Aceasta se reflectă în filozofie, în artă, în domeniul ştiinţific, în psihoterapie. Psihoterapia încearcă de cele mai multe ori să “introducă o dimensiune suplimentară” în sistemul dimensional al clientului, dar diversele forme de psihoterapie, luate separat, sunt ele însele limitate de percepţia umană a doar trei dimensiuni spaţiale. Hipnoterapia pare a fi o excepţie de la regulă, în sensul că operează cu mai multe “sisteme” în acelaşi timp, fiind din acest punct de vedere o formă de psihoterapie integrativă. De altfel, nu este întâmplător faptul că la ora actuală se discută tot mai mult despre integrare în psihoterapie. Punând laolaltă mai multe dimensiuni, avem o şansă mai mare de obţinere a schimbării. Dar oare creierul nostru nu-şi poate imagina o lume cu mai mult de trei dimensiuni?

În 1884 E. A. Abbott publica „Pământul plat: o romanţă a multiplelor dimensiuni”, în care oamenii unei lumi bidimensionale îi discern pe ceilalţi ca pe nişte linii, şi le pot simţi forma numai prin atingere. Într-o bună zi apare însă o sferă pe câmpiile din Pământul Plat, iar locuitorii de acolo nu pot înţelege că ea are trei dimensiuni, decât după ce sfera îi împinge afară din lumea lor. Înarmaţi cu noua înţelegere, locuitorii acelei lumi concep posibilitatea universului multidimensional la nivel spaţial. Dacă ne aflăm în mijlocul unei sfere nu ne putem mişca în nici o direcţie în aşa fel încât să ne menţinem echidistanţi faţă de toate punctele suprafeţei sale, dacă concepem spaţiul ca fiind tridimensional. Dar dacă adăugăm o a patra dimensiune atunci lucrurile se schimbă.

Din păcate, nu avem în viaţa de zi cu zi un echivalent cvadridimensional al sferei tridimensionale a lui Abbott pentru a ne arăta calea spre cele patru dimensiuni. Putem totuşi beneficia de un astfel de ghid în psihoterapie. 2. Universul cvadridimensional conceptual 2.1. Universul ca şi concepţie în astrofizică

Teoria generală a relativităţii propusă de Albert Einstein stabileşte graniţele dimensionale ale universului nostru tridimensional aşa cum este vizibil din punct de vedere spaţial, şi pe care-l putem înţelege. Funcţia matematică propusă de Einstein defineşte un continuum spaţio-temporal tridimensional.

Are însă universul nostru dimensiuni spaţiale mai multe, dar neobişnuite? Aceasta ar fi o explicaţie a faptului că părţi foarte îndepărtate una de alta ale universului nostru par a fi atît de similare şi geometria universului nu pare să rezulte în mod natural din cantitatea de materie conţinută.

Cei mai mulţi astrofizicieni susţin că trăim într-un univers ekpyrotic, în care cele patru dimensiuni - trei spaţiale, plus timpul - rezultă din coliziunea a două spaţii cvadridimensionale ale unui univers cu cinci dimensiuni. La nivel grafic, un desen în trei dimensiuni este o reprezentare a celor patru dimensiuni dintr-un cub cu cinci dimensiuni - numit hipercub sau teseract -, care ne conferă o perspectivă multidimensională. Punctul are zero dimensiuni, li nia sau segmentul o dimensiune, pătratul două, cubul trei, iar hipercubul patru dimensiuni spaţiale: cu una mai mult decât lumea pe care o percepem ca reală.

Teoriile actuale asupra universului susţin că spaţiul are zece. atrăgându-se una pe cealaltă. şi pe de altă parte celelalte trei tipuri de forţe: electromagnetismul. care sunt macroscopice. se manifestă pe de o parte forţa gravitaţională. Dacă concepem însă un univers cu mai mult de trei dimensiuni spaţiale. putem înţelege că pe distanţe foarte mici se pot manifesta forţe precum forţa Casimir. tot ceea ce există în univers fiind conceput ca şi mici bucle de corzi vibratoare. Şase dimensiuni spaţiale sunt . până când spaţiul dintre ele devine inexistent. Aceste câmpuri modulare generează forţe comparabile cu gravitaţia. compactate în ceea ce se numesc câmpuri modulare. la mică distanţă una de alta.care guvernează energia produsă de stele şi este responsabilă de unele forme de radioactivitate. Teoria corzilor (string theory) ar putea fi drumul spre unificarea teoriilor forţelor cunoscute cu materia. care acţionează la nivel microscopic: dacă plasăm două plăcuţe în vid. ele se atrag din ce în ce mai mult. măsurabile la nivel subatomic. Noi percepem doar trei dimensiuni. Această teorie prespune că există alte şase dimensiuni spaţiale în afara celor trei observabile. cele două plăcuţe unindu-se etanş. respectiv universul alternativ şi planurile existenţei. Ceea ce a indus ideea existenţei universului multidimensional a fost imposibilitatea conceperii unei teorii unitare în fizică. şi forţa slabă. care să unifice teoria forţei gravitaţionale cu a forţelor electromagnetice. asemănătoare forţei gravitaţionale. pe o scală de 1/10 dintr-un milimetru. explorând dimensiunile alternative. La ora actuală se cunoaşte însă că există o aşa-numită forţă Casimir. Pornind de la această teorie din fizică. forţa tare. cea mai răspândită teorie în astrofizica actuală susţine că universul în care trăim are zece dimensiuni. La nivel macroscopic. unsprezece sau douăzeci şi şase de dimensiuni. Toate aceste patru forţe sunt cuprinse în trei dimensiuni spaţiale.Mecanica cuantică este fizica din spatele lumii fizice vizibile. şi aceste şase dimensiuni sunt aflate la nivelul spaţiilor mici. Acesta este motivul pentru care două piese microscopice ale unui echipament electronic se pot comporta foarte ciudat.care ţine la un loc nucleul în cadrul atomului. ceea ce ar constitui o explicaţie a faptului că gravitaţia este o forţă mai slabă decât celelalte trei.

în care forţa gravitaţională are „bătaie scurtă”. Spaţiul nostru tridimensional este aşadar o porţiune dintr-o membrană cu realitate spaţială dimensională mult mai complexă. chiar şi cele necunoscute de lumea noastră (Karch. Membranele care „au supravieţuit” au trei sau şapte dimensiuni. profesor de fizică la Universitatea Harvard. într-o lume cu şapte dimensiuni forţa gravitaţională descreşte mult mai repede cu distanţa. atunci celelalte dimensiuni spaţiale ar putea să se manifeste la nivel macroscopic. în diferite dimensiuni spaţiale mari. Sundrum. şi că dacă dimensiunea spaţiotemporală este suficient de „împachetată”. Gravitaţia trece prin toate dimensiunile. iar cea în care se întâmplă să trăim are trei dimensiuni. susţine că iniţial au existat numeroase structuri. Forţa electromagnetică recunoaşte doar trei dimensiuni şi se comportă conform legilor noastre fizice. sau nouă. sau şase. să permită dezvoltarea vieţii organice.microscopice. astfel că universul pentru noi pare a fi cvadridimensional: cele trei dimensiuni spaţiale plus timpul. Posibilitatea o rbitelor planetare stabile face ca lumea cu trei dimensiuni să fie mult mai interesantă. şi cel puţin în lumina cunoştinţelor actuale. Se crede că evoluţia universului în cursul expansiunii sale a favorizat formarea realităţilor cu trei sau şapte dimensiuni spaţiale. cu trei sau şapte dimensiuni sunt ascunse percepţiei noastre (Karch. Un alt punct de vedere însă (Randall. datorită existenţei planetelor cu orbite stabile. Lisa Randall. 2005) susţine că forţa gravitaţională este localizată într-un defect tridimensional al universului multidimensional. care ulterior au evoluat spre dimensiuni microscopice. iar în universul pe care-l vedem şi experienţiem noi există membrane tridimensionale. 2006). numite membrane. Marea întrebare este de ce percepem universul doar în trei dimensiuni spaţiale în loc de patru. astfel incât nu există planete cu orbite stabile într-o lume cu şapte dimensiuni. În sprijinul acestei teorii vine faptul că unele din particulele . 2006). Randall. Totuşi. Alte realităţi.

mai ales radiaţii gamma. În aceeaşi măsură cu timpul secvenţial şi acest concept este prezent în psihoterapie şi mai ales hipnoterapie. Curbarea razelor de lumină pare paradoxală.care constituie materia. o dimensiune în care evenimentele apar în secvenţe. făcând parte din „materia neagră” a universului şi care exercită o forţă gravitaţională. Lumina traversează acest spaţiu devenind curbă. pentru ca în final observatorul să te vadă ca fiind „îngheţat în timp”. Buddhismul şi Hinduismul îmbrăţişează conceptul de timp ciclic sau cuantic. în care se discută despre timpul real. În Vechiul Testament timpul este privit ca o modalitate de îndeplinire a evenimentelor predestinate. tu însuţi nu observi nimic diferit. ca şi spaţiul. Heidegger consideră timpul ca fiind fundamental pentru existenţă. timpul fiind parte a unui cadru conceptual abstract. Desigur. Teoria membranelor diferă de teoria relativităţii prin aceea că presupune existenţa unor mici găuri negre create le începuturile universului şi care au supravieţuit până acum. pentru că ne-am obişnuit să credem că lumina călătoreşte în linie dreaptă. constând din experienţe repetitive care străbat viaţa oricărei fiinţe din univers de la naştere până la moarte. Dar obiectele masive deformează geometria spaţiului alăturat. timpul încetineşte. timpul psihologic. Pe măsură ce te apropii de o gaură neagră.Acesta este punctul de vedere adoptat de multe şcoli de psihoterapie din zilele noastre. mişcându-se într-o singură direcţie. O altă opinie este aceea că că timpul face parte din sistemul mental de măsură (Leibnitz. cum sunt quark-ul şi electronul. Un punct de vedere asupra timpului este acela că este o parte a structurii universului. care se curbează. pe măsură ce treci de linia orizontului. fiecare purtând semnătura celei de-a patra dimensiuni spaţiale. care se referă la „despărţirea pe secvenţe” a comportamentului. timpul hipnotic. Teoria relativităţii susţine că aceste minuscule găuri negre nu ar fi supravieţuit până în prezent. În zilele noastre . Dacă teoria este corectă atunci vor fi depistate aceste găuri negre. pe pământ. Leibnitz stipulează că timpul şi spaţiul descriu relaţia dintre evenimente. Dar dacă înainte de a trece linia orizontului te răzgândeşti şi te întorci pe pământ. vei descoperi că aici a trecut foarte mult timp şi astfel vei călători în viitorul foarte îndepărtat. unele din cele mai drepte trasee dintr-un punct în altul se înscriu pe un cerc! Timpul este cel mai adesea descris ca cea de-a patra dimensiune a universului perceptibil de către fiinţa umană. Putem spune deci că punctul de vedere psihoterapeutic general acceptat este acela al timpului secvenţial. cu alte cuvinte a ceea ce s-a întâmplat pe o anumită perioadă de timp. În luna august 2007 a fost lansat un telescop în spaţiu tocmai pentru a înregistra aceste deviaţii. Kant). în sistemul solar. Un exemplu este modul în care. au un „capăt” în membrana tridimensională şi unul în cea cu şapte dimensiuni. Existenţa acestor găuri negre este verificată de devierea traiectoriei radiaţiilor electromagnetice.conform teoriei relativităţii-.

adică percepem prin intermediul analizatorului vizual. a observatorului (Saviom. Tridimensionalitatea nu este o proprietate a realităţii. Dar bineînţeles dimensionalitatea noastră spaţială se bazează pe ceea ce „vedem”. adică o proprietate a cunoaşterii. Sir Roger Penrose spunea în teorema sa că atribuirea a mai mult de trei dimensiuni spaţiale şi una temporală lumii experienţiale duce la instabilitate. Dacă dimensionalitatea spaţială este o proprietate a cunoaşterii noastre. iar în hipnoză se vorbeşte despre timpul hipnotic. Văzul joacă cel mai important rol în perceperea şi conceperea realităţii. Nu trebuie să ne gândim mai departe de metafora celei de-a 18-a cămile pentru a înţelege acest lucru. şi mecanisme cunoscute sub denumirea de transfer sau contratransfer. 2. Însă ochii noştri au doar două dimensiuni spaţiale (retine) care percep lumina de la obiectele privite. şi nu a realităţii. ca fiind „timp real”. nu poate avea loc). Dar introducerea unei „dimensiuni suplimentare” este principiul după care funcţionează orice formă de psihoterapie. O asemenea instabilitate ce există în sistemele cu mai multe dimensiuni duc la colapsul rapid spre singularitate (de aceea Penrose susţinea că unificarea forţei gravitaţionale cu alte forţe. sunt rezultatul explicaţiilor complexe de care are nevoie clientul „fixat” în universul său bidimensional pentru a accede la cele trei dimensiuni. identificare proiectivă. Este în fond principiul terapiei cognitivcomportamentale atunci când se referă la cogniţiile iraţionale. ceasul. ci a fiinţei. prin utilizarea de dimensiuni suplimentare. Hipercubul este o „vizualizare” a timpului ca cea de-a patra dimesniune. 2005). aşa că de fapt nu „vedem” trei dimensiuni spaţiale ci „poze” în două dimensiuni. atunci ea nu este un adevăr universal complet. Acelaşi lucru se întâmplă în psihoterapie. Stările alterate de conştiinţă sunt caracterizate de estimarea diferită a timpului. iar mintea noastră concepe existenţa a trei dimensiuni folosind cele două imagini bidimensionale. Dimensionalitatea spaţială este o proprietate a observatorului.2. Covertim datele bidimensionale pentru a construi o imagine .viziunea ciclică asupra timpului a fost adoptată de teoreticienii sistemelor şi a spaţiotemporalităţii cuantice. Dimensionalitatea spaţială este o caracteristică a minţii noastre. Conceptualizare filozofică şi psihoterapie În psihologie timpul are valenţe diferite: timp perceput şi timp trăit. ci doar o umbră a adevărului. despre care putem spune prin extrapolare că acţionează el însuşi ca un „filtru” pentru cunoaşterea realităţii. Fiind observatori în universul tridimensional putem cu uşurinţă să concepem un univers bidimensional ca subset al universului nostru cu trei dimensiuni spaţiale şi putem vedea cât de complexe pot fi explicaţiile într-un univers bidimensional pentru un eveniment care este simplu în universul nostru tridimensional. cu durată foarte diferită de ceea ce arată instrumentul de măsură. şi nu a celui observat. de exemplu (Piaget): timpul trece mai repede pe măsură ce îmbătrânim. etc.

Acesta este principiul după care funcţioneză psihodrama. ca observatori tridimensionali. şi probabil mai adaptativ. multe fenomene pe care le descriem ca având loc în timpuri diferite ar fi descrise ca având loc în locaţii diferite. din punct de vedere fizic. cea de -a treia dimensiune a spaţiului nostru este doar o iluzie. ele sunt uneltele cu ajutorul cărora organizăm. dar nu le putem percepe datorită limitelor noastre fiziologice. cu atât putem înţelege mai mult din universul în care trăim. Persoana „vede” spaţial o secvenţă temporală. şi ajungând la „n” percepe realitatea. cu atât mai mare va fi şansa de a rezolva o problemă. cu cea percepută de una tridimensională sau cvadridimesnională. înţelegem şi trăim în univers. Dar conceptul de timp rămâne constant pentru toate fiinţele. respectiv problema.tridimensională a realităţii. prin punerea în scenă. în timp ce încercăm să descriem acelaşi lucru. Universul are mai mult de trei dimensiuni fizice. Aşa că sarcina de a „vedea” mai mult de trei dimesniuni poate fi chiar imposibilă. timpul fiind dimensiunea plus unu. Pentru noi. aparent cel puţin. Cu cât putem concepe mai multe dimensiuni. sau cu alte cuvinte şansa de rezolvare a problemei clientului depinde de abilitatea noastră de a -l ghida spre lărgirea orizontului realităţii sale psihologice. astfel încât. Realitatea percepută de o fiinţă bidimensională este aceeaşi. O fiinţă care poate concepe un univers în „n” dimensiuni poate avea cunoştinţe mai multe decât una care concepe „n-1” dimensiuni în univers. există „poze tridimensionale” care se schimbă în timp. Metoda de descriere a realităţii poate fi însă foarte diferită. Dimensiunile nu există decât în mintea noastră. Dacă creştem percepţia noastră a unui univers tridimensional la unul cvadridimensional. de la zero dimensiuni la „n”. pentru că la nivel de calcul matematic complex nu se poate demonstra că ea există (Bousso. Revenind la cele „n” dimensiuni putem spune că întotdeauna timpul va fi dimensiunea „n+1”. pentru că la nivel senzorial nu avem această capacitate. adică transpunerea spaţială. sau ceea ce se numeşte „schimbarea filtrelor”. într-un mod diferit. . Este aceeaşi metodă ca şi cea din tehnica scaunului gol. iar subconştientul este astfel organizat încât să permită această conceptualizare. Respectiv cu cât putem înţelege mai mult din dimensiunile pe care le ignorăm din punct de vedere psihologic. conform fizicii cuantice. a evenimentelor care s-au desfăşurat la un moment dat în timp. Creşterea numărului de dimensiuni spaţiale mută explicaţiile din „timp” în spaţiu. Ceea ce întăreşte concluzia că dimensionalitatea universului este o formă de percepţie legată de capacitatea fiziologică a fiinţei umane este faptul că informaţia stocată depinde de suprafaţa pe care este stocată şi nu de volum. 2005). percepe mai mult de „n-1” dimensiuni.

filozofie. şi nu în ultimul rând psihoterapie. mitologie. Simbolul tridimensionalităţii Faptul că trăim într-un univers perceput ca tridimensional la nivel spaţial şi-a pus amprenta asupra simbolurilor folosite de om în cursul dezvoltării civilizaţiilor. 3. Existenţa unor dimensiuni spaţiale suplimentare duce la o înţelegere filozofică diferită a lumii naturale. singurul cu unu mai mic decât pătratul. unic datorită proprietăţilor sale reciproce. Iar înţelegerea filozofică a lumii se realizează în mare parte prin simbol. care însă nu funcţionează pentru porţiuni mici de timp şi spaţiu. precum şi „primul număr norocos”. Cifra trei este primul număr impar. şi singurul număr prim triunghiular. aşa încât a devenit necesară introducerea conceptului de particule energetice care intră şi iasă întâmplător din domeniul existenţei spaţiale tridimensionale. Cifrele trei şi patru (trei dimensiuni în spaţiu plus una în timp) apar repetitiv în artă. Este primul numar prim. . fiind în acelaşi timp un număr Fermat prim şi un Mersenne prim.Cunoaşterea ştiinţifică actuală se bazează pe o realitate cu trei dimensiuni spaţiale. credinţele populare.

Trei puncte non-liniare determină planul şi cercul. Trei este singura cifră dintre „e” şi „pi”. Triunghiul este singura figură geometrică „perfectă” care nu-şi poate schimba niciodată forma. ajungând în fi nal la simbolul pe care-l cunoaştem astăzi: 3 . Simbolizarea grafică a cifrei trei a evoluat pe parcursul timpului.

din tot atâtea linii câte reprezintă numărul. iar în context militar modern pentru transportul aerian (şi în lumea moderna este un simbol . nu). proton. la Romani cifra trei este simbolizată prin: III. sunt folosite în multe sisteme ideografice din epoca de bronz şi până în prezent. Există trei lovituri la baseball. aşa cum şi un sandwich bun are tot trei părţi. trei părţi ce definesc energia (masa. . neutron). în artă fiind semnul pentru o pasăre în zbor. este un simbol pentru foc în alchimie. pătratul distanţei) şi trei părţi înr-un silogism. Windows 95 era mult mai bună. „Legea lui Hart” spune că avem nevoie de trei încercări pentru a reuşi aşa cum trebuie. este un simbol pentru cifra trei. Din punct de vedere psihologic putem afirma că ceva ce se repetă de trei ori nu este o coincidenţă.Constatăm că trei este cifra formată. Compania Microsoft a lansat versiunea Windows 3. ci un pattern repetitiv. Semnele . Compania Apple Computers a reuşit şi ea din trei încercări. De exemplu. sau. trei componente elementare ale atomului (electron. . viteza luminii.1. utilă dar problematică. iar Windows 98 aproape perfectă. . la nivel simbolic. trei operatori de bază în logica simbolică (şi.

citoplasmă şi nucleu. utilizat în este crucea papală. este simbolul pentru Sfânta Treime. sau curent alternativ cu frecvenţa peste nivelul audibil. la fel ca şi celula vie: membrană. trei lobi pulmonari şi patru camere ale inimii. albastru şi verde. 3. meteorologie. şi mai ales apă curgătoare. este sceptrul lui Addad din Babilonia. care guvernează trei regate: raiul. În ingineria modernă semnifică curent alternativ trifazic. . este simbolul pentru “triskelion” sau “trei picioare” în limba greacă. asociat prosperităţii şi puterii. simbol pentru progres şi competiţie. este semnul Japonez pentru “sat”. pământul şi iadul. este simbolul pentru apă. în timp ce este sceptrul lui Odin. două picioare.1. În audiometria tonală liminală screening se folosesc şase frecvenţe de bază (multiplu de trei). este sceptrul lui Jupiter. mult utilizat în logourile din lumea de azi a afacerilor. Trei este considerat numărul magic. Simbolul „trei” în ştiinţă Lumina albă este formată din amestecul a trei culori primare: roşu. reprezentând cele trei funcţii ale sale: mare preot. şi şapte aminoacizi esenţiali. În India la baza medicinii Ayurvedice sunt cele trei slăbiciuni şi antidoturile lor. medie şi internă). zeul morţii şi luptei la scandinavi. există trei tipuri de galaxii şi trei stări fizice de bază.pentru McDonalds). Atomul are trei componente majore. este semnul pentru nori mici. la romani. Perpetuarea simbolului cifrei trei în toate domeniile vieţii umane este remarcabilă. la mare înalţime. doi ochi…. solid şi gazos.deşi avem două mâini. al lui Dumnezeu. electron şi neutron.lichid. zeul forţelor naturii. mare învăţător şi mare păstor. Avem trei părţi ale urechii (urechea externă.proton.

Usener din 1903 nimeni nu se mai îndoieşte de importanţa cifrei trei în cultura romană şi greacă. iar cercetările lui Gobel. în special marea răspândire a triadelor la zei. 1903) este la fel de orientată spre cifra trei ca şi cultura clasică. Deonna şi Dumezil au demonstrat existenţa acestui pattern în cele mai multe civilizaţii vestice. cele mai evidente dovezi fiind furnizate de mitologie. greci. Anu şi Enil la babilonieni. Goudy şi Tavenner în literatura clasică au confirmat acest tipar mai recent. şi Cerber. druizi. chinezi. Simbolul „trei” în mitologie Încă de la monografia lui H. fenicieni. Exemple tipice sunt Ea. Există un “trideterminism” al gândirii actuale.3. romani.2. dar şi la asirieni. şi Brahma. în mitologia clasică există graţiile. popoarele scandinave. Vishnu şi Shiva. Hinduşii adorau trinitatea Brahma. destinele şi furiile. Trinitatea ca simbol al zeilor tripli apare în creştinism. Cultura Europeană (Muller.câinele cu trei capete. în Mexic şi Peru. japonezi. Vishnu şi Shiva la hinduşi. tridentul lui Neptun şi al lui Jupiter. .

Runele se împart în trei grupe. iar templul Cerului din Pekin abundă de simboluri ale cifrei 3. Simbolul trinităţii a existat peste tot în lume. pe Madonna din Strassbourg. pe pieptul lui Cristos în faimoasa pictură a lui Memling. Apare ca simbol în mai multe sisteme filozofice. pe stâncile din Mongolia şi flamurile Buddhiste. în toate timpurile. al oraşului Samarkand. pe ceramica neolitică. Şamanul este cel de-al treilea lucru necesar pe lume. care stă între ce poate fi văzut şi ceea ce nu poate fi văzut. simbolul trinităţii avea importanţă deosebită: şamanii celţi credeau că pot vedea prezentul. pe scuturile cruciaţilor şi blazoanele templierilor. Trinitatea sau treimea este simbolul unităţii dintre corp. De aceea este foarte posibil ca percepţia spaţiului înconjrător ca fiind tridimensional să-şi fi pus amprenta pe simbolistica umană. Triunghiul viking a lui Odin este simbolul asociat cu călătoria în lumea de dincolo.Vrăjitoarele folosesc în incantaţiile lor cifra trei. şi a fost înţeles ca find cheia integrităţii şi interdependenţei a tot ceea ce există. De mii de ani oamenii au asociat obiectele de pe cer cu aspecte ale lumii fizice. pe blazonul papilor. La şamanii druizi sau celţi. . Chintamani sau semnul fericirii este de tip treime. iar chinezii spun că 1 produce 2. cu lumea zeilor şi zeiţelor. trecutul şi viitorul şi adesea spuneau despre sine că stau în trei lumi în acelaşi timp. minte şi spirit. Poate fi văzut pe faimoasele săbii Caucaziene “gurda” şi pe cele ale nobilimii japoneze. Cel mai vechi simbol indian. şi simbolul treimii apare în cele trei Comori din Tibet. 2 produce 3 şi 3 produce toate lucrurile.

În taoism există cele trei spirite pure. iar Tanakh este format din trei secţiuni: Torah. Trei este primul din ceea ce mitologia consideră a fi seria numerelor perfecte: . trei conducători ai naţiunii iudaice în cei patruzeci de ani de călătorie în deşert: Moise. 3 furii. Musulmanii fac pelerinaje în cele trei oraşe sfinte islamice: Mecca. Sufletul este văzut de Platon ca având trei componente: apetitiv.10 denotă perfecţiunea ordinală. Shavuot şi Sukkot. 3 graţii. fenomen cunoscut sub denumirea de diviziune tripartită. Neviim şi Kehvim.Grecii au folosit de asemenea cifra trei în mod frecvent: 3 destine. în hinduism Buddha are trei întrupări. 3. În doctrina creştină avem de-a face cu Sfânta Treime:Dumnezeu este entitate unică şi în acelaţi timp trei entităţi: tatăl.7 arată perfecţiunea spirituală. trei festivale ale pelerinajului: Sărbătoarea Pascală. În iudaism există trei patriarhi: Abraham. paznici sau războinici şi filozofi sau conducători. Trei magi l-au vizitat pe Isus după naştere.3 denotă perfecţiunea divină. Simbolul „trei” în filozofie Hegel spunea că teza+antiteza=sinteza. Există trei religii abrahamice: iudaismul. Aaron şi Miriam. Medina şi Ierusalem.12 reprezintă perfecţiunea guvernamentală. 3 gorgone. creştinismul şi islamismul. . . 9 muze şi 12 zei în Olimp. Isac şi Iacob. spiritual şi raţional. creând treimea din două elemente. fiul şi Sfântul Duh. . Platon împărţea oraşul său utopic în trei populaţii: muncitori. .3.

Pot aspira la din ce în ce mai mult. care au sen s la modul abstract. adăugată pe baza legilor care guvernează cele trei dimensiuni existente. şi descria cele trei faimoase formule: a legii universale.4. În 1884 Edwin A.” Au fost făcute o mulţime de speculaţii cu privire la cea de-a patra dimensiune spaţială. La ora actuală există o mulţime de jocuri bazate pe o a patra dimensiune spaţială: Hyper un joc pe calculator. Simbolul “trei” în artă Trilogia este formată din trei romane. sau cinci. locul unde sălăşuieşte Dumnezeu. Futurismul şi Constructivismul au la bază viziunea celei de-a patra dimensiuni spaţiale. După ce întâi eram obişnuiţi Doar cu două. Astfel contribuind La extinderea imaginaţiei Şi posibila dezvoltare A celui mai rar şi excelent dar: modestia. şi trei este numărul de opere de artă dintr-un triptic. sau chiar şase dimensiuni. Abbott scria: “Şi aşa cum am fost iniţiaţi în misterele Celor trei dimensiuni. La secretele celor patru. Unele curente artistice precum Cubismul. care pictează în domeniul geometriei cvadridimensionale. În 1996 Michael Noll de la laboratoarele Belll a realizat un hipercub animat utilizând grafica pe calculator. 3.Chesseract. a umanităţii şi a autonomiei. unii imaginându-şi chiar că aceasta este Cerul. promotorul arhitecturii lichide- . Este similară conceptului de eternitate. sufletul şi libertatea”. Tot aşa cetăţenii acestei regiuni celeste. sau conceptului de valori numerice negative. neîntâlnit în lumea reală.Immanuel Kant spunea că “Filozofia pură are de-a face doar cu trei lucruri: Dumnezeu. Marcos Novak. ea este o extravaganţă geometrică. cubul Rubik 4D. Plecând de la conceptul geometric de a patra dimensiune au fost creaţi fractalii cuaternari. labirintul 4D. În realitate nu există o a patra dimensiune spaţială. Printre artiştii în domeniul cvadridimensional sunt: Tony Robbin.

în religia islamică.este simbolul realizării şi achiziţiei. care pictează cuburi ce sunt calculate cu ajutorul computerului. împreună cu frunzele de palmier. . 7 şi 12 sunt alte exemple de cifre repetitive în culturile vestice.în scientologie. . . şi Manfred Mohr. deşi prezente în oarecare măsură în reprezentările simbolice. împreună cu semnul T în interior. Cifra 5 apare mult mai rar în mitologie.este simbolul planetei Venus. Cifrele 2. existând o “repetiţie obsesivă” a acestei cifre. Cifrele 4 şi 5 ca simbol S-a constatat faptul că. .construcţii ce pot exista doar în hiperspaţiu. Majoritatea culturilor indoamericane au cifra 4 ca simbol ritual sau cifră sacră. 3. alte cifre se întâlnesc mult mai rar.semnifică securitate şi siguranţă. . cu linii în interior. luceafărul de dimineaţă şi zeiţa războiului.în comunism. cu luna.în tupamaros. .mişcare de guerillă din Uruguay-. . asociată secerei şi ciocanului. . vizual ambigue şi instabile. steaua în cinci colţuri este un simbol al ideologiei: .în religia Bahai.reprezintă steaua de la Betleem.5. .

după amiaza şi seara). iar la restaurant sandwichurile sunt de multe ori triunghiulare. cu derivatele XL. sau un american. în general copiii au 2 sau 3 nume.. Anatomia are de-a face mai ales cu cifra doi:există două sexe. un francez şi un român. doi ochi. şi la o primă vedere cifra doi este mai răspândită decât cifra trei în cultura popoarelor. de trei ori. există trei locuri de premiere pe podium. ca şi multe campanii publicitare: “e drăguţă. etc. etc. prânz şi cină. triplu axel. există 1 arbitru şi doi judecători (adică trei voturi). se face referire la cele “trei vârste” ale omului. spunem: unu. . bărbat/femeie. foloseşte crema Ponds”.în cultura populară se fac câte trei urale. e logodită. M şi L. trei. fraternite. trei zile pentru desfăşurarea acţiunii.Polarităţile cele mai uzuale sunt: moarte/ viaţă. mâncăm trei mese de bază pe zi: dejun. în glume există treimi de tipul: o brunetă. . doi. avem expresii de genul: câştigi. pierzi sau egalitate. etc..de multe ori ne referim la abecedar ca ABC. dar numai în aparenţă. în baseball există 9 jucători şi 3 baze. două nări.de cele mai multe ori există câte “trei categorii”.la începutul unei curse. două braţe. start. spunem că poţi ajunge undeva: la timp. egalite. - - dacă există mai mult de trei termeni. sloganurile politice au de multe ori trei cuvinte: liberte. De exemplu: măsurile de bază la haine sunt S. XXL. mai devreme sau mai târziu. în licitaţii expresia folosită este: o dată. în folclor există: cei trei fraţi sau cele trei surori. . corp/suflet. două urechi. cele trei dorinţe. o blondă şi o roşcată. 3 arbitri. în zicale şi proverbe. în box ringul este înconjurat de trei rânduri de sfori. două picioare. XXXL.. . în circ şi alte sporturi: triplu salt mortal. cele trei obiecte magice. de două ori. Astfel: . etc. - - cifra trei este răspândită în superstiţii. aceştia sunt de obicei derivaţi din cei trei termeni de bază. cele trei momente ale zilei (dimineaţa.

de ex. chiar şi într-un şir continuu de puncte. cele trei ispite ale lui Cristos. galben. În antropologie triunghiul este simbolul pentru bărbat. luminile traficului: roşu. Trihotomia este la ora actuală un subiect de studiu al antropologiei. lună şi an. . Oamenii percep în termeni de “3”. sau este o reflecţie a universului divin descris de creştinism? Freud sugerează că cifra trei este un simbol masculin: falusul şi două testicule. iar cercul pentru femeie. 16 şi 35 mm. Oamenii tind să vadă în grupe de trei. punându-se întrebarea dacă îşi are originile în grupul familial de mamă. marină şi aviaţie. ci a culturii. exprimarea datei se face prin zi. verde. - - în politică: partide de dreapta. medii şi superioare. 112. cesul arată ora. formând trei părţi. de cultura amerindiană în care ritmul tobelor se bazează pe 4 note. lăţime şi adâncime. există trei timpuri de bază ale verbelor în gramatică. există trei tipuri de peliculă pentru film: de 8. în creştinism avem cei trei magi . iar în biserici există frecvent ca simbol tripticul. timpul este divizat în prezent. 4. Simbolul tridimensionalităţii în psihoterapie Această largă răspândire a simbolului “3” nu pare a fi întâmplătoare. trecut şi viitor. cele trei zile până la Înviere. tată şi copil. iar cele formale de două ori. minutul şi secunda. există trei cifre la telefon pentru numerele de urgenţă: 961. cele trei cuie. spre deosebire de ex. muzica miliară se bazează pe trei note. trei lămâi.- scrisorile personale sunt împăturite o dată. Cifra trei nu este o parte a naturii. armata este de uscat. de stânga şi de centru. în automatele din cazinouri trebuie să obţii trei simboluri identice simultan pentru a câştiga. studiile se împart în primare. aşa cum au demonstrat experimentele din psihologia Gestalt. cele trei Marii. spaţiul îl caracterizăm prin lungime. cele trei negări ale lui Petru. etc. cele trei crucifixuri pe muntele Calvarului. Cristos s-a arătat discipolilor săi de trei ori şi l-a întrebat de trei ori pe Petru: Mă iubeşti?.

vise. În viziunea Kleiniană formarea simbolului este încercarea eului de a se adapta fricii de pierdere a obiectelor bune şi de persecuţie din partea obiectelor rele.De altfel în psihologie se discută despre progresul de la incompetenţă la competenţă. Jung credea că se pot trasa paralele importante între mitologia antică şi gândirea similară din religiile primitive. Etichetele clinice sunt folosite pentru a ilustra procesul. create intern. Pentru Jung. au o semnificaţie atunci când sunt privite la un loc. În mitologie identitatea dintre simbol şi obiect serveşte la conectarea aspectelor sinelui şi la conectarea sinelui cu alţii. În schizofrenie sunt percepute ca fiind identice simbolurile cu obiectul simbolizat. reprezentând o dorinţă inconştientă distrorsionată. semnificaţie ce poate fi recunoscută. şi apoi la abilitate. perceptibil nouă. recunoaşterea conflictelor inconştiente ce pot da naştere la simptome nevrotice. Simbolurile permit terapeutului şi clientului să acceseze temele transferului. şi procesele gândirii din copilărie. vii sau morţi. precum şi ca puncte de referinţă în scopuri terapeutice.capacitate. care deşi separate. este necesar ca ea să se încadreze în tiparele universului cunoscut. Trăsătura esenţială a simbolului este aceea că el conţine două sau mai multe părţi. Adevărul înseamnă autocunoaştere. adică cu trei dimensiuni spaţiale. dacă e să acceptăm punctul de vedere al autorilor citaţi. Pentru ca experienţa să nu fie confuză. la toţi indivizii şi toate culturile. simbolul arhetipal are aceleaşi caracteristici peste tot. Simbolurile sunt vitale pentru comunicarea cu lumea externă şi între structurile interne şi stau la baza gândirii verbale. sentimentele legate de schimbările de viaţă. Simbolurile. de a împărtăşi uneori ceea ce este privat. Brendan McMahon (2003) susţine că terapia analitică este mai degraba o ramură a hermeneuticii decât a ştiinţelor naturale în sensul tradiţional psihobiologic. Pentru Freud simbolul era o imagine sau concept inconştient. Lewis şi Langer (1994) afirmau că simbolurile create în psihoterapie servesc funcţiei psihologice de a da formă şi substanţă experienţelor iniţial confuze. Dupa Jung piatra . de unde şi repetitivitatea cifrei trei ca simbol. pot fi proiectate în lumea exterioară. inclusiv în psihoterapie. apărînd prin proiecţie şi identificare.

Psihanaliştii tind să vadă acţiunile rituale ca simboluri ale conflictelor inconştiente. a ceea ce nu este obişnuit.recunoaşterea dieferenţelor. iar mitul este un set de simboluri. iar “boala” capătă un sens în contextul miturilor privitoare la vindecare din cultura respectivă. Simbolul exprimă necunoscutul prin analogii. Winnicott (1962) ne reaminteşte că şi interpretările incorecte pot fi de folos. care ar avea relevanţă considerabilă socială şi clinică. Ritualul confirmă punctul de vedere asupra lumii împărtăşit de terapeut şi pacient. În 1975 R. . Persoana trebuie să îşi definească propriile valori în conformitate cu miturile personale. ci ca plauzibil sau neplauzibil. aşa că transcede ruptura dintre raţional şi iraţional.1. În psihologie ritualul are valoare pentru terapie în sine.funcţia corectării interpretărilor greşite.” Hermeneutica a început cu descifrarea înţelesului ascuns din text. care ne prezintă conflicte ce au nevoie să intre în conştient şi în acelaşi timp sugerează soluţii la conflictele ce pot părea insolubile din perspectivă raţională. Este dificil de văzut cum oricare din recapitulaţiile succesive poate pretinde că este finală şi concluzivă. 4. sau cu rol de reasigurare şi generare a convingerii. Limbajul apare în context social şi este de primă importanţă în psihoterapie. May afirma că simbolul uneşte experienţa. cu gramatica şi sintaxa. Este imposibil să be gândim la simboluri fără să facem legătura cu limbajul. Una din funcţiile de bază ale psihoterapiei este de a ajuta individul în încercarea de recuperare a valorilor.relaţia părţilor ca întreg. sau înţelesul multiplu. Terapeutul evită interpretările reducţioniste tocmai prin îmbrăţişarea conceptului de înţelesuri multiple. La ora actuală mulţi cercetători susţin că psihoterapia seamănă mai degrabă cu hermeneutica prin aceea că are la bază aceleaşi patru principii şi anume: . . Repetiţia cifrelor trei şi patru în psihoterapie În 1988 Druckman afirma că: .polisemia. ceea ce poate fi privit nu ca adevărat sau fals.filozofală este un simbol al sinelui şi în lumea modernă trebuie să reînvăţăm limbajul simbolic al sufletului. Un exemplu sunt visele. Din acest punct de vedere înţelegerea nu poate fi decât neconcludentă. . Lipsa de simboluri şi mituri face ca individul să apeleze la psihoterapie. Baumann (1978) spunea că “Înţelegerea înseamnă mai degrabă a te învârti în cerc şi nu un progres liniar spre o înţelegere mai bună sau mai puţin vulnerabilă. în sensul că distrug mitul că terapeutul înţelege totul.

1991). să presupună şi să răspundă altora. 5. experienţa unei persoane asupra lumii este procesată şi organizată exclusiv în termenii celor 5 simţuri.frustrarea . 4. mintea este compusă din conştient şi subconştient.verbal. “Presupunerile” fundamentale în NLP sunt că: .“harta nu este teritoriul” . Programarea neurolingvistică caută să instruiască oamenii să observe. şi dintre sine şi obiect. afectiv. există o unitate minte-corp. comportamentul este rezultatul secvenţei sistematice ordonate de reprezentări senzoriale. reprezentarea senzorială şi emoţia cuprind starea internă. cognitiv. aşa cum au făcut primii trei terapeuţi foarte eficienţi. 8.rejecţia Din punct de vedere al emoţiilor se afirmă că tendinţa de acţiune apare în spaţiul dintre sine şi corp. 11. starea internă mediază experienţa şi influenţează sau determină comportamentul. 2. În loc să exploreze această întrebare în termeni de teorie şi practică psihoterapeutică.în consecinţă comportamentul.ataşamentul . deoarece comportamentul şi substraturile sale. 6. Teoria relaţiilor obiectuale susţine că există trei emoţii fundamentale între sine şi alţii: . 7. ce încorporează sentimentele şi are funcţia de răspuns emoţional. Bandler şi Grinder au căutat să analizeze ce făceau psihoterapeuţii la nivel de observaţie. 3. somatosenzorial. care cuprinde gândirea şi mediază facultăţile intelectuale şi cogniţia.“viaţa şi mintea sunt procese sistemice”. Programarea neurolingvistică stipulează aşadar că omul nu poate cunoaşte pe de-a-ntregul realitatea externă. care încorporează supravieţuirea şi are funcţia de senzaţie şi răspuns visceral. există o conexiune minte. Modelul structural al lui Willber(1996) corespunde la trei nivele ale corpului: Nivelul 1: corpul este privit ca separat de minte Nivelul 2: corpul este integrat cu mintea. să categorisească şi să aplice categoriile ca model general al influenţei interpersonale.” NLP are la bază 12 presupuneri fundamentale (adică un multiplu de trei): 1.corp. fiind limitat de organele sale de simţ. fiziologia. cunoştinţele directe şi observabile asupra lumii externe nu sunt posibile: fiecare îşi crează propria realitate. aceste presupuneri fiind în acord cu teoriile actuale din astrofizică şi fizica cuantică. 12. 2.pot fi codificate. .starea internă şi strategia. 3. În terapia primală sunt recunoscute trei nivele ale conştienţei: 1. starea internă şi strategia. 10. că pentru comunicare şi conceptualizare avem nevoie de simboluri şi că folosim timpul în mod secvenţial. şi corpul poate fi accesat prin psihoterapie. abilitatea unei persoane poate fi reprodusă într-o altă persoană. 9. comportamentul este învăţat. toate comportamentele apar în contextul stării interne.au o structură ce poate fi discernută şi deci comunicată.“Programarea neurolingvistică este un sistem dezvoltat pentru a răspunde la întrebarea de ce unii psihoterapeuţi sunt atât de eficace în munca cu pacienţii lor. Aceste procese simbolizează şi construiesc relaţiile (Bell. oamenii îşi prezintă starea internă prin limbajul verbal şi non.

Gândirea haotică este tipică pentru copilul nou. incluzând aici mediul social şi psihologic.gâdirea emoţională senzori-motorie . care la rândul ei cuprinde: 1. Conform cu Basch. gândirea de proces secundar se realizează prin interacţiunea acestor trei tipuri de gândire. fiinţa umană foloseşte pentru cunoaşterea mediului înconjurător ceea ce cognitiviştii numesc “filtre”. nefăcând loc emoţiilor. Mintea şi corpul sunt parte a sufletului. Aceste concepte înlocuiesc diviziunea psihanalitică clasică de gândire de proces primar şi secundar.Kabre. psihanalist.gândirea operaţională. În analiza bioenergetică experienţa de viaţă umană esenţială este reflectată la nivel corporal de trei elemente: 1. Cu alte cuvinte.născut în faţa stimulilor externi şi interni. inhibiţia respiraţiei 3. Toate aceste trei abordări apar în psihoterapie.gândirea haotică . Eva Basch Kabre (1985). metaforelor şi simbolurilor. în funcţie de vârstă. a introdus trei concepte pentru a explica formele de gândire primitivă: . şi emoţii puternice. experienţe motorii şi spaţiale. gândirea emoţională senzori. tiparele de reacţie şi 3. inhibiţia expresiei .motorie este caracteristică pentru primele etape ale vieţii în care concentrarea este pe impresii senzitive. respectiv progresia temporală. făcându-se referire la corpul subtil. Gândirea operaţională este tangibilă şi logică. inhibiţia motilităţii 2. adică raportarea la un număr mai mic sau mai mare de dimensiuni ale mediului înconjurător.Nivelul 3: corpul este o reprezentare simbolică a arhetipurilor divine. inhibiţia. postura 2.

Fata îşi direcţionează dorinţa către tată. . a impulsului sexual. spunând că există trei tipuri de persoane: cei înclinaţi spre fantezie. ca obiect primar al dragostei duce la dorinţa uniunii complete cu ea. instinctelor şi pulsiunilor iraţionale.stadiul pre-oedipal: oamenii se nasc cu anumite instincte.masochist . care limitează satisfacţia şi plăcerea subiectului.narcisist Barber prezintă o pradigmă tridimensională a hipnozei. în timp ce relaţia dintre ego şi imaginile sale este imaginară. Stadiul oral este urmat de cel anal şi cel falic. de exemplu tendinţa naturală de a-şi satisface necesităţie biologice de hrană. respectiv este un sistem de credinţe sau proces secundar. atunci când copilul suge la sân îi este trezită sexualitatea şi descoperă o zonă erogenă care poate fi mai târziu reactivată în cursul vieţii prin suptul degetului sau sărut. este simbolică. În stadiul oglinzii copilul începe să facă diferenţa între sine şi ceilalţi. Superego-ul se referă la regulile internalizate. teoria fiind cunoscută la ora actuală sub denumirea de teorie Lacaniană. Psihanalistul francez Jaques Lacan a reinterpretat teoria Freudiană în termeni de structură.Complexul lui Oedip: legătura strânsă dintre băiat şi mamă. În psihanaliză.psihopat . în care copilul se ataşează de un părinte. Teoria lui Barber ar putea unifica teoriile stării (procesului) cu cele ale non-stării.Structurile caracteriale care pot fi “citite” în forma şi postura corpului sunt în număr de 6: . moştenită.rigid .din nou în număr de trei. .oral . adăpost şi căldură. în a doua jumătate a secolului 20. cei înclinaţi spre amnezie şi cei cu un set pozitiv. Astfel. Pentru Lacan stadiul pre-oedipal este stadiul imaginar. fiind orientat spre realitate. . iar individul însuşi este un rezultat al simbolului. stadiile dezvoltării descrise de Freud sunt în număr de trei: . Apariţia tatălui în stadiul oedipal face ca copilul să facă diferenţele sexuale şi iniţiază dezvoltarea inconştientului.Ego. adică limbaj şi vorbire. id şi superego: Id este sursa biologică. Simbolul are efecte radicale. Ego-ul se dezvoltă din interacţiunea dintre id şi lumea externă prin forţele sociale şi familiale. Relaţia subiect şi semnificanţi. iar satisfacerea lor este o sursă de plăcere sexuală. fiind perioada de achiziţionare a limbajului. respectiv reprimarea dorinţei incestuoase.schizoid . iar părintele de acelaşi sex este distribuit în rolul de rival pentru afecţiunea părintelui de sex opus. Apare o relaţie triadică.

totuşi distinct de gânduri.Prin trecerea de la ordinea imaginară la cea simbolică copilul este socializat în familie prin recunoaşterea şi acceptarea diferenţei (de gen) şi absenţei (corpului mamei). emoţie şi comportament: Gândire Emoţie Comportament Terapia Adleriană se caracterizează la rândul ei prin conceptualizarea de principii. În acest punct teoria acceptării face apel la identitatea dintre observator şi observat.comportamentală prin aceea că în loc să înveţe oamenii cum să-şi controleze mai bine gndurile. Se bazează pe contextualismul funcţional şi teoria cadrului relaţional. Terapia cognitivă utilizează ca tehnică de lucru principală tehnica ABC a credinţelor iraţionale a lui Albert Ellis: A. o teorie a limbajului şi cogniţiei care este o parte a analizei comportamentale. Avem din nou de-a face cu trei elemente. se concentrează pe ceea ce pot controla mai direct. care pleacă de la presupunerea că viaţa psihologică a fiinţei umane este creată în şi prin relaţiile cu alte fiinţe umane. senzaţiile. Această formă de terapie ajută individul să vină în contact direct cu un sens transcedental al sinelui cunoscut drept ”sine ca şi contact”. Simbolul este calea spre cunoaşterea şi organizarea lumii interne şi externe.acel “eu” care observă şi experimentează.credinţe (beliefs) C. respectiv necesitatea existenţei observatorului pentru a da sens lumii cognoscibile. Se distinge astfel între naşterea fizică şi psihologică a individului. categorii care sunt în număr de trei sau multipli de trei. Adler spunea că fiinţele umane . sentimente. Terapia acceptării diferă de teoria cognitiv.consecinţe (consequences) Punctul central al teoriei cognitviste stipulează că: gândirea este intermediară între stimul şi emoţie: stimul gândire emoţie Scopul terapiei cognitive este înţelegerea interacţiunii între gîndire. Teoria relaţiilor obiectuale este o adaptare a teoriei psihanalitice. picioarele şi gura. mereu. senzaţii şi amintiri. etc. Terapia acceptării (acceptance and commitment therapy) utilizează strategii de acceptare şi de modificare a comportamentului pentru a creşte flexibilitatea persoanei. Naşterea psihologică se întinde pe perioada primilor trei ani de viaţă. Primii trei ani de viaţă se caracterizează prin stabilirea unei relaţii strânse (simbiotice) cu cel ce îngrijeşte copilul (de obicei mama). sentimentele. stadii. după care urmează separarea şi individuaţia.evenimentul activator sau situaţia obiectivă (activating event) B. amintirile. şi anume trei segmente ale corpului: braţele. dezvoltarea individuală fiind privită secvenţial în timp. Reformulând am putea spune că psihanaliza se bazează în cea mai mare măsură pe simbol.

şi stipulează că există 4 funcţii psihologice de bază: gândire.chestionarea socratică .faza integrativă Interpretarea viselor. sentimentul comuniunii 6. senzaţie şi intuiţie. a face ceva diferit 9. cunoaştere 7. ca metodă.stadiul patriarhal: este un stadiu al tranziţiei caracterizat de anumite teme.imageria ghidată şi ideatică . sinele sau totalitatea psihică.trăiesc pe tărâmul înţelesului. imagini şi acţiuni . redirecţionarea scopurilor 12.stadiul moboric: înainte de naşterea conştientului . prin asociaţii . unitatea individului 2. sănătatea mintală Psihologia analitică pe de altă parte recunoaşte două tipuri psihologice atitudinale principale: extrovert şi introvert. reîntărire 10. clarificare 4. şi există 4 tipuri largi de imagerie arhetipală: 1. arhetipul “marii mame”: personificarea principiului feminin 2.stadiul matriarhal: ego-ul este pasiv şi dependent de matricea de dinainte de naşterea conştientului . arhetipul “tatălui spiritual”: întruparea principiului masculin 3. orientarea scopurilor 3. auto. sentiment. experienţă lipsă 8. informaţie 3. empatie.determinarea şi unicitatea 4. sentimentul comuniunii 11. care cuprinde creşterea. suport şi lansare Se lucrează cu 4 tehnici terapeutice de bază: .jocul de rol Psihologia Adleriană în sine se bazează pe 6 principii fundamentale: 1. schimbarea şi tranziţia 4. dinamica familială şi influenţa societăţii. pe baza cunoştinţelor personale . Conform acestei teorii psihismul este divizat în conştient şi inconştient.relaţie 2. Dezvoltarea psihologică este privită ca realizându-se în 4 stadii: .evaluarea . Terapia Adleriană se desfăşoară în 12 stadii: 1.amplificarea personală.amplificarea generală. arhetipul central. Există trei categorii de influenţe ce pot stimula dezvoltarea complexelor de inferioritate la copil: handicapul fizic. încurajare 5. realizată de terapeut. arhetipul transformării. contextul social 5. are două aspecte în psihologia analitică: . interpretare şi recunoaştere 6.

terapia prin joc . “creaţie” lui Carl Rogers. formă de terapie care implică manifestarea fizică a emoţiilor.spiritul Se presupune că persoanele au o “mască” sau un “sine fals” după care se ascund.meloterapia . iar sănătatea poate fi obţinută prin realizarea potenţialului nostru creativ. care include biblioterapia.art.respiraţia Vegetoterapia. consideră că structurile tensionate ale corpului. ca urmare a emoţiilor stocate.Terapia expresivă sau creativă prin artă poate nu în mod întâmplător cuprinde 6 tipuri de terapie de bază: . Oamenii au “mai multe straturi”: . şi . sunt în număr de 3: postura.emoţiile .masca sinelui Terapia centrată pe persoană.membrele .sinele real Iar cele 3 principii de bază ale terapiei Rogersiene sunt: . Corpul uman este vehiculul a 3 elemente: .terapia .conceptul de sine .gândirea .copilul rănit.inima.sinele ideal . care include psihodrama şi bibliodrama . spune că în noi există 3 reprezentări ale sinelui: . Energetica de bază (core energetics) susţine că sănătatea şi starea de bine sunt stări dinamice.drama. expresia facială şi stresul muscular.terapia prin dans .terapia prin poezie.terapia. umbra sau sinele de la nivel scăzut . În trainingul autogen pacientul învaţă să-şi relaxeze: .

afirmă că scopul conversaţiei diadice este triplu: 1. sunt simţite emoţiile negative ca răspuns la experienţa negativă.reformularea (reformulation) .reglarea emoţională Psihoterapia diadică developmentală.abilitatea de a gândi . bazată pe teoria ataşamentului a lui Bowlby.ambivalenţa legată de proces . sistemul energetic al corpului este dezechilibrat ca urmare a acestor emoţii negative. iar emoţiile negative apar prin 3 stadii: 1.încrederea în proces . integrarea experienţelor traumatice 5.revizuirea (revision) Marsha M. apariţia experienţei negative 2. înţelegerea empatică 3. Acest tip de psihoterapie se desfăşoară în 4 stadii: .descoperirea procesului . siguranţa 2. construirea diadică a înţelesului referitor la scopul conversaţiei 3. . acceptarea pozitivă necondiţionată 2. Principiul fundamental este acela că toate emoţiile negative rezultă din dezechilibrul energetic al corpului. Terapia analitică cognitivă (CAT) a lui Anthony Ryle operează cu cei 3 “R”: . Lineham. (emotional freedom techniques:EFT) se bazează pe utilizarea celor 12 puncte specifice de la nivelul corpului care corespund meridianelor folosite în medicina chineză. implicarea relaţională 6. procesarea auto-reflectivă a informaţiei 4. promotor a terapiei dialectice comportamentale ia în considerare în cadrul terapiei 4 aspecte importante: . dezvoltarea eficacităţii pentru a fi capabil să te angajezi în această conversaţie. Tehnicile libertăţii emoţionale.eficacitatea interpersonală . ducând la programarea inadecvată în interiorul corpului 3. îmbunătăţirea emoţiilor pozitive.1. reglarea afectivităţii în timpul conversaţiei 2.recunoaşterea (recognition) . autoreglarea 3.utilizarea procesului Principiile de bază sunt 6: 1. destul de disputate astăzi. actualizarea sinelui.toleranţa la stres negativ .

trebuie să includă 7 principii: . Triunghiul este mai stabil decât diada. simţi 3. fondată de Arnold Lazarus. este fundamentată pe ideea că fiinţele umane sunt fiinţe biologice care pot: 1.voinţa . triunghiul. chiar dacă acest lucru pare paradoxal.dezidentificarea . enunţate de Frankl. pentru ca un sistem să fie considerat psihosinteză.Teoria sistemică familială (Bowen) descrie ca şi moleculă de bază a sistemelor emoţionale mari. Principiile de bază ale logoterapiei. sunt şi ele în număr de 3: 1. pentru că triunghiul este sistemul relaţional stabil cel mai mic. gândi 2.modelul ideal . Un sistem ce cuprinde 2 persoane este instabil pentru că tolerează prea puţină tensiune înainte de implicarea unei a 3-a persoane. acţiona 4. avem libertatea de a găsi un sens în ceea ce facem şi experienţiem. sistem de relaţie între 3 persoane.sinteza . interacţiona Teoria psihosintezei stipulează că. imagina 6.sinele personal . percepe senzaţii 5. în viziunea terapiei familiale sistemice. motivaţia noastră principală în viaţă este dorinţa noastră de a da un sens vieţii 3. viaţa are sens chiar şi în cele mai vitrege condiţii 2. Terapia multimodală.

natura greşelilor noastre 6. aparţinere. admitem că suntem neajutoraţi în faţa alcoolului 2. putere c. a noastră înşine şi a celorlalţi. am făcut o listă cu toate persoanele pe care le-am rănit şi dorim să facem pace cu ei toţi 9. lor sau altora 10. am luat decizia de a ne îndrepta spre Dumnezeu 4. îi cerem cu smerenie să ne îndrepte greşelile 8. Se consideră că sistemul credinţelor iraţionale are la bază 5 componente: . La baza terapiei raţional. prin rugăciune şi meditaţie am căutat să îmbunătăţim contactul nostru conştient cu Dumnezeu 12. AA fiind iniţial o instituţie aflată sub tutela bisericii: 1. libertate d. ne-am inventariat fără frică moralitatea 5. inconştientul mijlociu.. sinele superior şi inconştientul colectiv. dragoste b. de conectare. Psihosinteza poate fi cel mai bine reprezentată de “diagrama oului” care conţine la rândul său alte 7 elemente: inconştientul inferior.emotive stă teoria ABC a personalităţii împrumutată din cea cognitivistă. le-am cerut iertare acelor oameni cu excepţia situaţiei în care acest lucru le-ar face rău.suprageneralizarea. Terapia realităţii foloseşte un număr mai redus de “clase” în conceptualizare.părerea celor din jur . am continuat inventarul personal şi când am greşit am admis asta. şi anume clasificarea nevoilor noastre se realizează în: 1. şi să practicăm aceste principii în toate aspectele vieţii noastre. Grof şi Subich.supra. şi anume: a. conţinând în formularea tradiţională multe elemente religioase.sinele transpersonal.înrăutăţirea . 11. nevoi de supravieţuire 2. distracţie Asociaţii precum alcoolicii anomini folosesc un program în 12 paşi. am admis în faţa lui Dumnezeu. am ajuns să credem că o putere superioară nouă ne poate reabilita 3.cerinţele . transcedentale ale umanităţii. nevoi psihologice. . suntem gata să-l primim pe Dumnezeu pentru a ne înlătura toate defectele de caracter 7. şi a fost iniţiată de Maslow. inconştientul superior. având o “trezire spirituală” ca rezultat al acestor paşi. Psihologia transpersonală studiază dimensiunile spirituale.conştientul . sinele conştient sau eul.toleranţa scăzută la frustrare . am încercat să transmitem acest mesaj alcoolicilor. conştientul.

2. Adult şi Părinte.Piramida trebuinţelor a lui Maslow are 5 niveluri: Actualizarea de sine Stima Dragoste. Uneori omul îşi crează iluzia că poate controla lumea prin cuvinte. Unele dintre elemente sunt comune în toate formele de terapie. umanitatea. viaţa bună: investigarea sentimentelor benefice 3. oamenii sunt OK 2. viaţa afilierii: felul în care oamenii îşi extrag un sens pozitiv al vieţii. dreptatea. iar motivele pentru care o persoană joacă jocuri sunt în număr de 12. patologia structurală a stărilor Eului se bazează pe 3 situaţii: contaminarea. oamenii îşi decid propriul lor destin şi aceste decizii pot fi schimbate Stările eului sunt în număr de 3: Copil. viaţa plăcută: cum savurează şi experienţiază oamenii sentimentele şi emoţiile pozitive. Valoarea simbolului în psihoterapie Limbajul este o reţea multistratificată.a aparţine Siguranţă Nevoi fiziologice În psihologia pozitivă sunt identifcate 6 clase de virtuţi: înţelepciunea sau cunoştinţele.2. chiar dacă regăsite sub alte “etichete”. Filozofia analizei tranzacţionale se bazează pe 3 principii: 1. fie din punct de vedere simbolic. curajul. fiecare om are capacitatea de a gândi 3. destinate înţelegerii si organizării vieţii psihice umane. care sunt însă mai degrabă o imagine a realităţii sale interne şi nu externe. Fiecare joc trece prin 3 secvenţe: momeala. şi se divide în 3 mari “domenii de cercetare”: 1. structurarea timpului prin 6 activităţi şi cele 5 mesaje conducătoare în viaţă. temperanţa şi transcendenţa. excluderile şi simbioza. Tranzacţiile sunt la rândul lor: complementare sau paraelele. având o configuraţie emoţională senzori-motorie. 4. Limbajul aparţine astfel semioticii. fie la nivel de fiziologie umană. încrucişate şi ascunse (includ tranzacţiile unghiulare şi duble). strategema şi răspunsul. de secvenţe. Ceea ce se remarcă este aceea că fiecare sistem conceptual face apel la un număr mai mare sau mai mic de elemente. . Tot analiza tranzacţională descrie triunghiul dramatic şi autonom şi cele 4 poziţii de bază în viaţă. şi cele mai multe sisteme conceptuale iau în considerare limitele omului. sistematică şi înalt organizată de simboluri pentru comunicarea precisă.

spaţiul mental a unei persoane oarbe. Improvizaţia muzicală liberă. Psihoterapia “verbală” funcţionează mai ales cu pacienţii care au capacitatea protosimbolică. este probabil cea mai puţin simbolică din toate metodele psihoterapiei şi meloterapiei. spunea Rolsvjord în 2004. Hipnoterapia în universul tridimensional spaţial Charles E. Psihicul uman are capacitatea de a experienţia un număr aproape infinit de conştiinţe (Austin. Marcos Lutyens (2001) spunea pe de altă parte că hipnoza poate fi un instrument prin care să accesăm teritoriul din spatele concepţiilor prestabilite în mintea noastră şi poate fi folosită pentru modelarea spaţiului virtual extern. Se pare că există o relaţie directă între dimensiunile spaţiale ale minţii şi dimensiunile mentale ale spaţiului.compusă”.familiare. Conştientul şi inconştientul contribuie la dinamica spaţială a minţii. ci împrumutate din filme sau sentimente derivate din muzică. Psihoterapia care include hipnoterapia poate fi eficientă la maxim atunci când se ajunge la funcţiile mentale cele mai înalte. 2000. 1964). delimitată de percepţiile senzoriale ale organismului nostru.Mintea umană a fost descrisă în psihologie şi psihoterapie printr-un mare număr de simboluri. lumea interioară. Unele conţin percepţii ale sinelui. Muzica “pre. care este apoi proiectată în lumea reală ce nu poate fi văzută. Începem prin a remodela ceea ce Joseph Von Vexkul numea “umwelt”. plină de coduri culturale şi stilistice. generat de umwelt. 1935. James. ca şi cum acestea ar fi familiare. În transă mintea se familiarizează cu un teritoriu nou. Obrien. de a o manipula în direcţii specifice şi strategice. 4. Terapia prin muzică pe de altă parte accesează mai degrabă gândirea primară şi această capacitate nu este necesară. cu conceptul de multidimensionalitate. este complet diferit de al unei persoane care poate vedea. . De exemplu. simulat. Spaţiul său mental este centrat în jurul auzului. pentru a da o interpretare şi a explica diferite situaţii. În mod similar. Mintea se poate detaşa de coordonatele familiare şi context şi poate începe să răspundă la experienţe ne. fără legătură cu starea lor de fapt. colapsul spaţiului vizual extern pare a fi compensat de amplificarea lumii interne. Henderson afirma în teoria sa psihodinamică asupra hipnozei şi subconştientului că oamenii au abilitatea unică de a regla realitatea. poate face uneori ca pacientul să “producă” doar simboluri convenţionale.

În transa profundă sunt alterate procesările limbajului. tehnicile psihodramatice. împiedică experienţa.Creierul uman emite patru tipuri de unde : beta. Un efect al transei hipnotice însă este acela al “dilatării” sau “comprimării” timpului. cu frecvenţă de 14-32 de cicli/secundă. În 2004 Patterson şi colab. interne sau externe. prin vizualizare.relaxare. Potenţialele electrice la nivelul creierului au oscilaţii foarte lente în diferite stadii ale hipnozei. având frecvenţă de 7-14 c/s. Simbolul crează înţelesul experienţei. etc. care funcţionează la nivel fiziologic pe baza impulsurilor electrice descărcate de neuroni. centrarea este mai degrabă pe cuvintele însăşi decât pe idei. de la cea comportamentală la hipnoterapie. alături de acela al posibilităţii de accesare mai facilă a dimensiunilor spaţiale. cu o disponibilitate mai mare a afectului. 1965). Pe de altă parte. fac imposibil de realizat lucruri ce pot fi achiziţionate prin intermediul hipnozei. pentru că vederea asupra lumii. psihologic şi hipnotic-. Starea alfa se asociază cu relaxarea şi visul cu ochii deschişi. O serie de cercetări arată că psihoterapia care face apel la ambele emisfere cerebrale este mai eficace şi are durată mai scurtă decât acele forme de psihoterapie în care se lucrează preponderent cu emisfera cerebrală stângă.înaintea somnului. . Schorr în 1974 susţinea că imageria este prezentă în toate formele de psihoterapie. mai degrabă decât cuvinte. cu 4-7 c/s. ca metodă de control a durerii şi anxietăţii la un pacient cu arsuri severe. hipnoanalgezie şi hipnoza pentru intervenţii chirurgicale. recunoaşte la rândul său patru dimensiuni. ca şi alte tehnici psihoterapeutice. datorită legăturilor dintre starea fiziologică a creierului şi procesele mintale inconştiente. Suntem fiinţe multidimensionale (Laura Di Giorgio). au utilizat hipnoza în combinaţie cu o lume virtuală bidimensională generată pe computer. cu 3-5 c/s. Imaginile sunt produsul imaginaţiei (Assagioli. Se revine la ceea ce psihanaliştii numesc gândire de proces primar. şi delta. sistemul de credinţe.somn.în termeni de timp real. forţa electromagnetică recunoaşte doar patru dimensiuni. De altfel. cum sunt metaforele terapeutice. Aceasta ar putea fi o explicaţie pentru durata mare necesară tratamentului în psihanaliză. Cu 200 de ani în urmă Descartes sugera că mintea şi corpul sunt complet separate şi influenţa lui Descartes se face încă simţită în medicină şi în zilele noastre. care acţionează preponderent la nivelul emisferei cerebrale stângi. teta. trei spaţiale şi una temporală. plus timpul). iar creierul uman. alfa. Acceptarea limit elor cvadridmensionale ale fizicii clasice (trei dimensiuni spaţiale. hipnoza în sine face apel la funcţiile emisferei cerebrale drepte. imageria ghidată.starea de veghe. Durerea şi anxietatea au scăzut cu 40% după intervenţii strict “audio” şi cu 100% după intervenţii “tridimensionale spaţiale”. în termeni de imagini şi simboluri. Starea teta este prezentă în hipnoanestezie. Imageria se bazează pe integrarea imaginilor vizuale de tip simbolic cu cele de tip non simbolic.

În hipnoză. în mod tipic structura intervenţiei este de tipul: Inducerea transei-----. Pe luna albastră cresc copaci pagodă cu . Partea întunecată a planetei este acoperită de gheaţă.imageria ghidată .dialogul cu clientul care seamănă cu interpretarea viselor .aprofundarea transei-------intervenţia hipnoterapeutică propriu.zisă. Existenţa noastră pe această planetă pare să fie rezultatul accidental al unui număr de coincidenţe astronomice. Documentarul “Extratereştrii” al colectivului de la National Geographic descrie viaţa pe o planetă numită Aurelia. Pe această planetă imaginară nu există anotimpuri. zi sau noapte. În cele din urmă este posibil ca principalul beneficiu al proiectului SETI să fie nu acela de a găsi viaţă pe alte planete. În hipnoterapie în general se utilizează însă mai multe elemente decât cele prezente într-o anume formă de psihoterapie.elemente de psihoneuroimunologie.reframing în stare de transă. cu specii ciudate. un satelit lunar albastru şi un soare local de tipul pitică roşie.întărirea eului. Sunt recunoscute 2 tipuri de tehnici pentru inducerea transei: tehnicile tradiţionale şi tehnicile Ericksoniene. fundamentate pe baza conceptelor împrumutate din psihanaliză . prin utilizarea simultană a funcţiilor ambelor emisfere cerebrale. în mod tradiţional: .combinaţie de elemente din terapia cognitivă şi Ericksoniană în terapia anxietăţii şi depresiei . preluate din tehnicile de meditaţie .metafore hipnoanalitice.metafore inspirate de teoria analizei tranzacţionale . ci de a ne ajuta să descoperim mai multe lucruri despre noi înşine. care integrează elemente de psihosomatică . de exemplu în intervenţiile folosite pentru întărirea sistemului imunitar.managementul durerii. “Imaginea” psihoterapeutică astfel creată devine mai complexă. Imaginea unui alt univers În 1961 astronomul Frank Drake a elaborat “ecuaţia” care urma să fie piatra de temelie a proiectului SETI. până la ochiuri de apă ce se comportă ca plantele carnivore. intervenţie bazată pe abordarea interacţionistă . iar partea luminată este străbătută de râuri şi apa ce inundă câmpiile. de căutare a civilizaţiilor extraterestre. metodă iniţial descrisă în programarea neurolingvistică . Animalul de bază este o specie ce trăieşte în mâl şi creează o reţea de lagune ce formează fundamentul pădurilor de evantaie cu ac. de la prădători asemănători girafelor.metode de relaxare. 5.

înalţime de aproape 1 km datorită atmosferei dense si gravităţii joase.1. Extratereştrii sunt un fenomen al culturii pop. 6. Concluzii Universul “tridimensional” spaţial în care trăim este rezultat al percepţiei fiziologice umane şi cadrului conceptual. şi nu un adevăr ştiinţific. Am putea însă să ne punem întrebarea: cum ar arăta lumea psihoterapiei într-o lume care conceptualizează mai mult de trei dimensiuni spaţiale şi una temporală? S-ar putea ca răspunsul să-l fi găsit deja în hipnoterapie. la ora actuală astrofizica modernă recunoscând existenţa a 9 dimensiuni spaţiale şi una temporală a universului. 6. . Dar la ora actuală studiul ştiinţific al vieţii extraterestre este realizat de astrobiologie (xenobiologie). iar pe cer zboară balene la înălţimi imense.

5. care funcţionează pe baza impulsurilor electrice transmise între neuroni. datorită limitelor noastre conceptuale. Forţa electromagnetică recunoaşte doar trei dimensiuni spaţiale. Toate tipurile de psihoterapie se bazează. atunci modelele terapeutice s-ar fi putut baza pe mai multe elemente fiecare în parte. rar mai multe. Modelele psihoterapeutice la rândul lor sunt “constrânse” de percepţia noastră tri/cvadridimensională asupra universului.6. în diverse forme. pe care să le şi putem percepe fiziologic. iar acest simbol este prezent la ora actuală inclusiv în psihoterapie. Unul din simbolurile preponderente în cultura şi civilizaţia umană este cifra trei. adică a forţelor electromagnetismului.3. ceea ce se reflectă în numărul de elemente şi concepte utilizate de către fiecare formă de psihoterapie în parte. Probabil dacă am fi trăit într -un univers cu 7 dimensiuni spaţiale. 6. În plus remarcăm că există patru tipuri de unde electrice cerebrale înregistrabile prin electroencefalogramă.o coincindenţă dacă ne gândim că trăim într-un univers cu trei dimensiuni spaţiale şi una temporală? 6. 6. ca urmare a tridimensionalităţii universului perceput. în sensul posibilităţii de accesare a unui număr crescut de dimensiuni.6.4.sau cvadridimensională este cea care face necesară integrarea în psihoterapie. şi putem constata că în general sunt axate pe 3-4 principii. prin tehnicile specifice şi integrarea mai multor metode terapeutice pare a fi cea una din cele mai cuprinzătoare formă de terapie la ora actuală. Hipnoterapia. pe simbol. 6. chiar dacă la nivel abstract putem teoretiza despre cele 10 dimensiuni ale universului în care trăim. Aceste limite conceptuale se leagă de capacitatea de a percepe un univers cu maxim trei dimesniuni spaţiale şi una temporală. Limitarea tri.2. este capabil la rândul său să recunoască doar trei dimensiuni în spaţiu. şi din acest punct de vedere este interesant de speculat că creierul uman. în sensul acceptării “adevărului” tuturor formelor . într-o formă sau alta.

G. “Imagining other dimensions”. “Number in scripture: its supernatural design and spiritual significance”. p. the magical number three. Journal of Poetry Therapy. Hypnogenesis. “The number three in American culture”.A. Vargha J. 2005. 6. Maureen “Animatig the 4th dimension”. E. I. 2003. The book of threes.com/ 16. Vargha J. American Journal of Clinical Hypnosis. ed. p. 4.symbols. Usability & user Experience. Lygon. 52(1). Animation Journal. Journal Nof Neuropathology and Psychiatry. “Psihoterapii scurte”. 2005. “Time as related to Moebius transform”. p. www.C. “Narrative. Susan “Introduction to the runes”. Dell. 27-8 21. 1993. 2006. L.windows. razhnov &Kamenestku “Human hypnosis and super-slow electrical activity of the brain”. June ***Gravitational Lensing and Genetci Lensing.. www.org/ ***Windows to the universe. research project.ucas. Bucuresti 12. Dafinoiu. “Hipnoza clinica.org/ ***www.threes.704-9 8.com/ 10. Furniss. The elegant universe language 19.eskimo. Polirom.ams. www. “Fltaland: a romance of many dimensions”. 8(4) .valkyrie. the free Encyclopedia. symbol &experience: a psychiatric and theological dialogue”. A. 1884 Ahadhalova.L. Polirom. 2006. 3. symbol and psychotherapy: emotion as exeperimented action and enhancement of a gesture”.net Abbott. I. 7. Dundes. E. “hart’s law.en. Granquist. Strategii terapeutice. R. D. 2006. plus or minus zero”. 76(5). 4(4). fiecare abordând alte “dimensiuni” ale universului nostru psihologic. Germany 20. 2006. Hammond. Bell. Bibliografie: 1. Munich.N.de terapie. 5. on-line magazine 15. 2006. 217 14. 2002. www. 13 17. R. 221-34 9. 28. www. p. ***Wikipedia. Mary Lynn “Brain. DiGiorgio. U. Hart.edu/ ***National Geographic Channel. “A therapist’s understading of bioenergetics”. 1991.moebius. 2004.wikipedia. 2006.1997. Grolean. Gudat. “Virtual reality hypnosis: a case report”. Tehnici de inductie.”. Bucuresti 13. Boyd. www. 1999. T. 1976. 2006. www. Laura “Hypnosis for the 21st century: two worldwievs”.philologos. ed. 2. Dafinoiu.net 18.org/ 11.W. Bullinger.

. M. “Values. Daily Californian . The South Trent Training eJournal. G. 48(2). 2005. p. p. L. Schilling. “Symbolization in psychotherapy with patients who are disabled”.1 27. site: Hipnotica. “Hypnosis and the mind: a psychodinamic theory of hypnosis and the subconscious mind”. myths and symbols”. 1994. American Journal of Psychiatry.com/ 34. B. 193-207 29. 745(1) 32. 2002. The Journal of American Academy of Psychonalysis. 2006. B. Erikkle “From signs to symbols. Rowan.321-38 28.22. “The three bodies in psychotherapy”. R. “Symbols and psychotherapy. McMahon. 2004. 2003. 1975. myth and meaning”. 3. the AIP Bulletin of Physics News. Scewe. Price.dimensional universe?”. 231-9 25. Henereson. International Journal of Sleep. May.the example of Yaruba sacrificial ritual”. no. 1998. 2000. p. 4(2). Sky&Telescope 33. Alexandra “Is the universe only pretending to have three dimensions?”. 70-6 30. P. R. Sunden. Lewis. European Journal of Psychotherapy and Counselling. 3(2). p. Self Hypnosis 23.E. “Existence of higher dimesnional space & perception of time”. Jako.triroc. from symbols to words”. RM Cibernetics 31. www. “Implications of Barber’sthree dimensional theory of hypnosis”. Dream and Hypnosis. 2005. 2006.a world Forum for music therapy. 703-6 26. Stein. 132. Woodruff. “Psychotherapy. E. “Why do we reside in a three. Sapp. Saviour. “The chance of finding aliens: reevaluating the Drake equation”. 1975. American Journal of Psychotjerapy. p. “How hypnosis is clinically utilized to address the spectrum of cancer’s physical and psychological dimensions”. G. Ch. J. 4(2) 24. Voices.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful