Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

GABRIELA OPAIŢ Lector univ. doctor

STATISTICA AFACERILOR

ISBN 978-606-8216-13-3

Editura EUROPLUS

CUPRINS

CAPITOLUL I. Testul „t”……………………………………………….. 3

CAPITOLUL II. Statistica activităţii de comerţ exterior……………9

CAPITOLUL III. Statistica activităţii de comerţ interior şi alimentaţie publică…………………………………16

CAPITOLUL IV. Fiabilitatea şi life – testingul produselor……….22

CAPITOLUL V. Aplicarea metodei matriceale în calculul parametrilor unei funcţii liniare…………………..28

CAPITOLUL VI. Statistica activităţii de turism şi servicii turistice……………………………………………….32

CAPITOLUL VII. Estimarea riscului de faliment al unei firme…..39

CAPITOLUL VIII. Analiza dinamicii productivităţii sociale a muncii………………………………………………..46

CAPITOLUL IX. Probleme propuse…………………………………..50

CAPITOLUL X. Teste grilă……………..………………………………56

2

CAPITOLUL I. TESTUL „t”
Testul „t”, care poartă denumirea şi de testul „Student”, are o largă aplicare în cadrul unor distribuţii normale, pentru a verifica ipoteza egalităţii a două medii ce se referă la două colectivităţi statistice normal distribuite. Se aplică în următoarele situaţii: a) când se verifică ipoteza H0: m1=m2, privind egalitatea a două niveluri medii ce corespund la două populaţii normal distribuite cu aceeaşi dispersie necunoscută, vom avea [10, p.155]:

t=

x2 − x1
2 (n1 − 1) ⋅ s12 + (n2 − 1) ⋅ s2

n1 ⋅ n2 ⋅ (n1 + n2 − 2) n1 + n2

(1.1)

cu f = n1 + n2 - 2 grade de libertate. unde: s12 = dispersia de sondaj a colectivităţii 1;
2 s2 = dispersia de sondaj a colectivităţii 2;

n1 = volumul colectivităţii 1; n2 = volumul colectivităţii 2. b) când se verifică ipoteza H0 : m1=m2, referitoare la egalitatea a două medii ce corespund la două colectivităţi normal distribuite care nu au aceeaşi dispersie, cu alte cuvinte dispersiile nu sunt egale, în plus fiind şi necunoscute, vom avea [10, p.155]:

t=

x2 − x1
2 s12 s2 + n1 n2

(1.2)

3

f = gradele de libertate. între nivelurile medii m1 şi m2 nu există o diferenţă semnificativă. între nivelurile medii m1 şi m2 ale fenomenului cercetat pe cele două colectivităţi. atunci. dacă tcalculat ≤ ttabelat = tα . 4 . există o diferenţă semnificativă.3) iar c= s1 1 + 2 2 n1 s1 s2 + n1 n2 (1.5) În concluzie.7) atunci.155]: t= x − m0 s n cu f = n – 1 grade de libertate.6) (1. În vederea aplicării formulelor de la punctele a şi b. f (1. p.8) f1 = n1-1 şi f2 = n2-1 grade de libertate. 2 Testul F se foloseşte în scopul verificării egalităţii a două dispersii σ 12 şi σ 2 ce corespund la două populaţii normal distribuite [10. Dacă: tcalculat > ttabelat = tα . f unde: α = pragul de semnificaţie. c) când se verifică ipoteza H0 : m=m0.160]: F= cu s12 2 s2 (1. vom avea [10.4) unde: s1 = abaterea standard de sondaj a colectivităţii 1. trebuie utilizat testul F al lui Fisher care ne va indica care dintre cele două formule le vom folosi. (1. p.cu f = 1 c 1 − c2 + n1 − 1 n2 − 1 2 grade de libertate (1.

01 0 0.0 25. 1.01 0.1 126. Total Tip 1 (cm.1: Tabelul nr.0 Utilizând testul „t”.α (1.10) 2 atunci.2 25. vom alcătui tabelul nr.2 Nr.01 0.04 0.04 0.2 25.2 25. să se verifice dacă cele două tipuri de mingi sunt asemănătoare.) Tip 2 (cm.01 0.4 25.0 ( xi − x1 ) 2 ( xi − x2 ) 2 0. σ 12 ≠ σ 2 şi vom utiliza formula testului „t” de la punctul b.2 25.4 25. Astfel. 1.3 25.) 25. 1. Dacă: Fcalculat ≤ Ftabelat = F f1 .3 25.4 25.) 25. σ 12 = σ 2 şi vom aplica formula testului „t” de la punctul a.1 Diametrele mingilor de fotbal produse de cele două firme Tip 1 (cm.Dacă: Fcalculat > Ftabelat = Ff1 . 4. Pentru a pregăti meciurile din campionatul naţional.2 126. 3.01 .0 25. f 2 . s-au testat diametrele mingilor de fotbal produse de două firme.01 0.2 25. 1. ştiind că pragul de semnificaţie α = 0. 5.α (1. echipa de fotbal Steaua are nevoie la antrenamente de o serie de mingi noi de fotbal. f 2 .4 25.04 0 0. 1. 2.3 25.9) 2 atunci.5 Tip 2 (cm.4 25.) 25.4 25. Exemple: 1.01 0. efectuându-se câte cinci măsurători: Tabelul nr.2 pe baza datelor din tabelul nr. Mai întâi vom aplica testul „F”: F= s12 2 s2 2 Pentru a calcula dispersiile de sondaj s12 şi s2 .10 5 .3 25. crt.

2 cm.Diametrele medii ale mingilor testate la nivelul firmei 1. 4. 2 Fcalculat = 0.01 = 3. vor fi: 5 x1 = ∑x i =1 i n1 = 126.025 = F4.1): t= x2 − x1 2 (n1 − 1) ⋅ s12 + (n2 − 1) ⋅ s2 ⋅ n1 ⋅ n2 ⋅ (n1 + n2 − 2) = n1 + n2 = 25.98 ⇒ σ 12 = σ 2 Prin urmare.01 + (5 − 1) ⋅ 0. vom folosi formula aflată în cadrul relaţiei (1. ttabelat = t f .0. 5 x2 = Aşadar. gradele de libertate vor fi: f1 = n1-1=5-1=4 şi f2 = n2-1=5-1=4 În concluzie.025 Pe de altă parte. ∑x i =1 5 i n2 = s12 = şi ∑ (x − x ) i =1 i 1 5 2 n1 − 1 = 0.2 6 .4 2 s2 0. f = n1 + n2 .0.04 = 0.195 5+5 (5 − 1) ⋅ 0.3 cm. 0. f 2 .α = t8.5 = 25.01 s12 = = 0.01 = 15.01 5 −1 2 = s2 ∑ (x − x ) i =1 i 2 5 2 n2 − 1 = 0.4 < Ftabelat = 15. respectiv pe firma 2. Fcalculat = Pe de altă parte.α unde.3 5 ⋅ 5 ⋅ (5 + 5 − 2) ⋅ = −1.98 Ftabelat = F f1 .10 = 0.025 5 −1 Deci.2 − 25.355 unde. 5 126 = 25.

Aşadar,
tcalculat = − 1,195 = 1,195 < ttabelat = 3,355 ⇒

ambele tipuri de mingi sunt asemănătoare. 2. Televizorul Samsung CZ20H12T prevăzut pentru livrare, are diagonala de 54 cm.. Pentru a verifica îndeplinirea acestei prevederi s-au efectuat şase măsurători, ale căror rezultate sunt în cm.: 54,4; 54,0; 54,2; 54,0; 54,4; 54,0. Să se verifice dacă acest lot de televizoare corespunde din punct de vedere al diagonalei, unde pragul de semnificaţie α = 0,01 .

Formulăm ipoteza H0: m = m0 = 54 cm. Vom aplica relaţia (1.5):

t=

x − m0 s n

Tabelul nr. 1.3 Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Total xi (cm.) 54,4 54,0 54,2 54,0 54,4 54,0 126,0
( xi − x) 2

0,09 0,01 0,01 0,01 0,09 0,01 0,22

Nivelul mediu al diagonalei pe cele şase televizoare Samsung testate, va fi:

x=

∑x
i =1

6

i

n

=

325 = 54,1 cm. 6

Abaterea standard de sondaj va fi:

s=
Deci,

∑ ( x − x)
i =1 i

6

2

n −1

=

0,22 = 0,2 6 −1

t=

x − m0 54,1 − 54 = = 1,25 s 0,2 n 6

7

Pe de altă parte,

ttabelat = t f ;α = t5;0,01 = 4,032
unde, f = n - 1 = 6-1=5. Aşadar,
tcalculat = 1,25 = 1,25 < ttabelat = 4,032 ⇒

lotul de televizoare este corespunzător calitativ din punct de vedere al diagonalei.

8

CAPITOLUL II. STATISTICA ACTIVITĂŢII DE COMERŢ EXTERIOR
Comerţul exterior reprezintă activitatea economică ce cuprinde totalitatea relaţiilor comerciale sau de cooperare economică, respectiv tehnico-ştiinţifică, ale unei ţări cu străinătatea. În cadrul acestora, sunt incluse: - vânzarea, respectiv cumpărarea de mărfuri; - proiectarea şi executarea de lucrări; - realizarea unor servicii internaţionale; - colaborarea tehnico-economică internaţională, etc. Realizarea acestor operaţii comerciale ale unei ţări cu celelalte ţări, se manifestă în două modalităţi, şi anume: exportul de mărfuri şi importul de mărfuri. Exportul de mărfuri include totalitatea activităţilor comerciale prin intermediul cărora o serie de produse realizate sau prelucrate într-o ţară, se vând în alte ţări. Importul de mărfuri cuprinde toate activităţile comerciale care vizează achiziţionarea de produse realizate în alte ţări, de către o altă ţară, în vederea satisfacerii consumului intern al acesteia. Atât exportul, cât şi importul de produse, includ şi serviciile realizate de către o ţară în alte ţări, respectiv şi serviciile prestate de o serie de ţări într-o anumită ţară, cunoscute sub denumirile de „export invizibil” şi „import invizibil”. În concluzie, mărfurile care au ieşit dintr-o ţară micşorează resursele respectivei ţări, putându-se situa într-una din variantele: - mărfuri care sunt realizate din producţia proprie a ţării exportatoare; - mărfuri reexportate, adică mărfuri care au fost importate într-un volum foarte mare şi care sunt dirijate în alte ţări sub forma unor schimburi, ajutoare, etc.; - mărfuri exportate care se află într-un anumit grad de uzură: utilaje uzate, fier vechi, confecţii purtate, etc. Pe de altă parte, mărfurile care au sosit într-o ţară sporesc resursele respectivei ţări, aflându-se într-una din variantele: - mărfuri sosite în vămi şi care vor fi introduse în ţara importatoare după plata taxelor vamale;

9

Indicii raportului de schimb În cadrul activităţii de comerţ exterior se utilizează mai multe categorii de indici care exprimă gradul de eficienţă din acest domeniu. Indicele gradului de acoperire a importului prin export . ∑V i =1 i =1 n imp . ∑V i =1 i =1 n n : ∑Vtiimp.1) 10 . Preţul CIF „Cost Insurance Freight” este alcătuit din valoarea de import a mărfurilor calculată pe punctul de frontieră al României. ( I . A. 0i n = ∑Vtiexp . 0i exp . la care se adaugă cheltuielile de asigurare ale mărfii.436-450].)t / 0 . faţă de plăţile destinate importului de mărfuri. acesta este constituit numai din mărfurile care trec frontiera vamală a unei ţări.) t/0 V ( imp . la care se adună cheltuielile cu transportul şi asigurarea acestora până la frontiera ţării noastre. indicele raportului de schimb net.t : G. Preţul FOB „Free On Board” este reprezentat de un subsistem de preţuri format din: preţul de vânzare a mărfii.t / 0 = I I V (exp . Aceste fluxuri de mărfuri menţionate anterior sunt incluse în două sisteme ale comerţului exterior. În cadrul comerţului exterior. ∑V i =1 i =1 n imp . indicele factorial al raportului de schimb. acestea fiind calculate într-o perioadă curentă faţă de o perioadă de bază: I . iar în ceea ce priveşte sistemul de comerţ special. astfel: indicele gradului de acoperire a importului prin export. exprimate într-o valută de circulaţie internaţională. cheltuieli de transport ale acesteia. 0i ∑V = G. A. A.0 (2. Sistemul de comerţ general este alcătuit din ansamblul tuturor mărfurilor ce trec frontiera unei ţări fără a lua în evidenţă punctul lor de destinaţie.G. evaluările se pot efectua în preţuri FOB şi preţuri CIF.. indicele raportului de schimb brut.G. foarfecele de preţuri. şi anume: sistemul de comerţ general şi sistemul de comerţ special [4. A. Acesta reprezintă valoarea de export a mărfurilor în momentul în care ele trec frontiera vamală a României. p. 0i imp .) t/0 = ∑Vtiexp . exprimă dinamica încasărilor privind ansamblul de produse exportate. indicele puterii de cumpărare a exportului. etc. ti n : ∑V i =1 n i =1 n exp .mărfuri sosite în cadrul unor firme prelucrătoare care sunt situate sub incidenţa controlului vamal.

11 .dacă I . G. A. ceea ce reprezintă o situaţie defavorabilă.t / 0 = Apar următoarele cazuri: (2.R.2) . atunci pentru a cumpăra prin import o unitate de marfă este necesară o cantitate de exportat în perioada curentă mai mică faţă de cea din perioada de bază.t / 0 = indicele gradului de acoperire a importului prin export în perioada curentă t faţă de perioada de bază 0.R.t / 0 > 1 sau (>100%).unde: I .t / 0 < 1 sau (<100%). A. acoperirea importului prin export în perioada curentă este mai mică faţă de cea din perioada de bază.dacă I . .dacă I .G. .t / 0 ). A.t / 0 = 1 sau (=100%). . atunci există o situaţie favorabilă.) I tq/(exp 0 imp . apare o evoluţie nefavorabilă.t = gradul de acoperire a importului prin export în perioada curentă t. A. ( I .G.S .0 = gradul de acoperire a importului prin export în perioada de bază 0.S .B.R.B.S . G.B. şi anume în perioada curentă acoperirea importului prin export este mai mare faţă de cea din perioada de bază. A.t / 0 > 1 . Se pot observa următoarele situaţii: . .S . Indicele raportului de schimb brut.R. acoperirea importului prin export în perioada curentă este egală cu cea din perioada de bază.R. şi anume cantitatea exportată pentru a cumpăra prin import o unitate de marfă în perioada curentă este egală cu cea din perioada de bază. la indicele volumului fizic al importului calculat în acelaşi interval de timp: .t / 0 = 1 .t / 0 < 1 .S .dacă I .G.B. se construieşte prin împărţirea indicelui volumului fizic al exportului în perioada curentă faţă de perioada de bază.dacă I .G. volumul fizic al cantităţii exportate pentru a cumpăra prin import o unitate de marfă în perioada curentă este mai mare faţă de cel din perioada de bază.) I tq/(0 I . A. atunci din punct de vedere al structurii în cadrul fluxului exportului şi celui al importului situaţia este constantă.dacă I .B. această situaţie fiind favorabilă.

Astfel. adică o creştere a eficienţei în activitatea de comerţ exterior. şi anume rămânerea în urmă.t / 0 (2. 12 .t / 0 = 1 . la indicele valorii unitare a importului calculat în acelaşi interval de timp: .t / 0 < 1 .N .G.S .P.5) Foarfecele de preţuri.R.) .R.) = V ( imp.N .S . se alcătuieşte raportând indicele valorii unitare în cadrul exportului în perioada curentă faţă de perioada de bază.Indicele raportului de schimb net.) imp .S . .) I tq/(exp I tp/ (exp I tV/ (exp 0 0 0 ⋅ p ( imp.R. ceea ce reprezintă o situaţie constantă privind evoluţiile în timp ale nivelurilor preţurilor practicate în cadrul fluxurilor activităţii de comerţ exterior . dinamicii preţurilor produselor exportate faţă de dinamica preţurilor produselor importate. .) I tq/(0 It / 0 It / 0 (2. A.dacă I .B.N .t / 0 = Există următoarele situaţii: (2. se observă că în perioada curentă faţă de cea de bază dinamica preţurilor produselor exportate este egală cu dinamica preţurilor produselor importate în acelaşi interval de timp.4) sau I . produsul dintre indicele raportului de schimb brut şi indicele raportului de schimb net este egal cu indicele gradului de acoperire a importului prin export: .N . unui grad de deteriorare al raportului de schimb net. indicele raportului de schimb brut şi indicele raportului de schimb net. Cei trei indici ai raportului de schimb (Terms of trade) menţionaţi anterior. respectiv indicele gradului de acoperire a importului prin export. respectiv nonexistenţa.R. dinamica preţurilor produselor exportate în perioada curentă faţă de cea de bază este mai mică decât dinamica preţurilor produselor importate în acelaşi interval de timp.S . ( F .dacă I .) I .) I tp/ (exp 0 I tp/ (0imp.t / 0 ⋅ I .R.t / 0 ) . ceea ce atrage o evoluţie favorabilă. ( I .dacă I .N .S .S . alcătuiesc sistemul indicilor raportului de schimb.N . respectiv creşterea.S . relevă procentual existenţa.t / 0 = I .R.) .3) . ceea ce implică o evoluţie nefavorabilă. atunci dinamica preţurilor la export în perioada curentă faţă de cea de bază este mai mare decât dinamica preţurilor la import calculată în acelaşi interval de timp.t / 0 ).R.t / 0 > 1 .

6) .S .) − I tp/ (exp 0 = (1 − I .S . a depăşit-o pe cea a importurilor obtenabile permise de dinamica valorii obţinute la export. .t / 0 ) ⋅100 I tp/ (0imp.P.. reprezintă produsul dintre indicele raportului de schimb net calculat într-o perioadă curentă faţă de o perioadă de bază şi indicele volumului fizic al exportului calculat în acelaşi interval de timp. atunci I .) I . cu alte cuvinte dinamica volumului fizic al produselor importate în perioada curentă faţă de perioada de bază.P.t / 0 ⋅ I tq/(exp 0 (2. ceea ce determină o deteriorare a balanţei comerciale. ( I .8) ( imp.t / 0 = Astfel: .Ext / 0 < I tq/(0 .S .S .7) sau I .N .) p ( imp . ceea ce atrage o evoluţie nefavorabilă. Indicele puterii de cumpărare a exportului.dacă imp .C.) I . Aşadar: .P. adică în perioada curentă faţă de cea de bază dinamica preţurilor la export este mai mare decât dinamica preţurilor la import în acelaşi interval de timp.) I tq/*0 < I tq/(0 . 13 .C.dacă F .t / 0 > 1 .R.Ex.) (2.) ( imp .394].dacă F .P. . existând un anumit grad de deteriorare al raportului de schimb net. atunci I .C. p.) imp . ceea semnifică o situaţie favorabilă.N .R.Ex. indicele puterii de cumpărare a exportului exprimă dinamica într-o perioadă curentă faţă de o perioadă de referinţă.C.t / 0 = .) .N .P.t / 0 < 1 .) ( I tq/*0 ) este indicele importurilor obtenabile ca efecte ale exporturilor realizate într-un anumit interval de timp [7.t / 0 > 1 .) I tp/ (exp I tV/ (exp q (exp .t / 0 > 1 .Ex. atunci ( imp .N .P.t / 0 = I .P. neexistând deteriorarea raportului de schimb net. cu alte cuvinte dinamica preţurilor produselor importate în perioada curentă faţă de cea de bază este mai mare decât dinamica preţurilor produselor exportate în acelaşi interval de timp.R. a volumului fizic de produse ce se pot achiziţiona la import în strânsă conexiune cu dinamica volumului valoric al produselor exportate în acelaşi interval de timp.F .)t / 0 .R.) 0 0 ⋅ I = = I tq/*0 t/0 p ( imp .) I tp/ (0imp.) It / 0 It / 0 (2. Cu alte cuvinte.

Ext / 0 > I tq/(0 . respectiv mai mare decât 100 %.4 miliarde USD ca urmare a sporirii volumului exportat cu 11.2 miliarde USD ca urmare a creşterii cantitative cu 12. Indicele factorial al raportului de schimb. Să se calculeze indicii raportului de schimb.R. se construieşte prin intermediul produsului dintre indicele raportului de schimb net cuantificat întro perioadă curentă faţă de o perioadă de referinţă şi indicele nivelului productivităţii muncii calculat în acelaşi interval de timp. Astfel.R.S .1 miliarde USD la 30. considerăm că uneori se poate permite intenţionat la nivelul unei firme manifestarea unui anumit grad de deteriorare al raportului de schimb net în cadrul activităţii sale de comerţ exterior. adică în perioada > I tq/(0 curentă faţă de perioada de bază dinamica cantităţilor importate a fost mai mică decât dinamica importurilor obtenabile aflate într-o strânsă corelaţie cu dinamica încasărilor la export. pentru a asigura o eficienţă a raportului de schimb.t / 0 = I . atunci I tq/*0 . ( I .C. 14 . I . Aplicaţie: Comerţul exterior al Braziliei a înregistrat în perioada anilor 2002 – 2004.2 miliarde USD la 23. în perioada raportată 2004 faţă de perioada de bază 2002.t / 0 ) .t / 0 ⋅ I tw/ 0 (2. fie ca urmare a dinamicii destul de puternice a unuia din factorii menţionaţi anterior. ceea ce semnifică îmbunătăţirea balanţei comerciale.P. cu condiţia ca dinamica nivelului productivităţii muncii să acopere această degradare a dinamicii nivelurilor preţurilor produselor exportate faţă de nivelurile produselor importate.F .N .) imp.- imp .) ( imp. . fie ca urmare a influenţelor dinamicilor pozitive separate ale factorului preţ şi respectiv ale factorului productivitate a muncii.S .importul a crescut de la 22. următoarea evoluţie: . 4 % şi a unei scumpiri a produselor exportate cu 23.) dacă I .R.F .9) Acest indice trebuie să fie supraunitar.S . care să substituie deteriorarea cauzată de dinamica negativă a celuilalt factor.4 % şi a sporirii valorii unitare la import cu 22.3 %.exportul a crescut de la 18.4 % în perioada raportată 2004 faţă de perioada de bază 2002.

12 sau 112.00 % q ( imp ) It / 0 1.223 4) Foarfecele de preţuri: FPt / 0 = (1 − IRSN t / 0 ) ⋅ 100 = (1 − 1.99 sau 99.114 I tq/(exp) 0 = = 0.60% 5) Indicele puterii de cumpărare a exportului: IPCEX t / 0 = IRSNt / 0 ⋅ I tq/(exp) = 1.00 % 18.2 : = 0.006) ⋅ 100 = −0.1) Indicele gradului de acoperire a importului prin export: IGAt / 0 = I I V (exp) t/0 V ( imp ) t/0 = ∑Vtiexp ∑V i =1 i =1 n n : ∑V ∑V i =1 i =1 n n imp ti imp 0i = exp 0i 23.00 % 0 15 .1 2) Indicele raportului de schimb brut: IRSBt / 0 = 1.4 30.2 22.60 % p ( imp ) It / 0 1.231 I tp/ (exp) 0 = = 1.006 sau 100.114 = 1.006 ⋅ 1.94 sau 94.124 3) Indicele raportului de schimb net: IRSNt / 0 = 1.

1) 16 . p. Comerţul cu ridicata este acea activitate care efectuează conexiunea între activitatea de producţie şi comerţul cu amănuntul. acestea fiind de fapt denumite unităţi de alimentaţie publică. şi anume: comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul [4. în cadrul comerţului cu ridicata se „jonglează” cu cantităţi mari de mărfuri. În cadrul acesteia sunt incluse: manipularea. şi anume acela de a fi vândute către consumatori. transportul.CAPITOLUL III. fie în expresie valorică. Indicatorii stocurilor de mărfuri Nivelul absolut al stocului reprezintă mărimea absolută a stocului de mărfuri. (3. activitatea de organizare a transportului mărfurilor către magazinele ce realizează desfacerea cu amănuntul.493-499]. In = intrări de mărfuri. iar în comerţul cu amănuntul se vehiculează cantităţi mici de mărfuri. Alimentaţia publică este activitatea prin care se efectuează producţia şi vânzarea preparatelor culinare spre a fi în special consumate pe loc în incinta unităţilor specializate în acest sens. care se exprimă fie în expresie fizică. porţionarea şi preambalarea mărfurilor. recepţia şi stocarea mărfurilor. Si = stocul iniţial de mărfuri. El include două subcomponente principale. P = pierderi. Comerţul cu amănuntul reprezintă acea activitate care îndeplineşte scopul realizării mărfurilor. Sf = Si +In – Ie – P unde: Sf = stocul final de mărfuri. O altă deosebire majoră între comerţul cu amănuntul şi comerţul cu ridicata constă în faptul că. STATISTICA ACTIVITĂŢII DE COMERŢ INTERIOR ŞI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ Comerţul interior reprezintă activitatea de circulaţie a mărfurilor alimentare şi nealimentare în cadrul pieţei interne. Ie = ieşiri de mărfuri. crearea sortimentului comercial. având ca efect achiziţionarea acestora în vederea consumului. sortarea.

4) unde: S = valoarea stocului iniţial sau final. Stocul în zile-rulaj evaluat în cazul unităţilor comerciale cu ridicata stocul în zile-desfacere calculat în situaţia unităţilor comerciale cu amănuntul: Stoc în zile-rulaj = S : şi Stoc în zile-desfacere = S : şi R Z (3. D = nivelul mediu al desfacerii mărfurilor.3) D Z (3. Numărul mediu de rotaţii al stocurilor semnifică de câte ori se efectuează operaţiunea de reînnoire a stocurilor mărfurilor în cadrul perioadei studiate: N= D S sau N= Z v (3. în condiţiile în care se menţine nivelul mediu calculat al desfacerii zilnice a mărfurilor.2) unde: S = mărimea stocului mediu. v= S D S ⋅Z =S: = Z D D (3.6) unde: N = valoarea nivelului mediu de rotaţii al stocurilor de mărfuri. S = mărimea stocului mediu. Viteza de circulaţie a mărfurilor reprezintă numărul de zile în care se lichidează stocul mediu. Z = numărul de zile lucrătoare ale lunii respective. trimestrial. respectiv anual. D = valoarea desfacerii mărfurilor. convenţional fiind egale cu 26.5) unde: v = viteza de circulaţie a mărfurilor. 17 .Rata stocului se calculează sub forma raportului dintre valoarea stocului mediu şi mărimea desfacerilor mărfurilor în perioada analizată: Rata stocului = S ⋅ 100 D (3. D = mărimea desfacerilor mărfurilor cu amănuntul. R = rulajul total al mărfurilor calculat lunar.

lei S august b1) (Rata stocului)august = ⋅ 100 = Daugust 770 + 560 665 2 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 109. Rezolvare: a) (Sf)august = (Si)august + (In)august .) Stoc iniţial (Si) (In) (Ie) 770 420 610 20 560 560 570 840 20 270 Intrări de mărfuri Ieşiri de mărfuri Pierderi Stoc final (P) (Sf) a) Calculaţi dacă stocul final din lunile august şi septembrie 2004 corespunde valorilor datelor din tabelul nr.02% 610 610 560 + 270 415 2 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 49.D. b) Să se calculeze: b1) – rata stocului în lunile august şi septembrie 2004. b2) – stocul în zile – rulaj din lunile august şi septembrie 2004. lei – 20 mld. b3) – viteza de circulaţie a mărfurilor în lunile august şi septembrie 2004. lei – 610 mld.A.1 Indicatorul August (milioane U. lei – 20 mld. 3. a înregistrat în perioada august – septembrie 2004 următoarea dinamică a circulaţiei mărfurilor prezentată în tabelul 3.1.(Ie)septembrie . b4) – numărul mediu de rotaţii ale stocurilor de mărfuri din lunile august şi septembrie 2004.(Ie)august .C. lei (Sf)septembrie = (Si)septembrie + (In)septembrie .Aplicaţie: S.) Septembrie (milioane U.40% 840 840 S septembrie (Rata stocului)septembrie = ⋅ 100 = Dseptembrie 18 .S.. specializată în comerţul de produse electronice.D.(P)august 560 mld lei = 770 mld lei + 420 mld. Sunrise S. lei – 840 mld.1: Tabelul 3.S.(P)septembrie 270 mld lei = 560 mld lei + 570 mld.

ponderaţi cu valoarea acestora din perioada de bază 0. 840 270 ⋅ 26 = 270 : = = 8.8 N septembrie = vseptembrie Indicii variaţiei preţurilor din activitatea de comerţ interior şi de alimentaţie publică Indicele dinamicii nivelurilor preţurilor produselor comercializate în activitatea de comerţ interior şi de alimentaţie publică este construit sub forma unei medii aritmetice ponderate a indicilor individuali ai variaţiilor preţurilor respectivelor produse.4 zile Z 26 840 b3) vaugust = D S august S august ⋅ Z 665 ⋅ 26 = S august : august = = = 28. S sept . = ( Sf ) sept. el fiind egal în final cu indicele Laspeyres al variaţiilor preţurilor produselor i cercetate: I tp/ i0 = ∑i i =1 n pi t/0 ⋅ p0i q0i 0i 0i ∑p i =1 n = ∑ i =1 n pti ⋅ p0i q0i p0i n i =1 0i 0i q ∑p = ∑p q ∑p i =1 i =1 n n ti 0 i = I tL/(0pi ) (3. ⋅ Z 415 ⋅ 26 = S sept . vseptembrie = b4) N august = Z vaugust = Z 26 = 0.3 = 26 = 2.92 rotaţii 28. care în ţara noastră se calculează după relaţia următoare: 19 .3 zile 610 Z Daugust D august D S sept .03 rotaţii 12.8 zile 840 Z Dsept . : sept . D sept .b2) (Stoc în zile-rulaj)august = ( Sf )august : (Stoc în zile-rulaj)sept. = = = 12.7) q 0i 0i q Acest indice prezintă de fapt formula Indicelui Preţului de Consum. : Raugust Z = 560 : 610 560 ⋅ 26 = ≅ 24 zile 26 610 Rsept .

reprezentate de structura cheltuielilor de consum ale populaţiei sunt obţinute din „Ancheta bugetelor de familie” realizată în anul 2003. rtinf / 0 = ( I .C.8) 0i 0i ∑p i =1 n q unde: I .P.P. – Consumer Prices Index. pi it / 0 = indicii individuali ai preţurilor produselor din luna raportată faţă de perioada de bază. la perfecţionarea metodologiilor de calcul ale Indicelui Preţului de Consum.P.P.t / 0 = ∑i i =1 n pi t/0 ⋅ p0i q0i (3. Indicele Preţului de Consum sintetizează dinamica preţurilor produselor cumpărate şi a tarifelor serviciilor folosite de populaţie într-o 20 . perioada de referinţă a fost anul 1993.C. a fost luna octombrie 1990.P. un criteriu de convergenţă priveşte determinarea nivelului inflaţiei prin intermediul Indicelui Preţului de Consum.C.decembrie 1993.P.C . Aceste modificări au apărut datorită variaţiilor în timp ale structurii cheltuielilor de consum ale populaţiei. Prin calculul său.I . în a cărui bază de comparaţie intră nivelurile inflaţiilor din primele trei ţări membre performante. 0i 0i q Pentru cuantificarea acestui indice.t / 0 = Indicele Preţurilor de Consum ale lunii raportate faţă de anul de bază. Astfel. numit şi indicele general al preţurilor.t / 0 − 1) ⋅ 100 (3.C. şi anume: l. s-au impus o serie de criterii de convergenţă care vor trebui să fie respectate de către ţările membre semnatare al Tratatului de aderare la Uniunea Economică şi Monetară.9) În urma semnării în anul 1991 a Tratatului de la Maastricht. p0i q0i ∑p i =1 n = structura cheltuielilor de consum ale populaţiei pentru sortimentul i în anul de bază. Deosebit de importantă este preocuparea constantă a ţărilor dezvoltate. Institutul Naţional de Statistică din Bucureşti semnalează că începând cu ianuarie 2005 ponderile din calculul I. (I.). dar şi a ţării noastre. În perioada noiembrie 1990 . perioada de bază luată în considerare pentru calculul I.C. acesta stând la baza calculării ratei inflaţiei. iar începând cu ianuarie 1994.

C) se calculează un alt indice care are ca efect calculul Indicelui Costului Vieţii. şi în ultima vreme şi în România. sistemul de ponderare de tip Laspeyres şi în rare situaţii cuantificarea acestuia se efectuează cu ajutorul sistemului de ponderare de tip Paasche. întrucât se păstrează structura cheltuielilor de consum din perioada de bază.perioadă raportată faţă de o perioadă de bază. impune costuri ridicate pe măsură ce se determină o altă valoare a Indicelui Preţului de Consum în perioada care urmează. ponderaţi cu valoarea acestora din perioada raportată t luată sub studiu: I tp/ i0 = ∑q i =1 n ti pti (3. în timp ce determinarea unei noi structuri a cheltuielilor de consum din perioada raportată. acesta fiind construit ca o medie armonică ponderată a indicilor individuali ai variaţiilor preţurilor cu amănuntul ale produselor cumpărate de populaţie.P. aparţinând populaţiei intrate în eşantionul bugetelor de familie. În majoritatea ţărilor lumii. simultan cu Indicele Preţului de Consum (I. Această alegere se datorează faptului că sistemul de ponderare de tip Laspeyres necesită cheltuieli mult mai mici decât varianta Paasche.10) ∑i n 1 pi i =1 t / 0 ⋅ qti pti 21 . Pentru calculul Indicelui Preţului de Consum se foloseşte în statistica internaţională.

Firmele de producţie care au un compartiment de control şi fiabilitate a produselor. încercarea. al cărei obiect de studiu constă în asigurarea măsurilor generale ce trebuie avute în vedere la proiectarea. aceasta fiind de fapt. încercările pe teren. nu numai să fie o „mobilă”. interesul acestuia este ca produsul pe care l-a cumpărat să poată îndeplini scopurile pentru care a fost construit. Dacă privim din punctul de vedere al consumatorului. aceasta fiind cu alte cuvinte. Asigurarea şi menţinerea siguranţei în exploatare a produselor includ faza iniţială de proiectare. fiabilitatea reprezintă siguranţa în funcţionare a unui produs. De fapt. fiind unul din aspectele importante ale calităţii sale. Probabilitatea ca el să fie utilizat cel puţin un timp t0 prestabilit.1) trebuie să fie cât mai mare. 22 .CAPITOLUL IV. costuri. (4. FIABILITATEA ŞI LIFE-TESTINGUL PRODUSELOR Fiabilitatea reprezintă totalitatea calităţilor unui sistem tehnic care determină capacitatea acestuia de a fi utilizat un timp cât mai îndelungat. Astfel. probabilitatea de nefuncţionare notată cu 1 – R(t). în care se aplică metodele statistice de testare a fiabilităţii produselor. În perioada de garanţie. controlul de recepţie. Nimeni nu poate pretinde ca un multi – sistem audio să funcţioneze un sfert de secol. fiabilitatea sistemului În acest sens s-a lansat teoria fiabilităţii. în vederea îndeplinirii scopului pentru care a fost realizat. funcţia de repartiţie a timpului de funcţionare fără defecţiuni. fabricarea.sistem audio trebuie „să funcţioneze”. adică: R(t ) = P(T ≥ t0 ) tehnic respectiv. la care se adaugă optimizarea costului de producţie în vederea realizării fiabilităţii produselor. modificările aduse în perioade diferite ale proiectării sau fabricaţiei. recepţia şi exploatarea sistemelor tehnice pentru a crea eficienţa maximă a utilizării lor. fixează pentru produsele sale o perioadă t0 numită „perioadă de garanţie”. Un multi . ea reprezintă o mărime care caracterizează siguranţa în funcţionare a unui sistem tehnic. iar acest „să funcţioneze” trebuie să dureze o perioadă cât mai lungă de timp. în funcţie de o serie de factori de influenţă: caliate. controlul calităţii în perioada procesului de fabricaţie. etc. este foarte mică.

siguranţa în funcţionare a unui produs reprezintă probabilitatea ca acesta să funcţioneze cel puţin o perioadă de timp precizată. Testarea durabilităţii produselor. t > 0. p. ca o alternativă la modelul exponenţial. F(t) = funcţia de repartiţie asociată lui f(t).4) Un alt model care reprezintă cea mai populară repartiţie folosită în teoria siguranţei în funcţionare. Acesta este foarte bine cunoscut de practicienii care lucrează în domeniul teoriei siguranţei.Un produs poate funcţiona satisfăcător în anumite condiţii. λ ) = 1 − e − λt şi . este modelul exponenţial. El se aplică în situaţia în care rata de defectare este constantă o perioadă mare de timp [10. Astfel. vor fi: F (t . λ (t ) = constantă>0. dacă presupunem că rata căderii unui produs este constantă. atunci funcţia de repartiţie. este modelul Weibull introdus de inginerul suedez Wallodi Weibull în anul 1951. Pentru a alege un model statistic în aceste cazuri. p. neimplicând atingerea performanţelor pentru alt scop. λ > 0 (4. prezentat în cadrul relaţiei următoare: λ (t ) = unde: f (t ) 1 − F (t ) (4. în anumite condiţii de mediu cunoscute. respectiv densitatea timpului de funcţionare fără defecţiuni.3) f (t . t > 0. Acest model se utilizează în situaţia în care rata defectării produselor este crescătoare sau descrescătoare [10. performanţele sale atinse într-un anumit scop. Un model des întrebuinţat în teoria şi practica durabilităţii şi fiabilităţii produselor industriale. un loc aparte îl deţine teoria repartiţiilor statistice luate ca model pentru timpul de funcţionare fără defecţiuni.2) f(t) = densitatea de probabilitate. În acest sens. λ ) = λ ⋅ e − λt . iar în altele nu. presupune determinarea repartiţiei timpului de funcţionare fără defecţiuni a elementelor testate. λ > 0 (4. Funcţia de repartiţie Weibull va fi: 23 .484].484]. se porneşte de la indicatorul numit intensitatea sau rata căderilor. denumită şi testarea „duratei vieţii” produselor sau „life-testingul” acestora. Astfel.

λ ) = 1 − e − λ ⋅t 2 .8) i 24 . m.480-483]. k ) = 1 − e − λ ⋅t . modelul Weibull. denumiţi şi indicatorii bazaţi pe metodele statisticii descriptive.485]. λ > 0 (4. Un alt model des utilizat în testarea siguranţei în funcţionare a produselor.6) Repartiţia Rayleigh se foloseşte mai ales în modelarea timpului de funcţionare fără defecţiuni a blocurilor de comandă ale avioanelor. este stabilirea concordanţei. fac parte din cadrul indicatorilor neparametrici de testare a fiabilităţii produselor.7) Aceste modele prezentate anterior. Acesta se întrebuinţează în situaţia în care rata de defectare a produselor este crescătoare. este modelul normal. În acest set de indicatori sunt incluşi: . λ > 0 (4. t > 0. de când a fost lansat modelul Weibull. x ∈ (−∞. p.F (t . λ . p. cu alte cuvinte dacă datele statistice de care dispune provin dintr-o repartiţie de tip Weibull. binecunoscută în practica industrială sub denumirea de „legea excentricităţii”: F (t . elaborându-se o serie de teste pentru verificarea concordanţei în cazul repartiţiei Weibull. numiţi şi indicatorii bazaţi pe modele probabilistice [10. şi anume modelul exponenţial. au apărut nenumărate lucrări care tratează această problemă. k t > 0. observăm că se obţine repartiţia exponenţială. este cel al indicatorilor parametrici. σ ) = ⋅e σ 2π ( x − m) 2 2σ 2 . modelul Rayleigh şi modelul normal. Un alt set de indicatori utilizaţi în vederea testării siguranţei în funcţionare a produselor. precum şi a multor metode de estimare a parametrilor λ şi k.+∞) (4. Problema care se pune pentru cel care testează fiabilitatea produselor. aşadar când repartiţia timpilor până la defectare este apropiată de repartiţia de tip Gauss [10.5) Pentru k = 1.frecvenţa relativă a defectărilor se determină raportând numărul defecţiunilor înregistrate în intervalul i la numărul total al produselor testate: f * (ti ) = ri ∑r i =1 n (4. iar pentru k = 2 se realizează funcţia Rayleigh. Modelul normal va fi calculat după următoarea relaţie: − 1 n( x. Începând cu anul 1951.

9) unde: N = ∑ ri . ∑r i =1 n i = numărul total de căderi.12) i 25 . i =1 .timpul mediu de bună funcţionare se calculează ca raport dintre timpul total de bună funcţionare al grupului de produse testate N= ∑ ti ri şi i =1 n numărul total al defecţiunilor N = ∑ ri înregistrate: i =1 n t= ∑t ⋅ r i =1 n i n i ∑r i =1 = 1 f (4.10) .frecvenţa medie a defecţiunilor înregistrate în cadrul unui interval de observare se determină ca raport între numărul total al defecţiunilor N = ∑ ri şi timpul total de bună funcţionare al grupului de produse testate i =1 n N= ∑ ti ri : i =1 n f = ∑t ⋅ r i =1 i i =1 n ∑r n i (4.11) i .frecvenţa cumulată a defectărilor reprezintă ponderea produselor care au înregistrat defecţiuni până la finele intervalului i: F (ti ) = n 1 n ⋅ ∑ ri N i =1 (4.unde: ri = numărul de căderi înregistrate în intervalul i. .frecvenţa relativă a exemplarelor în funcţiune exprimă ponderea produselor care nu au înregistrat defecţiuni până la sfârşitul intervalului i: R = 1 − F (ti ) (4.numărul total al defecţiunilor înregistrate.

000 – 9.675 0. cât reprezintă perioada lor de garanţie: Intervale de observare (km) 03.000 6.000 6.852 0.000 231.000 Numărul de căderi (ri) 21 3 9 8 8 14 4 7 74 6.108 0.000 157.555 0.000 – 18.000 18.frecvenţa relativă a exemplarelor în funcţiune.000 3.000 F(ti) 0.000 Total Să se calculeze: .906 1.447 0.000 – 18.500 16. .timpul mediu de bună funcţionare.000 9.000 9.108 0. vom construi următorul tabel: Intervale de observare (km) 03.094 0 tiri 31.000 ti 1.Problemă: S-au testat 74 de automobile pe distanţa a 24.500 771.500 13.054 0.000 R(ti)=1-F(ti) 0.500 96.000 Total 26 .148 0.000 Numărul de căderi (ri) 21 3 9 8 8 14 4 7 74 f*(ti) 0. Pentru a calcula aceşti indicatori parametrici ai fiabilităţii.500 84.000 18.500 4.000 12.284 0.500 22.000 21.325 0.337 0.000 – 12.000 – 21.000 15.000 – 21.122 0.500 7.000 108.frecvenţa relativă a defecţiunilor.frecvenţa medie a defecţiunilor pe un interval de observare .000 21.716 0.frecvenţa cumulată a defecţiunilor.500 13.553 0. .284 0.663 0.000 – 12.000 15.445 0.000 – 24.000 – 15.000 – 9.000 – 24. .000 78.500 19.000 de km.189 0.000 6.041 0.000 3.000 12.500 67.500 10.094 1.000 – 15.

92 km.timpul mediu de bună funcţionare: t= ∑t ⋅ r i =1 n i i ∑r i =1 = 771000 = 10418.. 74 i 27 .frecvenţa medie a defecţiunilor pe un interval de observare: f = ∑t ⋅ r i =1 i n i =1 n ∑r n i = 74 = 771000 căderi i .

⎟ ⎜y ⎟ ⎝ n⎠ . p. ⎟ ⎜.2).1) α1 = ordonata la origine. ⎟ Y =⎜ ⎟ ⎜ . APLICAREA METODEI MATRICEALE ÎN CALCULUL PARAMETRILOR UNEI FUNCŢII LINIARE Calculul parametrilor unei funcţii liniare prin metoda matriceală a fost elaborat în anul 1996 de Niculae Vişinoiu [25. 28 .CAPITOLUL V. ⎛1 X' =⎜ ⎜x ⎝ 1 1 . α 2 = coeficientul de regresie. dacă ( X ' ⋅ X ) −1 ≠ 0 (5. ⎟ ⎜ ⎟ ⎜ . Astfel. xn ⎟ ⎠ ⎛ y1 ⎞ ⎜ ⎟ ⎜ y2 ⎟ ⎜ . . ⎛ α1 ⎞ α =⎜ ⎟ ⎜α ⎟ ⎝ 2⎠ Dacă înmulţim ecuaţia matriceală (5. .3) Mai întâi vom afla matricea X ' ⋅ X şi apoi vom calcula matricea inversă ( X ' ⋅ X ) −1 . (5. . .96-97]. vom apela la următoarea ecuaţie matriceală: ( X ' ⋅ X ) ⋅α = X ' ⋅ Y unde: ⎛1 x1 ⎞ ⎜ ⎟ ⎜1 x2 ⎟ ⎜. ⎟ ⎜ ⎟ ⎜1 x ⎟ n⎠ ⎝ (5. pentru a determina parametrii aparţinând funcţiei liniare de forma: y xi = α1 + α 2 ⋅ xi unde: y xi = valoarea teoretică a funcţiei liniare. la stânga cu ( X ' ⋅ X ) −1 . . 1⎞ ⎟ x2 .2) . . . obţinem matricea parametrilor α1 şi α 2 : α = ( X ' ⋅ X ) −1 ⋅ X ' ⋅ Y . ⎟ ⎟ X =⎜ ⎜.

. 1 ⎞ ⎜. ⎟ ⎜∑ i =1 ⎝ ⎜ ⎟ ⎜1 x ⎟ n⎠ ⎝ ⎟ x ⎟ ∑ i =1 ⎠ 2 i ∑x ⎟ ⎟ i =1 n i n ⎞ (5.⎛1 (X ' ⋅ X ) = ⎜ ⎜x ⎝ 1 1 x2 ⎛1 x1 ⎞ ⎜ ⎟ ⎜1 x2 ⎟ ⎛ ⎜ n . . . înmulţind matricea ( X ' ⋅ X ) −1 cu matricea ( X ' ⋅ Y ). . xn ⎟ ⎠ ⎜. matricea inversă ( X ' ⋅ X ) −1 va fi: n ⎛ xi2 ⎜ ∑ i =1 ⎜ n ⎜ n 2 − n x ( xi ) 2 ∑ ⎜ ∑ i 1 i =1 ⋅ ( X " ⋅ X )* = ⎜ i =1 ( X ' ⋅ X ) −1 = n det( X ' ⋅ X ) ⎜ − ∑ xi ⎜ i =1 ⎜ n n 2 ⎜ − n x ( xi ) 2 ∑ ⎜ ∑ i i =1 ⎝ i =1 ⎞ ⎟ i =1 ⎟ n n ⎟ n∑ xi2 − (∑ xi ) 2 ⎟ i =1 i =1 ⎟ ⎟ ⎟ n ⎟ n n n∑ xi2 − (∑ xi ) 2 ⎟ ⎟ i =1 i =1 ⎠ − ∑ xi n (5.7) Aşadar. 1⎞ ⎜ .6) Pe de altă parte. ⎟ ⎜ ∑ i =1 ⎟ ⎟⋅⎜ ⎟ = n ⎜ ⎟ . ⎜ ⎟ ⎠ xi yi ⎟ ⎜ . . . .4) Astfel. matricea ( X ' ⋅ Y ). xn ⎟ .5) unde: det( X ' ⋅ X ) = n∑ xi2 − (∑ xi ) 2 ≠ 0 i =1 i =1 n n (5. obţinem matricea parametrilor α1 şi α 2 : n ⎛ xi2 ⎜ ∑ i =1 ⎜ n ⎜ n 2 − n x xi ) 2 ( ∑ ⎜ ∑ i ⎛ α1 ⎞ ' −1 ' i =1 i =1 α =⎜ n ⎟ = (X ⋅ X ) ⋅ (X Y) = ⎜ ⎜α ⎟ ⎜ ⎝ 2⎠ − ∑ xi ⎜ i =1 ⎜ n n 2 ⎜ − n x xi ) 2 ( ∑ ⎜ ∑ i i =1 ⎝ i =1 ⎞ ⎟ i =1 ⎟ n n ⎟ ⎛ n ⎞ n∑ xi2 − (∑ xi ) 2 ⎟ ⎜ ∑ yi ⎟ i =1 i =1 ⎟ ⋅ ⎜ ni =1 ⎟ = ⎟ ⎜ xy⎟ ∑ i i⎟ ⎟ ⎜ n ⎝ i =1 ⎠ ⎟ n n n∑ xi2 − (∑ xi ) 2 ⎟ ⎟ i =1 i =1 ⎠ − ∑ xi n 29 . ⎟ ⎜∑ ⎠ ⎜ ⎟ ⎝ i =1 ⎜y ⎟ ⎝ n⎠ ⎛1 (X ' ⋅Y ) = ⎜ ⎜x ⎝ 1 1 x2 (5. . . ⎟ ⎜ ⎜ ⎟ ⎟⋅ = n . . ⎟ ⎜ x i ⎜. . va fi: ⎛ y1 ⎞ ⎜ ⎟ ⎜ y2 ⎟ ⎛ n ⎞ yi ⎟ ⎜ .

743 43. parametrii α1 şi α 2 vor fi: α1 = ∑ xi2 ⋅ ∑ yi − ∑ xi ⋅ ∑ xi yi i =1 n n n n n∑ x − (∑ xi ) i =1 2 i i =1 i =1 n i =1 n i =1 2 (5. 30 .10) Problemă: Fie producţia de smântână a unei fabrici de lapte în perioada 2000 – 2004.n n ⎞ ⎛ n 2 n ⎜ ∑ xi ⋅ ∑ yi − ∑ xi ⋅ ∑ xi yi ⎟ i =1 i =1 i =1 ⎟ ⎜ i =1 n n ⎟ ⎜ n∑ xi2 − (∑ xi ) 2 ⎟ ⎜ i =1 i =1 ⎟ =⎜ n n n ⎜ n xy − x ⋅ y ⎟ ∑ ∑ i i i ∑ i ⎟ ⎜ i =1 i =1 i =1 ⎟ ⎜ n n 2 2 ⎟ ⎜ n x ( x ) − ∑ ∑ i i ⎟ ⎜ i =1 i =1 ⎠ ⎝ (5.105 56.245 Să se determine parametrii de regresie ai funcţiei liniare utilizând metoda matriceală.9) şi α2 = n ⋅ ∑ xi yi − ∑ xi ⋅ ∑ yi i =1 n n n n∑ x − (∑ xi ) i =1 2 i i =1 n i =1 n i =1 2 (5.297 50.8) Deci.1 Producţia de smântână a unei firme PRODUCŢIA ANII DE SMÂNTÂNĂ (mii tone) 2000 2001 2002 2003 2004 TOTAL 17. prezentată în tabelul următor: Tabelul 5.580 26.

3 0.4 ⎞ ⎛ α1 ⎞ ⎛ 0.5 0.1 0 ⎟ ⎜ ⎟ ⎟ ⎟ ⎜ 0.586.069.Matricea parametrilor α1 şi α 2 ai funcţiei liniare y xi = α1 + α 2 ⋅ xi .2 − 0.3⎞ ⎟ ⎟ ⋅⎜ ⎟=⎜ ⎜ ⎟ 50 ⎜ ⎝ − 15 5 ⎠ ⎝ − 0.1 0.1 − 0.1 ⎟ ⎟⋅⎜ ⎜1 2 3 4 5 ⎟ ⎟ ⋅ ⎜ 43297 ⎟ = ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎜ 50105 ⎟ ⎜ 56245 ⎟ ⎠ ⎝ ⎛ 17580 ⎞ ⎟ ⎜ ⎜ 26743 ⎟ 0.2 ⎠ ⎝α 2 ⎠ ⎝ ⎜ 50105 ⎟ ⎜ 56245 ⎟ ⎠ ⎝ Aşadar. α1 = 8.2 31 .8 ⎟ ⎟ =⎜ ⋅ 43297 ⎟ = ⎜ ⎟=⎜ ⎜ − 0.2 ⎠ ⎜ ⎝10069.3⎞ ⎛1 1 1 1 1 ⎞ ⎜ ⎟ α = ( X " ⋅ X ) −1 ⋅ X " ⋅ Y = ⎜ ⎜ − 0.3 0. va fi: α = ( X " ⋅ X ) −1 ⋅ X " ⋅ Y Vom calcula mai întâi matricea ( X " ⋅ X ) : ⎛1 ⎜ ⎜1 ⎛1 1 1 1 1 ⎞ ⎜ " (X ⋅ X ) = ⎜ ⎜1 2 3 4 5 ⎟ ⎟ ⋅ ⎜1 ⎝ ⎠ ⎜1 ⎜1 ⎝ Matricea inversă ( X " ⋅ X ) −1 va fi: 1⎞ ⎟ 2⎟ ⎛ 5 15 ⎞ ⎟ 3⎟ = ⎜ ⎟ ⎟ ⎜ ⎝15 55 ⎠ 4⎟ 5⎟ ⎠ ( X " ⋅ X ) −1 = 1 ⎛ 55 − 15 ⎞ ⎛ 1.1 − 0.4 ⎞ ⎜ ⎛ 8586.1 ⎠ Matricea parametrilor α1 şi α 2 va fi: ⎛ 17580 ⎞ ⎟ ⎜ ⎜ 26743 ⎟ ⎛ 1.4 şi α 2 = 10.1 − 0.2 − 0.

Indicatorii bazei tehnico-materiale 1.Indicele structurii fondurilor fixe exprimă dinamica structurii unei grupe de fonduri fixe i.2) 32 . Indicatorii mărimii fondurilor fixe reprezintă volumul valoric al fondurilor fixe calculat la nivel naţional. 1. care include: 1.1. În cadrul acestei ramuri.1. 1.2. – indicatorii potenţialului economic. unde activitatea prestată are ca scop organizarea şi desfăşurarea călătoriilor de agrement. într-o perioadă raportată t faţă de o perioadă de bază 0: I ty/ 0 = Fi y Fti F F = n ti : n 0i F0 i y ∑ Fti ∑ F0i i =1 i =1 (6. Indicatorii structurii fondurilor fixe .1) i . este reprezentată de turism.1. – indicatorii forţei de muncă. STATISTICA ACTIVITĂŢII DE TURISM ŞI SERVICII TURISTICE Ramura economică care include toate activităţile necesare satisfacerii nevoilor de consum şi servicii ale turiştilor.522-537]. Indicatorii potenţialului economic al turismului 1.1. activităţile de turism şi servicii turistice sunt caracterizate prin intermediul unui sistem de indicatori [4. Acesta reprezintă o latură a sectorului terţiar al economiei. p.Structura fondurilor fixe reprezintă ce pondere ocupă valoarea unei grupe de fonduri fixe i în total valoare fonduri fixe: y Fi = Fi ∑F i =1 n (6. 2. – indicatorii circulaţiei turistice. respectiv la nivel microeconomic. 3.CAPITOLUL VI. pe ramuri economice. la nivel de judeţe. recreere sau deplasărilor de persoane pentru efectuarea de activităţi balneo-medicale.

Tn = timpul normal de funcţionare al fondurilor fixe.3) Guz = unde: Te ⋅ 100 Tn (6. Vic = valoarea iniţială completă a fondurilor fixe cercetate. şi durata de funcţionare a aceloraşi fonduri fixe: 33 .4) Te = timpul efectiv de funcţionare al fondurilor fixe. .Uzura fondurilor fixe reprezintă diferenţa dintre valoarea iniţială completă de inventar a fondurilor fixe şi valoarea rămasă a fondurilor fixe: Uz = Vic .. .Starea de utilitate a fondurilor fixe exprimă raportul dintre valoarea rămasă a fondurilor fixe şi valoarea iniţială completă de inventar a fondurilor fixe: Sut = Vr ⋅ 100 Vic (6.5) .Uzura relativă a fondurilor fixe reprezintă raportul dintre uzura fondurilor fixe şi valoarea iniţială completă de inventar a fondurilor fixe: Uzr = Uz ⋅ 100 Vic (6. .Gradul de uzură al fondurilor fixe reprezintă raportul dintre timpul efectiv de funcţionare al unor fonduri fixe şi timpul normal de funcţionare al aceloraşi fonduri fixe: (6.Vr unde: Uz = uzura fondurilor fixe.Fondul anual de amortizare se calculează sub forma raportului dintre suma obţinută prin cumularea valorii iniţiale complete a fondurilor fixe şi a cheltuielilor efectuate cu scoaterea din funcţiune a fondurilor fixe. din care se scade valoarea rămasă a fondurilor fixe. Vr = valoarea rămasă a fondurilor fixe luate sub observare.6) unde: Sut = starea de utilitate a fondurilor fixe.

10) i y Li = ponderea unei categorii de forţă de muncă i din turism în total salariaţi din turism. Indicatorii forţei de muncă .9) .7) unde: A = amortizarea fondurilor fixe. unde i = 1. Csf = cheltuieli cu scoaterea din funcţiune a fondurilor fixe.Structura (ponderea) forţei de muncă din turism reprezintă ce pondere ocupă o categorie de forţă de muncă i din turism. T = timpul de funcţionare a fondurilor fixe. plus cel al muncitorilor care lucrează în zilele de repaus şi sărbători. n : y Li = unde: Li ∑L i =1 n (6. la numărul de zile calendaristice din respectiva lună: L= total _ om − zile numar _ zile _ calendaristice _ ale _ lunii (6.A= Vic + Csf − Vr T (6.Numărul mediu al salariaţilor din turism reprezintă semi-suma numărului de salariaţi de la începutul lunii şi cel al salariaţilor de la sfârşitul lunii pentru care se efectuează calculul: L= numar _ de _ salariati _ la _ inceputul _ lunii + numar _ de − salariati _ la − sfarsitul _ lunii 2 (6. Li = numărul de salariaţi dintr-o categorie i din turism.8) . 34 . 1.Numărul mediu al muncitorilor din turism se obţine împărţind totalul numărului de muncitori din fiecare zi a unei luni.2. în total forţă de muncă din turism.

. Li = numărul de salariaţi plecaţi în decursul unei perioade dintr-o categorie i de salariaţi din turism.13) unde: Cp = coeficientul dinamicii plecărilor. .12) Ci = coeficientul dinamicii intrărilor. L 0 = numărul mediu al salariaţilor din turism în perioada de bază 0.Coeficientul dinamicii totale reprezintă raportul dintre totalul salariaţi intraţi în cursul unui interval de timp dintr-o categorie i de forţă de muncă 35 .Coeficientul dinamicii intrărilor reprezintă raportul dintre numărul de salariaţi intraţi în decursul unui interval de timp într-o categorie i de forţă de muncă din turism şi numărul mediu al salariaţilor din turism: Ci = unde: Li L (6. .Coeficientul dinamicii plecărilor reprezintă raportul dintre numărul de salariaţi plecaţi în decursul unui interval de timp dintr-o categorie i de forţă de muncă din turism şi numărul mediu al salariaţilor din turism: Cp = Lp L (6.. Li = numărul de salariaţi intraţi în cursul unei perioade într-o categorie i de salariaţi din turism.11) Lt = numărul mediu al salariaţilor din turism în perioada raportată t.Indicele numărului mediu al salariaţilor din turism exprimă dinamica numărului mediu al salariaţilor care lucrează în turism într-o perioadă raportată t faţă de o perioadă de bază 0: I tL/ 0 = unde: Lt L0 (6.

Indicele bifactorial al variaţiei numărului mediu de turişti se calculează împărţind numărul mediu de turişti din perioada raportată t la numărul mediu de turişti din perioada de bază 0: 36 . şi numărul mediu al salariaţilor din turism: Ct = unde: Li + L p L (6.Indicele numărului total de zile-turist exprimă dinamica numărului total de zile-turist într-o perioadă raportată t faţă de o perioadă de bază 0: It / 0 ∑ zi tt i =1 n = ∑z ∑z i =1 i =1 n n ti ⋅ tti (6. zi = durata în zile a sejurului numărului de turişti i.din turism şi cel al salariaţilor plecaţi în decursul aceluiaşi interval de timp.Numărul mediu de turişti reprezintă media aritmetică a numărului de turişti ponderat cu durata exprimată în zile a sejurului acestora: t= ∑t ⋅ z i =1 n i n i ∑z i =1 (6.Numărul total de zile-turist = unde: ∑zt i =1 n i i (6.Numărul total de turişti = ∑t i =1 n i (6.18) 0i ⋅ t0 i .16) ti = numărul de turişti. . 2. Indicatorii circulaţiei turistice .14) Ct = coeficientul dinamicii totale.15) .17) i .

Durata medie a sejurului reprezintă media aritmetică a duratei sejurului exprimată în zile şi ponderată cu numărul de turişti: z= ∑z ⋅t i =1 i n i ∑t i =1 n (6.Indicele unifactorial cu structură fixă al variaţiei numărului mediu de turişti sub influenţa modificării lui ti: I t (t i ) t/0 = ∑ tti ⋅ zti i =1 n ∑z i =1 n : ∑ t0i ⋅ zti i =1 n ti ∑z i =1 n = ∑t ∑t i =1 i =1 n n ti ⋅ zti (6.Indicele bifactorial al variaţiei duratei medii a sejurului într-o perioadă raportată t faţă de o perioadă de bază 0: I z t/0 = ∑z i =1 n n ti ⋅ tti : ti ∑z i =1 n n 0i ⋅ t0 i (6.I t t/0 tt = = t0 ∑ tti ⋅ zti i =1 n ∑z i =1 n : ∑t i =1 n n 0i ⋅ z0 i (6.23) 0i ∑t i =1 ∑t i =1 .22) i .Indicele unifactorial al influenţei variaţiei structurii asupra dinamicii numărului mediu de turişti: t( zi It / 0 ∑ zi i =1 n ) = ∑ t0i ⋅ zti i =1 n ∑z i =1 n : ∑t i =1 n n 0i ⋅ z0 i (6.21) 0i ti ∑z i =1 .19) 0i ti ∑z i =1 .20) ti 0i ⋅ zti .Indicele unifactorial cu structură fixă al variaţiei duratei medii a sejurului sub influenţa modificării lui zi: 37 .

537-538]: ρt = ∑t i =1 n i =1 n i ∑P i (6. la numărul populaţiei rezidenţiale din ţara A: Pr = ∑t i =1 n i =1 n A− B i ∑ Pi A (6.26) .27) 38 .25) 0i ∑t i =1 ∑t i =1 .24) ti 0i ⋅ tti .Densitatea circulaţiei turiştilor reprezintă raportul dintre numărul total de turişti care vizitează o ţară într-o anumită perioadă şi totalul populaţiei autohtone din respectiva ţară vizitată [4.I z ( zi ) t/0 = ∑ zti ⋅ tti i =1 n ∑t i =1 n : ∑ z0i ⋅ tti i =1 n ti ∑t i =1 n = ∑z ∑z i =1 i =1 n n ti ⋅ tti (6. p.Indicele unifactorial al influenţei variaţiei structurii asupra dinamicii duratei medii a sejurului: z( ti It / 0 ∑ ti i =1 n ) = ∑z i =1 n n 0i ⋅ tti : ti ∑z i =1 n n 0i ⋅ t0 i (6.Preferinţa relativă a turiştilor se determină raportând numărul total de turişti care pleacă dintr-o ţară A într-o ţară B.

Hödler a fost elaborat de Joel Conan şi Michel Hödler în vederea efectuării analizei diagnostic la nivelul oricărei firme franceze.068. În concluzie. atunci riscul de faliment este egal cu 10 %. Estimarea riscului de faliment al unei firme prin modelul Conan . din care s-a scăzut valoarea stocurilor.A.Dolls” S.activul circulant. prin intermediul unor modele de estimare a riscului de faliment. R3 = raportul dintre cheltuielile financiare şi cifra de afaceri.Hödler Modelul Conan . atunci riscul de faliment este egal cu 100 %.282 mil. scopul fiind determinarea riscului de faliment al acesteia. 39 .22 ⋅ R2 + 0. .0. este egal cu 16. R5 = raportul dintre excedentul brut de exploatare şi datoriile totale. * . franci francezi.1. (7. Modelul are la bază următoarea funcţie scor [19]: z = 0.1) R1 = raportul dintre activul circulant din care s-au eliminat stocurile şi activul total. atunci riscul de faliment este egal cu 50 %.CAPITOLUL VII.164. R4 = raportul dintre cheltuielile de personal şi valoarea adăugată.24 ⋅ R5 unde: z = scorul. * . R2 = raportul dintre capitalurile permanente şi pasivul total.347 mil.activul total este egal cu 95.87 ⋅ R3 + 0. franci francezi. prezintă următoarele date statistice: .16 ⋅ R1 − 0. dacă firma prezintă un scor egal cu: * + 0. ESTIMAREA RISCULUI DE FALIMENT AL UNEI FIRME Estimarea riscului de faliment al unei firme reprezintă o modalitate de evaluare a solvabilităţii acesteia. Aplicaţie: Societatea comercială „The Pussycats .210.10 ⋅ R4 − 0. 7.0.

626mil.713 mil.497 95.548 mil.116) = 0.413mil.11848 Aşadar.A. francezi 47.382 mil.pasivul total este egal cu 95. franci. francezi = 0. Vom calcula raporturile din cadrul funcţiei scor aflată în cadrul relaţiei (7.valoarea capitalurilor permanente este egală cu 47. . francezi = 1. S.413 mil. înregistrează un scor mai mare decât pragul limită admis de – 0.282mil. franci. S. franci francezi.282 mil. franci. „The Pussycats –Dolls”. franci.615mil. franci francezi.16 ⋅ 0.excedentul brut de exploatare este egal cu – 5.22 ⋅ 0.1): R1 = R2 = R3 = R4 = R5 = 16. francezi = 0. franci. francezi = 0. franci. franci. Deci.datoriile totale sunt egale cu 47.068. franci francezi.908 − 0.171 − 0. franci.valoarea adăugată netă este egală cu 6.626 mil..132mil.cheltuielile financiare sunt egale cu 5.042 126.132 mil.171 95. franci francezi.24 ⋅ (−0. .713mil. . .615 mil. 40 .042 + 0. francezi 5. francezi Astfel.10 ⋅ 1. franci. funcţia scor va avea următoarea valoare: z = 0. franci francezi. franci. Să se determine riscul de faliment al respectivei firme comerciale. .cheltuielile de personal sunt egale cu 12.valoarea cifrei de afaceri este egală cu 126.908 6.87 ⋅ 0. francezi = −0. franci francezi. franci francezi.497 + 0. francezi 12. francezi − 5.C.116 47.328mil. probabilitatea de a da faliment este mai mare de 50 % şi în consecinţă există riscul neplăţii datoriilor de către această firmă. . franci francezi. .548mil.282mil.347mil.

dar informaţia trebuie folosită cu multă prudenţă.2. Unul din modelele de determinare a riscului de faliment şi care se adaptează condiţiilor din România. Sfpv = stocuri fără posibilităţi de valorificare. Solvabilitatea (S) S= unde: S = solvabilitatea.4) 41 . II. Ac = active circulante. Lichiditatea patrimonială (Lp): Lp = Ac − Pi − S fpv Ob + C + I ⋅ 100 = Apts Ppts ⋅ 100 (7. cu multe variabile de determinare a sănătăţii sau slăbiciunii acesteia” [19]. C = credite.C.7. Pi = pierderi. Î = împrumuturi. Ppts = pasive pe termen scurt. Astfel.C. Estimarea riscului de faliment al unei firme prin modelul B. Conform opiniei profesorului Ion Stancu.R. societatea comercială fiind un sistem economico-social ce acţionează într-un mediu complex.2) unde: Lp = lichiditatea patrimonială.R. Tp = total pasiv III. Rentabilitatea financiară (Rf) Rf = Cp Tp ⋅ 100 (7. Ob = obligaţii. Apts = active pe termen scurt. principalii indicatori care se calculează în cadrul acestui model sunt: I. funcţiile scor nu pot fi utilizate în cadrul evaluării riscului de faliment al societăţilor comerciale româneşti. Cp = capitaluri proprii. Scorul este un instrument de „detectare precoce” a riscului de faliment. este modelul B. „urmare a caracterului lor specific.3) P ⋅ 100 Cp (7.

De = desfacere la export. Dţ >50 %. Ai = aprovizionare din ţară. P = profit înainte de plata impozitului. Dependenţa de pieţele de aprovizionare şi de desfacere: Cazuri: Aţ >50 % Ai >50 % Aţ >50 % Ai >50 % unde: Aţ = aprovizionare din ţară. Rotaţia activelor circulante (Rac): Rac = CA Ac (7. V. VI. gajate. c) bunuri achiziţionate din credite. Acestea pot fi constituite din: a) depozite în lei/valută. b) gajuri.2 puncte . De >50 %.1 punct + 1 punct + 2 puncte + 3 puncte + 4 puncte şi şi şi şi De >50 %. CA = cifra de afaceri. IV. Dţ = desfacere în ţară. 42 . d) cesionarea creanţelor. Ac = active circulante.5) unde: Rac = rotaţia activelor circulante. Dţ >50 %.unde: Rf = rentabilitatea financiară. Performanţele economico-financiare ale oricărei firme pot fi evaluate prin intermediul grilei următoare: Lichiditate: 80 % 101 % 121 % 141 % Lp < 80 % < Lp < 100 % < Lp < 120 % < Lp < 140 % < Lp < 160 % Lp > 161 % . Cp = capitaluri proprii. Garanţii.

E: 0 – 5 puncte. . B: 16 – 20 puncte. În concluzie. C: 11 – 15 puncte.firmele care au peste 16 puncte. . . .depozite în lei/valută.gajuri. prezintă un grad crescut de risc de faliment. 43 .bunuri achiziţionate din credite.cesionarea creanţelor. grila B. se prezintă în maniera următoare: A: peste 20 puncte. 4 puncte 3 puncte 2 puncte 1 punct 1 punct 2 puncte 4 puncte 4 puncte 3 puncte 2 puncte 1 punct 0 puncte 3 puncte 4 puncte S< <S< <S< <S< <S< <S< S> 30 % 40 % 50 % 60 % 70 % 80 % 80 % 0 puncte 1 punct 2 puncte 3 puncte 4 puncte 5 puncte 6 puncte Pentru a analiza din punct de vedere al riscului de faliment orice firmă.R.C. prezintă o situaţie economicofinanciară bună.Solvabilitate: 31 % 41 % 51 % 61 % 71 % Rentabilitatea financiară: Rf < 0 0 < Rf < 10 % 10 % < Rf < 30 % Rotaţia activelor: Rac < 5 5 < Rac < 10 Rac > 10 Dependenţa de pieţe: Aţ > 50 % şi De > 50 % Ai > 50 % şi De > 50 % Aţ > 50 % şi Dţ > 50 % Ai > 50 % şi Dţ > 50 % Garanţii: . gajate.firmele care acumulează între 11 şi 15 puncte. D: 6 – 10 puncte. interpretarea va fi: .

firmele care au până în 10 puncte.Solvabilitatea va fi: S= Cp 47413 ⋅ 109 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 49. Să se determine riscul de faliment al respectivei firme comerciale.089 miliarde lei.132 miliarde lei.38% Cp 47413 ⋅ 109 Prin urmare.activul circulant este egal cu 27.pierderi în valoare de 11.firma prezintă gajuri.713 miliarde lei.837 miliarde lei.stocurile fără posibilităţi de valorificare de 13.Rentabilitatea financiară: Rf = P − 11089 ⋅ 109 ⋅ 100 = ⋅ 100 = −23. Rf <0. . Aplicaţie: S.capitalurilor permanente sunt egale cu 47. lei.76% 95282 ⋅ 109 Tp Aşadar.aprovizionarea din import este > 50 % şi desfacerea la export este > 50 %. ceea ce semnifică că firma are + 2 puncte.707 miliarde. .valoarea cifrei de afaceri este egală cu 126.profitul înainte de plata impozitului este egal cu . . . . „Snoop Doggy Dog” S. . ..282 miliarde lei. prezintă un grad extrem de ridicat de risc de faliment. .C.413 miliarde lei. 44 . . ceea ce determină ca firma să aibă 0 puncte. prezintă o serie de date statistice după cum urmează: .11.A. creditele şi împrumuturile sunt egale cu 47. firma are – 2 puncte.089 miliarde lei. . .obligaţiile.pasivul total este egal cu 95. l .83% 47713 ⋅ 109 Ob + C + I Deoarece Lp < 80 %.Vom calcula valoarea lichidităţii patrimoniale conform formulei următoare: Lp = Ac − Pi − S fpv (27707 − 11089 − 13837) ⋅ 109 ⋅ 100 = ⋅ 100 = 5. 41 < S < 50 %.

Ca urmare. punctajul acesteia va fi de 3 puncte. firma prezintă un grad extrem de ridicat de risc de faliment.Întrucât firma are gajuri.Rotaţia activelor circulante: Rac = CA 126132 ⋅ 109 = = 4.În ceea ce priveşte dependenţa firmei de pieţele de aprovizionare şi de desfacere. firma are 1 punct. . În concluzie.5 Ac 27707 ⋅ 109 Deoarece Rac < 5 .. 45 . ceea ce plasează firma în poziţia D. ceea ce semnifică faptul că firma are 3 puncte. . punctajul total al firmei „Snoop Dogs” va fi de 7 puncte. aprovizionarea din import este > 50 % şi desfacerea la export este > 50 %.

I. substituiţi şi consumaţi factorii de producţie. Astfel. productivitatea globală reliefează eficienţa combinării şi consumării tuturor factorilor de producţie.1) Aşadar.3) Productivitatea muncii reflectă numărul de unităţi de bunuri ce revin la o unitate de muncă (exprimată în zile-om. numărul mediu de salariaţi. aceasta arătând performanţa de ansamblu a activităţii economice. ANALIZA DINAMICII PRODUCTIVITĂŢII SOCIALE A MUNCII Productivitatea exprimă eficienţa cu care sunt combinaţi.) Nivelul mediu al productivităţii muncii pe ansamblul economiei naţionale poartă denumirea de nivel mediu al productivităţii sociale a muncii. de obicei la nivel de firmă. etc. Productivitatea se poate determina şi ca productivitate parţială. atunci obţinem productivitatea globală prin raportarea producţiei obţinute la suma factorilor de producţie reprezentaţi de capital şi muncă: Wg = unde: Q = producţia obţinută. din ţara analizată la totalul populaţiei ocupate din respectiva ţară: 46 . L = factorul muncă. cât şi capitalul. ore-om. K = factorul capital. În situaţia în care. Q K+L (8. acesta calculându-se prin raportarea P.CAPITOLUL VIII. în calculul acesteia sunt incluse atât munca. aceasta exprimând eficienţa utilizării fiecărui factor de producţie în parte.B.2) WL = (8. întâlnim productivitatea capitalului şi productivitatea muncii care se calculează prin intermediul formulelor următoare: WK = şi Q K Q L (8.

B ∑T i =1 n (8.B.1 363. 47 .607 2.325.764 „Anuarul Statistic al României 2001”. pag.A. Ti = populaţia ocupată din ramura i.B ∑T i =1 n = ∑V .5 219.543.i = Valoarea Adăugată Brută din ramura i. Nivelul mediu al productivităţii sociale a muncii se mai poate calcula şi ca o medie aritmetică a productivităţilor muncii determinate la nivelul fiecărei ramuri economice i.w= P.A.4) i unde: P.I.1. lei) Populaţia ocupată (mii persoane) Agricultură.B.014. ponderate cu volumul populaţiei ocupate din fiecare ramură i: w= unde: P.i Ti (8. Distribuţiile „V.i i =1 n i ∑T i =1 n = ∑ w ⋅T i =1 i n i i ∑T i =1 n = ∑ wi ⋅ y Ti i =1 n (8.I .” şi ale „Populaţiei ocupate” în România în 2000 Ramura V.I .B. Aplicaţie: Fie următoarele distribuţii ale „Valorilor Adăugate Brute” şi ale „Populaţiei ocupate” pe fiecare ramură economică i din România în anul 2000: Tabelul 8.5) unde: wi = productivitatea muncii din ramura i.8 711. V.6) i y Ti = structura pe fiecare ramură i a populaţiei ocupate.A.341 10.413 403 3. Prin urmare. (mld. A.A.287. productivitatea muncii se poate determina şi la nivelul fiecărei ramuri economice i: wi = V .1 4.7 39. = Produsul Intern Brut.479. 754.B. silvicultură şi piscicultură Industrie Construcţii Servicii Total Sursa: 89.B.B.

1 4.A.692.B.759 32.. şi piscicultură Industrie Construcţii Servicii Total 89.B.413 403 3.S.B ∑T i =1 n = ∑V .014.D.varianta I: w= ∑V .791 ⋅ 109 = 3.494 5.1.607 2.42 3.lei) (mld. Tabelul 8. A. i =1 n i ∑T i =1 n = 32.A.S.193 ⋅ 0.80 22./persoană 10.046 U.764 42.B.U.2.016 3. 74 lei Există două variante de calcul ale nivelului mediu al productivităţii sociale a muncii în România în anul 2000: .103 10.791 4.i i =1 n i ∑T i =1 n = ∑ w ⋅T i =1 i n i i ∑T i =1 n = ∑ wi ⋅ y Ti = i =1 n i = 891 ⋅ 0. se poate alcătui tabelul următor prin intermediul căruia putem afla structura populaţiei ocupate şi a productivităţii muncii pe fiecare ramură i.8 711.00 4.479.193 4.1 363.3104 = 3.D.543.B.04 100.2242 + 4.i Ti 891 Agric. (mld.341 10.016 ⋅ 0.74 31.5 219. silvic.A.) (%) Productivitatea muncii (U.S.0374 + 5.811 16.046 U.Să se calculeze nivelul mediu al productivităţii sociale a muncii în România în anul 2000.287.118 1.) (Ti) (mii pers.046 * $2000 = 21. Cu ajutorul datelor din tabelul 8.D.428 + 4. Calculul structurii populaţiei ocupate şi a productivităţii muncii pe fiecare ramură i Populaţia ocupată Ramura V.7 39.varianta a II-a: w= P.764 i .I ./persoană 48 .) wi = V ./pers.325.D.S.494 ⋅ 0.

va fi: . asupra variaţiei nivelului mediu al productivităţii sociale a muncii într-o perioadă raportată t faţă de o perioadă de bază 0.Dinamica nivelului mediu al productivităţii sociale a muncii într-o perioadă raportată t faţă de o perioadă de bază 0.în mărimi relative: ( wi ) = I tw /0 ∑w y ∑w i =1 i =1 n ti 0i n Tti (8. va fi: .în mărimi relative: (y I tw /0 Ti ) = ∑w ∑w i =1 i =1 n n 0i y Tti (8.în mărimi relative: I tw /0 wt = = w0 ∑w y ∑w i =1 n i =1 n ti 0i n Tti (8. va fi: .în mărimi absolute: ( wi ) Δw = ∑ wti y Tti − ∑ w0i y Tti t/0 n n (8.12) i =1 i =1 49 .9) 0i y T0 i .10) Influenţa modificării productivităţii muncii în fiecare ramură economică i. asupra variaţiei nivelului mediu al productivităţii sociale a muncii într-o perioadă raportată t faţă de o perioadă de bază 0.7) T0 i y .în mărimi absolute: (y Δw t/0 Ti ) = ∑ w0i y Tti − ∑ w0i y T0 i i =1 i =1 n n (8.11) Tti y .8) Influenţa modificării structurii populaţiei ocupate pe fiecare ramură economică i.în mărimi absolute: Tti Δw − ∑ w0i y T0 i t / 0 = wt − w0 = ∑ wti y i =1 i =1 n (8.

ştiind că pragul de semnificaţie α = 0. efectuându-se câte cinci măsurători: Tabelul nr. Comerţul exterior al Italiei a înregistrat în perioada anilor 2002 – 2004. 74. echipa de tenis a României are nevoie la antrenamente de o serie de mingi noi. 9. 74. În vederea verificării acestei prevederi s-au efectuat şase măsurători. Să se testeze dacă acest lot de televizoare corespunde din punct de vedere al diagonalei.1.0 54.3 7.0 54.1 Diametrele mingilor de fotbal produse de cele două firme Tip 1 (cm.1 54.2 Utilizând testul „t”.0. să se verifice dacă cele două tipuri de televizoare sunt asemănătoare.: 74. 3. ştiind că pragul de semnificaţie α = 0.1 7.1.2. s-au testat diametrele mingilor de tenis produse de două firme.1 Folosind testul „t”.0 7. 2. următoarea evoluţie: 50 .01 .2 7.4 7.1 54. 74. Pentru a compara diametrele televizoarelor „Panasonic” produse de două firme. 9.01 .01 . s-au efectuat câte cinci măsurători. 4. Astfel.1.1 54. este prevăzut pentru livrare.) 7.) Tip 2 (cm.) Tip 2 (cm.2 Diametrele mingilor de tenis produse de cele două firme Tip 1 (cm.3 7. Televizorul „Philips” cu diagonala de 74 cm. Pentru a pregăti meciurile din „Cupa Davis”.3 54. PROBLEME PROPUSE 1.2 7. să se verifice dacă cele două tipuri de mingi de tenis sunt asemănătoare. 74. datele fiind cuprinse în tabelul următor: Tabelul nr.2 54. 74.3.1 7. cunoscând faptul că nivelul de semnificaţie α = 0.2 7. ale căror rezultate sunt în cm.CAPITOLUL IX.2 54.1 54.) 54.

4 % în perioada raportată 2004 faţă de perioada de bază 2002.A. U. în perioada raportată 2002 faţă de perioada de bază 2000.2 % în perioada raportată 2002 faţă de perioada de bază 2000.S. S.9 %.D. specializată în comerţul de produse electronice.exportul a crescut de la 24.1 miliarde USD ca urmare a creşterii cantitative cu 21.7 %. Să se determine indicii raportului de schimb.C. „Will Smith” S. 51 .3: Tabelul 9.4 miliarde USD la 29. 6.exportul a crescut de la 21..3.2 miliarde USD ca urmare a sporirii volumului exportat cu 24. în perioada raportată 2004 faţă de perioada de bază 2002. Comerţul exterior al Argentinei a înregistrat în perioada anilor 2000 – 2002.4 miliarde USD la 27.4 % şi a sporirii valorii unitare la import cu 22.importul a crescut de la 22.2 miliarde USD la 37. 2 % şi a unei scumpiri a produselor exportate cu 22.importul a crescut de la 28. U. b) Să se calculeze: b1) – rata stocului în lunile iunie şi iulie 2004. următoarea evoluţie: .1 miliarde USD la 27.4 miliarde USD ca urmare a creşterii cantitative cu 22.2 % şi a sporirii valorii unitare la import cu 21.) Iulie (mil. Să se calculeze indicii raportului de schimb. . 5..D) Stoc iniţial (Si) (In) (Ie) 670 330 600 0 400 400 540 840 0 100 Intrări de mărfuri Ieşiri de mărfuri Pierderi Stoc final (P) (Sf) a) Verificaţi dacă stocul final din lunile iunie şi iulie 2004 corespunde valorilor datelor din tabelul nr.S. .6 % şi a unei scumpiri a produselor exportate cu 24. a înregistrat în perioada iunie – iulie 2004 următoarea dinamică a circulaţiei mărfurilor prezentată în tabelul 8.4 miliarde USD ca urmare a sporirii volumului exportat cu 21. 8.3 Indicatorul Iunie (mil.

b) – stocul în zile – rulaj din lunile martie şi aprilie 2006. „Antonio Banderas ” S.A.000 . d) – numărul mediu de rotaţii ale stocurilor de mărfuri din lunile martie şi aprilie 2006.000 – 140.000 – 120.000 – 100. S-au testat 100 de automobile pe distanţa a 160.4 Indicatorul Martie (milioane U.b2) – stocul în zile – rulaj din lunile iunie şi iulie 2004.000 140. S. 7.40.000 Total Numărul de căderi (ri) 22 8 19 11 18 12 4 6 100 52 . b4) – numărul mediu de rotaţii ale stocurilor de mărfuri din lunile iunie şi iulie 2004. c) – viteza de circulaţie a mărfurilor în lunile martie şi aprilie 2006. specializată în comerţul de produse cosmetice.D.000 20.000 80.000 100..000 – 60.000 40. b3) – viteza de circulaţie a mărfurilor în lunile iunie şi iulie 2004. 8.000 120.000 – 80. cât reprezintă perioada lor de garanţie: Tabelul 9.000 60.S.) Stoc iniţial (Si) (In) (Ie) 820 480 700 0 600 600 800 900 0 500 Intrări de mărfuri Ieşiri de mărfuri Pierderi Stoc final (P) (Sf) Să se calculeze: a) – rata stocului în lunile martie şi aprilie 2006. a înregistrat în perioada martie – aprilie 2006 următoarea dinamică a circulaţiei mărfurilor prezentată în tabelul 8.000 – 160.) Aprilie (milioane U.D.20.000 de km.C.S.5 Intervale de observare (km) 0 .4: Tabelul 9.

200.000 30.000 – 1.000 1.000.600.timpul mediu de bună funcţionare al avioanelor. 9.800.frecvenţa cumulată a defecţiunilor.200.400.000 1.000 200.000 – 2.000 34. cât reprezintă perioada lor de garanţie: Tabelul 9.000 .400.7 Producţia de lapte a unei firme ANII Producţia de lapte (mii tone) 2002 2003 2004 2005 2006 TOTAL 28. .000 Total Numărul de căderi (ri) 2 8 3 7 1 2 3 6 2 6 40 Să se calculeze: . prezentată în tabelul următor: Tabelul 9.000 – 1.000 800.400.000.000 36.000 600.000 – 1.200.frecvenţa relativă a defecţiunilor.000 53 . 10.000 400. . .000 32.frecvenţa relativă a exemplarelor în funcţiune.frecvenţa medie a defecţiunilor pe un interval de observare . .000 – 800.800.000 1.frecvenţa medie a defecţiunilor pe un interval de observare . .000.timpul mediu de bună funcţionare.frecvenţa relativă a exemplarelor în funcţiune.000 – 600.Să se calculeze: .000 1.frecvenţa relativă a defecţiunilor avioanelor. Fie producţia de lapte a unei firme în perioada 2001 – 2006.000 1.000 ore de zbor.000 – 1.000 – 1.6 Intervale de observare (ore de zbor) 0 .frecvenţa cumulată a defecţiunilor avioanelor. S-au testat 40 de avioane „British Airways” pe o durată de zbor de 2. .600.000.

franci francezi.312 mil.8 Producţia de zahăr a unei firme ANII Producţia de zahăr (mii tone) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 TOTAL 12. .000 16. franci francezi. .144 mil.447 mil. Societatea comercială „Enrique Iglesias” S. franci francezi.000 36.000 Să se calculeze parametrii de regresie ai funcţiei liniare folosind metoda matriceală. franci francezi.000 28.Hödler. .000 24.pasivul total este egal cu 112. . prezintă următoarele date statistice: .211 mil. franci francezi. franci francezi. prezentată în tabelul următor: Tabelul 9.valoarea cifrei de afaceri este egală cu 442. franci francezi. Să se determine riscul de faliment al respectivei firme comerciale utilizând modelul Conan . franci francezi.942 mil. 11. . Fie producţia de zahăr a unei firme în perioada 2000 – 2006. 12. din care s-a scăzut valoarea stocurilor.000 32.cheltuielile financiare sunt egale cu 7.valoarea capitalurilor permanente este egală cu 78.activul circulant. este egal cu 24.datoriile totale sunt egale cu 21. . 54 . .Să se determine parametrii de regresie ai funcţiei liniare utilizând metoda matriceală.744 mil.cheltuielile de personal sunt egale cu 24.activul total este egal cu 112. franci francezi. franci francezi.A. .777 mil.447 mil.valoarea adăugată netă este egală cu 74. .244 mil.excedentul brut de exploatare este egal cu – 7.587 mil.000 20.

6 1.C.247 miliarde lei.valoarea cifrei de afaceri este egală cu 478.374 430 3. „Simple Red” S.B.046.446 miliarde lei. silvicultură şi Piscicultură Industrie Construcţii Servicii Total Sursa: 156. pag. .344 miliarde lei. Să se determine riscul de faliment al respectivei firme comerciale prin modelul B. prezintă o serie de date statistice după cum urmează: . 55 .697 „România în cifre –iunie 2005”. .544 miliarde lei.3 4. S. creditele şi împrumuturile sunt egale cu 14.obligaţiile.333.428 miliarde lei. .042.activul circulant este egal cu 77.179.C. 14.R.profitul înainte de plata impozitului este egal cu . lei) Populaţia ocupată (mii persoane) Agricultură. . Fie următoarele distribuţii ale „Valorilor Adăugate Brute” şi ale „Populaţiei ocupate” pe fiecare ramură economică i din România în anul 2001: Tabelul 9.366 10.aprovizionarea din ţară este > 50 % şi desfacerea la export este > 50 %.A.2 323.” şi ale „Populaţiei ocupate” în România în 2001 Ramura V.474 miliarde lei.12. lei. (mld. .13. .527 2.B.414 miliarde lei.firma prezintă cesionarea creanţelor. .9 Distribuţiile „V.A. . 12 şi 18.7 501.stocurile fără posibilităţi de valorificare de 11.8 62.capitalurilor permanente sunt egale cu 42.pasivul total este egal cu 114.837.A. .144 miliarde.pierderi în valoare de 12.277. Să se calculeze nivelul mediu al productivităţii sociale a muncii în România în anul 2001.

3.CAPITOLUL X. b) distribuţiilor statistice cu frecvenţe. Testul „t” poartă numele statisticianului: a) William Smith cunoscut sub pseudonimul „geniul”. TESTE GRILĂ 1. c) verificarea ipotezei H0: m1=m2 privind egalitatea a două dispersii ce corespund la două populaţii normal distribuite. c) distribuţiilor statistice normale. Testul „t” este utilizat în cazul verificării a: a) două medii ce se referă la două colectivităţi statistice normal distribuite. 5. 2. b) William Sealy Gosset cunoscut sub pseudonimul „studentul”. care nu au aceeaşi dispersie. c) William Fisher cunoscut sub pseudonimul „inteligentul” . Testul „t” are o largă aplicare în cadrul: a) distribuţiilor statistice univariate. ce au aceeaşi dispersie necunoscută. 56 . b) două dispersii ce se referă la două colectivităţi statistice normal distribuite c) două mediane ce se referă la două colectivităţi statistice normal distribuite 4. Cazul „a” din testul „t” presupune: a) verificarea ipotezei H0: m1=m2 privind egalitatea a două niveluri medii ce corespund la două populaţii normal distribuite. b) verificarea ipotezei H0: m1=m2 privind inegalitatea a două niveluri medii ce corespund la două populaţii normal distribuite. în plus fiind şi necunoscute. ce au aceeaşi dispersie necunoscută. ce au aceeaşi dispersie necunoscută. Cazul „b” din testul „t” este utilizat în situaţia: a) verificării ipotezei H0: m1=m2 privind egalitatea a două niveluri medii ce corespund la două colectivităţi normal distribuite.

care nu au aceeaşi medie. există o diferenţă semnificativă. 7. 57 . c) verificării ipotezei H0: m1=m2 privind inegalitatea a două dispersii ce corespund la două colectivităţi normal distribuite. În cazul testului „t”. b) totalitatea mărfurilor care trec frontiera de stat. 9. nu există o diferenţă semnificativă. c) se aplică testul Fisher. Dacă tcalculat ≤ ttabelat atunci: a) între nivelurile medii m1 şi m2 ale fenomenului cercetat pe cele două colectivităţi. neţinându-se cont . de destinaţia următoare. b) totalitatea mărfurilor care trec frontiera de stat. neţinându-se cont de destinaţia următoare. pentru a aplica formulele de la punctele a şi b: a) se utilizează testul χ 2 . nu există o diferenţă semnificativă. care au aceeaşi dispersie. Sistemul de comerţ special include: a) totalitatea mărfurilor care trec frontiera vamală. în plus fiind şi necunoscute 6. de destinaţia următoare. b) între nivelurile medii m1 şi m2 ale fenomenului cercetat pe cele două colectivităţi. 10. în plus fiind şi necunoscute. există o diferenţă semnificativă. Dacă tcalculat > ttabelat atunci: a) între nivelurile medii m1 şi m2 ale fenomenului cercetat pe cele două colectivităţi. Sistemul de comerţ general cuprinde: a) totalitatea mărfurilor care trec frontiera vamală. b) se foloseşte testul z. b) între nivelurile medii m1 şi m2 ale fenomenului cercetat pe cele două colectivităţi. 8. ţinându-se cont .b) verificării ipotezei H0: m1=m2 privind egalitatea a două niveluri medii ce corespund la două colectivităţi normal distribuite.

b) valoarea mărfurilor exportate la locul şi data când mărfurile părăsesc teritoriul României. e) Cost Individual Factor. FOB semnifică: a) valoarea mărfurilor importate la locul şi data când mărfurile părăsesc teritoriul României. c) Cost Ideal Fisher. b) evaluarea acesteia se realizează în preţuri FOB şi CIF. d) Consumption Individual Forest. b) raportul dintre indicele valoric al exportului şi indicele valoric al importului. Denumirea FOB se traduce ca fiind: a) Free on bridge. 14. b) Free on board. c) evaluarea acesteia se efectuează în preţuri FOF şi CIF. b) Cost Island Finland. d) Free on Baltimore. Traducerea denumirii CIF este: a) Cost Insurance Freight. 12. 15. Indicele gradului de acoperire a importului prin export exprimă: a) raportul dintre indicele valoric al importului şi indicele valoric al exportului. În statistica activităţii de comerţ exterior: a) evaluarea acesteia se realizează în preţuri FOV şi CIB. 58 .11. c) Free on Boston. CIF reprezintă: a) valoarea mărfurilor exportate pe punctul de frontieră la intrare în România b) valoarea mărfurilor importate pe punctul de frontieră la intrare în România 16. 13.

d) un model expresiv de evidenţiere a aprecierii raportului de schimb net. 18. 21. b) produsul dintre indicele productivităţii muncii şi indicele gradului de acoperire a importului prin export. Indicele puterii de cumpărare a exportului exprimă: a) cum ar putea evolua exportul în limitele încasărilor de la import. Indicele factorial al raportului de schimb reprezintă: a) produsul dintre indicele productivităţii muncii şi indicele raportului de schimb brut. b) un model expresiv de evidenţiere a deteriorării raportului de schimb net. 20.17. Foarfecele de preţuri reprezintă: a) un model expresiv de evidenţiere a deteriorării raportului de schimb brut. b) raportarea indicelui variaţiei volumului fizic al exportului la indicele variaţiei volumului fizic al importului. c) raportarea indicelui variaţiei preţurilor unitare la export la indicele variaţiei preţurilor unitare la import. 59 . Indicele raportului de schimb net se calculează prin: a) înmulţirea indicelui variaţiei preţurilor unitare la export cu indicele variaţiei preţurilor unitare la import. b) raportarea indicelui variaţiei volumului fizic al exportului la indicele variaţiei volumului fizic al importului. b) cum ar putea evolua importul în limitele încasărilor de la export. Indicele raportului de schimb brut se determină prin: a) raportarea indicelui variaţiei preţurilor unitare la export la indicele variaţiei preţurilor unitare la import. 19. c) un model expresiv de evidenţiere a aprecierii raportului de schimb brut.

c) fie în expresie fizică. 22. b) între nivelul mediu al stocului de mărfuri şi stocul final. fie în expresie logaritmică. b) în câte se epuizează numărul mediu de rotaţii ale stocului de mărfuri dacă se menţine deverul mediu zilnic. d) fie în expresie fizică. Numărul mediu de rotaţii ale stocurilor se determină ca raport între: a) nivelul mediu al stocurilor de mărfuri şi nivelul desfacerilor de mărfuri. b) mărimea stocului mediu şi mărimea numărului mediu de rotaţii ale stocului de mărfuri. b) fie în expresie fizică.c) produsul dintre indicele productivităţii muncii şi indicele raportului de schimb net. Viteza de circulaţie a mărfurilor se calculează sub formă de raport: a) între rata stocului şi desfacerile de mărfuri. 60 . 23. c) mărimea stocului mediu şi mărimea desfacerilor. c) între nivelul mediu al stocului de mărfuri şi nivelul mediu al desfacerilor de mărfuri. 24. fie în expresie absolută. 26. c) în câte se epuizează stocul mediu dacă se menţine deverul mediu zilnic. fie în expresie matriceală. Nivelul absolut al stocului se evidenţiază: a) fie în expresie algebrică. Viteza de circulaţie a mărfurilor exprimă: a) în câte se epuizează rata stocului dacă se menţine deverul mediu zilnic. 25. fie în expresie valorică. Rata stocului se stabileşte ca raport procentual între: a) mărimea stocului mediu şi mărimea vitezei de circulaţie a mărfurilor.

Indicele Costului Vieţii este construit sub forma: a) unui indice Edgeworth. 30. 61 . b) intensitatea sau rata urcărilor. b) unui indice Paasche. b) calitativă a produselor. c) cantitativă şi calitativă a produselor.b) nivelul desfacerilor de mărfuri şi nivelul mediu al stocurilor de mărfuri c) numărul de zile lucrătoare convenţionale pe lună şi viteza de circulaţie a mărfurilor. Fiabilitatea reprezintă o caracteristică : a) cantitativă a produselor. Un indicator important al fiabilităţii îl reprezintă: a) intensitatea sau rata apariţiilor. 32. Indicele Preţurilor de Consum este: a) un indice de tip Fisher. Măsurarea fiabilităţii se poate realiza prin două grupe de indicatori: a) indicatori bazaţi pe metodele statisticii matematice. 31. c) probabilitate a succesului. 27. c) unui indice Laspeyres. 28. c) de tip Laspeyres. b) indicatori bazaţi pe modele probabilistice. c) intensitatea sau rata căderilor. b) probabilitate a apariţiei unui eveniment. Fiabilitatea se măsoară ca: a) probabilitate a apariţiei unei defecţiuni. b) de tip Paasche. 29.

b) funcţie Rayleigh. 35. f) indicatori bazaţi pe modelul Alpha. e) funcţie experimentală a fiabilităţii. e) indicatori bazaţi pe modelul Gamma. c) funcţie exponenţială. h) indicatori bazaţi pe metodele statisticii descriptive. d) indicatori bazaţi pe modelul Hjorth. d) timpul total de bună funcţionare a tuturor exemplarelor cuprinse în eşantion şi frecvenţa relativă a exemplarelor în funcţiune.c) indicatori bazaţi pe modelul Sedrakian. Frecvenţa relativă a exemplarelor în funcţiune se mai numeşte şi: a) funcţie Weibull. 33. d) funcţie experimentală a mentenabilităţii. Numărul mediu al defecţiunilor pe un interval de observare: a) se calculează sub formă de raport între numărul defecţiunilor înregistrate în intervalul i şi timpul total de bună funcţionare a tuturor exemplarelor cuprinse în eşantion. c) între numărul defecţiunilor înregistrate şi media timpilor de bună funcţionare. Frecvenţa relativă a defecţiunilor se calculează sub formă de raport: a) între numărul defecţiunilor înregistrate şi timpul total de bună funcţionare a tuturor exemplarelor din eşantion. e) timpul total de bună funcţionare a tuturor exemplarelor cuprinse în eşantion şi frecvenţa media timpilor de bună funcţionare. b) timpul total de bună funcţionare a tuturor exemplarelor cuprinse în eşantion şi suma valorilor înregistrate la mijlocul fiecărui interval de observare. c) timpul total de bună funcţionare a tuturor exemplarelor cuprinse în eşantion şi frecvenţa cumulată a defecţiunilor. b) între numărul defecţiunilor înregistrate şi totalul acestora. 62 . 34.

b) descrescătoare. Uzura fondurilor fixe se calculează sub forma diferenţei dintre: a) valoarea rămasă a fondurilor fixe şi valoarea iniţială completă a acestora.22R2 +0. c) ( X ' ⋅ X ) ⋅ B = X ' ⋅ Y . Modelul Conan-Hödler se bazează pe următoarea funcţie scor: a) z = . Gradul de uzură al fondurilor fixe se calculează raportând: a) timpul de funcţionare normală a fondurilor fixe şi timpul de funcţionare efectivă a fondurilor fixe.24R5. 63 . 38.22R1 – 0.12R4 – 0. 41.10R4 – 0. 39.12R1 – 0. 40.77R3+0.11R4 – 0. d) crescătoare sau descrescătoare.27R2 +0.24R5.24R2 +0. c) z = .36.79R3+0. b) valoarea iniţială completă a fondurilor fixe şi valoarea rămasă a acestora. b) constantă. Modelul Weibull se utilizează când rata defectării este: a) crescătoare.0.87R3+0. b) timpul de funcţionare efectivă a fondurilor fixe şi timpul de funcţionare normală a fondurilor fixe. Calculul parametrilor unei ecuaţii liniare prin metoda matriceală se bazează pe următoarea expresie: a) X ' ⋅ B = ( X ' ⋅ X ) ⋅ Y .16R1 – 0. b) X ' ⋅ Y = ( X ' ⋅ X ) ⋅ B . Modelul normal se foloseşte când rata defectării este: a) crescătoare. b) z = .24R5. 37. c) descrescătoare.0.0. c) crescătoare sau descrescătoare.

b) capitalurile proprii şi total pasiv. Dacă în modelul Conan-Hödler. b) el este echivalent cu o probabilitate a riscului de faliment de 10 %. scorul este egal cu –0. b) echivalent cu o probabilitate a riscului de faliment de 100 %. b) raportul dintre activul circulant (fără stocuri) şi activul total. În cadrul modelului Conan-Hödler. 47. 46. este: a) echivalent cu o probabilitate a riscului de faliment de 10 %. c) capitalurile proprii şi total pasiv. c) activul circulant (fără stocuri) şi activul total. atunci: a) el este echivalent cu o probabilitate a riscului de faliment de 70 %. 45.42. Solvabilitatea unei firme este egală cu raportul dintre: a) capitalurile proprii şi total activ. d) activul circulant (fără stocuri) şi activul total. 64 . R2 cuprins în funcţia scor a modelului Conan-Hödler. un scor egal cu –0.164 este: a) echivalent cu o probabilitate a riscului de faliment de 40 %. Un scor egal cu 0. b) el este echivalent cu o probabilitate a riscului de faliment de 50 %.210 în cadrul modelului Conan-Hödler. În cadrul modelului Conan-Hödler. R1 reprezintă raportul dintre: a) excedentul brut de exploatare şi capitalurile permanente. 43. c) raportul dintre capitalurile permanente şi pasivul total. d) excedentul brut de exploatare şi capitalurile permanente. d) pasivul total şi activul total. b) echivalent cu o probabilitate a riscului de faliment de 40 %. c) echivalent cu o probabilitate a riscului de faliment de 100 %. 44.068. b) pasivul total şi activul total. c) echivalent cu o probabilitate a riscului de faliment de 10 %. reprezintă: a) raportul dintre cifra de afaceri şi activele circulante.

34. 3.c. 50.b. 25.b. Pragul limită admis în cadrul modelului Conan-Hödler este: a) – 0. 19.b.a. d) capitalurile proprii şi total pasiv.c.c. 44.c. Nivelul mediu al productivităţii sociale a muncii din orice ţară reprezintă: a) raportul dintre Valoarea Adăugată Brută şi suma dintre factorul capital şi muncă. 21. 10.d. 15. h. 28. 41. 49.b. 43. b) raportul dintre Produsul Intern Brut şi populaţia ocupată din acea ţară.c.c.b. 36. 50.c. 40.c.c. 7. b) 0.b. 11.a.d.c. c) suma produselor dintre productivitatea muncii calculată la nivelul fiecărei ramuri economice şi structura populaţiei ocupate în cadrul fiecărei ramuri economice. 65 .c.b.b.c. 42.a. Răspunsuri: 1. 49.b.b.b. 2.210.c. 29. 48.a. 46.b. 39.c. 17. 33. 35. 6.e. 26. 47.164. 31. 22.a.b.b. 37. 5. 24. 30.c.b. 45.b. 14. 32. c) capitalurile permanente şi pasivul total.a. 20.b.b.b. 9.c.c.b.48. b) cifra de afaceri şi activele circulante. 18.b. 27. 12. 23.068. 4.b. 16. 13.c. c) – 0.b.c.b. 8. 38. Rotaţia activelor circulante reprezintă: a) raportul dintre capitalurile proprii şi total pasiv.

. 2000. Bucureşti. Economică. 9. Pecican E. Bucureşti. 1998. 1976. Isaic. Eficient. Bucureşti. Ed. Andrei T. Ed. Bucureşti. principii. A. 2002.Bibliografie 1. Mihoc Gh. Didactică şi Pedagogică R. 1962.D. Paris. 3... –„Matematici aplicate în statistică”. Ştiinţifică şi Enciclopedică”. Urseanu B. Pele D. Baron T. London. 1977. 12. Mitruţ C.T. Bucureşti.. Allen R. Ed. 8. Levin Richard. Galaţi. Duon Gaston –„De la theorie à la pratique des Indices statistiques”... Ed. Academia Română. 11. Opaiţ Gabriela –„Culegere de probleme şi teste de statistică”. –„Analiza factorială”.. Ed. Ed. –„Index Numbers in Theory and Practice”. 66 . Economică. 6. Ed. 1996. Wagner P. Jaba Elisabeta –„Statistica”. Fundaţia Academică. Tövissi L. Porojan D. Bucureşti. Opaiţ Gabriela –„Statistică”. 17. 2006.. Korka M. Rubin David –„Statistics for management”. Prentice Hall. – „Statistică teoretică şi economică”. –„Statistică – teorie şi aplicaţii”. Isaic. 2003. Ed. 1975.E. Maniu Al. Bucureşti. Paris. 1991. 13. Maniu Al. 7. Eyrolles 61. Galaţi... Opaiţ Gabriela – „Aplicaţii de statistică economică”. Korka M. Stancu S. ediţia a II-a. Ed.. Voineagu V. Galaţi.. Librairie Armand Colin. Ed. Moineagu C. 10. metode”. 1998.G. –„Statistica comerţului exterior”. 1966. Ştiinţifică şi Enciclopedică”. Economică. Bucureşti. 14. –„Statistica . 1976.S. Baron T. The McMillan Press L. 5. Bădiţă M. 16.D. Biji E.A. Negură I. Ed. Maniu Al. Economică. Urseanu V.. 2. –„Dicţionar de Statistică Generală”. 1999. Ed. 1955. Fourastie J. Isaic . 2001. Bucureşti. 15. –„Les formules d’indices de prix”. Ed. Korka M.T.concepte.. Marinescu I.-„Statistica pentru managementul afacerilor”. 4.. Econsulting. Ed. Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos”. Ed. Bucureşti. –„Statistică pentru afaceri”.. New Jersey.

Ed.A.. 20. Ed. A. Ed. 1996. Bucureşti.. –„Compendiu de teoria probabilităţilor şi statistica matematică”. Ed. Ed. London.. Ed. Roman M. Mihăescu C. 1977. 27. 19. 21. 25. Tokyo. Bucureşti. 67 . Ştiinţifică şi Enciclopedică.. Bucureşti. Tövissi L.. All.”. 1967. Scarlat E.G. Bucureşti. Ţarcă Mihai –„Tratat de statistică aplicată”. Ştiinţifică. 29. Hurduzeu M. 2000. Sebe G.. Bucureşti. –„Statistica matriceală”. Isaic-Maniu –„Statistica”. –„Metode şi modele ale analizei economice structurale”. Ed.. Bucureşti. 1984. Junimea. Yulle G. Stancu I.. Al. Gh. 23. Bucureşti. Ţarcă Mihai. Tehnică. Albatros. 1969. finanţele întreprinderii. Kendall M. Didactică şi Pedagogică.. Zaharia O. 1998. –„Analiza statisticoeconomică a întreprinderii – Compendiu”. Vasilescu Gh. Bucureşti. Bucureşti. Ed. –„Finanţe – Teoria pieţelor financiare. Analiza şi gestiunea financiară. –„Analiza statisticoeconomică în industrie”. Zaharia O. Wagner Fl. 1997. 2005. –„Gândirea statistică un mod de gândire al viitorului”. I. New-York. Vişinoiu N.E.18. A.E.. 1994.S. 22. 26. Vodă V.. Ed. Oprişan Gh.. Ed. Niculescu I. A Harper International Edition. Yamano Taro –„Statistics an Introductory Analysis”. Bucureşti. Ţarcă Viorel –„Elemente de statistică”. 28. Economică.Tövissi L. 1979. Didactică şi Pedagogică R. 24. Iaşi. 1999.S... Tasnadi Al. –„Introducere în teoria statistică”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful